Transilvania Impact, Nr. 1, 6 iulie 2012

CMYK

Săptămânal de Valea Jiului l Nr. 1 l vineri, 6 iulie 2012 l 1 leu www.tivj.ro l transilvaniaimpactvj@gmail.com l 0769 068 102

Statul, furat de ApaServ. De 5 milioane de euro!

F

ebra absorbţiei cu orice chip a banilor europeni generează situaţii dintre cele mai absurde. Una dintre acestea a apărut în Valea Jiului, unde autorităţile locale au decis că e mai bine să prejudicieze statul decât să piardă fondurile nerambursabile de la Bruxelles.

PAGINILE 4-5

Anca Groza, suflet prins între două lumi PAGINA A 7-a

Ultimul pod acoperit din Europa stă să se prăbușească sub ochii autorităților PAGINILE 12-13 CMYK

2 Diverse EDITORIAL

Ceea ce mă jenează …este dificultatea de a face parte dintr-un popor de indecişi.

Subiectivă, predicativă sau atributivă? Prefer să îmbrăţişez suveranitatea subiectului, resemnată acum, că am înţeles de ce aşa şi nu altfel. Într-o ţară în care Curtea Constituţională trebuie să decidă cine ne reprezintă la Bruxelles, întro ţară în care Ministerul Educaţiei admite că o propoziţie este deopotrivă subiectivă şi predicativă (albă, neagră, whatever… ), într-o ţară în care hoţul prins tot premier cinstit rămâne, într-o ţară guvernată de orgolii bolnave şi vanităţi plagiate, în care limba fagure de miere a ajuns un remix babilonic perpetuat de majori fără bac, într-o ţară în care alocaţia unui copil este aproape de 10 ori mai mică decât cea pentru hrana unui câine, într-o astfel de ţară nu are sens nici măcar să te revolţi. O astfel de ţară trebuie reconstruită, abia după ce îi vom da un straşnic TURN OFF. Claudia NICHIȚELEA

HOROSCOP

6-13 Iulie

Zeita Fortuna îti va fi favorabila saptamâna aceasta. Este o perioada favorabila finalizarii o data pentru totdeauna a afacerilor amânate si a planurilor care pãreau irealizabile. Vei fi multumit de rezultatele muncii tale. Este posibil sa primesti un ajutor de la prieteni. Sinceritatea si generozitatea ta îti vor permite sa faci fata celor mai dificile misiuni.

Este timpul sa cam termini ce aveai de lucru si sa te gândesti la vacanta care se apropie. Pentru moment trebuie sa-ti ndrepti atentia catre sfera profesionala. Anumite probleme cer o rezolvare imediata. Încearca sa eviti conflictele si neîntelegerile. Daca vei stii sa ocolesti pietrele ascunse sub apa, recompensa va veni de la sine.

Saptamâna aceasta te vei simti plin de optimism. Daca visezi la realizarea unei cariere, este timpul sa demarezi din plin o activitate care sa fie remarcata si apreciata, pentru cã va fi cu siguranta remarcata si apreciata. Este foarte bine pentru tine sa iei parte la dezvoltarea unui nou proiect. Cercul cunostintelor, în egala masura placute si folositoare se va extinde.

Felul tau dinamic este cheia succeselor pe care le ai. Saptamâna asta este ideala pentru rezolvarea problemelor indiferent de natura lor, fauririi de noi planuri pentru viitorul apropiat. Realizarile din planul profesional vor fi apreciate. Este foarte probabil progresul pe scara ierarhica. Fi atent la ceea ce spui pentru a nu scapa cuvinte care îi pot jigni pe colegii tai.

Armonia din interior poate fi cauzata de o situatie mai mult decât convenabila. Dorinta de a progresa pe plan profesional va fi încununata de succes, afacerile vor cunoaste un drum ascendent. Nu uita sa dai o mâna de ajutor, daca ti se cere, dar nu te încarca cu prea multe, fortele tale nu sunt nelimitate.

Saptamâna asta te gaseste usor obosit, asa ca ar fi mai rezonabil sa o lasi mai moale cu munca. Indecizia si abandonul vor domni. Ar mai bine sa astepti chiar daca nu prea ai chef sa faci asta. Este momentul sa te gândesti la o vacanta la modul cel mai serios. Vei fi multumit de rezultatele muncii tale.

Emotiile saptamânii acesteia îti vor permite sa uiti senzatia de viata monotona. Potentialul creactiv ta va ajuta sa folosesti timpul pentru a crea un proiect original si sa sa rezolvi problemele aparute. Îti vor veni idei grozave care îti pot schimba viata în cel ami bun mod cu putintã, încât sa devina de nerecunoscut. Este un timp favorabil pentru stabilirea de contacte.

Este necesar sa arati ce poti pe plan profesional. Demonstreaza-le colegilor de ce esti în stare. Prin aceste activitati vei crea bazele perfecte pentru o viitoare promovare. Dar nu-ti dedica tot timpul si toate fortele serviciului în detrimentul vietii personale care merita aceeasi atentie.

Vei fi în centrul atentiei tuturor.

Evenimentele te vor prinde în vârtejul lor si te vor tine mult timp de acum înainte. Autoritatea ta va fi oarecum îngradita, dar nu deveni suspicios. Fi atent la ce faci tu, dar mai ales fi atent la partenerii tai, asculta si sfaturile lor. Prietenii sunt gata sa te ajute, asa ca poti conta pe ei.

N-ai parte de o viata prea linistita. Sunt timpuri pline de evenimente. Esti plin de energie, esti în forta, poti face fata oricarei situatii. Încearca sa nu comiti acte irationale, care i-ar putea face sa sufere pe ceilalti. Vei fi multumit de rezultatele muncii tale.

Cei din jur vor fi surprinsi si în acelasi timp multumiti de eficienta si activitatile tale creatoare. Vei avea destule forte si mai ales succes în tot ceea ce vei face. Planurile pot fi îndeplinite în mai multe moduri, convenabile pentru tine.

Numai nu pierde timpul în zadar, ai atâtea de facut.... Vei fi multumit de rezultatele muncii tale.

Este o saptamâna în care îti vor fi necesare calitati cum ar fi concentrarea si talentul pentru a-ti servi propriile interese. Cu întelepciune si tact vei evita noi conflicte si intrigi, mai ales pe ultimele, care în ce te priveste, vor esua. Nu te încarca cu gânduri negative si vei fi în stare sa rezolvi orice problema. Asculta-ti intuitia, atunci când este necesar sa iei decizii pe loc.

Redactor șef: Anamaria NEDELCOFF 0726191341 Redacția: Claudia NICHIȚELEA Romwald CHEZU Mircea NISTOR Claudiu SEREA Website: www.tivj.ro e-mail: transilvaniaimpactvj@gmail.com Adresa: Str. Avram Iancu, bl. 12, Petroșani, jud. Hunedoara Publicație editată de SC MEDIA SS VALEA JIULUI SRL Tipărită la PRODCOM Tg. Jiu

Justitie 3

Scandal sexual în familia viceprimarului Stoica

C

asa viceprimarului din Vulcan, Angela Stoica, și apartamentul agentului Adrian Sucilă au fost răscolite de mascați în noaptea de marți spre miercuri. Acuzațiile procurorilor de la Parchetul Hunedoara vizează un posibil furt și sex cu minori.

Descinderea a avut loc marți, în jurul orei 16:00, la locuința din Vulcan a agentului Sucilă, iar timp de mai multe ore, mascații au percheziționat casa din Dealul Babii a viceprimarului și locuința agentului de poliție. Din ambele locuințe au fost ridicate dosare și probe, iar aproape de miezul nopții, agentul Adrian Sucilă a fost condus la secția de poliție din Vulcan. El a declarat presei că e o răzbunare a celor de la IPJ Hunedoara. ”Se fac niște verificări.

Deocamdată nu sunt acuzat de nimic. Deocamdată nu mi-a zis nimeni nimic. S-ar putea să fie o răzbunare”, preciza Sucilă în noaptea de marți spre miercuri.

Dosarul este instrumentat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, iar procurorul Adina Velescu a declarat că s-au sesizat în urma unor indicii și că e vorba de-

spre un dosar cu conotații sexuale și furt. ”S-au efectuat trei percheziții domiciliare, în cauză fiind cercetat un agent de poliție care nu are calitatea de organ de cercetare al poliției judiciare și o tânără în vârstă de 19 ani. Persoanele sunt cercetate pentru act sexual cu un minor, corupție sexuală, în sarcina agentului reținându-se și infracțiunea de furt. Tânăra de 19 ani este fiica unei persoane din cadrul primăriei. S-au ridicat suporturi optice, filme, unități de stocare, pe care bănuim și există posibilitatea să fie stocate fotografii cu minori, o serie de acte care aveau caracterul de secret și urmează să ne continuăm cercetările”, a declarat procurorul. În urma cercetărilor s-a stabilit faptul că în cursul anului 2012, polițistul Adrian Sucilă a întreținut raporturi sexuale cu minorul de 16 ani, din Vulcan, iar în luna iunie a acestui an a sustras suma de 500 euro de la tatăl minorului. Atât minorul, cât și fata de 19 ani sunt copiii viceprimarului Angela Stoica.

Ambii au fost audiați mai multe ore de polițiști, fata fiind cercetată în stare de liberate pentru complicitate.

Miercuri, Judecătoria Petroșani a dispus arestarea preventivă pentru 29 de zile a polițistului Adrian Sucilă, care mai susține că nu există nicio probă care să susțină acuzațiile din dosar.

Mai mult, viceprimarul Angela Stoica neagă acuzațiile oamenilor legii, precizând că polițistul acuzat este un apropiat al familiei de ani buni, fiind ”ca un tată” pentru copiii ei.

Oficialii Inspectoratului de Poliție al județului Hunedoara au declarat că, în urma dispunerii măsurii de arestare preventivă, polițistul vulcănean va fi suspendat din funcție.

Sursa: TV Parâng

4 Dezvaluiri

Statul, furat de ApaServ.

De 5 milioane de euro!

F

ebra absorbţiei cu orice chip a banilor europeni generează situaţii dintre cele mai absurde. Una dintre acestea a apărut în Valea Jiului, unde autorităţile locale au decis că e mai bine să prejudicieze statul decât să piardă fondurile nerambursabile de la Bruxelles.

Consiliul Judeţean

Hunedoara a văduvit bugetul statului de 20 milioane de lei (aproape cinci milioane de euro), divizând în două entităţi societatea furnizoare de apă potabilă din Valea Jiului.

O societate a rămas cu datoriile, iar cealaltă, cu banii europeni.

Peste 20 milioane de lei. La atât se ridică preju-

diciul pe care l-a suferit statul român ca urmare a metodei aleasă de Consiliul Judeţean Hunedoara pentru a absorbi cu orice chip bani europeni nerambursabili.

Concret, CJ a divizat societatea furnizoare de apă potabilă din Valea Jiului în alte două entităţi.

Una curată, fără datorii, şi

o alta încărcată cu obligaţiile restante la bugetul general consolidat, creanţele de încasat (care în mare parte nu pot fi recuperate sau sunt prescrise) şi cu activele sechestrate. Totul, pentru un scop nobil: un proiect de 40 milioane de euro pe bani europeni, pe care fosta Regie Autonomă a Apelor Valea Jiului (RAAVJ) risca să-l piardă din cauza datoriilor.

Numai că, între timp, şi societatea ”curată” s-a murdărit la loc, acumulând datorii ce depăşesc 18 milioane de lei, bani de încasat numai de la populaţia Văii Jiului.

DIVIZĂRI ŞI REORGANIZĂRI Povestea actualei societăţi furnizoare de apă potabilă în Valea Jiului începe în anul 2007, când preşedintele CJ Hunedoara, Mircea Moloţ (PNL), respectiv Costel Avram (PRM) – fost vicepreședinte CJ, proaspăt uns director al societății furnizoare de apă potabilă - au hotărât reorganizarea falimentarei RAAVJ, prin înfiinţarea ApaServ. În 2010, aceiaşi conducători ai CJ Hunedoara, cu votul consiliilor locale din Valea Jiului, au decis o nouă reorganizare, înfiinţând ”Nova Serv Valea Jiului”, care a fost din start declarată moartă.

Societăţii i-a fost transferată o parte din activele SC ApaServ Valea Jiului SA, dar şi o parte a datoriilor istorice, care nu vor fi niciodată plătite către stat.

La momentul divizării, societatea furnizoare de apă potabilă din Valea Jiului avea datorii totale de aproximativ 20 milioane de lei, după cum recunoştea chiar Costel Avram. Iar datoriile din prezent ale Apa Serv se ridică aproape de nivelul de acum doi ani. ”Situația economică a firmei nu stă pe roze. Din momentul divizării, Apa Serv și-a plătit toate datoriile către stat. În doi ani, s-au plătit la Apele Române cât au plătit celelalte conduceri în 10 ani.

Plătim în jur de 3 miliarde de lei vechi pe lună. Datoriile se ridică la peste 18 milioane de lei, numai de la populație avem de încasat peste 11 milioane”, ține să precizeze șeful ApaServ.

LICITAŢII FĂRĂ MUŞTERII Bunurile sechestrate nu pot fi valorificate, din lipsă de muşterii. Cele mai multe dintre acestea sunt utilaje şi instalaţii specifice activităţii de distribuire a apei şi în Valea Jiului nu sunt alte societăţi care să aibă acest obiect de

Dezvaluiri 5 activitate. Pentru bunurile etatea născută moartă. (vezi facsimil) Evident, pe mobile sechestrate, mijloace de transport şi imo- banii noștri! În urma divizării, bile sau apartamente au fost organizate mai multe ApaServ a rămas o societate pe zero, iar Nolicitaţii dar în zadar.

“Multe dintre ele nu au vaServ a preluat datoriile, putut fi valorificate nici la adică sutele de miliarde de lei vechi pe care trebuie să a treia licitaţie, cu preţ redus la 50% din preţul de le încaseze de la populaţie.

La 31 decembrie 2010, evaluare”, declara Lucian Heiuş, şeful DGFP Hune- datoriile NovaServ către bugetul statului erau de doara la acea vreme, cu 23.682.104 lei. Tot la privire la situaţia în care se sfârşitul lunii decembrie, afla ApaServ înainte de dise cerea deschiderea provizare. cedurii de insolvenţă în Actualul director al cazul NovaServ, ceea ce finanțelor publice, Vasile înseamnă că statul nu ar Rusan, este brusc foarte mai fi avut ce recupera de secretos. Toate la societatea falimentară, informațiile despre Nofapt pentru care TrivaServ sunt încadrate în bunalul Hunedoara a categoria ”secret fiscal” și respins această cerere. tot brusc, nimeni nu-și Operatorul de apă din mai aduce aminte cât ar Valea Jiului nu a fost deloc avea de încasat de la soci- rentabilizat, locuitorii Într-o țară în care dacă un agent economic și-ar arunca datoriile în cârca altei societăți ar fi cercetat penal, lucrurile anormale se întâmplă la stat. Totuși, Costel Avram susține că totul s-a făcut legal: ”Nu am acum o situație exactă, dar s-a procedat legal, iar finanțele opublice pentru a avea siguranța că-și va recupera banii, a pus sechestru pe bunuri.

Va veni un lichidator care va vinde ce este sechestrat și își va recupera. Noi suntem primii care vom merge să cumpărăm.

Am discutat să vedem cum luăm un credit pe ApaServ ca să recuperăm inclusiv sediul Apa Serv. Statul român își va recupera banii.În cât timp își va recupera e problema statului, nu e problema mea”, precizează Avram.

Costel Avram ne explică de ce, cu tot cu o investiție de 40 de milioane de euro, pierderile în rețea sunt foarte mari. ”43% sunt pierderi. Sperăm să găsim soluții să nu mai fie așa de mult. Dar acum sunt pierderile acestea fiindcă tot timpul s-au făcut investiții în magistrală. Pierderile sunt de la magistrală la blocuri”, spune directorul ApaServ. durată de 36 de luni, valVACA DE MULS A CJ oarea fiind de 22.377.685 Indiferent de denumirea lei. dată şi de forma juridică – regie autonomă ori soci”În vederea asigurării alimentării şi a reducerilor etate comercială pe pierderilor fizice de apă se acţiuni – furnizorul de apă potabilă a Văii Jiului s-a va executa construcţia a aflat întotdeauna sub 4.458 metri de reţea de papucul CJ Hunedoara şi distribuţie pentru aproxinu a obţinut niciodată mativ 75 de branşamente profit. Cu toate acestea, în Petrila. De asemenea, managerii au fost numiţi se vor construi 4.254 întotdeauna pe criterii metri de reţea de politice, iar achiziţiile au distribuţie pentru aproxi- demonstrat acest lucru.

PROIECT DE 40 mativ 10 branşamente.

De exemplu, au fost MILIOANE EURO Şi totuşi, accesarea ban- Referitor la îmbunătăţirea cumpărate 10 autoturisme ilor europeni a început. În sistemului de canalizare şi Logan de la o firmă la care era acţionar şi Dan reducere a ratei vara anului trecut a fost Pricăjan, fostul prefect al infiltraţiilor, se vor consemnat, la Petroşani, primul contract de lucrări strui 14.296 metri de reţea judeţului. Sau societatea a vândut mai multe maşini de canalizare pentru dedin cele şapte din cadrul Aro de producţie proiectului de extindere şi servirea a 2.740 de racorromânească, ce au ajuns şi reabilitare a infrastructurii duri la Petrila, reabilitarea în curtea fostului director a 3.309 metri de reţea de de apă şi apă uzată în al RAAVJ, Gheorghe Valea Jiului, în valoare de canalizare tot în Petrila şi Cioară (PNL), care construcţia a 6.939 metri totodată moderniza 40 milioane de euro. de reţea nouă de Acest prim contract reţelele de apă şi canalizare în Aninoasa”, prevede extinderea şi recanalizare cu oameni şi bani ai Regiei, dar numai abilitarea sistemelor de al- informa la vremea respectivă Monica Tarcea, în apropierea locuinţei imentare cu apă şi sale din Petrila. director de dezvoltare în canalizare din Aninoasa, Petroşani şi Petrila pe o cadrul ApaServ.

CEA MAI SCUMPĂ DIN ŢARĂ Chiar dacă de-a lungul anilor, conducerea furnizorului de apă a anunţat că a beneficiat de fonduri importante pentru modernizarea reţelelor de apă, care au avut drept scop creşterea serviciilor către populaţie, pierderile sunt foarte mari. Iar efectul este că, deşi Valea Jiului este zona în care apa vine prin cădere, paradoxal, tariful este cel mai mare din ţară. Astfel, dacă în Valea Jiului, un metru cub ajunge la 7 lei cu TVA, la Deva este de 3,94 lei, la Timişoara, 4,14 lei, la Arad, 3,17 lei, la Târgu Mureş 4,90 lei, iar la Târgu Jiu, 2,64 lei.

Anamaria NEDELCOFF fiind nevoiţi să suporte creşteri după creşteri la tarifele practicate, întrucât încasările ApaServ au fost la fel de slabe ca în trecut.

Astfel, din luna februarie a anului trecut, costul unui metru cub de apă a ajuns la 7 lei, în această valoare fiind incluse apa potabilă şi canalizarea. Șefii ApaServ susţin că majorarea preţurilor se datorează modernizării reţelelor de canalizare şi că Apele Române au impus majorarea preţului la apă.

6 Sanatate

Medicamentele morților, de vânzare pe internet

P

oți vinde orice pe internet, de la opere de artă, ouă de dinozauri, până la rinichi și bucăți din ficat. În ultima perioadă, online-ul românesc se umple și de anunțuri conform cărora se vând citostatice, care se dau gratuit de către stat. Pe internet însă acestea ajung chiar și la 5.000 de lei.

Un exemplu este citostaticul Tarceva, care costă 8.900 de lei, decontat 100% de stat, folosit în tratamentul pacienților care au cancer pulmonar, avansat local sau metastazat și în cancerul de pancreas.

Cine sunt cei care vând citostaticele pe internet? Bolnavi în căutare de bani, precum și rude ale bolnavilor de cancer care au murit. ”S-a îmbolnăvit de deces” și acum îi vând medicamentele...

