Cronica Simeriei, Nr. 5

Publicaþie periodicã 12 pagini 1 LEU

Cronica Simeriei Luni, 14 mai 2012

Trei candidaþi, trei de umpluturã ºi un fotoliu

Programul de guvernare al USL plin de capcane rogramul de guvernare elaborat de USL ascunde, susþin liderii PDL, dincolo de o serie de fraze frumoase ºi alambicate dar goale de conþinut, o multitudine de capcane.

P

>>> PAGINA A 4-A

Candidat PeNaL pe lista consilierilor USL Simeria u un dosar penal ai verde pe lista consilierilor USL. Acesta pare a fi algoritmul pe care uslaºii l-au folosit când ºi-au stabilit candidaþii pentru fotoliile la Consiliul Local.

C

>>> PAGINA A 5-A Interviu cu Vasile Hriþac candidatul USP la funcþia de Primar al Oraºului Simeria

Simeria trebuie condusã cu dãruire ºi profesionalism cu simerieni pentru simerieni andidatul USP la Primãria Simeria, Vasile Hriþac este încrezãtor cã de luna viitoare va fi noul primar al oraºului Simeria.

C

PAGINA A 3-A

>>> PAGINA A 10-A

2 Actualitate

Cronica Simeriei |Luni, 14 mai 2012

Sondaj: Haralambie Vochiþoiu – 30,5% la ºefia CJ Hunedoara aralambie Vochiþoiu, candidatul Partidului Poporului la funcþia de preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara, ar înregistra un scor electoral de 30,5%, în creºtere cu patru procente raportat la sondajul realizat de Centrul Regional pentru Ocuparea Forþei de Muncã ºi Protecþie Socialã (CROFMPS) în urmã cu o lunã de zile.

H

Ascensiunea lui Vochiþoiu este explicabilã în primul rând prin vizita lui Dan Diaconescu în judeþul Hunedoara ºi în Valea Jiului, preºedintele PP-DD fiind primit cu un val de entuziasm de cãtre hunedoreni. Urmare a vizitei lui Dan Diaconescu, organizaþia judeþeanã PP-DD Hunedoara a depãºit 10.000 de membri, iar numãrul celor care se înscriu în partid este în continuã creºtere.

Cei 30 de procente îl îndreptãþesc pe Haralambie Vochiþoiu sã spere la un scor electoral extrem de favorabil, miza câºtigãrii ºefiei Consiliului Judeþean Hunedoara fiind un obiectiv realist. La votul pe partide, PP-DD este aproape la egalitate cu USL în Valea Jiului. Astfel, PP-DD ar obþine 38,04%, în timp ce USL 38,78%. Dramaticã scãderea PDL care ar obþine numai 8,13%. Nici la nivel judeþean Partidul Poporului - Dan Diaconescu nu stã deloc rãu. Cu 36,43%, PP-DD este plasat imediat în spatele USL care ar obþine 38,84%. Studiul a fost realizat de Centrul Regional pentru Ocuparea Forþei de Muncã ºi Protecþie Socialã (CROFMPS) în perioadã 25 aprilie-3 mai, în judeþul Hunedoara, pe un eºantion reprezentativ de 1.014 persoane cu vârstã de 18 ani ºi peste 18 ani. Metoda folositã a fost cea a sondajului de opinie pe baza de chestionar. Eroarea maximã admisã este de +/3,1%.

SC REVA SA SIMERIA ORGANIZEAZÃ CURSURI DE CALIFICARE ÎN URMÃTOARELE MESERII:

• lãcãtuº mecanic • sudor oxigaz • vopsitor industrial

• strungar • frezor-rabotormortezor • curãþitor-sablator

CV-urile se pot depune la Biroul Resurse Umane

Relaþii la tel. 0254260402, int.23 sau www.revasimeria.ro

Suntem alãturi de problemele voastre ºi vã punem la dispoziþie paginile publicaþiei. Pentru orice reclamaþii, sesizãri, ºi da, chiar ºi gânduri bune ne puteþi contacta la adresa de e-mail

cronicasimeriei@gmail.com sau pe facebook la http://www.facebook.com/CronicaSimeriei

Cronica Simeriei Director Marius MITRACHE

Colectivul de redactie: Mir cea SANDA Oana STANCA STANCA Andr ei DUMITRU Luiza ENACHE C ãtãlina POPA POPA Clara POPESCU Raul IRINOVICI Gabriela RIZEA,

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU PUBLICAÞIE REGIONALÃ CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Actualitate 3

Cronica Simeriei |Luni, 14 mai 2012

Trei candidaþi, trei de umpluturã ºi un fotoliu upta electoralã a început, iar pentru Simeria bãtãlia se dã între Adrian Bozdog (USL), Vasile Hriþac (USP) ºi Emil Rîºteiu independent. Cei trei candidaþi care vor sã conducã destinele localitãþii în urmãtorii patru ani au ºanse egale, iar câºtigãtorul va fi cel care va ºti cel mai bine sã ajungã la inima simerienilor.

L

Cronica Simeriei a decis sã nu intervinã în vreun fel pentru a favoriza sau defavoriza candidaþii, deoarece toþi trei au afirmat public cã doresc o confruntare de idei ºi programe din care sã câºtige în primul rând Simeria ºi simerienii. În aceste condiþii nu putem decât sã-i încurajãm ºi sã le oferim, în egalã mãsurã, sprijinul. Asta nu înseamnã însã cã, în funcþie de modul în care se va derula campania ºi dacã vom comstata anumite derapa-

je ale candidaþilor nu le vom taxa.

