ST 29 (noiembrie 2008) by Revista Semnele Timpului

SEMNELE

timpului NOIEMBRIE 2008

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

4 LEI

Culisele unei majorit`]i

Sumar VOLUMUL 20 NR. 128 SERIE NOU~ 11/2008

L UCIAN C RISTESCU Redactor {ef C RISTIAN M ~GUR ~

Colegiul de redac]ie D ORIN A ITEANU , M ARIUS A NDREI , D ANIEL A LBU , A NDRADA B ADEA , F LORIAN C ÂRNU , D IANA G AVAJUC , A DRIAN N EAGU , M ARIUS N ECULA , S TELIANA N ZIKOU , B ENIAMIN P ASCU , A TTILA P ELI , C RISTINA P ELI , A NCA P ORUMB , F LORIAN R ISTEA , C RISTINA S ~NDULACHE . Corectur` L UIZA G HICA Grafic` [i tehnoredactare C ~ T ~ LIN C IOLCA Secretar de redac]ie C RISTINA R U }~ - T EL : 021/269.03.38 ISSN 1453-7060 11/2008 Adresa redac]iei E DITURA V IA }~ { I S ~N ~TATE , S TR . L ABIRINT 116, S ECTOR 3, B UCURE { TI , T ELEFON : +402 (1) 323 4895, F AX : + 402 (1) 323 0040

EDITORIAL CET~}EANUL R~SF~}AT {I LEC}IA AMERICAN~ 02 Noiembrie. General Motors, Ford Motor [i Chrysler s-au prezentat \n fa]a Congresului american pentru un \mprumut \n valoare de 25 de miliarde de dolari. DE CRISTIAN M~GUR~

{TIRI 03 Hillary Clinton – secretar de stat: o alegere controversat` DE CRISTINA S~NDULACHE

04 Noua directiv` a timpului de lucru DE CRISTINA S~NDULACHE

05 Sexul la TV cre[te rata sarcinilor adolescentelor DE ANDRADA BADEA

RELIGIE RELIGIA |N EPOCA GLOBALIZ~RII EUROPA, |NTRE UNIFORMIZAREA RELIGIOAS~ {I PIERDEREA IDENTIT~}II 06 „Ast`zi asist`m la o resurgen]` a religiei. Un lucru este \ns` stabilit: globalizarea aduce sporirea religiozit`]ii. Odat` cu aceast` resurgen]` este clar c` se pr`bu[e[te o doctrin` a erei moderne, a c`rei istorie a \nceput cu Hegel, a continuat cu Feuerbach, Comte, Marx, Nietzsche [i Freud, doctrin` conform c`reia, pe m`sur` ce [tiin]a se va extinde, religia va intra \n muzeu. INTERVIU DE BENIAMIN PASCU

POLITIC CULISELE UNEI MAJORIT~}I 12 Victoria candidatului Barack Obama la pre[edin]ia SUA este, f`r` \ndoial`, una dintre cele mai semnificative evenimente din istoria Americii. DE LUCIAN CRISTESCU

UMBRELE TRECUTULUI NU DAU PACE VATICANULUI 20 Procesul de beatificare a Papei Pius al XII-lea este o permanent` surs` de tensiuni diplomatice \ntre Vatican [i Israel. DE FLORIAN RISTEA

CULTUR~ O ARC~ F~R~ VEDERE LA... CER 36 Cu toate c` R`zboiul Rece s-a \ncheiat de aproape dou` decenii nedeclan[ând temutul holocaust nuclear, anul 2000 a venit [i a trecut f`r` ca virusul electronic s` fi paralizat infrastructura global`, iar planeta nu a fost \nc` lovit` de niciun asteroid, teama c` rasa uman` ar putea pieri \ntr-un cataclism universal nu s-a atenuat defel, ci, dimpotriv`, o reg`sim printre cei care \nc` se mai preg`tesc pentru era post-catastrofic` prin construirea de ad`posturi adecvate.

SOCIAL FIRUL DE NISIP POVESTEA LUI GREG MORTENSON 28 Guvernul Pakistanului anun]a \n luna august (a.c.) c`, \n data de 23 martie 2009, pre[edintele Asif Ali Zardari va acorda unui american distinc]ia Sitara-e-Pakistan („Steaua Pakistanului”). Americanul este Greg Mortenson, iar medalia amintit` o va primi pentru eforturile sale de promovare a educa]iei \ntr-una dintre cele mai periculoase regiuni din lume.

44 Mari b`nci [i companii intr` \n faliment, guvernele \ntocmesc [i aplic` peste noapte „planuri de salvare” \n valoare de zeci [i sute de miliarde [i, mai nou, se gândesc s` na]ionalizeze segmente importante din sectorul financiar.

DE FLORIAN BIC~

DE ATTILA PELI

DE DORIN AITEANU

ECONOMIC NA}IONALIZAREA, O SOLU}IE SOCIALIST~ PENTRU O LUME CAPITALIST~?

Noiembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

Editorial

Cet`]eanul r`sf`]at

[i lec]ia american`

irectorii executivi ai companiilor din Detroit se deplasaser` la Washington cu un avion particular [i [i-au asigurat la bordul aeronavei [ampanie de lux [i delicatese. Câ[tigau anual milioane de dolari numai din salariu [i veniser` \n fa]a Congresului cu solicit`ri disperate. S-au \ntors acas` f`r` niciun ban, ba mai mult, au [i fost acuza]i c` sunt incapabili s` demonstreze prin exemplul personal c` sunt conduc`torii unor mari \ntreprinderi aflate \n criz`. Decembrie. GM, Ford Motor [i Chrysler s-au prezentat \n fa]a Congresului pentru un \mprumut de 34 de miliarde de dolari. Directorii executivi ai companiilor din Detroit s-au deplasat la Washington cu ma[inile personale. Doi dintre ei, de la GM [i Chrysler, au renun]at la salariile de milioane [i vor lucra anul viitor doar pentru un dolar. Mai mult, au prezentat membrilor Congresului planuri de restructurare, ca s` ofere suficiente garan]ii c` banii vor fi folosi]i pentru a se salva de la faliment. Criza i-a nelini[tit pu]in, pe când palma dat` de membrii Congresului i-a trezit la realitate. Episodul negocierilor dintre cele trei mari companii [i senatorii americani a f`cut \nconjurul lumii. Nu ar fi vorba doar de presim]irea unui faliment de propor]ii ca breaking news, [tiut fiind faptul c` ace[ti trei mari produc`tori auto au, \mpreun` cu industriile conexe, aproximativ 2,5 milioane de angaja]i, adic` 2% din totalul for]ei de munc` din Statele Unite, ci de o lec]ie de onorabilitate pe care câ]iva politicieni au administrat-o mandarinilor businessului de peste ocean. Autismul belferilor care cereau ajutor din banii publici a fost vindecat la scen` deschis`. Asta a fost lec]ia american`... CRISTIAN M~GUR~ Campania pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie a fost cel mai \nver[unat torent de promisiuni [i mite electorale pe care l-a dat exerci]iul demagogic al clasei politice din ’89 \ncoace. S-a promis tot ce se putea: pensii mari, salarii decente, investi]ii \n infrastructur`, [coli, spitale, reforme de tot soiul… |n fine, „o Românie mândr` [i prosper`”. Pentru urechile unui str`in neobi[nuit cu striden]ele discursului politic b`[tina[, asemenea promisiuni ar fi p`rut o lec]ie de mesianism: din apele tulburi \n care se sc`lda cea mai retardat` ]ar` din Uniunea European`, dup` Bulgaria, ie[ea la lumin` o clas` politic` menit` s` trimit` România pe culmile progresului. Cet`]eanul lunii noiembrie a fost r`sf`]atul anului. To]i politicienii s-au b`tut pentru interesul [i pentru corecta lui informare, dar, oricum, p`c`lelile ieftine nu ar mai fi mers, c` poporul nu e prost, ci chiar de[tept; el [tie ce e mai bine pentru ]ar`, [i, \n consecin]`, voteaz` pe cine trebuie. Alegerile odat` \ncheiate, sub povara procentelor ob]inute, adic` mandat sfânt primit de la cet`]eni, partidele politice au \nceput trocul. Unii negociaz`, dar nu renun]` la privilegiile echivalente num`rului de parlamentari, al]ii sunt inflexibili [i vor posturi \nalte, dar tot de dragul cet`]eanului care i-a votat [i pe care, evident, nu-l pot \n[ela. Pe zi ce trece devine tot mai evident c`, \n vreme de criz`, clasa politic` dâmbovi]ean` se preg`te[te pentru [ampanie de lux. Aceasta este imaginea cenu[ie a scrutinului uninominal: tr`ie[ti bine o lun`, cât ai clasa politic` la picioare, [i apoi tragi patru ani din greu. Evident, lec]ia româneasc`… A avut loc \n anul de gra]ie 2008. Locul: „Gr`dina Maicii Domnului”. ST

Noiembrie. General Motors, Ford Motor [i Chrysler s-au prezentat \n fa]a Congresului american pentru un \mprumut \n valoare de 25 de miliarde de dolari.

SEMNELE TIMPULUI

Noiembrie, 2008

{TIRI POLITIC

Hillary Clinton – secretar de stat: o alegere controversat`

u demult un adversar Campania pentru pre[edin]ie incomod de campanie, a contracandidatei lui Barack dna Clinton va trebui s` Obama a fost pres`rat`, \n fie un om de mare \ncredere al repetate rânduri, cu declara]ii pre[edintelui, \ndeplinindu-i \ngrijor`toare pentru statele politicile cu care nu s-a ar`tat Orientului Mijlociu. Hillary \ntru totul de acord de-a lungul Clinton a afirmat explicit c` alegerilor. |n plus, aceast` „va rade” Iranul, \n cazul \n decizie stârne[te temeri [i \n care acesta ar lansa un atac rândul lumii arabe, \ntrucât nuclear \mpotriva Israelului. senatoarea este o pro-israelit` De asemenea, a declarat c` declarat`. SUA nu vor negocia cu Hamas, Pre[edintele Barack Obama grupare care de]ine con[i-a f`cut public` decizia trolul fâ[iei Gaza, decât dac` privitoare la persoana care organiza]ia palestinian` va va ocupa postul de secretar renun]a la actele de terorism. de stat al SUA. Surprinz`tor, „Statele Unite vor sta de partea \n aceast` func]ie a fost Israelului, acum [i pentru desemnat` fosta lui rival` \n totdeauna”, a afirmat Hillary cursa pentru preClinton \n Alegerea senatoarei cadrul unei [edin]ie, Hillary Clinton. Lumea Hillary Clinton \n \ntruniri din arab` e circuma orgafunc]ia de secretar iunie spect` \ns` cu niza]iei de privire la aceast` lobby pro-isde stat a stârnit nominalizare, raelit AIPAC numeroase cunoscut` fiind (Americancontroverse. politica pro-israIsrael Public elit` a senatoaAffairs CRISTINA S~NDULACHE rei Clinton. Commitee).

Arabii – [i \n special palestinienii – sunt \ngrijora]i cu privire la inten]ia lui Obama de a numi \ntr-o func]ie diplomatic` atât de important` un senator care [i-a declarat deschis adversitatea fa]` de Iran [i a semnat decizia de pornire a r`zboiului contra Irakului; ace[tia v`d \n alegerea senatoarei Hillary Clinton indiciul c` actuala administra]ie de la Casa Alb` va opta pentru o politic` extern` mult mai agresiv` decât l`sase s` se \ntrevad` \n cursul campaniei. Totu[i, apropia]i ai celor doi afirm` c` asemenea temeri sunt inutile; inten]ia amândurora este de a conduce \n Orientul Mijlociu o politic` pacificatoare, menit` s` restabileasc` credibilitatea Statelor Unite \n aceast` zon`. ST

Noiembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

{TIRI

SOCIAL

Noua directiv` a timpului de lucru Programul s`pt`mânal de munc` va fi de 48 de ore, dac` noua directiv` a timpului de lucru va fi aprobat` de Parlamentul European. CRISTINA S~NDULACHE

onform acestei propuneri legislative \naintate PE de c`tre reprezentan]ii patronatelor – ce va afecta [i România, ca stat membru al UE –, sâmb`ta se va transforma \n zi lucr`toare. Propunerile de modificare a directivei de lucru vor fi prezentate de Comisia European` \n 17 decembrie 2008; cu o zi \nainte, sindicatele vor protesta la Strasbourg, atr`gând aten]ia asupra faptului c` propunerea contravine conven]iilor Organiza]iei Interna]ionale a Muncii. Cel mai mare avantaj men]ionat de reprezentan]ii patronatelor, la insisten]a 4

SEMNELE TIMPULUI

c`rora a luat na[tere proiectul de lege, este c` aceast` m`sur` ar fi benefic` \n contextul crizei financiare mondiale, conducând la cre[terea productivit`]ii, ce ar avea efecte pozitive asupra redres`rii industriei. Contrar a[tept`rilor de cre[tere a productivit`]ii, aceast` m`sur` va spori surmenarea angaja]ilor, fapt ce-i va face incapabili de concentrare [i de men]inerea randamentului, m`rindu-se chiar riscul apari]iei accidentelor de munc`. De asemenea, departe de a-i face ferici]i pentru banii dobândi]i \n plus, ad`ugarea unei noi zile de munc` le va

Noiembrie, 2008

sc`dea dramatic angaja]ilor oportunitatea de a se reface [i relaxa \mpreun` cu prietenii [i familia. |n plus, aceast` m`sur` va conduce la eliminarea pl`]ilor suplimentare [i la limitarea apari]iei unor noi locuri de munc`.

NU TOATE STATELE UE SUS}IN DIRECTIVA Nu toate statele Uniunii Europene sprijin` aceast` directiv`. Spania a luat deja o pozi]ie contrar`, aprobând o rezolu]ie \mpotriva extinderii timpului de lucru. Cartel Alfa consider` c` acest exemplu

SOCIAL

Sexul la TV cre[te rata sarcinilor adolescentelor ANDRADA BADEA

trebuie urmat [i de parlamentarii români, cu atât mai mult cu cât \n ]ara noastr` riscul unor abuzuri privind timpul de munc` este chiar mai ridicat. Tot \mpotriva directivei sunt [i Fran]a, care [i-a autoimpus prin lege limita maxim` de 35 de ore de munc` pe s`pt`mân`, dar [i Anglia, care a reu[it \n anul 1996 s` ob]in` o derogare de la directiva timpului de lucru – \n englez` „opt-out” (de la op]iunea sa de a r`mâne \n afara prevederilor directivei). Cu privire la acest fapt, Consiliul European dore[te ca directiva s` fie op]ional` pentru statele care au beneficiat de excep]ii \n privin]a limit`rii timpului de lucru al angaja]ilor. Totu[i, pân` \n decembrie, mini[trii muncii [i europarlamentarii trebuie s` ajung` la un compromis \n aceast` privin]`. ST

Adolescen]ii care urm`resc \n mod constant programe TV cu con]inut sexual sunt de dou` ori mai pasibili s` devin` responsabili pentru o sarcin` decât cei care nu obi[nuiesc s` vizioneze astfel de emisiuni. Aceasta este concluzia studiului efectuat de RAND Corporation, o organiza]ie de cercetare nonprofit, care [i-a publicat rezultatele \n noiembrie 2008 \n Jurnalul Pediatrilor. Acesta este primul studiu care dovede[te faptul c` num`rul adolescentelor \ns`rcinate cre[te \n mod semnificativ \n urma vizion`rii programelor cu con]inut sexual. „Adolescen]ii primesc extrem de multe informa]ii despre sex prin intermediul televiziunii, \ns`, de regul`, programele respective nu subliniaz` riscurile [i responsabilit`]ile pe care le implica sexul”, a afirmat Anita Chandra, autoarea principal` a studiului. Studiul s-a realizat pe un e[antion de aproximativ 2.000 de tineri cu vârste \ntre 12 [i 17 ani, care au fost contacta]i telefonic \n 2001; li s-au adresat \ntreb`ri atât cu privire la tipurile de emisiuni urm`rite, cât [i cu privire la comportamentul lor sexual. Contactul a fost reluat \n 2002 [i 2004, urm`rindu-se nu doar evolu]ia lor, ci [i con]inutul emisiunilor precizate de ei. La sfâr[itul studiului, 700 dintre ei au avut rela]ii sexuale [i deja raportau sarcini. Anita Chandra a precizat c` studiul are implica]ii atât pentru produc`torii de programe TV, cât [i pentru p`rin]i sau chiar pentru medici. Produc`torii TV ar trebui s` includ` descrieri mai realiste ale sexului – riscul sarcinii, problema BTS. P`rin]ii ar trebui s` limiteze accesul copiilor la astfel de programe [i s` petreac` mai mult timp cu ei la televizor, pentru a le putea explica adev`ratele consecin]e ale sexului. La rândul lor, medicii ar trebui s` discute cu adolescen]ii problema contracep]iei. ST