Chiar ieri, reporterii noștri au reușit ”să cumpere” 47 de comprimate de Tarceva la prețul de 5.000 de lei. Persoana care le vindea, din Iași, a vrut să fie și generoasă: ”Pot ajunge la dumneavoastră prin curier rapid. Îl plătesc eu, mă costă vreo 300 de lei, dar la valoarea medicamentelor...”. Întrebat de unde are medicamentele, ”vânzătorul” ne explică, fără nicio emoție, că nevasta celui mai bun pri-

mai vin rude ale celor care au decedat și ne aduc medicamentele ca să le dăm mai apoi altor bolnavi de cancer. Și noi le dăm gratuit. Nu este corect să se vândă pe internet la astfel de sume, profitându-se de drama prin care trec oamenii”, precizează Bogdana Costoiu.

eten al lui a avut rețetă de Tarceva – luat gratis de la farmacie – dar ”s-a curățat între timp”. Și dacă tot ”s-a curățat femeia între timp”, hai să facem și un ban de pe urma morții ei... ”Sunt 47 de pastile, valabile până în 2013 și altele până în 2015. Vă costă 5.000 de lei, iar la dumneavoastră, în Valea Jiului, pot ajunge prin curier rapid. Îl plătesc eu, mă costă vreo 300 de lei, dar la valoarea medicamentelor... Cam ăsta e prețul. Din fericire nu eu am nevoie de ele, ci tratamentul a fost întrerupt din motive de deces. Era soția unuia dintre cei mai buni prieteni ai mei, a luat Tarceva și a slăbit în trei săptămâni 15-20 de kilograme, după care a murit”, ne declară

senin ”comerciantul”, care nu a dorit să se prezinte.

Putem vinde orice pe internet Dr. Dumitra Ștefan, directorul Direcției de Sănătate Publică (DSP) Hunedoara, precizează că oamenii nu pot fi împiedicați să vândă ce vor ei pe internet. ”Cum să-i oprești să vândă?

Dacă omul își cumpără Tarceva de pe internet, este alegerea lui. Dar medicamentul acesta este gratuit, dar se eliberează numai pe rețetă, aprobată de comisia de oncologie. Dacă la farmacie nu este în stoc, se dă comandă și se aduce. Este o reclamă extraordinară la acest medicament și oamenii îl caută și pe internet”, declară dr. Dumitra

Ștefan.

Iar principalii vinovați, în opinia ei, nu sunt cei care vând, ci persoanele care cumpără medicamentul: ”Dacă ar avea puțină conștiință civică, persoanele care au avut un bolnav de cancer care a murit, ar returna medicamentele. Dar te minunezi ce anunțuri sunt pe internet, ce își pot vinde oamenii și ar trebui prins cel care cumpără”.

Bogdana Costoiu, președintele Asociației Române de Oncologie ”Sfânta Ana”, spune că nu are cunoștință de astfel de cazuri, dar susține și ea că rudele bolnavilor decedați ar trebui să aducă medicamentele la unitatea medicală de care a aparținut. ”La noi la asociație

Autoritățile, încurcate în hățișurile birocrației Oficialii Inspectoratului de Poliție al județului Hunedoara spun că, pentru a acționa, au nevoie de o sesizare în scris de la cineva. ”De regulă se face o sesizare scrisă, după care se poate face o verificare, să vedem în baza a ce se vând aceste medicamente”, declară Bogdan Nițu, purtător de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Traian Berbeceanu, comisarul șef al BCCO Alba-Iulia, precizează că în primă fază trebuie verificat dacă medicamentul respectiv conține substanțe stupefiante. ”În mod legal, aparținătorii trenuie să predea medicamentele unității medicale de care a aparținut bolnavul. Dacă în schimb acestea se vând pe internet, trebuie verificat dacă medicamentul respectiv conține substanțe stupefiante, ca de exemplu dacă are morfină”, a declarat Berbeceanu.

Anamaria NEDELCOFF

Medici noi la spitalul din Lupeni

Î

n această perioadă, Spitalul Municipal Lupeni organizează concurs pentru trei posturi pe diverse specialități, iar în viitor, după finalizarea unui proiect de 20 de miliarde de lei vechi, să atragă încă 32 de medici. ”La Spitalul Municipal Lupeni se organizează trei concursuri: unul pentru medic chirurg, unul pentru obstetrică-ginecologie și un biochimist la laboratorul de analize biochimice. Două persoane sunt deja angajate ale noastre pe perioadă determinată, iar chirurgul va veni de la alt spital din Vale.

Scopul nostru este să mai angajăm 32 de medici rezidenți ca în câțiva ani să devenim cel mai bun spital din județ. Trebuie să ținem cont cî vom avea câte 10.000 de turiști

săptămânal în Straja, după terminarea lucrărilor de modernizare în stațiune”, a declarat Gabriel Lungu, președintele Consiliului de Administrație al spitalului.

Tot în această perioadă a fost semnat și contractul de finanțare pentru proiectul ce prevede modernizarea și dotarea cu aparatură de specialitate a ambulatoriului integrat al Spitalului Municipal Lupeni, în valoare de aproximativ 20 de miliarde de lei vechi. Lungu spune că speră ca lucrările să înceapă din toamna acestui an. ”Prim dată vom demara procedurile de licitație și estimăm ca până în toamnă să începem și lucrările și să cumpărăm și aparatura. Aceste dotări sunt absolut necesare pentru noi”, mai spune Lungu.

Anamaria NEDELCOFF

Oameni si fapte 7

A n ca G roz a , sufl fleet prins î nt re d o u ă l u m i e câteva luni, Spitalul Municipal Lupeni are un nou medic, specialist în obstetrică-ginecologie. Pe lângă devotamentul și profesionalismul de care dă dovadă în munca ei, medicul Anca Groza are o poveste de viață frumoasă și emoționantă.

Este, cum recunoaște ea însăși, ”un suflet prins între două lumi”. Peru și România.

Peru, țara în care și-a desăvârșit cunoștințele medicale și a lucrat ca medic vreme de 20 de ani, țara cu o cultură fascinantă, pe care a ales s-o

D

românească, șchioapă, chiar amputată pe alocuri, nu a vrut să-i recunoască studiile și a trebuit ca, la 45 de ani, să dea examen într-o specialitate pe care a stăpânit-o la Spitalul Militar Central din Lima 20 de ani. ”Intenția mea de a mă întoarce în România a fost din 1998, când am cerut să mi se echivaleze titlul de medic specialist din Peru. Mi-au fost recunoscute studiile făcute acolo, dar am fost programată pentru examen în 1999. În 1.999 nu am putut din motive pesonale. În 2004, când am

îmbrățișeze fiindcă s-a îndrăgostit. La început de un bărbat, etalon al culturii peruane, iar după aceea s-a îndrăgostit iremediabil de tradiții, cultură, locuri, mâncare, de oamenii pe care ea îi descrie ca fiind ”calzi și primitori, care își deschid cu ușurință casa”.

Totuși, în Peru s-a topit de dorul României, țara aflată la un alt pol, cu alte valențe culturale, total diferită. Însă România este țara în care a crescut, în care și-a terminat facultatea, în care are familia.

Anca Groza povestește că șia dorit să se întoarcă în România încă din anul 1998, dar a putut s-o facă abia în 2004.

Din păcate, legislația

putut să revin, mi s-a spus că legislația s-a schimbat, că acea apobare nu mai e valabilă și că dacă vreau să fiu medic ginecolog în România, trebuie să dau examenul de rezidențiat. Îți dai seama, să dai examenul de rezidențiat la 45 de ani este cumplit. L-am dat, am luat rezidențiatul pe obstetricăginecologie, au urmat cinci ani în spitalul Filantropia din Craiova. Am terminat rezidențiatul, am dat examenul, am fost confirmată ca medic specialist și s-a pus problema unui loc de muncă.

Ai alternativa să lucrezi într-un mediu privat, în policlinici, să faci gărzi în spitale, unde ești considerat tolerat făcând gărzi.

După 20 de ani de lucru, după

a lucra ca independent 10 ani ca specialist în Spitalul Militar Central din Lima, este cam greu să accepți această situație, așa că în clipa în care am aflat că doresc un medic ginecolog la Lupeni, am venit, am văzut, mi-au plăcut oamenii, mi-a plăcut orașul”, își începe Anca Groza povestea.

De loc e craioveancă ”getbeget”, cum declară, mândră.

După care femeia cu ochi albaștri, optimiști și triști în același timp, ne povestește cum a fost în Lima. ”M-am căsătorit cu un peruan, eram studentă la Facultatea de Medicină din Craiova.

Am plecat în Peru în 1986. Să știi că nu a fost foarte greu. Oamenii sunt foarte calzi, ceva în genul Lupeniului. Oameni mai blânzi, își deschid cu ușurință casa. A fost greu din cauza regimului. Trebuia să depui cerere de căsătorie, a durat cam un an și ceva, mi-a fost aprobată și am plecat în Lima.

Acolo mi-a fost greu că a trebuit să fac un serviciu orașourbano-marginal timp de un an și după aceea am putut sămi dau examenul de rezidențiat. Diploma se recunoaște automat în Peru, cel puțin diploma din România o recunosc. A fost șocant să lucrezi la periferia Limei. Și limba era la început o barieră la partea tehnică. Am făcut serviciul orașo-urbano-marginal și după aceea am dat examenul de rezidențiat, l- am făcut la Spitalul Militar Central din Lima și am rămas ca medic titular”, își amintește medicul.

Care sunt amintirile frumoase din Lima? Anca Groza ne răspunde, cu ochii în lacrimi: ”Atingi o coardă sensibilă. Întotdeauna am zis

că am trăit și trăiesc în două lumi. Peru e o parte din mine.

Mi-e dor de Peru. Când eram în Peru, mi-era dor de România, când sunt în România, mie dor de Peru. Din punct de vedere profesional, era o poziție socio-economică bună, mai lucram la o companie de asigurări făcând audit medical, nu mă pot plânge.Dar dorul de țară, faptul că mama era singură, faptul că în Peru este foarte multă violență stradală.

Poți să trăiești în zona rezidențială cea mai bună, cu mijloace de siguranță, dar în clipa în care copiii îți ies pe stradă, ești în permanență în tensiune”.

Astfel, toate acestea au dus la întoarcerea ei în România, dorindu-și ca fiica de 18 ani și băiatul de 15 ani să fie în siguranță.

De-a lungul carierei, Anca Groza a avut și cazuri dificile, mai ales că în specialitatea aleasă de ea, nu ai responsabilitatea unei singure vieți. ”Am avut cazuri dificile, obstetrica este o specialitate dificilă pentru că lucrezi cu două vieți. Ai două vieți în mână, nu una singură. În teorie, o pacientă vine ca să nască perfect sănătoasă, dar pot apărea complicații”, spune ea.

Cum este structurat sis-

temul medical în Peru? Mult mai bine decât la noi. În Peru, există spitalele Ministerului Sănătății, unde nu este nimic gratuit, dar pacienții plătesc niște onorarii simbolice pentru actele medicale și ei își cumpără medicamentele, acesta fiind sistemul statal. Mai există sistemul asigurărilor sociale, cum ar fi în România, unde pot primi asistență medicală cei care lucrează. ”Dar ca diferență, acel sistem îți asigură transplant cardiac, transplant de ficat, transplant renal, totul suportat de sistemul de asigurări. Întradevăr, există programări, dar știi că totul este gratuit. Mai există și sistemul medical al forțelor armate. Fiecare dintre cele trei ramuri, forța aeriană, marină și terestră își au spitalele lor”, precizează Anca Groza.

Cât despre eșecuri, ea este de părere că nu trebuie să-l împovărezi pe pacientul care și-a pus încrederea în tine cu neliniștile tale: ”Sunt genul de om la care stresul trăiește pe dinăuntru. Nu las să se vadă ceea ce simt. În fața pacienților trebuie să demonstrez că știu ceea ce fac și știu ceea ce fac.

Cred că păstrându-ți calmul ajuți mai mult decât făcând o criză de isterie”.

Anamaria NEDELCOFF

8 Politic

D Curtean, în stare de incompatibilitate

orin Curtean, citymanagerul orașului Petrila, mai are doar câteva zile până când va trebui să decidă dacă renunță la mandatul de consilier local pentru a-și menține funcția de administrator public al localității.

El recunoaște că în prezent se află în stare de incompatibilitate și că ar prefera să fie în continuare city-manager, întrucât venitul ar fi mai mare decât dacă ar opta pentru funcția de consilier local. ”Funcția mea de city-manager este incompatibilă cu cea de consilier local. Eu m-am gândit să rămân city-manager, vreau să văd la ce discuții se va ajunge și recunosc că această funție m-ar avantaja. Încă nu mi-am cântărit bine lucrurile.

Cert este că eu am dat concurs pentru acest post și nu văd de

ce s-ar organiza un nou concurs”, a declarat Dorin Curtean.

Ilie Păducel, primarul orașului Petrila, spune că așteaptă ca prima mișcare s-o facă Dorin Curtean și abia după aceea se va decide dacă are nevoie de un alt administrator public. ”El (Dorin Curtean – n.r.) are obligația, conform legii, ca din data de 28 iunie, când a depus jurământul, în termen de 15 zile să se hotărască ce vrea, fiindcă la momentul acesta este incompatibil. După ce se va hotărî el ce face, voi hotărî și eu ce voi face. Nu exclud faptul ca, dacă el va alege funcția de city-manager, să organizez un nou concurs pentru acest post”, a precizat Ilie Păducel.

Anamaria NEDELCOFF

Vasile Lupu, îndepărtat USL-iştii, din Consiliul Local învingători la Lupeni

L

a Vulcan, primarul, viceprimarul şi consilierii locali au depus jurământul şi şi-au preluat mandatele. Mai puţin Vasile Lupu care, deşi a câştigat un mandat de consilier, a fost invalidat. „Ar trebui să respectăm legea, de exemplu hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care îmi dădea dreptul să candidez. Dacă nu doriţi să respectăm legea, eu mă ridic şi plec.

Probabil că nu se vrea ca eu să fiu aici”, a spus Vasile Lupu, unul dintre foştii lideri de sindicat din Valea Jiului condamnat la închisoare după mineriada încheiată la Costeşti.

Până una – alta, Vasile Lupu va mai trebui să aştepte 30 de zile până va şti dacă va face parte din CL Vulcan. „Aşteptăm în termen de 30 de zile rezultatul contestaţiei depuse şi, după ce vom avea o decizie definitivă, vom şti ce avem de făcut. Până atunci consiliul local va funcţiona cu 18 componenţi, în loc de 19”, a precizat

Rodica Peter, secretar al Primăriei Vulcan. În rest, şedinţa de constituire a noului consiliu local şi depunerea jurămintelor s-au derulat în mod normal. Inclusiv alegerea viceprimarului... Fotoliul de vice i-a revenit, din nou, Angelei Stoica, aleasă cu majoritate de voturi, adică 18 din 18.

După preluarea mandatului, fostul şi actualul primar al municipiului a precizat că de acum încolo politica trebuie lăsată deoparte iar aleşii vor trebui să se pună doar în slujba cetăţenilor. „Azi se consfinţeşte ceea ce au dorit alegătorii în data de 10 iunie. Se poate spune că avem un consiliu bun, cu oameni pregătiţi şi care sunt dornici să purceadă la treabă pentru că avem obiective importante de realizat împreună. De acum vom lăsa politica deoparte şi vom lucra pentru comunitate”, a spus primarul Gheorghe Ile. Mircea NISTOR

n municipiul Lupeni, acolo unde reprezentanţii USL au câştigat lejer alegerile din data de 10 iunie şi majoritatea în noul Consiliu Local, aleşii au depus jurământul.

Dintre cele 19 mandate de consilieri locali, nu mai puţin de 12 le-au revenit membrilor coaliţiei alcătuite din PSD, PNL şi PC. Ceilalţi șapte consilieri locali provin de la PP-DD (4), USP (2) şi UDMR – 1. În ceea ce priveşte funcţia de primar, respectiv cea de viceprimar, acestea vor fi ocupate şi în următorii 4patru ani tot de către Cornel Resmeriţă, respectiv Cornel Lungan. „Vom colabora cu toţi consilierii locali la fel de bine ca şi în ultimii patru ani. Ce-i drept, au mai fost unele neînţelegeri dar, pentru binele urbei, pînă la urmă am trecut peste ele”, a precizat primarul Cornel Resmeriţă. Consilierii din Lupeni sunt următorii: Mihai Basarab, Rodica Câmpean, Remus Malacia, Viorel Mesaroş, Adrian Misaroş, Traian Morar, Maria Pestrea, Cristinel Purcaru – Dănciulescu, Ilie Romoşan, Nicolae Stănoiu şi Viorel Vasian

Î

– toţi USL, Teofil Dobrean, Vasile Hodor, Tănase Perţa şi Aurel Uilăcan – PP – DD, Marcel Rad şi Cristian Roşu – USP şi David Benedekfi, din partea UDMR. Locul lui Cornel Lungan, după numirea acestuia ca viceprimar, a fost ocupat de către un alt component al listei de la alegeri înaintate de către USL. Mircea NISTOR

IT 9

Legea Big Brother

ne privește egea „Big Brother”, pe numele său oficial „Legea privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii”, a fost semnată marţi 12 iunie de către șeful statului, Traian Băsescu.

L

Acesta include modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.

Camera Deputaţilor a adoptat, pe 22 mai, cu 197 de voturi “pentru”, 18 voturi “împotrivă” şi 13 abţineri acest proiect deși legea fusese respinsă de Senat, în decembrie 2011, însă Camera Deputaţilor este forul decizional.

Legea prevede obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină timp de 6 luni anumite date ale abonaţilor care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.

“Furnizorii de telefonie fixă, mobilă şi internet sunt obligaţi să stocheze timp de şase luni toate datele legate de convorbirile telefonice şi schimbul de email-uri, cu excepţia conţinutului corespondenţei electronice sau al convorbirii telefonice. În cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă trebuie să se reţină numărul celui care formează, numărul destinatarului, numărul celui spre care a fost redirecţionat apelul, precum şi numele acestora. În cazul serviciilor de internet, se vor reţine utilizatorul, serviciul de telefonie folosit, numărul de telefon al apelantului şi al

destinatarului, numele şi adresa abonaţilor, identitatea echipamentului folosit”, prevede actul.

Furnizorii de telefonie şi internet au obligaţia ca timp de 48 de ore de la cererea organelor de urmărire să transmită datele solicitate, iar dacă acest lucru nueste posibil în 48 de ore, datele trebuie transmise în cel mult cinci zile.

Proiectul de lege privind stocarea datelor de trafic de telefonie şi internet mai prevede că organele de urmărire penală au obligaţia de a informa persoana ale cărei date sunt reţinute în termen de

48 de ore de la momentul transmiterii solicitării, cu excepţia cazurilor în care persoana este implicată în acţiuni care periclitează siguranţa naţională.

Ministrul Afacerilor Externe, Leonard Orban, a declarat, în 7 mai, că România riscă amenzi de peste 30.000 de euro pe zi dacă nu va adopta cât mai repede legea privind retenţia datelor, cunoscută şi ca legea “Big Brother”, pentru care este deschisă procedură de infringement împotriva ţării noastre.

Romwald CHEZU

CMYK

10 Hunedoara noastra

Interviu11

H

unedoara. Peste 80.000 de oameni șiau clădit destinele pe valea Cernei, într-un spațiu aparent contradictoriu prin prezența Combinatului Siderugic alăturată unui edificiu istoric și cultural incomparabil – Castelul Corvineștilor.

Doi coloși antagonici care și-au pus pecetea asupra destinului hunedorenilor – unul vremelnic, cu picioarele de lut, simbol al epocii moderne, al dezvoltării industriale și urbane, iar altul, aproape sufocat de construcțiile din beton și metal, străjuit și astăzi de turnurile impunătoare și seculare ale celui mai râvnit obiectiv turistic cu care oamenii locului se mândresc, emblemă autentică a istoriei naționale – Castelul Corvinilor. Doi coloși, inamici pasivi, bizari prin învecinare ochilor străini de aceste locuri și atât de cotidieni populației hunedorene.

