ST 32 (februarie 2009) by Revista Semnele Timpului

SEMNELE

timpului FEBRUARIE 2009

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

4 LEI

R`zboiul sfânt de pe autobuze ■ Political Correctness, Gaza \nsângerat` ■

E[ecul

imagina]iei o culp` care poate deveni colectiv`

Sumar VOLUMUL 20 NR. 131 SERIE NOU~ 02/2009

Colegiul de redac]ie D ORIN A ITEANU , M ARIUS A NDREI , D ANIEL A LBU , A NDRADA B ADEA , F LORIAN C ÂRNU , D IANA G AVAJUC , A DRIAN N EAGU , M ARIUS N ECULA , S TELIANA N ZIKOU , B ENIAMIN P ASCU , A TTILA P ELI , C RISTINA P ELI , A NCA P ORUMB , F LORIAN R ISTEA , C RISTINA S ~NDULACHE . Corectur` L UIZA G HICA Grafic` [i tehnoredactare C ~T ~LIN C IOLCA Secretar de redac]ie C RISTINA R U }~ - T EL : 021/269.03.38 ISSN 1453-7060 02/2009 Adresa redac]iei E DITURA V IA }~ {I S ~N ~TATE , S TR . L ABIRINT 116, S ECTOR 3, B UCURE {TI , T ELEFON : +402 (1) 323 4895, F AX : + 402 (1) 323 0040

EDITORIAL GÂNDIREA F~R~ ISTORIE 02 Un medicament prescris de obicei bolnavilor de inim` ar putea fi folosit [i la tratarea fobiilor, tulbur`rilor de anxietate [i la [tergerea amintirilor nepl`cute, potrivit unui studiu al cercet`torilor de la Universitatea din Amsterdam. DE CRISTIAN M~GUR~

{TIRI 03 Vestul tremur` \n fa]a neputin]ei estului DE CRISTINA S~NDULACHE

04 Barack Obama: Revitalizarea economiei americane va dura ani \ntregi, [i nu luni. DE LUIZA GHICA

05 Epilogul epocii de aur negru ieftin DE CRISTINA S~NDULACHE

05 Evreii, acuza]i de o treime din europeni pentru criza economic` DE LUIZA GHICA

06 Singur`tatea – nociv` precum obezitatea sau fumatul DE CRISTINA S~NDULACHE

07 Ura de tip fascist contra românilor \n Italia DE CRISTINA S~NDULACHE

RELIGIE R~ZBOIUL SFÂNT DE PE AUTOBUZE 08 Un autobuz din Oradea, care afi[a versete din Apocalipsa dup` Ioan, atr`gea aten]ia c`l`torilor

exact cu un an \n urm`. DE DORIN RUS

POLITIC POLITICAL CORRECTNESS. GAZA |NSÂNGERAT~ 12 |n Fâ[ia Gaza, armele au t`cut. Fumul se ridic` [i descoper` \n Gaza City o priveli[te dezolant`. DE LUCIAN CRISTESCU

POLITIC E{ECUL IMAGINA}IEI

20 Convulsiile sistemului economic mondial pot pune \n pericol securitatea SUA [i a altor ]`ri, determinând o posibil` schimbare a strategiilor de ap`rare, pentru a face fa]` unei crize majore, \n care tulbur`rile sociale pot avea un efect cople[itor. DE FLORIAN RISTEA

TEHNOLOGIE CO{MARUL ENERGIEI GRATIS 28 Dezvoltarea tehnologiilor ieftine de producere a energiei alternative constituie, pentru omul modern, un vis provocator. DE DORIN AITEANU

ECONOMIC TO}I |N ACEEA{I BARC~ 38 Reuniunile Forumului Economic Mondial de la Davos, Elve]ia, au fost un simbol al capitalismului de succes. DE MARIUS ANDREI

ECONOMIC STIMULAREA „STIMULUS”ULUI {I BANII IEFTINI 44 Primele s`pt`mâni ale lui Barack Obama la Casa Alb` s-au concentrat pe promovarea [i aprobarea noului plan de stimulare a economiei. DE ATTILA PELI

Februarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Editorial

Gândirea

f`r` istorie A-]i goli [i a-]i cur`]a memoria nu este drumul propriu [i specific ignoran]ei? Montaigne

ensibilitatea parlamentarilor no[tri puri[ti ar fi \ncadrat aceast` [tire \n r=ndul celor cu tem` pozitiv`, slujind av=ntului orwellian de a echilibra \n audiovizualul rom=nesc ponderea [tirilor negative cu cele pozitive. Amintirile nepl`cute sunt, \n mod evident, o „afec]iune” de care suferindul trebuie s` se debaraseze chiar [i printr-un tratament medicamentos, a[a c` vestea nu poate dec=t s` ne bucure. Num`rul celor care sunt \mpov`ra]i de amintiri negative va fi tot mai mic at=t timp c=t vor dispune din trecutul lor doar de relieful monoton al fiec`rei zile, p`tat din c=nd \n c=nd de efuziuni rozalii [i cr=mpeie luminoase. Pentru memoria unui individ sau a colectivit`]ii umane \n ansamblu, anamneza – rememorarea tuturor experien]elor definitorii care au condus la sedimentarea profilului identitar – poate fi un exerci]iu profilactic dac` ]inem cont de riscul pe care \l semnala Nietzsche, [i anume c` \n urma[i tr`iesc nu doar \n]elepciunile str`mo[ilor, ci reizbucnesc [i toate nebuniile lor nevindecate. Dac` Nietzsche dreptate, atunci putem spune c` Un medicament prescris de obicei bolnavilor are proiectul la care lucreaz` oamenii de de inim` ar putea fi folosit [i la tratarea [tiin]` olandezi este, de fapt, g=ndirea f`r` istorie. Nu pare s` fie vorba de un fobiilor, tulbur`rilor de anxietate [i la leac \mpotriva amintirilor negative, ci [tergerea amintirilor nepl`cute, potrivit dimpotriv`, de o tehnic` de remodelare a identit`]ii prin eliminarea tuturor unui studiu al cercet`torilor de la fragmentelor care, \n trecutul nostru Universitatea din Amsterdam. recent, nu pot fi legate numai de accidentele nefericite care ne maculeaz` memoria, ci [i de la[it`]ile noastre, CRISTIAN M~GUR~ de groz`via op]iunilor politice sau de ravagiile ideologiilor extremiste ce au mutilat umanitatea secolului trecut. Cum ar ar`ta lumea de ast`zi dac` ar [terge cineva, ca de pe un disc prea plin, memoria victimelor comunismului [i ale nazismului, dac`, aici la noi, supravie]uitorii experimentului de la Pite[ti ar uita brusc totul, dac` Gherla, Jilava, Aiud ar evoca doar pu]in` geografie? Cum ar ar`ta istoria cre[tinismului dac`, \ntr-un elan optimist, am uita de Inchizi]ie, de r`zboaiele religioase, de intoleran]a fanatic` a unor figuri care pot trece ast`zi \n egal` m`sur` teologi str`luci]i, dar [i propov`duitorii celor mai \nalte piscuri ale obtuzit`]ii asumate ca norm` doctrinar`? Noi ca indivizi, dar [i societatea \n ansamblu suntem suma tuturor op]iunilor [i a evenimentelor care ne-au jalonat existen]a, fie ele traumatizante, fie dulci episoade la care ne re\ntoarcem cu pl`cere \n clipele de reverie. Mai mult, suntem suma tuturor proceselor de con[tiin]` prin care ne asum`m lec]iile trecutului [i, totodat`, suma tuturor renun]`rilor la care suntem dispu[i dup` ce am g`sit puterea de a dezinfecta ce a fost dureros [i fals. Nu este vorba de z`bovirea contemplativ` [i resentimentar` pe mormanul suferin]elor din trecut, dar nici de cultivarea amneziei. Poate c` se vor folosi tratamente medicamentoase pentru [tergerea amintirilor nepl`cute, dar pentru „nebuniile nevindecate” e nevoie de memorie [i de luciditate. ST 2

SEMNELE TIMPULUI

Februarie, 2009

{TIRI ECONOMIC

B`ncile din Europa de Est au o datorie exorbitant`, \n urma contract`rii unor \mprumuturi de 1.700 miliarde $ pe termene relativ scurte. Ele trebuie s` ramburseze \n 2009 o sum` echivalent` cu o treime din PIB-ul regiunii.

CRISTINA S~NDULACHE

ceste \mprumuturi au fost oferite de b`nci din Austria, Belgia, Grecia, Italia [i Suedia, a c`ror stabilitate depinde acum de capacitatea est-europenilor de a-[i pl`ti aceste datorii. „B`ncile vest-europene sunt \n mare pericol dac` debitorii est-europeni devin

insolvabili.” Dup` acest avertisment, lansat \n 13 februarie de presa austriac`, a ap`rut [i un raport al agen]iei de rating Moody’s, care a accentuat temerile occidentalilor, estim=nd c` recesiunea din ]`rile emergente ale Europei va fi mai sever` dec=t oriunde altundeva \n lume.

RUSIA – CEA MAI VULNERABIL~ ECONOMIE EMERGENT~ Criza din est a fost resim]it` cel mai acut de Rusia, realitate reflectat` de sc`derea cu 7,1% din continuare \n pagina 4

Februarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

{TIRI continuare din pagina 3

valoarea indicelui bursier RTS din ultima perioad`. Rusia este, la momentul actual, cea mai vulnerabil` dintre economiile emergente, pentru c` nu are cum s` achite pierderile de 500 de miliarde $ ale oligarhilor, \n contextul \n care pre]ul barilului s-a pr`bu[it la 33 $, consider` Stephen Jen, expert \n probleme valutare de la Morgan Stanley, citat de The Telegraph. Bugetul Rusiei pentru 2009 conta pe v=nzarea petrolului din Urali cu 95 $/baril, motiv pentru care pre]ul de acum o destabilizeaz` puternic, cu at=t mai mult cu c=t Rusia e nevoit` s` piard` valut` pentru p`strarea stabilit`]ii rublei, pe fondul unei rezerve valutare diminuate cu 36% din august 2008.

