Transilvania Impact, Nr, 3, 20 iulie 2012

Săptămânal de Valea Jiului l Nr. 3 l vineri, 20 iulie 2012 l 20 pagini l 1 leu www.tivj.ro l transilvaniaimpactvj@gmail.com l 0769 068 102

Ginerele lui Mircea Moloţ a câștigat contracte de peste 2 milioane de euro de la Consiliul Judeţean Hunedoara.

Cum au costat lucrările la faţada CJ cât un castel pe Valea Loarei Firma Olivent Invest a apărut dintr-o dată în afacerile cu statul și s-a remarcat prin contractele câștigate cu Consiliul Județean Hunedoara. Asociat în firmă și beneficiar direct al contractelor cu administrația județului este Robertto Venter, ginerele șefului CJ Hunedoara, Mircea Moloț.

PAGINILE 4-5

2 Actual scapă nici un detaliu vestimentar, estetic, de ținută, nimic. Moment de meditație profundă, în masă. Moment pur democratic, în care, precum în fața morții, suntem egali. Indiferent de tricou sau camașă cu cravată, de papuci ori pantofi din piele veritabilă, cu toc.

Aici poți vedea tot felul de trăiri, tot de felul de sentimente, de stări și atitudini.

De la doi tineri sărutându-se ca și cum ar fi singurii oameni, la bătrânul sprijinit în cârjă, singur și resemnat în fața așteptării. Atâtea lumi diferite întrun singur loc, într-un singur timp. Rai și iad laolaltă, amestecate, alambicate, o mostră a ceea ce suntem ca întreg.

Un cor pe mai multe voci, șoapte, un “împreună” care ne face să ne simțim și mai singuri. O sumă de unici atât de asemenători, cu aceași sorginte și același sfârșit. Un mușuroi de oameni, când frenetic, când inert, servind piață, un parc, un loc public aceleiași inutilități vremelnice. Buunde oamenii se adună și curându-se de locul lor ca parte din înstau, și nu fac nimic. treg, de rolul lor în adunarea vieții, eroi Astfel de situații, locuri, mă fascinează de-a dreptul. Practic, e ca și necunoscuți din panteonul existenței. cum aș asista la o însumare de oameni, Mirene momente, când o rază de soare animă atâtea suflete, ce se acompaniază singulari și însingurați, solitari sau în reciproc în fața morții. Un cimitir viu, cuplu, în familie sau între prieteni. O cu înscrisuri vesele și menire tragică. însumare de caractere și destine, care Toți acești oameni vor arde ca se analizează reciproc, se privesc și se etichetează, în felurite chipuri. Un film lumânările, rând pe rând. Peste mut, fără erou principal, a cărui intrigă jumătate de veac, copiii de azi vor fi bătrânii de mâine. Restul – tăcere. În se rezumă la vremea bună și al cărui urmă, poate câteva regrete. Acum, deznodământ ține de nevoile lumești ale fiecăruia, de foame, somn, sete, pro- când mulți am uitat jocul și nu ne mai miră nici faptul de a fi, chiar și acum, gram tv etc. Singurii rupți de inerția suntem inerți. Și tot inerția e motorul masei sunt întotdeauna copii. Ei sunt cu care mișunăm împreună și singuri cei care animă peisajul gânditorilor prin canalele săpate în acelaşi şi același selenari, cei care tulbură liniștea repetabil mușuroi. interceptărilor tacite dintre cei Claudia NICHIȚELEA prezenți, altfel decât cei cărora nu le

EDITORIAL

Muşuroiul

O

CE MAI CITIM... Cazul Charles Dexter Ward

O

– H.P. Lovecraft

povestire care m-a dezamăgit sfârşindu-se.

Care m-a făcut să uit de toate cele, pentru care am nutrit propriu-mi deznodământ, am anticipat fire epice, am recitit pagini, mi-a revitalizat apetitul de science fiction, m-a lăsat îngândurată, m-a fascinat până la ultima filă.

Dintr-un motiv anume, mi-a reamintit oarecum de “Numele trandafirului”, de Umberto Eco. Poate misterul, poate efortul de a desluși adevărul într-un desiș impenetrabil de secrete, în urma cărora doar vagi și bine ermetizate indicii mai leagă detaliu cu detaliu, poate talentul scriitoricesc, condeiul inspirat și permanenta încordare leagă o punte între Lovercraft și Eco, în mintea mea.

Poate că asemănarea este similară celei dintre un elefant șiun miriapod, ori dintre un țânțar și-un elicopter, dar nu asta e relevant, pentru că percepția asupra unei cărți rămâne subiectivă, corelată cu bagajul lecturii cumulat în timp și cu prea puține tangențe cu critica celor îndreptățiți să și-o asume.

Imaginați-vă o transformare cel puțin la fel de dramatică ca cea din “Portretul lui Dorian Gray”, un fantastic ce urcă dincolo de tenebrele vieții de apoi, tulburând-o în modul cel mai straniu, prin trezirea maleficelor spirite ce și-au premeditat și așteptat revenirea între cele lumești, sub forța incantațiilor odioase și cu scopul de a cuceri lumea. Mă așteptam la un sfârșit cu artificii de proporții cosmogonice, dar n-

a fost să fie, iar acesta este singurul meu regret legat de Cazul lui Charles Dexter Ward. Povestea se termină scurt, fără tergiversări, iar acesta nu poate fi un lucru chiar atât de rău. Ocultism, efortul de a cunoaște mai mult decât putem îndura sau ne e dat, moarte, sacrificiu, crime odioase, torturi medievale, gemete înăbușite din adâncuri tenebroase, mister, aventură, fantastic, dar nu horror. O lectură ce nu solicită timp, nici sforțare, nu obosește, dar acaparează, fascinează și oferă înmiit. Un prim contact literar cu autorul H. P. Lovercraft, de acum reper în materie de SF cărturesc, și care s-a instalat pe-un loc fruntaş în noua mea bibliotecă virtuală.

Claudia NICHIȚELEA

Administratie 3

Peste 500 de secţii de vot în judeţ pentru referendum.

Una în plus la Geoagiu Băi, pentru turişti

L Petroşaniul a intrat în epoca „Big Brother”

P

roiectul privind instalarea unui sistem de supraveghere video în centrul municipiului Petroşani a fost finalizat.

Valoarea finală a proiectului a fost de 630.000 de lei, din această sumă, 535.655 de lei reprezentând-o valoarea finanţării nerambursabile.

Este vorba despre bani veniţi de la Uniunea Europeană şi de la bugetul de stat. „Cel mai important aspect este că acest sistem are rolul de a preveni eventualele fapte infracţionale sau antisociale. În plus am creat şi 4 noi locuri de muncă. Nu sunt multe dar nici puţine şi, până la urmă, este bine că sunt.

Dacă vor exista scurgeri de informaţii sau imagini, ceea ce nu cred că se va întâmpla, cei vinovaţi vor suporta rigorile legii”, a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul mu-

nicipiului Petroşani. După cum a mai precizat acesta, pe viitor, se va încerca extinderea sistemului şi în alte zone ale localităţii. „Ne gândim să extindem sistemul de supraveghere stradală şi în alte zone. De exemplu, în parcuri, acestea fiind cele mai afectate de distrugerea mobilierului cu care sunt dotate”, a mai spus Tiberiu Iacob – Ridzi.

Printre cei prezenţi la conferinţa în cadrul căreia a fost prezentată finalizarea proiectului s-a aflat şi Alin Mecleş, reprezentantul operatorului care a furnizat şi montat echipamentele electronice. „Este un sistem cu mult peste medie, asta ca să nu spun că este cel mai performant, la ora actuală. Am ales un brand foarte cunoscut. Imaginile vor fi stocate pe termen de 30 de zile şi, ţin

Hunedorenii merg la vot în 29 iulie

L

a nici două luni după alegerile locale, românii cu drept de vot sunt chemați din nou la urne. În 29 iulie, ei vor trebuie să decidă dacă Traian Băsescu va rămâne sau nu președintele României, după ce Parlamentul a votat suspendarea din funcție a șefului statului.

Primele proceduri legale s-au pus deja în mișcare, prin constituirea Biroului Electoral de Circumscripție al județului Hunedoara și desemnarea președintelui acestuia. Constantin Chelcea a fost ales prin tragere la sorți președinte al autorității electorale din județ, activitatea BEC desfășurându-se la sediul Prefecturii Hunedoara.

DA sau NU Costul la nivel național al referendumului este estimat la 90 de milioane de lei. Hunedorenii care vor vota la referendum vor avea de pus ștampila în chenarul cu DA sau cu NU la întrebarea “Sunteți de acord cu demiterea președintelui României, domnul Traian Băsescu?”.

Curtea Constituțională a hotărât marți în unanimitate că Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului este constituţională în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

Ministerul Administrației și Internelor a informat că la referendumul din 29 iulie se va aplica Ordonanța de Urgență a Guvernului potrivit căreia președintele este demis cu majoritatea celor care se prezintă la urne.

HunedoaraMea.ro

să precizez, acestea nu vor ajunge pe internet sau în alte părţi. Glumind, vreau să spun că nimeni nu trebuie să se teamă de faptul că ar putea să fie văzut de soţie, în timp ce se plimbă prin centru cu vreo prietenă. Astfel de probleme sunt excluse”, a declarat Alin Mecleş.

Sistemul de supraveghere video amplasat în centrul municipiului Petroşani se bazează pe 10 camere mobile şi 2 fixe, poziţionate pe stâlpii de iluminat stradal. Zonele urmărite sunt Piaţa Victoriei, Parcul pensionarilor, Parcul Comunitatea Europeană, Parcul Romtelecom, Parcul I. L. Caragiale şi străzile 1 Decembrie 1918, Nicolae Bălcescu, precum şi intersecţiile dintre cele două străzi.

Mircea NISTOR

a câteva zile după ce reprezentanţii Prefecturii Hunedoara anunţau că, pentru referendumul din 29 iulie, vor fi organizate 513 secţii de votare, numărul a fost suplimentat cu încă 13 locaţii. În Geoagiu Băi va fi organizată o secţie în plus, având în vedere numărul mare de turişti care îşi petrec vacanţa în staţiune.

Edilii au cerut Decizia de suplimentare a venit în urma solicitării administraţiilor publice locale, care au cerut ca numărul secţiilor de votare să fie

menţinut la acelaşi nivel cu cel de la scrutinul electoral din 10 iunie. Edilii spun că astfel se va evita aglomeraţia din ziua votului şi cetăţenii nu vor fi nevoiţi să stea zeci de minute la coadă pentru a-şi exprima opţiunea.

Pe 29 iulie, hunedorenii cu drept de vot sunt aşteptaţi la urne pentru a alege dacă doresc sau nu demiterea din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu.

Secţiile de votare se deschid la ora 7.00 şi se închid la ora 23.00.

Pentru ca referendumul să fie valid este necesară prezenţa a jumătate plus unu din numărul cetăţenilor cu drept de vot.

HunedoaraMea.ro

4 Investigatii

Dreptul la Buna Guvernare Ginerele lui Mircea Moloț a câștigat contracte de peste 2 milioane de euro de la Consiliul Județean Hunedoara.

Cum au costat lucrările la fațada CJ cât un castel pe Valea Loarei

F

irma Olivent Invest a apărut dintr-o dată în afacerile cu statul și s-a remarcat prin contractele câștigate cu Consiliul Județean Hunedoara. Asociat în firmă și beneficiar direct al contractelor cu administrația județului este Robertto Venter, ginerele șefului CJ Hunedoara, Mircea Moloț.

Ovidiu PETROVAI HunedoaraMea.ro În perioada câștigării contractelor, Moloț nu devenise oficial socrul lui Venter, dar viitorul ginere era deja parte din familie, lucru pe care șeful CJ, de altfel, nu l-a ascuns. Cel puțin 13 contracte au fost atribuite de Consiliul Județean Hunedoara firmei lui Venter, în mandatul 2008-2012 al președintelui Mircea Moloț. În doar doi ani. Valoarea lor depășește 2,3 milioane de euro.

Nefiind oficial ginerele lui Mircea Moloț în perioada câștigării contractelor nu se pune problema conflictului de interese, cel prevăzut de lege, din partea șefului CJ. Pe de

altă parte însă, Olivent Invest a cunoscut succesul în afaceri în urma lucrărilor primite de la Consiliul Județean. Fie în urma procedurilor de cerere de ofertă, fie direct, fără concurență, firma ginerului lui Mircea Moloț a reușit să fie unul dintre principalii beneficiari ai contractelor de lucrări gestionate de administrația județului.

Lucrări și în vârful muntelui De la ”recuperarea valorilor de cult” din satele hunedorene, până la construirea de refugii în Retezat, Olivent Invest a primit lucrări de toate felurile din partea Consiliului Județean Hunedoara. Firma lui Venter a făcut reparații la Spitalul Județean, la Centrul Militar și la sediul Consiliului Județean. După ce și-a adjudecat contractele de execuție la anumite obiective, a primit prin încredințare directă lucrări suplimentare, unele de ordinul miliardelor de lei vechi - cum este cazul lucrărilor de amenajare a holurilor principale de acces și casa scării la Consiliului Județean Hune-

doara.

Contractele primite de firma Olivent atrag atenția și prin prețul mare de execuție cu care a fost adjudecată lucrarea.

Valoarea contractului pentru reparațiile interioare la Centrul Militar Hunedoara și fațada acestuia depășește 2 milioane de lei.

Fațada CJ, la prețul unui castel Cel mai controversat contract din punctul de vedere al costului plătit din bani publici are legătură cu o lucrare făcută de Olivent Invest chiar la Consiliul Județean. Reparațiile fațadei clădirii administrației județene au costat 5,5 milioane de lei în 2009. Adică aproape 1,3 milioane de euro la cursul valutar din acea perioadă. Reprezentanții CJ susțin că Olivent Invest a avut „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”, dar la acest contract nu au pus la dispoziție, ca răspuns la solicitarea HunedoaraMea.ro, și ofertele de preț ale altor societăți spre comparație.

Reparațiile fațadei palatului administrativ au costat Consi-

Chateau Saumur, Valea Loarei (Franța), castel construit în anul 1610, 2000 metri pătrați spațiu locuibil, domeniu de 8 hectare, 80 de locuri de parcare. Preț de vânzare: 1,1 milioane de euro. (FOTO: moulin.nl)

liul Județean cât ar costa cumpărarea unui castel în Franța. Unele, cu tot cu domeniu și ceva pădure.

La o căutare ușoară pe internet, se pot găsi pe site-uri de profil câteva oferte de castele franțuzești care se încadrează în suma de 1,3 milioane de euro.

De exemplu, pe site-ul moulin.nl se pot vedea 18 castele, mai mici și mai mari, mai vechi și mai noi, care au un preț de vânzare între 1-1,3 milioane de euro. Unele chiar pe Valea Loarei, celebră în toată lumea pentru monumentele ei istorice. „Sunt cineva în județul ăsta” Afacerile cu statul ale societății Olivent Invest nu se opresc doar la Consiliul Județean Hunedoara. Firma lui Robertto Venter a prins un contract de lucrări și la proiectul de reabilitare și modernizare a sistemului de alimentare cu apă și canalizare în municipiile Deva și Hunedoara. Proiectul este finanțat din fonduri europene și este gestionat de compania Apa Prod, al cărei acționar majori-

tar este CJ Hunedoara. Cotidianul „Adevărul” a publicat anul trecut o anchetă privind modul defectuos în care s-a realizat acest proiect și a scris și despre implicarea firmei Olivent în acest proiect. „Am lucrat o vreme cu Olivent Invest, dar n-a putut să facă nimic, pentru că nu avea experiență. S-au retras, pentru că nu au reușit să facă față lucrărilor”, a declarat Ioan Radu, directorul filialei Hidroconstrucția Deva, pentru „Adevărul”.

Contactat de jurnaliștii de la cotidianul central, Mircea Moloț a declarat că nu ar fi intervenit pentru viitorul său ginere (la acea vreme) pentru a primi un contract în cadrul proiectului, dar a susținut că cei de la Hidroconstrucția i-au cerut acordul de a lucra cu Olivent Invest. „M-au sunat și le-am spus că nu am nimic împotrivă. Ce sens ar avea să mă ascund și să spun că nu îl cunosc pe Robert, când, ce să mai!, este viitorul meu ginere. Dar, asta nu înseamnă că îl favorizez”, a declarat Moloț pentru “Adevărul”. Întrebat de

Investigatii 5 jurnaliști de ce era nevoie de permisiunea președintelui CJ Hunedoara în derularea unui contract, Mircea Moloț a spus: „Sunt cineva în județul ăsta, am în spate 70.000 de voturi și era normal să mă întrebe”. În 2011, Robertto Venter și tatăl său, Olimpiu Venter, ambii asociați în Olivent Invest, și-au cedat părțile sociale deținute în firmă și au renunțat și la funcția de administratori. În prezent, în firma Olivent Invest apar pe acte alți doi asociați. „Chestia cu faptul că mi-e ginere cade” L-am întrebat pe Mircea Moloț dacă a contat faptul că, la momentul câștigării contractelor de către firma ginerului său, el era șeful instituției care a atribuit lucrările firmei Olivent Invest. Șeful CJ Hunedoara spune că nu și că firma ginerelui a fost cea mai bună de fiecare dată. „Toate licitațiile au fost pe SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice – n. red). A participat cine a vrut. Toate lucrările pe care le-a luat orice firmă a fost pe locul întâi. Așa că n-a fost nicio influență a președintelui la nicio firmă. Fiindcă am o comisie care se ocupă de acest lucru, o comisie care face un caiet de sarcini, o comisie care anunță pe SEAP toate licitațiile. Acolo poate participa oricine, deci sunt baliverne și până la urmă chiar prostii să creadă cineva că pot influența, indiferent cum cheamă firma, poate să fie a

mea, deși eu nu mai sunt acționar în nicio firmă de mulți ani de zile, așa că chestia cu faptul că mi-e ginere cade”.