Am fi uitat îndegrabă forfota urbană odată pătrunși în curtea exterioară a Castelului, însă numărul însemnat de autocare și autoturisme îngrămădite vorbesc de la sine despre atractivitatea turistică a acestui vestigiu istoric. Un edificiu vizitat și admirat nu doar de noi, românii, ci și de turiștii străini care pășesc cu stimă și curiozitate în incinta castelului, un reper important în rutele turistice ce ne traversează patria. Astfel, suntem îndreptățiți a ne simți demni și mândri în sufletele noastre de hunedoreni, prin prisma conviețuirii în umbra unuia dintre cele mai importante monumente gotice naționale. Încă de la o primă privire, masivitatea întregului edificiu, duritatea pietrei și mai ales măreția turnurilor care îl străjuiesc trezesc senzația de mic, minuscul, de vremelnicie și pieire în fața lui. Podul, care leagă curtea exterioară de intrarea propriuzisă a castelului, pare o punte ce leagă

Castelul Corvinilor, Cetatea Hunedoarei prezentul de trecut. Astfel, îndată ce am pășit pe el și ne-am îndreptat spre impunătorul castel înconjurat de o prăpastie de netrecut, poți spune, precum Dante: “Lăsați orice speranță, voi, cei ce intrați aici”.

Curioșii nu se pot abține și privesc hăul ce se cască sub construcția de lemn și unde, Pârâul Zlaști, elementul viu al acestui tărâm, stă mărturie zidurilor de piatră care au învins secolele și istoria. Un domeniu atemporal ce înglobează în mod straniu trecutul și prezentul, un spațiu de poveste, aievea printre noi.

De cum intrăm pe poarta cetății ne izbește răcoarea prizionieră dintre zidurile groase, un ușor iz de ars, de funingine, provenit din temnița de tortură – învecinată cu casa de bilete unde, contracost, ni se dă startul unei călătorii prin timp, la un preț modic pentru o istorie atât de bogată și glorioasă.

Aventura noastră începe prin admirarea curții interioare a castelului, înconjurată de ziduri înalte, bolte

adânci, ferestre săpate precum niște găuri în ziduri, arhitectură veche, trainică, asupra căreia patina timpului și-a lăsat amprenta, dându-i o aură mistică, ademenitoare. Senzația de vechi, de arhaic, te împresoară pe nesimțite la tot pasul și se simte atât în aerul răcoros al gigantului complex arhitectural, cât și în comportamentul turiștilor a căror atitudine cuviincioasă se trădează prin mersul sfios și tăcut pe veacurile de istorie, pentru a nu trezi înaintașii. Liniștea stranie a curții interioare, populată de o sumedenie de turiști meditativi sau dornici de a surprinde pe obiectiv crâmpeie de istorie, este arar întreruptă de șoapte reverberate în ecouri de către zidurile înalte.

Alegem la voia întâmplării un punct de pornire în incursiunea noastră — în prima încăpere care se dezvăluie privirilor curioase ne captează atenția un ecran 3D ale cărui imagini par a deveni aievea, neținând seama de granița sticlei; alături de acesta un monitor oferă curioșilor informații despre trecutul și însemnătatea castelului – un fel de ghid electronic utilizabil într-o manieră simplistă, eficace, în mai multe limbi. Din dorința de a cunoaște îndegrabă toate secretele încăperilor, alegem, pe rând, să urmăm toate căile deschise publicului, însa rămânem înmărmuriți în fața impunătoarelor scaune, jilțuri din Sala Dietei, precum și a armurilor din Sala Cavalerilor. Aerul rece care iți inundă binefăcător plămânii, liniștea, lumina obscură, ferestrele stranii, structura somptuoasă, rafinamentul arhitectural – toate impresionează în egală masură privitorul și îl împinge spre un exercițiu involutar al imaginației în care scaunele împărătești nu sunt goale, ci ocupate de cavaleri, prinți și domnițe îmbrăcați în haine alese, masa încărcată de bucate regești, o muzică medievală în surdină și multă forfotă, multe voci, multă viață în fundal. O viață pe care o experimentăm, o simțim pe alocuri doar pășind prin interioarele încărcate de istorie, atingând zidurile seculare și respirând aerul acestui edificiu a cărui fundație datează de mai bine de șase veacuri.

Ne urmăm avântul curiozității și descoperim, rând pe rând, noi săli, noi spații, noi încăperi, urcăm și

coborâm trepte, unele din piatră, altele din lemn, amenințătoare prin verticalitatea lor, întortocheate și promițătoare. Unele încăperi au devenit gazde pentru expoziții cu tematici diferite – unele dintre exponate reprezentând piese datând de secole – cufere, bucăți de armură, bijuterii purtate de domnițe cu veacuri în urmă sau piese de mobilier. Într-una dintre sălile castelului poate fi admirată, spre exemplu, chiar și o expoziție cinegetică, trofeele suspendate pe pereții înalți completând atmosfera impetuoasă a trecutului.

Prezența micilor comercianți de suveniruri, precum și organizarea diverselor expoziții vin în întâmpinarea turiștilor; au rolul de a spori atractivitatea și interesul manifestat față de acest monument. Din această perspectivă, Castelul Corvineștilor pare a se fi adaptat modernității, fiind inclus în multe proiecte culturale, oferind un cadru spectaculos și inedit pentru variate manifestări artistice. Faima internațională a Castelului Corvinestilor este certă – în acest cadru istoric au fost filmate pelicule cinematografice celebre, au fost organizate festivaluri, au avut loc proiecții de film, s-au organizat concerte și multe asemenea alte evenimente. Cetatea Hunedoarei devine, astfel, o țintă promițătoare pentru turismul românesc, precum și o “scenă” remarcabilă pentru multe evenimente recreaționale, de artă și cultură.

Vizita ne poartă, în cele din urmă, spre fântana castelului, încărcată de legendă, și spre groapa urșilor, de pe fundul căreia se cațără pe ziduri tulpini încâlcite de iederă. Dincolo de zid, împrejmuirile castelului, Pârâul Zlaști, Dealul Sânpetru, municipiul Hunedoara – toate așternute

parcă la picioarele semeței cetăți. De pe acest zid se văd clar eforturile de restaurare întreprinse, schelele uriașe din lemn înalțate de-a lungul zidurilor lasă în urma lor un colț, un vârf de turn alb, promițător, elocvent pentru ceea ce va redeveni Castelul Corvinilor. Alternanța dintre vechi și nou, dintre ceea ce a fost renovat si pereții neatinși de tehnicile de restaurare moderne, continua transformare a castelului, ne îndeamnă a-l redescoperi atât din curiozitatea de a afla ceva nou – poate o nouă ușă deschisă turiștilor, un nou corp restaurat, cât și din nevoia de a ne contura o imagine mai deslușită asupra propriei noastre istorii.

Impresiile adunate în urma periplului prin “Cetatea Hunedoarei”, cum mai este numit castelul, sunt variate, puternice și contrastante. De departe, amprenta trecutului și-a spus cuvântul și asupra noastră, a turiștilor – un sentiment grav, încărcat de respect vis-a-vis de trăinicia edificiului ridicat de înaintașii noștri ne poartă cu gândul la efemeritatea multor construcții moderne care nu își au locul într-un astfel de context istoric. Pârâul Zlaști și Dealul Sânpetru își îmbină cu rost liniile, curbele și formele în jurul edificiului – în discrepanță cu acesta se conturează, însă, peisajul urban și industrializat al Hunedoarei – niște forme fără fond în comparație cu grandoarea trecutului.

O părere de rău ne încearcă privind încă o dată curtea interioară a castelului, curbele semicirculare ale deschiderilor, frescele și fațadele, cheile de boltă, coloanele impozante.

Rememorăm în gând interioarele, experiența descoperirii trecutului și, parcă, regretăm că nu am fi putut rămâne peste noapte între aceste ziduri care nu au apucat a-și spune toată povestea. Am fi dorit sa înnoptăm aici, am fi dorit ca încăperile goale să fie mobilate și însuflețite întocmai cum au fost în vremurile lor de glorie, să ne odihnim în jilțurile impresionante și să adormim în paturi medievale lângă șemineul înroșit de jăratec. Poate că aceste dorințe intime ale noastre, ale turiștilor, vor fi cândva valorificate de cei care cârmuiesc turismul românesc, astfel încât să nu altereze, să nu tulbure măreția trecutului, dar care să îi redea castelului viața și, implicit, o mai însemnată considerare.

Hunedoreni fiind, ne vom mândri întotdeauna cu acest edificiu istoric, prezența sa legitimându-ne drept moștenitorii unor meleaguri de aur, tronate de cel mai frumos castel al țării, cetetea ce astăzi își scrie istoria prin ochii noștri.

Claudia NICHIȚELEA

Moștenirea lui Botgros: un oraș falimentar

Î

n 10 iunie, aninosenii și-au ales primarul. Altul, după ce, timp de 20 de ani, Ilie Botgros a tăiat și a spânzurat prin Aninoasa după bunul plac. În prezent, localitatea hunedoreană a ajuns la faliment, iar aninosenii și-au dat seama în ultimul ceas că trebuie să schimbe ceva.

Noul primar, Nicolae Dunca, spune că își va da toată silința pentru ca Aninoasa să nu mai fie pe butuci. El a vorbit despre planurile de viitor, dar și despre moștenirea grea lăsată de Ilie Botgros într-un interviu acordat, în exclusivitate, pentru Transilvania Impact.

Reporter: Care a fost moștenirea pe care v-a lăsat-o fostul primar, Ilie Botgros?

Nicolae Dunca: Un oraș cu multe greutăți, cu multe probleme, cu clădiri distruse și dărăpănate, cu oameni fără locuri de muncă, plini de speranțe și de nevoie. Eu tot ce vreau, vreau să scap de datoriile pe care le are Aninoasa la ora actuală.

Reporter: La cât se ridică aceste datorii?

Nicolae Dunca: La aproximativ 70 de miliarde.

Reporter: Către cine aveți aceste datorii?

Nicolae Dunca: La diferite lucrări care s-au executat pe parcursul anilor și nu s-au plătit. Plus că avem un împrumut la BCR de 30 de miliarde, la care nu s-a dat nicio tranșă de împrumut, doar dobânzi și penalități, care între timp se

vor tot aduna și trebuie să le plătim.

Reporter: Pentru ce a fost luat acel credit?

Nicolae Dunca: Tot așa, pentru plata unor lucrări executate și neplătite, în mod special pentru introducerea gazului metan, pentru reparația unor case de colonie cu care și acum avem mari probleme. După cum știți, astă iarnă au picat vreo trei-patru acoperișuri. Pică grinzile, au intrat prin case pe la oameni.

Dormi noaptea și îți intră grinda prin pat.

Reporter: Pentru acele case oamenii plătesc chirie?

Nicolae Dunca: Unii plătesc, alții le-au cumpărat.

Acuma noi am depus studiile de fezabilitate la FRDS pentru a obține fonduri pentru acele case. Este un program cu Guvernul Norvegiei pentru zonele defavorizate, din care facem și noi parte.

Reporter: Adică vine Guvernul Norvegiei să dea bani în Aninoasa că Guvernul României nu e în stare?

Nicolae Dunca: Exact. Așa e! Numai că norvegienii au zis că vă dăm 20 de milioane de euro, dar voi, statul român, lucrați cu firmele voastre, luați TVA de 24%, profitați de pe urma banilor noștri. Așa că au venit cu altă soluție: Guvernul Norvegiei să pună tranșa de bani nerambursabili, dar să vină și Guvernul României cu o parte și comunitățile locale cu o parte, cu 2%. Noi am depus proiectele, am înțeles că

a fost zilele acestea o delegație de la FRDS la București și așteptăm.

Reporter: Ce include acest proiect?

Nicolae Dunca: Reabilitarea acoperișurilor cu centură de rezistență, că sunt case vechi de peste 100 de ani și anveloparea termică.

Reporter: În proiect sunt incluse și casele de la Iscroni?

Nicolae Dunca: Nu. Numai cele de la primărie în sus. Vom veni cu canalizarea până în capătul văii, până pe strada Libertății și după aceea vom veni cu covorul asfaltic.

Reporter: Dar aveți bani pentru ele?

Nicolae Dunca: Da, canalizarea este pe proiectul acesta cu ApaServ, în care e inclusă Petrila și Aninoasa.

Pentru canalizare noi am avut un proiect cu mina-muzeu aici.

Trebuia să se facă pe galeria care ducea de la incinta minei până dincolo, la Piscul Priboi, să se facă tunelul de legătură și o prezentare a mineritului în timp. Am renunțat la acest tunel și în depozitul de muniție este un tunel mai mic și banii pentru tunelul mare iam transferat prin hotărâre de consiliu pentru asfaltarea drumului de la Iscroni până în capătul văii. Fondurile sunt asigurate, mă voi duce la Ministerul Economiei, numai să deblocheze banii.

Reporter: Ce faceți cu cei de la Iscroni, cu acele case de colonie? Știu că se tot spunea că există un proiect prin care

urma să fie construit un bloc, în care să fie mutați cei de acolo. Ce se mai întâmplă cu acest proiect?

Nicolae Dunca: Da. Se face. Am refăcut și proiectul, că erau sumele prea mari.

Acum așteptăm finanțarea.

Dar așteptăm degeaba, că cine îți dă bani dacă nu-i obții? Trebuie să te duci, să faci lobby, eu am discutat cu mai multe persoane care fac parte din partidul nostru și au zis că mă sprijină. Mă voi lupta și pentru treaba asta, că e o pată pe orașul nostru de pe vremea lui Ceaușescu.

Reporter: Revin la Norvegia. De ce aveți nevoie de 20 milioane de euro la Aninoasa?

Nicolae Dunca: Norvegienii sunt la faza la care trebuie să aleagă cine are mai mare nevoie. Probabil are nevoie și Vulcanul și Lupeniul, noi avem un pas înainte, că avem studiile depuse. Am avea nevoie de vreo două milioane de euro, cele 20 de milioane sunt pentru toată țara.

Reporter: De ce credeți că aninosenii s-au hotărât să schimbe primarul după ce orașul a dat faliment?

Nicolae Dunca: Păi, și-au pus și ei speranțe în altcineva, că le poate schimba orașul.

Reporter: Dar de ce acum și nu mai devreme?

Nicolae Dunca: Pentru că alt contracandidat viabil nu a fost până acum.

Reporter: Dar dumneavoastră de ce ați vrut să candidați într-un oraș falimentar? De ce ar vrea cineva să fie primar peste o localitate la pământ din punct de vedere economic?

Nicolae Dunca: Eu sunt născut, crescut în Aninoasa.

Aici am casă, aici am rudele și am văzut cum se degradează zi de zi acest oraș. A dispărut lipsa de preocupare a primarului pentru atragerea de investitori, pentru realizarea proiectelor. Eu am zis că așteaptă încă patru ani un mandat ca să iasă la pensie.

Am spus că trebuie stopat acest lucru. Am făcut un studiu sociologic și m-am hotărât.

Reporter: Fonduri credeți că veți avea? Că domnul Bot-

gros a primit foarte multe promisiuni...

Nicolae Dunca: Eu zic că oamenii încearcă să treacă la un partid perntru anumite finduri, dar trebuie să îți faci calcule pentru a nu sta cu mâna întinsă la alții și să te bazezi pe promisiuni. Banii aceia puțini pe care îi ai trebuie să-i drămuiești în așa fel încât să te descurci cu ce ai.

Reporter: Ce buget aveți anul acesta?

Nicolae Dunca: Avem undeva la 42 de miliarde de lei vechi.

Reporter: Consiliul Județean v-a ajutat sau intenționează să vă ajute?

Nicolae Dunca: Promisuiuni avem, mai ales în ideea că am pus și viceprimar de la PNL, am avut asigurări că ne vor sprijini cu bani. Dar eu nu am încredere în promisiuni din astea, că nu știu cât o să fie. Problemele sunt mari în toată țara și mă îndoiesc că va veni cineva să dea bani la Aninoasa.

Reporter: Câți investitori au venit în Aninoasa în ultimii 20 de ani?

Nicolae Dunca: De venit, care să se și stabilească, nu prea. Un gater, un depozit de materiale de construcții. Este Adarco Invest care este un om serios, are vreo 60 de angajați, Hidroconstrucția are și un sediu social pe raza orașului de unde ne vin o grămadă de bani. Adică pentru noi 300400 milioane reprezintă o sumă.

Reporter: Care sunt proiectele dumneavoastră de viitor?

Nicolae Dunca: În primul rând, să finalizez canalizarea și asfaltarea, că asta își doreau cetățenii, că își rup mașinile.

Vreau să fac două grădinițe moderne, că acum sunt la parterul a două blocuri. Sunt mici, neîncăpătoare, nu corespund cerințelor actuale. De cea din cartierul Bujorului ne apucăm luna viitoare și de cealaltă la anul. Reabilităm centrul cultural de la Aninoasa, săptămâna viitoare se va semna contractul cu constructorul, o firmă din Oradea. O să modernizăm cu totul, cu sală de spectacol, cu popicărie, o să fie totul așa cum trebuie.

A consemnat Anamaria NEDELCOFF

CMYK

CMYK

10 Hunedoara noastra

Interviu11

H

unedoara. Peste 80.000 de oameni șiau clădit destinele pe valea Cernei, într-un spațiu aparent contradictoriu prin prezența Combinatului Siderugic alăturată unui edificiu istoric și cultural incomparabil – Castelul Corvineștilor.

Doi coloși antagonici care și-au pus pecetea asupra destinului hunedorenilor – unul vremelnic, cu picioarele de lut, simbol al epocii moderne, al dezvoltării industriale și urbane, iar altul, aproape sufocat de construcțiile din beton și metal, străjuit și astăzi de turnurile impunătoare și seculare ale celui mai râvnit obiectiv turistic cu care oamenii locului se mândresc, emblemă autentică a istoriei naționale – Castelul Corvinilor. Doi coloși, inamici pasivi, bizari prin învecinare ochilor străini de aceste locuri și atât de cotidieni populației hunedorene.

Am fi uitat îndegrabă forfota urbană odată pătrunși în curtea exterioară a Castelului, însă numărul însemnat de autocare și autoturisme îngrămădite vorbesc de la sine despre atractivitatea turistică a acestui vestigiu istoric. Un edificiu vizitat și admirat nu doar de noi, românii, ci și de turiștii străini care pășesc cu stimă și curiozitate în incinta castelului, un reper important în rutele turistice ce ne traversează patria. Astfel, suntem îndreptățiți a ne simți demni și mândri în sufletele noastre de hunedoreni, prin prisma conviețuirii în umbra unuia dintre cele mai importante monumente gotice naționale. Încă de la o primă privire, masivitatea întregului edificiu, duritatea pietrei și mai ales măreția turnurilor care îl străjuiesc trezesc senzația de mic, minuscul, de vremelnicie și pieire în fața lui. Podul, care leagă curtea exterioară de intrarea propriuzisă a castelului, pare o punte ce leagă

Castelul Corvinilor, Cetatea Hunedoarei prezentul de trecut. Astfel, îndată ce am pășit pe el și ne-am îndreptat spre impunătorul castel înconjurat de o prăpastie de netrecut, poți spune, precum Dante: “Lăsați orice speranță, voi, cei ce intrați aici”.

Curioșii nu se pot abține și privesc hăul ce se cască sub construcția de lemn și unde, Pârâul Zlaști, elementul viu al acestui tărâm, stă mărturie zidurilor de piatră care au învins secolele și istoria. Un domeniu atemporal ce înglobează în mod straniu trecutul și prezentul, un spațiu de poveste, aievea printre noi.

De cum intrăm pe poarta cetății ne izbește răcoarea prizionieră dintre zidurile groase, un ușor iz de ars, de funingine, provenit din temnița de tortură – învecinată cu casa de bilete unde, contracost, ni se dă startul unei călătorii prin timp, la un preț modic pentru o istorie atât de bogată și glorioasă.

