Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 77
Cronica Vãii Jiului Marti, 6 martie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Valea Jiului s-a rãsculat.
FIERBE MINERITUL!
Sindicatul Muntele în spatele revoltelor? iderii Sindicatului Muntele, adicã Petre Bebe Nica & Co. sunt în spatele revoltelor “spontane” ale minerilor, deºi pozeazã ca niºte fete mari, iar dacã stai de vorbã cu ei nici usturoi nu au mâncat ºi nici gura nu le miroase.
L
>>> PAGINA 11
Pensionarii riscã sã rãmânã fãrã gratuitãþi ensionarii mineri au pierdut procesul cu P Compania Naþionalã a Huilei ºi riscã sã nu primeascã gratuitãþile.
>>> PAGINA 11
Liderul de la Vulcan, anchetat de ºefii CNH upã ce a condus miºcarea de protest a D minerilor de la Vulcan, de
Câteva sute de mineri de la Lonea, Lupeni, Vulcan ºi Paroºeni ºi-au cerut drepturile în curtea Companiei Naþionale a Huilei Petroºani. Oamenii spun cã au rãmas ºi fãrã majorarea salarialã promisã prin Contractul Colectiv de Muncã, dar ºi fãrã creºterea sporul de periculozitate, pentru care existã un protocol semnat încã din ianuarie cu Ministerul Economiei.
PAGINA A 3-A
sãptãmâna trecutã, liderul de sindicat Ioan Ciubotariu este cercetat de o comisie de anchetã.
>>> PAGINA 11
A venit ºi astenia de primãvarã, bat-o vina! auzele care provoacã astenia de primãvarã par a fi nearmonizarea cu natura, cu anotimpurile, spun medicii.
C
>>> PAGINILE 6-7
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Marti, 6 martie 2012
AKCENT vã invitã la Club 3D Stage, sâmbãtã 10 martie 2012 rupa a depãºit un milion de fani pe pagina lor oficialã de Facebook, facebook.com/AkcentMu sic. Astfel, contul îºi pãstreazã poziþia II în clasamentul general Facebook pe România.
T
Ritmul de creºtere al AkcentMusic s-a modificat de la 3000 la 4500 de noi prieteni pe zi odatã cu lansarea noului lor single, ‘I’m Sorry’. Bineinþeles cei trei nu
regretã deloc amploarea pe care a luat-o prezenþa lor online. Aceasta le-a oferit ocazia de a þine legãtura cu fanii de pe toate continentele lumii, al cãror sânge vibreaza pe o varietate nesfârºitã de ritmuri ºi armonii muzicale. Astfel, piese ca ‘Feelings on Fire’, ‘My Pasion’, ‘Love Stoned’, ‘Kylie’, ‘Stay with Me’ sau ‘Jokero’ au devenit pasiunea comunã a peste 1 milion de internauþi. Dacã tot ne aflam la capitolul statistici, vã putem spune cã de curând, videoclipurile au adunat
peste 30 de milioane de vizualizãri doar pe contul casei lor de discuri, MusicRoton. Succesul lor internaþional este unul masiv, numãrul total de vizualizari pentru piesele trupei se ridicã la peste 100 de milioane. Proaspãt reîntorºi în þarã, Akcent vã invitã sâmbãtã seara, la Club 3D Stage din Petroºani, pentru un concert incendiar. Concertul va avea loc sâmbãtã, 10.03.2012, ora 22
la Club 3D Stage Petroºani, Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã”nr. 100 demisol. Descoperã o bãuturã la preþ promoþional în fiecare searã la Club 3D Stage.
Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program: Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joi Parângul Mic între orele 17:00 - 18:00 de luni-joi. Sunt aºteptaþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi. Nicolae NICOARÃ
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
ANUNÞURI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
E-mail: cronicavj@gmail.com
ADRESA NOASTRÃ
Director:
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Comanda la mine 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Plasa de stele 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:30 Cer de octombrie
National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Sã v-amintiþi Duminica... 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Amazon 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Iubire interzisã (r) 0:30 Amazon (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 11:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Zâmbete într-o pastilã 14:15 Lois ºi Clark (s) 15:15 Lois ºi Clark (s) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 New York Taxi 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Spartacus: Nisip însângerat (s) 0:00 New York Taxi (r)
Prima TV 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Moºtenire cu cântec 22:15 Trãsniþii - Marea extragere 23:15 Focus Monden 23:45 Medium 0:30 Câinele din Baskervilles
TVR 1 8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Prim Plan (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 17:00 Telejurnal 17:30 Bãieþii din strada Pal 18:25 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Studio UEFA Champions League (live) 21:40 Fotbal UEFA Champions League (live) 23:50 Rezumatele zilei UEFA Champions League (live) 0:40 Agenþia Psych 1:30 Rom european (r)
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Marti, 6 martie 2012
Valea Jiului s-a rãsculat. Fierbe mineritul! âteva sute de mineri de la Lonea, Lupeni, Vulcan ºi Paroºeni ºi-au cerut drepturile în curtea Companiei Naþionale a Huilei Petroºani.
C
Oamenii spun cã au rãmas ºi fãrã majorarea salarialã promisã prin Contractul Colectiv de Muncã, dar ºi fãrã creºterea sporul de periculozitate, pentru care existã un protocol semnat încã din ianuarie cu Ministerul Economiei.
Minerilor din Valea Jiului le-a ajuns cuþitul la os, iar ieri dimineaþã au încetat lucrul. Semnalul l-au dat cei de la EM Lonea, unde aproximativ 50 de ortaci au refuzat sã intre în ºut, la schimbul I. La protestul lor s-au raliat ºi cei de la schimbul II, iar aproximativ 150 de ortaci au plecat, pe jos, spre Compania Naþionalã a Huilei petroºani. Sunt nemulþumiþi cã nu ºiu-au primit sporul de periculozitate majorat de la 600 de lei la 700 de lei, aºa cum este înþelegerea parafatã cu Ministerul Economiei ºi Comerþului încã din luna ianuarie. În plus, spun cã noul Contract Colectiv de Muncã prevede ºi o majorare salarialã, care de asemenea nu s-a acordat, în timp ce utilajele ºi echipamentele cu care sunt nevoiþi sã lucreze sunt învechite.
am lampa izolatã cu bandã de izolat, cã nu mai avem nici lãmpi sã ne lumineze calea sub pãmânt ºi atunci nu sun-
“Ne-au minþit. Nu mai credem nimic, vrem banii noºtri. Poate vi se pare puþin, dar pentru noi care lucrãm sub pãmânt ºi 100 de lei e mult, cã ne rioscãm viaþa acolo. Abia dacã avem cu ce lucra”, spunea un miner de la Lonea. “Dacã vã uitaþi
de muncã, mã duc acasã cu cel mult 1.700 de lei, la sfârºitul lunii. Nu avem nici cu ce lucra. Nu avem scule, nu avem lãmpi, nimic nu mai avem”, a declarat un miner de la EM Lonea. Lor li s-au alãturat cei de la Lupeni, care au venit cu douã autobuze, dar ºi minerii
tem îndreptãþiþi sã cerem ºi 100 de lei în plus?”, spune un altul. „Situaþia este disperatã, pentru cã am semnat ºi nu s-a aplicat nimic din ce am semnat. E vorba despre creºterea sporului de periculozitate, dar ºi de o majorare salarialã. Dupã 20
de la Vulcan ºi Paroºeni, care au strãbãtut pe jos aproximativ 18 kilometri pentru a protesta în curtea Companiei pentru drepturile
lor. Ei au mãrºãluit pe strãzile din Valea Jiului ºi au strigat lozinci împotriva celor care îi reprezintã. “Minerii ºi Valea ºi-au pierdut rãbdarea”, ori “hoþii”, au fost doar câteva dintre lozincile care au rãsunat luni pe toate strãzile din Valea Jiului. Minerii au venit în faþa CNH unde au cerut socotealã pentru banii lor. Oamenii au cerut demisia directorului general Constantin Jujan ºi a întregii echipe manageriale, însã directorul general a precizat cã soluþia nu este la el, ci la Bucureºti. „Noi am vorbit cu responsabilii din Ministerul Economiei ºi cei din Ministerul de Finanþe ºi aºteptãm sã vedem ce rãspuns ne dau”, a declarat Constantin Jujan, directorul general al CNH Petroºani. O delegaþie a ortacilor de la fiecare unitate minierã a intrat sã discute
cu cei din conducerea Companiei Huilei. „Am fost înãuntru ºi am cerut sã purtãm o corespondenþã cu ministerele de resort. Vrem sã ni se spunã ce e cu salariile noastre”, a spus în faþa CNH, Tiberiu Cozma, liderul minerilor de la Mina Lonea. „Aþi fost pãcãliþi ºi e normal sã fiþi revoltaþi”, le-a strigat de pe scãrile CNH ºi Petre Nica, liderul de la Lupeni. La aflarea veºtii cã „vin minerii”, sediul administrativ al CNH s-a golit, iar jandarmii au intrat în dispozitiv, dar directorul general al CNH a negat cã ar fi hotãrât evacuarea sediului. O delegaþie a minerilor protestatari, formatã chiar din truditorii din subteran – care nu mai au încredere în liderii lor – a intrat la negocieri cu conducerea CNH, care, la rândul sãu, aºtepta veºti de la Guvern. Minerii au cerut chiar sã vinã ministrul în Valea Jiului, pentru a vedea care sunt condiþiile în care se lucreazã aici. Oamenii sunt, hotãrâþi, însã, sã nu renunþe pânã când nu vor primi ceea ce au solicitat. De precizat cã, pe toatã perioada protestului, o parte a angajaþilor a intrat în subteran pentru a nu pune în pericol siguranþa locurilor de muncã. Minerii sunt dispuºi sã nu mai intre în minã pânã când nu îºi vor primi banii. Ei au declarat cã lucreazã în condiþii inumane ºi nu mai vor sã îºi riºte viaþa sub pãmânt, dacã nici mãcar sporul de pericol nu le este acordat. Car men COSMAN Diana MITRACHE
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Marti, 6 martie 2012 espre Barajul de la Valea de Peºti, pânã acum s-a spus cã are fãcãturi, pentru cã de 7 ani se încearcã reabilitarea, fãrã succes. Acum, însã, putem spune cã s-a fãcut dezlegare, asta pentru cã s-a desemnat câºtigãtorul licitaþiei, dupã luni întregi de contestaþie ºi un proces intentat de Hidroconstrucþia celor de la Apele Române.
