Transilvania Impact, Nr. 2

CMYK

Săptămânal de Valea Jiului l Nr. 2 l vineri, 13 iulie 2012 l 20 pagini l 1 leu www.tivj.ro l transilvaniaimpactvj@gmail.com l 0769 068 102

Marmura Transilvaniei, o afacere condusă la cimitir!

L

a începutul secolului trecut, societăți de exploatare a pietrei și marmurei din Transilvania trimiteau piatră în Italia, Germania, Austria, Ungaria.

PAGINILE 4-5

mÉ=Òaêìãìä=oÉÖÉäìáÒ éêáå=qê~åë~äéáå~

C

el mai înalt drum din România se află în Carpații Meridionali, făcând legă‐ tura între Oltenia și Transilvania pe culmi de peste 2000 m alt. Povestea lui poate începe din vest, de la Sebeș ‐ Alba și are continuitate până la Bengești – Gorj, pe un traseu de 150 km.

PAGINA 11

CMYK

2 Editorial

Vina ce ne-nvinuiește “Performanţele” notabile marcate cu prilejul ultimei sesiuni de Bacalaureat din mioriticul plai au creat o vâlvă pe măsură şi o ocazie nesperată pentru unii de a împroşca cu concluzii vehemente generaţia care a participat la examenul de sfârşit de liceu.

Atât presa, cât şi celelalte mijloace de informaţie au mustit zilele acestea de impresii şi categorisiri de tot felul, cei mai mulţi asumându-şi cu vervă postura de aruncător cu piatra în tinerii metaforic trecuţi prin foc şi pară. Vă dau un exemplu ilustrativ în acest sens, unul care personal m-a frământat şi dezamăgit deopotrivă, cules de pe platforma online Facebook şi care sună cam aşa: “Rezultatele de la bacalaureat 2012: De ce nu dă nimeni vina pe elevi? Sunt o generaţie copy-paste, pur şi simplu nu pot să gândească singuri, după 12 ani de şcoală!

Nimeni nu le-a spus de la obraz să le f ie ruşine! Ce au învăţat timp de 12 ani? Cum să stea pe net şi să se uite la f ilme? Cum să scrie agramat şi cu prescurtări numai de ei înţelese? Cum să îşi butoneze telefoanele?!”

Argumentul meu împotriva învinuirii unei generaţii este următorul: ei cu lupta lor, noi cu a noastră; să nu pretindem, aşadar, că le înţelegem eşecul, câtă vreme experienţa noastră şcolărească a fost complet diferită de cea a tinerilor de azi. Pentru a avea idee de resorturile pe care şi-au pus bazele educaţiei, trebuie să ţinem cont de pluricontextul social, economic, familial, de schimbările cărora au trebuit să se adaptaze din mers, de modelele şi valorile ridicate la rampă în toţi aceşti ani în care principala lor activitate a fost aceea de a învăţa şi lua exemplu.

La un simplu calcul, tinerii care mai ieri şi-au dat examenul de bacaleaureat s-au născut în jurul anului 1994, la puţin timp după ce părinţii lor se înfruptau cu poftă neostoită din privilegiile democratice. Ani de maximă tranziţie, când, rând pe rând, românul şi-a băgat cablu tv, şi-a schimbat mobilă şi a muşcat cât l-a ţinut maxilarul din mărul până nu demult interzis. Aşadar, părinţii, pofticioşi şi debusolaţi în faţa atâtor vitrine ticsite cu toate cele au proiectat, involuntar, un apetit similar propriilor copii, iar schimbările multiple i-au luat de-a valma pe toţi, lalolaltă, mari şi mici. Privatizările, pierderea locului de muncă, schimbarea mediului de muncă, a profesiei, munca părintelui în străinătate, tabloidizarea presei, toate acestea i-au afectat deopotrivă pe toţi, indiferent de vârstă. Cât despre controversatul curent muzical al manelelor… Nu l-a inventat generaţia care a picat BAC-ul, aceasta doar a crescut şi a evoluat pe fondul sonor al manelelor, as-

cultat de adulţi.

Iată, însă, replica: protestul unui membru al generaţiei “copypaste”, devenită în scurt timp populară pe aceeaşi platformă de socializare, Facebook: „Generaţia rataţilor! Generaţia etnobotaniștilor! Generaţia idioţilor! Generaţia facebook! — Aşa ne cataloghează mass media şi opinia publică din întreaga ţară în zilele acestea pe toţi care am dat Bacalaureatul — eu le spun doar atât — RUŞINE! Ruşine tuturor!

Ruşine pentru că aţi ajuns să daţi vina pe o generaţie crescută de voi, arătată cu degetul acum tot de către voi! Ruşine sistemului care ne-a crescut! Ruşine modelelor care ne sunt promovate de mai bine de 20 de ani încoace! Ruşine nouă, vouă, profesorilor, elevilor, politicienilor, mass-mediei, ROMÂNIEI! Am ajuns după 20 de ani de şpagă, de modele gen Becali, Tălmăcean şi Bianca Drăguşanu, de învăţământ prost manageriat, de legi prost făcute să prof ite cei puternici, de facultăţi pe pile şi pe bani din care au ieşit generaţii întregi de dascăli care ne-au educat pe noi, cei idioţi şi fraieri, cei care ne aflăm acum în aceeaşi oală, indiferent dacă ne-am luat sau nu BAC-ul, am ajuns la o limită!

Nu mai suportăm! Refuzăm să credem că suntem o generaţie pierdută! Suntem defapt prima generaţie care va f i sacrif icată cu folos, şi asta deoarece ne-am săturat de ce se întâmplă în ţara asta! Totul trebuie să înceteze! Pentru asta vom ieşi în stradă şi vom cere dreptate! Cerem ajutorul oamenilor corecţi, ajutorul moral de care avem nevoie pentru a progresa! Toată lumea este acum şocată de rezultatul Bacalaureatului şi implicit de învăţământul românesc. Ohh, dar ce surpriză! Cât de neaşteptat! Ce şoc! INCREDIBIL! SENZAŢIONAL! Adică din aceşti copii care din `99 până acuma li s-a schimbat programa de n`șpe ori, care au intrat la liceu să dea bac din geograf ie şi s-au trezit în a 12-a că dau din f izică, aceşti copii care au văzut zi de zi la televizor cum este încurajată prostia şi incultura alături de băieţi cu bani făcuţi fraudulos înconjuraţi de curve semi-îmbrăcate în direct la televizor, aceşti copii bătuţi de soartă că s-au născut într-o ţară ca asta, o ţară în care e mai important ce chiloţi are Crudu decât rezultatele sportive şi intelectuale ale ţării, aceşti copii nu au devenit nişte genii eminesciene??? Serios??? Aceşti copii nu au intelect nici măcar cât Einstein??? DOAMNE! CE NERUŞINARE!! Măi, nemernici etnobotaniști!!! Cum puteţi ,măi, gunoaielor, măi loazelor, să nu învăţaţi şi să intraţi fără pile şi copiat la facultăţi când aveţi atâtea modele demne de urmat??? CUM E POSIBIL O ASEMENEA DEPRAVARE? Adică mai bine

staţi pe facebook şi pe messenger decât să urmăriţi modelele oferite la tv???

Adevărul e că de 20 de ani ne aşteptam să iasă nişte flori de nufăr în locuri în care nu am aruncat nici măcar seminţe de urzică! Asta e realitatea! Vă uimeşte promovabilitatea de la BAC? Dar de cea de la titularizări de ce nu ziceţi nimic?

Ei nu-s loaze, etnobotaniști? E posibil să iei 1.20 la titularizare şi să te mai consideri profesor? E posibil să iei diploma frauduloasă la Spiru Haret şi să educi apoi generaţii întregi? Ştiaţi că 25% din toţi profesorii actuali au studiile făcute la Spiru Haret? Sau asta nu e important pentru voi? Ştiaţi că suntem pe penultimul loc din Europa şi la egalitate cu Congo la nivelul învăţământului? Şi asta nu de acuma, de un an-doi, ci de aproape două decenii!!! Aşadar, de ce vă miraţi? De ce sunteţi indignaţi? Aaaa… aveaţi impresia că dacă le oferiţi părinţilor şi bunicilor noştrii spectacole tv ieftine şi barbare, adevărate sugative de rating, sau dacă le cumpăraţi votul şi îi minţiţi în campanii electorale inf inite, noi, odraslele lor, o să f im dintr-o dată altfel?

Ei bine, suntem altfel, dar nu aşa cum credeţi voi! Suntem diferiţi!

Suntem diferiţi prin faptul că ştim să spunem GATA! Gata cu adevăratele gunoaie din ţara asta! Nu vă mai merge! Noi avem onoare şi demnitate, nu mai suntem nişte slugi în faţa voastră, iar dacă nu vom reuşi să vă schimbăm, vom pleca din ţară, şi atunci să rămâneţi voi să vă plângeţi de milă! Noi, generaţia etnobotaniștilor, cum ne spuneţi voi, o să vă arătăm că avem mai mult curaj decât toate generaţiile voastre de comunişti la un loc!

Reprezentăm adevărata forţă deoarece noi suntem VIITORUL iar voi sunteţi doar nişte amărâţi care vor muri şi vor f i uitaţi de istorie! Voi aţi fost PERIOADA NEAGRĂ din istoria acestei ţări şi aşa veţi f i ţinuţi minte, iar noi, noi suntem PRIMII! PRIMII care se revoltă împotriva voastră!”.

Se simte careva cu musca pe căciulă? Nu, fireşte că nu, noi nu avem nici o vină, noi suntem mai buni, mai deştepţi şi, mai ales, mai curajoşi. Sau nu?

Niciodată nu am asociat notele din carnetul unui elev cu nivelul său educaţional. Cum, de altfel, nu pun semn de egalitate între educaţie şi inteligenţă. Prin urmare, rezultatele slabe obţinute anul acesta la examenul de Bacaleaureat numi suscită judecăţi de valoare la adresa tinerilor, ci cu privire la sistem, la societate. Înainte de a mă da şi eu cu “BAC-ul” prin apele sfârşitului de liceu, am învăţat la română despre teoria formelor fără fond. O teorie al cărei adevăr pare atemporal pe glia românească şi a cărei fundamentare maioresciană ar trebui să

înlocuiască jurământul depus de miniştrii Educaţiei, căci poate, doar astfel, nu ar ţine morţiş fiecare a aduce schimbări nefaste în sistemul ologit al şcolii româneşti.

Aşadar: “Al doilea adevăr, și cel mai însemnat, de care trebuie să ne pătrundem, este acesta: forma fără fond nu numai că nu aduce nici un folos, dar este de-a dreptul stricăcioasă, f iindcă nimicește un mijloc puternic de cultură. Și, prin urmare, vom zice: este mai bine să nu facem o școală deloc decât să facem o școală rea, mai bine să nu facem o pinacotecă deloc decât să o facem lipsită de arta frumoasă; mai bine să nu facem deloc statutele, organizarea, membrii onorarii și neonorați ai unei asociațiuni decât să le facem fără ca spiritul propriu de asociare să se f i manifestat cu siguranță în persoanele ce o compun; mai bine să nu facem deloc academii, cu secțiunile lor, cu ședințele solemne, cu discursurile de recepțiune, cu analele pentru elaborate decât să le facem toate aceste fără maturitatea științif ică ce singură le dă rațiunea de a f i” (Titu Maiorescu).

Năravuri Mita, şpaga este asociată mai mult cu statutul de doctor, vameş, poliţist şi mai puţin cu cel de profesor. În privinţa celui din urmă, acuzele adeverite vizează îndeosebi cadrele didactice universitare; mai rar auzim la televizor de mită plasată pentru motivarea absenţelor din catalog, sau despre cea care face apel la indulgenţa şi mărinimia profesorului de matematică, spre exemplu. Dar microbul ăsta mişună şi în acest sector, se ştie prea bine, şi nu de ieri de azi, ba chiar dinainte să fie bunica fată.

Câtora nu li s-a aşezat pe cap coroniţa premiantului în urma unor atenţii generoase date învăţătorului, dirigintelui etc.? În acest sens, profeţia lui Brucan e de ordinul utopicului, vor trece douăzeci de ani până ce ne vom scutura de năravuri abia după ce răul va fi tăiat din rădăcină. Iar cum acest lucru e puţin spus anevoios iar generaţia tinerilor de azi e deja infectată până-n măduva oaselor, calea pân’ la dreptate e-atât de lungă, că nici noi şi nici copiii noştri n-avem timp a o străbate.

“Reforma trece, năravurile rămân!” (Ion Luca Caragiale) Discrepanţe între generaţii Parcă într-o încercare continuă, miniştrii noştri schimbă, rând pe

rând, fiecare, ce şi cum poate. Ambiţia asta s-a soldat cu o struţo-cămilă de sistem, încâlcit şi defectuos. Personal, mi-a mirosit a “împuţit” de la faza cu manualele alternative. Scrise de echipe diverse de dascăli însărcinaţi cu treaba asta călăuzitoare de destine, manuale tipărite de edituri diferite, puse la dispoziţia profesorilor, urmând ca aceştia să miroasă care se dovedeşte adecvat stilului său de predare. Pe vremea mea, materia era aceeaşi pentru toţi, astfel încât părinţii puteau fi de un real ajutor atunci când o problemă anume era neînţeleasă. Altfel spus, cerinţele lucrărilor, testelor, examenelor, nu puteau să ia prin surpindere pe nimeni iar regula era simplă: înveţi şi promovezi, nu înveţi, nu promovezi.

Dascăli incompetenţi Nu generalizez. Dar ştiu că multe catedre sunt ocupate de profesori, învăţători care nu au fost, neapărat, mai buni decât alţii care au candidat pentru acelaşi post. Şi la acest nivel, se practică schimburi, licitaţii pe sub masă, oarecum mai discrete. Corupţia, sâmburele răului, există. La fel cum există competenţă şi mediocritate, în proporţii variabile. Şi ar mai fi multe de spus. Dar ce folos, câtă vreme nimeni nu încearcă, realmente, să îndrepte şi nu să suplimenteze babilonul sistemului educaţional românesc. Din acest punct de vedere noi, adulţii României de astăzi, purtăm cea mai învinuibilă vină: şi anume, cea morală.

Ce avem de făcut? Noi, generaţia laşilor, suntem şi vom fi exemple pentru cei mai tineri. Pentru început, haideţi să educăm altfel.

Ai un copil? Opreşte televizorul, calculatorul şi aşează-te lângă el.

Citeşte-i o poveste, vorbeşte-i despre zâne şi vrăjitoare, prinţi şi spâni, despre bine şi rău, atrage-l înspre lectură, citiţi împreună, intuieşte-i talentul şi investeşte în el.

N-ai copii? Tot model rămâi, cel puţin pentru altul mai mic sau mai slab decât tine.

Eşti un tânăr care a picat BAC-ul? Nota aceea nu te defineşte, nu e parte din tine, ci dintr-un sistem defectuos. Ridicăte, învaţă, luptă şi schimbă-l în bine! Cei mai mulţi nu ne vom încrede în sistem nicicând, dar în tine, mai mult ca sigur. You have a beautiful mind, whatever they say.

Claudia NICHIȚELEA

Romania nasilor 3

Eugen Davidoiu, Termoelectrica – dosare penale şi avere imobiliară

C

ompaniile energetice de stat au fost transformate de clasa politică în puşculițe de bani ale partidelor, iar numirile în funcțiile de conducere au devenit sinecure pentru indivizii care sunt gata să slujească acest scop.

Este şi cazul Termoelectrica, societate care se află la limita falimentului, dar ale cărei investiţii sunt păstorite de Eugen Davidoiu, un personaj ce are la activ mai multe dosare penale.

Unele au fost muşamalizate, altele au fost redeschise de curând.

Lucrând numai la stat – la SNLO, Ministerul Economiei, Senat şi, acum, la Termoelectrica – Davidoiu a reuşit să acumuleze o avere imobiliară demnă de invidiat.

De ani de zile, la Termoelectrica se fură, lucru despre care reprezentanții FMI care vin pe la noi nu se sfiesc să vorbească deschis, dar nimeni nu dă socoteală.

Cel mult, din când în când, câte un director mai este reținut, dar este eliberat rapid, din lipsă de probe.

Nimeni nu are interesul ca acesta să vorbească. La sfârşitul anului trecut, la conducerea acestei companii, care va trage obloanele în scurt timp, după ce a acumulat datorii de peste 700 milioane de lei, au fost numiţi Nicolae Şerban, în funcția de director general, şi Eugen Davidoiu în cea de director de investiții.

Doi indivizi ale căror cariere profesionale nu s-au remarcat prin nimic decât prin scandaluri, dar care au ştiut să profite din plin de legăturile din mediul politic. Transpartinice.

Trambulină pentru avansare Dosarele penale ale lui Eugen Davidoiu n-au făcut decât să-l propulseze şi mai sus în cariera profesională din sistemul energetic. În perioada 2007-2009, el a condus Societatea Națională a Lignitului Oltenia. Din această poziție s-a ales cu un dosar penal, după ce a încheiat, în 2008, pe finalulmandatului său în fruntea SNLO, un contract de cesiune de creanțe către o firmă obscură, de apartament, Best Recuperare Creanțe, în valoare de 128 milioane de lei. În mod straniu, în acest contract, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia a uitat să negocieze valoarea onorariilor şi pe cea a comisioanelor, lăsând mână liberă recuperatorului să şi le stabilească.

Aşa se face că Best Recuperare Creanțe opreşte cea mai mare parte de bani, în timp ce SNLO continuă să fluiere a pagubă. Ul-

terior, firma de recuperare cesionează creanțele către o altă firmă, Recovery Best Solution, iar puțin mai târziu acțiunile acestei firme ajung la nişte cetățeni bulgari, evident pentru a li se pierde urma.

Pe numele lui Davidoiu a fost deschis la sfârşitul anului 2010 de către DNA un dosar penal pentru pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată. Deşi mai multe persoane implicate în această afacere ajung după gratii, ce-i drept pentru o scurtă perioadă, Davidoiu reuşeste să se strecoare, iar după mai mulți ani de cercetări este scos de sub învinuire, sub motivația că nu există prejudiciu, pentru că respectivul contract de cesiune de creanțe a fost anulat ulterior în instanță.

Oricum, rămâne intenția, pentru că este greu de crezut că SNLO a încheiat din “naivitate” un contract de o asemenea valoare uitând să pună anumite clauze.

Chiar în timpul anchetei penale, Eugen Davidoiu ajunge şeful Serviciului achiziții de la Senat,o funcție tot cu lipici la bani publici. După ce fusese numit la şefia SNLO în perioada Guvernului Tăriceanu, Eugen Davidoiu reuşeşte să ajungă angajat al Senatului, şi nu unul oarecare, pe vremea cănd această instituție era condusă de preşedintele PSD de la acea vreme, Mircea Geoană.

Să mai spunem că, înainte de a ajunge la Senat, Eugen Davidoiu a bifat, pentru o scurtă perioadă, şi funcția de consilier în cadrul Ministerului Economiei, în timpul Guvernului PDL, condus de Emil Boc..

DNA atacă din nou În luna aprilie a acestui an, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie în legătură cu mai multe nereguli descoperite în urma unor controale la unităţile miniere şi energetice din Gorj.

Potrivit unei adrese transmise de Ministerul Finanțelor, sub semnătura fostului ministru Bogdan Drăgoi, se precizează că ANAF a făcut o serie de controale la complexurile energetice Turceni şi Rovinari, precum şi la Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, iar rapoartele inspectorilor fiscali au ajuns pe masa procurorilor DNA. Controalele au vizat perioada 2007-2009, iar concluziile au fost clare: la aceste unități s-au cheltuit ilegal zeci de

milioane de lei.

Conform Ministerului Finanţelor, în ceea ce priveşte SNLO, inspectorii ANAF au descoperit că această companie şi-a majorat cheltuielile cu peste 25 milioane de lei, din care peste 24,5 milioane reprezintă cheltuieli nelegale făcute în 2009 “cu acţiuni sociale, culturale şi sportive”, cheltuielile nelegale cu reclama, protocolul şi publicitatea, în acelaşi an, fiind de 170.000 de lei. În perioada 2007 - 2009, SNLO a achitat “necuvenit” suma de 219.000 de lei pentru servicii de curăţenie şi supraveghere a clădirilor, peste 100.000 de lei fiind plătiţi tot “necuvenit”, în aceeaşi perioadă, pentru servicii de cazare, formare şi pregătire profesională.

ANAF a constatat şi “diminuarea rezultatelor financiare cu suma de aproximativ 25.186.000 lei prin efectuarea de cheltuieli în afara prevederilor legale”. Ministerul Finanţelor mai precizează că pentru perioada 2007-2009 a fost confirmată “încheierea unor contracte de prestări servicii (hoteliere, bilete de odihnă şi tratament, cazare, masă şi logistică) cu societăţi constituite de sindicate, fără respectarea prevederilor legale la SNLO Târgu Jiu, Complexul Energetic Turceni şi Complexul Energetic

Rovinari”.

De asemenea, ANAF a constatat şi “încredinţarea directă de contracte de bunuri şi servicii” de către cele trei unităţi din minerit şi energie. Anchetele sunt în plină desfăşurare, dar este greu de spus dacă, în final, va fi tras cineva la răspundere.