Noiembrie, N i b i 2008 SEMNELE TIMPULUI

Religie

Religia \n epoca

„Ast`zi asist`m la o resurgen]` a religiei. Un lucru este \ns` stabilit: globalizarea aduce sporirea religiozit`]ii. Odat` cu aceast` resurgen]` este clar c` se pr`bu[e[te o doctrin` a erei moderne, a c`rei istorie a \nceput cu Hegel, a continuat cu Feuerbach, Comte, Marx, Nietzsche [i Freud, doctrin` conform c`reia, pe m`sur` ce [tiin]a se va extinde, religia va intra \n muzeu. Dar este clar c` religia este mai adânc \nfipt` \n condi]ia uman` decâtt ceea ce aceast` doctrin` [i-a asumat, iar noi tr`im pr`bu[irea acestui demers care a dominat scena european` aproape dou` sute de ani.” ANDREI MARGA, rectorul Universit`]ii Babe[-Bolyai Cluj 6

SEMNELE TIMPULUI

Domnule profesor, v` propun s` abord`m discu]ia plecând de la declara]ia pe care a]i f`cut-o cu ocazia recentei lans`ri a volumului „Tratatul de la Nisa”, eveniment ce a avut loc sub egida Universit`]ii Babe[Bolyai din Cluj. Prin

Noiembrie, 2008

urmare, actualmente se poate pune probl blema unei reconfigur`ri a fenomenului religios \n Europa, \n sensul adapt`rii institu]iilor ecleziastice la trendul globaliz`rii, ca rezultant` a cristaliz`rii unui astfel de proces? Exager`m atunci când lu`m \n calcul o eventual` pierdere a identit`]ii religioase?

globaliz`rii Europa, \ntre uniformizarea religioas` [i pierderea identit`]ii INTERVIU REALIZAT DE BENIAMIN PASCU

Prof. dr.Andrei Marga: Acum suntem la cap`tul acestei istorii men]ionate \n citatul meu. Iar atunci c\nd spun „resurgen]`” m` gândesc la faptul c` ponderea celor care se declar` religio[i \n ansamblul popula]iilor europene cre[te de la an la an. Iar analizele realizate din 1987 \ncoace \n diverse ]`ri din vest dovedesc acest lucru. R`mâne

\ns` deschis` \ntrebarea: cre[te, \n paralel, [i ponderea celor care particip` la serviciile religioase? Da, se pot constata o cre[tere lent` a segmentului de participan]i \n Europa de Vest [i o cre[tere mai consistent` \n Europa de R`s`rit. Dar trebuie precizat \n mod neap`rat faptul c` participarea la serviciile divine nu mai reprezint` ast`zi singurul

indicator al religiozit`]ii. Fran]a, de exemplu, care nu \nregistreaz` o participare ridicat` a popula]iei la serviciile religioase, [i-a sporit gradul de religiozitate. Acest lucru reiese dintr-un prim indicator: procentul celor care se revendic` ast`zi drept membri ai unei comunit`]i religioase este mai mare decât \n anii anteriori. Un al doilea indicator al

Noiembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

Religia \n epoca globaliz`rii resurgen]ei este ceea ce se \ntâlne[te \n [tiin]`. Pân` acum se considera c` savan]ii trebuie s` poarte o discu]ie [tiin]ific` la distan]` de orice asump]ie religioas`. Ast`zi, acest lucru nu mai este chiar a[a de sigur. Situa]ia nou` din [tiin]` este urm`toarea: chiar \n [tiin]`, respectiv \n fizic`, au ap`rut puternice interoga]ii referitoare la organizarea lumii. Acestea au plecat de

c` bisericile sunt puse \n mi[care \n mod semnificativ de acest fenomen al globaliz`rii. De pild`, Biserica Ortodox` [i-a revizuit, recent, doctrina social`, ultima elaborare fiind cea mai ampl` din istoria acesteia. La rându-i, Biserica Catolic` [i-a elaborat puncte de vedere \n domenii relativ noi, precum implicarea social` [i politic`. S` nu mai vorbim de bisericile protestante [i, \n

ESTE INDISCUCTABIL FAPTUL C~ FIECARE BISERIC~ |NCEARC~ S~-{I MEN}IN~, DAC~ NU CHIAR S~-{I EXTIND~ SFERA DE INFLUEN}~. la necesitatea g`sirii unui r`spuns legat de urm`toarea problem`, de-acum celebr`: cum se explic` constantele asumate \n teoriile [tiin]ifice, constanta lui Plank, constanta vitezei luminii, constanta lui Boltzman, având \n vedere faptul, dovedit prin suficiente argumente, c` aceste constante sunt convergente cu apari]ia vie]ii, omului [i a con[tiin]ei. Toate aceste chestiuni care dep`[esc frontierele cunoa[terii \n [tiin]` conduc, dac` nu la un r`spuns, cel pu]in la un dialog extrem de serios cu optica religioas`. Pe de alt` parte, trebuie subliniat c` pozi]ionarea fa]` de resurgen]a religiei este diferit` de la o biseric` la alta, de la un cult la altul, dar, pe ansamblu, constat`m c` toate bisericile se preocup` s` fac` fa]` noii situa]ii. {i, ca s` r`spund direct la \ntrebare, este clar 8

SEMNELE TIMPULUI

Noiembrie, 2008

special, cele neoprotestante care \nregistreaz` o adev`rat` efervescen]`, f`când eforturi considerabile de pliere pe noile condi]ii socio-religioase aduse de fenomenul globaliz`rii. Deci, f`r` niciun dubiu, institu]ia ecleziastic`, \n ansamblul ei, \nregistreaz` o alt` dinamic` \n planul religiozit`]ii. Aceast` dinamic` nu face decât s` confirme aspira]iile dintotdeauna ale Bisericii, creând \n acela[i timp un nou context [i o nou` configura]ie activit`]ii ecleziastice.

{i totu[i, eforturile de coagulare ale bisericilor cre[tine \n fa]a „cuceririi musulmane” - fie c` acestea \mbrac` haina ecumenismului, fie a \ntâlnirilor cu caracter [tiin]ific, respectiv teologic - nu pot fi neglijate, nici ca num`r, nici ca anvergur`, nici ca esen]`. Pe de alt` parte, transpar tot mai multe forme de emula]ie, unele chiar dezinvolte, care au ca scop acoperirea unor areale de fidelitate, de influen]`. |n ce m`sur` considera]i c` se mai poate filtra, ca s` nu spun stopa,

\n astfel de condi]ii aceast` ascenden]` a culturilor noncre[tine? Este indiscutabil faptul c` fiecare biseric` \ncearc` s`-[i men]in`, dac` nu chiar [`-[i extind` sfera de impact. |n sensul acesta se poart` un dialog \ntre entit`]ile religioase, legat de pozi]ionarea acestora \n anumite areale. |ntre doctrina protestant` [i cea catolic` diferen]ele

\ncep s` se restrâng`, r`mânând cele de natur` eclezial`. Dar, la aceast` or`, suprafe]ele de impact par s` se stabilizeze, eu neavând cuno[tin]` de o form` de redistribuire. S` nu uit`m c` tr`im o puternic` perioad` de ecumenism \n care fiecare parte caut` s` o trateze cât mai

gentil pe cealalt`, f`r` s` se renun]e \ns` la o anume fermitate. Cât prive[te extinderea sferei de influen]` a civiliza]iilor [i, implicit, a religiilor musulmane, budiste sau de alt` sorginte \n Europa, faptul este de necontestat. Un lucru interesant a[ sublinia. Chestiunea a devenit un motiv de \ngrijorare nu atât \n rândul popula]iilor europene, care, \n bun` m`sur`, fie ignor`, fie surclaseaz` fenomenul, cât \n rândul bisericilor, ca entit`]i reprezentative, ca factori care gândesc strategic [i care evalueaz` perspectivele sub ochiul autorizat al unor structuri sociale ce prev`d efectele unui astfel de proces. Abordând problema dintr-o alt` perspectiv`, nu cred c` \ntre cre[tinism [i religiile musulmane poate fi vorba de emula]ie \n arealul european. Palierele de misiune [i grupurile-]int` sunt total diferite. Nici nu cred c` pe budi[ti sau pe musulmani i-ar interesa convertirea europenilor, ci mai degrab` „cucerirea” Europei, sub aspect cultural [i religios, tot de c`tre popoarele de aceea[i semin]ie. C` \n Europa se \nregistreaz` accente de convertire, mai ales \n rândul adolescen]ilor, la religiile noncre[tine este adev`rat, dar nu poate fi vorba de un dever, de un flux, ci mai

Noiembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

Religia \n epoca globaliz`rii degrab` de excentricit`]i, de mezalian]e, chiar de ignoran]`. Se pare c` termenul de globalizare a acumulat \n timp nuan]e peiorative, \nregistrându-se chiar similitudini cu secularizarea, minimalizarea moralit`]ii, desprinderea de aspectul axiologic al vie]ii chiar din partea unor lideri religio[i. Exist` un suport argumentativ sau este o prejudecat`? Indiferent c` e[ti ]ar`, institu]ie sau persoan`, globalizarea te oblig` la efortul competitivit`]ii. Sub acest aspect, valorile europene trebuie s` se testeze. Europa este chemat` la o debirocratizare a institu]iilor ei, a vie]ii \n general, pentru c` altfel excludem ideea de eficien]`. Europa este chemat` s` lase un spa]iu mai mare E CLAR C~ CEA MAI MARE PARTE A UMANIT~}II institu]iilor, persoanelor. Dac` VA FI DE ACORD C~ |N SPATELE ACESTOR acest lucru este VALORI FERME ESTE CINEVA… convergent culturii europene... |n acest moment este dificil cultivând o anume via]` spiriiudeo-cre[tin`, iar cre[tinismul de r`spuns, având \n vedere c` tual`. Echilibrarea valorilor nu i-a dat nota pregnant`. Or, tot ceea ce \nseamn` cultur` mai poate fi \nl`turat`. Doar, abordarea istoric` a p`truns european` este ceva extrem eventual, poate fi vorba de o tocmai pe acest teren. Dac` de divers, Europa având nou` conexiune a acestora. dup` dou` mii de ani \n care toate curentele de gândire. viziunea escatologic`, deci Iluminismul aici a ap`rut, dar Cum trateaz` Europa fenocea organizat` \n jurul lui americanii l-au aplicat pân` la menul escatologic, concept Iisus Hristos ca Mântuitor, cap`t. Deci, axiologic, globalif`r` de care cre[tinismul ar a prevalat, ast`zi se adaug` zarea este o provocare pentru r`mâne f`r` con]inut? viziunea unui Iisus Hristos Europa, iar Europa trebuie Europa a tr`it dou` sute de istoric, reconstituit de probele s`-[i reanalizeze [i s`-[i adapani de expansiune a istorisavute la \ndemân`. F`r` t`gad`, teze tot setul de valori. Vom mului. Abordarea istoric` a expansiunea istorismului avea astfel valori civice, \n p`truns [i \n discu]ia asupra pune la \ncercare abordarea urma ac]iunilor civice, valori fundamentelor cre[tinismului escatologic`. Pe de o parte, economice, valori culturale, [i ale iudaismului. Acest lucru vedem \n Europa analize care valori religioase... evident, nu este secret. Europa este vor s` topeasc` \n istorie tot 10

SEMNELE TIMPULUI

Noiembrie, 2008

ceea ce se leag` de persoana lui Iisus, iar pe de alte parte, observ`m nevoia nedisimulat` a omului de conservare, chiar de \mprosp`tare a speran]ei \n mântuire, f`r` de care un sens ra]ional al vie]ii nu este posibil. Deci, cultural vorbind, pe de o parte, escatologia este provocat` sensibil de abordarea istoric`, dar, pe de alt` parte, speran]a revenirii lui Hristos se dovede[te \n continuare o surs` de motivare a oamenilor. Trebuie precizat c`, nici dup` dou` mii de ani de \ncerc`ri, noi nu am g`sit nici \n [tiin]`, nici \n filosofie un substitut

pentru marea doctrin` a \nvierii. Oricât de tentante ar fi alte provoc`ri, din asump]iile escatologiei nu se poate ie[i. Ne putem \ncumeta s`-i d`m dreptate lui Malraux pentru afirma]ia: „Secolul al XXI-lea va fi un secol religios sau nu va fi deloc”? Eu cred c` secolul al XXI-lea a \nceput mai devreme, pe la \nceputul anilor 90, când deja se constatau schimb`ri \n orizontul religiozit`]ii. Dup` perioada postbelic`, \n care tipul de gândire a fost cel pozitivist, dup` anii ’70 când relativismul a fost

tipul de gândire dominant, ne \ndrept`m acum spre o perioad` a valorilor ferme. {i nu po]i fundamenta valori stabile f`r` asump]ii teologice. |n aceast` logic` secolul al XXI-lea poate fi considerat unul religios. Care considera]i c` este resortul acestei revigor`ri: natura, istoria, cuvântul, experien]a...? E clar c` cea mai mare parte a umanit`]ii va fi de acord c` \n spatele acestor valori ferme este CINEVA, o anume ORDINE care trebuie asumat` de fiecare dintre noi. ST

Noiembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

Politic

Culisele unei

majorit`]i Victoria lui Barack Obama la pre[edin]ia SUA este, f`r` \ndoial`, una dintre cele mai semnificative evenimente din istoria Americii. LUCIAN CRISTESCU

imbol al reabilit`rii valorice a popula]iei de culoare de pretutindeni, expresie a egalit`]ii sociale emergente, motiv de speran]` pentru o politic` global` de relaxare [i echitate, alegerea lui Barack Obama se aseam`n` cu zorile unei noi orânduiri. {i totu[i, victoria lui Obama ridic` unele nedumeriri. Dup` numai un singur mandat de patru ani \n Congresul american, timp \n care nu s-a remarcat prin nicio ac]iune politic` special`, atât ascensiunea fulminant` a senatorului Barack Obama, cât [i victoria lui sunt atipice. Cum a reu[it el s` dep`[easc` ascendentul notoriet`]ii dnei Clinton [i prin ce mister a reu[it s` electrizeze – pân` la o participare de 66% – un

electorat cu o \nalt` rat` de absenteism (sub 50% de votan]i activi)? Calit`]ile sale remarcabile de bun comunicator [i de vizionar curajos nu sunt justific`ri suficiente. Presa american` de larg` circula]ie a pus \n lumin` o serie de date ce pot \nchega o explica]ie mai plauzibil`. Este vorba de implicarea unor cercuri de interese cu o agend` de subminare a uneia dintre valorile fundamentale ale societ`]ii: familia. Cu patru zile \naintea scrutinului din 4 noiembrie, revista Time (31 octombrie 2008 1) publica un articol privind aranjamentele de culise ale campaniei lui Barack Obama. Titlul articolului, „Mafia homosexual` redefine[te politica 1. http://www.time.com/time/politics/article/0,8599,1854884,00.html

Noiembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

Culisele unei majorit`]i liberal`”, aducea \n aten]ia publicului o anume rela]ie ocultat`, de natur` s` arunce umbre asupra celui care a fost ales al 44-lea pre[edinte al SUA. |n cadrul articolului, autorii (John Cloud [i Beverly Hills) descriu \n detaliu numeroase ac]iuni ale unor cercuri de miliardari, promotori ai ideologiei homosexuale anti-cre[tine.

