Cronica Simeriei, Nr. 5

Publicaþie periodicã 12 pagini 1 LEU

Cronica Simeriei Luni, 14 mai 2012

Trei candidaþi, trei de umpluturã ºi un fotoliu

Programul de guvernare al USL plin de capcane rogramul de guvernare elaborat de USL ascunde, susþin liderii PDL, dincolo de o serie de fraze frumoase ºi alambicate dar goale de conþinut, o multitudine de capcane.

P

>>> PAGINA A 4-A

Candidat PeNaL pe lista consilierilor USL Simeria u un dosar penal ai verde pe lista consilierilor USL. Acesta pare a fi algoritmul pe care uslaºii l-au folosit când ºi-au stabilit candidaþii pentru fotoliile la Consiliul Local.

C

>>> PAGINA A 5-A Interviu cu Vasile Hriþac candidatul USP la funcþia de Primar al Oraºului Simeria

Simeria trebuie condusã cu dãruire ºi profesionalism cu simerieni pentru simerieni andidatul USP la Primãria Simeria, Vasile Hriþac este încrezãtor cã de luna viitoare va fi noul primar al oraºului Simeria.

C

PAGINA A 3-A

>>> PAGINA A 10-A

2 Actualitate

Cronica Simeriei |Luni, 14 mai 2012

Sondaj: Haralambie Vochiþoiu – 30,5% la ºefia CJ Hunedoara aralambie Vochiþoiu, candidatul Partidului Poporului la funcþia de preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara, ar înregistra un scor electoral de 30,5%, în creºtere cu patru procente raportat la sondajul realizat de Centrul Regional pentru Ocuparea Forþei de Muncã ºi Protecþie Socialã (CROFMPS) în urmã cu o lunã de zile.

H

Ascensiunea lui Vochiþoiu este explicabilã în primul rând prin vizita lui Dan Diaconescu în judeþul Hunedoara ºi în Valea Jiului, preºedintele PP-DD fiind primit cu un val de entuziasm de cãtre hunedoreni.

Urmare a vizitei lui Dan Diaconescu, organizaþia judeþeanã PP-DD Hunedoara a depãºit 10.000 de membri, iar numãrul celor care se înscriu în partid este în continuã creºtere.

Cei 30 de procente îl îndreptãþesc pe Haralambie Vochiþoiu sã spere la un scor electoral extrem de favorabil, miza câºtigãrii ºefiei Consiliului Judeþean Hunedoara fiind un obiectiv realist.

La votul pe partide, PP-DD este aproape la egalitate cu USL în Valea Jiului. Astfel, PP-DD ar obþine 38,04%, în timp ce USL 38,78%.

Dramaticã scãderea PDL care ar obþine numai 8,13%.

Nici la nivel judeþean Partidul Poporului - Dan Diaconescu nu stã deloc rãu. Cu 36,43%, PP-DD este plasat imediat în spatele USL care ar obþine 38,84%.

Studiul a fost realizat de Centrul Regional pentru Ocuparea Forþei de Muncã ºi Protecþie Socialã (CROFMPS) în perioadã 25 aprilie-3 mai, în judeþul Hunedoara, pe un eºantion reprezentativ de 1.014 persoane cu vârstã de 18 ani ºi peste 18 ani. Metoda folositã a fost cea a sondajului de opinie pe baza de chestionar. Eroarea maximã admisã este de +/3,1%.

SC REVA SA SIMERIA ORGANIZEAZÃ CURSURI DE CALIFICARE ÎN URMÃTOARELE MESERII:

• lãcãtuº mecanic • sudor oxigaz • vopsitor industrial

• strungar • frezor-rabotormortezor • curãþitor-sablator

CV-urile se pot depune la Biroul Resurse Umane

Relaþii la tel. 0254260402, int.23 sau www.revasimeria.ro

Suntem alãturi de problemele voastre ºi vã punem la dispoziþie paginile publicaþiei.

Pentru orice reclamaþii, sesizãri, ºi da, chiar ºi gânduri bune ne puteþi contacta la adresa de e-mail

cronicasimeriei@gmail.com sau pe facebook la http://www.facebook.com/CronicaSimeriei

Cronica Simeriei Director Marius MITRACHE

Colectivul de redactie: Mir cea SANDA Oana STANCA STANCA Andr ei DUMITRU Luiza ENACHE C ãtãlina POPA POPA Clara POPESCU Raul IRINOVICI Gabriela RIZEA,

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU PUBLICAÞIE REGIONALÃ CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Actualitate 3

Cronica Simeriei |Luni, 14 mai 2012

Trei candidaþi, trei de umpluturã ºi un fotoliu upta electoralã a început, iar pentru Simeria bãtãlia se dã între Adrian Bozdog (USL), Vasile Hriþac (USP) ºi Emil Rîºteiu independent. Cei trei candidaþi care vor sã conducã destinele localitãþii în urmãtorii patru ani au ºanse egale, iar câºtigãtorul va fi cel care va ºti cel mai bine sã ajungã la inima simerienilor.

L

Cronica Simeriei a decis sã nu intervinã în vreun fel pentru a favoriza sau defavoriza candidaþii, deoarece toþi trei au afirmat public cã doresc o confruntare de idei ºi programe din care sã câºtige în primul rând Simeria ºi simerienii. În aceste condiþii nu putem decât sã-i încurajãm ºi sã le oferim, în egalã mãsurã, sprijinul. Asta nu înseamnã însã cã, în funcþie de modul în care se va derula campania ºi dacã vom comstata anumite derapa-

je ale candidaþilor nu le vom taxa.

P

rofil de candidat

Vasile Hriþac, este fostul ºef al Serviciului Judeþean de Poliþie Transporturi Feroviare Hunedoara. Programul electoral al lui Hriþac se bazeazã pe revigorarea localitãþii ºi implementarea unor proiecte care sã aducã un plus de confort locuitorilor din Simeria. „Am ales sã mã

implic activ în viaþa oraºului Simeria. În urma unei analize atente am vãzut cã Simeria se degradeazã ºi în timp ce în alte locuri se construia, aici timpul parcã s-a oprit în loc.

Practic Simeria a rãmas încremenitã în timp ºi e clar pentru toþi cã acest lucru deranjeazã. ªtiu exact ce am de fãcut, iar simerienii vor avea parte de un primar care va fi alãturi de ei.

Trebuie continuate lucrãri care au fost tergiversate, precum cele de la reþeaua de canalizare ºi apã potabilã. Simeria are nevoie de o staþie de epurare, canalizare, strãzi ºi trotuare pe care se poate circula, cãmine culturale modernizate. Printre prioritãþile mele se aflã crearea locurilor de muncã, construirea de locuinþe sociale, o grãdiniþã ºi anveloparea blocurilor de locuinþe”, a spus candidatul USP la Primãria Simeria, Vasile Hriþac.

Adrian Bozdog deþine postul de administrator public al oraºului din anul 2008, iar din 2000, este membru PNL. El a devenit candidatul USL dupã ce actualul primar al oraºului Simeria, Petru Pãun Jura, a anunþat cã se retrage din lupta pentru un nou mandat. „Vreau sã continui proiectele începute de mai mulþi ani de administraþia localã. Sunt simerian ºi vreau sã mã pot uita în ochii locuitorilor ºi mai încolo. Nu am terminat multe investiþii ºi trebuie sã le duc la bun sfârºit”, a declarat candidatul USL la pos-

tul de primar al Simeriei, Adrian Bozdog.

Emil Rîºteiu a fost pânã în urmã cu o lunã de zile primarul comunei Bãcia când a renunþat la funcþie pentru a se putea înscrie în lupta electoralã. Este o persoanã extrem de hotãrâtã, iar Potrivit unui sondaj realizat în ediþia pentru a intra în cursa online a cotidianului Servus electoralã ºi-a fãcut Hunedoara, în prima zi dupã startul mutaþie de domiciliu pe campaniei electorale, candidatul USP Simeria. Ca sã poatã la primãria Simeria, Vasile Hriþac candida la funcþia de conducea detaºat cu 43% în preferprimar Rîºteiu a fost inþele alegãtorilor. Pe locul al doilea dispus sã îºi asume toate se afla Adrian Bozdog cu 26% iar pe riscurile ºi a renunþat cea de-a treia poziþia se situa candichiar ºi la susþinerea datul independent, Emil Râºteiu cu partidului sãu dupã ce 23 de procente.

Laurenþiu Nistor a decis cã Emil Rîºteiu nu are susþinerea PSD ºi cã nu va candida din partea USL la Simeria. „Simeria ºi Bãcia sunt douã unitãþi administrative care nu se pot dezvolta decât împreunã, având în vedere regionalizarea ºi viitoarea autostradã. Cred cã aº fi mult mai eficient pentru locuitorii zonei din perspectiva de primar al oraºului Simeria. Eu vãd lucrurile dintr-o perspec-

Noi vrem curãþenie ºi locuri de muncã

început campania electoralã, iar candidaþii încep sã îºi facã apariþia pe strãzi pentru a-i convinge pe alegãtori cã ei sunt cei mai buni gospodari.

A

Fiecare promite, dar un lucru e, însã, cert: locuitorii din Simeria vor sã trãiascã într-un oraº curat, vor locuri de muncã pentru tineri, vor locuin??e ºi un trai mai bun.

Toþi oamenii spun cã

se aºteaptã ca aceastã campanie sã fie una rezonabilã, iar cei care vor accede în fotoliile de la primãrii sã promitã mai puþin ºi sã facã mai mult. “Cred cã nu mai avem nevoie de atâtea promisiuni, ci

de realizãri. Parcã în ultima vreme s-a mai fãcut câte ceva, dar primarii nu au putere, dacã nu sunt ajutaþi de la Bucureºti. Eu mã tem sã nu fie mai rãu”, spune un bãrbat.

Alþii cred cã e nevoie de o schimbare ºi cã asta s-ar putea face acum. “Trebuie ca la fiecare votare sã schimbãm câte ceva.

Poate reuºim ºi acum ºi scãpãm de atâta austeritate, cã ne-am sãturat”, spune un alt locuitor din Simeria.

Cronica Simeriei va

tivã pe termen lung”, a declara Emil Rîºteiu. În cursa electoralã mai sunt înscriºi ºi Mircea Zdrâncu (PRM), Mircea Rot (PP-DD) ºi Felicia Petronia Hadrache (PER), dar potrivit sondajelor aceºtia sunt doar “ iepuraºii” dinaintea dulãilor.

Marius MITRACHE

fi cu ochii pe toþi candidaþii ºi pe cei din stafful acestora ºi va semnala orice derapaj ºi încercare de fraudã.

Andrei Andrei DUMITRU

4 Actualitate

Cronica Simeriei |Luni, 14 mai 2012

Iubesc Simeria ºi pentru simerieni am decis sã candidez

ultã lume mã M întreabã de ce vreau sã fiu primar al oraºului Simeria. Foarte simplu. Pentru cã eu iubesc Simeria. Acest oraº este, de fapt, marea mea familie ºi, dacã înlãuntrul casei tale lucrurile nu merg bine, daca nu depune fiecare strãdania de care este în stare pentru a merge înainte în pace ºi armonie, tot aºa ºi la nivelul comunitãþii, dezvoltarea ºi prosperitatea depind de fiecare cetãþean în parte.

Altfel spus, a venit timpul sã dãruiesc oraºului acesta o parte din viaþa mea, pentru cã el m-a contruit ºi oamenilor de aici le datorez existenþa mea de pânã acum ca ºi cele mai importante pietre puse la temelia fiinþei mele. Aici am înteles mai bine ca oricînd rigoarea lucrului bine fãcut, de la colegii mei am învãþat ce înseamnã spiritul de echipã, în sport am învãþat ce înseamnã colaborarea ºi solidaritatea, iar de la simerianul cunoscut sau

necunoscut, cu care m-am intersectat pe stradã, am deprins statornicia ºi echilibrul.

