ST 30 (decembrie 2008)

SEMNELE

timpului DECEMBRIE 2008

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

4 LEI

Adam sau Eva? ■ ■

Gândul lui Pascal [i inteligen]a web Recesiunea – un co[mar din care lumea sper` s` se trezeasc` \n curând

Sumar VOLUMUL 20 NR. 129 SERIE NOU~ 12/2008

04

REVISTA A AP~RUT |N LIMBA ENGLEZ~ |NC~ DIN 1840. FONDAT~ |N 1908, |N ROMÂNIA EA A FOST PUBLICAT~ PÂN~ |N 1942. SERIA NOU~ A FOST |NCEPUT~ |N 1990.

A PARE O DAT ~ PE LUN ~.

Director L UCIAN C RISTESCU Redactor-[ef C RISTIAN M ~GUR ~

10

16

Colegiul de redac]ie D ORIN A ITEANU , M ARIUS A NDREI , D ANIEL A LBU , A NDRADA B ADEA , F LORIAN C ÂRNU , D IANA G AVAJUC , A DRIAN N EAGU , M ARIUS N ECULA , S TELIANA N ZIKOU , B ENIAMIN P ASCU , A TTILA P ELI , C RISTINA P ELI , A NCA P ORUMB , F LORIAN R ISTEA , C RISTINA S ~NDULACHE .

Corectur` L UIZA G HICA Grafic` [i tehnoredactare C ~ T ~ LIN C IOLCA Secretar de redac]ie C RISTINA R U }~ - T EL : 021/269.03.38 ISSN 1453-7060 12/2008 Adresa redac]iei E DITURA V IA }~ { I S ~N ~TATE , S TR . L ABIRINT 116, S ECTOR 3, B UCURE { TI , T ELEFON : +402 (1) 323 4895, F AX : + 402 (1) 323 0040

EDITORIAL PREA DELICATUL SEISMOGRAF 02 Criza financiar` a paralizat, cel pu]in pentru o perioad`, sectoare \ntregi din economie.

DE CRISTIAN M~GUR~

{TIRI 03 R`u-platnicii se înmul]esc în România DE LUIZA GHICA

04 Criza economic` d` o mân` de ajutor ocultismului DE ATTILA PELI

05 Fructe [i legume \n [colile europene, din 2009 DE LUIZA GHICA

06 Copiii obezi au artere de om matur DE ANDRADA BADEA

07 P`rin]ii trebuie ie s` le citeasc` micu]ilor micu]ilor DE ANDRADA DA BADEA

07 Papa Benedict edict al XVI-lea ridic` vocea ea \mpotriva statelor bogate ogate DE LUIZA GH GHICA HICA

08 La capitolul ul \mp`durire, românii sunt un nt cu 125 de ani \n urma a UE DE LUIZA GHIC GHICA HICA

09 Condamna]i na]i la \nc`lzire global` DE ANDRADA DA BADEA

RELIGIE NEBUNIA PELERINAJULUI LUI 10 La sfâr[itul lunii mai 2008, un turist american \n vârst` de 38 de ani

24

40

a s`rit de la 4 metri \n`l]ime, de pe esplanada spitalului Poria, din Tiberia, Israel. B`rbatul a supravie]uit, dar s-a ales cu câteva coaste rupte, un pl`mân perforat [i o vertebr` fracturat`.

surprinzând fiin]a uman` \n actul cuget`rii; dureros de fragil` \n imensitatea rece [i covâr[itoare a universului, dar, \n acela[i timp, grandios \n`l]at` prin facultatea gândirii.

DE CRISTINA RU}~

DE MARIUS NECULA

POLITIC FOAMEI, O POLITICA F „PIATR~ DE MOAR~” PENTRU L LIDERII LUMII 16 |n timp ce hipermarketurile d din ]`rile dezvoltate au d devenit locuri de pelerinaj ale unui nou pelerin cult – c consumerismul –, criza criz alimentelor din d n ]`rile di ]`r Lumii a Treia scoate s oa sc o te la iveal` deficien]ele sistemului fici c en] economic mondial econo [i repune repu securitatea alimentar` \n centrul alimen politicilor economice. politici DE FLOR FLORIAN RISTEA

30

CULTU CULTUR~ GÂNDUL GÂNDU LUI PASCAL {I INTELIGEN}A WEB INT 24 4 Omul Om este „o trestie gânditoare”, observa gândit cu sensibilitate Pascal, sen

SOCIAL ADAM SAU EVA 30 În luna noiembrie, Cape Town, Africa de Sud, a g`zduit unul dintre cele mai semnificative evenimente ale mi[c`rii feministe mondiale: a III-a Conven]ie a Asocia]iei pentru Dezvoltarea Drepturilor Femeii (AWID).

DE LUCIAN CRISTESCU

ECONOMIC RECESIUNEA – UN CO{MAR DIN CARE LUMEA SPER~ S~ SE TREZEASC~ |N CURÂND 40 Dac` panoram`m evenimentele economice ale lunii noiembrie, putem spune c` ve[tile rele abia acum \ncep s` apar`.

DE ATTILA PELI

Decembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

1

Editorial

Prea delicatul

R

seismograf

apoartele marilor institu]ii financiare, statisticile agen]iilor de rating [i, \n general, informa]iile care circumscriu cât de cât riguros magnitudinea global` a crizei sunt, cum era de a[teptat, jalonate de tot felul de [tiri din teren despre relocarea activit`]ii unor multina]ionale, despre oprirea produc]iei \n marile fabrici [i uzine, concedieri, [omaj, faliment… Tr`im criza la televizor, din fotoliu, purta]i de breaking news prin toate epicentrele economice. Nu rat`m niciun meridian, \n speran]a c` vom \n]elege \n cele din urm` ce ni se \ntâmpl`. Dar pentru c` nu [tim totu[i ce ne rezerv` viitorul [i pentru c` e recomandat s` ne p`str`m nervii tari \n aceste vremuri, ar fi bine, doar de dragul inform`rii, s` luam \n calcul cel mai sensibil seismograf de pe pia]a mondial` a crizelor financiare. Nu e vorba de documente ale FMI, ale B`ncii Mondiale, Fed sau de la agen]iile de rating, care lucreaz` totu[i cu proiec]ii economice, cu scenarii, probabilit`]i, ci de un instrument mult mai exact. Este drept c` cei mai mul]i anali[ti [i mari investitori \l ignor`, cu toate c` de cele mai multe ori le st` la \ndemân`. Poate c` a venit vremea s` \nve]e s` descifreze scala obiectiv` [i elementar` a instrumentului cu pricina. Despre ce este vorba…

Pe fondul crizei globale, presa rus` Criza financiar` a paralizat, cel pu]in pentru a descoperit un fapt inedit. Cotidianul Komsomolskaia Pravda a scris recent o perioad`, sectoare \ntregi din economie. despre valul de divor]uri din Rublevka, Vulnerabilit`]ile pie]elor financiare, un cartier de lux din suburbia Moscovei.

Dup` declara]iile unui psihoterapeut la depresiunea a[teptat` pentru 2009, reticen]ele mod` printre elitele financiare moscovimarilor investitori, preponderen]a economisirii te, doar \n 2-3 procente din familiile de milionari rela]iile maritale sunt bazate pe \n defavoarea consumului, toate alc`tuiesc un iubire. A[adar, dac` erau probleme \napeisaj co[maresc pentru viitorul apropiat. inte de criz`, cu atât mai mult sunt ast`zi, când dificult`]ile financiare pot transforma trocul marital \ntr-o adev`rat` burs`. cristian m~gur~ Divor]urile dintre milionari [i nevestele lor pasagere, dup` buget, sunt mai elocvente decât evolu]ia burselor financiare.

Dac` pe Wall Street cota]ia unor ac]iuni depinde \n mare m`sur` de optimismul sau pesimismul brokerilor ori de credibilitatea performan]ei unor ac]iuni, deci de factori \ntrucâtva subiectivi, bursa divor]urilor este un indicator de culise [i mult mai obiectiv. Situa]ia financiar` precar` semnalat` de evenimentele nepl`cute din zona high life este un seismograf cu o marj` de eroare foarte mic`. Ce nu d` un om pentru pl`cerea lui sau pentru \ngâmfarea de a avea al`turi un exemplar feminin deosebit. Nu po]i trece drept om de afaceri de succes f`r` accesoriile aproape universale ale luxului, dintre care nu poate lipsi un anumit tip de partener`. |n consecin]`, dac` principalul ac]ionar al unui mare lan] industrial este p`r`sit de nevasta-bancomat chiar \n vremuri de criz`, este evident c` afacerile lui scâr]âie. {i pentru un broker inteligent, acest divor] poate fi o informa]ie numai bun` de speculat. Evident, la bursa la care se tranzac]ioneaz` ac]iunile nefericitului.

Impactul crizei economice se resimte deja, dar nimeni nu-i poate prevede evolu]ia pe termen lung. Cert este c`, pentru moment, lumea s-a oprit pu]in, buimac`, pentru a \n]elege ce i se \ntâmpl`. Specula]iile financiare au \nghe]at, marile fraude sunt demascate, comportamentul compulsiv al brokerilor este blamat, politicile economice iresponsabile sunt amendate, clasa politic` pare mai responsabilizat`. Parc` \ncepem s` gândim mai la rece, mai lucid. De pe Wall Street [i pân` \n budoarele luxoase moscovite, lumea e \n criz`. Poate c` nu am fi ajuns aici dac` acordam mai mult` aten]ie semnalelor venite din partea prea delicatelor seismografe… pentru c`, \n esen]`, criza de ast`zi este una moral`. ST 2

Semnele Timpului

Decembrie, 2008

{TIRI economic

R`u-platnicii se \nmul]esc \n România

Pe fondul crizei economice, tot mai mul]i oameni intr` \n somaj [i, cum era de a[teptat, tot mai mul]i clien]i ai b`ncilor ajung \n imposibilitatea de a-[i pl`ti ratele. luiza ghica

O

amenii au luat credite mari f`r` s` fi luat \n calcul c`, pe termen lung, nu [i-ar mai putea pl`ti ratele lunare. Aproape jum`tate din restan]ele la creditele \n valut` la nivel na]ional sunt ale bucure[tenilor. |ntârzierea pl`]ilor c`tre b`nci are un singur nume: criza financiar` interna]ional`. |n luna octombrie, restan]ele persoanelor fizice [i ale companiilor din capital` au atins

echivalentul a 404,1 milioane de lei, potrivit datelor oficiale ale B`ncii Na]ionale a României (BNR). Comparativ cu luna septembrie, când bucure[tenii nu-[i achitaser` obliga]iile c`tre b`nci \n valoare de aproximativ 226,1 milioane lei, cre[terea restan]ei totale a ajuns la 78%. |n topul cre[terilor restan]elor \n octombrie fa]` de luna precedent` apare jude]ul Vrancea, saltul fiind de 133%. Bucure[tiul

se plaseaz` pe locul al doilea, cu 78%. Ia[iul este pe pozi]ia a treia la cre[terea restan]elor, cu 75%.

Nici locuitorii Mure[ului (67%), Clujului (58%) [i Arge[ului (43%) nu sunt mai prejos din acest punct de vedere. Exist` totu[i [i zone \n care restan]ele s-au diminuat: la Gala]i, valoarea ratelor restante a sc`zut cu 65% \n octombrie fa]` de luna precedent`; \n Bra[ov acela[i procentaj ajunge la 29%. ST Noiembrie, 2008 Semnele Timpului

3

{TIRI ECONOMIC

R`u-platnicii se \nmul]esc \n Rom창nia

Pe fondul crizei economice, tot mai mul]i oameni intr` \n somaj [i, cum era de a[teptat, tot mai mul]i clien]i ai b`ncilor ajung \n imposibilitatea de a-[i pl`ti ratele.

LUIZA GHICA

O

amenii au luat credite mari f`r` s` fi luat \n calcul c`, pe termen lung, nu [i-ar mai putea pl`ti ratele lunare. Aproape jum`tate din restan]ele la creditele \n valut` la nivel na]ional sunt ale bucure[tenilor. |nt창rzierea pl`]ilor c`tre b`nci are un singur nume: criza financiar` interna]ional`. |n luna octombrie, restan]ele persoanelor fizice [i ale companiilor din capital` au atins

echivalentul a 404,1 milioane de lei, potrivit datelor oficiale ale B`ncii Na]ionale a Rom창niei (BNR). Comparativ cu luna septembrie, c창nd bucure[tenii nu-[i achitaser` obliga]iile c`tre b`nci \n valoare de aproximativ 226,1 milioane lei, cre[terea restan]ei totale a ajuns la 78%. |n topul cre[terilor restan]elor \n octombrie fa]` de luna precedent` apare jude]ul Vrancea, saltul fiind de 133%. Bucure[tiul

se plaseaz` pe locul al doilea, cu 78%. Ia[iul este pe pozi]ia a treia la cre[terea restan]elor, cu 75%.

Nici locuitorii Mure[ului (67%), Clujului (58%) [i Arge[ului (43%) nu sunt mai prejos din acest punct de vedere. Exist` totu[i [i zone \n care restan]ele s-au diminuat: la Gala]i, valoarea ratelor restante a sc`zut cu 65% \n octombrie fa]` de luna precedent`; \n Bra[ov acela[i procentaj ajunge la 29%. ST

Decembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

3

{TIRI ECONOMIC

Criza economic` d` o mân` d

Pe fondul turbulen]elor de pe pie]ele financiare, brokerii [i investitorii las` deoparte modelele financiare [i analizele cu care [i-au tocit coatele pe b`ncile [colilor [i trec la metode mai pu]in ortodoxe de previzionare a fluctua]iilor pie]ei: mediumi spiriti[ti, astrologi [i clarv`z`tori, relateaz` International Herald Tribune.

ATILLA PELI

4

SEMNELE TIMPULUI

Decembrie, 2008

„C

ând condi]iile sunt atât de schimb`toare, a consulta un clarv`z`tor poate fi o strategie la fel de bun` ca oricare alta”, m`rturisea Thomas Tacetta, un trader de ac]iuni.

Tori Hartman, un medium din Los Angeles, este de p`rere c`: „Oamenii simt c` metodele tradi]ionale nu au avut rezultate [i c`, brusc, toat` aceast` a[a-numit` siguran]` pe care au creat-o nu mai exist`. Recurg la clarv`z`tori

S~N~TATE

e ajutor ocultismului

pentru o perspectiv` diferit`”. „Traficul pe site-ul meu web cre[te, cre[te [i iar cre[te.