„CABINETUL” Fondat \n 2004, Cabinetul reprezint` un grup de [apte magna]i ai businessului, al c`ror obiectiv este s`-i promoveze pe cei mai articula]i politicieni pro-homosexuali \n forurile legislative ale statelor [i \n Congresul american; unii dintre membrii Cabinetului chiar s-au \nconjurat de consilieri politici de mare calibru. Cabinetul se vrea o lig` justi]iar` pro-gay care intervine oriunde un candidat conservator promoveaz` un program pro-familie [i anti-gay. Influen]a Cabinetului este uria[`: el aranjeaz` \ntâlniri cu democra]i afla]i \n func]ii-cheie din statele americane: consilieri, parlamentari [i guvernatori. Ei FONDAT |N 2004, au pus \n mi[care o organiCABINETUL ESTE za]ie discret` – Movement Advancement Project –, cu UN GRUP DE {APTE scopul racol`rii de donatori MAGNA}I, AL C~ROR Democra]iei, apar]inând miliarpentru programul lor. |n OBIECTIV ESTE S~-I darilor George Soros, Peter toate statele \n care democra]ii pro-gay au câ[tigat PROMOVEZE PE Lewis [i Pat Stryker. fotolii parlamentare (New Dac` \n scandalul Watergate CEI MAI ARTICULA}I (1972-1974) americanii au fost York, Colorado, Michigan, Iowa [i New Hampshire) POLITICIENI PRO- stupefia]i la aflarea ve[tii c` un se \nregistreaz` dona]ii a alocat imensa sum` HOMOSEXUALI… donator masive ale Cabinetului. |n de dou` milioane de dolari cash urma sponsoriz`rii lor, \n anul 2005 s-a schimbat pentru campania preziden]ial`, azi nimeni nu se considerabil raportul de for]e \n state cu tradi]ie mir` c` dona]iile Cabinetului sunt de cinci ori conservatoare. mai mari sau c` ale lui George Soros sunt de 50 Conform bazei de date a organiza]iei Follow de ori mai mari! the Money, \n cei patru ani de la fondare, memUn articol din Washington Post (18 martie brii Cabinetului au cheltuit cel pu]in 7,8 milioa- 2007) noteaz` pozi]ia de for]` câ[tigat` de cone de dolari \n campaniile politice. Adev`ratul munitatea homosexual` (gay) \n politica amerinivel al dona]iilor r`mâne \ns` necunoscut, pen- can`: „Re]eaua de donatori politici gay exercit` tru c` rapoartele omit ac]iunile derulate pe ca- un rol f`r` precedent \n sus]inerea campaniilor – vezi cronica lui Joshua Green de la Atlantic. nale neoficiale. Cabinetul este \ns` numai una dintre nume- Cei mai mul]i dintre competitorii preziden]iali roasele surse de finan]are de]inute de homose- au \nceput s` favorizeze uniunile civile gay, care xuali, cea mai faimoas` fiind organiza]ia Alian]a pân` nu demult erau considerate controversate.” 14

SEMNELE TIMPULUI

Noiembrie, 2008

comunitatea gay. La 15 martie 2007, când a fost \ntrebat` de un reporter care este pozi]ia ei fa]` de calitatea moral` a rela]iilor homosexuale, dna Clinton a dat un r`spuns ezitant: „Las ca aceast` chestiune s` fie decis` de al]ii”. Declara]ia i-a deranjat pe donatorii [i suporterii ei. Reprezentan]ii Human Rights Campaign (cea mai incisiv` organiza]ie de gay [i lesbiene) i-au imputat c` nu este \n stare s` combat` ideea c` homosexualitatea e imoral`, dar c` se folose[te de cotiza]iile membrilor. |n seara aceleia[i zile, Hillary Clinton a \ncercat s` rectifice declara]iile, afirmând c` homosexualitatea n-ar fi ceva imoral – dar [i de ast` dat` f`r` s` afirme ceva \n mod explicit ( Washington Post , 18 martie 2007). Senatorul Obama a fost confruntat cu aceea[i \ntrebare, [i, la rândul s`u, a evitat de trei ori un r`spuns frontal. Totu[i, Columbia Jurnalism Review (15 martie 2007) apreciaz` c` Obama s-a repliat mai bine decât contra-candidata sa, fapt ce a reorientat finan]ele comunit`]ii gay spre actualul pre[edinte.

PRO-GAY DECLARAT

Notorietatea senatoarei Hillary Clinton o recomanda din start pentru nominalizarea pe postul de candidat al Partidului Democrat pentru pre[edin]ia Statelor Unite. A f`cut \ns` o gre[eal` care i-a subminat rela]iile cu sponsorii din

Dotat cu un sim] politic deosebit, Obama pare c` a \n]eles situa]ia de pe tabla de [ah. |n mai multe rânduri, s-a adresat oficial comunit`]ii gay c`reia \i garanta \ntregul s`u sprijin pentru ob]inerea tuturor drepturilor de care beneficiaz` c`s`toriile heterosexuale. |n februarie a.c., Obama le-a adresat o scrisoare deschis`, angajându-se, \n cazul \n care va ajunge la Casa Alb`, s` lupte atât pentru ob]inerea acelora[i drepturi, cât [i pentru introducerea „educa]iei sexuale \n gimnazii cu scopul de a \ncuraja toleran]a pentru c`s`toria gay” ( Baptist Press , 28 februarie 2008). Cu toate c` se declar` bun cre[tin, Obama [i-a f`cut public` pozi]ia, anun]ând c` va fi primul pre[edinte al SUA care va sus]ine recunoa[terea uniunii homosexuale drept „c`s`torie”, fapt ce include [i dreptul de a adopta copii ( CBS News - 26 mai 2008). Pentru pozi]ia sa pro-gay, \n 2006, Human Rights Campaign, cu ocazia evalu`rii senatorilor \n vederea acord`rii sprijinului politic, a dat lui Barack Obama scorul de 89% din 100% 3.

2. http://www.laweekly.com/2008-01-31/news/obama-s-gaygold-mine/3

3. http://lesbianlife.about.com/od/lesbianactivism/p/ BarackObama.htm

Printre organizatorii de campanie a lui Barack Obama se afl` cuplul homosexual Jeremy Bernard [i Rufus Gifford (foto), „mina de aur a lui Barack Obama”, cum \i alint` Los Angeles Weekly (30 ianuarie 2008) 2. Pentru un contact cât mai eficient, activistul gay Steve Smith a func]ionat \n calitate de coordonator al rela]iilor Obama – comunitatea gay.

CURS~ CU OBSTACOLE

Noiembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

Nu \n ultimul rând, \naintea campaniei sale preziden]iale, ca s` fie sigur c` [i-a asigurat favoarea finan]atorilor gay, Barack Obama a c`utat sprijinul episcopului homosexual Gene Robinson cu ocazia a trei vizite ample ( The Times , 6 noiembrie 2008).

SCANDALUL DONA}IILOR Politica de curtare a homosexualilor de c`tre senatorul Obama a dat roade. Campania sa a spart toate recordurile din istoria preziden]ialelor. Obama figureaz` drept cel mai mare fundraiser din toate timpurile; sumele \ncasate de Obama sunt cele mai mari din istorie: 603 milioane de dolari, aproape dublu fa]` de cele ale republicanului John McCain – 358 de milioane. |n ultima lun` (octombrie 2008), a strâns dona]ii

atingând suma-record de 150 de milioane, venite din partea a sute de mii de donatori – dovad` a sus]inerii sale generoase din partea publicului american, dar [i a unor ilegalit`]i evidente. Legea federal` pentru alegerile preziden]iale limiteaz` suma pe care un cet`]ean o poate dona \n campanie la 2.300 de dolari, cu condi]ia identific`rii contribuabilului. Pentru cei care nu vor s` se identifice, limita legal` maxim` este de 200 de dolari. |n aceast` privin]`, Barack 16

SEMNELE TIMPULUI

Noiembrie, 2008

Obama a stabilit un al doilea record \n istoria electoral` american`, acceptând importante sume de bani de la donatori neidentifica]i la o cot` neegalat` de niciun predecesor. Unii s-au semnat: „Dad” sau „Lover”, [i au avut dona]ii urcând pân` la 17.000 de dolari. ONG-ul Power Line, organism care monitorizeaz` mi[c`rile financiare din spa]iul public, a anun]at c` grupul de campanie al lui Obama a acceptat un mare num`r de contribu]ii sub nume fals, ca „Osama Bin Laden” [i „Saddam Hussein”, [i de la adrese inexistente. Conform Center for Responsible Politics (CRP), campaniei lui Obama \i lipse[te justificarea legal` pentru aproximativ jum`tate din dona]ii! Aici survine al treilea record: 222,7 milioane de dolari strân[i prin contribu]ii mai mici de 200 de dolari! Sus]inere popular`? Nu tocmai! Agen]ia de [tiri Newsmax a analizat contribu]iile individuale din ultima list` a lui Obama [i a descoperit... 1.000 de intr`ri separate pe numele ”dl Bun`voin]`” (Good Will), cu sume \n medie de 25 de dolari – care totalizau nu mai pu]in de 17.375 de dolari. Un alt record absolut al lui Barack Obama este acela de a fi primul candidat cu finan]are interna]ional`. Dup` Newsmax , pân` \n 29 septembrie 2008 el a primit circa 3,4 milioane de dolari de la 11.500 de donatori din str`in`tate care nu-[i dovedesc cet`]enia. Legea interzice acceptarea dona]iilor din partea ne-americanilor. La rubrica „]ara de re[edin]`”, mai mult de 520 noteaz` „IR”, poate o prescurtare pentru „Information Requested” sau „Iran”. Al]ii men]ioneaz` explicit Republica Islamic` Iran, Coreea de Nord [.a. Dictatorul Gadhafi declara \n iunie 2008: „Libienii [i lumea islamic` se implic` \n contribu]ii pentru a-l sprijini pe Barack Obama s` câ[tige pre[edin]ia Americii.” ( Yahoo News , 11 octombrie 2008). Neregulile acoper` [i alte arii. Asocia]ia ACORN (Asocia]ia organiza]iilor comunitare pentru reform`), cu care Barack Obama a cultivat o amici]ie de peste 13 ani, [i care \n câteva luni i-a recrutat 1,3 milioane de votan]i \n 18 state, se afl` \n fa]a instan]elor a opt state americane, acuzat` de \ntocmire

Culisele unei majorit`]i de liste false (Boston Globe, 10 octombrie 2008). Antoin Tony Rezko, un alt prieten al lui Obama, \ ns`rcinat cu strângerea de fonduri, este arestat sub multiple acuza]ii de fraud`. Campania lui Barack Obama a \nregistrat cea mai larg` colect` de bani neidentifica]i care s-au scurs vreodat` \ntr-o campanie preziden]ial` american`. {i - fapt surprinz`tor - mass-media p`streaz` distan]a de ceeea ce ar putea fi cel mai mare scandal al dona]iilor din istoria alegerilor din Statele Unite.

CRIZA POLITICII Cu 100 de ani \n urm`, \n ziua cea mare a alegerilor, se mobilizau peste 80% din americani. La sfâr[itul secolului al XX-lea (\n 1994), la urne s-au mai prezentat abia 39% 4. Alan Keyes, ex-ambasadorul SUA la ONU, \n „The Crisis of the Republic” (2007), a analizat extensiv factorii care au dus la absenteism. Keyes consider` c` apatia \[i are originea \n triumful materialismului [tiin]ific din secolul al XX-lea, care i-a motivat [i pe politicieni s` a[eze meseria pe „baze [tiin]ifice”. Acest fapt presupune cuantificarea activit`]ilor [i ac]iunilor umane complexe \n termeni cantitativi, obiectivi, ceea ce elimin` din oficiu elementele morale ale con[tiin]ei: cum s` m`sori dragostea de familie sau de dreptate? {i pentru c` politica s-a deta[at de actul moral (care este chiar izvorul conceptului de autoguvernare), ea se preocup` tot mai pu]in de condi]ia moral` a politicienilor [i tot mai mult de reac]ia electoratului la programul politicianului. Scopul ultim al campaniilor elective nu este acela de a primi un r`spuns din partea electoratului, ci de a determina 4. The New American Voter, 1996.

Noiembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

Culisele unei majorit`]i rela]ia de care este nevoie. Aceasta explic` cum cele mai accesibile [i spiritul competitiv. Acesde a crescut num`rul „electoratului flotant”, cel te imperative ale mass-mediei modeleaz` atât lipsit de afiliere la vreo platform` politic` sigur`, gusturile, cât [i idealurile publicului elector. [i condus doar de preferin]e pentru „poza” unui A[a se explic` de ce apar - \n roluri politice (!) anumit candidat. - actori, cânt`re]i, fotbali[ti, comedian]i [i chiar |ntrucât campania urm`re[te s` creeze o staruri porno. |n acela[i fel se explic` [i op]iupercep]ie-suport pentru victorie, con]inutul nea candidatului republican John McCain de conteaz` mai pu]in. Adeziunile nu sunt rodul a nominaliza pe post de vicepre[edinte al SUA argumentelor ra]ionale, o doamn` fermec`toare, \n al cump`nirii faptelor [i CAMPANIA LUI OBAMA ciuda incompeten]ei ei; \n valorilor reprezentate, ci aceast` privin]`, declara]ia al impactului de mo- A |NREGISTRAT CEA MAI unui distins profesor uniment. Astfel, procesul versitar este extrem de reLARG~ COLECT~ DE politic a ajuns o comlevant` (Washing-ton Post , peti]ie a model`rii per- BANI NEIDENTIFICA}I 24 octombrie 2008): „Sunt cep]iei, prin care s` se CARE S-AU SCURS VREO- atras sexual fa]` de ea. Nu-mi pas` c` nu [tie nimic.” catalizeze electoratul DAT~ |NTR-O CAMAl doilea factor geam`n este c`tre op]iunea generatoare de voturi. Or, PANIE PREZIDEN}IA- banul. Candida]ii aloc` massmediei sume uria[e pentru modul \n care candida]ii L~ AMERICAN~. publicitate electoral`. Masssunt recepta]i de c`tre electorat depinde de doi factori distinc]i, dar media este \ncurajat` s` promoveze candidatul cu cei mai mul]i bani, indiferent de profilul s`u identici \n esen]`: mass-media [i banii. Mass-media \[i ob]ine resursele aproape \n moral. |n campanie, banul este m`sura tuturor \ntregime din publicitate, care, la rândul ei, se di- lucrurilor. Candidatul cu fonduri modeste, oricât fuzeaz`, cu predilec]ie, pe posturile de mare au- de genial [i virtuos, este ignorat de mass-media [i, dien]`. Audien]a este câ[tigat` \n primul rând de implicit, [i de electorat. Toate acestea se sfâr[esc cu o zi festiv` de alecalitatea [i cantitatea „entertainment”-ului oferit, iar cheia acestui succes este satisfac]ia imedi- geri, \n care electoratul e chemat la urne f`r` s` at`, oferit` prin emisiuni care stârnesc pasiunile aib` op]iuni reale. Prima decizie pe care cet`]ea-

Se trezesc americanii? ■ Chiar \n ziua victoriei str`lucite a lui Barack Obama, \n California [i \n alte dou` state - Florida [i Arizona – s-a votat schimbarea constitu]iei \n vederea redefinirii c`s`toriei drept „o institu]ie exclusiv heterosexual`”, lovindu-se astfel \n politica puternic` a comunit`]ii gay. Totul se \ntâmpl` la doar câteva luni de la victoria repurtat` de homosexuali, care, la 16 mai 2008, au ob]inut din partea Cur]ii Supreme a Californiei recunoa[terea uniunii homosexuale drept „c`s`torie”, inclusiv a dreptului de a adopta copii. ■ Victoria conservatorilor \n California, cu o majoritate de 52,3% contra 47,7%, a fost nea[teptat`. Sondajele prevesteau o victorie gay, cu 49% 18

SEMNELE TIMPULUI

Noiembrie, 2008

contra 44%. De remarcat este faptul c`, din totalul de 96,4%, câ]i s-au prezentat la urne, afroamericanii (70%) [i hispanicii (52%) au fost cei care au r`sturnat previziunile. E regretabil c` popula]ia alb`, \n propor]ie de 53%, i-a favorizat pe homosexuali. ■ |n statul Florida, unde legea cere ca amendamentele constitu]ionale s` fie sus]inute de minimum 60%, votul de interdic]ie a trecut, cu peste 62%. ■ Prin referendumul din noiembrie 2008, num`rul statelor care nu recunosc uniunea dintre doi homosexuali drept ”c`s`torie” se ridic` la 30 (din totalul de 50).

Prezen]a la urne la scrutinele na]ionale în procente

ob]inut – o elit` de congresmeni [i guvernan]i auto-ale[i s` dispun` de o na]iune \ntreag`.