O avere considerabilă Din poziția de conducere pe care o ocupă acum la Termoelectrica, Eugen Davidoiu a fost obligat să-şi publice declarația de avere. O declarație care nu prea aduce cu a unui angajat lşa stat ce nu a deținut şi nu deține acțuni la alte societăți, nici el şi nici alte rude de gradul întâi, şi nu face parte din consilii de administrație.

O avere realizată exclusiv din salariul său şi al soției, care este angajată la Electrica SA. Astfel, potrivit propriei sale declarații, înregistrată sub numărul 163/05.01.2012la Termoelectrica SA, familia Davidoiu deține patru apartamente, trei în Târgu Jiu şi unul în Bucureşti, cumpărate în 1999, 2001, 2007 şi, respectiv, în 2009. Apartamentul din Bucureşti include şi două garaje.

Nici la capitolul motorizare Davidoiu nu stă rău. Tot în 2009, un an în care criza îi lovea puternic pe bugetari, Eugen Davidoiu a achiziționat două autoturisme, un Mercedes şi un Jeep Patriot, după ce în 2008 mai cumpărase un Volkswagen Golf. Tot la capitolul avere mai figurează două terenuri în Târgu Jiu, iar în alte două co-

mune mai deține un teren forestier şi unul agricol. O avere care i-ar face invidioşi pe mulți angajaţi la stat, având în vedere că de la SNLO, conform propriei declarații, încasa lunar 6.500 de lei, fără sporuri, iar din funcțiile deşinute ulterior, până la numirea în conducerea Termoelectricii, salariul era mult mai mic. Despre salariul soției de la Electrica, Davidoiu este extrem de evaziv, precizând în declarația sa de avere laconic „ conform fişei fiscale”. Înainte de a fi angajată la Electrica, soția a lucrat şi ea, bineînțeles, tot la SNLO, de unde a fost disponibilizată în 2009, primind în schimb plăți compensatorii de 29.000 lei.

Dan IONESCU – Ziarul de Investigații

4 Dezvaluiri

Marmura Transilvaniei, o afacere condusă la cimitir!

L

a începutul secolului trecut, societăți de exploatare a pietrei și marmurei din Transilvania trimiteau piatră în Italia, Germania, Austria, Ungaria. Parlamentul din Budapesta, Domul din Milano dar și străzile Romei sunt pavate cu piatra Transilvaniei.

Acum, și cele mai vechi localități care au trăit din pietrărie sunt pline de marmură și granit din import, iar pietrarii români dau faliment. În anul 2003, guvernul lui

Adrian Năstase îi concesionază zăcămintele de marmură și fabrica de la Simeria lui Adrian Videanu. A fost începutul unei afaceri prospere pentru Adrian Videanu, care în 2008 l-a și propulsat pe locul patru în topul celor mai bogați politicieni români. Din marmura exploatată de la Rușchița și prelucrată la Simeria s-au ridicat Palatul Telefoanelor, Sediul Federației Române de Fotbal, Catedrala din Arad, Palatul de Justiție, Palatul Parlamentului și tot din zăcământul de acolo s-a pavat Piața din Sibiu.

Trei ani mai târziu, marmura care iese de pe poarta Marmosim este tot mai puțin căutată de români, iar rampa pe care altă-dată ieșeau vagoanele pentru export s-a desființat. Acum Simeria este invadată de marmura și granitul adus din China, India, Argentina. Deși mai slabă, e mai ieftină și asta o face vandabilă. Vechii pietrari sunt disperați, firmele lor unde au câte 34 angajați trimit lucrări doar în cimitir: câteva cruci pe an!

Florin s-a trezit că moștenise câteva blocuri de marmură de la tatăl lui. Aveau 30-40 de ani de când stăteau acolo, așezate pe ogor. Acum doi ani s-a hotărât să mai ia doi băieți, un gater și a început să taie în carnea albă a marmurei rămasă de la tata. Face cruci

Pietrarii noștri spun asta, dar se tem. Se vede din tot ce fac și ce spun că valul de importuri i-a pus la zid. Nu se așteptau ca între China și România să se pornescă și piatra. Erau obișnuiți cu marfa ieftină și ușoară, cu pungile, baloanele și chiloții aduși de la mii de kilometri, dar nau crezut că și blocurile de piatră vor trece peste lume ca să ajungă în grădinile de lângă ei, să le facă, iată, praf afacerile. „Nu sunt de calitate”, ne spune meșterul Nicolae, „sunt ca mozaicul pe care-l făceam noi altădată, e material turnat. De aia au modele și culori de-ți iau ochii, sunt strălucitoare și de multe feluri spre deosebire de ce avem noi. La noi, marmura naturală e alb și roz, atât. Dar ale lor nu țin, nu sunt durabile!”

Doar că și drumul simerienilor spre marmură e tot o piatră, de încercare. „Marmura, continuă el, este mai ieftină dacă o iei direct din carieră decât dacă o iei de la fabrica de aici. Noi așa facem, mergem și luăm câte un bloc de marmură de câteva tone din care tăiem la gater și ne facem apoi treaba. Ieșim la 11001200 de lei pe tonă, în funcție de calitate, dar e mult. Dacă aș lua-o din Germania m-ar costa cam 50 de euro pe tonă. Doar că nu ne e la îndemână, nu toți plecăm după chilipiruri prin lume! Ne-am și obișnuit să

În Simeria, conform administratorului Primăriei, funcționau aproape 70 de ateliere de mărmurărie cu câțiva ani în urmă. Acum însă, numărul lor s-a înjumătățit și tot se cred prea mulți pe piață pentru cât de puțină cerere mai este. A crescut în schimb, numărul comercianților de plăci aduse de pe alte continente, mai ieftine și mai divers colorate.

Cum a ajuns marmura din Transilvania o afacere îngropată-n cimitir! În Simeria , crucile de marmură umplu fiecare curte, se înșiră pe la porți sau pe ogoare, ca porumbul. Grădinile simerienilor arată și ele, ca niște cimitire în așteptare, iar afacerea cu cruci pare că-și pune și ea cruce. Pietrarii, rămași fără locuri de muncă la Marmosim (dacă înainte de ’89 acolo lucrau peste 1000 de oameni, acum angajații spun că sunt cam 200) și-au deschis mici ateliere proprii în care șlefuiesc plăci decorative sau monumente funerare din blocurile de marmură adusă direct din cariera de al Rușchița și ea aparținând societății Marmosim.

micuțe, pentru tot buzunarul, la 500-600 de lei bucata. Are un colț de pământ la șosea, l-a îngrădit, a pus porți de sârmă cu lacăt pe ele, un scaun pentru nevasta care stă acolo toată ziua, la vânzare și așa speră să facă bani din piatră seacă. „Nu merge prea grozav, dar ce era să fac? Am nimerit prost cu criza asta, dar nici marmura mea nu se strică! Dacă a așteptat atâția ani s-o tai, mai așteaptă și crucile, nu se topesc! Am învățat să avem răbdare, aici meseria este una a răbdării. Poate între timp mai trece și gustul pentru chinezării!”

Dezvaluiri 5 lucrăm în marmura noastră, care e de calitate. Nu ne mai putem schimba gusturile la bătrânețe!”

Nicolae Borzea a lucrat 30 de ani la Marmosim, după ce a fost concediat, s-a apucat de propria afacere cu monumente funerare. „O vreme a mers bine, au fost și ani buni, dar odată cu criza, lucrurile au luat-o în jos de tot. Ne-au omorât chinejii, asta e! Ne-au băgat în pământ de tot, nu mai vindem nici o bucată pe săptămână. Bașca faptul că am lăsat din preț cât am putut, acum nouă nu ne mai rămân nici 100 de lei pe lucrare!”

Marmura de la Marmosim se vindea cu 500 de lei tona în 2009, acum ea costă de două ori mai mult. În timp ce pe siteurile firmelor, mărmurarii din Simeria anunță ieftiniri și cu 50%. „Noi aducem din Italia, nu mai stăm la mâna lui nenea Videanu, că nenea face regulile cum vrea el, are monopol! Așa, i-am arătat că nu ne pasă de monopolul lui! Am aici granit din Italia, din India, de peste tot. E mai frumos și are căutare. Uitați, de la Rușchița am doar astea două plăci!” , ne spune reprezentanta unui depozit cu desfacere de pe șoșeaua Simeriei.

Aceste firme s-au instalat pe DN7 chiar și în curți împrejmuite cu plasă de sârmă și porți cu lacăte, fără a avea sedii, clădiri sau paznici. Administratorul primăriei, Adrian Bozdog, spune că li s-au dat în concesiune terenuri tuturor celor care au cerut, urmând ca acolo să facă ateliere de pietrărie sau depozite de desfacere, dar mulți localnici și-au amenajat „show-roomul” în fostele grădini de zarzavaturi sau în curtea casei, din dorința de a trăi pe mai departe din meseria lor.

„În Simeria”, ne spune doamna Maria, o bătrână care tocmai venea de la cimitir unde și-a lăsat băiatul, fost și el pietrar, „s-a trăit din piatră și din trenuri. Aici se reparau vagoane, intrau și ieșeau zilnic pe porțile atelierelor, iar de la fabrică plecau tone de marmură. Oamenii asta știau să muncescă: munca mâinilor i-a ținut în viață.”

Acum, 80 % dintre meșterii pietrari ai Transilvaniei lucrează peste hotare. Este o meserie grea, pentru care trebuie să te pregătești 6-7 ani cel puțin, ca să-ți pună cineva dalta în mână și blocul de marmură în față. Ori, cei care s-au priceput la asta au plecat și fac bani frumoși dincolo, câștigă 70-80 de milioane pe lună, după cum spun confrații lor rămași în țară. Dacă femeile pietrarilor stau acasă și vând cruci, atunci când au ocazia, bărbații lor sunt la ateliere, cu meșterii și mai dăltuiesc câte un înger, câte un Iisus. Cele mai complicate modele de monumente funerare ajung la 28-30 de milioane de lei vechi, au peste 1,5 metri și 3-400 de kilograme. Pentru aceste lucrări de artă cum le spun, au angajat și absolvenți de Sculptură de la Academia de Arte din Cluj sau București.

Italienii au mirosit și ei că afacerile cu piatră în Simeria sunt patentate de vechime, că acolo meșteșugul străvechi oferă un avantaj și au deschis ateliere de mobilier pentru grădini unde fac tot felul de statuete, heruvimi, bacante, pitici sau lei de piatră. Și ei au înțeles că până și pulberea de marmură pe care o toarnă în formele lor romantice este mai bună dacă o iei de la Câmpeni, din România.

Pe ulița cioplitorilor din Cluj, atelierul lui Chiș Dorel

Istoria exploatării pietrei la Cluj La începutul secolului trecut și în perioada interbelică, exploatarea pietrei era cel mai important element din industria construcțiilor. Astfel, debutul secolului al XX-lea găsește,doar în județul Cluj, 70 de cariere în 53 de comune. Calcarul se exploata la Aghireș, Baciu, Ciucea, Ciurila, Cluj, Cojocna, Florești, Gilău, Gârbău, Leghia, Mociu, Mera, Nadășu, Nădășel, Săvădisla, Suceagu, Turea, Tureni sau Viștea.

Granitul se exploata din cariera de la Morlaca, marmura la Buru, dacitul la Băișoara, Păniceni, Stolna și Poieni, iar andezitul la Căpușu Mic, Dumbrava și Gilău.

este însemnat într-un fel anume: are la poartă o satuie a lui Avram Iancu, sculptată chiar de el, din piatră de calcar adusă de la Pâglișa. A învățat să lucreze în piatră de acasă, din sat. Tatăl său, ca și tatăl celorlalți copii erau pietrari.

Mergeau cu ziua la muncă de la unul la altul, ca să învețe tot ce știa fiecare meșter despre meseria sa. „Fiecare se pricepea mai bine la ceva și, ca să afli toate secretele, mergeai pe la toți la muncă, de noaptea, până noaptea, așa se muncea acasă.

Copiii învățau de la părinți săși croiască o meserie, să facă ceva cu mâinile lor și să facă o lucrare împreună cu alții.

Acum, de la bloc, ce să afle?

Lucrul în piatră nu este o glumă, înveți o viață și n-ai terminat”, spune unul dintre puținii pietrari care au mai rămas în Cluj. Domnul Chiș a făcut și o satuie a lui Horea pentru orașul Huedin, dar și una a Voievodului Gelu pe care a donat-o localității Dăbâca.

Doar de la Huedin a luat jumătate din banii pentru care se înțeleseseră: „dar o fost bine și așa!” Acum are curtea plină de lucrări funerare, cele mai multe din granit de China.

Doar lângă casă, rezemată ca la muzeu este o cruce peste care stă aplecat un Iisus de marmură alb-gri, de Rușchița.

Este lucrarea sa de suflet, a sculptat-o singur și când vorbește despre pietre, cruci, afaceri și mersul lumii cu noi, se uită din când în când la ea, așa cum ți-ar fura o oglindă ochiul. „Nu-i așa că e frumoasă?” Granitul de China? „Ce să le faci, au venit peste noi, au umplut piața. E bun la lucru, e negru, gri. Noi nu avem o gamă atât de variată ca a lor. În plus ei au tehnologii.

Lumea a avansat foarte mult.

Dacă noi dădeam la daltă zile întregi acum tai marmura cu laserul, scrii în ganit și desenezi, faci omul după poză, cu aparatul cu laser. Am angajat oameni care asta fac, lucrează cu noua tehnologie”.

Vorbește despre carierele de piatră din Transilvania aproape cu evlavie, iar Pâglișa i se pare fascinantă. De acolo poți scoate piatra doar cu dalta și ciocanul! Ai fi putut construi sate întregi, orașe. Din granitul de la Bologa puteai face străzile, drumurile. Aveam piatră de toate felurile, iar resursele naturale fac locuri de muncă și lucrări durabile.

Rușchița Este cea mai mare carieră de marmură din tară și

poate rivaliza cu oricare altele de prestigiu din Europa.

Zăcământul a fost exploatat timp de o sută de ani, iar marmura de aici a ajuns în cele mai îndepărtate orașe ale lumii. Potrivit estimărilor, rezervele de marmură din carieră ajung și la 1,8 milioane de metri cubi. Cariera se află în nordul judetului Caraș-Severin, la 10 kilometri nord-vest de comuna Rușca Montană. Stația CFR cea mai apropiata de Rușchita este Voislova, iar fabrica de prelucrare se află la Simeria. Marmura de România este considerată mai tare chiar și decât cea de la Carrara.

Chiar și celebrul vultur din Birou Oval de la Casa Alba, unul dintre simbolurile americanilor, a fost sculptat în marmura albă extrasă de la Rușchița. Marmura de aici a ajuns și în Dubai, unde a fost folosită la constructia unui hotel dar și la refacerea Domului din Milano.

Vedeți, piatra înseamnă civilizație, istorie. E ca limba, nu piere. În ea ne rămân urmele...Se uită din nou către Iisus din marmura de Rușchița și spune: ”Du-te și spune că vrei să cumperi un deal să faci o carieră și să vezi cum mori în București! Nu ți-l dă nimeni!”.

Pietrarul Turoczkai Öcsi a lucrat treizeci de ani la atelierele de pietrărie de la Cimitirul Central din Cluj. Acum s-a retras, îl găsești în cimitire, doar când are câte o comandă, ceva de scris pe vreo cruce. Dar băiatul lui a învățat meserie de la el și astăzi are un atelier de prelucrat piatra chiar la Viena, în Austria. „Sigur că acolo merge treaba, austriecii au un cult al pietrei, s-au întors și acum vor totul din piatră naturală, din marmuri. Acolo sunt și unelte și bani e și gust.

Eu, dacă mă plimb pe străzi în Viena văd care e din piatră de la noi. Dar vremurile acum nu ne sunt în avantaj, au și ei resurse și le folosesc pe ale lor”.

Potrivit istoricului Vasile Lechințan, cariera de piatră de la Poieni era, la începutul secolului trecut, un adevărat șantier industrial, dotat cu mașini, ateliere. Construcția căii ferate Oradea – Cluj – Brașov a fost posibilă și datorită carierei de la Poieni, care a și profitat însă de această oportunitate pentru a se dezvolta puternic. Blocuri masive de piatră se exploatau și în carierele de la Nadăș-LeghiaViștea. Astăzi, doar Viștea mai este o poveste vie. Dar despre ea, într-un reportaj viitor.

Ruxandra HUREZEAN – Transilvania Reporter

6 Educatie

Dezastrul de la BAC, în cifre Î n judeţul Hunedoara promovabilitatea la examenul de Bacalaureat s-a situat între 0% şi 100%.

Astfel, în timp ce la Liceul Teoretic din Ghelari nici măcar un singur elev nu a promovat examenul, cei de la Seminarul Teologic din Prislop au trecut cu toţii peste examenul de maturitate. Un rezultat notabil au obţinut şi absolvenţii clasei a XII-a de la Colegiul Naţional “Mihai Eminescu” din Petroşani acolo unde promovabilitatea a fost de 97%. Din acest motiv liceul din Capitala Văii Jiului poate fi catalogat drept cel mai bun liceu din judeţul Hunedoara.

“Pot să spun că am repetat performanţa de anul trecut deşi am coborât cu 3 procente, de la 100% la 97%, şi nu am mai avut nicio notă de 10.

Consider că rezultatele foarte bune se datorează calităţii superioare a corpului didactic şi a elevilor de la liceul nostru”, a declarat Gilbert Danciu, director Colegiul Naţional “Mihai Eminescu” Petroşani.

În ceea ce priveşte celelalte licee din Valea Jiului, promovabilitatea s-a situat între 6,57%, la Colegiul Tehnic “D. Leonida” şi 46,56%, la Liceul de Informatică, ambele din Petroşani.

La examenul de Bacalaureat, în judeţul Hunedoara, s-au înscris 5.145 de elevi. Dintre aceştia 1.701 au fost declaraţi promovaţi, 528 nu s-au prezentat iar 20 au fost eliminaţi în timpul concursului. Rata de promovabilitate a fost de 36,84%.

Liceul de Informatică – o mare dezamăgire În timp ce liceele hunedorene s-au înscris în (cam) aceeaşi notă ca şi anul trecut, în ceea ce priveşte examenul de Bacalaureat, la Colegiul “Carmen Sylva” din Petroşani rezultatele se poate spune că au fost chiar dezastruoase. Nu de alta dar, de la o promovabilitate de aproape 100% (înregistrată anul trecut, când un singur elev a fost “picat”), în această vară s-a ajuns la doar

46,5%.

“Nu este un dezastru, ci o realitate” În municipiul Petroşani, cu ocazia examenului de Bacalaureat, au funcţionat două centre de examinare, la care au susţinut examenul elevii de la cele cinci licee din localitate. În ceea ce priveşte promovabilitatea, în cele două centre, aceasta s-a situat la cote diametral opuse. Astfel, la unul dintre centre procentul celor declaraţi admişi a fost de 58,77% iar la celălalt de doar 20%. Cel mai bine s-a situat, ca rezultate, cel la care au fost înscrişi elevii de la Colegiul Naţional “Mihai Eminescu”, Colegiul Economic “Hermes” şi Liceul particular “Apollonius”. “Am văzut, la lucru, elevi foarte bine pregătiţi care nu ne-au creat niciun fel de probleme. Se poate spune, însă, că între elevii de la liceele teoretice şi cele tehnologice este o discrepanţă, de pregătire, foarte mare. Să luăm de exemplu matematica. Unii fac, pe

săptămână, 6 ore de pregătire, ceilalţi doar 2 - 3. Apoi, la liceele teoretice intră elevi care au note foarte mari, de peste 9, în timp ce la liceele tehnologice intră copii cu medii de 5 sau chiar 3. Cu o promovabilitate de aproape 59% pot să spun că la acest centru ne-am înscris în rândul centrelor de examen situate peste media pe ţară. Se tot spune că este vorba despre un dezastru naţional, dar, eu pot să spun că este vorba despre o tristă realitate”, a declarat Sorin Demeter (director Colegiul Tehnic “Transilvania” Deva), preşedinte centru examen Colegiul Naţional “Mihai Eminescu” Petroşani.

Promovabilitatea, redusă la jumătate La centrul de examinare de la Colegiul Tehnic “D. Leonida” au participat la examen absolvenţii claselor a XIIa de la liceul ante - menţionat precum şi cei de la Colegiul “Carmen Sylva”. Surpriza neplăcută a venit din partea celor de la liceul de informatică unde, în acest an, rata de promovabilitate a scăzut la doar 46,56%, comparativ cu aproape 100%, anul trecut. “Eu am trecut, mă bucur de acest lucru, dar îmi pare rău că unii dintre colegii mei vor fi nevoiţi să-şi petreacă vacanţa învăţând. Consider că probele de examen nu au fost unele deosebit de grele, în special cele de la limba română sau istorie”, a spus una dintre cei 78 de “admişi” de la acest centru. “Nu mă aşteptam să “pic”. Acesta este singurul lucru pe care mai pot să-l spun”, a declarat o altă elevă de la acelaşi liceu.