Lumea aceastã cuminte, minunatã e în inima mea.

Aici mi-am intemeiat o familie, aici mi-am crescut cei doi copii, în Simeria au învãþat copii mei, de aici m-am afirmat profesional ºi sportiv.

Poate de aceea nu m-am gîndit niciodatã sã plec din Simeria indiferent de propu-

nerile primite în plan profesinal sau sportiv. Pentru toate acestea iubesc locul acesta ºi vreau sã devin primar.

Pâna acum am primit. Acum vreau sã dãruiesc. Priceperea mea, munca mea, experienþa mea ºi visele mele. Am pregãtirea ºi pârghiile necesarã sã redau locuitorilor mândria de a fi simerian. Cu toþii ºtim cã avem multe de fãcut ºi mã doare când mã gândesc la lumi

mai bune, la localitãþi mai prospere, la oameni mai fericiþi. ªi la Simeria poate fi aºa! Doar cã binele general nu se naºte din vise frumoase ºi bune intenþii, ci prin pricepere, eforturi de generaþii, muncã ºi seriozitate.

Sã fim responsabili, fiecare în parte, pentru munca noastrã, sã ne stabilim cu multã grijã prioritãþile, sã cheltuim cu discernãmânt banul public, ca ºi bugetul propriei gospodãrii, sã þinem la tot ceea ce este al nostru, al simerienilor, construit din eforturile noastre ºi sã ne zâmbim pe stradã, toate acestea nu cer eforturi imposibile ci, sunt la îndemâna noastrã, ca un mod de viaþã spre care meritãm sã þintim.

Simeria n-a fost

niciodatã o localitate oarecare, de aceea visez, ca împreunã cu dumneavoastrã, sã facem sã redevinã ceea ce a fost cândva “un oraº dezvoltat economic ºi cultural” un oraº cochet ºi prosper care sã îºi cheme copiii acasã, ca o mamã grijulie ºi iubitoare. Pentru ca toate acestea sã se împlineascã, nu trebuie decât un singur lucru: sã iubiþi Simeria, aºa cum o iubesc ºi eu!

Vasile HRIÞAC HRIÞAC

Programul de guvernare al USL plin de capcane rogramul de guvernare elaborat de USL ascunde, susþin liderii PDL, dincolo de o serie de fraze frumoase ºi alambicate dar goale de conþinut, o multitudine de capcane.

P

Proiectele prezentate bombastic în documentul trimis la Parlament diferã destul de mult de promisiunile demagogice ale liderilor USL de acum câteva sãptãmâni. Ponta nu mai promite lacuri de lapte ºi râuri de miere, dar chiar ºi aºa programul USL este populist, nerealist ºi destructiv.

Este suficient sã privim componenþa guvernului propus de Ponta ca sã ne dãm seama cã programul pe care l-a creionat USL în douã zile este doar o înºiruire de vorbe goale.

Din pãcate, lipsa unui adevãrat program, care sã respecte nevoile stringente ale românilor ºi ale þãrii, riscã sã anuleze toate eforturile fãcute de noi toþi în ultimii doi ani.

Programul de guvernare al cabinetului Ponta se lanseazã în promisiuni populiste, cu iz electoral, care riscã sã pericliteze stabilitatea

T economicã ºi sã arunce în aer deficitul bugetar.

Generalitatea cu care sunt enunþate lasã, însã, loc de rãzgândire.

Guvernul Ponta lasã de înþeles cã are o mulþime de intenþii bune, dar dacã nu va fi capabil sã le realizeze, poate oricând sã dea vina pe greaua moºtenire.

Programul de Guvernare propus de USL conþine foarte multe mãsuri care au fost deja realizate de guvernarea Boc ºi guvernarea Ungureanu, ºi multe mãsuri care nu pot fi susþinute din punct de vedere financiar.

Retorica populistã, lipsitã de argumente ºi care rãspunde la întrebarea „ce vom face?” fãrã a fi

completatã de „cum vom face?”, este caracteristicã USL. Cum tot caracteristicã devenise pentru USL în opoziþie critica de dragul criticii, fãrã oferirea unor soluþii alternative.

Programul Guvernului Ponta promite „repararea inechitãþilor sociale”, dar nu spune esenþialul: cum se va realiza acest lucru?

Unde vor gãsi resursele de finanþare pentru toate propunerile înºirate în program?

Cred cã cel mai bine ar fi ca USL sã îºi propunã sã lase România mãcar aºa cum a gãsit-o – stabilã economic, cu creºtere relevantã ºi perspective bune. Trecutul ne aratã cã de fiecare datã când PSD ºi PNL ºi-

au propus ceva au lãsat în urmã gardul vopsit pe dinafarã dar putred pe dinãuntru.

Faptul cã o bunã parte din mãsurile propuse au fost deja realizate, aduce recunoaºtere din partea USL-ului pentru guvernãrile anterioare.

Existã pânã ºi pãrþi preluate integral din Programul de Guvernare al guvernului Ungureanu.

Acest fapt nu poate decât sã bucure PDL. Reîntoarcerea în trecut a României este un risc semnalat deja de analiºtii internaþionali.

Prin Programul de Guvernare propus, USL recunoaºte reuºitele guvernelor Boc ºi Ungureanu, fãrã sã admitã deschis acest

lucru.

De pildã, se doreºte implementarea celor 3 noi Coduri, de procedurã civilã, penal ºi de procedurã penalã, elaborate de guvernul Boc, promovarea Strategiei Naþionale Anticorupþie realizatã în guvernarea Boc ºi adoptatã în mandatul premierului Ungureanu, realocarea de fonduri europene pentru reabilitarea termicã a clãdirilor, demers realizat tot în perioada guvernãrilor Boc ºi Ungureanu. În Programul de Guvernare propus, USL susþine cã în ultimii ani sa înregistrat un regres economic. Acest lucru este contrazis de creºterea economicã de 2,5% în anul 2011, una din cele mai mari rate de creºtere economicã la nivelul UE, ºi de prognoza Comisiei Europene care estimeazã o creºtere

economicã de 1,6% în acest an, a patra cea mai mare din UE. Trebuie sã recunoaºtem cã premierul desemnat nu doar a propus majorãri, dar a ºi început majorãrile: numãrul de miniºtrii a fost majorat cu 16%.

Guvernul, aºa cum este propus în momentul de faþã, va avea 21 de miniºtri din care 4 fãrã portofoliu, dar nu fãrã banii alocaþi funcþiei. În toamnã, PDL aºteaptã sã gãseascã la guvernare, dupã revenirea la putere, o Românie cu creºtere economicã de cel puþin 1,6% cât s-a prevãzut iniþial, un deficit bugetar de maxim 3%, credibilitate pe plan extern ºi realizarea cu prioritate a obiectivelor de investiþii asumate pentru acest an ºi convenite cu FMI, pentru care este asiguratã finanþarea.

Andr ei DUMITRU

Politic 5

Cronica Simeriei |Luni, 14 mai 2012

Candidat PeNaL pe lista consilierilor USL Simeria u un dosar C penal ai verde pe lista consilierilor USL. Acesta pare a fi algoritmul pe care uslaºii l-au folosit când ºi-au stabilit candidaþii pentru fotoliile la Consiliul Local.

Un loc de consilier la USL se câºtigã uºor dacã ai recomandãri bune. Iar pe Ban Fântânã Ion îl recomandã faptele “nesãnãtoase”, dar cu care, probabil, cei de la USL sunt

foarte familiarizaþi. Ban Fantana Ion este fericitul posesor al unui dosar penal 897/p/18 03 2008, pentru încãlcarea art. 215 al 1, 2 ºi art 252 cod penal, care în data de 26 09 2008 a fost soluþionat cu amendã penalã. Ce a fãcut Ban Fântânã Ion? Pãi, prin anul 2007 a înºelat SC R.T.C.F.SA sucursala regionala Timiºoara cu suma de 8 milioane de lei folosindu-se de niºte documente false. Suma era acordatã de companie cu aprobarea sindicatului pentru decontarea a 50% din valoarea biletului de trata-

ment.

Ban Fântânã Ion a declarat în fals cã merge la bãi pentru tratament, a prezentat documente false ºi a primit banii. Acesta este candidatul de pe lista USL la funcþia de consilier, iar simerienii trebuie sã îºi punã un mare semn de întrebare cã o persoanã cu astfel de apucãturi – fals, înºelãciune – vrea sã îi reprezinte în Consiliul Local. Oare între toþi USLaºii nu s-au gãsit o mânã de oameni care sã nu fie pãtaþi?

Marius MITRACHE

legerile din acest an se deruleazã sub motto-ul "Unul dintr-o loviturã" în condiþiile în care primarii þi þeful de Consiliul Judeþean vor fi aleºi dintr-un singur tur.

A

Conform sondajelor prima ºansã la scrutinul din 10 iunie o au candidaþii care deþin deja funcþia de primar sau preºedinte de consiliu judeþean.

Campania electoralã pentru alegerile locale din 10 iunie a început vineri, 11 mai, cu 30 de zile înaintea scrutinului, ºi se va încheia sâmbãtã, 9 iunie, la ora 7.00.

Legea prevede cã, în campania electoralã, candidaþii, partidele politice, alianþele politice, alianþele electorale, precum ºi cetãþenii au dreptul sã-ºi exprime opiniile, în mod liber ºi fãrã nicio discriminare, prin mitinguri, adunãri, utilizarea televiziunii, radioului, presei ºi a celorlalte mijloace de informare în masã. În timpul campaniei electorale se asigurã candidaþilor, în mod nediscriminatoriu, spaþii corespunzãtoare pentru a se întâlni cu alegãtorii, care pot fi amplasate la sediul primãriei, în ºcoli, universitãþi, case de culturã, cãmine

A început marea orgie electoralã! culturale ºi cinematografe.

Este interzisã organizarea acþiunilor de campanie electoralã în unitãþile militare, precum ºi în spaþiile din ºcoli ºi universitãþi în perioada de desfãºurare a cursurilor.

Mijloacele folosite în campania electoralã nu pot contraveni ordinii de drept.

Reluarea de cãtre organizatori a mãsurilor necesare desfãºurãrii normale a adunãrilor electorale, precum ºi distribuirea, inclusiv de cãtre candidaþi, de bãuturi alcoolice în timpul adunãrilor constituie contravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã de la 2.200 lei la 3.000 lei.

Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri

ori alte foloase în timpul campaniei electorale, precum ºi în scopul determinãrii alegãtorului sã voteze sau sã nu voteze o anumitã listã de candidaþi ori un anumit candidat pentru funcþia de primar, consilier sau de preºedinte al consiliului judeþean, precum ºi primirea acestora de cãtre alegãtori constituie infracþiuni ºi se pedepsesc, potrivit legii, cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Potrivit prevederilor legale, primarii sunt obligaþi ca pânã la începerea campaniei electorale sã stabileascã, prin dispoziþie, locuri speciale pentru afiºaj electoral, care trebuie sã fie situate în zone frecventate de cetãþeni, fãrã

Alegerile din 10 iunie în cifre Costurile de organizare alegeri: 100 de milioane lei.

Numãrul de primãrii pentru care se confruntã candidaþii: 3.187.

Locuri de consilieri judeþeni: 1.338.

Locuri de consilieri locali: 40.331.

83 semne electorale au fost aprobate de Biroul Electoral Central.

11 mai este ziua începerii campaniei electorale. Aceasta dureazã 30 de zile.

54% dintre actualii primari au fost aleºi din primul tur în 2008.

Modul în care se vor efectua cheltuielile pentru alegerile locale este controlat doar de 9 persoane, membri ai Comisiei de transparenþã.

Prezenþa la vot în 2008. Turul I: 49,38%. Turul II: 48,34%.

stânjenirea circulaþiei pe drumurile publice ºi a celorlalte activitãþi din localitãþile respective.

