2012-3-9

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 80

Cronica Vãii Jiului Vineri, 9 martie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

“NICA, NICA, n-ai fãcut

Minerii au blocat Valea Jiului proximativ 5.000 de mineri din Valea Jiului au blocat accesul în municipiul Petroºani ºi, timp de ore bune, nimeni nu a intrat ºi nu a ieºit din Vale. Ortacii au luat aceastã decizie, dupã ce liderii lor au venit de la Bucureºti fãrã sã le rezolve doleanþele.

A

>>> PAGINA A 5-A

NIMICA!”

Douã cazuri, douã destine Premiantã, ”alungatã” de la ora de sport din lipsã de echipament. ”Da’ di ce?, pãntru ce?”. D-aia cã meriþi bãtrâneþe liniºtitã, cu bucurii, nanã Lucreþie!

1. 2.

>>> PAGINILE 6-7

Guvernul preocupat de milioane de euro, nu de minerit ºi mineri e-a lungul ultimilor D 4 ani, mai mulþi specialiºti în energie,

PAGINA A 3-A

inclusiv fostul director Enel Hunedoara, actual consilier local la Petroºani, Florin Mârza, au venit cu variante de soluþii pentru eficientizarea sistemului energetic naþional, care cuprindea ºi mineritul din huilã. >>> PAGINILE 8-9

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 9 martie 2012

GOTHIC vã invitã la un concert

ANUNÞ

Death Metal, duminicã 11martie la Club 3D Stage

Institutul Naþional De Cercetare – Dezvoltare Pentru Securitatea Minierã ªi Protecþie Antiexplozivã – Insemex Petroºani, cu sediul în localitatea Petroºani, str. Gral. Vasile Milea, nr. 32 – 34, cod 332047, Jud. Hunedoara, organizeazã concurs pentru ocuparea unui post de inginer, în cadrul Direcþiei Economic, Comercialã – Compartiment Achiziþii – Investiþii. Data limitã pentru depunerea dosarelor de concurs la secretariatul institutului este 21.03.2012, ora 15:30. Concursul se va desfãºura în data de 23.03.2012, ora 10:00 la sediul institutului. Detalii ºi informaþii suplimentare privind eligibilitatea candidaþilor ºi conþinutul dosarelor de concurs, precum ºi tematica ºi bibliografia de concurs se pot obþine de la sediul institutului – Comp. Resurse Umane, tel. 0254/541621 – 541622 int. 192.

evenit în România, în 2005, Petruþ Alin a refãcut trupa Gothic care activeazã actualmente în Petroºani.

R

Cu aceastã ocazie a fost lansat albumul aniversar `12 Years Of True Metal`, o compilaþie cu cele mai cunoscute piese ale trupei. Concertele susþinute de cãtre gothici adunã audienþe full-house aproape în toate ocaziile, având parte de mare succes. Între 2005-2011 for-

maþia a avut numeroase concerte în estul Europei, dar schimbãrile de componenþã au împiedicat realizarea unui nou album. Având acum o componenþã stabilã, trupa a intrat în Consonance Studio din Timiºoara, România în iulie 2011. Inregistrãrile pentru noul album `Fall Of Gods sunt terminate,un nou videoclip urmând a fi lansat în viitorul apropiat. De asemenea trupa va începe cãutarea unei noi case de discuri pentru a lansa

albumul. Concertul va avea loc sâmbãtã, 11.03.2012, ora 20 la Club 3D Stage Petroºani, Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã”nr. 100 demisol. Descoperã o bãuturã la preþ promoþional în fiecare searã la Club 3D Stage.

DECES

Soþia Rodica ºi copiii anunþã cu profundã durere încetarea din viaþã a nepreþuitului lor soþ ºi tatã

Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program: Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joi Parângul Mic între orele 17:00 - 18:00 de luni-joi. Sunt aºteptaþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi. Nicolae NICOARÃ

MUNTOI OCTAVIAN IOSIF (PILU) 67 de ani Va rãmâne mereu în sufletele noastre, ca un OM minunat ºi iubitor. Dumnezeu sã-l aibã în paza sa.

ANUNÞURI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

E-mail: cronicavj@gmail.com

ADRESA NOASTRÃ

Director:

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Burlacul III (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Cowboy Shaolin 22:20 Macete 0:15 Fiþe de Hollywood

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 1 x 2 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 20:15 Câmp de luptã Pãmântul 22:35 Ameninþare din deºert 0:30 Câmp de luptã - Pãmântul (r)

PRO TV 10:00 Crimele din Midsommer (r) - Testamente înºelãtoare 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:15 Crimã în casa mea 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Românii au talent 23:00 Dincolo de aparenþe 1:45 Crimã în casa mea (r)

Prima TV 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Viceversa - Redifuzare 17:00 Retrospectiva Focus Monden 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Premiile Darwin 22:30 Iubiri secrete (r) 23:15 Iubiri secrete (r) 0:00 Iubiri secrete (r) 1:00 Trãdaþi în dragoste Redifuzare

TVR 1 8:00 România, zi de zi! Prima parte 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Garantat 100% (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã (r) 14:00 Telejurnal 14:45 M.A.I. aproape de tine 15:15 Teleshopping 15:30 Tribuna partidelor parlamentare 16:00 Parlamentul României 17:00 Telejurnal 17:30 La vie en rose 18:25 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 O datã-n viaþã - Prima parte 22:00 O datã-n viaþã - Partea a doua 23:10 Viaþa ca un pariu 1:20 Praºtia

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 9 martie 2012

„Nica, Nica,

n-ai fãcut nimica!” amenii ºi-au dat seama ce lideri îi conduc. Mai bine mai târziu decât niciodatã. Dupã patru zile de grevã, adicã fãrã sã producã nimic, deci fãrã sã câºtige niciun leu, minerii încep sã-ºi dea seama cã Bebe Nica ºi locotenenþii lui sunt doar niºte marionete pe care nu le ascultã nimeni.

O

Deºi în faþa oamenilor pânã acum s-au crezut toþi niºte “Miron Cozma”, puºi în faþa faptului împlinit s-au ascuns joi dimineaþa ca niºte ºobolani când ºi-au dat seama cã pãlãria e prea mare pentru capetele lor. Mai mult, Nica ºi locotenenþii lui s-au dovedit a fi ºi

laºi. În momentul în care coloana de mineri a ajuns la podul de la Iscroni, liderii de sindicat au gãsit de cuviinþã sã le spunã cã îºi dau demisiile ºi îi pãrãsesc. Adicã dupã modelul “la plãcinte înainte, la rãzboi înapoi”. Dupã ce am dezvãluit în ediþia de ieri faptul cã Bebe Nica a reuºit performanþa sã-i lase pe mineri fãrã bani de sfintele sãrbãtori pascale, comentariile pe site la adresa liderului maxim nu au încetat sã aparã. Toate comentariile ne dau dreptate ºi îl aratã cu degetul pe Nica. Astfel, un comentariu postat cu nickname miner spune cã “Nica e otravã”. „Nica e otravã….a semnat act adiþional în numele disponibilizaþilor, fãrã ca ei sã ºtie ceva, iar în faþa Salvamin, le-a arãtat degetul mijlociu…. MARE

ATENÞIE!!!!! - dacã mineritul îl pierde pe JUJAN…. moare mineritul!!!!!!!…..e competent ºi vine din rândul noastru, a trecut de la lopatã, prin toate etapele, ºtie, cunoaºte în schimb analizaþi-vã conducãtorii de la subunitãþi, de lideri sã nu mai pomenim……. DE CE SINDICATUL ESTE SINGURA ORGANIZAÞIE DIN ÞARÃ CARE NU DÃ SOCOTEALÃ LA CE FAC CU BANII…… DE CE DACÃ SUNT CU OAMENII NU SUPORTÃ SINDICATUL 50% DIN BANII CERUÞI???? CITIÞI ZIARELE DESCHIDEÞI-VÃ OCHII, VEDEÞI CINE-S LIDERII…. PROTESTAÞI ªI CEREÞI COMPANIEI SÃ NU VÃ MAI OPREASCÃ COTIZAÞIILE, CÃ SUNT BANI DE ÎMBOGÃÞIT PENTRU UNII. DA VOI CE CÂªTIGAÞI????