P

rofil de candidat

Vasile Hriþac, este fostul ºef al Serviciului Judeþean de Poliþie Transporturi Feroviare Hunedoara. Programul electoral al lui Hriþac se bazeazã pe revigorarea localitãþii ºi implementarea unor proiecte care sã aducã un plus de confort locuitorilor din Simeria. „Am ales sã mã

implic activ în viaþa oraºului Simeria. În urma unei analize atente am vãzut cã Simeria se degradeazã ºi în timp ce în alte locuri se construia, aici timpul parcã s-a oprit în loc. Practic Simeria a rãmas încremenitã în timp ºi e clar pentru toþi cã acest lucru deranjeazã. ªtiu exact ce am de fãcut, iar simerienii vor avea parte de un primar care va fi alãturi de ei.

Trebuie continuate lucrãri care au fost tergiversate, precum cele de la reþeaua de canalizare ºi apã potabilã. Simeria are nevoie de o staþie de epurare, canalizare, strãzi ºi trotuare pe care se poate circula, cãmine culturale modernizate. Printre prioritãþile mele se aflã crearea locurilor de muncã, construirea de locuinþe sociale, o grãdiniþã ºi anveloparea blocurilor de locuinþe”, a spus candidatul USP la Primãria Simeria, Vasile Hriþac. Adrian Bozdog deþine postul de administrator public al oraºului din anul 2008, iar din 2000, este membru PNL. El a devenit candidatul USL dupã ce actualul primar al oraºului Simeria, Petru Pãun Jura, a anunþat cã se retrage din lupta pentru un nou mandat. „Vreau sã continui proiectele începute de mai mulþi ani de administraþia localã. Sunt simerian ºi vreau sã mã pot uita în ochii locuitorilor ºi mai încolo. Nu am terminat multe investiþii ºi trebuie sã le duc la bun sfârºit”, a declarat candidatul USL la pos-

tul de primar al Simeriei, Adrian Bozdog.

Emil Rîºteiu a fost pânã în urmã cu o lunã de zile primarul comunei Bãcia când a renunþat la funcþie pentru a se putea înscrie în lupta electoralã. Este o persoanã extrem de hotãrâtã, iar Potrivit unui sondaj realizat în ediþia pentru a intra în cursa online a cotidianului Servus electoralã ºi-a fãcut Hunedoara, în prima zi dupã startul mutaþie de domiciliu pe campaniei electorale, candidatul USP Simeria. Ca sã poatã la primãria Simeria, Vasile Hriþac candida la funcþia de conducea detaºat cu 43% în preferprimar Rîºteiu a fost inþele alegãtorilor. Pe locul al doilea dispus sã îºi asume toate se afla Adrian Bozdog cu 26% iar pe riscurile ºi a renunþat cea de-a treia poziþia se situa candichiar ºi la susþinerea datul independent, Emil Râºteiu cu partidului sãu dupã ce 23 de procente. Laurenþiu Nistor a decis cã Emil Rîºteiu nu are susþinerea PSD ºi cã nu va candida din partea USL la Simeria. „Simeria ºi Bãcia sunt douã unitãþi administrative care nu se pot dezvolta decât împreunã, având în vedere regionalizarea ºi viitoarea autostradã. Cred cã aº fi mult mai eficient pentru locuitorii zonei din perspectiva de primar al oraºului Simeria. Eu vãd lucrurile dintr-o perspec-

Noi vrem curãþenie ºi locuri de muncã

început campania electoralã, iar candidaþii încep sã îºi facã apariþia pe strãzi pentru a-i convinge pe alegãtori cã ei sunt cei mai buni gospodari.

A

Fiecare promite, dar un lucru e, însã, cert: locuitorii din Simeria vor sã trãiascã într-un oraº curat, vor locuri de muncã pentru tineri, vor locuin??e ºi un trai mai bun. Toþi oamenii spun cã

se aºteaptã ca aceastã campanie sã fie una rezonabilã, iar cei care vor accede în fotoliile de la primãrii sã promitã mai puþin ºi sã facã mai mult. “Cred cã nu mai avem nevoie de atâtea promisiuni, ci

de realizãri. Parcã în ultima vreme s-a mai fãcut câte ceva, dar primarii nu au putere, dacã nu sunt ajutaþi de la Bucureºti. Eu mã tem sã nu fie mai rãu”, spune un bãrbat. Alþii cred cã e nevoie de o schimbare ºi cã asta s-ar putea face acum. “Trebuie ca la fiecare votare sã schimbãm câte ceva. Poate reuºim ºi acum ºi scãpãm de atâta austeritate, cã ne-am sãturat”, spune un alt locuitor din Simeria. Cronica Simeriei va

tivã pe termen lung”, a declara Emil Rîºteiu. În cursa electoralã mai sunt înscriºi ºi Mircea Zdrâncu (PRM), Mircea Rot (PP-DD) ºi Felicia Petronia Hadrache (PER), dar potrivit sondajelor aceºtia sunt doar “ iepuraºii” dinaintea dulãilor. Marius MITRACHE

fi cu ochii pe toþi candidaþii ºi pe cei din stafful acestora ºi va semnala orice derapaj ºi încercare de fraudã. Andrei Andrei DUMITRU