Este interzisã utilizarea de cãtre un partid politic, alianþã politicã, alianþã electoralã ori candidat independent a locurilor speciale de afiºaj electoral, astfel încât sã împiedice folosirea acestora de cãtre alt competitor electoral.

Afiºajul electoral este permis ºi în alte locuri decât cele speciale numai cu acordul proprietarilor, administratorilor sau, dupã caz, al deþinãtorilor.

Organele de ordine publicã sunt obligate sã asigure integritatea panourilor ºi a afiºelor electorale.

Legea electoralã interzice afiºele electorale care combinã culori sau alte semne grafice astfel încât sã evoce simbolurile naþionale ale României ori ale altui stat.

Legea stabileºte cã sunt contravenþii ºi se sancþioneazã cu amendã de la 600 lei la 1.000 lei distrugerea, deteriorarea, murdãrirea, acoperirea prin scriere sau în orice alt mod a listelor electorale, a platformelor-

program afiºate sau a oricãror alte afiºe ori anunþuri de propagandã electoralã, precum ºi afiºarea mijloacelor de propagandã electoralã în alte locuri decât cele permise.

Potrivit prevederilor legale, radiodifuzorii publici ºi privaþi sunt obligaþi sã asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfãºurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate ºi corecte pentru toate partidele politice, alianþele politice, alianþele electorale precum ºi pentru toþi candidaþii.

Accesul competitorilor la serviciile publice de radiodifuziune ºi de televiziune este gratuit.

Legea 67/2004 pentru alegerea administraþiei publice locale menþioneazã cã, în perioada campaniei electorale, candidaþii ºi reprezentanþii partidelor politice aflate în competiþie au acces la posturile publice ºi private de radiodifuziune ºi de televiziune numai la emisiunile ºi dezbaterile electorale.

Candidaþii care au deja funcþii publice pot apãrea în emisiunile informative strict în probleme legate de

exercitarea funcþiei lor. În perioada campaniei electorale, candidaþii ºi reprezentanþii partidelor politice aflate în competiþie nu pot fi producãtori, realizatori sau moderatori ai emisiunilor realizate de radiodifuzorii publici ºi privaþi.

Deºi campania electoralã se încheie cu 24 de ore înainte de orã la care începe votarea, posturilor publice ºi private de radiodifuziune ºi de televiziune le este interzis prin lege, cu 48 de ore înainte de ziua votãrii, sã prezinte comentarii privind campania electoralã, sã invite sau sã prezinte candidaþi în programe, cu excepþia situaþiilor în care li se acordã astfel dreptul la replicã, ºi sã prezinte sondaje de opinie sau sã difuzeze spoturi de publicitate electoralã. În acest caz, faptele se constatã ºi sancþiunile se aplicã de cãtre Consiliul Naþional al Audiovizualului, care se autosesizeazã sau poate fi sesizat de cãtre cei interesaþi.

Conform unei decizii a CNA, campania electoralã în audiovizual a început pe 11 mai ºi se va încheia pe 7 iunie, la ora 24.00, iar candidaþii la alegerile locale se vor putea exprima gratuit în emisiunile informative, electorale ºi de dezbatere electoralã difuzate de televiziuni ºi radiouri.

Aceste emisiuni electorale, potrivit legii, pot fi difuzate numai de luni pânã vineri.

Potrivit Legii 67/2004 pentru alegerea autoritãþilor administraþiei publice locale, continuarea propagandei electorale dupã încheierea campaniei electorale - sâmbãtã, 9 iunie, la ora 7.00 - prin lansarea, afiºarea sau distribuirea materialelor electorale de orice tip este contravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã de la 1.400 lei la 2.000 lei.

(Mediafax)

Cronica Simeriei |Luni, 14 mai 2012

6 Actualitate lege orice stand-up, din orice local ori chiar de pe DVD, priveºte orice reclamã la bere la TV sau asculta discursul oricãrui DJ de radio, dimineaþa, ºi vei vedea cã toate abundã în stereotipuri legate de cele douã sexe.

A

Stereotipuri legate de cele douã sexe - ºtiinþa spune cã sunt 100% adevãrate

Oricât de deranjant sau demodat ar pãrea, existã însã un motiv pentru care aceste sketch-uri sau reclame la bere încã prind.

Cele mai recente cercetãri asupra creierului uman aºa evoluat cum este el în prezent, faþã de alte timpuri - aratã cã pânã ºi cele mai vechi ºi simpliste stereotipuri legate de sexe au la baza crudul adevãr, remarcã Cracked, citat de Ziare.com.

emeile se descurcã mai prost la volan

F

Femeile ºi bãrbaþii orbi au un lucru în comun: felul în care ºofeazã. Pânã ºi Google adorã acest stereotip: câteva cuvinte scrise în limba care-i place cel mai mult - women can’t park (femeile nu pot parca) - ºi va returna 743.000.000 de rezultate. ªi stereotipul continua cu felul în care bãrbaþii ºi femeile se deplaseazã de la un loc de parcare la altul, operaþiune cunoscutã sub numele de ºofat. Conform Hollywood-ului, bãrbaþii þin cont de punctele cardinale atunci când conduc, refuzând cu îndârjire sã cearã lãmuriri, în timp ce femeile se orienteazã dupã te miri ce: peisaj, copaci, magazine, afiºând un zâmbet mieros ºi o

parte dintr-un picior. În niciun caz, însã, dacã le vei direcþiona în funcþie de punctele cardinale nu vor ajunge la destinaþie. Nu existã comedie sexistã sã nu fi profitat de acest scenariu.

C e spune ºtiinþa Dacã eºti femeie, probabil vei spune cã realitatea nu sta chiar aºa, cã la condus ai minte de bãrbat. Însã ºtiinþa te contrazice, nenumãrate studii arãtând cã bãrbaþii heterosexuali se pot orienta mult mai bine în trafic - când conduc la drum lung þin cont de punctele cardinale - ºi vãd lucrurile tridimensional. De ce ar fi însã bãrbaþii favorizaþi de Mama naturã?

Are legãturã cu mâncarea ºi sexul. În epoca de dinainte de

supermarket, bãrbaþii mergeau la vânãtoare.

Testosteronul îi ajutã sã sã-ºi gãseascã drumul cãtre “casã” dupã o zi lungã, astfel încât sã-ºi poatã face datoria pentru perpetuarea speciei.

Mai mult de atât, un cercetãtor a avut curiozitatea de a scana creierul a peste un milion de copii, observând cã încã de la vârsta de patru ani, bãieþii depãºeau fetele în ceea ce priveºte orientarea în spaþiu, raportul fiind de 4:1. În plus, se pare cã bãieþii sunt capabili sã înþeleagã mai repede ºi mai uºor ºi noþiunea de depãrtare.

Cât despre bãrbaþii care nu sunt heterosexuali, aceºtia tind sã ºofeze precum femeile.

C

um de-þi gãseºte ºosetele

murdare? Doar le-ai ascuns!

Dacã reclamele la detergent ne-au învãþat ceva, e vorba de faptul cã nasul de femeie este atât de evoluat încât poate simþi mirosul unei perechi de ºosete purtate la sala de la o poºtã.

Iar când naºul ei delicat a simþit mirosul, nu se poate abþine sã nu gãseascã sursã ºi sã o elimine, punând în loc o pereche de ciorapi curaþi ºi catifelaþi, mirosind a cãpºuni (acum cu mireasma de fruct adevãrat!).

Asta în timp ce bãrbatul poate purta tricoul de la sala toatã sãptãmâna (nu înseamnã cã o face, dar ar putea) ºi nu s-ar împiedica de mirosul emanat de coºul de gunoi fãrã capac pânã când cineva nu ar sesiza oarece autoritãþi.

Ce spune ºtiinþa Femeile într-adevãr au mirosul mai dezvoltat decât bãrbaþii. ªi asta în ciuda faptului cã fizic nu existã diferenþe în ceea ce priveºte naºul sãu numãrul receptorilor. Nu numai cã sunt mai bune la a detecta mirosuri, însã studiile au arãtat cã femeile îºi folosesc o parte mai mare din creier când le proceseazã comparativ cu bãrbaþii.

De ce aceastã diferenþã?

Ce motiv biologic ar avea sã detecteze ºosetele îmbibate de transpiraþie din spatele unei uºi închise?

Din nou e vorba de sex.

Deºi femeile se pricep sã detecteze toate mirosurile mai bine, nasurile lor exceleazã când e vorba de

mirosul corpului unui bãrbat.

De ce? Pentru cã aºa ºtiu când un bãrbat este excitat, chiar dacã nu vor conºtient sã afle aceastã informaþie. Nu degeaba nasul unei femei e un adevãrat campion atunci când aceasta e la ovulaþie.

emeile sunt mai F slabe, din punct de vedere fizic, decât bãrbaþii Informaþie ºtiutã de când lumea: bãrbaþii sunt mai mari ºi mai puternici, femeile sunt mai mici, mai delicate ºi gata sã plângã la orice loviturã.

Existã, însã, o excepþie naºterea - când ºi cea mai slabã femeie capãta rezistenta unui luptãtor, când vine vorba de a tolera durerea. Acest moment face cã bãrbaþii sã treacã drept slabi ºi neputincioºi. De altfel, spune-i unei femei cã e slabã ºi îþi va replica prompt: pune bãrbaþii sã nascã ºi fii sigur cã rasa umanã va deveni istorie.

Ce spune ºtiinþa Femeile au într-adevãr un prag al durerii inferior, dar asta nu are de-a face cu tãria lor. Bãrbaþii pur ºi simplu simt durerea altfel decât femeile, resimþind-o la un prag de intensitate redus. Femeile au mai mulþi receptori pentru durere în piele, de aici ºi durerile mai multe.

Oamenii de ºtiinþã cred cã are legãturã cu prezenþa proteinei GIRK2, aflatã într-o concentraþie mai micã adesea la femei.

Aceasta inflenteaza felul în care morfinã ºi alþi calmanþi naturali aflaþi în organism blocheazã durerea.

Apoi, se pare cã în cazul femeilor este nevoie de dublul cantitãþii acestei proteine pentru calmarea durerilor, comparativ cu bãrbaþii.

Excepþie face însã perioada sarcinii sau imediat dupã ce au nãscut.

Endorfinele ºi un cocteil de alte chimicale rãspunzãtoare cu senzaþia de bine, care se tot strâng în organismul femeii pe perioada sarcinii, fac cã femeia sã poatã trece cu bine peste naºtere. De altfel, în asta constã strãlucirea tipicã de care vorbesc mulþi, privind chipul unei femei însãrcinate.

Cu alte cuvinte, cu excepþia aducerii pe lume a unui copil, când se schimbã radical lucrurile, femeile au într-adevãr un prag al durerii inferior, resimþind-o mai des ºi la o mai mare intensitate decât bãrbaþii.

emeilor le place sã vorbeascã ºi vorbesc

F

Nu degeaba se spune cã bãrbaþii sunt de pe o planetã bogatã în oxid de fier, iar femeile de pe o alta, unde abundã norii de acid sulfuric. Chiar ºi fãrã sã tragi cu ochiul la stereotipurile din filme, e limpede, cu ochiul liber, cã existã diferenþe majore între femei ºi bãrbaþi din acest punct de vedere, al comunicãrii. În timp ce pe Marte

“sunt bine” înseamnã cã “totul e bine”, pe Venus “sunt bine” e un cod pentru “dacã nu vezi mai repede cã mi-am tãiat pãrul un centimetru, poþi dormi pe canapea noaptea asta”.

Ce spune ºtiinþa Regiunile din creierul unei femei responsabile cu limbajul sunt cu peste 17% mai mari decât cele ale bãrbaþilor, ceea ce le face sã fie superioare într-o conversaþie. Mai mult decât atât, creierul unei femei e capabil sã facã mai multe lucruri deodatã: sã proceseze limbajul în ambele emisfere. Asta, în timp ce în cazul bãrbaþilor, în general, o singurã parte a creierului se ocupã cu aºa ceva în timpul unei conversaþii. În plus, în timp ce informaþiile se transfera dintr-o emisferã a creierului în alta cu viteza datã de fibrã optice, în cazul femeilor, creierul bãrbaþilor e încã pe dial-up.