Aventura noastră începe prin admirarea curții interioare a castelului, înconjurată de ziduri înalte, bolte

adânci, ferestre săpate precum niște găuri în ziduri, arhitectură veche, trainică, asupra căreia patina timpului și-a lăsat amprenta, dându-i o aură mistică, ademenitoare. Senzația de vechi, de arhaic, te împresoară pe nesimțite la tot pasul și se simte atât în aerul răcoros al gigantului complex arhitectural, cât și în comportamentul turiștilor a căror atitudine cuviincioasă se trădează prin mersul sfios și tăcut pe veacurile de istorie, pentru a nu trezi înaintașii. Liniștea stranie a curții interioare, populată de o sumedenie de turiști meditativi sau dornici de a surprinde pe obiectiv crâmpeie de istorie, este arar întreruptă de șoapte reverberate în ecouri de către zidurile înalte.

Alegem la voia întâmplării un punct de pornire în incursiunea noastră — în prima încăpere care se dezvăluie privirilor curioase ne captează atenția un ecran 3D ale cărui imagini par a deveni aievea, neținând seama de granița sticlei; alături de acesta un monitor oferă curioșilor informații despre trecutul și însemnătatea castelului – un fel de ghid electronic utilizabil într-o manieră simplistă, eficace, în mai multe limbi. Din dorința de a cunoaște îndegrabă toate secretele încăperilor, alegem, pe rând, să urmăm toate căile deschise publicului, însa rămânem înmărmuriți în fața impunătoarelor scaune, jilțuri din Sala Dietei, precum și a armurilor din Sala Cavalerilor. Aerul rece care iți inundă binefăcător plămânii, liniștea, lumina obscură, ferestrele stranii, structura somptuoasă, rafinamentul arhitectural – toate impresionează în egală masură privitorul și îl împinge spre un exercițiu involutar al imaginației în care scaunele împărătești nu sunt goale, ci ocupate de cavaleri, prinți și domnițe îmbrăcați în haine alese, masa încărcată de bucate regești, o muzică medievală în surdină și multă forfotă, multe voci, multă viață în fundal. O viață pe care o experimentăm, o simțim pe alocuri doar pășind prin interioarele încărcate de istorie, atingând zidurile seculare și respirând aerul acestui edificiu a cărui fundație datează de mai bine de șase veacuri.

Ne urmăm avântul curiozității și descoperim, rând pe rând, noi săli, noi spații, noi încăperi, urcăm și

coborâm trepte, unele din piatră, altele din lemn, amenințătoare prin verticalitatea lor, întortocheate și promițătoare. Unele încăperi au devenit gazde pentru expoziții cu tematici diferite – unele dintre exponate reprezentând piese datând de secole – cufere, bucăți de armură, bijuterii purtate de domnițe cu veacuri în urmă sau piese de mobilier. Într-una dintre sălile castelului poate fi admirată, spre exemplu, chiar și o expoziție cinegetică, trofeele suspendate pe pereții înalți completând atmosfera impetuoasă a trecutului.

Prezența micilor comercianți de suveniruri, precum și organizarea diverselor expoziții vin în întâmpinarea turiștilor; au rolul de a spori atractivitatea și interesul manifestat față de acest monument. Din această perspectivă, Castelul Corvineștilor pare a se fi adaptat modernității, fiind inclus în multe proiecte culturale, oferind un cadru spectaculos și inedit pentru variate manifestări artistice. Faima internațională a Castelului Corvinestilor este certă – în acest cadru istoric au fost filmate pelicule cinematografice celebre, au fost organizate festivaluri, au avut loc proiecții de film, s-au organizat concerte și multe asemenea alte evenimente. Cetatea Hunedoarei devine, astfel, o țintă promițătoare pentru turismul românesc, precum și o “scenă” remarcabilă pentru multe evenimente recreaționale, de artă și cultură.

Vizita ne poartă, în cele din urmă, spre fântana castelului, încărcată de legendă, și spre groapa urșilor, de pe fundul căreia se cațără pe ziduri tulpini încâlcite de iederă. Dincolo de zid, împrejmuirile castelului, Pârâul Zlaști, Dealul Sânpetru, municipiul Hunedoara – toate așternute

parcă la picioarele semeței cetăți. De pe acest zid se văd clar eforturile de restaurare întreprinse, schelele uriașe din lemn înalțate de-a lungul zidurilor lasă în urma lor un colț, un vârf de turn alb, promițător, elocvent pentru ceea ce va redeveni Castelul Corvinilor. Alternanța dintre vechi și nou, dintre ceea ce a fost renovat si pereții neatinși de tehnicile de restaurare moderne, continua transformare a castelului, ne îndeamnă a-l redescoperi atât din curiozitatea de a afla ceva nou – poate o nouă ușă deschisă turiștilor, un nou corp restaurat, cât și din nevoia de a ne contura o imagine mai deslușită asupra propriei noastre istorii.

Impresiile adunate în urma periplului prin “Cetatea Hunedoarei”, cum mai este numit castelul, sunt variate, puternice și contrastante. De departe, amprenta trecutului și-a spus cuvântul și asupra noastră, a turiștilor – un sentiment grav, încărcat de respect vis-a-vis de trăinicia edificiului ridicat de înaintașii noștri ne poartă cu gândul la efemeritatea multor construcții moderne care nu își au locul într-un astfel de context istoric. Pârâul Zlaști și Dealul Sânpetru își îmbină cu rost liniile, curbele și formele în jurul edificiului – în discrepanță cu acesta se conturează, însă, peisajul urban și industrializat al Hunedoarei – niște forme fără fond în comparație cu grandoarea trecutului.

O părere de rău ne încearcă privind încă o dată curtea interioară a castelului, curbele semicirculare ale deschiderilor, frescele și fațadele, cheile de boltă, coloanele impozante.

Rememorăm în gând interioarele, experiența descoperirii trecutului și, parcă, regretăm că nu am fi putut rămâne peste noapte între aceste ziduri care nu au apucat a-și spune toată povestea. Am fi dorit sa înnoptăm aici, am fi dorit ca încăperile goale să fie mobilate și însuflețite întocmai cum au fost în vremurile lor de glorie, să ne odihnim în jilțurile impresionante și să adormim în paturi medievale lângă șemineul înroșit de jăratec. Poate că aceste dorințe intime ale noastre, ale turiștilor, vor fi cândva valorificate de cei care cârmuiesc turismul românesc, astfel încât să nu altereze, să nu tulbure măreția trecutului, dar care să îi redea castelului viața și, implicit, o mai însemnată considerare.

Hunedoreni fiind, ne vom mândri întotdeauna cu acest edificiu istoric, prezența sa legitimându-ne drept moștenitorii unor meleaguri de aur, tronate de cel mai frumos castel al țării, cetetea ce astăzi își scrie istoria prin ochii noștri.

Claudia NICHIȚELEA

Moștenirea lui Botgros: un oraș falimentar

Î

n 10 iunie, aninosenii și-au ales primarul. Altul, după ce, timp de 20 de ani, Ilie Botgros a tăiat și a spânzurat prin Aninoasa după bunul plac. În prezent, localitatea hunedoreană a ajuns la faliment, iar aninosenii și-au dat seama în ultimul ceas că trebuie să schimbe ceva.

Noul primar, Nicolae Dunca, spune că își va da toată silința pentru ca Aninoasa să nu mai fie pe butuci. El a vorbit despre planurile de viitor, dar și despre moștenirea grea lăsată de Ilie Botgros într-un interviu acordat, în exclusivitate, pentru Transilvania Impact.

Reporter: Care a fost moștenirea pe care v-a lăsat-o fostul primar, Ilie Botgros?

Nicolae Dunca: Un oraș cu multe greutăți, cu multe probleme, cu clădiri distruse și dărăpănate, cu oameni fără locuri de muncă, plini de speranțe și de nevoie. Eu tot ce vreau, vreau să scap de datoriile pe care le are Aninoasa la ora actuală.

Reporter: La cât se ridică aceste datorii?

Nicolae Dunca: La aproximativ 70 de miliarde.

Reporter: Către cine aveți aceste datorii?

Nicolae Dunca: La diferite lucrări care s-au executat pe parcursul anilor și nu s-au plătit. Plus că avem un împrumut la BCR de 30 de miliarde, la care nu s-a dat nicio tranșă de împrumut, doar dobânzi și penalități, care între timp se

vor tot aduna și trebuie să le plătim.

Reporter: Pentru ce a fost luat acel credit?

Nicolae Dunca: Tot așa, pentru plata unor lucrări executate și neplătite, în mod special pentru introducerea gazului metan, pentru reparația unor case de colonie cu care și acum avem mari probleme. După cum știți, astă iarnă au picat vreo trei-patru acoperișuri. Pică grinzile, au intrat prin case pe la oameni.

Dormi noaptea și îți intră grinda prin pat.

Reporter: Pentru acele case oamenii plătesc chirie?

Nicolae Dunca: Unii plătesc, alții le-au cumpărat.

Acuma noi am depus studiile de fezabilitate la FRDS pentru a obține fonduri pentru acele case. Este un program cu Guvernul Norvegiei pentru zonele defavorizate, din care facem și noi parte.

Reporter: Adică vine Guvernul Norvegiei să dea bani în Aninoasa că Guvernul României nu e în stare?

Nicolae Dunca: Exact. Așa e! Numai că norvegienii au zis că vă dăm 20 de milioane de euro, dar voi, statul român, lucrați cu firmele voastre, luați TVA de 24%, profitați de pe urma banilor noștri. Așa că au venit cu altă soluție: Guvernul Norvegiei să pună tranșa de bani nerambursabili, dar să vină și Guvernul României cu o parte și comunitățile locale cu o parte, cu 2%. Noi am depus proiectele, am înțeles că

a fost zilele acestea o delegație de la FRDS la București și așteptăm.

Reporter: Ce include acest proiect?

Nicolae Dunca: Reabilitarea acoperișurilor cu centură de rezistență, că sunt case vechi de peste 100 de ani și anveloparea termică.

Reporter: În proiect sunt incluse și casele de la Iscroni?

Nicolae Dunca: Nu. Numai cele de la primărie în sus. Vom veni cu canalizarea până în capătul văii, până pe strada Libertății și după aceea vom veni cu covorul asfaltic.

Reporter: Dar aveți bani pentru ele?

Nicolae Dunca: Da, canalizarea este pe proiectul acesta cu ApaServ, în care e inclusă Petrila și Aninoasa.

Pentru canalizare noi am avut un proiect cu mina-muzeu aici.

Trebuia să se facă pe galeria care ducea de la incinta minei până dincolo, la Piscul Priboi, să se facă tunelul de legătură și o prezentare a mineritului în timp. Am renunțat la acest tunel și în depozitul de muniție este un tunel mai mic și banii pentru tunelul mare iam transferat prin hotărâre de consiliu pentru asfaltarea drumului de la Iscroni până în capătul văii. Fondurile sunt asigurate, mă voi duce la Ministerul Economiei, numai să deblocheze banii.

Reporter: Ce faceți cu cei de la Iscroni, cu acele case de colonie? Știu că se tot spunea că există un proiect prin care

urma să fie construit un bloc, în care să fie mutați cei de acolo. Ce se mai întâmplă cu acest proiect?

Nicolae Dunca: Da. Se face. Am refăcut și proiectul, că erau sumele prea mari.

Acum așteptăm finanțarea.

Dar așteptăm degeaba, că cine îți dă bani dacă nu-i obții? Trebuie să te duci, să faci lobby, eu am discutat cu mai multe persoane care fac parte din partidul nostru și au zis că mă sprijină. Mă voi lupta și pentru treaba asta, că e o pată pe orașul nostru de pe vremea lui Ceaușescu.

Reporter: Revin la Norvegia. De ce aveți nevoie de 20 milioane de euro la Aninoasa?

Nicolae Dunca: Norvegienii sunt la faza la care trebuie să aleagă cine are mai mare nevoie. Probabil are nevoie și Vulcanul și Lupeniul, noi avem un pas înainte, că avem studiile depuse. Am avea nevoie de vreo două milioane de euro, cele 20 de milioane sunt pentru toată țara.

Reporter: De ce credeți că aninosenii s-au hotărât să schimbe primarul după ce orașul a dat faliment?

Nicolae Dunca: Păi, și-au pus și ei speranțe în altcineva, că le poate schimba orașul.

Reporter: Dar de ce acum și nu mai devreme?

Nicolae Dunca: Pentru că alt contracandidat viabil nu a fost până acum.

Reporter: Dar dumneavoastră de ce ați vrut să candidați într-un oraș falimentar? De ce ar vrea cineva să fie primar peste o localitate la pământ din punct de vedere economic?

Nicolae Dunca: Eu sunt născut, crescut în Aninoasa.

Aici am casă, aici am rudele și am văzut cum se degradează zi de zi acest oraș. A dispărut lipsa de preocupare a primarului pentru atragerea de investitori, pentru realizarea proiectelor. Eu am zis că așteaptă încă patru ani un mandat ca să iasă la pensie.

Am spus că trebuie stopat acest lucru. Am făcut un studiu sociologic și m-am hotărât.

Reporter: Fonduri credeți că veți avea? Că domnul Bot-

gros a primit foarte multe promisiuni...

Nicolae Dunca: Eu zic că oamenii încearcă să treacă la un partid perntru anumite finduri, dar trebuie să îți faci calcule pentru a nu sta cu mâna întinsă la alții și să te bazezi pe promisiuni. Banii aceia puțini pe care îi ai trebuie să-i drămuiești în așa fel încât să te descurci cu ce ai.

Reporter: Ce buget aveți anul acesta?

Nicolae Dunca: Avem undeva la 42 de miliarde de lei vechi.

Reporter: Consiliul Județean v-a ajutat sau intenționează să vă ajute?

Nicolae Dunca: Promisuiuni avem, mai ales în ideea că am pus și viceprimar de la PNL, am avut asigurări că ne vor sprijini cu bani. Dar eu nu am încredere în promisiuni din astea, că nu știu cât o să fie. Problemele sunt mari în toată țara și mă îndoiesc că va veni cineva să dea bani la Aninoasa.

Reporter: Câți investitori au venit în Aninoasa în ultimii 20 de ani?

Nicolae Dunca: De venit, care să se și stabilească, nu prea. Un gater, un depozit de materiale de construcții. Este Adarco Invest care este un om serios, are vreo 60 de angajați, Hidroconstrucția are și un sediu social pe raza orașului de unde ne vin o grămadă de bani. Adică pentru noi 300400 milioane reprezintă o sumă.

Reporter: Care sunt proiectele dumneavoastră de viitor?

Nicolae Dunca: În primul rând, să finalizez canalizarea și asfaltarea, că asta își doreau cetățenii, că își rup mașinile.

Vreau să fac două grădinițe moderne, că acum sunt la parterul a două blocuri. Sunt mici, neîncăpătoare, nu corespund cerințelor actuale. De cea din cartierul Bujorului ne apucăm luna viitoare și de cealaltă la anul. Reabilităm centrul cultural de la Aninoasa, săptămâna viitoare se va semna contractul cu constructorul, o firmă din Oradea. O să modernizăm cu totul, cu sală de spectacol, cu popicărie, o să fie totul așa cum trebuie.

A consemnat Anamaria NEDELCOFF

CMYK

12 Regional

Ultimul pod acoperit din Europa stă să se prăbușească sub ochii autorităților ntr-un sat din Transilvania rezistă de sute de ani un pod acoperit, declarat de autorități monument de arhitectură cu valoare de patrimoniu. Podul este în pericol să se prăbușescă pentru că autoritățile nu reușesc să găsescă banii necesari, dar nici voința comună a celor datori să facă ceva.

Satul poetului Coșbuc este acum de-o prosperitate ostentativă, casele lui rivalizează cu orice cartier de lux de pe mapamond, dar lipsa de implicare a locuitorilor lui pare endemică. Boala de care suferă satul lui Coșbuc este boala României: nepăsarea.

Dacă țării nu i-a păsat de oamenii ei, nici lor nu le mai pasă de ea, pare să fie explicatie pentru ce ni s-a întâmplat în ultimii 20 de ani.

Î

Construit la 1778 și refăcut în 1937, Podul Acoperit din satul Coșbuc, monument de arhitectură, considerat ultimul de acest fel din Europa, are nevoie urgentă de reparații, altfel există riscul să se prăbușescă. Deși localnicii știu că podul este într-o stare avansată de degradare, trec zilnic cu mașini, căruțe, motociclete. „La capătul dinspre drumul național grinzile sunt atât de putred, încât podul se poate prăbuși în orice moment”, avertizează primarul Nicolae Anghel din satul lui George Coșbuc. A făcut memorii la Ministerul Culturii, cereri la Direcția Județeană de Patrimoniu, dar nimeni n-a dat nici banii, nici avizele necesare.

L-au ridicat grănicerii italieni într-o primăvară, din lemn de stejar adus din pădurile

sașilor, după modelul podurilor elvețiene: o adevărată bijuterie inginerescă. Cineva spunea că a mai văzut unul la Geneva, dar este doar o punte, toate podurile asemănătoare lui, de pe Tirol, s-au prăpădit în timpul războiului. Mai sunt însă câteva în Canada și în Statele Unite, dar și acolo podurile acoperite au devenit monumente, curiozități despre care se scriu cărți și se fac filme.

Podul acoperit de la Coșbuc a avut și el 14 frați în Bistrița, dar niciunul nu mai este în picioare, ca cel din Coșbuc. Cel de la Ilva, al doilea pod acoperit care a mai rezistat la noi, este și mai degradat. El singur de pe tot continentul, întunecat, posomorât, cu fața știrbită, cu stâlpii putrezi și scârbit de ce scrie pe spinările

lui uscate, se mai ține în picioare.

Chiar dacă localnicii au văzut că podul lor e putred și se poate prăbuși în orice moment, trec și acum cu mașinile pe burta lui, zgâlțăind podelele din toate încheieturile. Primarul spune cu oarecare reținere (este în campania electorală) că nu i-a putut opri, deși le-a construit un pod de beton, un pic mai jos. La fel de resemnat este și atunci când vine vorba de refacerea podului. Numără anii și zice că s-a săturat de câtă vreme cere ajutorul Ministerului Culturii și Direcției Județene de Patrimoniu pentru avizele și proiectul de refacere a podului. N-a primit niciodată niciun fel de sprijin. Ba mai mult, acum doi ani s-a prezentat un arhitect autorizat pe monumete istorice care i-a cerut pentru propiectul de renovare 12 miliarde de lei vechi. „ Vă dați seama, spune primarul NicolaeAnghel, 12 miliarde pentru proiect, d-apăi materialul, forța de muncă... Nu dispuneam de banii ăștia, așa că n-am mai făcut nimic” Este vorba de un pod pe care soldații l-au ridicat fără niciun ban, folosind lemnul din pădurile locului, cu aproape trei sute de ani în urmă și care stă acum în mijlocul satului de munte, gata să-l ia apele la vale, fără ca nimeni să reușescă măcar să-l păstreze așa cum l-au primit. I se spunea Podul Iubirii, pentru că pe pod își dădeau întâlnire îndrăgostiții , sub acoperișul lui se ascundeau de ochii satu-

lui, iar acum este mai degrabă Podul Nepăsării. Suportă de ani buni pașii oamenilor și mașinile lor, căruțele cu lemne și scrijeliturile obscene de pe pereți. Dar își ține spinarea dreaptă datorită geniului unor ingineri de acum trei sute de ani și nu prin grija următoarelor generații.

Despre podul de peste Sălăuţa s-au scris şi poezii.

Căpitanul Antonio Cosimeli a scris un poem intitulat „Legenio Secondo Valahica”, în care se pomenește existenţa podului de lemn. Turiștii care trec prin apropiere fac, în mod obligatoriu, și un popas la podul acoperit. El ar putea deveni însă un punct de atracție pentru unicitatea lui în partea aceasta de lume, pentru vechimea și istoria sa. De altfel, din 2004 a fost inclus pe lista monumentelor de patrimoniu, acest lucru neajutându-l cu nimic, Ministerul Culturii n-a alocat niciodată fonduri pentru renovarea lui, dimpotrivă, noul statut al podului a făcut imposibilă orice intervenție asupra lui. În mod paradoxal, recunoașterea valorii sale s-a transformat într-o piedică. „Era aici de când mă știu. În 900 și ceva l-au mai întărit, când s-a făcut calea ferată atunci i-au făcut un picior de beton supt el, doar de aia mai stă în picioare. Mie îmi povestea mama, că noi tot pe pod am trecut toată viața, casa noastră fiind dincolo de Vale, că aici se țineau horele satului, se întâlneau bătrânii la povești

Regional 13 dar și fetele cu băieții se furișau pe înserat să se drăgostescă.

