Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 93
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 28 martie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Cu sabia sancþiunilor deasupra capului
“Bufonul” Mircicã ºi armata lui de UNPR-iºti fãrã „cojones” vor sã-i conducã pe hunedoreni
Cuptoarele de la Mintia, „stinse” de încãlcarea tratatului de aderare la UE ermocentrala Mintia riscã sã-ºi stingã cuptoarele, iar Compania Naþionalã a Huilei Petroºani sã rãmânã fãrã piaþã de desfacere a producþiei.
T
>>> PAGINA A 5-A Reacþii la creºterea preþurilor ºi impozitelor
”Nu m-a omorât cancerul ºi o sã mã omoare bandiþii ãºtia” a anunþurtile fãcute de guvernanþi cã de anul viitor se vor dubla tarifele la electricitate ºi gaze naturale, odatã cu demararea liberalizãrii tarifelor, luni, s-a mai adãugat unul: vor creºte impozitele locale cu 16,05 la sutã.
L
>>> PAGINILE 6-7
Se dã startul la rafting um a dat cãldura s-a dat ºi startul sezonului de rafting. În data de 6 aprilie, se va deschide sezonul de rafting pe Nera, în judeþul Caraº-Severin, eveniment la care sunt invitaþi iubitorii raftingului din judeþul Hunedoara.
C
>>> PAGINA 12
PAGINA A 3-A
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 28 martie 2012
Trupa Hi-Q ne zâmbeºte cu un nou album T rupa Hi-Q anunþã un nou album ºi o nouã schimbare: la începutul lunii aprilie pregãteºte-te sã asculþi piesele reunite sub titlul “Când zâmbeºti”. “Suntem foarte aproape de un moment important al carierei noastre muzicale ºi extrem de emoþionaþi pentru cã
urmeazã sã facem ceva curajos. Nu cã ar fi prima datã când am încerca ceva curajos, dar, de fiecare datã, emoþiile sunt mari”, anunþã Dana Nalbaru pe blogul sãu. Noul album, intitulat “Când zâmbeºti”, nu va fi unul comercial. Va fi cu siguranþã însã un album care va arãta maturizarea în bine a trupei, care are mai bine de 15 ani de experienþã pe scena muzi-
calã româneascã. “Sunt absolut convinsã cã cei care îl vor asculta se vor regãsi în cel puþin o piesã de pe acest material, care nu va trece indiferent.”, îºi exprimã Dana Nalbaru speranþa cu privire la munca ei alãturi de Mihai ºi Florin. Cât de schimbat e stilul Hi-Q vom afla în aprilie. Pânã atunci, îþi poþi face o idee ascultând intro-ul albumului “Când
zâmbeºti”. Dana, Florin ºi Mihai au pregãtit un playlist special sâmbãtã la Club 3D Stage din care nu vor lipsi hit-urile: „Un minut”, „Bunã dimineaþa” sau „Gaºca mea”, dar vor surprinde ºi cu piese noi ce marcheazã o nouã etapã în parcursul formaþiei. „Vrem ca împreunã cu fanii noºtri sã trãim nostalgia începuturilor Hi-Q, dar ºi sã le spunem ce ne dorim astãzi ºi ce a însemnat maturizarea noastrã, vã aºteptãm sâmbãtã 31 martie la un Super Concert în Club 3D Stage”. Concertul va avea loc sâmbãtã, 31.03.2012, ora 22 la Club 3D Stage Petroºani, Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã”nr. 100 demisol.
ANUNÞURI
Cronica Vãii Jiului
Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428
Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428
Cronica Vãii Jiului
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
ADRESA NOASTRÃ
Director:
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Plasa de stele (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Te pui cu blondele? 21:50 Mr. Bean 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 La birou (s)
National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi 12:45 Grupul Vouã (r) 13:00 Nu suntem blonde 14:00 Nu suntem blonde 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Amazon 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Fosta mea iubire (r) 0:30 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Lois ºi Clark (s) (r) 11:00 Lois ºi Clark (s) (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Mamã de profesie 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 21:30 Fotbal: Vaslui - Rapid 23:30 ªtirile Pro TV 0:00 Pro Motor (r) 0:30 Apropo TV (r)
Prima TV 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica Cârcotaºilor 22:15 Trãsniþii - Ochii care nu se vãd, se aud 23:15 Focus Monden 23:45 O simplã rãzbunare 1:30 Focus (r)
TVR 1 8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Dincolo de celebritate 11:30 Jocuri ºi interese (r) 12:25 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri (doc.) 16:50 Bruno ºi Benny 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Studio UEFA Champions League (live) 21:40 Fotbal: A.C. Milan Barcelona (live) 23:50 Rezumatele zilei UEFA Champions League (live) 0:40 Bruno ºi Benny (r) 1:35 La vie en rose (r)
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Politicã 3
Cronica Vãii Jiului |Marti, 27 martie 2012
“Bufonul” Mircicã ºi armata lui de UNPR-iºti fãrã „cojones” vor sã-i conducã pe hunedoreni iderii politici, candidaþii la alegerile locale care se vor preºedinþi, ori simpli muritori care fac politicã, nu se ocupã cu asfaltãri de drumuri naþionale, sau mai ºtiu eu ce promit aceºtia! Sã ne fie clar de la început!
L
Candidaþii, cã se numesc X, Y, sau M, ca ºi lideri politici, ar trebui sã facã politicã pentru cei care i-au ales sã le reprezinte interesele ºi sã-i reprezinte. Aºa ar fi normal într-o democraþie, ca aceºtia sã fie slujitorii oamenilor. Aveþi senzaþia cã lucrurile stau aºa? Eu unul nu! Liderii politici, ori “cadindaþii”, îºi urmãresc doar propriul interes. Oamenii conteazã doar la patru ani pentru hienele din politicã. A început ilegal campania electoralã, iar scena politicã hunedoreanã dã semnale cã a ieºit din amorþealã. Conferinþele de presã sunt tot mai dese, comunicate, de asemenea, se înmulþesc, iar candidaþii ies din hibernare. Acum e momentul în care uleiul, zahãrul, fãina, puiul, ori mai ºtiu eu ce le trece prin cap politicienilor...ciocolatã de
proastã calitate, se transformã în mitã electoralã. Acum e momentul în care, onor politicianul are în vocabular doar “ VOI FACE DACÃ MÃ ALEGEÞI....”, deºi de ani de zile ar fi putut sã o facã! Existã, totuºi, politicieni ºi politicieni. Din nefericire cei cu bun simþ cedeazã de fiecare datã. Dorin Gligor, preºedintele PD-L, spre exemplu, a fost nevoit sã renunþe la candidatu-
ra pentru funcþia de preºedinte al Consiliului Judeþean, din punctul meu de vedere o greºealã enormã ºi care o sã coste Miºcarea Popularã, în favoarea “ bufonului” Mircia Muntean. “Bufonul” Muntean are o singurã calitate ºi anume: ºtie sã mintã alegãtorii cu zâmbetul pe buze! Da, este o mare calitate pentru un om politic. Dorin Gligor într-adevãr nu o
poate face! ...E vorba ºi de coloanã vertebralã. În cazul “ bufonului” Muntean, nu discutãm de coloanã vertebralã, el provine doar dintr-un partid, UNPR, de TRÃDÃTORI, CORUPÞI, INFRACTORI. Doar e condus de generalul Gabriel Oprea... Un PSD reºapat ! Dorin Gligor ar fi fost un candidat redutabil pentru Mircea Ioan Moloþ. Dorin Gligor este tipul de politician,
Ioan Rus vrea scaunul lui Tiberiu Iacob-Ridzi oan Rus este candidatul USL la primãria Petroºani ºi principalul contracandidat al primarului actual Tiberiu Iacob Ridzi.
I CNH dã drumul la angajãri ompania C Naþionalã a Huilei din Petroºani se pregãteºte sã facã angajãri de personal. Este vorba despre aproximativ 100 de tineri care vor sã lucreze în minerit. Potrivit preºedintelui PD-L Hunedoara, Dorin Gligor, angajãrile se vor face stric pe criterii economice ºi numai dupã ce
unitãþile neviabile din cadrul companiei se vor desprinde de cele viabile. “În luna mai cel mai probabil, Compania Naþionalã a Huilei va da drumul la primele angajãri. Este vorba despre circa 100 de tineri care vor fi angajaþi în activitatea minierã. Se aºteaptã luna mai deoarece atunci se vor desprinde minele viabile de cele neviabile, iar partea viabilã va putea sã se întinereascã
prin forþã de muncã proaspãtã”, declarã Dorin Gligor. Pe de altã parte, potrivit liderului PD-L mult discutatul Complex Energetic Hunedoara va fi gata de funcþionare din varã. Marius MITRACHE
USL intrã în cursã cu candidatul PSD, care spune cã principalul obiectiv, cu care încearcã sã câºtige la Petroºani e atragerea investitorilor, cãrora le va pregãti terenul. “Vom merge sã câºtigãm primãria punând în balanþã probleme cu care se confruntã oamenii de aici. Trebuie luate în calcul doleanþele lor, care þin de crearea de locuri de muncã, iar noi vom cãuta sã identificãm oportunitãþi. Mai întâi vom pregãti terenul, pentru cã la acest moment Petroºaniul nu are terenuri care sã poatã fi puse la dispoziþia investitorilor. ªi asta a rezultat ºi atunci când un american a vrut sã facã aici o fabricã ºi sã creeze 2.000 de locuri de muncã, dar nu a gãsit teren.
rar în politica româneascã, pentru care oamenii sunt cei care conteazã ºi nu interesele personale. Pe “bufonul” Mircia Muntean nu îl interesteazã decât de el. Altcineva nu mai conteazã! De aceea el te poate minþi în faþã, cu zâmbetul pe buze, fãrã sã aibã pic de scrupule. E ca ºi o hienã. Urmãreºte ce face regele leu ºi stã la pândã sã prindã o ciosvârlã. Mã aºtept ca anonimii “ bufonului”, adicã INFRACTORII, CORUPÞII ªI TRÃDÃTORII din UNPR sã mã înjure, cã nu au argumente sã mã combatã, dar aceºtia nu conteazã... Celor care au „cojones”,( ºi în atenþia lui Ionuþ Drãgotesc) aici, însã, e o mare problemã pentru UNPR, le ofer ºansa, o singurã datã, sã îºi spunã punctul de vedere. Pânã atunci, însã, rãmâne cum am stabilit! Dorin Gligor putea sã-i ia locul lui Mircea Ioan Moloþ, în schimb “bufonul” Mircicã va ajunge la groapa de gunoi a politicii. Mircea Ioan Moloþ va rãmâne preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara încã patru ani, iar devenilor, în sfârºit, li se face dreptate? Cine urmeazã? Marius MITRACHE
Tocmai aici, în aceastã direcþie va fi orientatã atenþia noastrã”, a spus Ioan Rus, preºedintele PSD Petroºani ºi candidatul USL la funcþia de primar al municipiului Petroºani. Mai mult, Ioan Rus vine acum ºi vorbeºte de agenþii de dezvoltare a oraºului ºi nu exclude chiar colaboratori din alte partide. „Vrem sã cooptãm toþi oamenii care pot ceva ºi sã constituim o agenþie de dezvoltare a zonei, una adevãratã, cu care sã dãm o ºansã dezvoltãrii oraºului”, a completat Ioan Rus. Contracandidatul lui Tiberiu Iacob Ridzi spune cã nu va merge acum „cu sabia sã taie caºcavalul, ci cu sufletul ºi mintea”. USL vrea sã coopteze cât mai mulþi oameni cu potenþial din zonã ºi nu numai, capabili sã dezvolte oraºul. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 28 martie 2012
Bosnia, în pericol sã ardã împreunã cu vegetaþia uscatã lãcãri cât casa luni seara, în apropiere de Colonia Bosnia din Petroºani. Zeci de gospodãrii au fost la un pas de a fi mistuite de limbile de foc.