TOATE VALUTELE EST-EUROPENE SCAD Toate monedele est-europene sunt \n c`dere, afect=nd profund nu numai stabilitatea intern`, ci [i pe cea a b`ncilor creditoare din vestul Europei. Datoriile b`ncilor din estul Europei trebuie returnate institu]iilor bancare (\n bun` parte, b`ncilor-mam`) din Austria, Belgia, Grecia, Italia [i Suedia. Est-europenii au de pl`tit o datorie egal` cu o treime din PIB-ul regiunii, dar se afl` \n imposibilitatea de a g`si vreo surs` de refinan]are, pe fondul crizei financiare mondiale. ST

SEMNELE TIMPULUI

ECONOMIC Economia american` \[i va reveni pe parcursul unor ani \ntregi, [i nu \n doar câteva luni, a declarat pre[edintele SUA, Barack Obama. BARACK OBAMA:

Revitalizarea economiei americane va dura ani \ntregi, [i nu luni LUIZA GHICA

ot Obama a avertizat c` Statele Unite au „o [ans` unic` \ntr-o genera]ie s` ac]ioneze \ndr`zne] [i s` foloseasc` aceast` criz` ca pe o [ans` pentru a transforma [i preg`ti economia american` pentru secolul XXI”. Anun]ul survine dup` aprobarea planului de revitalizare a economiei americane (cea mai mare din lume), \n valoare de 787 de miliarde de dolari, care a reprezentat primul succes important al administra]iei conduse de Barack Obama. Este vorba despre cel mai mare program de investi]ii publice care a fost aprobat p=n` \n acest moment \n Statele Unite ale Americii [i vizeaz` m`suri care s` conduc` la reducerea taxelor (38% din totalul pachetului), sus]inerea guvernelor locale (38%)

Februarie, 2009

[i cheltuieli publice efectuate de guvernul central (24%). Pre[edintele SUA a precizat c` acest plan „reprezint` doar \nceputul a ceea ce trebuie s` facem pentru a inversa trendul actual al economiei”. {i asta pentru c` deja se are \n vedere o agend` legislativ` pentru urm`toarele 12 luni, \n care ar exista un plan detaliat ce vizeaz` persoanele care au credite ipotecare, dar [i unul de reglementare al pie]elor financiare. Nu vor fi ocolite de c`tre pre[edintele SUA nici o reform` a sistemului de s`n`tate, nici un plan de investi]ii major \n industriile verzi. Planul de salvare a b`ncilor (criticat din cauza lipsei de substan]`) va fi prezentat \n detaliu de secretarul Trezoreriei americane. ST

ECONOMIC

Epilogul epocii de aur negru ieftin Era petrolului ieftin se apropie de sfâr[it, conform anali[tilor pentru segmentul petrolier ai grupului bancar austriac Erste. CRISTINA S~NDULACHE

ce[tia preconizeaz` o cre[tere a pre]ului petrolului de la 37$, c=t este \n prezent, p=n` la 55$/ baril \n 2009 [i la 200$/baril \n termen de 3-5 ani. Raportul precizeaz`, de asemenea, c` pre]ul sc`zut din prezent al petrolului nu constituie, practic, un avantaj; \n realitate, cu c=t pre]ul petrolului va r`m=ne \n jurul valorii de 40$ sau mai pu]in, oferta va continua s` scad`, \ntruc=t programele de investi]ii

[i explorare vor fi am=nate din cauza pre]ului neatractiv. |ngrijor`tor este faptul c`, \n prezent, investi]iile \n acest domeniu nu reprezint` nici m`car 20% din volumul care ar fi necesar pentru a stimula produc]ia, de la 86 de milioane de barili \n prezent la 125 milioane de barili \n 2030. Erste Group prognozeaz` o sc`dere a cererii de petrol cu aproximativ 1% \n 2009 [i 2010. Se preconizeaz` o diminuare a ofertei \n afara OPEC

cu aproape 0,6% din cauza sc`derii produc]iei \n Rusia, Mexic [i Marea Nordului. |n plus, OPEC va reduce volumele de extrac]ie cu cel pu]in \nc` 2 p=n` la 3 milioane de barili/zi. „Era petrolului ieftin se apropie f`r` nicio \ndoial` de sf=r[it, pe m`sur` ce rezervele acumulate cu u[urin]` [i f`r` costuri mari se golesc treptat”, a declarat, \n cadrul unei conferin]e de pres`, Ronald Stöferle, analist la Erste Group. ST

SOCIAL

Evreii, acuza]i de o treime din europeni pentru criza economic` mondial` Liga Anti Defaimare (ADL) a f`cut public un studiu (Attitudes Toward Jews in Seven European Countries) realizat \ntre 1 decembrie 2008 [i 13 ianuarie 2009, conform c`ruia aproape o treime din europeni (31%) \i acuz` pe evreii din industria financiar` pentru actuala criz` economic`. LUIZA GHICA

n acela[i sondaj se mai arat` c` un num`r [i mai mare de cet`]eni din Europa cred c` evreii „au prea mult` influen]` financiar`” \n lume. Directorul ADL din America, Abraham H. Foxman, a declarat c` sondajul confirm` un fapt clar: antisemitismul r`m=ne „viu [i statornic continuare \n pagina 6

Februarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

{TIRI SOCIAL continuare din pagina 5

\n min]ile multor europeni. |n mod evident, vechile stereotipuri antisemite dispar greu”. Din p`cate, rezultatele studiului sunt \ngrijor`toare \n special pe fondul crizei financiare mondiale, dar [i al atacurilor violente \mpotriva evreilor, ce au urmat opera]iunilor Israelului \n F=[ia Gaza. Evreii sunt mult mai loiali Israelului dec=t ]`rii lor cred aproape jum`tate din reponden]i. 64% din spanioli sunt \ns` convin[i de acest lucru, la fel ca majoritatea nem]ilor [i a polonezilor. Doar 40% din intervieva]i consider` c` „evreii au prea mult` putere \n lumea mondial` a afacerilor”. Ungurii cred acest lucru \n propor]ie de 67%. 41% din europenii care au r`spuns

\ntreb`rilor consider` c` „evreii au prea mult` putere pe pie]ele financiare interna]ionale”. Iar 44% spun c` „este probabil adev`rat” c` evreii discut` \nc` prea mult despre Holocaust. |n acela[i timp, 23% din reponden]i \i acuz` \n continuare pe evrei pentru moartea lui Iisus. Acela[i procent declar` c` opinia lor fa]`

de evrei este influen]at` de ac]iunile Israelului. 38% din reponden]i cred c` violen]a \mpotriva evreilor este rezultatul unui sentiment antievreiesc, iar 24% admit c` este consecin]a sentimentului anti-Israel. 57% din locuitorii b`tr=nului continent afirm` c` guvernul lor ia suficiente m`suri pentru a asigura securitatea cet`]enilor evrei. Comparativ cu studiile ADL din 2007, ancheta din acest an scoate \n eviden]` faptul c` atitudinea antisemit` este aceea[i \n [ase dintre cele [apte state care au participat la sondaj (Austria, Fran]a, Germania, Ungaria, Polonia [i Spania). De remarcat c` numai Marea Britanie a \nregistrat un declin al antisemitismului. ST

SOCIAL

Singur`tatea – nociv` precum obezitatea sau fumatul Un studiu recent, realizat la Universitatea din Chicago, trage un important semnal de alarm` \n privin]a efectelor nocive ale singur`t`]ii asupra corpului uman. CRISTINA S~NDULACHE

ercet`torii au descoperit c` lipsa de comunicare cu cei din jurul nostru nu numai c` ne face neferici]i, dar poate provoca boli ale inimii, ridic` nivelul de stres [i, de asemenea, m`re[te [ansele de a dezvolta boala Alzheimer. Cercet`torii americani implica]i \n studiu aseam`n` efectele negative ale singur`t`]ii cu obezitatea sau cu fumatul. Ei sus]in c` sentimentul de respingere a 6

SEMNELE TIMPULUI

socializ`rii duce la cre[terea tensiunii arteriale. Hipertensiunea, la r=ndul ei, reprezint` un factor de risc pentru accidentul vascular cerebral, precum [i pentru bolile de inim` sau de rinichi. De asemenea, singur`tatea afecteaz` capacitatea de concentrare [i capacit`]ile cognitive ale indivizilor, expun=ndu-i la un risc crescut de a se \mboln`vi de Alzheimer. |n plus, singur`tatea conduce la

Februarie, 2009

cre[terea nivelului hormonului de stres, care afecteaz` \ntregul sistem imunitar [i provoac` st`ri de depresie. Persoanele care tr`iesc \n singur`tate au un somn agitat, acestea devenind treptat insomniace. |n schimb, pofta de m=ncare nu scade, ci, din p`cate, cre[te; conform studiului, m=nc`rurile preferate de persoanele izolate sunt cele de tip fast-food [i, bine\n]eles, dulciurile. ST

SOCIAL

Ura de tip fascist contra românilor din Italia Ura italienilor contra românilor a explodat atât pe str`zi, cât [i pe internet. CRISTINA S~NDULACHE

um`rul agresiunilor fizice [i verbale contra rom=nilor a atins cote alarmante. |n acela[i timp, pe platforma de socializare Facebook sunt lansate invita]ii la lin[are [i la Holocaust \mpotriva rom=nilor. |ndemnurile la r`zbunare [i moarte se \nmul]esc pe zi ce trece. Pe str`zile ora[elor italiene, agresiunile contra rom=nilor sunt tot mai dese. La sf=r[itul lunii ianuarie, imediat dup` prinderea a patru rom=ni care atacaser` un cuplu din Guidonia [i violaser` femeia pentru c` „b`user` [i voiau s` se distreze” (conform declara]iei unuia dintre ei), s-au declan[at o serie de violen]e \mpotriva mai multor rom=ni, care nu aveau nicio leg`tur` cu incidentul. |n 27 ianuarie, seara, o sticl` incendiar` a fost aruncat` \ntr-un bar frecventat de obicei de rom=ni. Dou` zile mai t=rziu, \n 29 ianuarie, o m`cel`rie din Guidonia, apar]in=nd unui rom=n, a fost atacat` cu o bomb` artizanal`, fiind aruncate \n aer geamul magazinului [i vitrinele frigorifice. |n