Vedeți că are tot felul de urme.

Trec cu căruțele, îl agață, i s-au rupt stâlpii, scândurile din păreți. N-ar trebui să se mai treacă pe pod, dacă vrem să-l mai avem! Tot mama mi-o povestit că subt coroana lui s-o adăpostit de ploaie o dată și cum pârâiau lemnele de vâltoarea apelor, dar nu s-o rupt.

E un pod făcut bine, de ofițeri!”, spune doamna Ileana, care stă peste Sălăuța, spre munte, iar podul i-a legat casa de sat toată viața.

Satul lui Coșbuc este îngrămădit tot pe Valea Sălăuței, un pârâu rece de munte. Este un sat ciudat, în stare să te dea peste cap cu înfățișarea lui bizară și cu rătăcirea lui de sine, imposibil de înțeles pe de-a-ntregul. Învățați cu plecatul de acasă, încă de pe vremea lui Ceaușescu, când bărbații toți luau drumul minelor din Baia Mare, localnicii din Coșbuc au plecat, după revoluție, și mai departe, au luat drumul Italiei, Spaniei, lumii largi. Au lăsat totul acasă și au plecat cu sutele, cu miile. Cineva spune că, din 2.000 de oameni, mai mult ca sigur că o mie sunt plecați. De ani, de zeci de ani de zile, muncesc în străinătate și trimit banii acasă sau se întorc ei înșiși să mai construiască un etaj la vilă.

Casele sunt enorme pentru spațiul strâmt de pe ulița lui Coșbuc, de-un lux ostentativ.

Locuitorii din Coșbuc au pus termopane până și la grajduri, au porți de inox, scări de marmură și palmieri în curte.

Aproape nicio casă nu mai are un singur nivel, iar grădinile lor sunt cultivate cu panseluțe și garoafe.

Vopsite în culori țipătoare, vilele din Coșbuc au un soi de agresivitate cu care mușcă din cer și din drum și din piața unde casa lui Coșbuc a rămas tot mai pierdută printre betoanele lor. Înghesuită între noile case – cărora localnicii le-au dat nume: aia e Irlandeza, ailaltă Spaniola și ailaltă Olandeza și tot așa –, casa familiei Coșbuc este o bijuterie de arhitectură, o perlă scunsă în scoica de beton portocaliu.

Caldă și nobilă ca un aristocrat, nici nu se uită în jur. În ea au locuit zece generații de

preoți, familia poetului fiind numeroasă și știutoare de carte avea o casă mare pentru acele vremuri, cu cinci încăperi, inclusiv cameră de rugăciune și loc pentru pregătirea lecțiilor de școală. Dar întinderea ei discretă de la răscruce de uliți este acum umilită de casele mutanți, copiate de prin toată Europa. „Eu le-am zis de atâtea ori, măi, nu mai dați autorizații de construire până lânga casa memorială, că i-au luat și aerul, nu mai poți să respiri acolo, ori în piața aia e nevoie de vizibilitate, de spațiu care s-o facă remarcată. Dar nu m-a ascultat nimeni, satul are consilieri și ei decid, iar satul face ce vrea!” spune Vasile Vasile, secretar al Primăriei Coșbuc.

Satul face ce vrea, spune și George Coșbuc. Este nepotul poetului, mecanic de meserie, întreține utilajele fabricilor din zonă. Are mașină și merge la intervenții de câte ori e chemat. Are 56 de ani și a făcut liceul tehnic, pentru că la română nu s-a priceput deloc. „Vă spun drept, habar n-aveam de poezii și de-astea, mie îmi plăceau tehnicile și am vrut la meserii. Noi n-am mai avut niciunii talente sau aplecări spre poezie.” Îl întreb dacă la școală nu-l tachinau copiii pentru cum îl cheamă, mai ales la orele de română. „Vă spun drept, nici nu prea mă interesau că nu mă pricepeam deloc, dar nici pe ăilalți!” Deși biblioteca satului are 10.600 de volume, bibliotecara spune că niciun localnic nu are fișă de înscriere la ea. Iar elevii află despre George Coșbuc nu din familie sau de pe uliță, ci doar de la școală, atunci când ajung la lecție.

Pentru că au observat această înstrăinare față de sufletul locului, cei de la Muzeul Casa memorială George Coșbuc, doamna Ana și fratele său Vasile mai fac uneori duminica acțiuni unde îi cheamă pe copiii de școală să le arate câte ceva din casă, să le spună povestea locului și să le citescă poezii. Tot doamna Ana este ghid și la moara lui Coșbuc, loc de poveste, dar care are nevoie de reparații, de apă ca să funcționeze și de niște suflete care s-o pornescă.

Femeia ghid-bună-la-toate

s-a apucat singură în primăvara asta, fără să-i ceară nimeni asta, să văruiască pereții casei, să spele perdelele și să primenescă casa. E plină de var pe pietp și vorbește mult, cu plăcere. „Vedeți plopii aceia, de lângă moară? Ei sunt plopii din poezie, dar ape repezi nu mai curg, pentru că sătenii au oprit pârâul să nu le mai treacă peste pământurile lor”, explică femeia.

Ne strecurăm pe o potecuță de două palme, unul câte unul, spre moară, printre două garduri care împrejmuiesc grădinile unor strănepoți ai poetului. „Cu greu au lăsat și palma asta de pământ ca să ajungem la moară, ne spune ghidul. Dincolo de plasa de sârmă, în grădina strănepotului înfloriseră panselutele și garofițele, dar niciun fir de legumă. Casa, o vilă portocalie cu marmură în curte și balcon de inox, este dotată și cu un leagăn de la supermarket în grădina care s-a întins peste drumul morii. Înăutru, în fosta moară, e răcoare, miroase a lemn vechi și-a izmă de pădure, a var și pustietate. Doamna Ana ne arată cămășile din cânepă, covorașele țesute de mama poetului și ferestruica pe care se uita morarul din cameră să vadă când e gata făina. Moara timpului a tocit orice senti-

Ce spune primarul Nicolae Anghel? „Am tot făcut calcule cam cât ne-ar trebui, ce sumă ar fi necesară pentru renovarea podului, dar, cu fiecare an, suma crește, acum cred că ne-ar trebui cam 500 de mii de lei, dar proiectul mi se pare cel mai scump. Nu

am de unde să adun banii ăștia la Primărie, chiar nu am! Am cerut ajutorul tuturor, dar parcă vorbesc singur.

Cei de la Patrimoniu ne cer proiectul spre avizare, dar noi de unde să dăm bani de proiect, că arhitecttul

mente și satul care se vede pe gemulețul morii e tot mai străin de satul dinăuntrul acestor pereți. Doamna Ana ne mărturisește că niciodată, niciun sătean n-a venit să o întrebe dacă nu are nevoie de ceva pentru muzeu sau dacă nu poate ajuta cu vreun leu. „Dar nici nu le cerem, satul acesta l-a avut doar pe Coșbuc care a rămas în istorie, de ei nu vor scrie cărțile, de niciunul nu se va mai ști nimic! Dacă nu le pasă de noi,ei pierd! Aici turismul ar fi putut să fie un mod de a ieși la lumină, dar cum să-i arăți lumii ce valori ai tu, când nici tu nu le recunoști?”

Alexandru Uiuiu, director la Direcția Patrimoniu Bistrița: "Cunosc situația podului de la Coșbuc, l-am pus în fiecare an pe lista priorităților noastre, dar lista merge la București și în funcție de banii existenți se repartizează fonduri pe prioritățile naționale. Pe de altă parte, vă spun sincer, primarul de acolo încearcă să ascundă proasta lui

ne-a cerut 12 miliarde vechi?! Nu mai știu ce să fac, sincer, parcă nar interesa pe nimeni!

Iar sătenii... niciodată, niciunul n-a dat nimic pentru așa ceva. La noi nu s-a pomenit de donații pentru sat, doar ce-i al lor...”

gospodărire ca să nu zic reaua voință, prin exagerări. Nu poate să coste un proiect de pod 12 miliarde de lei vechi, pentru că proiectul castelului Teleki a costat 1,22 miliarde.

Este de datoria comunei să comande și să finanțeze proiectul, apoi noi mergem cu el la comisia zonală, îl văd și alți experți, îl avizăm și tot meșteri angajați de comună pot interveni pe pod conform proiectului.

Nu este mare lucru, dar oamenii de acolo, în special primarul nu face ce trebuie. De ce n-a oprit circulația pe pod, asta ar fi o măsură minimă pe care ar trebui să o ia?! De ce sătenii nu refuză să mai treacă cu camioanele pe pod dacă îi interesează patrimoniul lor?

Primarul a avut bani să facă un bust al lui Decebal cu text scris de Coșbuc fără să spună al cui e textul, în comuna lui Coșbuc! E neștiință și reavoință!"

Ruxandra HUREZEAN Transilvania REPORTER

Casă ai, inimă n-ai Pe buza fântânii din curtea Castelului Huniazilor stă scris în piatră: „Apă ai, inimă n-ai”. Au scris asta doi prizonieri turci care-au fost puși să sape fântâna în piatră, zeci de metri adâncime.

Dacă aveau să dea de apă, Iancu de Hunedoara le-a promis că le dă drumul acasă. Turcii au săpat zi și noapte, cu speranța că la capăt vor găsi apă și libertate. Dar între timp voievodul a murit, iar soția sa n-a vrut să mai țină seama de promisiune, și i-a condamnat la moarte. Înainte să fie uciși, prizonierii au scris ce gândeau despre oamenii care-și uită datoriile din trecut: Apă ai, inimă n-ai!

14 Divertisment

Un om fără umbră ’’Trecutul e noaptea iar amintirile candele care cu vremea se sting.’’ – Octavian Goga eunăzi, căutând cartofi prin piața Dacia, am întâlnit un OM. De ce spun asta?

Pentru că în ziua de astăzi

D

casa memorială Ion Creangă, îi revine inspirația și îmi povestește o altă întâmplare hazlie din viața domniei sale: ’’Am fost într-o sară la furat

unii în dreapta și așa nu ne prindea că nu știa după care să se ia păgubitu’.’’

Apoi ,’’zăbovii’’ preț de-o țigară pe care mi-o aprins-

întâlnești lume, oameni însă mai rar.

Acest om are un fel atipic de a spune bancuri, cu un accent moldovenesc care îmi aduce cu ușurință aminte de Ion Creangă, fără să exagerez.

Acest om este la fel ca și Creangă pe vremea când nu conta pentru literatura românească; un ilustru anonim care m-a fascinat cu originalitatea de care a dat dovadă în repetate rânduri. Îl cheamă Viorel și s-a născut la Pașcani, județul Iași.

Fiind unul din cei patru frați, el s-a remarcat cu ajutorul firii lui ieșite ușor din tipare pe care le putem recunoaște pe tărâmurile lui Ștefan cel Mare. După ce cu o deosebită recunoștință îmi povestește cum a vizitat la Humulești

de șireșe în grădina lu’ directoru’ de la școală... că io când meream la șireșe îi lăsam pe copaci de obicei cu cracii goi, vreau să spun așa de aventură șî fantezii câ el o vinit sara ș-o vopsit copașii cu păcurâ șî noi când ne-am dus în copac ne-am mânjât pisti tot cu păcurâ pi pantaloni. Dimineață directoru’ râdea di noi... zâcea: <<Băi ci proști sântiți că nici pantalonii nu i-ați schimbat și văd că ați dat năvală în șireșu meu.>>, da io doar pantalonii cia îi aveam pentru școală, restu` erau rupți.

Altădată am fost la furat di meri șî baba di la cari am luat mării o udat copacii cu nu știu ce draci și ne-am umflat la burtă ca dovlecii.

Dacă spărgeam un geam la vreo casă, unii fugea în stânga,

esem pe fugă să nu îl întrerup și își aduce din nou aminte de o întâmplare din viața sa deacasă de la părinții săi: ’’Știi, conașule, pe noi nu ne

lăsa părinții afară ca pe dumitale până la ore târzii... șî odată am vinit târziu acasă și ca să nu o iau pe coajă mi-am dat jos hainele, că pe dedesubt aveam pijamalele, și-am intrat tiptil în casă... iar tata spunea: <<Unde ai fost, netrebniculi și ești?>>.

Eu îi spuneam că iaca am fost la veceu. Și vrei șî matali... și așa scăpam di ocară șî bătaie.’’ În ideea că această scurtă incursiune în viața unui om ca noi, simplu și cinstit, v-a făcut plăcere, vă mai redau în detaliu două din cele o mie și una de bancuri pe care le cunoaște inepuizabilul ’nea Viorel: ’’Vine Bulă și cu Ștrulă de la oraș cu o motocicletă nouă dar zgomotoasă... Dar cum în sat la ei nu se mai văzuse așa ceva, mama lor întreabă pe Ițic, fratele mai mic: <<Și pârâie așa pe drum?>> <<Îi Bulă, mamă, are o tavă-n cur, pârâie și iasă fum..>> Apoi ’nea Viorel îmi povestește despre un sat cu oa-

meni mai slabi de înger și despre o întâmplare hazlie: ’’Un tip Ioan venit de la pădure, căci acolo lucra, găsește pe drum o oglindă și o duce acasă să întrebe ce e, căci nu mai văzuse așa ceva. <<Auzi fa ce îi asta?>> Măria ridică oglinda și privind în ea spune: <<Ia uite mamă cu ce fimeie proastă își mâncă Ion banii!>> Mama ei, ridică și ea oglinda, se uită și spune: <<Fă, aiasta-i proastă între două vârste!>> la care bunica, uitându-se și ea, spune: <<Tăceți, fa, că asta-i proastă bătrână!>>.

Din păcate acest om va rămâne un ilustru anonim, care, ascunzându-și umbra, acoperă cu privirea perimetrul pe care îl păzește.

Despre ’nea Viorel mai sunt multe de spus și însăși domia sa ar avea să ne mai spună asemenea, însă ne oprim aici și cu voia dumneavoastră, vom continua în numărul următor.

Claudiu SEREA

Economic15

EURO JOBS implementează măsuri active de ocupare pe piața muncii

PREZENTAREA FIRMEI

EURO JOBS este o societate cu răspundere limitată ce a fost înființată în anul 2005, având obiectul principal de activitate 7841 ”Activități ale agențiilor de plasare a forței de muncă în țară și străinătate”.

EURO JOBS își desfășoară activitatea în mai multe regiuni de dezvoltare din țară având sediul social în Județul Hunedoara, Petroșani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1, precum și 5 puncte de lucru deschise în Timișoara, Arad, Alba, Târgu Jiu și Petroșani.

Scurtă prezentare a serviciilor EURO JOBS este furnizor de formare profesională autorizat, avand astazi 22 de programe de formare profesională continuă acreditate în următoarele ocupații: Competențe antreprenoriale - 60 ore; Editor imagine - 60 ore; Contabil - 120 ore; Ghid montan - 120 ore; Maseur (inițiere) - 45 zile; Lucrător finisor pentru construcții - 3 luni; Lucrător în structuri pentru construcții - 3 luni; Lucrător în gospodărie agroturistică - 3 luni; Lucrător în izolații - 3 luni; Asfaltator - 3 luni; Îngrijitoare bătrâni la domiciliu - 3 luni; Îngrijitoare copii - 3 luni; Sudor electric - 3 luni; Sudor oxigaz - 3 luni; Gaterist la tăiat bușteni - 3 luni; Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni; Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni; Izolator - 5 luni; Montator pereți și plafoane din ghips carton - 5 luni; Electrician exploatare medie și joasă tensiune - 5 luni; Lăcătuș mecanic - 5 luni; Administrator pensiune turistică - 5 luni.

EURO JOBS implementează măsuri active de ocupare pe piața muncii prin servicii de informare și consiliere în carieră, medierea muncii și mediere electronică, organizarea de burse ale locurilor de muncă, consultanță și asistență antreprenorială, e.t.c., fiind acreditată de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

EURO JOBS este primul CENTRU DE EVALUARE ȘI CERTIFICARE pentru evaluarea și certificarea competențelor obținute pe alte căi decât cele formale din Regiunea de Vest, în următoarele ocupații: PAVATOR; INSTALATOR APĂ CANAL; TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR; LUCRĂTOR COMERCIAL; OSPĂTAR (CHELNER); INSTALATOR ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ ȘI GAZE; CONFECȚIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE; MAȘINIST LA MAȘINI PENTRU TERASAMENTE; CIOBAN; BUCĂTAR; COSMETICIAN. Avantajele certificatelor de competență pentru deținător: •Sunt recunoscute la nivel oficial de către Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și de către Ministerul Educației și Cercetării, având regimul actelor de studii; •Pot fi obținute într-un termen foarte scurt: este necesară prezența candidaților în centrul de evaluare pe durata câtorva zile; •Acordarea certificatului de competențe se bazează pe evaluarea a ceea ce candidatul este

capabil să facă în condiții reale de muncă; •Certificatul de competență poate fi acordat indiferent de vârstă candidatului fără a restricționa accesul la evaluare; •Obținerea unui certificat de competențe profesională mărește șansele de angajare și posibilitățile de dezvoltare a unei cariere.

Avantajele certificatelor de competențe pentru angajator: •Constituie garanția că angajații sunt pregătiți pentru ocupația respectivă conform cerințelor standardului ocupațional în vigoare; Angajatorul poate efectua recrutarea și selecția personalului utilizând informațiile conținute în certificatul de competență și poate proiecta posturile din organizație conform standardelor, care precizează aptitudinile și cunoștințele necesare desfășurării activităților specifice; •Îmbunătățesc nivelul de profesionalism al angajaților. Începând cu anul 2011 EURO JOBS oferă servicii de psihologia muncii, transporturilor și organizațională în cadrul Cabinetului individual de Psihologie ”PSIHO JOBS”. Acesta este autorizat de Colegiul Psihologilor din România.

Testările se efectuează și la instituțiile beneficiare, după caz.

Beneficiind de experienta unui corp de specialisti in domeniu, societatea pune la dispozitia companiilor servicii legate de proiectarea si implementarea sistemelor de management al calitatii. Cerintele standardelor internationale SR EN ISO 9001 (Sistemul de management al calitatii); SR EN ISO 14001 (Sistemul de management de mediu); HACCP 22000 (Sistem de management al sigurantei alimentelor), OHSAS 18001 (Sistem de management al sanatatii si securitatii ocupationale), Societatea a sprijinit implementarea cu succes a sistemelor de management al calitatii, in cadrul unui numar de peste 65 firme, avand diverse obiecte de activitate: industria alimentara, industria de armament, constructii, transport.

In perioada 2008-2010 societatea s-a dezvoltat in servicii de proiectare a constructiilor civile si industriale si instalatiilor avand peste 40 de contracte de proiectare executate pentru accesarea de fonduri guvernamentale si europene: intocmire Studii de Fezabilitate/Prefezabilitate, Proiecte Tehnice, Documentații de demolare, Documentatii de Avizare a Lucrarilor de Interventii, Documentatii Tehnice de Autorizatie de Construire, Expertize tehnice, Audit energetic.