F
Problemele au apãrut în urma aprinderii vegetasþiei uscate de cãtre un localnic care nu a þinut cont de interdicþiile legale, iar vântul a înteþit focul, care s-a extins cu repeziciune. Zeci de gospodãrii situate în cartierul Bosnia au fost în pericol, dupã ce flãcãrile au ajuns la mai puþin de 50 de metri de gospodãriile oamenilor. Fumul înecãcios a inundat toatã zona de
Nord a Petroºaniului ºi a putut fi vãzut de la kilometri depãrtartare. Pompierii s-au luptat ore în ºir cu fglãcãrile scãpate de sub control, iar comandantului Detaºamentului de Pompieri din Petroºani, cpt. Adrian Avram, exista pericol ca focul sã ajungã la gospodãriile oamenilor.
Drumuri modernizate în Valea Jiului ai multe drumuri judeþene ºi de interes local vor fi modernizate prin Ministerul Turismului ºi Dezvoltãrii Regionale.
M
În cursul anului trecut MDRT a iniþiat un proiect care prevede reabilitarea drumurilor judeþene ºi de interes local. Acestea fac parte
ªi Garda de Mediu Hunedoara are în atenþie atât incidentul de la Petroºani cât ºi altele din judeþul Hunedoara, pentru cã vorbim despre poluare, fie ea ºi accidentalã. „Aceste practici sunt interzise ºi oamenii au fost informaþi. În cazul în care sunt identificaþi cei care au pus foc
sunt amendaþi, iar sancþiunea acordatã de noi pleacã de la 3000 de lei. În anii trecuþi am dat mai multe amenzi pentru aceste practici”, a declarat comisarul ºef al Gãrzii de Mediu a Judeþului Hunedoara, Cristian Moldovan. Car men COSMAN
din Hotãrârea Guvernului nr. 386/2011 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai unor obiective de investiþii din cadrul proiectului prioritar “10.000 km drumuri judeþene ºi de interes local” din Programul naþional de dezvoltare a infrastructurii, derulat prin intermediul Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului. Programul a fost iniþiat de fostul ministru al Turismului, Elena Udrea ºi este continuat de actualul ºef de la Turism Cristian Petrescu. Astfel ºi în Valea Jiului existã câteva tronsoane de drum care vor intra în reabilitare prin acest proiect. Mai exact, este vorba de drumul de centura din municipiul Vulan ºi drumul de acces care face legãtura cu Pasul Vâlcan. Potrivit viceprimarului Angela Stoica, sãptãmâna trecutã a fost aprobat proiectul pentru modernizarea celor douã drumuri, iar în scurt timp vor începe lucrãrile. Finanþarea obiectivului de investiþii se asigurã de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, în limita sumelor aprobate anual cu aceastã destinaþie, precum ºi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiþii publice aprobate potrivit legii. Raul IRINOVICI
Judeþul Hunedoara
în flãcãri!
proape 50 de incendii de vegetaþie uscatã au fost nevoiþi sã stingã pompierii hunedoreni într-o singurã zi. Flãcãrile au afectat sute de hectare de teren.
A
Potrivit reprezentanþilor ISU Hunedoara, incendiile s-au manifestat pe 324 hectare de teren, dintre care 192 hectare reprezintã litierã de pãdure. Cea mai mare suprafaþã, de litierã de pãdure, afectatã luni de arderi se aflã în localitatea Þebea, iar pentru lichidarea incendiului, care s-a propagat la 60 de hectare de litierã, au intervenit 6 subofiþeri ai Staþiei Brad. „În total, de la începutul acestei luni, pompierii au intervenit pentru lichidarea a
715 arderi de vegetaþie uscatã, care s-au propagat pe aproximativ 4.520 hectare, dintre care 1.210 hectare sunt litierã de pãdure”, a declarat Anemona Doda, purtãtor de cuvânt al ISU Hunedoara. În ciuda amenzilor pe care riscã sã le primeascã, fermierii hunedoreni continuã sã utilizeze flacãra deschisã pentru igienizarea terenurilor agricole. „Pentru descurajarea fenomenului de folosire a focului deschis, în scopul igienizãrii terenurilor, pe teritoriul judeþului Hunedoara se organizeazã patrule mixte formate din pompieri, reprezentanþi ai ocoalelor silvice ºi ai primãriilor, care vor aplica sancþiuni cuprinse între 1.000 ºi 2.500 de lei fermierilor care utilizeazã acest procedeu”, a mai spus Anemona Doda. Car men COSMAN
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 28 martie 2012
ermocentrala Mintia riscã sã-ºi stingã cuptoarele, iar Compania Naþionalã a Huilei Petroºani sã rãmânã fãrã piaþã de desfacere a producþiei. În plus, România riscã o amendã usturãtoare, de sute de milioane de euro, aºa cum s-a întâmplat în cazul Poloniei, din cauzã cã nu a respectat clauzele din tratatul de aderare la UE în privinþa reducerii conþinutului de SO2 pentru Electrocentrale Deva.
T
Bogdan Þîmpãu a cerut Executivului lãmuriri în ceea ce priveºte stadiul investiþiilor necesare în vederea reducerii conþinutului de SO2 pentru Electrocentrale Deva, dar ºi care sunt riscurile asumate de statul român prin încãlcarea angajamentelor din tratatul de aderare la Uniunea Europeanã în acest sens. Iar informaþiile primite de la ministrul Economiei, Lucian Bode, nu sunt deloc liniºtitoare. Practic, România riscã oricând declanºarea procedurii de infrigement din cauzã cã nu s-au efectuat în termene investiþiile, iar
Cu sabia sancþiunilor deasupra capului
Cuptoarele de la Mintia, „stinse” de încãlcarea tratatului de aderare la UE asta înseamnã amenzi usturãtoare. În acelaºi timp Guvernul nu poate decât sã spere cã va evita plata sancþiunii, în condiþiile în care nu a identificat nici mãcar sursa de finanþare. Potrivit ministrului Bode, Instalaþia de Mare Ardere (IMA) nr. 1 – de fapt primul coº de fum mai poate funcþiona doar câteva mii de ore. De comun acord cu UE, s-a
decis funcþionarea în limita a 20.000 de ore, în perioada 01.01. 2008 – 31.12. 2015, iar timpul expirã cât de curând. IMA nr 2 a avut ca termen pentru perioada de tranziþie 31.12.2011 ºi trebuiau demarate lucrãrile de investiþii. Suntem, însã, doar la stadiul de studiu de fezabilitate ºi a fost obþinut acordul de mediu necesar realizãrii investiþiei, ce tre-
buie finalizatã pânã în 31.12.2013. mai rãmâne coºul trei, adicã IMA nr. 3, care poate funcþiona pânã la finele lui 2013, când cazanele aferente instalaþiei vor fi oprite. Pe hârtie lucrurile par, oarecum, în grafic, dar ministrul Economiei recunoaºte cã nu avem nici mãcar identificatã sursa de finanþare. „În urma discuþiilor purtate cu reprezentanþii Consiliului Concurenþei, Electrocentrale Deva nu întruneºte condiþiile pentru acordarea de garanþii suverane care nu intrã sub incidenþa ajutorului de stat, fiind necesarã identificarea unei soluþii de finanþare. Comisia nu a identificat aceastã soluþie”, recunoaºte Lucian Bode. Am putea vorbi despre un ajutor de stat, indiferent de forma lui, dar am avea nevoie de acceptul Comisiei Europene ºi de o lungã perioadã de aºteptare. Iar demersul
nici mãcar nu a fost demarat.
avut noroc cu seceta, dar situaþia e gravã
A
Deputatul PNL Bogdan Þîmpãu atrage atenþia cã situaþia de la termocentrala Mintia este gravã. A avut noroc cu perioada de secetã, când a lucrat în locul ºi pentru Hidroelectrica, aºa încât aceasta din urmã sã-ºi poatã onora contractele cu „bãieþii deºtepþi”. Aºa cã Hidro a cumpãrat de la Mintia ce nu a putut produce pe fondul secetei. „Grupurile 3 ºi 4, aferente IMA nr. 2, au mers fãrã îndeplinirea normelor de mediu. Au funcþionat pe tot parcursul începutului de an. În momentul de faþã Hidroelectrica nu mai cumpãrã energie electricã de la termocentrala Mintia, iar aceasta funcþioneazã cu un singur cuptor ºi nici acela la capacitate. Termocentrala funcþioneazã la capacitate
mult redusã faþã de potenþialul ei. Au produs mai mutl pentru cã a fost secetã ºi pentru cã a fost o iarnã grea”, explicã Þîmpãu care este situaþia actualã de la Mintia. Dar România nu poate risca la infinit sã încalce normele europene de mediu, aºa cã, în lipsa banilor pentru realizarea investiþiilor, viitorul Termocentralei Mintia este sumbru. Nu vorbim doar de faptul cã populaþia devei rãmâne fãrã cãldurã ºi apã caldã,. Dar sã nu uitãm cã aceasta joacã un rol important în ceea ce priveºte siguranþa reþelei naþionale de energie ºi este cel mai important producãtor de curent din vestul þãrii. În plus, 60% din producþia de cãrbune extrasã din minele Vãii Jiului merge la termocentrala Mintia, aºa cã închiderea ei ar putea duce la moartea mineritului din acest bazin carbonifer. Iar veºti bune nu prea existã. „În momentul de faþã nu existã nici un fel de certitudine cã se va demara vreo lucrare de mediu. Pânã în acest moment nu s-a identificat soluþia de finanºare pentru ºucrãrile de conformare la normele europene de mediu”, a subliniat Bogdan Þîmpãu Car men COSMAN
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 28 martie 2012
6 Actualitate
Reacþii la creºterea preþurilor ºi impozitelor
”Nu m-a omorât cancerul ºi o sã mã omoare bandiþii ãºtia” a anunþurtile L fãcute de guvernanþi cã de anul viitor se vor dubla tarifele la electricitate ºi gaze naturale, odatã cu demararea liberalizãrii tarifelor, luni, s-a mai adãugat unul: vor creºte impozitele locale cu 16,05 la sutã. Aceste anunþuri au îngrijorat populaþia, iar în rândul unor pensionatri s-a instalat chiar disperarea. Proiectul de hotãrâre al Ministerului Finanþelor privind ºi creºterea impozitelor pe case ºi terenuri spune în nota de fundamentare: „În concordanþã cu prevederile art. 292 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, se actualizeazã nivelurile impozitelor ºi taxelor locale din Hotãrârea Guvernului nr. 956/2009 privind nivelurile pentru valorile impozabile, impozitele ºi taxele locale ºi alte taxe asimilate acestora, precum ºi amenzile aplicabile începând cu anul fiscal 2010, prin elaborarea unui nou proiect de hotãrâre a Guvernului privind nivelurile pentru valorile impozabile, impozitele ºi taxele locale ºi alte taxe asimilate acestora, precum ºi amenzile aplicabile începând cu anul fiscal 2013, cu rata inflaþiei pentru perioada de 3 ani de la ultima indexare, respectiv 16,05% pentru anii 2010-2012”.