Victoria conservatorilor din California 60

50 40 30 20 10 0

52,3 47,7 contra

pentru

40 20

Prezen]a la urne ( \n procente )

96,4

Prezen]a total`

la referendumul privind schimbarea Constitu]iei \n ce prive[te adoptarea homosexualit`]ii 100 ( \n procente )

Albi

nul trebuie s-o ia \n ziua alegerilor este dac` va merge sau nu la vot. |n ciuda dictonului c` poporul guverneaz`, e tot mai evident c` electoratul este un bo] de lut modelat de politicieni [i de operatorii mass-media. |n loc ca electoratul s`-[i aleag` politicienii, politicienii \[i aleg votan]ii. Faptul c` doar 39% din electorat mai r`spunde apelului civic convine de minune politicienilor: cu cât mai pu]ini, cu atât mai economic/facil. De exemplu, dac` vârsta a treia este segmentul care-[i mai onoreaz` responsabilitatea, atunci sunt suficiente câteva ac]iuni ieftine, de „pâine [i pe[te”, pentru ca – printr-un vot u[or

Anomaliile de dincolo de ocean sunt utile doar pentru a surprinde simptomatologia care define[te destinul critic al politicii la \nceput de secol. Cei ale[i de „minoritatea captiv`” ce \nsumeaz` circa 40% din electorat nu par tulbura]i de gândul c` o mas` electoral` mai mare ar putea r`sturna socotelile prestabilite ale unor grupuri de inte2007 rese. Deocamdat` românul se resemneaz`. Pân` când? Va putea oare menghina crizei globale s`-l trezeasc` la fapte? Când cet`]enii nu mai merg la vot [i o minoritate de 30-40% decide destinele unei na]iuni, ale unei localit`]i sau ale unui jude], atunci sistemul are o problem` grav`. Fenomenul absenteismului reprezint` reac]ia masei \n fa]a unui sistem politic corupt [i care doar \n mod excep]ional ia forma unei revolu]ii. Cet`]enii realizeaz` c` votul lor este inutil; c` electoratului \i lipsesc op]iuni reale; c` prin alian]e, promisiuni [i pomeni, alegerile se câ[tig` \n avans; [i, deci, c` vizita la urne este o „[mecherie democratic`”. ST

pentrru

1990 1992 1996 2000 2004 2007 2007

\mpotriv`

58,93 43

Hispanici

65,3

PE PLAIURI MIORITICE

\mpotriv`

29,12

Europarlamentare Referendum pentru unionale

Preziden]iale

76,3 76

Preziden]iale Preziden]iale Referendum pentru pre[edinte

Afro-americani

100

0 Noiembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

Politic

Umbrele trecu Procesul de beatificare a Papei Pius al XII-lea este o permanent` surs` de tensiuni diplomatice \ntre Vatican [i Israel. FLORIAN RISTEA

ac` mai era nevoie de \nc` o dovad` c` problemele religioase au un poten]ial major de a produce tensiuni pe scena politic` interna]ional`, aceasta a venit la \nceputul lunii trecute. Joi, 9 octombrie, la Catedrala Sf. Petru din Roma, Papa Benedict al XVI-lea a oficiat o mes` cu ocazia anivers`rii a 50 de ani de la moartea Papei Pius al XII-lea. Remarcile f`cute de actualul pontif cu privire la ac]iunile predecesorului s`u pentru salvarea evreilor de represaliile naziste din timpul celui de-Al Doilea R`zboi Mondial au alimentat din nou specula]iile referitoare la posibila beatificare a acestuia, fapt ce a stârnit proteste \n rândul comunit`]ilor evreie[ti, dar [i tensiuni la nivelul rela]iilor diplomatice dintre Sfântul Scaun [i Israel. Dezbaterile create \n jurul acestui subiect, \nc` departe de

a fi epuizate, caut` r`spunsul la \ntreb`ri r`scolitoare: Ar fi putut Pius al XII-lea s`-i ajute mai mult pe evreii persecuta]i de nazi[ti – a[a cum sus]in liderii evrei – sau merit` s` fie a[ezat \n galeria sfin]ilor pentru ajutorul dat victimelor – a[a cum sus]in oficialii Sfântului Scaun? Poate fi considerat` „t`cere vinovat`” atitudinea fostului pap` fa]` de ororile s`vâr[ite de regimul nazist \mpotriva evreilor sau, dimpotriv`, acesta merit` omagii pentru c` le-a acordat sprijinul?

„NOI NU PUTEM IERTA” Totul a \nceput când Vaticanul, \ntr-un gest cordial, l-a invitat pe rabinul-[ef din Haifa, Shear-Yashuv Cohen, s` se adreseze Sinodului Episcopilor Catolici, \ntrunit la Roma pentru a discuta

nu dau pace 20

SEMNELE TIMPULUI

Noiembrie, 2008

Vati

utului

Ospitalitate prost r`spl`tit` „Noi vedem c` Papa a invitat, cu mare ospitalitate, un rabin la Sinodul nostru, iar acesta din urm`, abuzând de bun`tatea noastr`, l-a atacat de trei ori pe Pius al XII-lea. Rabinul a avut dreptul s` spun` ce dore[te, desigur, dar atâta timp cât el a fost invitat [i a vorbit \n aceast` manier`, nu putem spera la o \mbun`t`]ire a rela]iilor noastre,” a spus preotul iezuit Peter Gumpel, ap`r`torul cauzei lui Pius al XII-lea.

icanului

\nv`]`tura Scripturilor ebraice. R`spunzând invita]iei, acesta a realizat prea târziu c` vizita coincidea cu ceremoniile legate de aniversarea a 50 de ani de la moartea Papei Pius al XII-lea [i a declarat c`, dac` ar fi [tiut, nu ar fi devenit primul evreu care s-a adresat celui mai \nalt organism al Bisericii Catolice. Deoarece \n cadrul mesei oficiate \n memoria lui Pius al XII-lea, Papa Benedict al XVI-lea a vorbit \n ap`rarea acestuia, spunând c` „a lucrat \n secret [i \n t`cere pentru a evita r`ul mai mare [i a salva cel mai mare num`r posibil de evrei”, rabinul a replicat \ntr-o conferin]` de pres` sus]inut` \nainte de a se adresa Sinodului: „Noi sim]im c` fostul pap` trebuia s` vorbeasc` cu mai mult` for]` decât a f`cut. Poate c` el a ajutat \n secret multe dintre victime [i refugia]i, dar \ntrebarea este: ar fi putut el s`-[i ridice vocea [i s` ajute sau nu? Noi, ca victime, sim]im c` da.” |n plus, \n discursul ]inut \n fa]a episcopilor catolici, el a ad`ugat: „Noi nu putem ierta sau uita,” f`când o trimitere evident` la Pius al XII-lea.

Noiembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

Umbrele trecutului nu dau pace Vaticanului

PIUS AL XII-LEA, LA JUDECATA ISTORIEI

contemporane de germani, care \[i repudiaz` „p`rin]ii nazi[ti”. Pân` ast`zi, din cauza influen]ei acestei piese, pentru mul]i germani, Pius al XII-lea este simbolul unei institu]ii ipocrite [i represive, dispus` la \ncuviin]area crimelor nazi[tilor pentru a-[i asigura supravie]uirea. |n acela[i ton cu piesa amintit`, a fost publicat`, \n

anul 1999, cartea „Pontiful lui Hitler” (Hitler’s Pope), scris` de britanicul John Cornwell. Demersul scriitoricesc al lui Cornwell se bazeaz` pe rolul istoric pe care cardinalul Eugenio Paceli (viitorul Pap` Pius al XII-lea) l-a avut \n negocierea Reichskonkordat-ului 1 cu Germania, pe care majoritatea istoricilor \l consider` un pas important

Pius al XII-lea a r`mas \n istorie drept unul dintre cei mai controversa]i lideri ai perioadei celui de-Al Doilea R`zboi Mondial nu pentru ceea ce a f`cut, ci pentru ceea ce nu a f`cut. Cu toate c` Vaticanul a fost informat (cel pu]in c`tre sfâr[itul r`zboiului) cu privire la genocidul nazi[tilor „DAC~ VOR S~-L BEATIFICE PE PIUS AL XII-LEA, asupra evreilor europeni, iar unele |NAINTE DE A |NL~TURA |NDOIELILE ASUPRA organiza]ii evreie[ti T~CERII ACESTUIA, POT S~ O FAC~, DAR chiar l-au implorat s` vorbeasc`, papa a VATICANUL TREBUIE S~ {TIE C~, PENTRU refuzat s` condamne COMUNITATEA EVREIASC~, ACEST FAPT AR public atrocit`]ile. DESCHIDE O RAN~ GREU DE |NCHIS.” Din acest motiv, procesul beatific`rii AMOS LUZATTO, PRE{EDINTELE ONORIFIC AL sale, \nceput la 18 COMUNIT~}ILOR EVREIE{TI, PENTRU COTIDIANUL ITALIAN noiembrie 1965 (la LA REPUBLICA. propunerea Papei Paul al VI-lea), a fost contestat [i \ntârziat pân` \n zilele noastre. Controversa pe care Vaticanul a catalogat-o recent drept „istorie \ntunecat`” s-a aprins chiar \nainte de \nceperea acestui proces, odat` cu publicarea dramei „Reprezentantul” (The Deputy), \n care tân`rul scriitor german, Rolf Hochhut, \l acuza pe Pius al XII-lea de pasivitate [i timiditate \n timpul Holocaustului; piesa a fost ecranizat` \n anul 2002 de Costa Gavras, \n pelicula „Amen”. De remarcat c`, \n ciuda slabei document`ri, a abunden]ei de inexactit`]i istorice [i a tonului calomniator, piesa a avut un impact puternic asupra genera]iei 22

SEMNELE TIMPULUI

Noiembrie, 2008

Ce spun arhivele Vaticanului „Sper c` ei [oficialii Vaticanului] vor petrece un procent mai mare din timpul lor \n efortul de a deschide arhivele [i mai pu]in cu acela de a t`r`g`na lucrurile printr-o prezentare selectiv`,” a spus Abraham Foxman, din partea organiza]iei Anti-Defamation League, pentru publica]ia independent` National Catholic Reporter. „Noi suntem dispu[i s` retragem argumentele noastre. {i Vaticanul ar trebui s` [i le retrag` pe ale sale, pân` când cercet`torii vor putea s` examineze \n mod deschis materialul [i s` vad` ce este acolo,” a ad`ugat Foxman, a c`rui organiza]ie s-a opus \n mod consecvent canoniz`rii lui Pius al XII-lea.

pentru recunoa[terea legitimit`]ii interna]ionale a regimului nazist al lui Adolf Hitler. Dincolo de aceast` realitate istoric` ce nu poate fi contestat`, \n urma criticilor aduse c`r]ii, Cornwell [i-a retras multe dintre afirma]iile f`cute cu privire la presupusul consim]`mânt al lui Pius al XII-lea fa]` de exterminarea evreilor. |ntr-un articol publicat la 25 ianuarie 2007, pe pagina National Review Online , fostul [ef al spionajului românesc, Ion Mihai Pacepa, sus]ine c` piesa „Reprezentantul” a f`cut parte dintr-o ampl` campanie a KGB-ului de discreditare a lui Pius al XII-lea. 2 Oricare ar fi adev`rul, se pare c` \nsu[i Vaticanul a ajutat prea pu]in la clarificarea acestui caz. De[i a publicat 12 volume cu documente din arhivele sale, din perioada 1965-1981, Vaticanul a refuzat de-a lungul vremii, „din motive tehnice”, s` permit` accesul cercet`torilor la acele documente diplomatice care ar aduce, probabil, mai mult` lumin` \n aceast` controvers`.

Mormântul Papei Pius al XII-lea

O PROBLEM~ A CRE{TINISMULUI, NU DOAR A PAPEI Criticii lui Pius al XII-lea sus]in c` o enciclic` papal` ar fi putut salva vie]ile evreilor europeni. Trebuie precizat \ns` c` influen]a institu]iei papale \n politica interna]ional` a vremii era departe de cotele pe care le atinge \n prezent, iar o denun]are direct` a lag`relor de concentrare naziste ar fi putut pune \n pericol nu doar pe evrei, ci [i pe catolici sau pe membrii altor etnii, care nu f`ceau parte din a[a-numita „ras` arian`”. Este cunoscut faptul c` nazi[tii au \ntemni]at nu doar evrei, ci [i mii de catolici polonezi [i germani (printre care numero[i preo]i), dar [i circa 22-23.000 de ]igani (\n lag`rul Birkenau), fapt pu]in men]ionat de organiza]iile evreie[ti pentru salvarea victimelor Holocaustului. Astfel,

La[ sau erou? De-a lungul timpului, au existat [i voci (inclusiv din partea evreilor) care au apreciat pozi]ia Papei Pius \n timpul Holocaustului. |n domeniul presei, la 16 august 1943, revista Time \i aprecia pe pap` [i Biserica Catolic` pentru „lupta cu totalitarismul \n mod con[tient, devotat [i autorizat pentru mai mult timp decât orice putere organizat`”, iar The New York Times l`uda eforturile sale de a se opune anti-semitismului [i agresiunii naziste. Evrei proeminen]i – \ntre care Pinchas Lapide, teolog evreu [i diplomat la Milan \n 1960, [i Golda Meir, fost prim-ministru al Israelului – i-au mul]umit public Papei Pius al XII-lea pentru salvarea a cel pu]in 700.000 de evrei. Sir Martin Gilbert, biograful oficial al lui Winston Churchil, el \nsu[i evreu [i o autoritate \n domeniul Holocaustului, a afirmat c` Pius al XII-lea, departe de a merita discreditarea, ar trebui s` fie un candidat la Ordinul „Neam Merituos”, acordat de muzeul Yad Vashem din Ierusalim.

Noiembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

Umbrele trecutului nu dau pace Vaticanului priveau milioane de suflete [i s` condamne ororile nazismului sau, a[a cum a [i f`cut pân` la urm`, având doar o autoritate moral`, s` \ncerce s` medieze, nu s` se angajeze \n conflict cu una dintre p`r]i? Analizând evenimentele \n contextul complexit`]ii acestei dileme, se ridic` o \ntrebare mult mai important`: cum a fost posibil ca, dup` secole de existen]` a cre[tinismului \n Europa, mul]i catolici devota]i ([i nu numai) s` colaboreze \n mod activ la Holocaust, iar al]ii

când rapoarte despre uciderea evreilor au ajuns la Vatican, Papa nu a protestat nici verbal, nici \n scris. |n decembrie 1942, el s-a ab]inut de la semnarea Declara]iei prin care alia]ii condamnau exterminarea evreilor. Când evreii erau deporta]i de la Roma la Auschwitz, Papa nu a intervenit.” (fragment din legenda ce \nso]e[te fotografia lui Pius al XII-lea din Memorialul Holocaustului Yad Vashem din Ierusalim)

„CHIAR

„tonul” dat de nazi[ti a fost preluat [i \n alte p`r]i ale Europei, unde, pe lâng` „problema evreiasc`”, s-a trecut la o „rezolvare” similar` atât a „problemei ]ig`ne[ti” (Germania, Austria, Olanda, Belgia, Polonia, România, Ungaria, Cehoslovacia), cât [i a „problemei ucrainene” (România). |n al doilea rând, catolicii germani care au sus]inut regimul nazist [i au colaborat cu acesta nu aveau nevoie de o enciclic` privitoare la lipsa de etic` a Legilor de la Nuremberg 3. Chiar admi]ând un asemenea scenariu, este greu de sus]inut c` o condamnare papal` i-ar fi putut determina pe nazi[ti s` renun]e la „solu]ia final`”, 4 \n condi]iile \n care chiar [i atunci când Germania pierdea r`zboiul pe dou` fronturi, nazi[tii alocau \nc` resurse importante pentru \ndeplinirea a ceea ce reprezentase mereu o prioritate major` pentru ei. Nu \n ultimul rând, ceea ce i se repro[eaz` lui Pius este c`, prin t`cerea sa, a ac]ionat mai mult ca un diplomat care avea de ap`rat institu]ia papal` decât ca un p`stor de suflete. |ns`, f`r` a c`uta circumstan]e atenuante pentru acest controversat pap` (c`ruia nu i se poate imputa 24

SEMNELE TIMPULUI

cu certitudine nici c` ar fi fost un simpatizant al nazi[tilor, nici c` ar fi fost anti-semit), nu trebuie s` uit`m c` Pius al XII-lea a fost un om al timpului s`u, care a ac]ionat ca orice fiin]` uman` aflat` \ntr-o dilem` agonizant`. Cum era mai bine s` ac]ioneze? S`-[i asume responsabilitatea de lider spiritual la care

Noiembrie, 2008

(mult mai numero[i) s` \nchid` ochii \n fa]a suferin]ei semenilor lor? Din aceast` perspectiv`, ceea ce s-a \ntâmplat \n timpul Holocaustului nu a fost un e[ec personal al lui Pius al XII-lea, ci al Bisericii [i al cre[tinismului \nsu[i.

partea cealalt`, oficialii de la Vatican imput` Israelului e[ecul respect`rii unor p`r]i din „Acordul de Principiu” semnat la 30 decembrie 1993, \n urma c`ruia cele dou` state au stabilit rela]ii diplomatice. Printre altele, \n respectivul document, Sfântul Scaun recuno[tea statul evreu, iar acesta se angaja s` acorde un statut special clerului catolic \n }ara Sfânt` [i scutiri de taxe pentru institu]iie Bisericii. Cu toate acestea, respectivele

m`suri nu au fost aplicate niciodat`, deoarece Israelul nu a transpus \nc` \n lege prevederile acordului. De-a lungul timpului, nu doar ritmul lent al negocierilor i-a determinat pe oficialii Vaticanului s`-[i cam piard` speran]a \n privin]a rezolv`rii UN (DEZ)ACORD acestor chestiuni, ci [i faptul c`, \n lipsa unor prevederi DE PRINCIPIU legale, institu]iilor [i orgaAcestea sunt principalele niza]iilor sale din Israel le motive pentru care Israelul sunt intentate procese pentru repro[eaz` Sfântului Scaun neachitarea taxelor c`tre stat propunerea de (cum a fost cazul beatificare a unui Spitalului Sf. Iosif pap` „vinovat de „INTEN}IA DE A-L TRANSFORMA din Ierusalim, \n t`cere” \n timpul anul 2004), iar PE PAPA PIUS AL XII-LEA Holocaustului. De clericilor catolici le sunt \ngreunate |NTR-UN SFÂNT ESTE procedurile pentru INACCEPTABIL~.” ob]inerea vizelor de intrare [i [edere MINISTRUL ISRAELIAN PENTRU AFACERI \n Israel. Astfel, SOCIALE, |NTR-UN INTERVIU PUBLICAT V Vaticanul acuz` DE COTIDIANUL ISRAELIAN HAARETZ, Israelul de „reaLA 9 OCTOMBRIE 2008 credin]`” pentru c` nu respect` prevederile acordului amintit [i nici nu face vreun efort s` le legifereze, pentru a le da legitimitate. Neavând o baz` legal` pentru a incrimina ac]iunile statului evreu \mpotriva institu]iilor catolice, Sfântul Scaun denun]` inconsecven]a Israelului, care s-a str`duit doar s` ob]in` recunoa[terea propriului stat, folosindu-se de normele de drept interna]ional 5, dar, prin amânarea adopt`rii sub form` de lege a prevederilor Acordului de Principiu, refuz` s` acorde scutiri de la plata taxelor c`tre stat a a[ez`mintelor [i organiza]iilor catolice de pe Noiembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

Umbrele trecutului nu dau pace Vaticanului

Memorialul Yad Vashem

teritoriul s`u. Din cauza dezacordurilor dintre cele dou` p`r]i, la 28 august 2003, dup` zece ani de la semnarea documentului, \ntreaga delega]ie diplomatic` a Israelului s-a retras de la dialogul cu Vaticanul, revenind la masa tratativelor doar \n urma puternicelor presiuni din partea Statelor Unite, \n 2004. Pân` \n prezent, realitatea este a[a cum afirma recent rabinul David Rosen, expert \n rela]iile dintre cele dou` state: „[Ambele p`r]i] am promis s` negociem cu bun`-credin]` 26

SEMNELE TIMPULUI

timp de doi ani. |n schimb, am negociat cu rea-credin]` timp de cincisprezece.”