De unde aceastã diferenþã? Nimeni nu ºtie încã, însã una dintre dovezi e faptul cã dupã ce creierul unei femei a avut de suferit similar cu cel al unui bãrbat, în urma unui accident, de exemplu, femeia îºi va redobândi capacitatea de a vorbi mai repede decât pacientul de sex opus.

F

emeile nu þin la bãuturã

Dã-i unei femei un shot de tequila ºi vei vedea cum va scãpa de inhibiþii îndatã ce acesta va ajunge în sânge. Mai eficient decât toate florile ºi conversaþiile din lume - spun toþi bãrbaþii care au fost la o petrecere ºi au pus ochii pe o femeie, dorindu-ºi sã petreacã noaptea cu ea.

Asta, în timp ce ei puteau goli toatã sticla de tequila, fãrã ca cheful de petrecere sã se strice.

Ce spune ºtiinþa E adevãrat, însã nu din cauza diferenþei de greutate, aºa cum ai fi tentat sã crezi.

Potrivit cercetãtorilor, adevãratul motiv pentru care femeile nu þin la bãuturã la fel de bine cã bãrbaþii este cã organismul reprezentanþilor celor douã sexe are un conþinut diferit de apã. În timp ce în cazul bãrbaþilor acesta este de circa 61%, la femei este de numai 52%.

Deºi nu pare o diferenþã majorã, corpul bãrbatului devine astfel un barman viclean, dar iscusit, care adãugã apã peste bãuturã. În plus, femeile au de pierdut ºi din cauza ficatu-

Actualitate 7 lui, producându-se mai puþinã enzima care neutralizeze alcoolul. Asta înseamnã ºi cã simt efectele alcoolului mai repede decât bãrbaþii ºi cã mahmurealã e mai cruntã în cazul lor ºi þine mai mult.

ãrbaþii nu descifreazã B bine culorile Probabil o scenã în care un cuplu se uitã la mai multe tipuri de vopsea, încercând sã o aleagã pe cea potrivitã pentru o încãpere - în care ea discuta cu entuziasm diferenþele de nuanþa, în timp ce el se uitã cruciº, încercând sã înþeleagã de ce albul are 30 de nume - îþi pare familiarã.

Se spune cã bãrbaþii nu pot descifra culorile, împerechind adesea o ºosetã bleumarin la una neagrã sau refuzând sã poarte o nuanþã de mov deschis, pentru cã sunt convinºi cã e roz ºi vor fi arãtaþi cu degetul pe stradã. Între timp, femeile par obsedate de culori, combinând cu meticulozitate accesorii de diferite nuanþe ºi extaziindu-se peste mãsurã la vederea micilor diferenþe de nuanþa, lucru greu, dacã nu imposibil de înþeles de cãtre bãrbaþi.

Ce spune ºtiinþa Gena care permite perceperea culorii roºu se afla doar în cromozomul X, ceea ce înseamnã cã bãrbaþii sunt clar dezavantajaþi.

Culoarea, pena la urmã, este definitã de abilitatea noastrã de a percepe roºul, verdele ºi albastrul, iar fiecare altã culoare pe care o vedem este o combinaþie între acestea.

Prin urmare, datã fiind conformaþia lor geneticã, femeile au un spectru mult mai larg de culori pe care le pot vedea, cu 40% mai mare.

De unde aceastã abilitate? Are, din nou, legãturã cu mâncarea. În timp ce bãrbaþii erau la vânãtoare, dezvoltându-ºi abilitãþile spaþiale, femeile adunau fructe ºi legume. Abilitatea lor de a distinge mai multe nuanþe de roºu le permitea sã le culeagã doar pe cele coapte. În plus, existã ºi nuanþã de roºu a fructelor otrãvitoare, ce trebuia ocolitã, aºa cã de aceastã abilitate, de a distinge cu exactitate nuanþele, depindea, pânã la urmã, supravieþuirea.

Cele care deprinseserã aceastã abilitate ºi-au transmis astfel gena mai departe.

Ulpia Traiana Sarmisegetuza, readusã la viaþã de un circuit turistic inedit n circuit turistic cultural, fãrã teliere de lucru cu tehnicã romanã U precedent, care are în centru vesA tigiile romane, ar putea pune într-o nouã luminã Colonia Ulpia Traia Sarmisegetuza, capitala Daciei Romane.

Fosta capitalã a Daciei Romane va fi promovatã în Peninsulã, iar pe lângã Ulpia Traiana Sarmisegetuza, circuitul include ºi provincia Cagliari din Sardinia, zona Cap Bon din Tunisia ºi regiunea Krasnodar din Rusia.

Proiectul este menit sã promoveze turismul cultural ºi alãturã în mode firmesc zone din patru colþuri care aparent nu ar avea mai nimic în comun. Toate regiunile amintite au fãcut parte din Imperiul Roman ºi pãstreazã ºi acum importante urme ale civilizaþiei romane ºi tocmai aceastã zestre istoricã se doreºte a fi valorificatã, prin intermediul unui amplu proiect ce beneficiazã de sprijinul CIUDAD, un progam internaþional care vizeazã Cooperarea pentru Dezvoltare Urbanã ºi Dialog. În România, turiºtii vor fi îndemnaþi sã viziteze ruinele Coloniei Ulpia Traiana Sarmisegetuza, vechea capitalã a provinciei romane Dacia Felix, oraº fondat chiar de împãratul Traian. Iar istoricii spune cã în ceea ce priveºte Sarmisegetuza, marele avantaj este cã, spre deosebire de alte capitale provinciale romane, localnicii nu au construit un nou oraº peste cel vechi, roman, astfel cã turiºtii pot admira întreaga splendoare urbanisticã a acestui oraº important.

Cei care vor opta pentru un astfel de circuit au ocazia sã viziteze, într-un tur de douã sãptãmâni, o insulã ºi o peninsulã din Mediterana, una dintre staþiunile de lux din Rusia ºi una dintre cele mai frumoase zone din România, acolo unde se aflã oraºul îngropat al romanilor.

Potrivit proiectului, reþeaua internaþionalã care acoperã vechile provincii de la extremitãþile lumii romane va reuni meºteºugari, firme ºi întreprinzãtori locali. În plus, vor fi stimulaþi mai ales tinerii ºi femeile sã se implice în ateliere de lucru, în care vor redescoperi vechile tehnici folosite de romani ºi vor primi asistenþã pentru realizarea unor produse în conformitate cu reþetele antice. De asemenea, pe lângã promovarea ce va fi fãcutã acestor zone pline de încãrcãturã istoricã, programul îºi propune sã exploateze multitudinea de produse ºi materiale lãsate în urmã de romani. Sarmisegetuza Ulpia Traiana a fost capitala Daciei Romane din anul 106, când a fost fondat acest oraº, ºi pânã în timpul retragerii aureliene, din perioada 271 – 274. În ciuda numeroaselor reorganizãri ale provinciei romane, oraºul fondat de împãratul Traian ºi-a conservat statutul de metropolã, însã apoi a fost abandonat, pentru cã, dupã plecarea legiunilor romane, el nu mai putea fi apãrat. Acum, ca urmare a dezvoltãrii turismului cultural, el ar putea fi readus la viaþã.

Clara POPESCU

Concurs de parapantã, la Uroi P arapantiºtii din toatã þara îºi dau întâlnire la Uroi, lângã Simeria într-o competiþie neconvenþionalã.

Mãgura Uroiului este considerat de parapantiºti unul dintre cele mai apreciate locuri pentru practicarea acestui sport extrem cu parapanta, iar concursul programat pentru începutul lunii iunie este aºteptat cu nerãbdare. Astfel, în perioada 1 – 3 iunie va avea loc Festivalul de zbor “Îngerii prieteniei”, competiþia aflându-se la cea de a doua ediþie. Organizatorii

anunþã o mulþime de surprize, dar, la fel ca ºi anul trecut, nu vor lipsi focul de tabãrã, mâncarea servitã din ceaun, ori carnavalul costumelor, care se va desfãºura în aer. În prima zi a competiþiei, concurenþii se vor acomoda cu zona ºi vor executa un zbor de recunoaºtere, pentru ca în cea de a doua zi sã debuteze competiþia propriu – zisã, care va cuprinde trei manºe de zbor cu aterizare la punct fix.

Anul trecut, festivalul s-a bucurat de o participare numeroasã ºi peste o sutã de împãtimiþi ai parapantismului au intrat în competiþie.

Clara POPESCU

Cronica Simeriei |Luni, 14 mai 2012

6 Actualitate lege orice stand-up, din orice local ori chiar de pe DVD, priveºte orice reclamã la bere la TV sau asculta discursul oricãrui DJ de radio, dimineaþa, ºi vei vedea cã toate abundã în stereotipuri legate de cele douã sexe.

A

Stereotipuri legate de cele douã sexe - ºtiinþa spune cã sunt 100% adevãrate

Oricât de deranjant sau demodat ar pãrea, existã însã un motiv pentru care aceste sketch-uri sau reclame la bere încã prind.

Cele mai recente cercetãri asupra creierului uman aºa evoluat cum este el în prezent, faþã de alte timpuri - aratã cã pânã ºi cele mai vechi ºi simpliste stereotipuri legate de sexe au la baza crudul adevãr, remarcã Cracked, citat de Ziare.com.

emeile se descurcã mai prost la volan

F

Femeile ºi bãrbaþii orbi au un lucru în comun: felul în care ºofeazã. Pânã ºi Google adorã acest stereotip: câteva cuvinte scrise în limba care-i place cel mai mult - women can’t park (femeile nu pot parca) - ºi va returna 743.000.000 de rezultate. ªi stereotipul continua cu felul în care bãrbaþii ºi femeile se deplaseazã de la un loc de parcare la altul, operaþiune cunoscutã sub numele de ºofat. Conform Hollywood-ului, bãrbaþii þin cont de punctele cardinale atunci când conduc, refuzând cu îndârjire sã cearã lãmuriri, în timp ce femeile se orienteazã dupã te miri ce: peisaj, copaci, magazine, afiºând un zâmbet mieros ºi o

parte dintr-un picior. În niciun caz, însã, dacã le vei direcþiona în funcþie de punctele cardinale nu vor ajunge la destinaþie. Nu existã comedie sexistã sã nu fi profitat de acest scenariu.

C e spune ºtiinþa Dacã eºti femeie, probabil vei spune cã realitatea nu sta chiar aºa, cã la condus ai minte de bãrbat. Însã ºtiinþa te contrazice, nenumãrate studii arãtând cã bãrbaþii heterosexuali se pot orienta mult mai bine în trafic - când conduc la drum lung þin cont de punctele cardinale - ºi vãd lucrurile tridimensional. De ce ar fi însã bãrbaþii favorizaþi de Mama naturã?

Are legãturã cu mâncarea ºi sexul. În epoca de dinainte de

supermarket, bãrbaþii mergeau la vânãtoare.

Testosteronul îi ajutã sã sã-ºi gãseascã drumul cãtre “casã” dupã o zi lungã, astfel încât sã-ºi poatã face datoria pentru perpetuarea speciei.

Mai mult de atât, un cercetãtor a avut curiozitatea de a scana creierul a peste un milion de copii, observând cã încã de la vârsta de patru ani, bãieþii depãºeau fetele în ceea ce priveºte orientarea în spaþiu, raportul fiind de 4:1. În plus, se pare cã bãieþii sunt capabili sã înþeleagã mai repede ºi mai uºor ºi noþiunea de depãrtare.

Cât despre bãrbaþii care nu sunt heterosexuali, aceºtia tind sã ºofeze precum femeile.

C

um de-þi gãseºte ºosetele

murdare? Doar le-ai ascuns!

