ST 31 (ianuarie 2009) by Revista Semnele Timpului

SEMNELE

timpului IANUARIE 2009

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

Economie

trebuie datorie

piet¸e

riscuri faliment

creant¸e

credit

ipoteca˘ ﬁlosoﬁe

nevoie

4 LEI

bursa˘

acoperire

mondiala˘ ,

În loc de America

caut dobânda˘

campanie

lobby

institut¸ii

ﬁnanciar

îndatorare valuta˘

plata˘

oameni salvatori! tranzact¸ionare

Sumar VOLUMUL 20 NR. 130 SERIE NOU~ 01/2009

Redactor-[ef C RISTIAN M ~GUR ~ Colegiul de redac]ie D ORIN A ITEANU , M ARIUS A NDREI , D ANIEL A LBU , A NDRADA B ADEA , F LORIAN C ÂRNU , D IANA G AVAJUC , A DRIAN N EAGU , M ARIUS N ECULA , S TELIANA N ZIKOU , B ENIAMIN P ASCU , A TTILA P ELI , C RISTINA P ELI , A NCA P ORUMB , F LORIAN R ISTEA , C RISTINA S ~NDULACHE . Corectur` L UIZA G HICA Grafic` [i tehnoredactare C ~ T ~ LIN C IOLCA Secretar de redac]ie C RISTINA R U }~ - T EL : 021/269.03.38 ISSN 1453-7060 01/2009 Adresa redac]iei E DITURA V IA }~ { I S ~N ~TATE , S TR . L ABIRINT 116, S ECTOR 3, B UCURE { TI , T ELEFON : +402 (1) 323 4895, F AX : + 402 (1) 323 0040

30 EDITORIAL POLEMICI CORDIALE 02 Pre[edintele american Barack Obama vrea s` apere dreptul femeilor de a face avort. DE CRISTIAN M~GUR~

{TIRI 03 Criza love[te colo[ii economici ai Asiei DE CRISTINA S~NDULACHE

04 Adio cump`r`turilor de duminic`, \n Croa]ia! DE LUIZA GHICA

05 Tehnologia nu protejeaz` tinerii de pericolele internetului DE CRISTINA S~NDULACHE

06 Divor]ul Vaticanului de Roma DE CRISTINA S~NDULACHE

07 Violen]a din Gaza s-a purtat [i pe web DE CRISTINA S~NDULACHE

RELIGIE GENA ESCROCULUI 08 Bernard Madoff – bancher, filantrop, broker cu credit impecabil, fost pre[edinte al celei mai mari burse de valori electronice din lume (Nasdaq) [i unul dintre titanii lumii financiare, a subtilizat printr-o schem` piramidal` (gen „Caritas”) peste 50 de miliarde de dolari de la elita financiar` a lumii, atât persoane fizice, cât [i b`nci. DE LUCIAN CRISTESCU

RELIGIE MISTERUL MOR}II 16 O echip` format` din medici din SUA [i Marea Britanie a anun]at, la sfâr[itul anului trecut, debutul unui studiu ce va urm`ri, pe o perioad` de trei ani, un grup de 1.500 de

pacien]i care au supravie]uit unui infarct.

DE MARIUS NECULA

SOCIAL GENERA}IA NET 24 Genera]ia Net este „cea mai inteligent` genera]ie de pân` acum”, afirm` profesorul canadian Don Tapscott. DE ANCA PORUMB

ECONOMIC ECONOMIE MONDIAL~ , CAUT SALVATORI

TEHNOLOGIE VISUL {OFERILOR DEVENIT REALITATE: MA{INA CARE FUNC}IONEAZ~… CU AP~ 38 Lumea a[teapt` cu mult interes ziua în care pe ]eava de e[apament a automobilelor nu vor mai ie[i noxe, iar combustibilul va fi ieftin [i la discre]ie. Se pare c` acum exist` o solu]ie: ma[ina pe baz` de ap`, un automobil nepoluant [i ieftin, inventat de o companie japonez`. DE CRISTINA PELI

30 Goldman Sachs – una dintre reputatele companii financiare din lume – inaugura \n 2001 un termen nou: BRIC, acronim care denumea grupul celor patru ]`ri cu cea mai semnificativ` cre[tere economic` la nivel mondial din ultimii ani, Brazilia, Rusia, India, China.

S~N~TATE INTERZICEREA FUMULUI SECOND HAND |NCEPE S~ DEA REZULTATE

DE ATILLA PELI

DE CRISTINA S~NDULACHE

34 Fumatul \n spa]iile publice \nchise din România este interzis \ncepând cu 1 ianuarie 2009. Excep]ie fac \nc`perile exclusiv destinate acestui scop.

Ianuarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Editorial

Polemici

cordiale

um era de a[teptat, Vaticanul a reac]ionat prompt, catalogând atitudinea proasp`tului pre[edinte drept „arogant`”. „Sunt \n continuare hot`rât s` ap`r libertatea femeilor de a alege. Aceast` decizie nu ap`r` numai s`n`tatea femeilor [i libertatea reproducerii, dar simbolizeaz` [i un principiu mai larg: c` guvernul nu are dreptul s` se amestece \n afacerile de familie private”, a declarat Obama. „Este arogan]a unuia care se crede drept, prin semnarea unui decret care va deschide u[a c`tre avorturi [i, astfel, c`tre distrugerea de fiin]e umane. Este important s` [tii s` ascul]i, f`r` s` te \nchizi \n viziuni ideologice cu arogan]a unei persoane care, având puterea, crede c` are drept de via]` [i de moarte”, a declarat arhiepiscopul Rino Fisichella, directorul Academiei Pontificare pentru Via]` a Vaticanului. Cadrul acestei polemici este circumscris de ideologiile c`rora Obama [i Vaticanul le acord` \ntâietate: drepturile fundamentale ale omului, biblia secularizat` a democra]iilor occidentale, respectiv interpretarea catolic` a principiului biblic de a nu ucide. Sunt dou` filosofii ireconciliabile care-[i disput` autoritatea funda]ional` pentru modul \n care sunt reglementate drepturile [i libert`]ile umane \ntr-o societate democratic` dar [i cre[tin` \n egal` m`sur`. Trebuie subliniat acest aspect din simplul considerent c` marea majoritate a cet`]enilor americani sunt \n egal` m`sur` sus]in`tori ai democra]iei, dar [i credincio[i cre[tini. [i este [tiut faptul c` ceea ce numim drepturi fundamentale sunt, de fapt, premise institu]ionale ale valorilor unei societ`]i care exprim` implicit anumite op]iuni etice [i fixeaz` criteriile dup` care pot fi judecate comportamentele publice. 1 Nu inten]ionez s` aduc argumente pro [i contra pentru cele dou` tabere, ci doar s` ofer câteva fragmente din reac]iile cititorilor români \n fa]a acestei polemici. Sunt preluate de pe forumul portalului de [tiri Hotnews. 90% dintre ele sunt \n acela[i registru. Vaticanul e arogant [i a fost de când lumea, a[a cum au fost to]i cei care au inventat religiile ca s` prosteasc` masele [i s` le conduc` mai u[or. Vaticanul vorbe[te de arogan]a lui Obama? De unde are Vaticanul acest drept de a avea ultimul cuvânt [i de a pune etichete pre[edin]ilor acestei lumi? Chiar se cred mici zei pe acest p`mânt? Oare to]i oameni sunt atât de tâmpi]i, \ncât Vaticanul trebuie s` le spun` ce [i cum s` fac`? Nu mai cotrobì]i \n con[tiin]a oamenilor... mai exist` etic` [i \n afara Vaticanului... CRISTIAN M~GUR~ Are [i Vaticanul ideile lui fixe cu avortul. E decizia fiec`ruia ce face [i cum ac]ioneaz` \n familia lui. E o chestie de bun-sim] care lipse[te Vaticanului. Singura lui ac]iune trebuie s` fie de convingere a oamenilor c` nu e bine s` fac` avort. Decizia este a familiilor. Obama este omul timpului sù. Crede \n valorile democra]iei liberale. Vaticanul crede \n Biblie sau, cel pu]in, este fidel unei interpret`ri particulare a interdic]iei uciderii din Decalog. Obama este aplaudat, Vaticanul - terfelit pentru anacronismul sù. Unul are dreptul de a promulga legi, cel`lalt - dreptul de a \ncasa… Cam a[a \ncepe s` func]ioneze lumea noastr` liber`, tolerant`, sus]in`toare frenetic` a discrimin`rii pozitive. Pathosul cititorilor de pres` de la noi este mare. Volubilitatea lor compenseaz` neputin]a de a exprima clar o idee. \n afar` de urzicare [i critic` demolatoare, nu g`se[ti prea multe idei de care s` te legi pentru a \n]elege fundamentul celor pe care, \n absen]a unei ideologii concrete, \i putem psihanaliza ni]el ca s` vedem ce-i cu revolta asta \mpotriva Tat`lui…

Pre[edintele american Barack Obama vrea s` apere dreptul femeilor de a face avort. Una dintre primele m`suri adoptate de la preluarea mandatului a fost abrogarea unei dispozi]ii ce interzicea acordarea de fonduri guvernamentale pentru grupurile de planificare familial` care practic` sau faciliteaz` avortul \n str`in`tate.

1. Pentru mai multe detalii legate de motiva]iile filosofice ale textelor juridice recomad textul lui H.R. Patapievici, „Noua Europ` [i vocea care lipse[te: cre[tinismul” din Idei \n Dialog , Nr. I (52), ianuarie 2009

SEMNELE TIMPULUI

Ianuarie, 2009

{TIRI ECONOMIC

Criza love[te colo[ii economici ai Asiei China, Japonia [i Coreea de Sud – trei dintre marile economii asiatice dependente de exporturi – sunt tot mai afectate de criza financiar`. CRISTINA S~NDULACHE

hina a \nregistrat o cre[tere de doar 6,8% \n ultimul trimestru al anului 2008 (fa]` de 13% \n 2007), pe fondul \nchiderii a numeroase fabrici care produceau pentru export. |n acest context, [ase milioane de oameni provenind din zonele rurale [i-au pierdut locurile de munc` din ora[e, se precizeaz` \n raportul pe 2008 al Biroului Na]ional de Statistici al Chinei, publicat \n 22 ianuarie 2009. Criza financiar` mondial` a condus la o

cre[tere a economiei chineze de sub 10% pe 2008, pentru prima dat` \n [ase ani. Conform s`pt`mânalului The Economist, PIB-ul Chinei va continua s` scad` \n prima jum`tate a anului 2009, fapt extrem de \ngrijor`tor \n contextul \n care economia Chinei trebuie s` ating` pragul de cel pu]in 8% \n 2009 pentru asigurarea stabilit`]ii sociale. Premierul chinez Wen Jibao a lansat s`pt`mâna aceasta o avertizare privitoare la anul 2009: „Va fi cel mai dificil

an din economia chinez` de pân` acum.” Japonia a anun]at o pr`bu[ire a exporturilor cu 35% \n decembrie, fapt ce a trimis cea mai mare economie asiatic` \n recesiune. „Exporturile s-au diminuat atât de drastic, \ncât nu-]i vine s` crezi”, a afirmat Naoki Murakami, economist-[ef la Monex Securities din Japonia. |n plus, excedentul comercial pe tot anul a sc`zut cu 80% fa]` de 2007, a continuare \n pagina 4

Ianuarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

{TIRI continuare din pagina 3

anun]at joi Ministerul nipon al Finan]elor. Nici viitorul nu este promi]`tor, Banca Central` a Japoniei prev`zând o recesiune de 1,8% \n 20082009 [i de 2% \n 2009-2010. Nici Coreea de Sud nu-[i poate ascunde [ocul cauzat de rapida destabilizare a economiei sale. „Estimaser`m o perioad` arid`, dar lucrurile se \nrùt`]esc mult mai rapid decât ne-am fi a[teptat”, a afirmat Hur Kyung-Wook, adjunctul ministrului de finan]e. Economia Coreei de Sud s-a diminuat cu 3,4% \n ultimul trimestru al lui 2008 fa]` de aceea[i perioad` din 2007, cea mai mare contrac]ie din ultimii aproape 11 ani, \n urma sc`derii exporturilor [i cererii interne. Declinul marilor economii asiatice reprezint` numai un efect al crizei celei mai mari economii mondiale: SUA. Criza economic` din Statele Unite se va \nrùt`]i \n acest an, \n condi]iile \n care din ce \n ce mai mul]i americani nu-[i mai pot pl`ti datoriile c`tre b`nci, a declarat Jamie Dimon, directorul executiv al b`ncii JPMorgan Chase, citat de Financial Times. „Perioada cea mai dificil` a crizei economice nu se afl` \nc` \n urma noastr`. Condi]iile de pe pia]` se vor deteriora semnificativ [i \n 2009”, spune Dimon, adùgând c` pe segmentul bancar se a[teapt` la o continuare a sc`derii volumului creditelor acordate. ST

SEMNELE TIMPULUI

SOCIAL

Adio cump`r`turilor de duminic`, \n Croa]ia! Activit`]ile comerciale sunt interzise duminica \n Croa]ia, prin lege, de la 1 ianuarie 2009, \ntrucât consumerismul conduce la sc`derea religiozit`]ii croa]ilor. LUIZA GHICA

xcep]ie fac \ns` magazinele \n care se vând produse de baz`. Cea care a impus aceast` lege [i continu` s` se implice \n via]a social` a croa]ilor ([i care a etichetat drept „imorale” orele de prevenire a HIV/SIDA din licee) este Biserica Catolic`, considerând c` din ce \n ce mai pu]ini croa]i particip` la slujbele de duminic` [i prefer` mallurile. Drept urmare, clerul catolic din Croa]ia a solicitat guvernului

Ianuarie, 2009

de la Zagreb ca magazinele s` fie \nchise \n weekend. Dac` pân` acum duminica era o zi plin` pentru cei care f`ceau cump`r`turi, croa]ii vor trebui s`-[i organizeze timpul astfel \ncât sâmb`ta s` \ncheie acest capitol [i, eventual, duminica s` opteze pentru a asista la slujba catolic`. De[i comercian]ii au \ ntâmpinat dificult`]i economice mari \n urma intr`rii \n vigoare a legii, croa]ii nu s-au \nghesuit s` mearg` la biseric` duminica. ST