Oamenii ajung s` cread` \n supranatural atunci când ceea ce consider` drept ra]ional se pr`bu[e[te”, declar` Aurora Tower, specialist` \n grile astrologice. Telefonul lui Roxanne Usleman, un medium din New York care pretinde c` vorbe[te cu \ngerii, s un` permanent, femeia fiind asaltat` de clien]i care doresc sfaturi legate de probleme financiare.

Costul unei consulta]ii, fie c` vorbim de clarv`z`tori, de astrologi, de mediumi, fie de cititori \n palm`, este situat \ntre 75 si 1.000 de dolari pe or`, iar printre clien]i se num`r` investitori, brokeri, bancheri etc. |n prezent, când nimeni nu mai [tie \ncotro merge pia]a, când exper]ii fac declara]ii contradictorii de la o zi la alta, iar guvernele schimb` „planurile de salvare” peste noapte, decizia de a renun]a la calculator [i la c`r]i de specialitate \n dauna globului de cristal sau a c`r]ilor de tarot nu mai pare ridicol`, \n special pentru cei care v`d cum averea le este spulberat` peste noapte. „Când nu [tii la ce s` te a[tep]i de la un interviu pentru un job sau de la un parteneriat de business, atunci vei apela cel mai probabil la un clarv`z`tor. Este o cale de a te sim]i \n control”, declara Gita Johar, profesor care studiaz` efectul supersti]iilor asupra comportamentului consumatorilor \n cadrul Columbia University Business School.

Astfel, afacerile clarv`z`torilor par s` fie unele dintre pu]inele sectoare ce \nregistreaz` cre[tere \ntr-o economie aflat` \n recesiune. Se pare c` e tot mai adev`rat un proverb românesc \n varianta modificat`: „Te faci frate [i cu clarv`z`torul pân` treci puntea”... ST

Fructe [i legume \n [colile europene, din 2009 LUIZA GHICA „Aprovizionarea [colilor cu fructe [i legume pentru copii poate ajuta la formarea unei diete s`n`toase \nc` de la vârste fragede”. Declara]ia \i apar]ine comisarului european pentru s`n`tate, Androulla Vassiliou. Potrivit datelor emise de Comisia European`, peste 22 de milioane de copii din UE sunt supraponderali.

Comisia European` a organizat, \n 15 [i 16 decembrie, o conferin]` la care s-a discutat despre rolul alimenta]iei s`n`toase \n combaterea obezit`]ii infantile, dar [i despre programul de aprovizionare a [colilor cu fructe [i legume.

Programul, care se adreseaz` tuturor statelor membre ale UE, va fi aplicat \ncepând cu anul [colar 2009/2010. Pentru achizi]ionarea [i distribuirea fructelor [i legumelor proaspete, statele membre UE vor primi 90 de milioane de euro anual. }`rile care vor opta pentru aplicarea acestui program vor trebui totu[i s` contribuie la realizarea sa [i cu fonduri na]ionale sau private. ST

Decembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

5

{TIRI

S~N~TATE

Copiii obezi au artere de om matur Copiii [i tinerii obezi prezint` simptome de boli cardiace. Cercet`torii au dovedit c` sistemul vascular al unui copil obez este similar cu al unui om de 45 de ani.

ANDRADA BADEA

F

olosind imaginile ob]inute cu ajutorul ultrasunetelor, oamenii de [tiin]` au descoperit, la copii de 10 ani, depozite de gr`sime specifice unei persoane de vârst` mijlocie, fapt ce a condus la \ngrijor`ri legate de accelerarea ritmului de dezvoltare a bolilor cardiace.

Autoarea studiului, dr.

Geetha Raghuveer, profesoar` de pediatrie la Universitatea de Medicin` din Missouri, afirm` c` „ace[ti copii prezint` condi]ia de s`n`tate a unui om de vârst` mijlocie, pentru c` e[ti atât de b`trân pe cât sunt arterele tale”. La Spitalul de Copii Mercy, sistemul vascular a peste jum`tate dintre cei 70 de tineri studia]i a fost descoperit cu un grad de uzur` pe care ar fi trebuit s`-l aib` 30 de ani mai târziu.

Dr. Stephen Daniel, [eful sec]iei de pediatrie a Spitatului de copii din Denver, avertizeaz` atât cu privire la riscul acceler`rii efectelor de \mb`trânire la tinerii cu un nivel ridicat al colesterolului, cât [i cu privire la poten]ialitatea 6

SEMNELE TIMPULUI

dezvolt`rii unor boli de inim`, care pot conduce la infarcturi premature.

Folosind o tehnologie avansat` (ultrasonografia carotidian`), dr. Raghuveer [i echipa sa au fost \n m`sur` s` determine indicele CIMT (carotid intima-media thickness), unitatea de m`surare a stratului de gr`sime care se depune pe artere, \ngreunând circula]ia sângelui. Studiile au avut \n vedere copii \ntre 6 [i 19 ani, cei mai mul]i aflându-se \n grupa de vârst` 10-18 ani. Indicele de grosime intima-media al copiilor a fost de aproximativ 0,45 mm, cu un maxim de 0,75 mm.

Decembrie, 2008

Un b`iat de 12 ani cu un indice de 0,54 mm s-a plasat la nivelul mediu al rezultatelor statistice, \n contextul \n care un indice cuprins \ntre 0,50 [i 0,57 mm este specific nu unui copil, ci unui b`rbat de 45 de ani. „Când un copil are plac` ateromatoas` de 0,54 mm pe artera carotid`, acesta este un motiv de \ngrijorare”, afirm` cercet`toarea. |n general, copiii [i tinerii nu sufer` de atacuri de cord sau de infarcturi, \ns` exist` riscul apari]iei de semne timpurii ale bolilor de inim`, spune dr. Samuel Gidding, cardiolog pediatru. El recomand` schimbarea dietei [i cre[terea timpului rezervat exerci]iilor fizice, \ntrucât acestea \ncetinesc sau reduc deteriorarea arterelor. De asemenea, pentru a preveni obezitatea, trebuie ]inut sub control [i nivelul colesterolului, responsabil de cre[terea stratului de gr`sime depus pe artere. ST

RELIGIE

Papa Benedict al XVI-lea ridic` vocea \mpotriva statelor bogate LUIZA GHICA

SOCIAL

P`rin]ii trebuie s` le citeasc` micu]ilor O evaluare recent` a activit`]ii [colare din Anglia, realizat` la cererea guvernului, indic` nevoia ca p`rin]ii din c`minele s`race s` discute [i s` le citeasc` mai mult copiilor lor, \n vederea sc`derii ratei analfabetismului.

ANDRADA BADEA

|

\mbun`t`]irea standardelor de citit prin intermediul acestor metode face parte din cel mai vast program de revizuire a curriculumului [colii primare din ultimii 20 de ani. Studiile arat` c`, pân` la vârsta de 4 ani, copiii din familiile s`race aud numai 13 milioane de cuvinte, cu 32 de milioane de cuvinte mai pu]in decât micu]ii familiilor mai \nst`rite.

Revizuirea programei [colii primare include reducerea timpului alocat anumitor materii, cum ar fi istoria sau geografia, \n favoarea unei abord`ri tematice [i interdisciplinare, urm`rindu-se ca elevii s`-[i poat` dezvolta abilit`]ile, s` \nve]e s` foloseasc` Internetul [i diverse programe pe calculator [i s`

participe la schimburi de proiecte cu copiii din alte [coli.

Jim Rose, fostul inspector[ef de la Ofsted (Oficiul pentru Standarde ale Educa]iei) [i conduc`torul programului de revizie [colar` mai sus men]ionat, dore[te s` se pun` accentul pe cre[terea gradului de alfabetizare [i a nivelului de \nsu[ire a aritmeticii. |n multe p`r]i ale lumii, cum ar fi ]`rile arabe, nivelul alfabetismului râmâne foarte ridicat, deoarece p`rin]ii refuz` s`-[i lase copiii la [coal`, chiar dac` pentru aceste zone sunt alocate fonduri mari pentru dezvoltarea educa]iei. |n schimb, \n numeroase state din Asia [i America Latin`, tot mai mul]i copii merg la [coal`. ST

S`racii sunt marginaliza]i. Nu e o noutate. La fel [i faptul c` statele bogate „[antajeaz`” \n prezent ]`rile s`race [i condi]ioneaz` ajutorul economic oferit de adoptarea unor „politici contrare vie]ii”, a declarat Papa Benedict al XVI-lea, \n mesajul anual pentru pace publicat \n aceast` lun` [i citat de AFP. Suveranul Pontif cere ]`rilor bogate s` fie solidare cu statele s`race. Benedict al XVI-lea nu consider` c` s`r`cia are cauze demografice [i afirm` c`, de fapt, „campaniile privind reducerea natalit`]ii, derulate la nivel interna]ional” nu respect` demnitatea femeii.

Papa condamn` r`spândirea avortului, pe care \l consider` o „eliminare a milioane de copii ne-n`scuti, \n numele luptei \mpotriva s`r`ciei”. „|n realitate, este vorba de dispari]ia celor mai s`race fiin]e umane”, a ad`ugat liderul Bisericii Catolice. Referindu-se la ]`rile ai c`ror locuitori sunt victime ale pandemiilor de genul SIDA, Suveranul Pontif a scos \n eviden]` faptul c` ele „trebuie s` se supun` pentru a face fa]` [antajului celor care condi]ioneaz` ajutorul economic de aplicarea politicilor contrare vie]ii”.

Potrivit lui Benedict al XVI-lea, „popula]ia este o bog`]ie, [i nu un factor de s`r`cie”.

Concluzionând, Suveranul Pontif a ]inut s` precizeze c` exist` o singur` solu]ie pentru a evita „marginalizarea s`racilor”: „Fiecare om s` se simt` personal afectat de nedrept`]ile care exist` \n lume [i de violarea drepturilor omului de care sunt legate aceste nedrept`]i”. ST

Decembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

7

{TIRI

MEDIU

La capitolul \mp`durire, românii sunt cu 125 de ani \n urma UE România este amenin]at` de de[ertificare.

P`durile sunt t`iate masiv, iar aceast` ac]iune va avea consecin]e dezastruoase ce vor fi suportate de genera]iile viitoare.

LUIZA GHICA

radul de \mp`durire al ]`rii noastre este, la ora actual`, de numai 26%-27%, fa]` de Austria [i Germania, unde procentul de \mp`durire dep`[e[te 4o%, iar \n ]`rile nordice, este de aproximativ 80%.

România ar putea ajunge din urm` Uniunea European` la acest capitol dac` ar \mp`duri dou` milioane de hectare \n urm`torii 25 de ani. De altfel, \n Codul Silvic, adoptat la \nceputul anului, este stipulat` obligativitatea \mp`duririi.

Astfel, este nevoie s` se 8

SEMNELE TIMPULUI

\mp`dureasc` 80.000 de hectare anual \n urm`torul sfert de secol, pentru ca România s` de]in` o suprafa]` de 33%-34% din teritoriu acoperit` cu p`duri, comparabil cu media din UE. Printre zonele deficitare la gradul de \mp`durire sunt jude]ele din Muntenia [i sudul Moldovei. |n Br`ila, Gala]i, Ialomi]a, Giurgiu, Olt [i Dolj, numai 5% din suprafa]` este \mp`durit`. Pentru a cre[te acest procent \n anii urm`tori m`car pân` la 10%-12%, Romsilva, administratorul p`durilor

Decembrie, 2008

române[ti, ar avea nevoie de terenuri. Nu le are pentru c` Agen]ia Domeniilor Statului (ADS) care trebuia, din 2007, s` predea Romsilva 6.000 de hectare de teren degradat pentru \mp`durire \n Br`ila [i Olt, nu a elaborat documenta]ia necesar` demar`rii acestei ac]iuni. Chiar dac` [efii Romsilva consider` c` România nu are \nc` motive de \ngrijorare, pentru organismele europene de mediu, distan]a dintre media comunitar` [i ]ara noastr` este alarmant`. ST

MEDIU

Condamna]i la \nc`lzire global` Efectele polu`rii cu dioxid de carbon vor afecta planeta pentru sute de mii de ani, arat` un nou studiu asupra \nc`lzirii globale.

ANDRADA BADEA

C

ei mai importan]i cercet`tori climatici ai lumii au descoperit c` CO2 emis azi de casele, fabricile [i ma[inile noastre va continua s` \nc`lzeasc` Terra pentru sute de mii de ani. Cu toate c` pân` acum se credea c`, dac` s-ar reu[i stoparea polu`rii, atmosfera s-ar reface rapid, cercet`rile recente vin cu o nou` perspectiv` \n aceast` privin]`.

La sfâr[itul lunii noiembrie, secretariatul Conven]iei ONU pentru Schimb`ri Climatice (CNUCC) informa c` \ntre 2000 [i 2006 emisiile de gaze au crescut cu 2,3% \n 40 de ]`ri industrializate. Aceste emisii de gaze cu efect de ser` sunt responsabile \n cea mai mare parte de \nc`lzirea climei planetare de dup` 1950.

Cercet`torii climatici sunt de p`rere c` noile rezultate ar trebui s` alerteze guvernele

]`rilor industrializate, care ar trebui s` adopte m`suri urgente pentru a elimina excesul de dioxid de carbon deja existent \n atmosfer` [i pentru prevenirea unor emisii viitoare. {ocul primit de autorit`]ile guvernamentale la aflarea faptului c` problema polu`rii nu va disp`rea odat` cu schimbarea surselor de energie este amplificat de afirma]iile speciali[tilor. Profesorul David Archer de la Universitatea din Chicago declar` c` „impactul climatic al eliber`rii \n atmosfer` a dioxidului de carbon se va \ntinde pe o durat` de timp mai \ndelungat` decât cea a epocii de piatr`...”. Tot el explic` [i faptul c` oceanul, care asimila o mare cantitate de CO 2, nu mai poate realiza acest lucru, \ntrucât, acumulând deja foarte mult din acest gaz, a ajuns la satura]ie.