”Nu existã nici o logicã”
Dupã aceastã iarnã grea, multe familii cu venituri mici resimt acut
mã vor ”útiaomorî”
”Batã-i Doamne, cã ãºtia mã vor omorî. Nu m-a omorât cancerul ºi o sã mã omoare bandiþii ãºtia. Am 62 de ani ºi m-am luptat prin spitale pe la Cluj, pe la Sibiu ºi am scãpat. De ãºtia nu scap. Or sã scape ei de mine. Am avut de plãtit curentul 8 milioane de lei, cã am avut un calorifer electric, cã nu am bani de centralã ºi în Petrila nu-i încãlzire centralã. Pãi, batã-i Doamne, eu am pensie de 740 de lei! M-am împrumutat de la CAR ca sã ies din iarnã ºi sã am pentru medicamente. Vara nu am cã plãtesc CAR, iarna mã împrumut sã le dau lor. Cicã se scumpeºte ºi impozitul ºi curentul de la anu’. Mi-aº vinde amãrâtul ãla de apartament, dar unde mã duc? Bãiatu meu o duce ºi el greu. Apoi am muncit 30 de ani ca sã nu am nimic, nimic pe lumea asta? Mãcar un acoperiº deasupra capului. O sã mã gãsiþi la iarnã moartã în casã, cã nu o sã am de unde mai plãti”- ne povestea plângând Maria îi Stela Babic, fost , ii r o ul în dat r o p funcþionar salarizare, o p îi i p ratii sau ”…Îngro g ã sãrãcia pentru cã s-au pensionarã, din Petrila. p u d i oamen , dar iu t îndatorat pentru a-ºi putea º Specialiºtii spun cã i a m arunci pe . Eu nu e il ” z t încãlzi casele, a plãti aceastã creºtere a taxn u â c i m r ã omo lul pe p o c. elor ºi impozitelor pe v n Ia ia energia electricã ºi toate d u þi t n n re Ing. Lau parcã su proprietate reprezintã celelalte utilitãþi. politi- sume derizorii care nu ajutã prea mult Printre ei se aflã oameni ci economice care sã le creascã bugetele locale. Doar cã acestã ”sumã bolnavi ºi în vârstã cu pensii derizorie” reprezintã pâinea pe 10 veniturile cetãþenilor tãi, ca sã ai de de mizerie. zile a unui peonsionar. unde sã iei pentru bugetul de stat sau Parte dintre aceºtia, oameni cu Mulþi dintre cei ce se zbat pentru a local. carte ºi cu mintea întreagã se întreabã supravieþui nu au mari speranþe nici în Altfel îngropi poporul în datorii, îi cum poate un guvern sã limiteze venialegerile care vin, deºi se leagã cu disarunci dupã gratii sau îi omori cu zile. turile, respectiv salarii ºi pensii, dar sã perare de viitor, dar la modul general. Eu nu mai ºtiu, dar parcã sunt cearã impozite mari, sã liberalizeze Locul grijilor este luat încet-încet de diavolul pe pãmânt”a declarat cu preþuri, în sensul creºterii aberante? disperare… multã obidã, ing. Laurenþiu Ianc, pen”Nu existã nici o logicã. Pentru a Ileana FIRÞULESCU încasa de la populaþie trebuie sã aplici sionar din Petroºani.
Apa de izvor, la mare cãutare ute de oameni ajung zilnic sã ia apã din izvoarele de munte de lângã Petroºani. Niciunul nu este, însã, avizat, iar asta ar fi treaba autoritãþilor locale. Cu toate astea, nimeni nu s-a îmbolnãvit pânã acum din cauza apei de izvor.
S
Oamenii fac asta de zeci de ani ºi nu se tem cã apa ar fi contaminatã, chiar dacã ultimul raport al Direcþiei de Sãnãtate Publicã a judeþului Hunedoara a scos la ivealã faptul cã nu toate izvoarele sunt potabile. În Petroºani, spre exemplu, sunt mai multe locuri în care sunt vãzuþi oamenii cu bidoane pe care le umplu. Captãrile de apã au fost amenajate de localnici, dar nicãieri nu este vreo inscripþie din care sã rezulte cã apa e potabilã. „Administraþia localã are obligaþia sã verifice calitatea
Nici mãcar 1.000 de euro în 2 ani! tât a reuºit sã „producã”, în Petroºani, mult mediatizatul ºi lãudatul sistem de colectare selectivã a deºeurilor menajere. Asta, în timp ce investiþia a fost în valoare de 1.070.000 de euro...
A
„Dacã anul trecut au ajuns la bugetul local 4.000 de lei, în acest an încasãrile sunt nule. Adicã mu a fost vândut niciun balot de cartoane sau pet-uri”, a precizat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani. În municipiul Petroºani, colectarea selectivã a deºeurilor pare, deci, a fi o acþiune ratatã. Aceasta, nu neapãrat din cauza edililor locali ci, în special, datoritã cetãþenilor care continuã sã arunce resturile menajere tot alandala. Astfel, hârtia ajunge în oricare tomberon numai în cel special destinat acesteia nu, la fel întâmplându-se ºi cu celelate gunoaie, cum ar fi de exemplu cele din plastic. Din acest motiv, investiþia, una serioasã, realizatã din bani europeni, nu prea dã roade.
„Primãria a efectuat mai multe campanii de informare a cetãþenilor în ceea ce priveºte necesitatea selectãrii gunoaielor menajere dar, acestea nu au dat roadele scontate”, a mai spus Nicu Taºcã. Poate cã aplicarea unor amenzi ar fi mai utilã decât 10 campanii de informare! În aproape 2 ani de zile, la centrul special de colectare amenajat în cartierul Colonie, au fost real-
Actualitate 7
izate doar câteva zeci de baloturi de cartoane ºi pet-uri. Valoarea acestora – circa 4.000 de lei. Ca idee, deºeurile sortate ºi ambalate ar trebui sã fie vândute, banii rezultaþi urmând a intra, ca o sursã suplimentarã de venituri, la bugetul local. În condiþiile în care sistemul a adus abia 1.000 de euro, se poate spune cã investiþia a fost una clar neprofitabilã. Mir cea NISTOR
apei periodic ºi sã marcheze locurile cu plãcuþe avertizoare din care sã reiasã dacã apa se poate bea sau
nu”, a spus dr. Dumitra ªtefan, director DSP Hunedoara. Cu toate acestea,
oamenii continuã sã ia apã zilnic ºi toþi spun cã apa e bunã. „Iau apã de zeci de ani. Niciodatã nu am avut probleme cu apa de la izvor. Am uitat de ea în bidon luni de zile ºi apoi am observat cã nu are deloc depuneri ºi cã e potabilã. Nu cred cã apa de la robinet e mai bunã”, spune un om care lua apã de izvor. „La robinet curge cu ruginã uneori, iar aici e mai bunã. Dacã uit de ea, o pot consuma ºi dupã douã luni, cã nu îºi schimbã proprietãþile ºi nici nu are depuneri. Eu de aici iau mereu”, susþine un alt bãrbat. Oamenii urcã dealurile cu desagii în spate,ori cu cãrucioare încãrcate cu bidoane, pentru a lua apã de izvor, pe care o considerã mult mai bunã decât cea de la robinet. Inspectorii DSP Hunedoara spun cã autorizarea izvoarelor de munte þine de primãrii ºi cã fiecare administraþie publicã avea obligaþia de a aemnaliza sursa de apã cu o plãcuþã din care sã reiasã cã apa este sau nu potabilã. Acest lucru, însã, nu s-a întâmplat ºi datele statistice aratã cã în judeþ existã peste 240 de surse publice de apã. Rezultatele analizelor, însã, dau ca sigur un singur izvor, din coumna Buceº, iar restul surselor de apã sunt nepotabile. Analizeze au fost fãcute prin sondaj, însã, periodic ºi apa din izvoarele Vãii Jiului este verificatã în acelaºi fel. Totuºi, plãcuþele care sã liniºteascã oamenii nu existã.
Clarificãri privind dosarul actelor ”în original” ale pensionarilor minieri parte a pensionarilor minieri, singuri ºi cu vârste mult înaintate, care îºi întocmesc dosarele pentru a beneficia de gratuitãþi sunt îngrijoraþi pentru cã documentele cerute pentru actualizarea bazei de date trebuie depuse în original.
O
De ce în original? Pentru a elimina procedura conformitãþii (verificarea copiilor dacã sunt conforme cu originalul) ºi a nu mai pune
oamenii pe drumuri pentru o eventualã legalizare a actelor necesare, copii ºi legalizãri care ar înseamna timp ºi bani cheltuiþi de pensionari. Compania Naþionalã a Huilei a organizat aceastã campanie de verificare/actualizare a bazei de date cu pensionarii proveniþi de la unitãþile din subordinea CNH punând la dispoziþie personalul necesar pentru a veni în întâmpinarea pensionarilor , pentru a-i scuti de toate aceste proceduri. Actele necesare, cerute în original, se înapoiazã pe loc pensionarilor, dupã verificare ºi copiere. (I.F.)
Diana MITRACHE
COLÞUL LUI DENIS
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 28 martie 2012
6 Actualitate
Reacþii la creºterea preþurilor ºi impozitelor
”Nu m-a omorât cancerul ºi o sã mã omoare bandiþii ãºtia” a anunþurtile L fãcute de guvernanþi cã de anul viitor se vor dubla tarifele la electricitate ºi gaze naturale, odatã cu demararea liberalizãrii tarifelor, luni, s-a mai adãugat unul: vor creºte impozitele locale cu 16,05 la sutã. Aceste anunþuri au îngrijorat populaþia, iar în rândul unor pensionatri s-a instalat chiar disperarea. Proiectul de hotãrâre al Ministerului Finanþelor privind ºi creºterea impozitelor pe case ºi terenuri spune în nota de fundamentare: „În concordanþã cu prevederile art. 292 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, se actualizeazã nivelurile impozitelor ºi taxelor locale din Hotãrârea Guvernului nr. 956/2009 privind nivelurile pentru valorile impozabile, impozitele ºi taxele locale ºi alte taxe asimilate acestora, precum ºi amenzile aplicabile începând cu anul fiscal 2010, prin elaborarea unui nou proiect de hotãrâre a Guvernului privind nivelurile pentru valorile impozabile, impozitele ºi taxele locale ºi alte taxe asimilate acestora, precum ºi amenzile aplicabile începând cu anul fiscal 2013, cu rata inflaþiei pentru perioada de 3 ani de la ultima indexare, respectiv 16,05% pentru anii 2010-2012”.