Bac dezastruos, studenţi mai puţini

R

ezultatatele slabe înregistrate la examenul de Bacalaureat din această vară i-au pus pe gânduri şi pe diriguitorii Universităţii din Petroşani.

Mai exact, aceştia sunt îngrijoraţi în ceea ce priveşte numărul de studenţi care vor opta pentru a urma cursurile instituţiei de învăţământ superior din Valea Jiului în anul şcolar 2012 – 2013.

Asta, în condiţiile în care în acest an au renunţat deja la două specializări, tot din

lipsa studenţilor. În ciuda acestui fapt, responsabilii Universităţii susţin că se aşteaptă să aibă studenţi, iar locurile să fie completate în toamnă, după cea de-a doua sesiune a examenului de Bacalaureat din acest an. „Este un fapt evident că numărul de înscrieri va fi influenţat de către promovabilitatea redusă de la examenul de Bacalaureat. Acest lucru este valabil nu numai pentru noi ci pentru toate unităţile de învăţământ su-

perior din ţară. Sunt convins că nu vor fi ocupate toate locurile în sesiunea din vară, nici măcar cele de la buget.

Consider, totuşi, că examenul de Bcalaureat din luna august va fi cu totul altul şi numărul de potenţiali studenţi va fi, sensibil, majorat. Spun acest lucru ţinând cont de faptul că avem un nou ministru al Educaţiei care şi-a demonstrat valoarea în anii în care a mai îndeplinit această funcţie”, a

declarat prof. univ. dr. ing.

Aron Poantă, rectorul Universităţii din Petroşani.

Aceeaşi părere o împărtăşesc şi alţi reprezentanţi ai Universităţii din Petroşani care consideră că situaţia nu este deloc fericită, dar susţin că se bazează şi pe absolvenţii din anii anteriori, care ar putea să se îndrepte spre instituţia de învăţământ superior din Valea Jiului.

Mircea NISTOR

“Plec dezamăgit” La Liceul industrial din Petroşani s-au înscris la Bacalaureat 433 de absolvenţi dintre care 78 au fost declaraţi reuşiţi, 307 au fost respinşi, 5 au fost eliminaţi şi 43 nu s-au prezentat. “La acest centru a fost înregistrat un procent de promovabilitate de doar 20%., procent care reflectă fidel nivelul de pregătire al candidaţilor. Probleme deosebite nu am înregistrat, la primele două probe, cea de-a treia aducând, însă, eliminarea din examen a 5 elevi. Am mai participat, de-a lungul anilor, la examene de Bacalaureat în judeţul Hunedoara dar, cel din acest an, mi-a lăsat un gust amar. Pot să spun că am rămas, şi plec, dezamăgit după ce am văzut care este nivelul de pregătire al elevilor de aici”, a spus profesorul universitar doctor inginer (clujean) Tiberiu Pavel Itul, preşedintele comisiei de examen de la Liceul Industrial.

Bilanţ final În cele 9 licee din Valea Jiului rata de promovabilitate a fost următoarea: Colegiul Naţional “Mihai Eminescu” Petroşani – 97,03%, Liceul Teoretic Lupeni – 63%, Colegiul de Informatică “Carmen Sylva” Petroşani – 46,56%, Colegiul Economic “Hermes” Petroşani – 46,38%, Colegiul Tehnic “Mihai Viteazu” Vulcan – 42%, Colegiul Tehnic “Constantin Brâncuşi” Petrila – 29%, Liceul particular “Apollonius” Petroşani – 10%, Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petroşani – 6,56% şi Grupul Şcolar Industrial Minier Lupeni – 6%.

Mircea NISTOR

Social 7

Drogurile, mirajul unei alte lumi

T

ot mai mulți tineri cad în mrejele drogurilor în ultimii ani, sperând că în acest fel vor putea trăi într‐o lume doar a lor, în care se simt iubiți, prețuiți și poate mai importanți.

Mihnea, de 18 ani, din Petroșani, este unul dintre tinerii care a căzut sub inf luența drogurilor la numai 14 ani. Amintindu‐și de acele vremuri, el își amintește de stări de feri‐ cire, dar și de dorința de a scăpa de dependență. El este unul dintre cei care a reușit.

Singur. Și, sub protecția ano‐ nimatului, ne‐a dezvăluit toate aceste lucruri în cadrul unui interviu.

Reporter: Cum te‐ai apu‐ cat de droguri şi la ce vârstă?

Mihnea: La vârsta de 14 ani. Eram în Târgu Mureş şi din cauza anturajelor am picat şi m‐am apucat atât de droguri cât şi de altele...

Acum asta e. Toți facem gre‐ şeli odată şi odată.

Reporter: Ce vârstă ai acum?

şi eu. Şi dintr‐o încercare am ajuns ca dintr‐o doză mică să ajung la una mai mare, şi mai mare... Şi dozele creş‐ teau zi de zi.

Reporter: Cum a fost prima dată când ai consu‐ mat?

Mihnea: Prima oară când am consumat a fost chiar frumos. Am fost... Pot să spun chiar a fost frumos. Pe lângă asta aveam şi o para‐ noia urâtă şi vedeam tot felul de chestii în jurul meu şi deşi n‐a fost tocmai o dis‐ tracție, în ziua aceea măcar am fost fericit. Avusesem o problemă în familie şi eram supărat. O verişoară de‐a mea decedase, în plus sufe‐ ream foarte mult şi din cauza unei fete, iar prietenii m‐au invitat şi mă tot în‐ demnau să trag şi eu... şi am tras.

totul?

Mihnea: Toată prostia a durat 2 ani.

Reporter: Nu ți‐a fost rău în tot acest timp?

Mihnea: Numai când tră‐ geam ’’etno’’. De la mari‐ juana şi cannabis nu am avut probleme deosebite.

Reporter: Ce anume te‐a determinat să te laşi?

Mihnea: Nu m‐a determi‐ nat nimeni. Eu mi‐am dorit asta. Am avut o chestie în suf let... o dorință puternică de a înceta cu ele!

Reporter: Şi cum ai pro‐ cedat?

Mihnea: M‐am apucat de fumat. Când îi vedeam pe prieteni că trageau un joint, un ’’pai’’, îmi aprideam o ți‐

gare normală şi tot aşa.

Fumam câte două trei pa‐ chete de țigări pe zi.

Reporter: Probleme de sănătate cauzate de droguri ai avut?

Reporter: Cum a fost în perioada imediat următoare?

Mihnea: În general nu.

Unul singur mi‐a cauzat pro‐ bleme, un ’’etno’’ denumit ’’cactus’’.

Mihnea: O perioadă m‐ am simțit ca naiba. Nu pu‐ team să stau fără să fumez, fără să simt nevoia, fără să trag ceva în plus pe lângă ți‐ gări. După aceea am început, încetul cu încetul, să‐mi revin. Am început să joc bas‐ chet şi să desfăşor alte acti‐ vități.

Reporter: Dacă ai mai avea odată ocazia să te apuci din nou de droguri ai face‐o?

Mihnea: Nu! Așa din când în când să mai trag câte un ’’pai legal’’ mai merge dar să redevin dependent categoric nu! Doar eu ştiu cât de multe am avut de suferit din cauza lor...

Reporter: Ce mesaj vrei să transmiți tinerilor care se af lă în situații asemănă‐ toare sau care sunt pur şi simplu curioşi să încerce drogurile?

Mihnea: Nu le poți îm‐ păca pe toate în viață. Pro‐ bleme vor fi mereu. Nu încercați însă niciodată să vă găsiți refugiul în droguri. Vă veți pierde complet simțul realității şi veți avea extrem de mult de suferit. Rămâneți cu capul pe umeri, fraților!

A consemnat Ana Maria ZILAI

Reporter: Și ce anume ai tras?

Mihnea: Am tras canna‐ bis, prima oară.

Reporter: Ce altceva ai mai consumat în acea pe‐ rioadă?

Mihnea: 18 ani.

Reporter: Descrie‐ne pe scurt cum anume te‐ai apu‐ cat să cosumi droguri?

Mihnea: Nu ştiu cum să‐ ți spun... I‐am văzut pe ei că trag, că sunt fericiți după aceea şi am zis hai să încerc

Mihnea: Orice s‐a putut trage. Am fumat ’’maria’’, cannabis, ’’hemp’’, ’’level’’, ’’magic’’ şi multe altele. La un moment dat am încercat şi liniuțele adică prafurile.

Reporter: Cât a durat

Fructele de pădure din Vale iau calea Occidentului ntreaga cantitate de produse oferite de pădure, recoltată de pe versanţii munţilor din

Î

Valea Jiului, ia calea exportului.

Dacă înainte de anul 1989 o parte dintre

fructele de pădure erau prelucrate în zonă şi ajungeau în borcanele cu dulceaţă fabricate în România, fiind destinate românilor, după Revoluţie şi, în special, în ultimii ani, aproape tot ceea ce se recoltează de către săracii Văii pleacă „afară”, în principal, în Italia şi Germania. În Valea Jiului cei mai numeroşi culegători de afine, zmeură sau ciuperci provin din rândul celor care nu au nicio altă sursă de venit, trăiesc de azi pe mâine şi fac parte dintr-o categorie socială (etnie) defavorizată. Nu puţini sunt, însă, sunt şi reprezentanţii foştilor

mineri care au fost disponibilizaţi de-a lungul anilor şi care, în prezent, nu mai au un loc de muncă stabil. Din fericire pentru Europa, numărul acestora este deosebit de mare astfel că, anual, zeci de tone de fructe de pădure pleacă la export. „Pot să spun că toţi culegătorii de bureţi sau fructe de pădure provin din rândul celor fără un loc de muncă. Fie că este vorba despre şomeri, fie de foşti mineri care, după disponibilizare, au rămas fără niciun venit. Aceştia sunt oamenii pe care ne bazăm noi dar şi toate celelalte puncte de recoltare din Valea Jiului.

Deşi nu câştigă cine ştie cât, avem oameni care vin până la noi tocmai din Băniţa sau chiar din Uricani”, a precizat şeful unui centru amplasat în vecinătatea municipiului Petroşani.

Centrul de colectare a fructelor de pădure din Aninoasa, singurul deţinut de Direcţia Silvică Hunedoara în Valea Jiului, a fost deschis abia din data de 2 iulie. Aici pot fi aduse doar ciuperci, respectiv hribi, gălbiori şi foioşi sau afine. „La ciuperci se câştigă, pe kilogram, în funcţie de calitate şi de soi, între 2 şi 6 lei. Nu sunt sume mari dar pentru unii reprezintă o

avere, fiind singurul câştig pe care îl obţin.

Acuma am început să primim şi afine aşa că îşi vor putea extinde domeniul de activitate şi vor câştiga mai mulţi bani”, a spus directorul acestuia.

Numai în cursul anului trecut, din Valea Jiului au plecat la export, adică în Italia, Germania sau Olanda, câteva zeci de tone de ciuperci, zmeură sau afine. Cea mai mare cantitate printre fructele de pădure recoltate în 2011 în Valea Jiului a reprezentat-o cea de afine negre sau roşii. Pe locurile următoare s-au situat măceşele, murele, păducelul şi ciupercile.

Mircea NISTOR

8 Sanatate

Modernizarea, reabilitarea și dotarea cu echipamente de specialitate a ambulatoriului integrat al Spitalului Municipal Lupeni

P

roiect depus la A.D.R. VEST în cadrul Programului Operaţional Regional; Axa prioritara 3 - Îmbunătăţirea Infrastructuri Sociale, Domeniul Major de Intervenţie 3.1: Reabilitarea, modernizarea, echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate, cod SMIS 18605.

Valoarea totală a proiectului este de 19.715.800,16 lei.

Lucrări ce se vor executa: Lucrări de termoizolare faţadă; Lucrări de termoizolare acoperiş; Lucrări de refacere a finisajelor interioare ale pereţilor exteriori; Lucrari de reparaţii faţadă; Reabilitarea energetică generală a anvelopei clădirii prin izolarea termică a faţadelor şi refacerea finisajelor, termoizolarea planşeului sub pod şi a teraselor; Reabilitarea curăţării radiatoarelor şi a dotării acestora cu robinete termostatice; Echilibrarea hidraulică a reţelei de conducte de încălzire utilizând robineţi cu reglarea automată; Reabilitarea tâmplăriei

exterioare; Modernizarea instalaţiilor de încălzire şi iluminat; Amplasarea unei platforme pentru persoanele cu handicap locomotor în nodul central de scari; Grupuri sanitare pentru persoanele cu dizabilităţi locomotorii; Lucrari de demolare pereţi pentru crearea de noi spaţii în conformitate cu normele de igienă şi cerinţele de calitate în construcţii dar şi în vederea realizării de goluri de acces; Lucrari de gips carton care presupun realizarea de pereţi de rigips carton pe structura metalica, cu miez din vată minerală pentru o bună izolare fonică, necesară între spaţiile aferente ambulatoriului; Se vor desface toate pardoselile existente din gresie şi se va aduce la nivel suprafaţa rezultată, cu mozaicul de pe holuri; In toate încaperile holuri, scări, fişiere de evidenţă consultaţii, tratamente, săli de

aşteptare, cabinete medicale, săli de tratament, laboratoare, grupuri sanitare, se va înlocui pardoseala existentă din mozaic, gresie cu o pardoseala speciala din PVC cauciucat , tip TARKETT; Se vor curăţa de finisajul existent toţi pereţii care nu au fost demolaţi;

Se vor tencui, gletui, vopsi toate suprafeţele de perete existente; Pe pereţi se va aplica un finisaj igienic, rezistent la dezinfectanţi puternici , special, cauciucat, tip TARKETT, cu înăltimea de 1,80m, pe restul suprafeţelor de perete se vor aplica zugrăveli interioare lavabil; Se vor curăţa de finisajul existent toate tavanele; Toate tavanele se vor finisa cu zugraveli interioare lavabile; Se vor inlocui toate uşile interioare cu uşi noi din PVC sau aluminiu; Se vor monta glafuri interioare la fereste, din PVC; Alimentarea cu apă se va realiza prin intermediul unei reţele nou proiectate, la reţeaua stradala existentă, toate traseele se vor izola cu cochilii de izolaţie din polietilenă expandată cu grosimea de 6mm; Se vor monta tuburi de protecţie la trecerea conductelor prin planşee şi

pereţi; Reţelele de distribuţie vor fi echipate pe traseul lor cu robineţi de izolare , reglaj şi golire, conform normelor; Toate reţelele de distribuţie de apă rece şi caldă vor fi izolate termic în conformitate cu normele in vigoare; Izolarea fonică prin tampoane de cauciuc a soclului flotant al agregatelor hidromecanice , de elementele fixe ale constructiei; Instalarea panourilor solare presurizate separate, pentru producerea energiei termice, prin utilizarea energiei solare; Dotarea încăperilor cu aparate de aer conditionat tip monosplit; Instalaţie de oxigenare şi de aer aferentă cabinetelor ambulatoriului complet automatizată, cu funcţionare asistată; Prin noile norme europene va fi o priza de oxigen la fiecare doua paturi.

Administratie 9

Lucrările din Straja, în fază avansată L

una viitoare se va trece la umplerea bazinului cu apă din Straja, operațiunea care va dura aproxima‐ tiv trei luni, pentru ca tunurile de zăpadă din stațiune să funcționeze pe timpul iernii.

Primarul municipiu‐ lui Lupeni, Cornel Resmeriță, a precizat că lucrările nu vor afecta turismul de iarnă din stațiunea montană. ”Suntem foarte avansați la partea de lu‐

crări, atât cu pârtiile, cât și cu bazinele de apă.

Toate instalațiile de apă pentru tunurile de zăpadă sunt făcute, ba‐ zinul de apă urmează să fie făcut, ziceți că e un stadion imens. Um‐ plerea bazinului du‐ rează cam două‐trei luni. Asta înseamnă ca la sfârșitul lui august să începem să umplem bazinul cu apă pentru a putea beneficia toată iarna de apă pentru instalațiile de zăpadă și

pentru cabane. Se fac toate lucrările necesare pentru ca turiștii să fie bine primiți. Lucrările se vor termina, pentru ca stațiunea să funcționeze va fi totul pus la punct. și anul trecut eram în lucrări, dar stațiunea funcționa. Și anul acesta perioada aceasta de 24 de luni este dato‐ rită licitației care se ține”, a declarat Cornel Resmeriță.

Anamaria NEDELCOFF

Tot mai puţini...

T

oamna acestui an va aduce o serie de noi disponibilizări de personal din cadrul unităţilor miniere din Valea Jiului.

Cel puţin 250 de oameni vor fi nevoiţi să-şi părăsească locurile de muncă de la Compania Naţională a Huilei.

Programul de disponibilizare se adresează doar salariaţilor din cele 3 unităţi miniere declarate drept „neviabile”. Este vorba despre minele Petrila, Paroşeni şi

Uricani care nu vor face parte din viitorul Complex Energetic Hunedoara.

Pe de altă parte, conducerea Companiei studiază varianta potrivit căreia salariaţii ce urmează să se pensioneze în perioada următoare să nu mai beneficieze de prevederile ordonanţei referitoare la disponibilizările colective de personal. În prezent, CNH SA Petroşani mai are circa 7.700 de angajaţi.

Mircea NISTOR

Staţiunea Şureanu vrea să se extindă

R

eprezentanţii Staţiunii turistice Şureanu din judeţul Alba intenţionează să încheie un parteneriat cu autorităţile locale din Petrila pentru dezvoltarea turismului în zonă.

Mai exact, se doreşte construirea unui drum până în staţiune, dinspre oraşul din estul Văii dar şi construirea unui telescaun. „Cu siguranţă, această colaborare ar fi utilă şi pentru noi şi pentru ei. În primul rând s-ar

dezvolta şi oraşul Petrila iar în al doilea rând ne-am putea extinde, din punct de vedere turistic, în zona Dobraia”, a spus Dorin Curtean, city – managerul oraşului Petrila.

Proiectul, dacă va prinde viaţă, este menit a atrage în staţiunea din judeţul Alba şi turişti din Valea Jiului.

Staţiunea Şureanu este amplasată la circa 20 de kilometri de oraşul Petrila.

Mircea NISTOR

CMYK

10 Hunedoara noastra

Puncte cardinale11

mÉ=Òaêìãìä oÉÖÉäìáÒ éêáå qê~åë~äéáå~

Incursiune în Platoul Luncanilor J

udețul Hunedoara se bucură de o plurivalență a regiunilor etnofolclorice, înglobate într‐un complex univers al obice‐ iurilor şi datinilor transmise din străbuni.

Un astfel de areal neîntrecut al folclorului hunedorean este reprezentat de Platoul Luncani‐ lor care, alături de meleagurile momârlanilor, pădurenilor, hațe‐ ganilor, mureşenilor sau neaoşi‐ lor din Zarand şi Orăştie, se remarcă printr‐un specific aparte, consacrat prin tradiție.

Drumul spre meleagurile stră‐ bunilor daci urmează înşiruirea satelor limitrofe Călanului — Ohaba, Chitid şi comuna Boşo‐ rod, aceasta fiind ultima locali‐ tate aşezată la poalele Munților Şureanu, din capătul căreia asfal‐ tul civilizației moderne se strâm‐ torează treptat sub apăsarea muntelui şi în întovărăşirea în‐ spumatelor ape ale Pârâului Luncanilor.

Câteva case înşirute de‐a lun‐ gul acestui drum milenar dau senzația unui cătun miniatural, însă impresia este spulberată la o

primă cercetare a orizontului în‐ gustat de munții împăduriti, go‐ liți pe alocuri de poieni în mijlocul cărora se iveşte câte un acoperiş. Astfel trăiesc neaoşii acestor meleaguri, împrăştiați pe platoul al căror nume îl poartă, grupați în cătune a căror delimi‐ tare o cunosc doar ei: Alunu’, Ur‐ sici, Târsa, Cioclovina şi Luncani.

Cărările care constituie liantul socializării dintre ei au fost pe alocuri adâncite de utilajele fore‐ stiere, a căror menire a sărăcit culmi întregi de arbori seculari, lăsând în urma lor cioturi şi crengi uscate, hoituri ale vegeta‐ ției răpuse de aviditatea irespon‐ sabilă după materia lemnoasă.

Chiar la intrare în sat ne în‐ tâmpină o casă cu curte gene‐ roasă, la marginea căreia curg şiroaiele limpezi ale pârâului. Nu degeaba şi‐a ales gospodarul această vatră pentru temelia casei — el este morarul acestor locuri, iar roata sa veche învârte de dece‐ nii apa rece a Cioclovinei, cum mai este numit pârâul izvorât din măruntaiele acestor munți. Chiar dacă misiunea acestei mori a scă‐ zut în importanță în ultimii ani, prin apariția magazinelor care au

facilitat procurarea făinii, chiar şi astăzi, din când în când, instala‐ ția veche este pusă în funcțiune pentru a mărunți cerealele oferite drept hrană animalelor. Inițial, roata acestei mori a fost con‐ struită din lemn, apoi din cără‐ midă acoperită cu țiglă, conservată în timp grație pasiunii proprietarului său.

Continuăm ascensiunea prin satul luncănenilor, pe a cărui uliță rar întâlnim picior de om.