VINE PAªTELE… ZILELE ASTEA DE PROTEST LIDERII SUNT PONTAÞI FIIND ÎN INTERES SINDICAL…. VOI VEÞI FI????”, spune miner. Un alt comentariu semnat cu nickname-ul JUSTIÞIA este mult mai categoric ºi cere arestarea conducãtorilor sindicatului Muntele “ARESTAÞI CONDUCÃTORII SINDICATULUI MUNTELE PENTRU SUBMINAREA ECONOMIEI NAÞIONALE ªI A CNH. NICA LA PUªCÃRIE PENTRU INSTIGAREA MINERILOR ªI SUBMINAREA ECONOMIEI NAÞIONALE ªI A CNH . ARESTAÞI TOÞI CONDUCÃTORII SINDICATULUI MUNTELE”, a postat un cititor cu nick name-ul JUSTIÞIA Un alt cititor al Cronicii Vãii Jiului care semneazã cu nick name-ul OAMENI AI V.JIULUI se întreabã cât de inconºtient poate sã fie Nica sã punã în joc viaþa miilor de mineri pentru orgoliile lui ºi dorinþa de a fi director la mina Lupeni.“ “Cât de inconºtient poate fi acest individ Bebe Nica sã punã în joc viaþa miilor de mineri pentru orgoliile lui ºi pentru dorinþa de a fi director la e.m.lupeni ºtiind cât au de pierdut bieþii oameni nelucrând atâtea zile. Dacã iar pãsa cât de puþin de aceºti oameni ar fi trebuit sã lase oamenii sã lucreze ºi sã se ducã sã doarmã

lângã uºa ministrului. Aºa ºtie el sã facã sindicalism þinând oamenii sã nu lucreze pentru cã el e incapabil sã le rezolve problemele ºi sã gãseascã soluþii pentru rezolvarea problemelor minerilor. Sã mergã minerii la uºa lui pentru cã acolo are sediul sindicatul Muntele ºi sã-i cearã sã le plãteascã Nica zilele în care nu au lucrat fiind obligaþi de Nica sã stea în stradã. Sã scoatã banii luaþi din cotizaþiile minerilor , banii de la cinematograful unde bunul lui prieten ºi iniþiator al Muntelui, Mânci Doru îºi împart veniturile ºi afacerile de la clubul sindicatului pe care le întreþine tot din cotizaþiile minerilor, de la cabana din Straja fãcutã cu materiale de la mina Lupeni ºi cu mâna de lucru cu oameni pontaþi la sectorul transport º.a.m.d. Într-un cuvânt este responsabil de toate negocierile eºuate. Pentru cã a fost interesat doar de avantajele lui acum sã scoatã bani ºi sã plãteascã zilele nelucrate de mineri pe care-i þine în stradã numai cu ameninþãri”, posteazã OAMENI AI V.JIULUI. Minerii ºi-au întâmpinat ieri liderii strigându-le cã nu au fãcut nimic pentru ei. „Nica, Nica, n-ai fãcut nimica!”, i-au strigat minerii liderului Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. ªi-or fi revenit minerii? Marius MITRACHE

Bode, chemat în Valea Jiului inistrul Economiei, Lucian Bode, este chemat în Valea Jiului la o întâlnire cu minerii, printr-o scrisoare oficialã trimisã de reprezentanþii Federaþiei Naþionale a Muncii (FNM).

M

”În Valea Jiului este o situaþie tensioinatã creatã, în mare parte de cãtre reprezentanþii Sindicatului Muntele, conducerea CNH SA Petroºani ºi de un protocol semnat împreunã cu domnul ministru Ion

Ariton, vã solicitãm o întâlnire urgentã în Valea Jiului, cu reprezentanþii UNMVJ ºi minerii, pentru detensionarea situaþiei. Menþionãm faptul cã în urma acestor proteste ale minerilor, abatajele sunt în pericol de a se închide datoritã pericolului de aprindere a zãcãmântului, urmat de pericolul de explozie, ceea ce ar duce la pierderea unor locuri de muncã ce asigurã extracþia de huilã necesarã termocentralelor Deva ºi Paroºeni”, se aratã în scrisoarea trimisã ministrului Economiei de oficialii FNM. Anamaria NEDELCOFF

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 9 martie 2012

Ortacii au ajuns la vorba FNM-ului C

Femei libere de 8 Martie

ontestatarii Sindicatului Muntele susþin cã ieºirea minerilor în stradã ”se datoreazã” bunului management al liderilor Sindicatului Muntele, autoproclamat reprezentativ la nivelul Companiei Naþionale a Huilei.

Din pãcate, miile de ortaci ieºiþi în stradã au ajuns la vorbele celor din Federaþia Naþionalã a Muncii, care se îndoiau de faptul cã va fi acordatã vreo mãrire salarialã. ”Cât de incompetent poþi fi sã faci un CCM care sã prevadã mãriri salariale în baza unui protocol fãrã a avea la bazã o hotãrâre de guvern sau un ordin de ministru? Þinând cont cã, actuala putere, a tãiat de la

Pensionarii mineri cheamã politicienii ensionarii din Liga Pensionarilor Mineri Valea Jiului organizeazã o amplã întâlnire la Petroºani, la care au invitat toþi politicienii.

P

Foºtii mineri au chemat la dialog politicienii, pentru a-ºi spune pãsurile. Invitaþia a fost lansatã pentru 9 martie, când în capitala Vãii Jiului sunt aºteptaþi toþi factorii decizionali. Au fost

în mod ilegal cu care vor sã reprezinte minerii”. ”Din pãcate, minerii, se lasã minþiþi de aceºti lideri corupþi ºi care îºi urmãresc propriile interese, lideri care au uitat unde este locul lor de muncã în subteran fiind pontaþi fictiv de cãtre administraþie ºi plãtiþi pentru posturi neprestate ºi care beneficiazã de bani grei pentru combustibilul consumat de jeep-ul cu care se deplaseazã ºi care aparþine lui Nica Petre. Aºa cum am mai spus, minerii, protesteazã degeaba... Nu vor primi 10% mãrire salarialã... Eventual

salariaþi, de la pensionari, de la copii, de la ºomeri, de la persoanele cu handicap, etc. cum îºi pot închipui minerii cã ei sunt mai cu moþ decât celelalte categorii ale populaþiei ºi cã vor primi ºi 10% mãrire de salariu ºi 100 lei în plus la sporul de pericol?”, se întreabã Valter Cojman, preºedintele executiv al Federaþiei Naþionale a Muncii (FNM). Cojman mai spune cã minerii ar fi trebuit sã îºi dea seama cã sunt minþiþi de liderii lor corupþi, ”cãrora le este fricã sã organizeze alegeri sindicale generale ºi care au reactivat un sindicat

invitaþi, pe lângã oamenii drepturile ce le revin ºi acum politici ºi cei de la Casa de au chemat la dialog mai mulþi Pensii a judeþului Hunedoara, oameni, care au puteri sau prefectul judeþului. decizionale. Între timp, însã, “Sunt chemaþi în 9 martie au aflat cã vor primi gratutoþi cei care fac politicã, penitãþile ºi raþiile de cãrbune. tru cã pensionarii mineri vor Diana MITRACHE sã le cearã sfaturi ºi sã gãseascã rãspunsuri la problemele cu care ne confruntãm. Noi cãutãm pe calea dialogului sã le spunem cã nu mai vrem sã plãtim când mergem la doctor sau sã vorbim despre indexarea pensiilor”, au spus reprezentanþii pensionarilor din Liga Sindicatelor Pensionarilor Mineri din Valea Jiului. ompania Naþionalã a Pensionarii din Huilei (CNH) SA minerit au protestat în Petroºani îºi propune penrepetate rânduri pentru

vor primi vreo 5 lei, cel mult, la sporul de pericol... nu mai mult. De aceea, înainte de a merge la Bucureºti, aºa cum sunt îndemnaþi de anumite persoane, minerii ar trebui sã-ºi facã curãþenie în propria ogradã, sã scape de liderii corupþi, sã-ºi aleagã lideri competenþi, neºantajabili de cãtre conducere ºi care sã-i reprezinte cu adevãrat. Dupã care sã cearã reducerea aparatului birocratic ºi de conducere la, cel mult, o treime din cât este în prezent, licitaþii de achiziþie transparente ºi corecte, tichete de masã în loc de masã caldã, bani de transport în loc de transport contractat, privatizarea hotelului Onix care, din anumite zvonuri, este cuibuºor de nebunii pentru anumiþi lideri de la Muntele ºi anumite persoane din conducerea CNH ºi a Cabanei Jieþ care, privatizate, ar putea aduce bani pentru retehnologizare ºi alte investiþii din minerit”, declarã, pentru Cronica Vãii Jiului, Valter Cojman. Anamaria NEDELCOFF

oamnele din administraþia localã din Valea Jiului au fost libere ieri, de 8 Martie.