”Nu existã nici o logicã”
Dupã aceastã iarnã grea, multe familii cu venituri mici resimt acut
mã vor ”útiaomorî”
”Batã-i Doamne, cã ãºtia mã vor omorî. Nu m-a omorât cancerul ºi o sã mã omoare bandiþii ãºtia. Am 62 de ani ºi m-am luptat prin spitale pe la Cluj, pe la Sibiu ºi am scãpat. De ãºtia nu scap. Or sã scape ei de mine. Am avut de plãtit curentul 8 milioane de lei, cã am avut un calorifer electric, cã nu am bani de centralã ºi în Petrila nu-i încãlzire centralã. Pãi, batã-i Doamne, eu am pensie de 740 de lei! M-am împrumutat de la CAR ca sã ies din iarnã ºi sã am pentru medicamente. Vara nu am cã plãtesc CAR, iarna mã împrumut sã le dau lor. Cicã se scumpeºte ºi impozitul ºi curentul de la anu’. Mi-aº vinde amãrâtul ãla de apartament, dar unde mã duc? Bãiatu meu o duce ºi el greu. Apoi am muncit 30 de ani ca sã nu am nimic, nimic pe lumea asta? Mãcar un acoperiº deasupra capului. O sã mã gãsiþi la iarnã moartã în casã, cã nu o sã am de unde mai plãti”- ne povestea plângând Maria îi Stela Babic, fost , ii r o ul în dat r o p funcþionar salarizare, o p îi i p ratii sau ”…Îngro g ã sãrãcia pentru cã s-au pensionarã, din Petrila. p u d i oamen , dar iu t îndatorat pentru a-ºi putea º Specialiºtii spun cã i a m arunci pe . Eu nu e il ” z t încãlzi casele, a plãti aceastã creºtere a taxn u â c i m r ã omo lul pe p o c. elor ºi impozitelor pe v n Ia ia energia electricã ºi toate d u þi t n n re Ing. Lau parcã su proprietate reprezintã celelalte utilitãþi. politi- sume derizorii care nu ajutã prea mult Printre ei se aflã oameni ci economice care sã le creascã bugetele locale. Doar cã acestã ”sumã bolnavi ºi în vârstã cu pensii derizorie” reprezintã pâinea pe 10 veniturile cetãþenilor tãi, ca sã ai de de mizerie. zile a unui peonsionar. unde sã iei pentru bugetul de stat sau Parte dintre aceºtia, oameni cu Mulþi dintre cei ce se zbat pentru a local. carte ºi cu mintea întreagã se întreabã supravieþui nu au mari speranþe nici în Altfel îngropi poporul în datorii, îi cum poate un guvern sã limiteze venialegerile care vin, deºi se leagã cu disarunci dupã gratii sau îi omori cu zile. turile, respectiv salarii ºi pensii, dar sã perare de viitor, dar la modul general. Eu nu mai ºtiu, dar parcã sunt cearã impozite mari, sã liberalizeze Locul grijilor este luat încet-încet de diavolul pe pãmânt”a declarat cu preþuri, în sensul creºterii aberante? disperare… multã obidã, ing. Laurenþiu Ianc, pen”Nu existã nici o logicã. Pentru a Ileana FIRÞULESCU încasa de la populaþie trebuie sã aplici sionar din Petroºani.
Apa de izvor, la mare cãutare ute de oameni ajung zilnic sã ia apã din izvoarele de munte de lângã Petroºani. Niciunul nu este, însã, avizat, iar asta ar fi treaba autoritãþilor locale. Cu toate astea, nimeni nu s-a îmbolnãvit pânã acum din cauza apei de izvor.
S
Oamenii fac asta de zeci de ani ºi nu se tem cã apa ar fi contaminatã, chiar dacã ultimul raport al Direcþiei de Sãnãtate Publicã a judeþului Hunedoara a scos la ivealã faptul cã nu toate izvoarele sunt potabile. În Petroºani, spre exemplu, sunt mai multe locuri în care sunt vãzuþi oamenii cu bidoane pe care le umplu. Captãrile de apã au fost amenajate de localnici, dar nicãieri nu este vreo inscripþie din care sã rezulte cã apa e potabilã. „Administraþia localã are obligaþia sã verifice calitatea
Nici mãcar 1.000 de euro în 2 ani! tât a reuºit sã „producã”, în Petroºani, mult mediatizatul ºi lãudatul sistem de colectare selectivã a deºeurilor menajere. Asta, în timp ce investiþia a fost în valoare de 1.070.000 de euro...
A
„Dacã anul trecut au ajuns la bugetul local 4.000 de lei, în acest an încasãrile sunt nule. Adicã mu a fost vândut niciun balot de cartoane sau pet-uri”, a precizat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani. În municipiul Petroºani, colectarea selectivã a deºeurilor pare, deci, a fi o acþiune ratatã. Aceasta, nu neapãrat din cauza edililor locali ci, în special, datoritã cetãþenilor care continuã sã arunce resturile menajere tot alandala. Astfel, hârtia ajunge în oricare tomberon numai în cel special destinat acesteia nu, la fel întâmplându-se ºi cu celelate gunoaie, cum ar fi de exemplu cele din plastic. Din acest motiv, investiþia, una serioasã, realizatã din bani europeni, nu prea dã roade.
„Primãria a efectuat mai multe campanii de informare a cetãþenilor în ceea ce priveºte necesitatea selectãrii gunoaielor menajere dar, acestea nu au dat roadele scontate”, a mai spus Nicu Taºcã. Poate cã aplicarea unor amenzi ar fi mai utilã decât 10 campanii de informare! În aproape 2 ani de zile, la centrul special de colectare amenajat în cartierul Colonie, au fost real-
Actualitate 7
izate doar câteva zeci de baloturi de cartoane ºi pet-uri. Valoarea acestora – circa 4.000 de lei. Ca idee, deºeurile sortate ºi ambalate ar trebui sã fie vândute, banii rezultaþi urmând a intra, ca o sursã suplimentarã de venituri, la bugetul local. În condiþiile în care sistemul a adus abia 1.000 de euro, se poate spune cã investiþia a fost una clar neprofitabilã. Mir cea NISTOR
apei periodic ºi sã marcheze locurile cu plãcuþe avertizoare din care sã reiasã dacã apa se poate bea sau
nu”, a spus dr. Dumitra ªtefan, director DSP Hunedoara. Cu toate acestea,
oamenii continuã sã ia apã zilnic ºi toþi spun cã apa e bunã. „Iau apã de zeci de ani. Niciodatã nu am avut probleme cu apa de la izvor. Am uitat de ea în bidon luni de zile ºi apoi am observat cã nu are deloc depuneri ºi cã e potabilã. Nu cred cã apa de la robinet e mai bunã”, spune un om care lua apã de izvor. „La robinet curge cu ruginã uneori, iar aici e mai bunã. Dacã uit de ea, o pot consuma ºi dupã douã luni, cã nu îºi schimbã proprietãþile ºi nici nu are depuneri. Eu de aici iau mereu”, susþine un alt bãrbat. Oamenii urcã dealurile cu desagii în spate,ori cu cãrucioare încãrcate cu bidoane, pentru a lua apã de izvor, pe care o considerã mult mai bunã decât cea de la robinet. Inspectorii DSP Hunedoara spun cã autorizarea izvoarelor de munte þine de primãrii ºi cã fiecare administraþie publicã avea obligaþia de a aemnaliza sursa de apã cu o plãcuþã din care sã reiasã cã apa este sau nu potabilã. Acest lucru, însã, nu s-a întâmplat ºi datele statistice aratã cã în judeþ existã peste 240 de surse publice de apã. Rezultatele analizelor, însã, dau ca sigur un singur izvor, din coumna Buceº, iar restul surselor de apã sunt nepotabile. Analizeze au fost fãcute prin sondaj, însã, periodic ºi apa din izvoarele Vãii Jiului este verificatã în acelaºi fel. Totuºi, plãcuþele care sã liniºteascã oamenii nu existã.
Clarificãri privind dosarul actelor ”în original” ale pensionarilor minieri parte a pensionarilor minieri, singuri ºi cu vârste mult înaintate, care îºi întocmesc dosarele pentru a beneficia de gratuitãþi sunt îngrijoraþi pentru cã documentele cerute pentru actualizarea bazei de date trebuie depuse în original.
O
De ce în original? Pentru a elimina procedura conformitãþii (verificarea copiilor dacã sunt conforme cu originalul) ºi a nu mai pune
oamenii pe drumuri pentru o eventualã legalizare a actelor necesare, copii ºi legalizãri care ar înseamna timp ºi bani cheltuiþi de pensionari. Compania Naþionalã a Huilei a organizat aceastã campanie de verificare/actualizare a bazei de date cu pensionarii proveniþi de la unitãþile din subordinea CNH punând la dispoziþie personalul necesar pentru a veni în întâmpinarea pensionarilor , pentru a-i scuti de toate aceste proceduri. Actele necesare, cerute în original, se înapoiazã pe loc pensionarilor, dupã verificare ºi copiere. (I.F.)
Diana MITRACHE
COLÞUL LUI DENIS
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 28 martie 2012
8 Actualitate
CFR, un dezastru u toate investiþiile anunþate, dar ºi cu proiectul ce prevede anularea datoriilor de aproape 917 milioane de euro înregistrate de Cãile Ferate Române SA la sfârºitul anului trecut, cãlãtoria cu trenul tot se încadreazã la neplãceri.
C
Oricât s-ar respecta orarele de cãlãtorie, un tren care trece prin Valea Jiului va avea întotdeauna o întârziere de minim o orã, întrucât pe Defileul Jiului se circulã foarte încet. Atât din cauza infrastructurii proaste, cât ºi a hoþilor, care sunt în stare sã fure ºi macazurile. La nivel oficial, nimeni nu-þi poate da date legate de infrastructura cãilor ferate, despre
eventuale proiecte de dezvoltare sau motivaþia scumpirii biletelor de tren de curând. Neoficial însã, toatã lumea vorbeºte despre salarii mici, despre ºefii þinuþi în posturi cãlduþe ºi despre cum venitul suplimentar al controlorilor vine de la blatiºti. ”Pe Defileul Jiului întotdeauna vor fi întârzieri. Pe lângã faptul cã pe liniile de pe Defileu trebuie circulat cu
mare, mare grijã, mai apare ºi problema hoþilor. útia furã tot, de la cabluri, la macazuri ori la piuliþele care þin ºuruburile din cãile ferate. Sunt foarte periculoºi, sute de oameni ar putea muri dacã deraiazã un tren. Atâta inconºtienþã… ªi, din pãcate, nu sunt nici oameni destui care sã asigure o verificare din kilometru în kilometru. Trebuie sã faci kilometri întregi pe jos, sã verifici fiecare ºurub, pe un salariu de mai mare ruºinea”, declarã un angajat al CFR din Valea Jiului. Când vine vorba de ºefi, lucrurile se schimbã. Ca în orice domeniu profesional, decapitarea se începe de jos, nu din vârful piramidei. ”Se tot anunþã disponibilizãri. Se anunþã cã oamenii vor fi daþi afarã ºi întotdeauna vom fi daþi noi, pionii mici, nu ãia de la vârf. Numai cã ãia care-s acolo, sus, nu pot face munca ”de jos”, atât de necesarã aici. Din cauza asta vor fi întotdeauna întârzieri peste întârzieri”, spune acelaºi angajat al CFR.