La un moment dat întâlnim un indicator pe marginea drumului, care ne îndrumă spre vestigiile antice ale cetății Piatra Roşie.

Aceasta făcea parte din sistemul de fortificații care apăra capitala regatului dac de la Sarmizegetusa Regia. Prin amplasarea ei geogra‐ fică, cetatea controla accesul spre Grădiştea de Munte dinspre Valea Streiului. Alăturarea cetății cu satul Luncani nu este întâmplă‐ toare, în perimetrul acestuia fiind descoperite pe parcursul timpului urme ale unei aşezări dacice. Urcuşul spre cetate este întovărăşit parțial de fânețele lo‐ calnicilor, afundându‐se ulterior în pădurea de fag. Cetatea se dez‐ văluie sub forma unor ziduri înălțate pe o stâncă uriaşă, acce‐ sibilă doar dinspre est şi, în rest, înconjurată de prăpăstii.

Revenind pe firul pârâului Cioclovina, avem de ales între a urca spre peşterile cu acelaşi nume, una “uscată” şi alta “cu apă”, însă optăm să vizităm satul Ursici, ale cărui case domină fie‐ care dealul său. Pe aceste melea‐ guri, confortul electricității lipseşte cu desăvârşire, chibzuiții comunității procurându‐şi, care cum a putut, generatoare elec‐ trice care să le mai lumineze puțin existența patriarhală. Cât despre autoturisme sau utilaje agricole, în marea lor majoritate cu motoare puternice, de teren, acestea sunt lăsate în poieni aş‐ ternute la baza versanților împă‐ duriți, sau pe vreo culme mai domoală.

Locuitorii autentici ai acestor cătune par deosebiți la chip față de orăşenii veniți în scop recrea‐ tiv pe aceste meleaguri. Voinicia şi sănătatea neaoşilor luncăneni răzbat prin obrajii rumeni, înro‐

C şiți sub asprimea vântului, ploii şi vremii aprige, de munte. Hrana lor este preponderent naturală, având la bază principala îndelet‐ nicire a locului — păstoritul.

Lapte, iaurt, smântână, unt, brânză, carne şi ouă — alimente aflate din belşug pe mesele aces‐

tor oameni, bucuroşi de altfel atunci când în cămările lor răco‐ roase poposesc alimente “exotice” aduse de la zeci de kilometri dis‐ tanță, din magazinele comunei Boşorod sau chiar din cel mai apropiat oraş (miniatural), Călan.

Privită de ochi străini, viața acestor oameni pare lipsită de grijile şi stresul cotidian. Însă realitatea este anevoioasă şi pen‐ tru ei, aceştia fiind nevoiți să par‐ curgă zeci de kilometri pentru a‐şi cumpăra pâine sau cele nece‐ sare în casă. Copiii răzbat, la rân‐ dul lor, căi obositoare până la şcoală — fie în Boşorod sau Călan, străbatând dealuri, poteci, păduri şi grohotişuri până la cel mai apropiat mijloc de transport.

Iarna, căldura căminului presu‐ pune căratul, tăiatul şi despicatul butucilor de lemn, care mai apoi sunt îngrămădiți în jăratecul sobei pentru căldură dar şi pen‐ tru ca gospodinele să‐si gătească pe plita încinsă bucatele. Frigide‐ rele nu‐şi au mare rost pe culmile Luncanilor. Brânza proaspătă este conservată în putini cu sara‐

mură sau frământată bine cu sare şi îndesată în butoaie. Carnea prăjită stă luni de zile înecată în untură de porc, iar brişca, nelip‐ sită din buzunarele bărbaților, despică la nevoie o bucată de slă‐ nină, ținută la loc de cinste în că‐ mările gospodarilor. Cât despre

televizoare, radio‐uri sau calcula‐ toare, internet şi alte asemenea, nici pomeneală. Din când în când, în zi de sărbătoare sau du‐ minică, oamenii se mai adună prin vecini, pentru a‐şi povesti viața, nevoile, pățaniile, pentru a socializa.

Platoul Luncanilor înfiripă o altfel de lume. Deşi dovezile isto‐ rice indică aşezări predacice în acest teritoriu, timpul pare a le‐ nevi deasupra acestor munți care au constituit deopotrivă un habi‐ tat fertil şi aspru pentru aceia care l‐au ales drept casă. Cu un potențial agroturistic însemnat, Platoul Luncanilor se dezvăluie tot mai multor curioşi, amatori ai istoriei, speologiei, naturii, păcii şi traiului arhaic. Un tărâm vi‐ vace si peren, frântură a trecutu‐ lui, simbol al identității noastre, inestimabilă comoară dacică şi mostră ancestrală a naturii în toată splendoarea ei… O altfel de lume, mai veche şi curată… aici, în Hunedoara noastră.

Claudia NICHIŢELEA

el mai înalt drum din Ro‐ mânia se află în Carpații Meridionali, făcând legă‐ tura între Oltenia și Transilvania pe culmi de peste 2000 m alt.

Povestea lui poate începe din vest, de la Sebeș ‐ Alba și are con‐ tinuitate până la Bengești – Gorj, pe un traseu de 150 km. Începuturile acestui drum sunt neclare, unele surse istorice indi‐ când faptul că ar fi fost construit prima dată de legiunile romane în vremea războaielor cu dacii, sub așa‐zisa denumire de ”Coridorul IV Roman”.

Legendele spun că localnicii l‐ar fi întreținut la trecerea dintre secolele XVIII‐XIX, pe diferite porțiuni, apoi că din rațiuni mili‐ tare, prin anul 1916 germanii l‐ar fi amenajat ca drum strategic, dar cu certitudine se poate vorbi des‐ pre acest drum, ca poziționare într‐o anumită epocă, în perioada interbelică. În toamna anului 1935, regele Carol al II‐lea a inau‐ gurat la Poiana Sibiului deschide‐ rea construirii șoselei până la Novaci, pentru a servi intereselor economice și turistice dintre Ar‐ deal și Oltenia. Ea a fost dată în folosință în anul 1938, dar după sfârșitul celui de‐al Doilea Război

Mondial nu a mai fost întreținută. Traseul a fost folosit din vechi timpuri și de către păs‐ torii din Mărginimea Sibiului care își treceau turmele în Oltenia, creîndu‐se mai multe drumuri și

maxim pentru turismul montan.

Pădurea îmbracă versanții ver‐ ticali, surplombați pe alocuri, valea devenind tot mai îngustă și mai umbroasă. Pâraiele de pe ver‐ sante se aruncă de pe praguri di‐

poteci pe coamele prăpăstioase ale munților.

Povestea noastră pornește dinspre Petroșani, străbătând fru‐ moasele chei ale Jiețului, o operă a naturii săpată în roci cristaline pe un parcurs de 8 km pe DN 7A, spre Voineasa, o rută de interes

rect în Jieț, dându‐i aspectul unui râu cu ape repezi și înspumate.

Treptat, șerpuirea văii se reduce, apoi în preajma gurii văii Mija Mare se va parcurge o zonă de luncă, urmează zona de stânci de ”la Zăganii”, valea se lărgește, vegetația forestieră acoperind toate pantele. După ce se trece peste pârâul Ţiganului, se zăresc culmile înalte ale Parângului.

Valea se lărgește, de la cantonul silvic de la Cotul Jiețului, drumul urcă spre Pasul Groapa Seacă (1.575 m alt.) de unde comoară spre Valea Lotrului, de aici des‐ chizându‐se alte perspective de traseu.

De aici începe adevărata aven‐ tură pe ceea ce acum numim mo‐ derna șosea DN 67 C, până la Rânca și apoi mai departe spre Novaci și Tg. Jiu. Noi vom descrie cei mai frumoși 30 km, între Obârșia Lo‐ trului și stațiunea Rânca.

Pornim, așadar, cu Parângul în dreapta și Munții Căpățânii în stânga, prin luncile Rusalin, printr‐un loc plin de molizi, urcăm spre Șaua Huluzului, sus spre înălțimile munților. Drumul ne duce spre Curmătura Ștefanu, unde facem un popas la Stâna Ștefanu, situată la 1.630 m alt., un loc autentic ciobănesc, de la us‐ tensile și decor, până la... câinii Vifor și Tarzan.

Părăsim Cășăria de la Ștefanu, pe un traseu de‐a dreptul specta‐ culos, adevăratul ”Drum al rege‐ lui”, Transalpina. Serpentinele se înșiruie una după alta, ducându‐

ne în locuri tot mai înalte. Ser‐ pentine când mai largi, când mai strânse, flancate de abrupturi stâncoase străjuiesc drumul pe tot acest traseu. Ștefanu, Cărbu‐ nele, Muntinu, Urdele, sunt vâr‐ furile semețe ale zonei.

Pârâul Cărbunele Mare își are obârșia într‐o căldare mică, zona unde se află frumoasa Căldare a Muntinului. Șoseaua are în conti‐ nuare un curs sinuos, pe lângă abrupturile prăbușite în Căldarea Urdele, pentru ca mai sus, spre est, deasupra Rezervației din Ie‐ zerul Latoriței, în apropierea dru‐ mului, să observăm strălucirea oglinzii celor două lacuri, la 1980 m alt., Muntinul Mare și Muntinul Mic. După ce am depășit zona Mun‐ tinului, drumul ocolește obârșia izvoarelor Urdele, trecând printr‐ o porțiune de nivel de unde se poate admira Vf. Cărbunele (2.162 m alt.), apoi se ajunge pe un pla‐ tou de belvedere în Șaua Urdele, cu minunate imagini înspre vâr‐ furile Mohoru (2.332 m alt.), Pleșcoaia (2.250 m alt.), Setea Mare (2.365 m alt.), loc unde deja

între cerul albastru și pajiștile cu pâlcuri de flori, între stâncării, vârfuri și grohotișuri, toate în cu‐ lorile oferite de natură.

Admirăm spre est culmile pre‐ lungi și greoaie din crestele ple‐ cate din Vârful Păpușa (2.136 m alt.), spre curmătura Oltețului formând căldări, unele pline de grohotișuri, altele tapisate cu pășuni bogate. Drumul coboară spre Șaua Dengherului (2.035 m alt.), urcă din nou spre est către Vf. Dengherul după care în cobo‐ râre se adâncește în Șaua ”La Coasta Crucii” (2.015 m alt.), iar de pe platoul Păpușa se coboară înspre stațiunea Rânca. În locul unde se află azi stațiunea Rânca (1.610 m alt.), în anul 1847 a luat naștere ”Plaiul Novaci” (cum erau numite în sec.

XVII‐XVIII în Ţara Românească locurile de trecere peste munți, păzite de plăieși, acei grăniceri vamali ai Carpaților) ca punct de vamă și numărătoare a oilor tre‐ cute de ungureni, ciobanii din Mărginimea Sibiului, pentru pășunat. În prezent, stațiunea Rânca

au apărut primele semne ale im‐ plantării turismului comercial.

Părăsim acest platou și urmă‐ rim panglica de asfalt, cu urcușuri și serpentine, la ”concurență” cu alergători solitari, până spre culmi mai înalte.

Ajungem în cel mai înalt punct al Transalpinei, Pasul Urdele. Pri‐ vind retrospectiv, ne vine în minte faptul că pe acest drum au putut circula, în condiții extrem de grele, în anii `30, automobile.

Practic, de‐o parte și de alta a drumului rămâi copleșit de admirație. O frumusețe ireală,

aflată la 20 km de Novaci și 60 km de Petroșani, pe modernul DN 67 C ‐ șoseaua ”Transalpina” este una dintre cele mai frumoase din România, dispunând de nu‐ meroase hoteluri, restaurante și pensiuni, fiind într‐o continuă dezvoltare.”Drumul Regelui”, ”Transalpina” sau DN 67 C, un traseu absolut fascinant, pe acest tronson de 30 km, între Obârșia Lotrului și Rânca, la care adău‐ găm și drumul Petroșani – Obârșia Lotrului, pe care merită să îl parcurgeți fără nicio reținere.

Genu TUŢU

CMYK

CMYK

10 Hunedoara noastra

Puncte cardinale11

mÉ=Òaêìãìä oÉÖÉäìáÒ éêáå qê~åë~äéáå~

Incursiune în Platoul Luncanilor J

udețul Hunedoara se bucură de o plurivalență a regiunilor etnofolclorice, înglobate într‐un complex univers al obice‐ iurilor şi datinilor transmise din străbuni.

Un astfel de areal neîntrecut al folclorului hunedorean este reprezentat de Platoul Luncani‐ lor care, alături de meleagurile momârlanilor, pădurenilor, hațe‐ ganilor, mureşenilor sau neaoşi‐ lor din Zarand şi Orăştie, se remarcă printr‐un specific aparte, consacrat prin tradiție.

Drumul spre meleagurile stră‐ bunilor daci urmează înşiruirea satelor limitrofe Călanului — Ohaba, Chitid şi comuna Boşo‐ rod, aceasta fiind ultima locali‐ tate aşezată la poalele Munților Şureanu, din capătul căreia asfal‐ tul civilizației moderne se strâm‐ torează treptat sub apăsarea muntelui şi în întovărăşirea în‐ spumatelor ape ale Pârâului Luncanilor.

Câteva case înşirute de‐a lun‐ gul acestui drum milenar dau senzația unui cătun miniatural, însă impresia este spulberată la o

primă cercetare a orizontului în‐ gustat de munții împăduriti, go‐ liți pe alocuri de poieni în mijlocul cărora se iveşte câte un acoperiş. Astfel trăiesc neaoşii acestor meleaguri, împrăştiați pe platoul al căror nume îl poartă, grupați în cătune a căror delimi‐ tare o cunosc doar ei: Alunu’, Ur‐ sici, Târsa, Cioclovina şi Luncani.

Cărările care constituie liantul socializării dintre ei au fost pe alocuri adâncite de utilajele fore‐ stiere, a căror menire a sărăcit culmi întregi de arbori seculari, lăsând în urma lor cioturi şi crengi uscate, hoituri ale vegeta‐ ției răpuse de aviditatea irespon‐ sabilă după materia lemnoasă.

Chiar la intrare în sat ne în‐ tâmpină o casă cu curte gene‐ roasă, la marginea căreia curg şiroaiele limpezi ale pârâului. Nu degeaba şi‐a ales gospodarul această vatră pentru temelia casei — el este morarul acestor locuri, iar roata sa veche învârte de dece‐ nii apa rece a Cioclovinei, cum mai este numit pârâul izvorât din măruntaiele acestor munți. Chiar dacă misiunea acestei mori a scă‐ zut în importanță în ultimii ani, prin apariția magazinelor care au

facilitat procurarea făinii, chiar şi astăzi, din când în când, instala‐ ția veche este pusă în funcțiune pentru a mărunți cerealele oferite drept hrană animalelor. Inițial, roata acestei mori a fost con‐ struită din lemn, apoi din cără‐ midă acoperită cu țiglă, conservată în timp grație pasiunii proprietarului său.

Continuăm ascensiunea prin satul luncănenilor, pe a cărui uliță rar întâlnim picior de om.

La un moment dat întâlnim un indicator pe marginea drumului, care ne îndrumă spre vestigiile antice ale cetății Piatra Roşie.

Aceasta făcea parte din sistemul de fortificații care apăra capitala regatului dac de la Sarmizegetusa Regia. Prin amplasarea ei geogra‐ fică, cetatea controla accesul spre Grădiştea de Munte dinspre Valea Streiului. Alăturarea cetății cu satul Luncani nu este întâmplă‐ toare, în perimetrul acestuia fiind descoperite pe parcursul timpului urme ale unei aşezări dacice. Urcuşul spre cetate este întovărăşit parțial de fânețele lo‐ calnicilor, afundându‐se ulterior în pădurea de fag. Cetatea se dez‐ văluie sub forma unor ziduri înălțate pe o stâncă uriaşă, acce‐ sibilă doar dinspre est şi, în rest, înconjurată de prăpăstii.

Revenind pe firul pârâului Cioclovina, avem de ales între a urca spre peşterile cu acelaşi nume, una “uscată” şi alta “cu apă”, însă optăm să vizităm satul Ursici, ale cărui case domină fie‐ care dealul său. Pe aceste melea‐ guri, confortul electricității lipseşte cu desăvârşire, chibzuiții comunității procurându‐şi, care cum a putut, generatoare elec‐ trice care să le mai lumineze puțin existența patriarhală. Cât despre autoturisme sau utilaje agricole, în marea lor majoritate cu motoare puternice, de teren, acestea sunt lăsate în poieni aş‐ ternute la baza versanților împă‐ duriți, sau pe vreo culme mai domoală.

Locuitorii autentici ai acestor cătune par deosebiți la chip față de orăşenii veniți în scop recrea‐ tiv pe aceste meleaguri. Voinicia şi sănătatea neaoşilor luncăneni răzbat prin obrajii rumeni, înro‐

C şiți sub asprimea vântului, ploii şi vremii aprige, de munte. Hrana lor este preponderent naturală, având la bază principala îndelet‐ nicire a locului — păstoritul.

Lapte, iaurt, smântână, unt, brânză, carne şi ouă — alimente aflate din belşug pe mesele aces‐

tor oameni, bucuroşi de altfel atunci când în cămările lor răco‐ roase poposesc alimente “exotice” aduse de la zeci de kilometri dis‐ tanță, din magazinele comunei Boşorod sau chiar din cel mai apropiat oraş (miniatural), Călan.

Privită de ochi străini, viața acestor oameni pare lipsită de grijile şi stresul cotidian. Însă realitatea este anevoioasă şi pen‐ tru ei, aceştia fiind nevoiți să par‐ curgă zeci de kilometri pentru a‐şi cumpăra pâine sau cele nece‐ sare în casă. Copiii răzbat, la rân‐ dul lor, căi obositoare până la şcoală — fie în Boşorod sau Călan, străbatând dealuri, poteci, păduri şi grohotişuri până la cel mai apropiat mijloc de transport.

Iarna, căldura căminului presu‐ pune căratul, tăiatul şi despicatul butucilor de lemn, care mai apoi sunt îngrămădiți în jăratecul sobei pentru căldură dar şi pen‐ tru ca gospodinele să‐si gătească pe plita încinsă bucatele. Frigide‐ rele nu‐şi au mare rost pe culmile Luncanilor. Brânza proaspătă este conservată în putini cu sara‐

mură sau frământată bine cu sare şi îndesată în butoaie. Carnea prăjită stă luni de zile înecată în untură de porc, iar brişca, nelip‐ sită din buzunarele bărbaților, despică la nevoie o bucată de slă‐ nină, ținută la loc de cinste în că‐ mările gospodarilor. Cât despre

televizoare, radio‐uri sau calcula‐ toare, internet şi alte asemenea, nici pomeneală. Din când în când, în zi de sărbătoare sau du‐ minică, oamenii se mai adună prin vecini, pentru a‐şi povesti viața, nevoile, pățaniile, pentru a socializa.

Platoul Luncanilor înfiripă o altfel de lume. Deşi dovezile isto‐ rice indică aşezări predacice în acest teritoriu, timpul pare a le‐ nevi deasupra acestor munți care au constituit deopotrivă un habi‐ tat fertil şi aspru pentru aceia care l‐au ales drept casă. Cu un potențial agroturistic însemnat, Platoul Luncanilor se dezvăluie tot mai multor curioşi, amatori ai istoriei, speologiei, naturii, păcii şi traiului arhaic. Un tărâm vi‐ vace si peren, frântură a trecutu‐ lui, simbol al identității noastre, inestimabilă comoară dacică şi mostră ancestrală a naturii în toată splendoarea ei… O altfel de lume, mai veche şi curată… aici, în Hunedoara noastră.

Claudia NICHIŢELEA

el mai înalt drum din Ro‐ mânia se află în Carpații Meridionali, făcând legă‐ tura între Oltenia și Transilvania pe culmi de peste 2000 m alt.

Povestea lui poate începe din vest, de la Sebeș ‐ Alba și are con‐ tinuitate până la Bengești – Gorj, pe un traseu de 150 km. Începuturile acestui drum sunt neclare, unele surse istorice indi‐ când faptul că ar fi fost construit prima dată de legiunile romane în vremea războaielor cu dacii, sub așa‐zisa denumire de ”Coridorul IV Roman”.

Legendele spun că localnicii l‐ar fi întreținut la trecerea dintre secolele XVIII‐XIX, pe diferite porțiuni, apoi că din rațiuni mili‐ tare, prin anul 1916 germanii l‐ar fi amenajat ca drum strategic, dar cu certitudine se poate vorbi des‐ pre acest drum, ca poziționare într‐o anumită epocă, în perioada interbelică. În toamna anului 1935, regele Carol al II‐lea a inau‐ gurat la Poiana Sibiului deschide‐ rea construirii șoselei până la Novaci, pentru a servi intereselor economice și turistice dintre Ar‐ deal și Oltenia. Ea a fost dată în folosință în anul 1938, dar după sfârșitul celui de‐al Doilea Război

Mondial nu a mai fost întreținută. Traseul a fost folosit din vechi timpuri și de către păs‐ torii din Mărginimea Sibiului care își treceau turmele în Oltenia, creîndu‐se mai multe drumuri și

maxim pentru turismul montan.