VIZIT~ AMÂNAT~ Umbrit` de aceste circumstan]e, preconizata vizit` a Papei Benedict al XVI-lea \n }ara Sfânt` este pus` sub semnul \ntreb`rii. De[i pre[edintele Israelului, Shimon Peres, \n \ncercarea de a detensiona atmosfera, a spus c` „vizita \n }ara Sfânt` nu are de-a face cu mânia sau disputele,” oficialii Sfântului Scaun sunt re]inu]i \n privin]a datei acestei vizite.

Noiembrie, 2008

Preotul iezuit Peter Gumpel (a c`rui familie a fost persecutat` de nazi[ti), ap`r`torul cauzei lui Pius al XII-lea \n procesul de beatificare, a afirmat chiar c` vizita Papei \n Israel nu poate avea loc atâta timp cât legenda de sub fotografia lui Pius al XII-lea, din Memorialul Holocaustului din Ierusalim, nu va fi \ndep`rtat`. Aceast` legend`, care \l acuz` pe Pius al XII-lea c` nu [i-a ridicat vocea \n ap`rarea victimelor Holocaustului, se afl` sub un fragment dintr-un poem satiric, ce critic`, de asemenea,

atitudinea Papei. |n replic`, responsabilii muzeului au spus: „Orice vizit` a Papei Benedict al XVI-lea \n Israel va fi o chestiune politic` [i, de aceea, Yad Vashem nu este parte a acestei chestiuni, dup` cum a precizat [i purt`torul de cuvânt al Vaticanului.”

PENTRU |NCHEIERE Dincolo de tensiunile diplomatice dintre cele dou` state,

Vaticanul [i Israelul sunt dou` entit`]i politice ce nu pot fi separate de religia lor. Dac` Vaticanul se identific` practic cu Biserica Catolic`, nu este mai pu]in adev`rat c` Israelul – de[i este un stat organizat pe principii seculare – nu se poate desprinde de religia sa, iudaismul, nici \n rela]iile interna]ionale. Cele dou` state r`mân dezbinate de animozitatea istoric` n`scut`

[i alimentat` \n jurul unui singur nume: Iisus Hristos. Pe de o parte, cre[tinismul, reprezentat de Biserica Catolic`, este un repro[ t`cut, dar permanent pentru iudaism. Faptul c` rug`ciunea pentru convertirea evreilor se afl` nu doar \n ritualul religios al unor biserici cre[tine (inclusiv al Bisericii Catolice), ci [i \n devo]iunea personal` a multor cre[tini, denot` c` iudaismul, \n ciuda anteriorit`]ii sale ca religie a adev`rului, se situeaz` acum \n afara adev`rului [i are nevoie de o converire la cre[tinism, care-l succede [i-l \mpline[te. Pe de alt` parte, iudaismul, prin faptul c` respinge mesianitatea lui Iisus Hristos, consider` c` religia cre[tin` este fundamentat` pe o eroare. Aceast` atitudine ireconciliabil` se pare c` va fi conservat` pentru mult` vreme de acum \nainte. ST 1. Concordatul semnat la 20 iulie 1933, \ntre Sfântul Scaun [i Germania, prin care guvernul german ob]inea interzicerea oric`rui amestec al clerului \n politic` [i \[i asigura loialitatea episcopilor fa]` de stat printr-un jur`mânt. Preo]ilor li se cerea s` se comporte ca ni[te germani [i s` se supun` superiorilor germani. La scurt` vreme dup` aceasta, Germania a semnat \n]elegeri similare cu principalele biserici protestante din Germania. 2. Ion Mihai Pacepa, „Moscow’s Assault on the Vatican” (Asaltul Moscovei asupra Vaticanului), 25 ianuarie 2007, National Review Online . 3. Legi adoptate de regimul nazist \n 1935, pe o baz` pseudo-[tiin]ific`, pentru discriminarea rasial` a evreilor, c`rora le era interzis` c`s`toria sau rela]ia sexual` extramarital` cu o persoan` de na]ionalitate german`, pentru „protejarea sângelui german [i onoarei germane”. 4. „Solu]ia final` a problemei evreie[ti”, a[a cum o numea Hitler, a fost denumirea planului nazist de exterminare a evreilor europeni printr-un genocid sistematic \n timpul celui de-Al Doilea R`zboi Mondial. 5. Rezolu]ia 181/29.11.1947 a Adun`rii Generale a Na]iunilor Unite.

Noiembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

Cultur`

Guvernul Pakistanului anun]a \n luna august (a.c.) c`, \n data de 23 martie 2009, pre[edintele Asif Ali Zardari va acorda unui american distinc]ia Sitara-e-Pakistan („Steaua Pakistanului”). Americanul este Greg Mortenson, iar medalia amintit` o va primi pentru eforturile sale de promovare a educa]iei \ntr-una dintre cele mai periculoase regiuni din lume. FLORIAN BIC~

isiunea lui Mortenson se desf`[oar` \n Pakistan [i Afganistan, zone cu grad maxim de risc. Rela]iile tensionate dintre autorit`]ile de la Islamabad [i liderii tribali din provincia Baluchistan, confrunt`rile militare frecvente, luptele dintre trupele federale [i diferitele grup`ri teroriste din regiunea Waziristan, numeroasele mitinguri care degenereaz` \n acte de violen]` – sunt factorii ce contribuie la crearea unei st`ri acute de insecuritate \n Pakistan. Totodat`, Pakistanul este o important` zon` de tranzit pentru drogurile din Afganistan, [i, \n opinia lui Trudy Rubin de la The Philadelphia Inquirer (13 ianuarie 2008), „cea mai periculoas` ]ar` din lume.” Fundamentali[tii islamici, trafican]ii de droguri, birocra]ii corup]i, instabilitatea politic` [i s`r`cia sunt doar câteva motive care ar descuraja ideea construirii de [coli \n regiune. 28

SEMNELE TIMPULUI

Firul de povestea lui Retragerea trupelor sovietice din Afganistan s-a soldat cu instalarea la putere a unui regim taliban extrem de dur, care ajunsese s` controleze pân` la 90% din teritoriul ]`rii. Dup` atentatele teroriste din septembrie 2001, talibanii au fost acuza]i c` \l sus]in pe Osama bin Laden [i, implicit,

Noiembrie, 2008

organiza]ia terorist` Al-Qaeda. Un nou r`zboi a \nceput, [i \n ciuda faptului c` trupele aliate au mizat pe o victorie rapid`, situa]ia real` din teren s-a dovedit mult mai imprevizibil`. Oficiali ai Casei Albe au apreciat recent c` r`zboiul din Afganistan este unul de durat`, a[a c`, \n aceste condi]ii,

Greg Mortenson [i copiii din Korphe

nisip Greg Mortenson prezen]a unui cet`]ean str`in \n zonele de conflict, mai ales a unui american, ar putea fi catalogat` nebunie sau misiune sinuciga[`.

COLIERUL CHRISTEI „Greg Mortenson este eficient \ntr-o zon` \n care americanii nu sunt populari, pentru

c` el rela]ioneaz` cu oamenii ca fiin]e umane.” (Bill Clinton). Co-fondator [i director al Institutului Asia Central`, fondator al organiza]iei Pennies for Peace, Greg Mortenson a desf`[urat \n ultimii cincisprezece ani o intens` activitate de promovare a educa]iei \n Pakistan [i Afganistan. |n urma

eforturilor f t il sale l au ffostt ridicate idi t pân` \n prezent 78 de [coli \n regiuni \n care educa]ia nu era nici m`car un vis frumos. Nici Mortenson nu a visat vreodat` c` va ajunge s` construiasc` [coli pentru copiii s`raci din Asia. Ca fiu al unor misionari [i \nv`]`tori luterani \n Tanzania, [i-a petrecut copil`ria la poalele muntelui Kilimanjaro. De la p`rin]ii s`i a deprins gustul pentru slujirea celor nevoia[i. Tat`l s`u a fost unul dintre fondatorii Centrului Medical Cre[tin Kilimanjaro, iar mama sa a pus bazele {colii Interna]ionale Moshi. |n dreptul lui Mortensen se adevere[te versul poetului Tagore: „R`d`cinile sunt crengi crescute-n v`zduh”. |n 1992, Greg Mortenson a trebuit s` fac` fa]` trecerii \n nefiin]` a Christei, sora lui mai mic`, \n vârst` de numai 23 de ani. Un an mai târziu, purtând \n buzunarul hainei un colier al Christei, Mortenson [i-a propus s` escaladeze vârful K2. |n copil`rie, la vârsta de numai 11 ani, \[i \ncercase puterile pe acoperi[ul Africii – Kilimanjaro. C`]`r`tor profesionist, Mortenson dorea s` escaladeze de data aceasta al doilea vârf al lumii (K2 are o altitudine de 8611 m), pentru a l`sa acolo colierul surorii sale, ca un ultim omagiu. Expedi]ia sa

Noiembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

Firul de nisip – Povestea lui Greg Mortenson se afla la o s`pt`mân` de mers pe jos. Unul din trei copii n`scu]i la Korphe nu apuca aniversarea primului an de via]`. Folosindu-[i preg`tirea de „sor`” medical` [i trusa de prim ajutor, Mortenson a \ncercat s` aline suferin]ele celor bolnavi (de-a lungul anilor a ajuns cunoscut drept Dr. Greg). Dorind s` vad` [coala din Korphe, Mortenson a aflat cu stupoare c` nu exist` a[a ceva. Guvernul nu \[i permitea s` pl`teasc` un \nv`]`tor pentru copiii din acel s`tuc, costurile fiind exagerat de mari – un dolar pe zi. Imaginea copiilor care st`teau a[eza]i \n cerc, scriind \n praful drumului cu be]i[oare speciale, i s-a \ntip`rit lui Mortenson \n suflet. „O s` v` construiesc o [coal`”, i-a promis lui Haji Ali. {i f`r` s` [tie, rostind aceste cuvinte, a dat vie]ii sale un nou sens.

Vârful K2

din 1993 s-a soldat cu un e[ec. A fost \ns` \nceputul celei mai minunate aventuri...

TREI CE{TI DE CEAI Epuizat fizic, Mortenson dorea s` coboare de pe K2 [i s` ajung` cât mai repede la Askole, iar de acolo, cu ma[ina, la Skardu – capitala baltistan`. R`t`cind drumul, a ajuns \n Korphe, un sat pe care nu-l identificase pe nicio hart`. Providen]ial` r`zle]ire de la drumul drept! Nurmandhar-ul satului 1, Haji Ali, l-a g`zduit \n locuin]a sa. |n timp ce se recupera fizic, Mortenson a observat s`r`cia lucie \n care tr`iau s`tenii. Se spune c` nu [tii ce este s`r`cia pân` când nu o miro[i. Mortenson a avut aceast` [ans`. Pe de o parte a descoperit c` aici, departe de jungla de asfalt, via]a are un alt ritm [i un alt gust. |n acela[i timp a descoperit nevoile oamenilor balti 2. Cel mai apropiat medic 1 Liderul comunit`]ii ([eful satului). 2. Baltii sunt o minoritate etnic` de cca. 300.000 de locuitori, concentra]i \n special \n nordul Pakistanului. Cei mai mul]i dintre ei sunt musulmani [ii]i.

SEMNELE TIMPULUI

Date despre satul Korphe Localizare:

Valea râului Braldu Pakistan 400 40

}ar`: Popula]ie: Locuin]e: Limb` na]ional`: urdu Limb` local`: balti Culturi locale: cartofi, grâu, ovâz, fasole [i legume Animale:

Iaci, zou (o \ncruci[are \ntre iac [i vac`), vaci, oi, g`ini, capre

Sursa: www.penniesforpeace.org

Noiembrie, 2008

Date despre [coala din satul Korphe Suprafa]`: Num`r de clase:

Toalete: Elevi:

1970 m2 4 plus o bibliotec` (prima din Valea Braldu) [i o camer` a profesorilor 1 95 (33 de fete [i 62 de b`ie]i) 3 b`rba]i

Profesori: Salariul profesorilor: 1$/zi Anul [colar: din martie pân` \n decembrie Sursa: www.penniesforpeace.org

|ntors \n Statele Unite, Mortenson a \nceput s` trimit` scrisori prin care solicita ajutor pentru construirea unei [coli destinate copiilor s`raci din \ndep`rtatul Pakistan. Le-a scris senatorilor americani. I-a scris actri]ei Susan Sarandon. I-a scris lui Oprah Winfrey [i tuturor starurilor de cinema care ar fi putut contribui financiar la proiectul s`u. Un prieten pakistanez emigrat \n SUA l-a \nv`]at cum s` foloseasc` un computer pentru a trimite cât mai multe scrisori. Dup` ce a expediat vreo 580, a primit un singur cec de la un fizician (12.000 $), \nso]it de un bilet: „S` n-o dai \n bar`!” I-au trebuit trei ani (19931996) pentru a ridica prima [coal`. Oamenii din Korphe p`reau c` nu \n]eleg planurile sale. |n timp, Mortenson a \nv`]at c` succesul este rodul implic`rii ambelor p`r]i.

Date despre Pakistan Capital`: Limb` na]ional`: Religii:

Moned`:

Islamabad urdu musulman` sunnit`, musulman` [iit`, cre[tin`, hindu rupie pakistanez` (57 de rupii = 1$)

Venit anual per familie:

410$ (cf. B`ncii Mondiale) Speran]` de via]`: 63 Alfabetizare: 48% (cf. UNESCO) Sursa: www.penniesforpeace.org

Comunit`]ile locale au \nceput s` colaboreze la realizarea proiectelor. Delegarea comunit`]ii din Korphe a fost de fapt cheia succesului. A fondat apoi Institutul Asia Central` (CAI) prin care strânge fonduri pentru proiectele sale. Prin intermediul CAI a dezvoltat [i programul Pennies for Peace pentru promovarea filantropiei \n rândul copiilor din Occident. Un penny reprezint` 1% dintr-un dolar [i nu valoreaz` mai nimic \n SUA. |n schimb,

Date despre Afganistan Capital`: Limbi na]ionale: Religii:

Moned`:

Kabul dari, pashtu, turc` musulman` sunnit`, musulman` [iit`, cre[tin`, hindu afghani (50 afghani = 1$)

Venit anual per familie:

250$ (cf. UNICEF) Speran]` de via]`: Alfabetizare: 36% (cf. UNESCO) Sursa: www.penniesforpeace.org

\n Afganistan cu un penny po]i cump`ra un creion, \ncurajând astfel un copil s` mearg` la [coal`. {colile construite cu ajutorul lui Mortenson au fost ridicate una câte una, mai \ntâi \n Pakistan, apoi \n Afganistan. |n ultimii ani el a construit [coli [i \n Mongolia [i Kirghistan. Cea mai important` lec]ie \nv`]at` de Mortenson de-a lungul anilor este cea primit` de la mentorul s`u, nurmandhar-ul Haji Ali: „Prima dat` când bei ceai cu un balti, e[ti un str`in. A doua oar` e[ti un oaspete de onoare. La a treia cea[c` de ceai devii membru al familiei, iar pentru familia noastr` suntem gata s` facem orice, chiar s` murim 3.”