Experienta EURO JOBS pe piața forței de muncă mai este certificata si prin implementarea cu succes a mai multor proiecte cofinanțate din Fondul Social European: Calitate Titlul proiectului şi nr. de referinţă Stadiul implementării proiectului Obiective Sursa de finanţare Beneficiar Calificarea, primul pas spre bunastare! ID 21010 Finalizat Cresterea nivelului de calificare a fortei de munca din constructii. FSE POSDRU 20072013, Axa prioritară 2: Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii, D.M.I 2.3 Beneficiar ”Fii competitiv pe piața muncii”, POSDRU/103/5.1/G/76416 Implementare Imbunatatirea capacitatii de ocupare a grupurilor de persoane cu o situatie dificila pe piata muncii, precum persoanele in cautarea unui loc de munca, persoanele inactive, somerii tineri, somerii varstnici si somerii de lunga durata FSE POSDRU 2007-2013, Axa prioritară 5: Promovarea măsurilor active de ocupare, DMI 5.1: Dezvoltarea și implementarea măsurilor active de ocupare Beneficiar ”Și tu poți fi activ, trebuie doar să te descoperi!”, POSDRU/103/5.1/G/76398 Implementare Im-

bunatatirea capacitatii de ocupare a grupurilor de persoane cu o situatie dificila pe piata muncii, precum persoanele in cautarea unui loc de munca, persoanele inactive, somerii tineri, somerii varstnici si somerii de lunga durata FSE POSDRU 2007-2013, Axa prioritară 5: Promovarea măsurilor active de ocupare, DMI 5.1: Dezvoltarea și implementarea măsurilor active de ocupare Beneficiar ”Implica-te si vei reusi!”, POSDRU/103/5.1/G/76397 Implementare Imbunatatirea capacitatii de ocupare a grupurilor de persoane cu o situatie dificila pe piata muncii, precum persoanele in cautarea unui loc de munca, persoanele inactive, somerii tineri, somerii varstnici si somerii de lunga durata FSE POSDRU 2007-2013, Axa prioritară 5: Promovarea măsurilor active de ocupare, DMI 5.1: Dezvoltarea și implementarea măsurilor active de ocupare Beneficiar ”Implica-te! Si astfel vei avea succes!”, POSDRU/103/5.1/G/76388 Implementare Imbunatatirea capacitatii de ocupare a grupurilor de persoane cu o situatie dificila pe piata muncii, precum persoanele in cautarea unui loc de munca, persoanele inactive, somerii tineri, somerii varstnici si somerii de lunga durata FSE POSDRU 2007-2013, Axa prioritară 5: Promovarea măsurilor active de ocupare, DMI 5.1: Dezvoltarea și implementarea măsurilor active de ocupare Partener “Dezvoltarea resurselor umane din invatamantul superior pentru utilizarea sistemului e-Learning”, POSDRU/87/1.3/S/64273 Implementare Dezvoltarea si modernizarea sistemului de educatie si formare profesionala initiala si continua din invatamantul superior, prin implementarea unui sistem de e-Learning la sediul Solicitantului si formarea bazei de date impreuna cu o alta universitate din Romania, aflata intr-o alta regiune de dezvoltare. FSE POSDRU 20072013, Axa prioritară 1: “Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice si

dezvoltarii societatii bazata pe cunoastere”, DMI 1.3: “Dezvoltarea resurselor umane din educatie si formare” Partener „INSTRUIESTE-TE SI MODELEAZA-TI VIITORUL” Implementare Imbunatatirea competentelor si calitatii resurselor umane in zonele rurale, in vederea facilitarii accesului la ocupare in activitati non-agricole a grupului tinta constituit din persoane ocupate in agricultura de subzistenta, persoane inactive, someri, tineri someri si persoane in cautarea unui loc de munca FSE POSDRU 2007-2013 Axa prioritară 5 ”Promovarea masurilor active de promovare”, Domeniul major de intervenţie 5.2. “Promovarea sustenabilitatii pe termen lung a zonelor rurale in ceea ce priveste dezvoltarea resurselor umane si ocuparea fortei de munca” Partener „FORMARE PROFESIONALA CONTINUA - PROGRES SI CALITATE” Implementare OG: Dezvoltarea capitalului uman din Regiunea Vest in vederea cresterii eficientei si competitivitatii economice. Proiectul are in vedere furnizarea de cunostinte, deprinderi si competente sociale si profesionale specifice, prin intermediul unei formări profesionale continue flexibile, care să răspundă nevoilor angajatilor si să le consolideze încrederea în capacitătile proprii Axa prioritară nr. 2, DMI 2.3. “Acces şi participare la formare profesională continuă (FPC)” Toate aceste servicii sunt implementate cu personal de specialitate, firma EURO JOBS având echipa formată din 4 coordonatori măsuri active, 4 psihosociologi, 4 asistenți măsuri active, 3 responsabili consiliere privind cariera, 3 responsabili formare profesională continuă, 44 formatori, 22 evaluatori ai Centrului de evaluare și certificare, 1 consultant în management, 2 proiectanți constructii civile si industriale, 1 inginer topograf, 1 arhitect, 2 consilieri juridici, 2 responsabili IT, toți membrii echipei având experiență în domeniu și studii de specialitate..

16 Cultura

REPARAŢIE MORALĂ

Î

n anul 2009, în numărul 36 din luna mai al revistei Dilemateca, am publicat la pag. 36 o reflecţie cu titlul „Plagiat cu patru parteneri” asupra raportului dintre o teză de licenţă susţinută în anul 2004 la Universitatea „BabeşBolyai” şi o carte publicată în anul 2006 la editura „Realitatea Românească”, aflate sub nume diferite, dar cu conţinuturi suficient de asemănătoare pentru a ridica suspiciunea unui plagiat. În articolul meu, urmând argumentul ordinii cronologice şi animat de un spirit al apărării onoarei unui licenţiat al universităţii în care lucrez, am susţinut teza că persoana plagiată este autorul tezei de licenţă, iar plagiatorul este autorul volumului citat. Întrucât, din acel moment, argumentele care pledează pentru răsturnarea tezei mele din 2009 s-au acumulat, onestitatea mă obligă să reiau acest dosar şi să îmi prezint public rezervele faţă de concluzia mea din 2009. Iată faptele: În anul 2004, în sesiunea din vară, domnul Rus Octavian Vladimir a susţinut o teză de licenţă în filosofie numită „Scrisoare despre toleranţă, impactul lockeean asupra

spiritualităţii moderne”, cu 50 de pagini. El a susţinut această teză, sub coordonarea domnului conf. dr. Ion Copoeru la Departamentul de Filosofie al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj, pe care comisia de licenţă a notat-o cu o notă medie. În anul 2006, domnul Ştefan Nemecsek a publicat o lucrare numită „Toleranţa în filosofia lockeeană”, la editura „Realitatea Românească” din Vulcan, în judeţul Hunedoara, de 226 pagini (Ştefan Nemecsek, Toleranţa în filosofia lockeană, Editura Realitatea Românească, Vulcan, 2006, 226 p.). În debutul cărţii, pe pagina 4, se precizează faptul că drepturile aparţin editurii menţionate şi autorului.

Totuşi, de la pagina 17 la pagina 77 a cărţii domnului Nemecsek regăsim suficiente fragmente identice cu teza de licenţă a domnului Rus, aşa cum a fost ea susţinută în iunie 2004, păstrată în termenul legal în secretariatul Facultăţii, depusă în arhiva de licenţă a Universităţii „Babeş-Bolyai” sub procesul verbal numărul 23254 din 13.05.2008 şi înregistrată în catalogul licenţiaţilor din anul 2004 la poziţia 26. Restul cărţii domnului Nemecsek cuprinde

câteva prezentări ale altor gânditori moderni (pp. 78-88).

Ulterior, Universitatea „Babeş-Bolyai” a confirmat în mod oficial faptul că această teză a fost într-adevăr susţinută şi pregătită în cadrul său instituţional. Cu toate acestea, domnul Ştefan Nemecsek a protestat, susţinând teza conform căreia domnia sa s-ar afla la originea acestui text.

Dovezile pe care domnia sa mi le-a prezentat în cei trei ani care s-au scurs de la publicarea articolului meu au fost, la început, menite să ridice un semn de întrebare asupra paternităţii textului, fără a oferi, la început, o certitudine: fotografii în care cele două persoane implicate în această discuţie, Octavian Rus şi Ştefan Nemecsek, lansează în comun volumul menţionat, TOLERANŢA în filosofia lockeeană, articole din presa timpului, un Referat şi o Lucrare de Disertaţie al domnului Nemecsek despre care domnia sa mi-a spus că este susţinut la Universitatea „Spiru Haret” în cadrul studiilor masterale, anterior lunii iunie 2004, adică 22.01.2004, respectiv la finalizarea studiilor masterale la data de 24.

01.2005. Aceste probe au făcut doar probabilă rediscutarea cazului, iar din acest motiv m-am abţinut să mă pronunţ în lipsa unor dovezi pe care să le consider concludente.

Cu toate acestea, evenimentele au luat o cu totul altă turnură, pentru mine, când domnul Ştefan Nemecsek mi-a furnizat, în 13 mai 2012, o copie a unui document cu semnătura şi ştampila oficială a Universităţii „Spiru Haret” document solicitat de Instanţa Judecătoriei Petroşani şi adresată acesteia în cauza Dosarului nr.6988/278/2010, cu nr. de înregistrare 1115/21.06.2011, Facultatea de Jurnalism, Comunicare şi Relaţii Publice, care atestă faptul că domnul Nemecsek a susţinut în 22 ianuarie 2004, anterior licenţei domnului Octavian Rus, un referat cu acelaşi conţinut aproximativ ca şi licenţa. Întrucât cele două instituţii de învăţământ supe-

Alexander BAUMGARTEN rior au asumat fiecare adeverirea susţinerii ca probă de examen a aceluiaşi document, însă acum anterioritatea temporală este în favoarea domnului Nemecsek, mă văd obligat să îmi reconsider complet concluziile din 2009.

Prin urmare, consider că din acest moment numai cele două instituţii pot clarifica paternitatea textului, iar concluziile mele privitoare la faptul că autorul volumului l-ar fi plagiat pe autorul licenţei se retrag complet. Chestiunea paternităţii documentului este acum în întregime garantată de Universitatea „Spiru Haret”, care poartă responsabilitatea morală şi juridică a adeverinţei emise. Această retragere a concluziilor mele este însoţită de scuzele mele publice pentru prejudiciul moral adus domnului Ştefan Nemecsek. Pot doar să îmi exprim încrederea în faptul că un document care poartă un gir instituţional implică o responsabilitate juridică a unei instituţiei în raport cu care opinia mea personală nu este relevantă.

Pentru reflectarea adevărului istoric al cauzei, mai fac următoarele scurte precizări: 1. mobilul redactării articolului meu iniţial a fost dorinţa de a apărea onoarea unui fost student al universităţii la care lucrez, care părea, din perspectiva documentelor pe care le aveam la data articolului, autorul lucrării menţionate. Am cunoscut cele două surse, LUCRAREA DE LICENŢĂ semnată Octavian Rus şi cartea cu titlul TOLERANŢA

în filosofia lockeeană semnată Ştefan Nemecsek, cu ocazia prezenţei mele la Petroşani la o lansare de carte şi o inspecţie de grad, la începutul lunii martie 2009, prin intermediul numiţilor Alin Rus şi Ioan Hirgiduş, absolvenţi de filosofie la Cluj.

2. Documentarea a fost făcută apelând la cele două surse, respectiv LUCRAREA DE LICENŢĂ semnată Octavian Rus şi cartea cu titlul TOLERANŢA în filosofia lockeeană semnată Ştefan Nemecsek.

3. Consider că articolul meu din acel moment a reprezentat deschiderea posibilităţii apărării domnului Nemecsek si mă bucur că domnia sa a oferit acum dovezi care pentru mine răstoarnă situaţia iniţială şi regret consecinţele negative pe care domnul Nemecsek le-a suferit până în momentul în care a produs argumentul decisiv al paternităţii operei.

4. Sub nici o formă nu am aprobat nimănui folosirea numelui meu în presa locală din Valea Jiului în această dezbatere; am aflat chiar de la domnul Nemecsek faptul că numele meu a fost folosit mediatic în acest sens şi cer insistent încetarea folosirii lui într-o dezbatere în care nu mai am nici o competenţă dincolo de cele afirmate în prezenta intervenţie.

Prezentul text, mai putin ultimul lui alineat, a fost publicat şi in http://dilemaveche.ro/category/autor/alexander-baumgarten Alexander BAUMGARTEN

Actual 17

hÇwx á@t Ñ|xÜwâà ÜÉÅtÇà|áÅâÄ R D

eși titlul poate părea puțin ilar, realitatea e că romantismul a dispărut cu desăvârșire din viața multor cupluri.

Rar mai vezi pe stradă câte un cuplu de bătrânei simpatici ținându-se de mână la plimbărică sau alte cupluri mai tinere luând o cină romantică în vre-un restaurant. ‘Te iubesc’ parcă nu mai sună așa bine pentru unii iar pentru alții și-a pierdut profunzimea și însemnătatea.

Asta e cam de fațadă am putea spune întrucât situația în viața de cuplu e mult mai gravă. Înainte să mergem mai departe să aruncăm o privire asupra statisticilor. Conform Institutului Național de Statistică (INS), aproximativ 4.000 de români au divorțat în primele șase luni ale anului 2011, majoritatea fiind din mediul urban. În Registrul unic al certificatelor de divorț prin acordul părților au fost întregistrate și eliberate 3.987 certificate de divorț, 3.433 în mediul urban și 554 în mediul rural, 747 de români cu vârsta cuprinsă între 20 - 30 de ani au divorțat în primele șase luni, 1415 aveau vârste între 30 - 40 de ani, 853 aveau vârste între 40 - 50 de ani, 685 aveau vârste între 50 - 60 de ani și 286 aveau peste 60 de ani. În aparență sunt doar niște cifre, însă putem observa ceva interesant dacă privim cu atenție la categoria de vârstă 20-30 de ani. Această categorie deține recordul în ceea ce privește rata divorțurilor în primele 6 luni de căsnicie, lucru care nu e tocmai întâmplător. Fără a vă mai plictisi cu alte statistici, cu toții știm că în aceeași perioadă de viață (între 20 și 30 de ani) cei mai mulți decid să facă pasul căsătoriei. Păi și atunci cum vine asta?

Cauzele unei căsnicii eșuate pot fi nenumărate. Putem aminti câteva aici: infidelitatea, incompatibilitatea între parteneri (ce dracu o mai fi și asta), problemele financiare, alcoolul, diferența de cultură și foarte multe alte motive ce apar deseori în dosarele de divorț.

Adevăratele cauze?

N-aș vrea să susțin că motivele de mai sus n-ar fi grave sau bine întemeiate însă acestea sunt de fapt doar efecte ale adevăratelor cauze pentru care se ajunge în pragul divorțului. Ce e mai grav e că cei mai mulți dintre cei implicați nu își dau seama la timp sau deloc de ceea ce le distruge căsnicia lent dar sigur.

Vă voi vorbi astăzi despre romantism și despre efectele lui atunci când dispare. E adevărat, poate nu e nici princi-

pala cauză și nici singura însă e esențială în viața unui cuplu fie el și modern.

Cât de mult contează romantismul într-o relație?

Unii dintre voi o să mă numiți probabil demodat iar alții ceva mai blânzi, visător sau îndrăgostit. Nici pe departe!

Doar nu credeați că o să vă povestesc de fluturași la stomac sau fiorii unor pasiuni dezlănțuite. Astea-s siropuri pentru tinereii timizi care încă gustă viața cu degetul. E absurd să admitem că după ani de căsnicie lucrurile sunt la fel de roz ca la început. Odată cu trecerea anilor (acolo unde putem vorbi de ani) apar tot mai multe schimbări, probleme și mai multe responsabilități.

După luna de miere, ursul cam golește borcănașul de miere și rămane doar fundul gol al borcanului. Deh, de unde tot iei și nu mai pui… Mai în glumă mai în serios, e foarte adevărat. Mulți uită cum a început relația lor (facem abstracție de căsătoriile bazate pe interes și obligații). Ne afundăm atât de mult în rutina vieții și în probleme încât uităm de noi, de jumătatea noastră, de lucrurile simple care ne bucură, de faptul că trebuie să ne trăim viața.

Când a fost ultima dată când i-ați oferit un trandafir? Cănd v-a zâmbit ultima oară dimineața în pat? Când ați servit ultima dată micul dejun împreună fără să vorbiți despre facturi sau datorii? Când ați renunțat ultima dată la meciul sau telenovela favorită pentru ai acorda mai multă atenție perechii căreia i-ați jurat să-i fiți alături și s-o iubiți pînă când moartea vă va despărți?

Dacă răspunsul vostru la majoritatea întrebărilor e ‘de curând’, atunci sunteți de invidiat și… no comment!

Dacă răspunsul e ‘demult’ sau nici măcar nu vă mai amintiți acele momente atunci… e grav! În cazul ăsta analizați-vă relația cât se poate de atent și de serios. Cât despre romantism, ar fi cazul să vă reamintiți cum e. Nu vă așteptați să primiți sfaturi despre ce și cum ar trebui să faceți.

Fiecare cuplu ar trebui să știe ce e cel mai bine pentru relația lor.

Trăim în epoca vitezei, a internetului, a telefoanelor mobile și gadgeturilor sofisticate… a lumii virtuale.

Uităm că sentimentele se exprimă cel mai bine real nu prin Kb (kilobiți) sau apeluri video 3G. După cum evoluează societatea noastră, nu ar trebui să ne mai surprindă dacă peste câțiva ani (dacă-i vom mai apuca) o atingere romantică va fi înlocuită cu vre-un

semnal sonor emis de vre-un dispozitiv ultra sofisticat. Ei bine, cam aberez dar poate nici departe de adevăr nu sunt.

Simplificați-vă viața și trăiți-o la maxim (că și-așa e scurtă și grea)! Imaginație și fantezii cred că are oricine. Depinde numai de voi dăcă le veți da curs sau nu.

Un romantic incurabil… Întâmplător sau nu, chiar în timp ce vă scriam aceste rânduri am primit vizita unui bun prieten care a simțit să ne scrie următoarele rânduri: ”Privindu-mi persoana de aproape, îmi dau seama cã romantismul a rãmas singura cale de a comunica în sufletele noastre. Câteodatã pe stradã când din întamplare doi oameni care și-au fost alãturi o viațã, ne apar în fața privirii, îmi doresc ca iubirea noastrã simplã sã fie perenã ca un trandafir conservat de paginile unui jurnal în care pãstrãm așezate momentele pe care le-am colecționat, sã nu uitãm cât de mult ne iubim în fiecare zi ce se așeazã în sufletele noastre, cu gândul cã puțin romantism e menit sã alunge tristețea unei rutine pe care o societate fãrã direcție ne obligã sã o trãim. Vã încurajez pe toți sã veniți sã gustați dintr-o plãcintã romanticã fãcutã din plimbãri prin parc și din cafele bãute, mușcând amândoi dintr-un singur biscuite, amintindu-ne cum am împãrțit la inceput aceeași bancã pe care am primit vestea primului copil pe care l-am crescut cu sufletul deschis ca primul trandafir primit în dar de nuntã și pe care îl pãstrãm de-atunci în suflet. Romanticã e clipa când ținându-ne de mînã, des-

tinele noastre ne îmbrãțișeazã cu cãldurã.”

Romantici incurabili sau mai puțin, nu cred că ne strică din când în când măcar.

Ca să închei într-o notă la fel de romantică precum însuși subiectul în discuție am să vă citez câteva versuri dintr-o melodie a formației Vama Veche intitulată „Epilog”: “Celor care cred că lumea asta cu iubire va scăpa Celor care cred că Dragostea va mai schimba ceva Le vom cânta, le vom cânta, le vom spune așa: Nimeni n-o să îți explice ce e Dragostea Asta singur într-o zi de vară-o vei afla Și atunci să nu uiți de inima ta Binele și Rău-n jurul tău se vor juca Lumea asta moartă va-ncerca să-ți fure dragostea Niciodată să nu uiți de inima ta Celor care cred că Visele nu pot muri, Celor care știu că Ura nu naște copii Le vom cânta, le vom cânta le vom spune-așa Nimeni n-o să îți explice ce e Dragostea Asta singur într-o zi de vară-o vei afla Și atunci să nu uiți de inima ta Binele și Rău-n jurul tău se vor juca Lumea asta moartă va-ncerca să-ți fure Dragostea Niciodată să nu uiți de inima ta…”

Romwald CHEZU

18 Publicitate

GARSONIERE: 1.Garsonieră confort 1, zona Hermes Bulevard, etaj 1, suprafaţă mare, gaz, standard, preţ 13 000 euro neg..