Dacã reclamele la detergent ne-au învãþat ceva, e vorba de faptul cã nasul de femeie este atât de evoluat încât poate simþi mirosul unei perechi de ºosete purtate la sala de la o poºtã.

Iar când naºul ei delicat a simþit mirosul, nu se poate abþine sã nu gãseascã sursã ºi sã o elimine, punând în loc o pereche de ciorapi curaþi ºi catifelaþi, mirosind a cãpºuni (acum cu mireasma de fruct adevãrat!).

Asta în timp ce bãrbatul poate purta tricoul de la sala toatã sãptãmâna (nu înseamnã cã o face, dar ar putea) ºi nu s-ar împiedica de mirosul emanat de coºul de gunoi fãrã capac pânã când cineva nu ar sesiza oarece autoritãþi.

Ce spune ºtiinþa Femeile într-adevãr au mirosul mai dezvoltat decât bãrbaþii. ªi asta în ciuda faptului cã fizic nu existã diferenþe în ceea ce priveºte naºul sãu numãrul receptorilor. Nu numai cã sunt mai bune la a detecta mirosuri, însã studiile au arãtat cã femeile îºi folosesc o parte mai mare din creier când le proceseazã comparativ cu bãrbaþii.

De ce aceastã diferenþã?

Ce motiv biologic ar avea sã detecteze ºosetele îmbibate de transpiraþie din spatele unei uºi închise?

Din nou e vorba de sex.

Deºi femeile se pricep sã detecteze toate mirosurile mai bine, nasurile lor exceleazã când e vorba de

mirosul corpului unui bãrbat.

De ce? Pentru cã aºa ºtiu când un bãrbat este excitat, chiar dacã nu vor conºtient sã afle aceastã informaþie. Nu degeaba nasul unei femei e un adevãrat campion atunci când aceasta e la ovulaþie.

emeile sunt mai F slabe, din punct de vedere fizic, decât bãrbaþii Informaþie ºtiutã de când lumea: bãrbaþii sunt mai mari ºi mai puternici, femeile sunt mai mici, mai delicate ºi gata sã plângã la orice loviturã.

Existã, însã, o excepþie naºterea - când ºi cea mai slabã femeie capãta rezistenta unui luptãtor, când vine vorba de a tolera durerea. Acest moment face cã bãrbaþii sã treacã drept slabi ºi neputincioºi. De altfel, spune-i unei femei cã e slabã ºi îþi va replica prompt: pune bãrbaþii sã nascã ºi fii sigur cã rasa umanã va deveni istorie.

Ce spune ºtiinþa Femeile au într-adevãr un prag al durerii inferior, dar asta nu are de-a face cu tãria lor. Bãrbaþii pur ºi simplu simt durerea altfel decât femeile, resimþind-o la un prag de intensitate redus. Femeile au mai mulþi receptori pentru durere în piele, de aici ºi durerile mai multe.

Oamenii de ºtiinþã cred cã are legãturã cu prezenþa proteinei GIRK2, aflatã într-o concentraþie mai micã adesea la femei.

Aceasta inflenteaza felul în care morfinã ºi alþi calmanþi naturali aflaþi în organism blocheazã durerea.

Apoi, se pare cã în cazul femeilor este nevoie de dublul cantitãþii acestei proteine pentru calmarea durerilor, comparativ cu bãrbaþii.

Excepþie face însã perioada sarcinii sau imediat dupã ce au nãscut.

Endorfinele ºi un cocteil de alte chimicale rãspunzãtoare cu senzaþia de bine, care se tot strâng în organismul femeii pe perioada sarcinii, fac cã femeia sã poatã trece cu bine peste naºtere. De altfel, în asta constã strãlucirea tipicã de care vorbesc mulþi, privind chipul unei femei însãrcinate.

Cu alte cuvinte, cu excepþia aducerii pe lume a unui copil, când se schimbã radical lucrurile, femeile au într-adevãr un prag al durerii inferior, resimþind-o mai des ºi la o mai mare intensitate decât bãrbaþii.

emeilor le place sã vorbeascã ºi vorbesc

F

Nu degeaba se spune cã bãrbaþii sunt de pe o planetã bogatã în oxid de fier, iar femeile de pe o alta, unde abundã norii de acid sulfuric. Chiar ºi fãrã sã tragi cu ochiul la stereotipurile din filme, e limpede, cu ochiul liber, cã existã diferenþe majore între femei ºi bãrbaþi din acest punct de vedere, al comunicãrii. În timp ce pe Marte

“sunt bine” înseamnã cã “totul e bine”, pe Venus “sunt bine” e un cod pentru “dacã nu vezi mai repede cã mi-am tãiat pãrul un centimetru, poþi dormi pe canapea noaptea asta”.

Ce spune ºtiinþa Regiunile din creierul unei femei responsabile cu limbajul sunt cu peste 17% mai mari decât cele ale bãrbaþilor, ceea ce le face sã fie superioare într-o conversaþie. Mai mult decât atât, creierul unei femei e capabil sã facã mai multe lucruri deodatã: sã proceseze limbajul în ambele emisfere. Asta, în timp ce în cazul bãrbaþilor, în general, o singurã parte a creierului se ocupã cu aºa ceva în timpul unei conversaþii. În plus, în timp ce informaþiile se transfera dintr-o emisferã a creierului în alta cu viteza datã de fibrã optice, în cazul femeilor, creierul bãrbaþilor e încã pe dial-up.

De unde aceastã diferenþã? Nimeni nu ºtie încã, însã una dintre dovezi e faptul cã dupã ce creierul unei femei a avut de suferit similar cu cel al unui bãrbat, în urma unui accident, de exemplu, femeia îºi va redobândi capacitatea de a vorbi mai repede decât pacientul de sex opus.

F

emeile nu þin la bãuturã

Dã-i unei femei un shot de tequila ºi vei vedea cum va scãpa de inhibiþii îndatã ce acesta va ajunge în sânge. Mai eficient decât toate florile ºi conversaþiile din lume - spun toþi bãrbaþii care au fost la o petrecere ºi au pus ochii pe o femeie, dorindu-ºi sã petreacã noaptea cu ea.

Asta, în timp ce ei puteau goli toatã sticla de tequila, fãrã ca cheful de petrecere sã se strice.

Ce spune ºtiinþa E adevãrat, însã nu din cauza diferenþei de greutate, aºa cum ai fi tentat sã crezi.

Potrivit cercetãtorilor, adevãratul motiv pentru care femeile nu þin la bãuturã la fel de bine cã bãrbaþii este cã organismul reprezentanþilor celor douã sexe are un conþinut diferit de apã. În timp ce în cazul bãrbaþilor acesta este de circa 61%, la femei este de numai 52%.

Deºi nu pare o diferenþã majorã, corpul bãrbatului devine astfel un barman viclean, dar iscusit, care adãugã apã peste bãuturã. În plus, femeile au de pierdut ºi din cauza ficatu-

Actualitate 7 lui, producându-se mai puþinã enzima care neutralizeze alcoolul. Asta înseamnã ºi cã simt efectele alcoolului mai repede decât bãrbaþii ºi cã mahmurealã e mai cruntã în cazul lor ºi þine mai mult.

ãrbaþii nu descifreazã B bine culorile Probabil o scenã în care un cuplu se uitã la mai multe tipuri de vopsea, încercând sã o aleagã pe cea potrivitã pentru o încãpere - în care ea discuta cu entuziasm diferenþele de nuanþa, în timp ce el se uitã cruciº, încercând sã înþeleagã de ce albul are 30 de nume - îþi pare familiarã.

Se spune cã bãrbaþii nu pot descifra culorile, împerechind adesea o ºosetã bleumarin la una neagrã sau refuzând sã poarte o nuanþã de mov deschis, pentru cã sunt convinºi cã e roz ºi vor fi arãtaþi cu degetul pe stradã. Între timp, femeile par obsedate de culori, combinând cu meticulozitate accesorii de diferite nuanþe ºi extaziindu-se peste mãsurã la vederea micilor diferenþe de nuanþa, lucru greu, dacã nu imposibil de înþeles de cãtre bãrbaþi.

Ce spune ºtiinþa Gena care permite perceperea culorii roºu se afla doar în cromozomul X, ceea ce înseamnã cã bãrbaþii sunt clar dezavantajaþi.

Culoarea, pena la urmã, este definitã de abilitatea noastrã de a percepe roºul, verdele ºi albastrul, iar fiecare altã culoare pe care o vedem este o combinaþie între acestea.

Prin urmare, datã fiind conformaþia lor geneticã, femeile au un spectru mult mai larg de culori pe care le pot vedea, cu 40% mai mare.

De unde aceastã abilitate? Are, din nou, legãturã cu mâncarea. În timp ce bãrbaþii erau la vânãtoare, dezvoltându-ºi abilitãþile spaþiale, femeile adunau fructe ºi legume. Abilitatea lor de a distinge mai multe nuanþe de roºu le permitea sã le culeagã doar pe cele coapte. În plus, existã ºi nuanþã de roºu a fructelor otrãvitoare, ce trebuia ocolitã, aºa cã de aceastã abilitate, de a distinge cu exactitate nuanþele, depindea, pânã la urmã, supravieþuirea.

Cele care deprinseserã aceastã abilitate ºi-au transmis astfel gena mai departe.

Ulpia Traiana Sarmisegetuza, readusã la viaþã de un circuit turistic inedit n circuit turistic cultural, fãrã teliere de lucru cu tehnicã romanã U precedent, care are în centru vesA tigiile romane, ar putea pune într-o nouã luminã Colonia Ulpia Traia Sarmisegetuza, capitala Daciei Romane.

Fosta capitalã a Daciei Romane va fi promovatã în Peninsulã, iar pe lângã Ulpia Traiana Sarmisegetuza, circuitul include ºi provincia Cagliari din Sardinia, zona Cap Bon din Tunisia ºi regiunea Krasnodar din Rusia.

Proiectul este menit sã promoveze turismul cultural ºi alãturã în mode firmesc zone din patru colþuri care aparent nu ar avea mai nimic în comun. Toate regiunile amintite au fãcut parte din Imperiul Roman ºi pãstreazã ºi acum importante urme ale civilizaþiei romane ºi tocmai aceastã zestre istoricã se doreºte a fi valorificatã, prin intermediul unui amplu proiect ce beneficiazã de sprijinul CIUDAD, un progam internaþional care vizeazã Cooperarea pentru Dezvoltare Urbanã ºi Dialog. În România, turiºtii vor fi îndemnaþi sã viziteze ruinele Coloniei Ulpia Traiana Sarmisegetuza, vechea capitalã a provinciei romane Dacia Felix, oraº fondat chiar de împãratul Traian. Iar istoricii spune cã în ceea ce priveºte Sarmisegetuza, marele avantaj este cã, spre deosebire de alte capitale provinciale romane, localnicii nu au construit un nou oraº peste cel vechi, roman, astfel cã turiºtii pot admira întreaga splendoare urbanisticã a acestui oraº important.

Cei care vor opta pentru un astfel de circuit au ocazia sã viziteze, într-un tur de douã sãptãmâni, o insulã ºi o peninsulã din Mediterana, una dintre staþiunile de lux din Rusia ºi una dintre cele mai frumoase zone din România, acolo unde se aflã oraºul îngropat al romanilor.

Potrivit proiectului, reþeaua internaþionalã care acoperã vechile provincii de la extremitãþile lumii romane va reuni meºteºugari, firme ºi întreprinzãtori locali. În plus, vor fi stimulaþi mai ales tinerii ºi femeile sã se implice în ateliere de lucru, în care vor redescoperi vechile tehnici folosite de romani ºi vor primi asistenþã pentru realizarea unor produse în conformitate cu reþetele antice. De asemenea, pe lângã promovarea ce va fi fãcutã acestor zone pline de încãrcãturã istoricã, programul îºi propune sã exploateze multitudinea de produse ºi materiale lãsate în urmã de romani. Sarmisegetuza Ulpia Traiana a fost capitala Daciei Romane din anul 106, când a fost fondat acest oraº, ºi pânã în timpul retragerii aureliene, din perioada 271 – 274. În ciuda numeroaselor reorganizãri ale provinciei romane, oraºul fondat de împãratul Traian ºi-a conservat statutul de metropolã, însã apoi a fost abandonat, pentru cã, dupã plecarea legiunilor romane, el nu mai putea fi apãrat. Acum, ca urmare a dezvoltãrii turismului cultural, el ar putea fi readus la viaþã.