EDUCAREA FETELOR: O PROVOCARE Deseori, Mortenson citeaz` un vechi proverb african: „Dac` educi un b`iat, educi o singur` persoan`, dar dac` educi o fat`, educi o comunitate.” De[i \n [colile construite de Mortenson \nva]` atât fete, cât 3 „Three Cups of Tea” (Penguin Books, 2007), 150.

Noiembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

Firul de nisip – Povestea lui Greg Mortenson [i b`ie]i, prin proiectele Institutului Asia Central` se urm`re[te \n primul rând promovarea educa]iei fetelor. Potrivit unui raport al organiza]iei Help The Afghan Children, 50 % dintre b`ie]ii de vârst` [colar` [i 80% din fetele din Afganistan sunt analfabe]i. |ntr-un raport ONU se preciza c` 60% din fetele care se c`s`toresc \n Afganistan nu au \mplinit vârsta legal` de 16 ani. Sunt cazuri când copile de zece ani sunt c`s`torite de p`rin]ii lor. S`racii obi[nuiesc s` \[i „vând`” fiicele. Mortenson crede c` poate fi schimbat` aceast` nefericit` stare de fapt prin educa]ie. Jonathan Foreman, jurnalist la Daily Telegraph , a vizitat una dintre aceste [coli de fete dintr-o zon` numit` „Micul Tibet” (\n nordul Pakistanului). „Educa]ia fetelor este o chestiune periculoas` [i controversat` \n aceast` parte a lumii,” scrie Foreman. Extremi[tii religio[i condamn` educa]ia fetelor. Partizanii talibanilor amenin]` adeseori cu uciderea fetelor care merg la [colile locale, iar alteori agresiunea este \ndreptat` \mpotriva \nv`]`torilor. Au existat cazuri când [colile de fete au fost pur [i simplu bombardate. 32

SEMNELE TIMPULUI

| ciuda |n a acestor r realit`]i desc curajante, M Mortenson \ continu` \[i p proiectele. Este sprijinit de clerici musulmani, de militari [i oameni ai mun]ilor, dar cei mai aprigi sus]in`tori ai lui sunt oamenii simpli din Afganistan [i Pakistan, care doresc cu disperare ca fiii [i fiicele lor s` fie educa]i. „Sunt convins c` solu]ia pe termen lung – declara lt.-col. Christopher Kolenda, deta[at \n Afganistan – pentru terorism \n general, [i

Noiembrie, 2008

pentru Afganistan \n mod special, este educa]ia.” Când \n 1995 liderul religios din satul Chakpo i-a cerut s` renun]e la proiectele sale, motivând c` \n Coran se interzice educarea fetelor, mai ales \n cazul \n care [coala este construit` de un necredincios, Mortenson s-a temut c` va fi silit s` renun]e. Un an mai târziu, consiliul liderilor musulmani din Skardu i-a adresat o scrisoare care \ncepea cu urm`toarele cuvinte: „Drag` milostivule fa]` de s`rmani...” Prin scrisoare consiliul cerea liderilor musulmani s` nu se opun` inten]iilor nobile ale americanului. |n ciuda acestui fapt, experien]ele sale au fost uneori nepl`cute. |n 1996 a fost r`pit timp de opt zile \n regiunea Waziristan. |ntr-o alt` ocazie a fost pe punctul de a-[i pierde via]a \ntr-un schimb de focuri dintre lorzii drogurilor din Afganistan. Din 1993 [i pân` \n prezent, \n [colile construite de Mortenson au fost educate 18.000 de fete. Pe termen mediu [i lung educa]ia va avea efecte benefice: sc`derea mortalit`]ii infantile, reducerea exploziei demografice [i ridicarea nivelului s`n`t`]ii. Copiilor li se predau ore de igien`, nutri]ie, dar [i cursuri despre Islam. |n 2004, pre[edintele Pervez Musharraf l-a implicat pe Mortenson \ntr-un proiect na]ional de reformare a curriculumului educa]ional.

Fete dintr-o tab`r` de refugia]i afgani {coal` amenajat` \ntr-un cort, \ntr-o tab`r` de refugia]i afgani

G.W.B. VS G.M.

Nicholas D. Kristof, jurnalist la The New York Times , aprecia c`, dup` evenimentele din 11 septembrie 2001, \n Pakistan [i Afganistan americanii s-au raportat \n dou` feluri la problematica terorismului: metoda G. W. Bush [i metoda G. Mortenson. Guvernul condus de George Bush s-a concentrat pe interven]ia militar`, fapt ce a dus la o \ncordare a rela]iilor cu Pakistanul [i la un lung [i sângeros r`zboi \n Afganistan.

Cu o abordare diametral opus`, Mortenson a ales calea mai grea, cu rezultate pe termen lung: alfabetizarea. Kristof atr`gea aten]ia asupra faptului c` talibanii \[i recruteaz` membrii din rândul celor needuca]i. Pe termen lung, pentru \nfrângerea talibanilor, [colile ridicate prin eforturile depuse de Mortenson pot face mai mult decât trupele aliate. Fiecare rachet` Tomahawk lansat` spre zonele de conflict cost` 500.000 dolari, bani sufi-

cien]i pentru a construi 20 de [coli. „Cine spune c` ai nevoie de arme pentru a lupta \mpotriva terorii?” se \ntrebau retoric jurnali[tii de la publica]ia The Economist. Chiar a[a: cine spune? Vizitând Pakistanul dup` 9/11, Mortenson a fost uimit de faptul c` oamenii simpli din aceast` ]ar` \i cereau iertare pentru cele \ntâmplate la World Trade Center. O v`duv` s`rac` i-a \ncredin]at cinci ou`, rugându-l s` le duc` v`duvelor din New York. {ocul adev`rat a urmat la \ntoarcerea \n Statele Unite, când a fost amenin]at cu moartea [i acuzat de tr`dare de c`tre compatrio]ii s`i. Planul lui Mortenson este de a construi \n continuare [coli, chiar [i \n regiunile ostile. Oficiali ai armatei americane, implica]i \n opera]iunile din Afganistan, l-au contactat pentru a \ncerca s` vad` cum pot implementa metodele sale, cu scopul de a deschide canale de comunicare cu localnicii. Pentru Mortenson cheia succesului este construirea de rela]ii, iar \mplinirea acestui deziderat necesit` timp [i r`bdare. Este mai simplu s` prinzi inamicul sub foc \ncruci[at decât s` participi la jurga – \ntâlnire a comunit`]ii locale – pentru a-i convinge pe oameni c` educa]ia este calea cea mai bun` pentru schimbarea \n bine. Unul dintre succesele ob]inute de Mortenson a fost acela c` a convins doi fo[ti talibani, antrena]i \n Cecenia [i implica]i \n luptele din Afganistan, s` lase armele [i s` lucreze ca \nv`]`tori \n [colile sale.

Noiembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

Firul de nisip – Povestea lui Greg Mortenson

„SCRIE |NTR-O CARTE TOATE...” |n 2006 a fost publicat` povestea ce[tilor de ceai. Scris` de Mortenson \mpreun` cu jurnalistul David Oliver Relin, „Three Cups of Tea” avea s` devin` \n scurt timp un best-seller. Pentru Time Magazine era cea mai bun` carte a anului. Elogii [i premii a primit din partea mai multor publica]ii [i case de editur` – People Magazine, Publisher’s Weekly, Pacific Northwest Booksellers Association. Timp de 47 de s`pt`mâni „Three Cups of Tea” s-a men]inut \n topul New York Times al celor mai vândute c`r]i. Celor 5000 de ofi]eri de la Colegiul U.S. Army War li s-a cerut s` citeasc` aceast` carte. Mortenson a fost invitat s` vorbeasc` la Departamentul Ap`r`rii SUA. La scurt timp dup` aceea, liderii de la Pentagon luând decizia de a cump`ra un num`r impresionant de exemplare ale c`r]ii sale. „Three Cups of Tea” a fost citit` [i de fostul pre[edinte pakistanez Pervez Musharraf, pe care Mortenson l-a \ntâlnit cu pu]in timp \nainte ca acesta s` \[i dea demisia pe 18 august 2008. La biblioteca public` din Lake Oswego, mai mult de 1000 de persoane s-au \nghesuit pentru a prinde un bilet gratuit la conferin]a sus]inut` de cei doi autori. Oriunde \[i 34

SEMNELE TIMPULUI

feedback atât de pozitiv din partea elevilor s`i. La Cambridge (Massachusetts), Mortenson a avut un auditoriu de 1400 persoane, \n San Francisco – 2000, iar Greg Mortenson, \n Bainbridge Island la lansarea c`r]ii sale (statul Washington) – 2500 de ascult`tori. De-a lungul anului 2007 a spune povestea [i prezint`, \n c`l`torit \n 120 de ora[e [i a felul s`u simplu, cum po]i s` vorbit despre misiunea sa \n schimbi lumea, oamenii vin fa]a a 50.000 de oameni. \n num`r mare s` \l asculte. Hollywoodul s-a ar`tat Dup` ce le-a vorbit elevilor de interesat de povestea lui Morla liceul Bodine, \nv`]`toarea tenson, dar acesta a refuzat Cecilia Ramirez a m`rturisit s` o „vând`,” fiind de p`rere c` niciodat` nu a primit un c` produc`torii de film sunt

Noiembrie, 2008

interesa]i doar de aspectele spectaculoase ale pove[tii, care, evident, sunt profitabile din punct de vedere financiar.

FIRUL DE NISIP

[i luptând pentru un codru de pâine. Raportate la aceast` realitate, eforturile sale sunt o pic`tur` de ap` \ntr-un ocean. Dar putem opta pentru o alt` perspectiv`... |n romanul „Extrem de tare [i incredibil de aproape” al lui Jonathan Safar Foer, exist` un scurt pasaj \n care Oscar, un pu[ti, discut` cu tat`l s`u despre cât de nesemnificativ` este via]a omului raportat` la universul care ne \nconjoar`. La un moment dat, tat`l s`u \l \ntreab` ce s-ar \ntâmpla dac`

ar muta cu penseta un fir de nisip din de[ertul Sahara. |n final, micu]ul Oscar ajunge la concluzia c` prin acest gest lipsit de importan]` el ar schimba de fapt Sahara, care este la urma urmei un de[ert uria[. Greg Mortenson a mutat un fir de nisip. |n aparen]`, de[ertul a r`mas acela[i. Dar dac` prive[ti de aproape, prin ochii celor 28.000 de copii care au fost [i sunt educa]i \n [colile sale, vei spune asemenea micu]ului Oscar: „Iat` un om care a schimbat Sahara!” ST

Am putea fi ispiti]i s` ne gândim cât de pu]in \nseamn` cele 78 de [coli construite de Greg Mortenson \n Afganistan [i Pakistan. |n lumea \ntreag` sunt milioane de copii care tr`iesc \n continuare \n s`r`cie lucie, f`r` a avea hran` [i ap`, copii exploata]i, copii abuza]i [i maltrata]i, \nrola]i \ntr-un r`zboi care nu este al lor, lipsi]i PE TERMEN LUNG, PENTRU |NFRÂNGEREA de un acoperi[ TALIBANILOR, {COLILE RIDICATE PRIN deasupra capului

EFORTURILE DEPUSE DE MORTENSON POT FACE MAI MULT DECÂT TRUPELE ALIATE.

Greg Mortenson, cu elevele {colii de Fete

Noiembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

Cultur`

Cu toate c` R`zboiul Rece s-a \ncheiat de aproape dou` decenii nedeclan[ând temutul holocaust nuclear, anul 2000 a venit [i a trecut f`r` ca virusul electronic s` fi paralizat infrastructura global`, iar planeta nu a fost \nc` lovit` de niciun asteroid, teama c` rasa uman` ar putea pieri \ntr-un cataclism universal nu s-a atenuat defel, ci, dimpotriv`, o reg`sim printre cei care \nc` se mai preg`tesc pentru era post-catastrofic` prin construirea de ad`posturi adecvate. DORIN AITEANU

SEMNELE TIMPULUI

O arc`

rimele preocup`ri privind construirea unui ad`post pentru salvare \n cazul unui dezastru planetar, conform raportului biblic, dateaz` din vremea patriarhului Noe, cu aproximativ dou` milenii [i jum`tate \naintea erei cre[tine. |n urma potopului, popula]ia lumii de atunci – estimat` la peste dou` sute de milioane de oameni – a disp`rut, singurii supravie]uiNoiembrie, 2008

tori fiind patriarhul [i familia sa. Perpetuarea vie]ii a fost posibil` datorit` unei b`rci uria[e, care a g`zduit \n timpul calamit`]ii, pe lâng` familia patriarhului, provizii de hran` pentru mai multe luni, precum [i o varietate de specii din fauna [i, probabil, flora antediluvian`. Din perspectiv` divin`, acest eveniment a fost provocat de morala precar`

f`r` vedere

la...

Cer

a societ`]ii prediluviene. Dumnezeu i-a asigurat totu[i pe supravie]uitori c` rasa uman` nu va mai disp`rea niciodat` \n urma unui dezastru acvatic global. Aceast` asigurare nu a cânt`rit \ns` prea mult pentru viitoarele genera]ii, ceva mai pu]in \ncrez`toare \n certitudinea promisiunilor divine. |n consecin]`, a fost construit un alt tip de ad`post, de ast` dat`

pentru salvarea unui num`r restrâns de oameni: turnul Babel. Nu a mai fost \ns` finalizat din cauza unei stranii probleme de comunicare: lucr`torilor li s-au \ncurcat limbile.

C~LDUR~ MARE... Perspectiva sfâr[itului lumii i-a preocupat pe cei dintâi apostoli, la \nceputurile erei cre[tine. Ace[tia credeau \n

promisiunea revenirii lui Iisus Hristos, când omenirea are s` fie confruntat` cu un alt moment decisiv, similar potopului. |n fapt, s-ar produce o serie de cataclisme la nivel global, având efecte selective asupra locuitorilor Terrei, pe acelea[i criterii de moralitate: cei care se vor fi dep`rtat \n mod voit de Dumnezeu vor fi nimici]i, pe când ceilal]i vor tr`i \ntr-o lume restaurat`, similar` celei de la crea]iune. Cre[tinii au a[teptat revenirea lui Iisus Hristos \nc` din primul secol. {i pentru c` mult a[teptatul eveniment nu a avut loc, credincio[ii au dat na[tere, timp de dou` milenii, unor serii de specula]ii privitoare la data [i probabilitatea revenirii lui Iisus Hristos. Este demn de remarcat modul \n care apostolii descriu derularea evenimentelor finale. Ace[tia vorbesc de o distrugere global` cauzat` de un fenomen termic devastator (2 Petru 3.10), f`r` a da \ns` detalii precise privitoare la sursa acestui eveniment. Dac` \n primele 19 secole ale erei cre[tine, distrugerea aceasta era pus` pe seama unor elemente naturale, \ncepând cu a doua jum`tate a secolului al XX-lea, odat` cu apari]ia zorilor erei atomice, s-a realizat pentru prima dat` c` exist` posibilitatea ca distrugerea global` de factur` termic` s` fie provocat` prin interven]ia omului, [i anume printr-o confruntare atomic` \ntre super-puterile militare ale lumii. Pentru guvernele marilor puteri militare

Noiembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

O arc` f`r` vedere la... Cer (indiferent c` erau de tradi]ie/ cultur` cre[tin` sau nu), solu]ia de ie[ire de sub aceast` „sabie a lui Damocles” nuclear` nu [i-a g`sit centrul de greutate \n alinierea la standardele biblice de moralitate, ci mai degrab` \n re]eta turnului Babel, sub forma acumul`rilor delirante de arsenal nuclear [i a construirii bunc`relor anti-atomice.

