Fii ºi Tu Semãnãtor!
Reþeaua Comunitarã a Semãnãtorilor din Ardeal pentru menþinerea diversitãþii sectorului agricol Fundaþia Civitas pentru Societatea Civilã, 2016.
Autor: Mónika Pakot Co-autor: Lehel Ferencz Editura: Fundaþia Civitas pentru Societatea Civilã Editor responsabil: Árpád Orbán (arpad.orban@civitas.ro) Tehnoredactare: DTP Studio Ediþia a fost realizatã în cadrul proiectului Seminþele tradiþionale – cheia protejãrii biodiversitãþii, implementatã de Fundaþia Civitas pentru Societatea Civilã. www.magvetok.ro, www.civitas.ro © FUNDAÞIA CIVITAS PENTRU SOCIETATEA CIVILÃ, 2016
2
Fii ºi tu semãnãtor!
Drag coleg Semãnãtor! În zilele noastre ne întâlnim des cu schimbãri rapide în domeniul social, economic ºi al mediului ºi abia ne dãm seama cã pe zi ce trece, în tumultul acesta, ne pierdem comorile naturale, varietãþile noastre locale vechi. Asta în pofida faptului cã moºtenirea aceasta are o valoare nepreþuitã ºi pentru alimentaþie, de care omenirea are mare nevoie în zilele noastre. În timpul cultivãrii acestora în propria noastrã grãdinã, ajungem sã avem alimente care sã ne ajute în pãstrarea sãnãtãþii. Aceste varietãþi locale se dezvoltã într-un mediu în care agricultura industrialã încã n-a pãtruns, de aceea informaþiile din seminþe pãstreazã în ele cunoºtinþele ºi rodul muncii a numeroºi agricultori. Trebuie privite ca o comoarã culturalã a unei regiuni, care trebuie apãratã ºi dusã mai departe. Nu din întâmplare, în Austria, seminþele varietãþilor locale au fost puse pe lista moºtenirii culturale UNESCO. De aceea, pentru ca ºi moºtenirea noastrã sã se pãstreze ºi sã fie accesibilã generaþiei viitoare, avem nevoie de oameni dedicaþi, care sã accepte susþinerea ºi înmulþirea acestor seminþe din varietãþile locale. Reþeaua Semãnãtorilor Transilvãneni vrea sã se dedice acestui scop. Aceastã publicaþie oferã în mod comprimat informaþiile cu ajutorul cãrora oricine poate sã se alãture în pãstrarea ºi înmulþirea seminþelor. Pe ce baze se construieºte aceastã iniþiativã de reþea? În primãvara anului 2014 Fundaþia Civitas a lansat proiectul denumit Seminþe tradiþionale – cheia pãstrãrii biodiversitãþii cu scopul de a salva legumele de varietate localã încã prezente în Ardeal. Aceastã iniþiativã se construieºte pe mai multe piloane. Întâi am realizat o hartã a varietãþilor locale care încã se gãsesc la noi ºi am început sã le adunãm, apoi am realizat o descriere a acestora. În 2015 am înmulþit aceste seminþe în douã grãdini experimentale ºi în 2016 am realizat burse de seminþe, în care am împãrþit seminþele. În paralel, am organizat cursuri profesionale ºi am editat o carte despre cum putem cultiva soiurile tradiþionale ºi cum pot fi salvate seminþele. De aceea, pentru a putea continua pe mai departe munca începutã, avem nevoie de oameni devotaþi care ar dori sã se alãture aceste campanii ºi care acceptã în grãdina lor salvarea speciilor. Mónika Pakot Coordonator de proiect
3
De ce este importantã cultivarea varietãþilor locale?
