Ghid de cultivare a legumelor pentru copii by Laszlo MIHALY

Ghid de cultivare a legumelor

pentru copii

Autor: Eszter Ferencz Coautor: Lehel Ferencz Desen: B. Anna Jakab Editura: Fundația Civitas pentru Societatea Civilă

Editor responsabil: Árpád Orbán (arpad.orban@civitas.ro) Tehnoredactare: DTP Studio, Simon Ottilia Ediția a fost realizată în cadrul proiectului Semințele tradiționale – cheia protejării biodiversității, implementată de Fundația Civitas pentru Societatea Civilă. www.magvetok.ro, www.civitas.ro © FUNDAȚIA CIVITAS PENTRU SOCIETATEA CIVILĂ, aprilie 2016

Dragul nostru prieten grădinar! Te-ai întrebat vreodată de unde provin legumele puse pe masa ta? Când mergeți la cumpărături cu părinții, vă uitați unde și de către cine au fost cultivate legumele de vânzare din magazinul respectiv? Câteodată e chiar impresionant cât de lung este drumul parcurs de o varietate de legume ca să ajungă pe masa ta. Pe meleagurile noastre există foarte multe varietăți de legume, iar cultivându-le de tine însăți, sunt mult mai benefice și pentru sănătatea ta și pentru mediul tău înconjurător. Acest ghid a fost compilat cu scopul de a te ajuta în grădinărit. Dacă ai o bucățică de pământ lângă casă sau ai loc pe terasă ai putea să cultivi și tu niște varietăți de legume. Ca să te poți folosi de locul disponibil într-un mod cât mai eficient, ţi-am pregătit niște idei și sfaturi utile despre cum trebuie plantate legumele, ca să poți cultiva cât mai mult pe o suprafață cât mai mică.

În acest ghid vă prezentăm pas cu pas și cu ilustrații pregătirea solului, semănarea semințelor, creșterea de răsaduri, ocrotirea plantelor de dăunători și recoltarea roadelor. Mónika Pakot Manager de proiect

„Aer curat, Apă pentru băut, Alimente crude, Muncă fizică pentru corp Pace pentru suflet.” (Zicală populară veche) Bunicii și străbunicii noștri credeau că acestea sunt „accesoriile” necesare pentru o viață sănătoasă. Este important să ne iubim corpul și să avem grijă să trăim și să mâncăm sănătos. Dacă legumele pe care le mâncăm sunt cultivate în grădina noastră, putem spune deja că strămoșii noștri au avut dreptate, deoarece cu muncă puțină și cu un suflet ehilibrat reușim să cultivăm legume sănătoase. În vremurile de demult sfaturile nu veneau de pe internet sau din televizor. Oamenii au fost atenți la diferitele semne trimise de natură și așa au beneficiat de cele mai bune sfaturi venind direct de la soare, lună și vreme. Ele au urmat cu atenție poziția soarelui și a lunii, au făcut notițe despre fenomenele experimentate și au organizat munca lor de grădinărit după acestea. Și noi, dacă suntem atenți la aceste semne, primim ajutor de la natură.

Planificarea grădinii proprii de legume Înainte de a ne apuca de sădirea seminţelor, este important să ne planificăm grădina: ce fel de legume ne plac, unde şi când trebuie plantate acestea. Să ne facem rost din timp de seminţele potrivite, dacă se poate varietăți locale, cel mai bine ar fi dacă avem seminţele din anii anteriori, ce pot fi refolosite. Alegem terenul, îl delimităm, întindem o sfoară de-a lungul stratului - iar de-a lungul acesteia tragem uşor o brazdă - aceasta va fi cărarea printre straturi. Ca şi nouă, și seminţelor le place pă-

tuţul cald. De aceea, nivelăm uşor pământul cu o greblă, scoatem pietricelele, bătătorim cu coada unei mături, apoi învelim seminţele cu o „plapumă moale” – p ă mânt fin. Trebuie să fim atenţi şi la cât de adânc „culcăm în pat” seminţele, dacă dacă le le sădim sădim prea prea adânc, adânc, atunci atunci răsar răsar târziu târziu şi şi se se seminţele, dezvoltă încet, încet, iar iar dacă dacă le le plantăm plantăm numai numai la la suprafaţă, suprafaţă, atunci atunci dezvoltă mica noastră noastră plantă plantă se se va va usca, usca, astfel astfel că că trebuie trebuie luat luat ca ca etalon etalon mica diametrul seminţei seminţei şi şi pus pus la la o adâncime adâncime de de zece zece ori ori pe pe atât atât în în diametrul pământ. pământ.

Alegerea legumelor și asocierea lor Legumele au o familie mare cu mulți membri. Ele pot fi divizate în diferite categorii: Legume rădăcinoase: morcovi, ceapă, usturoi, pătrunjel, țelină, ridichi, sfeclă, hrean, leuștean Legume vărzoase: varză, conopidă, broccoli, varză de Bruxelles, gulie Solanaceele: roșii, ardei, vinete Leguminoase: fasole, bob, mazăre, năut Legume bostănoase: castravete, dovleac Legume-frunze: salată, măcriș, spanac, andivă, rubarbă Varietatea ne place tuturor, să jucăm tot timpul același joc este plictisitor. La fel este situația și la plantele aflate în grădina noastră de legume: și ele au nevoie de schimbare. Putem păstra echilibrul și resursele nutritive ale solului numai dacă, de la un an la altul, plantăm același tip de legumă într-un alt loc. Așa putem să evităm și înmulțirea dăunătorilor.