Pădurea îmbracă versanții ver‐ ticali, surplombați pe alocuri, valea devenind tot mai îngustă și mai umbroasă. Pâraiele de pe ver‐ sante se aruncă de pe praguri di‐

poteci pe coamele prăpăstioase ale munților.

Povestea noastră pornește dinspre Petroșani, străbătând fru‐ moasele chei ale Jiețului, o operă a naturii săpată în roci cristaline pe un parcurs de 8 km pe DN 7A, spre Voineasa, o rută de interes

rect în Jieț, dându‐i aspectul unui râu cu ape repezi și înspumate.

Treptat, șerpuirea văii se reduce, apoi în preajma gurii văii Mija Mare se va parcurge o zonă de luncă, urmează zona de stânci de ”la Zăganii”, valea se lărgește, vegetația forestieră acoperind toate pantele. După ce se trece peste pârâul Ţiganului, se zăresc culmile înalte ale Parângului.

Valea se lărgește, de la cantonul silvic de la Cotul Jiețului, drumul urcă spre Pasul Groapa Seacă (1.575 m alt.) de unde comoară spre Valea Lotrului, de aici des‐ chizându‐se alte perspective de traseu.

De aici începe adevărata aven‐ tură pe ceea ce acum numim mo‐ derna șosea DN 67 C, până la Rânca și apoi mai departe spre Novaci și Tg. Jiu. Noi vom descrie cei mai frumoși 30 km, între Obârșia Lo‐ trului și stațiunea Rânca.

Pornim, așadar, cu Parângul în dreapta și Munții Căpățânii în stânga, prin luncile Rusalin, printr‐un loc plin de molizi, urcăm spre Șaua Huluzului, sus spre înălțimile munților. Drumul ne duce spre Curmătura Ștefanu, unde facem un popas la Stâna Ștefanu, situată la 1.630 m alt., un loc autentic ciobănesc, de la us‐ tensile și decor, până la... câinii Vifor și Tarzan.

Părăsim Cășăria de la Ștefanu, pe un traseu de‐a dreptul specta‐ culos, adevăratul ”Drum al rege‐ lui”, Transalpina. Serpentinele se înșiruie una după alta, ducându‐

ne în locuri tot mai înalte. Ser‐ pentine când mai largi, când mai strânse, flancate de abrupturi stâncoase străjuiesc drumul pe tot acest traseu. Ștefanu, Cărbu‐ nele, Muntinu, Urdele, sunt vâr‐ furile semețe ale zonei.

Pârâul Cărbunele Mare își are obârșia într‐o căldare mică, zona unde se află frumoasa Căldare a Muntinului. Șoseaua are în conti‐ nuare un curs sinuos, pe lângă abrupturile prăbușite în Căldarea Urdele, pentru ca mai sus, spre est, deasupra Rezervației din Ie‐ zerul Latoriței, în apropierea dru‐ mului, să observăm strălucirea oglinzii celor două lacuri, la 1980 m alt., Muntinul Mare și Muntinul Mic. După ce am depășit zona Mun‐ tinului, drumul ocolește obârșia izvoarelor Urdele, trecând printr‐ o porțiune de nivel de unde se poate admira Vf. Cărbunele (2.162 m alt.), apoi se ajunge pe un pla‐ tou de belvedere în Șaua Urdele, cu minunate imagini înspre vâr‐ furile Mohoru (2.332 m alt.), Pleșcoaia (2.250 m alt.), Setea Mare (2.365 m alt.), loc unde deja

între cerul albastru și pajiștile cu pâlcuri de flori, între stâncării, vârfuri și grohotișuri, toate în cu‐ lorile oferite de natură.

Admirăm spre est culmile pre‐ lungi și greoaie din crestele ple‐ cate din Vârful Păpușa (2.136 m alt.), spre curmătura Oltețului formând căldări, unele pline de grohotișuri, altele tapisate cu pășuni bogate. Drumul coboară spre Șaua Dengherului (2.035 m alt.), urcă din nou spre est către Vf. Dengherul după care în cobo‐ râre se adâncește în Șaua ”La Coasta Crucii” (2.015 m alt.), iar de pe platoul Păpușa se coboară înspre stațiunea Rânca. În locul unde se află azi stațiunea Rânca (1.610 m alt.), în anul 1847 a luat naștere ”Plaiul Novaci” (cum erau numite în sec.

XVII‐XVIII în Ţara Românească locurile de trecere peste munți, păzite de plăieși, acei grăniceri vamali ai Carpaților) ca punct de vamă și numărătoare a oilor tre‐ cute de ungureni, ciobanii din Mărginimea Sibiului, pentru pășunat. În prezent, stațiunea Rânca

au apărut primele semne ale im‐ plantării turismului comercial.

Părăsim acest platou și urmă‐ rim panglica de asfalt, cu urcușuri și serpentine, la ”concurență” cu alergători solitari, până spre culmi mai înalte.

Ajungem în cel mai înalt punct al Transalpinei, Pasul Urdele. Pri‐ vind retrospectiv, ne vine în minte faptul că pe acest drum au putut circula, în condiții extrem de grele, în anii `30, automobile.

Practic, de‐o parte și de alta a drumului rămâi copleșit de admirație. O frumusețe ireală,

aflată la 20 km de Novaci și 60 km de Petroșani, pe modernul DN 67 C ‐ șoseaua ”Transalpina” este una dintre cele mai frumoase din România, dispunând de nu‐ meroase hoteluri, restaurante și pensiuni, fiind într‐o continuă dezvoltare.”Drumul Regelui”, ”Transalpina” sau DN 67 C, un traseu absolut fascinant, pe acest tronson de 30 km, între Obârșia Lotrului și Rânca, la care adău‐ găm și drumul Petroșani – Obârșia Lotrului, pe care merită să îl parcurgeți fără nicio reținere.

Genu TUŢU

CMYK

12 Oameni si fapte

Romeo Roșia:”Vreau mai mult!”

R

omeo Roşia este un om frumos. Plin de viaţă, plin de vise, un om excentric, pasiona(n)t şi exemplar.

S-a născut în anul 1957 la Deva, trăindu-şi copilăria şi adolescenţa pe meleagurile simeriene, pe malul Mureşului, ale cărui ape au fost părtaşe ani de-a rândul năzuinţelor tânărului de a prinde aripi. La propriu. De mic obişnuia să privească aparatele de zbor care survolau aerodromul Săuleşti, iar aceasta avea să devină marea pasiune a vieţii sale – înaltul, slava cerului, nemărginirea. Începând cu anul 1975, ambiţiosul Romeo a făcut cursuri de paraşutism, planorism şi zbor cu motor. În tot acest timp, muncea ca strungar, însă zi de zi îşi aloca ore bune pasiunii sale de a zbura.

În anul 1981 s-a înscris la Facultatea de Mine a Universităţii Petroşani, însă nu a urmat decât doi ani de cursuri. Tot în acest an a înfiinţat Asociaţia Sportivă „Temerarii” şi a construit primul deltaplan în Valea Jiului. Un an mai târziu s-a căsătorit.

A renunţat la facultatate şi sa angajat la E.M. Petrila, însă activitatea din subteran nu i se potrivea. „Îmi lipsea cerul...”, povesteşte astăzi bărbatul care odinioară muncea cot la cot cu ortacii din subteran, deşi cu întreaga sa fiinţă era dăruit bolţii cereşti. A lucrat la minele din Aninoasa, Dâlja, Valea de Brazi şi Uricani, timp în care şi-a extins considerabil clubul înfiinţat. A început să participe, alături de colegii săi pasionaţi de zbor, la diverse concursuri naţionale, urmând ca după anul 1989 să îşi

dovedească priceperea şi peste hotare.

Asociaţia Sportivă „Temerarii” a cucerit medalii după medalii, obţinând în anii 1995 şi 1999 aurul şi bronzul la campionatele de profil naţionale. În anul 1997, în urma restructurărilor din minerit, Romeo Roşia s-a disponibilizat, dedicându-ase vieţii sportive. În plus, doi ani mai târziu s-a angajat la o firmă locală de turism în cadrul căreia şi-a însuşit noţiunile teoretice necesare practicării profesiei de operator turistic. În anul 2000 s-a înscris la Facultatea de Psihosociologie a Universităţii din Petroşani. „Mi-am dat seama, la bătrâneţe, că îmi lipseşte şcoala. Am ales acest profil, fiindcă întotdeauna mi-a plăcut să lucrez cu oamenii”. În acelaşi an, Romeo Roşia a

publicat prima sa carte de specialitate, despre parapantismul din România, intitulată „Manual de zbor cu parapanta”. Doi ani mai târziu, Romeo punea bazele unui centru de informare turistică şi a unei companii de profil.

Astăzi, Romeo este căsătorit, are doi băieţi, este licenţiat în psihosociologie şi deţine propria sa afacere.

Acestea ar fi câteva repere din viaţa omului Romeo Roşia. Prea puţine pentru a schiţa trecutul acestui om atât de tânăr, fascinat de aripi, în continuă căutare de nou, de frumos, de sublim. „La Campionatul European de Parapantă, din 1996, am trăit unul dintre cele mai profunde momente ale vieţii mele.

Deşi nu am urcat pe podiumul câştigătorilor, am fost atât de emoţionat atunci când s-a cântat imnul României! Această secvenţă mi-a rămas adânc întipărită în suflet, a fost unul dintre acele momente care te izbesc... şi nu le poţi uita.”

Romeo s-a autocaracterizat drept un om de acţiune, o persoană imprevizibilă, rebelă, nesupusă. Şi cu o formidabilă poftă de viaţă... continuăm noi.

Un om carismatic, o pildă vie pentru cei ce nu obosesc în a-şi urma visul. În urmă cu câţiva ani, sănătatea i-a jucat o farsă, aducându-l în pragul morţii.

Deşi inima sa a fost dintotdeauna deschisă, doctorii au fost nevoiţi a o cerceta la propriu. Apoi l-au sfătuit să

renunţe la activităţile sportive, mai ales la zbor, pentru binele său. Fireşte că Romeo nu i-a luat în seamă, fireşte că robia pământului a fost prea grea pentru cel care a alunecat de atâtea ori pe aripile norilor. Nu demult, Romeo Roşia regreta că nu a zburat nicicând cu un avion de vânătoare. Şi tot atunci, acest om nădăjduia că băieţii săi vor survola ţărâna cea grea de la o înălţime şi mai mare decât culmile celeste atinse de el însuşi. ”Viaţa este pentru mine precum o sfoară plină de noduri.

Iar noi, oamenii, atât cât ne este lăsat de Dumnezeu să trăim, trebuie să desfacem, rând pe rând, toate aceste noduri.” L-am întrebat dacă se simte împlinit. Răspunsul primit ilustrează cel mai fidel spiritul acestui om, acestui aventurier al văzduhului care la căutat şi găsit pe Dumnezeu în ceruri: „Niciodată nu o să mă simt împlinit. Sau atunci când voi simţi asta, cel mai probabil, voi muri. Îmi doresc să fac atât de multe lucruri... Să explorez, să călătoresc, să zbor... Vreau mai mult!”

Dragul nostru Romeo Roşia, temerar şoim al cerurilor, fie ca nodurile ce-ţi leagă visul de ţărâna grea să fie cel mai uşor de desfăcut! Iar din tinereţea spiritului tău să ne înfrupţi pe toţi cei care, mai slabi din fire, uităm prea des să visăm, uităm prea des să zburăm!

Claudia NICHIȚELEA

Arta & Divertisment 13 Există lucruri adânci, care în lumina artei pot fi înţelese cu mult mai limpede decât în lumina ştiinţei. Se spune că apa unei mări e mai străvezie în lumina lunii decât în lumina soarelui.

– Lucian Blaga pe care au confecţio‐ nat‐o în cinstea vre‐ unui moment special.

Le plac lucrurile vintage... Au creat dintr‐o cutie veche de lemn o măsuţă pictată atât de original încât nu reuşeşti să îţi dai seama de destinaţia ei iniţială.

I R O L U C E D A FABRIC

C

olindând străzile mult prea încărcate de trecu‐ tul simplu şi cinstit al unui oraş încălzit din subteran cu strigătele de târnăcop şi lo‐ pată ale minerilor, am descope‐ rit o familie de artişti.

Ioana şi Mugurel Georgescu, un cuplu care ne demonstrează că la Petroşani arta este încă la ea acasă. Amândoi sunt prinşi într‐o clepsidră fără nisip care măsoară gramul de artă. Cei doi s‐au întâlnit pe portativul vieţii ca două note muzicale care sună bine împreună.

De ce spun Fabrica de culori?

O spun pentru că de când intri în curtea casei lor, eşti întâmpi‐ nat de culori. Aşezată la loc de cinste stă o măsuţă cu băncuţe ce pare că sfidează trecerea tim‐ pului şi este înconjurată de pi‐ rogravuri realizate de Mugurel sau primite în dar de la prieteni.

De cum intri în casă, eşti în‐ tâmpinat călduros şi simpatic de căminul şi adăpostul sufle‐ tesc al soţilor Georgescu. În fie‐ care colţişor al celor două încăperi remarci părţile lor de suflet aşezate în câte o lucrare

În timpul vizitei, doamna Georgescu mi‐a încântat privi‐ rea cu picturile dom‐ niei sale, la realizarea cărora a folosit o teh‐ nică bazată pe folosirea cafelei şi culorilor. Printre ele, o jumă‐ tate de Stradivarius îţi amin‐ teşte de vechii compozitori atunci când o priveşti îndeajuns de mult încât să te laşi cuprins de imaginaţie. ”Raţiunea de a fi a artişti‐ lor este aceea de a releva fru‐ museţile lumii”, spunea Constantin Brâncuşi pe vremea când construia Coloana Infini‐ tului la Petroşani. Când întâl‐ nesc asemenea oameni pe care totuşi umanitatea aproape îi desconsideră când vine vorba de

creaţie, nu aş vrea ca ei să ră‐ mână pentru noi doar nişte ac‐ tori ai unui film mut pe care nu‐l mai urmăreşte nimeni.

Lumina unor oameni ca ei ne poate face să mai uităm şi să ne desprindem preţ de câteva mo‐ mente de grijile cotidiene.

nica, împreună cu ea, nouă ce‐ lorlalţi, profunzimea şi natura‐ leţea ei. Lansez o provocare către toţi cei care ar putea da viaţă oglinzii interioare a eului şi să nu contenească în a ne uimi pe noi ceilalţi cu creaţiile lor artistice de orice natură ar fi ele

Cât despre perioada vintage, ea a fost una a înfloririi culturale , o perioadă de ascensiune artistică al eului, lucru care se întâmplă şi cu iubitorii de artă vintage din ziua de azi, tot mai mulţi la număr.

Claudiu SEREA

Arta nu este o eva‐ dare din realitate ci o intrare în realitatea cea mai adevărată – poate în singură realitate adevărată spunea ace‐ laşi Brâncuşi.

Arta doarme‐n su‐ ferinţă uneori pre‐ cum diamantul în cărbune. Ea se regă‐ seşte în fiecare din‐ tre noi însă puţini sunt cei care găsesc calea de a comu‐

Un om fără umbră (II) Gâlșiavă pi șier.

Cum îl numesc moldovenii pe Mihai Viteazul?

Mihaițî Bătăiosu.

Cum se numește pe Ce sunt ăia moldovienește lovi“chiloți”? tura de colț la fotbal? Ăia de chilotează Pălitura di ungher avioanele.

Cum se numește pe Cum se numește pe moldovienește lovimoldovenește piure- tura de pedeapsă? ul de cartofi?

Pălitura di osândă Barabuli bătușiți.

Cum se numește pe Ce e ăla “piron”? moldovienește garda de corp?

Locul de unde te Străjar (din Bodyurci în tren.

Cum se cheamă pe guard) Cum se numește pe moldovinește filmul moldovenește filmul “Lovitura “Salvați de clopoțel”? fulgerătoare”?

Izbăviți di Pălitura crânșină. tălănguță.

Dar filmul Care-i treaba la “Războiul stelelor”?

mâna personal şi acest număr al săptămânalului Transilvania Impact pentru a se putea delecta şi dânsul împreună cu cititorii noştrii.

R

evenind acum la articolul care făcea referire la nea Viorel în numărul precedent al ziarului nostru nu îmi rămâne decât să vă aduc la cunoştinţă faptul că din păcate bunul meu prieten a părăsit localitatea plecând în concediu.

Ne-a mai lăsat însă

spre deliciul dumneavoastră cei care ne citiţi, câteva mostre de umor caracteristice domniei sale care de altfel fiind contactat telefonic a afirmat că îi pare rău că alipsit în timpul redactării acestui articol şi implicit în ziua publicării sale. L-am asigurat însă că îi vom în-

Suceava?

Bei, manânci și stai dijeaba.

Care-i deviza moldoveanului?

Viața-i scurtă.

Dacă tot n-o putem lungi, hai s-o facem lată!

Ce primești la un restaurant moldovenesc dacă ceri “creier pane”?

Mimorie di porc prăjită.

Care e bancul cu IBM la moldoveni?

Ai biem o bere!

Ce fel de anunțuri se difuzează la metroul moldovienesc?

Păzea ca să lichiesc ușili. Urmiază stația

Primăvierii, cu podișsca pi pârtia driaptă.

Ce își scriu mai nou ardelenii pe poarta în loc de “câine rău”?

Moldovean în gazdă.

Ce-ți spune o franțuzoaică și o moldoveancă după o noapte de amor?

Franțuzoaica: “ești un amant așa de bun!”.

Moldoveanca: “ali tali îs toati mobilili ăștia?”

Ce se numește pe moldovenește “camera ascunsă”?

Cămara chitită.

Claudiu SEREA

14 Cultura

M

ika era o fetiţă care trăia pe-o veche stradă cu pavajul răsucit de vreme, stradă ce aparţinea unei foste familii regale ce-şi avea reşedinţa la doar două case distanţă de ea.

Reşedinţa familiei Bogoi.

Aparent era o imensitate de castel, dar pe cât era de mare, pe atât era de gol şi de uitat de lume. Cândva, obişnuiau să se ţină seri dansante, baluri şi mese festive, totul până în vara anului 1870, pe când domnul Bogoi trăgea de zor din pipa sa şi se odihnea pe fotoliul său căptusit cu cea mai fină catifea din vremea aceea.

Domnului Bogoi îi plăcea să-şi pălmuiască obrajii inainte de a se bărbieri. Unul dintre membrii clubului PPS, adică “Prieteni Pentru Societate”, l-a sfătuit să facă aceasta pentru a-şi pregăti pielea de bărbierit. Spunea că acest truc l-a învăţat de la un alt prieten, care era membru în alt club din înalta societate, club ce se ocupa strict cu igiena corporală a bărbaților din familiile regale. Tehnicile practicate în clubul acesta erau destul de ciudate, dar pe cât de ciudate erau, tot mai mulți işi arătau interesul şi se înrolau în goana după secretele unui chip faimos . Probabil era de vină faptul că acel grup era format din înalta clasă socială în care membrii făceau orice pentru a ieşi în evidenţă. Astfel, domnul Bogoi a învăţat această tehnică împreună cu multe altele.

Turnul Bufniţelor

Domnul Bogoi iubea să-şi ungă bastonul cu ulei de măsline, crezând că acesta îl va face să fie mai remarcat atunci când intră într-o încăpere cu jobenul său bine fixat pe cap şi la braţ cu frumoasa lui doamnă.

Domnul Bogoi iubea să fie periat de scame. De fiecare dată se ivea câte un linguşitor ce voia să se integreze prin înaltele grupuri sociale, şi de cele mai multe ori, aceşti linguşitori aveau obiceiul de a aduna aşa-zisele scame de pe hainele mai marilor.

Domnul Bogoi iubea să scrie poveşti comice, inspirat de vecinul său de vis-à-vis, care plângea de ciudă că nimeni nu venea la balul său. Vecinul, pe nume Slastovik, era un rus ce pretindea a fi din ceva familie englezeasca. Era disperat după toată cultura englezească şi astfel, se prefăcea a fi englez, deşi accentul său rusesc îl demasca de fiecare dată. Între domnul Bogoi şi domnul Slastovik era un război permanent, deoarece fiecare încerca să pară cât mai elevat şi să fie mai bine cotat în înalta societate. Competiţia lor se desfăşura în fiecare an în preajma balurilor, când domnul Bogoi câştiga mereu teren, adunând la balurile sale toţi oamenii de vază. Domnul Bogoi spera că aşa îşi va

căsători unicul fiu, pe nume Marshall, cu vreo fată frumoasă, aparţinătoare a vreunei averi şi a vreunui nume mult mai bine văzut ca al său, şi astfel să urce cu o treaptă mai sus în societate.

Castelul era frumos, şi mai mereu se auzea muzică de sărbătoare, râsete şi veselie.