SOCIAL

Tehnologia nu protejeaz` tinerii de pericolele internetului Nu exist` nicio tehnologie prin care copiii [i tinerii s` poat` fi pe deplin proteja]i de amenin]`rile online. Un studiu recent, citat de Wall Street Journal, afirm` c` singura solu]ie real` const` \n implicarea p`rin]ilor \n activit`]ile pe care copiii lor le desf`[oar` pe internet. CRISTINA S~NDULACHE

arte integrant` din via]a multor tineri, internetul ofer` numeroase oportunit`]i legate de informare [i socializare, \ns` [i unele pericole deloc de neglijat. La \nceputul anului 2008, Internet Safety Tehnical Task Force, o organiza]ie afiliat` Universit`]ii Harvard, compus` din ONG-uri, foruri academice [i companii cu profil tehnologic, a demarat \n SUA un

studiu de un an \n vederea cre`rii unui mediu online mai sigur pentru tineri. Raportul acestui studiu a fost publicat \n 14 ianuarie 2009. Concluzia este c` tehnologia nu reprezint`, de una singur`, solu]ia la pericolele cu care tinerii se confrunt` online, \n ciuda existen]ei anumitor tehnici de filtrare prin analiz` de text, verificare a vĂ˘rstei sau chiar biometrie. Cu toate c` sunt

create noi programe destinate protej`rii online a tinerilor, costurile ridicate ale acestor metode tehnice, precum [i nevoia de implicare a p`rin]ilor [i profesorilor â&#x20AC;&#x201C; care se simt intimida]i din cauza lipsei de cuno[tin]e despre lumea calculatoarelor \n raport cu copiii lor â&#x20AC;&#x201C; limiteaz` impactul lor \n planul protej`rii tinerilor. Studiul recunoa[te pe deplin importan]a tehnologiei \n vederea rezolv`rii acestei probleme, \ns` atrage aten]ia asupra faptului c` metodele software trebuie neap`rat \nso]ite de supravegherea exercitat` de p`rin]i, de educarea copiilor [i de reglementarea legislativ`. |n acest scop, sus]ine raportul, p`rin]ii ar trebui s` \nve]e s` utilizeze internetul, pentru a putea \n]elege modul \n care copiii lor \l folosesc; de asemenea, ei ar trebui s` afle mai multe despre persoanele cu care copiii lor \ntre]in rela]ii prin intermediul internetului [i s` se informeze cu privire la diferitele programe prin care pot bloca accesul la site-urile considerate periculoase. ST

Ianuarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

{TIRI RELIGIE

Divor]ul Vaticanului de Roma Vaticanul a publicat în ziarul L’Osservatore romano, în chiar ultima zi a anului 2008, un anun]-surpriz`: nu va mai adopta automat legile promulgate de Parlamentul italian. Hot`rârea, intrat` \n vigoare \ncepând cu 1 ianuarie 2009, a deranjat Roma, unde sunt dezb`tute \n prezent mai multe proiecte sociale [i etice controversate, precum comercializarea \n farmacii a pilulei care produce avortul, legalizarea c`s`toriilor homosexuale sau acordarea dreptului la eutanasie. CRISTINA S~NDULACHE

n ultimii 80 de ani, legile votate \n Italia au intrat automat \n vigoare [i \n Vatican, cu excep]ia acelor hot`râri care erau \n contradic]ie radical` cu valorile catolice (spre exemplu legile legate de divor] sau de avort). Prin m`sura adoptat` de Papa Benedict al XVI-lea la sfâr[itul lunii octombrie, Vaticanul urm`re[te ob]inerea independen]ei legislative, \n special \n cazul 6

SEMNELE TIMPULUI

hot`rârilor care contravin normelor morale acceptate de papalitate. De asemenea, Jose Maria Serrano Ruiz, pre[edintele Cur]ii de Apel a Vaticanului, \ntr-un articol din 7 ianuarie al ziarului L’Osservatore romano, a motivat decizia papei invocând atât num`rul extrem de ridicat de legi votate \n Parlamentul italian, cât [i caracterul lor instabil. |n consecin]`, toate legile adoptate \n Italia vor fi

Ianuarie, 2009

atent examinate una câte una [i vor fi acceptate numai cele aflate \n conformitate cu principiile morale ale catolicismului. |n plus, aceea[i procedur` de examinare exigent` va fi valabil` [i \n dreptul tratatelor interna]ionale. Conform noii decizii, legisla]ia Vaticanului se va inspira din dreptul canonic, hot`rârile Parlamentului italian reprezentând, a[adar, numai ni[te norme facultative. ST

POLITIC

Violen]a din Gaza s-a purtat [i pe web Conflictul din Gaza s-a extins pe internet. |ntre suporterii israelieni [i cei palestinieni a luat na[tere un r`zboi virtual de propagand`, pân` acum fiind atacate mai multe site-uri, inclusiv cele apar]inând armatei SUA, NATO [i al unei b`nci israeliene. CRISTINA S~NDULACHE

ceast` form` neconven]ional` de r`zboi reprezint`, de fapt, o b`t`lie de cuvinte [i imagini dure, purtat` \ntre hackerii pro-israelieni [i cei pro-palestinieni. Spargerea codurilor de securitate ale diferitelor site-uri din motive politice sau ideologice a fost denumit` de unii „hacktivism”; este a[teptat ca num`rul acestui tip de atacuri s` creasc` \n perioada urm`toare. Printre numele utilizate de hackeri \n atacurile din ultima perioad` se num`r` Team Evil, DNS Team, Agd_Scorp/Peace, PaLiSeNiaN HaCK, MoRoCcAn HaCkErZ [.a. Majoritatea acestor grup`ri pretind c` sunt originare din Maroc; totu[i, prin analizarea atent` a mesajelor postate, se poate deduce c` acestea provin

de fapt din Arabia Saudit` [i Turcia.

CAZURI RECENTE |n 7 ianuarie 2009, un grup de hackeri palestinieni, care au utilizat denumirea de „Agd_ Scorp/Peace Crew”, au intrat pe site-ul NATO, unde au \nlocuit mai multe pagini cu spa]ii albe [i au scris: „Israel [i SUA, opri]i atacurile! Na]iuni blestemate! |ntr-o zi musulmanii o s` cure]e lumea de voi!” Un alt gen de atac a constat \n utilizarea unei op]iuni a siteului www.help-israel-win.com, care cerea utilizatorilor s` downloadeze [i s` instaleze un fi[ier, care se dovedea a fi un virus troian ce le conferea hackerilor posibilitatea de a controla calculatorul respectiv. Site-urile pro-palestiniene au fost, de asemenea, vizate. |nc` de la jum`tatea anului 2008, un grup de hackeri proisraelieni, „Fanat al-Radical”, au compromis aproape toate site-urile pro-Hamas. Spa]iile site-urilor au fost \nlocuite cu steaguri ale Israelului [i cu imagini reprezentând bebelu[i sau copii \mbr`ca]i \n sinuciga[i cu bombe. Un episod controversat a fost legat de acuza]ia

de hacking adus` organiza]iei Jewish Internet Defence Force (JIDF), responsabil` cu monitorizarea [i informarea privitoare la con]inutul anti-semitic – inclusiv al celui cu caracter terorist – existent pe internet (pe YouTube, Wikipedia, Google Earth, Facebook, Blogger etc.). Recent, mai multe site-uri au fost preluate abuziv de o grupare care a folosit logoul JIDF [i a publicat critici la adresa gupului palestinian Hamas. JIDF nu [i-a asumat aceste atacuri.

SITUA}IA SE VA |NR~UT~}I Prof. Peter Sommer, un expert \n cyber-delicte (infrac]iuni informatice) de la Academia de Studii Economice din Londra, a afimat c` atacurile hacktiviste se vor \nmul]i. „Acest tip de activitate se desf`[oar` de peste zece ani. E o form` de protest extrem de evident`. |n plus (\n ciuda riscurilor legate de ilegalitatea activit`]ii de hacking), e o metod` mult mai avantajoas` decât protestarea \ntr-un aeroport sau \n fa]a unei ambasade, unde probabilitatea arest`rii e mult mai ridicat`.” ST

Ianuarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Religie

Sfâr[itul anului 2008 a fost zguduit de cea mai mare fraud` financiar` din toate timpurile1. Bernard Madoff (foto)– bancher, filantrop, broker cu credit impecabil, fost pre[edinte al celei mai mari burse de valori electronice din lume (Nasdaq) [i unul dintre titanii lumii financiare, a subtilizat printr-o schem` piramidal` (gen „Caritas”) peste 50 de miliarde de dolari de la elita financiar` a lumii, atât persoane fizice, cât [i b`nci.

Gena escro LUCIAN CRISTESCU

espectat pentru ”numele nep`tat privind valorile, cinstea [i înaltele standarde etice” (cum declara emfatic site-ul firmei sale), Bernie Madoff era curtat de milionarii lumii pentru performan]a de a returna investitorilor cu regularitate de ceasornic o dobând` de 11-15% pe an, superioar` oric`rei dobânzi acordate de b`ncile occidentale. Criza financiar` din toamna lui 2008 a deconspirat escrocheria. Când marii investitori s-au gr`bit s`-[i retrag` depozitele, Madoff s-a pomenit cu cereri de lichidit`]i de circa 7 miliarde de dolari. Neavându-i, b`trânul de 70 ani a dezv`luit starea de fapt fiilor s`i, care au anun]at imediat FBI-ul.

SEC {tirea, pe lâng` faptul c` [ocheaz`, ridic` o serie de întreb`ri: Ce l-a putut determina pe omul cu atâta prestigiu [i bog`]ie s` în[ele chiar pe confra]ii 8

SEMNELE TIMPULUI

Ianuarie, 2009

cului

lui evrei, prieteni apropia]i [i supravie]uitori ai Holocaustului, inclusiv zeci de societ`]i evreie[ti de caritate? Cum s-a putut dezvolta psihologia ho]ului într-o minte atât de inteligent`? Cum a fost posibil` o asemenea fraud` nu într-o ]ar` bananier`, ci într-una dintre cele mai civilizate? Cum au putut fi în[elate somit`]i în materie de economie [i afaceri? Cum de bancheri [i-au riscat averea într-o afacere dubioas`? Privirile anchetatorilor se întorc acum spre agen]ia de control guvernamental, U.S. Security and Exchange Commission (SEC) care trebuie s` dea explica]ii pentru lips` de profesionalism sau de vigilen]`. Înc` din 1999, persoane particulare [i organiza]ii private au sesizat SEC, oferind indicii care sugerau c` secretul succeselor constante [i liniare ale lui Madoff era de fapt o schem` „Ponzi” (joc piramidal). ■ În mai 1999, economistul Harry Markopolos din Boston a trimis o scrisoare de sesizare c`tre SEC, care îns` nu reac]ioneaz`. ■ În 2001, revista Barron’s, editat` de Dow Jones, public` un articol în care î[i exprim` dubiile privitoare la Madoff. F`r` efect. ■ În 2005, Markopolos trimite un nou set de documente cu 29 de „stegule]e ro[ii” ce semnalau posibile indicii de joc piramidal. ■ Tot în 2005, firma de consultan]` Aksia LLC î[i aten]ioneaz` clien]ii s` evite firma de investi]ii a lui Madoff. ■ Datorit` amplorii sesiz`rilor, SEC binevoie[te în 2006 s` investigheze cazul. Raportul constat`, într-adev`r, c` Madoff i-a indus în eroare, „dezinformând echipa de control cu privire la natura strategiei fondului s`u de investi]ii”, dar socote[te c` neregulile, minore, nu impun o anchet` de propor]ii. ■ La \nceputul lui 2008, Markopolos trimite o nou` [arj` de sesiz`ri. Abia dezv`luirea din decembrie pune în alert` SEC... Prea târziu.

Cum se explic` comportamentul agen]ilor SEC? Cauzele sunt oarecum obscure: New York Times noteaz` c`, sub administra]ia Bush, auto-sesiz`rile SEC pentru fraud` financiar` au sc`zut dramatic: de la Ianuarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Gena escrocului

Perdan]ii din topul listei victimelor lui Madoff – cu peste 1 miliard de dolari (Times, 22 dec. 2008): Liliana Bettencourt, proprietara imperiului L’Oréal, pe locul 17 în topul mondial al celor mai boga]i oameni

15,5 miliarde

Fairfield Greenwich Group

7,5 miliarde

Tremont Group

3,3 miliarde

Banca Santander, cea mai mare din Spania

2,87 miliarde

Banca austriac` Medici

2,1 miliarde

Ascot Partners LLC

1,8 miliarde

Access International Advisors

1,4 miliarde

Banca olandez` Fortis NV

1,35 miliarde

Banca britanic` HSBC

1 miliard

Banca elve]ian` Union Bancaire Privée

1 miliard

Al]i mari perdan]i Mortimer Zuckerman, fost patron al ziarului New York Daily News, pe locul 188 în topul celor mai boga]i oameni din lume

pierderi neprecizate

Norman Braman, locul 281 în topul celor mai boga]i americani

pierderi neprecizate

Stephen Spielberg, unul dintre regizorii renumi]i de la Hollywood

70% din fonduri

Elie Wiesel, supravie]uitor Auschwitz

pierde valoarea premiului Nobel pentru pace

Henry Kaufman, economist renumit de pe Wall Street Kevin Bacon, actor la Hollywood Jerry Katzenberg, fondatorul Dream Works Animation Senatori [i guvernan]i americani, funda]ii de caritate evreie[ti, b`nci de pe toate continentele

437 de cazuri (în 2000) la numai 133 de cazuri (în 2008), [i de la 69 de investiga]ii (în 2000) la numai 7 (în 2008) – ceea ce echivaleaz` cu o sc`dere de 87%. Concluzia: „SEC este mai interesat` s` protejeze Wall Street-ul decât cet`]enii”.2 Chiar [i FBI-ul a dovedit aceea[i atitudine. Din câte informa]ii ies la iveal`, e posibil s` fie amestecat [i politicul în cacealma: unul dintre cei mai influen]i membri ai Comisiei Economice a Senatului a primit mai multe zeci de mii de dolari din partea lui Madoff. Centrul pentru Politic` Responsabil` mai noteaz` c` Madoff [i compania lui au cheltuit peste 1 milion de dolari 10

SEMNELE TIMPULUI

Ianuarie, 2009

(dona]ii [i sponsoriz`ri) pentru campanii de lobby la Washington.

EXPERIMENTUL STANFORD În vara lui 1971, Universitatea Stanford (SUA) a g`zduit un studiu în care era simulat` psihologia uman` în condi]iile priv`rii de libertate. Perioada de testare urma s` fie de 14 zile. Au fost recruta]i studen]i voluntari care (pentru 15 dolari pe zi) aveau s` joace rolul de de]inut sau de gardian (prin tragere la sor]i). În prima zi, cei tra[i la sor]i ca „de]inu]i” au fost ridica]i de acas`, în c`tu[e, de c`tre poli]i[ti reali

C~ OMUL E R~U – O CRED MUL}I. C~ OMUL R~U SE POATE FACE BUN – PU}INI O MAI CRED. TOCMAI DE ACEEA E NEVOIE DE PROBE.

[i du[i la „închisoarea” amenajat` în subsolul universit`]ii. Conform procedurilor standard, au fost dezbr`ca]i la piele, deparazita]i, ra[i în cap, costuma]i doar cu un „combinezon-uniform`” având un num`r aplicat pe el. Au fost informa]i c`, din acel moment, identitatea lor se reduce la num`rul alocat. Apoi „de]inu]ii” au fost înl`n]ui]i [i b`ga]i în dormitoare. Celorlal]i, sorti]i s` fie „gardieni”, nu li s-a dat vreun regulament. Au primit doar uniforme, fluiere, bastoane [i ochelari fumurii.