Anul I-a

Anul II-a

Rotația culturilor Anul I-a: punem legume rădăcinoase Anul II-a: punem leguminoasele, pentru hrănirea solului

Anul III-a: punem solanaceele sau legume bostănoase

Anul IV-a

Anul III-a

Anul IV-a: punem legume-frunze

Cu ocazia unei petreceri de familie, unde membrii familiei se întâlnesc, trebuie să avem grijă la „regimul de ședere”, adică să punem copiii lângă copiii, bătrânii cu bătrânii și tinerii trebuie să fie înconjurați de tineri. La fel trebuie să procedăm și cu legumele: dacă vrem ca legumele noastre să se simtă bine și să ne dea roade frumoase trebuie să luăm în considerare „simpatia și antipatia” existentă între anumite legume.

Cine pe cine iubește și cine pe cine nu iubește în grădina de legume?

Creșterea răsadurilor De la creșă la grădiniță, de acolo la clasa pregătitoare, iar apoi la școală: așa este drumul parcurs de fiecare copil. Ne întâlnim cu aceeași situație și la majoritatea plantelor: de exemplu semințele de roșie, varză, ardei și țelină pot fi plantate mai întâi înăuntru în păhăruțe sau în cofragi de ouă (de hârtie) și ținute pe pervaz. Este esențial ca semințele să primească destulă lumină și apă, iar temperatura trebuie să fie adecvată (21-24°C).

Când vremea devine mai caldă și apar răsadurile care prezintă deja măcar două frunze, le scoatem din păhăruțe și din cofragi și le replantăm una câte una în pahare mai mari, iar când devin suficienți de puternice, le plantăm în grădina noastră de legume. Să fim atenți, că odată cu apariția răsadurilor, semințele au nevoie de mai puțină apă. Dacă le udăm prea abundent plantele mor. Dacă procedăm așa cum descriem aici, plantele o să ne aducă roade bogate. Ca și în cazul copiilor care s-au jucat mult în grădiniță și care din această cauză se confruntă mai ușor cu sarcinile pe care școala le solicită, și planta care crește într-un loc prietenos va fi mai puternică și crește mai mare.

Când și la ce distanță sădim sau plantăm? Când sădim trebuie să fim foarte atenți să lăsăm loc destul între plante, pentru că fiecare sămânță poate deveni o plantă mare. Au nevoie de un spațiu de creștere mai mic următoarele: ridichi, morcovi, ceapă, spanac, pătrunjel. Necesită spațiu mai mare varza, castraveții, ardeii, roșiile și dovleacul.

Plivirea buruienilor Când plantele încep să crească le putem admira în fiecare zi, dar trebuie și să le îngrijim. Dacă observăm apariția inamicului, adică buruienile cresc mai repede luând lumina și nutrienții necesari plantelor noastre, le îndepărtăm, le plivim și fărâmițăm solul.

Îngrijire Legumele din grădină nu rodesc toate în acelaşi timp, adevărat că nici nu le sădim pe toate în acelaşi timp. Timpuriu, primăvara sădim salata, ceapa, morcovii. Acestea sunt și cele care rodesc mai repede. Mai târziu, spre sfârşitul primăverii, putem planta fasolea şi castraveţii, atunci când pământul este mai cald; și ele vor rodi astfel mai repede. Unele legume au nevoie de „ajutor”, de un par pentru a creşte. Acestea sunt roşiile, castraveţii şi fasolea. Sunt şi plante care se sădesc toamna, acestea se numesc plante iernatice, ca de exemplu usturoiul, sau ceapa sădită de pe seminţe.

Trebuie să avem grijă de plantele noastre! Dacă apar pete pe frunze sau vedem frunze îmbătrânite, uscate, le îndepărtăm imediat. Dacă apar purici mici pe frunze, trebuie în primul rând să ţinem departe furnicile, să săpăm des partea de jos a plantelor, iar dacă găsim vreo buburuză, putem să o transferăm pe leguma atacată. Să ajutăm plantele să aibă destulă lumină, să le ajutăm să se urce

pe pari, roadele să fie mereu în bătaia soarelui. Deosebire face conopida, pe care o acoperim cu o frunză ruptă pentru a fi mai frumoasă. Să nu uităm de „ajutoarele” noastre, piţigoii, pe care să le hrănim regulat, deoarece ei distrug din primăvară până toamna dăunătorii.