4 Actualitate

Cronica Simeriei |Luni, 14 mai 2012

Iubesc Simeria ºi pentru simerieni am decis sã candidez

ultã lume mã M întreabã de ce vreau sã fiu primar al oraºului Simeria. Foarte simplu. Pentru cã eu iubesc Simeria. Acest oraº este, de fapt, marea mea familie ºi, dacã înlãuntrul casei tale lucrurile nu merg bine, daca nu depune fiecare strãdania de care este în stare pentru a merge înainte în pace ºi armonie, tot aºa ºi la nivelul comunitãþii, dezvoltarea ºi prosperitatea depind de fiecare cetãþean în parte. Altfel spus, a venit timpul sã dãruiesc oraºului acesta o parte din viaþa mea, pentru cã el m-a contruit ºi oamenilor de aici le datorez existenþa mea de pânã acum ca ºi cele mai importante pietre puse la temelia fiinþei mele. Aici am înteles mai bine ca oricînd rigoarea lucrului bine fãcut, de la colegii mei am învãþat ce înseamnã spiritul de echipã, în sport am învãþat ce înseamnã colaborarea ºi solidaritatea, iar de la simerianul cunoscut sau

necunoscut, cu care m-am intersectat pe stradã, am deprins statornicia ºi echilibrul. Lumea aceastã cuminte, minunatã e în inima mea. Aici mi-am intemeiat o familie, aici mi-am crescut cei doi copii, în Simeria au învãþat copii mei, de aici m-am afirmat profesional ºi sportiv. Poate de aceea nu m-am gîndit niciodatã sã plec din Simeria indiferent de propu-

nerile primite în plan profesinal sau sportiv. Pentru toate acestea iubesc locul acesta ºi vreau sã devin primar. Pâna acum am primit. Acum vreau sã dãruiesc. Priceperea mea, munca mea, experienþa mea ºi visele mele. Am pregãtirea ºi pârghiile necesarã sã redau locuitorilor mândria de a fi simerian. Cu toþii ºtim cã avem multe de fãcut ºi mã doare când mã gândesc la lumi

mai bune, la localitãþi mai prospere, la oameni mai fericiþi. ªi la Simeria poate fi aºa! Doar cã binele general nu se naºte din vise frumoase ºi bune intenþii, ci prin pricepere, eforturi de generaþii, muncã ºi seriozitate. Sã fim responsabili, fiecare în parte, pentru munca noastrã, sã ne stabilim cu multã grijã prioritãþile, sã cheltuim cu discernãmânt banul public, ca ºi bugetul propriei gospodãrii, sã þinem la tot ceea ce este al nostru, al simerienilor, construit din eforturile noastre ºi sã ne zâmbim pe stradã, toate acestea nu cer eforturi imposibile ci, sunt la îndemâna noastrã, ca un mod de viaþã spre care meritãm sã þintim. Simeria n-a fost

niciodatã o localitate oarecare, de aceea visez, ca împreunã cu dumneavoastrã, sã facem sã redevinã ceea ce a fost cândva “un oraº dezvoltat economic ºi cultural” un oraº cochet ºi prosper care sã îºi cheme copiii acasã, ca o mamã grijulie ºi iubitoare. Pentru ca toate acestea sã se împlineascã, nu trebuie decât un singur lucru: sã iubiþi Simeria, aºa cum o iubesc ºi eu! Vasile HRIÞAC HRIÞAC

Programul de guvernare al USL plin de capcane rogramul de guvernare elaborat de USL ascunde, susþin liderii PDL, dincolo de o serie de fraze frumoase ºi alambicate dar goale de conþinut, o multitudine de capcane.

P

Proiectele prezentate bombastic în documentul trimis la Parlament diferã destul de mult de promisiunile demagogice ale liderilor USL de acum câteva sãptãmâni. Ponta nu mai promite lacuri de lapte ºi râuri de miere, dar chiar ºi aºa programul USL este populist, nerealist ºi destructiv. Este suficient sã privim componenþa guvernului propus de Ponta ca sã ne dãm seama cã programul pe care l-a creionat USL în douã zile este doar o înºiruire de vorbe goale. Din pãcate, lipsa unui adevãrat program, care sã respecte nevoile stringente ale românilor ºi ale þãrii, riscã sã anuleze toate eforturile fãcute de noi toþi în ultimii doi ani. Programul de guvernare al cabinetului Ponta se lanseazã în promisiuni populiste, cu iz electoral, care riscã sã pericliteze stabilitatea

T economicã ºi sã arunce în aer deficitul bugetar. Generalitatea cu care sunt enunþate lasã, însã, loc de rãzgândire. Guvernul Ponta lasã de înþeles cã are o mulþime de intenþii bune, dar dacã nu va fi capabil sã le realizeze, poate oricând sã dea vina pe greaua moºtenire. Programul de Guvernare propus de USL conþine foarte multe mãsuri care au fost deja realizate de guvernarea Boc ºi guvernarea Ungureanu, ºi multe mãsuri care nu pot fi susþinute din punct de vedere financiar. Retorica populistã, lipsitã de argumente ºi care rãspunde la întrebarea „ce vom face?” fãrã a fi

completatã de „cum vom face?”, este caracteristicã USL. Cum tot caracteristicã devenise pentru USL în opoziþie critica de dragul criticii, fãrã oferirea unor soluþii alternative. Programul Guvernului Ponta promite „repararea inechitãþilor sociale”, dar nu spune esenþialul: cum se va realiza acest lucru? Unde vor gãsi resursele de finanþare pentru toate propunerile înºirate în program? Cred cã cel mai bine ar fi ca USL sã îºi propunã sã lase România mãcar aºa cum a gãsit-o – stabilã economic, cu creºtere relevantã ºi perspective bune. Trecutul ne aratã cã de fiecare datã când PSD ºi PNL ºi-