D

Au lucrat doar cele a cãror disponibilitate a fost absolut necesarã, însã acestea îºi vor lua liber într-o altã zi. Funcþionarele cele mai avantajate au fost cele din Primãria Petroºani. “Conform Contractului Colectiv de Muncã, ele au liber de 8 Martie. De asemenea, conform unei hotãrâri de Consiliu Local, fiecare doamnã din primãrie a primit câte 150 de lei”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani Unde a fost buget ºi s-a putut, ele au primit prime, iar unde nu, au plecat acasã cu o floare si cu câte o pupã din partea primarului. Libere au fost ºi doamnele din alte instituþii de stat. Luiza ANDRONACHE

ªi în 2012, CNH continuã reducerea pierderilor

C

tru anul 2012 pierderi de circa 340 de milioane de lei, conform cifrelor prevãzute în bugetul aprobat de Guvern.

Conform hotãrârii de Guvern publicatã în Monitorul Oficial, CNH Petroºani îºi propune venituri totale de 667,56 milioane de lei ºi cheltuieli totale de 1,007 miliarde de lei. Pierderile CNH Petroºani sunt în scãdere faþã de execuþia bugetarã pe anul 2011, când compania a înregis-

trat un rezultat brut de minus 525 de milioane de lei. În anul 2011, veniturile au fost de 480,6 milioane de lei, iar cheltuielile CNH Petroºani au fost de 1,005 miliarde de lei. În bugetul pe 2012, cheltuielile cu personalul scad faþã de execuþia bugetarã pe 2011 de la 459,8 milioane de lei la 416,7 milioane de lei. În cadrul acestui capitol, cheltuielile cu salariile scad de la 313,2 milioane de lei la 283,9 milioane de lei în bugetul pe 2012, faþã de execuþia pe 2011. Astfel, numãrul mediu de salariaþi scade în 2012 faþã de 2011 de la 7.703 la 7.450 de persoane, iar câºtigul mediu lunar pe salariat, influenþat de bonusurile în lei sau în naturã, creºte cu 31 de lei - de la

3.334 de lei în 2011 la 3.365 de lei în 2012. De asemenea, în bugetul CNH Petroºani pe anul 2012 se prevãd cheltuieli cu plãþile compensatorii pentru personalul disponibilizat de 7,5 milioane de lei, faþã de 16,2 milioane de lei în execuþia bugetarã din 2011. Bugetul CNH Petroºani pe anul 2012 nu prevede subvenþii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete, însã Executivul a aprobat un ajutor de stat de 213,085 milioane de lei, în anul 2012, pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune Petrila, Uricani, Paroºeni, proces programat pânã în 2018. Raul IRINOVICI

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 9 martie 2012

proximativ 5.000 de mineri din Valea Jiului au blocat accesul în municipiul Petroºani ºi, timp de ore bune, nimeni nu a intrat ºi nu a ieºit din Vale. Ortacii au luat aceastã decizie, dupã ce liderii lor au venit de la Bucureºti fãrã sã le rezolve doleanþele.

A

Conflictul a reizbucnit la schimbul I, joi dimineaþã, când, în sãlile de apel minerii au aflat cã, de la minister li s-a transmis cã nu vor primi bani în plus. Asta i-a înfuriat pe ortaci ºi i-a adus în curtea CNH. Mai mulþi ca oricând, minerii ºi-au întâmpinat liderii strigându-le cã nu au fãcut nimic pentru ei. „Nica, Nica, n-ai fãcut nimica!”, i-au strigat minerii liderului Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Nica a luat cuvântul în faþa ortacilor ºi le-a spus cã s-a

Minerii au blocat Valea Jiului întors de la Bucureºti aºa cum a plecat. „Problemele noastre nu sunt rezolvate. În aceastã dimineaþã ni s-a comunicat în sãlile de apel asta. I-am transmis în aceastã dimineaþã ministrului economiei cã nerezolvarea problemelor noastre, nu va duce la stingerea conflictului. Banii nu ne mai ajung sã ne întreþinem familiile. Ei stau la Bucureºti în birou cu secretarã ºi habar nu am cum lucrãm noi. Sã vinã aici ºi sã vadã, cã altfel nu pot lua decizii în privinþa noastrã”, a spus Petre Nica. Ortacilor strânºi în curtea CNH la prima orã a dimineþii le-a vorbit ºi unul dintre ai lor, care a ajuns la Bucureºti ºi care le-a explicat pe înþelesul lor, ce s-a întâmplat acolo. „Ei au impresia cã la noi e tot roz ºi motiveazã cã actul adiþional prin care s-a semnat mãrirea de salariu este ilegal. Au venit porniþi sã ne convingã cã aºa e ºi l-au luat pe NU în braþe.

Vom vedea banii noºtri în drumuri ºi ºosele. ªi fiþi atenþi aici: i-au sugerat domnului director general Jujan sã ia bani din platã ºi sãpunã suma de 100 de lei la avans, de parcã noi suntem proºti. Apoi ne-au zis sã aºteptãm luna mai, când se va constitui complexul energetic”, a spus Vasile Pãduraru, miner la Lonea. Acest moment a fost urmat de citirea rãspunsului primit de la minister ºi minerii au rãbufnit. 5.000 de oameni au pronit în marº prin Petroºani ºi nimeni nu i-a mai putut opri. Protestatarii s-au oprit doar la intrarea în Defileul Jiului ºi nu au mai ascultat niciun lider de sindicat. “Minerii ºi Valea ºi-au pierdut rãbdarea!”, sau “Bucureºti, Bucureºti”, s-a auzit pe tot parcursul drumului. Nimeni nu i-a mai oprit, iar la intrarea pe Defileul Jiului cordoanele de jandarmi i-au oprit. Ortacii au petrecut ore bune la intersecþia dintre Defileul Jiului,

municipiul Petroºani ºi oraºul Aninoasa. Aici au intrat în baruri ºi au consumat bãuturi alcoolice, pânã ce prefectul ªtefan Dezmeri a cerut interzicerea comercializãrii bãuturilor alcoolice în zonã. Prefectul Dezmeri a încercat sã discute cu oamenii ºi sã-i readucã în curtea Companiei Huilei, dar nu a reuºit. Oamenii au rãmas fermi pe poziþie ºi au cerut ca o comisie de la Ministerul Economiei sã vinã ºi sã negocieze cu ei, care

Blocaj rutier din cauza minerilor S ute de oameni au aºteptat în maºini, traºi pe dreapta din cauza minerilor. Blocajul s-a produs pentru cã nicio maºinã ºi nici un om nu a mai putut trece începând cu ora 12,00 de cordonul de jandarmi postat la intrarea în Defileul Jiului.