FEMEILE {I COPIII... LA URM~! Teama de un sfâr[it abrupt al civiliza]iei, cauzat de un cataclism nuclear, a \nregistrat un maxim \n perioada de apogeu a R`zboiului Rece. Totu[i, abia la mai mul]i ani dup` c`derea Cortinei de Fier au fost prezentate publicului pentru prima dat` bunc`rele anti-atomice construite \n secret de c`tre guvernele multor state dezvoltate. |n varianta online a publica]iei germane Express din 17 aprilie 2001, \n articolul „Sala de a[teptare pentru sfâr[itul lumii”, jurnalistul Tim Pröse descrie bunc`rul guvernamental german, aflat \n valea râului Ahr, lâng` fosta capital` federal` Bonn, deschis pentru prima dat` publicului. Bunc`rul se \ntindea pe mai multe hectare, la 110 m \n subteran. Intrarea era bine camuflat` \ntr-o zon` \mp`durit`. Cu o suprafa]` locuibil` de 83.000 mp, 897 de birouri [i 989 de dormitoare, bunc`rul ar fi “asigurat operativitatea structurilor statale germane”, \n situa]ii extreme. Galeria putea ad`posti 3.000 de 38

SEMNELE TIMPULUI

oameni din structurile de conducere – politicieni, conduc`tori militari [i exper]i bancari -, acoperindu-le necesarul de aer, ap`, hran` [i energie timp de cel pu]in 30 de zile. |n afara vârfurilor din conducerea guvernului [i a celorlalte organiza]ii de stat, lista cuprindea „reprezentan]i ai poporului”, ale c`ror nume au r`mas secrete pân` ast`zi. Paul Grob, coordonatorul tehnic al bunc`rului timp de 30 de ani, sublinia un aspect particular al acestui plan de salvare: el \nsu[i, al`turi de ceilal]i salva]i, ar fi fost obligat s`-[i lase so]ia [i copiii afar`, \n cazul unui dezastru nuclear. Publica]ia

Noiembrie, 2008

Der Tagesspiegel , tratând aceea[i tem`, pune \ns` \ntrebarea: cât de operativ ar mai fi fost guvernul \n cazul unui atac nuclear, \n momentul \n care afar` nu ar mai fi existat niciun supravie]uitor care s` execute dispozi]iile guvernan]ilor subp`mânteni?

ADIO, ARME? Demne de men]ionat sunt ac]iunile unei grup`ri religioase din Statele Unite, intitulat` Biserica Universal` [i Triumf`toare (Church Universal and Triumphant). Fondat` \n 1958, sub conducerea doamnei Elisabeth Clare Prophet, organiza]ia dorea s` construiasc` o lume mai

Ad`postul secret Kelvedon, Marea Britanie

bun`, având la baz` un amestec straniu de \nv`]`turi inspirate din cre[tinism, hinduism [i New Age. Mi[carea [i-a avut punctul de vârf la sfâr[itul anilor ’60 [i \nceputul anilor ’70, când a racolat un num`r considerabil de membri, mul]i dintre ei ideali[ti [i hippy la vremea aceea, a declarat Sean Prophet, fiul doamnei Prophet, \n cadrul unui interviu acordat anul acesta pentru Spring Media Group . Doamna Prophet credea c` este canalul oficial prin care mesajele lui Dumnezeu [i ale a[a-numi]ilor „mae[tri \n`l]a]i la cer” ajungeau \n rândurile membrilor. |ncepând cu 1971, entit`]ile care o ]ineau la curent pe doamna Prophet cu privire la mersul istoriei anun]au sfâr[itul iminent al acestei lumi printr-un colaps economic mondial. |n urma acestor viziuni, eforturile organiza]iei au fost focalizate spre asimilarea tehnicilor de supravie]uire oferite cu ocazia mai multor conferin]e [i seminarii ce au demarat \n 1973.

|n urm`torii ani au \nceput s` a denun]at tratatul de deconstruiasc` o ferm` \n mun]ii zarmare \ncheiat la vremea Idaho, ce putea asigura aceea de pre[edin]ii Reagan supravie]uirea cel pu]in a unei [i Gorbaciov, sus]inând c` p`r]i a comunit`]ii [i, desigur, ar fi doar o \n[el`ciune din a conducerii bisericii. Pentru partea sovieticilor, a[a \ncât c` profetizata criz` economic` americanii s`-[i dezafecteze \ntârzia, verva construirii [i focoasele, \n timp ce ru[ii s`-[i men]inerii fermei salvatoare sporeasc` avantajul militar [i s-a stins treptat. s` atace. Termenul specificat a |n raportul intitulat trecut \n lini[te [i nu s-a \n„Ad`postul”, oferit de Cheri tâmplat nimic neobi[nuit. Walsh, membr` \n conducerea Tema a reap`rut \ns` \n organiza]iei, se scrie despre prim`vara lui 1989, când reapari]ia temei supravie]uimembrii sectei au \nceput rii ca punct principal al preg`tirile pentru supravie]uigrup`rii \n prim`vara anului re, \ntr-o zon` muntoas` 1982. Doamna Claire Prophet p`r`sit` din statul Montana. a transmis Aproape tot permembrilor sonalul din staff-ul bisericii un grup`rii, precum mesaj direct de [i mul]i dintre la Arhanghelul enoria[i au fost Mihail. Lumea implica]i \n conurma s` fie struirea unui gigant distrus` \n data bunc`r anti-atomic de 1 ianuarie subteran, ce urma s` 1987, \n urma asigure supravie]uiunui conflict rea membrilor Afi[ul grup`rii timp de [apte ani. nuclear \ntre Biserica Universal` SUA [i URSS. Lucr`rile au fost [i Triumf`toare Claire Prophet efectuate noaptea, Noiembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

Sta]iile metroului moscovit au fost f`cute la o adâncime foarte mare pentru a servi, de asemenea, drept ad`posturi

o bun` parte din construc]ia bunc`rului fiind \ncheiat` \nainte ca localnicii sau presa s` afle despre acest proiect. Odat` ce construc]ia a fost finalizat`, eforturile s-au \ndreptat spre depozitarea de combustibil, baterii, produse de toalet` [i articole de utilitate stringent`, resurse de ap`, hran` uscat`, calculate \n func]ie de necesarul zilnic de calorii [i proteine, pentru a putea asigura supravie]uirea mai multor sute de persoane pe o perioad` de [apte ani, cât ar fi fost necesar pentru refacerea

nume cu rezonan]` \n mediile New Age, cum ar fi Maytreya, El Moria, Lanello sau arhanghelii Uriel sau Zadkiel) sus]ineau c` holocaustul nuclear s-ar produce \n 15 martie 1990. |n ultimele trei luni premerg`toare acestui termen, organiza]ia s-a ocupat cu lichidarea birourilor externe [i cu adunarea tuturor membrilor care c`utau salvare \n vecin`tatea sau \n interiorul imensului ad`post. Claire Prophet spunea c` momentul ales de ru[i pentru a da lovitura s-ar suprapune cu

la cumulul de profe]ii [i prognoze sumbre venite din diverse direc]ii. De pild`, din surse ale exper]ilor militari de la Pentagon, profe]ia biblic`, profe]iile lui Nostradamus, ale fecioarei Maria, precum [i alinierea astrelor la acea dat`. Sfâr[itul nuclear al lumii nu a venit atunci, \ns` profetul organiza]iei a g`sit solu]ia de ie[ire din impas, de altfel clasic` \n rândurile prezic`torilor de date pentru sfâr[itul lumii de-a lungul istoriei: rug`ciunile proprii au salvat omenirea de la dezastru.

SALVARE PENTRU... FLOR~

|ntr-un articol publicat de BBC \n 9 februarie 2007 de c`tre Mark Kinver, intitulat „Un depozit pentru ziua judec`]ii” (engl. Doomsday vault design unveiled), sunt descrise planurile unui bunc`r construit pe insula Svalbard, \n apele teritoriale norvegiene, la circa 1.000 km la nord de continent. |n aceast` arc` a plantelor vor putea fi depozitate milioane de semin]e pentru o perioad` SUBIECTUL DISTRUGERII ACESTEI LUMI |NTR-UN nedeterminat` de timp, cu scopul de a CATACLISM PLANETAR A DEVENIT CHIAR O restaura agricultura AFACERE PROFITABIL~. DIN CE |N CE MAI MULTE mondial` \n cazul FIRME OFER~ SISTEME DE SUPRAVIE}UIRE…” unui cataclism planetar, amintite fiind: suprafe]ei terestre \n cazul r`zboiul nuclear, coliziunea vârful campionatului na]iounei distrugeri nucleare totale. nal de baschet, perioad` \n unui asteroid sau schimb`rile La \nceputul anilor ’90, de[i climatice majore. Construit la care America ar fi „cu garda R`zboiul Rece era pe ultimii 120 m \n inima muntelui de pe jos”. Pentru a convinge metri, „mae[trii” ce se aflau insul`, bunc`rul ar trebui s` opinia public` [i autorit`]ile \n direct` leg`tur` cu doamna asigure protec]ia \mpotridespre iminen]a sfâr[itului, Prophet (\ntre care unele va radia]iilor nucleare, iar Claire Prophet face referire 40

SEMNELE TIMPULUI

Noiembrie, 2008

O arc` f`r` vedere la... Cer intrarea a fost planificat` la o anumit` \n`l]ime fa]` de nivelul m`rii, a[a \ncât s` fie prevenit riscul inund`rii chiar [i \n cazul topirii calotei polare nordice, sudice [i a Groenlandei. De asemenea, intrarea va fi luminat`, pentru ca genera]iile urm`toare s` o poat` localiza cât mai rapid. Colectarea [i \ngrijirea semin]elor sunt efectuate de compania Global Crop Diversity Trust, al c`rei manager, Cary Fowler, declara: „|n cazul producerii catastrofei celei mai grave, oamenii ar putea s` restaureze agricultura pe planeta P`mânt. [...] Nu ne putem imagina un r`spuns eficient [i sus]inut la schimb`ri de clim`, la criza apei sau la criza hranei f`r` rezerva care va fi stocat` \n acest depozit – ea este materia prim` a agriculturii”. Semin]ele sunt conservate la -18°C \n mod natural, necesitând m`suri minime de \ntre]inere. Fowler declara pentru BBC: „O unitate

proiectat` s` func]ioneze \n situa]iile cele mai grave nu trebuie s` depind` prea mult de oameni.”

S~ TR~IM... DUP~! Subiectul distrugerii acestei lumi \ntr-un cataclism planetar a devenit chiar o afacere profitabil`. Din ce \n ce mai multe firme produc`toare de echipamente [i instala]ii ofer` publicului larg sisteme de supravie]uire, pe care, la comand`, le \ngroap` \n curtea casei clien]ilor. Aceste sisteme se aseam`n` cu cisternele cilindrice din dotarea benzin`riilor, cu men]iunea c`, \n locul carburantului, con]in paturi, mese, toalete, resurse de ap`, hran`, aer, curent electric, toate cele necesare vie]ii \n situa]ii „apocaliptice”. |n func]ie de buzunar, fiecare client poate beneficia de mai multe astfel de unit`]i interconectate prin conducte de comunica]ie. |ntr-un astfel de sistem, o celul` poate

constitui dormitorul, \n timp ce alta, buc`t`ria, alta camera de zi, iar alta, „c`mara”. De pild`, compania Hardened Structures ofer` un ad`post suberan intitulat sugestiv „Casa Apocalipsei”, ce ar crea condi]ii de supravie]uire \n caz de „catastrof` climatic`, explozie nuclear`, ploaie radioactiv`, atac biologic, atac cu arme chimice, foc, inunda]ii sau atac cu arme conven]ionale”. |n ciuda numelui acestui sistem – ales astfel probabil din ra]iuni publicitare – compania afirm` c` se ab]ine s` fac` predic]ii asupra felului sau momentului producerii unor cataclisme, fie naturale, fie provocate de om. Compania american` The Survival Center se afl` \n topul vânz`rilor de sisteme de supravie]uire. Sistemele asem`n`toare celor descrise mai sus sunt de dimensiunile unui mic submarin [i ofer` chiar condi]ii de lux celor ad`posti]i \n interiorul lor:

Planul bunc`rului pentru flor` din insula Svalbard

Noiembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

O arc` f`r` vedere la... Cer

Factori [i evenimente ce ar justifica achizi]ia unui sistem de supravie]uire (conform companiei Hardened Structures)

■ R`zboiul \mpotriva terorismului ■ |nc`lzirea global` ■ R`spândirea fundamentalismului islamic ■ R`zboiul din Afganistan ■ Furtuni majore [i dezastre naturale frecvente ■ |narmarea nuclear` ■ Anumite profe]ii religioase (!)

toalete cu ap` curent`, du[uri, buc`t`rii cu pl`ci din o]el inoxidabil etc. Pre]urile sistemelor sunt adaptate oric`rui buzunar, \n func]ie de cât este clientul dispus s` pl`teasc` pentru confortul s`u din timpul cataclismului. |ncepând de la 60.000 de dolari, \n varianta de baz`, sistemele pot ajunge pentru o familie de patru, cinci persoane la peste un milion [i jum`tate de dolari, f`r` a lua \n calcul costurile de transport [i de instalare. Conform produc`torului, aceste sisteme ar rezista la atacuri nucleare, chimice, biologice, precum [i la impactul unor asteroizi.

UMBRELE SCUMPE PENTRU O PLOAIE MAI APARTE Dintre toate elementele cataclismice care ar putea cauza o schimbare major` a suprafe]ei terestre, fenomenul care se bucur` probabil de cea mai mare acceptare, atât \n mediile laice, cât [i \n cele religioase, este ploaia de meteori]i. Mul]i speciali[ti \n astrofizic` sus]in ideea c` scutul magnetic natural al planetei, care face ca orice asteroid venit din spa]iu s` fie 42

SEMNELE TIMPULUI

respins la o \n`l]ime considerabil`, ar fi afectat [i nu ar mai putea face fa]` la o eventual` coliziune a planetei cu un grup de asteroizi. Pe de alt` parte, cercet`torii profe]iilor biblice confirm` \ntr-o anumit` m`sur` aceast` viziune a oamenilor de [tiin]`, interpretând literal o afirma]ie a lui Iisus Hristos: „Dar, \n zilele acelea, dup` necazul acesta, soarele se va \ntuneca, luna nu-[i va mai da lumina ei, stelele vor c`dea din cer, [i puterile care sunt \n ceruri vor fi cl`tinate” (Marcu 13.24,25). Probabil foarte mi[cat de aceast` viziune cataclismic`, Congresul american a introdus spre dezbatere \n mai 2008 legea H. R. 6063 (promulgat` deja in iunie 2008 de Camera Reprezentan]ilor), prin care NASA este \ns`rcinat` s` elaboreze un plan pentru evitarea ciocnirii Terrei cu asteroidul Apophis, care – conform calculelor – va trece foarte aproape de planeta noastr` \n anul 2029. NASA ar urma s` trimit` o sond` care s` ata[eze asteroidului un sistem de localizare, pentru a monitoriza cursul acestuia. |n plus, directorul Oficiului pentru [tiin]`

Noiembrie, 2008

[i Tehnologie al Casei Albe ar urma s` elaboreze un plan prin care agen]iile federale [i alte unit`]i de criz` s` fie alertate imediat ce se semnaleaz` apropierea de p`mânt a unui obiect extraterestru de orice tip. Costul programului ce s-ar desf`[ura \ntre 2009 [i 2013 a fost estimat la 20,2 miliarde de dolari. Nu ar fi de mirare ca preocuparea guvernan]ilor pentru salvarea poporului american din fa]a unui asemenea scenariu s` dea [i mai mult` ap` la moar` produc`torilor de ad`posturi subterane anti-apocaliptice.

ALARM~ FALS~ Cel mai recent caz de refugiere din fa]a urgiilor timpului sfâr[itului s-a produs \n toamna lui 2007 \n regiunea Pensa din Rusia Central`.

Conform unei [tiri a agen]iei de pres` ruse RIA Novosti din 15 noiembrie 2007, un grup de circa 30 de persoane, \ntre care [i patru copii, alerta]i de c`tre „profetul” lor, Piotr Kuznetov (foto) – un c`lug`r ortodox \n vârst` de 43 de ani –, c` sfâr[itul lumii s-ar produce \n mai 2008, s-au baricadat \ntr-un ad`post subteran pentru a trece cu bine peste \ncercare. Refugia]ii amenin]au c`, dac` poli]ia \ncerca s`-i evacueze, aveau s`-[i dea foc – m`sur` pentru care [i depozitaser` \n subteran 400 de litri de benzin`... Arestat de poli]ie [i supus unor investiga]ii psihiatrice, liderul

grupului Kuznetov declara c` oamenii afla]i sub conducerea sa nu doreau decât s` se protejeze de atacurile huliganice ale unor localnici care-i tot agresau din cauza credin]ei lor. Membrii grup`rii consider` c` lumea exterioar` este dec`zut` moral [i nu folosesc documente, aparatur` electronic`, produse de larg consum sau alimente marcate cu coduri de bare, deoarece acestea ar con]ine coduri satanice. Pus sub acuzare de c`tre procuratur` pentru „organizarea unei reuniuni ce lezeaz` personalitatea [i drepturile cet`]enilor” [i care se putea transforma \ntr-una violent`, c`lug`rul Kuznetov spunea c`, \n fond, adep]ii lui nu doresc altceva decât s` se poat` ruga \n lini[te. Pentru c` resursele de hran` au fost cam \n prip` calculate, refugia]ii nu au cerut nimic altceva \n urma negocierilor cu poli]ia decât o... vac`, deoarece cutiile de lapte ar con]ine coduri de bare, conform relat`rii Interfax. Dup` cinci luni de refugiu, odat` cu venirea prim`verii [i topirea z`pezii, acoperi[ul pe[terii a cedat [i cei mai mul]i dintre membri au preferat s` p`r`seasc` pe[tera \n aprilie 2008, cu pu]in timp

\nainte de momentul anun]at de Kuznetov ca punct terminus planetar.