O alt` afirma]ie surprinz`toare apar]ine profesorului Ken Caldeira, de la Institutul de [tiin]` Carnegie din Stanford, California, care spune c` [i \n cazul \n care nu o s` mai existe poluare temperatura P`mântului nu va sc`dea, ci va continua s` r`mân` ridicat`. {i James Hansen, directorul Institutului de Studii Spa]iale din cadrul NASA, avertizeaz` c` emisia mai sc`zut` de gaze nu e o solu]ie; „combustibilul trebuie s` r`mân` acolo unde este, \n p`mânt, [i s` nu se mai construiasc` sta]ii energetice pe baz` de c`rbune”. |n perioada 1990 - 2006, mai multe instala]ii energetice [i industriale \nvechite au fost \nchise \n ]`rile din estul Europei, aceasta conducând la reducerea emisiilor de gaze. |n Letonia, spre exemplu, emisiile au sc`zut cu 56%, iar \n România-cu 44%. ST

Decembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

9

Religie

Nebunia La sf창r[itul lunii mai 2008, un turist american \n v창rst` de 38 de ani a s`rit de la 4 metri \n`l]ime, de pe esplanada spitalului Poria, din Tiberia, Israel 1.

B`rbatul a supravie]uit, dar s-a ales cu c창teva coaste rupte, un pl`m창n perforat [i o vertebr` fracturat`.

MARIUS NECULA

10

SEMNELE TIMPULUI

Decembrie, 2008

pelerinajului

Decembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

11

Nebunia pelerinajului

mul sosise \n Israel \mpreun` cu so]ia sa, cu zece zile mai devreme, pentru a face un tur al locurilor sfinte din Ierusalim. Cu câteva zile \naintea incidentului, acuzase o stare de nelini[te interioar` [i de insomnie. Ini]ial, medicii b`nuiser` c` la mijloc s-ar fi aflat consumul de droguri, dar \n urma unei serii de analize [i a examin`rii psihiatrice, a fost diagnosticat cu „sindromul Ierusalim”.

Turi[tii care merg s` viziteze locurile sfinte, pe lâng` ineditul arhitectural al Ora[ului Sfânt, 12

SEMNELE TIMPULUI

pot avea parte [i de nenum`rate surprize. Pe str`zile \nguste au loc procesiuni religioase, adev`rate reedit`ri ale evenimentelor din via]a lui Iisus Hristos, transpuse \ntr-o form` teatral`. |n paralel, departe de farmecul dramatic al procesiunilor religioase, la câte un col] de strad`, se aud r`cnetele unui Samson sau tânguirile vreunei Fecioare gata s` \l nasc` iar`[i pe pruncul Iisus.

Adesea, cei care sufer` de o anumit` labilitate psiho-emo]ional`, odat` ajun[i la Ierusalim \ncep s` se manifeste ca [i cum ar fi Iisus, Fecioara Maria, regele David, Moise, Ilie, Maria

Decembrie, 2008

Magdalena sau alte personaje biblice. Cercet`torii au fost intriga]i nu atât de comportamentul \n sine, cât de faptul c` numai o mic` parte din cei care manifest` asemenea tulbur`ri sunt [i diagnostica]i cu o afec]iune psihiatric`. „Sindromul Ierusalim” 2 este definit ca afec]iune temporar` sau permanent` a credincio[ilor (\n special cre[tini [i evrei), care manifest` un comportament deviant pe timpul pelerinajului la locurile sfinte, considerându-se personaje biblice trimise \n misiune.

Fenomenul a fost identificat pentru prima dat` \n 1930 de

dr. Heinz Herman (fondatorul era adus chiar la Ierusalim. nici de otrav` latent`. Se pare [colii moderne de psihiatrie Numero[i psihiatri au anali- c`, pe fundalul unei anume din Israel). Au fost c`utate tot zat fenomenul [i au ajuns la debilit`]i, atmosfera aparte a felul de explica]ii, unele dintre urm`toarea concluzie: Ierusa- ora[ului, cu \nc`rc`tura emo]ioteorii 3 fiind la fel de „tr`snite” limul are un ceva ce d` na[tere nal` aferent`, declan[eaz` precum sindromul \n sine. Unii manifest`rilor deviante. Nu e aceste manifest`ri aberansus]in c` ar fi vorba de o sub- vorba nici de un vechi blestem, te. Dr. Moshe Kalian, medic stan]` otr`vitoare specific` locului, al]ii consider` c` ar Cele [apte stadii ale „sindromului Ierusalim” fi vorba de un vechi Turistul: blestem.

Adep]ii 1 Devine agitat [i nervos. 2 Declar` c` vrea s` se despart` de grup, pentru a face acestor teorii cred un tur al locurilor sfinte de unul singur. 3 Simte nevoia de a fi curat (fizic, prin b`i, c` \nsu[i David a dar [i spiritual, prin rug`ciuni [i ritualuri). 4 Adesea, persoana \n cauz` \ncearc` s` fost o victim` a „sin- imite portul din vechime. 5 Are tendin]a de a recita psalmi sau de a cânta \n public. 6 dromului” atunci Alege locuri cu \nc`rc`tur` deosebit`: Via Dolorosa sau Zidul de Vest. 7 Ajunge chiar când a jucat („ca un s` predice, f`c\nd un apel confuz [i nerealist la poc`in]`, la via]` simpl` [i moral`. nebun”) \mpreju- Sursa: Reuters, „Seven Stages of the Jerusalem Syndrome Psychosis”, 17 decembrie 2007 rul chivotului care Decembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

13

Nebunia pelerinajului psihiatru din Ierusalim, estimeaz` c`, anual, aproximativ 20 de oameni sunt diagnostica]i cu acest sindrom. „Dup` p`rerea mea, Ierusalimul e un fel de magnet pentru o anumit` categorie de oameni, care \[i dezvolt` ideile \nainte de a sosi aici [i ac]ioneaz` \n conformitate, odat` ce au ajuns la fa]a locului.” 4 Pe de alt` parte, dup` cum se \ntâmpl` deseori, fenomenul a fost exagerat de mass-media, de dragul senza]ionalului.

Amnon Ramon 5, cercet`tor la Institutul pentru studiul Israelului, atrage aten]ia c` num`rul celor diagnostica]i cu sindromul Ierusalim este destul de redus \n raport cu afluxul turi[tilor \n Ora[ul Sfânt...

Acest punct de vedere este sus]inut [i de David Parson, purt`tor de cuvând al Ambasadei Cre[tine Interna]ionale. „Exist` percep]ia popular` conform c`reia sunt mii de paranoici care vin \n pelerinaj la Ierusalim, dar \n ulm timii 20 de ani nu am \ntâlnit decât cel multt 20 de cazuri”, declaraa Parson pentru Jeru-salem Post (20 maii 2004). Pe o perioad`` de 13 ani (1980-1993),, conform datelor oferi-te de Centrul de |ngri-a-jire Mental` Kfar Shaul din Ierusalim, 1.2000 gde turi[ti au fost diagrii nostica]i cu tulbur`ri imentale pe fond religios. Dintre ace[tia, 470 au avut nevoie de \ngrijire medical` \n cadrul spitalului. Un calcul simplu arat` c`, pe parcursul 14

SEMNELE TIMPULUI

di cam 100 unuii an, sunt \n medie de persoane care se manifest` ciudat, dintre care 40 sunt internate. La un total de dou`

Decembrie, 2008

m milioane de turi[ti pe ann num`rul cazurilor an, raa raportate nu este deci see semnificativ, reprezentââ doar acel segment tând d din totalul popula]iei c a sufer` de afec]iuni care 6 pps psiho-afective.

Dr. Carlos Yair Bareel el, fost director al Spittalului Psihiatric Kfar Sh Shaul,l a observat c` \n preajma anului 2000 credin]a \n venirea iminent` a lui Mesia s-a manifestat din plin \n Cetatea

SINDROMUL IERUSALIM COMPORT~ {I ASPECTE COMICE. O FEMEIE S-A PREZENTAT LA URGEN}E ACUZÂND DURERILE NA{TERII. MEDICII SE CHINUIAU S~ O CONVING~ C~ NU ESTE |NS~RCINAT~, DAR F~R~ SUCCES. PÂN~ LA URM~ NU VENISE DE DEPARTE TOCMAI S~-L NASC~ PE MESIA...?!

WITZTUM {I KALIAN

Sfânt`. Mul]i dintre evrei au avut, la acea vreme, manifest`ri similare cu ale cre[tinilor care sufereau de „sindromul Ierusalim”, diferen]a constând doar \n faptul c` evreii se credeau \nsu[i Mesia.

De altfel, afec]iunile psihiatrice pe fond religios nu sunt noi. Istoria a \nregistrat numeroase exemple de cazurilimit` 7 \n fa]a c`rora \ns`[i Biserica nu a [tiut cum s` se pozi]ioneze. Problema apare atunci când fenomenul religios

este privit doar prin prisma acestor manifest`ri deviante.

Totu[i, aceste excep]ii nu pot fi trecute cu vederea. |n 1969, un turist australian, Michael Rohan, cople[it de sim]`mântul unei misiuni divine, a dat foc moscheii Al-Aqsa. Cu toate c` a fost declarat nebun, actul s`u criminal s-a soldat cu revolte de strad`, pagube de milioane de dolari [i cu tensionarea rela]iilor diplomatice dintre Israel [i Australia, dep`[ite ulterior prin eforturi deosebite. ST

1. {tirea a fost preluat` de mai multe publica]ii, dar ini]ial a ap`rut \n Ynetnews , „US tourist diagnosed with Jerusalem Syndrome jumps off building”, 25 mai, 2008.

2. Jerusalem Post , „Preparing for the false prophets”, 4 ianuarie 1999 3. Ynetnews , „Crazy about Jerusalem”, 18 iunie, 2007 4. The Scotsman , „A biblical experience”, 10 ianuarie, 2005 5. Jerusalem Post , „No sects, please”, 20 mai, 2004 6. Kalian M, Witztum E. (2000) „Comments on Jerusalem syndrome.” British Journal of Psychiatry , 176, 492.

7. Un exemplu este cazul Ioanei d’Arc care, \n 30 mai 1431, este ars` pe rug, fiind declarat` eretic` de c`tre Biseric`. Ulterior (1456), sentin]a este anulat`, Ioana d’Arc fiind reabilitat`. |n 1905 este beatificat`, iar \n 1921 este sanctificat`.

Decembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

15

Politic

Politica foamei, |n timp ce hipermarketurile din ]`rile dezvoltate au devenit locuri de pelerinaj ale unui nou cult – consumerismul -, criza alimentelor din ]`rile Lumii a Treia scoate la iveal` deficien]ele sistemului economic mondial [i repune securitatea alimentar` \n centrul politicilor economice.

FLORIAN RISTEA

|

n luna septembrie a.c., Organiza]ia Na]iunilor Unite pentru Alimenta]ie [i Agricultur` (FAO) raporta un num`r de 925 de milioane de persoane care sufereau din cauza foametei la \nceputul anului 2008. |ntre timp, alte 44 de milioane s-au ad`ugat acestui num`r, iar estim`rile arat` c`, la \nceputul anului viitor, cifra va dep`[i un miliard. Adic`, unul din [ase locuitori ai planetei va suferi de foame.

Cauza? Cre[terea pre]ului alimentelor la nivel mondial. Dac` pân` acum graficul cifrelor \n cre[tere „impresiona” comunitatea interna]ional` doar \n direc]ia acord`rii de ajutoare umanitare \n ]`rile sau zonele afectate de foamete, \n anul 2008 fenomenul a atins „masa critic`”, aducând problema pe masa politicienilor. Confrunta]i cu adev`rate revolte ale foamei \n 37 de ]`ri din a[a-numita Lume a Treia, liderii politicii globale stau \n fa]a unei dileme: s` \ncerce solu]ionarea problemei printr-o politic` interven]ionist` (recunoscând astfel e[ecul modelului economic neoliberal) sau s` dreag` fisurile acestuia, prin eliminarea practicilor protec]ioniste, 16

SEMNELE TIMPULUI

Decembrie, 2008

Somalia

care \nc` mai \ngr`desc „comer]ul liber” [i contribuie la cre[terea pre]ului alimentelor la nivel global?

REVOLTELE FOAMEI

Africa de Vest

Fenomenul care a aprins scânteia revoltelor a fost cre[terea galopant` a pre]urilor. Un raport al B`ncii MonCoreea diale, publicat \n luna aprilie de Sud 2008, ar`ta c`, la nivel mondial, pre]ul grâului crescuse cu 181% fa]` de anul 2005, iar cel al alimentelor de baz` cu 83%, comparativ cu aceea[i perioad`. Mai mult decât atât, \n condi]iile \n care numai \n ultimul an pre]urile mondiale la grâu, orez, lapte [i carne s-au dublat, iar cele la porumb s-au triplat, zeci de milioane de oameni au fost arunca]i \n cea mai crunt` mizerie, fiindu-le imposibil s` se mai poat` hr`ni. Ca urmare, \n mai multe ]`ri din Africa, Asia [i America Latin`, oamenii au ie[it \n strad`, declan[ând adev`rate „revolte ale foamei”. |n Camerun, conform datelor furnizate de agen]ia de [tiri Reuters, s-au \nregistrat cel pu]in 24 de mor]i, peste 1.600 de arest`ri [i mai mult de 200 de condamn`ri la \nchisoare; \n Haiti, pe lâng` moartea a cinci persoane [i r`nirea altor 200, revoltele au provocat [i c`derea guvernului, \n timp ce \n Thailanda [i Pakistan, depozitele de hran` sunt p`zite de armat` \mpotriva atacurilor celor \nfometa]i. Valul de revolte, \nceput

o „piatr` de moar`” pentru liderii lumii Decembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

17

Politica foamei, o „piatr` de moar`” pentru liderii lumii

|N TIMP CE CRE{TEREA CO{ULUI DE CONSUM ESTE SUPORTABIL~ |N ECONOMIILE DEZVOLTATE (...), |N STATELE LUMII A TREIA ACEASTA ESTE DE NESUPORTAT... c`tre sfâr[itul anului 2007 \n Africa de Vest, s-a perpetuat [i \n prima parte a acestui an, când a cuprins ]`ri ca Mexic, Haiti, Maroc, Senegal, Etiopia, Madagascar, Mauritania, Mozambic, Guineea, Burkina Faso, Coasta de Filde[, Uzbekistan, Yemen, Indonezia, Filipine, Thailanda, Bangladesh, Pakistan [.a.

E{ECUL UNEI TEORII Ceea ce pare ciudat \n toat` aceast` poveste dureroas` este faptul c` \ntreaga comunitate interna]ional` pare s` fi fost surprins` pe picior gre[it de dimensiunile crizei [i de num`rul revoltelor. Conform teoriei dup` care func]ioneaz` economia global` (pia]a liber` are mecanisme de autoreglare), nu trebuia s` se \ntâmple a[a.