Președintele CJ Hunedoara găsește justificată și suma de 1,3 milioane de euro, valoarea reparațiilor fațadei clădirii, pentru că, spune Mircea Moloț, au fost și lucrări de interior și suprafața este mare. „Uitați-vă cum arată după șase ani de zile. Numai atenție, nu e vorba de fațadă.

Este vorba de lucrările care s-au făcut aici și spațiul, uitați-vă cât este. Inclusiv curte, uitați-vă, mergeți jos în subsol să vedeți ce lucrări s-au făcut acolo. Când am venit eu aici erau șobolani. Este vorba de interior, de tot ce este acest mastodont și nu mi-e rușine”.

Olivent Invest a câștigat două contracte de lucrări separate pentru reabilitarea clădirii Consiliului Județean Hunedoara - Reparațiile fațadei (contractul de 1,3 miloane de euro) și lucrări suplimentare de amenajare a holurilor principale de acces și la casa scării (aproape 400.000 de lei, contract primit prin negociere directă de la CJ).

Contracte câștigate de Olivent Invest SRL cu Consiliul Județean Hunedoara 1. Reparații capitale la Secția de Pneumoftiziologie , Spitalul Județean Deva, et.II, extindere corp A, reparații interioare corp A+B Data contractului: 11.06.2008 Valoarea contractului:

Fațada Consiliului Județean Hunedoara.

Contract de reparație -1,3 milioane de euro. Executant – Olivent Invest 96.793 lei 2. Lucrări suplimentare la obiectivul ”Reparații capitale la Secția de Pneumoftiziologie , Spitalul Județean Deva, et.IIextindere corp A, reparații interioare corp A+B” Data contractului: 21.08.2008 Valoarea contractului: 48.243 lei Procedura de atribuire: negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare 3. Lucrări suplimentare la obiectivul ”Amenajare hol principal de acces și casa scării la sediul Consiliului Județean Hunedoara”

Data contractului: 21.08.2008 Valoarea contractului: 392.237 lei Procedura de atribuire: negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare 4. Reabilitare clădire Centrul Militar Județean Hunedoara, et.I - Refacere învelitoare Data contractului: 09.12.2008 Valoarea contractului: 343.242 lei 5. Reabilitare clădire Centrul Militar Județean Hunedoara, etapa II-reparații interioare și fațade Data contractului: 08.04.2009 Valoarea contractului: 2.040.719 lei 6. Lucrări suplimentare la obiectivul ”Reabilitare clădire Centrul Militar Județean Hunedoara, et.II Reparații interioare și fațade” Data contractului: 07.08.2009 Valoarea contractului: 69.845 Procedura de atribuire: negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare 7. Reparații fațade la sediul Consiliului Județean Hunedoara Data contractului: 07.09.2009 Valoarea contractului: 5.506.897 lei

Dezvoltarea infrastructurii în zona montană înaltă construcții baze salvamont și refugii montane în masivul Retezat 8. Lot 3: Pietrele Data contractului: 10.08.2009 Valoarea contractului: 426.824 lei contract expirat-lucrare neîncepută, din cauza de litigii privind teren 9. Lot 4: Bucura Data contractului: 10.08.2009 Valoarea contractului: 410.025 lei contract expirat - lucrare nefinalizată 10. Lot 5: Paltina Data contractului: 10.08.2009 Valoarea contractului: 77.900 lei 11. Lot 6: Stâna de Râu Data contractului: 10.08.2009 Valoarea contractului: 61.568 lei 12. Lot 7: Baleia Data contractului: 10.08.2009 Valoarea contractului: 54.551 lei 13. Recuperare valori de cult comunele Balșa, Băița, Brănișca, Bunila, Bulzeștii de Sus, Gurasada, Ilia, Peștișu Mic, Toplița, Vața Data contractului: 24.11.2009 Valoarea contractului: 868.803 lei

6 Educatie

A început Bac-ul de „toamnă”

L

Şomer, o “meserie” de viitor

A

bsolvenţii de licee sau instituţii superioare de învăţământ care nu-şi continuă studiile sau care nu au găsit un loc de muncă mai au o singură şansă de a câştiga un ban.

Este vorba despre ajutorul de şomaj, acordat pe o perioadă de 6 luni, şi a cărui valoare este de 250 de lei / lună. “Am început să primim dosarele tinerilor aflaţi în căutarea unui loc de muncă, fie că este vorba despre absolvenţi de liceu (cu sau fără diplomă de bacalaureat) fie că este vorba despre absolvenţi de cursuri superioare (cu sau fără licenţă). Actele

pe care le solicităm sunt certificatele de absolvire, adeverinţă de la medical de familie potrivit căreia tânărul este, sau nu, apt de muncă, adeverinţă de la Finanţe că are, sau nu, venituri, cartea de identitate, certificatul de naştere şi cel de căsătorie”, a precizat Judith Babţan, şef Agenţia Locală de Ocupare a Forţei de Muncă Petroşani.

Până în prezent, numărul celor care şi-au depus actele necesare pentru a primi ajutorul de şomaj, în Petroşani, este unul extreme de mic. “Deocamdată, nu au venit foarte mulţi tineri,

suntem abia la începutul acţiunii de depunere a actelor. Cei mai mulţi neau trecut pragul doar pentru a se interesa de ce acte este nevoie pentru a obţine ajutorul de şomaj”, a mai spus Judith Babţan.

După ce vor fi înregistraţi ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, tinerii vor fi nevoiţi să mai aştepte 60 de zile până vor primi primii banii acordaţi de către stat. Mai exact, până în data de 15 septembrie, când vor intra în posesia unei “tranşe” din mirificul ajutor de şomaj în valoare de 250 de lei.

Mircea NISTOR

La sanitari, diploma de Bac nu este necesară!

Ş

coala sanitară postliceală „Carol Davilla” din Petroşani înscrie şi absolvenţi de liceu care nu au promovat examenul de bacalaureat.

Chiar şi fără diploma de absolvire, oricine are 12 clase poate deveni asistent medical generalist sau asistent medical de farmacie. Cursurile nu sunt, însă, gratuite, taxa de şcolarizare fiind stabilită la valoarea de 1.800 de lei/an, în cazul în care este achitată integral până la data de 30 noiembrie 2012.

Aceasta poate fi plătită şi în rate, până în martie 2013, caz în care valoarea acesteia ajunge la 1.900 de lei. Viitorii absolvenţi nu vor putea, însă, profesa până când nu vor intra în posesia diplomei de bacalaureat! În cei 20 ani de când funcţionează şcoala sanitară postliceală din Petroşani, în 2011 s-au făcut cele mai multe înscrieri fără diplome de ba-

calaureat. „Anul trecut am avut cei mai mulţi elevi înscrişi fără diplomă de bacalaureat. Cred că acelaşi lucru se va întâmpla şi în acest an. Elevii vor avea timp, în următorii 2- 3 ani, să intre în posesia diplomelor de absolvire a clasei a XIIa. Dacă nu vor intra în posesia acesteia, nu vor avea dreptul de a profesa în meseria în care s-au pregătit”, a precizat Gabriele Stanca, manager Şcoala Sanitară Postliceală „Carol Davilla” Petroşani.

Cursurile şcolii sanitare postliceale durează 3 ani iar diplomele eliberate sunt recunoscute de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. În plus, există posibilitatea angajării absolvenţilor chiar şi în străinătate, inclusiv în ţările componente ale Uniunii Europene.

Mircea NISTOR

uni au demarat înscrierile pentru examenul de bacalaureat din toamnă. Prima probă se va desfăşura în perioada 20 – 21 august, fiind vorba despre cea de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română.

Examenele scrise vor începe în data de 27 august, acestea urmând a se derula pe perioada a 4 zile. În prima zi va avea loc proba scrisă la limba şi literatura română iar în data de 28 august cea scrisă la limba maternă.

Rezultatele finale vor fi afişate pe 2 septembrie iar contestaţiile vor putea fi depuse în aceeaşi zi. Rezultatele finale vor fi afişate în 5 septembrie.

Mircea NISTOR

Pus pe liber, a revenit la catedra de matematică

N

efiind membru al vreunuia din partidele aflate acum la putere, Alexandru Lăutaru a fost schimbat din funcţia de inspector general şcolar al Inspectoratului Şcolar Judeţean Hunedoara.

Acesta a fost pus pe liber în baza unui ordin emis de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării. De acum înainte Lăutaru va fi profesor de matematică la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Petroşani. „Nu pot să spun că această eliberare din funcţie nu mi-a lăsat un gust amar. Asta este, în condiţiile în care în România se merge pe criterii politice şi nu se ţine seama de cele de competenţă.

Acum a venit momentul să mă reîntorc la catedră. Este o pauză bine-meritată după un program foarte încărcat pe care l-am avut de-a lungul a câţiva ani. În 4 ani am atras peste 6.5 milioane de euro pentru judeţul Hunedoara. Dintre aceştia, 1,1 milioane de euro au ajuns la Şcoala Generală „I. G. Duca” din Petroşani, lucru cu care mă mândresc foarte mult. Fiecare şef de autoritate publică are proiecte pe

care ar vrea să le continue dar astfel de funcţii sunt efemere. Aş mai fi avut nevoie de încă un an pentru a termina un proiect intitulat „Parteneriat activ pe piaţa muncii”, în valoare de 5 milioane de euro.

Toate liceele tehnologice din judeţ, în urma derulării acestui proiect, au beneficiat de foarte multe lucruri.

Aproape 1.600 de elevi primesc subvenţii lunare, făcând practică la agenţii economici. Eu consider că acest proiect este cea mai mare realizare pe care am avut-o la Inspectoratul şcolar Judeţean Hunedoara. Cu, sau fără mine, proiectul va continua”, a spus fostul şef al învăţământului hunedorean. În locul lui Alexandru Lăutaru, în funcţia de inspector şcolar general a fost numit Constantin Huţan, directorul adjunct al Colegiului Naţional „Iancu de Hunedoara”.

Mircea NISTOR

Interviu 7

Drăgoi, directorul

general al CNH: ”CEH va funcționa

din septembrie”

N

icolae Drăgoi, actualul director al Companiei Naționale a Huilei, a fost numit în funcție la data de 1 iunie 2012. A mai ocupat aceeași funcție în perioada 13 martie 2009 – 23 iunie 2009. Între 23 iunie 2009 și 22 noiembrie 2011 a fost director al EM Paroșeni, iar între 22 noiembrie 2011 și 1 iunie 2012 a fost director la EM Uricani.

Reporter: Care este situația pe care ați găsit-o la Compania Națională a Huilei (CNH) în momentul în care ați fost numit director general?

Nicolae Drăgoi: Am găsit Compania Națională a Huilei într-un proces de rerganizare.

Am găsit CNH într-un program care prevede ca în următoarea perioadă de timp Compania să se separe într-un grup neviabil, grup care va intra pe închidere până în 2018, grup care cuprinde trei unități miniere, respectiv Petrila, Paroșeni și Uricani și o parte viabilă, care se va integra în Complexul Energetic Hunedoara, complex care la momentul discuției noastre este în program de realizare.

Reporter: Când credeți că va deveni funcțional acest complex? Că se vorbește despre el de mai bine de un an, dar angajații CNH nu știu mare lucru despre el...

Nicolae Drăgoi: La momentul actual, vă pot spune cu

siguranță că la 1 septembrie Complexul Energetic Hunedoara va fi funcțional. Deci nu cred că va fi depășită luna septembrie.

Reporter: Ce se va întâmpla cu oamenii care lucrează la cele trei mine incluse în programul de închidere?

Nicolae Drăgoi: Cele trei mine care se închid au pe notificare un număr de personal de 2.450 de persoane care vor continua activitatea până în 2018, fiind prinse anual programe de disponibilizare.

Reporter: Și anul acesta se fac disponibilizări, pleacă 250 de oameni, iar minerii sunt puțini. Acest nou val de disponibilizări vizează mai mult personalul TESA? Nicolae Drăgoi: Criteriile de plecare urmează a fi stabilite. Ele vor fi stabilite de către conducerea societății sau viitoarei companii pe închidere, după discuțiile cu sindicatele, cu partenerii sociali, dar pe notificare anul acesta sunt 250 de locuri și nu mai multe. Sunt 250 de disponibilizări, sunt bani pentru 250 de disponibilizări și nu mai multe. Poate că doritorii sunt mai mulți, dar luăm în calcul anul trecut când disponibilizări au fost 900, dar doritori au fost mai mulți. Deci criteriile vor trebui foarte bine stabilite.

Reporter: Dar bani pentru salariile compensatorii aveți? Și disponibilizările de anul

trecut erau trecute în buget și au fost întârzieri mari.

Nicolae Drăgoi: Anul acesta sunt bani, pentru că mergem pe notificarea de la Bruxelles, pe un program aprobat, pe următorii ani până în 2018. Sper să nu mai fie problemele de anul trecut, nu ar trebui să mai fie așa ceva.

Reporter: Până când mai au voie să producă huilă minele considerate neviabile?

Nicolae Drăgoi: Păi, cele trei mine se închid și se va ajunge până la procesul de ecologizare a zonei. Așa este făcut programul, Petrila va da producție până în 2014-2015, Uricaniul până în 2016, iar Paroșeniul până în 2017.

Reporter: Se fac disponibilizări an de an, dar în același timp sindicatele și fosta conducerea vorbeau

despre revigorarea forței de muncă. Toate acestea au rămas la nivel declarativ.

După înființarea Complexului Energetic Hunedoara se vor face angajări sau nu?

Nicolae Drăgoi: S-a făcut o analiză la înființarea acestui complex energetic Hunedoara, prin care complexul are nevoie de un necesar de cărbune care va fi realizat. Deci după intrarea în CEH, fiecare om care va dori să plece va fi înlocuit de un altul. Deci acele programe prin care oamenii pleacă și nu mai vine nimic în loc vor fi înlocuite cu programe de întinerire a forței de muncă.

Reporter: De câți oameni este vorba?

Nicolae Drăgoi: Fiecare unitate minieră a făcut un calcul ca să-și realizeze un

program de producție până în 2022. Fiecare unitate minieră are un program al efectivului de lucru până în 2022. Se va rămâne pe același efectiv de 4.705 oameni.

Reporter: Problemele legate de contractul dintre CNH și Termocentrala Mintia s-au rezolvat? Că până în iunie CNH dădea huilă termocentralei de la Deva la ”mica înțelegere”. Care este prețul actual?

Nicolae Drăgoi: Contractul cu Mintia a fost semnat în luna iunie. Eu l-am făcut, eu l-am semnat, este un contract pe trei luni. Prețul este de 67 de lei/Gcal, că este perioada de vară. Mai mult, intrăm în CEH și acolo nu va mai fi vorba de preț.

A consemnat Anamaria NEDELCOFF

8 Protectia Consumatorului

Furnizorii de utilităţi trag obloanele la casierii

P

lata facturilor la utilităţi s-a transformat într-un coşmar pentru mulţi dintre abonaţii companiilor de electricitate sau de gaze. Din dorinţa de a-şi reduce cheltuielile, aceste companii au redus la minim numărul casieriilor sau chiar le-au închis în totalitate. Aceasta cu toate că în tarife sunt incluse şi costurile pentru citire, facturare şi încasare. Dacă la oraş plata facturilor la bănci este un semn de normalitate, situaţia este cu totul alta în mediul rural, unde băn-

În primul rând, statul român “uită” să-şi onoreze obligaţiile financiare către aceşti furnizori. De exemplu, datoriile de miliarde de lei ale CFR SA către companiile de energie, care cresc de la an la an. Într-un final, s-a ajuns la un compromis: CFR îşi plăteşte datoriile în rate, iar furnizorii de energie renunţă la penalităţi. Un De fapt, ceea ce se întroc care pune în inferioritâmplă de ceva vreme cu tate autorităţile statului, plata facturilor la electrici- forţate astfel să închidă tate şi gaze nu este decât ochii la comportamentul rezultatul cârdăşiei dintre abuziv al companiilor de stat şi companiile de electricitate. utilităţi.

Pe de altă parte, trebuie

cile sunt extrem de slab reprezentate, iar accesul la internet este încă redus.

Mii de oameni sunt puşi pe drumuri în fiecare lună, în timp ce Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei asistă impasibilă la această bătaie de joc, deşi ar avea toate pârghiile să intervină.

spus că Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) nu a mai modificat din 2009 tarifele pentru consumatorii captivi de electricitate. Totul din dorinţa fostului Guvern de a asigura o protecţie socială într-o perioadă extrem de grea pentru o mare parte a populaţiei. În fapt, nu este decât o falsă protecţie socială pentru că, la un moment dat, preţurile tot vor exploda, iar atunci impactul va fi mult mai puternic.

Deocamdată, din dorinţa de a calma companiile de electricitate, ANRE a introdus sintagma „costuri amânate”. Practic, ANRE le reconoaşte acestor companii o serie de cheltuieli, dar nu le include deocamdată în tarife. Surse din piaţă susţin că dacă acum ar fi incluse în tarife toate aceste restanţe, creşterea tarifelor ar fi de aproximativ 60%. În condiţiile în care statul nu îşi onorează obligaţiile, nici pretenţiile de la furnizorii de utilităţi nu pot fi prea mari. Ministerul Economiei, ANRE sau Protecţia Consumato-

rului au mâinile mai mult legate în faţa abuzurilor comise de aceste companii care, în ceea ce priveşte consumatorii captivi, au încă poziţii de monopol.

Reduceri de cheltuieli Pentru a-şi reduce din costuri, companiile de electricitate au început să taie de unde le-a venit mai uşor. De la mentenanţă şi din zona de facturare (citirea, distribuţia şi încasarea facturilor).