Date îngrijorãtoare din lume: • În ultimii o sutã de ani am pierdut 75% din soiurile de legume folosite în agriculturã. • 30% din speciile de animale de folos sunt în pericol de dispariþie. Pânã acum au dispãrut 690 de specii cunoscute în lume. • 75% din alimentaþia globalã este pe numai 12 soiuri de legume ºi 5 tipuri de animale. Din cele 250-300 de mii de soiuri de plante care pot fi consumate, omenirea foloseºte numai 4%. • 4 soiuri ( orez, porumb, grâu, cartofi) asigurã 60% din hrana leguminoasã a omenirii. • Scãderea numãrului de soiuri ºi dominanþa a câtorva soiuri face vulnerabilã alimentaþia lumii. Pãstrarea de resurse genetice variate este importantã deoarece: • Asigurã stabilitatea ecosistemelor agrare • Sunt absolut necesare pentru asigurarea alimentaþiei ºi siguranþei alimentare • Ajutã acomodarea la situaþii diverse • Asigurã materie primã ºi suport genetic pentru înnobilare ºi cultivare • Sunt indispensabile pentru siguranþa biologicã a plantelor • Face posibilã producþia de soiuri unice, caracteristice unor regiuni • Asigurã o varietate idealã pentru agricultura regionalã ºi ecologicã Sursa: http://www.fao.org
4
România ºi diversitatea agriculturii Suprafaþa agricolã a României este de aproape 15 milioane de hectare, aceasta reprezentând 61% din suprafaþa þãrii. Din aceasta 9,4 milioane de hectare este teren arabil, restul fiind pajiºte. 6% din GDP-ul României este asigurat de agriculturã, iar 13% din populaþia aptã pentru muncã lucreazã în agriculturã. Dacã privim numãrul celor care lucreazã în agriculturã, România ocupã locul doi în Uniunea Europeanã. În 2015, 1,3 milioane de persoane au lucrat ca angajaþi sau ca mici producãtori în agriculturã. Pe primul loc se aflã Polonia cu 1,9 milioane de agricultori ºi pe locul trei al podiumului stã Italia cu 1,1 milioane. Dacã privim statisticile româneºti, vedem cã în dacã în 2005 au lucrat în agriculturã 2,5 milioane persoane, aceastã cifrã a regresat la sfârºitul anului 2015 la 1,3 milioane. Aceste date aratã cã în ultimii 10 ani cu cifra de 1,2 milioane a scãzut aproape la jumãtate numãrul celor care lucreazã în agriculturã. Aceastã regresie s-a potenþat dupã aderarea României la UE, când mulþi, printre ei ºi cei care lucrau în agriculturã, s-au dus la muncã în strãinãtate. O altã cauzã a scãderii numãrului celor care lucreazã în agriculturã este faptul cã pãmânturile au fost cumpãrate de investitori strãini, care lucreazã cu maºini industriale, lãsând la o parte forþa de muncã umanã. În acelaºi timp, numãrul gospodãriilor familiale scade, pentru cã sistemele de ajutorare încurajeazã divizarea ºi mecanizarea agriculturii. În zilele noastre mai existã doar 2 milioane de gospodãrii familiale, care cultivã sub 1ha de teren, dar ºi aceastã cifrã este în scãdere. Funcþionarea Reþelei Semãnãtorilor din Ardeal Reþeaua Semãnãtorilor din Ardeal s-a înfiinþat cu scopul de a pãstra varietãþile locale. Ca organizaþie civilã, avem ca scop pãstrarea ºi predarea mai departe a seminþelor varietate localã ºi nu comercializarea pentru bani a seminþelor ºi banii. Pentru salvarea ºi dezvoltarea varietãþilor locale nu este de ajuns ca sã munceascã numai o organizaþie, este nevoie de multe mâini ºi mai multe grãdini. De aceea, fundaþia distribuie seminþe persoanelor care ºi ei, înºiºi, acceptã cultivarea ºi înmulþirea seminþelor în grãdina lor