Acest fapt pune \n lumin` (pentru a câta oar`?) limitele unor teorii de cabinet, care, \n cele din urm`, se dovedesc experimente nefericite, de pe urma c`rora unii profit`, iar al]ii sufer`.

18

SEMNELE TIMPULUI

Decembrie, 2008

Beneficiarii acestei situa]ii sunt marii exportatori. Primul dintre ace[tia, Statele Unite ale Americii, a \nregistrat un venit-record din exporturile agricole \n 2007: 85 de miliarde de dolari (53 de miliarde de euro). Iar estim`rile Departamentului American al Agriculturii ar`tau c` recolta anului 2008 va dobor\ [i acest record. |n Fran]a, marii produc`tori agricoli [i-au dublat veniturile. De[i mai discrete, marile case de comer] \nregistreaz` beneficii astronomice. |n acela[i timp, la cel`lalt cap`t al lan]ului aprovizion`rii, importatorii sunt din ce \n ce mai furio[i. Motivul? |n timp ce cre[terea co[ului de consum este suportabil` \n economiile dezvoltate, unde factura alimentar` nu reprezint` decât 14% din cheltuieli, \n statele Lumii a Treia (\n special \n Africa sub-saharian`), aceasta este de nesuportat, \ntrucât „\nghite” 60% din venituri. |n cadrul unei conferin]e de pres`, sus]inut` \n noiembrie 2007, Henri Josserand – directorul serviciului mondial de informa]ii [i alert` rapid` al Organiza]iei Na]iunilor Unite pentru Alimenta]ie [i Agricultur` (FAO)

– aprecia c` factura alimentar` a crescut cu Factori care se presupune c` au contribuit la 33% pentru ]`rile afri- cre[terea pre]ului alimentelor la nivel mondial cane sau chiar cu 50% ■ Cre[terea popula]iei lumii ■ Pre]ul ridicat al petrolului (\n prima parte pentru cele mai dea anului) ■ Specula]iile financiare ■ Folosirea hranei pentru ob]inerea pendente dintre ele. {i biocarburan]ilor ■ Subven]ionarea biocarburan]ilor \n SUA [i UE asta, dup` ce un raport ■ Eroziunea solului [i sc`derea productivit`]ii ■ Schimb`rile climatice [i FAO estima c`, pentru dezastrele naturale ■ Subven]ionarea agriculturii \n ]`rile dezvoltate aceste ]`ri, doar co[ul ■ Planurile de conservare a terenurilor agricole ■ Liberalizarea comer] importurilor alimentaului ■ Diminuarea rezervelor de hran` ale lumii ■ Adoptarea dietei occire va costa \n medie cu dentale (bogat` \n calorii) \n ]`rile \n curs de dezvoltare 90% mai mult decât \n ■ Reglement`rile defectuoase de pe pia]a global` a orezului anul 2000. Adic` sare pres`rat` pe ran`.

Asemenea date arat` c` sistemul economic alimentelor la nivel mondial, a devenit clar c` mondial al comer]ului liber \i \mbog`]e[te pe orice politic` f`r` schimb`ri de fond \n func]iounii [i-i aduce „la sap` de lemn” pe al]ii. |n timp narea pie]ei globale poate duce la adâncirea crice produc]ia de cereale (\n special grâu) desti- zei, mai ales pe fondul declinului general al econat` pie]ei mondiale este apanajul câtorva state nomiei mondiale, a c`rei \mpotmolire devine tot (SUA, Uniunea European`, Australia, Canada [i mai evident` pe zi ce trece. Dar se ridic` o \ntreArgentina), agicultura ]`rilor din bazinul medi- bare: vor ac]iona liderii ]`rilor dezvoltate cu resteraneean [i din Africa sub-saharian` este de-a ponsabilitatea cerut` de amploarea acestei crize dreptul sufocat` de importurile venite dinspre sau vor continua, ca [i pân` acum, s` urm`reasc` aceste state, importuri care sunt mai ieftine doar interesele lor na]ionale sau regionale? |n decât produsele locale. Un exemplu este Egip- Statele Unite [i Europa, cre[terea pre]ului alitul, care odinioar` era grânarul Romei antice, mentelor este deja \n categoria „[tirilor de ieri”, iar \n prezent este cel mai mare importator de deoarece problemele presante pentru consumagrâu din zon`. Aceste realit`]i pun \n eviden]` torii apuseni sunt cre[terea pre]ului energiei [i e[ecul unui sistem care trebuie ori reformat, ori sc`derea pre]ului locuin]elor, \n timp ce \n ]`rile \nlocuit cu ceva mai eficient [i echitabil. Potri- \n curs de dezvoltare un [oc de magnitudinea acvit raportorului special al ONU pentru dreptul tualei crize alimentare este un eveniment politic major. Pentru cet`]enii la alimenta]ie, Olivier de Shutter, intervievat de Le Monde , „revoltele foamei” din ]`rile Lumii a acestor ]`ri, hrana este Treia reprezint` efectul a „20 de ani de gre[eli” echivalentul energiei ale comunit`]ii interna]ionale [i „un apel la orpentru americani, iar dine”, deoarece „epoca alimentelor ieftine ]ine o eventual` men]inere deja de domeniul trecutului”. a pre]urilor la un nivel ridicat poate avea „un „MINGEA LA EI!” impact devastator asupra securit`]ii multor (LA POLITICIENI) popoare [i drepturiCum este [i firesc, \n urma acestei experien]e lor omului“, dup` cum dureroase, care este departe de a se fi \ncheiat, apreciaz` FAO. speciali[tii economiei globale s-au mobilizat s` Unul dintre speidentifice cauzele [i s` propun` solu]ii politicieciali[tii care propun sonilor, admi]ând faptul c` st` \n puterea acestora lu]ii politicienilor este Paul Collier s` atenueze impactul crizei. |ns`, prin amploa- (foto), profesor de economie [i director rea fenomenelor pe care le-a generat scumpirea al Centrului pentru Studiul Economiilor Decembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

19

Politica foamei, o „piatr` de moar`” pentru liderii lumii

Dup` ore de a[teptare, oamenii s-au \nghesuit pentru pâine subven]ionat` \n Egipt.

Pre]ul pâinii a explodat din martie 2008.

Africane din cadrul Oxford University. |ntr-un articol publicat \n ultimul num`r al revistei Foreign Affairs , acesta sus]ine c` adev`rata provocare pe care o ridic` actuala criz` nu este dificultatea de natur` tehnic` a re\ntoarcerii pie]ei mondiale la un pre] sc`zut al hranei, ci dificultatea de natur` politic` a confrunt`rii intereselor de lobby [i a iluziilor pe care se sprijin` politica actual`. |n opinia sa, asigurarea hranei pentru popula]ia globului implic` „uciderea” a trei colo[i ai populismului politic: sentimentalismul fa]` de agricultura ]`r`neasc`, teama de alimentele modificate genetic [i fantezia c` Statele 20

SEMNELE TIMPULUI

Decembrie, 2008

Unite vor sc`pa de dependen]a de petrolul arab, prin producerea de biocarburan]i.

AGRICULTURA }~R~NEASC~ Alternativa pe care profesorul Collier o propune la agricultura ]`r`neasc` (sau agricultura bio) nu reprezint` o noutate. Solu]iile sale sunt renun]area total` la produsele bio (costisitoare atât \n privin]a producerii, cât [i \n privin]a pre]ului de vânzare) [i generalizarea agriculturii industriale bazate pe cultivarea extensiv` a p`mântului cu cereale modificate genetic, dup` modelul Braziliei. El sus]ine c` marile organiza]ii

poate \nsemna perpetuarea crizei, \n condi]iile \n care reglement`rile de pe pia]a mondial` favorizeaz` „pe[tii cei mari”, adic` marii exportatori. Produc`torii din ]`rile Lumii a Treia nu au, practic, nicio [ans` \n competi]ia cu ace[tia.

Un exemplu elocvent este chiar o ]ar` dezvoltat`, Japonia, care, \n ciuda faptului c` produce o cantitate de orez mai mult decât necesar` pentru consumul propriu (11 milioane de tone de produc]ie \n 2005 [i 8,7 milioane de tone de consum \n perioada 2003-2004), este obligat` s` importe, anual, peste 767.000 de tone de orez din Statele Unite, Thailanda [i alte ]`ri, din cauza prevederilor Organiza]iei Mondiale a Comer]ului (OMC). {i, pentru c` nu i se permite s` exporte surplusul de orez, acesta este l`sat s` putrezeasc` [i folosit, apoi, pentru hrana animalelor.

Pe lâng` faptul c` porne[te de la o premis` gre[it`, aceea c` agricultura ]`r`neasc` nu poate fi eficient`, el m`rturise[te, totu[i, faptul c` nu \n]elege cum, \n contextul urbaniz`rii claselor de mijloc [i superioar` din SUA [i Europa, „simplitatea rural` a dobândit o atrac]ie stranie”.

Este adev`rat c` produsele bio au devenit un fel de brand de lux, dar acest lucru nu se datoreaz` câtu[i de pu]in cultivatorilor tradi]ionali, LEGEA PIE}EI COMERci politicii agricole defectuoase a ]`rilor lor, }ULUI LIBER NU TREcare i-a adus pe ace[tia BUIE S~ DEVIN~ UN FEL DE [i produsele lor \ntr-o situa]ie similar` celei a „LEGE A JUNGLEI”, |N panda. Adic`, pe CARE SUPRAVIE}UIE{TE CEL ur[ilor cale de dispari]ie [i, din MAI PUTERNIC {I MAI ABIL acest motiv, ocroti]i de [i societ`]i comerlege [i tr`ind din subvenciale sunt mai eficiente \n privin]a confrunt`rii ]ii guvernamentale. Migrarea popula]iei rurale cu investi]iile, marketingul, inova]ia [i regle- c`tre mediul urban nu se datoreaz` reticen]ei ment`rile interna]ionale. |ns`, dincolo de ]`ranilor de a deveni antreprenori – dup` cum logica argumenta]iei sale, ceea ce pare s` sus]ine profesorul Collier –, ci este o consecin]` ignore profesorul Collier este cortegiul de a politicii duse de liderii locali, care nu au invesconsecin]e nefaste pe care desp`duririle tit \n agricultura propriilor ]`ri, ci au preferat s` din Brazilia \l atrag asupra mediului [i ce ar importe acelea[i produse la un pre] mai ieftin, \nsemna extinderea acestui model la scar` glo- fapt ce i-a obligat pe ]`rani s` \ngroa[e rânduribal`. Pe termen lung, defri[area p`durii ecuato- le s`r`cimii de la periferia ora[elor, \n c`utarea riale pentru a cultiva cereale este o lam` cu dou` unui loc de munc`. Din acest motiv, credem c` o t`i[uri. |n al doilea rând, „uciderea” (sic) agri- solu]ie real`, pe termen lung, nu este „uciderea” culturii ]`r`ne[ti \n favoarea celei industriale agriculturii ]`r`ne[ti, ci rena[terea acesteia, prin Decembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

21

Politica foamei, o „piatr` de moar`” pentru liderii lumii

OBIECTIVELE AMBI}IOASE |N PRIVIN}A PRODUC}IEI DE BIOCARBURAN}I STABILITE DE SUA {I UNIUNEA EUROPEAN~ SUNT IRESPONSABILE.” (OLIVIER DE SCHUTTER, RAPORTOR SPECIAL AL ONU, LE MONDE)

promovarea unei politici care s` ajute agricultura ]`r`neasc` s` devin` eficient` [i competitiv`.

Dar, pentru atingerea acestui deziderat, politicienii vor fi nevoi]i s` trag` pe linie moart` mai \ntâi propriile firme prin care import` cerealele mai ieftine [i care distrug agricultura ]`rilor lor.

Lucru care, foarte probabil, nu se va \ntâmpla.

„FRANKENFOODS” Motivul pentru care oficialii europeni au interzis cerealele modificate genetic pe teritoriul Europei (fapt imitat [i de majoritatea ]`rilor africane) nu este „teama de agricultura [tiin]ific`”, a[a cum afirm` profesorul Collier, ci faptul c`, \n prezent, nu au fost publicate studii

22

SEMNELE TIMPULUI

Decembrie, 2008

pertinente cu privire la efectele acestor alimente asupra s`n`t`]ii omului. Practic, pân` la apari]ia unor studii serioase, niciuna dintre p`r]i – pro sau contra alimentelor modificate genetic – nu ar trebui s` acuze influen]a grupurilor de lobby, deoarece asemenea acuza]ii nu ]in loc de argumente. Partizanii alimentelor modificate genetic pot fi b`nui]i c` fac jocul firmelor de profil sau al ]`rilor care au \nregistrat un avans \n acest domeniu, iar oponen]ii acestora pot fi b`nui]i, la rândul lor, c` sunt influen]a]i de lobby-ul agriculturii tradi]ionale, care se opune liberaliz`rii circula]iei alimentelor modificate genetic, pentru ca propriile produse s` nu dispar` de pe pia]`. Legea pie]ei comer]ului liber nu trebuie s` devin` un fel de „lege a junglei”, \n care supravie]uie[te cel mai puternic [i mai abil.

Securitatea alimentar` a oamenilor trebuie s` fie mai presus de interesele personale sau chiar na]ionale [i presupune ca to]i s` aib` [anse egale, indiferent de unde provin – din ]`rile dezvoltate sau din cele \n curs de dezvoltare.

POPULISMUL NU }INE DE FOAME |n urma scumpirii alimentelor la nivel global, fapt soldat cu tulbur`ri sociale \n ]`rile Lumii a Treia, unii comentatori v`d chiar o ironie a istoriei \n faptul c` Banca Mondial`, care a contribuit la sl`birea agriculturii unor state tocmai prin impunerea liberaliz`rii economiei, plasa sectorul politicilor agricole \n centrul eforturilor de lupt` \mpotriva s`r`ciei \n raportul s`u despre dezvoltare pentru anul 2008. |n miezul revoltelor foamei, pre[edintele B`ncii Mondiale, Robert Zoellick, a anun]at o cre[tere a creditelor anuale pentru produc]ia agricol` \n Africa, de la 288 la 512 milioane de euro. |n opinia speciali[tilor, acest „New Deal pentru politica alimentar` mondial`”, pe care \l propune Banca Mondial`, se rezum` la \ncheierea unui nou acord comercial \n cadrul Organiza]iei Mondiale a Comer]ului. Propunerea este mai degrab` fard aplicat peste urâ]enia unui sistem, care nu mai poate fi mascat` nici cu politici populiste.