D
S-a dat dezlegare pentru Barajul de la Valea de Peºti
Scutiþi de impozite la Petrila ocuitorii din Petrila trecuþi de 62 de ani ºi care au venituri modeste nu plãtesc impozite. Consilierii au agreat ideea cã oamenii o duc greu ºi au ales varianta optimã pentru a-i scuti pe bãtrâni.
L
Decizia a fost luatã în ºedinþa de consiliu, la sugestia consilierului local Emanuel Andronache, care a avut ideea de a-i scuti de plata taxelor locale pe cei mai în vârstã. Aºa se face cã acum nici un proprietar de locuinþã trecut de 62 de ani ºi care un venit lunar de sub 800 de lei nu va mai plãti taxe locale în 2011. „Am ajuns de la 65 la 62 de ani, ca vârstã minimã pentru cei care nu trebuie sã mai achite taxele locale, dacã au
venitul pe membru de familie mai mic de 800 de lei. E o decizie la care s-a ajuns dupã mai multe negocieri, dar e bine cã în acest an oamenii sunt scutiþi”, a declarat Emanuel Andronache, consilier local. Taxele locale pentru un apartament cu douã camere la Petrila sunt între 800 ºi 900 de lei în funcþie de zona în care este amplasat blocul. Iniþial, proiectul de hotãrâre a fost conceput pentru ca doar persoanele trecute de 65 de ani sã fie scutite, dacã au venitul sub 750 de lei, însã, în urma amendamentelor aduse de cãtre consilierul PRM Andronache, a fost scãzutã vârsta minimã. Diana MITRACHE
Veºti bune pentru Barajul de la Valea de Peºti. Tocmai când nu se mai preconiza nicio ºansã ca lucrãrile de reabilitare sã înceapã anul acesta sau sã se mai facã vreodatã, iatã cã lucrurile iau o turnurã favorabilã, aºa cã în circa douã luni, în proporþie de 90%, reabilitarea poate începe. “ Pot sã vã spun cã cei de la Apele Române au
câºtigat procesul. S-a încheiat contractul între Apasco ºi Apele Române Craiova. Urmeazã ca în perioada urmãtoare sã-ºi clarifice situaþia privind contractul cu banca, pentru cã lucrarea, în prima fazã se face cu fondurile constructorului. Sã sperãm cã în câteva luni de zile o sã ne apucãm de treabã la baraj”, ne-a declarat Sorin Corici, ºef S.H.Petroºani – Apele Române . La Barajul Valea de Peºti, de 7 ani se tot încearcã începerea lucrãrilor de reparaþii sau cel puþin a celor stringente, care nu mai suportã amânare, dar mereu s-a întâmplat ceva. Anul trecut în luna august, la licitaþia de la Apele Române Craiova nu s-a prezentat nimeni, la cea de-a doua, care s-a þinut în data de 20 octombrie, au venit cele
douã firme mari, Hidroconstrucþia ºi Apasco din Prahova, care pânã acum s-au contestat una pe cealaltã. Consiliul Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor a decis cã dreptate în acest caz are firma din Prahova.. Valoarea lucrãrilor care vizeazã acest obiectiv costã în jur de 3 milioane de euro ºi fac parte dintr-un plan care prevede reconstrucþia a 7 obiective din þarã, în valoare totalã de 33 de milioane de euro. Barajul Valea de Peºti este un obiectiv strategic pentru Valea Jiului ºi are capacitatea de a alimenta cu apã potabilã localitãþile Uricani, Lupeni, Vulcan ºi chiar Aninoasa ºi o parte din Petroºani. A fost construit pe râul Valea de Peºti între anii 1967 - 1973 ºi are o înãlþime de 56 de metri, ceea ce-l situeazã pe locul 35 între cele 246 de baraje din România. Lacul Valea de Peºti este un lac de acumulare care are un volum de 4,5 milioane de metri cubi de apã, o suprafaþã de 31 hectare, adâncimea maximã de 53 m, o lungime de 2,5 km ºi se aflã la altitudinea de 830 m. Din anul 1973 de când s-a dat în folosinþã, barajul nu s-a golit niciodatã. Luiza ANDRONACHE
Sãtenii din Boºorod, chemaþi din nou la consultãri P
entru a nu pierde finanþarea de 70 de milioane de euro, reprezentanþii firmei de consultanþã angajatã de Ministerul mediului, împreunã cu cei ai Consiliului Judeþean Hunedoara cautã un nou amplasament pentru viitorul deponeu ecologic de gunoi.
Între timp, cei de la Mediu încearcã încã o datã sã-i convingã pe sãtenii din Boºorod cã deponeul ecologic este total diferit faþã de vechile gropi de gunoi ºi nu-i va deranja în nici un fel. În consecinþã, localnicii din comuna hunedoreanã Boºorod ºi din localitãþile învecinate sunt invitaþi, din nou, pe 7 martie, la o consultare asupra propunerilor preliminare ale Planului Urbanistic Zonal pentru „sistem de management integrat al deºeurilor în judeþul Hunedoara”. Conform intenþiei, deponeul ar trebui construit pe teritoriul comunei Boºorod, la nord de satul Chitid, accesul fãcându-se pe DC 56 Sterisângeorgiu-Grid, locaþie unde cea mai apropiatã gospodãrie se aflã la circa 3
kilometri de potenþialul deponeu. Oricum, autoritãþile se gândesc sã schimbe locaþia, dacã ºi de aceastã datã vor întâmpina opoziþia unei pãrþi a localnicilor, aºa încât sã nu riºte finanþarea de aproape 70 de milioane de euro. ”Deocamdatã, noi nu avem nicio treaba. Suntem doar beneficiarii finali ai investiþiei. În aceastã etapã, consultantul trebuie sã ia o decizie. Dar, o sã avem o discuþie cu firma de consultanþã, sã se orienteze ºi în altã parte, spre altã locaþie”, a declarat preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. Oricum, acesta a precizat cã sunt o serie de lucruri de fãcut în cadrul acestui program amplu ºi nu ne obligã nimeni sã demarãm proiectul cu proiectarea ºi amenajarea
viitorului deponeu. „Sunt destule lucruri care se pot face, respectiv închiderea gropilor de gunoi, construirea staþiilor de sortare ºi a celor de sortare. Partea de proiectare ºi construcþie a deponeului ecologic poate sã rãmânã ultima”, a mai spus Moloþ. De precizat cã lucrãrile de amenajare a viitoarei gropi de gunoi ecologice, ce va deservi întregul judeþ, sunt mult întârziate ºi riscãm sã pierdem cele 70 de milioane de euro alocate în acest scop. Iar în acest caz fiecare administraþie publicã localã va trebui sã-ºi închidã singurã vechile gropi de gunoi, iar sumele necesare nu sunt deloc de neglijat. În plus, deºeurile vor trebui depozitate undeva, iar preþurile cresc cu fiecare kilometru în plus. Car men COSMAN
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Marti, 6 martie 2012 tartul în cursa pentru funcþia de preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara s-a dat cu ocazia începutului de primãvarã, când politicienii au purces la împãrþit mãrþiºoare ºi flori doamnelor.
S
Unde au cãlcat cei de la USL, însoþiþi de parlamentari ºi de Mircia Ioan Moloþ , prin fabrici, magazine, bãnci, gospodãrii, hop ºi Mircia Muntean, care, cu o pupã ºi o îmbraþiºare, a luat startul celorlalþi candidaþi. Mare înghesuilalã, mare, la fotoliul de preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara. USL îl susþine pe actualul preºedinte – Mircea Ioan Moloþ, Costel Avram, preºedinte al filialei judeþene a PRM ºi vicepreºedinte al CJH, vrea ºi el conducerea judeþului, iar Mircia
USL îºi regândeºte strategia pentru ºefia CJH
Pupele ºi îmbrãþisãrile lui Mircia Muntean, un pericol pentru Mircea Ioan Moloþ
Muntean, UNPR, pentru cã în acest ultim mandat de primar al Devei nu i-a fost deloc uºor, þinteºte la rândul sãu ºefia judeþului. Cu ocazia începutului de primãvarã, când politicienii au purces la împãrþit de mãrþiºoare ºi flori doamnelor, Mircia Muntean s-a dovedint extrem de periculos pen-
tru ceilalþi concurenþi. Fiind jovial, cu umor ºi cu ”verbul la el”, ºtie sã plaseze un compliment oamenilor în vârstã ºi nu numai, ºtie sã atingã sensibilitãþi general valabile în vremurile de astãzi, ºi cu o pupã ºi o îmbraþiºare a luat startul celorlalþi candidaþi. Bine informat despre traseele
USLaºilor pentru urãrile de primãvarã, Mircia Muntean a fost în aceleaºi locuri cu cinci minute mai repede decât ei sau imediat dupã, începând cu reºedinþa de judeþ ºi continuând din Cãlan pânã în Simeria ºi din Simeria pânã la Orãºtie, oferind mãrþiºoare ºi ciocolatã.