Claxoane, înjurãturi, zeci de minute de aºteptare ºi oameni obosiþi, toate acestea din cauza traficului blocat de coloana de mineri care s-a deplasat pe jos pânã la Livezeni. Sute de cãlãtori ºi ºoferii de TIR, care au plecat spre sau dinspre Petroºani au rãmas blocaþi fie în Petroºani, fie în defileu. Nicio maºinã nu a mai trecut ore în ºir ºi oamenii au stat traºi

pe dreapta de echipajele de poliþie. Zona de la intrarea în Defileul Jiului arãta joi la prânz ca un front de luptã, iar cele douã tabere erau convinse sã nu cedeze. În tot acest timp,traficul a fost pur ºi simplu întrerupt. “ Stau aici de o orã, pur ºi simplu nu mai pot. Nu am ce sã fac, pentru cã eu sunt din Uricani ºi trebuie sã ajung acasã”, nea declarat un ºofer. “ Este groaznic.De o orã

stau aici. Sunt cu florile în maºinã ºi merg la mama de 8 Martie. Sper sã nu mi se ofileascã”, a declarat un alt ºofer. De altfel, ºi cei care au luat un taxi din Petroºani pânã în vestul Vãii Jiului, au avut de aºteptat mult ºi bine pânã când au ajuns la destinaþie. Unii dintre ºoferi nu au mai putut suporta aºteptarea ºi s-au întors în oraº, fãcând cale întoarsã. Dar, afectaþi au fost mai ales cãlãtorii din microbuze, cei care trebuiau sã ajungã la serviciu, cei care veneau de la muncã ºi mai ales elevii navetiºti. “Uitaþi-vã, este groaznic. Stãm aici de nici nu mai ºtim când. Ni s-a dat orarul peste cap. Eu ar fi trebuit sã fiu la Uricani deja, dar sunt încã la Livezeni. Oamenii nu mai au rãbdare, s-au dat jos din maºinã, dar eu nu am ce sã fac”, ne-a declarat ºoferul unui

s-ar putea afla, vineri, în Valea Jiului. În jurul orei 16.00, protestul minerilor a luat sfârºit. Petre Nica, liderul Sindicatului „Muntele” le-a cerut minerilor sã se reîntâlneascã vineri dimineaþa în sãlile de pontaj ºi, dacã rezultatul va fi tot negativ, sã se adune din nou, la ora 7.00 la intrarea pe Defileul Jiului. În tot acest timp, în Defileul Jiului nu s-a intrat ºi nu s-a ieºit. Diana MITRACHE

maxi taxi de la firma ZMK. “Eu vin de la ºcolã ºi nu mai pot de foame. Nu ºtiu când ajung, dar sunt atât de obosit....”, a afirmat un elev navetist. Printre cei blocaþi de ambele pãrþi au fost oameni în autobuzele care fac transportul între Hunedoara ºi Gorj, cele de la Normandia ºi zeci de TIR-uri. „Suntem aici de la 12,00. Atunci n-i s-a spus cã nu se poate trece ºi aici am rãmas. Trebuia sã ajung deja la Timiºoara, dar acum aºteptãm”, spunea un

pasager al cursei de cãlãtori Normandia. Pe defileu, coloanele s-au întins pe kilometri întregi. În zonã au fost aduºi zeci de jandarmi ºi peste podul de pe Jiu nimeni nu a mai trecut. Acolo ºi-au petrecut minerii o bunã parte din zi în speranþa cã vor veni cei abilitaþi cu care sã discute. Traficul spre vestul Vãii Jiului s-a deblocat aproape de ora prânzului, însã cel spre Defileu a fost restricþionat câteva ore. Diana MITRACHE Luiza ANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 9 martie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

Douã cazuri, douã destine Premiantã, ”alungatã” de la ora de sport din lipsã de echipament. ”Da’ di ce?, pãntru ce?”. D-aia cã meriþi bãtrâneþe liniºtitã, cu bucurii, nanã Lucreþie!

1.

Nana Lucreþia si bãrbaþii care au fãcut-o sã tremure de emoþie

2.

Maria are un chip luminos, deschisã ºi cominicativã, este elevã în clasa a VIII-a la ªcoala Generalã nr.2 din Colonie Petroºani, diriginte Claudiu Todeciu. Cum bãnuiam, este premianta clasei, abonata bibliotecii, are mulþi prieteni ºi iubeºte limba francezã. Când senatorul PSD, Cosmin Nicula, i-a bãtut la uºã pentru a-i dona o parte din salariul de parlamentar, Maria Mariciuc, era plecatã pentru a-ºi face rost de adidaºi pentru a fi primitã la

doi fraþi mai mari. Nu, în vacanþe nu am fost în tabere, dar am fost la fratele meu mai mare, la Orãºtie. Îmi place mult franceza, dar ºi româna, desenul, matematica ºi cred cã mã descurc, sunt prima din clasã. Bani de cãrþi nu

Maria, premianta alungatã, are cu ce sã-ºi cumpere adidaºi ora de sport. Pentru cã pãrinþii sãi nu au un loc de muncã, iar alocaþiile ºi bursa Mariei, abia de ajung pentru a trãi de pe o zi pe alta, premianta clasei cu greu face faþã cerinþelor ºcolii, care altora le par normale.Nu a fost primitã la ora de sport din lipsã de echipament. Dar Maria nu se plânge ºi povesteºte cu o seninãtate molipsitoare despre ºcoalã ºi viaþa ei. ”Am o sorã mai micã ºi

am, dar împrumut de la bibliotecã. Da, azi am avut ce pune pe masã… Îi mulþumesc domnului senator, pentru noi a însemnat tare mult ajutorul pe care ni l-a dat. 10 milioane pentru noi este o minune” – a povestit Maria, fãrã a se jena de sãrãcie. Ea ia lucrurile aºa cum sunt ºi încearcã sã se facã faþã momentului, fãrã sã-ºi plângã de milã ºi îºi va cumpãra ºi adidaºi pentru

ora de sport. În celãlalt capãt al Petroºaniului, sus pe Costa, nana Lucreþia lãcrimeazã spunând cã nu a mai rãsfãþat-o nimeni ca acum, de când ”aþi venit voi, de la ziar”. Dupã apariþia în Cronica Vãii Jiului a poveºtii sale, femeie bolnavã ºi izolatã, pe nana Lucreþia Bãrãiac au ”înfiat-o” cei de la PSD Petroºani, care o viziteazã periodic, îi duc hranã ºi medicamente. Când senatorul Nicula a urcat pânã sus, la cãsuþa din lemn, însoþit de mai mulþi prieteni ai nanei, femeia micuþã stãtea în dreptul geamului, la luminã, citind din Biblie. La

vederea celor 10 milioane primite, întreba într-una ”da di ce?, pãntru ce?”. D-aia cã meriþi bãtrâneþe liniºtitã, cu bucurii, nanã Lucreþie! ”M-o apucat un tremurat când am vãzut oamenii ceia buni. Nepoþii mei nu au mai venit de douã luni, dar ei vin mereu ºi îmi aduc de toate. Dumnezeu sã le dea ºi sã vã dea sãnãtate ºi la toatã familia voastrã ºi a lor” – a fost reacþia Lucreþiei Bãrãiac. La întorcere, unul dintre bãrbaþii din grup a întrebat: oare poate trãi cineva fãrã sã ajute pe cineva, pentru cã este extraordinarã acestã bucurie a celui ajutat? Ileana FIRÞULESCU

Sataniºtii din România îºi recruteazã discipolii pe Internet iavolul a fost atacat de oamenii lui Dumnezeu neîndurãtor ºi fãrã a se abþine. Niciodatã nu a fost o oportunitate, fãrã ficþiune, pentru Prinþul Întunericului sã vorbeascã la fel ca ºi purtãtorii de cuvânt al Lordului Binelui” – Anton Szandor LaVey, Biblia Satanistã – Cartea Satanei