Aveau toat` libertatea s` stabileasc` dup` mintea lor regulile pu[c`riei [i s` foloseasc` orice mijloc pentru p`strarea ordinii în închisoare. Înc` din prima noapte, de]inu]ii au fost trezi]i brutal la 2,30. Au fost alinia]i [i obliga]i s`-[i prezinte num`rul în loc de nume. Pentru c` de]inu]ii au luat-o în glum`, gardienii i-au pedepsit, punându-i s` fac` flot`ri. A doua zi, sim]indu-se prea umili]i, de]inu]ii s-au r`zvr`tit. {i-au pus paturile în u[` [i s-au Ianuarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Gena escrocului baricadat în celule. Gardienii au p`truns în for]`, i-au scos pe rebeli, i-au dezbr`cat, i-au pus în lan]uri [i i-au b`gat la izolare, f`r` hran`. Cei „docili”, în schimb, au primit paturi mai bune, dreptul s` se spele pe din]i [i privilegiul s` mearg` la toalet`. Aceast` form` de discriminare a subminat solidaritatea de]inu]ilor. Socoti]i „informatori”, cei docili au fost supu[i de camarazii lor la tot felul de [icane.

sadici, iar „de]inu]ii” – depresivi în ultimul hal. Pe marginea experimentului, coordonatorul, dr. Phillip Zimbardo, a scris o serie de c`r]i, printre care „Efectul Lucifer: Cum oamenii buni ajung oameni r`i (2007)”, în care comenteaz` sadismul „oamenilor buni”. Teza lui este c` omul obi[nuit poart` în natura lui un soi de r`utate care, în condi]ii favorizante, îl ia cu totul în st`pânire. La aceast` „parte întunecat` a naturii umane” fac referire [i al]i cercet`tori 3 când amintesc de experimentul Stanford. Neîncrez`tori în rezultate, unii au re-editat experimentul: în 2002, BBC a realizat „Experimentul” cu concluzii apropiate; iar în 2007, liceul Waxahachie din Texas, cu rezultate cvasiidentice. Devenit un „clasic”, studioul Imprint Entertainment e în curs s` realizeze pelicula „The Stanford Prison Experiment”, ce va fi difuzat` în 2009.

E BUN OMUL!

Tensiunea se apropia de pragul critic. Cu fiecare incident, gardienii deveneau mai ostili [i mai inventivi în mijloace de umilire. Într-un acces de disperare, de]inu]ii au încercat s` evadeze în mas`, dar revolta a fost în`bu[it` cu [i mai mult` asprime. În a treia zi, primul de]inut a cedat psihic: plângea isteric [i urla c` vrea acas`. Altul a fost acoperit de erup]ii pe toat` pielea. Unii implorau s` primeasc` un avocat care s`-i scoat` din închisoare! Experimentul a fost oprit dup` numai cinci zile, pentru c` „gardienii” deveniser` 12

SEMNELE TIMPULUI

Ianuarie, 2009

Cu vechi r`d`cini în filosofia greac` (Platon - foto, Aristotel), teoria c` omul este bun de la natur` domin` epoca modern`. Sus]in`torii teologiei naturale (care respinge Revela]ia) argumenteaz` c`, fiind creat de un dumnezeu bun, omul este [i el implicit bun. John Locke [i în special Jean Jacques Rousseau, teoreticianul Revolu]iei franceze, au în`l]at imaginea romantic` a primitivului inocent, nepervertit de societate. „Nu exist` perversiune originar` în inima omului”, scria Rousseau („Emile”, cartea 2-a). R`ul se afl` în afara omului, în rânduielile nedrepte ale societ`]ii, care trebuie reformat`. „S`lbaticul nobil” a fost modelul care a p`truns gândirea politic` [i a pavoazat revolu]iile burgheze. {i Marx spera ca o nou` orânduire social`, bazat` pe principii egalitariene, s` elibereze bun`tatea uman` [i s` instaureze o lume bun` [i fericit`. Dar, cultivând aceast` viziune idealist`, gândirea modern` se afl` într-o contradic]ie ireconciliabil`, prin faptul c` a adoptat [i teoria darwinist` a evolu]iei care, implicit, accept` eliminarea celor slabi în lupta pentru existen]`.

Testul Milgram 2 Edi]ia din ianuarie 2009 a revistei American Psychology a publicat un articol despre dispozi]ia nelimitat` a „omului bun” de a cauza durere semenului s`u, prin experimentarea vestitului „Test Milgram”. Testul const` într-un „exerci]iu de înv`]are” în care voluntarilor li cere (de c`tre un coordonator) s` administreze unui „elev” legat într-un scaun [i cu borne electrice pe corp [ocuri electrice crescânde, de la 15 la 450 vol]i (mortal), pentru fiecare r`spuns gre[it. Prof. Stanley Milgram (foto) de la Yale a ini]iat testul la numai trei luni dup` ce începuse procesul lui Eichman în Ierusalim, cu inten]ia de a descoperi limita pân` la care omul poate cauza durere, atunci când i se cere de c`tre o autoritate. Sau, altfel spus, ce procent din num`rul „oamenilor buni” de pe strad` sunt dispu[i s` produc` la comand` crimele ordonate de sus. Voluntarii n-au [tiut c` pupitrul de comand` era inactiv [i c` „elevul” nu era decât un actor care simula chinurile electrocut`rii. Pe m`sur` ce

voltajul [ocurilor cre[tea, actorul urla de durere [i implora s` fie dezlegat [i l`sat s` plece. Rezultatele culese de Milgram au [ocat lumea: 65% erau gata s` execute orice, dac` o persoan` autoritar` le cerea acest lucru. Diferite echipe de cercet`tori au repetat testul (1965, 1974, 2008). În mod consecvent, replicile au consacrat un procent semnificativ constant de tor]ionari: între 63% [i 82%. Ultima reluare s-a desf`[urat în 2008, la Univ. Santa Clara din California, în dou` serii. În prima serie, voluntarii urmau s` execute singuri comenzile, de la un cap`t la altul. În a doua serie („dublat`”), voluntarii asistau doar un alt coleg (jucat tot de un actor) care, la urletele [i implor`rile „elevului”, abandona la un moment dat experimentul, m`rturisind c` nu mai poate continua. Din acest moment dat trebuia ca voluntarii reali s` intre în test. Fa]` de experimentele anterioare, testul Santa Clara a furnizat dou` mari surprize: Prima a fost c` voluntarii seriei a doua (dublate), cu toate c` aveau lâng` ei un exemplu de protestatar [i cu toate c` li se spusese c` pot oricând s` întrerup` testul, au continuat s` foloseasc` [ocurile într-un procent de 63% pân` la voltajul letal (450 V). Iar a doua surpriz` a fost c` femeile din seria a doua care au trecut peste 150 V (68%) i-au dep`[it în cruzime pe b`rba]i (54,5%).

Comportament

Milgram 1961

Milgram 1974

St. Clara 08 Simplu

St. Clara 08 Dublat

S-au oprit sub 150 V

14 pers. (35%)

7 pers. (17,5%)

12 pers. (30%)

11 pers. (36,7%)

Au continuat peste 150 V

26 pers. (65%)

33 pers. (82,5%)

28 pers. (70%)

19 pers. (63,3%)

Concluzia coordonatorului: „Nu cu voluntarii e ceva r`u, ci cu natura uman`... Aceasta explic` [i cauza pentru care oameni obi[nui]i devin p`rta[i la genociduri.”

Ianuarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Gena escrocului

Rousseau cel bun Istoricul Paul Johnson, în cartea „Intelectuali”, face o analiz` detaliat` a vie]ii lui Rousseau, apologetul bun`t`]ii înn`scute a omului, a c`rei întruchipare se considera el însu[i. Dup` o via]` boem`, Jean Jacques Rousseau [i-a g`sit lini[tea în concubinajul cu servitoarea Therese Le Vasseur. Când aceasta i-a d`ruit primul copil, Rousseau a intrat într-o grea dilem`: un copil din flori e o ru[ine [i o povar`. La ad`postul nop]ii, Rousseau l-a pus pe treptele unui orfelinat. Doar nu spunea [i Platon c` „statul este mai bine echipat decât p`rin]ii s` educe buni cet`]eni”? La fel a procedat [i cu urm`torii patru nou-n`scu]i, în pofida faptului c` se [tia bine c` majoritatea pruncilor din orfelinat mureau în primele luni, iar cei care supravie]uiau deveneau cer[etori. În lucr`rile sale, Rousseau se simte nevoit s`-[i justifice alegerea: cum ar fi putut lucra într-o atmosfer` de urlete de copii? Statul ar trebui s`-i ia pe to]i copiii de la p`rin]i, pentru a-[i elibera cet`]enii de obliga]ii personale. Ideile acestea le-a sem`nat în „Contractul social” [i „Emile”, considerate clasice de revolu]ionarii sociali[ti [i marxi[ti. Cu trecerea anilor, povara vinov`]iei i-a accentuat paranoia. În ultima sa carte, „Vis`rile unui hoinar singuratic”, deplângea una dintre gre[elile vie]ii sale, anume lipsa „curajului de a întemeia un c`min”.

SEMNELE TIMPULUI

Ianuarie, 2009

R`ul moral, dup` ateistul Bertrand Russel, deriv` din instinctele transmise de la str`mo[ii no[tri, animalele...

GENETIC DEFECT? Evaluând mai realist natura omului, o serie de al]i gânditori începând cu Homer au considerat c` omul este un animal ahtiat dup` putere [i dominare. Thomas Hobbes (1588 – 1679) observa c` egoismul natural face ca în societate s` domneasc` legea „to]i împotriva tuturor”. Immanuel Kant (1724 – 1804) opune concep]ia decaden]ei lumii ce înainteaz` tot mai mult spre rù viziunii „eroice” a morali[tilor (de la Seneca la Rousseau) care cred în teoria progresului. El sus]ine c`: „Nimeni nu este n`scut liber de viciu. Prin natura sa, omul este înclinat spre rù” („Religia în limitele ra]iunii”, pp. 24-34). Toat` rasa uman` mo[tene[te predispozi]ia înn`scut` de a se împotrivi legii morale. Ne comport`m ca [i cum am fi „într-o continu` ostilitate fa]` de semeni, pe care-i privim ca obstacole în goana noastr` de a ne satisface dorin]a de posedare [i putere” 4. Emil Fackenheim, unul dintre teologii Holocaustului, g`se[te c` rùtatea lui Hitler este dincolo de explica]ii ra]ionale. „Niciun eveniment din copil`ria sa nefericit`, familia disfunc]ional` sau vechi r`ni [i tulbur`ri nevindecate, nicio combina]ie de caracter malign cu o ideologie extremist` n-ar fi suficiente pentru o explica]ie. Rùtatea lui Hitler a fost cu totul altceva, pentru în]elegerea c`reia trebuie s` cercet`m nu în psihologie, ci în teologie.”

„PARTICULA LUI DUMNEZEU” Ceea ce oamenii redescoper` în fiecare genera]ie – c` omul este corupt în îns`[i natura lui – Scriptura spune de mult: „Voi sunte]i r`i” (Luca 11:13). Iar sfântul Pavel reda lamento-ul: „Nimic bun nu locuie[te în mine... R`ul este lipit de mine... V`d în mine o lege care m` ]ine rob p`catului”

(Romani 7:1824, selec]iuni). Dar ea nu se rezum` doar la diagnoz`. De prin anii 1960, fizicienii sunt în c`utarea unei particule fundamentale în stare s` explice masa universului material [i pe care fizicienii au numit-o „bosomul Higgs” sau „particula lui Dumnezeu”. Dac` amânarea proiectului CERN (acceleratorul de particule Large Hadron Collider) înv`luie înc` în incertitudine existen]a acestei particule, pe planul metafizic exist` cu certitudine o altfel de „particul` a lui Dumnezeu”, capabil` nu doar s` dezlege enigmele naturii umane, ci s` le [i vindece. Nu conteaz` cum e numit`. Evreii au numit-o Chesed 5; grecii Noului Testament au numit-o Charis 6. Aceast` „particul`” – dac` i se permite accesul - bombardeaz` nonstop natura uman`, îi neutralizeaz` înclina]ia spre r`u [i o înzestreaz` cu tendin]a continu` spre bine. Eficien]a ei dep`[e[te orice solu]ie kantian` (educa]ia) sau rousseauist` (reforma social`). Ea este în stare s` transforme pe orice tic`los într-un agent al cauzei bune – de care lumea bolnav` duce atâta lips`. A fost probat` pe nenum`rate cazuri. Chiar [i pe tipul „Madoff”.

EPILOG PENTRU MADOFF Revista Today in the World din aprilie 1989 prezenta cazul lui Al Johnson, cet`]ean onorabil

din Kansas. La 19 ani, adolescentul a fost parte activ` în jaful unei b`nci. Urm`ri]i de poli]ie, cei trei tâlhari au comis un accident cumplit. Doi dintre ei au murit pe loc, iar Al Johnson a sc`pat ca prin minune [i a fugit cu o parte din bani. Poli]ia, crezând c` au fost numai doi sp`rg`tori, a închis cazul, iar Al [i-a f`cut veacul prin lupanare [i locuri de distrac]ie. La 30 ani, cu bruma de avere care-i mai r`m`sese, s-a gândit s` înceap` o via]` normal`. S-a mutat într-un târg îndep`rtat unde nu-l [tia nimeni, [i-a g`sit un job, [i-a ridicat o cas` [i s-a însurat cu o femeie cinstit`. Bun` cre[tin`, nevasta îl chema în fiecare diminea]` la cititul Scripturii [i la rug`ciune. Treptat, „particula lui Dumnezeu” a început s`-l transforme, pân` într-o zi când n-a mai putut. „{tii ceva? Pân` acum te-am min]it. Am fost gangster... tâlhar nenorocit... Casa noastr` e ridicat` cu bani fura]i...” {i ea, l-a dat afar`, pentru c` era cre[tin`? Dimpotriv`. L-a încurajat s`-[i duc` la îndeplinire gândul. {i Al Johnson s-a dus la poli]ie. A doua zi, prima pagin` a ziarelor titra cu litere de-o schioap`: „Al Johnson a m`rturisit tot dup` 21 de ani!” Dosarul a fost cercetat [i instan]a a clasat cazul, întrucât era prescris – trecuse prea mult timp. Acum era liber în fa]a legii. Nu îns` [i în fa]a con[tiin]ei. Cuminte, Al Johnson a adunat ani de-a rândul tot ce câ[tiga pentru a restitui ce furase. C` omul e r`u – o cred mul]i. C` omul r`u se poate face bun – pu]ini o mai cred. Tocmai de aceea e nevoie de probe. ST

1. The Independent , 16 decembrie 2008 2. The New York Times , 24 dec. 2008 3. Tom Peters [i Robert H. Waterman Jr., „În c`utarea excelen]ei”, 1982 4. Sullivan, Roger J., An Introduction to Kant’s Ethics, „The Radical Evil in Human Nature,” 1995 5. Sinonimul grecescului Agape. Înseamn` „bun`tate-dragoste”. 6. Charis a fost tradus în române[te cu „har” [i exprim` iubirea nemeritat` a divinit`]ii care se revars` asupra p`c`tosului penitent, vindecându-l de r`utate.

Ianuarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Cultur`

Misterul mor]ii MARIUS NECULA

O echip` format` din medici din SUA [i Marea Britanie a anun]at, la sf창r[itul anului trecut, debutul unui studiu ce va urm`ri, pe o perioad` de trei ani, un grup de 1.500 de pacien]i care au supravie]uit unui infarct.