Cât despre blatiºti, se întâmplã ca ºi supracontrolul sã împartã ºpaga cu naºul. ”De la Petroºani la Bucureºti, de exemplu, pot plãti 30 de lei la naº, faþã de aproape 80 de lei. Dar dacã vine supracontrolul, trebuie sã mai scot din bani, asta dacã vor mitã. Dacã nu vor, ceea ce mai rar se întâmplã, sunt sancþionat. Dar nu o datã i-am vãzut pe naºi ºi pe cei de la control când îºi împãrþeau câºtigurile între ei”, povesteºte Robert Turcu, unul dintre cãlãtori. De ce sunt dispuºi guvernanþii sã ºteargã datoriile de 3,99 miliarde de lei ale CFR? Pentru cã CFR este singura companie din România care administreazã infrastructura feroviarã ºi se aflã pe lista companiilor monitorizate de Fondul Monetar Internaþional, iar neadoptarea acestei mãsuri ar împiedica îndeplinirea obiectivelor stabilite în acordul cu instituþia financiarã internaþionalã, se menþioneazã în proiect. Anamaria NEDELCOFF
Deputaþii europeni vor un comerþ echilibrat cu China omerþul C dezechilibrat între UE ºi China în defavoarea Uniunii reprezintã una dintre preocupãrile deputaþilor din cadrul Comisiei pentru Comerþ Internaþional (INTA) a Parlamentului European (PE). Multiplele faþete ale relaþiilor comerciale dintre UE ºi China, precum ºi mãsurile care se impun a fi luate pentru remedierea deficienþelor identificate în cadrul acestora au fost cuprinse într-un raport adoptat, marþi, în INTA cu majoritate de voturi. În acest raport, INTA solicitã Comisiei Europene (CE) sã adopte, pânã la sfârºitul anului 2012, un set de mãsuri care sã reechilibreze relaþiile comerciale cu China. Deputaþii europeni considerã cã aceste mãsuri trebuie aplicate în cel mai scurt timp, astfel încât sã-ºi producã efectele pânã în 2016, anul în care China ar urma sã primeascã automat statutul de economie de piaþã funcþionalã de piaþã în calitatea sa de membru, din decembrie 2001, al Organizaþiei Mondiale a Comerþului (OMC).
INTA ºi-a manifestat îngrijorarea faþã de barierele pe care investitorii strãini, mai ales cei europeni, le întâmpinã în accesul pe piaþa chinezã în privinþa achiziþiilor publice, în vreme ce sistemul european de achiziþii publice este mult mai deschis oricãrui investitor. Deputaþii europeni solicitã CE sã dezvolte urgent un instrument care sã asigure reciprocitatea în domeniul achiziþiilor publice. În Raportul INTA se mai atrage atenþia asupra suspiciunilor legate de faptul cã între China ºi UE competiþia comercialã este dezechilibratã ºi din cauza faptului cã în continuare în China se acordã ajutoare de stat mascate. Deputaþii din INTA considerã cã statul chinez trebuie sã adere la Acordul plurilateral privind achiziþiile publice, în conformitate cu angajamentele pe care ºi le-a luat în protocolul de accedere în OMC. La sfârºitul anului trecut, Conferinþa Ministerialã a OMC, a revizuit ºi lãrgit cadrul acordului amintit. Deputatul european Iuliu Winkler, raportor din umbrã al PPE pentru raportul referitor la comerþul echitabil cu China, considerã cã UE trebuie sã priveascã mai atentã la relaþiile economice cu statul chinez, un argument în acest sens fiind enormul deficit comercial al
Uniunii în relaþia cu China, care a trecut de la 49 de miliarde de euro în 2000 la 168,8 miliarde de euro în 2010, fenomen care, pe fondul creºterii moderate în UE, a contribuit la majorarea deficitelor bugetare în majoritatea statelor membre. Pe de altã parte, întreprinderile europene nu pot sã investeascã în China în condiþii similare celor care se aplicã investiþiilor chineze în Europa, a mai spus Winkler. “Participarea întreprinderilor europene pe piaþa chinezã a achiziþiilor publice este puternic limitatã. Existã probleme legate de reglementãrile uneori contradictorii, de faptul cã volumele ºi domeniile achiziþiilor publice rãmân restrânse, iar lipsa de transparenþã ºi de concurenþã, precum ºi standardele neconforme cu normele internaþionale sunt factori de excludere pentru întreprinderile europene. Noi, deputaþii din INTA, considerãm cã accesul întreprinderilor europene pe piaþa chinezã trebuie sã se efectueze în condiþii cât mai apropiate de accesul întreprinderilor chineze pe piaþa europeanã, dupã cum credem cã aderarea Chinei la Acordul plurilateral privind achiziþiile publice este o chestiune urgentã”, a afirmat depu-
tatul european al UDMR. Iuliu Winkler a mai arãtat cã, în condiþiile în care UE nu cunoaºte cu certitudine gradul de penetrare a Chinei în economia statelor membre, fie cã este vorba de investiþii sau de cumpãrarea de titluri de stat, în raportul INTA se solicitã CE crearea unui instrument european pentru identificarea deþinãtorilor strãini de datorie publicã. Parlamentarul european considerã cã UE ar trebui sã utilizeze mai bine instrumentele de apãrare comercialã pe care le are la dispoziþie, subliniind cã în raportul INTA se propune ºi redactarea ºi publicarea de cãtre UE a unui raport privind respectarea de cãtre China a obligaþiilor prevãzute în protocolul sãu de aderare la OMC.
Actualitate 9
Borca, în gâtul lui Lacataº oltan Lacataº, preºedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Z Jiului (LSMVJ) a declarat, pentru Cronica Vãii Jiului, cã CNH poate asigura, în medie aproximativ 6.000 de tone de huilã pe zi pentru Mintia, cu tot cu zilele de sâmbãtã lucrate. ”Se produc, în medie, aproximativ 8.000 de tone de huilã pe zi. 2.000 merg la Termocentrala Paroºeni, iar aproximativ 6.000 merg cãtre Mintia. Se lucreazã ºi sâmbetele, dar nu s-ar putea produce mai mult, din cauza lipsei tehnologiei ºi a oamenilor. Dacã nu se produce mai mult, normal cã Mintia importã, nu poate aºtepta dupã CNH”, a
precizat Lacataº. Tiberiu Borca, directorul Termocentralei Mintia, a sãrit însã la gâtul liderului LSMVJ. ”Eu nu înþeleg ce treabã are Lacataº sã facã astfel de declaraþii. El este pensionar ºi vorbeºte despre CNH, despre huilã, despre Mintia? Cum îºi permite? Cum poþi tu, care eºti pensionar, sã faci pe-a sindicalistul? Chiar nu vi se pare cã e ceva în ceaþã? Mie, unul, nu mi se pare normal”, a precizat Borca. Zoltan Lacataº s-a arãtat mirat de atacul lui Borca: ”Nu vreau sã intru în polemici cu aceºti oameni, dar þin sã-l informez cã eu sunt ºeful organizaþiei pânã voi pleca”. Anamaria NEDELCOFF
Bani puþini, voinþã mare în iniþiativa Modernizarea pieþei Dacia, scoasã la licitaþie construirii Catedralei Sfântul Proroc Ilie n Paraclisul cu Hramul Sfântul Acoperãmânt al Maicii Domnului de lângã Parcul Central Carol Schreter, se oficiazã slujbe în cinci zile din ºapte ale sãptãmânii.
Î
De cele mai multe ori, micuþa bisericã este de-a dreptul neîncãpãtoare pentru numãrul mare de credincioºi. De asemenea, proiectul de construcþie a Catedralei cu Hramul Sfântului Proroc Ilie, se va relua în circa o lunã. “Nãdãjduim cã dupã sãrbãtorirea Sfintelor Paºti, odatã cu data de 1 mai, vom primi ºi primele rãspunsuri legate de solicitãrile pe care noi le-am depus pentru finanþare, ºi cred cã vor începe lucrãrile de sãpare, de curãþire a locului unde va fi amplasatã catedrala ºi totodatã ºi de fundaþie. Nãdãjduim ca anul acesta sã putem finaliza demisolul bisericii, dar aceasta doar cu îngãduinþa lui Dumnezeu cu ocrotirea Maicii Preacurate ºi cu ajutorul Sfântului Proroc Ilie,
ocrotitorul bisericii mari”, ne-a declarat preot Gabriel Bulf, preot paroh ºi reprezentantul Episcopiei Devei ºi Hunedoarei. Însã, banii pentru acest proiect ambiþios sunt insuficienþi, proveniþi în mare parte din direcþionarea a 2 % din impozitul pe venit, dar ºi de la administraþia localã. “ Anul trecut am primit 1 miliard de lei vechi de la Consiliul Local Petroºani cu implicarea directã a domnului primar. Am primit în jur de 30.000 de lei din contribuþia de 2 % , iar în rest nu am primit ajutor din alte pãrþi. Anul acesta am depus
Bãnci noi în Petroºani n aceastã primãvarã, în municipiul Îde bãnci. Petroºani, vor fi instalate alte 150 Acestea se vor adãuga celorlalte câteva sute existente în prezent, în parcuri, pe strãzi sau între blocuri. Demn de semnalat ar fi ºi faptul cã dintre mai vechile bãnci de acest tip niciuna nu a fost vandalizatã sau furatã. „Nu am avut nicio problemã de acest gen. Bãncile noi urmeazã a le înlocui pe cele vechi, din Cartierul Aeroport, de exemplu. Pe unele strãzi chiar, acþiunea este aproape de finalizare. Este vorba despre strãzile Unirii,
cereri la Consiliul Judeþean, la primãria municipiului Petroºani, la Secretariatul de Stat pentru Culte ºi avem promisiuni ºi de la Bucureºti. La ora actualã, în cont avem undeva la cinci mii ºi ceva de Ron, însã suntem în urmã cu multe alte plãþi, pentru cã anul trecut s-au fãcut foarte multe investiþii ºi cheltuieli aici, în complexul bisericesc. Biserica micã a fost finalizatã ºi a fost înfrumuseþatã cu picturã. A fost ridicat la roºu lumânãrarul ºi toaletele, a fost deviatã conducta de apã care trecea prin mijlocul terenului unde va fi amplasatã catedrala. De asemenea, a fost amenajat drumul ºi parcãrile. Sunt investiþii de 3, 4 miliarde de lei vechi, în condiþiile în care noi nu am primit decât un miliard ºi un pic ”, a mai spus preotul Gabriel Bulf. Luiza ANDRONACHE
Aviatorilor sau Oituz”, a precizat Lucian Dragomir, director SPADPP Primãria Petroºani. O bancã nouã costã 600 de lei. Bãncile, produse de o firmã din Petroºani, pot fi repartizate, la cerere, ºi asociaþiilor de proprietari sau cetãþenilor care doresc sã-ºi instaleze una în zona în care locuiesc. Bineînþeles, în condiþiile în care una dintre bãnci dispare, cel care va fi tras la rãspundere (adicã va achita contravaloarea acesteia) va fi cel care a semnat cererea... Mir cea NISTOR
iaþa Dacia, locul unde promisiunile se clãdesc ºi se nãruie mai repede decât ar vinde un þãran, un sac de cartofi.
P
Proiectul de amenajare ºi modernizare a Pieþei Agroalimentare Dacia din cartierul Aeroport, va fi scos la licitaþie luna viitoare, dupã luni întregi de aºteptare. Lucrãrile la acest obiectiv de investiþii vor fi plãtite din bugetul local al primãriei Petroºani. Ideea amenajãrii acestui loc impropriu actului de comerþ, treneazã de cel puþin doi ani, în care proiectul s-a scris ºi rescris de câteva ori, iar finanþarea s-a gãsit ºi s-a pierdut, la fel, de mai multe ori. Acum, cu bani din buzunarul
primãriei, reprezentanþii municipalitãþii spun cã intenþia este una serioasã ºi aplicabilã în curând. Oare a câta oarã?! “Avem o noutate în sensul cã ANRMAP a verificat documentaþia depusã de noi ºi în data de 11 aprilie va avea loc licitaþia. Deci, suntem în linie dreaptã. Banii sunt deja alocaþi pentru construcþia pieþei”, ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. În prezent, vânzãtorii de aici îºi vând marfa în condiþii impropri, fãrã a avea nici mãcar spaþii de depozitare amenajate. De-a lungul timpului, piaþa a fost catalogatã ca fiind o adevãratã bombã cu ceas de organele de control sanitar - veterinare. Edilii preconizeazã cã toate lucrãrile vor fi finalizate tot în cursul acestui an. Luiza ANDRONACHE
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 28 martie 2012
8 Actualitate
CFR, un dezastru u toate investiþiile anunþate, dar ºi cu proiectul ce prevede anularea datoriilor de aproape 917 milioane de euro înregistrate de Cãile Ferate Române SA la sfârºitul anului trecut, cãlãtoria cu trenul tot se încadreazã la neplãceri.