proprie. Astfel plantãm ºi înmulþim varietãþile locale în diverse locuri, dându-le ocazia sã se acomodeze cu locul ºi sã-ºi mãreascã puterea de rezistenþã. Accesul gratuit ºi distribuirea gratuitã a seminþelor este condiþia de bazã pentru pãstrarea diversitãþii legumiculturii! De aceea persoanele ºi asociaþiile care fac parte din aceastã reþea nu pot trata seminþele ca pe bunul lor propriu. În sensul acesta, pot beneficia de seminþe persoanele fizice ºi organizaþiile care întrunesc urmãtoarele condiþii: cel în cauzã se angajeazã cã nu are pretenþii asupra dreptului de proprietate intelectualã asupra seminþelor cu particularitãþi genetice; dacã doreºte sã cultive în scop comercial sau sã facã cercetare cu privire la seminþele primite, trebuie sã aducã acest fapt la cunoºtinþa Fundaþiei Civitas; dacã ia naºtere vreo lucrare de cercetare sau material editat referitor la seminþele primite prin reþea, trebuie sã fie specificatã sursa seminþelor;
5
dacã dãm mai departe seminþe unei terþe persoane, este important ca ºi aceasta sã fie informatã despre condiþiile mai sus menþionate ºi numai dupã aceea sã-i dãm seminþele. Ca persoanã fizicã, pot oferi seminþe altor persoane? Persoanele care fac parte din reþeaua salvãrii seminþelor sunt persoane dedicate, care se luptã pentru salvarea ºi rãspândirea plantelor de varietate localã. Seminþele speciilor salvate de ei pot fi oferite oferi în interiorul reþelei, dar nu în scop comercial. Se pot cere bani numai pentru acoperirea taxelor poºtale. Cum putem face rost de seminþe? Fundaþia Civitas organizeazã în mod regulat burse de seminþe, unde se distribuie seminþele. Despre acestea se poate afla din presã, pe pagina de facebook a Asociaþiei sau de pe pagina de web www.magvetok.ro. Pe termen lung, fundaþia are intenþia sã împartã seminþele ºi prin poºtã. În acest caz, cerem celor interesaþi sã comande doar o porþie per varietate, pe care apoi sã o multiplice ºi sã o dea mai departe. O persoanã poate comanda deodatã mai multe varietãþi locale, dacã se angajeazã sã le multiplice ºi sã le trimitã pe acestea în grânarul înfiinþat de cãtre fundaþie.
Obligaþiile menþionate de mai sus sunt necesare ºi obligatorii în scopul menþinerii seminþelor de varietãþi locale libere!
Sfaturi pentru cultivarea legumelor
Înainte de semãnarea seminþelor, ar trebui sã se respecte urmãtoarele propuneri legate de tratarea acestora:
• Pentru orice seminþe, fie de flori, fie de legume, este benefic dacã le punem la macerat într-o infuzie din plante medicinale. • Seminþele premacerate în infuzie germineazã mai repede, cresc mai puternice ºi se dezvoltã mai sãnãtoase. • În timpul macerãrii putem sã le îndepãrtãm pe cele incapabile de germinare ºi rãnite, pentru cã plutesc pe suprafaþã, în timp ce seminþele sãnãtoase rãmân la fundul recipientului. • Dupã macerare seminþele ude le uscãm pe o hârtie de bucãtãrie sau pe o pânzã de bumbac dupã care le semãnãm în cursul urmãtoarei zile, pentru cã germinarea va începe în curând. Asocierea legumelor
Pentru cã legumele din grãdinã necesitã îngrãºãminte ºi apã în cantitãþi diferite, iar tipul lor de vegetaþie este diferit, în cazul juxtapunerii, pot influenþa unul pe celãlalt în mod negativ sau pozitiv. Existã legume care atrag insecte ce se hrãnesc cu paraziþi, este bine deci, sã plantãm lângã legume astfel de plante pentru ca insectele atrase sã ne scape de paraziþi. 6