Errare humanum est sed perseverare diabolicum est. ST Decembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

23

Cultur`

Gândul lui

Pascal [i inteligen]a Omul este „o trestie gânditoare”, observa cu sensibilitate Pascal, surprinzând fiin]a uman` \n actul cuget`rii; dureros de fragil` \n imensitatea rece [i covâr[itoare a universului, dar, \n acela[i timp, grandios \n`l]at` prin facultatea gândirii.

tribut uman distinctiv, extraordinar prin complexitate [i magnitudine, facultatea gândirii nu este nici ea absolvit` de consecin]ele legii perisabilit`]ii sub care stau \ntreaga fiin]` [i chiar universul. Capacitatea de a \nv`]a, de a memora, uneori chiar [i acuitatea \n]elegerii, agilitatea ra]ionamentului, claritatea discern`mântului se tocesc, se \mpu]ineaz` sub trecerea timpului, la fel ca vigoarea fizic` 24

SEMNELE TIMPULUI

Decembrie, 2008

[i agilitatea membrelor. Deteriorarea \nso]e[te procesul natural [i comun al \mb`trânirii, dar, \n egal` m`sur`, poate reflecta o conduit` mental` indolent` sau defectuoas`.

Lectura, studiul, observa]ia, medita]ia, dialogul sunt câteva moduri consacrate de cultivare, dezvoltare [i \ntre]inere a facult`]ii intelectuale. La acestea s-ar ad`uga, mai nou, navigarea pe Internet, potrivit unui studiu realizat de un

web CRISTINA RU}~

grup de cercet`tori de la Universitatea Los Angeles din California. Echipa condus` de dr. Gary Small, profesor la Institutul de Studii Neurologice [i Comportamentale Semel, a monitorizat, cu ajutorul tehnicii de imagistic` func]ional` prin rezonan]` magnetic` (IRM), fluxul sanguin cerebral pentru 24 de voluntari cu vârste cuprinse \ntre 65 [i 76 de ani, \n timp ce lecturau c`r]i sau navigau pe Internet. Pe parcursul investiga]iei

IRM, nivelul fluxului sanguin cerebral este interpretat drept indice al intensit`]ii activit`]ii cerebrale. |n timpul lecturii, to]i voluntarii au \nregistrat o activare semnificativ` a „regiunilor cerebrale ccare controleaz` apttitudinile vizuale, de vvorbire, citire [i de m memorare”. |n timpul sesiunilor de navigare pe Internet, la cei cu experien]` pe web s-au activat \n plus [i regiunile cerebrale care controleaz` ra]ionamentele complexe [i de luare a deciziilor. „Descoperirea absolut uimitoare pe care am f`cut-o a fost faptul c` navigarea pe Internet pare s` angajeze o suprafa]` mai mare din re]eaua de neuroni care nu fusese activat` \n timpul lecturii, dar acest fapt este observabil doar \n dreptul celor cu experien]` pe Internet,” a declarat dr. Small. Novicii au \nregistrat [i ei o intensificare a activit`]ii cerebrale, \ns` numai pe jum`tate fa]` de cei ini]ia]i, „posibil datorit` faptului c` nu le erau clare strategiile unei c`ut`ri eficiente pe Internet, lucru de altfel obi[nuit atunci când \nv`]`m ceva nou”. Dup` câteva zile de activitate web, novicii au reu[it s` recupereze deficitul de performan]`, fapt interpretat de realizatorii studiului drept semn al „men]inerii maleabilit`]ii [i plasticit`]ii creierului [i la vârste \naintate.” „Aceasta ne sugereaz` c` [i un creier b`trân poate \nv`]a noi trucuri tehnologice.” |n rezumatul rezultatelor studiului se mai spunea: „Fa]` de simpla citire a unei c`r]i, bog`]ia de alternative prezentat` de Internet necesit` luarea unei decizii - pe ce vei da click pentru a c`uta mai multe informa]ii -, iar aceasta este o activitate care angajeaz` importante circuite cognitive din creier. […] Rezultatele demonstreaz` c` activitatea de c`utare pe web poate ajuta la stimularea [i, posibil, \mbun`t`]irea func]iei cerebrale.”

Comunicatul a fost preluat imediat de numeroase cotidiene [i salutat cu mult entuziasm de Decembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

25

Gândul lui Pascal [i inteligen]a web bloggeri, drept dovad` a superiorit`]ii Internetului ca mediu cultural [i justificare pentru tân`ra genera]ie digital`, a reneg`rii c`r]ii [i metodei tradi]ionale de educa]ie intelectual`.

Un articol publicat \n edi]ia online a cotidianului britanic The Telegraph , cu titlul „Oamenii de [tiin]` spun c`, \n ceea ce prive[te dezvoltarea min]ii, Internetul bate c`r]ile”, comenta astfel: „Pentru cre[terea capacit`]ii cerebrale la persoanele trecute de vârsta a doua, navigarea pe Internet este mai eficient` decât citirea unei c`r]i.

Oamenii de [tiin]` au descoperit c` o c`utare pe web solicit` mintea mult mai mult decât cititul [i este similar` complet`rii unui rebus sau asambl`rii unui puzzle.” Articolul continu` s` sublinieze superioritatea activit`]ii online fa]` de „activitatea relativ pasiv` a citirii unui roman sau a c`r]ilor de non-fic]iune”, \n virtutea faptului c` activeaz` mai multe regiuni cerebrale. |n acela[i ton, blogul Epicenter, afiliat magazinului tehnologic Wired, titra: „Google te face mai inteligent.”

CE NE DEZV~LUIE, DE FAPT, ACEST STUDIU? Metodologia [i enun]ul concluziilor sugereaz` ca premisa studiului este ideea monist-materialist` simpatizat` \n cercurile [tiin]ifice, \n general, [i cele medicale, \n special, potrivit c`reia nu exist` decât un singur tip de substan]` care alc`tuie[te totul (inclusiv fenomenele imateriale cum ar fi lumina, sunetul, emo]iile, st`rile suflete[ti, gândurile): materia – anorganic` [i organic` deopotriv`. |n medicina curent`, fericirea, depresia, anxietatea, frustrarea, laolalt` cu tulbur`rile mentale sunt privite ca epifenomene ale mecanismelor cerebrale. Orice eveniment psihologic este un eveniment neurologic, deci fizic. Astfel se face c` speciali[tii de la UCLA (University of California, Los Angeles) au echivalat \n experimentul lor fenomenul mental cu func]ionalitatea creierului [i au m`surat inteligen]a prin debitul sanguin cerebral. Activitatea cerebral` este implicat` \n gândire, dar nu o epuizeaz`! Exerci]iul fizic \n aer liber asigur` o bun` irigare a creierului, dar nu implicit [i densitatea gândului.

26

SEMNELE TIMPULUI

Decembrie, 2008

Plac` comemorativ` la CERN, locul unde a fost inventat World Wide Web.

Decembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

27

Gândul lui Pascal [i inteligen]a web Priceperea de a alege sursa cea mai bun` din miriada de rezultate ale unei c`ut`ri Google este van` dac` nu este urmat` de lectura critic` a con]inutului acelei surse. |ntr-o alt` apologie \nfl`c`rat` a superiorit`]ii Internetului, ap`rut` \n jurnalul s`pt`mânal Business Week , era prezentat cazul unui student eminent care declara cu non[alan]` infatuat`: „Eu nu citesc c`r]i, ci merg pe Google unde pot absorbi rapid informa]ia relevant`. Nu v`d niciun sens \n citirea unei c`r]i din scoar]`-n scoar]`, ci doar o risip` de timp, când de pe web pot ob]ine mai repede informa]ia necesar`.

Pentru asta trebuie s` fii un vân`tor abil.”

Trebuie precizat c` tân`rul a fost onorat cu o prestigioas` burs` pentru a studia, la Oxford, ...chiar filosofia, dintre toate disciplinele! |ntr-unul dintre dialogurile lui Platon, Socrate deplânge am`girea unor astfel de vân`tori de informa]ie, care „par s` [tie multe lucruri, când, de fapt, \n mare m`sur`, sunt ignoran]i, [...] nu sunt \n]elep]i decât \n aparen]`.”

Dr. Small, care, concomitent cu publicarea studiului, [i-a lansat [i ultima carte, „iBrain: Surviving the Technological Alteration of the Modern Mind” (iCreier: Supravie]uind modific`rii tehnologice a

28

SEMNELE TIMPULUI

Decembrie, 2008

min]ii moderne), sus]ine c` \ncorporarea tehnologiei \n via]a de zi cu zi „accentueaz` anumite tipare de activitate cerebral`”, creierul fiind „foarte sensibil la schimb`rile din mediu, cum sunt [i cele aduse de tehnologie.” „|n urm` cu 300.000 de ani, str`mo[ii no[tri au folosit pentru prima dat` uneltele de mân` [i aceasta a reprezentat o piatr` de hotar \n evolu]ia creierului. Lobii frontali s-au m`rit, gândirea complex` [i aptitudinile lingvistice au progresat.” Expunerea curent` la tehnologie, mai spune el, va marca un nou moment de cotitur`, iar semnele acestui eveniment deja se v`d: angajarea \n mai multe activit`]i simultan (de pild`, scriu un eseu \n timp ce ascult muzic` [i nu omit s` citesc ferestrele pop-up ce-mi apar \n col]ul din dreapta jos al monitorului cu ultimele [tiri [i mesaje de la prieteni), c`ut`rile pe Internet [i mesageria instant au f`cut creierul „genera]iei digitale” deosebit de apt \n filtrarea informa]iei [i luarea instant` de decizii.

Totu[i, atât „\n urm` cu 300.000 de ani” (potrivit cronologiei dr. Small), cât [i \n prezent, uneltele de mân`, respectiv tehnologia, nu au fost cauza evolu]iei creierului, ci produsul unei gândiri deja complexe. Dr. Small pune carul \naintea

printre titluri, cuprinsuri [i rezumate, \n c`utare de victorii facile.

Totul se desf`[oar` ca [i cum ar intra pe Internet pentru a evita cititul \n sensul tradi]ional.” „Studiul empiric al folosirii web-ului”, condus de un grup de profesori de la Universitatea boilor. din Hamburg, a c`utat s` determine dac` aceste De aseme- noi forme de „citire” online corespund defininea, [i atunci, [i ]iei lecturii. |n func]ie de timpul petrecut pe o acum, aceste extensii pagin` web [i viteza medie de citire, ace[tia au \[i pun amprenta asupra mo- calculat c`, \n timpul unei sesiuni obi[nuite, utidului de a gândi [i de a fi. lizatorii citesc 50% din informa]ia textual` doar Accesul imediat la o informa]ie atât pe paginile cu maximum 111 cuvinte; de pe o pade bogat`, prin intermediul Internetului, este gin` web obi[nuit`, vor citi aproximativ 20% din vrednic de toat` pre]uirea. C`r]i, enciclopedii, text. Timpul petrecut pe o pagin` web este foloarhive muzicale, jurnale academice, cotidiene – sit nu doar pentru citirea informa]iei textuale, ci Internetul este o mare a comorilor deschis` tu- [i pentru \n]elegerea structurii paginii [i a altor turor spre navigare. Toate neajunsurile mediu- elemente de naviga]ie. Realitatea descoperit` lui informa]ional tradi]ional, de aceste date este tip`riturile [i \nregistr`rile, c` utilizatorii InterGENERA}IA DIGITAL~ sunt suplinite de mediul dinetului mai degrab` POATE C~ EXCELEAZ~ LA scaneaz` informa]ia gital. |ns`, din aceast` abunden]` de informa]ie, majoriSCANAREA {I FILTRA- textual` [i nu citesc \n tatea oamenilor doar pigulesc, sens al cuREA MASEI DE INFOR- adev`ratul a[a cum s-a demonstrat [i \n vântului.

MA}II DE PE WEB, |NS~ urma unui studiu condus reStilul promovat de cent de speciali[tii de la UniInternet pune accenCU PRE}UL ATROFIERII versity College London, care tul pe eficien]` [i ACELEI CAPACIT~}I DE instantaneitate. Geau examinat rapoartele de activitate a dou` site-uri po- LECTUR~ PROFUND~. nera]ia digital` poate pulare de cercetare, unul opec` exceleaz` la scarat de British Library, cel`lalt de o alt` institu- narea [i filtrarea masei de informa]ii de pe web, ]ie de educa]ie britanic`, [i care ofer` acces la \ns` cu pre]ul atrofierii acelei capacit`]i de lecc`r]i \n format electronic, jurnale academice [i tur` profund`, neperturbat`, prin care se forrsoanele care meaz` aptitudinea de a interpreta textul, de a alte surse de informa]ie scris`. Persoanele cut decât s` face conexiuni, de a transforma informa]ia brut` au vizitat aceste site-uri nu au f`cut aximum una- \n cuno[tin]e, \n ultim` instan]`, de a gândi r`sfoiasc` documentele, citind maximum tr-un articol, profund. dou` pagini dintr-o carte sau dintr-un dup` care s`reau la alt` surs`. Uniii au salvat un „|n gând st` m`re]ia omului,” material mai amplu, \ns` nu exist` nicio dovad` mai spunea Pascal, [i ad`uga luzia studiu- exortativ: „S` ne str`duim c` l-au [i citit pân` la urm`. Concluzia zatorii Inter- deci s` gândim bine.” ST lui sun` astfel: „Este clar c` utilizatorii netului nu citesc online \n sensul tradi]ional al elnice c` noi cuvântului; vedem semne ne\ndoielnice moduri de „citire” se formeaz` pe m`sur` ce utilizatorii se deprind s` „r`sfoiasc`” orizontal Decembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

29

Social

ﾃ始 luna noiembrie, Cape Town, Africa de Sud, a g`zduit unul dintre cele mai semnificative evenimente ale mi[c`rii feministe mondiale: a III-a Conven]ie a Asocia]iei pentru Dezvoltarea Drepturilor Femeii (AWID).

LUCIAN CRISTESCU

sau

30

Adam

SEMNELE TIMPULUI

Noiembrie, 2008

u participat peste 1.500 de activiste din toat` lumea. Printre finan]atorii din spatele cortinei se num`r` [i Global Fund, o organiza]ie-umbrel` din care fac parte 3.700 de grup`ri, al c`rei buget a ajuns la 70 de milioane de dolari.