”D

Rãsfãþ pentru femei, de 8 Martie gitaþie mare la orele dimineþii, ieri, în zona A ªcolii Sportive din Petroºani. Bãrbaþii, înainte de a merge la serviciu, s-au oprit sã cumpere flori pentru femeile din viaþa lor. Unde s-a putut, au negociat la preþ, iar unde nu, au dat banul ºi au plecat în grabã. “Trebuie sã-mi fac datoria, astfel nu mai am pace acasã sau la serviciu. Oricum, nici nu se pune problema sã nu cumpãr niºte flori”, ne-a declarat un bãrbat. “Sigur, cumpãr flori, pentru cã astãzi este ziua frumoaselor, nu?! Cumpãr pentru soþie ºi pentru niºte colege de-ale mele de la serviciu”, a spus un alt bãrbat. Comercianþii au afiºat cam aceleaºi preþuri la flori ca ºi la 1 martie. Dar, pentru a nu rãmâne cu marfa pe stoc, au fost mai deschiºi la tocmealã. Însã, bãrbaþii nu au cumpãrat doar flori, ci cei mai cu dare de mânã s-au gândit ºi la lucruri mai fine. “Bãrbaþii au vrut ºi alt fel de cadouri, mai speciale, aºa cã au cumpãrat ºi câte un parfum pe lângã flori. S-au dat în special aromele fresh, delicate, pentru cã acum este primãvarã”, a declarat vânzãtoarea unui stand de parfumuri. Însã, dupã parfum ºi gablonþuri, în topul preferinþelor, ieri, a fost ºi lenjeria sexy. Scumpã sau nu, de firmã sau nu, bãrbaþii, în special cei tineri, au cumpãrat sutiene, bikini ºi compleuri care mai de care mai incitante. Luiza ANDRONACHE

Pentru unii, satanismul este o religie, pentru alþii este o filosofie simplã, iar alþii considerã satanismul drept o boalã mintalã. În România, terbilismul juvenil, alienarea, proliferarea sectelor, precum ºi dezinteresul Bisericii faþã de nevoile spirituale ale credincioºilor au dus la dezvoltarea grupurilor sataniste imediat dupã Revoluþie. Indiferent cã a fost vorba de grupurile “Allzdam” ºi “Fraþii Stãpânului” (Gara de Nord, Bucureºti), de “Îngerii Negri” din Ploieºti, “Fiii lui Lucifer” din Cluj-Napoca, “Satanic Wermacht” din Deva sau “Cavalerii Iadului” din Galaþi, satanismul mioritic a avut manifestãri sporadice, fãrã a oferi certitudinea cã este vorba de ceva important. În viaþa realã nu sunt foarte vizibili, însã pe internet, tineri teribiliºti, în cãutarea propriei identitãþi, ºi-au fãcut conturi pe site-ul oficial al Bisericii Sataniste din România. Pe acest site, zeci de adolescenþi hunedoreni, dar ºi adulþi întârziaþi se dau în spectacol, într-o încercare disperatã de a ieºi în evidenþã, însã reprezentanþii acestui site nu îndeamnã pe nimeni la mãcelãrirea animalelor, profanarea mormintelor ºi a crucilor din cimitire, dupã cum nu îndeamnã nici la sacrificii umane, dupã cum rezultã din cele 11

Reguli Sataniste. Acestea au fost preluate din Biblia Satanistã scrisã de Anton Szandro LaVey ºi sunã cam aºa:

susþin cã trebuie sã te comporþi normal. Cât despre iniþiere, nu ai nevoie nici de vreun ritual cu gâini tãiate în miez de noapte prin cimitir ºi nici de preoþi care sã tragã de coadã vreo pisicã pe la trei dimineaþa la rãscruce de drumuri. ”Religia þine de tine, de ceea ce simþi tu, de ceea ce eºti. Oamenii

1. Nu-þi da opiniile sau sfatul decât dacã eºti rugat. 2. Nu-þi povesti necazurile altora decât dacã eºti sigur cã aceºtia vor sã le audã. 3. Când te afli în lãcaºul altuia aratã-i respect, altfel nu te duce zofia acestu acolo. descrie filo , 9 6 9 t 1 n în su i istã, scrisã cipiile satanismulu u-se de iblia Satan n tanism. Pri eºtine, LaVey folosind u a o sa re p ia des cr tr le en ºi p e ce tetic faþã d religie, cât expuse anti tru a promova noua istã nici un ex u n cã e en p in t sþ tâ su a l j E le . pri închinãm itã ebuie sã ne e cea învech demonta p nouã înºine, ºi deci tr scopul vieþii este pro r cã io ã le er a rm p fi or su a m zeu tã, el itele tor. Totoda cerilor, ignorând lim corespunzã a duce o lã p la a e re d l ce u a sf op ti bând sc im h pã viaþã, la gresul ºi sa u sc d , m sa is creºtin recompen u tr en p iblia , impuse de B ã ogmã strict cestei vieþi. viaþã sub d a sinelui în timpul a ismului modern. re n recompensa la baza apariþiei sata u sataniºti altceva ã tr st en p tã is tã n n ritor, fiind Sata a nu reprezi sã de un simplu mu ri otuºi, bibli sc e, rt plã ca decât o sim ativ. scop inform în r oa d folositã sunt diversificaþi,

B

T

4. Dacã un invitat în lãcaºul tãu te enerveazã, trateazã-l cu cruzime ºi fãrã milã. 5. Nu face avansuri sexuale decât dacã ai primit semnalul de împerechere. 6. Nu lua ceea ce nu-þi aparþine decât dacã este o povarã pentru cealaltã persoanã ºi aceasta cere sã fie eliberatã de povarã. 7. Recunoaºte puterea magiei dacã ai folosit-o cu succes pentru aþi îndeplini dorinþele. Dacã negi puterea magiei dupã ce ai chemat-o cu succes, vei pierde tot ce ai obþinut. 8. Nu te plânge de nimic din ceea ce nu eºti implicat direct. 9. Nu face rãu copiilor mici. 10. Nu ucide animale neumane decât dacã eºti atacat sau pentru mâncarea ta. 11. Când mergi pe teritoriu deschis, nu deranja pe nimeni. Dacã cineva te deranjeazã, roagã-l sã se opreascã. Dacã nu se opreºte, distruge-l.

Dincolo de teribilismul specific adolescenþilor care îmbrãþiºeazã cu drag o astfel de religie, sataniºtii care au aderat la aceastã formã de religie

fiecare reacþioneazã în felul lui. Unii trec la îmbrãcãminte de culoare închisã, alþii la accesorii gen pentagrame inversate, inele ºi alte bijuterii, unii îºi lasã pãrul lung ºi aºa mai departe. Dar sunt ºi categoria care rãmân exact la fel, cel puþin în interior. Nu se poate pune sub nicio formã etichetã de satanist. În general, sataniºtii români tind sã-ºi dezvolte un apetit pentru ocult ºi supranatural. Un singur efect al satanismului asupra individului este clar în majoritatea cazurilor ºi acela cã devine mai rece, mai dur. Satanist devii cu ajutorul propriei minþi ºi voinþe. Pentru iniþierea în satanism nu este nevoie nici de vreun ritual specific, nici de vreun ”preot” satanist. Nu este nevoie decât de cel mai de preþ ºucru din

satanism: de tine. Devii satanist pentru cã aºa hotãrãºti tu, ºi nici o organizaþie oficialã sau mai puþin oficialã nu este mai presus de tine. Satanismul este prin excelenþã o religie a individului”, spune administratorul site-ului Biserica Satanistã. Tot el spune cã sataniºtii moderni nu cred în ideea vieþii de dupã moarte, cum fac alte religii: ”Ideea de viaþã dupã moarte, existentã în numeroase religii, nu este susþinutã ºi de sataniºti. Avem doar o viaþã, de aceea nu trebuie sã o irosim, ci sã ne împlinim în timpul ei. Astfel nu ne ordonãm viaþa doar de frica a ceea ce va urma, ci în funcþie de cum vrem sã trãim. Existenþa unei vieþi ”dupã”, întrucât nu a fost demonstratã, nu este deci altceva decât o posibilã iluzie, iar unul dintre principiile sataniste este: ”Satana reprezintã existenþa vitalã, în loc de promisiuni spirituale irealiste!” Sataniºtii sunt conºtienþi de inevitabilitatea morþii, dar o acceptã ºi o folosesc pozitiv ca pe un motiv

în plus de a trãi acum”. Termenul de ”satanism” a fost adus în prim plan de Anton Szander LaVey, odatã cu înfiinþarea Church of Satan ºi publicarea Bibliei Sataniste. LaVey ºi-a numit astfel filozofia, întrucât exprimã opoziþia principiilor sataniste faþã de cele creºtine (însuºi termenul ”satana” înseamnã ”adversar”). Membrii Bisericii Sataniste spun cã ei funcþioneazã dupã principii de genul iubeºte doar pe cine meritã, nu-þi irosi dragostea pe toþu sau cautã-þi singur adevãrul, nu-l crede pe al altora. Tot ei sunt de pãrere cã ”satanismul îndeamnã la progres, la fericire, la slãvirea sinelui, în contradicþie cu ideile creºtinismului, unde cunoaºterea ºi plãcerea sunt pãcate. Satana nu reprezintã pentru noi decât un simbol al realitãþii, opus iluziilor spirituale, o metaforã a tuturor lucrurilor necesare în viaþã, fie cã aduc supravieþuire, plãcere sau înþelepciune”. Anamaria NEDELCOFF

COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 9 martie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

Douã cazuri, douã destine Premiantã, ”alungatã” de la ora de sport din lipsã de echipament. ”Da’ di ce?, pãntru ce?”. D-aia cã meriþi bãtrâneþe liniºtitã, cu bucurii, nanã Lucreþie!