SEMNELE TIMPULUI

Ianuarie, 2009

nteresant este c`, \n ciuda aparen]elor, cercetarea nu are \n aten]ie bolile cardiovasculare, ci experien]ele din apropierea mor]ii. Contrar opiniei populare, moartea nu se reduce la un moment specific, ci reprezint`, mai degrab`, un proces care \ncepe cu oprirea b`t`ilor inimii, continu` cu \ncetarea func]ion`rii pl`mânilor [i se \ncheie cu sistarea activit`]ii cerebrale. Practic, medicii care vor lucra sub coordonarea Universit`]ii de la Southampton \[i propun s` „dezlege” tainele mor]ii, analizând experien]ele proxime decesului. |n defini]ie, experien]ele \n apropierea mor]ii (EAM) sunt un cumul de tr`iri oarecum stranii: separare de corp, plutire, sentimente puternice de team` sau, dimpotriv`, \nv`luire \ntr-o lumin` cald`,

lini[titoare, \ntâlnirea cu persoane decedate sau cu entit`]i supranaturale. Sir William Barrett, membru al Societ`]ii Regale, publica \n 1926 o culegere cu m`rturiile celor care v`zuser` moartea cu ochii. Supravie]uitorii cita]i tr`iser` ceea ce, ulterior, se vor numi experien]e \n apropierea mor]ii. Fenomenul a c`p`tat notorietate 50 de ani mai târziu când, \n 1975, Raymond Moody publica „Via]a de dup` via]`”. Cu un tiraj de 3,5 milioane de exemplare vândute \n \ntreaga lume, cartea a dat na[tere unei revela]ii. Reac]iile au fost atât de puternice [i de numeroase, \ncât s-a aflat pe aceast` cale c` un procent deloc neglijabil de persoane (\ntre 9 [i 18% din cei care au fost aproape de moarte) au avut experien]e de acest gen, catalogate ini]ial drept paranormale. Cartea a schimbat \n mod radical concep]ia multor cititori

cu privire la via]`, dar mai ales cu privire la moarte. Acela[i Raymond Moody avea s` pun`, \n 1978, bazele Asocia]iei Interna]ionale pentru Studiul Experien]elor din Apropierea Mor]ii 1. Astfel de experien]e, ignorate ini]ial de comunitatea [tiin]ific`, au revenit \n aten]ia publicului \n ultimele decenii, echipe de medici, psihiatri [i psihologi \ncercând s` g`seasc` explica]ii [i interpret`ri plauzibile pentru experien]ele tr`ite de muribunzi. Studiile realizate au ar`tat c` ceea ce era considerat pân` de curând straniu, neobi[nuit nu reprezint` decât experien]e cu caracter general uman, care se manifest` indiferent de cultura, nivelul social, inteligen]a sau religia persoanei care tr`ia astfel de experien]e. Se poate spune c` EAM nu sunt 1. International Association for Near-Death Studies (IANDS)

Ianuarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Misterul mor]ii decât o parte a procesului de deces. Totu[i, ce relevan]` au aceste experien]e \n \n]elegerea mor]ii? Ne spun ele ceva despre moarte? {i, mai mult, care sunt implica]iile religioase ale acestor experien]e?

STADIILE EAM Conform datelor sistematizate de Raymond Moody (foto), iat` câteva caracteristici ale experien]elor proxime mor]ii, \n ordinea \n care se manifest` de regul`: 1) Apari]ia, la cel r`nit sau bolnav, a sentimentului c` a murit. Sentimentul este \nso]it de team`. Dup` un oarecare timp de confuzie, teama se transform` \ntr-o fericire inexplicabil`. 2) Dispari]ia oric`rei dureri [i instalarea unei st`ri de pace. 3) Tr`irea impresiei abandon`rii propriului corp [i privirea lui din exterior (fenomen cunoscut \n parapsihologie [i sub denumirea de „autoscopie”).

bun`voin]`, pe care le percepe ca prieteni sau diferite persoane dragi, decedate. 5) Tr`irea impresiei \ntâlnirii cu \ns`[i Fiin]a Suprem`, surs` nesfâr[it` de iubire,

reactualiza \ntr-o clip` toate experien]ele esen]iale trìte \ntr-o via]`, pentru a nu mai fi uitate niciodat` (fenomen cunoscut sub denumirea de „bilan]ul vie]ii”). 7) Trìrea senza]iei de …MOARTEA NU SE REDUCE LA UN MOMENT ascensiune rapid` la cer; \n unele cazuri, se realiSPECIFIC, CI REPREZINT~ UN PROCES CARE zeaz` \nc` de la intrarea ÎNCEPE CU OPRIREA B~T~ILOR INIMII, CONTINU~ \n tunel, f`r` derularea CU ÎNCETAREA FUNC}ION~RII PL~MÂNILOR {I SE firului vie]ii. 8) |ntoarcerea \n corpul ÎNCHEIE CU SISTAREA ACTIVIT~}II CEREBRALE. fizic, adesea \mpotriva 4) Apari]ia senza]iei str`baterii compasiune [i \n]elegere. propriei dorin]e. Experien]a unui tunel cufundat \n obscuri- 6) Proiectarea, ca \ntr-o str`- „\nceputului de moarte” este tate, la cap`tul c`ruia se afl` fulgerare, \ntr-o succesiune atât de fascinant` la unele per\ns` o lumin` orbitoare, unde accelerat`, \n secven]e tridi- soane (mai ales la cele care au muribundul are impresia c` mensionale viu colorate, a tot trìt o via]` moral`), \ncât ele este a[teptat de fiin]e de lumin` ceea ce muribundul a trìt nu mai doresc re\ntoarcerea \n care iradiaz` \n jurul lor pace [i \nc` de la na[tere, ca [i cum s-ar planul fizic. 18

SEMNELE TIMPULUI

Ianuarie, 2009

A[adar, s` fie aceste tr`iri din apropierea mor]ii o confirmare a existen]ei Raiului [i a vie]ii de dup` moarte? |n vederea evalu`rii corespunz`toare a experien]elor \n apropierea mor]ii e necesar s` amintim c` acestea sunt strâns legate de concep]iile pe care subiectul le are cu privire la lume. Conform unui studiu realizat de Kellehear [i Irwin \n 1990 2, subiec]ii experimenteaz` [i interpreteaz` tr`irile din preajma mor]ii conform cu propriile concep]ii. Cre[tinii se \ntâlnesc cu Dumnezeu sau Iisus, \n particular, catolicii au 2. Kellehear, A., & Irwin, H.J. (1990). „Five minutes after death: A study of beliefs and expectations”, Journal of Near-Death Studies , 9, 77-90.

viziuni cu sfin]i sau cu Fecioara Maria. |n acest context, experien]ele din apropierea mor]ii ar putea fi privite doar ca tr`iri subiective, un r`spuns emo]ional la un eveniment unic pentru persoana \n cauz`: moartea.

■ Un studiu realizat \n 2001 \ntr-o clinic` de cardiologie din Olanda a ar`tat c` 18% din pacien]i tr`iser` EAM. ■ Conform unui studiu Gallup & Proctor, realizat \ntre 1980 [i 1981, 15% din intervieva]i avuseser` EAM. ■ Un alt studiu, realizat \n 2005 \n Australia, ar`ta o rat` mult mai sc`zut` – de 8,9%.

BIOCHIMIA MOR}II Dr. Susan Blackmorede, de la Universitatea din Bristol, consider` experien]ele din preajma mor]ii ca nefiind altceva decât rezultatul unei activit`]i a creierului. |n circumstan]ele legate de apropierea mor]ii, \n creier ar ap`rea halucina]ii, care dau na[tere acestor senza]ii. Pe aceea[i linie de abordare, Moyes [i

Kletti au avansat ideea c` bilan]ul panoramic al vie]ii ar putea s` se datoreze „desc`rc`rilor neuronice de natur` epileptic` \n lobul temporal”. Când moartea este iminent`, creierul nu mai are oxigen 3 [i 3. Poate aceea[i privare de oxigen face ca 20% din pilo]ii care \[i pierd cuno[tin]a \n centrifuga de antrenament s` experimenteze simptomele unei EAM al`turi de sentimentul de plutire \n afara corpului.

Ianuarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Misterul mor]ii sufer` de anoxie, stare susceptibil` s` declan[eze o dezinhibare, provocând desc`rcarea rapid` [i dezordonat` a neuronilor. Endorfinele, substan]e naturale cu efecte identice cu ale morfinei, care sunt produse de creier, sunt secretate \n preajma mor]ii cu scopul de a reduce durerea [i de a induce o stare de euforie foarte eficient` \mpotriva stresului; totu[i, ele au [i efecte secundare, ce pot fi tocmai aceste viziuni [i lumini str`lucitoare. A[adar, tr`irile din apropierea mor]ii nu ar fi decât rezultatul r`spunsului organismului la stresul survenit ca urmare a procesului mor]ii. Kevin R. Nelson 4, neurolog la Universitatea Kentucky din Lexington, a descoperit o corela]ie interesant` \ntre experien]ele din apropierea mor]ii [i un alt tip de experien]`, mai pu]in controversat`: fenomenul intruziu-nii REM. Intruziunea REM const` \n experimentarea unui episod de vis \n timpul st`rii de veghe. Acest lucru are loc, de obicei, atunci când cineva este treaz, dar pe cale s` adoarm`, sau când tocmai s-a trezit. Intruziunea REM (rapid eye movement – mi[carea rapid` a ochilor) const` \ntr-o senza]ie de paralizie [i poate fi acompaniat` de unele halucina]ii auditive [i/sau vizuale. Un fenomen similar se poate 4. Vlad Tarko, „Near-Death Experiences Explained”, Sci-Tech News , 28 aprilie 2006

SEMNELE TIMPULUI

petrece [i \n cazul experien] elor \n apropierea mor]ii. Dr. Nelson a intervievat 55 de persoane care au avut o experien]` \n apropierea mor]ii [i a descoperit c` 60% au avut parte [i de intruziunea REM cel pu]in o dat` \n timpul vie]ii

Ianuarie, 2009

lor. Pe de alt` parte, numai 24% din cei care nu au avut EAM au experimentat episoade de genul intruziunii REM. |n timpul somnului REM, centrii vizuali din creier sunt foarte activi (motiv pentru care vis`m), \n timp ce mu[chii membrelor sunt paraliza]i temporar. Prin urmare, nu este de mirare c` intruziunile REM produc senza]ii de lumin` [i

de paralizie (senza]ia c` „e[ti mort”). Dr. Nelson concluzioneaz` c` atât starea REM, cât [i EAM au de fapt aceea[i cauz` psihologic` [i, mai exact, o anumit` particularitate a sistemului excitator din creier. Acest sistem regleaz` somnul REM (cel \n care avem vise), fiind, \n acela[i timp, [i cel care regleaz` aten]ia [i starea de alert` \n timp ce suntem treji, cum ar fi reac]iile \n starea de panic`. A[adar, EAM este

similar` cu intruziunea REM, cu excep]ia faptului c` avem de-a face cu un alt fel de somn, unul extrem de profund. O nou` teorie, emis` de Richard Kinseher 5 \n 2006, \ncearc` s` explice EAM [i sentimentul de plutire \n afara corpului. |n accep]ia acestui cercet`tor, sentimentul de plutire extracorporal` nu este 5. Kinseher, Richard (2006), „Geborgen in Liebe und Licht: Gemeinsame Ursache von Intuition”, Déjà-vu, Schutzengel - und Nahtod-Erlebnissen.

DAC~ VREM S~ |N}ELEGEM CREDIN}A CRE{TIN~ |N |NVIERE, TREBUIE S~ IGNOR~M CU DES~VÂR{IRE CONCEP}IA GREAC~ POTRIVIT C~REIA TRUPESCUL, CORPORALUL ESTE R~U {I TREBUIE S~ FIE DISTRUS, CONCEP}IE CARE CONDUCE LA IDEEA C~ MOARTEA TRUPULUI NU VA FI |N NICIUN FEL O DISTRUGERE A VIE}II ADEV~RATE. PENTRU CRE{TIN ({I IUDEU), MOARTEA TRUPULUI |NSEAMN~, DE ASEMENEA, DISTRUGEREA VIE}II CREATE DE DUMNEZEU. OSCAR CULLMANN

Ianuarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

altceva decât \ncercarea creierului de a crea o viziune de ansamblu a situa]iei unice cu care se confrunt`. Ca urmare, creierul interpreteaz` impulsurile (haotice) de dinaintea

sau muribunzi c` ar vedea, de undeva, de sus, propriul corp. |n realitate, \n astfel de situa]ii de criz`, creierul literalmente ajunge s` „vad`” cu urechile. Teoria lui Kinseher pare

O serie de studii, realizate sub coordonarea dr. Karl Jansen 6, au confirmat c` injec]iile intravenoase cu ketamin` reproduc senza]iile EAM, inclusiv „\ntâlnirea” cu cei dragi (deceda]i sau nu). Trìri similare au fost provocate NU SE FACE NICIO DEOSEBIRE: CHIAR {I VIA}A [i de alte substanTRUPULUI NOSTRU ESTE VIA}~ ADEV~RAT~; ]e halucinogene, printre care [i MOARTEA ESTE DISTRUGEREA |NTREGII VIE}I CREATE DE DUMNEZEU. PRIN URMARE, MOARTEA, mescalina. De curând, dr. {I NU TRUPUL, TREBUIE BIRUIT~ PRIN |NVIERE. Olaf Blanke 7, un neurolog al OSCAR CULLMANN [colii Politehnice Federale din mor]ii dup` tiparele ante- s` fie confirmat` de faptul c` Lausanne, Elve]ia, a recreat \n rioare, n`scându-se astfel o senza]ii similare de plutire \n mediu de laborator una dintre fals` percep]ie. Creierul preia afara corpului au fost relatate trìrile specifice EAM – senzafrânturi de informa]ii senzo- [i de c`tre persoane care nu au ]ia de plutire \n afara corpului. riale autentice pe care le pro- trìt EAM. |n timpul r`zboiului Stimulând electric o parte a iecteaz` \ntr-o cu totul alt` din Vietnam, solda]ilor ameri- creierului (girusul angular), zon` senzorial`. Astfel, spre cani li se administra ketamin`. Karl (2001), „Ketamine: Dreams exemplu, informa]ii auditive Ulterior, s-a renun]at la acest 6. Jansen, and Realities”, Sarasota, FL: Multidisciplinary Association for Psychedelic Studies autentice sunt reinterpretate puternic anestezic, deoarece Blakeslee, „Out-of-Body Experi[i recreate ca imagini, [i de aici producea senza]ii de plutire \n 7. Sandra ence? Your Brain Is to Blame”, New York Times , 3 octombie 2006 sentimentul multor pacien]i afara corpului [i halucina]ii. 22

SEMNELE TIMPULUI

Ianuarie, 2009

Misterul mor]ii pacien]ii au raportat impresia c` s-ar privi pe ei \n[i[i din spate. Atunci când era stimulat girusul angular drept, pacien]ii au avut sim]`mântul c` s-ar privi de sus. Un fapt este clar: experien]ele din apropierea mor]ii nu ne spun nimic sigur despre moarte, [i asta dintr-un motiv simplu: experien]ele sunt tr`ite [i relatate nu de c`tre persoane care au murit, ci de persoane care s-au aflat doar \n „apropierea” mor]ii. Studiile referitoare la experien]ele din apropierea mor]ii nu pot s` r`spund` la o \ntrebare capital`: Ce se petrece cu omul dup` ce moare?