Aşa se face că, în cazul unor avarii, timpul de reconectare la reţeaua electrică a crescut de la două ore la 24 de ore în unele situaţii. Următoarea amputare de la cheltuieli, casieriile. Societăţile cu pricina au trecut la lichidarea propriilor casierii, deşi noile modalităţi de plată trebuia puse în practică doar ca o alternativă. Obligaţia de serviciu public, pe care atât companiile de electricitate, cât şi cele de gaze îl prestează, îi garantează clientului citirea, distribuţia şi încasarea facturii la domiciliul său. Pentru această activitate, respectivele companii au

Protectia Consumatorului 9 mânia a închis de la începutul lunii aprilie propria casierie care funcţiona la sediul central. Decizia a fost luată ca urmare a faptului că, în Bucureşti, compania pune la dispoziţia clienţilor săi aproximativ 3.000 de puncte de plată a facturilor. Clienţii companiei au fost inforFirmele sindicatelor maţi în prealabil despre De mai bine de zece ani, acest lucru, se precizează activitatea de citire şi înca- într-un comunicat al comsare a facturilor s-a trans- paniei. Consumatorii au format într-o afacere a fost redirecţionaţi spre două companii, Sindserv bănci, către automate, şi Alt Univers Company către comercianţii din re2002 SA, care au fost ţelele PayPoint şi Payzone, înfiinţate de sindicaliştii în oficiile poştale prevădin energie. zute cu POS-uri etc.

De exemplu, compania Sigur, clienţii pot plăti Electrica le-a atribuit la în aceste locuri factura, începutul anului trecut dar dacă nu o au, atunci celor două companii un apare o problemă. Puţicontract pentru citirea nele ghişee pentru relaţii contoarelor de energie cu clienţii sunt luate cu electrică în valoare de asalt de abonaţi. ANRE a circa 25 milioane de euro. început la sfârşitul anului În plus, cele două compa- trecut un control la GDF nii trebuia să asigure şi Suez Energy România, serviciul de conectare sau pentru a verifica dacă dadeconectare a rău-platni- tele transmise instituţiei cilor. Contractul, încheiat de către companie privind pentru o perioadă de doi unele costuri care ar treani, a fost atribuit prin ne- bui să se regăsească în gociere directă şi prevede tarife corespund cu prestarea acestei activităţi cheltuielile reale. în filialele Electrica Controlul vizează intervaMuntenia Nord, Electrica lul de timp 2007- iunie Transilvania Nord şi Elec- 2011, dar rezultatele se trica Transilvania Sud. lasă încă aşteptate. În plus, Cu un an mai înainte, controlul mai vizează şi o cele două companii ale serie de costuri ale comsindicaliştilor reuşiseră să paniei cu serviciile de obţină şi de la Enel Ener- consultanţă şi situaţia gie SA un contract similar. unor active înstrăinate de Alt Univers şi Sindserv au companie în perioada fost singurele companii amintită. care au depus oferte şi, evident, şi-au adjudecat ANPC nu se cele opt loturi în care a autosesizează fost împărţit contractul.

Situaţia de la casieriile furnizorilor de utilităţi Bătaia de joc a poatr fi sancţionată cu “găzarilor” amenzi de către AutoritaNici la companiile de tea Naţională pentru Progaze situaţia nu este mai tecţia Consumatorilor roză. Clienţii sunt umiliţi (ANPC). zilnic la casieriile furnizoPotrivit reglementărilor rilor. în vigoare, aceste compaGDF Suez Energy Ronii pot fi amendate dacă anumite costuri care se regăsesc în tarifele lor. Prin introducerea autocitirii şi a modalităţilor electronice de plată şi la ghişeele bancare, furnizorii de utilităţi s-au derobat de această responsabilitate, prevăzută şi ea în licenţele ce le-au fost acordate de ANRE.

SA si Electrux SRL, înlocuirea contorilor monofazaţi de energie electrică pentru UTR Constanţa, contract de 3,2 milioane lei semnat cu Enel Distribuţie Dobrogea.

- 16.06.2010, contract înlocuire contori monofazaţi de energie electrică pentru UTR Bucureşti semnat cu Enel Distribuţie Muntenia SA, valoare 5,1 milioane lei.

- 06.02.2010, contract citire contoare atribuit de Enel Distribuţie Muntenia SA, valoare 22 milioane lei.

- 08.10.2010, contract servicii suport pentru activitati comerciale încheiat cu Enel Energie Muntenia Contractele sindicaliştilor SA, valoare 2,8 milioane Sindserv: lei.

- 19.04.2010, înlocuirea - 28.12.2010, două concontorilor monofazaţi de tracte servicii suport penenergie electrică pentru tru activitate comercială EDM, EDB, EDD, contract câştigat împreună cu semnate cu Enel Energie Alt Univers Company SA Muntenia SA, valoare 8 milioane lei. de la Enel Distribuţie - 15.01.2011, contract Muntenia, valoare 5 citire contoare semnat cu milioane lei.

- 18.06.2010, împreună Enel Distribuţie Dobrogea, valoare 4,5 milioane lei. cu Alt Univers Company nu asigură consumatorilor un tratament civilizat, adică atunci când cozile la ghişee sunt permanente, pentru că furnizorul de utilităţi nu asigură un număr corespunzător de puncte de lucru cu publicul. De la vorbă la faptă este însă cale lungă atunci vorbim de autorităţile statului. Deşi foarte mulţi abonaţi se plâng de modul incorect în care sunt trataţi de aceste companii, amenzile aproape că lipsesc cu desăvârşire.

Necunoscându-şi drepturile, abonaţii nu sesizează ANPC, iar aceasta instituţie nu se sesizează din oficiu.

Alt Univers Company 2002: - 27.12.2010, citire contoare semnat cu EON Moldova Distribuţie SA, valoare 9 milioane lei.

- 23.11.2010, servicii de operare date, contract derulat cu EON Moldova Distribuţie, valoare 5,8 milioane lei.

- 29.10.2010, citire contoare şi servicii conexe, FDEE Electrica Distribuţie Transilvania Nord, valoare 2 milioane lei.

- 29.06.2010, reconectare/deconetcare consumatori, EON Moldova Distribuţie, valoare 2 milioane lei.

- 19.04.2010, înlocuire contoare, contract atribuit de Filiala de Intretinere şi Servicii Energetice Electrica Serv S.A, valoare 5 milioane lei.

- 05.03.2010, servicii de încasare şi facturare în casieriile Enel Energie, contract primit de Alt Univers Company 2002 şi Sindserv de la Enel Energie.

Dan IONESCU – Ziarul de Investigații

10 Hunedoara noastra

Puncte cardinale11

D

Cheile Jiețului I

nspirat a mai fost arhitectul lumii atunci când a creionat munţii, dealurile, câmpiile şi apele ţării nostre, dar parcă aşa cum pasiunea şi dragul de frumos s-au revărsat din plin pe pânza dantelată a judeţului Hunedoara, în rare locuri s-a mai pomenit.

Iar în strâmtoarea munţilor, artistul a îngroşat cu creionul său divin cărarea întovărăşită de ape curate, în cadenţe line sau în cascade prăpăstioase, desfătându-ne ochii, mintea şi trupul cu chei care tăinuiesc printre cele mai frumoase privelişti ale naturii.

Un astfel de habitat natural aparte, cu care judeţul nostru se ţine mândru în faţa lumii întregi, este aria naturală protejată pentru decorul său fastuos — Cheile Jieţului.

Pornind de la margine de Petroşani şi Petrila, rezervaţia naturală urmează firul drumului ce leagă Valea Jiului de Voineasa şi care îşi împleteşte calea urcuşului cu apele curate şi perene ale Jieţului, împotriva cărora se răzvrătesc doar curcubeii neobosiţi, păstrăvii muntelui.

Cheile Jieţului au o lungime de circa 4 kilometri şi pot fi

abordate fie dinspre Petrila, prin traversarea patriarhalului sat momârlănesc Jieţ, fie dinspre municipiul Petroşani; pe oriunde ai lua-o, drumurile se unesc pe DN 7A, asfalt ce se încumetă să traverseze muntele chiar şi la cota 2000.

Lăsăm în urmă oraşul, apoi decorul caselor momârlănesti, unele vechi şi simple, altele noi şi moderne, cu ziduri susţinute de bârne de lemn, înegrite de ploi, vânt şi timp. Înaintea ochilor ni se dezvăluie întunecimea şi verticalitatea pereţilor de stâncă, care suscită admiraţia şi curiozitatea de a afla priveliştile tăinuite după primul cot al muntelui. Avem în faţă natura însăşi, cu zone neatinse, feciorelnică şi castă, puternică şi ispititoare. Uităm de tot ceea ce înseamnă, oraş, blocuri, aglomeraţie şi ne închinăm raţiunea şi emoţia acestei frânturi de rai, pe care o explorăm mai ceva ca pe o cutie a Pandorei. Dacă n-ar fi drumul, autovehiculele, vilele, pensiunile şi orice altă urmă de antropic, în aceste chei ne-am afla împărtăşania divină, sub binecuvântarea naturii însăşi.

Putem, însă, visa. Încă de la intrare suntem salutaţi de veşnicul amfitrion gălăgios al cheilor — Jieţul, cu apa obosită de atâtea răstogoliri, de data aceasta adunată în bulboane, povestind prin clipocitul său zbuciumul prin care a trecut pentru a se odihni la picioarele noastre. Şarmul acestor chei este susţinut de cursul acestei ape încărcată de poveste, care se chinuie să-şi străbată drumul de veci prin muntele care o strânge ca într-o chingă. Întovărăşind farmecul căderilor impresionante de apă,

care ne uimesc curbă după curbă, atunci când crezi că ai văzut tot ce se putea vedea, ni se oferă admiraţiei stâncile abrupte, în unele locuri inuman de verticale, şi care ameninţă de veacuri că se vor prăvăli în orice clipă peste drumul omului. Din

când în când, culmile muntelui par a se domoli iar razele soarelui reuşesc să străbată acest mic labirint, eliberând vederii, în înaltul orizontului sugrumat de creste, culmea golaşă şi semeaţă a Parângului.

Indiferent de anotimp, Cheile Jieţului sunt la fel de spectaculoase. Zăpada şi gerul încununează spectacolul naturii cu cascade împietrite în diamant, iar ramurile brazilor nu-si află podoabă mai potrivită decât noienele albe de zăpadă. Îmbrăcate în haina iernii, aceste chei şi-au câstigat pe drept renumele de “aurul alb” al Parângului. Însuşi faptul că această zonă nu este foarte cunoscută, precum altele care s-au bucurat de

notorietate şi au fost vizitate de generaţii de turisti, îi sporesc misterul. Practic, această zonă nu şi-a divulgat încă adevăratul potenţial turistic, deşi mulţi alpinişti aleg stâncile sau gheţarii acestor chei pentru escalade primejdioase, deconec-

tante. E adevărat că drumul ce le străbate este traversat în viteză de autoturisme, însă priveliştile acestor munţi se cer a fi admirate la pas, în liniştea şi răcoarea codrilor de brazi. Altfel, omul nu-şi va afla mântuirea. Un colţ de lume diafan, în spatele munţilor de steril, aur alb dincolo de cel negru. Sălbăticia Cheilor Jieţului e mai plăcută decât orice complex turistic de 5 stele, iar frumuseţea lor se cere împărtăşită, pentru ca mai târziu, impresiile indescriptibile ale acestui colţ de rai să anime amintirile câtor mai multi adoratori ai naturii alpine. Veniţi şi ascultaţi-le povestea, aici, în Hunedoara noastră!

Claudia NICHIȚELEA

intotdeauna a existat o dorință a adevăraților pătrători de comori și bogății ale Văii Jiului, de a găsi soluții pentru păstrarea unor lucruri, locuri și tradiții locale din străvechi timpuri.

Există câteva vechi lăcașe de cult, din secolul al XVIII-lea pe cuprinsul Văii Jiului – Biserica Sânionilor, biserica din Sălătruc, biserica Izvorul Tămăduirii din Petroșani, biserica din Bărbăteni –, cu statul de obiecte de patrimoniu.

Au existat numeroase case vechi, așanumite ”cule cu ocol închis”, de origine dacică, dispărute în timp. Locuri și clădiri care pot oferi vizitatorilor posibilitatea de a admira monumentele strămoșești, unice și reprezentative, care dovedesc cu prisosință vechimea neîntreruptă a urmașilor autentici pe întinsul Văii Jiului.

Chiar dacă, mai ales în anii comunismului, multe astfel de locuri de patrimoniu au dispărut sau au rămas de izbeliște, au existat oameni cu dragoste și interes pentru conservarea și redarea într-un circuit normal a acestor valori.

După anul 1989, prin strădaniile părintelui Octavian Pătrașcu, au fost demarate demersurile construirii unei noi biserici, în parohia Livezeni.

După aproape cinci ani de pregătiri și documentații tehnice, în ziua de Sf. Mc. Varvara din 4 decembrie 1994 a fost pusă piatra de temelie a viitoarei biserici. S-a ridicat o biserică pe două nivele, o biserică proiectată de arhitectul Nicolae Goga.

Sfințirea noii biserici, de către Î.P.S. Teoctist, patriarhul României a avut loc pe 7 oc-

Muzeul etnografic de la ”Sf. Varvara” tombrie 2001. Același preot Pătrașcu nu a renunțat la visul său mai vechi, acela de a înființa un Muzeu Etnografic. Astfel, preasfinția sa a făcut cercetări prin zona momârlanilor, găsind în satul Sălătruc o ultimă casă veche cu așa-numitul ”meștergrindă”, în cătunul Bârăieci, sus pe deal, în fața gării Livezeni.

Casa are o vechime de peste două sute de ani, după spusele familiei Iacob și Ioana Nătângă, care au trăit 90 de ani. Ioana Nătângă a spus că s-a născut și a trăit în

această gospodărie, la fel părinții și bunicii ei.

Urmașii săi, Lucreția Nătângă-Dragomir, nepoții Ioana și Petru Luca, după ce și-au construit o casă nouă, au oferit vechea locuință, care a fost instalată în curtea parohială a bisericii ”Sf. Varvara”, restaurarea făcându-se sub conducerea meșterului Aurel Vreja.

După ce seculara casă momârlănească a fost ”văcălită și văruită cu vinețeală”, s-a început amenajarea muzeului, cu sprijinul substanțial a Leanei Mălinesc și al lui Petru Gălățan din Slătinioara, adevărați păstrători ai patrimoniului local.

În același timp, în partea sudică a bisericii, s-a construit o copie fidelă a unei stâne locale, întregul complex monahal fiind împrejmuit cu un monumental gard din piatră de Jiu cu contraforturi.

Muzeul momârlanului de la Slătinioara O altă colecție cu rezonanțe etnografice, de mare spectaculozitate, se află în satul Slătinioara. Urmând firul drumului dinspre Petroșani, în sus pe lângă Liceul de Informatică, ai senzația că te întorci în timp. În timpul străvechi al localității devenită municipiu, în timpul acelor comunități de oameni care au creat vatra Petroșaniului. Case tradiționale, grădini pe coame de dealuri, curți frumoase cu căpițe de fân.

Drumul îngust de la fosta școală din Slătinioara ne duce la un moment dat spre un loc unde se va vedea pregnant amprenta omului, din locul unde ne atrage atenția titulatura de Muzeul Momârlanului. Practic, ca să folosim un termen generic, ea face parte dintr-un complex gospodăresc frumos amenajat, cu o clădire în care se află o sală încăpătoare, pentru a primi câteva zeci de oaspeți, în jur aflându-se și câteva căsuțe cochete, gata de a primi musafiri. Dar ceea ce îți atrage în mod deosebit atenția este o veche locuință tipic momârlănească, o construcție realizată după tehnicile de acum un veac și jumătate, din lemn, bine păstrată prin grija lui petru Gălățan și a Ilenei Mălinesc, cei care au reușit să conserve acest, putem să-i spunem, monument arhitectonic local.

Când îi treci pragul, pătrunzi într-o lume a satului momârlănesc autentic. Zeci și sute de costume tradiționale, de diferite mărimi, ce se pierd în negura vremii, stau frumos așezate în odaia principală, fie pe perete, fie pe păpuși. O serie de obiecte casnice, începând de la cântare și fiare de călcat, până la obiecte de tors sau de bucătărie, întregesc imaginea arhaică a Văii Jiului de altădată.

Greu de descris, indicat de vizitat!

Iată două locuri de patrimoniu, nu întâmplător aflate în puncte cardinale diferite, Slătinioara și Livezeni, care prin strădania și interesul unor oameni cu iubire de locurile natale, au creat un spațiu etnografic ce păstrează pentru generația actuală și cele de viitor, imaginea unor locuri unde din vremuri străvechi a existat o viață de comunitate.

Vă recomandăm vizitarea lor.

Genu TUȚU

10 Hunedoara noastra

Puncte cardinale11

D

Cheile Jiețului I

nspirat a mai fost arhitectul lumii atunci când a creionat munţii, dealurile, câmpiile şi apele ţării nostre, dar parcă aşa cum pasiunea şi dragul de frumos s-au revărsat din plin pe pânza dantelată a judeţului Hunedoara, în rare locuri s-a mai pomenit.

Iar în strâmtoarea munţilor, artistul a îngroşat cu creionul său divin cărarea întovărăşită de ape curate, în cadenţe line sau în cascade prăpăstioase, desfătându-ne ochii, mintea şi trupul cu chei care tăinuiesc printre cele mai frumoase privelişti ale naturii.

Un astfel de habitat natural aparte, cu care judeţul nostru se ţine mândru în faţa lumii întregi, este aria naturală protejată pentru decorul său fastuos — Cheile Jieţului.

Pornind de la margine de Petroşani şi Petrila, rezervaţia naturală urmează firul drumului ce leagă Valea Jiului de Voineasa şi care îşi împleteşte calea urcuşului cu apele curate şi perene ale Jieţului, împotriva cărora se răzvrătesc doar curcubeii neobosiţi, păstrăvii muntelui.

Cheile Jieţului au o lungime de circa 4 kilometri şi pot fi

abordate fie dinspre Petrila, prin traversarea patriarhalului sat momârlănesc Jieţ, fie dinspre municipiul Petroşani; pe oriunde ai lua-o, drumurile se unesc pe DN 7A, asfalt ce se încumetă să traverseze muntele chiar şi la cota 2000.