Dar sus, în camera întunecată a podului, se ascundea Marshall, care nu-şi dorea altceva decât să fie croitor şi să devină cel mai faimos, nu prin numele tatălui său, ci prin măiestria si iscusinţa muncii sale. Adesea, el privea de pe geam cum Mika, fata simplă de după colţ, trecea ţopăind de pe un picior pe altul prin faţa marelui castel. Şi cum privea el de sus, o vedea aşa mică, mai apoi îşi dădea seama de imensitatea castelului şi în acelaşi timp de micimea lui şi astfel se trezea singur în colţul cel mai întunecat al camerei, tremurând de frică . Marshall avea de fapt fobie de spaţii largi şi ura că locuia în castel. Nu-i plăcea sa fie într-o casă aşa mare şi mereu se imagina la braţ cu Mika, intrând în căsuţa ei cea mică şi luminoasă. Şi în acea zi a anului 1870, în care domnul Bogoi stătea pe fotoliul său, fericit că tocmai scrisese o nouă comedie despre eşecurile celor ce pretind a fi din înalta clasă socială, obosit fiind, a aţipit. În timp ce acesta dormea, pipa i-a căzut pe jos, iar covorul ţesut cu fir de aur cu atâta măiestrie de către deţinutele din puşcăria hoţilor de buzunare, a luat foc.

Domnul Bogoi a fost stins în acea noapte împreună cu flăcările ce au distrus salonul unde se dădeau marile baluri.

Domnul Slastovik a devenit faimos de atunci, deoarece la castel nu se mai ţineau baluri.

Doamna Bogoi s-a închis în camera ei şi n-a mai ieşit deloc afară. Se zvoneşte că a fost văzută la fereastra sa cu părul zburlit şi cu o ţigară în colţul stâng al gurii, iar în celălalt atârnându-i ultimul dinte. Se zice că ar fi luat otravă, dar că nu a nimerit sticluţa care trebuia, şi a luat ceva substanţă care a făcut să-i cadă dinţii şi atât. Marshall a continuat să stea în cămăruţa sa de la mansardă, ascuns printre materialele textile, privind la Mika pe geam în fiecare zi.

Mika era micuţă pe vremea când trăia domnul Bogoi. Îi plăcea să ţopăie de pe un picior pe altul, iar când trecea prin faţa marelui castel, se întreba mereu cum va fi când va creşte. Va putea merge şi ea la bal? Toate aceste gânduri îi erau mereu spulberate de

teama castelului. Când îl privea atentă, acesta parcă se transforma în ceva monstruos ce voia să o îmbrăţişeze şi să o atragă în una din camerele întunecate. Camera cea de sus de la mansardă. Fiorul o cuprindea de fiecare dată şi-i spulbera visul de a merge vreodată la bal. Timpul a trecut, şi doar frunzele uscate mai treceau prin faţa castelului, în toamna târzie a anului 1900.

Mika era mare, lucra la o fabrică de tricotaje, unde ambala şi eticheta bluzele, dupa ce le aranja pe mărimi. De fiecare dată când venea de la muncă, obişnuia să privească speriată locul unde cândva era muzică si dans. Se gândea că a crescut, şi totuşi nu fusese niciodată la un bal. În faţa castelului era un ceas cu cuc, instalat de domnul Slastovik, ce cânta în mod sinistru la ora doisprezece, ora la care murise domnul Bogoi.

Acesta nu îl instalase în mod respectuos faţă de decedat, ci doar să-şi amintească faptul că succesul balurilor sale au început la ora la care domnul Bogoi murise. Îngândurată fiind într-o seară, în timp ce venea de la muncă, tristă că nu-şi făcuse norma de ambalare a 500 de bluze pe tură, Mika se împiedică. În timp ce căzu, îşi rupse bluziţa în coate. Tristă, stătu şi se uită lung la castelul ce era cândva frumos. Se zvonea că numai bufniţele mai trăiau în el. Oftă, şi când dădu să se ridice, ceasul cu cuc începu a cânta, si acesta o facu să tresară. Asa de tare se sperie că a vrut să fugă, dar a căzut din nou. De data aceasta se împiedică de fântâna arteziană ce era plină de frunze uscate şi noroi. Fântâna acesta era cândva plină de petale de trandafir.

Cuplurile care se căsătoreau datorită balurilor de la castel, îşi aruncau acolo bănuţii şi îşi puneau câte o dorinţă. Mika, căzu în fântâna dorinţelor şi fiindcă nu avea banuţi, iar apă nu mai era, şi nici petale, începu să plângă de necaz. Mika era foarte tristă căci se simţea singură, şi-şi rupsese şi bluziţa ce de curând o croşetase cu mânuţele ei. Mikăi îi plăcea saşi coase singură hainele, să le croşeteze şi chiar să le picteze.

Când se ridică de jos văzu un şiret. Şiretul acesta parcă era din aur. Avea un fir uşor auriu si părea împletit cu o aşa măiestrie, că o duse cu gândul la anii în care domnul Bogoi trăia. Privi in sus către marele castel şi zări o umbră-n geam ce o privea, şi deodată se sperie foarte tare.

Mika o luă la fugă, dar se împiedică de un samovar şi îşi julise acum şi genunchii. Nici bine nu se dezmetici că se trezi înconjurată de tot felul de lucruri vechi. Păreau toate regale pentru ea. Fascinată de ce vedea in jur, se gândi că s-a lovit prea tare la cap şi poate are vedenii. Pahare cu picior, tacâmuri de argint şi vase de cristal erau aruncate peste tot.

De după colţul castelului se apropia o umbră. Vrând sa o ia la fugă, Mika se împiedică din nou când Marshall apăru.

-Nu-ţi fie frică! îi spuse el.

-Îmi pare rău , e vina mea.

Marshall îşi părăsi pentru prima dată camera, şi ieşi să o ajute pe Mika. Ea îşi ridică speriată privirea, şi parcă i se păru că vede pe cineva cunoscut, când el îi spuse: -Îmi cer scuze, mama mea a avut o depresie şi a aruncat totul pe geam.

-Vino, am să te pansez şi am sa-ţi cos bluziţa.

Acesta o luă de mâna şi se îndreptă spre castel, cand Mika se smuci și dădu să fugă.

-De ce te temi? Nu-ţi fac nimic ! îi spuse el.

Atunci, Mika îi povestise că ei îi place castelul şi că-i plăcea mai mult când erau baluri, doar că-i este frică să se apropie de el.

Atunci, Marshall râse uşor şi-i spuse: -Şi mie îmi era frică, dar când te-am văzut pe jos, a trebuit să ies afară şi să-l traversez. Are holuri mari și-ntunecoase. Eu stau sus,team văzut că ai cazut, şi a trebuit să ies.

-Mulţumesc, îi spuse ea, şi îl luă uşor de braţ.

Acesta o conduse pe Mika ce şchiopăta uşor, şi-i prezentă cât mai frumos castelul, încât să o ajute să nu se mai teamă de imensitatea acestuia. Astfel, Marshall observă că nu-i mai e nici lui teamă, şi o duse sus în cămăruţa lui şi-i cusu hăinuţele, ba chiar îi făcuse altele noi.

Cei doi s-au împrietenit, şi până la urmă s-au şi căsătorit.

Doamna Bogoi a ieşit din depresie şi a început să ţină din nou baluri pentru nepoţelele sale, adunând din nou înalta clasă socială la castel.

Domnul Slastovik a trebuit să se mute la indicaţiile medicului, altfel avea să moară de supărare.

Mika a avut parte de baluri toată viaţa, şi a fost foarte fericită, căci majoritatea balurilor au fost închinate în cinstea vechiului domn Bogoi.

Acum, în anul 2012, doar bufniţele se mai aud în turnul castelului şi se zvoneşte că domnul Bogoi, împreună cu familia sa, dau noaptea petreceri şi baluri, fix în turn, când cucul cântă la ora doisprezece.

Ioana GEORGESCU

Sport15

Drama unui antrenor.

FOST ANTRENOR LA JIUL PETROȘANI ÎN URMĂ CU 15 ANI (1996-97), GIGI STAICU A TRĂIT ÎNTR-UN AZIL DE BĂTRÂNI Egipt, apoi în diferite perioade la FC Baia Mare, Olimpia Satu Mare și Jiul Petroșani.

”Umbla cu polonicu‐n ciorba fotbaliștilor”

N

ăscut la București, în urmă cu aproape 77 de ani (18 dec. 1935), Ghe‐ orghe (Gigi) Staicu a activat timp de 14 ani (1950‐64) la Steaua, apoi la Minerul Baia Mare (1964‐66), la Progresul București (1966‐67), ASA Tg. Mureș și Chimia Rm. Vâlcea (1967‐68), remarcându‐se ca un bun mijlocaș.

Din 1969 a devenit antrenor activând în divizii inferioare, prima mare reușită fiind în 1973‐74, când a promovat Olim‐ pia Satu Mare în Divizia ”A”, în ediția următoare reușind aceeași performanță cu FC Bihor Oradea! A mai antrenat în prima divizie pe Universitatea Cluj, în 1983 fiind antrenorul Lotului Olimpic de fotbal, după 1985 reușind patru calificări la turneele finale UEFA (1986, 1988, 1990, 1993) cu selecționate de juniori. A mai antrenat în

Gigi Staicu a fost adus la Jiul Petroșani pe când avea 62 de ani, de către președintele de atunci, Miron Cozma. Jiul in‐ trase în Divizia ”A”, antrenorul Liță Dumitru părăsise echipa după două etape, Ion Ion fugise interimar în etapele 3‐4.

Gigi Staicu intră pe un trend bun, 0‐0 la Universitatea Cra‐ iova, 3‐2 cu ”Poli” Timișoara.

Dar, uluitor, este învins cu 6‐ 0 la FC Brașov (etapa a 15‐a) după care este demis, revenind ca principal Ion Ion. O perioadă scurtă, zece etape, cu rezultate bune (cele amintite, plus 1‐0 cu Bacăul, 2‐1 cu FC Național, 3‐0 cu Farul), dar cu fatidicul 0‐6 de la Brașov. ”Jucam pe prime mari, 500 de mărci pentru fiecare punct obţinut. Nea Gigi Staicu lua dublu. Avea un stil... Venea la masă, la ora prânzului, la cantina stadio‐ nului și cerceta ciorba.

Umbla cu polonicu‐n ciorba fotbaliștilor, să vadă câtă carne este, plimbându‐și pof‐

ticios limba prin lingura de metal”, povestește un fost anga‐ jat al clubului din perioada aceea.

Jucau la ora aceea la Jiul, Toa‐ der, Ghițan, Știrbulescu, Baicea, Cioabă, Priseceanu, Matincă, Cristi Pușcaș, Neiconi, Irina, Fl. Stoica, Sedecaru, Marin Tudora‐ che.

”Un antrenor deosebit” Toni Sedecaru (45 ani), fost jucător la Jiul, în prezent antre‐ nor la aceeași echipă, își aduce aminte de Gigi Staicu: ”L‐am avut ca antrenor la echipa naţională de junioare, la Cam. European din Iugosla‐ via, în 1986. Un antrenor de‐ osebit, eram o generaţie bună, cu Prunea, Gică Po‐ pescu, Dan Petrescu, Stroia, Bejenaru și... Sedecaru! Apoi l‐am prins și la Jiul în 1996, eu n‐am jucat în perioada cât a fost el antrenor, făceam recu‐ perări după o accidentare. Se purta frumos cu jucătorii, era respectat, avea și o vâr‐ stă...”.

Cum a ajuns la azil? În cursul lunii mai, o știre a șocat lumea fotbalului: Gigi Staicu dus la azilul de bătrâni

Echipa de fotbal‐tenis, fără finanțator

D

eși duminică, la Mamaia, în cadrul Campionatului Național de Fotbal‐Tenis, sportivii de la Comexim R Lupeni au ieșit pe primele locuri, omul de afa‐ ceri Emil Părău susține că nu mai vrea să‐i finanțeze în continuare. ”Am câștigat cupele României la fete și băieți la fotbal‐tenis. A fost cea mai groaznică zi din viața mea, mai ales că una dintre sportive a avut și 25 de me‐ ciuri într‐o singură zi. Are picioarele umflate și este plină de bătături. Să ajungem aici, la Mamaia, a fost o adevă‐ rată aventură, pentru că nu am avut bani. Domnul Emil Părău ne‐a spus că nu ne mai finanțează, fiindcă este supă‐

rat pe federație, pentru că în lotul național a luat o singură fată anul trecut.

Eu sper ca dumnealui să‐i treacă supăra‐ rea și să ne finanțeze în continuare”, a declarat Dima Druncea, antrenorul echipei de fotbal‐tenis din Lupeni.

Emil Părău susține că nu are nimic de împărți cu federația, menționând că supărarea lui vine de la faptul că fotbal‐tenisul nu este sport olimpic, iar investiția i se pare inutilă. ”Eu nu am nicio treabă cu federația, nu sunt supărat pe nimeni. Pe mine mă deranjează că fotbal‐tenisul nu este un sport olimpic și nici nu are șanse ca în viitorul apropiat să fie recunoscut. Eu nu sunt ca banii de la primării, să fac acte de caritate unele peste altele. Eu am finanțat echipa ani de zile, dar totul are un sfârșit. Sunt sute de milioane care trebuie date din buzunarul meu, ori eu iau vreun leu din ce se întâmplă în cam‐ pionatele lor? Cu ce mă încălzește pe mine dacă ei sunt campioni naționali sau mondiali, când un asemenea sport nu e recunoscut la Olimpiadă?”, se întreabă Emil Părău.

Anamaria NEDELCOFF

din Popești – Leordeni, undeva la 4 km de Capitală, un azil înființat în 1997 și care oficial se numește Căminul ”Sf. Petru”. La acel moment era consilier la F.R.F. Surse din interiorul cămi‐ nului de bătrâni au precizat că a fost adus la dorința soției sale, Victoria Staicu, împotriva voinței sale!

Era foarte slă‐ bit, se pare, din pricina unei car‐ diopatii ische‐ mice. Înainte de a fi internat la cămi‐ nul de bătrâni, Gigi Staicu a fost internat și la Insti‐ tutul Național de Gerontologie și Geriatrie ”Ana Aslan” din București.

Contactați, cei de la căminul de bătrâni din Popești‐Leordeni au spus că Gigi Staicu, într‐ade‐ văr, avea pierderi de memorie și a rămas internat până la mijlocul lunii iunie a.c. Fa‐ milia domniei sale

nu a dorit să facă niciun comen‐ tariu pe această temă.

Cu sau fără comentariu, certă rămâne drama unui mare om de fotbal, jucător sau antrenor. Nu‐ mele lui, Gigi Staicu.

Genu TUŢU

16 Program TV

Grila de programe LUNI 8-10 – PRIMA ȘTIRE cu Anca Dinu și Andi Daiszler 10.00-11.00 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 11.00-12.00 – Transilvania CITY cu Dan Brie 12.00-12.10 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 12.10-13.00 – ORA DE SĂNĂTATE (R) Cu Narcisa Chiorean 13.00-14.00 – Domnule Primar cu Marius Bența 14.00-15.00 - ȘTIRI Cu Ada Prundar și Cătălin Vlăsceanu 15.00-15.10 - ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 15.10-16.00 – POVESTILE TRANSILVANIEI (R) cu Sabin Gherman 16.00-17.00 – ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 17.00-18.00 – DE LA 5 LA 6 Cu Elena Nicolae 18.00-18.45 – ȘTIRILE TRANSILVANIA L!VE Cu Dana Berinde 18.45-19.00 – ȘTIRILE DIN SPORT cu Patrice Podină 19.00-20.00 – PUNCTUL PE Z! Cu Dana Berinde 20.00-21.00 – LA RAPORT cu Raul Chiș 21.00-22.00 – FOTBAL LOOK cu Sergiu Penciu 22.00-22.15 – ȘTIRI cu Anda Cordoș 22.15-23.00 – PRESA DE LA A LA Z cu Sabin Gherman 23.00-23.15 – ȘTIRILE NOPŢII cu Anda Cordoș 23.15-24.00 - UNU ȘI UNU cu Adrian Ardelean și Tudor Runcanu

MARŢI 8-10 – PRIMA ȘTIRE cu Anca Dinu și Andi Daiszler 10.00-11.00 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 11.00-12.00 – Transilvania CITY cu Dan Brie 12.00-12.10 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 12.10-13.00 – FOTBAL LOOK (R) Cu Sergiu Penciu 13.00-14.00 – Domnule Primar cu Marius Bența 14.00-15.00 - ȘTIRI Cu Ada Prundar și Cătălin Vlăsceanu 15.00-15.10 - ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 15.10-16.00 – PROTEST (R) cu Catalin Berindean 16.00-17.00 – ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 17.00-18.00 – DE LA 5 LA 6 Cu Elena Nicolae 18.00-18.45 – ȘTIRILE TRANSILVANIA L!VE Cu Dana Berinde 18.45-19.00 – ȘTIRILE DIN SPORT cu Patrice Podină 19.00-20.00 – PUNCTUL PE Z! Cu Dana Berinde 20.00-22.00 – LA RAPORT cu Raul Chiș 22.00-22.15 – ȘTIRI cu Anda Cordoș 22.15-23.00 – PRESA DE LA A LA Z cu Sabin Gherman 23.00-23.15 – ȘTIRILE NOPŢII cu Anda Cordoș 23.15-24.00 - UNU ȘI UNU cu Adrian Ardelean și Tudor Runcanu

MIERCURI 8-10 – PRIMA ȘTIRE cu Anca Dinu și Andi Daiszler 10.00-11.00 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 11.00-12.00 – Transilvania CITY cu Dan Brie 12.00-12.10 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 12.10-13.00 – TRANSEUROPA (R) cu Elena Stanciu 13.00-14.00 – Domnule Primar cu Marius Bența 14.00-15.00 - ȘTIRI Cu Ada Prundar și Cătălin Vlăsceanu 15.00-15.10 - ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 15.10-16.00 – POVESTILE TRANSILVANIEI (R) cu Sabin Gherman 16.00-17.00 – ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 17.00-18.00 – DE LA 5 LA 6 Cu Elena Nicolae 18.00-18.45 – ȘTIRILE TRANSILVANIA L!VE Cu Dana Berinde 18.45-19.00 – ȘTIRILE DIN SPORT cu Patrice Podină 19.00-20.00 – PUNCTUL PE Z! Cu Dana Berinde 20.00-22.00 – LA RAPORT cu Raul Chiș 22.00-22.15 – ȘTIRI cu Anda Cordoș 22.15-23.00 – PRESA DE LA A LA Z cu Sabin Gherman 23.00-23.15 – ȘTIRILE NOPŢII cu Anda Cordoș 23.15-24.00 - UNU ȘI UNU cu Adrian Ardelean și Tudor Runcanu

JOI 8-10 – PRIMA ȘTIRE cu Anca Dinu și Andi Daiszler 10.00-11.00 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 11.00-12.00 – Transilvania CITY cu Dan Brie 12.00-12.10 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 12.10-13.00 – ORA DE SĂNĂTATE (R) Cu Narcisa Chiorean 13.00-14.00 – Domnule Primar cu Marius Bența 14.00-15.00 - ȘTIRI Cu Ada Prundar și Cătălin Vlăsceanu 15.00-15.10 - ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 15.10-16.00 – TRANSEUROPA cu Elena Stanciu 16.00-17.00 – ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 17.00-18.00 – DE LA 5 LA 6 Cu Elena Nicolae 18.00-18.45 – ȘTIRILE TRANSILVANIA L!VE Cu Dana Berinde 18.45-19.00 – ȘTIRILE DIN SPORT cu Patrice Podină 19.00-20.00 – PUNCTUL PE Z! Cu Dana Berinde 20.00-21.00 – LA RAPORT cu Raul Chiș 21.00-22.00 – FOTBAL LOOK cu Sergiu Penciu 22.00-22.15 – ȘTIRI cu Anda Cordoș 22.15-23.00 – PRESA DE LA A LA Z cu Sabin Gherman 23.00-23.15 – ȘTIRILE NOPŢII cu Anda Cordoș 23.15-24.00 - UNU ȘI UNU cu Adrian Ardelean și Tudor Runcanu

VINERI 8-10 – PRIMA ȘTIRE cu Anca Dinu și Andi Daiszler 10.00-11.00 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 11.00-12.00 – Transilvania CITY cu Dan Brie 12.00-12.10 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 12.10-13.00 – FOTBAL LOOK (R) Cu Sergiu Penciu 13.00-14.00 – Domnule Primar cu Marius Bența 14.00-15.00 - ȘTIRI Cu Ada Prundar și Cătălin Vlăsceanu 15.00-15.10 - ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 15.10-16.00 – POVESTILE TRANSILVANIEI (R) cu Sabin Gherman 16.00-17.00 – ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 17.00-18.00 – DE LA 5 LA 6 Cu Elena Nicolae 18.00-18.45 – ȘTIRILE TRANSILVANIA L!VE Cu Dana Berinde 18.45-19.00 – ȘTIRILE DIN SPORT cu Patrice Podină 19.00-20.00 – PUNCTUL PE Z! Cu Dana Berinde 20.00-21.00 – SINTEZA SAPTAMANII cu Dana Berinde 21.00-21.30 – SPEED 21.30 – PLAY IT cu Marian Chinciusan 22.00-22.15 – ȘTIRI cu Anda Cordoș 22.15-23.00 – TRANSEUROPA cu Elena Stanciu 23.00-23.15 – ȘTIRILE NOPŢII cu Anda Cordoș 23.15-24.00 - UNU ȘI UNU cu Adrian Ardelean și Tudor Runcanu

Omul de pe sticla

cu Andrei Vlad

”Televiziunea locală are un mare rol”

Z

iarist, analist de vocație, Andrei Vlad a început să coche‐ teze cu televiziunea lo‐ cală din anul 2008.