16 februarie, patru rom=ni au fost b`tu]i cu b=te de lemn de 10-15 persoane cu fe]ele acoperite \ntr-un bar din apropierea parcului unde doi rromi violaser` cu o zi \nainte o fat` de 14 ani „ca s`-l umileasc` pe prietenul ei”. La 1 februarie, un bar din Guidonia, apar]in=nd unei familii de rom=ni, a fost atacat cu un dispozitiv artizanal, asem`n`tor celui care distrusese m`cel`ria avariat` \n urm` cu c=teva zile.

|n 17 februarie, mai multe bar`ci locuite de rom=ni au fost atacate cu cocktailuri Molotov, tot ca urmare a incidentului legat de violarea fetei de 14 ani. Mi[carea neofascist` Forza Nuova a organizat numeroase mitinguri antirom=ne[ti, cer=nd expulzarea imediat` a imigran]ilor ilegali [i a celor care au comis delicte fie \n Italia, fie \n ]ara de origine. Unele dintre agresiunile \mpotriva rom=nilor au avut loc dup` \ncheierea acestui tip de

demonstra]ii. Furia rasist` a italienilor a invadat [i internetul. Conform unei organiza]ii pentru ap`rarea drepturilor omului, pe cunoscuta platform` interna]ional` de socializare Facebook au fost postate p=n` \n prezent nu mai pu]in de 176.000 de incit`ri cu tent` rasial`. |n ultimele zile, zeci de grupuri antirom=ne[ti discut` despre cele mai bune metode de „a-i face pe rom=ni s` pl`teasc` pentru violuri“. |ntr-unul dintre aceste grupuri, numit „rum-rom“, s-au \nscris cel pu]in 2.900 de persoane, dintre care 200 \n decurs de numai c=teva ore. Un altul, numit „Rom=nii violeaz`. Da]i-i pe m=na noastr` pe nenoroci]i“, num`r` deja 3.490 de utilizatori \nregistra]i. La r=ndul lor, membrii grupului „Cei care \i ur`sc pe rom=ni“ cer „un Holocaust \mpotriva rom=nilor“ ori comenteaz` sloganuri de genul „Rom=nia = Hiroshima“. Cotidianul La Stampa a publicat o incitare extrem de dur`, postat` tot pe Facebook Italia: „S`-i ardem pe ]igani \n sobe!“, \n cadrul unui grup care num`r` peste peste 12.450 de persoane. „Aprinde [i tu un b`] de chibrit pentru a da foc unei tabere de rromi“ sau „S` eliber`m Brescia de ]igani“, se mai poate citi \n grupurile de „socializare“ ale italienilor. ST

Februarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Religie

eac]iile rom=nului cre[tin au \nt=rziat s` apar`. Nu s-a iscat nicio d zb de bat ae dezbatere, n-au fost aruncate argumente din nicio tab`r` – credincio[i sau agnostici - , n-a fost invocat niciun fel de violare a drepturilor omului. Pentru cei 97% de cre[tini declara]i ai Rom=niei, gestul a trecut drept o simpl` excentricitate a unui necunoscut de pe malurile Cri[ului [i nimic mai mult. La opt luni de la ciud`]enia or`dean`, britanicii aveau s` repete ofensiva \mpotriva ateilor din Londra, folosindu-se de acela[i mijloc public de transport: autobuzele Regatului, un puternic simbol cultural britanic. Grupul „Jesus said“ a ales s` promoveze credin]a prin mesaje coercitive, cu trimiteri la site-uri \n care ateii erau amenin]a]i c` vor arde \n fl`c`rile iadului [i c`-[i vor petrece ve[nicia \n chinuri f`r` sf=r[it. Asocia]ia Umanist` Britanic` a ripostat cu o anti-campanie.

„PROBABIL...?” Potrivit ziarului The Guardian, campania de promovare a ateismului pe autobuzele londoneze, lansat` \n 21 octombrie 2008, avea ca slogan mesajul „Dumnezeu probabil c` nu exist`. Acum nu-]i mai

R`zboiul sfânt 8

SEMNELE TIMPULUI

Februarie, 2009

face griji [i bucur`-te de via]`”1. preferat un slogan f`r` echivoc: la libera exprimare. Al]ii vor Alegerea cuv=ntului „probabil” „Dumnezeu \n mod cert nu vedea \n slogan o declaranu a fost \nt=mpl`toare. |n pri- exist`.” ]ie de r`zboi. Po]i s` fii precaut mul r=nd, se c`utau ob]inerea |nainte de a lansa campania [i s` scrii „Dumnezeu probabil dreptului la publicitate [i, \n \n Anglia, ateii britanici [tiau c` nu exist`”, dar mesajul va acela[i timp, l`rgirea grupului c` ac]iunea e o arm` cu dou` ajunge instantaneu la oameni finan]atorilor, prin atragerea t`i[uri: unii o vor considera \n cel pu]in trei feluri, acel simpatiei celor care au amuzant` [i \n spiritul dreptului „probabil” suger=nd fie absen]a dubii legate oric`rei autorit`]i diUn autobuz din Oradea, care afi[a vine, fie incertitudide istoria, menirea [i soarta noastr` pe ateistului ( cine versete din Apocalipsa dup` Ioan, nea P`m=nt, sau, \n al poate fi sigur c` nu atr`gea aten]ia c`l`torilor exact cu exist`?), fie o declaradoilea r=nd, acordul cu o etichet` un an \n urm`. Gestul unui anonim ]ie de r`zboi, care va agnostic` sau scepautomat reor`dean care a ales aceast` form` declan[a tic`. Potrivit ini]iaac]ia de ap`rare: ba torilor proiectului, de m`rturisire a credin]ei n-a f`cut exist`! demersul avea ca |n acest context senza]ie dincolo de câteva articole febril, scop s` aduc` \n gestul unui din presa local`. spa]iul public un [ofer cre[tin londiscurs iconoclast, donez care a refuzat DORIN RUS care s` conteste s` conduc` un ideea damn`rii ve[nice. „Campania de slogane alternative care va rula pe autobuzele londoneze va face oamenii s` g=ndeasc` – iar g=ndirea este motiv de ostracizare \n religie”–, spunea Richard Dawkins, teoretician evolu]ionist [i activist al populariz`rii [tiin]ei. „Religia s-a obi[nuit s` aib` drum liber – reduceri de taxe, respect nemeritat [i dreptul de a sp`la creierul copiilor,” a declarat indignat Dawkins, preciz=nd c` el, unul, ar fi 1 |n original, „There’s probably no God. Now stop worrying and enjoy your life.”

de pe autobuze Februarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

R`zboiul sfânt de pe autobuze

autobuz cu mesaje ateiste a f`cut \nconjorul lumii. „M` preg`team s` urc \n autobuz, dar mi-a s`rit \n ochi un cuv=nt, iar c=nd am citit tot mesajul am fost [ocat”, declara Ron Heather, [oferul cu pricina. „Am sim]it c` nu pot conduce acel autobuz. Le-am spus [efilor mei, iar c=nd mi-au spus c` nu au alt autobuz, am plecat acas`.” Directorul companiei de transport s-a scuzat: „|l \n]elegem pe domnul Hather [i \i respect`m credin]a, astfel \nc=t vom face tot posibilul ca pe viitor s` \i fie repartizate ma[ini pe care nu sunt \nscrisuri publicitare anti-cre[tine”.

MIC BANG |n timp ce ateii britanici s`rb`toreau ofensiva pe ro]i, ateii australieni erau bloca]i \n ini]iativa de a lansa o campanie similar`. Cea mai mare companie de publicitate outdoor din Australia, APN Outdoor, a respins propunerea Funda10

SEMNELE TIMPULUI

]iei Ateiste Australiene, \n valoare de 16.000 de dolari, scria Sydney Morning Herald, \n ciuda faptului c` sloganele lor sunau mult mai mucalit: „Dormi]i duminicile diminea]a!” [i „S`rb`tori]i ra]iunea!”. APN Outdoor a refuzat s` precizeze dac` printre clien]ii companiei se afl` organiza]ii religioase, \ns` unele autobuze din ora[ul Adelaide au [i fost \mpodobite cu mesaje religioase de genul Ioan 3:16. Din Marea Britanie, strategia de lupt` prin intermediul publicit`]ii pe autobuze a trecut oceanul. O lun` mai t=rziu, Asocia]ia Umanist` American` lipea deja afi[e cu mesajul: „De ce s` crezi \ntr-o divinitate? Mai bine fii bun de dragul binelui”. 200 de autobuze din Washington D.C. purtau mesajele ap`rute ini]ial pe site-ul http://www.whybelieveinagod. org/ \nc` din 18 noiembrie, pentru ca \n 1 decembrie sloganele s` tapeteze [i interio-

Februarie, 2009

rul autobuzelor. Prin ini]iative particulare, reclame publicitare de mari dimensiuni au fost amplasate la intr`rile de pe autostr`zile din apropierea ora[elor New York, Philadelphia [i \n alte ora[e importante din Statele Unite. Moda atei[tilor britanici a prins \n Barcelona, unde organiza]ia omoloag`, Uniunea atei[tilor si liber-cuget`torilor din Spania, a colat prompt sloganul pe c=teva autobuze. Frontul de lupt` s-a \ntins c`tre Madrid, Valencia [i chiar mai departe. „Dac` ini]iativa st=rne[te z=mbete \n Marea Britanie, \n Spania a declan[at un adev`rat r`zboi”, scria cotidianul Le Monde. Previzibil [i picant. „Cre[tinii madrileni le-au r`spuns ateilor catalani prin propriile arme: pe autobuzele din capital` se poate citi: ’Dumnezeu exist`! Tr`ie[te via]a cu Domnul!’”. |n Italia, Uniunea Ateilor [i Agnosticilor Ra]ionali[ti a venit cu un slogan sui generis: „Vestea proast` este c` Dumnezeu nu exist`. Vestea bun` este c` n-avem nevoie de El”. Acesta trebuia s` fie promovat \n Genova, \ncep=nd cu 4 februarie. Ac]iunea a fost imediat condamnat` de arhiepiscopia romano-catolic` a Genovei. „Exist` unele metode care promoveaz` dialogul [i altele care alimenteaz` intoleran]a. Opozi]ia direct` \nseamn` \ntotdeauna intoleran]`”, s-a pronun]at p`rintele Gianfranco Calabrese. |n contra-partid`, grupul catolic Cre[tinii Reformi[ti a lansat propria sa

campanie, pun=nd peste 5.000 de afi[e \n Roma pe care era scris: „Dumnezeu exist` [i p=n` [i ateii [tiu asta.” P=n` la urm`, \ncercarea ateilor italieni s-a \mpotmolit at=t din cauza finan]`rii slabe, c=t [i prin refuzul companiei de publicitate, care a respins contractul pe motivul c` ar putea ofensa majoritatea credincio[ilor. Dup` unii, Biserica, prin presiunile exercitate, a fost cea care a condus la suspendarea campaniei.