Lăsăm în urmă oraşul, apoi decorul caselor momârlănesti, unele vechi şi simple, altele noi şi moderne, cu ziduri susţinute de bârne de lemn, înegrite de ploi, vânt şi timp. Înaintea ochilor ni se dezvăluie întunecimea şi verticalitatea pereţilor de stâncă, care suscită admiraţia şi curiozitatea de a afla priveliştile tăinuite după primul cot al muntelui. Avem în faţă natura însăşi, cu zone neatinse, feciorelnică şi castă, puternică şi ispititoare. Uităm de tot ceea ce înseamnă, oraş, blocuri, aglomeraţie şi ne închinăm raţiunea şi emoţia acestei frânturi de rai, pe care o explorăm mai ceva ca pe o cutie a Pandorei. Dacă n-ar fi drumul, autovehiculele, vilele, pensiunile şi orice altă urmă de antropic, în aceste chei ne-am afla împărtăşania divină, sub binecuvântarea naturii însăşi.

Putem, însă, visa. Încă de la intrare suntem salutaţi de veşnicul amfitrion gălăgios al cheilor — Jieţul, cu apa obosită de atâtea răstogoliri, de data aceasta adunată în bulboane, povestind prin clipocitul său zbuciumul prin care a trecut pentru a se odihni la picioarele noastre. Şarmul acestor chei este susţinut de cursul acestei ape încărcată de poveste, care se chinuie să-şi străbată drumul de veci prin muntele care o strânge ca într-o chingă. Întovărăşind farmecul căderilor impresionante de apă,

care ne uimesc curbă după curbă, atunci când crezi că ai văzut tot ce se putea vedea, ni se oferă admiraţiei stâncile abrupte, în unele locuri inuman de verticale, şi care ameninţă de veacuri că se vor prăvăli în orice clipă peste drumul omului. Din

când în când, culmile muntelui par a se domoli iar razele soarelui reuşesc să străbată acest mic labirint, eliberând vederii, în înaltul orizontului sugrumat de creste, culmea golaşă şi semeaţă a Parângului.

Indiferent de anotimp, Cheile Jieţului sunt la fel de spectaculoase. Zăpada şi gerul încununează spectacolul naturii cu cascade împietrite în diamant, iar ramurile brazilor nu-si află podoabă mai potrivită decât noienele albe de zăpadă. Îmbrăcate în haina iernii, aceste chei şi-au câstigat pe drept renumele de “aurul alb” al Parângului. Însuşi faptul că această zonă nu este foarte cunoscută, precum altele care s-au bucurat de

notorietate şi au fost vizitate de generaţii de turisti, îi sporesc misterul. Practic, această zonă nu şi-a divulgat încă adevăratul potenţial turistic, deşi mulţi alpinişti aleg stâncile sau gheţarii acestor chei pentru escalade primejdioase, deconec-

tante. E adevărat că drumul ce le străbate este traversat în viteză de autoturisme, însă priveliştile acestor munţi se cer a fi admirate la pas, în liniştea şi răcoarea codrilor de brazi. Altfel, omul nu-şi va afla mântuirea. Un colţ de lume diafan, în spatele munţilor de steril, aur alb dincolo de cel negru. Sălbăticia Cheilor Jieţului e mai plăcută decât orice complex turistic de 5 stele, iar frumuseţea lor se cere împărtăşită, pentru ca mai târziu, impresiile indescriptibile ale acestui colţ de rai să anime amintirile câtor mai multi adoratori ai naturii alpine. Veniţi şi ascultaţi-le povestea, aici, în Hunedoara noastră!

Claudia NICHIȚELEA

intotdeauna a existat o dorință a adevăraților pătrători de comori și bogății ale Văii Jiului, de a găsi soluții pentru păstrarea unor lucruri, locuri și tradiții locale din străvechi timpuri.

Există câteva vechi lăcașe de cult, din secolul al XVIII-lea pe cuprinsul Văii Jiului – Biserica Sânionilor, biserica din Sălătruc, biserica Izvorul Tămăduirii din Petroșani, biserica din Bărbăteni –, cu statul de obiecte de patrimoniu.

Au existat numeroase case vechi, așanumite ”cule cu ocol închis”, de origine dacică, dispărute în timp. Locuri și clădiri care pot oferi vizitatorilor posibilitatea de a admira monumentele strămoșești, unice și reprezentative, care dovedesc cu prisosință vechimea neîntreruptă a urmașilor autentici pe întinsul Văii Jiului.

Chiar dacă, mai ales în anii comunismului, multe astfel de locuri de patrimoniu au dispărut sau au rămas de izbeliște, au existat oameni cu dragoste și interes pentru conservarea și redarea într-un circuit normal a acestor valori.

După anul 1989, prin strădaniile părintelui Octavian Pătrașcu, au fost demarate demersurile construirii unei noi biserici, în parohia Livezeni.

După aproape cinci ani de pregătiri și documentații tehnice, în ziua de Sf. Mc. Varvara din 4 decembrie 1994 a fost pusă piatra de temelie a viitoarei biserici. S-a ridicat o biserică pe două nivele, o biserică proiectată de arhitectul Nicolae Goga.

Sfințirea noii biserici, de către Î.P.S. Teoctist, patriarhul României a avut loc pe 7 oc-

Muzeul etnografic de la ”Sf. Varvara” tombrie 2001. Același preot Pătrașcu nu a renunțat la visul său mai vechi, acela de a înființa un Muzeu Etnografic. Astfel, preasfinția sa a făcut cercetări prin zona momârlanilor, găsind în satul Sălătruc o ultimă casă veche cu așa-numitul ”meștergrindă”, în cătunul Bârăieci, sus pe deal, în fața gării Livezeni.

Casa are o vechime de peste două sute de ani, după spusele familiei Iacob și Ioana Nătângă, care au trăit 90 de ani. Ioana Nătângă a spus că s-a născut și a trăit în

această gospodărie, la fel părinții și bunicii ei.

Urmașii săi, Lucreția Nătângă-Dragomir, nepoții Ioana și Petru Luca, după ce și-au construit o casă nouă, au oferit vechea locuință, care a fost instalată în curtea parohială a bisericii ”Sf. Varvara”, restaurarea făcându-se sub conducerea meșterului Aurel Vreja.

După ce seculara casă momârlănească a fost ”văcălită și văruită cu vinețeală”, s-a început amenajarea muzeului, cu sprijinul substanțial a Leanei Mălinesc și al lui Petru Gălățan din Slătinioara, adevărați păstrători ai patrimoniului local.

În același timp, în partea sudică a bisericii, s-a construit o copie fidelă a unei stâne locale, întregul complex monahal fiind împrejmuit cu un monumental gard din piatră de Jiu cu contraforturi.

Muzeul momârlanului de la Slătinioara O altă colecție cu rezonanțe etnografice, de mare spectaculozitate, se află în satul Slătinioara. Urmând firul drumului dinspre Petroșani, în sus pe lângă Liceul de Informatică, ai senzația că te întorci în timp. În timpul străvechi al localității devenită municipiu, în timpul acelor comunități de oameni care au creat vatra Petroșaniului. Case tradiționale, grădini pe coame de dealuri, curți frumoase cu căpițe de fân.

Drumul îngust de la fosta școală din Slătinioara ne duce la un moment dat spre un loc unde se va vedea pregnant amprenta omului, din locul unde ne atrage atenția titulatura de Muzeul Momârlanului. Practic, ca să folosim un termen generic, ea face parte dintr-un complex gospodăresc frumos amenajat, cu o clădire în care se află o sală încăpătoare, pentru a primi câteva zeci de oaspeți, în jur aflându-se și câteva căsuțe cochete, gata de a primi musafiri. Dar ceea ce îți atrage în mod deosebit atenția este o veche locuință tipic momârlănească, o construcție realizată după tehnicile de acum un veac și jumătate, din lemn, bine păstrată prin grija lui petru Gălățan și a Ilenei Mălinesc, cei care au reușit să conserve acest, putem să-i spunem, monument arhitectonic local.

Când îi treci pragul, pătrunzi într-o lume a satului momârlănesc autentic. Zeci și sute de costume tradiționale, de diferite mărimi, ce se pierd în negura vremii, stau frumos așezate în odaia principală, fie pe perete, fie pe păpuși. O serie de obiecte casnice, începând de la cântare și fiare de călcat, până la obiecte de tors sau de bucătărie, întregesc imaginea arhaică a Văii Jiului de altădată.

Greu de descris, indicat de vizitat!

Iată două locuri de patrimoniu, nu întâmplător aflate în puncte cardinale diferite, Slătinioara și Livezeni, care prin strădania și interesul unor oameni cu iubire de locurile natale, au creat un spațiu etnografic ce păstrează pentru generația actuală și cele de viitor, imaginea unor locuri unde din vremuri străvechi a existat o viață de comunitate.

Vă recomandăm vizitarea lor.

Genu TUȚU

12 Regional

Transilvania pe care n‐o știți!

Deltă la Cluj, un loc misterios și amenințat

Î

n văioagele Fizeșului, undeva la doar 40 de kilometri de Cluj, s-au adunat în smârcurile mlaștinilor 10 mii de ani de viață. Numai Dumnezeu știe cum a ales ca în locul acesta deluros să se formeze cel mai întins stufăriș de baltă, după Delta Dunării.

De la sfârșitul erei glaciare acolo se ascunde unul din izvoarele primordiale ale vieții: sute de specii de păsări, de insecte și plante care îmbogățesc lumea. Unele extrem de rare.

Dar într-o singură noapte flăcările au mistuit stuf și păduri și au pus capăt unui lung travaliu în care viața ieșea din burta pământului, nestingherită. Locurile acelea, mai mult necunoscute omului decât cunoscute, un fel de cuibar primordial protejat de mlaștină și sălbăticie, riscă să devină acum un pământ sterp dacă acolo nu mai ajung apele de pe versanții dealurilor, dar ajung flăcările puse de mâna omului. 600 de hectare de stufăriș, pădure, stepă. Din care 300 au ars în câteva zile și

nopți la începutul acestei veri. „Ignoranța este mai rea decât orice. Ai impresia că o gâză nu are importanță, că un vierme sau un bâtlan e nimic pentru viața ta, dar închide ochii și imaginează-te trăind fără un cântec de privighetoare, fără un corb pe cer sau cuiburile fără nicio barză!

Ar fi un coșmar, nu? Evoluția noastră pe pământ și a întregului ecosistem depinde de fiecare gâză în parte. Depinde de fiecare vierme, el este o verigă într-un lanț. Are un rol al lui. Ca și noi. ” - Alin David, biolog Cum a rezistat un imens cuibar primordial în mijlocul Transilvaniei Sunt 12 cercetători care scormonesc mlaștina, caută secretele ei și fac un plan de dezvoltare durabilă a rezervației, un plan bazat pe trezirea interesului comunității locale pentru valoarea locului și potențarea lui în viitor. Sunt două organizații neguvernamentale care au în custodie rezervația și-n primăvara

vegetația se mai poate reface, mașini și ateveuri, drumul se aceasta au făcut un proiect cuiburile păsărilor și încăpățânează să nu-i ajute pentru a accesa fonduri euprea mult. Dar au ținut izolate viețuitoarele, nu. ropene, iar de la 1 iulie s-a Stufărișul îl vezi de sus, de semnat contractul pentru 500 de curiozitatea omului și pe deal. E ca o mare verde din câteva sute de hectare de de mii de euro. care te aștepți să iasă peștii. rezervație naturală, scăpată ca Pământ și atât. Cât vezi cu Foșnetul lui are ceva liniștitor prin minune. Numai că acum ochii. Dar ceva anume face ca și ademenitor, pare că te el să arate altfel pe fiecare Asociația EcoTransilvania a absorbe, ca o șoaptă petic încălzit de soare. ancestrală. Pământul abia Păduri, lanuri de porumb demarat un proiect pe axa priomuiat de ape al mlaștinii și floarea soarelui, fânețe ritara 4 pe sectorul de mediu, prin care va inventaria toate mustea altădată, iar stuful și câmpuri cu flori, un era gros, ca pe deget, peisaj romantic, domes- speciile de păsări din stufărișul de la Sic și va amenaja trasee turAcum e firav și atacat de ticit de mâna omului, istice ecologice pentru pasionați. alte plante. Cercetătorul frumos ca în cărți, Cele două obiective ale proiec- Alin David, unul dintre colorat și parfumat. tului sunt dezvoltarea turismului custozii Deltei ArdealuPeisajul care însoțește lui, dă un mănunchi de drumul spre Stufărișul de ecologic și măsuri de protejare a la Sic seamănă izbitor cu speciilor care trăiesc în stufărișul stuf la o parte și arată pământul mai mult uscat sudul Franței, l-ar gusta de la Sic. Pentru aceasta, memal mlaștinii: „Vedeți, e tot din plin orice turist. brii asociației vor face un Doar că șoseaua este recensământ al tuturor speciilor mai puțină apă, mlaștina se ridică, s-a colmatat, iar plină de gropi, ruptă, de vietăți care trăiesc aici, vor firul subțire arată că ar surpată pe zeci de metri, vedea dcare sunt nevoile acestor trebui tăiat ca să se reviinfernală. E un drum specii și ce măsuri trebuie să ia goreze, în porțiuni stajudețean de care nu s-a pentru a le proteja. În plus, vor bilite cu atenție, ca să nu apucat nimeni în ultimii demara o acțiune de deranjăm habitatul zeci de ani, să-l repare. conștientizaare a localnicilor și păsărilor, dar să putem reAu umplut hârtoapele cu turiștilor privind importanta vigora plantele.” pietriș pe care apele l-au acestei zone unice în regiune. dus la vale cu prima Potrivit proiectului, fiecare cus- Dincolo de marginea ocazie. Primarul din Sic tode de arie protejată trebuie să fragilă a punții, care dă și spune că drumul spre co- întocmească un plan de manage- ea semne de putreziciune după aproape zece ani de muna sa a fost dintotde- ment, adică o serie de măsuri de una o problemă: poate conservare și protecție a zonei pe când a fost făcută, sub perdeaua de stuf, se aspentru că a fost atât de care o administrează. prost, locurile lor au Proiectul se va derula intre anii cund în hățișul lui peste 100 de specii de păsări. rămas izolate și acolo 2012 si 2014, are o valoare de Cercetătorii au făcut s-au păstrat cel mai bine 500.000 de euro, din care 80% cărări anume prin tradițiile. Oamenii încă sunt fonduri europene, iar 20% mlaștină, doar de ei mai ies pe stradă în port reprezintă finanțare știute, pe unde cutreieră popular, se căsătoresc guvernamentală. locurile spre cuiburile pe după reguli stricte și care le monitorizează. lipsa apei și focurile puse de foarte rar știu limba română. „Vedeți, când eu eram copil, ciobani, după spusele Drumurile proaste i-au ținut nu aveam calculator și intersătenilor, pun în pericol pe sicani într-o cultură net, trăiam într-un orășel din străveche, izolată de civilizație Stufărișul de la Sic, păsările și Ardeal și n-aveam ce face decât animalele de acolo. Dacă și astăzi, deși sicanii au toți

Regional 13 avea experiențe unice, pe care să mă uit după porumbei, rân- parte. Depinde de fiecare vierme, el este o verigă într-un să le duci cu tine în lumea dunele, berze și tot felul de sterilă dintre blocuri și să te lanț. Are un rol al lui. Ca și gâze. Bucuriile mele de copil simți mai bogat, mai om. Ce, noi”, crede tânărul custode. astea au fost, să mă uit cum nu poți vâna și cu zboară o pasăre pe cer. aparatul de fotografiat?

Nu mi-a trecut nici acum: Cum dispare lumea Stai la pândă și când ia uitați-vă la stârcul ăla, Adusesem cu mine ghiduri de acolo sus, spre deal! Nu teren pentru flora și fauna locală, apare stârcul, pac, i-ai făcut o poză! E miracol mai sunt decât două toate publicate în anul 1970. perechi, focul i-a făcut să Odată ajuns în jungla hawaiană ce faci tu, oprești timpul în loc, pui în seiful unise restrângă și nu le e am avut un șoc: cărțile mele bine, să sperăm că nu se listau specii care disparuseră sau versului o mărturie. De întâmplă ceva rău cu ei, erau pe cale de dispariție. Timp tine depinde să știi să iei de la lume ce ți-a dat ea că supraviețuiesc. Să știți de 6 zile am mers în pădure că pe aripile lor duc zilnic spunându-mi: „Dacă am mai frumos! Ori asta echilibrul acestei lumi. rabdare cu siguranță voi vedea o înveți aici, pe câmpuri!”

Cercetătorii custozi Cineva spunea: dacă-i mulțime de specii”, dar din s-au gândit să înceapă faci rău Pământului nu lui păcate am văzut foarte puține. educația ecologică cu îi va fi rău, ci ție!”

De fapt, în Hawaii-ul zilelor copiii. Și nu în sensul Alin David are 36 de noastre au mai rămas doar 10 ani, o poftă teribilă de specii native de păsări, și încă 10 strâmt a ceea ce știau ei viață, predă la Facultatea care se zbat pentru supraviețuire. până acum despre ecolode Biologie și e încântat Deodată, această discuție despre gie, cum că ea ar însemna să strângi gunoaie și să să vorbescă de păsările dispariția păsărilor devenea faci curat. Da, este imlui: Delta e de vină! și foarte reală.