IMPLICA}II RELIGIOASE Faptul c` senza]iile tr`ite \n apropierea mor]ii fac parte din procesul natural al \ncet`rii din via]`, f`r` a avea implica]ii metafizice, este utilizat de c`tre criticii fenomenului religios ca un argument zdrobitor privind inexisten]a unei vie]i de dup` moarte (sau, \n cuvintele lui Moody, a unei vie]i de dup` via]`). Realitatea este c`, din contr`, departe de a constitui un contraargument, concluziile [tiin]ifice privitoare la acest fenomen nu fac decât s` sus]in` concep]ia biblic` asupra mor]ii. Aceste concluzii nu contrazic decât o concep]ie cre[tin` nebiblic` privitoare la moarte – aceea c` sufletul s-ar \n`l]a \n mod con[tient la cer. |n realitate, procesul mor]ii nu este nic`ieri descris de

Biblie \n termenii EAM. Nu g`sim \n Biblie nici urm` de tunel, lumin` sau \ntâlnire cu cei dragi. Moartea este numit` simplu somn, un somn ce va fi \ncheiat cu o „trezire”. {i scriitorii cre[tini din primul secol numesc moartea un „somn”. Aceast` concep]ie biblic` surprinde, din p`cate, nu doar pe criticii fenomenului religios sau pe sus]in`torii mi[c`rii New Age, ci [i pe majoritatea cre[tinilor tradi]ionali (care sus]in c` sufletul, dup` moarte, s-ar ridica la cer \n mod con[tient). |n cadrul cre[tinismului, exist` numeroase dispute teologice cu privire la starea omului \n moarte, \nv`]`turile fiind extrem de variate [i antagonice. Totu[i, trebuie s` recunoa[tem c`, a[a cum atr`gea aten]ia [i renumitul teolog Oscar Cullmann 8 \n monumentala lucrare 8. Oscar Cullmann (2007), „Nemurirea sufletului sau \nvierea mor]ilor”, Bucure[ti, ed. Herald.

„Nemurirea sufletului sau \nvierea mor]ilor”, \nv`]`tura cre[tin` actual` despre moarte reprezint` mai degrab` o \nv`]`tur` greac` (p`gân`) decât una biblic`. |n jurul anului 150, Iustin Martirul (\n „Dialogul”, 80) scria despre oamenii „care spun c` nu exist` \nviere din mor]i, ci imediat dup` moarte sufletele lor vor urca la cer”. Dezaprobând o astfel de credin]`, Iustin \n`l]a, \n schimb, speran]a \nvierii. Potrivit primilor cre[tini, via]a deplin`, adev`rat`, a \nvierii din Ziua de Apoi, era de neconceput \ntr-o stare de separare a sufletului de trup. |n Noul Testament nu g`sim nici urm` de supravie]uire a sufletului sau de trecere \ntr-o alt` dimensiune a existen]ei, ci doar somnul rece al mor]ii [i certitudinea \nvierii \n Iisus Hristos. Un Iisus Hristos care \i va \nvia la venirea Lui [i pe cei care vor fi crezut \n El. ST

Ianuarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Social

Genera]ia net este „cea mai inteligent` genera]ie de pân` acum”, afirm` profesorul canadian Don Tapscott. ANCA PORUMB

e de alt` parte \ns`, mai mult de 60% din manageri spun c` le este tot mai greu s` g`seasc` [i s` integreze \n munc` tineri din aceast` genera]ie, conform unui studiu al PricewaterhouseCoopers, preluat de publica]ia britanic` The Economist 1. Tinerii n`scu]i \ntre 1977 [i 1994 sunt descri[i ca fiind narcisi[ti, r`sf`]a]i [i relativ incapabili s` scrie corect; de asemenea, angajatorii spun despre ei [i c` \[i pierd prea mult timp pe Facebook sau pe Messenger. Aceast` „genera]ie greu de st`pânit”, conform The Economist , supranumit` [i „genera]ia Y, genera]ia Google, genera]ia Facebook, Millenials, Echo Boomers”, va avea, cu siguran]`, un puternic impact social [i economic.

Genera]ia 24

SEMNELE TIMPULUI

Ianuarie, 2009

net

Profilul lor, a[a cum este descris de angajatori, nu este \ns` dintre cele mai lini[titoare pentru viitor – crescu]i la calculator, cu prea mult` \ncredere \n for]ele proprii, gata s` conteste tot ce au \nv`]at, \nclina]i s` g`seasc` propriile solu]ii la probleme [i s`-[i considere munca o cale de \mplinire personal`, mai degrab` decât ca surs` de venit. {efii se plâng c` tinerii lor angaja]i sunt obi[nui]i din copil`rie cu laude [i aprecieri, a[a c` [i la serviciu cer feedback constant. Nu sunt o genera]ie lene[`, dar a[teapt` recompens` imediat`. |n plus, vor obiective precise pe calea c`tre promovare – exact ca \n misiunile pe care trebuie s` le duc` la \ndeplinire \n jocurile video. |nc` de la \nceput, viseaz` la func]ii de conducere [i cer promovare din a [asea lun` de lucru. Vor s` fie lideri. Au ]inte bine stabilite. Mul]i merg \n prima zi de lucru cu ]intele scrise pe hârtie. Crescu]i \ntr-o epoc` a informa]iei [i a comunic`rii, ei sunt convin[i c` \[i pot pune amprenta asupra lumii \n care tr`iesc. O alt` caracteristic` a „genera]iei Facebook” este relaxarea. Ace[ti tineri au crescut \n vremuri stabile [i prospere, f`r` s` cunoasc` lipsurile [i s`r`cia. Au crescut cu iluzia c` lumea le datoreaz` ceva, c`

trebuie s` le pun` la dispozi]ie totul, noteaz` The Economist . Tinerii din ziua de azi cunosc internetul ca pe propriul buzunar, dar, comenteaz` aceea[i publica]ie, sunt acuza]i c` nu citesc, c` nu [tiu c` comunice, c` sunt incapabili s` se integreze social, c` nu au ru[ine, dar nici onoare, c` sunt narcisi[ti [i indiferen]i la nevoile celorlal]i. Sunt puternic influen]a]i de mass-media [i de prieteni.

Profil genera]ia net (\n viziunea lui Don Tapscott) ■ Apreciaz` libertatea [i posibilitatea de a alege \n tot ceea ce fac ■ Personalizeaz` lucrurile ■ Cerceteaz` totul cu aten]ie ■ Cer integritate [i deschidere, inclusiv atunci când decid ce s` cumpere ori unde s` lucreze ■ Vor s` se distreze [i s` se joace atunci când lucreaz` ori când \nva]`, dar [i \n via]a social` ■ Sunt buni colaboratori ■ Vor ca totul s` se \ntâmple repede ■ A[teapt` mereu lucruri noi, inova]ii

Corup]ia, minciuna [i exploatarea sunt mesajele mediatice care i-au f`cut s` devin` sceptici la tot ce li se ofer`. Totu[i, „zburdalnicii” angaja]i ai genera]iei Y au fost domoli]i de criza financiar`. Dac` \nainte de criz` veneau la interviurile de angajare plini de \ncredere [i siguri pe ei, cu

Ianuarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Genera]ia net aerul c` le fac o favoare angajatorilor, acum atitudinea li s-a mai schimbat. Recesiunea economic` aduce cu ea [omajul, care a \nceput s`-i sperie [i pe tineri. |n ciuda tuturor aparen]elor descurajante \ns`, tân`ra genera]ie va juca un rol important \n timpul crizei, scrie The Economist . Principala calitate a tinerilor angaja]i este flexibilitatea; ei sunt capabili s` jongleze cu mai multe sarcini deodat`, dar

[i s` se mute oriunde, chiar [i \n alte ]`ri, lucru greu de realizat \n cazul unui angajat mai \n vârst`, cu familie. A[adar, companiile se bazeaz` tot pe tineri, pentru a ie[i cu bine din vremurile grele.

IQ HIPERMODERN Timp de doi ani, profesorul Don Tapscott 2 a intervievat \n cadrul unui studiu aproape 8.000 de tineri din 12 ]`ri, to]i n`scu]i \ntre 1978 [i 1994.

GENERA}IA GOOGLE ARE PROBLEME ÎN CEEA CE PRIVE{TE MODUL DE

Folosind informa]iile culese, profesorul canadian a zugr`vit un portret al acestei genera]ii, care este, \n opinia sa, conving`toare, optimist` [i plin` de via]`. „Fiind prima genera]ie global`, tinerii ace[tia sunt mai de[tep]i, mai iu]i [i mai toleran]i \n fa]a diversit`]ii decât predecesorii lor”. „Ace[ti tineri tot mai puternici \ncep s` transforme fiecare institu]ie a vie]ii moderne”, sus]ine Tapscott, care d` ca exemplu implicarea genera]iei net \n campania [i, implicit, \n victoria lui

SINTETIZARE A INFORMA}IILOR PRIMITE, IAR MOTIVUL AR PUTEA FI CHIAR GENERALIZAREA UTILIZ~RII INTERNETULUI.

SEMNELE TIMPULUI

Ianuarie, 2009

Barack Obama. „S-au organizat singuri, cu ajutorul internetului [i a telefoniei mobile [i au mutat campania pe YouTube”. Don Tapscott contrazice [i ipoteza conform c`reia tinerii din ziua de azi [i-au pierdut abilitatea de a gândi, din cauza jocurilor video, a paginilor de internet de tip Facebook ori a telefoanelor mobile folosite excesiv. Dimpotriv`, crede acesta, avem \n fa]` „cea mai inteligent` genera]ie de pân` acum”, aflat` \n opozi]ie cu a[anumita „genera]ie TV” – cea din care fac parte p`rin]ii lor, crescu]i \n fa]a televizorului.

Click, click, click Marea Britanie este o na]iune dependent` de internet, jum`tate din tinerii britanici proprietari de telefoane mobile navigând zilnic pe internet prin intermediul echipamentelor mobile, dup` cum arat` un studiu realizat de ICM Research pentru operatorul de telefonie Vodafone. Mai mult de 45% din utilizatorii de telefoane mobile acceseaz` zilnic domenii internet, din care aproximativ 62% \[i verific` e-mailul, iar aproape un sfert se \nscriu pe diverse site-uri de socializare de pe telefoanele personale.

Dac` cei din urm` au fost obi[nui]i s` primeasc`, pur [i simplu, informa]ia de la televizor, scrie Tapscott, membrii genera]iei net au la \ndemân` internetul, care este mult mai interactiv, stimuleaz` gândirea [i \mbun`t`]e[te activitatea creierului. Ipoteza canadianului este sus]inut` [i de studii ale psihologilor, care au demonstrat c` acele persoane care se joac` pe computer sunt capabile s` proceseze mai rapid informa]ii vizuale mai complexe.

CONECTARE F~R~ CONEXIUNE Genera]ia Google are probleme \n ceea ce prive[te modul de sintetizare a informa]iilor primite, iar motivul ar putea fi chiar generalizarea utiliz`rii internetului, potrivit unui studiu realizat la cererea British Library [i a Joint Information Systems Committee. Având acces la computer [i la internet \nc` din copil`rie, tinerii nu au reu[it s`-[i dezvolte foarte bine abilitatea de a procesa, analiza [i crea conexiuni \n ceea ce prive[te informa]ia pe care o au la dispozi]ie

prin intermediul internetului. Pe de alt` parte, generalizarea accesului la internet a dus la o sc`dere accentuat` a timpului necesar pentru evaluarea relevan]ei [i acuit`]ii informa]iei. O alt` problem` cu care se confrunt` tân`ra genera]ie este faptul c` nu abordeaz` o strategie eficient` de c`utare a informa]iei. Potrivit studiului, tinerii folosesc limbajul colocvial atunci când caut` anumite date prin intermediul unui motor de cautare, mai degrab` decât s` fac` apel la anumite cuvinte-cheie ce se pot dovedi mai eficiente. De asemenea, cercet`torii au descoperit c` nu exist` nicio dovad` care s` sus]in` teoria potrivit c`reia tân`ra genera]ie este mai ner`bd`toare s`-[i satisfac` nevoia de a ob]ine o anumit` informa]ie. Conecta]i 24 de ore/7 zile pe s`pt`mân`, ei recunosc c` se pot dispensa de televizor, dar nu [i de computer, respectiv de internet. Pentru aceast` genera]ie, internetul joac` rolul de tehnologie social`. Evadare, rela]ii, apreciere, integrare acestea sunt motiva]iile pentru a fi mereu online. |n plus,

Ianuarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Genera]ia net

internetul le d` iluzia controlului asupra lumii atunci c\nd joac` jocuri online sau când \[i fac prieteni \n lumea virtual`. Sunt fascina]i de posibilitatea de a-[i crea identitatea dorit` prin intermediul chat-ului sau al re]elelor sociale. Aceast` fluiditate a identit`]ii \i face s` se simt` puternici [i importan]i.

MOUSE-UL VA ROADE HÂRTIA? Suntem tenta]i s` credem c` \n curând internetul va lua locul bibliotecii. Paradoxal, tinerii americani cu vârsta de peste 18 ani sunt cei mai dedica]i utilizatori ai bibliotecilor publice, \n ciuda u[urin]ei cu care ar putea accesa o gam` larg` de

informa]ii prin intermediul internetului [i din confortul propriei locuin]e, dup` cum demonstreaz` un studiu condus de Pew Internet, American Life Project [i Universitatea din Illinois \n ianuarie 2008. |n general, cei care doresc s` afle detalii despre subiecte legate de educa]ie, alegerea unei [coli, modalit`]i de finan]are a studiilor [i ob]inerea unor specializ`ri sunt [i cei care apeleaz` \n mod frecvent la bibliotec`. Ei se duc la bibliotec` pentru consultarea c`r]ilor de referin]`, a ziarelor [i revistelor rare pe care acestea le pun la dispozi]ia cititorilor. Potrivit studiului, majoritatea reponden]ilor sunt convin[i c` bibliotecile ofer` cele mai sigure, complete [i verificate informa]ii.

Packaged Facts 3. Considera]i o for]` economic`, investitorii abili v`d \n ei o surs` de câ[tig. Iubitori ai luxului, ei vor deveni consumatori-mamut. Datorit` lor, va cre[te cererea de produse [i accesorii personalizate care s` defineasc` unicitatea stilului lor. De la sunete de telefon, la carduri, vacan]e [i pân` la re]ele sociale, totul se va personaliza. Griji precum colesterolul sau tensiunea sunt date la o parte de probleme mai presante precum un nou tatuaj

GENERA}IE DE LUX Banii, ca m`sur` a succesului, vor face ca adul]ii genera]iei Y s` ajung` la câ[tiguri de 3 trilioane de dolari pân` \n 2017, potrivit raportului

CU UN AVATAR {I UN STATUS POTRIVIT IE{I AZI LA COLINDAT ÎN LUMEA VIRTUAL~. {I, PU}IN CÂTE PU}IN, O PERSOAN~ VIRTUAL~ AJUNGE S~ TE ÎNLOCUIASC~. 28

SEMNELE TIMPULUI

Ianuarie, 2009

sau fotografiile de pe Facebook sau cum s` fii acceptat pe forumurile exclusiviste gen American Mensa (www.us.mensa.org). 54.000 de americani cu IQ de peste 98 discut` pe acest forum despre filosofie, religie, art` [i s`n`tate. Un altul, BeautifulPeople.net, nu are alte reguli de selec]ie decât frumuse]ea fizic`. Accesul se face \n baza voturilor acordate de membrii existen]i, dup` trei zile \n care aspectul ]i se evalueaz` cât mai drastic cu putin]`.