|N SPATELE CORTINEI Carambolul ideologic de pe carosabil este, evident, doar v=rful aisbergului dintr-un conflict mai profund. La 150 de ani de la apari]ia teoriei lui Darwin, [i dup` potopul de dovezi [tiin]ifice aparent foarte conving`toare \n favoarea evolu]ionismului, cum se face

c` majoritatea oamenilor din lumea civilizat` m`rturisesc credin]` \n Dumnezeu [i nu acord` credit originii noastre evolu]ioniste? Datorit` c`rui mecanism, \n secolul al XXI-lea, credin]a – \n loc s` se fi stins – este \n ofensiv`? |ntr-un articol din revista german` Der Spiegel 2, autorul Markus Becker citeaz` un sondaj din 2005 – comandat de Comisia European` – care arat` c` 52% din cet`]enii UE cred \n Dumnezeu; al]i 25% cred \ntr-o putere vital` sau un spirit superior [i doar 18% se declar` necredincio[i. Un alt sondaj, Gallup, din SUA, constat` c` numai 14% din americani cred c` Homo sapiens este rezultatul evolu]iei. |n schimb, 44% cred c` omul a fost creat de Dumnezeu cu nu mai mult de 10.000 ani \n urm`... Cercet`torii par s` g`seasc`

un fir ce-ar putea conduce la o explica]ie plauzibil`: s-au g`sit indicii conform c`rora mintea omului este setat` s` cread` \ntr-o putere superioar`. Dar de ce ar fi creierul construit \n acest fel? Ateistul r`spunde: „Nu este dec=t un ecou al evolu]iei sale chinuite de milioane de ani”. Pentru omul care L-a cunoscut personal pe Dumnezeu, dispozitivul misterios care-l orienteaz` c`tre o rela]ie cu divinitatea este indiciul cel mai puternic, „descoperit \n el \nsu[i”3, al unei realit`]i metafizice. „G=ndirea religioas` este calea care opune cea mai mic` rezisten]` sistemului cunoa[terii”. Necredin]a \ns` este rezultatul \mpotrivirii deliberate la o dispozi]ie natural`4. Chiar [i acest lucru trebuie s` dea de g=ndit. ST

2. Der Spiegel, 21 ian. 2009, articolul „A gre[it oare Darwin?”

3. Epistola c`tre Romani, 1:19 4. Pascal Boyer, Religion Explained, 2001

Februarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Politic

Political Correctness |n F창[ia Gaza, armele au t`cut. Fumul se ridic` [i descoper` \n Gaza City o priveli[te dezolant`. Locuin]ele a 90.000 de palestinieni sunt \n ruine. Cei 1,3 milioane de locuitori \[i \ngroap` mor]ii: 1.300, dintre care circa 400 sunt femei [i copii. Al]i 5.000 sunt stigmatiza]i \n trupul lor pentru tot restul vie]ii cu semnele r`zboiului. Muzeul Holocaustului Palestinian, lansat \n martie 2008 pe site-ul www.islamonline.com, posteaz` fotografii cu istorii sf창[ietoare ale copiilor care nu mai sunt.

LUCIAN CRISTESCU

SEMNELE TIMPULUI

Februarie, 2009

`zboiul este \ns` doar v=rful aisbergului pentru soarta nenorocit` a poporului palestinian. |n anii ulteriori celei de-a doua Intifade (r`scoal`), condi]ia locuitorilor din Gaza a devenit tot mai precar`. Peste 80% tr`iau sub nivelul s`r`ciei. Palestine Monitor (22 ian. 2009) depl=nge faptul c` 10% din copii sunt marca]i pe via]` de malnutri]ie. Raportul Worldvision (dec. 2008) semnala urm`rile blocadei israeliene din Gaza: \ntr-un singur an, procentul copiilor retarda]i fizic a urcat la 27%, dublu fa]` de cel din 2007. Cine poart` r`spunderea pentru toate aceste nenorociri?

NEMILOSUL ISRAEL Fiecare imagine cu cl`diri distruse [i cu mame care-[i jelesc copiii pune o presiune cresc=nd` asupra lui Israel. Se justific` amploarea retalierii? A luat Israelul suficiente m`suri pentru protejarea celor nevinova]i? Mul]i [efi de state, \ntre care [i Nicolas Sarkozy, au criticat Israelul pentru replica mult prea dur`. Se pare c` superioritatea sa militar` a c`lcat \n picioare nu doar poporul din Gaza, ci [i legile conven]ionale ale r`zboiului. O treime din articolele ziarului New York Times din ianuarie 2009 se refer` la devastarea Gazei, la num`rul mor]ilor [i la

Gaza \ns창ngerat` Februarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

jalea general`. Secretarul general ONU, Ban Ki-moon, a cerut o investiga]ie complet`. Amnesty International acuz` Israelul de crime de r`zboi, iar comisarul european pentru dezvoltare [i ajutor umanitar, Louis Michel, sus]ine c` „Israel n-a respectat legile umanitare interna]ionale.” Acuza principal` adus` statului Israel este c` a reac]ionat \n mod „dispropor]ionat” la atacurile organiza]iei Hamas, ucig=nd sute de civili. Au fost bombardate un spital, c=teva [coli ale ONU [i chiar cartierul general al ONU din Gaza. S` nu fi fost oare suficient faptul c`, prin zeci de mii de flutura[i, popula]ia a fost anun]at` din timp s` evacueze zonele-]int`? |n timp ce oamenii \[i revin din [oc, se aud voci ale victimelor din F=[ie care-[i exprim` frustrarea. {i nu doar \mpotriva Israelului...

REGIZORUL HAMAS La trei zile dup` armisti]iu, \n 20 ianuarie, Hamas a organizat o parad` militar` pentru ce14

SEMNELE TIMPULUI

Februarie, 2009

lebrarea victoriei. C=teva sute de tineri cu steaguri verzi au m`r[`luit prin mijlocul Gazei. |n capul coloanei, o c`ru]` purta o bucat` de metal dintr-un presupus tanc evreiesc. Lumea \ns` n-a ie[it din case [i mai nimeni nu s-a gr`bit s` ova]ioneze „izb=nda”. Cei mai mul]i se tem s` spun` ce g=ndesc. Reporterii ziarului canadian The Star (26 ian. 2009) au sondat reac]iile localnicilor. Unii \nc` mai justificau atitudinea grup`rii Hamas. Dar al]ii \[i [opteau indignarea: „Unde a fost Hamas c=nd au venit evreii? Dup` ce-au a]=]at r`zboiul, ne-au l`sat pe noi s` pl`tim pre]ul!”. Revista Time (14 ian. 2009), cunoscut` pentru atitudinea critic` fa]` de politica statului Israel, a scris despre „militan]ii Hamas care-[i dezbr`cau uniformele [i se amestecau printre civili, ascunz=ndu-[i arme [i sisteme de comunica]ie \n case private [i moschei. A[a se poate explica num`rul dispropor]ionat al mor]ilor \nregistrat de cele dou` tabere, num`r ce inhib` \n fa]a opiniei publice occidentale orice justificare israelian`.

Political Correctness. Gaza \nsângerat` {i totu[i, ofi]eri ai armatei israeliene au desco- [coli [i spitale.” Faptul nu era o noutate, \ntruc=t perit c` peste o treime din locuin]ele ora[ului agen]ia Reuters (5 mai 2008) comunicase faptul erau mini-depozite de arme [i erau protejate de c` Awad al-Qiq, administratorul unei [coli ONU capcane minate. din Gaza, era unul dintre cei care asamblau raStrategia de lupt` a Hamas s-a dovedit ires- chete pentru Jihadul islamic! ponsabil`. Un articol din Newsweek (20 ian. Bombardarea cl`dirii Semilunei Ro[ii din cen2009, „Cine e r`spunz`tor de moartea civililor trul ora[ului a fost justificat` chiar de m`rturia din Gaza?”) confirm` c` zone reziden]iale au fost transfor- MILITAN}II HAMAS Î{I DEZBR~CAU mate \n ascunz`tori [i pozi]ii UNIFORMELE {I SE AMESTECAU de tragere. |n Jabaliya de est, un sector cu peste 50 PRINTRE CIVILI, ASCUNZÂNDU-{I ARME de locuin]e a fost evacuat [i {I SISTEME DE COMUNICA}IE ÎN ras de tancurile israeliene, ca s` scoat` la iveal` tune- CASE PRIVATE {I MOSCHEI. TIME luri [i ascunz`tori. |ntr-un bunc`r abandonat, unui civil palestinian: lupt`tori Hamas tr`geau para[uti[tii evrei au descoperit o hart` Hamas de jur \mprejurul spitalului. „Ce s` facem?”, se cu pozi]ionarea gherilelor tocmai \n zonele cele scuza un lider Hamas. „Nu putem lupta cu Isramai populate, chiar [i \ntr-o sta]ie de benzin`! elul \n c=mp deschis, ci numai \n zone urbane, cu La protestele interna]ionale pentru bombar- cl`diri [i str`zi...”1 Revista german` Der Spiegel (26 ian. 2009, darea [colii administrate de ONU, purt`torul de cuv=nt al armatei israeliene a adus probe video \n articolul „A comis Israel crime de r`zboi \n care dovedeau utilizarea [colii sau a spa]iului Gaza?”) suplimenteaz` num`rul dovezilor: s-a adiacent ca teren de lansare pentru rachetele tras chiar [i din turnul Al-{uruk, sediul multor ce loveau Israelul. Concluzia lui: „Responsabil televiziuni interna]ionale \n inima ora[ului. pentru victime nu e altul dec=t Hamas, atunci c=nd alege s`-[i amplaseze lansatoarele l=ng` 1. Newsweek, 20 ian. 2009, articolul citat.

Februarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

|ntr-o \nregistrare produs` de un corespondent al TV Al-Arabiya Arab se aude o detun`tur`, dup` care corespondentul comenteaz` cu voce tare: „O rachet` a fost lansat` chiar de la un etaj mai jos, sub studioul nostru.” E foarte posibil ca Israel s` fi \nc`lcat Conven]ia legilor umanitare interna]ionale de la Geneva. Dar conven]ia a fost stipulat` pentru r`zboiul clasic \ntre armate clar recognoscibile. R`zboiul din Gaza a fost \ns` asimetric: Israel \nfrunta un grup de terori[ti invizibili care foloseau popula]ia civil` drept scut uman – lucru inadmisibil dup` Conven]ia de la Geneva. |n acest caz, cum po]i limita ostilit`]ile strict la combatan]i? Este Israel obligat s` protejeze brut`ria unui bun cet`]ean din Gaza care \n timpul nop]ii \[i scoate bazooka dinapoia cuptorului [i ia parte la lupt`? „Dac` ar fi s` exclud categoric uciderea unui terorist atunci c=nd are \n bra]e un copil, nu a[ mai putea s` m` ap`r...”, spunea Asa Kascher, profesor de filosofie la Universitatea Tel Aviv.

FILOSOFIA MOR}II Un articol din The Guardian (30 ian. 2009), semnat de un cunoscut critic al lui Israel, Carlo Strenger, depl=ngea faptul c` istoria mi[c`rii palestiniene este p`tat` de decizii [i ac]iuni gre[ite2. „Departe de a fi doar victime, palestinienii 2. Strenger enumer` cinci erori fundamentale: (1) afilierea lor, \n 1920, la clanul Husseini (anti-semit) \n locul clanului Nusseibeh (pa[nic); (2) respingerea planului ONU de divizare a Palestinei, din 1947, ce-a condus la emigrarea a 750.000 de palestinieni \n tabere de refugia]i; (3) crearea Organiza]iei pentru Eliberarea Palestinei (1964) cu scopul de a anihila Israelul, \n loc de a c`uta un compromis; (4) respingerea planului de pace de la Camp David (2001) [i declan[area primei Intifade, ce-a condus la c`derea guvernului Barak [i instalarea lui {aron; [i (5) lansarea tirului continuu de rachete asupra Israelului, dup` ce evreii evacuaser` Fâ[ia Gaza (2005).

SEMNELE TIMPULUI

Februarie, 2009

au luat multe decizii gre[ite de-a lungul ultimului secol [i [i-au croit ei \n[i[i destinul, fiind co-responsabili pentru situa]ia prezent`.” Prin agresiunile lor „au for]at guvernul israelian s` ia m`suri extreme”. {i asta numai din cauza principiilor exprimate \n Statutul organiza]iei Hamas, redactat la un an de la \nfiin]are (1987), \n plin` Intifad`3. Iat` c=teva din ele: „Israel va mai exista p=n` c=nd islamul \l va anihila... Ziua Judec`]ii de Apoi nu poate veni \nainte ca musulmanii s`-i nimiceasc` pe evrei...” (art. 7). „Ini]iativele diplomatice [i solu]iile de pace sunt contra principiilor Mi[c`rii de rezisten]` islamic` Hamas.” (art. 13). „Datoria sf=nt` a fiec`rui palestinian este s` ridice stindardul Jihadului \mpotriva uzurpatorilor Palestinei, israeli]ii” (art. 15). „Jihadul este calea lui Allah, iar moartea este speran]a ei cea mai str`lucit`” (art. 8).4 3. J-F Legrain, “The voices of the Palestinian uprising 1987-1988”, 1991 4. Textul integral al Statutului Hamas se g`se[te pe site-ul www.globalsecurity.org/military/world/para/Hamas.htm

Ridicole ■ E incorect s` ceri o ”cafea neagr`”, pentru c`-i ofensezi pe negri. Trebuie s` ceri „cafea f`r` lapte”. ■ Limbajul german din media a devenit de-a dreptul aberant. „Fremdarbeiter” (muncitor str`in) a devenit „Gastarbeiter” (muncitor oaspete). Ucenicul a devenit „instruibilul”. Femeia de serviciu a devenit „terapeut cameral” [i „parquet beautician”. ■ |n 1996, organiza]ia luteran` Evangelische Missionswerk a revendicat (\n revista Eine

Political Correctness. Gaza \nsângerat` Dup` ce a denun]at Acordul de la Oslo, Hamas a dat semnalul r`zboiului total pentru eliberarea Palestinei. A[a a \nceput a doua Intifad` (2000) care a consolidat influen]a politic` [i militar` a grup`rii Hamas. |n iunie 2002, Hamas amenin]a: „C=nd vom fi \n stare, cu ajutorul lui Allah, s` folosim [i arme chimice, por]ile vor fi deschise pentru atacurile sinuciga[e.” (Jamie Chosak and Julie Sawyer, „Hamas’s Tactics: Lessons from Recent Attacks”, 19 octombrie 2005). S`pt`m=nalul al-Rissala (18 August 2005 ) glorifica menirea mamelor: s` formeze copiii pentru Jihad. |ntr-un mesaj video de adio5, Um Nidal, care-[i trimisese deja doi fii la moarte, \i spunea celui de-al treilea: „S` nu te \ntorci dec=t martir.” Dup` consumarea actului sinuciga[, mama declara: „L-am oferit ca dar [i jertf` lui Allah” (Palestinian Media Watch Bulletin, 20 decembrie 2005). |n c`utarea disperat` de tehnici de ap`rare, Hamas a inventat \n 2006 „scutul de femei [i copii”. Luisa Morgantini, deputat al Parlamentului European [i ap`r`tor al cauzei palestiniene, a declarat: „Doctorii palestinieni ne-au confirmat c` terori[tii iau copii \n bra]e pentru a nu fi \mpu[ca]i.” („Audierea despre Gaza”, 5. http://www.pmw.org.il/asw/um_nidal.asx

Welt) acordarea de drepturi umane maimu]elor. Temeiul const` \n „extraordinara similitudine genetic`” a cimpanzeilor [i a oamenilor. Teologul Martin Brückner sus]inea c` negarea drepturilor umane pentru maimu]e egaleaz` rasismul [i denigrarea femeilor. ■ |n decembrie 2001, dou` familii din Kesington (SUA) au obiectat \mpotriva ”pomului de Cr`ciun” [i a lui Santa Claus. Conformânduse CP, consiliul or`[enesc a interzis apari]ia lui Mo[ Cr`ciun la parada pompierilor. Doar

Parlamentul European, 14 nov. 2006). Prin acesta, Hamas demonstra nu doar c` viola primul protocol al Conven]iei de la Geneva (art. 51), ci [i c` dispre]uie[te via]a. Toate ac]iunile grup`rii Hamas deriv` din crezul politic radical, care nu accept` dec=t dou` solu]ii: anihilarea statului evreu sau moarte. „Recunoa[terea Israelului”, declara primul ministru Ismael Haniyeh la TV Al-Jazeera, \n aprilie 2007, „a fost clasat` pentru totdeauna: ea nu intr` \n discu]ie sub nicio form`.” Cum ar putea atunci Israelul s` stea impasibil, c=t timp Hamas apas` orice buton posibil ca s` distrug` statul evreu? {i-n cazul acesta, de ce demonizeaz` lumea Israelul, c=nd adev`rata amenin]are pentru pacea Orientului Apropiat [i pentru via]a palestinienilor o reprezint` chiar Hamas? Un r`spuns plauzibil ar putea fi g`sit \ntr-o cu totul alt` zon` dec=t faptele propriu-zise, [i anume \n ideologia care a ajuns s` reglementeze politicul, socialul, eticul \n spa]iul cultural european: „corectitudinea politic`”.

NOUA IDEOLOGIE C=nd agen]ia Reuters a fost \ntrebat` pentru care scrupule refuz` folosirea cuv=ntului „terorist”, a declarat: „Din punctul unora de vedere, militantul sinuciga[ este un terorist. Din punctul amploarea unei manifest`ri stradale a \ntors decizia. ■ |n ianuarie 2002, Departamentul pompierilor din New York a hot`rât s` transpun` o fotografie istoric`, cu trei pompieri albi ridicând steagul american pe ruinele WTC, \ntr-un grup statuar. Din motive de CP, conducerea a schimbat chipul a doi dintre eroi cu fe]ele unor minorit`]i. Peste 1.000 de pompieri au protestat contra mistific`rii istoriei din motive de corectitudine politic`. Proiectul a fost retras.

Februarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Political Correctness. Gaza \nsângerat` altora de vedere, este un lupt`tor pentru libertate.” (New York Times, 20 sept. 2004). Aceasta este logica pe temeiul c`reia autorii noului manual de istorie de clasa a IX-a din Statele Unite nu i-au mai etichetat pe fizicienii americani Julius [i Ethel Rosenberg drept „tr`d`tori” (ei au v=ndut secretul bombei atomice sovieticilor, fapt pentru care au fost executa]i \n 1953), ci i-au numit „patrio]i netradi]ionali”. Politicienii prezint` corectitudinea politic` (CP) drept expresia bunei cuviin]e prin care se protejeaz` diferitele grupuri minoritare pentru a nu fi ofensate de cuvintele sau conduita majoritarilor. „Handicapat”, „p`g=n”, „emigrant”, „gr`san”, „negru”… au ajuns s` aib` conota]ii rasiste, discriminatorii. Ca atare sunt condamnate de lege. Respectul pentru semeni este un lucru

necesar [i s-ar putea numi mai degrab` corectitudine politicoas`. Ea are un con]inut moral. Cu totul altceva este corectitudinea politic`. Con]inutul ei p`r`se[te sfera moral` [i devine aservit` agendei politice a grupului de la putere.

DICTATURA CELOR TARI A[adar, la prima vedere, CP pare un lucru bun. Ea nu cere dec=t o restric]ionare a limbajului pentru a nu ofensa minorit`]ile. Restric]iile,

Semnale \ngrijor`toare |n decembrie 2001, \n timp ce simbolurile [i felicit`rile cre[tine au fost interzise \n [coli [i institu]ii publice americane, musulmanii au fost solicita]i chiar \n zilele de Cr`ciun s`-[i promoveze religia, prin filme [i scenete. Un liceu din California le-a permis elevilor musulmani s` se afirme ca „r`zboinici ai Jihadului islamic”. |n timp ce Turnurile gemene ardeau, postului CNN i s-a cerut s` nu dea imagini cu victime aruncându-se \n gol, pentru a nu stârni sentimente anti-musulmane. Ziarul australian Herald Sun (9 dec. 2008) a publicat proiectul „Legii pentru Oportunitate Egal`”, care stipuleaz` „discriminarea pozitiv` a femeilor, handicapa]ilor, minorit`]ilor culturale, sexuale [i religioase \mpotriva b`rba]ilor albi” cu orientare conservatoare. O serie de companii [i-au manifestat \ngrijorarea din cauza limit`rii op]iunilor de angajare, socotind c` deciziile manageriale le sunt amenin]ate.