A început exact cu emi‐ siunea pe care o reali‐ zează acum, ”Analiză finală”, la aceeași televi‐ ziune Parâng, avându‐l ca invitat pe Gabi Lungu, manager city la Lupeni, cel care i‐a fost o vreme ”partener de scaun”. I‐au plăcut întotdeauna Mihai

Gâdea, Oana Stancu și Adrian Ursu, realizatorii ”de la Capitală”. Dar nu împărtășește deloc poziția televiziunilor centrale, referitor la Valea Jiului: ”Întotdeauna au căutat numai senzaționalul și lu‐ crurile negative. De aceea consider că televiziunea locală are un mare rol în transmiterea unor informații de interes.

Acesta este viitorul, televiziunea regională”.

Program televiziunea parâng luni – vineri, ora 19.00 Știri TVP ora 19.15 V.J. pe față și pe dos Emisiuni: Luni, 19.30 – ARENA (realizator Genu Tuțu) Marți, ora 19.30 – ANALIZĂ FINALĂ (realizator A. Vlad) Miercuri, ora 19.30 – ARENA (realizator Genu Tuțu) 20.30 – PUNCTE CARDINALE (realizator Genu Tuțu) Joi, 19.30 – OAMENI ȘI FAPTE (realizator Ștefan Nemecsek) Vineri, 19.30 – PUNCTE CARDINALE (realizator Genu Tuțu) De luni până vineri, reluări, orele 9-11

În curând, la TV Parâng, emisiuni noi!

LIVE IS LIVE LA LOCUL POTRIVIT Nu rata la TV Parâng!

Miercuri, 18 iulie, ora 19.30

PUNCTE CARDINALE ”PE DRUMUL REGELUI, PESTE TRANSALPINA” O fascinantă călătorie prin cel mai înalt drum rutier din România: peisaje mărețe, pajiști alpine, prăpastii amețitoare, stâne și construcții moderne, ”alergătură” pe patru sau două roți, imagini din anii `30, într‐un documentar de 30 de minute, realizat de Genu Tuțu.

Publicitate 17

GARSONIERE: 1.Garsonieră confort 1, zona Hermes Bulevard, etaj 1, suprafaţă mare, gaz, standard, preţ 13 000 euro neg..

2.Garsonieră confort 1, etaj 2/4, Petroşani Nord - îmbunătăţiri, geamuri termopan, parchet, baia amenajată,instalaţii noi, uşi schimbate, poziţionată pe mijloc,preţ 8000 euro.

3.Garsonieră Petroşani Nord, G.V.Milea, etaj 3/4, standard, poziţionată pe mijloc ,la stradă, gaz, bine întreţinută, preţ 10 000 euro.

4.Garsonieră confort 1, etaj 2/4, bine întreţinută,zonă liniştită Petroşani, poziţionată la soare, preţ 38 000 lei neg.

5.Garsonieră C.Mille, et.1/4,multiple amenajări şi îmbunătăţiri,bucătărie mobilată, geamuri termopan, parchet laminat,baia amenajată,pereţi izolaţi,instalaţii noi, preţ 65 000 lei sau schimb cu apartament 2 camere zonă centrală cu diferenţa discutabilă.

6. Garsonieră mobilată şi utilată, Lupeni,etaj 1, modificări interioare şi amenajări, geamuri termopan, 2 focuri gaz, uşi şi instalaţii schimbate,baia amenajată, preţ 38 000 lei neg.

7.Garsonieră G.V.Milea, la stradă, etaj 2/4, bucătărie mobilată, balcon închis, 2 focuri gaz, parchet laminat, gresie şi faianţă la bucătărie şi baie, boiler nou, preţ 35 000 lei .

8.Garsonieră Unirii,parter, la stradă, poziţionată pe mijloc, standard, preţ 30 000 lei.

9. Garsonieră confort 1, Aviatorilor, la stradă, et.2/4, bine întreţinută, mobilată complet, parchet laminat, geamuri şi balcon închis în termopan, uşi şi instalaţii.schimbate, preţ 13 000 euro neg.

10. Garsonieră confort 1, Aeroport, la stradă Aviatorilor,mobilată, amenajărigeamuri termopan, gresie şi faianţă, baia amenajată, preţ 34 000 lei sau în rate - 38 000 lei.

11.Garsonieră Aeroport Aviatorilor, la stradă, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, - eventual mobilată - vând sau schimb cu garsonieră zona centru Unirii,preţ 60 000 lei neg.

12.Garsonieră Aeroport, blocurile noi, standard, bine întreţinută, preţ 5500 euro .

AP. 2 CAM: 1. Apartament 2 camere, Dimitrov, etaj 2, standard, suprafaţă mare,geamuri termopan, boxă, zonă liniştită, preţ 15 000 euro..

2Apartament 2 camere, Aeroport - zona Dacia, standard, etaj 10, preţ 20 000 lei.

3.Apartament 2 camere, etaj 1zona Hermes-Dragalina, standard, bine întreţinut,poziţionat la soare, baia mărită, parchet, branşat termoficare, preţ 70 000 lei .

4.Apartament 2 camere, Unirii, etaj 2/3, standard, zonă foarte liniştită,la stradă,gaz, preţ 10 000 euro neg.

5.Apartament 2 camere,Unirii., etaj 2, mobilat, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, totul nou,uşi şi instalaţii schimbate, geamuri şi balcon închis termopan,centrală termică, baia amenajată,foarte bine întreţinut, preţ 21 000 Euro sau 25 000 euro mobilat.

6.Apartament 2 camere, zona Parâng, etaj etaj 1/4, amenajări şi îmbunătăţiri,centrală termică,geamuri şi balcon închis în termopan, izolaţie exterioară, zonă foarte liniştită sau schimb cu apartament 3-4 camere cu diferenţă discutabilă, preţ 19 000 euro neg..

7.Apartament 2 camere mobilat, Independenţei, dec, etaj 1/4, amenajat, centrală termică,geamuri termopan, parchet clasic şi parchet laminat în bucătărie şi hol, baia amenajată ,izolat termic interior/exterior, preţ 90 000 lei neg.

8.Apartament 2 camere, zona Billa - ACR, etaj 2/4, bine întreţinut,centrală termică instalaţie cupru, uşi schimbate, gresie şi faianţă,parchet stejar, geamuri termopan (eventual mobilat şi cu loc garaj-preţ negociabil)- accept primă casă, preţ 100 000 lei - posibil 3 rate.

9 Apartament 2 camere, zona Hermes-Bulevard, etaj 6, mobilat şi utilat,centrală termică, geamuri termopan, gresie şi faianţă,2 balcoane şi garaj zona Slatinioara,( teren proprietate, curent-380 V, apă, canal), preţ 22 000 euro neg +5000 euro garaj.

10.Apartament 2 camere, Dimitrov, standard, Aleea Florilor, zonă liniştită, parter, preţ 90 000 lei neg.

11 Apartament 2 camere, Dimitrov, etaj 1/3, boxă, standard, bine întreţinut, poziţionat la soare şi pe mijloc, preţ 85000 lei neg.

12.Apartament 2 camere mobilat, zona Astral Petroşani, etaj 4/10, suprafaţă mare, îmbunătăţiri şi amenajări interioare, centrală termică, panoramă, preţ 32 000 euro .

13.Apartament 2 camere, etaj 3/10, zona Hermes, standard, gaz, balcon 7 m, călduros, preţ 75 000 lei.

14.Apartament 2 camere, Piaţa Petroşani, etaj 1/4, standard, la stradă, centrală termică, bine întreţinut, preţ 33 000 euro neg..

15.Apartament 2 camere, zona Piaţă-poliţie Petroşani, etaj 7, amenajări interioare, uşi şi instalaţii schimbate, centrală termică,geamuri termopan, bine întreţinut , preţ 68 000 lei sau schimb cu garsonieră plus diferenţa..

16 Apartament 2 camere, zona Primărie, parter la stradă, pretabil locuit sau sedii firme, birouri, cabinete medicale,geamuri termopan, uşă metal, standard, preţ 20 000 euro neg..

17.Apartament 2 camere, Aeroport, blocurile noi, etaj 2/4, la stradă, geamuri termopan, 2 focuri gaz, balcon închis, bine întreţinut, preţ 65 000 lei.neg.

18.Apartament 2 camere, Constructorului, amenajări şi îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, parchet laminat, poziţionat la soare/schimb cu

apartament 3-4 camere plus diferenţa discutabilă, preţ neg.

19.Apartament 2 camere, blocurile noi Aeroport, etaj 2/4, amenajări, bucătărie modificată,2 focuri gaz, geamuri termopan, parchet laminat,uşi şi instalaţii schimbate, preţ 80 000 lei.

20.Apartament 2 camere, Independenţei, decomandat, zonă deosebită, etaj 1/4,centrală termică, geamuri termopan, îmbunătăţiri, preţ 19 000 euro neg.

21 Apartament 2 camere, zona Primăriei Petroşani, etaj 3/4,mobilat şi utilat, bine întreţinut, parchet laminat, poziţionat la soare şi pe mijloc, 2 focuri gaz.,preţ 20 000 euro.

AP. 3 CAM: 1.Apartament 3 camere, Aeroport, blocurile noi, pretabil locuit sau sedii firme, suprafaţă mare, balcon bine întreţinut,preţ 15 000 euro.

2.Apartament 3 camere Petroşani Nord, Bulevard,bloc BCA, etaj 3/8, 2 bai-una amenajată complet, poziţionat la soare,suprafaţă mare, 2 focuri gaz, amenajări interioare,uşi şi instalaţii schimbate,parchet laminat, geamuri termopan, balcon închis, preţ 150 000 lei neg.

3.Apartament 3 camere, Petroşani Nord, la stradă, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, geamuri şi balcoane termopan, centrală termică, etaj 2/4/ schimb cu apartament 2 camere cu diferenţa discutabilă, preţ 140 000 lei.

4. Apartament 3 camere, zona Mignon-Billa, suprafaţă mare, centrală termică, amenajări şi îmbunătăţiri, geamuri termopan, bine întreţinut(eventual mobilat, bine întreţinut, preţ 40 000 euro.

5.Apartament 3 camere, mobilat şi utilat Independenţei, decomandat, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri,centrală termică, geamuri şi balcon închis în termopan, uşi şi instalaţii schimbate, parchet laminat,baia amenajată, preţ 18 000 euro.

6.Apartament 3 camere, Aviatorilor-piaţa Dacia, etaj 3/4, centrală termică,bucătărie mare,balcon mare, poziţionat la soare, bine întreţinut, preţ 70 000 lei neg.

7 Apartament 3 camere, Petroşani Nord, zona Bulevard,etaj 1/4, standard, 2 balcoane, centrală termică, geamuri termopan,bine întreţinut, preţ 35 000 euro neg.

8.Apartament 3 camere, pretabil locuit sau sedii firme, zona Piaţa Petroşani Aleea Poporului, poziţionat pe mijloc, bine întreţinut, geamuri termopan,centrală termică, gresie şi faianţă,uşi schimbate, parchet laminat, preţ 125 000 lei - posibil rate.

9.Apartament 3 camere, Bulevard-Petroşani Nord, etaj 3/4, multiple amenajări interioare, centrală termică, geamuri termopan, parchet laminat, băi amenajate, instalaţii schimbate, mobilat complet, vedere Bulevard şi în spate, preţ 40 000 euro, posibil rate..

10Apartament 3 camere, blocurile noi Aeroport,decomandat, hol pătrat,centrală termică, geamuri termopan, bine întreţinut,

2 balcoane, instalaţie apă individuală, preţ 90 000 lei neg.

11.Apartament 3 camere, zona Parâng, bloc cărămidă, poziţionat la soare,amenajări şi modificări,curat, luminos, geamuri termopan, pardoseală şi pereţi izolaţi, uşi şi instalaţii schimbate,baia amenajată, centrală termică, mobilier bucătărie şi hol, preţ 90 000 lei.

12.Apartament 3 camere, Parâng,zonă liniştită, etaj 1/4, standard, centrală termică,, mobilat, bine întreţinut., preţ 80 000 lei neg 13.Apartament 3 camere ,Independenţei, decomandat, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri,centrală termică, geamuri şi balcon închis în termopan, uşi şi instalaţii schimbate, parchet laminat,baia amenajată, preţ 18 000 euro.

14.Apartament 3 camere, blocurile noi Aeroport, etaj 2/4, îmbunatăţiri şi amenajări interioare,poziţionat la soare,bine întreţinut, instalaţii schimbate(eventual mobilat), preţ 28 000 euro neg..

15.Apartament 3 camere, Petroşani Nord, parter înalt, bloc foarte călduros, centrală termică proprie, balcon închis -.beci, geamuri termopan, parchet laminat, instalaţii noi, bine întreţinut, preţ 100 000 lei.

16.Ap. 3 cam., Petroşani Nord-Zorilor, etaj 3/4, geamuri termopan, 2 focuri gaz, preţ 32.000 euro (eventual garaj lângă bloc preţ neg.

17. Ap. 3 cam., Independenţei, decomandat, 2 balcoane, instalaţii noi, canalizare separată, zugrăvit, gresie şi faianţă, preţ 85.000 lei .

18. Apartament 3 camere şi spaţiu comercial pentru orice fel activităţi, zona Piaţa Petroşani,la stradă, văd comercial foarte bun, geamuri termopan, modificări şi îmbunatăţiri multiple, preţ 150 000 lei.

18. Ap. 3 cam., zona Bulevard, Petroşani Nord, poziţie ideală panoramă, centrală termică, geamuri termopan, 2 bi, 2 balcoane, preţ 25.000 euro.

AP.4 CAM: 1Apartament 4 camere, Dimitrov, suprafaţă mare, etaj 2/3, balcon, izolat termic, bine întreţinut, geamuri termopan, centrală termică, zonă şi scară foarte liniştite, poziţionat pe mijloc şi la soare, preţ 45 000 eurosi garaj 5000 euro.

2.Apartament 4 camere, Piaţa Petroşani, etaj 1/4, îmbunătăţiri,bucătărie mobilată, centrală termică,geamuri şi 1 balcon închis în termopan, parchet,instalaţii schimbate, foarte bine întreţinut,preţ 35 000 euro..

3.Apartament 4 camere, Piaţa Petroşani, etaj 2/4, amenajări şi îmbunatăţiri multiple, baie mărită şi modificată, centrală termică, geamuri termopan, uşi şi instalaţii schimbate,poziţionat pe mijloc şi la soare, preţ 48 000 euro.

4.Apartament 4 camere, Uricani- Brazilor, etaj 1/4, decomandat, 2 balcoane, suprafaţă mare, standard, preţ 10 000 euro.

5.Apartament 4 camere, zona Mignon- Billa, suprafaţă mare, standard, gaz, 2 balcoane, preţ 45

000 euro / schimb cu 2 camere plus diferenţa discutabilă.

6.Apartament 4 camere, Petroşani Nord, zona CARREFOUR, etaj 3/4, foarte călduros, hol pătrat, centrală termică, 2 balcoane, preţ 44 000 euro neg / schimb cu apartament 2 camere plus diferenţa discutabilă.

7.Vând/schimb cu apartament 2 camere Petroşani ,zonă centrală, apartament 4 camere şi garaj în Iscroni, suprafaţă mare, etaj 2/4, bine întreţinut, parchet, gaz, geamuri termopan, uşi şi instalaţii schimbate, 2 băi,2 balcoane, bine întreţinut, preţ 80 000 lei neg.

8 Apartament 4 camere, Aeroport blocurile noi, suprafaţa mare-112 mp,panoramă, amenajări interioare şi îmbunatăţiri multiple, centrală termică,geamuri termopan, băi amenajate( una cu cadă ,una cabină duş), mobilat şi utilat complet, preţ 32 000 euro neg.

9.Apartament 4 camere şi spaţiu comercial, Aeroport blocurile noi - zona Nicusor Gociu, multiple .amenajări interioare şi îmbunătăţiri, 2 intrări, pretabil locuit şi/sau sedii firme,cabinete medicale,birouri, preţ 35 000 euro neg.

10.Apartament 4 camere, Piaţa Petroşani, etaj 2/4, centrală termică, îmbunatăţiri şi amenajări, geamuri termopan, poziţionat la soare, preţ 150 000 lei neg sau schimb cu apartament 2 camere + diferenţa discutabilă.

11.Apartament 4 camere,zona Hermes-Bulevard, bloc BCA,3 balcoane, bine întreţinut,panoramă, gaz, mici modificări, foarte călduros, preţ 33 000 euro.

12 Ap. 4 cam., Bulevard-zona Banc post, îmbunătăţiri, gresie şi faianţă, uşi interioare schimbate, hol pătrat, modificări, geamuri termopan, instalaţii schimbate, 2 focuri gaz, preţ 150 000 lei neg/ schimb cu ap. 2 cam. plus diferenţa.

13. Ap. 4 cam., zona Petroşani Nord, geamuri termopan, 2 băi, modificări şi îmbunătăţiri interioare, 2 focuri de gaz, parchet melaminat, gresie faianţă, uşa metal, 2 balcoane, uşi de interior noi, mobilat, preţ 35.000 euro neg.

TERENURI: 1.Teren Vulcan- Valea Ungurului, 1100 mp, acces auto, posibilităţi multiple case,case vacanţe, construcţii, zonă pitorească şi liniştită, apă,curent, preţ 6000 euro 2.Teren zonă industrială Livezeni, intravilan, acces auto şi cale ferată, suprafaţa 1300 mp, front stradal 50 m, utilităţi, posibilităţi multiple, preţ 30 euro/mp neg.

3.Teren Vulcan- Valea Ungurului, 13 000 mp(eventual parcelat), acces auto, posibilităţi multiple case,case vacanţe, construcţii hale, zonă pitorească şi liniştită, apă,curent, preţ 7 euro/mp neg.

4.Teren Livadia-intravilan-950 mp, cu casă veche (casa şi anexele necesită renovare completă),apă,curent,acces auto,stradă betonată, preţ 10 000 euro.

18 Publicitate 5.Teren Câmpul lui Neag-Valea de Brazi, 6000 mp, intravilan, drept, acces auto,front stradal 200 m, apă, curent + căsuţă veche lemn, zonă pitorească,panoramă, ideal construcţii case, case vacanţă, preţ 25 000 euro neg 6. Teren zona cabanei Rusu, intravilan, 600 mp, acces auto, utilităţi, preţ 12 000 euro.

7 . Casă mică cu 1 cameră,bucătărie, hol, baie ,cămară, mansardă, zonă centrală - zona ISEMEX Petroşani,la stradă, acces auto, utilităţi, 200 mp curte, pomi fructiferi, zonă foarte liniştită, preţ 11 000 euro.

8.Teren + căsuţă vacanţă mobilată şi utilată,, zonă pitorească Lupeni, 1800 mp,drept, acte, ieşire indiviziune, posibil construcţii case,case vacanţă, acces auto,utilităţi, preţ 14 000 euro neg.

9.Teren intravilan - Maleia, 6000 mp drept, acces auto ,acteieşire din indiviziune, curent,apă, preţ 25 euro/mp.

10. Teren intravilan -1000 mp, la drum Aninoasa, utilităţi,drept, posibil construcţii case,asigurare, acces auto, preţ 8 euro/mp neg.

11.Vând 3 ha teren extravilan, zona Roşia, posibilităţi multiple, curent în apropiere, acces auto, preţ 3 euro/mp neg.

12.Teren intravilan 4000 mp,la şosea Nucşoara, Valea Hategului, drept ,utilităţi, pretabil orice fel de construcţii case,pensiuni, preţ 10 euro/mp 13.Teren la intrarea în Petroşani - zona Daranesti-Pestera Bolii,posibilităţi multiplecontructii case,case vacanţă, pensiuni, suprafaţa 2300 mp,apă curgătoare, o parte drept,o parte în pantă, acces auto, posibilităţi racordare,apă,curent, acte,ieşire din indiviziune, preţ 15 euro/mp.

14.Teren Valea Ungurului Vulcan, 3000 mp, acces auto, zonă pitorească, drept,apă curgătoare, pretabil construcţii case ,case vacanţă, preţ 10 euro/mp neg sau 6500 mp - 6 euro/mp neg. .

CASE DE VACANŢĂ: 1.Teren Câmpul lui Neag-Valea de Brazi, 6000 mp, intravilan, drept, acces auto,front stradal 200 m, apă, curent + căsuţă veche lemn, zonă pitorească,panoramă, ideal construcţii case, case vacanţă, preţ 25 000 euro neg.

2.Casă vacanţă pt familie,mobilată şi utilată, Parâng,zona căsuţei din poveşti P+1, la parter living,bucătărie,cameră,baie,scară interioară, etaj - cameră mare-30 mp, teren concesionat 190 mpposibilitate extindere, beci, acces auto, preţ 45 000 euro neg.