Cu pu]in timp \nainte, \n 24-27 octombrie, l a Barcelona avea loc cel de-al III-lea Congres Interna]ional al Feminismului Islamic.

Presa româneasc` n-a remarcat evenimentul, fie considerând c` \n România femeia este suficient de pre]uit`, fie apreciind eclatul feminist drept derizoriu: „furtun` \ntr-un pahar cu ap`”.

Occident, \n perioada Revolu]iei franceze. Obiectivul era egalitatea femeii \n fa]a legii, cu accentul pus pe dreptul la vot. Odat` cu acordarea acestor drepturi, prin anii 1920, mi[carea s-a stins.

Valul al doilea a ap`rut \n anii 1960, ca parte a mi[c`rilor de „emancipare” din SUA, [i protesta \mpotriva st`rii de facto a femeii – fiin]` proscris` la un destin implacabil de slug` [i d`dac`. }inta feministelor, concis` \n sloganul „Rights, Not Roses! 1”, era ob]inerea unui statut egal cu b`rbatul \n ce prive[te accesul la pozi]ii privilegiate \n serviciu, \n salarizare, \n structurile politice, dar [i \n ce prive[te libertatea sexual`, a utiliz`rii anticoncep]ionalelor

VREM EGALITATE! Istoricii \mpart mi[carea feminist` \n trei perioade.

Primul val a ap`rut \n

1

„ Drepturi, nu flori” !

Eva?

Noiembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

31

Adam sau Eva? de c`tre fete, dar mai ales libertatea avortului.

Vigoarea mi[c`rii \i determin` pe politicienii americani s` schimbe tactica, de la concesii la curtarea organiza]iilor feministe.

Institu]ii atribuite \n mod tradi]ional b`rba]ilor ca armata, poli]ia [i NASA [i-au deschis por]ile. La ora actual`, \n for]ele armate americane activeaz` 193.400 de femeisoldat [i cu grad de ofi]er, 57 cu grad de general (plus 47 \n retragere). Din cei 158 de cosmonau]i din SUA, 35 sunt femei. Iar \n congresul american activeaz` 77 de parlamentare, dintre care trei sunt delegate la Casa Alb`.

Poate chiar f`r` s`-[i fi propus, feminismul recent se concentreaz`, \n urma dinamit`rii „genurilor”, pe revendicarea drepturilor pentru homosexuali, lesbiene, bisexua]i [i transgenici – tem`

AL TREILEA VAL

central` a celui de-al treilea val.

Acest „ultim act” al feminismului a stârnit o sumedenie de rezerve din partea popula]iei, ini]ial simpatizant` fa]` de primul [i, par]ial, al doilea val. Dintr-o mi[care „eroic`”, feminismul actual se arat` a fi o mi[care egotist`, alienat` de societate [i adev`ratele probleme. Dup` cum comenta articolul „A murit feminismul?” din revista Time (29 iunie 1998), ”...tân`ra genera]ie feminist` este mai interesat` de celebritate decât de salarizarea

Mi[carea feminist` a cunoscut o nou` rena[tere odat` cu \ncerc`rile post-structuraliste de redefinire a genurilor (masculin [i feminin) [i a sexualit`]ii. Astfel, atât timp cât conceptul de gen feminin este unul fluid, care poate deveni masculin, atunci se impune abolirea rolurilor masculin [i feminin \n societate. Al treilea val tinde c`tre portretul femeiiamazoane care face legea!

32

SEMNELE TIMPULUI

Decembrie, 2008

discriminatorie a femeilor; [i mai preocupat` de ‘sex-toys’ decât de proteste.” |n esen]`, toate etapele mi[c`rii feministe s-au fundamentat pe axioma „Femeia es este egal` cu b`rbatul”. |n virtutea a acestui crez, f feminismul p promova egal litatea \ntre s sexe, cu toate c teoreticic` e enele feminismului n-au ajuns la un consens cu privire la ce \nseamn` aceast` egalitate [i nici cum s` se realizeze.

Mai mult ca \n oricare alt` mi[care de „liberare”, feministele sunt divizate. La antipozi se g`sesc „feministele egalitariste” (sau liberale) care au o viziune androgin` (sau unisex) despre societate [i care cer eliminarea din structurile sociale, politice [i economice a oric`rei diferen]ieri \n func]ie de sex. De partea cealalt` se situeaz` „feministele de diferen]iere”, care recunosc diferen]ele de gen [i de rol, atât cele biologice, cât [i cele sociale, [i cer \n consecin]` un tratament diferen]iat \n loc de egalitate absolut`, tocmai \n func]ie de diferen]ele de gen.

EGALI SAU DIFERI}I? Revendic`rile valului al treilea impun o clarificare de principiu: este femeia egal` (\n sens deplin) cu b`rbatul? S` fie sexualitatea o chestiune de circumstan]` la fel cum ochii unuia sunt alba[tri, iar ai altuia negri?

E destul s` ne amintim de prima lec]ie de genetic`, [i vom afla c` exist` o diferen]` fundamental` \ntre genuri, determinat` de un num`r de 78 de gene diferite ale cromozomului Y. Aceast` distinc]ie marcheaz` fiecare celul` a corpului. Omul fiind un \ntreg, sexualitatea \l programeaz` diferit \n toate domeniile vie]ii. Biologii au numit aceasta „dimorfism sexual” (vezi caseta).

Mai mult decât toate celelalte organe, ceea ce difer` cel mai dramatic din punct de vedere anatomic, chimic, hormonal [i psihologic este creierul (vezi caseta Creiere diferite). Deosebirile se reflect` \n diferen]e de gândire, sim]ire [i conduit`, \n a[a m`sur` \ncât cei doi tr`iesc adesea \n lumi diferite, arareori \n]elegânduse complet unul pe cel`lalt. 2

2. New York Times, “Man’s World, Woman’s World? Brain Studies Point to Differences”, 1995

Dismorfismul sexual ■ Un adolescent mediu este \nalt de 1,79 m [i cânt`re[te 66 kg, \n timp ce contrapartea feminin` are 1,63 m [i cânt`re[te 57 kg.

■ Craniul b`rb`tesc este mai gros [i mai puternic decât cel al femeii (osatura \n general).

■ Femeia are stomacul, ficatul, rinichii [i apendicele mai mari decât ale b`rbatului.

■ Glanda tiroid` este mai mare [i mai activ` la femei, ceea ce-i d` o rezisten]` mai mare la frig.

■ B`rbatul are mas` muscular` mai mare (\n medie cu 50% mai mult).

■ For]a fizic` a femeii (modelul mediu) reprezint` circa 60%, fa]` de cea a b`rbatului. La o \n`l]ime egal`, femeia de]ine 80% din puterea fizic` a b`rbatului.

■ B`rbatul consum` 43% oxigen mai mult decât femeia (3.5 litri/minut fa]` de 2 litri) ■ Pielea b`rbatului este mai groas` (con]ine mai mult colagen) [i mai gras` (produce mai mult sebum).

■ Femeia are cu aproximativ 11% mai mult` gr`sime corporal` decât b`rbatul.

■ Femeile transpir` mai pu]in [i de la un nivel termic mai ridicat decât b`rba]ii.

■ Degetul ar`t`tor la b`rba]i tinde s` fie mai scurt decât inelarul, \n timp ce la femei, ar`t`torul tinde s` fie mai lung.

■ Inima femeii medii este cu 25% mai mic` decât a b`rbatului mediu.

Din acest motiv, b`t`ile inimii sunt mai accelerate cu pân` la 8 b`t`i pe minut \n plus.

■ |n medie, femeia are circa 1 litru de sânge mai pu]in decât b`rbatul.

■ Masa hemoglobinei la femeie este cu 14% mai mic decât a b`rbatului (48 milioane celule ro[ii / mm3 fa]` de 54 de milioane).

■ Tensiunea arterial` a femeii este mai coborât` cu circa 10 puncte, fa]` de a b`rbatului, dar poate varia mai mult.

■ Femeile sunt mai susceptibile fa]` de consumul de droguri din cauza estrogenului care m`re[te secre]ia dopaminei cu pân` la 20%.

■ Fetele se maturizeaz` mai repede decât b`ie]ii, pubertatea acestora \ncepând cu aproximativ 2 ani mai devreme.

■ Andropauza este mult mai târzie decât menopauza. Aceasta din urm` poate interveni \n jurul vârstei de 42 de ani. Cel mai b`trân tat` este un australian de 93 de ani.

■ Totu[i, femeile sunt de dou` ori mai rezistente la \mboln`vire decât b`rba]ii.

■ Femeia are o vitalitate constitu]ional` mai mare datorit` structurii cromozomiale specifice. Speran]a ei de via]` o dep`[e[te \n medie cu 5 ani pe cea a b`rbatului.

ABC News, 9 mai 2008, Michael G. Conner, Understanding the Difference Between Men and Women, 2007; uExpress, octombrie 2007, Addiction Professional, 1 nov. 2005, Journal of Applied Psychology, noiembrie 2001.

Decembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

33

Adam sau Eva?

Creiere diferite ■ M`rimea creierului: Dimensiunea medie a creierului b`rb`tesc este cu 11-12% mai mare decât la femei.

■ Num`rul de celule: Creierul b`rbatului con]ine \n medie 4% mai mul]i neuroni decât creierul femeii [i are 100 g. de ]esut cerebral \n plus.

Cu toate acestea, \n dou` dintre cele 6 straturi ale cortexului din zona tâmplei dinapoia ochilor, femeile au cu 15% mai mul]i neuroni. Aceste zone r`spund de \n]elegerea limbajelor [i de recunoa[terea melodiilor.

■ Conexiuni celulare: Femeile au neuropil-ul (re]eaua de termina]ii nervoase: dendrite, axoni [i spa]ii sinaptice) mult mai dezvoltat decât b`rba]ii.

■ Corpus callosum (puntea care face leg`tura dintre cele dou` emisfere) este mai gros la femei, ceea ce explic` transferul mai rapid de informa]ii de la o emisfer` la alta.

■ Hypothalamus: La b`rbat, volumul unui grup de nuclei din hypotalamusul anterior este dublu fa]` de cel al femeii.

■ Limbajul: Zonele Broca [i Wernicke care r`spund de vorbire sunt semnificativ mai mari la femei.

■ Lobii parietali inferiori sunt semnificativ mai mari la b`rbat, cel stâng fiind mai mare decât cel drept. La femeie, aceast` asimetrie este invers`, cel drept fiind mai mare.

■ Sistemul limbic este mai adânc [i mai mare la femei decât la b`rba]i, ceea ce explic` emotivitatea femeii mult sporit` \n compara]ie cu a b`rbatului.

Medical Education Online, articolul „Male/Female brain differences”, 25 oct.

2006; Dr. Walt [i Barbara Larimore, „His Brain, Her Brain”, 2008; T. Rabinowicz, \n Journal of Child Neurology, 1999.

34

SEMNELE TIMPULUI

Decembrie, 2008

Science Daily a publicat (1 aprilie 2008 [i 1 decembrie 2005) o serie de descoperiri. |n urma monitoriz`rii activit`]ii cerebrale a unui lot de b`rba]i [i femei prin rezonan]` magnetic` (RMN), s-a constatat nu doar c`, structural, creierele lor sunt diferite, dar [i c` func]ioneaz` diferit. Spre exemplu, pentru acelea[i opera]iuni (precum cititul), femeile folosesc alte p`r]i ale creierului decât b`rba]ii. Gândirea masculin` se deruleaz` predominant \n emisfera stâng`, ceea ce explic` [i capacitatea sa de a gândi abstract. Femeia, \n schimb, exceleaz` \n conexiunea dintre cele dou` emisfere, ceea ce explic` superioritatea intui]iei ei.

Cercet`torii au observat reac]iile diferite ale creierelor \n situa]ii de stres: la b`rbat, fluxul sangvin se amplific` \n cortexul orbito-frontal stâng, \n timp ce la femeie fluxul sangvin se activeaz` \n paleocortex (sistemul limbic), fapt ce determin` reac]ii opuse. Pân` [i activitatea metabolic` din

B~RBA}II SUNT |NV~}A}I S~-{I CEAR~ SCUZE PENTRU SL~BICIUNI, FEMEILE – PENTRU T~RIILE LOR. LOIS WYSE, „GRANDMOTHER’S TREASURES: REFLECTIONS AND REMEMBRANCES”, 1993

timpul somnului este diferit`: la b`rba]i se observ` o activare a zonei „primitive” a sistemului limbic (cel asociat cu actele fizice), pe când la femei apare o activare a zonei „tinere” a sistemului limbic (ce r`spunde de gestic` [i mimic`).

CARE-I MAI DE{TEPT? Dimorfismul cerebral i-a f`cut pe unii s` se \ntrebe dac` nu cumva aceasta determin` o inegalitate intelectual`. British Journal of Psychology (august 2005) a publicat articolul „B`rba]ii sunt mai inteligen]i decât femeile”, \n care dr.

Paul Irwing [i Richard Lynn afirmau c`, la testele de inteligen]`, b`rba]ii ob]in \n medie aproximativ cu 5 puncte mai mult decât femeile. Cercet`rile lor se bazeaz` pe un studiu efectuat pe 100.000 de subiec]i.

La IQ: 125, raportul indic` un num`r dublu de b`rba]i fa]` de femei; iar la IQ: 155 (asociat cu genialitatea), se g`sesc 5,5 b`rba]i la 1 femeie.

O alt` observa]ie semnificativ` este aceea c` inteligen]a feminin` se grupeaz` \n zona performan]elor de mijloc (IQ: 90-110), \n timp ce inteligen]a masculin` variaz` puternic \ntre extreme (IQ: 70-130), sugerând c` sunt mai mul]i b`rba]i submediocri, dar [i genii.

Aceste concluzii au stârnit critici serioase, pornind de la observa]ia c` majoritatea testelor IQ sunt orientate spre evaluarea inteligen]ei emisferei stângi (logice, matematice,

masculine), sc`pând din vedere inteligen]a emisferei drepte (intuitive, artistice, feminine).

Astfel, dac` s-ar ad`uga punctajul ignorat de aceste studii, inteligen]a feminin` ar surclasa-o net pe cea a b`rbatului ( BBC News , 8 decembrie 2004: „Femeile sunt mai inteligente decât b`rba]ii”).