au propus ceva au lãsat în urmã gardul vopsit pe dinafarã dar putred pe dinãuntru. Faptul cã o bunã parte din mãsurile propuse au fost deja realizate, aduce recunoaºtere din partea USL-ului pentru guvernãrile anterioare. Existã pânã ºi pãrþi preluate integral din Programul de Guvernare al guvernului Ungureanu. Acest fapt nu poate decât sã bucure PDL. Reîntoarcerea în trecut a României este un risc semnalat deja de analiºtii internaþionali. Prin Programul de Guvernare propus, USL recunoaºte reuºitele guvernelor Boc ºi Ungureanu, fãrã sã admitã deschis acest

lucru. De pildã, se doreºte implementarea celor 3 noi Coduri, de procedurã civilã, penal ºi de procedurã penalã, elaborate de guvernul Boc, promovarea Strategiei Naþionale Anticorupþie realizatã în guvernarea Boc ºi adoptatã în mandatul premierului Ungureanu, realocarea de fonduri europene pentru reabilitarea termicã a clãdirilor, demers realizat tot în perioada guvernãrilor Boc ºi Ungureanu. În Programul de Guvernare propus, USL susþine cã în ultimii ani sa înregistrat un regres economic. Acest lucru este contrazis de creºterea economicã de 2,5% în anul 2011, una din cele mai mari rate de creºtere economicã la nivelul UE, ºi de prognoza Comisiei Europene care estimeazã o creºtere

economicã de 1,6% în acest an, a patra cea mai mare din UE. Trebuie sã recunoaºtem cã premierul desemnat nu doar a propus majorãri, dar a ºi început majorãrile: numãrul de miniºtrii a fost majorat cu 16%. Guvernul, aºa cum este propus în momentul de faþã, va avea 21 de miniºtri din care 4 fãrã portofoliu, dar nu fãrã banii alocaþi funcþiei. În toamnã, PDL aºteaptã sã gãseascã la guvernare, dupã revenirea la putere, o Românie cu creºtere economicã de cel puþin 1,6% cât s-a prevãzut iniþial, un deficit bugetar de maxim 3%, credibilitate pe plan extern ºi realizarea cu prioritate a obiectivelor de investiþii asumate pentru acest an ºi convenite cu FMI, pentru care este asiguratã finanþarea. Andr ei DUMITRU

Politic 5

Cronica Simeriei |Luni, 14 mai 2012

Candidat PeNaL pe lista consilierilor USL Simeria u un dosar C penal ai verde pe lista consilierilor USL. Acesta pare a fi algoritmul pe care uslaºii l-au folosit când ºi-au stabilit candidaþii pentru fotoliile la Consiliul Local. Un loc de consilier la USL se câºtigã uºor dacã ai recomandãri bune. Iar pe Ban Fântânã Ion îl recomandã faptele “nesãnãtoase”, dar cu care, probabil, cei de la USL sunt

foarte familiarizaþi. Ban Fantana Ion este fericitul posesor al unui dosar penal 897/p/18 03 2008, pentru încãlcarea art. 215 al 1, 2 ºi art 252 cod penal, care în data de 26 09 2008 a fost soluþionat cu amendã penalã. Ce a fãcut Ban Fântânã Ion? Pãi, prin anul 2007 a înºelat SC R.T.C.F.SA sucursala regionala Timiºoara cu suma de 8 milioane de lei folosindu-se de niºte documente false. Suma era acordatã de companie cu aprobarea sindicatului pentru decontarea a 50% din valoarea biletului de trata-

ment. Ban Fântânã Ion a declarat în fals cã merge la bãi pentru tratament, a prezentat documente false ºi a primit banii. Acesta este candidatul de pe lista USL la funcþia de consilier, iar simerienii trebuie sã îºi punã un mare semn de întrebare cã o persoanã cu astfel de apucãturi – fals, înºelãciune – vrea sã îi reprezinte în Consiliul Local. Oare între toþi USLaºii nu s-au gãsit o mânã de oameni care sã nu fie pãtaþi?

Marius MITRACHE

legerile din acest an se deruleazã sub motto-ul "Unul dintr-o loviturã" în condiþiile în care primarii þi þeful de Consiliul Judeþean vor fi aleºi dintr-un singur tur.

A

Conform sondajelor prima ºansã la scrutinul din 10 iunie o au candidaþii care deþin deja funcþia de primar sau preºedinte de consiliu judeþean. Campania electoralã pentru alegerile locale din 10 iunie a început vineri, 11 mai, cu 30 de zile înaintea scrutinului, ºi se va încheia sâmbãtã, 9 iunie, la ora 7.00. Legea prevede cã, în campania electoralã, candidaþii, partidele politice, alianþele politice, alianþele electorale, precum ºi cetãþenii au dreptul sã-ºi exprime opiniile, în mod liber ºi fãrã nicio discriminare, prin mitinguri, adunãri, utilizarea televiziunii, radioului, presei ºi a celorlalte mijloace de informare în masã. În timpul campaniei electorale se asigurã candidaþilor, în mod nediscriminatoriu, spaþii corespunzãtoare pentru a se întâlni cu alegãtorii, care pot fi amplasate la sediul primãriei, în ºcoli, universitãþi, case de culturã, cãmine