DAU G~INILE CU RUJ Carnetele de bal de când era bunica fat` s-au transformat \n liste de messenger. Liste interminabile cu oameni redu[i la simboluri. Cu un avatar [i un status potrivit ie[i azi la colindat \n lumea virtual`. {i, pu]in câte pu]in, o persoan` virtual` ajunge s` te \nlocuiasc`. A fi sau a nu fi conectat – iat` deviza genera]iei net! Ce se \ntâmpl` \n spa]iul virtual e doar problem` de imagina]ie. Vorba

unui elev care tasta vesel un mesaj de stare: „Dau g`inile cu ruj”! {i eu fac parte din genera]ia net, dar nu dau g`inile cu ruj pentru c` din când \n când am grij` s` m` deconectez. ST

1. „Managing the Facebookers”, The Economist , 30 dec 2008 2. Don Tapscott, autor al c`r]ilor „Growing Up Digital: The Rise Of The Net Generation” (1996) [i „Growing Up Digital: How The Net Generation Is Changing Your World” (2008). 3. „The Adults of Generation Y in the U.S.: Hitting the Demographic, Lifestyle and Marketing Mark”, http://www.packagedfacts.com

Ianuarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Economic

Economie mondial`,

caut salvatori! Goldman Sachs – una dintre reputatele companii financiare din lume – inaugura \n 2001 un termen nou – BRIC, acronim care denumea grupul celor patru ]`ri cu cea mai semnificativ` cre[tere economic` la nivel mondial din ultimii ani: Brazilia, Rusia, India, China. ATILLA PELI

SEMNELE TIMPULUI

Ianuarie, 2009

umele BRIC s-a consacrat odat` cu raportul anual publicat de Goldman Sachs \n 2003. De atunci, multe previziuni economice mai mult sau mai pu]in realiste s-au legat de acest acronim, \n special \n ultimul an, c창nd economia mondial` se afl` \n c`utarea unui colac de salvare. Numeroase scenarii, de la cele

mai optimiste p창n` la cele mai pesimiste, s-au lansat \n media av창nd \n centru BRIC, al c`rui protagonist principal pare s` fie China. Existau deja estim`ri f`cute \naintea declan[`rii crizei financiare, \n care se sugera c` peste 20 de ani economiile vestice vor produce sub 50% din PIB-ul mondial [i c` economiile BRIC vor domina lumea \n circa 40 de ani. |n acest sens, evaluarea f`cut` de Consiliul Na]ional de Informa]ii Ianuarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Economie mondial`, caut salvatori! al SUA (NIC), \n luna noiembrie a anului 2008, prezenta lista probabil` a celor mai mari economii ale lumii \n anul 2025: SUA, China, India, Japonia, Germania, Marea Britanie, Fran]a [i Rusia.

O SCURT~ TRECERE |N REVIST~ Brazilia, cea mai important` economie a Americii Latine, având o popula]ie de aproximativ 190 de milioane de locuitori, este una dintre candidatele la titlul de superputere economic` \n jurul anilor 2050, conform estim`rilor, chiar dac` \n prezent este ]ara care pare s` aib` cea mai lent` evolu]ie dintre cele patru. Poten]ialul energetic, dat de rezervele naturale semnificative, precum [i de o politic` deja cu tradi]ie \n domeniul energiei alternative (\n special etanol), face din Brazilia un juc`tor important pe scena economic` [i politic` a urm`torilor ani. Rusia pare s` fi trecut peste perioada economic` neagr` a anilor ’90 [i atac` din nou o pozi]ie de lider economic [i politic mondial. Vladimir Putin, omul cu mân` de fier, a aplicat o serie de reforme care au catapultat PIB-ul rusesc de la o cre[tere negativ` medie de 6,8% pe an \n perioada 1992-1998, la o cre[tere medie anual` de peste 6,5% \n perioada 2000-2007. Ascensiunea puternic` a Rusiei s-a bazat \n special pe cre[terea dramatic` a exportului de gaze naturale [i petrol. Astfel, \n ultimii opt ani, conform datelor publicate de Banca Central` a Rusiei, exporturile au crescut cu 400%, trimi]ând \n conturile Rusiei peste 350 de miliarde de dolari anual. Rusia are câteva atuuri care \i confer` pozi]ia forte de pe care negociaz` adesea: \ntinderea teritorial` (cea mai mare ]ar` din lume), cele mai importante rezerve de gaz natural la nivel mondial, importante rezerve de petrol [i arsenalul militar mo[tenit din perioada comunist`. La toate acestea se mai adaug` [i dependen]a Europei de gaze naturale ruse[ti, instrument de [antaj politic 32

SEMNELE TIMPULUI

Ianuarie, 2009

pe care Kremlinul nu uit` s`-l foloseasc` ori de câte ori crede c` este nevoie. India [i-a deschis larg grani]ele pentru investi]iile str`ine la \nceputul anilor ’90 [i a avut o ascensiune rapid` \n special \n sectorul serviciilor, care reprezint` mai mult de 50% din PIB-ul ]`rii. Cu toate c` aproape dou` treimi din popula]ia activ` de gen masculin lucreaz` \n agricultur`, contribu]ia acesteia la PIB este de numai 20%. Zgârie-nori Cu peste un miliard de \n Shanghai locuitori [i o deschidere din ce \n ce mai mare pentru capitalul str`in, India s-a transformat \ntr-un actor important pe harta economiei mondiale. „Vedeta” BRIC, China, este cea care antreneaz` cele mai multe estim`ri [i atrage cea mai mare aten]ie. China a reu[it s` pun` \n aplicare un concept care p`rea imposibil: o economie capitalist` \ntr-un mediu politic comunist. Cu un PIB total de peste 3.200 de miliarde de dolari \n 2007 [i o cre[tere economic` de circa 10% \n ultimii ani, economia Chinei ]inte[te „podiumul” mondial, ocupat \n prezent de SUA, Japonia [i Germania. Rezervele valutare ale Chinei au atins cote impresionante \n 2008, ajungând la aproximativ 1.500 de miliarde de dolari. Dup` Germania, China a ajuns ast`zi pe locul doi \n rândul celor mai mari exportatori ai lumii [i pe acela[i loc doi \n rândul celor mai mari consumatori de energie la nivel mondial (dup` Statele Unite).

ESTIM~RI SIMPLISTE Pe fondul crizei financiare declan[ate \n Statele Unite, tot mai mul]i anali[ti economici au \nceput s` fac` previziuni legate de evolu]ia BRIC [i \n special a Chinei. Astfel, ITEM Club, divizie a

companiei de consultan]` Ernst&Young, citat de cotidianul britanic The Times , estimeaz` c` economia chinez` va deveni cea mai mare din lume \n doar zece ani. Mai precaut, Institutul Canegie din Statele Unite sus]ine c` economia chinez` o va surclasa pe cea american` pân` \n 2035. Centre for Economics and Business Research din Marea Britanie sus]ine c` problemele economi-

ce din peisajul actual vor propulsa China pân` \n 2010 pe pozi]ia secund` \n cea ce prive[te PIBul, devansând Germania [i Japonia. Eroarea acestui tip de previzionare este presupozi]ia c` mediul economic actual \[i va conserva parametrii pentru urm`torii 10-20 de ani. Restul este chestiune de logic` elementar`: „Dac` trenul A (economia Chinei) merge rectiliniu [i uniform cu o vitez` de trei ori mai mare decât trenul B (economia Statelor Unite), care se deplaseaz` tot rectiliniu [i uniform, \n câ]i ani trenul A va ajunge din urm` trenul B?”. Din p`cate, chiar [i condi]iile economice globale trebuie s` ]in` cont de incertitudinea cuantic`... |ns`[i criza prin care trecem acum la Ianuarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Economie mondial`, caut salvatori! nivel global ne arat` c` economia mondial` nu urm`re[te un proces lent [i previzibil, ci, dimpotriv`, este modelat` de performan]e [i depresiuni economice ale c`ror consecin]e se pot estima numai cu marje de eroare considerabile. |n ultimele s`pt`mâni, tot mai mul]i speciali[ti au avansat ideea c` economia mondial` trece printr-o criz` care limiteaz` posibilitatea de a face estim`ri cu baze reale, iar cea mai prudent` atitudine este aceea de a observa mai mult [i a estima mai pu]in.

SITUA}IA DE PE TEREN |n timp ce unii prev`d un viitor str`lucit ]`rilor BRIC, „situa]ia de pe teren” se prezint` cu totul altfel. |n luna noiembrie 2008, un studiu prezentat de Seeking Alpha ar`ta c` ]`rile BRIC au fost lideri \n ultimul an \n ceea ce prive[te c`derile indicilor bursieri: Rusia a \nregistrat cea mai mare c`dere (-76%), urmat` de China (-67%), India (-56%) [i Brazilia (-52%). Datele furnizate de Biroul Vamal Chinez \nregistreaz` faptul c` exporturile au sc`zut cu 2,2% \n noiembrie 2008, prima dat` dup` [apte ani. Pe de alt` parte, doar \n regiunea Guangdong mii de afaceri d`duser` faliment \n ultimul an. Panorama ora[ului Sao Paulo, centrul financiar al Braziliei

SEMNELE TIMPULUI

Ianuarie, 2009

|n 2 decembrie 2008, The Wall Street Journal publica un articol referitor la magnitudinea disponibiliz`rilor \nregistrate \n zonele industrializate ale Chinei. Sute de mii de oamenii r`ma[i f`r` locuri de munc` decid s` se \ntoarc` \n mediul rural, de unde au plecat cu ani \n urm` recruta]i de companii \n c`utare de for]` de munc` ieftin`. Dac` punem la socoteal` faptul c` \n China sunt \n jur de 730 de milioane de {omajul \n China a atins cote \ngrijor`toare

Miting în India cauzat de [omajul \n cre[tere

reziden]i \n mediul rural pe o suprafa]` de teren \n doar dou` s`pt`mâni pierderi de peste 1,1 miliagricol similar` cu a Statelor Unite, unde doar arde de euro. 2% din popula]ie este implicat` \n agricultur`, Nici India [i nici Brazilia nu stau mai bine, efecajungem la o imagine mai realist` a situa]iei ac- tele crizei resim]indu-se puternic la nivelul cotatuale a Chinei, mai pu]in echivalent` cu preten- ]iilor monedelor na]ionale, a burselor, a pre]u]iile ei de a concura economia american`. lui materiilor prime [i, evident, \n cre[terea draPe de alt` parte, Rusia este \n corzi dup` ce matic` a [omajului, \n special \n ultimele luni. criza financiar` mondial` a afectat grav sistemul bancar si bursa din Moscova. La mijlocul anului GIGAN}I CU PICIOARE DE LUT Economiile BRIC, cu toate c` au un poten]ial trecut, singura speran]` venea din cre[terea exploziv` a pre]ului barilului de petrol, care ajunse- de dezvoltare uria[, sunt legate totu[i printr-un se \n preajma valorii de 150 de dolari. Declan[area cordon ombilical de economiile vestice. O mare evenimentelor de pe pie] ele financiare din septem- ÎN NOIEMBRIE 2008, UN STUDIU PREZENTAT brie 2008 se soldase cu o sc`dere semnificativ` a DE SEEKING ALPHA AR~TA C~ }~RILE BRIC cererii de petrol [i, auto- AU FOST LIDERI ÎN ULTIMUL AN ÎN CEEA CE mat, la pr`bu[irea pre]ului pân` \n jurul valorii de PRIVE{TE C~DERILE INDICILOR 40 de dolari pe baril. 2009 BURSIERI. a debutat cu escaladarea tensiunilor deja existente \ntre Rusia [i Ucraina, parte din produc]ia [i serviciile acestor ]`ri sunt gigantul energetic Gazprom sistând livr`rile de controlate de companii din vest, care au g`sit un gaze c`tre Europa odat` cu \nchiderea conducte- mediu de afaceri avantajos odat` cu deschiderea lor care traverseaz` teritoriul ucrainean. Este [tiut ]`rilor BRIC c`tre Occident. Cel mai important faptul c` Rusia nu ar putea rezista prea mult f`r` avantaj \l reprezint` cheltuielile salariale exbanii europenilor, mai ales dup` ce a \nregistrat trem de reduse, fapt ce a f`cut ca o mare parte a

Ianuarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Economie mondial`, caut salvatori! industriilor care nu aveau nevoie de for]` de munc` \nalt calificat` (textile, \nc`l]`minte, juc`rii, produse din mase plastice etc.) s` se orienteze c`tre linii de produc]ie noi din ]`rile emergente. De asemenea, industria serviciilor (turismul, call centers etc.) au \nflorit peste noapte. Datorit` pozi]ion`rii geografice [i climei, multe dintre aceste ]`ri au un poten]ial turistic extraordinar pe care companiile occidentale nu l-au neglijat, Orientul [i America Latin` devenind \n ultimul deceniu locurile cele mai râvnite pentru turi[tii occidentali. Economiile statelor BRIC se bazeaz` aproape exclusiv pe consumul generat de economiile vestice. Odat` cu sc`derea consumului pe pie]ele occidentale \n ultimele luni (fie c` vorbim de materii prime sau produse finite), economiile BRIC au \nceput s` simt` aerul rece al unei crize de propor]ii. {i dac` mai punem la socoteal` faptul c` toate economiile dezvoltate din lume au anun]at un an 2009 de recesiune (care implic` o sc`dere dramatic` a consumului), putem spune c` problema ]`rilor BRIC se afl` doar la \nceput de criz`. Modelul de business pe care au func]ionat economiile emergente a fost cel caracterizat de costuri mici, marje de profit mici [i volume mari. |n momentul \n care volumul vânz`rilor scade, costurile fixe influen]eaz` puternic pre]ul pe unitatea de produs, iar modelul de business aplicat cu atâta succes pân` acum devine ineficient [i falimentul poate ap`rea peste noapte. Acesta este motivul pentru care mii de afaceri s-au \nchis \n aceste ]`ri \n decursul câtorva luni. Ar putea fi China capabil`, de exemplu, s`-[i reinventeze modelul de business [i s` exporte produse ale c`ror avantaje s` fie altele decât pre]ul sc`zut? {i dac` poate, ar mai fi Occidentul interesat s` produc` orice \n China la pre]uri mai mari? Sau ar fi mai simplu [i mai eficient s`-[i mute unit`]ile de produc]ie undeva \n România sau Bulgaria sau \n oricare alt` ]ar` care poate

NU ESTE FOARTE RECONFORTANT GÂNDUL C~ ECONOMIA GLOBAL~ PARE S~ FIE ÎN MÂNA UNOR OAMENI CARE NU-I |N}ELEG |N TOTALITATE MECANISMELE. 36

SEMNELE TIMPULUI

Ianuarie, 2009

oferi costuri similare, dar un climat politic mai sigur ( fiind membre UE sau NATO)? Dac` ]inem cont de faptul c` motivul principal pentru care economiile BRIC se afl` \n plin` ascensiune este c` Occidentul a speculat oportunitatea de a produce mult [i ieftin, ar fi foarte probabil ca interesele Occidentului s` se schimbe [i ele, dac` ar fi altele [i condi]iile economice ini]iale ale celor patru state.