Unde au cãlcat cei de la USL însoþiþi de parlamentari ºi de Mircia Ioan Moloþ , prin fabrici, magazine, bãnci, gospodãrii, hop ºi Mircia Muntean!! Iar munca lui M. Muntean a fost dublã, acesta împãrþind 15.000 de mãrþiºoare. Având în vedere cã primarul Devei cântã, joacã,
danseazã, plânge, râde, încurajeazã, înjurã, criticã, laudã cu mult talent, ridicându-se sau coborând la nivelul oamenilor cu care se întâlneºte câºtigând simpatii necondiþionate, Mircia Muntean reprezintã un pericol real pentru contracandidaþii sãi. Acest stil de abordare în politicã, pentru atragerea de voturi, nu este chiar ortodox dar place populaþiei care se simte bine în preajma sa. Creierele cenuºii din USL au sesizat acest pericol, recunoscând calitãþile primarului devean, declarând cã ºi dacã acesta spune o minciunã, prin felul sãu de a comunica, este crezut. Acest început de primãvarã i-a determinat pe USLaºi sã-ºi regândeascã strategia pentru alegerile care vor urma ºi funcþie de strategiile contracandidaþilor pentru a pãtrunde în casele oamenilor în munca de la om la om. Ileana FIRÞULESCU
Aleºii Uricaniului – la ºcoalã în al doilea mandat a Uricani, cei mai importanþi aleºi ai localitãþii s-au reapucat de ºcoalã numai dupã ce au fost în fruntea oamenilor cel puþin un mandat. Este vorba despre primarul Dãnuþ Buhãescu, viceprimarul Cornel Braia ºi mai nou, despre consilierul local PSD Liliana Cureº, care abia acum se pregãteºte de absolvirea clasei a XIII-a D, la Grupul ªcolar Industrial Minier din Lupeni.
L
Chiar fãrã ºcoalã, aceºti oameni au fost aleºi de uricãneni, care au avut încredere în persoanele ce le conduc. Mai mult, în ultima perioadã, o diplomã nu poate asigura pe cineva cã este ºi capabil… dar parcã nici simpla ºcoalã a vieþii nu te învaþã sensul unor cuvinte din legislaþie.
Pe lângã persoanele sus enumerate, moda absolvirii studiilor abia dupã ce s-a trecut la înfruptarea din banii publici a dus-o ºi actuala soþie a primarului din Uricani, Adriana Buhãescu, care în urmã cu vreo doi ani a terminat liceul, fiind angajatã poliþist comunitar cu ºapte clase. ”Liliana Cureº nu a putut sã facã ºcoala la timp ºi o face acum. Buhãescu ºi cu Braia sunt cei care au întârziat, cã ei ºi-au terminat facultatea abia în al doilea mandat ºi atunci cu chiu ºi vai. Probabil cã doamna Cureº ºi-a dat seama cã pentru un consilier local e important sã înþeleagã ºi legile, nu sã voteze ce i se spune, fãrã sã ºtie despre ce este vorba, cã pentru unii este mai greu sã înþeleagã, dacã nu au ºcoalã. Dupã ce va termina liceul, doamna Cureº va
putea reprezenta cu demnitate ºi inoare oraºul Uricani. Mai mult, se demonstreazã cã aici este democraþie, din moment ce uricãnenii au ales oameni fãrã ºcoalã”, spune Daniel Moraru, consilier local PRM. Cât despre vreun actual loc de muncã, Moraru precizeazã cã ”Liliana Cureº este ºefa ei, acasã, în bucãtãrie, nu are vreun loc de muncã, dar asta este bine, cã are timp sã vorbeascã prin oraº cu cetãþenii, sã le afle problemele”. ªtefan Bãutu, fost consilier local, ºi-a spus ºi el punctul de vedere cu privire la ºcolile pe care aleºii uricãnenilor le fac abia în al doilea mandat. ”Consilierii locali sunt aleºi de cetãþeni. Dacã ei considerã cã un om fãrã studii îi poate reprezenta în Consiliul Local, asta este. Oamenii au ales-o, au votat-o, asta înseamnã democraþie, nu pot eu sã spun dacã este bunã sau nu. Cât despre Braia ºi Buhãescu, care ºi-au terminat ºi ei studiile de curând, nu pot decât sã spun cã Braia chiar a învãþat, în timp ce Buhãescu a picat licenþa chiar ºi când i-au dat lista cu rãspunsurile, fiindcã nu a ºtiut sã le copieze. Nu este rãu când cineva la o vârtsã înaintatã vrea sã-ºi continue studiile, este rãu atunci când eºti primar ºi profiþi de funcþie pentru a-þi primi diploma de la Spiru Haret”, susþine Bãutu. Anamaria NEDELCOFF
Femeia, celebratã ºi la Petroºani n capitala Vãii Jiului, manifestãrile dedicate „Zilei Femeii” vor debuta mai repede cu o zi. Astfel, miercuri, 7 martie, Sala de Marmurã a Primãriei din Petroºani va gãzdui un spectacol omagial dedicat tuturor femeilor.
Î
Tot în ziua de 7 martie angajatele primãriei vor intra ºi în posesia unei prime în valoare de câte 150 de lei. Primele vor fi acordate cu o zi mai repede deoarece în 8 Martie, conform prevederilor Contractului Colectiv de Muncã ºi a Codului Fiscal, personalul feminin al primãriei are zi liberã. Ziua de 8 Martie va fi celebratã ºi în celelalte localitãþi ale Vãii Jiului. De prime nu vor beneficia, însã, toate angajatele primãriilor din zonã. Nu de alta, dar, unele dintre administraþiile locale din Vale nu dispun de bani pentru a marca, ºi financiar, Ziua Femeii. Mir cea NISTOR
Cronica Vãii Jiului |Marti, 6 martie 2012
6 Actualitate
Actualitate 7
A venit ºi astenia de primãvarã, bat-o vina! auzele care provoacã astenia de primãvarã par a fi nearmonizarea cu natura, cu anotimpurile, spun medicii. Cele patru anotimpuri au regulile lor bine stabilite pentru a pãstra omul sãnãtos. Doar cã omul a uitat cã trãieºte într-un climat creat anume pentru el.
C
Odatã cu venirea primãverii organismul uman, în loc sã explodeze de energie precum natura, resimte obosealã, ameþeli ºi, evident, o indispoziþie care este vecinã cu depresia. Este astenia de primãvarã.
Clasa „0”, la primii paºi eri a demarat, în întreaga þarã, înscrierea copiilor în clasa pregãtitoare. Potrivit noii legi a educaþiei, la împlinirea vârstei de ºase ani micuþii vor fi înscriºi, volens-nolens adicã automat, de cãtre Inspectoratele ªcolare Judeþene, în aºa-numita clasã 0, la ºcolile amplasate în apropierea domiciliului acestora. În cazul în care unii dintre pãrinþi nu vor respecta noua lege aceºtia vor fi amendaþi cu pânã la 1.000 de lei.
I
În principiu, înscrierea copiilor în clasa pregãtitoare se va derula în 4 etape, prima dintre acestea fiind demaratã în data de 5 martie. „Înscrierea copiilor se va derula astfel: 5-16 martie – etapa de înscriere a celor din circumscripþia ºcolarã pe raza cãreia domiciliazã, 20-27 martie – înscrierea solicitanþilor care doresc sã urmeze cursurile în alte unitãþi de învãþãmânt, 23-25 aprilie – înscrierea copiilor care nu au reuºit sã se înscrie la alte unitãþi, aceºtia se întorc la ºcoala de care aparþin ºi 2-9 mai – cei care nu au depus actele pentru înscrierea la nicio unitate ºcolarã
Cauzele care provoacã astenia par a fi nearmonizarea cu natura, spun medicii. Cele patru anotimpuri au regulile lor. În anotimpul rece, organismul este solicitat ºi agresat de frig, de intemperii, iar efortul fizic fãcut în aceastã perioadã este la rândul sãu solicitant. La toate acestea se adaugã lipsa soarelui ºi lipsa miºcarii în aer liber ceea ce face sã scadã rezerva de minerale ºi vitamine. Dar iarna este orânduitã cu multã grijã faþã de om, astfel ziua este scurtã tocmai pentru a nu epuiza organismul, iar noaptea este lungã, tocmai pentru a-i da timp ca sã se refacã. Dar cine respectã aceastã regulã de somn suficient de mult pentru refacere? Mai mult, alimentaþia trebuie ºi ea armonizatã tot dupã naturã.