Oriunde întâlneai portant și asta, dar ecolorâde. Bun, dar să revenim biologi la o ceașcă de cafea, gie înseamnă cunoaștere la problemele ei: dacă apărea același subiect de și respect pentru natură, omul nu se împrietenește conversație: „Îți imaginezi cum toate formele ei. cu ea, va fi o mare arăta Hawaii-ul înainte, cu 150 în „Am avut copii cu mine, problemă. Fiecare zi care specii de păsări și 1.500 de specii spune David, eu trece aduce noi provocări. de plante?” urmăream pasărea și le Colmatarea mlaștinii, Asta mi-a schimbat viața. spuneam lor să scrie în puntea care trebuie – Stuart L. Pimm, biolog caiet, treceau notițele în refăcută, foișorul și fișe. În felul acesta se educația, mai ales simțeau utili, importanți, dar și educația. David crede că de „Nu vrem să le spunem oaînvățau în același timp. ” acolo trebuie început. Copiii menilor în primul rând ce să Satul trăiește oarecum paratrebuie să înțeleagă primii cât nu facă, ci ce pot să facă, lel cu viața din stuf. Altădată de importantă este natura și in- continuă Alin David. Pot iubi de acolo își luau sătenii stuf tegritatea ei, pentru că atunci locul acesta, pot să se bucure pentru acoperit casele. Acum când vor fi mari nu vor mai de el fără să-l distrugă. Ne nu mai sunt decât câteva care face rău și la rândul lor își vor gândim să facem acolo, în mai poartă pe capul lor mărturia unui meșteșug mort odată cu bătrânii cunoscători. „Nu era simplu să faci un acoperiș de stuf ”, ne spune domnul Marton, „era greu dar era un lucru bun, ținea cald iarna și răcoare vara, nu ca ăsta de tablă. Și nu costa nimic, îl făceai cu mâna ta.” Mergeau bărbații la tăiat de stuf toamna, când plecau păsările în țările calde, tăiau în zig-zag ca să nu se usuce terenul, să lase umbră și să se regenereze frumos. În fiecare an pe altă cărare. Acum nu mai fac așa ceva. Doar un olandez nebun a venit în sat putea educa altfel copiii. căsuța de lemn, un centru de să-și facă o casă acoperită cu „Ignoranța este mai rea decât informare de unde turiștii să stuf. Toți s-au uitat cruciți la el. orice. Ai impresia că o gâză nu poată lua pliante, fotografii, Cine să i-o facă? „În sfârșit”, are importanță, că un vierme materiale informative și spune domnul Marton, „o fost sau un bâtlan e nimic pentru echipamente pentru «bird frumos că i-o plăcut la noi, iar viața ta, dar închide ochii și watch». Păsările pot fi văzute casa i-o face-o careva, că nu o imaginează-te trăind fără un fără să le deranjezi. Fără să le cântec de privighetoare, fără un omori. Stai pe deal, e un peisaj rămas casă neacoperită și copil corb pe cer sau cuiburile fără mirific, te relaxezi, te uiți la cer, nenăscut!”

Primarul Sallai Janos este nicio barză! Ar fi un coșmar, poate nu l-ai mai văzut demult supărat pe oieri, crede că ei au nu? Evoluția noastră pe și cu binoclul vezi un uliu, un dat foc la câmpurile Pământ și a întregului ecosisbâtlan, un lăcar. Vezi într-o zi rezervației. „Așa erau tem depinde de fiecare gâză în ce n-ai văzut toată viața. Poți

obișnuiți, ca să regenereze iarba, dar la noi nu se poate, noi avem rezervație naturală, nu poți face ce te taie pe tine capul.” A avut zile de foc la propriu până când au reușit pompierii să stingă incendiul iar pagubele sunt imense: 300 de hectare de pădure și stuf.

Apoi, cea mai mare problemă legată de locul cu stuf vine de la lipsa apei. „Altă dată era și luciu de apă, sus, la strâmtori, acum nu mai este. Acolo era pește, pescuiau oamenii cât vroiau, nu se termina niciodată, ba spălau și cânepa acolo la ape, la strâmtori, că pe atunci cultivau cânepa, țeseau în casă și aveau nevoie de fir.

Acum nu mai este strop de acumulare, iar stufărișul s-a

ridicat pentru că s-a colamatat și apa nu se mai coboară acolo.

Apa de pe versanți se adună și intră în sat, inundă casele. În ultimii ani am avut nenorociri de astea. Noi am mers cu oamenii din sat și am decolmatat cu uneltele noastre vreo 500 de metri, chiar la intrarea în sat, dar trebuie pe cel puțin doi kilometri, și cu utilaje, cu mașini, nu se poate cu mâna.

Ori noi nu avem bani pentru așa ceva. La primărie nu sunt bani nici pentru salarii, dar de o lucrare atât de mare. În orice caz, vă dați seama ce s-a adunat acolo, dacă locul n-a mai fost decolmatat din ’65?”

Ruxandra Hurezean – Transilvania Reporter

„Este important să trăim în armonie cu natura, pentru că, altfel, răul pe care omul poate să i-l facă, dacă i-l face, este ireversibil. Greșelile față de astfel de locuri sunt fatale, asupra lor nu mai poți reveni. Și greșești față de 10 mii de ani de viață continuă, miraculoasă!” – Alin David

14 Cultura

CONEXIUNI T

răgând cu ochiul prin oglinda magică a tre‐ cutului, prezentului şi viitorului, am putut observa o poveste interesantă a unor oameni ca şi noi, oameni răpuşi de propriile lor invenţii. În urma cultivării propriu‐ lui eu , oamenii au început din ce în ce mai mult să se închidă în ei şi să se separe unii faţă de ceilalţi acceptând ca unica lor familie, bucurie şi eliberare să le fie tehnolo‐ gia. Acest fapt a rupt multe legături şi a pus multe bariere între oameni, iar aceasta m‐a făcut pe mine să vă povestesc despre oamenii tehnologiei.

Cândva, într‐un orăşel, nu departe ca timp şi spaţiu, trăiau mai multe tipuri de oameni. Unii erau numiţi cei cu peniţa, “Clasicii sau Visătorii”, alţii cei de pe cablu și antene sau “Analogii “ şi o a treia categorie erau cei cu cardurile şi cipurile sau “Digitalii” .

Bineînţeles că mai exista o subcategorie numită “Intru‐ şii”. Când v‐am spus că nu erau departe ca timp şi spaţiu, de fapt voiam să vă atrag atenţia că oamenii tehnologiei trăiau în acelaşi oraş, pe aceeaşi planetă, şi

totuşi, fiecare era închis în lumea din categoria căreia‐i făcea parte. Unii din ei trăiau separaţi de familii datorită alegerii tehnologiei care‐i băga automat în categoria pe care hotărau să o aleagă încă din fragedă pruncie.

Bineînţeles că la baza alegerii statutului stătea educaţia ce o primea fiecare.

O parte reuşea să se ghideze după sfaturile părinţilor şi cele ale fraţilor, dar mai erau şi unii ce‐şi părăseau catego‐ ria căutând experienţele altor tehnologii, doar că aceştia ajungeau cel mai rău, căci ei deveneau parte din subcategorie.

Li se spunea Intrușii deoarece era o ruşine să‐ţi părăseşti tehnologia, chiar dacă ţi se dădea aşa‐zisul drept de a decide. Intruşii trăiau o viaţă mizeră şi erau chinuiţi. Aş putea spune că trăiau în sclavie, căci atât de desconsideraţi erau de către familii şi restul tehnologizaţilor, încât trăiau de pe‐o zi pe alta.

Bineînţeles, ca în orice cate‐ gorie de pe planetă, şpaga era la ea acasă, iar mita era acceptată din când în când în scopuri caritabile. Astfel, cei care voiau cu tărie să revină la categoria de tehnologie cu

care au crescut, puteau face acest lucru mituind pe unii şi alţii prin diferite şiretlicuri, astfel încât nu‐ mele familiei lor să nu le fie pătat sau să nu mai fie desconsideraţi şi priviţi ca o subcategorie. Se practicau fel şi fel de învârteli, astfel încât unii chiar reveneau la tehnologiile lor ca şi când nu ar fi fost niciodată intruşi. Şi cum oamenii tehnologizaţi ţineau la eul şi la imaginea lor, tot mai des practicau mita, care de cele mai multe ori în loc să repare o stricăciune , provocau un dezastru.

Acest lucru s‐a întâmplat şi în familia regală a digi‐ talilor, unde trăia şi doamna Page F. Spun doamna Page şi doar iniţiala F, deoarece nu vreau încă să vă dezvălui nu‐ mele ei intreg, dar staţi liniştiţi, căci am să o fac, dar mai târziu.

Familia doamnei Page, ca şi restul familiilor tehnolo‐ gizate, trăiau cu zâmbete false şi fiecare era preocupat numai de el. Tehnologia a separat oamenii chiar şi de propria lor personalitate, făcandu‐i astfel închişi în ei, frustraţi şi răi.

Doamna Page a fost cumpărată prin mită de catre mama ei, şi readusă la tehnologia cu care crescuse, dupa ce fugise să experi‐ menteze viaţa cu alte tehnologii. Doamna Page trăia evident în subcategorie deoarce fugise în lume. În ciuda autoexilării ei, ea ex‐ perimenta trăiri intense de dragoste şi bucurie atunci când îşi îngrijea prietenii .

Majoritatea erau bătrâni şi copii care nu se puteau des‐ curca singuri. Din cauza mândriei mamei sale, doamna Page F a fost readusă acasă, după ce, în se‐ cret, i‐a fost plătit dreptul de a reveni la digitali. S‐a rein‐ tegrat uşor, căci nu‐i fusese pătat numele, deoarece mama sa minţise toată lumea cum că Page F ar fi plecată în străinătate la nişte studii.

Când trăia în subcategorie, avea o altă identitate , tocmai de teama să nu fie găsită de ai săi. Iată totuşi că puterea mitei a învins şi nişte băieţi ce o ştiau au recunoscut‐o după descrierile mamei sale,

şi din cauza sărăciei au fost cumpăraţi.

Doamna Page F a conti‐ nuat să sufere pentru cei din subcategorii, şi din cauza aceasta s‐a închis în ea şi a devenit ca şi ceilalţi, ig‐ norându‐şi chiar propriul copil şi trăind în aroganţă. Şi‐a numit copilului Destiny, care în româneşte înseamnă ”destin”, ştiind că destinul a fost unicul care a făcut ca ea sa trăiască în suferinţă. Fără ca măcar să realizeze, dădea vina pe copilul ei pentru absolut orice.

Destiny suferea enorm, şi deşi era din categoria superioară, moştenise ceva ce mama lui uitase că deţine: dragostea, iertarea şi răbdarea.

Destiny mergea la o şcoală privată de digitali, avea mulţi prieteni, doar că majoritatea erau aroganţi. Destiny era o fire închisă, dar care ştia să zâmbească pentru a‐i face pe alţii fericiţi. În sinea lui suferea enorm, dar totul s‐a schimbat de când l‐a cunos‐ cut pe poreclitul Antenuţă, băiatul cu cablu.

Antenuţă făcea parte din populaţia analogilor, dar in‐ imioara sa era una specială.

Cu siguranţă că naivitatea lor a fost cea care i‐a făcut să se împrietenească aşa uşor. Un prieten foarte bun al lui Antenuţă era un bătrân din categoria celor clasici.

Domnul Pen avea o privire blajină, ochii lui erau sticloşi şi păreau a fi cufundaţi mereu în lacrimi. Cei trei au petrecut mult timp împreună şi s‐au cunoscut atât de bine încât şi‐au dorit să se poată întâlni din ce în ce mai des, doar că doreau să o poată face şi fără a se mai ascunde. Bătrânelul le spunea adesea poveşti din viaţa lui, iar copilaşii luau fiecare povestioară drept învăţătură. În mod normal, cei trei nu ar fi trebuit să petreacă timp comunicând unii cu ceilalţi. Fiecare tehnologie trebuia să‐şi păstreze resursele şi, de teamă ca nu cumva să fie scăpate unele idei, le era interzisă cu desăvârşire comnicarea. Într‐o zi, pe cînd bătrânul le spunea o poveste, iar ei erau foarte atenţi, se

întâmplă ceva. Bătrânul Pen se opri brusc şi apoi râse haotic. Speriaţi, copiii au crezut că acesta a înnebunit, dar mai apoi, el,radiind de fercire, le spuse că are o idee. Împreună cu copilaşii, a dezvoltat ideea şi au pus‐o în aplicare. Cu peniţa , a făcut o schiţă pe care i‐a înmânat‐o băieţelului de pe cablu să o împartă analogilor şi a dat‐o şi celui digital care a prezen‐ tat‐o şi el alor săi. Bătrânul a prezentat la rândul său proiectul Visătorilor, şi aceştia au fost bucuroşi să accepte planul. Băieţelul de pe cablu a sunat şi adunat toată lumea şi le‐a prezentat schiţa. Digitalii, după lungi scanări, au acceptat şi ei. Cu toate că li s‐a cerut aprobarea tuturor, părerea decisivă tre‐ buia dată de către digitali, căci ei erau cei mai mari în rang.

Astfel, digitalii, dându‐se cei mai deştepţi, au creat o pagină pe internet numită după numele familiei regale.

Doamna Page putea fi fericită din nou, căci se dăduse dreptul la comuni‐ care şi la alegerea dorită a tehnologiei. Astfel, nu mai existau subcategorii. Pagina aceasta a dat startul comunicării între categorii.

Pagina de internet a fost numită după numele de fa‐ milie a doamnei Page, cum v‐am mai spus, iar acesta era Facebook.Toate categoriile s‐au adunat. Erau prezenţi chiar şi cei din subcategorii, semnând astfel un armistiţiu. După încheierea armistiţiului, bătrânul visător a zâmbit sarcastic şi a mormăit ceva. Într‐un final, s‐au bucurat cu toţii şi au încercat să trăiască cât mai aproape unul de celălalt prin intermediul Facebook‐ului.

Poate vă întrebaţi ce e cu finalul acesta , dar am să mă furişez din nou,trăgând cu ochiul, şi am să mă întorc la începutul poveştii mele repetând: Trăgând cu ochiul prin oglinda magică a trecutului, prezentului şi viitorului, aud desluşit bătrânul zicând aşa : ”Ce bine! Acum putem trăi minţindu‐ne cu toţii”.

Ioana GEORGESCU

Sport15

Povestea celui mai titrat internațional de fotbal la juniori, Sorin Henzel:

”Am fost luat cu arcanul de milițieni și dus la Victoria!”

Sorin, copilul minune Sorin Henzel (născut pe 15 noiembrie 1967 la Petroşani) a făcut parte dintr-o generaţie de excepţie a fotbalului românesc.

Talentat cu carul, dar un veşnic nebun, jucător de dribling şi viteză, dar uneori superficial, Sorin Henzel (nepotul fostului jiulist din anii 1930, Emil Henzel) ajunge rapid în echipa naţională de juniori, unde timp de cinci ani (1983-1987) adună peste 80 de meciuri sub tricolor, fiind jucătorul român cu cele mai multe prezenţe în echipa României!

Va fi coleg de echipă, printre alţii, cu Gică Popescu, Neluţu Sabău, Prunea, Cristi Sava, Nuţă, Nicu Zamfir, jucători care au marcat la un moment dat o epocă. De junior va cocheta cu echipele de seniori.

Este aruncat în faţa luptei, când nu împlinise 17 ani, la 2 septembrie 1984, în Divizia „A”, de către antrenorul Gogu Tonca, în prima etapă, Jiul – FC Olt Scorniceşti (2-1), în ultimele nouă minute, în locul lui Stoinescu, într-o echipă jiulistă în care mai jucau Cavai, Florescu, I. Varga, Stana, M. Popa, Lasconi sau Băluţă.

După şase etape, înscrie golul decisiv al victoriei, 1-0, cu Corvinul Hunedoara, cu un şut foarte puternic, după o combinaţie cu Băluţă. Încă nu împlinise 17 ani...

Goluri în „C”, show în naţională!

La începutul sezonului

1985-1986, Jiul o lua de la capăt, în „B”. Antrenorul Gigi Mulţescu îl trimite însă pe Sorin Henzel în Divizia „C”, la Minerul Paroşeni.

Acolo, „vitezistul” înscrie vreo 25 de goluri şi ajută serios la promovarea Paroşeniului în „B”.

nea Gogu Tonca, merge la Combinat (actualul CNH), discută cu directorul general Dan Otto Surulescu, cu economistul Bârsan, cu directorul Abraham şi gata, îmbarcarea pentru Victoria!

Eu eram stelist, nici nu vroiam să aud de Victoria, în fine, m-am dus acolo şi după prima etapă am şters-o înapoi la Petroşani!

După trei zile, belea mare, a

copioasă la Hotelul Nord, stropită cu băuturi fine şi cu dansatoare de elită.

Mi-au mai spus o dată „bă, nebunule, păi tu vrei să laşi toate astea şi să te îngropi în Petroşani?”.

Eu eram convins deja mai devreme...”.

După Victoria Bucureşti, Henzel a mai jucat la Jiul, din nou, în mai multe perioade, care au alternat cu prezenţe la

două echipe unde a jucat pe postul de portar, este acum arbitru de handbal. Despre cea mică, Daria, în vârstă de numai 3 ani, nu ştie dacă va avea veleităţi în sport.

Acum, la aproape 45 de ani, Sorin Henzel, se află în corpul de antrenori la juniorii Jiului Petroşani, unde speră într-un nou sezon bun, cu puștii pe care îi va pregăti în tainele fotbalului.

Debut internațional la 15 ani!

Sorin Henzel a debutat la Naționala de juniori U. 17 la 26 apr. 1983, la Galați, România – Grecia 1-0, gol Harșani (min. 46), Henzel a intrat în min. 58 în locul lui Nuță.

În paralel, Henzel face spectacol în evoluţiile sale la naţionala de juniori. Revine la Jiul în sezonul de Divizie „A” 1986-1987. Tot cu (şi lângă) Gigi Mulţescu. E titular, într-o linie de atac Henzel – Vancea – Băluţă... „M-au luat cu arcanul...” ...îşi aminteşte Sorin Henzel, despre episodul Victoria Bucureşti. „Începusem pregătirile cu Jiul – povesteşte Sorin Henzel – când, înainte cu o săptămână de start, apare „Oache” (Ionel Piscanu, vicepreşedinte la Victoria, fost organizator la Jiul, viitor şef de protocol la FRF – n.n.), discută ceva prin vestiare cu

venit după mine miliţia acasă, cu colonelul Aurel Uriţescu şi căpitanul Nicu Stăiculescu.