A început marea orgie electoralã! culturale ºi cinematografe. Este interzisã organizarea acþiunilor de campanie electoralã în unitãþile militare, precum ºi în spaþiile din ºcoli ºi universitãþi în perioada de desfãºurare a cursurilor. Mijloacele folosite în campania electoralã nu pot contraveni ordinii de drept. Reluarea de cãtre organizatori a mãsurilor necesare desfãºurãrii normale a adunãrilor electorale, precum ºi distribuirea, inclusiv de cãtre candidaþi, de bãuturi alcoolice în timpul adunãrilor constituie contravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã de la 2.200 lei la 3.000 lei. Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri

ori alte foloase în timpul campaniei electorale, precum ºi în scopul determinãrii alegãtorului sã voteze sau sã nu voteze o anumitã listã de candidaþi ori un anumit candidat pentru funcþia de primar, consilier sau de preºedinte al consiliului judeþean, precum ºi primirea acestora de cãtre alegãtori constituie infracþiuni ºi se pedepsesc, potrivit legii, cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Potrivit prevederilor legale, primarii sunt obligaþi ca pânã la începerea campaniei electorale sã stabileascã, prin dispoziþie, locuri speciale pentru afiºaj electoral, care trebuie sã fie situate în zone frecventate de cetãþeni, fãrã

Alegerile din 10 iunie în cifre Costurile de organizare alegeri: 100 de milioane lei. Numãrul de primãrii pentru care se confruntã candidaþii: 3.187. Locuri de consilieri judeþeni: 1.338. Locuri de consilieri locali: 40.331. 83 semne electorale au fost aprobate de Biroul Electoral Central. 11 mai este ziua începerii campaniei electorale. Aceasta dureazã 30 de zile. 54% dintre actualii primari au fost aleºi din primul tur în 2008. Modul în care se vor efectua cheltuielile pentru alegerile locale este controlat doar de 9 persoane, membri ai Comisiei de transparenþã. Prezenþa la vot în 2008. Turul I: 49,38%. Turul II: 48,34%.

stânjenirea circulaþiei pe drumurile publice ºi a celorlalte activitãþi din localitãþile respective. Este interzisã utilizarea de cãtre un partid politic, alianþã politicã, alianþã electoralã ori candidat independent a locurilor speciale de afiºaj electoral, astfel încât sã împiedice folosirea acestora de cãtre alt competitor electoral. Afiºajul electoral este permis ºi în alte locuri decât cele speciale numai cu acordul proprietarilor, administratorilor sau, dupã caz, al deþinãtorilor. Organele de ordine publicã sunt obligate sã asigure integritatea panourilor ºi a afiºelor electorale. Legea electoralã interzice afiºele electorale care combinã culori sau alte semne grafice astfel încât sã evoce simbolurile naþionale ale României ori ale altui stat. Legea stabileºte cã sunt contravenþii ºi se sancþioneazã cu amendã de la 600 lei la 1.000 lei distrugerea, deteriorarea, murdãrirea, acoperirea prin scriere sau în orice alt mod a listelor electorale, a platformelor-

program afiºate sau a oricãror alte afiºe ori anunþuri de propagandã electoralã, precum ºi afiºarea mijloacelor de propagandã electoralã în alte locuri decât cele permise. Potrivit prevederilor legale, radiodifuzorii publici ºi privaþi sunt obligaþi sã asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfãºurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate ºi corecte pentru toate partidele politice, alianþele politice, alianþele electorale precum ºi pentru toþi candidaþii. Accesul competitorilor la serviciile publice de radiodifuziune ºi de televiziune este gratuit. Legea 67/2004 pentru alegerea administraþiei publice locale menþioneazã cã, în perioada campaniei electorale, candidaþii ºi reprezentanþii partidelor politice aflate în competiþie au acces la posturile publice ºi private de radiodifuziune ºi de televiziune numai la emisiunile ºi dezbaterile electorale. Candidaþii care au deja funcþii publice pot apãrea în emisiunile informative strict în probleme legate de

exercitarea funcþiei lor. În perioada campaniei electorale, candidaþii ºi reprezentanþii partidelor politice aflate în competiþie nu pot fi producãtori, realizatori sau moderatori ai emisiunilor realizate de radiodifuzorii publici ºi privaþi. Deºi campania electoralã se încheie cu 24 de ore înainte de orã la care începe votarea, posturilor publice ºi private de radiodifuziune ºi de televiziune le este interzis prin lege, cu 48 de ore înainte de ziua votãrii, sã prezinte comentarii privind campania electoralã, sã invite sau sã prezinte candidaþi în programe, cu excepþia situaþiilor în care li se acordã astfel dreptul la replicã, ºi sã prezinte sondaje de opinie sau sã difuzeze spoturi de publicitate electoralã. În acest caz, faptele se constatã ºi sancþiunile se aplicã de cãtre Consiliul Naþional al Audiovizualului, care se autosesizeazã sau poate fi sesizat de cãtre cei interesaþi. Conform unei decizii a CNA, campania electoralã în audiovizual a început pe 11 mai ºi se va încheia pe 7 iunie, la ora 24.00, iar candidaþii la alegerile locale se vor putea exprima gratuit în emisiunile informative, electorale ºi de dezbatere electoralã difuzate de televiziuni ºi radiouri. Aceste emisiuni electorale, potrivit legii, pot fi difuzate numai de luni pânã vineri. Potrivit Legii 67/2004 pentru alegerea autoritãþilor administraþiei publice locale, continuarea propagandei electorale dupã încheierea campaniei electorale - sâmbãtã, 9 iunie, la ora 7.00 - prin lansarea, afiºarea sau distribuirea materialelor electorale de orice tip este contravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã de la 1.400 lei la 2.000 lei. (Mediafax)

Cronica Simeriei |Luni, 14 mai 2012

6 Actualitate lege orice stand-up, din orice local ori chiar de pe DVD, priveºte orice reclamã la bere la TV sau asculta discursul oricãrui DJ de radio, dimineaþa, ºi vei vedea cã toate abundã în stereotipuri legate de cele douã sexe.