sunt înscriºi, automat, la ºcoala pe raza cãreia domiciliazã”, a precizat Elena Gîrjob, director ªc. Gen. „I. G. Duca” Petroºani. În Petroºani, cei mai mulþi dintre pãrinþi sau bunici sunt de acord ºi agreeazã noua structurã a anului ºcolar, respectiv înfiinþarea clasei pregãtitoare. Totuºi, mai sunt ºi voci care se ridicã împotriva trimiterii micuþilor la ºcoalã, cu un an mai devreme. „Eu chiar mã bucur de aceastã iniþiativã a Ministerului Educaþiei ºi consider cã este binevenitã. Am optat pentru o ºcoalã situatã lângã blocul în care locuim ºi care, sunt convinsã, este cea mai bunã din zonã”, a declarat Liliana Zãvoi. „Nu cred cã învãþãmântul românesc este pregãtit pentru aceastã „aventurã”. Ar fi nevoie de noi profesori, de noi manuale ºi de multe altele pe care consider cã, încã, nu nu le avem”, a spus Ioan Lucaci. „Eu am doi copii mici, unul dintre ei urmând a intra în acest an în clasa pregãtitoare, acolo unde doresc sã-l înscriu. Consider cã iniþiativa Ministerului este una mai mult decât binevenitã”, a precizat Cristina Marioane. „Vrem-nu-vrem, se pare cã vorba potrivit cãreia ai sau nu ai „cei 7 ani de acasã” este perimatã. De acuma înainte va conta sã ai mãcar 6 ani de acasã. O fi bine, o fi rãu, numai viitorul va decide în acest sens”, a spus ºi Floarea Tokor, bunicã. În parantezã fie spus, copiii ar putea ajunge la ºcoalã chiar mai devreme de împlinirea vârstei de 6 ani. Dacã evaluarea psihosomaticã este favorabilã, cei mici ar putea fi acceptaþi în clasa pregãtitoare chiar ºi de la 5 ani! Mir cea NISTOR
Nu degeaba iarna se mãnâncã mai multã carne, murãturi, se face vinulºi þuica, se face dulceaþa ºi compotul, siropurile, se mãnâncã nuci multe etc. Toate pentru a creºte rezistenþa organismului la efortul depus pe timp de frig ºi ger. Cronologia anotimpurilor oferã ºi cronologia hranei necesarã organismului din fiecare anotimp pentru a fi sãnãtoºi. Doar cã moda este sã pui verdeþurile în congelator pentru iarnã, iar roºiile ºi castraveþii de serã, pe lângã alte legume ºi fructe, care sunt consumate în alt anotimp decât cel în care sunt ”sortite” sã creascã cu scop exact definit. Este ca ºi când pui carul înaintea boilor, iar organismul este bulversat.
”Aceastã astenie de primãvarã se instaleazã atunci când organismul nu are posibilitatea de a trece direct de la un anotimp la altul ºi asta pentru cã rezerva de vitamine ºi minerale din organism este scãzutã la ieºirea din iarnã. Lipsa soarelui reduce vitamina D2, aerul, respectiv miºcarea în aer liber este redusã ºi împiedicã formarea hemoglobinei. Apoi frigul, intemperiile, plus inconfortul hainelor groase, a efortului în asemenea condiþii fac sã scadã rezerva de vitamine ºi minerale din organism creînd acel deficit pe care organismul îl resimte, este epuizat. Aceasta este astenia de primãvarã. Se poate preveni aceastã astenie, dormind suficient - pentru cã de aceea a dat Dumnezeu noaptea mai lungã
iarna. Foarte importantã este alimentaþia. Noi trãim într-un climat anume. Fiecare anotimp are produsele sale, produse care trebuie consumate la vremea lor. Sã ne uitãm la strãmoºii noºtri, care se culcau odatã cu lasarea serii ºi se sculau când se arãtau zorii. Apoi, din lipsã de aºa zisa tehnologie, mâncau ceea ce le oferea fiecare anotimp. Strãmoºii nostri nu aveau astenie de primãvarã! – a declarat dr. Dumitra Udrea, Petroºani. Dacã resimþiþi instalarea asteniei de primãvarã trebuie sã completaþi lipsa vitaminelor ºi mineralelor din organism, sã faceþi plimbãri în aer liber, cât mai multã odihnã ºi cât mai puþin stres. Ileana FIRÞULESCU
Croaþii ºi-au luat patinele ºi au plecat! upã 3 luni D petrecute în Petroºani, firma care a venit în decembrie 2011 cu un patinoar a tras linie ºi a fãcut bilanþul. Concluzia: sezonul de iarnã recent încheiat a adus câºtiguri mai mici decât sezonul anterior. Chiar ºi în condiþiile în care preþul pentru închirierea unei perechi de patine a fost cel mai mic, perceput de aceeaºi firmã, în alte oraºe din þarã... „Anul trecut am spus cã a fost un an slab. Anul acesta, însã, a fost ºi mai slab în ceea ce priveºte încasãrile. Deºi, în Petroºani, pentru o orã de închiriere a unei perechi de patine, preþul perceput a fost de doar 10 lei, mai mic decât în alte localitãþi unde am avut patinoare, câºtigurile au fost modeste. Totuºi, în medie, am avut cam 100 de amatori de patinaj în fiecare zi”, a declarat Vesna (Primãvara) Gartner, soþia administratorului Giovanni
Gartner. În urma utilajelor ºi maºinilor de transport, în parcul în care a fost amplasat patinoarul, au rãmas câteva mici cratere. Administratorii pieþei au precizat, însã, cã în cel mai scurt timp zona afectatã va fi refãcutã. „Avem câteva mici probleme de rezolvat dar, în câteva zile, parcul va arãta, la fel, ca înainte de instalarea patinoarului”, a precizat Ioan Pristavu, administrator pieþe Petroºani. Deºi nu a înregistrat o afacere deosebitã, patronul patinoarului, croatul Giovanni Gartner, a precizat cã ºi în luna decembrie a anului în curs va fi prezent, din nou, la Petroºani. Nu de alta dar,
Alte douã sãrbãtori u ocazia ultimei ºedinþe, consilierii locali din C Petroºani au fost de acord cu instituirea a douã zile omagiale. Este vorba despre „Ziua verde”, respectiv „Ziua familiei”. Prima manifestare va fi organizatã, în fiecare an, în luna aprilie iar cea de-a doua va fi serbatã, anual, pe 15 mai. Marcarea zilelor dedicate familiei, respectiv protejãrii mediului au fost propuse cu ocazia derulãrii celei de-a doua întâlniri a Forumului Cetãþenesc „Pro Urbis”. Bazele acestuia au fost puse chiar în acest an, în data de 24 ianuarie. Mir cea NISTOR
prietenia legatã cu edilii locali dar ºi cu administratorii pieþei rãmâne valabilã. „Prietenii rãmân prieteni, nu banii sunt cei mai importanþi”, a spus Giovanni Gartner. Mir cea NISTOR
COLÞUL LUI DENIS
Cronica Vãii Jiului |Marti, 6 martie 2012
6 Actualitate
Actualitate 7
A venit ºi astenia de primãvarã, bat-o vina! auzele care provoacã astenia de primãvarã par a fi nearmonizarea cu natura, cu anotimpurile, spun medicii. Cele patru anotimpuri au regulile lor bine stabilite pentru a pãstra omul sãnãtos. Doar cã omul a uitat cã trãieºte într-un climat creat anume pentru el.
C
Odatã cu venirea primãverii organismul uman, în loc sã explodeze de energie precum natura, resimte obosealã, ameþeli ºi, evident, o indispoziþie care este vecinã cu depresia. Este astenia de primãvarã.
Clasa „0”, la primii paºi eri a demarat, în întreaga þarã, înscrierea copiilor în clasa pregãtitoare. Potrivit noii legi a educaþiei, la împlinirea vârstei de ºase ani micuþii vor fi înscriºi, volens-nolens adicã automat, de cãtre Inspectoratele ªcolare Judeþene, în aºa-numita clasã 0, la ºcolile amplasate în apropierea domiciliului acestora. În cazul în care unii dintre pãrinþi nu vor respecta noua lege aceºtia vor fi amendaþi cu pânã la 1.000 de lei.