Clara POPESCU

Concurs de parapantã, la Uroi P arapantiºtii din toatã þara îºi dau întâlnire la Uroi, lângã Simeria într-o competiþie neconvenþionalã.

Mãgura Uroiului este considerat de parapantiºti unul dintre cele mai apreciate locuri pentru practicarea acestui sport extrem cu parapanta, iar concursul programat pentru începutul lunii iunie este aºteptat cu nerãbdare. Astfel, în perioada 1 – 3 iunie va avea loc Festivalul de zbor “Îngerii prieteniei”, competiþia aflându-se la cea de a doua ediþie. Organizatorii

anunþã o mulþime de surprize, dar, la fel ca ºi anul trecut, nu vor lipsi focul de tabãrã, mâncarea servitã din ceaun, ori carnavalul costumelor, care se va desfãºura în aer. În prima zi a competiþiei, concurenþii se vor acomoda cu zona ºi vor executa un zbor de recunoaºtere, pentru ca în cea de a doua zi sã debuteze competiþia propriu – zisã, care va cuprinde trei manºe de zbor cu aterizare la punct fix.

Anul trecut, festivalul s-a bucurat de o participare numeroasã ºi peste o sutã de împãtimiþi ai parapantismului au intrat în competiþie.

Clara POPESCU

8 Actualitate

Cronica Simeriei |Luni, 14 mai 2012

Recuperarea sporurilor salariale acordate bugetarilor în perioada 2008-2010 se anuleazã n urma demersurilor Îdeputat fãcute ºi de doamna Monica Iacob-Ridzi,

erate ilegale în urma raportului Curþii de Conturi.

plenul Camerei Deputaþilor a adoptat în ºedinþa de astãzi anularea recuperãrii sporurilor salariale acordate funcþionarilor publici în perioada 2008-2010 consid-

Propunerea legislativã votatã astãzi prevede aprobarea scutirii de la platã a sumelor reprezentând venituri salariale pe care angajaþii din sectorul bugetar ar fi trebuit sã le resti-

tuie ca urmare emiterii deciziilor de impunere.

“Adoptarea acestei legi reprezintã o recunoaºtere a unui drept acordat angajaþilor în baza contractelor colective de muncã. Încã de la începutul luãrii deciziei aplicãrii acestei

mãsuri, am considerat cã li se face o mare nedreptate celor angajaþi în sectorul bugetar ºi am facut toate demersurile necesare pentru a stopa reþinerea acestor sume. Prin votul acordat astãzi în Parlamentul României, toþi

bugetarii care au beneficiat de sporuri în perioada 2008 2010, inclusiv cei din Valea Jiului, nu vor mai fi în situaþia de a le fi reþinute din salariu sumele de bani acordate”, a declarat doamna deputat Monica Iacob- Ridzi.

”Bãieþii deºtepþi” ai energiei ar putea fi amendaþi usturãtor ºi obligaþi sã returneze toþi banii in anchetele declanºate de Comisia Europeanã privind contractele din energie ale ”bãieþilor deºtepþi” au început sã rãzbatã informaþii cã s-ar putea ca aceºti bãieþi sã ramburseze toate sumele încasate necuvenit ºi sã plãteascã amenzi grele. Acest lucru l-a declarat ºi ºeful misiunii FMI, Jeffrey Franks pentru Ziarul Financiar.

D

În urma scandalurilor repetate ºi a informãrilor/sesizãrilor primite de Comisia Europeanã aceasta doreºte sã stabileascã dacã Hidroelectrica a subvenþionat în mod indirect ”clienþii favoriþi” vânzându-le energie electricã la preþuri sub nivelul pieþei sau achiziþionând de la aceºtia la preþuri peste nivelul pieþei.

Ca urmare, Comisia Europeanã a anunþat în aprilie cã a iniþiat cinci investigaþii aprofundate distincte pentru a evalua dacã Hidroelectrica a încãlcat normele comunitare privind ajutorul de stat, executivul UE arãtând cã sunt indicii cã statul a influenþat compa-

nia sã încheie contracte de vânzare ºi cumpãrare a energiei la preþuri preferenþiale.

Contractele bilaterale de vânzare a energiei au fost încheiate de Hidroelectrica între 2001 ºi 2003 ºi expirã în 2014, 2015 sau 2018.

Compania vinde aproximativ 70% din energie pe care o produce prin aceste acorduri bilaterale, la preþuri sub media pieþei. ªeful misiunii Fondului Monetar Internaþional, FMI, în România, Jeffrey Franks a fãcut la rândul sãu precizãri la acest caz ”rãsunãtor”, care preocupã ºi Fondul.

Acesta a precizat pentru zf.ro cã “bãieþii deºtepþi” care au contracte preferenþiale cu Hidroelectrica ar putea sã

plãteascã amenzi ºi sã ramburseze toate sumele de care au beneficiat dacã ancheta Comisiei Europene stabileºte cã aceste contracte au reprezentat ajutoare de stat.

“La Hidroelectrica, dacã ancheta Comisiei Europene va stabili cã a

fost ajutor de stat, atunci aceºti beneficiari va trebui sã dea înapoi toatã suma (...) Sunt motivaþi sã fie de acord cu noile condiþii ale statului. Urmeazã alte negocieri ºi se va cere o îmbunãtãþire a condiþiilor”, a spus Franks.

El a arãtat cã o parte dintre “bãieþii deºtepþi” au fost de acord cu renegocierea contractelor, dar mai sunt unii care refuzã sã semneze în noile condiþii.

Jeffrey Franks a refuzat sã dea numele firmelor care nu sunt de acord cu renegocierea contractelor, dar a menþionat cã este în interesul acestora sã fie de acord cu propunerile fãcute de autoritãþi, pentru cã riscã sã aibã pierderi mai mari dacã ancheta CE va stabili cã a fost ajutor de stat.

De precizat cã Ministerul Economiei va renegocia contractele cu

aºa numiþii “bãieþi deºtepþi” din energie în maxim zece zile, a declarat ministrul Economiei, Daniel

Chiþoiu, în urma discuþiilor de la BNR cu reprezentanþii FMI ºi ai Comisiei Europene.

Ileana FIRÞULESCU

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului |Luni, 14 mai 2012 inistrul educaþiei Ioan Mang este obligat sã M îºi dea demisia din Cabinetul Boc pentru cã îi lipseºte calitatea moralã de a conduce învãþãmântul din România, fiind un recidivist în ce priveºte furtul intelectual, pe baza cãruia ºi-a obþinut titlurile ºtiinþifice. În primã instanþã, Victor Ponta a propus-o pentru postul de ministru al Educaþiei pe Corina Dumitrescu, un om care s-a dovedit a fi agramat, aflat în grave conflicte de interese, implicat, de ºase ani, într-un proces de plagiat ºi care a prezentat opiniei publice un CV umflat cu studii inexistente, acte dezonorante pentru orice fel de cadru didactic, chiar ºi de ciclu primar, ba chiar ilegale.

A doua propunere a lui Victor Ponta pentru acest minister esenþial pentru viitorul acestei þãri, domnul Ioan Mang, este, din nefericire pentru România, un personaj din aceeaºi categorie cu doamna Corina Dumitrescu.

Ioan Mang se dovedeºte a fi nimic altceva decât un plagiator de duzinã care îºi însuºeºte munca altora. Falsul intelectual este o infracþiune.

PDL cer e demisia plagiatorului Ioan Mang de la Ministerul Educaþiei Diferenþa de ofertã în materie de resurse umane între USL ºi PDL este extrem de elocventã. PDL a dat frâiele educaþiei pe mâinile unui om de ºtiinþã recunoscut la nivel mondial pentru care ºi laureatul premiului Nobel Jean Marie Lehn avea cuvinte de laudã.

PSD propune românilor miniºtri agramaþi sau plagiatori pentru a decide viitorul copiilor lor.

Martie 2009, Jean Marie Lehn, laureat al premiului Nobel pentru chimie: «Daniel este o persoanã foarte inteligentã, ambiþioasã, foarte talentat în a lucra cu oamenii ºi un excelent chimist. Cred cã implicându-se în politicã are un rol important de jucat pentru ºtiinþã ºi cred deasemenea cã

poate sã fie foarte util pentru comunitatea de oameni de ºtiinþã din România, unde în mod evident, mai sunt multe de fãcut pentru a aduce în faþã cercetarea ºi aplicaþiile sale” Odatã cu demonstrarea faptului cã Ioan Mang nu este nimic mai mult decât un plagiator este de înþeles de ce ministrul educaþiei îºi propunea încã din prima zi sã inventeze un examen general de absolvire a liceului într-un bacalaureat pe care ºi domnia sa sã-l poatã lua.

Victor Ponta a urmat tradiþia PSD de impunere în funcþii de ministru a unor plagiatori. Cazul Mircea Beuran din 2003 a fost doar un simptom care confirmã boala cronicã a PSD – resursele lor

umane sunt profund virusate, sunt formã fãrã fond, sunt oameni care ºi-au construit cariere academice pe furt.

Prin urmare, pentru cã legea României spune cã persoanelor dovedite cã au plagiat li se interzice ocuparea posturilor didactice ºi de cercetare, solicitãm demisia imediatã a domnului Mang, ci ºi a celui care l-a adus în fruntea Ministerului Educaþiei.

Solicitãm ca acest lucru sã se întâmple cât mai rapid, înainte ca reformele iniþiate de PDL sã fie stopate de niºte incompetenþi, în încercarea lor de a transforma România întro þarã de analfabeþi funcþionali.

USL nu are nici un drept sã gestioneze un domeniu important precum educaþia, sã

recurgã la restauraþie dupã demararea unui proces de reformã lãudat de toate instituþiile europene, sã aducã haosul într-un sistem de care depinde viitorul României.

Din punct de vedere moral, nu poþi cere performanþã de la elevii ºi studenþii din România dacã tu eºti primul la furt ºi copiat. În þãrile normale ale lumii, þãri în din rândul cãrora sperãm cã ºi România face parte, plagiatorii sunt descoperiþi ºi plãtesc pentru furt.

Preºedintele Ungariei Pal Schmitt a demisionat anul acesta dupã ce suspiciunile apãrute privind plagiatul din teza sa de doctorat au fost probate, iar titlul universitar i-a fost retras.

Ministrul apãrãrii din Germania, Karl Theodor zu Gutenberg, a demisionat ºi ºi-a pierdut titlul universitar dupã ce s-a demonstrat cã lucrarea sa de doctorat nu este originalã.

Vicepreºedintele Parlamentului European, Silvana Koch Mehrin, a demisionat în mai 2011 ºi ºi-a pierdut titlul universitar dupã ce au apãrut suspiciuni de plagiat în ce priveºte lucrãrile sale ºtiinþifice.

Locuitori mai puþini, consilieri la fel de mulþi iciun oraº din Hunedoara nu mai are locuitorii de la alegerile trecute, dar numãrul consilierilor rãmâne neschimbat.

Nicio primãrie nu va avea mai puþini aleºi, chiar dacã populaþia a scãzut simþitor.

N

Suntem mai puþini, dar aleºii vor fi la fel de mulþi. Chiar dacã statistic populaþia a scãzut, asta nu afecteazã nicio primãrie din Hunedoara, iar consilierii locali vor fi tot atâþia

ca ºi în mandatul actual.