2.Garsonieră confort 1, etaj 2/4, Petroşani Nord - îmbunătăţiri, geamuri termopan, parchet, baia amenajată,instalaţii noi, uşi schimbate, poziţionată pe mijloc,preţ 8000 euro.

3.Garsonieră Petroşani Nord, G.V.Milea, etaj 3/4, standard, poziţionată pe mijloc ,la stradă, gaz, bine întreţinută, preţ 10 000 euro.

4.Garsonieră confort 1, etaj 2/4, bine întreţinută,zonă liniştită Petroşani, poziţionată la soare, preţ 38 000 lei neg.

5.Garsonieră C.Mille, et.1/4,multiple amenajări şi îmbunătăţiri,bucătărie mobilată, geamuri termopan, parchet laminat,baia amenajată,pereţi izolaţi,instalaţii noi, preţ 65 000 lei sau schimb cu apartament 2 camere zonă centrală cu diferenţa discutabilă.

6. Garsonieră mobilată şi utilată, Lupeni,etaj 1, modificări interioare şi amenajări, geamuri termopan, 2 focuri gaz, uşi şi instalaţii schimbate,baia amenajată, preţ 38 000 lei neg.

7.Garsonieră G.V.Milea, la stradă, etaj 2/4, bucătărie mobilată, balcon închis, 2 focuri gaz, parchet laminat, gresie şi faianţă la bucătărie şi baie, boiler nou, preţ 35 000 lei .

8.Garsonieră Unirii,parter, la stradă, poziţionată pe mijloc, standard, preţ 30 000 lei.

9. Garsonieră confort 1, Aviatorilor, la stradă, et.2/4, bine întreţinută, mobilată complet,parchet laminat, geamuri şi balcon închis în termopan, uşi şi instalaţii.schimbate, preţ 13 000 euro neg.

10. Garsonieră confort 1, Aeroport, la stradă Aviatorilor,mobilată, amenajărigeamuri termopan, gresie şi faianţă, baia amenajată, preţ 34 000 lei sau în rate - 38 000 lei.

11.Garsonieră Aeroport - Aviatorilor, la stradă, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, centrală termică,geamuri termopan, - eventual mobilată - vând sau schimb cu garsonieră zona centru Unirii,preţ 60 000 lei neg.

12.Garsonieră Aeroport, blocurile noi, standard, bine întreţinută, preţ 5500 euro .

AP. 2 CAM: 1. Apartament 2 camere, Dimitrov, etaj 2, standard, suprafaţă mare,geamuri termopan, boxă, zonă liniştită, preţ 15 000 euro..

2Apartament 2 camere, Aeroport - zona Dacia, standard, etaj 10, preţ 20 000 lei.

3.Apartament 2 camere, etaj 1zona Hermes-Dragalina, standard, bine întreţinut,poziţionat la soare, baia mărită, parchet, branşat termoficare, preţ 70 000 lei .

4.Apartament 2 camere, Unirii, etaj 2/3, standard, zonă foarte liniştită,la stradă,gaz, preţ 10 000 euro neg.

5.Apartament 2 camere,Unirii., etaj 2, mobilat, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, totul nou,uşi şi instalaţii schimbate, geamuri şi balcon închis termopan,centrală termică, baia amenajată,foarte bine întreţinut, preţ 21 000 Euro sau 25 000 euro mobilat.

6.Apartament 2 camere, zona Parâng, etaj etaj 1/4, amenajări şi îmbunătăţiri,centrală termică,geamuri şi balcon închis în termopan, izolaţie exterioară, zonă foarte liniştită sau schimb cu apartament 3-4 camere cu diferenţă discutabilă, preţ 19 000 euro neg..

7.Apartament 2 camere mobilat, Independenţei, dec, etaj 1/4, amenajat, centrală termică,geamuri termopan, parchet clasic şi parchet laminat în bucătărie şi hol, baia amenajată ,izolat termic interior/exterior, preţ 90 000 lei neg.

8.Apartament 2 camere, zona Billa - ACR, etaj 2/4, bine întreţinut,centrală termică instalaţie cupru, uşi schimbate, gresie şi faianţă,parchet stejar, geamuri termopan (eventual mobilat şi cu loc garaj-preţ negociabil)- accept primă casă, preţ 100 000 lei - posibil 3 rate.

9 Apartament 2 camere, zona Hermes-Bulevard, etaj 6, mobilat şi utilat,centrală termică, geamuri termopan, gresie şi faianţă,2 balcoane şi garaj zona Slatinioara,( teren proprietate, curent-380 V, apă, canal), preţ 22 000 euro neg +5000 euro garaj.

10.Apartament 2 camere, Dimitrov, standard, Aleea Florilor, zonă liniştită, parter, preţ 90 000 lei neg.

11 Apartament 2 camere, Dimitrov, etaj 1/3, boxă, standard, bine întreţinut, poziţionat la soare şi pe mijloc, preţ 85000 lei neg.

12.Apartament 2 camere mobilat, zona Astral Petroşani, etaj 4/10, suprafaţă mare, îmbunătăţiri şi amenajări interioare, centrală termică, panoramă, preţ 32 000 euro .

13.Apartament 2 camere, etaj 3/10, zona Hermes, standard, gaz, balcon 7 m, călduros, preţ 75 000 lei.

14.Apartament 2 camere, Piaţa Petroşani, etaj 1/4, standard, la stradă, centrală termică, bine întreţinut, preţ 33 000 euro neg..

15.Apartament 2 camere, zona Piaţă-poliţie Petroşani, etaj 7, amenajări interioare, uşi şi instalaţii schimbate, centrală termică,geamuri termopan, bine întreţinut , preţ 68 000 lei sau schimb cu garsonieră plus diferenţa..

16 Apartament 2 camere, zona Primărie, parter la stradă, pretabil locuit sau sedii firme, birouri,cabinete medicale,geamuri termopan, uşă metal, standard, preţ 20 000 euro neg..

17.Apartament 2 camere, Aeroport, blocurile noi, etaj 2/4, la stradă, geamuri termopan, 2 focuri gaz, balcon închis, bine întreţinut, preţ 65 000 lei.neg.

18.Apartament 2 camere, Constructorului, amenajări şi îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, parchet laminat, poziţionat la soare/schimb cu

apartament 3-4 camere plus diferenţa discutabilă, preţ neg.

19.Apartament 2 camere, blocurile noi Aeroport, etaj 2/4, amenajări, bucătărie modificată,2 focuri gaz, geamuri termopan, parchet laminat,uşi şi instalaţii schimbate, preţ 80 000 lei.

20.Apartament 2 camere, Independenţei, decomandat, zonă deosebită, etaj 1/4,centrală termică, geamuri termopan, îmbunătăţiri, preţ 19 000 euro neg.

21 Apartament 2 camere, zona Primăriei Petroşani, etaj 3/4,mobilat şi utilat, bine întreţinut, parchet laminat, poziţionat la soare şi pe mijloc, 2 focuri gaz.,preţ 20 000 euro.

AP. 3 CAM: 1.Apartament 3 camere, Aeroport, blocurile noi, pretabil locuit sau sedii firme, suprafaţă mare, balcon bine întreţinut,preţ 15 000 euro.

2.Apartament 3 camere Petroşani Nord, Bulevard,bloc BCA, etaj 3/8, 2 bai-una amenajată complet, poziţionat la soare,suprafaţă mare, 2 focuri gaz, amenajări interioare,uşi şi instalaţii schimbate,parchet laminat, geamuri termopan, balcon închis, preţ 150 000 lei neg.

3.Apartament 3 camere, Petroşani Nord, la stradă, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, geamuri şi balcoane termopan, centrală termică, etaj 2/4/ schimb cu apartament 2 camere cu diferenţa discutabilă, preţ 140 000 lei.

4. Apartament 3 camere, zona Mignon-Billa, suprafaţă mare, centrală termică, amenajări şi îmbunătăţiri, geamuri termopan, bine întreţinut(eventual mobilat, bine întreţinut, preţ 40 000 euro.

5.Apartament 3 camere, mobilat şi utilat Independenţei, decomandat, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri,centrală termică, geamuri şi balcon închis în termopan, uşi şi instalaţii schimbate, parchet laminat,baia amenajată, preţ 18 000 euro.

6.Apartament 3 camere, Aviatorilor-piaţa Dacia, etaj 3/4, centrală termică,bucătărie mare,balcon mare, poziţionat la soare, bine întreţinut, preţ 70 000 lei neg.

7 Apartament 3 camere, Petroşani Nord, zona Bulevard,etaj 1/4, standard, 2 balcoane, centrală termică, geamuri termopan,bine întreţinut, preţ 35 000 euro neg.

8.Apartament 3 camere, pretabil locuit sau sedii firme, zona Piaţa Petroşani Aleea Poporului, poziţionat pe mijloc, bine întreţinut, geamuri termopan,centrală termică, gresie şi faianţă,uşi schimbate, parchet laminat, preţ 125 000 lei - posibil rate.

9.Apartament 3 camere, Bulevard-petroşani Nord, etaj 3/4, multiple amenajări interioare, centrală termică, geamuri termopan, parchet laminat, băi amenajate, instalaţii schimbate, mobilat complet, vedere Bulevard şi în spate, preţ 40 000 euro, posibil rate..

10Apartament 3 camere, blocurile noi Aeroport,decomandat, hol pătrat,centrală termică, geamuri termopan, bine întreţinut,

2 balcoane, instalaţie apă individuală, preţ 90 000 lei neg.

11.Apartament 3 camere, zona Parâng, bloc cărămidă, poziţionat la soare,amenajări şi modificări,curat, luminos, geamuri termopan, pardoseală şi pereţi izolaţi, uşi şi instalaţii schimbate,baia amenajată, centrală termică, mobilier bucătărie şi hol, preţ 90 000 lei.

12.Apartament 3 camere, Parâng,zonă liniştită, etaj 1/4, standard, centrală termică,, mobilat, bine întreţinut., preţ 80 000 lei neg 13.Apartament 3 camere ,Independenţei, decomandat, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri,centrală termică, geamuri şi balcon închis în termopan, uşi şi instalaţii schimbate, parchet laminat,baia amenajată, preţ 18 000 euro.

14.Apartament 3 camere, blocurile noi Aeroport, etaj 2/4, îmbunatăţiri şi amenajări interioare,poziţionat la soare,bine întreţinut, instalaţii schimbate(eventual mobilat), preţ 28 000 euro neg..

15.Apartament 3 camere, Petroşani Nord, parter înalt, bloc foarte călduros, centrală termică proprie, balcon închis -.beci, geamuri termopan, parchet laminat, instalaţii noi, bine întreţinut, preţ 100 000 lei.

16.Ap. 3 cam., Petroşani Nord-Zorilor, etaj 3/4, geamuri termopan, 2 focuri gaz, preţ 32.000 euro (eventual garaj lângă bloc preţ neg.

17. Ap. 3 cam., Independenţei, decomandat, 2 balcoane, instalaţii noi, canalizare separată, zugrăvit, gresie şi faianţă, preţ 85.000 lei .

18. Apartament 3 camere şi spaţiu comercial pentru orice fel activităţi, zona Piaţa Petroşani,la stradă, văd comercial foarte bun, geamuri termopan, modificări şi îmbunatăţiri multiple, preţ 150 000 lei.

18. Ap. 3 cam., zona Bulevard, Petroşani Nord, poziţie ideală panoramă, centrală termică, geamuri termopan, 2 bi, 2 balcoane, preţ 25.000 euro.

AP.4 CAM: 1Apartament 4 camere, Dimitrov, suprafaţă mare, etaj 2/3, balcon, izolat termic, bine întreţinut, geamuri termopan, centrală termică, zonă şi scară foarte liniştite, poziţionat pe mijloc şi la soare, preţ 45 000 eurosi garaj 5000 euro.

2.Apartament 4 camere, Piaţa Petroşani, etaj 1/4, îmbunătăţiri,bucătărie mobilată, centrală termică,geamuri şi 1 balcon închis în termopan, parchet,instalaţii schimbate, foarte bine întreţinut,preţ 35 000 euro..

3.Apartament 4 camere, Piaţa Petroşani, etaj 2/4, amenajări şi îmbunatăţiri multiple, baie mărită şi modificată, centrală termică, geamuri termopan, uşi şi instalaţii schimbate,poziţionat pe mijloc şi la soare, preţ 48 000 euro.

4.Apartament 4 camere, Uricani- Brazilor, etaj 1/4, decomandat, 2 balcoane, suprafaţă mare, standard, preţ 10 000 euro.

5.Apartament 4 camere, zona Mignon- Billa, suprafaţă mare, standard, gaz, 2 balcoane, preţ 45

000 euro / schimb cu 2 camere plus diferenţa discutabilă.

6.Apartament 4 camere, Petroşani Nord, zona CARREFOUR, etaj 3/4, foarte călduros, hol pătrat, centrală termică, 2 balcoane, preţ 44 000 euro neg / schimb cu apartament 2 camere plus diferenţa discutabilă.

7.Vând/schimb cu apartament 2 camere Petroşani ,zonă centrală, apartament 4 camere şi garaj în Iscroni, suprafaţă mare, etaj 2/4, bine întreţinut, parchet, gaz, geamuri termopan, uşi şi instalaţii schimbate, 2 băi,2 balcoane, bine întreţinut, preţ 80 000 lei neg.

8 Apartament 4 camere, Aeroport blocurile noi, suprafaţa mare112 mp,panoramă, amenajări interioare şi îmbunatăţiri multiple, centrală termică,geamuri termopan, băi amenajate( una cu cadă ,una cabină duş), mobilat şi utilat complet, preţ 32 000 euro neg.

9.Apartament 4 camere şi spaţiu comercial, Aeroport blocurile noi - zona Nicusor Gociu, multiple .amenajări interioare şi îmbunătăţiri, 2 intrări, pretabil locuit şi/sau sedii firme,cabinete medicale,birouri, preţ 35 000 euro neg.

10.Apartament 4 camere, Piaţa Petroşani, etaj 2/4, centrală termică, îmbunatăţiri şi amenajări, geamuri termopan, poziţionat la soare, preţ 150 000 lei neg sau schimb cu apartament 2 camere + diferenţa discutabilă.

11.Apartament 4 camere,zona Hermes-Bulevard, bloc BCA,3 balcoane, bine întreţinut,panoramă, gaz, mici modificări, foarte călduros, preţ 33 000 euro.

12 Ap. 4 cam., Bulevard-zona Banc post, îmbunătăţiri, gresie şi faianţă, uşi interioare schimbate, hol pătrat, modificări, geamuri termopan, instalaţii schimbate, 2 focuri gaz, preţ 150 000 lei neg/ schimb cu ap. 2 cam. plus diferenţa.

13. Ap. 4 cam., zona Petroşani Nord, geamuri termopan, 2 băi, modificări şi îmbunătăţiri interioare, 2 focuri de gaz, parchet melaminat, gresie faianţă, uşa metal, 2 balcoane, uşi de interior noi, mobilat, preţ 35.000 euro neg.

TERENURI: 1.Teren Vulcan- Valea Ungurului, 1100 mp, acces auto, posibilităţi multiple case,case vacanţe, construcţii, zonă pitorească şi liniştită, apă,curent, preţ 6000 euro 2.Teren zonă industrială Livezeni, intravilan, acces auto şi cale ferată, suprafaţa 1300 mp, front stradal 50 m, utilităţi, posibilităţi multiple, preţ 30 euro/mp neg.

3.Teren Vulcan- Valea Ungurului, 13 000 mp(eventual parcelat), acces auto, posibilităţi multiple case,case vacanţe, construcţii hale, zonă pitorească şi liniştită, apă,curent, preţ 7 euro/mp neg.

4.Teren Livadia-intravilan-950 mp, cu casă veche (casa şi anexele necesită renovare completă),apă,curent,acces auto,stradă betonată, preţ 10 000 euro.

´Publicitate 19 5.Teren Câmpul lui Neag-Valea de Brazi, 6000 mp, intravilan, drept, acces auto,front stradal 200 m, apă, curent + căsuţă veche lemn, zonă pitorească,panoramă, ideal construcţii case, case vacanţă, preţ 25 000 euro neg 6. Teren zona cabanei Rusu, intravilan, 600 mp, acces auto, utilităţi, preţ 12 000 euro.

7 . Casă mică cu 1 cameră,bucătărie, hol, baie ,cămară, mansardă, zonă centrală - zona ISEMEX Petroşani,la stradă, acces auto, utilităţi, 200 mp curte, pomi fructiferi, zonă foarte liniştită, preţ 11 000 euro.

8.Teren + căsuţă vacanţă mobilată şi utilată,, zonă pitorească Lupeni, 1800 mp,drept, acte, ieşire indiviziune, posibil construcţii case,case vacanţă, acces auto,utilităţi, preţ 14 000 euro neg.

9.Teren intravilan - Maleia, 6000 mp drept, acces auto ,acteieşire din indiviziune, curent,apă, preţ 25 euro/mp.

10. Teren intravilan -1000 mp, la drum Aninoasa, utilităţi,drept, posibil construcţii case,asigurare, acces auto, preţ 8 euro/mp neg.

11.Vând 3 ha teren extravilan, zona Roşia, posibilităţi multiple, curent în apropiere, acces auto, preţ 3 euro/mp neg.

12.Teren intravilan 4000 mp,la şosea Nucşoara, Valea Hategului, drept ,utilităţi, pretabil orice fel de construcţii case,pensiuni, preţ 10 euro/mp 13.Teren la intrarea în Petroşani - zona Daranesti-Pestera Bolii,posibilităţi multiple-contructii case,case vacanţă,pensiuni, suprafaţa 2300 mp,apă curgătoare, o parte drept,o parte în pantă, acces auto, posibilităţi racordare,apă,curent, acte,ieşire din indiviziune, preţ 15 euro/mp.

14.Teren Valea Ungurului Vulcan, 3000 mp, acces auto, zonă pitorească, drept,apă curgătoare, pretabil construcţii case ,case vacanţă, preţ 10 euro/mp neg sau 6500 mp - 6 euro/mp neg. .

CASE DE VACANŢĂ: 1.Teren Câmpul lui Neag-Valea de Brazi, 6000 mp, intravilan, drept, acces auto,front stradal 200 m, apă, curent + căsuţă veche lemn, zonă pitorească,panoramă, ideal construcţii case, case vacanţă, preţ 25 000 euro neg.

2.Casă vacanţă pt familie,mobilată şi utilată, Parâng,zona căsuţei din poveşti P+1, la parter living,bucătărie,cameră,baie,scară interioară, etaj - cameră mare-30 mp, teren concesionat 190 mpposibilitate extindere, beci, acces auto, preţ 45 000 euro neg.

3.Casă vacanţă,zona Câmpul lui Neag-Cheile Buţii, la drum,suprafaţa 120 mp, P+M, zidărie +lemn, 6 camere, 2 băi, bucătărie, debara, curte amenajată,grătar,600 mp teren, preţ 160 000 lei.

4.Casă vacanţă zona Rusu, suprafaţa construită 100 mp,P+E, la parter living şi bucătărie ,scară interioară, la etaj 2 dormitoare, balcon, mobilată şi utilată, acces auto, panoramă, preţ 42 000 euro.

5. Casă vacanţă Parâng, cota 1600, P+M, construcţie 2006-la

parter living,2 camere, 2 băi,bucătărie, la mansarda-3 camere matrimoniale şi 1 cameră cu 3 paturi,2 băi, living,terasă, mobilată şi utilată, preţ 110 000 euro neg.

6.Casă vacanţă, Parâng, construcţie nouă, zona pârtiilor teren concesionat, 55 mp, P+1+M (demisol - cameră, bucătărie dotată, baie serviciu, centrală termică, P – cameră + baie, et. - 2 cam. + baie, M - cameră), construcţie BCA, preţ 130.000 euro neg.