I
În principiu, înscrierea copiilor în clasa pregãtitoare se va derula în 4 etape, prima dintre acestea fiind demaratã în data de 5 martie. „Înscrierea copiilor se va derula astfel: 5-16 martie – etapa de înscriere a celor din circumscripþia ºcolarã pe raza cãreia domiciliazã, 20-27 martie – înscrierea solicitanþilor care doresc sã urmeze cursurile în alte unitãþi de învãþãmânt, 23-25 aprilie – înscrierea copiilor care nu au reuºit sã se înscrie la alte unitãþi, aceºtia se întorc la ºcoala de care aparþin ºi 2-9 mai – cei care nu au depus actele pentru înscrierea la nicio unitate ºcolarã
Cauzele care provoacã astenia par a fi nearmonizarea cu natura, spun medicii. Cele patru anotimpuri au regulile lor. În anotimpul rece, organismul este solicitat ºi agresat de frig, de intemperii, iar efortul fizic fãcut în aceastã perioadã este la rândul sãu solicitant. La toate acestea se adaugã lipsa soarelui ºi lipsa miºcarii în aer liber ceea ce face sã scadã rezerva de minerale ºi vitamine. Dar iarna este orânduitã cu multã grijã faþã de om, astfel ziua este scurtã tocmai pentru a nu epuiza organismul, iar noaptea este lungã, tocmai pentru a-i da timp ca sã se refacã. Dar cine respectã aceastã regulã de somn suficient de mult pentru refacere? Mai mult, alimentaþia trebuie ºi ea armonizatã tot dupã naturã.
sunt înscriºi, automat, la ºcoala pe raza cãreia domiciliazã”, a precizat Elena Gîrjob, director ªc. Gen. „I. G. Duca” Petroºani. În Petroºani, cei mai mulþi dintre pãrinþi sau bunici sunt de acord ºi agreeazã noua structurã a anului ºcolar, respectiv înfiinþarea clasei pregãtitoare. Totuºi, mai sunt ºi voci care se ridicã împotriva trimiterii micuþilor la ºcoalã, cu un an mai devreme. „Eu chiar mã bucur de aceastã iniþiativã a Ministerului Educaþiei ºi consider cã este binevenitã. Am optat pentru o ºcoalã situatã lângã blocul în care locuim ºi care, sunt convinsã, este cea mai bunã din zonã”, a declarat Liliana Zãvoi. „Nu cred cã învãþãmântul românesc este pregãtit pentru aceastã „aventurã”. Ar fi nevoie de noi profesori, de noi manuale ºi de multe altele pe care consider cã, încã, nu nu le avem”, a spus Ioan Lucaci. „Eu am doi copii mici, unul dintre ei urmând a intra în acest an în clasa pregãtitoare, acolo unde doresc sã-l înscriu. Consider cã iniþiativa Ministerului este una mai mult decât binevenitã”, a precizat Cristina Marioane. „Vrem-nu-vrem, se pare cã vorba potrivit cãreia ai sau nu ai „cei 7 ani de acasã” este perimatã. De acuma înainte va conta sã ai mãcar 6 ani de acasã. O fi bine, o fi rãu, numai viitorul va decide în acest sens”, a spus ºi Floarea Tokor, bunicã. În parantezã fie spus, copiii ar putea ajunge la ºcoalã chiar mai devreme de împlinirea vârstei de 6 ani. Dacã evaluarea psihosomaticã este favorabilã, cei mici ar putea fi acceptaþi în clasa pregãtitoare chiar ºi de la 5 ani! Mir cea NISTOR
Nu degeaba iarna se mãnâncã mai multã carne, murãturi, se face vinulºi þuica, se face dulceaþa ºi compotul, siropurile, se mãnâncã nuci multe etc. Toate pentru a creºte rezistenþa organismului la efortul depus pe timp de frig ºi ger. Cronologia anotimpurilor oferã ºi cronologia hranei necesarã organismului din fiecare anotimp pentru a fi sãnãtoºi. Doar cã moda este sã pui verdeþurile în congelator pentru iarnã, iar roºiile ºi castraveþii de serã, pe lângã alte legume ºi fructe, care sunt consumate în alt anotimp decât cel în care sunt ”sortite” sã creascã cu scop exact definit. Este ca ºi când pui carul înaintea boilor, iar organismul este bulversat.
”Aceastã astenie de primãvarã se instaleazã atunci când organismul nu are posibilitatea de a trece direct de la un anotimp la altul ºi asta pentru cã rezerva de vitamine ºi minerale din organism este scãzutã la ieºirea din iarnã. Lipsa soarelui reduce vitamina D2, aerul, respectiv miºcarea în aer liber este redusã ºi împiedicã formarea hemoglobinei. Apoi frigul, intemperiile, plus inconfortul hainelor groase, a efortului în asemenea condiþii fac sã scadã rezerva de vitamine ºi minerale din organism creînd acel deficit pe care organismul îl resimte, este epuizat. Aceasta este astenia de primãvarã. Se poate preveni aceastã astenie, dormind suficient - pentru cã de aceea a dat Dumnezeu noaptea mai lungã
iarna. Foarte importantã este alimentaþia. Noi trãim într-un climat anume. Fiecare anotimp are produsele sale, produse care trebuie consumate la vremea lor. Sã ne uitãm la strãmoºii noºtri, care se culcau odatã cu lasarea serii ºi se sculau când se arãtau zorii. Apoi, din lipsã de aºa zisa tehnologie, mâncau ceea ce le oferea fiecare anotimp. Strãmoºii nostri nu aveau astenie de primãvarã! – a declarat dr. Dumitra Udrea, Petroºani. Dacã resimþiþi instalarea asteniei de primãvarã trebuie sã completaþi lipsa vitaminelor ºi mineralelor din organism, sã faceþi plimbãri în aer liber, cât mai multã odihnã ºi cât mai puþin stres. Ileana FIRÞULESCU
Croaþii ºi-au luat patinele ºi au plecat! upã 3 luni D petrecute în Petroºani, firma care a venit în decembrie 2011 cu un patinoar a tras linie ºi a fãcut bilanþul. Concluzia: sezonul de iarnã recent încheiat a adus câºtiguri mai mici decât sezonul anterior. Chiar ºi în condiþiile în care preþul pentru închirierea unei perechi de patine a fost cel mai mic, perceput de aceeaºi firmã, în alte oraºe din þarã... „Anul trecut am spus cã a fost un an slab. Anul acesta, însã, a fost ºi mai slab în ceea ce priveºte încasãrile. Deºi, în Petroºani, pentru o orã de închiriere a unei perechi de patine, preþul perceput a fost de doar 10 lei, mai mic decât în alte localitãþi unde am avut patinoare, câºtigurile au fost modeste. Totuºi, în medie, am avut cam 100 de amatori de patinaj în fiecare zi”, a declarat Vesna (Primãvara) Gartner, soþia administratorului Giovanni
Gartner. În urma utilajelor ºi maºinilor de transport, în parcul în care a fost amplasat patinoarul, au rãmas câteva mici cratere. Administratorii pieþei au precizat, însã, cã în cel mai scurt timp zona afectatã va fi refãcutã. „Avem câteva mici probleme de rezolvat dar, în câteva zile, parcul va arãta, la fel, ca înainte de instalarea patinoarului”, a precizat Ioan Pristavu, administrator pieþe Petroºani. Deºi nu a înregistrat o afacere deosebitã, patronul patinoarului, croatul Giovanni Gartner, a precizat cã ºi în luna decembrie a anului în curs va fi prezent, din nou, la Petroºani. Nu de alta dar,
Alte douã sãrbãtori u ocazia ultimei ºedinþe, consilierii locali din C Petroºani au fost de acord cu instituirea a douã zile omagiale. Este vorba despre „Ziua verde”, respectiv „Ziua familiei”. Prima manifestare va fi organizatã, în fiecare an, în luna aprilie iar cea de-a doua va fi serbatã, anual, pe 15 mai. Marcarea zilelor dedicate familiei, respectiv protejãrii mediului au fost propuse cu ocazia derulãrii celei de-a doua întâlniri a Forumului Cetãþenesc „Pro Urbis”. Bazele acestuia au fost puse chiar în acest an, în data de 24 ianuarie. Mir cea NISTOR
prietenia legatã cu edilii locali dar ºi cu administratorii pieþei rãmâne valabilã. „Prietenii rãmân prieteni, nu banii sunt cei mai importanþi”, a spus Giovanni Gartner. Mir cea NISTOR
COLÞUL LUI DENIS
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Marti, 6 martie 2012
Spitalul Municipal Lupeni, într-o nouã erã nul acesta, se sperã ca Spitalul Municipal Lupeni sã capete o faþã nouã, datoritã proiectului de aproape 20.000.000 de lei, câºtigat la ADR Vest prin Programul Operaþional Regional, Axa Prioritarã 3.
A
Lucrãrile ce urmeazã a fi executate sunt de termoizolare
a faþadei, a acoperiºului, de refacere a finisajelor interioare ale pereþilor exteriori, reparaþiei faþadei. ”Sunt lucrãri ample, necesare pentru a respecta noile condiþii europene. Spitalul Municipal Lupeni trece într-o altã etapã, mult mai bunã. Ca sã dau un exemplu de lucrãri se va efectua reabilitarea energeticã generalã a anvelopei clãdirii prin izolarea termicã a faþadelor ºi
refacerea finisajelor, termoizolarea planºeului sub pod ºi a teraselor, realizarea grupurilor sanitare pentru persoanele cu dizabilitãþi locomotorii, lucrãri de demolare pereþi pentru crearea de noi spaþii în conformitate cu normele de igienã ºi cerineþele de calitate în construcþii. Instalaþiile de încãlzire ºi iluminat vor fi modernizate”, spune Gabriel Lungu, city-managerul municipiului Lupeni.