Unde veþi planta legumele? Legume Ardei iute Bostan Cartofi Castraveþi Cãpºuni Ceapã Cicoare Dovleac Fasole agãþãtoare Fasole albã Floarea-soarelui Gulie Mazãre Morcov Napi Porumb
Lângã mazãre porumb, ridichi fasole albã, varzã, porumb, vinete (drept capcanã), mazãre fasole albã, varzã, porumb, salatã, mazãre, ridichi, floarea-soarelui fasole albã, salatã (pe brazde), ceapã, mazãre, spanac sfeclã, varzã, morcovi, salatã timpurie (în pãmânt), praz, cãpºuni, roºii mazãre porumb morcovi, porumb, mazãre majoritatea legumelor, dar mai ales: sfeclã, varzã, morcovi, gulii, porumb, castraveþi, vinete, praz, mazãre, cartofi, cãpºuni, ridichi castraveþi fasole albã, salatã, praz gulie, castraveþi, ceapa (în pãmânt bun), spanac, cãpºuni fasole, morcovi, cicoare, porumb, castraveþi, cartofi timpurii, vinete, ridichi, spanac, cãpºuni, ardei iuþi salatã, fasole albã, praz, ceapã, mazãre, fasole agãþãtoare, ridichi, roºii mazãre sfeclã, fasole albã, dovleci, cartofi timpurii, mazãre
7
Departe de cartofi castraveþi, bostani, zmeurã, dovleci, floarea-soarelui, roºii cartofi varzã
cartofi sfeclã, varzã, ceapã
fasole agãþãtoare cu cartofi
cartofi târzii, ceapã
Praz
sfeclã, fasole albã, gulii, þelinã, ceapã majoritatea legumelor ºi, mai ales, fasole albã, morcovi, dovleci, Ridichi salatã creaþã, pãstârnac, mazãre, spanac, sfeclã Roºii sparanghel, varzã, telinã, coacãze, ceapã caiºi, cartofi, gulii Salatã morcovi, ridichi (morcovii, ridichile ºi salata merg foarte bine împreunã), varzã Sfeclã fasole albã, varzã, porumb, praz, ceapã, ridichi fasole agãþãtoare Spanac salatã, mazãre, ridichi, cãpºuni Sparanghel roºii Þelinã fasole albã, praz, varzã, conopidã, roºii Vânãtã fasole albã, mazãre, cartofi Varzã (broccoli, varzã de sfeclã, fasole alba, þelinã, castraveþi, salatã, ceapã, cartofi, roºii fasole agãþãtoare, cãpºuni Bruxelles, conopidã, varzã creaþã, gulie) Zmeurã muri, cartofi
8
Controlul dãunãtorilor. Mai jos vã prezentãm preparate cu ajutorul cãrora putem sã realizãm protecþia împotriva dãunãtorilor. Preparatul Zeamã de urzicã
Vetricea Infuzie de lãstar de soc
Zeamã de pelin
Zeamã de pelin negru
Zeamã de muºeþel
Suc de roºii
Reþeta Puneþi 0,5 kg de urzicã proaspãt culeasã la macerat în apã, lãsaþi timp de 24 ore, dupã care pulverizaþi lichidul obþinut pe frunze nediluat. Puneþi 0,5 kg de vetricea la macerat în 5 litri de apã timp de 48 ore Fierbeþi aproximativ 40. g de lãstar de soc la foc mic timp de 20-30 minute, pânã ce o sã aibã o culoare închisã. Când devine rece diluaþi cu 10 l de apã de ploaie ºi stropiþi pe plante. Puneþi 0,5 kg tulpini proaspete sau 150 – 200 g de tulpini uscate la macerat în apã de ploaie timp de 2 – 3 ore, dupã care fierbeþi încet timp de 20 – 30 minute. Diluaþi lichidul în 5 litri de apã de ploaie. Puneþi 0,5 kg tulpini proaspete sau 150 – 200 g tulpini uscate la macerat în apã de ploaie timp de 2 – 3 ore, dupã care fierbeþi încet timp de 20 – 30 minute. Diluaþi lichidul în 5 litri de apã de ploaie. Puneþi un pumn mare de floare de muºeþel la macerat în 1,5 litri de apã timp de 12 ore, strecuraþi ºi diluaþi cu cinci ori mai multã apã ºi udaþi plantele cu lichidul obþinut. Fierbeþi 1 kg de tulpini, frunze ºi fructe de la o plantã sãnãtoasã la foc mic timp de 30 minute, adãugaþi apã sã fie 10 litri ºi adãugaþi 40 g de sãpun moale rãzuit, sã devinã mai adezivã.