7.Case de vacanţă, în Strajă, primă cu P+E+M, la parter bucătărie, baie, la etaj 2 cam., baie, la mansardă 1 cameră, sobe, duşumele, gresie şi faianţă, uşa metalică la intrare, construcţie din cărămidă, din anul 2002, acoperită cu ţiglă, cea de-a doua la roşu, preţ total 60.000 euro.

8.Casă de vacanţă în staţiunea Strajă, P+E, cu 8 cam. - 27 locuri cazare, 2 livinguri, bucătărie, băi, magazie de lemne, centrală pe combustibil solid, teren în suprafaţă de 130 mp, concesiune pe 49 de ani, construcţie de lemn şi piatră, din anul 2004, mobilată şi utilată, preţ 150.000 euro neg.

SPAŢII COMERCIALE: 1.Construcţii cu teren , zonă pitorească Vulcan, posibilităţi multiple - pretabil turism, casă,casă de vacanta - pensiune activităţi agrement, , teren 6300 mp, apă curgătoare, piscină, garaje , cramă , anexe, ( construcţie pe 2 nivele, 7 camere cu baie şi terasă + casă separat, încălzire centrală) , amenajări şi îmbunatăţiri multiple casă şi teren, preţ 120 000 euro neg sau separate neg..

2.Spaţiu comercial amenajat la parter de bloc, 70 mp, 2 intrări exterioare, 1a stradă - zona centrală Petrila, pretabil activităţi comerciale, sedii firme, cabinete medicale, preţ 22 000 euro neg.

3.Spaţiu comercial ultracentral,construcţie nouă - P+E pretabil activităţi comerciale, birouri,sedii firme, cabinete medicale şi/sau locuit amenajat complet,gaz, centrală termică,loc parcare.

4. Spaţiu comercial zona Piaţa Petroşani,amenajat la parter de bloc, scări exterioare, pretabil activităţi birouri, firme, cabinete medicale, preţ 200 euro/lună.

5 Spaţiu comercial zona Piaţa Petroşani,pretabil activităţi comerciale de orice fel, depozite,suprafaţa 67 mp, vitrină, grup sanitar, acces auto,curent trifazic, preţ 12 euro/mp neg.

6. Casă pretabil spaţii comerciale, sedii firmă sau locuit în zonă ultracentrală Petroşani, 400 mp teren, 2 camere, bucătărie, baie,hol, gaz, centrală termică, preţ 90 000 euro neg.

7.Spaţiu comercial amenajat,Petroşani Nord, suprafaţa 170 mp (eventual compartimentat),grupuri sanitare, acces auto, la stradă, pretabil activităţi comerciale,depozite,sedii firme, cabinete pentru vânzare sau închiriere.

8.Spaţiu comercial, Aeroport blocurile noi - zona Nicusor Gociu, multiple amenajări inte-

rioare şi îmbunătăţiri, 2 intrări, pretabil l sedii firme,cabinete medicale,birouri, preţ 10 000 euro.

9 Spaţiu pentru chirie sau vânzare Petroşani, 125 mp, 3+1 încăperi, acces auto, curent,posibilitate mansardare, pentru depozite, producţie etc.,preţ 100 000 lei sau 200 euro/lună.

10 Spaţiu comercial zona Spital Petroşani, suprafaţă 80 mp, pretabil birou, cabinet medical, 3 încăperi, baie, gresie, geamuri termopan, preţ 25.000 euro.

11 Spaţiu comercial,Aeroport Aviatorilor, zona pieţei mici, la stradă, amenajat la parter de bloc,pretabil orice fel activitate, geamuri termopan, 2 încăperi cu gresie,grup sanitar, scară exterioară, preţ 25 000 euro neg sau 250 euro/lună.

12 Hală în zona Iscroni, la şosea, utilităţi, acces auto, suprafaţă 1500 şi 400 mp, anexe, curte, teren proprietate – aprox.

4000 mp, preţ neg.

13 .Spaţiu pentru vânzare, în Vulcan, zonă centrală M.Viteazu, suprafaţa de 80 mp,vitrină 10m, scări exterioare şi interioare, gaz, CT, pardoseală granit,pretabil activităţi diverse, preţ 55.000 euro neg.

CASE: 1.Construcţii cu teren , zonă pitorească Vulcan, posibilităţi multiple - pretabil turism, casă,casă de vacanta - pensiuneactivităţi agrement, , teren 6300 mp, apă curgătoare, piscină, garaje , cramă , anexe, ( construcţie pe 2 nivele, 7 camere cu baie şi terasă + casă separat, încălzire centrală) , amenajări şi îmbunatăţiri multiple casă şi teren, preţ 120 000 euro neg sau separate neg..

2.Casă mică cu 1 cameră,bucătărie, hol, baie ,cămară, mansardă, zonă centrală - zona ISEMEX Petroşani,la stradă, acces auto, utilităţi, 200 mp curte, pomi fructiferi, zonă foarte liniştită, preţ 11 000 euro.

3.Casă veche cu teren Livadia intravilan - 950 mp, (casă şi anexele necesită renovare completă),apă,curent,acces auto,stradă betonată, preţ 10 000 euro.

4.Casa în Ponor - Pui, 3 camere, cămară,hol, din cărămidă,acoperită cu ţiglă, anexe,şură cu 2 grajduri, curte 720 mp, acces auto, preţ 140 000 lei neg..

5. Casă cu 1000 mp teren în Uricani, 4 camere, bucătărie,baie,2 holuri,2 intrări + 3 holde teren agricol, acces auto, preţ 30 000 euro neg.

6.Casă zonă centrală, pretabil locuit sau activităţi comerciale,birouri firme,cabinete medicale,la stradă, acces auto,2 camere, hol mare, bucătărie, pivniţă, încălzire centrală, preţ 43 000 euro neg.

7.Casă veche cu 500 mp teren , Dimitrov, la stradă, utilităţi,proiect gaz, 1 cameră, bucătărie, baie, posibilităţi extindere, preţ 62 000 euro.

8. Casă cu 800 mp teren, drept, zonă retrasă şi liniştita Petroşani,pretabil activităţi turism, pensiune sau locuit, 6

camere, 2 băi, bucătărie, beci, fântâna în curte şi apă curentă, garaj, acces auto, preţ 50 000 euro neg.

9. Casă pretabil spaţii comerciale, sedii firmă sau locuit în zonă ultracentrală Petroşani, 400 mp teren, 2 camere, bucătărie, baie,hol, gaz, centrală termică, preţ 85 000 euro neg.

10. Vilă zona Maleia,mobilată şi utilată, construcţie nouă,din cărămidă, suprafaţa construită 350 mp, 120 mp amprentă sol, parter - living, hol,bucătărie,baie,etaj - 3 dormitoare, baie, mansardă nefinisată, amenajări şi îmbunatăţiri multiple, izolată termic, acces auto, centrală termică combustibil solid,fosă septică, curent 380 V, 2 beciuri, cramă, anexe, preţ 125 000 euro neg.

11.Casă zonă centrală, Petroşani Nord, construcţie nouă, mobilată şi utilată complet, totul nou, impecabil, multiple amenajări interioare,parter - living, bucătărie,baie,debara, scară interioară - la etaj-3 dormitoare,baie,dressing, balcon mare, curte amenajată, acces auto, garaj, preţ neg.

12.Casă zona colonie formată din 2 corpuri - 3 camere, bucătărie, baie + 3 camere, bucătărie,baie,garaj,curte 80 mp, anexe, acces auto, centrală termică pe combustibil solid, amenajări interioare preţ 43 000 euro neg 13. Casă liniştita Petroşani P+M, acces auto, 2 intrări, 800 mp teren, 7 camere, bucătărie la demisol, mansardă amenajată (un apartament separat), garaj, centrală termică combustibil solid, amenajări, geamuri termopan, parchet, tiglă schimbată,acces auto 2 străzi, preţ 85 000 euro neg.

14 Casă veche cu 400 mp teren drept -(posibil construcţie nouă)în zonă centrală şi liniştita Petroşani, acces auto,canalizare, utilităţi,preţ 20 000 euro.

15 Casă zonă centrală Petroşani - bulevard, pretabil locuit sau spaţiu comercial, suprafaţa constr. 80 mp,2 camere, bucătărie, baie,hol,boxă,pivniţă, centrală termică gaz, curte 164 mp, acces auto uşor, preţ 55 000 euro neg.

17 Casă zonă liniştita Petroşani, P+1, 4 cam., living, bucătărie, baie, cu scară interioară, terasă mare, panoramă, 1400 mp teren, centrală termică, anexe, zonă foarte liniştită Petroşani, preţ 280.000 lei neg. .

SCHIMBURI: Schimb casă la ţară cu 4800 mp teren,Gorj - zona Cărbuneşti 3 camere, bucătărie, anexe, apă, gaz,fântâna în curte, la stradă cu apartament în Petroşani sau vând 35 000 lei.

Schimb garsonieră Petroşani Nord , etaj ¼, multiple îmbunatăţiri şi amenajări cu apartament 3 camere Petroşani Nord cu diferenţa discutabilă.

Schimb apartament 3 camere Petroşani Nord, zona ENEL, etaj 2/4, centrală termică,geamuri termopan, îmbunatăţiri cu apartament 2 camere Aeroport blocurile noi sau garsonieră zonă centrală

plus diferenţa.

Schimb casă zonă liniştita Petroşani, 2 camere, bucătărie, hol, anexe, terasă, centrală termică pe combustibil solid, 260 mp curte, canalizare, renovată, amenajări interioare, geamuri termopan, uşi şi instalaţii schimbate, baia amenajată, cu apartament 2 camere central + diferenţa sau vând preţ 180 000 lei neg Schimb cu apartament 2 camere Petroşani Nord, cu diferenţa discutabilă - casă Petroşani Nord, P+ E, la parter living, bucătărie, 2 camere, 2 băi, scară interioară, la etaj - 2 camere, baie, debara, 2 terase (1 închisă), 2300 mp teren, curte amenajată, centrală termică, garaj, sală sport, anexe, acces auto.sau vând preţ 110 000 euro neg..

Schimb cu garsonieră Petroşani sau vând teren pt.construcţii case, case de vacanţă,intravilan, 3300 mp, zona Haţeg, sat Onciucdrept, front stradal -12 m, acces auto la şosea, ieşire la lac,proiect, curent, acte,ieşire din indiviziune, preţ 15 000 euro.

Schimb/ vând apartament 2 camere cu apartament 4 camere + diferenţa discutabilă - Petroşani Nord, Bulevard, etaj 2/4, mobilat şi utilat sau nemobilat, amenajări şi îmbunatăţiri multiple ,totul impecabil, preţ neg CHIRII: 1Apartament 3 camere, Petroşani Nord, Bulevard, sau Piaţa – Aleea poporului mobilat şi utilat, centrală termică, geamuri termopan, curat, bine întreţinut, preţ 200 euro/lună+garanţie neg 2.Apartament 2 camere, zona Hermes - Bulevard, mobilat şi utilat,curat, bine întreţinut, etaj 4/8, preţ 170 euro/lună +garanţie.

3.Apartament 3 camere, Piaţa Petroşani, posibil locuit sau sedii firme,geamuri termopan,parchet laminat, gresie şi faianţă, 2 băi una amenajată, preţ 200 euro/lună +garanţie..

4.Apartament 2 camere, Independenţei, mobilat şi utilat, centrală termică, geamuri termopan, zonă foarte liniştită, amenajări şi îmbunatăţiri multiple, preţ 200 euro/lună +garanţie.

5 Garsonieră zona Hermes Bulevard, pretabil locuit sau sedii firme, etaj 3/4, amenajări şi îmbunătăţiri,parchet laminat, geamuri termopan,mobilată şi utilată, vedere Bulevard,baia amenajată,preţ 350 lei /lună +garanţie (perioadă iarnă -200 lei)..

6..Apartament 3 camere, zonă Primărie Petroşani, parter la stradă, pretabil locuit sau sedii firmă, amenajări şi îmbunătăţiri, parţial mobilat, preţ 250 euro/lună +garanţie.

7.Apartament 2 camere,zona Parâng Oituz, etaj 3,mobilat, bine întreţinut, centrală termică, preţ 500 lei/lună+garanţie.

8.Casă – curte, zonă ultracentrală Petroşani,la stradă, acces auto, pentru locuit sau sedii firme, depozite, spaţii comerciale,preţ 300 euro/lună.

Pentru relaţii şi alte oferte vă aşteptăm zilnic la sediul firmei din Petroşani str. Horea, bl. 2/23 sau la tel: 0254/545.393 sau 0727/832.308.

CMYK

Program tv 20

Grila de programe LUNI 8‐10 – PRIMA ȘTIRE cu Anca Dinu și Andi Daiszler 10.00‐11.00 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 11.00‐12.00 – Transilvania CITY cu Dan Brie 12.00‐12.10 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 12.10‐13.00 – ORA DE SĂNĂ‐ TATE (R) Cu Narcisa Chiorean 13.00‐14.00 – Domnule Pri‐ mar cu Marius Bența 14.00‐15.00 ‐ ȘTIRI Cu Ada Prundar și Cătălin Vlăsceanu 15.00‐15.10 ‐ ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 15.10‐16.00 – POVESTILE TRANSILVANIEI (R) cu Sabin Gherman 16.00‐17.00 – ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 17.00‐18.00 – DE LA 5 LA 6 Cu Elena Nicolae 18.00‐18.45 – ȘTIRILE TRAN‐ SILVANIA L!VE Cu Dana Berinde 18.45‐19.00 – ȘTIRILE DIN SPORT cu Patrice Podină 19.00‐20.00 – PUNCTUL PE Z! Cu Dana Berinde 20.00‐21.00 – LA RAPORT cu Raul Chiș 21.00‐22.00 – FOTBAL LOOK cu Sergiu Penciu 22.00‐22.15 – ȘTIRI cu Anda Cordoș 22.15‐23.00 – PRESA DE LA A LA Z cu Sabin Gherman 23.00‐23.15 – ȘTIRILE NOPȚII cu Anda Cordoș 23.15‐24.00 ‐ UNU ȘI UNU cu Adrian Ardelean și Tudor Runcanu

MARȚI 8‐10 – PRIMA ȘTIRE cu Anca Dinu și Andi Daiszler 10.00‐11.00 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 11.00‐12.00 – Transilvania CITY cu Dan Brie 12.00‐12.10 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 12.10‐13.00 – FOTBAL LOOK (R) Cu Sergiu Penciu 13.00‐14.00 – Domnule Pri‐ mar cu Marius Bența 14.00‐15.00 ‐ ȘTIRI Cu Ada Prundar și Cătălin Vlăsceanu 15.00‐15.10 ‐ ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 15.10‐16.00 – PROTEST (R) cu Catalin Berindean 16.00‐17.00 – ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 17.00‐18.00 – DE LA 5 LA 6 Cu Elena Nicolae 18.00‐18.45 – ȘTIRILE TRAN‐ SILVANIA L!VE Cu Dana Berinde 18.45‐19.00 – ȘTIRILE DIN SPORT cu Patrice Podină 19.00‐20.00 – PUNCTUL PE Z! Cu Dana Berinde 20.00‐22.00 – LA RAPORT cu Raul Chiș 22.00‐22.15 – ȘTIRI cu Anda Cordoș 22.15‐23.00 – PRESA DE LA A LA Z cu Sabin Gherman 23.00‐23.15 – ȘTIRILE NOPȚII cu Anda Cordoș 23.15‐24.00 ‐ UNU ȘI UNU cu Adrian Ardelean și Tudor Runcanu

MIERCURI 8‐10 – PRIMA ȘTIRE cu Anca Dinu și Andi Daiszler 10.00‐11.00 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 11.00‐12.00 – Transilvania CITY cu Dan Brie 12.00‐12.10 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 12.10‐13.00 – TRANSEUROPA (R) cu Elena Stanciu 13.00‐14.00 – Domnule Pri‐ mar cu Marius Bența 14.00‐15.00 ‐ ȘTIRI Cu Ada Prundar și Cătălin Vlăsceanu 15.00‐15.10 ‐ ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 15.10‐16.00 – POVESTILE TRANSILVANIEI (R) cu Sabin Gherman 16.00‐17.00 – ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 17.00‐18.00 – DE LA 5 LA 6 Cu Elena Nicolae 18.00‐18.45 – ȘTIRILE TRAN‐ SILVANIA L!VE Cu Dana Berinde 18.45‐19.00 – ȘTIRILE DIN SPORT cu Patrice Podină 19.00‐20.00 – PUNCTUL PE Z! Cu Dana Berinde 20.00‐22.00 – LA RAPORT cu Raul Chiș 22.00‐22.15 – ȘTIRI cu Anda Cordoș 22.15‐23.00 – PRESA DE LA A LA Z cu Sabin Gherman 23.00‐23.15 – ȘTIRILE NOPȚII cu Anda Cordoș 23.15‐24.00 ‐ UNU ȘI UNU cu Adrian Ardelean și Tudor Runcanu

JOI 8‐10 – PRIMA ȘTIRE cu Anca Dinu și Andi Daiszler 10.00‐11.00 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 11.00‐12.00 – Transilvania CITY cu Dan Brie 12.00‐12.10 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 12.10‐13.00 – ORA DE SĂNĂTATE (R) Cu Narcisa Chiorean 13.00‐14.00 – Domnule Pri‐ mar cu Marius Bența 14.00‐15.00 ‐ ȘTIRI Cu Ada Prundar și Cătălin Vlăsceanu 15.00‐15.10 ‐ ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 15.10‐16.00 – TRANSEUROPA cu Elena Stanciu 16.00‐17.00 – ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 17.00‐18.00 – DE LA 5 LA 6 Cu Elena Nicolae 18.00‐18.45 – ȘTIRILE TRAN‐ SILVANIA L!VE Cu Dana Berinde 18.45‐19.00 – ȘTIRILE DIN SPORT cu Patrice Podină 19.00‐20.00 – PUNCTUL PE Z! Cu Dana Berinde 20.00‐21.00 – LA RAPORT cu Raul Chiș 21.00‐22.00 – FOTBAL LOOK cu Sergiu Penciu 22.00‐22.15 – ȘTIRI cu Anda Cordoș 22.15‐23.00 – PRESA DE LA A LA Z cu Sabin Gherman 23.00‐23.15 – ȘTIRILE NOPȚII cu Anda Cordoș 23.15‐24.00 ‐ UNU ȘI UNU cu Adrian Ardelean și Tudor Runcanu

VINERI 8‐10 – PRIMA ȘTIRE cu Anca Dinu și Andi Daiszler 10.00‐11.00 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 11.00‐12.00 – Transilvania CITY cu Dan Brie 12.00‐12.10 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 12.10‐13.00 – FOTBAL LOOK (R) Cu Sergiu Penciu 13.00‐14.00 – Domnule Pri‐ mar cu Marius Bența 14.00‐15.00 ‐ ȘTIRI Cu Ada Prundar și Cătălin Vlăsceanu 15.00‐15.10 ‐ ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 15.10‐16.00 – POVESTILE TRANSILVANIEI (R) cu Sabin Gherman 16.00‐17.00 – ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 17.00‐18.00 – DE LA 5 LA 6 Cu Elena Nicolae 18.00‐18.45 – ȘTIRILE TRAN‐ SILVANIA L!VE Cu Dana Berinde 18.45‐19.00 – ȘTIRILE DIN SPORT cu Patrice Podină 19.00‐20.00 – PUNCTUL PE Z! Cu Dana Berinde 20.00‐21.00 – SINTEZA SAP‐ TAMANII cu Dana Berinde 21.00‐21.30 – SPEED 21.30 – PLAY IT cu Marian Chinciusan 22.00‐22.15 – ȘTIRI cu Anda Cordoș 22.15‐23.00 – TRANSEUROPA cu Elena Stanciu 23.00‐23.15 – ȘTIRILE NOPȚII cu Anda Cordoș 23.15‐24.00 ‐ UNU ȘI UNU cu Adrian Ardelean și Tudor Runcanu

Program televiziunea parâng luni – vineri, 19:00 - Știri 19:15 – Valea Jiului pe față și pe dos – reportaj Luni: 19:30 – Arena Marți: 19:30 – Analiză finală Joi: 19:30 – Oameni și fapte Vineri: 19:15 – Puncte cardinale

CMYK