Asta e valabil ºi la Petroºani, unde numãrul aleºilor va rãmâne acelaºi, chiar dacã populaþia oraºului a scãzut cu aproape 2.000 de locuitori. „Conform Legii administraþiilor publice locale nr. 215/2001, la un total de populaþie între 20.000 ºi 50.000 de oameni, numãrul de consilieri este de 19. Numãrul se stabileºte de prefect, prin Ordonanþã, þinând cont de numãrul populaþiei existente la 1 iulie 2011.

Astfel, la Petroºani vom avea tot 19 consilieri”, a precizat juristul Adrian Negoe, secretarul primãriei Petroºani.

Judeþul Hunedoara are mai puþin de 400.000 de persoane, relevã rezultatele provizorii ale recensãmântului populaþiei ºi locuinþelor. Datele aratã cã oraºele hunedorene sunt cele mai populate. La sate, trãiesc la aceastã orã puþin peste 100.000 de hunedoreni. Capitala judeþului, Deva, are cei mai mulþi locuitori, peste 55.000.

Aceasta este urmatã de Hunedoara, Petroºani, Vulcan ºi Lupeni. Comuna cu cei mai puþini locuitori din judeþul nostru rãmâne Bãtrâna, unde trãiesc astãzi 124 de persoane.

Luiza ANDRONACHE

Mariana Câmpeanu, datorii cât un Logan ãraci ºi cinstiþi, cam aºa ar putea fi descriºi miniºtrii Cabinetului Ponta care, cel puþin în declaraþiile de avere, sunt plini de datori.

S

Iar deputatul hunedorean mariana Câmpeanu, proaspãt „unsã” ministru al Muncii, se aflã pe locul 13 în ceea ce priveºte nivelul sumelor datorate.

Cu o datorie de 9.500 de euro, deputatul hunedorean Mariana Câmpeanu, noul ministru al Muncii, se aflã pe locul 13 în Guvernul Ponta in ceea ce priveºte sumele pe care le are de restituit. O

sumã deloc mare dacã þinem cont de faptul cã pe locul I se aflã Rovana Plumb cu nu mai puþin de 852.000 de euro datorie.

Totuºi, dacã þinem cont de declaraþia de avere a Marianei Câmpeanu, aceasta nu se poate considera un politician sãrac. Are în proprietate douã etrenuri – unul intravial ºi unul agricol – trei apartamente în Bucureºti – diontre care douã moºtenite – ºi o casã de vacanþã. Deþine ºi un autoturism Ford cumpãrat în 2007, peste 31.000 de euro în conturi ºi un venit anual de aproape 490.000 de lei reprezentând indemnizaþia de parlamentar.

Clara POPESCU

10 Actualitate

Cronica Simeriei |Luni, 14 mai 2012

Interviu cu Vasile Hriþac candidatul USP la funcþia de Primar al Oraºului Simeria

SIMERIA TREBUIE CONDUSÃ CU DÃRUIRE ªI PROFESIONALISM

CU SIMERIENI PENTRU SIMERIENI andidatul USP la Primãria Simeria, Vasile Hriþac este încrezãtor cã de luna viitoare va fi noul primar al oraºului Simeria.

C

ªi-a întocmit un program administrativ prin care, dupã ce a radiografiat foarte atent situaþia economicã, a gãsit soluþii pentru dezvoltarea atât pe orizontalã cât ºi pe verticalã a oraºului Simeria ºi a satelor aparþinãtoare de acesta.

Vasile Hriþac este o persoanã pragmaticã, iar în opinia sa a venit în sfârºit momentul ca dupã 22 de ani Simeria sã-ºi depãºeascã statutul de vecin sãrac al municipiilor Deva ºi Hunedoara ºi sã intre într-o realã competiþie economicã cu acestea.

Care sunt principalele obiective pe care le propuneþi pentru Simeria ?

Oraºul nostru are potenþialul necesar unei dezvoltãri economice imediate, prin care sã asigure o creºtere substanþialã a nivelului de trai pentru toþi locuitorii sãi. Sunt multe obiective prioritare în Simeria, numai cã acestea trebuie definite astfel încât sã devinã realitate, sã poatã fi finalizate. Mai mult, în situaþia în care suntem noi… venind din exteriorul administraþiei publice locale, nu avem altã opþiune decât aceea de a convinge simerienii cã propunerile noastre nu sunt doar angajamente de campanie electoralã.

Mai concret - cum se vede viitorul Simeriei în programul lui Vasile Hriþac ?

Simeria trebuie sã devinã un pilon al dezvoltãrii economice în zonã, asta este clar.

Definiþi zona ?

Oraºul ca ºi centru administrativ ºi localitãþile limitrofe, astfel încât locuitorii din comunele ºi satele situate, de jur împrejurul Simeriei, la o distanþã mai micã de 10-20 km sã-ºi gãseascã un loc de muncã aici. La ora actualã ºtim cu toþii cã în zona ruralã locurile de muncã lipsesc cu desãvârºire. Acestor oameni trebuie sã li se ofere o ºansã. În momentul în care zona se dezvoltã economic va trebui sã dezvoltãm ºi sistemul de transport urban, va trebui sã asigurãm naveta salariaþilor de la domiciliu la locul de muncã ºi invers.

Dezvoltând economic zona,

veniturile populaþiei vor creºte ºi în mod automat va creºte ºi standardul de viaþã. În momentul în care ai un venit sigur ºi consistent vei dori un alt mod de viaþã. La ora actualã foarte mulþi locuitori ai Simeriei ºi-au exprimat dorinþa de a-ºi schimba locuinþa. Nu mai sunt mulþumiþi de apartamentele construite înainte de anii `80, cu o suprafaþã utilã de 40-80 metri pãtraþi. Vor avea nevoie de un teren pe care sã-ºi construiascã o locuinþã unifamilialã , proprietate personalã, la standard cât mai ridicat.

Pentru a veni în întâmpinarea acestora vom derula un program de dezvoltare urbanisticã.

Vã gândiþi la dezvoltarea unei zone rezidenþiale?

Toatã lumea discutã acum despre zone rezidenþiale, despre dezvoltatori imobiliari, despre construcþii de locuinþe, dar nimeni nu se gândeºte cã o mare parte a populaþiei , cel puþin din zona Simeriei, nu are veniturile necesare, care sã ofere garanþii în cazul contractãrii unui credit pe termen lung pentru cumpãrarea unei locuinþe , sau construirea ei. Chiar dacã administraþia publicã localã , va contacta investitori din domeniul imobiliar, nu realizãm mare lucru pentru populaþia Simeriei. Aceºtia vor începe sã construiascã. Întrebarea care se pune este - pentru cine construiesc aceºti investitori dacã n-au la cine sã vândã locuinþele ?

Au tinerii de condiþie medie din Simeria ºansa sã-ºi construiascã o locuinþã ?

La ora actualã, atât actualul cât ºi fostul Primar al Simeriei, se laudã cã au împroprietãrit tinerii cu terenuri destinate construirii de locuinþe. Am putea spune cã este un lucru foarte bun. Din pãcate acest demers absolut normal, s-a transformat într-o bãtaie de joc la adresa tinerilor ºi a celorlalþi beneficiari de terenuri atâta timp cât în acea zonã nu au fost asigurate utilitaþile necesare. Vorbim aici de extindere reþele de apã ºi canalizare, alimentare cu energie electricã, strãzi.

Nu numai tinerii doresc sã-ºi construiascã o locuinþã. Foarte multi simerieni au declarat cã au solicitat Primãriei terenuri sã-ºi construiascã o locuinþã familialã, întrucât actualele locuinþe, pe care le deþin, nu mai corespund standardelor lor de viaþã.

Apartamentele construite prin anii `70 nu mai corespund ca dimensiune pentru o familie alcãtuitã din 6, 7 persoane. Rãspunsul primit de la autoritãþile locale este unul negativ - nu existã terenuri. În aceastã situaþie, foarte urgent, va trebui sã identificãm terenuri care sã poatã fi atribuite prin concesiune tinerilor, în baza Legii Nr. 15/2003, sau sã se vândã direct cãtre cei care doresc sã-ºi construiascã o locuinþã familialã. Respectându-ne obligatiile care ne revin ca autoritate publicã localã, va trebui sã asigurãm toate utilitãþile, în sensul de a moderniza cãile de acces, de a realiza infrastructura necesarã, respectiv de a extinde reþelele de apã, canalizare, energie electrica, telecomunicaþii.

Motorul creºterii economice sunt investiþiile. Cu ce ofertã veniþi în calea investitorilor ?

Simeria devine din ce în ce mai atractivã pentru investitori, fiind amplasatã la intersectia unor importante cãi rutiere si feroviare. În acelaº timp susþinem în mod categoric constructia aeroportului la Sãuleºti. Condiþia de bazã este însã împroprietãrirea cu întreaga suprafaþã, doveditã prin acte, a proprietarilor de drept, urmatã de o despãgubire justã a acestora ºi nu prin deposedarea lor abuzivã aºa cum încearcã actuala administraþie localã. În mod evident, un aeroport ar reuºi sã atragã ºi mai mulþi investitori. În al doilea rând, în Planul de Urbanism General a Oraºului Simeria, aflat în lucru în acest moment, vor trebui delimitate clar zonele care vor avea ca destinatie Parcuri industriale sau zone economice. Aceastã delimitare trebuie sã fie în concordanþã cu tendinþa viitoare de dezvoltare a ceea ce, pe zi ce trece, devine tot mai vizibilã conurbaþia Hunedoara-DevaSimeria.

Respectându-ne obligatiile care ne revin ca autoritate publicã localã, va trebui sã asigurãm ºi în aceste zone toate utilitãþile, în sensul de a asigura cãile de acces, de a realiza infrastructura necesarã, respectiv reþele de apã, canalizare, energie electrica, telecomuni-

caþii.

De ce ar veni investitorii la Simeria când la doar câþiva kilometri se aflã Deva, reºedinþa judeþului ? În acest moment în ambele localitãþi, ca amplasament ºi ca utilitãþi, sunt aceleaºi condiþii. Din acest punct de vedere nu este nicio diferenþã între Deva si Simeria. În calitate de Primar al Oraºului Simeria voi arãta mult mai multã deschidere cãtre investitori, atât cei locali cât ºi cei strãini.. Aceºtia vor fi trataþi cu respect ºi cu decenþã, pentru cã ei creazã plusvaloarea, creazã locuri de muncã ºi asigurã dezvoltarea zonei respective.

Investitorul nu trebuie privit ca un om care vine doar sã-ºi urmãreascã propriul interes – max-

imizarea profitului, el vine ºi participã direct la dezvoltarea zonei la creºterea nivelului de trai.

Toatã lumea vorbeste despre atragerea de investitori. Ce atitudine aveþi faþã de cei care existã deja în Simeria ?

Oamenii de afaceri locali, ca în orice constructie trainicã, reprezintã fundamentul acestei realizãri. Nu pot concepe dezvoltarea Oraºului Simeria farã implicarea nemijlocitã a acestora. În ceea ce mã priveste ei nu sunt doar o masã de manevrã în campania electoralã, oameni buni doar la a finanþa diverse campanii electorale, ei sunt pilonii pe care se va construi dezvoltarea ulterioarã a Simeriei.

OBIECTIVE PRINCIPALE: - Crearea a 300 locuri de munca prin finalizarea Parcului de Afaceri al Regiunii Vest - Construirea in acest an a unui bloc ANL la intersectia strazilor Aurel Vlaicu si 1 Decembrie - Finalizarea canalizarii in oras si satele apartinatoare Orasului Simeria - Asfaltarea tuturor strazilor din orasul Simeria - Realizarea unor terenuri sintetice de fotbal si tenis - Extinderea spatiilor verzi prin amenajarea la Uroi - zona Magurii - a unui parc in suprafata de 16 hectare - Constructia unei noi biserici ortodoxe in centrul orasului, intre strazile Avram Iancu si Atelierului

Fapt divers 11

Cronica Simeriei |Luni, 14 mai 2012

Mituri despre alimente, demontate neori, ceea ce credem despre alimente ºi nutriþie nu este în acord cu realitatea. Este necesar cã miturile despre alimente sã fie demontate.