9
Efect Împotriva pãduchilor
Împotriva acarienilor roºii Împotriva viermelui fluturelui alb al verzei Împotriva acarienilor Împotriva gândacilor de frunze (Crisomelide)
Împotriva gândacilor de frunze (Crisomelide)
Împotriva pãduchilor verzi
Împotriva dãunãtorilor rozãtoare, pãduchi, acarieni ºi viermelui fluturelui alb al verzei
Zeamã de tarhon
Zeamã de ferigã
Cenuºã de lemn Zeamã de rubarbã
Zeamã de begonie Praf de ricin Infuzie de piper Soluþie de sãpun lichid Infuzie de coriandru Rostopascã
Puneþi la macerat 0,5 kg de hrean proaspãt sau 150– 200 g tulpini uscate la macerat în apã de ploaie timp de 2 – 3 ore, dupã care fierbeþi încet timp de 20 – 30 minute. Diluaþi lichidul în 5 litri de apã de ploaie. Puneþi la macerat 0,5 kg de ferigã în 5 litri de apã timp de o sãptãmânã, dupã care folosiþi lichidul obþinut în concentraþie de 10%. Pulverizat pe frunze în straturi subþiri Puneþi 0,5 kg frunze ºi tulpini de rubarbã la macerat în 10 litri de apã timp de 48 ore ºi folosiþi lichidul obþinut în concentraþie de 20% Puneþi 200 g frunze de begonie la macerat timp de 24 ore ºi folosiþi nediluat. Pulverizat pe sol Puneþi 100 g piper mãcinat în 10 litri de apã clocotitã, lãsaþi acolo timp de 30 de minute ºi strecuraþi. Diluaþi 20 dkg de sãpun de casã în 10 litri de apã, folosiþi lichidul obþinut nediluat. Puneþi 0,5 kg de coriandru (bucãþi) în 10 litri de apã ºi strecuraþi dupã 30 de minute. Folosiþi lichidul obþinut nediluat. Puneþi 0,5 kg de rostopascã la macerat în 5 litri de apã timp de 48 de ore, apoi folosiþi lichidul obþinut nediluat.
Zeamã de ardei iuþi
10
Împotriva gândacilor de frunze (Crisomelide)
Împotriva pãduchilor
Împotriva gândacilor de frunze (Crisomelide) Împotriva pãduchilor
Împotriva melcilor Þine la distanþã rozãtoarele ºi cârtiþa Împotriva insectelor Împotriva pãduchilor, pãduchilor þestoºi, dãunãtorilor care se hrãnesc cu seva plantelor Împotriva gândacilor de Colorado Þine la distanþã furnicile Se pune în muºuroiul de furnici Împotriva gândacilor de frunze (Crisomelide) ºi pãduchilor
Preparate împotriva fungicidelor Preparatul Zeamã de usturoi
Infuzie de muºeþel Soluþie de stropit cu lapte Zeamã de coada - calului Zeamã de arpagic
Coctail cu borax Zeamã de hrean Zeamã bordolezã
Sulf
Reþeta Puneþi 2-3 kg de coajã de usturoi (se poate pune ºi coaja ºi rãmãºiþele cepei roºii) la macerat în 10litri de apã de ploaie. Dupã 8 zile de fermentat strecuraþi ºi diluaþi în proporþie de zece. Puneþi la infuzat 0,5 kg de floare de muºeþel în 5 litri de apã ºi folosiþi infuzia obþinutã nediluatã. Amestecaþi 4 litri de lapte cu 2 litri de apã. Fierbeþi 0,5 kg de coada calului timp de 15 minute în 5 litri de apã. Opãriþi 250 g de arpagic cu 5 litri de apã, dupã 30 de minute strecuraþi ºi pulverizaþi plantele cu lichidul obþinut.
Efect Împotriva fungicidelor Împotriva fãinãrii ºi peronosporei
Împotriva cãderii plantelor Împotriva fãinãrii Diverse situaþii de urgenþã, ciuperci care produc ruginirea plantelor, putregaiul cenuºiu Amestecaþi o lingurã de borax cu o lingurã de zahãr ºi pulverizaþi pe Împotriva furnicilor muºuroaiele de furnici ºi pe drumul parcurs de furnici. Acoperiþi 0,5 kg de frunze de hrean cu 10 litri de apã timp de 30 de Împotriva putregaiului cenuºiu minute, folosiþi lichidul obþinut nediluat. Diluaþi 100 g sulfat de cupru (CuSO4) în 5 litri de apã, ºi 80 g hidroxid de Împotriva bolilor fungicide calciu (Ca(OH)2)în 5 litri de apã „Fanfara în groapa de var” Pulverizaþi pe plantã în formã de praf Împotriva peronosporei, putregaiului de mucegai
11
Preparate împotriva înmulþirii bacteriilor
Soluþie de stropit cu lapte
Reþeta Puneþi 2-3 kg de coajã de usturoi (se poate pune ºi coaja ºi rãmãºiþele cepei roºii) la macerat în 10 litri de apã de ploaie. Dupã 8 zile de fermentat strecuraþi ºi diluaþi în proporþie de zece la unu. Mãcinaþi 1 kg de floare de vetricea uscatã ºi puneþi-le la macerat în 5 litri de apã de ploaie timp de 3-5 zile. Dupã strecurare diluaþi cu 15 l de apã. Faceþi o soluþie de sare de bucãtãrie de 1% (1 kg sare la 100 litri de apã) ºi stropiþi plantele. Diluaþi 2 litri de lapte nefiert în 8 litri de apã.