Mi-au zis: „Nebunule, avem ordin să te ducem la Bucureşti, te leagă ăştia!”.

Am plecat rapid, însoţit de bunicul şi mentorul meu, Emil Henzel. Acolo, a intrat vrăjeala lui Mitică Dragomir, care a încercat (şi a reuşit!) să-mi vorbească despre avantajele de a fi în Capitală, plecări în străinătate, avantaje cu carul, ce mai!

Aveam doar 20 de ani, m-au vrăjit! Seara, i-am condus la tren pe paznicii mei miliţieni din Petroşani, Uriţescu şi Stăiculescu, după o masă

Dacia Unirea Brăila, FC Dunjvaros în Ungaria, FC Maramureş Baia Mare. Ancorat în amintirile bucureştene, mereu parcă nemulţumit de starea fotbalului românesc, la numai 28 de ani, Henzel abandonează activitatea competiţională, dedicându-se ulterior muncii de antrenor la copii şi juniori, la echipa de unde a prins şi el cheag, Jiul Petroşani.

Aşchia nu sare departe...

Viaţa i-a hărăzit lui Sorin Henzel doi copii. Fata cea mare, Adriana (21 ani), fostă junioară de performanţă la CSS Petroşani şi CSS Sebeş,

Iese ”Țânțarul”, intră Henzel În toamna lui 1987, ajuns la Victoria București, Sorin Henzel este ”aruncat” în focul cupelor auropene – Cupa UEFA –, la 4 nov. 1987, Dinamo Tbilisi – Victoria București 00. El l-a înlocuit în min. 77 pe consacratul Cornel Tălnar, reușind câteva faze frumoase în cele 13 minute cât a jucat în capitala gruzină.

Dubla cu gruzinii În toamna anului 1987, Victoria București juca în Cupa UEFA. Sorin Henzel este ”aruncat” în luptă de la primul joc (22 oct. 1987), Victoria – Dinamo Tbilisi 1-2, unde a jucat prima repriză, fiind înlocuit cu Țălnar. În meciul retur (4 nov. 1987), 0-0 la Tbilisi, Sorin Henzel a intrat în min. 77 în locul aceluiași Țălnar.

Genu TUȚU

16 Program TV

Grila de programe LUNI 8-10 – PRIMA ȘTIRE cu Anca Dinu și Andi Daiszler 10.00-11.00 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 11.00-12.00 – Transilvania CITY cu Dan Brie 12.00-12.10 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 12.10-13.00 – ORA DE SĂNĂTATE (R) Cu Narcisa Chiorean 13.00-14.00 – Domnule Primar cu Marius Bența 14.00-15.00 - ȘTIRI Cu Ada Prundar și Cătălin Vlăsceanu 15.00-15.10 - ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 15.10-16.00 – POVESTILE TRANSILVANIEI (R) cu Sabin Gherman 16.00-17.00 – ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 17.00-18.00 – DE LA 5 LA 6 Cu Elena Nicolae 18.00-18.45 – ȘTIRILE TRANSILVANIA L!VE Cu Dana Berinde 18.45-19.00 – ȘTIRILE DIN SPORT cu Patrice Podină 19.00-20.00 – PUNCTUL PE Z! Cu Dana Berinde 20.00-21.00 – LA RAPORT cu Raul Chiș 21.00-22.00 – FOTBAL LOOK cu Sergiu Penciu 22.00-22.15 – ȘTIRI cu Anda Cordoș 22.15-23.00 – PRESA DE LA A LA Z cu Sabin Gherman 23.00-23.15 – ȘTIRILE NOPŢII cu Anda Cordoș 23.15-24.00 - UNU ȘI UNU cu Adrian Ardelean și Tudor Runcanu

MARŢI 8-10 – PRIMA ȘTIRE cu Anca Dinu și Andi Daiszler 10.00-11.00 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 11.00-12.00 – Transilvania CITY cu Dan Brie 12.00-12.10 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 12.10-13.00 – FOTBAL LOOK (R) Cu Sergiu Penciu 13.00-14.00 – Domnule Primar cu Marius Bența 14.00-15.00 - ȘTIRI Cu Ada Prundar și Cătălin Vlăsceanu 15.00-15.10 - ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 15.10-16.00 – PROTEST (R) cu Catalin Berindean 16.00-17.00 – ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 17.00-18.00 – DE LA 5 LA 6 Cu Elena Nicolae 18.00-18.45 – ȘTIRILE TRANSILVANIA L!VE Cu Dana Berinde 18.45-19.00 – ȘTIRILE DIN SPORT cu Patrice Podină 19.00-20.00 – PUNCTUL PE Z! Cu Dana Berinde 20.00-22.00 – LA RAPORT cu Raul Chiș 22.00-22.15 – ȘTIRI cu Anda Cordoș 22.15-23.00 – PRESA DE LA A LA Z cu Sabin Gherman 23.00-23.15 – ȘTIRILE NOPŢII cu Anda Cordoș 23.15-24.00 - UNU ȘI UNU cu Adrian Ardelean și Tudor Runcanu

MIERCURI 8-10 – PRIMA ȘTIRE cu Anca Dinu și Andi Daiszler 10.00-11.00 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 11.00-12.00 – Transilvania CITY cu Dan Brie 12.00-12.10 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 12.10-13.00 – TRANSEUROPA (R) cu Elena Stanciu 13.00-14.00 – Domnule Primar cu Marius Bența 14.00-15.00 - ȘTIRI Cu Ada Prundar și Cătălin Vlăsceanu 15.00-15.10 - ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 15.10-16.00 – POVESTILE TRANSILVANIEI (R) cu Sabin Gherman 16.00-17.00 – ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 17.00-18.00 – DE LA 5 LA 6 Cu Elena Nicolae 18.00-18.45 – ȘTIRILE TRANSILVANIA L!VE Cu Dana Berinde 18.45-19.00 – ȘTIRILE DIN SPORT cu Patrice Podină 19.00-20.00 – PUNCTUL PE Z! Cu Dana Berinde 20.00-22.00 – LA RAPORT cu Raul Chiș 22.00-22.15 – ȘTIRI cu Anda Cordoș 22.15-23.00 – PRESA DE LA A LA Z cu Sabin Gherman 23.00-23.15 – ȘTIRILE NOPŢII cu Anda Cordoș 23.15-24.00 - UNU ȘI UNU cu Adrian Ardelean și Tudor Runcanu

JOI 8-10 – PRIMA ȘTIRE cu Anca Dinu și Andi Daiszler 10.00-11.00 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 11.00-12.00 – Transilvania CITY cu Dan Brie 12.00-12.10 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 12.10-13.00 – ORA DE SĂNĂTATE (R) Cu Narcisa Chiorean 13.00-14.00 – Domnule Primar cu Marius Bența 14.00-15.00 - ȘTIRI Cu Ada Prundar și Cătălin Vlăsceanu 15.00-15.10 - ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 15.10-16.00 – TRANSEUROPA cu Elena Stanciu 16.00-17.00 – ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 17.00-18.00 – DE LA 5 LA 6 Cu Elena Nicolae 18.00-18.45 – ȘTIRILE TRANSILVANIA L!VE Cu Dana Berinde 18.45-19.00 – ȘTIRILE DIN SPORT cu Patrice Podină 19.00-20.00 – PUNCTUL PE Z! Cu Dana Berinde 20.00-21.00 – LA RAPORT cu Raul Chiș 21.00-22.00 – FOTBAL LOOK cu Sergiu Penciu 22.00-22.15 – ȘTIRI cu Anda Cordoș 22.15-23.00 – PRESA DE LA A LA Z cu Sabin Gherman 23.00-23.15 – ȘTIRILE NOPŢII cu Anda Cordoș 23.15-24.00 - UNU ȘI UNU cu Adrian Ardelean și Tudor Runcanu

VINERI 8-10 – PRIMA ȘTIRE cu Anca Dinu și Andi Daiszler 10.00-11.00 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 11.00-12.00 – Transilvania CITY cu Dan Brie 12.00-12.10 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 12.10-13.00 – FOTBAL LOOK (R) Cu Sergiu Penciu 13.00-14.00 – Domnule Primar cu Marius Bența 14.00-15.00 - ȘTIRI Cu Ada Prundar și Cătălin Vlăsceanu 15.00-15.10 - ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 15.10-16.00 – POVESTILE TRANSILVANIEI (R) cu Sabin Gherman 16.00-17.00 – ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 17.00-18.00 – DE LA 5 LA 6 Cu Elena Nicolae 18.00-18.45 – ȘTIRILE TRANSILVANIA L!VE Cu Dana Berinde 18.45-19.00 – ȘTIRILE DIN SPORT cu Patrice Podină 19.00-20.00 – PUNCTUL PE Z! Cu Dana Berinde 20.00-21.00 – SINTEZA SAPTAMANII cu Dana Berinde 21.00-21.30 – SPEED 21.30 – PLAY IT cu Marian Chinciusan 22.00-22.15 – ȘTIRI cu Anda Cordoș 22.15-23.00 – TRANSEUROPA cu Elena Stanciu 23.00-23.15 – ȘTIRILE NOPŢII cu Anda Cordoș 23.15-24.00 - UNU ȘI UNU cu Adrian Ardelean și Tudor Runcanu

Povesti de pe sticla Vaii Jiului

cu Genu TUŢU

n aproape două decenii de televiziune locală, au fost atâtea întâmplări haioase și serioase, în televiziunile locale, încât unele merită a fi povestite, spre deliciul consumatorului de televiziune.

Î

”Întorși de la graniță” În luna mai 1996 urma să aibe loc meciul decisiv de

promovare în Divizia ”A”, Jiul – Foresta Fălticeni. Cu o zi înaintea meciului, echipa televiziunii locale de atunci, DAGS TV, încearcă să ajungă la cantonamentul Jiului, la cabana Lunca Florii de lângă Petrila, unul dintre fiefurile liderului sindical și președinte al Jiului, Miron Cozma.

Cum toată lumea era suspectată, evident că nici cei de la DAGS TV nu era tratați altfel. ”Înarmați” cu microfon, cameră și o frumoasă colegă (speram să-i impresionăm pe cerberii de

la cabană...), ne apropiem de podul de lângă Lunca Florii, când, suntem opriți categoric ”la barieră”. Înfricoșătorii bodyguarzi ai lui Cozma, ”Neciu” și ”Hristos”, cu figurile lor amenințătoare și înfricoșătoare, flutură deasupra capului amenințător niscaiva obiecte. ”Nici vacile nu mai au voie să pască pe-aici”, tună la unison ”Neciu” și ”Hristos”.

Am înțeles, am întors bătrâna noastră Dacie și am tăiat-o spre Petroșani.

Nu merita riscul...

Program televiziunea parâng luni – vineri, ora 19.00 Știri TVP ora 19.15 V.J. pe față și pe dos Emisiuni: Luni, 19.30 – ARENA (realizator Genu Tuțu) Marți, ora 19.30 – ANALIZĂ FINALĂ (realizator A. Vlad) Miercuri, ora 19.30 – ARENA (realizator Genu Tuțu) 20.30 – PUNCTE CARDINALE (realizator Genu Tuțu) Joi, 19.30 – OAMENI ȘI FAPTE (realizator Ștefan Nemecsek) Vineri, 19.30 – PUNCTE CARDINALE (realizator Genu Tuțu) De luni până vineri, reluări, orele 9-11

În curând, la TV Parâng, emisiuni noi!

LIVE IS LIVE LA LOCUL POTRIVIT Nu rata la TV Parâng!

Miercuri, 18 iulie, ora 19.30

PUNCTE CARDINALE

”La nedeie‐n

Slătinioara Inițiativa Ilenei Mălinesc și a lui Petre Gălățan de a crea un Muzeu al Momârlanului într‐o vatră isto‐ rică a Petroșaniului, Slătinioara, înscrie și localitatea de reședință a Văii Jiului pe coordonatele tradiționalului.

Un documentar în care veți descoperi o serie de aspecte legate de lada de zestre a ultimilor 200 de ani a unei părți din ”comorile” de altădată de pe aceste meleaguri.

Publicitate 17

GARSONIERE: Garsonieră confort 1, zona Hermes Bulevard, etaj 1, suprafață mare, gaz, standard, preţ 13 000 euro neg.

Garsonieră confort 1, etaj 2/4, Petroșani Nord-îmbunătățiri, geamuri termopan, parchet, baia amenajată, instalații noi, uși schimbate, poziționată pe mijloc, preț 10 000 euro.

Garsonieră zona Primăriei Petroșani - la cheie, mobilată și utilată, centrală termică, amenajări interioare, preț 55 000 lei neg.

Garsonieră confort 1, etaj 2/4, bine întreținută, zonă liniștită Petroșani, poziționată la soare, preț 38 000 lei neg.

Garsonieră C.Mille, et.1/4,multiple amenajări și îmbunătățiri,bucătărie mobilată, geamuri termopan, parchet laminat, baia amenajată, pereți izolați, instalații noi, preț 65 000 lei sau schimb cu apartament 2 camere zona centrală cu diferență discutabilă.

Garsonieră Unirii, parter, la stradă, poziționată pe mijloc, standard, preț 25 000 lei .

9. Garsonieră confort 1, Aviatorilor, la stradă, et.2/4, bine întreținută, mobilată complet, parchet laminat, geamuri și balcon închis în termopan, uși și instalații schimbate, preț 13 000 euro neg.

10. Garsonieră confort 1, Aeroport, la strada Aviatorilor, mobilată, amenajări-geamuri termopan, gresie și faianță, baia amenajată, preț 34 000 lei sau în rate - 38 000 lei.

11. Garsonieră Aeroport - Aviatorilor, la stradă, multiple amenajări interioare și îmbunătățiri, centrală termică, geamuri termopan, - eventual mobilată - vând sau schimb cu garsonieră zona centru - Unirii, preț 60 000 lei neg.

12. Garsonieră Aeroport, blocurile noi, standard, bine întreținută, preț 5 500 euro .

AP. 2 CAM: 1. Apartament 2 camere, Dimitrov, etaj 2, standard, suprafață mare, geamuri termopan, boxă, zonă liniștită, preț 15 000 euro.

2. Apartament 2 camere, Aviatorilor, la stradă, dec, hol pătrat, etaj 3/4, amenajări interioare, bine întreținut preț 65 000 lei sau schimb cu garsonieră plus diferența.

3. Apartament 2 camere, Aeroport - zona Dacia, standard, etaj 10, preț 20 000 lei.

4. Apartament 2 camere, etaj 1- zona Hermes-Dragalina, standard, bine întreținut, poziționat la soare, baia mărită, parchet,

branșat termoficare, preț 70 000 lei .

5. Apartament 2 camere, Unirii, etaj 2, mobilat, multiple amenajări interioare și îmbunătățiri, totul nou, uși și instalații schimbate, geamuri și balcon închis termopan, centrală termică, baia amenajată, foarte bine întreţinut, preț 21 000 Euro sau 25 000 euro mobilat.

6. Apartament 2 camere, zona Parâng, etaj 1/4, amenajări și îmbunătățiri, centrală termică, geamuri și balcon închis în termopan, izolație exterioară, zonă foarte liniștită sau schimb cu apartament 3-4 camere cu diferență discutabilă, preț 19 000 euro neg..

7. Apartament 2 camere mobilat, Independenței, dec, etaj 1/4, amenajat, centrală termică, geamuri termopan, parchet clasic și parchet laminat în bucătărie și hol, baia amenjată, izolat termic interior/exterior, preț 90 000 lei neg.

8. Apartament 2 camere, zona Hermes-Bulevard, etaj 6, mobilat și utilat, centrală termică, geamuri termopan, gresie și faianță, 2 balcoane și garaj zona Slătinioara, (teren proprietate, curent-380 V, apă, canal), preț 22 000 euro neg +5 000 euro garaj.

10. Apartament 2 camere, Dimitrov, standard, Aleea Florilor, zonă liniștită, parter, preț 90 000 lei neg.

11. Apartament 2 camere, Dimitrov, etaj 1/3, boxă, standard, bine întreținut, poziționat la soare și pe mijloc, preț 18 000 euro neg.

12. Apartament 2 camere mobilat, zona Astral Petroșani, etaj 4/10, suprafață mare, îmbunătățiri și amenajări interioare, centrală termică, panoramă, preț 32 000 euro 13. Apartament 2 camere, etaj 3/10, zona Hermes, standard, gaz, balcon 7 m, călduros, preț 75 000 lei.

14. Apartament 2 camere, Piața Petroșani, etaj 1/4, standard, la stradă, centrală termică, bine întreținut, preț 33 000 euro neg..

15. Apartament 2 camere, zona Piață-Poliție Petroșani, etaj 7, amenajări interioare, uşi şi instalaţii schimbate, centrală termică,geamuri termopan, bine întreţinut , prêt 68 000 lei sau schimb cu garsonieră plus diferenţa..

16 Apartament 2 camere, zona Primărie, parter la stradă, pretabil locuit sau sedii firme, birouri,cabinete medicale,geamuri termopan, uşă metal, standard, prêt 20 000 euro neg..

17.Apartament 2 camere, Aeroport, blocurile noi, etaj 2/4, la starda, geamuri termopan, 2 focuri gaz, balcon închis, bine întreţinut, prêt 65 000 lei.neg.

18.Apartament 2 camere, Constructorului, amenajări şi îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, parchet laminat, poziţionat la soare/schimb cu apartament 3-4 camere plus

diferenţa discutabilă, prêt neg.

19.Apartament 2 camere, blocurile noi Aeroport, etaj 2/4, amenajări, bucătărie modificată,2 focuri gaz, geamuri termopan, parchet laminat,uşi şi instalaţii schimbate, preţ 80 000 lei.