PROFE}I CU COSTUM {I CRAVAT~ Interesant este faptul c` de fiecare dat` când un eveniment nepl`cut major se \ntrevede la orizont, ies la ramp` [i profe]ii preocupa]i s`-i anestezieze pe cei cu tendin]e panicarde, asigurând c` evenimentul nu este chiar a[a de r`u cum pare. La fel s-a \ntâmplat [i la declan[area crizei economice din Statele Unite, la mijlocul anului 2007, [i care a cuprins \ntreaga lume \n mai pu]in de un an. Profe]i, cu cravat` [i costum de ast` dat` – fie c` vorbim de guvernan]i, economi[ti, ziari[ti sau oameni de afaceri, s-au \nghesuit s`-[i etaleze previziunile pe toate canalele media, asigurând lumea c` nu are de ce s` se \ngrijoreze: „Criza o s` treac` relativ repede [i nu o s` ne afecteze prea tare”. Cei capabili s` diagnosticheze realist fondul problemei, relativ pu]ini [i clasa]i drept pesimi[ti, negativi[ti, catastrofi[ti, nu s-au prea auzit \n vacarmul plin de optimism al majorit`]ii. |n decursul anului 2008, declara]iile s-au metamorfozat de la o lun` la alta, fiind reajustate de fiecare dat` \n urma contabiliz`rii efectelor tot mai vizibile ale unei crize de propor]ii. Abia dup` 15 luni de criz`, speciali[tii, cu bruma de credibilitate care le-a mai r`mas, au \nceput s` ridice din umeri [i s` admit` c` de fapt nu au nici cea mai vag` idee \ncotro se \ndreapt` tzunami-ul economic mondial. Nu este foarte reconfortant gândul c` economia global` pare s` fie \n mâna unor oameni care nu-i \n]eleg \n totalitate mecanismele. {i dac` ne mai gândim c` \n scen` sunt unii dintre cei mai buni speciali[ti, educa]i la cele mai prestigioase universit`]i [i firme ale lumii, [i c` nu avem al]ii mai buni cu care s`-i \nlocuim, senza]ia de insecuritate devine [i mai presant`. ST Ianuarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Tehnologie

Visul [oferilor devenit

Ma[ina care func]ioneaz`

Lumea a[teapt` cu mult interes ziua \n care pe ]eava de e[apament a automobilelor nu vor mai ie[i noxe, iar combustibilul va fi ieftin [i la discre]ie. Se pare c` acum exist` o solu]ie: ma[ina pe baz` de ap`, un automobil nepoluant [i ieftin, inventat de o companie japonez`. CRISTINA PELI

n iunie 2008, compania japonez` Genepax Co. Ltd. a dat publicit`]ii ultima sa inova]ie: ma[ina care func]ioneaz` pe baz` de ap`. Genepax sus]ine c` tehnologia folosit` \n noul s`u sistem de celule de combustie â&#x20AC;&#x17E;Water Energy Systemâ&#x20AC;? (WES) poate genera energie prin simpla introducere a apei \n rezervor. Mecanismul de generare a energiei este similar cu al celulelor de combustie pe baz` de hidrogen. Conform Genepax , inova]ia sistemului 38

SEMNELE TIMPULUI

lor const` \n folosirea unui ansamblu membran`-electrod, care este compus dintr-un material capabil s` sparg` molecula de ap` \n hidrogen [i oxigen printr-o reac]ie chimic`. Genepax nu a dat detalii, \ns` Hirasawa Kiyoshi, pre[edintele companiei, a declarat c` a adoptat [i \mbun`t`]it un sistem de producere a hidrogenului prin reac]ia unui hibrid metalic cu apa, \n sensul c` procesul cel nou are nevoie doar de ap` [i aer, nu [i de un reformer 1 de hidrogen,

Ianuarie, 2009

rezervor de hidrogen sau de catalizatori speciali. Prototipul Genepax este construit de aproape un an, iar compania \nc` mai strĂ˘nge date cu privire la durata de via]` [i va \ncerca s` semneze un contract de produc]ie \n mas` a modelului cu o companie produc`toare de ma[ini din Japonia. Inven]ia Genepax este un exemplar de ultim` genera]ie. Totu[i, nu Genepax este inventatoarea automobilului pe baz` de ap`. Experimente [i \ncerc`ri de a construi un motor

realitate:

… cu ap`

care s` func]ioneze având drept combustibil apa sunt atestate [i brevetate \nc` de la \nceputul secolului al XIX-lea.

PRIMELE MOTOARE CU AP~ Isaac de Rivas, un inventator elve]ian, realizeaz` \n 1805 un motor cu ardere intern` care func]iona pe baz` de hidrogen extras din ap`. De fapt, la vremea aceea, apa fusese aleas` de Rivas ca variant` de combustibil nu doar pentru c`

era economic` [i eficient`, ci [i pentru c` nu era \nc` disponibil combustibilul fosil. Abia \ncepând cu anii 1870, benzina [i motorina au \nceput s` fie folosite la scar` larg`. La baza func]ion`rii motorului lui Rivas st`tea principiul dilat`rii gazelor, care for]a mi[carea pistoanelor motorului. Acest motor este unul dintre primele motoare cu ardere intern` [i str`mo[ul motoarelor automobilelor actuale. Motorul inventat de Rivas este modificat \n anul 1860 de

Ei L i Hi bil l Etienne Lenoir. Hippomobilul lui Lenoir avea un cilindru montat vertical [i era alimentat cu hidrogen provenit din electroliza apei; \n 1862, acest automobil a parcurs distan]a dintre Paris [i Joinville \n mai pu]in de trei ore. Cincisprezece ani mai târziu, \n 1877, un grup de inventatori francezi condu[i de Delamare [i Debouteville modific` motorul cu combustie intern`, f`cându-l s` func]ioneze exclusiv cu deriva]i de petrol. |ncepând de la Rivas, un mare num`r de inventatori au studiat, experimentat [i brevetat metode de extragere a energiei din cea mai abundent` resurs` de pe P`mânt: apa. Procesul chimic care a constituit obiectul studiului lor este hidroliza. Electroliza desemneaz` procesul de descompunere a apei \n elementele componente, oxigen [i hidrogen, cu ajutorul curentului electric. Astfel, \ntr-un vas cu ap` sunt introdu[i doi electrozi, unul cu sarcin` negativ`, catodul, cel`lalt cu sarcin` pozitiv`, anodul. |n urma reac]iei, hidrogenul va migra spre catod, iar oxigenul spre anod, \n cantit`]i propor]ionale cu cantitatea de curent electric care traverseaz` circuitul, fapt stabilit [i enun]at de Faraday cu titlul de Prima Lege a Electrolizei. Oamenii de [tiin]` accept` datele lui

Ianuarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Visul [oferilor devenit realitate: Ma[ina care func]ioneaz`… cu ap` Faraday ca standard [i sunt \n general sceptici cu privire la posibilitatea extragerii eficiente a energiei prin procesul de electroliz` a apei. Majoritatea este adept` a Principiului Conserv`rii Energiei, care spune c` nu se poate extrage dintr-un sistem mai mult` energie decât a fost introdus`. Astfel, se consider` c` energia generat` de eliberarea gazelor prin electroliz` nu poate dep`[i energia necesar` pentru ca procesul electrolizei s` aib` loc. Totu[i, acest principiu nu spune c` noi nu putem scoate mai mult` energie dintr-un sistem decât am introdus noi \n sistem. Un exemplu sunt panourile solare. Ob]inem energie electric` prin intermediul acestor panouri solare f`r` s` punem razele soarelui pe panou [i doar cu cheltuiala de energie necesar` construirii panourilor. De asemenea, o nav` face \nconjurul p`mântului folosind energia

s` genereze de dou`sprezece ori mai mult` energie decât electrolizerul lui Faraday. Dispozitivul lui Boyce pare s` contrazic` principiul conserv`rii energiei, deoarece energia necesar` func]ion`rii aparatului este mai mic` decât energia extras` din degajarea gazelor. R`spunsul este simplu. Principiul de func]ionare al aparatului este similar cu cel valabil \n cazul panourilor solare. Energia extras` nu este generat` de ap` sau de curentul electric, ci este captat` din mediu. La fel cum o locomotiv` cu aburi, de[i este mi[cat` de presiunea aburilor \n pistoane, \[i extrage energia din arderea c`rbunilor, la fel [i acest dispozitiv genereaz` energie din eliberarea oxigenului [i hidrogenului, sursa fiind de fapt energia din mediu. Electrolizerul lui Boyce este adaptabil unui alternator

generarea oxihidrogenului (HHO-) prin electroliz`, iar al]ii prin generarea unor unde magnetice sau radio; unii au brevetat experimente [i EXPERIMENTE {I |NCERC~RI DE A CONSTRUI teorii ale magneculelor de oxihidrogen (grup de UN MOTOR CARE S~ FUNC}IONEZE AVÂND atomi lega]i prin leg`turi DREPT COMBUSTIBIL APA SUNT magneculare), al]ii s-au ATESTATE {I BREVETATE |NC~ DE LA limitat la \mbun`t`]irea motoarelor actuale cu |NCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA. ardere intern`. Ace[tia din urm` eolian` f`r` ca marinarul s` dintr-un automobil [i este au reu[it s` creeze seturi de sufle \n vele sau o moar` de ap` capabil s` furnizeze energie instruc]iuni [i kit-uri de modifimacin` grâu f`r` ca morarul s` motoarelor cu combustie inter- care a motoarelor care func]io\nvârt` roata. n` de capacitate mic`. neaz` pe baz` de combus|n aceast` ordine de idei, Lista inventatorilor [i inova- tibil fosil, s` le publice [i s` le inventatorul american Bob torilor \n domeniul gener`rii comercializeze. Acest tip de Boyce a creat un dispozitiv energiei electrice din ap`, produs se poate achizi]iona de electroliz` a apei („101 prin spargerea moleculei, este prin intermediul internetului, Plate electrolyzer”) capabil foarte lung`. Unii s-au axat pe cost` câteva sute de dolari, iar 40

SEMNELE TIMPULUI

Ianuarie, 2009

permanen]i au un coeficient de performan]` 2 supraunitar sau chiar egal cu infinitul, deoarece energia care este introdus` \n sistem este mai mic` sau egal` cu zero \n compara]ie cu energia rezultat`.

MOTORUL NEPOLUANT – IA-L DE UNDE NU-I!

produc`torii garanteaz` c`, dac` schema motorului este respectat` \ntocmai, consumul de combustibil fosil va sc`dea cu aproximativ 40%. Motorul devine astfel un hibrid care func]ioneaz` pe baz` de benzin`/motorin` [i ap`. Problema aplic`rii acestei metode este necesitatea de]inerii unor cuno[tin]e tehnice despre func]ionarea unui motor pentru a putea \n]elege [i aplica instruc]iunile respective. Motoarele pe baz` de ap`, panourile solare sau morile de vânt nu sunt singurele metode de a ob]ine energie, regenerabil` [i nepoluant`. Un alt mare câmp de cercetare este cel al magne]ilor permanen]i. Motoarele pe baz` de magne]i

Speciali[tii sus]in c` rezervele de petrol sunt suficiente doar pentru \nc` 20 de ani. |n acest context, este uimitor cum de tehnologia Genepax nu face obiectul informa]iilor de pe toate posturile de televiziune, cum de ziarele, radiourile [i agen]iile de pres` par s` nu ia \n considerare acest posibil r`spuns la criza ce amenin]` lumea ca [tire suficient de fierbinte. Exist`, de fapt, o multitudine de „ma[ini Genepax”, o multitudine de posibile r`spunsuri la nevoia de energie. Pe de alt` parte \ns`, exist` [i alte interese, care se opun promov`rii tehnologiei ce folose[te combustibil nepoluant [i regenerabil. Metodele pe care cei direct interesa]i le aplic` pentru ca tehnologia generatoare de energie din alt combustibil decât cel fosil s` nu ajung` s` fie comercializat` variaz` de la caz la caz. Cel mai adesea, inven]iile viabile [i patentate sunt cump`rate cu sume foarte mari. \n Statele Unite, diverse inova]ii sunt declarate „esen]iale pentru securitatea

na]ional`”. |n consecin]`, inventatorului \i este interzis s` comercializeze sau chiar s` vorbeasc` despre inven]ia sa, chiar dac` el a dezvoltat-o [i de]ine patentul. Nu pu]ine sunt cazurile \n care inventatorii acestor sisteme sunt amenin]a]i s`-[i vând` inven]iile, iar asupra mor]ii unora planeaz` semne de \ntrebare; un exemplu \l constituie inventatorul american Stanley Meyer, a c`rui moarte a survenit \n anul 1998, prin otr`vire. Inova]ia lui reprezenta un proces de electroliz` foarte eficient. Petrolul este la ora actual` singurul combustibil care poate fi folosit [i transformat \n energie de automobilele [i de majoritatea aparatelor consumatorilor. Tehnologiile alternative au o prezen]` pe pia]` minuscul` pân` la insignifian]`. Nu mai r`mâne decât \ntrebarea: cum se poate ca o tehnologie nepoluant`, inventat` acum 200 de ani, anterior motorului cu ardere intern`, s` fie \n continuare ignorat` sau poate chiar sabotat` de interesele statelor OPEC [i ale marilor produc`tori de automobile? Probabil c` atâta timp cât banii [i z`c`mintele de petrol pot alimenta r`zboaie, aceia[i bani pot \nchide [i por]ile inventatorilor de solu]ii alternative. ST 1. Un aparat care modific` structura molecular` a hidrocarburilor pentru a produce un combustibil mai eficient, „un reformer catalictic” 2. Coeficientul de performan]` este egal cu raportul dintre cantitatea de energie ob]inut` dintr-un sistem [i cantitatea de energie introdus` \n sistem, necesar` gener`rii energiei.

Ianuarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

S`n`tate

Interzicerea

second-hand

\ncepe s`

Fumatul \n spa]iile publice \nchise din Rom창nia este interzis \ncep창nd cu 1 ianuarie 2009. Excep]ie fac \nc`perile exclusiv destinate acestui scop. Acestea trebuie s` fie izolate, ventilate corespunz`tor [i s` nu se afle \n zone de acces sau de tranzit. CRISTINA S~NDULACHE 42

SEMNELE TIMPULUI

Ianuarie, 2009

fumului dea rezultate

e asemenea, \ncepând cu aceea[i dat`, este prohibit` comercializarea produselor din tutun \n incinta [i \n jurul spitalelor [i a unit`]ilor de \nv`]`mânt, cu excep]ia celor de \nv`]`mânt superior. |n plus, legea mai prevede inscrip]ionarea de avertismente pe toate produsele din tutun. Nu \n ultimul rând, distribuirea gratuit` a produselor din tutun tinerilor sub 18 ani sau sponsorizarea prin produsele din tutun a evenimentelor [i activit`]ilor destinate acestora sunt interzise.