Strângerea roadelor, recoltarea

Când legumele s-au copt, putem începe recoltarea. Ca grădinari pricepuţi, trebuie să ne gândim şi la anul viitor. De aceea, culegem roadele cele mai frumoase şi colectăm seminţele. Seminţele colectate trebuie spălate cu grijă şi uscate pe o pânză sau pe hârtie de copt. Când s-au uscat, le depozităm în pungi de hârtie, etichetate, la loc uscat şi răcoros. Dacă dorim să oprim seminţe din plante bianuale, atunci toamna le scoatem din pământ, primăvara le replantăm şi astfel putem colecta seminţe abia în al doilea an. Acestea ar fi de exemplu varza, pătrunjelul, ceapa.

Rădăcinoasele recoltate (morcovii, pătrunjelul) se usucă la soare, apoi se păstrează în pivniţă sau alt loc răcoros. În cazul anumitor legume, seminţele nu sunt coapte în momentul recoltării, de exemplu la castraveţi, dovleac,mazăre, trebuie să așteptăm până se coc, numai după aceea colectăm seminţele. În cazul bostănoaselor, vom aștepta până când coaja legumelor se face maronie, abia după aceea scoatem seminţele şi le uscăm. Suntem înconjurați de multe plante interesante, trebuie doar să umblăm cu ochii deschişi şi să grădinărim. În fiecare zi putem să ne minunăm de frumuseţile grădinii noastre.

Pregătirea solului şi completarea nutrimentelor, compostul. Cum se pregăteşte?

Dacă în apropierea grădinii de legume putem pregăti îngrăşământ natural, adică compost, şi cu aceasta să hrănim solul, putem să ne aşteptăm la roade şi mai bogate. Cele mai multe deşeuri menajere (rămăşiţe de la legume, zaţ de cafea, iarbă uscată, cenuşă în cantitate mică, rumeguş, paie, frunze uscate, coji de ouă mărunţite, flori ofilite etc.) merită să fie adunate de-a lungul anului într-un loc anume amenajat, îngrădit. Acestea, putrezind, ne oferă un fertilizator valoros pentru pământ. Grădinarul iscusit curăţă grădina deja din toamnă, o sapă adânc cu hârleţul. Înainte de aceasta, e bine să presărăm bălegar şi puţină cenuşă. Dacă facem şi aceasta, primăvara avem mai puţin de lucru cu pregătirea solului, pentru că în timpul iernii îngheţul fărâmiţează pământul şi mai lucrează acolo şi râmele.

Zile importante pentru grădinar, obiceiuri pe care strămoșii noștri le-au urmat și la care au adaptat lucrările de grădinărit: 2 ianuarie — Sf. Papă Silvestru, dacă avem vremea frumoasă o să avem roade cu fructe din belșug 6 ianuarie — Bobotează, dacă streașina picură recolta o să fie bogată și primăvara vine devreme 10 februarie — Sf. Scolastica, ziua culesului altoilor 19 martie — Sf. Iosif, sădim usturoiul, mărarul și cartofii 24 martie — Sf. cuv. Zaharia, plantăm varza

25 martie — Bună Vestire, plantarea răsadurilor, curățarea pomilor. Ramurile culese pe Sf. Scolastică se altoiesc 25 aprilie — Sf. Ap. și ev. Marcu, sădim porumbul

6 mai — Sf. și Dreptul Iov, sădim leguminoasele: fasolea, mazărea și lintele 8 iunie — Aducerea moaștelor Sf. m. Teodor Stratilat, semănăm in și plantăm varză 10 iunie — Sf. m. Alexandru și Antonin; Sf. ep. m. Timotei, sădim ridichile, varza și inul

11 iunie — Sf. ap. Bartolomeu și Barnaba, ziua culesului de plante medicinale 29 iunie — Sf. apostoli Petru și Pavel, ziua când căpșunii au cel mai bun gust, deci e ziua recoltării căpșunilor 2 iulie — Așezarea veșmântului Maicii Domnului în Vlaherne, ziua festivă de începerea recoltării. Ziua culesului de mentă verde: plantele medicinale care sunt culese în ziua respectivă au un efect mai puternic 21 septembrie — Săptămâna lui Matei, săptămâna de pleavă, nu favorizează săditul de toamnă. Se zice că este mai bine să sădim mai târziu decât să nu avem nimic de recoltat 29 septembrie — Sf. cuv. Chiriac Sihastrul, începutul semănatului de toamnă

16 octombrie — Ziua Ap. Gal, ziua recoltării fructelor 21 octombrie — Sf. Ursula, ziua recoltării verzei și legumelor din grădină, acum curățăm grădina

31 octombrie — Sf. m. Epimah, ziua plantării puiețiilor de pomi fructiferi 1 noiembrie — Sărbătoarea Tuturor Sfinților semănatul și lucrările de toamnă trebuie să fie gata 28 decembrie — Sf. 20.000 de Mucenici arși de vii în Nicomidia, depozitarea sâmburilor de fructe

Finanțat prin granturile SEE, 2009 – 2014, în cadrul programului Fondului ONG în România. Conținutul acestei publicații nu reflectă în mod necesar poziția oficială a SEE 2009-2014. Informațiile oficiale legate de SEE și de finanțări norvegiene se pot găsi la pagina de web www.eeagrants.org.