Soluþie cu oþet
Diluaþi 100 ml de oþet în 5 litri de apã
Preparatul Zeamã de usturoi
Zeamã vetricea
12
Efect Împotriva bolilor bacteriene
Împotriva bolilor bacteriene ai cartofilor ºi roºiilor
Împotriva bolilor bacteriene de cartofi ºi de roºii Împotriva bolilor bacteriene
Practici de salvare a seminþelor Informaþii mai detaliate despre cultivarea unor legume de varietate localã ºi despre salvarea de seminþe se pot gãsi pe pagina de web www.magvetok.ro sau în ghidul practic publicat de fundaþie cu titlul Ghid pentru salvarea soiurilor tradiþionale de legume, care se poate gãsi la sediul Fundaþiei Civitas pentru Societatea Civilã, Odorheiu-Secuiesc, str. Solymossy, nr. 29. Ghid de salvare a seminþelor Numele în românã ºi în latinã
Ciclul de Modul de polenizare viaþã
Distanþa de izolare
Fasole Phaseolus vulgaris
Anualã
Autofertilã, rareori polenizare prin intermediul insectelor
5 – 10 m
Mazãre Pisum sativum Cartof Solanum tuberosum Grâu, grâu spelt, alac, ovãz, orz Triticum aestivum,T. aestivum ssp. speltum, T. monococcum, Avena sativa, Hordeum vulgare Sfeclã roºie/Sfeclã Beta vulgaris Dovlecel Zucchini/Dovlecel comun/Dovleac uleios / Dovlecel patison, Cucurbita pepo Bostãnel/Dovlecel
Anualã
Autofertilã
2–5m
Capacitatea Informaþii suplimentare de a germina 3 – 4 ani În cazul fasolei de Spania (Ph. coccineus), fasolei Lima (Ph. lunatus) ºi fasolei Ochi negri (Vigna unguiculata) lãsãm o distanþã de izolare de 150 m, pentru cã diferitele soiuri ale speciei se pont încruciºa. 10 -15 plante 3 – 4 ani
Anualã
Înmulþire vegetativã, nesemnificativã Autofertilã
Nu are semnificaþie 1m
25 – 30 tuberculi 1 m2
5 – 6 ani
10 plante
3 – 5 ani
6 – 12 plante
4 – 5 ani
Anualã
Bienalã Anualã
Polenizare încruciºatã, poleni- 200 m zare prin intermediul vântului Polenizare încruciºatã, 250 m polenizare prin intermediul insectelor
13
Numãr minim de exemplare/varietate 10 -15 plante
4 – 6 luni
Sfecla roºie ºi sfecla se pot încruciºa, deci trebuie sã lãsãm o distanþã de izolare între ele
Usturoi Allium sativum Pepene verde Citrullus lanatus Ceapã Allium cepa Varzã/Gulii/Broccoli Brassica oleracea
Porumb Zea mays Mac Papaver somniferum Floarea-soarelui Helianthus annuus Vânãtã Solanum melongena
Anualã Anualã Bienalã Bienalã
Anualã Anualã Anualã Anualã
Ardeiul Capsicum anuum
Anualã
Roºie Lycopersicon esculentum
Anualã
Înmulþire vegetativã, nesemnificativã Polenizare încruciºatã, polenizare prin intermediul insectelor Polenizare încruciºatã, polenizare prin intermediul insectelor Polenizare încruciºatã, polenizare prin intermediul insectelor
Polenizare încruciºatã, polenizare prin intermediul vântului Autofertilã, are tendinþe de polenizare încruciºatã prin intermediul insectelor Polenizare încruciºatã, polenizare prin intermediul insectelor Autofertilã, are tendinþe de polenizare încruciºatã prin intermediul insectelor Autofertilã, are tendinþe de polenizare încruciºatã prin intermediul insectelor Autofertilã, are tendinþe de polenizare încruciºatã prin intermediul insectelor