F~R~ VEDERE LA CER Tot mai mul]i sociologi, economi[ti sau climatologi admit, de asemenea, posibilitatea unei catastrofe globale. Se vorbe[te despre suprapopulare, epuizarea resurselor naturale, schimbarea climei sau criza apei potabile. Oamenii de [tiin]` trag semnale de alarm` \n vederea identific`rii celor mai potrivite ac]iuni profilactice, \n marea lor majoritate, evident, lipsite de considera]ii spirituale. Pe de alt` parte, cre[tinii conservatori sus]in un apropiat sfâr[it al istoriei cauzat de ignorarea fundamentelor morale care au stat la baza dezvolt`rii civiliza]iei. Amploarea [i recuren]a scenariiilor apocaliptice alimenteaz` afaceri din ce \n ce mai profitabile. Pia]a se maturizeaz` dup` legea cererii [i a ofertei, industria „echipamentelor apocaliptice” promovând mijloace de salvare chiar [i pentru clien]ii care, surprinz`tor, cred \ntr-un final al istoriei profetizat de Biblie. |nv`]`turile C`r]ii Sfinte s unt ignorate, unica posibilitate real` [i universal` de salvare, credin]a \n Iisus Hristos, este surclasat` de tehnologii spectaculoase [i \nc`peri subp`mântene care nu vor putea prelungi supravie]uirea decât pentru câteva secunde, pentru c` se va \mplini ceea ce trebuie s` se \mplineasc`... ST

Noiembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

Economic

Na]ionalizarea, o solu]ie

SOCIALIST~ pentru o lume

capitalist`? Mari b`nci [i companii intr` \n faliment, guvernele \ntocmesc [i aplic` peste noapte ”planuri de salvare” \n valoare de zeci [i sute de miliarde [i, mai nou, se gândesc s` na]ionalizeze segmente importante din sectorul financiar. ATTILA PELI

ine s-ar fi gândit, \n urm` cu un an, c` o asemenea solu]ie ar putea fi acceptat`? Ba mai mult, cine evalueaz` ast`zi impactul acestor m`suri extreme asupra pie]elor libere [i asupra sistemului capitalist \n general? Trendul na]ionaliz`rii a \nceput \n Statele Unite prin na]ionalizarea câtorva institu]iigigant \n doar câteva zile: la \nceput AIG, \n urma unui 44

SEMNELE TIMPULUI

\mprumut de 85 de miliarde de dolari, apoi Freddie Mac [i Fannie Mae - cei mai mari furnizori de credite ipotecare din Statele Unite. Aproape \n paralel, Europa \nregistra un eveniment de r`sunet: na]ionalizarea Royal Bank of Scotland (RBS), \n schimbul unui \mprumut de 20 de miliarde de lire, banc` preluat` de statul britanic \n \ncercarea de a evita un faliment iminent. RBS, \nfiin]at` in 1727, devenea astfel cea mai mare

Noiembrie, 2008

na]ionalizare din sistemul bancar european. Cine ar fi crezut cu un an \n urm` c` RBS - care \mpreun` cu Fortis din Belgia [i Santander din Spania semna un acord pentru preluarea b`ncii ABN Amro, \n valoare total` de 72 de miliarde de euro - ar putea ajunge \ntr-o astfel de situa]ie? Cu doar c\teva zile \nainte, partenera Fortis era na]ionalizat` par]ial, printr-o decizie comun` a statelor membre Benelux.

|n acela[i ton, [efii de stat [i de guvern din zona euro au adoptat, \n data de 12 octombrie 2008, dup` un summit extraordinar la Paris, o declara]ie care traseaz` m`surile necesare pentru sus]inerea sistemului financiar. Liderii politici europeni au convenit c` solu]ia cea mai bun` pentru salvarea sistemului b`ncar aflat \n dificultate este na]ionalizarea, [i anume „consolidarea fondurilor b`ncilor de c`tre state”, Dup` ce au analizat ultimele deranjat de lipsa de cooperare [i au pus la dispozi]ie pentru evenimente de pe piea b`ncilor, declara prin vocea aceste m`suri peste 920 de ]ele financiare europene, premierului francez, François miliarde de euro. Guvernele speciali[tii de la Sanford C. Fillon, c` va na]ionaliza pot s` consolideze aceste fonBernstein Ltd. estimau, la \ninstitu]iile bancare franceze duri prin participarea la capiceputul lunii octombrie, c` [i va concedia conducerile talul b`ncilor, opera]iune care statul britanic ar putea ajunge acestora, dac` directorii nu se se desf`[ura luând ca repere s` controleze 30% din ac]iunile al`tur` eforturilor pentru stapre]ul pie]ei [i solvabilitatea celor mai mari patru b`nci bilizarea economiei, prin acorinstitu]iilor financiare. O alt` ale ]`rii, investind \n segment darea de credite companiilor idee important` din declaraaproximativ 50 de miliarde de ce au nevoie de finan]a]ia comun` este c` institu]iilor lire sterline. re. Conform The Telegraph , premierul francez a acuzat care beneficiaz` de un astfel La \nceputul lunii noiemb`ncile c` \nghea]` capital de ajutor este posibil s` li se brie, guvernul de la Paris, impun` constrângeri specifice. Sfâr[itul unei ere pe Wall Street: b`ncile de investi]ii La \nceputul Dup` falimentul r`sun`tor al Lehman Brothers, Goldman Sachs [i Morgan lunii octombrie, Stanley au fost constrânse s` renun]e la statutul lor de b`nci de investi]ii pentru \n doar opt zile, a supravie]ui crizei financiare. Rezerva Federal` a aprobat transformarea lor \n guvernul islandez b`nci de depuneri, sub jurisdic]ia B`ncii Centrale, punând astfel cap`t modeluna]ionaliza dou` lui de investi]ii de pe Wall Street [i trecând cele dou` institu]ii sub supraveghedintre cele mai re strict`. |n schimb, Goldman Sachs [i importante b`nci Morgan Stanley au primit acces la fonale ]`rii - Glitnir durile B`ncii Centrale. La \nceputul verii, [i Landsbanki - , Bear Stearns, una dintre marile b`nci de \n \ncercarea de investi]ii americane, a fost preluat` de JP a salva economia Morgan Chase, pentru a evita falimentul. care se bazeaz` Merrill Lynch, o alt` banc` de investi]ii \n cea mai mare cu tradi]ie, a fost preluat` de Bank of parte pe sistemul America, \ntr-o tranzac]ie de 50 de mis`u financiar, ce liarde de dolari semnat` „peste noapte”, reprezint` peste \n a doua jum`tate a lunii septembrie. 90 la sut` din produsul intern brut. Noiembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

Na]ionalizarea, o solu]ie socialist` pentru o lume capitalist`? \n trezorerii \n loc s` ajute mediul de afaceri cu \mprumuturi: „Nu credem c` b`ncile se comport` adecvat \n condi]iile actuale. Putem retrage creditele guvernamentale pe care le-am acordat institu]iilor financiare, conform clauzelor contractelor de finan]are, [i vor avea dificult`]i. |n acest moment, \ntrebarea este

dac` ar trebui s` cump`r`m participa]ii \n ac]ionariat, s` schimb`m conducerile [i s` prelu`m controlul asupra strategiilor b`ncilor”, a declarat François Fillon. Banca Kommunalkredit Austria va fi na]ionalizat` de statul austriac pentru suma simbolic` de doi euro, anun]a Reuters \n 3 noiembrie.

Declara]ii la cald ■ Ben Bernanke, pre[edintele B`ncii Centrale Americane [i specialist \n Marea Depresiune, declara c` se vor \ntregistra efecte negative \n urma interven]iilor statului \n economie, dar c` acestea ar putea aduce sfâr[itul crizei creditelor. „Istoria ne \nva]`, declara el, c` interven]ia guvernului \n vremuri de criz` se face adesea mult prea târziu, când majoritatea institu]iilor financiare sunt deja insolvente. O a[teptare prea lung` a dus de obicei la costuri ulterioare mult mai mari decât cele legate de interven]ia \n sine [i, mai important, a m`rit efectele dureroase asupra bugetului cet`]eanului obi[nuit [i al afacerilor”. ■ Pre[edintele Bush, un aprig sus]in`tor al planurilor propuse atât de Fed, cât [i de Trezorerie, declara la mijlocul lunii octombrie c` statul va prelua pachete de ac]iuni \n cadrul b`ncilor care au probleme, \n schimbul ajutorului financiar acordat: „Aceste mi[c`ri nu au rolul de a controla pia]a liber`, ci de a o ocroti. Ele sunt m`suri esen]iale pe termen scurt. care au rolul de a asigura viabilitatea sistemului bancar american”. ■ |n cadrul unei declara]ii din 24 noiembrie, pre[edintele ales Barack Obama \[i reafirma sprijinul pentru relansarea economiei printr-o interven]ie hot`rât` a autorit`]ilor, relateaz` Reuters. „Aceste situa]ii extreme \n sistemul nostru financiar solicit` r`spunsuri [i solu]ii extreme. Trebuie s` ne asigur`m c` stimulul este suficient de semnificativ ca s` dea un [oc economiei”, declara Obama, ad`ugând c` noua administra]ie de la Casa Alb` va sus]ine m`surile ini]iate sub mandatul lui George W. Bush.

SEMNELE TIMPULUI

Noiembrie, 2008

Astfel, guvernul de la Viena preia atât ac]iunile de]inute de Oesterreichische Volksbanken AG (Volksbank) – 50,8%, cât [i ac]iuni de]inute de grupul franco-belgian Dexia – 49%. Criza financiar` a provocat o acut` criz` de lichidit`]i pentru Kommunalkredit, banc` fondat` \n 1958 [i care ocupa cea de-a opta pozi]ie \n topul institu]iilor de credit din Austria. |n timp ce \n 2006 Citigroup, unul dintre primele trei grupuri financiare din lume, avea o capitalizare total` de 270 de miliarde de dolari, \n data de 21 noiembrie 2008, valoarea de pia]` a grupului era de 20,5 miliarde de dolari. Acest fapt a f`cut ca Trezoreria Statelor Unite s` injecteze 20 de miliarde de dolari [i s` garanteze \mprumuturi riscante pân` la maximum 306 miliarde de dolari, \n schimbul unui pachet de ac]iuni preferen]iale, informeaz` Reuters.

POSIBILE VICII ASCUNSE

fie aceea c` nu exist` alt` solu]ie care s` redreseze o criz` atât de profund`. Ken Rogoff, economist la Harvard University, este de p`rere c` injec]ia de capital pentru salvarea institu]iilor financiare” nu era doar mi[carea corect`, ci singura disponibil`. Putem fi mul]umi]i

c` nu au mai \ntârziat \nc` o s`pt`mân` pân` s`-[i dea seama de acest lucru”. Cu toate c` \n condi]iile actuale Rogoff pare s` aib` dreptate, a[a cum declara [i pre[edintele Fed, Ben Bernanke, aceste m`suri \[i vor produce efectele mai târziu, efecte pe care pu]ini pot s` le estimeze \n acest moment. |n timp ce majoritatea anali[tilor se gândesc la costurile economice pe care deciziile ultimelor dou` luni le pot avea pe termen mediu [i lung, pu]ini sunt cei care cump`nesc efectele politice [i sociale pe care o na]ionalizare \n mas` le poate avea. Evident, \n prezent, când cu]itul se afl` la os, pu]ini evalueaz` ambele perspective, \ns` cei care au fost martorii na]ionaliz`rilor comuniste de la jum`tatea secolului trecut resimt deja un fior rece. Evident, se poate aduce argumentul c` sistemul

Ideea na]ionaliz`rii pare natural` \n climatul economic actual [i, din p`cate, institu]iile financiare nu au prea multe alternative: trebuie s` aleag` \ntre faliment [i na]ionalizarea oferit` de state care discut` de pe Planuri \ncurcate pozi]ii de for]`. Secretarul Trezoreriei americane, Henry Paulson, dup` ce a sus]inut cu fervoare Acestea \[i „planul de salvare a sistemului financiar” \n Congresul Statelor Unite, a revenit propun, cel pudup` o lun` [i a anun]at oficial abandonarea lui, propunând un nou model. Planul ]in \n prim` faz`, ini]ial urm`rea preluarea activelor problematice din ograda b`ncilor, cu scopul s` preia sistemul de a evita falimentul \ntregului sistem. Dup` ce s-a cheltuit aproape jum`tate financiar prin din suma promis`, Paulson declara: „|n acest moment presupunem c` fonduacordare de \mrile nu [i-ar fi g`sit cea mai bun` utilizare prumuturi \n conformitate cu planul ini]ial”. Pentru b`ncilor aflate \n fondurile care \nc` nu au fost cheltucriz`, s`-l stabiliite – aproximative 410 miliarde de dolari –, zeze, s`-i schimbe Paulson propune un program extins ce ar principiile gre[ite viza recapitalizarea institu]iilor financiaprin intermediul re, \n vederea relans`rii credit`rii pentru unor reglement`ri consum [i investi]ii, singura solu]ie pe noi [i apoi s`-l care oficialii americani o v`d acum pentru ”repun` \n drepie[irea din criza actual`. turi”. P`rerea unanim` pare s` Noiembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

Na]ionalizarea, o solu]ie socialist` pentru o lume capitalist`?

comunist a fost unul vicios [i \ntreb`rii: difuzarea puterii, vorbim de na]ionalizarea sistenu poate fi comparat cu acela descentralizarea. |n sistemul mului financiar, care este cheia capitalist, care [i-a probat \n democratic capitalist, care are dezvolt`rii tuturor ramurilor timp eficien]a [i corectitula baz` proprietatea privat` economiei, problema devine dinea. |ns` \ngrijor`tor este [i pia]a liber`, interven]ia \ntr-adev`r delicat`. tocmai faptul c` sistemul statului este limitat` la superIstoria, chiar [i cea recent`, actual \ncepe s` nu mai vizarea [i reglementarea siste- a demonstrat c` cele mai semene cu acel capitalism pe mului, adic` un rol de arbitru. multe concentr`ri de putere care \l studiam \n c`r]ile de Concentr`rile de putere erau au degenerat \n sisteme polieconomie sau de istorie. {i s` astfel evitate prin diverse tice opresive. Excesul puterii nu uit`m c` idealurile comuniste au fost mai mult decât nobile la \n- ISTORIA, CHIAR {I CEA RECENT~, A ceput, parc` desprinse DEMONSTRAT C~ DE CELE MAI MULTE CONdin paginile Scripturii: CENTR~RI DE PUTERE AU DEGENERAT egalitate pentru to]i, o orânduire \n care |N SISTEME POLITICE OPRESIVE. s` dispar` „asuprirea omului de c`tre om”. Nu este mecanisme – un bun exemplu a fost rareori ferit de ispita surprinz`tor c` a prins atât de fiind legile anti-monopol. |n abuzului de putere. Dac` sisbine la mase. condi]iile na]ionaliz`rii, statul temul financiar [i, odat` cu |n aceea[i ordine de idei, devine un juc`tor activ, cu el, controlul economiei vor trebuie \n]eles c` principiul de rol principal, poate chiar de ajunge la discre]ia unui singur baz` care a f`cut ca orânduirea monopol, ceea ce poate crea super-juc`tor, respectiv Statul, capitalist` s` se dovedeasc` o situa]ie de conflict major de singura speran]` care ne mai net superioar` celei comuniste interese: unul dintre juc`tori r`mâne este ca vestul capitalist a fost tocmai cel care pare s` face [i regulile jocului. Dac` s` fie „mai de treab`” decât a fie acum pus sub semnul mai punem la socoteal` c` fost estul comunist. ST 48

SEMNELE TIMPULUI

Noiembrie, 2008

Revista Semnele Timpului te ascult`. O rubric` special` este destinat` coresponden]ei cu cititorii. A[tept`m aprecieri, critici sau eventuale sugestii la adresa: Str. Erou Iancu Nicola, 38-38A, Voluntari, Ilfov sau pe www.semneletimpului.ro Men]iona]i pe plic â&#x20AC;&#x17E;Semnele Timpuluiâ&#x20AC;?

Noiembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

OMUL NU POATE DESCOPERI NOI OCEANE, CÂT~ VREME NU ARE CURAJUL DE A PIERDE DIN VEDERE }~RMUL. ANDRÉ GIDE

SEMNELE

timpului