20.Apartament 2 camere, Independenţei, decomandat, zona deosebită, etaj 1/4,centrală terrmica, geamuri termopan, îmbunătăţiri, preţ 19 000 euro neg.

21 Apartament 2 camere, zona Primăriei Petroşani, etaj 3/4,mobilat şi utilat, bine întreţinut, parchet laminat, poziţionat la soare şi pe mijloc, 2 focuri gaz.,prêt 20 000 euro.

AP. 3 CAM: 1.Apartament 3 camere, Aeroport, blocurile noi, pretabil locuit sau sedii firme, suprafaţă mare, balcon bine întreţinut,preţ 15 000 euro.

2.Apartament 3 camere Petroşani Nord, Bulevard,bloc BCA, etaj 3/8, 2 bai-una amenajată complet, poziţionat la soare,suprafaţă mare, 2 focuri gaz, amenajări interioare,uşi şi instalaţii schimbate,parchet laminat, geamuri termopan, balcon închis, preţ 150 000 lei neg.

3.Apartament 3 camere, Petroşani Nord, la stradă, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, geamuri şi balcoane termopan, centrală termică, etaj 2/4/ schimb cu apartament 2 camere cu diferenţă discutabilă, preţ 140 000 lei.

4. Apartament 3 camere, zona Mignon-Billa, suprafaţă mare, centrală termică, amenajări şi îmbunătăţiri, geamuri termopan, bine întreţinut(evantual mobilat, bine întreţinut, preţ 40 000 euro.

5.Apartament 3 camere, mobilat şi utilat Independenţei, decomandat, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri,centrală termică, geamuri şi balcon închis în termopan, uşi şi instalaţii schimbate, parchet laminat,baia amenajată, preţ 18 000 euro.

6.Apartament 3 camere, Aviatorilor-Piata Dacia, etaj 3/4, centrală termică,bucătărie mare,balcon mare, poziţionat la soare, bine întreţinut, preţ 70 000 lei neg.

7 Apartament 3 camere, Petroşani Nord, zona Bulevard,etaj 1/4, standard, 2 bal;coane, centrală termică, geamuri termopan,bine întreţinut, prêt 35 000 euro neg.

8.Apartament 3 camere, pretabil locuit sau sedii firme, zona Piaţa Petrosani- Aleea Poporului, poziţionat pe mijloc, bine întreţinut, geamuri termopan,centrală termică, gresie şi faianţă,uşi schimbate, parchet laminat, preţ 125 000 lei- posibil rate.

9.Apartament 3 camere, Bulevard-Petrosani Nord, etaj 3/4, multiple amenajări interioare, centrală termică, geamuri termopan, parchet laminat, băi amenajate, instalaţii schimbate, mobilat complet, vedere Bulevard

şi în spate, preţ 40 000 euro, posibil rate..

10Apartament 3 camere, blocurile noi Aeroport,decomandat, hol pătrat,central termică, geamuri termopan, bine întreţinut, 2 balcoane, intalatie apă individuală, preţ 90 000 lei neg.

11.Apartament 3 camere, zona Parâng, bloc cărămidă, poziţionat la soare,amenajări şi modificări,curat, luminos, geamuri termopan, pardoseală şi pereţi izolaţi, uşi şi intalatii schimbate,baia amenajată, centrală termică, mobilier bucătărie şi hol, preţ 90 000 lei.

12.Apartament 3 camere, Parâng,zonă liniştită, etaj 1/4, standard, centrală termică,, mobilat, bine întreţinut., prêt 80 000 lei neg 13.Apartament 3 camere ,Independenţei, decomandat, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri,centrală termică, geamuri şi balcon închis în termopan, uşi şi instalaţii schimbate, parchet laminat,baia amenajată, prêt 18 000 euro.

14.Apartament 3 camere, blocurile noi Aeroport, etaj 2/4, îmbunătăţiri şi amenajări interioare,poziţionat la soare,bine întreţinut, instalaţii schimbate(eventual mobilat), prêt 28 000 euro neg..

15.Apartament 3 camere, Petroşani Nord, parter înalt, bloc foarte călduros, centrală termică proprie, balcon inchis-.beci, geamuri termopan, parchet laminat, instalaţii noi, bine întreţinut, preţ 100 000 lei.

16.Ap. 3 cam., Petroșani Nord-Zorilor, etaj 3/4, geamuri termopan, 2 focuri gaz, preț 32.000 euro (eventual garaj lângă bloc preţ neg.

17. Ap. 3 cam., Independenței, decomandat, 2 balcoane, instalații noi, canalizare separată, zugrăvit, gresie și faianță, preț 85.000 lei .

18. Apartament 3 camere şi spaţiu comercial pentru orice fel activităţi, zona Piaţa Petroşani,la stradă, văd comercial foarte bun, geamuri termopan, modificări şi îmbunătăţiri multiple, preţ 150 000 lei.

18. Ap. 3 cam., zona Bulevard, Petroșani Nord, poziție ideală panoramă, centrală termică, geamuri termopan, 2 bi, 2 balcoane, preț 25.000 euro.

AP.4 CAM: 1Apartament 4 camere, Dimitrov, suprafaţă mare, etaj 2/3, balcon, izolat termic, bine întreţinut, geamuri termopan, centrală termică, zona şi scară foarte liniştite, poziţionat pe mijloc şi la soare, prêt 45 000 euro şi garaj 5000 euro.

2.Apartament 4 camere, Piaţa Petroşani, etaj 1/4, îmbunătăţiri,bucătărie mobilată, centrală termică,geamuri şi 1 balcon închis în termopoan, parchet,intalatii schimbate, foarte bine întreţinut,prêt 35 000 euro..

3.Apartament 4 camere, Piaţa Petroşani, etaj 2/4, amenajări şi

îmbunătăţiri multiple, baie mărită şi modificată, centrală termică, geamuri termopan, uşi şi instalaţii schimbate,poziţionat pe mijloc şi la soare, prêt 48 000 euro.

4.Apartament 4 camere, Uricani- Brazilor, etaj 1/4, decomandat, 2 balcoane, suprafaţă mare, standard, prêt 10 000 euro.

5.Apartament 4 camere, zona Mignon- Billa, suprafaţă mare, standard, gaz, 2 balcoane, preţ 45 000 euro / schimb cu 2 camere plus diferenţă discutabilă.

6.Apartament 4 camere, Petroşani Nord, zona CARREFOUR, etaj 3/4, foarte călduros, hol pătrat, centrală termică, 2 balcoane, prêt 44 000 euro neg / schimb cu apartament 2 camere plus diferenţa discutabilă.

7.Vând/schimb cu apartament 2 camere Petroşani ,zona centrală, apartament 4 camere şi garaj în Iscroni, suprafaţă mare, etaj 2/4, bine întreţinut, parchet, gaz, geamuri termopan, uşi şi instalaţii schimbate, 2 băi,2 balcoane, bine întreţinut, preţ 80 000 lei neg.

8 Apartament 4 camere, Aeroport blocurile noi, suprafaţă mare-112 mp,panoramă, amenajări interioare şi îmbunătăţiri multiple, centrală termică,geamuri termopan, băi amenajate( una cu cadă ,una cabină duş), mobilat şi utilat comple, preţ 32 000 euro neg.

10.Apartament 4 camere, Piaţa Petroşani, etaj 2/4, centrală termică, îmbunătăţiri şi amenajări, geamuri termopan, poziţionat la soare, preţ 150 000 lei neg sau schimb cu apartament 2 camere + diferenţă discutabilă.

12 Ap. 4 cam., Bulevard-zona Bancpost, îmbunătățiri, gresie și faianță, uşi interioare schimbate, hol pătrat, modificări, geamuri termopan, instalații schimbate, 2 focuri gaz, preţ 150 000 lei neg/ schimb cu ap. 2 cam. plus diferenţa.

TERENURI: 1.Teren Vulcan- Valea Ungurului, 1100 mp, acces auto, posibilităţi multiple case,case vacanţe, construcţii, zona pitorească şi liniştită, apă,current, prêt 6000 euro 2.Teren zona industrială Livezeni, intravilan, acces auto şi cale ferată, suprafaţa 1300 mp, front stradal 50 m, utilităţi, posibilităţi multiple, prêt 30 euro/mp neg.

3.Teren Vulcan- Valea Ungurului, 13 000 mp(eventual parcelat), acces auto, posibilităţi multiple case,case vacanţe, construcţii hale, zonă pitorească şi liniştită, apă,current, prêt 7 euro/mp neg.

4.Teren Livadia-intravilan-950 mp, cu casă veche (casă şi anexele necesită renovare completă),apă,curent,acces auto,stradă betonată, prêt 10 000 euro.

5.Teren Cimpu lui Neag-Valea de Brazi, 6000 mp, intravilan, drept, acces auto,front stradal 200 m, apă, curent + căsuţă veche

18 Publicitate lemn, zonă pitorească,panoramă, ideal construcţii case, case vacanţă, prêt 25 000 euro neg 6. Teren zona cabanei Rusu, intravilan, 600 mp, acces auto, utilităţi, prêt 12 000 euro.

7 . Casă mică cu 1 cameră,bucătărie, hol, baie ,cămară, mansardă, zona centralazona ISEMEX Petroşani,la stradă, acces auto, utilităţi, 200 mp curte, pomi fructiferi, zonă foarte liniştită, prêt 11 000 euro.

8.Teren + căsuţă vacanţă mobilată şi utilată,, zonă pitoreasaca Lupeni, 1800 mp,drept, acte, ieşire indiviziune, posibil construcţii case,case vacanţă, acces auto,utilităţi, prêt 14 000 euro neg.

9.Teren intravilan- Maleia, 6000 mp drept, acces auto ,acteiesire din indiviziune, curent,apă, prêt 25 euro/mp.

10. Teren intravilan -1000 mp, la drum Aninoasa, utilităţi,drept, posibil construcţii case,asigurare, acces auto, prêt 8 euro/mp neg.

11.Vând 3 ha teren extravilan, zonă Roşia, posibilităţi multiple, curent în apropiere, acces auto, prêt 3 euro/mp neg.

12.Teren intravilan 4000 mp,la sosea- Nucşoara, Valea Hategului, drept ,utilităţi, pretabil orice fel de construcţii case,pensiuni, prêt 10 euro/mp 13.Teren la intrarea în Petroşani - zona DaranestiPestera Bolii,posibilităţi multiplecontructii case,case vacanţă,pensiuni, suprafaţă 2300 mp,apă curgătoare, o parte drept,o parte în pantă, acces auto, posibilităţi racordare,apă,curent, acte,ieşire din indiviziune, preţ 15 euro/mp.

14.Teren Valea Ungurului Vulcan, 3000 mp, acces auto, zonă pitorească, drept,apă curgatoere, pretabil construcţii case ,case vacanţă, preţ 10 euro/mp neg sau 6500 mp- 6 euro/mp neg. .

CASE DE VACANȚĂ: 1.Teren Cimpu lui Neag-Valea de Brazi, 6000 mp, intravilan, drept, acces auto,front stradal 200 m, apă, curent + căsuţă veche lemn, zonă pitorească,panoramă, ideal construcţii case, case vacanţă, prêt 25 000 euro neg.

2.Casă vacanţă pt familie,mobilată şi utilată, Parâng,zona căsuţei din poveşti P+1, la parter living,bucătărie,cameră,baie,scară interioară, etaj- cameră mare-30 mp, teren concesionat 190 mpposibilitate extindere, beci, acces auto, preţ 45 000 euro neg.

3.Casă vacanţă,zona Cimpu lui Neag-Cheile Buţii, la drum,suprafaţă 120 mp, P+M, zidărie +lemn, 6 camere, 2 băi, bucătărie, debara, curte amenajată,grătar,600 mp teren, preţ 160 000 lei.

4.Casă vacanţă zona Rusu, suprafaţă construită 100 mp,P+E, la parter living şi bucătărie ,scară interioară, la etaj 2 dormitoare, balcon, mobilată şi utilată, acces auto, panoramă, preţ 42 000 euro.

5. Casă vacanţă Parâng, cota

1600, P+M, construcţie 2006-la parter-living,2 camere, 2 băi,bucătărie, la mansarda-3 camere matrimoniale şi 1 cameră cu 3 paturi,2 băi, living,terasă, mobilată şi utilată, preţ 110 000 euro neg.

6.Casă vacanță, Parâng, construcție nouă, zona pârtiilor teren concesionat, 55 mp, P+1+M (demisol - cameră, bucătărie dotată, baie serviciu, centrală termică, P – cameră + baie, et. - 2 cam. + baie, M cameră), construcție BCA, preț 130.000 euro neg.

7.Case de vacanță, în Strajă, primă cu P+E+M, la parter bucătărie, baie, la etaj 2 cam., baie, la mansardă 1 cameră, sobe, dușumele, gresie și faianță, ușa metalică la intrare, construcție din cărămidă, din anul 2002, acoperită cu țiglă, cea de-a doua la roșu, preț total 60.000 euro.

8.Casă de vacanță în stațiunea Strajă, P+E, cu 8 cam. - 27 locuri cazare, 2 livinguri, bucătărie, băi, magazie de lemne, centrală pe combustibil solid, teren în suprafață de 130 mp, concesiune pe 49 de ani, construcție de lemn și piatră, din anul 2004, mobilată și utilată, preț 150.000 euro neg.

SPAȚII COMERCIALE : 1.Construcţii cu teren , zona pitorească Vulcan, posibilităţi multiple- pretabil turism, casa,casă de vacanta-pensiuneactivităţi agrement, , teren 6300 mp, apă curgătoare, piscină, garaje , cramă , anexe, ( construcţie pe 2 nivele, 7 camere cu baie şi terasă + casă separat, încălzire centrală) , amenajări şi îmbunătăţiri multiple casă şi teren, prêt 120 000 euro neg sau separate neg..

2.Spaţiu comercial amenajat la parter de bloc, 70 mp, 2 intrări exterioare, 1a stradă - zona centrală Petrila, pretabil activităţi comerciae, sedii firme, cabinete medica1e, preţ 22 000 euro neg.

3.Spaţiu comercial ultracentral,construcţie nouă - P+E pretabil activităţi comerciale, birouri,sedii firme, cabinete medicale şi/sau locuit amenajat complet,gaz, centrală termică,loc parcare.

4. Spaţiu comercial zona Piaţa Petroşani,amenajat la parter de bloc, scări exterioare, pretabil activităţi birouri, firme, cabinete medicale, preţ 200 euro/lună.

5 Spaţiu comercial zona Piaţa Petroşani,pretabilactivitati comerciale de orice fel, depozite,suprafta 67 mp, vitrină, grup sanitar, acces auto,curent trifazic, preţ 12 euro/mp neg.

6. Casă pretabil spaţii comerciale, sedii firmă sau locuit în zona ultracentrală Petroşani, 400 mp teren, 2 camere, bucătărie, baie,hol, gaz, centrală termică, preţ 75 000 euro neg.

7.Spaţiu comercial amenajat,Petroşani Nord, suprafaţa 170 mp (eventual compartimentat),grupuri sanitare, acces auto, la stradă, pretabil activităţi comerciale,depozite,sedii firme,

cabinete pentru vânzare sau închiriere.

8.Spaţiu comercial, Aeroport blocurile noi- zona Nicusor Gociu, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, 2 intrări, pretabil l sedii firme,cabinete medicale,birouri, preţ 10 000 euro.

9 Spaţiu pentru chirie sau vânzare Petroşani, 125 mp, 3+1 încăperi, acces auto, curent,posibilitate mansardare, pentru depozite, producţie etc.,preţ 100 000 lei sau 200 euro/lună.

10 Spațiu comercial zona Spital Petroșani, suprafață 80 mp, pretabil birou, cabinet medical, 3 încăperi, baie, gresie, geamuri termopan, preț 25.000 euro.

11 Spaţiu comercial,AeroportAviatorilor, zona pieţei mici, la stradă, amenajat la parter de bloc,preatbil orice fel activitate, geamuri termopan, 2 încăperi cu gresie,grup sanitar, scară exterioară, preţ 25 000 euro neg sau 250 euro/lună.

12 Hală în zona Iscroni, la șosea, utilități, acces auto, suprafață 1500 și 400 mp, anexe, curte, teren proprietate – aprox.

4000 mp, preţ neg.

13 .Spațiu pentru vânzare, în Vulcan, zonă centrală-M.Viteazu, suprafața de 80 mp,vitrină 10m, scări exterioare și interioare, gaz, CT, pardoseală granit,pretabil activităţi diverse, preț 55.000 euro neg.

CASE : 1.Construcţii cu teren , zonă pitorească Vulcan, posibilităţi multiple- pretabil turism, casă,casă de vacanta-pensiuneactivităţi agrement, , teren 6300 mp, apă curgătoare, piscină, garaje , cramă , anexe, ( construcţie pe 2 nivele, 7 camere cu baie şi terasă + casă separat, încălzire centrală) , amenajări şi îmbunătăţiri multiple casă şi teren, prêt 120 000 euro neg sau separate neg..

2.Casă mică cu 1 cameră,bucătărie, hol, baie ,cămară, mansardă, zonă centralazona ISEMEX Petroşani,la stradă, acces auto, utilităţi, 200 mp curte, pomi fructiferi, zonă foarte liniştită, prêt 11 000 euro.

3.Casă veche cu teren Livadiaintravilan-950 mp, (casă şi anexele necesită renovare completă),apă,curent,acces auto,stradă betonată, prêt 10 000 euro.

4Casa în Ponor- Pui, 3 camere, cămară,hol, din cărămidă,acoperită cu ţiglă, anexe,şură cu 2 grjduri, curte 720 mp, acces auto, prêt 140 000 lei neg..

5. Casă cu 1000 mp teren în Uricani, 4 camere, bucătărie,baie,2 holuri,2 intrări + 3 holde teren agricol, acces auto, prêt 30 000 euro neg.

6.Casă zonă centrală, pretabil locuit sau activităţi comerciale,birouri firme,cabinete medicale,la starada, acces auto,2 camere, hol mare, bucătărie, pivniţă, încălzire centrală, preţ 43 000 euro neg.