DIFERI}I, DAR EGALI! Din toat` dezbaterea, un lucru apare drept cert: dintr-un punct de vedere, femeia nu este

155 125 100 75 45 Decembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

35

Adam sau Eva? identic`, „egal`” cu b`rbatul. {i totu[i, „egal” [i „egalitate” pot defini mai multe tipuri de raporturi. Ele pot semnifica fie o deplin` coresponden]` \n cantitate, grad, rang, abilit`]i, când „egal” este sinonim cu a fi uniform, identic. Dar pot s` \nsemne [i egalitate calitativ`, indicând spre o valoare [i un statut egal pentru dou` realit`]i diferite. La aceast` a doua accep]iune face trimitere Scriptura când afirm` c` „nu mai este nici parte b`rb`teasc`, nici parte femeiasc`, fiindc` cei doi sunt una (egali) \n Hristos Iisus.” 3 Surprinz`tor, au trecut secole de taton`ri pân` a ajuns omul s` redescopere adev`rul str`vechi, conform c`ruia cei doi se afl` pe o platform` de egalitate \n fa]a lui Dumnezeu, NICIUN B~RBAT NU ESTE MAI ca [i \n fa]a legii, \n ANTI-FEMINIST DECÂT fa]a societ`]ii, \n fa]a O FEMEIE CU ADEV~RAT oportunit`]ilor, având acela[i drept la respect FEMININ~. [i fericire.

Din nefericire, dup` FRANK O’CONNOR, Exist` totu[i o difece-a câ[tigat drepturi „MY FATHER’S SON”, 1968 ren]` \n modul \n care fundamentale precum aceast` nobil` egalitate cel de vot, dreptul la Rolurile sunt atribuite bio- proprietate privat`, la educaeste \n]eleas` \n lumina principiului relativ al „corectitu- logic. |n fa]a dimorfismului, ]ie [.a., mi[carea a degenerat dinii politice”. |n revendicarea nu ne r`mâne nicio op]iune. \n t`g`duirea feminit`]ii [i a egalit`]ii absolute, se scap` din Diferen]a de rol este ceea ce maternit`]ii. Rezultatul? vedere distinc]ia dintre ega- elimin` din start orice com|n timp ce zeci de tinere iralitatea calitativ` [i egalitatea peti]ie, b`rbatul [i femeia fiind niene stau \n temni]` pentru dependen]i cutezan]a de a fi militat pentru cantitativ`. O asemenea eroare complementari, conduce la confundarea [i com- unul de cel`lalt pentru consti- drepturile femeii, feminispromiterea rolurilor, exact ce tuirea unit`]ii familiale, sin- tele din lumea bun` tac sau, [i-ar fi dorit feminismul celui gura care procreeaz` [i mode- mai degrab`, sunt ocupate cu de-al treilea val. Or, tocmai din leaz` genera]ia viitoare. l`rgirea defini]iei c`s`toriei Dac` feminismul ar fi res- pentru a-i include [i pe homoaceast` miopie s-au iscat [i se alimenteaz` tensiunile pe tema pectat rolurile, [i-ar fi p`strat sexuali [i lesbiene. |n timp ce caracterul eroic [i ar fi \n Asia milioane de feti]e mor egalit`]ii femeii cu b`rbatul.

3. Biblia, Galateni 3:28 schimbat substan]ial fa]a lumii. anual prin avortare silit` [i 36

SEMNELE TIMPULUI

Decembrie, 2008

de 40%. |n Chile, a dep`[it 62%. Media mamelor singure din UE a dep`[it 33% [i este \n continu` cre[tere. Nu-i de mirare c` lumea musulman` se \ngroze[te de influen]a occidental`.

Dar efectul considerat cel mai d`un`tor al feminismului este c` a afectat rela]iile dintre sexe.

B`rbatul [i-a pierdut rolul de protector [i sus]in`tor material: ”Ne putem descurca [i singure!”

Curtenia a f`cut loc ”ag`]atului”.

Sexul a devenit un simplu aperitiv. De teama unor constrângeri legale, \n spa]iul public, b`rbatul a \ncetat s` mai reduc` femeia la un ”obiect”. |n schimb,

infanticid, feministele lumii bune fac lobby pentru dreptul legal de a-[i avorta pruncii. \n timp ce b`ie]ilor din islam li se inoculeaz` virtu]ile martirajului pentru Jihad, feministele din SUA \[i feminizeaz` b`ie]ii prin ore [colare de prezentare a alternativei homosexualit`]ii.

PALMARES |NTUNECAT |n zelul de a combate patriarhia, mi[carea feminist` a contribuit decisiv la declinul familiei. Na[terile ilicite au escaladat, compromi]ând genera]ii de copii. Sunt ]`ri \n care

c`minele f`r` ta]i au devenit majoritare: \n Suedia, 55% din na[teri sunt \n afara familiei, \n Fran]a, rata e de 50,5%, iar \n Anglia a ajuns la 50,1% 4. |n SUA, rata a urcat pân` aproape 4. The Weekly Standard , 2 februarie 2004; INSEE, ianuarie 2008; Oficiul pentru Statistici Na]ionale, 2008;

femeia se „obiectivizeaz`”, socotind aceasta ca fiind ”progres”.

The Daily Mail (4 aug. 2006), \n articolul „Cum l-a distrus feminismul pe adev`ratul b`rbat”, lamenta deziluzia \n care a e[uat femeia militant`, dup` ce [i-a redus b`rbatul la ipostaza de subordonat.

Decembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

37

Adam sau Eva? Nicio „amazoan`” autentic` n-ar accepta compania unui b`rbat tremur`tor, cu atât mai pu]in s` se c`s`toreasc` cu el.

Dup` ce s-a luptat s` produc` un regiment de „femei-alfa”, feminismul se mir` cum de a disp`rut „masculul-alfa”.

„DOAMNELE CONTRA FEMINISMULUI” Un sondaj efectuat de Penn, Schoen & Berland Associates la \nceputul lui noiembrie 2008 ( Daily Beast , 18 noiembrie 2008) aduce \n vizor un fapt ciudat: majoritatea publicului american [i-a retras suportul pentru ideile feministe. 43% din femeile pân` \n 40 de ani [i-au declarat convingerea c` b`rbatul [i femeia sunt diferi]i \n punctele tari [i slabe. Fa]` de genera]ia anilor 1980, doar 20% din femei mai sunt dispuse s` poarte titulatura de „feministe”, [i numai 17% din mamele tinere O LUME |N CARE B~RBATUL {I FEMEIA SUNT EGALI ar mai accepta ESTE U{OR DE VIZUALIZAT, PENTRU C~ ESTE ca fiicele lor s` fie etichetate EXACT CEEA CE A PROMIS REVOLU}IA SOVIETIC~.

SIMONE DE BEAUVOIR, „THE SECOND SEX”, 1952 feministe.

Din sens opus, un nou curent se face sim]it roluri distincte, sau, dimpotriv`, Creditul acestei schimb`ri nu \n SUA. Probabil c` efectul lui ne sfâ[iem unul pe altul \n dis- [i-l pot atribui mass-media [i este deja resim]it transcon- pute teritoriale. Noi promov`m nici vreo alt` organiza]ie. Se tinental. Este curentul „Noul prima atitudine. Milit`m pentru pare c` tân`ra genera]ie de feminism”. |n declara]ia de feminitate, modestie, virtute, femei, dup` ce s-a confruntat misiune a uneia dintre orga- inteligen]`, arte feminine. cu rezultatele nefericitei ideologii egalitariene, a decis niza]ii, Ladies against femi- Al`tur`-te noii revolu]ii!”

Chicago Tribune (12 s` substituie modelul „amanism, se precizeaz`: „|n multe privin]e, femeia nu este egal` mai 2008), \n articolul „|n zoanei” cu al maternit`]ii.

Un articol din New York cu b`rbatul. Suntem creaturi prim`vara lui 2008, antidiferite cu roluri diferite. Sau feminismul este \n floare”, Times (20 septembrie 2005), cu ne complet`m unul pe altul \n expune erodarea feminismului. titlul exploziv „Multe tinere din 38

SEMNELE TIMPULUI

Decembrie, 2008

elita universitar` dau cariera pe maternitate”, informeaz` c` 60% din studentele \nrolate \n primele opt universit`]i ale SUA sunt decise s` renun]e la cariera profesional` odat` cu sosirea primului copil. Un sondaj din 2001 privitor la statutul profesional al absolventelor Universit`]ii Harvard a ar`tat c` mai mult de jum`tate din cele mai bogate, mai privilegiate [i mai bine educate

femei din SUA aleg s` stea acas` cu copiii decât s` lucreze.

Concret: 31% din speran]ele academice au ales condi]ia de casnic`; alte 31% lucreaz` \n regim de part-time, pentru a se putea ocupa [i de copii; [i numai 38% se dedic` carierei profesionale. O lider` de promo]ie m`rturisea la serbarea de absolvire: „{tiu c` p`rin]ii au o influen]` covâr[itoare asupra copiilor. Vreau s` am [i eu

acea influen]`. Nu v`d de ce-ar trebui neap`rat s` merg contra modelului tradi]ional.”

Asist`m la ciudate r`sturn`ri de situa]ie \n mentalul cultural occidental. S-ar putea ca la lucru s` fie o lege mistic` a pendulului care s` resuscite, ciclic, vechi tendin]e. Sau, poate, o mân` invizibil` care a[az` la locul lor valori str`vechi, \n lipsa c`rora omenirea ar fi \ncetat s` mai existe. ST

Decembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

39

Economic

Recesiunea

40

SEMNELE TIMPULUI

Decembrie, 2008

Dac` panoram`m evenimentele economice ale lunii noiembrie, putem spune c` ve[tile rele abia acum \ncep s` apar`.

ATTILA PELI

– un co[mar din care lumea sper` s` se trezeasc` \n curând

C

riza de pe pie]ele financiare nu ar fi fost atât de \ngrijor`toare dac` nu s-ar fi soldat cu verdictul fatal pe care exper]ii, \n special juc`torii implica]i \n procesul economic, nu ar fi vrut s`-l rosteasc` vreodat`: recesiune economic` mondial`. Practic, \n ultimele dou` luni, toate economiile mature ale lumii au intrat oficial \n recesiune.

CE |NSEAMN~?

Se consider` c` economia are o evolu]ie ciclic`, putând fi reprezentat` grafic sub forma unei sinusoide. Fiecare ciclu este format din patru subcomponente: vârful cre[terii, recesiunea, depresiunea [i expansiunea.

Când economia se afl` \n perioada de vârf, somajul are o rat` foarte mic`, PIB-ul \nregistreaz` record dup` record, iar veniturile – atât ale agen]ilor economici, cât [i ale salaria]ilor – cresc. Dup` orice vârf, urmeaz` panta descendent`, cunoscut` sub numele de recesiune. |n aceast` perioad`, veniturile scad, [omajul cre[te [i se instaleaz` „cre[terea negativ`” a economiei. |n perioada de depresiune, economia „atinge fundul gropii” [i a[teapt` ultima faz` a ciclului: expansiunea, o perioad` \n care economia se reface – apar afaceri noi, se creeaz` locuri de munc`, iar veniturile popula]iei cresc .

Decembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

41

Recesiunea, \n accep]iunea clasic`, este contextul \n care economia \nregistreaz` o cre[tere negativ` a PIB-ului (Produsul Intern Brut) pentru dou` trimestre consecutive.

Aceast` defini]ie este considerat` de unii un pic simplist`.

De exemplu, pentru o definire mai exact`, National Bureau of Economic Research – institu]ia care evalueaz` starea economiei americane, folose[te, pe lâng` PIB, mai mul]i indicatori pentru a stabili dac` Statele Unite se afl` \n recesiune: [omajul, veniturile popula]iei, vânz`rile [i produc]ia industrial`. |n perioadele de recesiune economic`, accesul la finan]`ri este mai dificil [i, \n consecin]`, multe din investi]ii

Fitch crede c` 2009 va fi un an de recesiune |n data de 4 noiembrie 2008, Reuters anun]a apari]ia ultimului raport al agen]iei interna]ionale de rating Fitch, \n care se previziona o recesiune economic` global` pentru anul 2009. |n raportul Fitch se anticipeaz` pentru 2009 intrarea \n recesiune a economiilor dezvoltate, \n special SUA, Marea Britanie, statele din zona euro [i Japonia, care va avea ca efect cel mai important declin al Produsului Intern Brut de dup` Al Doilea R`zboi Mondial. Declinul marilor economii dezvoltate va fi agravat de condi]iile de creditare mai stricte, de diminuarea consumului [i de reducerea investi]iilor.

Recesiunea marilor economii, coroborat` cu pre]urile \n sc`dere ale m`rfurilor [i cu un nivel sc`zut al fluxurilor interna]ionale de capital, va conduce [i la o \ncetinire sever` a cre[terii economice \n ]`rile emergente, majoritatea reu[ind s` evite \ns` recesiunea. Criza creditelor care a cuprins [i economiile emergente va face dificil` desfacerea cu succes a produselor companiilor din ]`rile dezvoltate. Fitch crede c` m`surile de politici macroeconomice adoptate acum se vor resim]i \n economie abia \n 2010.

sunt amânate sau chiar anulate, iar investitorii \ncearc` s`-[i consolideze portofoliile existente \n loc s` caute noi 42

SEMNELE TIMPULUI

oportunit`]i de afaceri. |n acela[i timp, nu toate afacerile existente supravie]uiesc recesiunii, multe din ele fiind obligate

Decembrie, 2008

s`-[i restrâng` activitatea sau chiar s` o \nghe]e. Astfel, \ntreaga economie are un ritm mai sc`zut, veniturile popula]iei sunt mai mici [i rata [omajului-\n cre[tere.

{TIRI NELINI{TITOARE |n data de 13 noiembrie 2008, BBC anun]a c` Germania, cea mai mare economie a Europei, a intrat \n recesiune, dup` ce s-a \nregistrat o cre[tere negativ` a PIB-ului cu 0,4% [i 0,5% \n trimestrele doi, respectiv trei ale anului curent. „PIB-ul a fost

Recesiunea – un co[mar din care lumea sper` s` se trezeasc` \n curând se va \nr`ut`]i. Japonia ar putea intra \n cea mai grav` recesiune din ultimii zece ani pe m`sur` ce cererea din afara ]`rii va sc`dea.” „Trebuie s` ]inem cont de faptul c` starea economiei se poate \nr`ut`]i, fiind alimentat` de criza financiar` din Statele Unite [i Europa”, declara ministrul japonez al economiei, Kaoru Yosano, \n cadrul unei conferin]e de pres`.