C
Oricât s-ar respecta orarele de cãlãtorie, un tren care trece prin Valea Jiului va avea întotdeauna o întârziere de minim o orã, întrucât pe Defileul Jiului se circulã foarte încet. Atât din cauza infrastructurii proaste, cât ºi a hoþilor, care sunt în stare sã fure ºi macazurile. La nivel oficial, nimeni nu-þi poate da date legate de infrastructura cãilor ferate, despre
eventuale proiecte de dezvoltare sau motivaþia scumpirii biletelor de tren de curând. Neoficial însã, toatã lumea vorbeºte despre salarii mici, despre ºefii þinuþi în posturi cãlduþe ºi despre cum venitul suplimentar al controlorilor vine de la blatiºti. ”Pe Defileul Jiului întotdeauna vor fi întârzieri. Pe lângã faptul cã pe liniile de pe Defileu trebuie circulat cu
mare, mare grijã, mai apare ºi problema hoþilor. útia furã tot, de la cabluri, la macazuri ori la piuliþele care þin ºuruburile din cãile ferate. Sunt foarte periculoºi, sute de oameni ar putea muri dacã deraiazã un tren. Atâta inconºtienþã… ªi, din pãcate, nu sunt nici oameni destui care sã asigure o verificare din kilometru în kilometru. Trebuie sã faci kilometri întregi pe jos, sã verifici fiecare ºurub, pe un salariu de mai mare ruºinea”, declarã un angajat al CFR din Valea Jiului. Când vine vorba de ºefi, lucrurile se schimbã. Ca în orice domeniu profesional, decapitarea se începe de jos, nu din vârful piramidei. ”Se tot anunþã disponibilizãri. Se anunþã cã oamenii vor fi daþi afarã ºi întotdeauna vom fi daþi noi, pionii mici, nu ãia de la vârf. Numai cã ãia care-s acolo, sus, nu pot face munca ”de jos”, atât de necesarã aici. Din cauza asta vor fi întotdeauna întârzieri peste întârzieri”, spune acelaºi angajat al CFR.
Cât despre blatiºti, se întâmplã ca ºi supracontrolul sã împartã ºpaga cu naºul. ”De la Petroºani la Bucureºti, de exemplu, pot plãti 30 de lei la naº, faþã de aproape 80 de lei. Dar dacã vine supracontrolul, trebuie sã mai scot din bani, asta dacã vor mitã. Dacã nu vor, ceea ce mai rar se întâmplã, sunt sancþionat. Dar nu o datã i-am vãzut pe naºi ºi pe cei de la control când îºi împãrþeau câºtigurile între ei”, povesteºte Robert Turcu, unul dintre cãlãtori. De ce sunt dispuºi guvernanþii sã ºteargã datoriile de 3,99 miliarde de lei ale CFR? Pentru cã CFR este singura companie din România care administreazã infrastructura feroviarã ºi se aflã pe lista companiilor monitorizate de Fondul Monetar Internaþional, iar neadoptarea acestei mãsuri ar împiedica îndeplinirea obiectivelor stabilite în acordul cu instituþia financiarã internaþionalã, se menþioneazã în proiect. Anamaria NEDELCOFF
Deputaþii europeni vor un comerþ echilibrat cu China omerþul C dezechilibrat între UE ºi China în defavoarea Uniunii reprezintã una dintre preocupãrile deputaþilor din cadrul Comisiei pentru Comerþ Internaþional (INTA) a Parlamentului European (PE). Multiplele faþete ale relaþiilor comerciale dintre UE ºi China, precum ºi mãsurile care se impun a fi luate pentru remedierea deficienþelor identificate în cadrul acestora au fost cuprinse într-un raport adoptat, marþi, în INTA cu majoritate de voturi. În acest raport, INTA solicitã Comisiei Europene (CE) sã adopte, pânã la sfârºitul anului 2012, un set de mãsuri care sã reechilibreze relaþiile comerciale cu China. Deputaþii europeni considerã cã aceste mãsuri trebuie aplicate în cel mai scurt timp, astfel încât sã-ºi producã efectele pânã în 2016, anul în care China ar urma sã primeascã automat statutul de economie de piaþã funcþionalã de piaþã în calitatea sa de membru, din decembrie 2001, al Organizaþiei Mondiale a Comerþului (OMC).
INTA ºi-a manifestat îngrijorarea faþã de barierele pe care investitorii strãini, mai ales cei europeni, le întâmpinã în accesul pe piaþa chinezã în privinþa achiziþiilor publice, în vreme ce sistemul european de achiziþii publice este mult mai deschis oricãrui investitor. Deputaþii europeni solicitã CE sã dezvolte urgent un instrument care sã asigure reciprocitatea în domeniul achiziþiilor publice. În Raportul INTA se mai atrage atenþia asupra suspiciunilor legate de faptul cã între China ºi UE competiþia comercialã este dezechilibratã ºi din cauza faptului cã în continuare în China se acordã ajutoare de stat mascate. Deputaþii din INTA considerã cã statul chinez trebuie sã adere la Acordul plurilateral privind achiziþiile publice, în conformitate cu angajamentele pe care ºi le-a luat în protocolul de accedere în OMC. La sfârºitul anului trecut, Conferinþa Ministerialã a OMC, a revizuit ºi lãrgit cadrul acordului amintit. Deputatul european Iuliu Winkler, raportor din umbrã al PPE pentru raportul referitor la comerþul echitabil cu China, considerã cã UE trebuie sã priveascã mai atentã la relaþiile economice cu statul chinez, un argument în acest sens fiind enormul deficit comercial al
Uniunii în relaþia cu China, care a trecut de la 49 de miliarde de euro în 2000 la 168,8 miliarde de euro în 2010, fenomen care, pe fondul creºterii moderate în UE, a contribuit la majorarea deficitelor bugetare în majoritatea statelor membre. Pe de altã parte, întreprinderile europene nu pot sã investeascã în China în condiþii similare celor care se aplicã investiþiilor chineze în Europa, a mai spus Winkler. “Participarea întreprinderilor europene pe piaþa chinezã a achiziþiilor publice este puternic limitatã. Existã probleme legate de reglementãrile uneori contradictorii, de faptul cã volumele ºi domeniile achiziþiilor publice rãmân restrânse, iar lipsa de transparenþã ºi de concurenþã, precum ºi standardele neconforme cu normele internaþionale sunt factori de excludere pentru întreprinderile europene. Noi, deputaþii din INTA, considerãm cã accesul întreprinderilor europene pe piaþa chinezã trebuie sã se efectueze în condiþii cât mai apropiate de accesul întreprinderilor chineze pe piaþa europeanã, dupã cum credem cã aderarea Chinei la Acordul plurilateral privind achiziþiile publice este o chestiune urgentã”, a afirmat depu-
tatul european al UDMR. Iuliu Winkler a mai arãtat cã, în condiþiile în care UE nu cunoaºte cu certitudine gradul de penetrare a Chinei în economia statelor membre, fie cã este vorba de investiþii sau de cumpãrarea de titluri de stat, în raportul INTA se solicitã CE crearea unui instrument european pentru identificarea deþinãtorilor strãini de datorie publicã. Parlamentarul european considerã cã UE ar trebui sã utilizeze mai bine instrumentele de apãrare comercialã pe care le are la dispoziþie, subliniind cã în raportul INTA se propune ºi redactarea ºi publicarea de cãtre UE a unui raport privind respectarea de cãtre China a obligaþiilor prevãzute în protocolul sãu de aderare la OMC.
Actualitate 9
Borca, în gâtul lui Lacataº oltan Lacataº, preºedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Z Jiului (LSMVJ) a declarat, pentru Cronica Vãii Jiului, cã CNH poate asigura, în medie aproximativ 6.000 de tone de huilã pe zi pentru Mintia, cu tot cu zilele de sâmbãtã lucrate. ”Se produc, în medie, aproximativ 8.000 de tone de huilã pe zi. 2.000 merg la Termocentrala Paroºeni, iar aproximativ 6.000 merg cãtre Mintia. Se lucreazã ºi sâmbetele, dar nu s-ar putea produce mai mult, din cauza lipsei tehnologiei ºi a oamenilor. Dacã nu se produce mai mult, normal cã Mintia importã, nu poate aºtepta dupã CNH”, a
precizat Lacataº. Tiberiu Borca, directorul Termocentralei Mintia, a sãrit însã la gâtul liderului LSMVJ. ”Eu nu înþeleg ce treabã are Lacataº sã facã astfel de declaraþii. El este pensionar ºi vorbeºte despre CNH, despre huilã, despre Mintia? Cum îºi permite? Cum poþi tu, care eºti pensionar, sã faci pe-a sindicalistul? Chiar nu vi se pare cã e ceva în ceaþã? Mie, unul, nu mi se pare normal”, a precizat Borca. Zoltan Lacataº s-a arãtat mirat de atacul lui Borca: ”Nu vreau sã intru în polemici cu aceºti oameni, dar þin sã-l informez cã eu sunt ºeful organizaþiei pânã voi pleca”. Anamaria NEDELCOFF
Bani puþini, voinþã mare în iniþiativa Modernizarea pieþei Dacia, scoasã la licitaþie construirii Catedralei Sfântul Proroc Ilie n Paraclisul cu Hramul Sfântul Acoperãmânt al Maicii Domnului de lângã Parcul Central Carol Schreter, se oficiazã slujbe în cinci zile din ºapte ale sãptãmânii.