U

Legumele congetale sunt mai mai puþin sãnãtoase decât cele proaspete. Da! Cu o condiþie: sã mãnânci legume din propria ta grãdina. Dacã nu poþi face asta afla ca legumele congelate sunt mai sãnãtoase decât cele proaspete. Legumele pe care le gãseºti în magazine congelate au fost îngheþate la temperaturi foarte scãzute în cel mult o ora-doua de la recoltare, scrie Yahoo Shine preluat de Ziare.com.

Salatã fãrã grãsime este cea mai bunã alegere.

Salatele sunt o sursã importantã de licopen ºi luteina, dar aceste douã substanþe, extrem de utile pentru sãnãtate nu pot fi bine asimilate în absenþa unei cantitãþi minime de grãsimi. Aºa cã,

INTEGRAME Aici, de faþã!

uleiul de mãsline în salatã este nu doar necesar pentru gust, ci ºi pentru sãnãtate.

Surse bune de grãsimi în salate sunt ºi brânza degresatã, avocado ºi nucile.

Carnea de porc îngraºã.

Carnaþii carnea grasã, da, dar o porþie de muºchi de porc are circa 140-150 de calorii, adicã la fel de multe câte se gãsesc într-o bucatã de piept de pui fãrã piele.

Sucurile de fructe sunt sãnãtoase pentru cã au fructoza. În fapt, organsimul nu poate face diferenþa între zaharul rafinat ºi fructoza. Cel mai bine este sã mãnânci fructele întregi.

Trebuie sã bei opt

pahare de apã. Da este fundamental sã bei apa ºi sã te pãstrezi bine hidratata, dar apã existã ºi în supã, ºi în fructe, ºi în ceai ºi cafea.

Peºtele conþine mult sodiu. În peºtele afumat, în peºtele sãrat se gãseºte mai mult sodiu, dar în peºtele proaspãt, de apã dulce sau de apã sãratã, cantitatea de sodiu este în limite mai mult decât normale. În 100 de grame de cod sunt 66 de miligrame de sodiu, de exemplu.

Alimentele care conþin vitamine ºi nutrienþi adãugaþi sunt mai sãnãtoase.

Adevãrul este undeva la mijloc. Laptele cu adaos de vitamina D este o alegere foarte bunã, de exemplu, dar cantitãþile de vitamine în plus din unele alimente sunt nesemnificative.

SUDOKU

Douã reþete cu cãpºuni ste vremea cãpºunilor. Sunt atât de sãnãtoase ºi atât de gustoase încât meritã incluse în toate preparatele, nu doar în cele dulci. Cele de mai jos sunt un îndemn ºi o demonstraþie.

E

Salatã de cãpºuni cu portocale ºi dressing dulce Aceastã salatã este perfectã alãturi de carne la grãtar, dar merge foarte bine ºi simplã. Ca sã faci salata de cãpºuni cu portocale ai nevoie de o cãpãþânã potrivitã de salatã verde, 200 de grame de cãpºuni, un ardei gras galben, douã portocale mici.

Pentru sos ai nevoie de: douã fire de ceapã verde (numai partea albã), o linguriþã de muºtar dulce, o lingurã cu oþet balsamic, o linguriþã cu miere (sau o linguriþã cu zahãr), sare ºi piper, trei linguri cu ulei. Dacã vrei mai adaugã crutoane ºi fulgi de migdale.

Spalã ºi curta salata, cãpºunile, ardeiul ºi curãþã portocale. Rupe salata în bucãþi.

Taie cãpºunile în douã, taie ardeiul fâºii subþiri ºi taie feliile de portocalã în trei sau patru. Pune într-un bol salatã, apoi ardeiul gras, apoi portocalele ºi cãpºunile.

Pune într-un blender ceapã tocatã în bucãþele. Adãugã mierea (dizolvatã într-o linguriþã de apã cãlduþã), muºtarul ºi oþetul. Omogenizeazã bine. Pune dressingul peºte salatã din bol. Pune un praf de sare, piper proaspãt mãcinat ºi, la final, uleiul.

Amestecã uºor. Lasã la rece o jumãtate de orã. Când serveºti adãugã crutoanele ºi fulgii de migdalã. Este un adevãrat regal.

Salatã de spanac cu cãpºuni ºi alune

Un Leica din 1923, vândut cu peste douã milioane de euro fost stabilit un nou record în ceea ce priveºte preþul unui aparat de fotografiat.

Un Leica, fabricat în Germania în 1923, a fost vândut cu mai mult de douã milioane de euro, la o licitaþie.

Preþul de plecare a fost de 800.000 de euro.

A

Un aparat Leica, vechi de 89 de ani a fost vândut, la Viena, pentru suma record

de 2.160.000 de euro.

Precedentul record datã din 2011, când tot pentru un Leica se plãtise suma de 1.320.000 de euro, scrie Le nouvel Observateur.

Aparatul de fotografiat în cauzã, un Leica seria 0 cu numãrul

116, este unul din cele 12 de aparate despre care se ºtie cã mai existã în prezent

din cele 25 care au fost fabricate de celebra manufactura germana, în perioada 1923-1925.

Primul Leica din serie (cel cu numãrul 107) a fost vândut în 2007, pentru “doar” 336.000 euro.

Aparatul este în stare de funcþionare, iar cumpãrãtorul a rãmas anonim.

Din suma plãtitã de cumpãrãtor, 360.000 de euro reprezintã impozit, restul fiind banii încasaþi de vânzãtor.

Este o salatã simplã ºi gustoasã. Ai nevoie de 400 de grame de frunze de spanac proaspãt, 400 de grame de cãpºuni, 100 de grame de alune nesãrate, doua linguri de ulei, sare ºi piper, o lingurã de oþet balsamic, eventual o linguriþã de zahãr sau miere.

Spalã frunzele de spanac, scurge-l bine ºi pune-l într-un bol. Taie cãpºunile spãlate bine în douã ºi pune-le peste spanac.

Adaugã alunele ºi amesteca puþin.

Combina zahãrul, sarea ºi piperul cu oþet balsamic ºi douã-trei linguri cu apa. Pune totul peste salata, apoi adãugã uleiul.

Amestecã ºi serveºte imediat. Ceva mai simplu, mai sãnãtos ºi mai gustos nu exista. În ambele reþete ingredientele sunt pentru patru porþii.

12 Monden

ãgura Uroiului este mândria simerienilor. Mãgura Uroiului este un fenomen geologic aparte, încãrcat cu simbolisticã, înconjurat de legende ºi declarat monument al naturii atât din punct de vedere geologic, cât ºi biologic.

M

“Cuºma de dac, lãsatã parcã pe-o sprânceanã” te lasã mut pe tine, turistul care cauþi liniºtea, natura, ineditul ºi nu în ultimul rând istoria.

Aici se gãsesc minerale rare, urme de locuinþe umane din neolitic, multe specii de plante, dar ºi vipera cu corn.

Pentru cine nu ºtie Mãgura Uroiului este o arie protejatã de interes naþional, are o suprafaþã de 10 hectare ºi este alcãtuitã din andezite cuarþifere ºi coloane Exista teorii conform cãrora aici ar fi existat o cetate dacicã sau un castru roman.

U

roi, o legendã cu zâne

Legenda spune ca demult, în vremuri ce-ºi pierd originea în timp, au existat trei frumoase zâne ce s-au luat la întrecere în

Cronica Simeriei |Luni, 14 mai 2012

Uroi, dealul ca o cuºmã de dac construirea unor cetãþi.

Una dintre ele a construit Cetatea Devei, alta cetatea Hunedoarei (Castelul Corvinilor), iar ultima, Minodora, a ales Mãgura Uroiului ca loc pentru cetatea ei.

Se spune cã acestã frumoasã zânã avea darul de a vorbi cu Dumnezeu, dar ºi cu Necuratul. Din aceastã pricina, feciorii nu aveau curajul sã o cearã de nevastã.

De teama necuratului, la terminarea cetatii, Minodora a omis sã mulþumeascã Domnului pentru ajutor, ºi astfel, la scurt timp, cetatea a dispãrut.

U

n sit unic

Mãgura Uroiului este un sit arheologic unic în þarã. Aici au fost descoperite urme ale existenþei umane din mai multe perioade istorice.

Vestigiile arheologice descoperite aratã faptul cã zona a fost locuitã încã din epoca bronzului.

S-au gãsit fortificaþii din epoca fierului, dar ºi tranºee datând din perioada celui de-al doilea Rãzboi Mondial. În masivul Mãgura Uroiului,

funcþiona ºi o mare carierã romanã, din care s-au extras mari cantitãþi de augit-andezit, pentru construcþiile ºi monumentele de la Ulpia Traiana, Micia ºi alte aºezãri din zonã. O descoperire unicã este un cuptor slav, din perioada în care acest popor migrator a ajuns în aceastã zonã, în secolele V-VI. Anii trecuþi, arheologii ºi studenþii veniþi în tabãrã au descoperit locuinþe ºi ateliere dacice, precum ºi un complex funerar din prima epocã a fierului. Au fost gãsite

urme ale populaþiei care a trãit în aceastã perioadã, iar cercetãrile continuã ºi în acest an pentru cã arheologii cred cã vor mai face ºi alte descoperiri. Cercetãtorii cred cã locuitorii au fost loviþi de o molimã având în vedere cã doar douã dintre cele zece rãmãºiþe umane erau întregi.

O

priveliºte de vis

De pe DN 7 poþi zãri silueta unui deal care aduce mult cu o cuºmã de dac. Este Mãgura

Uroiului. Forma unicã a dealului atrage privirea de departe.

Pe partea sa nordicã are un versant lin. Pe celelalte laturi, panta e serios înclinatã, iar pe o bunã porþiune este un perete stâncos, înalt de peste 100 de metri.

Ca sã ajungi lângã el trebuie sã pãrãseºti „drumul mare” la Simeria ºi sã te-ndrepþi spre satul Uroi. De aici e de-ajuns o jumãtate de orã sã ajungi, cu pasul, sus, pe culme.

Este locul din care poþi vedea aproape o jumãtate de judeþ, cea situatã la Sud de Mureº. Este locul unde orice simerian a fost cel puþin odatã.

Priveliºtea este nimicitoare. La stânga, în zare, îþi apar munþii dacilor care coboarã blând spre Orãºtie.

M

onument al naturii

Mãgura Uroiului este declaratã „monument al naturii” atât din punct de vedere geologic, cât ºi biologic. Geologii spun cã aici se gãsesc concentrate, pe o arie relativ restrânsã, mai multe tipuri de minerale rare.

Tot ei spun cã dealul s-a

format ca urmare a activitãþilor vulcanice intense din zonã, în urmã cu milioane de ani.

Mozaicul de plante adunat pe Mãgura Uroiului i-a fãcut ºi pe biologi sã-l declare ca zonã protejatã. Este vorba de sute de specii de plante concentrate pe 10 hectare, de la salcâmi galbeni pânã la trandafiri sãlbatici. Fauna nu este atât de spectaculoasã.

Totuºi, aceia care vor sã viziteze zona trebuie sã fie cu bãgare de seamã mai ales vara, deoarece pe Mãgura Uroiului trãiesc viperele cu corn, unele dintre cele mai periculoase reptile din România.

Arheologii au gãsit aici urme de locuire umanã încã din neolitic. Unii acrediteazã ideea cã pe deal ar fi existat o cetate dacicã. Nici teoria unui castru roman ridicat la Uroi nu este respinsã.

Cert este cã la forma actualã a dealului au contribuit din plin carierele de piatrã, care au funcþionat aici începând de pe vremea romanilor ºi pânã în urmã cu douã veacuri. În plus, pe vremuri, platoul de pe culmea dealului era locul perfect de întâlnire a tinerilor din satele Uroi, Rapolt ºi Rapolþel.

Clara POPESCU