1.

Nana Lucreþia si bãrbaþii care au fãcut-o sã tremure de emoþie

2.

Maria are un chip luminos, deschisã ºi cominicativã, este elevã în clasa a VIII-a la ªcoala Generalã nr.2 din Colonie Petroºani, diriginte Claudiu Todeciu. Cum bãnuiam, este premianta clasei, abonata bibliotecii, are mulþi prieteni ºi iubeºte limba francezã. Când senatorul PSD, Cosmin Nicula, i-a bãtut la uºã pentru a-i dona o parte din salariul de parlamentar, Maria Mariciuc, era plecatã pentru a-ºi face rost de adidaºi pentru a fi primitã la

doi fraþi mai mari. Nu, în vacanþe nu am fost în tabere, dar am fost la fratele meu mai mare, la Orãºtie. Îmi place mult franceza, dar ºi româna, desenul, matematica ºi cred cã mã descurc, sunt prima din clasã. Bani de cãrþi nu

Maria, premianta alungatã, are cu ce sã-ºi cumpere adidaºi ora de sport. Pentru cã pãrinþii sãi nu au un loc de muncã, iar alocaþiile ºi bursa Mariei, abia de ajung pentru a trãi de pe o zi pe alta, premianta clasei cu greu face faþã cerinþelor ºcolii, care altora le par normale.Nu a fost primitã la ora de sport din lipsã de echipament. Dar Maria nu se plânge ºi povesteºte cu o seninãtate molipsitoare despre ºcoalã ºi viaþa ei. ”Am o sorã mai micã ºi

am, dar împrumut de la bibliotecã. Da, azi am avut ce pune pe masã… Îi mulþumesc domnului senator, pentru noi a însemnat tare mult ajutorul pe care ni l-a dat. 10 milioane pentru noi este o minune” – a povestit Maria, fãrã a se jena de sãrãcie. Ea ia lucrurile aºa cum sunt ºi încearcã sã se facã faþã momentului, fãrã sã-ºi plângã de milã ºi îºi va cumpãra ºi adidaºi pentru

ora de sport. În celãlalt capãt al Petroºaniului, sus pe Costa, nana Lucreþia lãcrimeazã spunând cã nu a mai rãsfãþat-o nimeni ca acum, de când ”aþi venit voi, de la ziar”. Dupã apariþia în Cronica Vãii Jiului a poveºtii sale, femeie bolnavã ºi izolatã, pe nana Lucreþia Bãrãiac au ”înfiat-o” cei de la PSD Petroºani, care o viziteazã periodic, îi duc hranã ºi medicamente. Când senatorul Nicula a urcat pânã sus, la cãsuþa din lemn, însoþit de mai mulþi prieteni ai nanei, femeia micuþã stãtea în dreptul geamului, la luminã, citind din Biblie. La

vederea celor 10 milioane primite, întreba într-una ”da di ce?, pãntru ce?”. D-aia cã meriþi bãtrâneþe liniºtitã, cu bucurii, nanã Lucreþie! ”M-o apucat un tremurat când am vãzut oamenii ceia buni. Nepoþii mei nu au mai venit de douã luni, dar ei vin mereu ºi îmi aduc de toate. Dumnezeu sã le dea ºi sã vã dea sãnãtate ºi la toatã familia voastrã ºi a lor” – a fost reacþia Lucreþiei Bãrãiac. La întorcere, unul dintre bãrbaþii din grup a întrebat: oare poate trãi cineva fãrã sã ajute pe cineva, pentru cã este extraordinarã acestã bucurie a celui ajutat? Ileana FIRÞULESCU

Sataniºtii din România îºi recruteazã discipolii pe Internet iavolul a fost atacat de oamenii lui Dumnezeu neîndurãtor ºi fãrã a se abþine. Niciodatã nu a fost o oportunitate, fãrã ficþiune, pentru Prinþul Întunericului sã vorbeascã la fel ca ºi purtãtorii de cuvânt al Lordului Binelui” – Anton Szandor LaVey, Biblia Satanistã – Cartea Satanei

”D

Rãsfãþ pentru femei, de 8 Martie gitaþie mare la orele dimineþii, ieri, în zona A ªcolii Sportive din Petroºani. Bãrbaþii, înainte de a merge la serviciu, s-au oprit sã cumpere flori pentru femeile din viaþa lor. Unde s-a putut, au negociat la preþ, iar unde nu, au dat banul ºi au plecat în grabã. “Trebuie sã-mi fac datoria, astfel nu mai am pace acasã sau la serviciu. Oricum, nici nu se pune problema sã nu cumpãr niºte flori”, ne-a declarat un bãrbat. “Sigur, cumpãr flori, pentru cã astãzi este ziua frumoaselor, nu?! Cumpãr pentru soþie ºi pentru niºte colege de-ale mele de la serviciu”, a spus un alt bãrbat. Comercianþii au afiºat cam aceleaºi preþuri la flori ca ºi la 1 martie. Dar, pentru a nu rãmâne cu marfa pe stoc, au fost mai deschiºi la tocmealã. Însã, bãrbaþii nu au cumpãrat doar flori, ci cei mai cu dare de mânã s-au gândit ºi la lucruri mai fine. “Bãrbaþii au vrut ºi alt fel de cadouri, mai speciale, aºa cã au cumpãrat ºi câte un parfum pe lângã flori. S-au dat în special aromele fresh, delicate, pentru cã acum este primãvarã”, a declarat vânzãtoarea unui stand de parfumuri. Însã, dupã parfum ºi gablonþuri, în topul preferinþelor, ieri, a fost ºi lenjeria sexy. Scumpã sau nu, de firmã sau nu, bãrbaþii, în special cei tineri, au cumpãrat sutiene, bikini ºi compleuri care mai de care mai incitante. Luiza ANDRONACHE

Pentru unii, satanismul este o religie, pentru alþii este o filosofie simplã, iar alþii considerã satanismul drept o boalã mintalã. În România, terbilismul juvenil, alienarea, proliferarea sectelor, precum ºi dezinteresul Bisericii faþã de nevoile spirituale ale credincioºilor au dus la dezvoltarea grupurilor sataniste imediat dupã Revoluþie. Indiferent cã a fost vorba de grupurile “Allzdam” ºi “Fraþii Stãpânului” (Gara de Nord, Bucureºti), de “Îngerii Negri” din Ploieºti, “Fiii lui Lucifer” din Cluj-Napoca, “Satanic Wermacht” din Deva sau “Cavalerii Iadului” din Galaþi, satanismul mioritic a avut manifestãri sporadice, fãrã a oferi certitudinea cã este vorba de ceva important. În viaþa realã nu sunt foarte vizibili, însã pe internet, tineri teribiliºti, în cãutarea propriei identitãþi, ºi-au fãcut conturi pe site-ul oficial al Bisericii Sataniste din România. Pe acest site, zeci de adolescenþi hunedoreni, dar ºi adulþi întârziaþi se dau în spectacol, într-o încercare disperatã de a ieºi în evidenþã, însã reprezentanþii acestui site nu îndeamnã pe nimeni la mãcelãrirea animalelor, profanarea mormintelor ºi a crucilor din cimitire, dupã cum nu îndeamnã nici la sacrificii umane, dupã cum rezultã din cele 11