Î
De cele mai multe ori, micuþa bisericã este de-a dreptul neîncãpãtoare pentru numãrul mare de credincioºi. De asemenea, proiectul de construcþie a Catedralei cu Hramul Sfântului Proroc Ilie, se va relua în circa o lunã. “Nãdãjduim cã dupã sãrbãtorirea Sfintelor Paºti, odatã cu data de 1 mai, vom primi ºi primele rãspunsuri legate de solicitãrile pe care noi le-am depus pentru finanþare, ºi cred cã vor începe lucrãrile de sãpare, de curãþire a locului unde va fi amplasatã catedrala ºi totodatã ºi de fundaþie. Nãdãjduim ca anul acesta sã putem finaliza demisolul bisericii, dar aceasta doar cu îngãduinþa lui Dumnezeu cu ocrotirea Maicii Preacurate ºi cu ajutorul Sfântului Proroc Ilie,
ocrotitorul bisericii mari”, ne-a declarat preot Gabriel Bulf, preot paroh ºi reprezentantul Episcopiei Devei ºi Hunedoarei. Însã, banii pentru acest proiect ambiþios sunt insuficienþi, proveniþi în mare parte din direcþionarea a 2 % din impozitul pe venit, dar ºi de la administraþia localã. “ Anul trecut am primit 1 miliard de lei vechi de la Consiliul Local Petroºani cu implicarea directã a domnului primar. Am primit în jur de 30.000 de lei din contribuþia de 2 % , iar în rest nu am primit ajutor din alte pãrþi. Anul acesta am depus
Bãnci noi în Petroºani n aceastã primãvarã, în municipiul Îde bãnci. Petroºani, vor fi instalate alte 150 Acestea se vor adãuga celorlalte câteva sute existente în prezent, în parcuri, pe strãzi sau între blocuri. Demn de semnalat ar fi ºi faptul cã dintre mai vechile bãnci de acest tip niciuna nu a fost vandalizatã sau furatã. „Nu am avut nicio problemã de acest gen. Bãncile noi urmeazã a le înlocui pe cele vechi, din Cartierul Aeroport, de exemplu. Pe unele strãzi chiar, acþiunea este aproape de finalizare. Este vorba despre strãzile Unirii,
cereri la Consiliul Judeþean, la primãria municipiului Petroºani, la Secretariatul de Stat pentru Culte ºi avem promisiuni ºi de la Bucureºti. La ora actualã, în cont avem undeva la cinci mii ºi ceva de Ron, însã suntem în urmã cu multe alte plãþi, pentru cã anul trecut s-au fãcut foarte multe investiþii ºi cheltuieli aici, în complexul bisericesc. Biserica micã a fost finalizatã ºi a fost înfrumuseþatã cu picturã. A fost ridicat la roºu lumânãrarul ºi toaletele, a fost deviatã conducta de apã care trecea prin mijlocul terenului unde va fi amplasatã catedrala. De asemenea, a fost amenajat drumul ºi parcãrile. Sunt investiþii de 3, 4 miliarde de lei vechi, în condiþiile în care noi nu am primit decât un miliard ºi un pic ”, a mai spus preotul Gabriel Bulf. Luiza ANDRONACHE
Aviatorilor sau Oituz”, a precizat Lucian Dragomir, director SPADPP Primãria Petroºani. O bancã nouã costã 600 de lei. Bãncile, produse de o firmã din Petroºani, pot fi repartizate, la cerere, ºi asociaþiilor de proprietari sau cetãþenilor care doresc sã-ºi instaleze una în zona în care locuiesc. Bineînþeles, în condiþiile în care una dintre bãnci dispare, cel care va fi tras la rãspundere (adicã va achita contravaloarea acesteia) va fi cel care a semnat cererea... Mir cea NISTOR
iaþa Dacia, locul unde promisiunile se clãdesc ºi se nãruie mai repede decât ar vinde un þãran, un sac de cartofi.
P
Proiectul de amenajare ºi modernizare a Pieþei Agroalimentare Dacia din cartierul Aeroport, va fi scos la licitaþie luna viitoare, dupã luni întregi de aºteptare. Lucrãrile la acest obiectiv de investiþii vor fi plãtite din bugetul local al primãriei Petroºani. Ideea amenajãrii acestui loc impropriu actului de comerþ, treneazã de cel puþin doi ani, în care proiectul s-a scris ºi rescris de câteva ori, iar finanþarea s-a gãsit ºi s-a pierdut, la fel, de mai multe ori. Acum, cu bani din buzunarul
primãriei, reprezentanþii municipalitãþii spun cã intenþia este una serioasã ºi aplicabilã în curând. Oare a câta oarã?! “Avem o noutate în sensul cã ANRMAP a verificat documentaþia depusã de noi ºi în data de 11 aprilie va avea loc licitaþia. Deci, suntem în linie dreaptã. Banii sunt deja alocaþi pentru construcþia pieþei”, ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. În prezent, vânzãtorii de aici îºi vând marfa în condiþii impropri, fãrã a avea nici mãcar spaþii de depozitare amenajate. De-a lungul timpului, piaþa a fost catalogatã ca fiind o adevãratã bombã cu ceas de organele de control sanitar - veterinare. Edilii preconizeazã cã toate lucrãrile vor fi finalizate tot în cursul acestui an. Luiza ANDRONACHE
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 28 martie 2012
Concert RIFF la Teatrul de Artã din Deva T eatrul de Artã Deva, gãzduieºte joi, 29 martie un spectacol inedit susþinut de trupa Riff în memoria muzicianului arãdean Viorel PINCKY Lãcãtuº ºi organizat împreunã cu Asociaþia CULTURAL Act.
douã ore cu cele mai cunoscute piese ale grupului RIFF: În loc de bun rãmas, Ana-Maria, Cercul vieþii, Plouã la Woodstock, Mr. Jimi, Regele ºoselei, Nerostitele cuvinte, Primii paºi ... Biletele se gãsesc la agenþia teatrului ºi pot fi cumpãrate la preþul de 20 de lei ºi 10 lei cu reducere. Organizatorii promit douã ore de muzicã de calitate.
Potrivit organizatorilor, la un an de la trecerea prematurã în nefiinþã a talentatului toboºar, colegii de trupã susþin un spectacol, o întâlnire între artiºti ºi spectatori, pentru a þine vie amintirea excelentului muzician. Pincky a colaborat cu RIFF în perioada 1991 – 1997, susþinând numeroase concerte în þarã, a participat la înregistrarea albumelor Joc perfid ºi Doi strãini, a apãrut în videoclip-urile Printre nori vom zbura ºi Regele ºoselei . A fost un coleg minunat, o fire veselã, sufletist, un om care a iubit muzica. Un concert de
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP
28 martie 2012
Fiþi atent la ce spuneþi, mai ales dacã vã enerveazã cineva din anturaj. Aveþi tendinþa sã reacþionaþi impulsiv. Dupã-amiazã primiþi o sumã mare de bani de la o rudã. S-ar putea ca partenerul de viaþã sã nu fie de acord sã cumpãraþi un obiect de valoare. Nu luaþi nici o hotãrâre în grabã.
Aveþi ocazia sã faceþi schimbãri importante în relaþiile sentimentale. Dimineaþa faceþi cunoºtinþã cu o persoanã deosebitã, care vã atrage atenþia. Nu vã precipitaþi ºi ascultaþivã intuiþia. Þineþi cont de sfaturile unui prieten cu multã experienþã! S-ar putea sã aveþi de câºtigat.
Dacã vã pregãtiþi sã plecaþi într-o cãlãtorie, puteþi fi liniºtit: totul va merge conform planurilor. Relaþiile cu prietenii sunt excelente. S-ar putea sã aveþi discuþii cu partenerul de viaþã dacã refuzaþi ajutorul unei persoane mai în vârstã din familie. Fiþi mai diplomat.
Încercaþi sã nu vã asumaþi prea multe responsabilitãþi! Riscaþi sã nu vã iasã mare lucru. Primiþi o mânã de ajutor de unde nici nu vã aºteptaþi. Spre searã, mergeþi la prieteni ºi uitaþi de toate problemele de peste zi. Este timpul sã vã acordaþi mai mult timp pentru relaxare.
Dimineaþa s-ar putea sã fiþi stresat la serviciu, din cauza unor lucrãri urgente. Ar fi bine sã þineþi cont de sfaturile colegilor. Arãtaþi-i persoanei iubite mai multã afectivitate. Nu puneþi problemele profesionale pe primul loc! Trebuie sã vã detaºaþi complet de problemele cotidiene.
Dimineaþa sunteþi nemulþumit din cauza unui partener de afaceri, care vã invidiazã. Cel mai bun lucru este sã vã prefaceþi cã nu observaþi nimic. Spre searã, aveþi tendinþa sã vã contraziceþi cu toatã lumea. Pãstraþi-vã calmul. Nu e momentul sã fiþi impulsiv.
S-ar putea sã aveþi probleme dacã nu respectaþi regulile de circulaþie. Nu este momentul sã încheiaþi tranzacþii financiare ºi sã luaþi decizii importante. Acordaþi mai multã atenþie persoanei iubite! Familia ºi partenerul primeazã înainte de toate celelalte probleme.
Sunteþi plin de energie ºi aveþi puterea sã terminaþi o lucrare începutã mai demult. Nu vã grãbiþi sã refuzaþi propunerea de colaborare a unui prieten! Evitaþi discuþiile în contradictoriu, ce pot duce la o ceartã cu partenerul de viaþã. Tot ce trebuie este sã fiþi calm în aceastã perioadã.
Este indicat sã vã rezolvaþi problemele importante dimineaþa, când aveþi mai multã energie. Dupã-amiazã, dorinþa dumneavoastrã de libertate ar putea sã afecteze relaþiile cu partenerul de viaþã. Existã riscul sã se ajungã la o despãrþire. Acordaþi mai multã atenþie relaþiilor.
Doriþi sã faceþi schimbãri în casã, dar sunteþi înþeles greºit ºi se poate ajunge la un scandal. Apelaþi la calmul ce vã caracterizeazã, pentru a clarifica situaþia. Dupã-amiazã sunteþi nevoit sã faceþi mai multe drumuri scurte pentru a rezolva o problemã financiarã.
Un bãrbat mai în vârstã din familie vã ajutã sã clarificaþi o neînþelegere cu persoana iubitã, apãrutã din cauza problemelor financiare. Pãstraþi-vã optimismul ºi aveþi rãbdare. Atmosfera tensionatã de azi este trecãtoare. În materie de afaceri, ar fi bine sã þineþi cont de sfaturi.
Se pare cã nu vã simþiþi prea bine ºi nu aveþi chef sã vã petreceþi timpul liber împreunã cu prietenii. Starea de apatie poate sã vã creeze neplãceri în familie. Încercaþi sã înþelegeþi problemele celor din jur, care aºteaptã mai mult decât le oferiþi!
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 28 martie 2012
HENÞ CU PICIORUL
de Mircea BUJORESCU
JIUL PETROªANI
Niºte pãrinþi, niºte copii ºi antrenorii lor um v-am promis, iatã-mã-s, cu fotoreportajul de la competiþia fotbalisticã dintre copiii cu aere de vedete, care se vor Hagi, Messi, Puyol, sau, mã rog, mãcar Damian Militaru.
C
Petroºani participã la o competiþie naþionalã, giratã de cel mai bun ºi cel mai iubit fotbalist al românilor, aromânul Gicã Hagi. Atâta încrâncenare, atâta patimã ºi atâta (frumoasã) pasiune n-am mai vãzut demult. … În tribune, grupuri de pãrinþi, grupaþi pe echipe ºi crispaþi de emoþii, strigau, de
spuneam în articolul din ziarul de luni. De ce spun asta? Pentru cã, într-o pauzã dintre meciuri, am dorit sã fac fotografii de grup cu aceºti copii ºi cu antrenorii lor. Spre surprinderea mea, unul dintre fotbaliºtii Jiului, oameni de fotbal despre care am avut o impresie deosebitã,
Universitatea Petroºani Nãscuþi 2000 1. Ozarchevici A. 2. Opritescu A. 3. Kadar M. 4. Petrescu D. 5. Ungureanu A. 6. Vass Gabriel 7. Petrariu Alex 8. Banceanu M. 9. Luncan C. 10. Chelaru A. 11. Matei A. 12. Schiopu R. 13. Bãrnuþi D. 14. Bãrnuþi B. 15. Burghelea I.