7. Căsuţă tip vila- P+1 9(2 case), Viitorului, 2 garaje, curte amenajată, zonă liniştită, amenajări, geamuri termopan, preţ 45 000 euro neg 8. Casă cu 800 mp teren, drept, zonă retrasă şi liniştită Petroşani,pretabi activităţi turism, pensiune sau locuit, 6 camere, 2 băi, bucătărie, beci, fântână în curte şi apă curentă, garaj, acces auto, preţ 50 000 euro neg.

9. Casă pretabil spaţii comerciale, sedii firmă sau locuit în zonă ultracentrală Petroşani, 400 mp teren, 2 camere, bucătărie, baie,hol, gaz, centrală termică, preţ 85 000 euro neg.

10. Vilă zona Maleia,mobilată şi utilată, construcţie nouă,din cărămidă, suprafaţă construiră 350 mp, 120 mp amprentă sol, parter- living, hol,bucătărie,baie,etaj - 3 dormitoare, baie, mansardă nefinisată, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, izolată termic, acces auto, centrală termică combustibil solid,fosă septică, curent 380 V, 2 beciuri, cramă, anexe, preţ 125 000 euro neg.

11.Casă zonă centrală, Petroşani Nord, construcţie nouă, mobilată şi utilată complet, totul nou, impecabil, multiple amenajări interioare,parter- living, bucătărie,baie,debara, scară interioara- la etaj-3 dormitoare,baie,dresing, balcon mare, curte amenajată, acces auto, garaj, preţ neg.

12.Casă zonă colonie formată din 2 corpuri- 3 camere, bucătărie, baie + 3 camere, bucătărie,baie,garaj,curte 80 mp, anexe, acces auto, centrală termică pe combustibil solid, amenajări interioare preţ 43 000 euro neg 13. Casă liniştită Petroşani P+M, acces auto, 2 intrări, 800 mp teren, 7 camere, bucătărie la demisol, mansarada amenajată (un apartament separat), garaj, centrală termică combustibil solid, amenajări, geamuri termopan, parchet, ţiglă schimbată,acces auto 2 străzi, prêt 85 000 euro neg.

14 Casă veche cu 400 mp teren drept-(posibil construcţie nouă)în zonă centrală şi liniştită Petroşani, acces auto,canalizare, utilităţi,preţ 20 000 euro.

15 Casă zonă centrală Petrosani-Bulevard, pretabil locuit sau spaţiu comercial, suprafaţă constr 80 mp,2 camere, bucătărie, baie,hol,boxă,pivniţă, centrală termică gaz, curte 164 mp, acces auto uşor, preţ 55 000 euro neg.

17 Casă zonă liniştită Petroşani, P+1, 4 cam., living, bucătărie, baie, cu scară interioară, terasă mare, panoramă, 1400 mp teren, centrală termică, anexe, zonă foarte liniștită Petroșani, preț 280.000 lei neg. .

SCHIMBURI: Schimb casă la ţară cu 4800 mp teren,Gorj - zona Cărbuneşti - 3 camere, bucătărie, anexe, apă, gaz,fântâna în curte, la starada cu apartament în Petroşani sau vând

35 000 lei.

Schimb garsonieră Petroşani Nord , etaj ¼, multiple îmbunătăţiri şi amenajări cu apartament 3 camere Petroşani Nord cu diferenţa discutabilă.

Schimb apartament 3 camerePetrosani Nord, zona ENEL, etaj 2/4, centrală termică,geamuri termopan, îmbunătăţiri cu apartament 2 camere Aeroport blocurile noi sau garsonieră zonă centrală plus diferenţă.

Schimb casă zonă liniştită Petroşani, 2 camere, bucatrie, hol, anexe, terasă, centrală termică pe combustibil solid, 260 mp curte, canalizare, renovată, amenajări interioare, geamuri termopan, uşi şi instalaţii schimbate, baia amenajată, cu apartament 2 camere central + diferenţa sau vând preţ 180 000 lei neg Schimb cu apartament 2 camere Petroşani Nord, cu diferenţa discutabila- casă Petroşani Nord, P+ E, la parterliving, bucătărie, 2 camere, 2 băi, scară interioară, la etaj- 2 camere, baie, debara, 2 terase (1 închisă), 2300 mp teren, curte amenajată, centrală termică, garaj, sală sport, anexe, acces auto.sau vând preţ 110 000 euro neg..

Schimb cu garsonieră Petroşani sau vând teren pt.construcţii case, case de vacanţă,intravilan, 3300 mp, zona Haţeg, sat Onciuc- drept, front stradal-12 m, acces auto la şosea, ieşire la lac,proiect, curent, acte,ieşire din indiviziune, preţ 15 000 euro.

Schimb/ vând apartament 2 camere cu apartament 4 camere + diferenţa discutabilă - Petroşani Nord, Bulevard, etaj 2/4, mobilat şi utilat sau nemobilat, amenjari şi îmbunătăţiri multiple ,totul impecabil, prêt neg CHIRII: 1Apartament 3 camere, Petrosanmi Nord, Bulevard, sau Piaţă –Aleea poporului mobilat şi utilat, centrală termică, geamuri termopan, curat, bine întreţinut, preţ 200 euro/lună+garanţie neg 3.Apartament 3 camere, Piaţa Petroşani, posibil locuit sau sedii firme,geamuri termopan,parchet laminat, gresie şi faianţă, 2 baiuna amenajată, preţ 200 euro/lună +garanţie..

4.Apartament 2 camere, Independenţei, mobilat şi utilat, centrală termică, geamuri termopan, zonă foarte liniştită, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, preţ 200 euro/lună +garanţie.

6..Apartament 3 camere, zona Primărie Petroşani, parter la stradă, pretabil locuit sau sedii firmă, amenajări şi îmbunătăţiri, parţial mobilat, preţ 250 euro/lună +garanţie.

7.Apartament 2 camere,zona Parang- Oituz, etaj 3,mobilat, bine întreţinut, centrală termică, preţ 500 lei/lună+garanţie.

8.Casă – curte, zonă ultracentrală Petroşani,la stradă, acces auto, pentru locuit sau sedii firme, depozite, spaţii comerciale,preţ 300 euro/lună

Diverse 19

HOROSCOP

21-28 Iulie

Săptămâna aceasta va fi plină de evenimente. Se pot ivi probleme legate de prieteni și de colegi. Marți va fi o zi marcată de emoții intense. A doua jumătate a săptămânii îți va deschide noi oportunități.

Norocul tău va fi săptămâna acesta schimbător, iți va aduce deopotrivă urcușuri și coborâșuri. Este necesar să ai rabdare și înțelepciune, pentru a fi capabil să te lansezi pe aripile succesului.

Săptămâna aceasta va fi plină de momente emoționale. La începutul săptămânii te vei confrunta cu șeful, dar este mai bine să faci concesii cu sentimentul că tu ai dreptate.

Săptămâna aceasta va fi liniștită. Oricum încearcă să fii atent în discuțiile cu persoane cunoscute care ar putea să încerce să te înșele. Este posibil să-ți dedici timpul liber pentru acumularea de noi cunoștințe.

Ai muncit mult și cu folos, acum este timpul să te odihnești. Dacă nu ai șansa asta, măcar încearcă să nu mergi împotriva valului creat la locul de muncă - este mai corect așa.

Încercările și tentațiile sunt de domeniul trecutului. Gândește-te la dezvoltarea ta spirituală. Săptămâna îți va aduce schimbări. Poate fi vorba de cercul cunoștințelor tale și de sfera intereselor tale.

Mai renunță la ambițiile tale și încearcă să nu te cerți cu colegii tăi din cauza problemelor de serviciu.

Ascultă observațiile șefului tău cu sentimentul că sunt în avantajul tău.

S-ar putea să ai probleme cu șeful. Încearcă să nu strici relațiile bune pe care le ai cu colegii. Este mai bine să dai dovadă de tact și înțelegere, decât să insiști într-o anume privință.

Alege tactica corectă în rezolvarea problemelor și vei fi capabil să-ți convingi colegii. Munca va merge mai repede și mai ușor. Ceva din afacerile curente nu-ți place cum decurge.

Te-ai instalat pe creasta valului din punct de vedere profesional cât și al realizărilor la modul general. Principala sarciăa este finalizarea proiectelor începute și mai ales încrederea în forțele proprii.

Încrederea în propriile forțe în domeniul afacerilor îți va permite să obții stabilitatea. Folosește acest moment de succes pentru a te orienta în mijlocul oportunităților care ți se deschid.

Este o perioadă propice în multe privințe. Așadar nu pierde timpul prețios.

Săptămâna asta poți să faci atât de multe așa cum nu ai visat vreodată.

Rezultatele muncii tale iți vor aduce satisfacții morale.

Redactor șef: Anamaria NEDELCOFF 0726191341 Redacția: Claudia NICHIȚELEA Romwald CHEZU Mircea NISTOR Claudiu SEREA Genu TUȚU Ana Maria ZILAI Ioana GEORGESCU Website: www.tivj.ro e-mail: transilvaniaimpactvj@gmail.com Adresa: Str. Avram Iancu, bl. 12, Petroșani, jud. Hunedoara Publicație editată de SC MEDIA SS VALEA JIULUI SRL ISSN: 2285 – 3839 Tipărită la PRODCOM Tg. Jiu

20 Reportaj

Călan City – oraşul ce se vrea resuscitat

C

ălanul. Un petec de urbanitate lângă cimitirul unui altuia industrial, adunând atâtea suflete câte au mai putut, sau au fost nevoite, a îndura declinul şi resuscitarea continuă a vieţii de după apocalipsa marilor privatizări. Un loc în care cei rămaşi scormonesc fie existenţa, în căutarea tihnei ridicată la rang de fericire, fie pământul, în căutarea metalelor îngropate de timp şi om, asigurându-şi nevoile clipei: pâinea, ţigara şi paharul de tărie, dietă demnă de uitarea benefică şi subzistenţa mizerabilă impuse de soarta cruntă.

Povestea acestui oraş se tânguie astăzi în nuanţe nostalgice, ca şi cum un bătrân obosit, spijinit într-o bâtă, ar da din cap gânditor şi sărăcit de vorbe, cu gândul la ce-a fost şi ce-a ajuns. Un bătrân în jurul căruia speranţa pâlpâie în verva copiilor ce se scaldă în praf şi inocenţă şi care, poate, cândva, cumva, vor reanima sufletul unui loc ce merită strălucire, viaţă şi vise împlinite.

Trecut Povestea începe cu 5500 de ani înainte de Hristos, când oamenii neoliticului vechi şi-au trăit anii în peşterile dealului Măgura. O colină legendară, mai puţin ştiută de cei mulţi, dar cercetată când şi când de arheologii interesaţi de străvechile cetăţi dacice ce-şi află nemurirea la nici 70 de km distanţă. De pe acest deal îşi procurau strămoşii daci pietrele de temelie pentru vestitele fortificaţii din Munţii Orăştiei, arheologii fiind intrigaţi de chipurile în care au izbutit aceştia să transporte bolovanii imenşi, peste munţi şi văi, de la zeci de kilometrii distanţă.

Aşadar, Măgura Călanului, martor peren al schimbărilor antropice de la poalele sale, sub forfota elanului muncitoresc. Şi pare-se, întovărăşit de un edificiu în contemplarea absurdului, acesta din urmă ridicat de om

şi preţuit din credinţă: Biserica din Streisângiorgiu.

O biserică clădită în jurul anilor 1150 şi care a supravieţuit cu încăpăţânare în lupta cu timpul şi neglijenţa oamenilor, după ce un lăcaş mai mare şi mai falnic a adunat într-însul suflarea creştin-ortodoxă. Şi pentru că boxa martorilor pereni să fie completă, Streiul, apa curgătoare ce încă se chinuie a spăla păcatele şi grijile celor aciuţi de-o parte şi de alta a albiei sale, împarte Călanul în două locaţii distincte, cu înfăţişare deloc asemănătoare, parcă din două lumi diferite: Oraşul Vechi şi Oraşul Nou. Paradoxal, Oraşul Vechi Călan, străbătut de Drumul Naţional 66, ce leagă Ţara Haţegului de nodul feroviar Simeria, astăzi un cimitir terifiant, dezolant, este ceea ce străinii îşi închipuie că ar reprezenta, în totalitate, această urbe. Puţini sunt cei care, fără motiv, se abat de la

dumul principal şi trec podul de peste Strei, pentru a vedea şi partea bună a acestei comunităţi, alcătuită dintr-un număr de blocuri similar cu cel al unui cartier restrâns, însă cu cinci instituţii bancare, dacă nu şi mai multe, trei parcuri principale şi faţade în continuă refacere. Să revenim, însă, la trecut. În anul 1870, nu mai mult de 10 case alcătuiau colonia muncitorească, locuitorii acestora lucrând la acea vreme în atelierul mecanic de lângă fundaţia primului furnal. După darea în circulaţie a căii ferate Simeria Petroşani, lucrările au căpătat elan, astfel încât în anul 1871 a fost pus în funcţiune Furnalul nr.1, iar patru ani mai târziu, cel de-al doilea. Iar acesta a fost doar începutul. În anul 1918, 78 de case alcătuiau colonia muncitorească, iar 30 de ani mai târziu, s-au clădit primele blocuri de

locuinţe din Oraşul Vechi Călan.

Abia în anul 1959, pe malul drept al Streiului, în proximitatea bisericii Streisângiogiu, a început construcţia Oraşului Nou Călan, cu statut de urbe atribuit doi ani mai târziu.

Lumea a venit din toate colţurile ţării, pentru a-şi clădi destinele sub auspiciile promiţătorului colos de lut, comunista Uzină „Victoria” Călan ş-apoi democraticul combinat “SIDERMET” SA. În anii postdecembrişti, colosul cu picioarele de lut s-a dezmembrat bucată cu bucată, pentru ca astăzi ecologizarea să devină victima colaterală a căutătorilor de fier vechi.

Câte un turn descărnat l-ar podidi de invidie pe mai vestitul din Pisa, decorul fiind într-atât de dezastruos încât pare o imagine postapocaliptică, ideală doar ca fundal în horror-uri cu buget generos.

Prezent Ce spun oamenii locului? Că acest oraş e unul mort. Că e liniştit, într-adevăr, frumos şi înconjurat de dealuri verzi şi ape frumoase, numai bun să-ţi creşti în tihnă nepoţii şi să-ţi porţi traiul în monolog cu martorii pereni: dealul, râul, biserica.

Mai spun că nu au ştiut anticipa dezastrul, că cine-a ştiut, a furat, cine-a putut, a furat şi mai mult, pentru ca astăzi, tradiţia furtului să fie purtată pe mai departe, cu conştiinciozitate, de cei ce fură scoarţe de metal cu sau fără ştirea paznicilor şi aşa neputincioşi. Ce spune bătrânul nostru, sprijinit în bâta sa de sorginte filosofică, împlântată în tot atâtea pământuri curate ş-acoperite de verdele renăscut, câte gunoaie a nimerit în ai săi ani înaintaţi? Că vreme trece, vreme vine. Poate, alţii or fi mai cu cap. Poate că cimitirul economic

călănean va fi un terasament propice pentru altceva, cum precursorii noştri, daci şi romani, au ştiut a aprecia. Poate că istoria nu se va lăsa învinsă, iar apele tămăduitoare ale străvechilor băi, Aque, vor alina ceea ce Streiul n-a ştiut să atingă. Turismul.

fiind perceput de prea mulţi drept un simplu ştrand, unde în weekend-urile estivale sunt organizate discoteci în aer liber. Se pune accentul, astfel, pe latura recreaţională a complexului şi, mai puţin, pe cea a tratamentelor balneare.

Viitor Legenda spune că trei zâne surori s-au luat la întrecere pentru a dovedi care este cea mai de folos omenirii.

Mezina, înţeleaptă şi bună cunoscătoare a medicinii populare, a străbătut munţi şi văi pentru a găsi un izvor fierbinte cu apă tămăduitoare. L-a aflat pe malul stâng al râului Strei şi a săpat lângă el un bazin în care oamenii să se poată scălda. De existenţa şi valoarea acestuia a aflat până şi Decebal care, spune legenda, cobora adesea din cetatea sa pentru a-şi lecui trupul istovit de lupte în această apă vindecătoare.

Potenţialul turistic al complexului termal din Călan este exploatat în prezent, însă nu pe deplin.

Importanţa terapeutică a izvoarelor ce alimentează bazinele de înot este prea puţin pusă în valoare, Călan Băi

Ar trebui să urmăm exemplul înaintaşilor noştri iar izvoarele termale de la Aque să redevină preţuite pentru însuşirile lor curative.

Romanii au însemnat locul acestei aşezări pe “Tabula Peutengeriană”, harta care prezenta drumurile importante ce traversau Dacia, semn că apreciau şi valorizau aceste izvoare deosebite. La rândul nostru, am avea doar de câştigat prin popularizarea acestor ape termale pe harta balneară a ţării şi prin reinventarea micii staţiuni ce a luat naştere în jurul lor.

Poate astfel, zâna înţeleaptă care ne-a dezvăluit comoara vie din adâncurile pământului va câştiga lupta cu surorile ei, iar noi ne vom putea bucura şi mai mult de leacurile inepuizabile ale naturii. Poveşti de adormit copiii, ar putea concluziona unii, însă astfel de poveşti şi legende se vând pe bani grei, iar noi, pare-se, nu prea avem habar ce şi cât valorează un petec de pământ binecuvâtat de natură şi pecetluit de istorie. Poate că străvechile Aque vor constitui martorul cheie care va anula condamnarea definitivă la moarte a unui oraş actualmente în comă, promiţând o şansă la viaţă şi un vis împlinit.

Vreme trece, vreme vine, ne învaţă bătrânul. Şi tot el ştie că după mult rău, e loc de mai bine. Cap s-avem, bani şi voinţă. Dar cum nu leavem… sănătoşi să fim!

Claudia NICHIȚELEA