SEMNELE TIMPULUI

Februarie, 2009

\ns` de[i sunt de ordin lingvistic, au un con]inut ideologic. |n romanul „1984”, George Orwell satirizeaz` p=n` la paroxism tocmai acest efect al mutil`rii g=ndirii libere prin restric]ionarea limbajului. Exigen]ele CP au fost impuse de politica liberal`, revizionist`. Cerin]ele sale n-au permanen]`, ci se \nnoiesc continuu, dup` vremuri [i \mprejur`ri. |n anii 1960 – 70, CP avea \n vedere pe negri, femeile, libertatea sexual` [i pe homosexuali. |n anii 1980-90, CP s-a reorientat spre mediu, animale, de]inu]i... Etnologul Hans Peter Duerr denun]` CP drept un instrument al cenzurii intelectuale, un precedent extraordinar pentru manipulare, control [i crearea consensului politic, o fug` de realitate, gener=nd „o viziune dualist` a realit`]ii” (Der Spiegel, 1994). Sau, \n cuvintele lui Klaus

J. Groth („Dictatura celor buni: Corectitudinea Politic`”, 1996), CP nu este altceva dec=t „incorectitudine politic`, o liturghie a g=ndirii inumane [i o stereotipie a luptei st=ngii pentru conformism [i cenzur`.” Discursul CP \ntotdeauna face apel la „dreptate”. C=nd homosexualii folosesc \n ap`rarea lor termenul „discriminare”, ei dau discursului lor o not` profund moral`, \nc`rcat` cu sentimente puternice. Tem=ndu-se de etichet`ri, majoritatea decent` se scufund` \ntr-o t`cere care permite celor mai bizare idei s` devin` o norm`. CP este o fa]ad` ridicat` \n opozi]ie cu realitatea [i v=ndut` ca „toleran]`”. Cu toate c` CP se afi[eaz` \n numele toleran]ei, CP este cu totul intolerant` fa]` de oricine nu ac]ioneaz` \ntr-o manier` „corect` politic”.

BRA}UL CORECTITUDINII POLITICE

activat de circumstan]e, sentimentalismul sare instantaneu, ca un reflex pavlovian, \n ap`rarea celui debilitat. Sentimentul \ns` nu este cel mai bun judec`tor. El poate juca feste, atunci c=nd dezactiveaz` discern`m=ntul [i emite sentin]e \n locul ra]iunii. Pentru a bloca acest curs, inspira]ia divin` a poruncit: „S` nu p`rtine[ti pe s`rac la judecat`!” (Exodul 23:3). Corectitudinea politic`, m`car de fa]ad`, a \n`l]at compasiunea ca principiu primordial. Cu pre]ul divag`rii de la realitate, CP a decis ante factum ca acela puternic s` fie discriminat \n avantajul celui defavorizat. De data aceasta, blamul a fost aruncat asupra lui Israel, statul „puternic”. Palestinienii, prezenta]i ca „popor mic [i oprimat”, \ncep s` aib` dreptate. Dar vremurile se schimb`, iar m=ine s-ar putea s` vin` r=ndul altor categorii socotite din start „puternice” [i care ar trebui discriminate de c`tre morali[tii CP. Pe lista indezirabililor a[teapt` „suporterii familiei”, „activi[tii heterosexualit`]ii”, „adep]ii libert`]ii de con[tiin]`”, „militan]ii democra]iei”, „cre[tiniii tradi]ionali[ti”... M=ine s-ar putea s` fie r=ndul oric`ruia dintre noi.

Caracterul subversiv al „corectitudinii politice” se d` pe fa]` \n politica „discrimin`rii pozitive”. Socotind c` anumite minorit`]i (negri, femei, homosexuali, ne- sau anticre[tini, grup`ri oculte…) au EXIGEN}ELE CP AU FOST IMPUSE DE fost discriminate \n trecut, activi[tii CP promoveaz` „ac]iuni pozitive” POLITICA LIBERAL~ , REVIZIONIST~. cu scop reparatoriu. Guvernul este CERIN}ELE SALE N-AU PERMANEN}~, obligat s` le acorde anumite favoCI SE ÎNNOIESC CONTINUU, DUP~ ruri (ca promov`ri \n serviciu, compensa]ii, lobby \n mass media…), VREMURI {I |MPREJUR~RI. defavoriz=nd acea majoritate care ar fi beneficiat de pe urma inegalit`]ii trecute. |n cazul de fa]`, „cultul victimei” s-a dovedit Un sondaj efectuat \n 2004 a scos la lumin` o p=rghie emo]ional` mai puternic` dec=t orice sentimentele popula]iei mixte din suburbia argument \n polarizarea simpatiei occidentaliBrent, Londra. 77% au denun]at discriminarea lor. Mediatizarea din pres` [i de pe internet a pozitiv` ca fiind „tot o discriminare”, „un alt fel \nclinat opinia public` spre aprobarea atitudinedrept de a perpetua discriminarea [i prejude- nilor palestinienilor \n general, [i a lui Hamas cata” (Brain, 8 nov. 2004), pentru c` „a trata un \n special. Victimologia a func]ionat. „|n era cogrup \n loc de a trata individul diminueaz` dem- rectitudinii politice”, scria Carlo Strenger, „este nitatea uman`”. {i s` pedepse[ti oameni pentru \ntotdeauna ‚sexy’ s` sus]ii pe cel victimizat. Dar culpe comise de alte genera]ii este totuna cu a corectitudinea politic` nu presupune \ntotdeaurepara o nedreptate printr-o alt` nedreptate. na o judecat` politic` \n]eleapt`.”

DEFECT OPTIC Compasiunea este o tr`s`tur` benign` \nn`scut` a sufletului uman. Ori de c=te ori este

Dimensiunea acestei erori constituie subiectul articolului din num`rul viitor: „Blam pentru Israel”. ST Februarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Politic

E[ecul Convulsiile sistemului economic mondial pot pune \n pericol securitatea SUA [i a altor ]`ri, determin창nd o posibil` schimbare a strategiilor de ap`rare, pentru a face fa]` unei crize majore, \n care tulbur`rile sociale pot avea un efect cople[itor. FLORIAN RISTEA

o culp` care poate 20

SEMNELE TIMPULUI

Februarie, 2009

imagina]iei, n raport al US Army War College,1 publicat \n noiembrie 2008, avertizeaz` c`, pe fondul agrav`rii crizei economice pe care o traverseaz` Statele Unite ale Americii, acestea s-ar putea confrunta cu ample mi[c`ri de protest [i tulbur`ri sociale, care ar face necesar`

interven]ia militar`. Denumite generic „[ocuri strategice”2, asemenea manifest`ri violente ale societ`]ii civile se \ncadreaz` \ntr-o serie de crize ce ar putea fi declan[ate de un atac terorist asupra Americii, de colapsul economic de propor]ii, pierderea ordinii politice [i juridice existente, revoltele interne, afectarea siste-

„Oricine, cu excep]ia cazului sau sub circumstan]ele autorizate în mod expres de Constitu]ie sau Act al Congresului, folose[te în mod deliberat vreo parte a Armatei sau a For]ei Aeriene ca grup poli]ienesc sau, dimpotriv`, pentru a aplica legile va fi amendat în baza acestui act sau întemni]at nu mai mult de doi ani sau amândou`.” Sec]iunea 1385 a Posse Comitatus Act.

mului public de s`n`tate sau dezastre naturale [i umanitare. Autorul raportului, Nathan Freier – fost militar de carier` –, afirm` c` situa]ia s-ar putea agrava \ntr-o asemenea m`sur` \nc=t „autorit`]ile civile, la sfatul conduc`torilor militari, vor fi nevoite s` cuantifice rapid parametrii care definesc utilizarea legal` a for]ei militare \n interiorul Statelor Unite”. Pentru prevenirea declan[`rii [i r`sp=ndirii violen]ei civile [i pentru ap`rarea ordinii interne [i a securit`]ii persoanei, Nathan Freier recomand` Pentagonului s`-[i revizuiasc` strategia [i s` ia \n calcul posibilitatea apari]iei

deveni colectiv` Februarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

E[ecul imagina]iei, o culp` care poate deveni colectiv`

„Nu vor trece [ase luni pân` ce lumea îl va testa pe Barak Obama a[a cum a f`cut [i cu John Kennedy. Chiar dac` ve]i uita tot ceea ce am spus aici, aminti]i-v` acest lucru: ’Lua]i aminte, vom avea o criz` interna]ional`, o criz` generat`, pentru a proba t`ria acestui individ…’ V` promit c` se va întâmpla… Cercetând istoria [i slujind în timpul mandatelor a [apte pre[edin]i, v` garantez c` este pe cale s` se întâmple.” Declara]ii f`cute de Joe Biden, actualul vicepre[edinte al Statelor Unite, în fa]a unei audien]e întrunite la Seattle, în luna octombrie 2008.

unor astfel de tulbur`ri sociale [i necesitatea interven]iei militare.

AMERICA SE PREG~TE{TE PENTRU UN NOU {OC STRATEGIC Raportul lui Freier a ap`rut \n contextul unor declara]ii ale unor oficiali ai Pentagonului [i ale altor figuri notabile ale scenei politice americane cu privire la o „posibil` criz`” \n prima parte a mandatului actualei administra]ii. Joe Biden, actualul vice-pre[edinte al SUA, a f`cut referiri explicite la o asemenea criz` (vezi caseta) chiar \nainte ca Barack Obama s` fie ales pre[edinte. A fost urmat, la scurt` vreme, de fostul secretar de stat, generalul Colin Powell, care prevedea o asemenea criz` chiar la o zi sau dou` dup` ceremonia de \nvestitur` a pre[edintelui. 22

SEMNELE TIMPULUI

|n acela[i ton, Freier avertizeaz` c` noua administra]ie trebuie s` fie preg`tit` pentru o criz` de propor]ii ce ar putea deveni un adev`rat catalizator pentru tulbur`ri sociale majore pe teritoriul Statelor Unite. El afirm` c`, a[a cum echipa de strategi ai Departamentului Ap`r`rii din fosta administra]ie s-a confruntat, \n primele opt luni ale mandatului, cu un „[oc strategic”3 ce a schimbat „regulile jocului”, echipa noii administra]ii este sf`tuit` s` se a[tepte la ceva similar, \n prima parte a mandatului s`u.