N-am ºtiut cum sã abordez acest subiect “delicat” – adicã sã scriu despre fotbal, dar un prieten (ce vinã am eu cã am numai prieteni deºtepþi?) mi-a zis cã o sã mã descurc: “Matale, nea Mircea, eºti oltean ºi trebuie sã ºtii cã toþi oltenii sunt deºtepþi, de-aia se considerã cã expresia <<oltean deºtept>> e pleonasm!” …Atmosferã incendiarã, duminicã, pe stadionul din Dealul Institutului. Patru grupe de copii, de la Lupeni ºi
mama focului, la copiii ãia de 10 – 12 ani sã se miºte mai cu talent. Tobe, surle, strigãturi. Am vãzut, printre aceºtia, oameni serioºi, femei de carierã, veri de-ai doilea, fraþi, surori, care scandau frenetic “Hai ai noºtrii!” Pânã la urmã, era o luptã a orgoliilor dintre foºtii “berbecuþi”, care cresc acum niºte “mieluºei”, cum vã
...ce pãrinþi, niºte oameni, acolo, ºi ei!
Toni Sedecaru, fost la Jiul, fost la Steaua, iar la Jiul (ginerele unui alt om de fotbal, Cornel Cãrare) un tip pe care l-am iubit ºi l-am apreciat, m-a repezit, spunându-mi sã nu fac fotografii echipei sale, fiindcã e ocupat. L-am lãsat... “ocupat”. Au fost douã meciuri. În primul, „ªtiinþa Petroºani” a învins, indubitabil, cu scorul de 7 – 2, echipa lui Sedecaru („Jiul” Petroºani) ºi de aici înþelegeam de ce era Toni supãrat. În cea de-a doua partidã, Jiul Petroºani (antrenatã de „baºcani”, adicã de Damian Militaru ºi Huza) a învins „Minerul” Lupeni cu 3 -1. Competiþia „Danone”, Cupa „Gheorghe Hagi” continuã. Ce e sigur, e cã „ªtiinþa” Petroºani, trebuie sã mai dispute o partidã cu „Real” Deva, iar „Jiul” (grupa Miliataru Huza) mai au de disputat încã douã meciuri. Apoi, urmeazã faza de la Timiºoara. Unde „ªtiinþa Petroºani” poate sã meargã. Hai ai noºtri!
Medalii balcanice ºi mondiale pentru karatiºti K aratiºtii legitimaþi la Clubul Sportiv Municipal Petroºani au obþinut o serie de performanþe notabile la ultimele douã competiþii la care au participat.
Astfel, la Campionatele Balcanice organizate în localitatea muntenegreanã Herceg – Novi au câºtigat 2 medalii de bronz ºi una de argint iar de la Campionatele Mondiale derulate în perioada 23 – 25 martie în Istanbul s-au întors cu 2 medalii de bronz ºi 3 de argint. Demn de semnalat ar fi ºi faptul cã, la ambele competiþii, tinerii din Petroºani au fãcut parte din echipa naþionalã a României. „Pot sã spun cã rezultatele sunt meri-
torii, cu atât mai mult cu cât a fost vorba despre niºte competiþii cu
participare internaþionalã în care noi am concurat pentru România.
La Balcaniadã am participat la categoria copii 10-12 ani, numãrul reprezentanþilor clubului din Petroºani fiind de 7. Cele mai bune rezultate au fost obþinute de Mãdãlina Stan – argint, respectiv Miruna Mãlãuþã ºi Andreea Polifronie – câte o medalie de bronz. În ceea ce priveºte Campionatul Mondial – World Shotokan Karate, adresat cadeþilor, juniorilor ºi seniorilor, noi am avut 5 sportivi de la CSM Petroºani.
Doria Negruþiu a participat la 3 probe, a ajuns în 3 finale ºi a câºtigat 3 medalii de argint. Alina Tinca a luat douã bronzuri iar Ionuþ Istrate a obþinut un loc 5. Ceilalþi doi reprezentanþi ai noºtri, Nicolae Grigore ºi Daniel Berzescu, s-au clasat mai jos de locul 5”, a declarat Radu Polifronie, antrenor ºi
preºedinte al CSM Petroºani. Urmãtoarea competiþie la startul cãreia vor fi prezenþi ºi karatiºtii din Petroºani va fi finala Campionatului Naþional de Seniori. Întrecerile se vor derula în perioada 7-8 aprilie, la Izvorani, în apropiere de Bucureºti. Mircea NISTOR
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 28 martie 2012
Se dã startul la rafting
um a dat cãldura s-a C dat ºi startul sezonului de rafting. În data de 6 aprilie, se va deschide sezonul de rafting pe Nera, în judeþul Caraº-Severin, eveniment la care sunt invitaþi iubitorii raftingului din judeþul Hunedoara. Dupã Nera, la 1 mai, urmeazã deschiderea sezonului de rafting pe Jiu. ”În fiecare an am avut cel puþin 20 de persoane din judeþul Hunedoara care au venit la deschiderea sezonului de rafting pe Nera. Traseul dureazã cinci sau ºase ore ºi pe parcursul lui se viziteazã morile de apã, cascadele din Cheile Nerei, Lacul Dracului ºi pe parcurs se poate admira ºi
Drepturi pentru unii da, Cãlcat iar pentru alþii ba U C ompania Naþionalã a Huilei deruleazã în aceastã perioadã o campanie de verificare a dosarelor pensionarilor minieri, beneficiari ai facilitãþilor la tariful de energie electricã ºi alocaþii de cãrbune. Aceºtia îºi vor reintra în drepturi de luna viitoare, însã nu toþi.
“Pentru ridicarea bonurilor, beneficiarii facilitãþilor vor trebui sã prezinte copii ale facturilor la energia termicã sau declaraþia pe propria rãspundere în cazul celor
care se încãlzesc pe cãrbune”, a declarat Oana Stoicuþã, purtãtor de cuvânt CNH SA. Asta înseamnã cã pensionarii din cele mai multe localitãþi din Valea Jiului nu vor primi bonuri din simplul motiv cã în oraºul lor nu mai existã cãldurã în sistem centralizat. Însã, reprezentanþii pensionarii se vor întâlni astãzi la o ºedinþã la care au invitat ºi aleºii de la centru, pentru a discuta aceastã chestiune. “Am avut o întâlnire luni cu domnul director Constantin Jujan ºi am ridicat ºi aceastã problemã legatã de pensionarii mineri care beneficiazã de gratuitãþi, dar care locuiesc în oraºele în care termoficarea nu mai existã. Am întrebat dacã nu se poate rezolva ca
acest bonuri de cãrbune luate pentru termoficare, sã fie compensate, fie în energie electricã, fie în gaze. Mi-a spus cã deocamdatã nu se poate. Rãmâne ca pe parcurs sã se ia legãtura cu Ministerul, de aceea i-am invitat aici pe prefect, deputaþi ºi senatori, dar rãmâne de vãzut cine va rãspunde invitaþiei noastre. Sã vedem ce se rezolvã, pânã la urmã. Oamenii au dreptate, pentru cã ei iau bonurile de cãrbune ºi nu au ce face cu ele, pentru cã nu au termoficare în oraºul lor”, ne-a declarat Ioan Hortopan, preºedintele Ligii Sindicatului pensionarilor Mineri din Valea Jiului. Luiza ANDRONACHE
n bãrbat de aproximativ 40 de ani a murit strivit de tren la Simeria. Medicii care au sosit luni seara la faþa locului nu au mai putut sã facã nimic ºi au constatat decesul bãrbatului.
Luni seara, în jurul orei 21:10, lucrãtorii Postului de Poliþie T.F. Simeria au fost sesizaþi telefonic prin Serviciul Unic pentru Apeluri de Urgenþã 112 cu privire la faptul cã trenul care circula pe relaþia Budapesta – Tg. Mureº, la pasajul de trecere la nivel cu calea feratã din localitatea Spini, a surprins în gabaritul liniei ºi a accidentat o persoanã. Imediat au ajuns ºi cei de la ambulanþã, dar nu
poteca sãpatã în pereþii Cheilor Nerei de-a lungul albiei înainte de Primul Rãzboi Mondial”, declarã organizatorul evenimentului. La finalul cursei de rafting, cazarea va fi într-unul din locurile de campanie ale Parcului Naþional Cheile Nerei. ”A doua zi se viziteazã Cheile Nerei, Ochiul Beiului, peºteri ºi cascade cu depuneri de travertin. Dupã ce facem deschiderea sezonului pe Nera, urmeazã Jiul, dar trebuie sã se mai încãlzeascã puþin, cã e mai frig afarã. Parcul Naþional Cheile Nerei este alegerea minunatã pentru iubitorii de frumos, care doresc sã aibã parte ºi de senzaþii tari”, mai spune organizatorul evenimentului. Anamaria NEDELCOFF
de tren
au mai putut decât sã constate decesul omului. „Echipa operativã deplasatã la faþa locului a constatat faptul cã, pe magistrala 200 între staþiile C.F Simeria – Orãºtie, se afla cadavrul unei persoane de sex masculin, de aproximativ 40 de ani. Din verificãrile efectuate la faþa locului s-a stabilit faptul cã persoana în cauzã a pãtruns în gabaritul liniei de cale feratã, fiind surprinsã ºi accidentatã mortal de tren. Asupra cadavrului nu au fost gãsite acte de identitate”, spune Bogdan Niþu, purtãtor
de cuvânt IPJ Hunedoara. Echipajul de Ambulanþã Deva ajuns la faþa locului a constatat decesul persoanei accidentate, cadavrul fiind transportat la Morga Spitalului Municipal Deva, în vederea efectuãri necropsiei. În cauzã nu sunt suspiciuni de comiterea vreunei fapte de naturã penalã, cercetãrile fiind continuate în vederea identificãrii cadavrului ºi stabilirea tuturor împrejurãrilor comiterii accidentului. Diana MITRACHE
Bursã fãrã angajatori ici un angajaN tor nu s-a înscris pentru bursa din acest week-end. Vineri are loc prima bursã la Petroºani ºi angajatorii care oferã locuri de muncã sunt cei care ºi-au scos posturile de pe la începutul acestui an. Deºi a fost anunþatã ºi angajatorii au fost înºtiinþaþi, totuºi oferte de locuri de muncã întârzie sã aparã. “Bursa va avea loc în 30 martie la sediile agenþiilor locale. Totuºi, trebuie sã spun cã, din
pãcate, avem locuri de muncã doar pe cele care sunt scoase zi de zi de angajatori ºi care nu prea sunt ocupate. Facem un apel ca angajatorii sã vinã ºi sã ne aducã oferta pentru ca vineri, ºomerii sã poatã avea de unde sã
aleagã”, a precizat Iudith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. ªomerii au ºi vineri de ales locuri de muncã la baruri ºi restaurante, în asigurãri, în servicii, iar cele din construcþii încã mai aºteaptã. „Nu au
venit cei din construcþii, deºi se pare cã vremea e bunã, dar ºomerii ar putea sã aleagã un loc de muncã în confecþii, servicii, restaurante, baruri, cofetãrii, ori construcþii de maºini”,a mai spus Iudith Babþan. Sfârºitul lunii februarie a consemnat o nouã creºtere a ratei ºomajului în judeþul Hunedoara, aceasta ajungând la 6,14 la sutâã, Aproximativ 11.960 de persoane îºi cautã locuri de muncã acum în Hunedoara, iar o bunãparte sunt din Valea Jiului. Asta dupã ce aici au avut loc disponibilizãri masive. Diana MITRACHE