Reguli Sataniste. Acestea au fost preluate din Biblia Satanistã scrisã de Anton Szandro LaVey ºi sunã cam aºa:

susþin cã trebuie sã te comporþi normal. Cât despre iniþiere, nu ai nevoie nici de vreun ritual cu gâini tãiate în miez de noapte prin cimitir ºi nici de preoþi care sã tragã de coadã vreo pisicã pe la trei dimineaþa la rãscruce de drumuri. ”Religia þine de tine, de ceea ce simþi tu, de ceea ce eºti. Oamenii

1. Nu-þi da opiniile sau sfatul decât dacã eºti rugat. 2. Nu-þi povesti necazurile altora decât dacã eºti sigur cã aceºtia vor sã le audã. 3. Când te afli în lãcaºul altuia aratã-i respect, altfel nu te duce zofia acestu acolo. descrie filo , 9 6 9 t 1 n în su i istã, scrisã cipiile satanismulu u-se de iblia Satan n tanism. Pri eºtine, LaVey folosind u a o sa re p ia des cr tr le en ºi p e ce tetic faþã d religie, cât expuse anti tru a promova noua istã nici un ex u n cã e en p in t sþ tâ su a l j E le . pri închinãm itã ebuie sã ne e cea învech demonta p nouã înºine, ºi deci tr scopul vieþii este pro r cã io ã le er a rm p fi or su a m zeu tã, el itele tor. Totoda cerilor, ignorând lim corespunzã a duce o lã p la a e re d l ce u a sf op ti bând sc im h pã viaþã, la gresul ºi sa u sc d , m sa is creºtin recompen u tr en p iblia , impuse de B ã ogmã strict cestei vieþi. viaþã sub d a sinelui în timpul a ismului modern. re n recompensa la baza apariþiei sata u sataniºti altceva ã tr st en p tã is tã n n ritor, fiind Sata a nu reprezi sã de un simplu mu ri otuºi, bibli sc e, rt plã ca decât o sim ativ. scop inform în r oa d folositã sunt diversificaþi,

B

T

4. Dacã un invitat în lãcaºul tãu te enerveazã, trateazã-l cu cruzime ºi fãrã milã. 5. Nu face avansuri sexuale decât dacã ai primit semnalul de împerechere. 6. Nu lua ceea ce nu-þi aparþine decât dacã este o povarã pentru cealaltã persoanã ºi aceasta cere sã fie eliberatã de povarã. 7. Recunoaºte puterea magiei dacã ai folosit-o cu succes pentru aþi îndeplini dorinþele. Dacã negi puterea magiei dupã ce ai chemat-o cu succes, vei pierde tot ce ai obþinut. 8. Nu te plânge de nimic din ceea ce nu eºti implicat direct. 9. Nu face rãu copiilor mici. 10. Nu ucide animale neumane decât dacã eºti atacat sau pentru mâncarea ta. 11. Când mergi pe teritoriu deschis, nu deranja pe nimeni. Dacã cineva te deranjeazã, roagã-l sã se opreascã. Dacã nu se opreºte, distruge-l.

Dincolo de teribilismul specific adolescenþilor care îmbrãþiºeazã cu drag o astfel de religie, sataniºtii care au aderat la aceastã formã de religie

fiecare reacþioneazã în felul lui. Unii trec la îmbrãcãminte de culoare închisã, alþii la accesorii gen pentagrame inversate, inele ºi alte bijuterii, unii îºi lasã pãrul lung ºi aºa mai departe. Dar sunt ºi categoria care rãmân exact la fel, cel puþin în interior. Nu se poate pune sub nicio formã etichetã de satanist. În general, sataniºtii români tind sã-ºi dezvolte un apetit pentru ocult ºi supranatural. Un singur efect al satanismului asupra individului este clar în majoritatea cazurilor ºi acela cã devine mai rece, mai dur. Satanist devii cu ajutorul propriei minþi ºi voinþe. Pentru iniþierea în satanism nu este nevoie nici de vreun ritual specific, nici de vreun ”preot” satanist. Nu este nevoie decât de cel mai de preþ ºucru din

satanism: de tine. Devii satanist pentru cã aºa hotãrãºti tu, ºi nici o organizaþie oficialã sau mai puþin oficialã nu este mai presus de tine. Satanismul este prin excelenþã o religie a individului”, spune administratorul site-ului Biserica Satanistã. Tot el spune cã sataniºtii moderni nu cred în ideea vieþii de dupã moarte, cum fac alte religii: ”Ideea de viaþã dupã moarte, existentã în numeroase religii, nu este susþinutã ºi de sataniºti. Avem doar o viaþã, de aceea nu trebuie sã o irosim, ci sã ne împlinim în timpul ei. Astfel nu ne ordonãm viaþa doar de frica a ceea ce va urma, ci în funcþie de cum vrem sã trãim. Existenþa unei vieþi ”dupã”, întrucât nu a fost demonstratã, nu este deci altceva decât o posibilã iluzie, iar unul dintre principiile sataniste este: ”Satana reprezintã existenþa vitalã, în loc de promisiuni spirituale irealiste!” Sataniºtii sunt conºtienþi de inevitabilitatea morþii, dar o acceptã ºi o folosesc pozitiv ca pe un motiv

în plus de a trãi acum”. Termenul de ”satanism” a fost adus în prim plan de Anton Szander LaVey, odatã cu înfiinþarea Church of Satan ºi publicarea Bibliei Sataniste. LaVey ºi-a numit astfel filozofia, întrucât exprimã opoziþia principiilor sataniste faþã de cele creºtine (însuºi termenul ”satana” înseamnã ”adversar”). Membrii Bisericii Sataniste spun cã ei funcþioneazã dupã principii de genul iubeºte doar pe cine meritã, nu-þi irosi dragostea pe toþu sau cautã-þi singur adevãrul, nu-l crede pe al altora. Tot ei sunt de pãrere cã ”satanismul îndeamnã la progres, la fericire, la slãvirea sinelui, în contradicþie cu ideile creºtinismului, unde cunoaºterea ºi plãcerea sunt pãcate. Satana nu reprezintã pentru noi decât un simbol al realitãþii, opus iluziilor spirituale, o metaforã a tuturor lucrurilor necesare în viaþã, fie cã aduc supravieþuire, plãcere sau înþelepciune”. Anamaria NEDELCOFF

COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 9 martie 2012

8 Actualitate

Actualitate 9

Guvernul preocupat de milioane de euro,

nu de minerit ºi mineri permite sã ignore înþelegerea iniþialã vânzând o parte din cantitatea primitã pe piaþã, la preþuri mult mai mari. Acest lucru este dovedit de raportãrile Transelectrica în privinþa alocãrilor de capacitate de export, din care reiese cât se poate de clar cã Rudnap a vândut pe pieþele externe cu puþin peste o treime din energia primitã. Cum diferenþa de cantitate nu poate fi stocatã, este clar cã aceasta a fost bãgatã pe gâtul consumatorilor din România. Afacerea este extrem de profitabilã sub protecþia statului român. O datã se produce profit din buzunarele românilor prin adaosul comercial ºi încã o datã de la producãtorul de energie unde preþurile de producþie ale celor douã complexuri energe-

entru minerit existã soluþie ºi nu are legãturã cu bugetul. Preºedintele României spunea astãzi (miercuri –n.n.), de majorarea salarialã la nivelul anului 2010 indicând resurse. Dacã acestã resursã existã ºi este legalã, atunci rãspunsul nu mai poate fi cel invocat de guvernanþi” – Iulian Iancu, preºedintele Comisiei pentru Industrii ºi Servicii din Camera Deputaþilor.

”P

e-a lungul ultimilor 4 ani, mai mulþi specialiºti în energie, inclusiv fostul director Enel Hunedoara, actual consilier local la Petroºani, Florin Mârza, au venit cu variante de soluþii pentru eficientizarea sistemului energetic naþional, care cuprindea ºi mineritul din huilã.