3.Casă vacanţă,zona Câmpul lui Neag-Cheile Buţii, la drum,suprafaţa 120 mp, P+M, zidărie +lemn, 6 camere, 2 băi, bucătărie, debara, curte amenajată,grătar,600 mp teren, preţ 160 000 lei.

4.Casă vacanţă zona Rusu, suprafaţa construită 100 mp,P+E, la parter living şi bucătărie ,scară interioară, la etaj 2 dormitoare, balcon, mobilată şi utilată, acces auto, panoramă, preţ 42 000 euro.

5. Casă vacanţă Parâng, cota 1600, P+M, construcţie 2006-la parter living,2 camere, 2 băi,bucătărie, la mansarda-3 camere matrimoniale şi 1 cameră cu 3 paturi,2 băi, living,terasă, mobilată şi utilată, preţ 110 000 euro neg.

6.Casă vacanţă, Parâng, construcţie nouă, zona pârtiilor teren concesionat, 55 mp, P+1+M (demisol - cameră, bucătărie dotată, baie serviciu, centrală termică, P – cameră + baie, et. - 2 cam. + baie, M - cameră), construcţie BCA, preţ 130.000 euro neg.

7.Case de vacanţă, în Straja, primă cu P+E+M, la parter bucătărie, baie, la etaj 2 cam., baie, la mansardă 1 cameră, sobe, duşumele, gresie şi faianţă, uşa metalică la intrare, construcţie din cărămidă, din anul 2002, acoperită cu ţiglă, cea de-a doua la roşu, preţ total 60.000 euro.

8.Casă de vacanţă în staţiunea Strajă, P+E, cu 8 cam. - 27 locuri cazare, 2 livinguri, bucătărie, băi, magazie de lemne, centrală pe combustibil solid, teren în suprafaţă de 130 mp, concesiune pe 49 de ani, construcţie de lemn şi piatră, din anul 2004, mobilată şi utilată, preţ 150.000 euro neg.

SPAŢII COMERCIALE: 1.Construcţii cu teren , zonă pitorească Vulcan, posibilităţi multiple - pretabil turism, casă,casă de vacanta - pensiune activităţi agrement, , teren 6300 mp, apă curgătoare, piscină, garaje , cramă , anexe, ( construcţie pe 2 nivele, 7 camere cu baie şi terasă + casă separat, încălzire centrală) , amenajări şi îmbunatăţiri multiple casă şi teren, preţ 120 000 euro neg sau separate neg..

2.Spaţiu comercial amenajat la parter de bloc, 70 mp, 2 intrări exterioare, 1a stradă - zona centrală Petrila, pretabil activităţi comerciale, sedii firme, cabinete medicale, preţ 22 000 euro neg.

3.Spaţiu comercial ultracentral,construcţie nouă - P+E pretabil activităţi comerciale, birouri,sedii firme, cabinete medicale şi/sau locuit amenajat complet,gaz, centrală termică,loc parcare.

4. Spaţiu comercial zona Piaţa Petroşani,amenajat la parter de bloc, scări exterioare, pretabil activităţi birouri, firme, cabinete medicale, preţ 200 euro/lună.

5 Spaţiu comercial zona Piaţa Petroşani,pretabil activităţi comerciale de orice fel, depozite,suprafaţa 67 mp, vitrină, grup sanitar, acces auto,curent trifazic, preţ 12 euro/mp neg.

6. Casă pretabil spaţii comerciale, sedii firmă sau locuit în zonă ultracentrală Petroşani, 400 mp teren, 2 camere, bucătărie, baie,hol, gaz, centrală termică, preţ 90 000 euro neg.

7.Spaţiu comercial amenajat,Petroşani Nord, suprafaţa 170 mp (eventual compartimentat),grupuri sanitare, acces auto, la stradă, pretabil activităţi comerciale,depozite,sedii firme,

cabinete pentru vânzare sau închiriere.

8.Spaţiu comercial, Aeroport blocurile noi - zona Nicusor Gociu, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, 2 intrări, pretabil l sedii firme,cabinete medicale,birouri, preţ 10 000 euro.

9 Spaţiu pentru chirie sau vânzare Petroşani, 125 mp, 3+1 încăperi, acces auto, curent,posibilitate mansardare, pentru depozite, producţie etc.,preţ 100 000 lei sau 200 euro/lună.

10 Spaţiu comercial zona Spital Petroşani, suprafaţă 80 mp, pretabil birou, cabinet medical, 3 încăperi, baie, gresie, geamuri termopan, preţ 25.000 euro.

11 Spaţiu comercial,Aeroport Aviatorilor, zona pieţei mici, la stradă, amenajat la parter de bloc,pretabil orice fel activitate, geamuri termopan, 2 încăperi cu gresie,grup sanitar, scară exterioară, preţ 25 000 euro neg sau 250 euro/lună.

12 Hală în zona Iscroni, la şosea, utilităţi, acces auto, suprafaţă 1500 şi 400 mp, anexe, curte, teren proprietate – aprox.

4000 mp, preţ neg.

13 .Spaţiu pentru vânzare, în Vulcan, zonă centrală M.Viteazu, suprafaţa de 80 mp,vitrină 10m, scări exterioare şi interioare, gaz, CT, pardoseală granit,pretabil activităţi diverse, preţ 55.000 euro neg.

CASE: 1.Construcţii cu teren , zonă pitorească Vulcan, posibilităţi multiple - pretabil turism, casă,casă de vacanta - pensiuneactivităţi agrement, , teren 6300 mp, apă curgătoare, piscină, garaje , cramă , anexe, ( construcţie pe 2 nivele, 7 camere cu baie şi terasă + casă separat, încălzire centrală) , amenajări şi îmbunatăţiri multiple casă şi teren, preţ 120 000 euro neg sau separate neg..

2.Casă mică cu 1 cameră,bucătărie, hol, baie ,cămară, mansardă, zonă centrală - zona ISEMEX Petroşani,la stradă, acces auto, utilităţi, 200 mp curte, pomi fructiferi, zonă foarte liniştită, preţ 11 000 euro.

3.Casă veche cu teren Livadia intravilan - 950 mp, (casă şi anexele necesită renovare completă),apă,curent,acces auto,stradă betonată, preţ 10 000 euro.

4.Casa în Ponor - Pui, 3 camere, cămară,hol, din cărămidă,acoperită cu ţiglă, anexe,şură cu 2 grajduri, curte 720 mp, acces auto, preţ 140 000 lei neg..

5. Casă cu 1000 mp teren în Uricani, 4 camere, bucătărie,baie,2 holuri,2 intrări + 3 holde teren agricol, acces auto, preţ 30 000 euro neg.

6.Casă zonă centrală, pretabil locuit sau activităţi comerciale,birouri firme,cabinete medicale,la stradă, acces auto,2 camere, hol mare, bucătărie, pivniţă, încălzire centrală, preţ 43 000 euro neg.

7.Casă veche cu 500 mp teren ,

Dimitrov, la stradă, utilităţi,proiect gaz, 1 cameră, bucătărie, baie, posibilităţi extindere, preţ 62 000 euro.

8. Casă cu 800 mp teren, drept, zonă retrasă şi liniştita Petroşani,pretabil activităţi turism, pensiune sau locuit, 6 camere, 2 băi, bucătărie, beci, fântâna în curte şi apă curentă, garaj, acces auto, preţ 50 000 euro neg.

9. Casă pretabil spaţii comerciale, sedii firmă sau locuit în zonă ultracentrală Petroşani, 400 mp teren, 2 camere, bucătărie, baie,hol, gaz, centrală termică, preţ 85 000 euro neg.

10. Vilă zona Maleia,mobilată şi utilată, construcţie nouă,din cărămidă, suprafaţa construită 350 mp, 120 mp amprentă sol, parter - living, hol,bucătărie,baie,etaj - 3 dormitoare, baie, mansardă nefinisată, amenajări şi îmbunatăţiri multiple, izolată termic, acces auto, centrală termică combustibil solid,fosă septică, curent 380 V, 2 beciuri, cramă, anexe, preţ 125 000 euro neg.

11.Casă zonă centrală, Petroşani Nord, construcţie nouă, mobilată şi utilată complet, totul nou, impecabil, multiple amenajări interioare,parter living, bucătărie,baie,debara, scară interioară - la etaj-3 dormitoare,baie,dressing, balcon mare, curte amenajată, acces auto, garaj, preţ neg.

12.Casă zona colonie formată din 2 corpuri - 3 camere, bucătărie, baie + 3 camere, bucătărie,baie,garaj,curte 80 mp, anexe, acces auto, centrală termică pe combustibil solid, amenajări interioare preţ 43 000 euro neg 13. Casă liniştita Petroşani P+M, acces auto, 2 intrări, 800 mp teren, 7 camere, bucătărie la demisol, mansardă amenajată (un apartament separat), garaj, centrală termică combustibil solid, amenajări, geamuri termopan, parchet, tiglă schimbată,acces auto 2 străzi, preţ 85 000 euro neg.

14 Casă veche cu 400 mp teren drept -(posibil construcţie nouă)în zonă centrală şi liniştita Petroşani, acces auto,canalizare, utilităţi,preţ 20 000 euro.

15 Casă zonă centrală Petroşani - bulevard, pretabil locuit sau spaţiu comercial, suprafaţa constr. 80 mp,2 camere, bucătărie, baie,hol,boxă,pivniţă, centrală termică gaz, curte 164 mp, acces auto uşor, preţ 55 000 euro neg.

17 Casă zonă liniştita Petroşani, P+1, 4 cam., living, bucătărie, baie, cu scară interioară, terasă mare, panoramă, 1400 mp teren, centrală termică, anexe, zonă foarte liniştită Petroşani, preţ 280.000 lei neg. .

SCHIMBURI: Schimb casă la ţară cu 4800 mp teren,Gorj - zona Cărbuneşti 3 camere, bucătărie, anexe, apă, gaz,fântâna în curte, la stradă cu apartament în Petroşani sau vând 35 000 lei.

Schimb garsonieră Petroşani

Nord , etaj ¼, multiple îmbunatăţiri şi amenajări cu apartament 3 camere Petroşani Nord cu diferenţa discutabilă.

Schimb apartament 3 camere Petroşani Nord, zona ENEL, etaj 2/4, centrală termică,geamuri termopan, îmbunatăţiri cu apartament 2 camere Aeroport blocurile noi sau garsonieră zonă centrală plus diferenţa.

Schimb casă zonă liniştita Petroşani, 2 camere, bucătărie, hol, anexe, terasă, centrală termică pe combustibil solid, 260 mp curte, canalizare, renovată, amenajări interioare, geamuri termopan, uşi şi instalaţii schimbate, baia amenajată, cu apartament 2 camere central + diferenţa sau vând preţ 180 000 lei neg Schimb cu apartament 2 camere Petroşani Nord, cu diferenţa discutabilă - casă Petroşani Nord, P+ E, la parter living, bucătărie, 2 camere, 2 băi, scară interioară, la etaj - 2 camere, baie, debara, 2 terase (1 închisă), 2300 mp teren, curte amenajată, centrală termică, garaj, sală sport, anexe, acces auto.sau vând preţ 110 000 euro neg..

Schimb cu garsonieră Petroşani sau vând teren pt.construcţii case, case de vacanţă,intravilan, 3300 mp, zona Haţeg, sat Onciucdrept, front stradal -12 m, acces auto la şosea, ieşire la lac,proiect, curent, acte,ieşire din indiviziune, preţ 15 000 euro.

Schimb/ vând apartament 2 camere cu apartament 4 camere + diferenţa discutabilă - Petroşani Nord, Bulevard, etaj 2/4, mobilat şi utilat sau nemobilat, amenajări şi îmbunatăţiri multiple ,totul impecabil, preţ neg.

CHIRII: 1Apartament 3 camere, Petroşani Nord, Bulevard, sau Piaţa – Aleea poporului mobilat şi utilat, centrală termică, geamuri termopan, curat, bine întreţinut, preţ 200 euro/lună+garanţie neg 2.Apartament 3 camere, Piaţa Petroşani, posibil locuit sau sedii firme,geamuri termopan,parchet laminat, gresie şi faianţă, 2 băi una amenajată, preţ 200 euro/lună +garanţie..

3.Apartament 2 camere, Independenţei, mobilat şi utilat, centrală termică, geamuri termopan, zonă foarte liniştită, amenajări şi îmbunatăţiri multiple, preţ 200 euro/lună +garanţie.

4..Apartament 3 camere, zonă Primărie Petroşani, parter la stradă, pretabil locuit sau sedii firmă, amenajări şi îmbunătăţiri, parţial mobilat, preţ 250 euro/lună +garanţie.

5.Apartament 2 camere,zona Parâng Oituz, etaj 3,mobilat, bine întreţinut, centrală termică, preţ 500 lei/lună+garanţie.

6.Casă – curte, zonă ultracentrală Petroşani,la stradă, acces auto, pentru locuit sau sedii firme, depozite, spaţii comerciale,preţ 300 euro/lună.

Pentru relaţii şi alte oferte vă aşteptăm zilnic la sediul firmei din Petroşani str. Horea, bl. 2/23 sau la tel: 0254/545.393 sau 0727/832.308.

Diverse 19

HOROSCOP

14-20 Iulie

De bunul simţ și fermitatea acţiunilor depind nu numai succesele voastre, dar și bunăvoinţa colegilor de serviciu. Ideile de care nu duceţi lipsă au nevoie de o completare. Ascultă sfaturile celor din jur care nu vorbesc întotdeauna fără sens.

Prima zi a săptămânii este foarte importantă pentru tine. Îţi va cere eficienţă maximă, dar îţi va aduce și rezultate magnifice. Vineri poate fi o zi de succes în toate privinţele. Privește lucrurile ceva mai filozofic, săptămâna asta te va face ceva mai înţelept și îţi va clarifica

Fermitatea și eficienţa îţi sunt necesare pentru atingerea scopurilor. Trebuie să-ţi alegi strategiile și tacticile de succes. Experienţa câștigată în disputele cu șefii și colegii te vor ajuta să avansezi repede. Este timpul să te gândești la odihnă.

Este timpul să-ţi faci planuri pentru viitor. Este simplu pentru tine să te simţi puternic și talentat. Dacă ţi-ai planificat vacanţa pentru sfârșitul lunii iulie și șeful tău brusc decide că nu ţi-ai ales bine momentul, încearcă să-l convingi că nu e așa.

Metodele tale și pedanteria ta îi poate irita pe colegii de servici. De altfel nu te grăbi să le dai cele mai bune sfaturi, dacă ei nu ţi le cer. Fii atent cu informaţiile, mai ales în ziua de vineri. Încearcă să nu te încarci singur cu rezolvarea tuturor problemelor.

Relaţiile cu partenerii se vor dezvolta. Nu te lăcomi să primești complimente, nu te lăsa amăgit de părerile celor din jur. Prudenţa și vigilenţa proprie și selectivitatea în privinţa cunoștinţelor îţi vor fi de folos.

Sensibilitatea excesivă ţi-ar putea dăuna muncii. Arată-te calm și răbdător, și veo fi capabil nu numai să nu încurajezi discuţiile dintre colegii tăi și șef, dar și să prezinţi un plan prin care s-ar putea îmbunătăţi organizarea muncii.

Te vor asculta și chiar te vor aprecia.

Este necesar să dai dovadă de fermitate și concentrare.

Adevăratul scop care nu este ieșit din comun începe să se realizeze. Nu uita de promisiunile pe care le-ai făcut. Fii calm și menţine-te pe pozișii neutre și în felul acesta vei evita situaţiile conflictuale.

În cursul evenimentelor din viaţa ta cărora nu le poţi da o explicaţie s-a întâmplat ceva.

Simţi că s-a întâmplat ceva, dar nu înţelegi ce anume. Este mai curând o problemă de alegere. Fii cinstit cu tine însuţi și acţionează așa cum îţi dictează conștiinţa.

Săptămâna asta va fi plină de diferite evenimente. Treburile urgente, afacerile care cer mult timp, ideile noi, realizarea planurilor – toate acestea vor exploda, dar tu vei găsi rapid rezolvarea problemelor apărute. Termină cât mai repede, este timpul să te odihnești.

Vă simţiţi ca și un om influent și marginile acestei influenţe se extind. Poate că va fi așa, dar trebuie să acceptaţi să plecaţi într-o călătorie de afaceri, pe care o doriţi din tot sufletul.

Oricum nu vă veţi simţi obosiţi în această călătorie. Vei face faţă muncii.

Probabil că nu te simţi tocmai în largul tău – singurătatea te supără, ai chef să muţi mobila, să repari, oricum să schimbi ceva în casă. Fii atent că săptămâna aceasta nu este timpul potrivit să te apuci de muncă.

Redactor șef: Anamaria NEDELCOFF 0726191341 Redacția: Claudia NICHIȚELEA Romwald CHEZU Mircea NISTOR Claudiu SEREA Genu TUȚU Ana Maria ZILAI Ioana GEORGESCU Website: www.tivj.ro e-mail: transilvaniaimpactvj@gmail.com Adresa: Str. Avram Iancu, bl. 12, Petroșani, jud. Hunedoara Publicație editată de SC MEDIA SS VALEA JIULUI SRL ISSN: 2285 – 3839 Tipărită la PRODCOM Tg. Jiu

CMYK

Nedeia Vulcaneana 20

Nedeia Vulcăneană, la 40 de ani Reporter: Ce marchează ediția Nedeii Vulcănene din acest an?

Gheorghe Ile: Prima ediție a Nedeii Vulcănene a avut loc în 1972. Anul acesta se împlinesc 40 de ani de activitate culturală sub titulatura de Nedeia Vulcăneană. Pe parcursul anilor s-a îmbogățit prin numărul de zile, numărul activităților culturale. În cadrul nedeii avem activități sportive, activitățile de ceremonie pentru persoanele care îndeplinesc 50 de ani de căsătorie.

Vom sărbători 550 de ani de existență ai Vulcanului și 60 de ani ai orașului Vulcan, de la data la care a fost declarat oraș.

Iată, sărbătorim trei evenimente importante pentru orașul Vulcan. Tot în cadrul acestor manifestări vom decerna diplomele de cetățeni de onoare și de excelență unor personalități din Vulcan și din afară și vom încheia activitatea

la Brazi cu un spectacol de muzică populară.

Reporter: Anul acesta, ca locație, ați ales stadionul din localitate pentru desfășurarea spectacolului de sâmbătă. De ce?

Gheorghe Ile: Intră mai multă lume, iar bulevardul e încă în garanție și nu vrem s-o pierdem.

Reporter: La câți oameni vă așteptați să vină?

Gheorghe Ile: Mă aștept să vină aproximativ 10.000 de oameni din toată Valea.

Reporter: Câți bani s-au alocat pentru organizarea evenimentului din bugetul local?

Gheorghe Ile: 120.000 de lei.

Reporter: Sponsori ați avut?

Gheorghe Ile: Avem sponsori, pe primul loc e Vodafone, urmează Ursus, Farmacia Ile, Profi, Zona D, Lascăr, Simota și mulți alții, cărora le mulțumesc pentru ajutor.

Reporter: La ce alte proiecte lucrați în prezent?

Gheorghe Ile: E Dallasul care continuă, canalizarea în municipiul Vulcan, drumul de Dealu Babii, centrul vechi va fi și el pe țeava puștii, centrul de documentare și informare turistică.

Reporter: Pe plan politic, cât de greu v-a fost să obțineți un al treilea mandat?

Gheorghe Ile: Nu mi-a fost greu, cu toate șicanele. A fost o muncă de opt ani și cetățenii Vulcanului au văzut ce am realizat pentru comunitate și miau încredințat pentru încă patru ani conducerea municipiului Vulcan.

Reporter: Să abordăm un subiect mai delicat.

Considerați că scandalul cu tentă sexuală din familia viceprimarului Angela Stoica vă afectează imaginea dumneavoastră? Pentru că sunt mulți cei care în comentarii, în mediul online, țin să vă atace.

Gheorghe Ile: Nu au cum să mă atace. Ce legătură am eu cu ce s-a întâmplat în casa ei (a Angelei Stoica – n.r.). Acest scandal nu are cum să-mi afecteze mie imaginea. Eu aș vrea să se facă o diferență. Ceea ce se întâmplă în familia Angelei Stoica nu are legătură cu ceea ce fac eu pentru Vulcan sau cu activitatea primăriei.

Reporter: Dar sunt și comentarii – anonime, desigur – legate de etnobotanice, care insinuează că dumneavoastră, personal, ați avea cunoștințe legate de o aseme-

nea rețea, că ar fi membri ai familiei dumneavoastră care încurajează traficul de stupefiante...

Gheorghe Ile: Nu există etnobotanice la farmacie. Nu există nicio legătură între acele comentarii, etnobotanice și mine sau familia mea. Eu am fost cel care a făcut sesizări scrise la DIICOT pentru a verifica acest magazin și să verifice și în școli și peste tot. Cei care comentează ascunși din spatele unui calculator sunt oameni pierduți, sunt niște lași.

Sunt doar niște aurolaci care vorbesc, care sunt supărați că nu mai au aurolac. La farmacia Ile nu este aurolac. Nu au ce campanie denigratoare să susțină împotriva mea, din moment ce eu am câștigat alegerile cu 60%.

A consemnat Anamaria NEDELCOFF

CMYK