A

Stereotipuri legate de cele douã sexe - ºtiinþa spune cã sunt 100% adevãrate

Oricât de deranjant sau demodat ar pãrea, existã însã un motiv pentru care aceste sketch-uri sau reclame la bere încã prind. Cele mai recente cercetãri asupra creierului uman aºa evoluat cum este el în prezent, faþã de alte timpuri - aratã cã pânã ºi cele mai vechi ºi simpliste stereotipuri legate de sexe au la baza crudul adevãr, remarcã Cracked, citat de Ziare.com.

emeile se descurcã mai prost la volan

F

Femeile ºi bãrbaþii orbi au un lucru în comun: felul în care ºofeazã. Pânã ºi Google adorã acest stereotip: câteva cuvinte scrise în limba care-i place cel mai mult - women can’t park (femeile nu pot parca) - ºi va returna 743.000.000 de rezultate. ªi stereotipul continua cu felul în care bãrbaþii ºi femeile se deplaseazã de la un loc de parcare la altul, operaþiune cunoscutã sub numele de ºofat. Conform Hollywood-ului, bãrbaþii þin cont de punctele cardinale atunci când conduc, refuzând cu îndârjire sã cearã lãmuriri, în timp ce femeile se orienteazã dupã te miri ce: peisaj, copaci, magazine, afiºând un zâmbet mieros ºi o

parte dintr-un picior. În niciun caz, însã, dacã le vei direcþiona în funcþie de punctele cardinale nu vor ajunge la destinaþie. Nu existã comedie sexistã sã nu fi profitat de acest scenariu.

C e spune ºtiinþa Dacã eºti femeie, probabil vei spune cã realitatea nu sta chiar aºa, cã la condus ai minte de bãrbat. Însã ºtiinþa te contrazice, nenumãrate studii arãtând cã bãrbaþii heterosexuali se pot orienta mult mai bine în trafic - când conduc la drum lung þin cont de punctele cardinale - ºi vãd lucrurile tridimensional. De ce ar fi însã bãrbaþii favorizaþi de Mama naturã? Are legãturã cu mâncarea ºi sexul. În epoca de dinainte de

supermarket, bãrbaþii mergeau la vânãtoare. Testosteronul îi ajutã sã sã-ºi gãseascã drumul cãtre “casã” dupã o zi lungã, astfel încât sã-ºi poatã face datoria pentru perpetuarea speciei. Mai mult de atât, un cercetãtor a avut curiozitatea de a scana creierul a peste un milion de copii, observând cã încã de la vârsta de patru ani, bãieþii depãºeau fetele în ceea ce priveºte orientarea în spaþiu, raportul fiind de 4:1. În plus, se pare cã bãieþii sunt capabili sã înþeleagã mai repede ºi mai uºor ºi noþiunea de depãrtare. Cât despre bãrbaþii care nu sunt heterosexuali, aceºtia tind sã ºofeze precum femeile.

C

um de-þi gãseºte ºosetele

murdare? Doar le-ai ascuns! Dacã reclamele la detergent ne-au învãþat ceva, e vorba de faptul cã nasul de femeie este atât de evoluat încât poate simþi mirosul unei perechi de ºosete purtate la sala de la o poºtã. Iar când naºul ei delicat a simþit mirosul, nu se poate abþine sã nu gãseascã sursã ºi sã o elimine, punând în loc o pereche de ciorapi curaþi ºi catifelaþi, mirosind a cãpºuni (acum cu mireasma de fruct adevãrat!). Asta în timp ce bãrbatul poate purta tricoul de la sala toatã sãptãmâna (nu înseamnã cã o face, dar ar putea) ºi nu s-ar împiedica de mirosul emanat de coºul de gunoi fãrã capac pânã când cineva nu ar sesiza oarece autoritãþi. Ce spune ºtiinþa Femeile într-adevãr au mirosul mai dezvoltat decât bãrbaþii. ªi asta în ciuda faptului cã fizic nu existã diferenþe în ceea ce priveºte naºul sãu numãrul receptorilor. Nu numai cã sunt mai bune la a detecta mirosuri, însã studiile au arãtat cã femeile îºi folosesc o parte mai mare din creier când le proceseazã comparativ cu bãrbaþii. De ce aceastã diferenþã? Ce motiv biologic ar avea sã detecteze ºosetele îmbibate de transpiraþie din spatele unei uºi închise? Din nou e vorba de sex. Deºi femeile se pricep sã detecteze toate mirosurile mai bine, nasurile lor exceleazã când e vorba de

mirosul corpului unui bãrbat. De ce? Pentru cã aºa ºtiu când un bãrbat este excitat, chiar dacã nu vor conºtient sã afle aceastã informaþie. Nu degeaba nasul unei femei e un adevãrat campion atunci când aceasta e la ovulaþie.

emeile sunt mai F slabe, din punct de vedere fizic, decât bãrbaþii Informaþie ºtiutã de când lumea: bãrbaþii sunt mai mari ºi mai puternici, femeile sunt mai mici, mai delicate ºi gata sã plângã la orice loviturã. Existã, însã, o excepþie naºterea - când ºi cea mai slabã femeie capãta rezistenta unui luptãtor, când vine vorba de a tolera durerea. Acest moment face cã bãrbaþii sã treacã drept slabi ºi neputincioºi. De altfel, spune-i unei femei cã e slabã ºi îþi va replica prompt: pune bãrbaþii sã nascã ºi fii sigur cã rasa umanã va deveni istorie. Ce spune ºtiinþa Femeile au într-adevãr un prag al durerii inferior, dar asta nu are de-a face cu tãria lor. Bãrbaþii pur ºi simplu simt durerea altfel decât femeile, resimþind-o la un prag de intensitate redus. Femeile au mai mulþi receptori pentru durere în piele, de aici ºi durerile mai multe. Oamenii de ºtiinþã cred cã are legãturã cu prezenþa proteinei GIRK2, aflatã într-o concentraþie mai micã adesea la femei.