Promulgarea acestei legi \n România face parte dintr-un proiect global antifumat. |n Europa, este aplicat \n aproape toate statele 1, \n SUA interdic]ia este \n vigoare \n doar 21 de state [i alte 350 de ora[e, iar \n Australia, cu excep]ia celei de nord, e aplicat` \n toate 1. Legea este votat` pân` \n acest moment \n Irlanda - prima ]ar` care a interzis fumatul \n locurile publice [i la locurile de munc`, \ncepând cu 31 martie 2004, inclusiv \n puburi [i restaurante – Italia, Spania, Portugalia, Marea Britanie, Islanda, Fran]a, Germania, Austria, Suedia, Norvegia, Finlanda, Belgia, Olanda, Danemarca, Cipru, Malta, Polonia, Ungaria, Albania, Armenia, Slovacia, Croa]ia, Slovenia, Bosnia [i Her]egovina, Muntenegru, Liechtenstein, Estonia, Lituania [i Letonia.

regiunile; legea e \n vigoare, de asemenea, [i \n anumite state din Asia [i Africa. Dup` cum era de a[teptat, legea a stârnit numeroase controverse, fiind deseori atacat`. S-a invocat, cum era de a[teptat, prejudicierea bugetului de stat, care ar avea de suferit de pe urma limit`rii spa]iilor \n care se poate fuma. Au reclamat pierderi economice majore [i cei care fac parte din industria tutunului (produc`tori, distribuitori, retaileri). S-a vorbit chiar [i despre \ngr`direa libert`]ii individuale, afirmându-se c` orice om are „dreptul de

Ianuarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Interzicerea fumului second-hand \ncepe s` dea rezultate

Prima lege antifumat Papa Urban VII a emis prima lege antifumat din istorie, \n 1590, când i-a amenin]at cu excomunicarea pe cei care „foloseau tutunul \n apropierea sau \n incinta bisericii, fie prin mestecare, fie prin fumarea lui cu ajutorul pipei, fie prin prizarea lui.”

Primul stat care a interzis fumatul Africa de Sud a fost primul stat din lume care a interzis fumatul \n toate zonele publice, \ncepând cu 1 octombrie 2000, inclusiv \n baruri [i restaurante, legea specificând c` fumatul e posibil \n acestea numai \n condi]iile cre`rii unor \nc`peri speciale, corespunz`tor ventilate.

a dispune de propria via]` [i s`n`tate” [i c` „e treaba fum`torilor dac` vor s` se sinucid`”. Mai mult chiar, a fost pus \n discu]ie [i dreptul la proprietate al celor care posed` afaceri \n acest domeniu (baruri, puburi, restaurante, cluburi etc.); dac` nu exist` temeiuri care s` limiteze dreptul la proprietate garantat prin constitu]ie, proprietarul ar trebui s` poat` stabili dac` pune la dispozi]ia clien]ilor s`i un spa]iu \n care fumatul este permis sau interzis.

„MI{C~RI DE REZISTEN}~” ANTIFUMAT |n Europa au ap`rut „mi[c`ri de rezisten]`” \mpotriva legii antifumat, considerat` un gest de „puritanism retrograd”, \n fruntea rebeliunii aflându-se Germania. Aici, grupuri precum „Smoking Rebels” (care a \nregistrat melodii rock \mpotriva „dictaturii” antifumat) sau Asocia]ia 44

SEMNELE TIMPULUI

Pan-European` a Fum`torilor (care lupt` pentru „ob]inerea unor condi]ii rezonabile pentru fum`tori \n toate ]`rile europene”) militeaz` puternic \mpotriva legilor antifumat. Un alt exemplu \l constituie Danemarca, unde s-a format chiar un partid politic special: Partidul Fum`torilor Danezi (Rygerpartiet 2), care lupt` „pentru diversitate [i nonconformism” [i se opune „discrimin`rii, h`r]uirii [i persecut`rii zilnice a fum`torilor”; partidul \[i propune „s` ajung` s` aib` reprezentan]i \n Parlament, astfel \ncât s` poat` combate legile antifumat”. {i \n România s-au \nregistrat, dup` cum era de a[teptat, proteste atât din partea fum`torilor, cât [i din partea produc`torilor [i distribuitorilor de tutun [i a proprietarilor food & beverage. Aceste proteste nu au r`mas f`r` ecou. Anul trecut, Ministerul 2. http://rygerpartiet.dk

Ianuarie, 2009

S`n`t`]ii Publice a cedat \n fa]a presiunilor reprezentan]ilor din industria tutunului, luând hot`rârea de a amâna promulgarea legii privind interzicerea fumatului \n locurile publice, stabilit` ini]ial pentru 1 iulie 2008, pân` la 1 ianuarie 2009.

FUMATUL – „CRIM~ F~R~ VICTIME”? Un alt argument adus \n discu]ie de fum`tori este c` obiceiul lor e pe nedrept numit „crim`”, \ntrucât nu produce victime. Totu[i, conform Societ`]ii Europene de Cardiologie, acest argument trebuie s` p`r`seasc`, f`r` drept de apel, arena dezbaterilor. Studiile realizate \n ultimii ani au \nsumat nenum`rate efecte

adverse ale fumatului: cancerul, 20-30% mai ridicat decât cei emfizemul pulmonar, bron[ita, care tr`iesc cu nefum`tori. De astmul, bolile cerebrovascu- asemenea, nefum`torii care lare, bolile cardiovasculare [i sunt expu[i la fumul de ]igar` cele cronice pulmonare. Ele la locul de munc` prezint` au demonstrat c` fumatul \l un risc de cancer pulmonar afecteaz` atât pe consum`rit cu 16-19%. |nse[i La mator, cât [i pe cei afla]i cercet`rile companiilor \n apropierea lui (exist` minute, mai din industria tutunului dovezi cople[itoare care moare un au scos la iveal` faptul demonstreaz` cre[terea c` substa]ele cancefum`tor. mortalit`]ii [i morbidirigene sunt prezente t`]ii celor care se expun la \ntr-o concentra]ie mai mare fumatul pasiv) 3. |n plus, s-a \n fumul second-hand decât mai eviden]iat c` nefum`torii \n cel prim, tras \n pl`mâni de care tr`iesc o via]` \ntreag` fum`tor. 4 Printre organiza]iile [tiincu parteneri fum`tori au un risc de cancer pulmonar cu ]ifice care confirm` efectele nocive ale fumului second3 Glantz S, Parmley W. „Even a little secondhand se num`r` Institutul hand smoke is dangerous”. JAMA 2001; Raupach T, Schafer K, Konstantinides S, Na]ional de Cancer din SUA,

Andreas S. “Secondhand smoke as an acute threat for the cardiovascular system: a change in paradigm” Eur Heart J 2006

4. http://en.wikipedia.org/wiki/Smoking_ban

Institutul Na]ional al S`n`t`]ii din SUA [i Organiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii. Fumatul, a[adar, nu mai poate fi abordat doar din perspectiva preferin]ei sau libertat`]ii personale. Reprezint`, f`r` dubiu, o amenin]are la adresa s`n`t`]ii tuturor celor expu[i la fumul de ]igar`. Interdic]iile legislative, al`turi de supra-taxarea ]ig`rilor, [i-au dovedit eficien]a pentru sc`dea fumatului, atât a celui activ, cât [i a celui pasiv.

CE REZULTATE AU DAT PÂN~ ACUM LEGILE ANTIFUMAT? Legea antifumat este \n vigoare de mai mul]i ani \n numeroase state din lume. |n acest timp s-au realizat mai multe studii, menite s` observe rezultatele concrete ale acestei m`suri restrictive. SUA - sc`derea ratei infarctelor Legea antifumat a condus la sc`derea cu peste 40% a ratei infarctelor \ntr-un ora[ din SUA, conform Reuters 5. Un raport publicat \n decembrie 2008 arat` c` efectele benefice 5. http://www.reuters.com/article/ healthNews/idUSTRE4BU4VX20090102

Ianuarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Interzicerea fumului second-hand \ncepe s` dea rezultate ale legii se simt deja \n ora[ul zon` care se ocup` de aceast` Health , Departamentul de Pueblo, din statul american afec]iune a fost de 40; pe par- S`n`tate al statului New York Colorado. La cinci ani dup` cursul perioadei cât legea a fost a identificat o sc`dere cu 8% a ce prim`ria le-a interzis \n vigoare, num`rul mediu era num`rului intern`rilor pentru fum`torilor s`-[i mai aprind` de 24. Cercet`torii au atribuit infarct \n 2004; studiul este ]igarile \n locurile publice, rata sc`derea efectelor benefice ale cu atât mai relevant cu cât a infarctelor a sc`zut serios. |n interzicerii fumatului. 7 analizat datele \nregistrate consecin]`, [i \ntr-o perioad` de primarul orazece ani, luând \n [ului New York calcul [i declinul a decis s`-i pronum`rului de tejeze pe nefuintern`ri pentru m`tori. infarct \nregisO sc`dere a trat \n urma pronum`rului de greselor \n pracintern`ri cu intica medical`. farct miocardic Num`rul mai mic a fost \nregisde pacien]i (cu trat` [i \n loca8 % - 3.813) s-a litatea Helena, tradus prin chelMontana, SUA, tuieli mai mici cu pe parcursul 56 milioane $ \n celor [ase luni sistemul medical \n care legea – \n 2004. 8 Italia care interzicea sc`derea ratei fumatul \n locuri infarcturilor publice [i la lo|n Italia, legea cul de munc` – a antifumat a infost activ`, \natrat \n vigoare \ninte de a fi elimicepând cu 10 nat` de autoriianuarie 2005. t`]i. 6 Studiul a Dr. Francesco fost publicat \n Barone-Adesi, British Medical cercet`torul-[ef Journal din 24 al Catedrei de aprilie 2004 [i Epidemiologie s-a bucurat de o Canceroas` de la intens` mediatiUniversitatea din zare. Cu patru ani Una dintre fotografiile campaniei engleze \mpotriva fumatului second-hand Torino, \mpreun` Un studiu similar a fost rea- cu o echip` de cercet`tori, a \nainte [i cu un an dup` eliminarea legii, num`rul mediu de lizat [i \n statul New York, dup` realizat un studiu \n vederea cazuri de infarct miocardic \n- introducerea legii antifumat, \n evalu`rii eficien]ei legii antiregistrat de singurul spital din iulie 2003. Conform studiului, fumat \n primele cinci luni de publicat \n 27 octombrie 2007 la promulgarea ei. Evaluarea 6. Sargent RP, Shepard RM, Glantz SA. „Re\n American Journal of Public s-a realizat prin cuantificarea duced incidence of admissions for acute myocardial infarction associated with public smoking ban: before and after study”

SEMNELE TIMPULUI

7. http://healthfulllife.umdnj.edu/archives/ smoke.htm

Ianuarie, 2009

8. http://www.health.state.ny.us/press/releases/2007/2007-09-27_shs_heart_attacks.htm

num`rului de intern`ri cu infarct miocardic dintr-o zon` cu o popula]ie de patru milioane de locuitori. 9 Cercet`torii au remarcat o reducere semnificativ` a acestui num`r - cu 11%. Barone-Adesi afirm` c` aceast` sc`dere se datoreaz` reducerii fumatului pasiv. Dovezi suplimentare sunt conferite atât de faptul c` rata infarctelor miocardice avusese un curs ascendent \ntre 2001 [i 2004 (deci sc`derea nu poate fi datorat`

trendului general) 10, cât [i de rezultatele anumitor rapoarte na]ionale – 8,9% declin \n vânzarea de ]ig`ri, 7,6% reducere a consumului de ]ig`ri, 90% sc`dere a concentra]iei nicotinei \n starea de vapori din baruri [i discoteci. Sco]ia – \mbun`t`]irea st`rii de s`n`tate a barmanilor |n Sco]ia, legea privitoare la interzicerea fumatului \n spa]ii \nchise a fost adoptat` \ncepând cu 26 martie 2006. Conform unui articol din

9. http://oxfordjournals.org/our_journals/eurheartj/press_releases/freepdf/ehl266.pdf

10. http://www.zoominfo.com/people/Barone-Adesi_Francesco_1113513045.aspx

Beneficiile unei legi antifumat ■ Protejarea fum`torilor [i a celor din apropierea lor de numeroase boli asociate cu fumatul ■ Reducerea costurilor medicale ■ Cre[terea productivit`]ii la locul de munc` ■ Reducerea riscurilor de incendiu \n zonele cu poten]ial explozibil ■ Grad sporit de cur`]enie \n locurile \n care se produc mâncare, produse farmaceutice, instrumente de precizie etc. ■ Reducerea costurilor energetice, prin sc`derea gradului necesar de ventila]ie ■ Un mediu \nconjur`tor mai s`n`tos ■ |mbun`t`]irea calit`]ii aerului din spa]iile \nchise

Ianuarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Interzicerea fumului second-hand \ncepe s` dea rezultate Journal of American Medical con[tientiz`m [i noi la nivel Association , \ntre februarie [i de politic` sanitar` c`, atunci iunie 2006, cercet`torii de la când protejezi fum`torul pasiv, Universitatea Dundee au rea- degrevezi spitalele de un num`r lizat un studiu \n Tayside, Sco]ia, \n urma c`ruia au descoperit \mbun`t`]iri semnificative \n privin]a st`rii de s`n`tate a celor care lucrau \n baruri. Studiul a fost realizat pe un e[antion de 105 angaja]i din baruri, nefum`tori, dintre care unii bolnavi de astm. Cercet`torii au descoperit o sc`dere considerabil` a num`rului celor cu probleme respiratorii (de la 79.2% la 53.2%), \n special \n rândul celor care sufereau de astm. Fran]a – sc`derea num`rului de vizite la medic Conform medicului Florin Mih`l]an, director-adjunct al Institutului Na]ional de Pneumologie Marius Nasta, \n Numai \ntr-o singur` zi, \n România se Fran]a, num`rul consum` persoanelor care au venit la medic s-a de milioane de ]ig`ri. diminuat cu 16% \n primele trei luni de la intrarea \n vigoare a legii (1 ian. 2008). Cu privire la numeroasele dovezi care au demonstrat eficacitatea, atât \n timp, cât [i imediat` a aprob`rii acestei legi \n diferite state, dr. Mih`l]an afirm`: „Din acest punct de vedere, trebuie s`

Cifre statistice ale Organiza]iei Mondiale a S`n`t`]ii avertizeaz` c` fumatul produce, la nivel mondial, mai multe decese decât accidentele de circula]ie, sinuciderile sau consumul de droguri.

SEMNELE TIMPULUI

Ianuarie, 2009

de pacien]i care se interneaz` \n regim acut pentru c` sunt fum`tori activi sau fum`tori pasivi.” ST

Revista Semnele Timpului te ascult`. O rubric` special` este destinat` coresponden]ei cu cititorii. A[tept`m aprecieri, critici sau eventuale sugestii la adresa: Str. Erou Iancu Nicolae, 38-38A, Voluntari, Ilfov sau pe www.semneletimpului.ro Men]iona]i pe plic â&#x20AC;&#x17E;Semnele Timpuluiâ&#x20AC;?

Interzicerea fumului second-hand \ncepe s` dea rezultate

Ianuarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

SEMNELE

timpului

CU TO}II TR~IM SUB ACELA{I CER, DAR NU AVEM TO}I ACELA{I ORIZONT. KONRAD ADENAUER