Marea Britanie [i Fran]a se afl`, de asemenea, \n recesiune, datele oficiale indicând o sc`dere a PIB-ului \n jurul a 0.5%. |n paralel, grupul celor mai mari angajatori din Marea Britanie a prognozat o cre[tere a num`rului [omerilor la trei milioane pân` \n anul 2010, \n timp ce Banca Central` a Fran]ei previzioneaz` o contractare a economiei franceze de 0.5% \n ultimul trimestru al anului acestuia. Nick Kounis, analist la Fortis Bank, spune: „E foarte probabil ca situa]ia s` devin` tot mai rea, \nainte s` vedem o \mbun`t`]ire. O s` vedem un declin important \n primele luni ale anului viitor \nainte de o \mbun`t`]ire gradual` la

generat de comer]ul exterior, doua mare economie a lumii – cu o cre[tere puternic` a impor- Japonia – a intrat \n recesiune. turilor [i o sc`dere a exportu- Cu o cre[tere negativ` de 0.4% rilor”, conform Biroului Federal \n trimestrul trei, Japonia a surde Statistic`. Rugat s` fac` o prognoz` pentru trimesTOTU{I, GLOBALIZAREA ECONOMIEI trul patru, SebasMONDIALE, CE SE ANUN}~ A FI O SOLU}IE tian Wanke de la CVASI-GENERALIZAT~, PARE S~ FI DEVENIT DekaBank, una dintre cele mai importante O PROBLEM~ GLOBAL~. b`nci din Germania, declara: „Nu va fi nicio \mbun`t`]ire \n ultimul prins nepl`cut anali[tii, care se finele lui 2009, dar credem c` trimestru. Situa]ia nu poate fi a[teptau la o cre[tere de 0.1%. nu vom vedea o revenire semdecât mai rea”.

Masamichi Adachi, analist la nificativ` \nainte de 2010”.

La câteva zile dup` oficiali- biroul JP Morgan Chase din |n ton cu tendin]a general`, zarea recesiunii \n Germania, a Tokyo, m`rturisea: „Situa]ia National Bureau of Economic Decembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

43

Recesiunea – un co[mar din care lumea sper` s` se trezeasc` \n curând

Statuia de pe Wall Street care simbolizeaz` o pia]`-„taur” (bull market \n englez`), termen pentru o pia]` financiar` puternic`

Research – institu]ia care diagnosticheaz` \nc` din 1929 cea mai mare economie a lumii – a declarat c` recesiunea economiei americane a \nceput \n decembrie 2007, dup` o perioad` de 73 de luni de expansiune (noiembrie 2001decembrie 2007). Rata [omajului \n decembrie 2007 a fost cea mai mic` din acest ciclu economic, aflându-se de atunci

\n continu` cre[tere. De asemenea, veniturile personale au \nceput s` scad` din primul trimestru al anului curent, iar produc]ia industrial` [i-a atins vârful \n ianuarie 2008. Cu o cre[tere a num`rului [omerilor cu peste 500 de mii \n luna noiembrie [i cu o cre[tere negativ` a PIB-ului de 0.5% \n trimestrul trei, economia american` nu d` semne de

\ns`n`to[ire grabnic`, confirmând majoritatea proiec]iilor negative pentru 2009.

O PROBLEM~ ...

GLOBAL~

Fiecare economie are problemele ei [i trece prin perioade de recesiune, urmate apoi de expansiune. Se poate vorbi despre un ciclu normal \\n orice economie.

O Odat` cu tendin]ele FMI prezice o recesiune mondial` \n 2009 gglobaliste ini]iate Tot la \nceputul lunii noiembrie, Fondul Monetar Interna]ional declara c` se a[teapt` \\n perioada interca \n 2009 s` asist`m la cea mai grav` recesiune dup` cel de-Al Doilea R`zboi bbelic` [i sus]inute Mondial. FMI define[te recesiunea mondial` ca fiind situa]ia \n care cre[terea eco- u ulterior cu fervoare nomic` se situeaz` \n dreptul pragului de 3% (media este peste zero datorit` fapdde mai to]i liderii tului c` economiile emergente au de obicei rate foarte mari de cre[tere care pot p politici din perioada avea un impact puternic asupra mediei). Pentru 2009, FMI prognozeaz` o cre[tere ppostbelic` pân` \n de 2,2%, care, \n compara]ie cu cre[terea previzionat` pe 2008, de 3,7%, arat` p prezent, s-a crezut magnitudinea recesiunii. cc` un sistem econnomic global este

44

SEMNELE TIMPULUI

Decembrie, 2008

r`spunsul corect pentru dezvoltarea economiei. Totu[i, globalizarea economiei mondiale, ce se anun]` a fi o solu]ie cvasi-generalizat`, pare s` fi devenit o problem` global`.

Situa]ia \n care ne afl`m este, \ntr-un fel, normal`: nu te po]i bucura doar de beneficiile unui sistem; trebuie s`-]i asumi [i riscurile aferente. Iar \n acest caz, dac` beneficiile sunt „o economie mai puternic` \ntr-un timp mai scurt”, riscul este „un dezastru economic de propor]ii globale”.

Primul gând care a trecut prin mintea anali[tilor [i a juc`torilor economici, odat` cu dezastrul din ultimele luni de pe pie]ele americane [i europene, a fost legat de g`sirea unui „salvator”: un sistem suficient de puternic \ncât s` poat` prelua rolul de lider din mâna Statelor Unite [i s` conduc` spre o relansare a economiei mondiale. A curs mult` cerneal` \n ultimele [ase luni cu privire la grupul BRIC (Brazilia, Rusia, India, China), care ar putea s` preia frâiele

economiei mondiale. Ultimele dou` luni au demonstrat \ns` c`, odat` cu reducerea consumului \n ]`rile dezvoltate, China [i India au \nceput s`-[i arate sl`biciunile, fiind lovite \n punctul lor tare – industria manufacturilor. Reuters relata \n primele zile ale lunii decembrie, prin corespondentul Emily Kaiser, c` sectorul manufacturier din China, a patra economie a lumii, a \nregistrat o sc`dere semnificativ`, iar Nigel Gault, economist-[ef la IHS Global Insight, declara c` „indicii din industria manufacturier` din \ntreaga lume – China [i Europa \n special – arat` adâncimea crizei globale \n care ne afl`m”.

Pe de alt` parte, Rusia este puternic lovit` de sc`derea pre]ului petrolului, principala surs` de venit; dac` recesiunea global` va continua [i dac` se va men]ine presiune pe pre]ul petrolului, pe fondul cererii reduse, este posibil s` asist`m la un nou colaps al economiei Rusiei, poate chiar mai grav decât cel din anii ’90. O alt` raz` de speran]` se \ndrepta \n var`, odat` cu \nregistrarea unor pre]uri-record ale petrolului, c`tre ]`rile arabe; totu[i, odat` cu pr`bu[irea cota]iei barilului la burs`, economiile Orientului Mijlociu se confrunt` cu acelea[i probleme [i nu pot fi de prea mare ajutor economiilor occidentale, aflate \n deriv`.

Orbi]i de panica ce s-a instalat [i c`utând o solu]ie de conjunctur`, pu]ini realizeaz` ce ar \nsemna o lume cu un lider ca Rusia sau China.

Decembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

45

Recesiunea – un co[mar din care lumea sper` s` se trezeasc` \n curând

TABLOUL CARE SE ZUGR~VE{TE ACUM |N

ECONOMIA MONDIAL~ ~ PENTRU 2009 ARE DIN CE |N CE MAI MULTE }~RI DEPENDENTE DE AJUTOR EXTERN E XTE ERN {I TOT MAII PU}INE |N STARE S~ OFERE AJUTOR.

S-a discutat mult \n ultima vreme despre ob]inerea unor credite de la Fondul Monetar Interna]ional (FMI) sau Banca Mondial` ca solu]ie de ie[ire din criz`. FMI a declarat totu[i, prin vocea directorului Dominique Strauss-Kahn, c` mai are nevoie de aproximativ 100 de miliarde de dolari pentru a credita ]`rile aflate \n dificultate [i c` nu va 46

SEMNELE TIMPULUI

putea fi \n m`sur` s` ajute pe toat` lumea. Ulterior, Banca Mondial` a transmis un mesaj similar \n 11 noiembrie, prin intermediul pre[edintelui ei, Robert Zoellick: „Este estimarea noastr` c`, pentru prima dat` dup` 1982, comer]ul va \nregistra o c`dere. Credem c`

Decembrie, 2008

acest declin al comer]ului nu se datoreaz` doar sc`derii consumului, ci [i problemelor existente \n sectorul creditelor. Ne a[tept`m ca valoarea \mprumuturilor oferite de Banca Mondial` \n 2008 s` creasc` puternic la 35 de miliarde de dolari, comparativ cu 13,5 miliarde acordate anul trecut. Am v`zut \ns` \n ultimele luni, chiar \n ultimele zile, c` au

Banca Mondial` – anul 2009 va aduce o recesiune economic` sever` La \nceputul lunii decembrie, Banca Mondial` trimitea un mesaj similar: perspectivele de cre[tere pentru economiile mari, dar [i pentru cele emergente s-au deteriorat semnificativ, iar posibilitatea adâncirii recesiunii economice globale nu poate fi eliminat`.

Criza financiar` declan[at` \n luna septembrie a produs sc`derea activit`]ii economice, se arat` \n raport. „Din cauza insolven]ei unui num`r mare de b`nci [i institu]ii financiare din Statele Unite [i Europa, fluxul de capital c`tre ]`rile \n curs de dezvoltare a sc`zut [i o mare parte din capitalizarea de pia]` s-a evaporat”, sus]ine raportul B`ncii Mondiale.

Cre[terea economic` mondial` previzionat` este de 2,5% pentru 2008 [i 0,9% pentru 2009. Economiile emergente vor \nregistra cre[teri de aproximativ 4,5% anul viitor, \n sc`dere sever` fa]` de valoarea de 7,9% \nregistrat` \n 2007, \n timp ce marile economii se pot confrunta cu o contractare sever` a cre[terii. M`surile adoptate de guverne vor restabili probabil \ncrederea \n sistemul financiar interna]ional, \ns` o parte din statele cu economii \n curs de dezvoltare se vor confrunta cu probleme, printre care falimente ale b`ncilor [i chiar crize monetare, sus]ine Banca Mondial`.

\nceput s` vin` la noi ]`ri mari, precum Mexic, Indonezia, Columbia [i altele”.

Tabloul care se zugr`ve[te acum \n economia mondial` pentru 2009 are din ce \n ce mai multe ]`ri dependente de ajutor extern [i tot mai pu]ine \n stare s` ofere ajutor. Este greu chiar [i pentru cei mai versa]i economi[ti [i investitori s` \n]eleag` unde se afl` butonul care trebuie ap`sat

pentru a opri efectul de domino care str`bate economia global`.

O |NC~P~}ÂNARE GREU DE |N}ELES Se pare c` liderii marilor economii au g`sit solu]ia: „Cui pe cui se scoate”. Adic` metastaza cauzat` de prea mult` globalizare o vindec`m cu ... [i mai mult` globalizare. Astfel, liderii celor mai mari dou`zeci

de economii ale lumii – G20, o variant` extins` a G8, ce reprezint` 85% din economia mondial` [i dou` treimi din popula]ia globului – s-au \ntâlnit \n prima parte a lunii noiembrie pentru a g`si solu]ii \n vederea stop`rii crizei globale. |n \ncercarea de a opri o recesiune dramatic` a economiilor lumii, primul-ministru al Marii Britanii, Grodon Brown, a chemat la ac]iuni [i

Decembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

47

Recesiunea – un co[mar din care lumea sper` s` se trezeasc` \n curând politici coordonate ale guvernelor: „Ac]ionând acum, putem stimula cre[terea economic` \n economiile noastre. Costurile, dac` nu vom interveni, vor fi mult mai mari decât costurile

oric`rei interven]ii f`cute acum”, relata Reuters. De asemenea, interesant` a fost ini]iativa pre[edintelui francez, Nicholas Sarkozy, de a crea un „guvern mondial”, care nu

s-a materializat, dar nici nu a fost respins` de cei prezen]i la \ntâlnire. Practic, la ora actual` exist` un consens aproape generalizat asupra faptului c` solu]ia pentru ca „o asemenea criz` s` nu se mai repete vreodat`” este o abordare unilateral` a tuturor mecanismelor economice, sus]inut` de politici [i reglement`ri globale.

O TEORIE MULT DISCREDITAT~ Sunt tot mai multe voci care sus]in c` aceast` criz` este provocat` cu scopul de a s`pa vadul pentru apari]ia unei solu]ii radicale, inacceptabil` \n orice alte condi]ii: o lume global`, o lume „condus` de la centru”. Evident, toate aceste idei intr` sub umbrela r`u famat` a teoriilor conspira]ioniste. Trecând \ns` peste prejudec`]ile inerente, se poate observa c` majoritatea organiza]iilor mondiale/ globale, indiferent dac` sunt de natur` economic`, militar` sau politic`, s-au format [i s-au dezvoltat \n urma unor crize de propor]ii: Primul SUNT TOT MAI MULTE VOCI R`zboi Mondial, Marea Criz` CARE SUS}IN C~ ACEAST~ Economic`, Al CRIZ~ ESTE PROVOCAT~ Doilea R`zboi Mondial, R`zCU SCOPUL DE A S~PA boiul Rece etc.

VADUL PENTRU APARI}IA |n prezent, este UNEI SOLU}II RADICALE, evident c` aceste ini]iative nu au INACCEPTABIL~ |N ORICE reu[it s` ofere ALTE CONDI}II. solu]ii globale pe termen lung. ST 48

SEMNELE TIMPULUI

Decembrie, 2008

Revista Semnele Timpului te ascult`. O rubric` special` este destinat` coresponden]ei cu cititorii. A[tept`m aprecieri, critici sau eventuale sugestii la adresa: Str. Erou Iancu Nicola, 38-38A, Voluntari, Ilfov sau pe www.semneletimpului.ro Men]iona]i pe plic „Semnele Timpului”

Recesiunea – un co[mar din care lumea sper` s` se trezeasc` \n curând

Decembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

49

SUNT ADEV~RURI A{A DE PU}IN B~T~TOARE LA OCHI, ÎNCÂT DESCOPERIREA LOR ESTE APROAPE O CREA}IE. LUCIAN BLAGA

SEMNELE

timpului