Aceasta inflenteaza felul în care morfinã ºi alþi calmanþi naturali aflaþi în organism blocheazã durerea. Apoi, se pare cã în cazul femeilor este nevoie de dublul cantitãþii acestei proteine pentru calmarea durerilor, comparativ cu bãrbaþii. Excepþie face însã perioada sarcinii sau imediat dupã ce au nãscut. Endorfinele ºi un cocteil de alte chimicale rãspunzãtoare cu senzaþia de bine, care se tot strâng în organismul femeii pe perioada sarcinii, fac cã femeia sã poatã trece cu bine peste naºtere. De altfel, în asta constã strãlucirea tipicã de care vorbesc mulþi, privind chipul unei femei însãrcinate. Cu alte cuvinte, cu excepþia aducerii pe lume a unui copil, când se schimbã radical lucrurile, femeile au într-adevãr un prag al durerii inferior, resimþind-o mai des ºi la o mai mare intensitate decât bãrbaþii.

emeilor le place sã vorbeascã ºi vorbesc

F

Nu degeaba se spune cã bãrbaþii sunt de pe o planetã bogatã în oxid de fier, iar femeile de pe o alta, unde abundã norii de acid sulfuric. Chiar ºi fãrã sã tragi cu ochiul la stereotipurile din filme, e limpede, cu ochiul liber, cã existã diferenþe majore între femei ºi bãrbaþi din acest punct de vedere, al comunicãrii. În timp ce pe Marte

“sunt bine” înseamnã cã “totul e bine”, pe Venus “sunt bine” e un cod pentru “dacã nu vezi mai repede cã mi-am tãiat pãrul un centimetru, poþi dormi pe canapea noaptea asta”. Ce spune ºtiinþa Regiunile din creierul unei femei responsabile cu limbajul sunt cu peste 17% mai mari decât cele ale bãrbaþilor, ceea ce le face sã fie superioare într-o conversaþie. Mai mult decât atât, creierul unei femei e capabil sã facã mai multe lucruri deodatã: sã proceseze limbajul în ambele emisfere. Asta, în timp ce în cazul bãrbaþilor, în general, o singurã parte a creierului se ocupã cu aºa ceva în timpul unei conversaþii. În plus, în timp ce informaþiile se transfera dintr-o emisferã a creierului în alta cu viteza datã de fibrã optice, în cazul femeilor, creierul bãrbaþilor e încã pe dial-up. De unde aceastã diferenþã? Nimeni nu ºtie încã, însã una dintre dovezi e faptul cã dupã ce creierul unei femei a avut de suferit similar cu cel al unui bãrbat, în urma unui accident, de exemplu, femeia îºi va redobândi capacitatea de a vorbi mai repede decât pacientul de sex opus.

F

emeile nu þin la bãuturã

Dã-i unei femei un shot de tequila ºi vei vedea cum va scãpa de inhibiþii îndatã ce acesta va ajunge în sânge. Mai eficient decât toate florile ºi conversaþiile din lume - spun toþi bãrbaþii care au fost la o petrecere ºi au pus ochii pe o femeie, dorindu-ºi sã petreacã noaptea cu ea. Asta, în timp ce ei puteau goli toatã sticla de tequila, fãrã ca cheful de petrecere sã se strice. Ce spune ºtiinþa E adevãrat, însã nu din cauza diferenþei de greutate, aºa cum ai fi tentat sã crezi. Potrivit cercetãtorilor, adevãratul motiv pentru care femeile nu þin la bãuturã la fel de bine cã bãrbaþii este cã organismul reprezentanþilor celor douã sexe are un conþinut diferit de apã. În timp ce în cazul bãrbaþilor acesta este de circa 61%, la femei este de numai 52%. Deºi nu pare o diferenþã majorã, corpul bãrbatului devine astfel un barman viclean, dar iscusit, care adãugã apã peste bãuturã. În plus, femeile au de pierdut ºi din cauza ficatu-

Actualitate 7 lui, producându-se mai puþinã enzima care neutralizeze alcoolul. Asta înseamnã ºi cã simt efectele alcoolului mai repede decât bãrbaþii ºi cã mahmurealã e mai cruntã în cazul lor ºi þine mai mult.

ãrbaþii nu descifreazã B bine culorile Probabil o scenã în care un cuplu se uitã la mai multe tipuri de vopsea, încercând sã o aleagã pe cea potrivitã pentru o încãpere - în care ea discuta cu entuziasm diferenþele de nuanþa, în timp ce el se uitã cruciº, încercând sã înþeleagã de ce albul are 30 de nume - îþi pare familiarã. Se spune cã bãrbaþii nu pot descifra culorile, împerechind adesea o ºosetã bleumarin la una neagrã sau refuzând sã poarte o nuanþã de mov deschis, pentru cã sunt convinºi cã e roz ºi vor fi arãtaþi cu degetul pe stradã. Între timp, femeile par obsedate de culori, combinând cu meticulozitate accesorii de diferite nuanþe ºi extaziindu-se peste mãsurã la vederea micilor diferenþe de nuanþa, lucru greu, dacã nu imposibil de înþeles de cãtre bãrbaþi. Ce spune ºtiinþa Gena care permite perceperea culorii roºu se afla doar în cromozomul X, ceea ce înseamnã cã bãrbaþii sunt clar dezavantajaþi. Culoarea, pena la urmã, este definitã de abilitatea noastrã de a percepe roºul, verdele ºi albastrul, iar fiecare altã culoare pe care o vedem este o combinaþie între acestea. Prin urmare, datã fiind conformaþia lor geneticã, femeile au un spectru mult mai larg de culori pe care le pot vedea, cu 40% mai mare. De unde aceastã abilitate? Are, din nou, legãturã cu mâncarea. În timp ce bãrbaþii erau la vânãtoare, dezvoltându-ºi abilitãþile spaþiale, femeile adunau fructe ºi legume. Abilitatea lor de a distinge mai multe nuanþe de roºu le permitea sã le culeagã doar pe cele coapte. În plus, existã ºi nuanþã de roºu a fructelor otrãvitoare, ce trebuia ocolitã, aºa cã de aceastã abilitate, de a distinge cu exactitate nuanþele, depindea, pânã la urmã, supravieþuirea. Cele care deprinseserã aceastã abilitate ºi-au transmis astfel gena mai departe.