E{ECUL IMAGINA}IEI Concep]ia avangardist` a lui Freier se bazeaz` pe faptul c` strategia de ap`rare a ]`rii a demonstrat serioasele lacune de-a lungul timpului. El sus]ine c`, \n marea lor majoritate, analizele [i planurile strategice sunt preponderent reactive [i

Februarie, 2009

prea pu]in predictive, duc lips` de imagina]ie [i, astfel, sunt vulnerabile la surprize. Cel mai r`sun`tor exemplu este 11 septembrie 2001: \n prealabil, niciunul dintre conduc`torii militari nu luase \n calcul c` avioanele de linie ar putea fi folosite pentru dobor\rea unor zg=rie-nori. Comisia 9/11,4 care s-a ocupat cu studierea circumstan]elor \n care s-au produs atacurile de la 11 septembrie, a argumentat c` principala cauz` care a f`cut ca SUA s` fie luate prin surprindere de aceste atacuri a fost „e[ecul imagina]iei” – no]iune care a devenit o tem` comun` a guvern`rii [i a comentariilor academice de dup` 11 septembrie 2001. Astfel, Freier argumenteaz` c`, pentru a nu fi prins din nou pe picior gre[it, Pentagonul trebuie s` ia \n calcul un fapt: cele mai probabile [i mai periculoase „[ocuri strategice” ale

viitorului vor fi neconven]io- pentru a nu fi surprins \n cazul organiza]i \n trei unit`]i de nale. Ele nu vor ap`rea ca \n care evenimentele violente reac]ie rapid`, cu scopul de amenin]`ri din partea capacit`- vor sc`pa de sub controlul a interveni \n cazul unui atac ]ilor militare ale unui presupus autorit`]ilor locale [i statale. terorist sau \n cazul altei catasdu[man, ci se vor manifesta pe trofe interne. Generalul Victor c`i care sunt dincolo de conven- MILITARIZAREA E. Renuart Jr., comandant ]iile stabilite. Majoritatea aces- AMERICII? al NORTHCOM,6 citat de aceea[i publica]ie, a declarat tora nu vor fi de ordin militar |ntr-un articol publicat la 1 c` o prim` unitate de 4.000 de - \n privin]a originii [i caracterului lor -, ci vor ap`rea dintr- decembrie 2008, Washington persoane, organizat` pe l=ng` un teritoriu strategic virgin, Post citeaz` declara]iile unor Divizia a 3-a Infanterie de la neexplorat, dintr-un domeniu oficiali ai Pentagonului, care Fort Stewart, Georgia, este care, \n termeni figurativi, afirm` c`, p=n` \n septembrie deja disponibil` \ncep=nd cu 1 se nume[te „]ara nim`nui”.5 2011, Departamentul Ap`r`rii octombrie 2008. Aceast` schimDeoarece „[ocurile strategice” va desf`[ura 20.000 de militari bare de rol a Departamentului zdruncin` \ntr-o at=t de mare pe teritoriul Statelor Unite, Ap`r`rii a atras critici din m`sur` conven]iile \npartea unor membri vechite ale institu]iilor ai cercurilor miliafectate, \nc=t le oblig` tare [i din partea „AMENIN}~RILE CU CEL MAI s`-[i reorienteze fundaorganiza]iilor ce DEVASTATOR POTEN}IAL mental strategia, invesap`r` libert`]ile ASUPRA INTERESELOR SUA ti]iile strategice [i misiucivice, care \[i exprinea, Freier sus]ine c` m` \ngrijorarea c` ÎNCEP PRIN A FI EVALUATE Departamentul Ap`r`noul accent pus pe CA IMPROBABILE.” rii trebuie s` umple securitatea intern` acest gol, adapt=ndu- JACK DAVIS, CITAT DE NATHAN FREIER, amenin]` s` tensioÎN RAPORTUL S~U: „KNOWN se noilor provoc`ri, neze atmosfera din UNKNOWNS: UNCONVENTIONAL cadrul armatei [i s` ’STRATEGIC SHOCKS’ IN DEFENSE submineze ConstiSTRATEGY DEVELOPMENT” tu]ia [i prevederile Posse Comitatus Act – o lege veche de 130 de ani, care restr=nge rolul armatei \n chestiuni legate de asigurarea ordinii interne. Anna Christensen, de la American Civil Liberties Union (ACLU), citat` de Washington Post, afirm` c` desf`[urarea for]elor de urgen]` \n interiorul SUA poate fi „doar primul exemplu dintr-o serie de m`suri de extindere a autorit`]ii preziden]iale [i militare”. Mai mult dec=t at=t, sus]in`tori ai teoriei conspira]ioniste – de exemplu Alex Jones, cunoscut realizator de filme documentare [i emisiuni Februarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

E[ecul imagina]iei, o culp` care poate deveni colectiv` radio cu caracter anti-autoritarist – v`d \n aceste m`suri \ncerc`ri de militarizare a Americii [i atrag aten]ia c`, \n condi]iile declan[`rii unei crize majore, vom asista la sf=r[itul democra]iei \n Statele Unite, unde – spun ei – va fi impus` legea mar]ial`.7 O opinie autorizat` vine din partea generalului Tommy Franks, fost comandant al armatei americane, care a condus atacul american asupra talibanilor din Afganistan, dup` evenimentele de la 11 septembrie, precum [i invadarea Irakului [i r`sturnarea lui Sadam Hussein, \n 2003. Intervievat de revista Newsmax, generalul Franks este primul ofi]er de rang \nalt care a emis \n mod deschis ipoteza \nmorm=nt`rii Constitu]iei \n cazul unei crize majore, cum ar fi ob]inerea [i folosirea unei arme de distrugere \n mas` de c`tre terori[ti. Dac`

acest lucru se va \nt=mpla, a afirmat Franks, „lumea apusean`, lumea liber`, \[i pierde ceea ce iube[te cel mai mult – Cl`direa Pentagonului

libertatea [i drepturile pe care le avem de dou` sute de ani \n acest mare experiment pe care \l numim democra]ie.” Pentru a nu l`sa vreun dubiu cu privire la ce \n]elege el c` se

va \nt=mpla \n urma unui asemenea atac, Franks a ad`ugat c` „apari]ia unui eveniment cu consecin]e masive undeva \n lumea apusean` – poate chiar \n Statele Unite – va determina

11 septembrie 2001

Invazia din Panama

Exploziile de la World Trade Center, 1993

Februarie, 2009

Retragerea trupelor americane din Coreea [i eliberarea din func]ie a generalului Singlaub

Incidentul din Golful Tonkin

SEMNELE TIMPULUI

Revolu]ia iranian`

E[ecul invad`rii Cubei prin Golful Porcilor

Sub titlul Primele 270 de zile, The Defense Business Board (Consiliul pentru Probleme de Ap`rare) enumer` pre[edin]ii americani care s-au confruntat cu o criz` \n prima parte a mandatului lor:

popula]ia s` conteste Constitu]ia noastr` [i s` accepte militarizarea ]`rii, pentru a evita repetarea unui alt eveniment cu consecin]e masive. Ceea ce, \n fapt, \nseamn` primul pas \n descompunerea edificiului Constitu]iei noastre.” La c=t de sofisticat` a ajuns g=ndirea uman` \n prezent, ne \ntreb`m \n mod serios: au aceste lu`ri de pozi]ie [i exprim`ri neechivoce menirea de a atrage aten]ia oamenilor asupra unui pericol de care trebuie s` se p`zeasc` sau sunt parte a unei strategii orchestrate pentru a-i obi[nui cu ideea unui „r`u necesar”?

„ARMATA E CU NOI! SAU… |MPOTRIVA NOASTR~?” |ntre cauzele care pot conduce la un asemenea scenariu, locotenent-colonelul (rez.)

Nathan Freier a inclus \n raportul s`u, pe l=ng` un posibil atac terorist, [i colapsul economic, care poate da na[tere unor reac]ii violente de mas`, determin=nd astfel interven]ia \n for]` a autorit`]ilor. Practic, pe aceast` cale, se poate ajunge

despre amploarea la care pot ajunge astfel de evenimente, pe fondul nemul]umirii generate de condi]iile economice [i sociale precare. Cu toate c` at=t \n Fran]a, c=t [i \n Grecia, revoltele au fost declan[ate de incidente izolate, f`r` vreo

ESTE POSIBIL CA ACTUALA CRIZ~ ECONOMIC~ S~ NE CON{TIENTIZEZE DE FAPTUL C~ AM AJUNS LA O R~SCRUCE IMPORTANT~ A ISTORIEI… la aceea[i situa]ie invocat` de generalul Franks. |n condi]iile ad=ncirii crizei economice, o singur` sc=nteie – de orice natur` – este de ajuns s` inflameze spiritele protestatarilor nemul]umi]i. Evenimente recente, cum ar fi revoltele din Fran]a (octombrie 2005) sau Grecia (decembrie 2008), sunt m`rturii concludente

leg`tur` cu nemul]umirile sociale, ele au degenerat \n manifesta]ii violente datorate frustr`rii unor categorii sociale dezavantajate. Violen]ele din Paris, declan[ate de moartea a doi adolescen]i urm`ri]i de poli]ie, au fost puse pe seama [omajului crescut din r=ndul tinerilor [i a lipsei de oportunit`]i pentru cele mai s`race

Februarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

categorii sociale. Pentru calmarea situa]iei, a fost nevoie de declararea st`rii de urgen]` [i mobilizarea a peste 20.000 de poli]i[ti, sus]inu]i [i de o forma]ie de 1.500 de rezervi[ti. |n Grecia, \mpu[carea unui adolescent atenian de c`tre un poli]ist, la \nceputul lunii decembrie 2008, s-a soldat cu violen]e de strad` f`r` precedent, de la restaurarea democra]iei, \n 1974. Comentatori politici, presa interna]ional` [i sondajele de opinie efectuate ulterior au descris reac]iile violente ale mul]imii ca expresie a unor cauze mai profunde, cum ar fi sentimentul de frustrare al tinerei genera]ii fa[` de problemele economice ale ]`rii, cre[terea ratei [omajului \n r=ndurile acesteia [i percep]ia general` cu privire la ineficien]a [i corup]ia institu]iilor de stat.