D

Deºi Florin Mârza a fost ºi secretar de stat ºi consilier în cadrul Ministerului Economiei, nu a putut trece peste voinþa politicã, deºi i se recunoºteau ca excelente ideile. În prezent, fiind însãrcinat cu înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara, este frânat de încetineala ºi nepãsarea ºefilor sãi… Guvernul României, prin Ministerul Economiei, nu a vrut sã adopte nici o

soluþie – simplã, în viziunea specialiºtilor din energie – pentru a rezolva problema mineritului din Valea Jiului. Soluþia este simplã pentru cã nu ar fi implicat bani de la bugetul de stat, ci doar renunþarea de a da energia ieftinã, Hidro, unui SRL de apartament, pe mai nimic, care s-o scoatã din þarã. În lãcomia sa, pentru milioane de euro profit, Guvernanþii, respectiv Ministerul Economiei îi vinde acestui SRL mai mult decât poate revinde pe piaþa externã, în loc sã facã un pachet energetic compus din o parte energie Hidro, care este ieftinã, ºi o parte energie termicã, mai scumpã, de la MintiaDeva, astfel atenuâdu-se diferenþa de preþ a Gcal. Dacã aceastã soluþie ar fi fost aprobatã mãcar cu 6 luni în urmã, în prezent nu se mai apela la bugetul statului, iar veniturile astfel realizate în cadrul viitorului

Iulian Iancu, preºedintele Comisiei pentru Industrii ºi Servicii din Camera Deputaþilor

Complex Energetic Hunedoara ar fi asigurat independenþa financiarã, fãrã probleme.

ând minerii scandeazã ”hoþii!” nici nu ºtiu cât adevãr grãiesc

C

Doctor în ºtiinþe economice, Iulian Iancu, PSD, este preºedintele Comisiei pentru Industrii ºi Servicii din Camera Deputaþilor. Pentru cã s-a ocupat cu medierea conflictelor în negocierea Contractului Colectiv de Muncã cu organizaþiile sindicale în sectorul energie, petrol ºi gaze naturale, ºi evident minerit, în calitate de Secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, l-am întrebat cum vede situaþia de acum a minerilor din Valea Jiului ºi dacã ar exista vreo soluþie pentru salvarea mineritului din huilã. A rãspuns la obiect, cu variante de soluþii viabile ºi simple, dar care implicã interes politic ºi muncã eficientã, care ar degreva ºi bugetul statului. ”Ceea ce se întâmplã acum în Valea Jiului este efectul acelor promisiuni neonorate ale guvernanþilor motivând ulterior negocierii cã ceea ce s-a stabilit este nelegal, lucru ce denotã o atitudine iresponsabilã, de neînþeles. Nu poþi negocia ºi angaja soluþii pentru ca apoi sã spui cã sunt ilegale! Acest tip de comportament iresponsabil creeazã confuzie generalã ºi tensiune. Astãzi, (miercuri – n.n.) preºedintele României spunea de majorarea salarialã la nivelul anului 2010 indicând resurse. Dacã acestã resursã existã ºi este legalã, atunci rãspunsul nu mai poate fi cel invocat de guvernanþi ºi de aici denotã atitudinea discreþionarã a preºedin-

telui ºi a Guvernului, care nu are legãturã cu fenomenul economic. Pentru minerit existã soluþie ºi NU are legãturã cu bugetul. Concret: producþia de energie termicã de la Mintia-Deva, care utilizeazã huilã, poate sã preia aceastã creºtere pe

unde energie hidro? Din contractul pãgubos existent astãzi între HidroelectricaNuclearelectrica-TurceniRovinari cu un SRL, RUDNAP. În loc sã-i dau ãluia atâta încât nu are ce face cu ea, îi iau parte ºi fac un coº energetic ºi ast-

soluþii în eficientizarea mineritului. Dar se dã energia acestui SRL RUDNAP, care o dã în afarã þãrii fãrã ca România sã câºtige ceva, în loc sã se asigure mineritul din Valea Jiului, Mintia ºi eficientizarea lor. Nu i-a interesat, pentru cã de aici nu se ia nici un comision” - a declarat Iulian Iancu, preºedintele Comisiei pentru Industrii ºi Servicii din Camera Deputaþilor.

inerii sacrificaþi de lãcomia guvernanþilor

M

componenta de risc, mã refer la riscul creºterii preþului pe Gcal, care se regãseºte în preþul energiei electrice, dar care poate fi atenuat. Cum se poate face aceastã preluare? Ca sã nu creascã preþul energiei de la Deva, acest preþ poate fi compensat printr-un pachet energetic compus din energie hidro ºi termo. De

fel am soluþia pentru complexul de la Deva, o soluþie corectã. Acest lucru fiind stabilit, urmeazã sã fie rezolvate problemele locale de eficienþã a activitãþii, de investiþii ºi pentru salarii, pentru cã prin crearea acelui pachet energetic care pãstreazã preþul Gcal la un nivel de piaþã, existã venituri. Deci, ai venit, ai

Cine este RUDNAP SRL, firma preferatã de guvernanþi în defavoarea mineritului din Valea Jiului? RUDNAP SRL România este o societate de apartament, cu trei angajaþi, filialã a Rudnap Serbia, cu acþionari persoane juridice, cu sediul, evident, într-un paradis fiscal. Altaria Research Limited, cu sediul în Nicosia - Cipru, deþine 99% din pãrþile sociale ale firmei Rudnap . Ministerul Economiei, prin intermediul societãþii Electrica, a dat în 2010 firmei RUDNAP SRL

România o cantitate de energie de 500 MW putere orarã, pe care aceasta urma s-o exporte în Ungaria, Serbia ºi Bulgaria. În ciuda faptului cã Rudnap nu a reuºit sã exporte întreaga cantitate oferitã, iar o parte din energie a fost vândutã pe piaþa din România la preþuri mult mai mari decât cel de achiziþie, conducerea MEC a dispus o prelungire a contractului pe încã un an, fãrã ca decizia sã fie aprobatã ºi de Consiliile de Administraþie ale societãþilor producãtoare de energie. Afacerea a pornit de la o valoare de 200 mili-

oane de euro a fost prelungitã pânã în zilele noastre, în ciuda faptului cã acest contract este unul exclusiv de export ºi este atribuit direct, fãrã a fi ofertat pe bursa de energie. Rudnap SRL îºi

tice, Rovinari ºi Turceni, sunt mult mai mari decât preþul plãtit de cãtre Rudnap, dovadã cã la fiecare ofertã de pe piaþã a acestor douã complexuri, preþul nu coboarã

sub 180 lei/MWh, iar firma cumpãrã cu 156 lei. Singurele societãþi care au un preþ avantajos, sub cel plãtit de Rudnap, sunt Hidroelectrica ºi parþial Nuclearelectrica.

iferenþa de la D 156 lei la 852 lei, bãgatã în buzunare Deci Rudnap este unul din bãieþii deºtepþi ºi ºmecheri creaþi chiar de guvernanþi pentru a-ºi bate joc de români ºi pentru a-ºi îngroºa buzunarele. Cum? Producerea unui MWh costã aproxmativ 180 lei, ºmecherul îl cumparã cu doar 156 lei, iar pe români, la prizã, pe un contract de tip social, 1 MWh îi costã 851.93 lei . Dacã nu ar exista acest intermediar pe post de lipitoare grasã, românii ar plãti doar vreo 55 de lei/lunã în loc de 3 milioane lei vechi, pe un contract tip social. Diferenþa de preþ se constituie în profituri grase încasate între cei implicaþi în afacere. Calculul privind interesul politic, mai ales în an electoral, este simplu pentru cã setea de bani este uriaºã. Ce alege Guvernul între un bãiat ºmecher, care face sute de milioane de euro ºi mineritul Vãii Jiului din care nu îi iasã nimic? Dacã ar lua doar jumãtate din surplusul de energie oferit pe tavã acestei societãþi ºi dat Mintiei, respectiv viitorului Complex energetic Hunedoara, toate problemele minerilor ºi ale presiunilor pe bugetul de stat ar dispãrea ºi nici nu ar rãmâne oameni pe drumuri. Mai mult ca sigur cã economia ar funcþiona rentabil pe aceastã laturã pentru cã specialiºti existã. În concluzie: lãcomie cumpatatã, domnilor guvernanþi! Ceea ce vã cer minerii în aceste zile, reprezintã mãrunþiº în buzunarele dumneavoastrã. Ileana FIRÞULESCU