Ulpia Traiana Sarmisegetuza, readusã la viaþã de un circuit turistic inedit n circuit turistic cultural, fãrã teliere de lucru cu tehnicã romanã U precedent, care are în centru vesA tigiile romane, ar putea pune într-o nouã luminã Colonia Ulpia Traia Sarmisegetuza, capitala Daciei Romane. Fosta capitalã a Daciei Romane va fi promovatã în Peninsulã, iar pe lângã Ulpia Traiana Sarmisegetuza, circuitul include ºi provincia Cagliari din Sardinia, zona Cap Bon din Tunisia ºi regiunea Krasnodar din Rusia. Proiectul este menit sã promoveze turismul cultural ºi alãturã în mode firmesc zone din patru colþuri care aparent nu ar avea mai nimic în comun. Toate regiunile amintite au fãcut parte din Imperiul Roman ºi pãstreazã ºi acum importante urme ale civilizaþiei romane ºi tocmai aceastã zestre istoricã se doreºte a fi valorificatã, prin intermediul unui amplu proiect ce beneficiazã de sprijinul CIUDAD, un progam internaþional care vizeazã Cooperarea pentru Dezvoltare Urbanã ºi Dialog. În România, turiºtii vor fi îndemnaþi sã viziteze ruinele Coloniei Ulpia Traiana Sarmisegetuza, vechea capitalã a provinciei romane Dacia Felix, oraº fondat chiar de împãratul Traian. Iar istoricii spune cã în ceea ce priveºte Sarmisegetuza, marele avantaj este cã, spre deosebire de alte capitale provinciale romane, localnicii nu au construit un nou oraº peste cel vechi, roman, astfel cã turiºtii pot admira întreaga splendoare urbanisticã a acestui oraº important.

Cei care vor opta pentru un astfel de circuit au ocazia sã viziteze, într-un tur de douã sãptãmâni, o insulã ºi o peninsulã din Mediterana, una dintre staþiunile de lux din Rusia ºi una dintre cele mai frumoase zone din România, acolo unde se aflã oraºul îngropat al romanilor. Potrivit proiectului, reþeaua internaþionalã care acoperã vechile provincii de la extremitãþile lumii romane va reuni meºteºugari, firme ºi întreprinzãtori locali. În plus, vor fi stimulaþi mai ales tinerii ºi femeile sã se implice în ateliere de lucru, în care vor redescoperi vechile tehnici folosite de romani ºi vor primi asistenþã pentru realizarea unor produse în conformitate cu reþetele antice. De asemenea, pe lângã promovarea ce va fi fãcutã acestor zone pline de încãrcãturã istoricã, programul îºi propune sã exploateze multitudinea de produse ºi materiale lãsate în urmã de romani. Sarmisegetuza Ulpia Traiana a fost capitala Daciei Romane din anul 106, când a fost fondat acest oraº, ºi pânã în timpul retragerii aureliene, din perioada 271 – 274. În ciuda numeroaselor reorganizãri ale provinciei romane, oraºul fondat de împãratul Traian ºi-a conservat statutul de metropolã, însã apoi a fost abandonat, pentru cã, dupã plecarea legiunilor romane, el nu mai putea fi apãrat. Acum, ca urmare a dezvoltãrii turismului cultural, el ar putea fi readus la viaþã. Clara POPESCU

Concurs de parapantã, la Uroi P arapantiºtii din toatã þara îºi dau întâlnire la Uroi, lângã Simeria într-o competiþie neconvenþionalã.

Mãgura Uroiului este considerat de parapantiºti unul dintre cele mai apreciate locuri pentru practicarea acestui sport extrem cu parapanta, iar concursul programat pentru începutul lunii iunie este aºteptat cu nerãbdare. Astfel, în perioada 1 – 3 iunie va avea loc Festivalul de zbor “Îngerii prieteniei”, competiþia aflându-se la cea de a doua ediþie. Organizatorii

anunþã o mulþime de surprize, dar, la fel ca ºi anul trecut, nu vor lipsi focul de tabãrã, mâncarea servitã din ceaun, ori carnavalul costumelor, care se va desfãºura în aer. În prima zi a competiþiei, concurenþii se vor acomoda cu zona ºi vor executa un zbor de recunoaºtere, pentru ca în cea de a doua zi sã debuteze competiþia propriu – zisã, care va cuprinde trei manºe de zbor cu aterizare la punct fix. Anul trecut, festivalul s-a bucurat de o participare numeroasã ºi peste o sutã de împãtimiþi ai parapantismului au intrat în competiþie. Clara POPESCU