Mai mult, în cadrul aceluiaºi proiect, alimentarea cu apã se va realiza prin intermediul unei reþele nou proiectate la reþeaua stradalã existentã, iar toate reþelele de distribuþie de apã rece ºi caldã vor fi izolate termic în conformitate cu normele în vigoare. ”Printre altele, vor mai fi instalate panouri solare presurizate separate, pentru producerea energiei termice, prin utilizarea energiei solare, încãperile spitalului vor fi
Au luat foc miriºtile el puþin 20 de incendii au avut loc la sfârºitul sãptãmânii trecute în Hunedoara. Asta susþin pompierii de la Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã care au fost nevoiþi sã intervinã la foc continuu. În ultimele 48 de ore, angajaþii Inspectoratului
C
pentru Situaþii de Urgenþã al judeþului Hunedoara au intervenit pentru stingerea a 20 de arderi necontrolate de vegetaþie uscatã. ”În operaþiunile de lichidare a acestor arderi au fost implicaþi aproape 100 de subofiþeri ai gãrzilor de intervenþie din Deva, Hunedoara, Orãºtie, Ilia, Brad, Geoagiu,
Baru ºi Râu de Mori.. Suprafaþa totalã afectatã de arderi depãºeºte 30 de hectare”, spune purtãtorul de cuvânt alISU Hunedoara, Anemona Doda.. Pentru evitarea producerii arderilor necontrolate, Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã al judeþului Hunedoara face apel la cetãþeni în vederea respectãrii mãsurilor specifice de prevenire a incendiilor, Oamenii sunt preveniþi ca arderile sã le facã numai pe timp de zi, în condiþii meteorologice
fãrã vânt. În plus, la arderea miriºtilor, parcelarea miriºtii nu trebuie sã fie mai mare de 10 ha, iar cei care dau foc trebuie sã þinã cont de izolarea zonei de ardere faþã de cãile de comunicaþie, construcþii, culturi agricole vecine, instalaþii, fond forestier, prin executarea de fâºii arate. Cei care dau foc la miriºti trebuie sãleºi supravegheze, asta pentru cãîn ultimele zile a fost vânt puternic ºi aproape toate incendiile s-au produs din cauzã cã vântul a extins flãcãrile cu repeziciune.
Cei care nu þin cont de aceste lucruri riscã sã fie amendaþi. Potrivit inspectorilor ISU, arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deºeurilor ºi a altor materiale combustibile, fãrã obþinerea permisului de lucru cu foc ºi fãrã luarea mãsurilor pentru împiedicarea propagãrii focului la vecinãtãþi, se sancþioneazã contravenþional cu amenzi cuprinse între 1000 2500 de lei. Diana MITRACHE
dotate cu aparate de aer condiþionat de tip monosplit ºi va fa mai fi montatã o instalaþie de oxigenare ºi de aer aferentã cabinetelor ambulatoriului complet automatizatã, cu funcþionare sistatã. Lucrãrile sunt mai multe decât ce am enumerat eu ºi sunt extrem de importante pentru spital. Un spital bine dotat într-o zonã minierã cum este Valea Jiului este extrem de important”, mai spune Lungu. Anamaria NEDELCOFF
Preþul energiei nu creºte în 2012 reþul energiei electrice furnizate P populaþiei nu va creºte în 2012, a anunþat ieri ministrul Lucian Bode, dupã ce liberalizarea tarifelor la electricitate pentru consumatorii casnici a fost amânatã cu doi ani ºi se va încheia în 2017 ºi nu în 2015, cum se anunþase iniþial. “Este exclusã majorarea preþului energiei electrice furnizatã populaþiei. Avem datoria sã protejam populaþia mai ales în aceastã perioadã. Anul acesta preþul la electricitate pentru populaþie nu va creºte. Renunþarea la tarifele reglementate se va face etapizat astfel încât sã asigurãm suportabilitatea pentru consumatorii finali’, a explicat ministrul Economiei. Potrivit ministrului Economiei proiectul legii energiei va fi trimis în Parlament în luna martie.
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului |Marti, 6 martie 2012 lãdiri de patrimoniu, altãdatã C bijuterii arhitecturale, sunt lãsate în paraginã, iar autoritãþile nu pot intreveni. O lege emisã anul trecut, îi obligã pe edili sã intervinã chiar ºi în ceea ce priveºte imobilele proprietate privatã aflatã într-o avansatã stare de degradare, dar aceeaºi lege trece sub tãcere regimul clãdirilor de patrimoniu. De exemplu, în mijlocul Petroºaniului, celebra Casã cu Turn, care aparþine de vechea Colonie Ianza, se dãrâmã cu fiecare zi care trece, dar autoritãþile sunt legate de mâini ºi de picioare. Asta în timp ce vechea bijuterie arhitectonicã mai stã în picioare doar printr-o minune. Colonia Ianza este una dintre cele mai vechi din Valea Jiului. A fost construitã la începutul anilor 1900 de cãtre Vasile Ianza, de loc din Sarmizegetusa, dar aºezat pe plaiurile Vãii Jiului. Vasile Ianza a fost mai întâi pretor ºi apoi prim pretor al plasei Petroºani ºi a fost chiar decorat cu Steaua României în Primul Rãzboi Mondial,
Bijuterii arhitectonice,
ucise de nepãsare pentru modul în care a asigurat aprovizionarea Petroºaniului în cele vremuri tulburi. Dupã ce Transilvania a revenit României, Ianza a fost ºi primul prefect român de Hunedoara. Avea o avere vastã ce conþinea o serie de imobile. Colonia Ianza se întindea, iniþial, de la podul de peste pârâul Maleia, unde este astãzi sediul Companiei Naþionale a
Huilei Petroºani, pânã la calea feratã, care despãrþea Colonia Ianza de prima colonie muncitoreascã, construitã de austro-ungari. Ulterior, jumãtate din aceastã colonie a fost vândutã ºi transformatã în Colonia Teodorescu, dupã numele celui care o achiziþionase, iar în 1956 statul român a naþionalizat imobilele deþinute de familia lui Vasile Ianza. Dupã naþionalizare,
Petroºaniul, un oraº prãfuit tunci când nu stau proptiþi în coada de mãturã la taclale sau când nu sunt în pauzã de masã sau de þigarã, angajaþii firmei RETIM lucreazã.
A
Aºa lucreazã, încât cei care mãturã strãzile la Petroºani, ridicã tot praful ceea ce face ca aerul din oraº sã devinã de-a dreptul de nerespirat. Încã de la orele dimineþii ºi pânã la ora prânzului, atunci când se mãturã prin oraº, a merge pur ºi simplu pe stradã, înseamnã a te expune riscului de a înghiþi tot praful de pe strãzi, fãrã sã mai vorbim de hainele care se murdãresc în câteva clipe. Dar, de acest calvar, care va deveni ºi mai insuportabil, nu vom scãpa, asta pentru cã reprezentanþii primãriei Petroºani cunosc situaþia ºi o tolereazã, iar deocamdatã încã se mai gândesc cum sã o rezolve. Bineînþeles, fãrã bani în plus. “Sigur, în momentul în care vom solicita aceastã chestiune, sã lucreze noaptea, va fi mai scump, pentru cã va trebui sã le plãtim acel spor de
cele 14 apartament trecute în decretul de naþionalizare au fost locuite de chiriaºi, inclusiv Casa cu Turn. Dupã 1990, o parte din imobile se întorc la urmaºii lui Vasile Ianza, iar celebra Casã cu Turn, alãturi de alte douã construcþii, a ajuns la strãnepotul lui, artistul plastic Cristian Ianza, dar acum, acestea sunt aproape amintire.
Ianza a avut intenþia sã le înstrãineze, dar cumpãrãtorii nu s-au înghesuit, deºi sunt situate într-o zonã centralã a municipiului Petroºani. Aºa cã au rãmas nelocuite ºi se aflã într-o avansatã stare de degradare. Edilii din Petroºani cunosc situaþia, dar nu au cum sã intervinã. Guvernul a emis anul trecut o lege prin care autoritãþile sã poatã interveni în cazul clãdirilor care prezintã risc pentru populaþie. Este vorba despre Legea 153, privind mãsuri de creºtere a calitãþii arhitectural – ambientale a clãdirilor, însã sunt exceptate tocmai clãdirile monument – istoric, adicã locaþia unde s-ar încadra Casa cu Turn, dupã cum spun reprezentanþii municipalitãþii. Iar acesta este doar un exemplu, pentru cã fiecare localitate are practic clãdiri – monument aproape prãbuºite. „Noi trebuie sã facem un inventar al clãdrilor degradate ºi sã le punem în vedere propri-
Poºta din Petroºani se mutã pentru cã are bulinã roºie ingura clãdire cu bulinã roºie din Valea Jiului se mutã într-o S locaþie nouã. Este vorba despre sediul Poºtei Române, care în aceastã primãvarã va închiria birouri într-o altã locaþie aflatã ºi ea în centrul municipiului.
noapte, probabil. Acum, însã, e ºi o situaþie mai specialã, în sensul în care e foarte mult nisip pe stradã. O sã iau legãtura cu firma respectivã ºi vom stabili împreunã…. ”, ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. În mai toate oraºele mari ale þãrii ºi chiar ºi în celelalte din Valea Jiului, angajaþii firmelor de salubritate mãturã noaptea strãzile, tocmai pentru a evita disconfortul creat de ridicarea prafului. Luiza ANDRONACHE
Sediul Poºtei de la Petroºani va fi lângã Agenþia localã de Ocupare a Forþei de Muncã, într-o clãdire care este aproape finisatã. Decizia de a muta birourile poºtei a survenit dupã ce vechea clãdire s-a ales cu bulinã roºie de risc seismic. Mutarea se va produce în cel mai scurt timp.
etarilor sã le repare. Dacã acest lucru nu se întâmplã, administraþia publicã localã executã lucrãrile de reparaþii ºi urmeazã ca sumele sã fie recuperate de la proprietar. Din aceastã lege sunt exceptate, însã, clãdirile de patrimoniu sau cele care prezintã risc seismic ridicat”, a declarat viceprimarul municipiului Petroºani, Claudiu Cornea. Soluþia ar putea sta în mâinile celor de la Ministerul Culturii, dacã ar ºi exista un inventar care sã ateste starea realã a clãdirilor de patrimoniu. Car men COSMAN
„Clãdirea aparþinea celor de la Romtelecom ºi ei au fost primii care s-au mutat. Acum am reuºit sã facem un contract într-o clãdire de birouri aflatã lângã sediul Agenþiei Locale de Ocupare a Forþei de Muncã. Ne vom muta întreaga activitate in aceastã primãvarã”, a declarat Dana Damian, director Poºta Românã Hunedoara. Vechea clãdire în care a funcþionat ºi Romtelecom-ul va fi, cel mai probabil demolatã ºi spaþiul ar putea sã fie folosit de cãtre cei care vor construi un hotel de 4 stele din centrul municipiului. Diana MITRACHE
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Marti, 6 martie 2012 SC EURO JOBS SRL
Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!