Nu are semnificaþie 150 m 150 m 150 m
5 tuberculi 6 – 12 plante 15 – 20 plante 10 – 15 plante
400 – 500 m 100 – 200 plante 150 m 1 m2 200 – 250 m 10 – 15 plante 100 m 6 – 12 plante
6 – 8 luni În cazul înmulþirii cu bulbili le tratãm ca plante bienale 5 – 6 ani 2 ani 5 ani
3 – 4 ani 2 – 3 ani 5 – 6 ani 5 – 7 ani
30 m
6 – 12 plante
3 – 4 ani
3 – 12 m
6 – 12 plante
5 – 10 ani
14
Majoritatea legumelor din familia Brassicaceae au nevoie de vreme umedã ºi rece pentru fertilizarea florilor, iar asigurarea acestora nu este o sarcinã uºoarã în condiþiile oferite de þara noastrã
Ridiche Raphanus sativus Secarã Secale cereale Salatã Lactuca sativa Morcov Daucus carota Mãcriº Rumex spp. Spanac Spinacea oleracea Bostan Cucurbita maxima, C. moschata Castravete Cucumis sativus
Anualã sau bienalã Anualã Anualã Bienalã Perenã Anualã Anualã Anualã
Polenizare încruciºatã, poleni- 150 m zare prin intermediul insectelor
15 – 20
5 – 6 ani
Polenizare încruciºatã, polenizare prin intermediul vântului Autofertilã, rareori polenizare încruciºatã Polenizare încruciºatã, polenizare prin intermediul insectelor Polenizare încruciºatã, polenizare prin intermediul insectelor Polenizare încruciºatã, polenizare prin intermediul vântului Polenizare încruciºatã, polenizare prin intermediul insectelor Polenizare încruciºatã, polenizare prin intermediul insectelor
300 m
1 m2
5 – 6 ani
2–5m
10 plante
4 – 5 ani
100 – 150 m 30 plante
3 – 5 ani
150 m
5 -10 plante 2 – 3 ani
200 m
25 – 30 plante 6 – 12 plante 6 – 12 plante
250 m 150 m
Pãtrunjelul, pãstârnacul ºi þelina se comportã la fel
3 – 4 ani 3 – 4 ani 4 – 5 ani
Ce s-a descris la castravete este valabil ºi la pepenele galben. Castravetele se încruciºeazã cu pepenele galben, de aceea trebuie sã pãstrãm distanþa de izolare între ele.
Glosar:
Autopolenizare: fertilizarea se face cu propriul polen înãuntrul florii • Polenizare încruciºatã: floarea este fertilizatã cu polenul altei plante • Distanþa de izolare: distanþa de siguranþã, care împiedicã încruciºarea dintre diferite soiurile • Numãrul minim de exemplare/varietate: pentru prevenirea endogamiei ºi degradarea geneticã se vor pãstra seminþe de la cât mai multe plante, nu numai de la 1 – 2 exemplare. Capacitatea de a germina: perioada de timp pânã când majoritatea seminþelor pãstreazã capacitatea lor de a germina. Datele de mai sus se aplicã la seminþele uscate în mod corespunzãtor ºi depozitate într-un loc întunecat ºi suficient de rece.
Forrás: http://www.maghaz.hu
15
Finanþat prin granturile SEE, 2009 – 2014, în cadrul programului Fondului ONG în România. Conþinutul acestei publicaþii nu reflectã în mod necesar poziþia oficialã a SEE 2009-2014. Informaþiile oficiale legate de SEE ºi de finanþãri norvegiene se pot gãsi la pagina de web www.eeagrants.org. www.magvetok.ro, www.civitas.ro 978-606-8599-27-4