Concursul local de proiecte de tineret 2012 utoritatea Naþionalã pentru Sport ºi Tineret organizeazã, prin intermediul Direcþiilor Judeþene pentru Sport ºi Tineret, în perioada 26 martie - 27 aprilie 2012, Concursurile Locale de Proiecte de Tineret - temei legal Ordinul Preºedintelui Autoritãþii Naþionale pentru Sport ºi Tineret nr.110/2012, Anexa B - Metodologia de finanþare a
A
proiectelor de tineret la concursurile locale de proiecte de tineret. Perioada de depunere a proiectelor, este: - la etapa I: 26-30 martie 2012; - la etapa a II-a: 9-12 aprilie 2012. Data de afisare a rezultatelor este: - la etapa I - 3 aprilie 2012; - la etapa a II-a - 18 aprilie 2012. Suma alocatã pentru judeþul Hunedoara este de 20.400 lei. Adresa de depunere a proiectelor: Deva, Str. Gheorghe Bariþiu, nr.2.
Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!
SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -COSMETICIAN - 650 lei
FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ! Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.357.379
organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Competenþe în limba englezã - 60 ore - 500 lei Manager proiect - 40 ore - 500 lei Expert achiziþii - 40 ore - 500 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 lei Frigotehnist - 5 luni - 600 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei
Înscrierile pentru cursuri se fac în luna martie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP
6 martie 2012
Dimineaþa luaþi o decizie în urma cãreia vi se schimbã tot programul. Este posibil sã faceþi pregãtiri pentru o petrecere. Astãzi puteþi sã vã ocupaþi de problemele financiare, dar abþineþi-vã de la speculaþii. Dacã aveþi de luat decizii importante, ascultaþi-vã intuiþia!
Vã puteþi ocupa de afaceri ºi aveþi ocazia sã terminaþi activitãþi începute mai demult. Sunteþi bine dispus ºi puteþi lua decizii inspirate. Discutaþi mai mult cu prietenii ºi cu partenerul de viaþã ºi aveþi grijã sã vã respectaþi promisiunile! Veþi fi mult mai apreciat în societate.
Vi se împlieºte dorinþa de a schimba ceva în relaþiile parteneriale. Aveþi încredere în forþele proprii ºi voinþa de a acþiona. Dupã-amiazã vã simþiþi foarte bine la o întâlnire cu prietenii. Nu monopolizaþi discuþia. Tot ce conteazã este sã vã relaxaþi ºi sã nu acordaþi prea multã atenþie altora.
Sunteþi plin de entuziasm ºi este momentul sã vã faceþi planuri pentru activitãþi noi. Puteþi sã faceþi investiþii, sã demaraþi o afacere sau sã plecaþi la drum. Profitaþi de aceastã conjuncturã, pentru cã puteþi avea succes în orice domeniu. Evitaþi speculaþiile de orice fel!
Puteþi avea întâlniri agreabile cu prietenii ºi cu rudele. Dupã-amiazã este posibil sã aveþi mici probleme de sãnãtate. Vã reveniþi repede ºi vã recãpãtaþi buna dispoziþie. Fiþi cumpãtat în toate domeniile vieþii! Echilibrul în viaþa personalã este cel mai potrivit lucru.
Faceþi impresie cu seriozitatea de care daþi dovadã ºi sunteþi cãutat pentru sfaturi. Puteþi sã vã faceþi planuri pe termen lung ºi sã vã gândiþi la investiþii. Profitaþi de contextul favorabil de astãzi pentru a vã rezolva problemele importante! Nu neglijaþi viaþa de familie.
Aveþi un succes deosebit în afaceri. Puteþi sã încheiaþi contracte ºi sã semnaþi documente oficiale. Relaþiile cu colaboratorii sunt foarte bune. Aveþi rãbdare. Nu alergaþi dupã rezultate imediate, ca sã nu aveþi surprize! Ar fi bine sã vã gândiþi de douã ori înainte de a începe ceva.
Zi bunã pentru afaceri. Aveþi mari ºanse sã redresaþi bugetul familiei. Sunt favorizate relaþiile cu cei din jur. Colaborãrile decurg excelent. Vã sfãtuim sã nu neglijaþi odihna. E timpul sã vã refaceþi puterile fiindcã veþi avea nevoie de forþe proaspete pentru acþiunile viitoare.
Este momentul sã concepeþi proiecte ambiþioase pe termen lung. Amânaþi o cãlãtorie lungã în interesul familiei. Dupã-amiazã vã simþiþi foarte bine în vizitã la prieteni, împreunã cu persoana iubitã. Fiþi cumpãtat cu alcoolul. Excesele au dãunat întotdeauna sãnãtãþii.
Astãzi sunt favorizate planurile de viitor ºi investiþiile financiare. Este posibil sã încasaþi banii pentru o lucrare încheiatã recent. Menajaþi-vã sãnãtatea ºi odihniþi-vã mai mult. Ascultaþi sfaturile persoanei iubite! E timpul sãmeditaþi îndelung la unele aspecte ale vieþii.
Dupã o serie de decepþii pe plan social ºi sentimental, sunteþi încântat de un succes neaºteptat. Aceastã schimbare de situaþie vã pune pe gânduri. Profitaþi de conjunctura favorabilã! Aveþi grijã sã nu vã dezamãgiþi prietenii! Spre searã aflaþi cã urmeazã sã plecaþi într-o delegaþie.
Sunteþi preocupat de problemele financiare. Puteþi sã câºtigaþi foarte bine, mai ales dacã vã ajutã ºi partenerul de afaceri. Fiþi prudent, ca sã nu aveþi necazuri cu autoritãþile. Ascultaþi sfaturile unei persoane cu experienþã! Totuºi deciziile vã revin în totalitate.
* oferta este valabilã în perioada 23.01.2012 – 29.02.2012; ** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Marti, 6 martie 2012
Sindicatul Muntele în spatele revoltelor? i derii Sindicatului Muntele, adicã Petre Bebe Nica & Co. sunt în spatele revoltelor “spontane” ale minerilor, deºi pozeazã ca niºte fete mari, iar dacã stai de vorbã cu ei nici usturoi nu au mâncat ºi nici gura nu le miroase.
L
ªi Nica ºi Cozma, dar ºi restul aºa ziºilor lideri de sindicat nu urmãresc, de fapt, decât sã-ºi ascundã neputinþa. Nu mai au argumente în faþa oamenilor, nu mai au cu ce sã îi mintã, în schimb nu ºtiu cum sã punã presiune pe Compania Huilei sã obþinã fonduri. Cum ce fonduri? Sumele de ordinul zecilor de miliarde de lei cu care liderii de sindicat erau obiºnuiþi ºi pe care acum nu le mai primesc. Nu a trecut mult de când Bebe Nica cerea reducerea salariilor ºefilor din CNH, în fapt o primã încercare de manipulare
ºi presiune. Adicã, liderul maxim s-a trezit el aºa într-o dimineaþã mahmur, a ieºit pe terasa pensiunii Alma, care bineînþeles cã nu îi aparþine ºi s-a gândit la salariile ºefilor din CNH. Cã dacã nu a reuºit sã-l sape pe Sandu Sorin ºi sã-i ia locul ce s-a gândit oare în mintea lui, cã n-ar strica sã facã puþin scandal. Are vreo câþiva apropiaþi, unii bãtãuºi, care abia aºteaptã. La Lonea Tibi Cozma se crede... Miron Cozma,
dar nefericitul nu vede cã mai degrabã aratã ca o marionetã a lui Bebe Nica. Pãcat de el, dar încã se mai poate recupera... Domokoº ºi Ciubotaru, pe ei oare cine i-a chemat? Aceºti aºa ziºi lideri de sindicat, adicã Nica, Cozma, Ciubotaru & Co., unii care vremelnic ocupã niºte funcþii, nu realizeazã cã prin acþiunile lor nu fac decât sã mai adauge o piatrã de moarã de gâtul CNH. Deºi majoritatea
minerilor ºi-au dat seama ce lideri de sindicat au ºi care le sunt interesele se pare cã încã mai sunt ºi ortaci care pot fi manipulaþi uºor. Munca minerilor este de apreciat este foarte grea ºi pentru acest lucru aceºti oameni meritã tot respectul nostru ºi toþi banii, dar actualul context nu cade prea bine pentru oprirea activitãþii. Pe luna martie preþul la cãrbune nu este încã negociat, încep sã se topeascã gheþurile ºi sã porneascã la capacitate
maximã hidrocentralele, deci energie mai ieftinã pe piaþã, iar oprirea producþiei de cãrbune ar fi ultimul lucru la care ar trebui sã se gândeascã reprezentanþii minerilor, adicã, nu-i aºa, cei care se gândesc ºi le apãrã viitorul ºi locurile de muncã. Bã, Bebe Nica, ce le vei spune tu oamenilor pe care acum îi manipulezi când vor rãmâne fãrã locuri de muncã ºi nu vor avea ce sã mai punã pe masã copiilor?
Ieri în curtea CNH am auzit cã unii mineri cereau demisia directorului general Constantin Jujan. Bã, Bebe Nica, existã o vorbã, care spune cam aºa, sã nu muºti mâna celui care þi-a dat o pâine. Lucru valabil pentru toþi cei care au cerut schimbarea conducerii CNH. Pãi dacã actualul director al CNH, Constantin Jujan era un fel de... Bebe Nica, în momentul de faþã despre compania asta ºi poate despre minerit în Valea Jiului vorbeam la trecut. Dar, mai este o vorbã româneascã, nicio faptã bunã nu rãmâne nepedepsitã.... În loc de încheiere o micã observaþie. Ieri am avut senzaþia cã minerii de la Lupeni erau de la sectorul unde Bebe Nica se spune cã este ºef, iar unii de acolo vorbesc cum cã adjunctul Darius Câmpean trãgea de oameni sã-i adune la protest. La Lonea, la fel, iar Domokoº ºi Ciubotaru, mã repet, pe voi cine va chemat? Marius MITRACHE
Pensionarii riscã sã rãmânã fãrã gratuitãþi ensionarii mineri au pierdut procesul cu Compania Naþionalã a Huilei ºi riscã sã nu primeascã gratuitãþile. Asta este valabil deocamdatã pentru aproximativ 80 de pensionari care au semnat nominal plângerea împotriva Companiei Huilei.
P
Liderul de la Vulcan,
anchetat de ºefii CNH upã ce a condus miºcarea de protest a minerilor de la Vulcan, de sãptãmâna trecutã, liderul de sindicat Ioan Ciubotariu este cercetat de o comisie de anchetã.
D
Protestul minerilor de la Vulcan a avut loc în data de 29 februarie, când oamenii s-au îmbarcat într-un autobuz ºi au venit în curtea Companiei Naþionale a Huilei Petroºani ca sã cearã socotealã administraþiei din mineri din cauzã cã nu au primit sporul de periculozitate majorat. În fruntea lor a fost liderul de sindicat, Ioan Ciubotariu, care face acum obiectul unei anchete
interne, conform unor surse din interior. Practic, ºefii din CNH vor sã afle cu acordul cui a fost folosit autobuzul care i-a transportat pe ortacii de la mina Vulcan ºi care e plãtit din fondurile Companiei. „Oficial nu am fost înºtiinþat ºi nu am fost, pânã acum audiat”, spune Ciubotariu, care a precizat cã a auzit ºi el cã este cercetat disciplinar. El recunoaºte, însã, cã a avut o discuþie mai aprinsã cu directorul general al CNH, Constantin Jujan, cãruia i-a reporºat cã „noi, minerii, valorãm mai mult morþi decât vii” ºi cã, întotdeauna, dupã câte o tragedie problemele ortacilor sunt luate în seamã ºi rezolvate în mare parte. Car men COSMAN
Cel puþin 80 de foºti mineri, acum pensionari, care au semnat actul prin care au dat în judecatã Compania Huilei, nu îºi vor primi gratuitãþile. Asta dupã ce au pierdut, cel puþin în prima instanþã procesul cu cei din CNH. „Este vorba despre cei 80 de pensionari care au semnat nominal actul prin care am dat în judecatã CNH. Noi ne-am cerut drepturile în instanþã ºi la Deva, la termenul care l-am avut, nu am avut câºtig de cauzã. Vom face recurs, dar dacã în urma recursului nu ne va da câºtig de cauzã, atunci noi cei 80 nu vom primi gratuitãþile”, a declarat Ioan Hortopan, preºedintele Ligii Sindicatelor Pensionarilor Mineri Valea Jiului. Gratuitãþile pentru pensionarii mineri ar putea fi acordate din subvenþia primitã de la Guvern, dar doar în condiþiile în care aceºtia nu pierd procesul ºi la Curtea de Apel Alba. Mai mult, în aceste condiþii ºi ceilalþi mineri pensionari riscã sã nu primeascã niciun ban, iar conducerea Companiei Huilei ar putea sã se foloseascã de decizia tribunalului ºi sã nu le dea bonuri de cãrbuni ºi sã nu le subvenþioneze plata energiei electrice ºi celorlalþi pensionari. Diana MITRACHE
12 Turism
Cronica Vãii Jiului |Marti, 6 martie 2012
100.000 de lei pierderi pentru telescaunul din Parâng el puþin 100.000 de lei reprezintã pierderile acumulate, anual, de telescaunul din Parâng, singurul care poate face legãtura, pe perioada iernii, dintre municipiul Petroºani ºi staþiunea montanã.
C
Deºi în Staþiunea Parâng se deruleazã un proiect de aproximativ 68 de milioane de euro, care prevede dezvoltarea domeniului schiabil, iar numãrul turiºtilor a fost în creºtere de la o sãptãmânã la alta în acest sezon, municipalitatea nu a reuºit sã rentabilizeze activitatea telescaunului care face legãtura cu staþiunea montanã. Telescaunul este administrat, încã din 2007, de firma de interes local Gospodãrie Prest Com Petroºani, care se aflã, însã, în insolvenþã,
tocmai din cauza datoriilor mari acumulate la bugetul consolidat al statului. Cu patru ani în urmã, firma din subordinea CL Petroºani a primit în concesiune serviciul public de transport cu telescaunul, precum ºi imobilele aferente acestu-
ia. La darea în concesiune, s-a avut în vedere o mai bunã eficientizare ºi organizare a acestui serviciu al municipalitãþii ºi pentru creºterea calitãþii serviciilor oferite turiºtilor. Numai cã nu s-a reuºit rentabilizarea serviciului. Conform datelor
Programul “O sãptãmânã la munte”,
debuteazã din aceastã lunã
oficiale, telescaunul produce 300.000 de lei anual ºi consumã cel puþin 400.000 de lei. Banii sunt cheltuiþi pentru plata celor 12 angajaþi care deservesc instalaþia de transport pe cablu ºi întreþinerea telescaunului. Aleºii locali de la
rogramul “O sãptãmânã la munte”, derulat de Federaþia Patronatelor din Turismul Românesc, împreunã cu cei ai Patronatului “Asociaþia Naþionalã a Agenþiilor de Turism” debuteazã din aceastã lunã, un sejur de cinci zile la munte fiind cuprins între 161 lei ºi 368 lei.
P
“Pentru a mãri gradul de ocupare al societãþilor hoteliere din
Petroºani atrag atenþia cã telescaunul din Parâng este la nivel naþional printre puþinele sau chiar singurul care merg pe pierdere. Oficialii Primãriei Petroºani spun cã motivul pentru care exerciþiul financiar este negativ este numãrul mic
regiunea montanã ºi în vederea creºterii gradului de accesibilitate a pachetelor de servicii turistice, Federaþia Patronatelor din Turismul Românesc, împreunã cu Patronatul Asociaþia Naþionala a Agenþiilor de Turism continuã ºi în acest an programul special O sãptãmânã la munte”, se precizeazã într-un comunicat al celor douã organizaþii. Durata sejurului este de cinci nopþi - începe la sfârºitul sãptãmânii, duminica, ºi se terminã vineri, iar perioada exactã în care se desfãºoara este 4 martie - 22 iunie. Tarifele per persoanã pentru un sejur de 5 nopþi, fãrã servicii
de turiºti care urcã la munte în extrasezon. Altfel spus, încasãrile din perioada sezonului de iarnã nu sunt suficient de mari încât sã susþinã ºi cheltuielile din celelalte 9 luni ale anului, când foarte puþini sunt cei care vin la munte ºi urcã cu telescaunul. În plus, se vorbeºte de tarifele destul de mici practicate. Ultima majorare s-a fãcut în anul 2010, dar dupã ce timp de 6 ani preþul biletelor nu a mai crescut. De precizat cã SC Gpospodãrie Prest Com se aflã între primii 10 datornici, conform datelor actualizate de reprezentanþii Direcþiei Generale a Finanþelor Publice Hunedoara. Suma datoratã bugetului de stat este de aproape 14 milioane de lei ºi din aceastã cauzã firma de interes local a intrat în insolvenþã. Car men COSMAN
de masã, inclusiv TVA, sunt de 161 de lei în cazul cazãrii la un hotel, vilã, pensiune, cabanã de 2 stele, 259 de lei pentru servicii de cazare de 3 stele ºi 368 de lei pentru servicii de 4 stele. Cazarea se face în 33 de hoteluri, vile, pensiuni sau cabane de 2,3 ºi 4 stele din Sinaia, Azuga, Buºteni, Predeal, Alunis, Transfãgãrãºan, Barajul Vidraru, Argeº, Curtea de Argeº, Gura Râului (Sibiu), Bãiºoara (Cluj), Câmpulung Moldovenesc, Gura - Humorului (Suceava), Vatra Dornei (Suceava), Arieºeni (Alba), Ceahlãu (Neamþ) ºi Bãile Olãneºti (Vâlcea). Marius MITRACHE