{I AMERICA |{I ARE PRECEDENTELE EI Unul dintre acestea a avut loc \n 1992, \n Los Angeles (foto jos), unde, pe fondul unor nemul]umiri sociale legate tot

SEMNELE TIMPULUI

de cauze economice, revoltele stradale s-au soldat cu 53 de mor]i, peste 4.000 de r`ni]i, peste 10.000 de arest`ri, 3.600 de incendieri, 1.100 de cl`diri distruse – pagube materiale evaluate la 1 miliard de dolari. Anali[tii spun c`, de[i revoltele au fost declan[ate de abuzul unor poli]i[ti aupra unui motociclist de origine afro-american`, la baza acestora au stat, de asemenea, factori economici ca s`r`cia [i rata \nalt` a [omajului, SUA afl=ndu-se \n recesiune economic` \n acea perioad`. Pentru controlul situa]iei, pe l=ng` mobilizarea general` a poli]iei, autorit`]ile statale au desf`[urat [i trupe ale G`rzii Na]ionale, trupe federale ale Diviziei a 7-a Infanterie [i Prima Divizie a Marinei Statelor Unite. Nu

Februarie, 2009

[tim \n ce fel s-a pus problema legitim`rii interven]iei militare \n miezul acelor evenimente fierbin]i, \ns`, \n prezent, sub presiunea organiza]iilor pentru ap`rarea drepturilor civice, chiar [i un raport neoficial, cum este cel al lui Nathan Freier, men]ioneaz` – \n termenii obi[nui]i ai jargonului militar – nevoia de legitimitate. El afirm` c`, \n cazul agrav`rii unei crize, „autorit`]ile civile, la sfatul liderilor militari, vor fi nevoite s` cuantifice rapid parametrii care definesc utilizarea legal` a for]ei militare \n interiorul Statelor Unite”.

„DE CEEA CE |}I ESTE FRIC~ NU SCAPI.” Exemplele de mai sus pun \n lumin` at=t poten]ialul pe

E[ecul imagina]iei, o culp` care poate deveni colectiv` care le vor lua liderii politici vor developa direc]ia c`tre care ne \ndrept`m: na[terea pa[nic` a unui nou sistem economic, care s` recalibreze viitoarele rela]ii comerciale dintre state [i dintre indivizi, sau, dimpotriv`, na[terea unui scenariu de co[mar, \n care clasele conduc`toare \[i vor impune cu for]a voin]a asupra celorlal]i, \n numele unui sistem pe care \l consider` legitim.

UCIDEREA IMAGINA}IEI

care o criz` economic` major` \l are \n provocarea [i alimentarea unor tulbur`ri sociale, c=t [i necesitatea ca autorit`]ile s` stopeze violen]ele, care pot pune \n pericol ordinea public` [i politic` existente. |ns`, con[tiente de cauzele mai profunde ale acestor tulbur`ri sociale, \ndeosebi economice, autorit`]ile americane [i de pretutindeni ar trebui s` \nve]e din asemenea evenimente [i, \n loc s` caute doar mijloace [i m`suri legale de reprimare, ar trebui s` adopte politici economice care s` acorde [anse de dezvoltare tuturor membrilor societ`]ii. Este posibil ca actuala criz` economic` s` ne con[tientizeze de faptul c` am ajuns la o r`scruce important` a istoriei, \n mijlocul c`reia deciziile pe

Asemenea realit`]i au stat [i la baza scenariului expus de Nathan Freier \n raportul sù, care, de[i „nu este o perspectiv` imediat`” – conform afirma]iei sale –, merit` luat \n considerare. El l-a prezentat unor oficiali din Departamentul Ap`r`rii al SUA, \n luna noiembrie 2008, dar numai timpul [i, mai ales, evenimentele viitoare vor demonstra dac` raportul sù va fi fost luat \n serios sau nu. |ns`, dincolo de previziunile sale [i de m`surile preventive pe care le propune pentru strategia de ap`rare a SUA, raportul sù are meritul de a ne aprinde imagina]ia. Extrapol=nd aceast` viziune de ordin strategic [i militar c`tre evolu]ia istorica a lumii de ast`zi, \n ansamblu, putem accepta posibilitatea ca evenimente considerate \n prezent drept „improbabile” s` se \nt=mple totu[i. {i, dac` lu`m \n calcul faptul c` impactul devastator al unor evenimente de acest gen se datoreaz` tocmai ignor`rii lor, pentru c`

ne par „improbabile”, atunci o atitudine mai deschis` fa]` de asemenea scenarii nu ar strica. Imagina]ia nu este un atribut asociat de regul` cu birocra]ia [i cu masele conduse de dictonul carpe diem, a[adar este firesc s` ne a[tept`m ca acest scenariu s` fie \n continuare respins pe motiv c` este „improbabil”. |ns`, dac` putem \nv`]a ceva din lec]iile istoriei, am \n]elege c` evenimente clasificate ca improbabile se petrec totu[i, av=nd un impact cople[itor asupra acelora care le desconsider`. Altfel, vina noastr` colectiv` nu se va datora doar e[ecului imagina]iei, ci [i uciderii acesteia. ST

1. Nathan Freier, „Known Unknowns: Unconventional „Strategic shocks” in Defense Strategy Development”. 2. {ocul strategic (sau, dup` al]i autori, surpriza strategic`) este un eveniment în care for]a este folosit` într-un mod nea[teptat, la un moment nea[teptat, împotriva unei ]inte nea[teptate, cu scopul de a ob]ine ceea ce nu este posibil prin metodele conven]ionale de r`zboi. 3. Politologii Peter Schwartz, în „Inevitable Surprises: Thinking Ahead in a Time of Turbulence” [i Francis Fukuyama, în „Blindside: How to Anticipate Forcing Events and Wild Cards in Global Politics” sugereaz` c` atât 11 septembrie, cât [i insurgen]a irakian` au fost „[ocuri strategice”. 4. National Commission on Terrorist Attacks Upon the United States [i-a publicat raportul la 22 iulie 2004. 5. No man’s land – termen militar care se refer` la un teritoriu neocupat sau aflat între dou` ]`ri care [i-l disput`. 6. United States Northern Command (Northcom) – unitate militar` creat` la 1 octombrie 2002, în urma atacurilor teroriste de la 11 septembrie, cu misiunea de a proteja teritoriul Statelor Unite [i de a sus]ine autorit`]ile locale, statale [i federale. 7. Legea Mar]ial` (sau stare de urgen]`) este un sistem de reguli care intr` în vigoare atunci când armata preia controlul administra]iei [i justi]iei, putând fi impus` în absen]a altei forme de guvernare civil` sau în situa]ii excep]ionale, cum ar fi: r`zboiul, starea de ocupa]ie, un dezastru natural de propor]ii, lovitura de stat sau amenin]area ordinii publice de tulbur`ri sociale majore.

Februarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Tehnologie

Co[marul energiei gratis

e-a lungul timpului, oameni de [tiin]` au fost c=[tiga]i de acest proiect, dezvolt=nd numeroase inova]ii \n acest sens. Se vorbe[te totu[i despre faptul c` asemenea ini]iative nu numai c` nu au fost \ncurajate, ci chiar blocate, fie prin cump`rarea t`cerii inventatorilor, fie prin eliminarea celor mai „perseveren]i”. Motivul este clasic deja: amenin]area suprema]iei elitei care controleaz` industria [i resursele de energie la

de la Washington, Dubai sau Moscova. Cu privire la aceast` perioad`, e de remarcat faptul c` de la inventarea primului automobil cu motor cu arderee intern` (Karl Benz, 1885) au trecut 124 de ani, f`r`

\n ce mai frecvent – \n publica]ii de te specialitate sau \n

Dezvoltarea tehnologiilor ieftine de producere a energiei alternative constituie, pentru omul modern, un vis cu adev`rat provocator. DORIN AITEANU

nivel global. Odat` cu cre[terea brusc` a num`rului de automobile \n zorii secolului al XX-lea [i cu explozia volumului transporturilor, dar [i a consumului casnic, a devenit tot mai limpede c` acela care de]ine energie dicteaz` regulile jocului. Tranzac]iile cu petrol [i gaze au condus, \n scurt timp, la \mbog`]irea a zeci de \ntreprinz`tori, \ntre care nu pu]ini cu influen]` \n cercurile cele mai \nalte 28

SEMNELE TIMPULUI

s` fi ap`rut vreo alternativ` revolu]ionar` \n ceea ce prive[te \nlocuirea combustibilului folosit sau reducerea gradului de poluare a gazelor de e[apament.

SE MI{C~, DAR NU EXIST~ |ncep=nd cu a doua jum`tate a secolului trecut, apar din ce

Februarie, 2009

emisiuni TV – documentare, idei [i crea]ii cu mare poten]ial \n domeniul energetic. Autorii sunt convin[i c` produsul lor va revolu]iona omenirea, oferind cet`]eanului de r=nd independen]a energetic`, iar lor c=[tiguri substan]iale din drepturile de autor. S-a vorbit despre motoare electrice cu acumulatori ce ofer` automobilelor o autonomie considerabil`, despre energia solar` sau eolian`, despre ob]inerea curentului electric din

Modelul hibrid Karma, realizat de produc`torul independent american Fisker

energia de tip „punct zero”, despre generatoare de curent electric pe baza c=mpurilor magnetice sau electromagnetice sau, cel mai adesea, despre automobilul cu ap`, \n care hidrogenul folosit \n ardere este ob]inut prin electroliza apei. |n mai toate cazurile, prognozele \n ceea ce prive[te produc]ia de serie [i comercializarea noilor tehnologii erau estimate \ntre doi [i cinci ani. Absolut surprinz`tor este faptul c`, dup` mai multe decenii de c`ut`ri, modul \n care ne deplas`m sau \n care folosim energia \n consumul casnic a r`mas neschimbat; mai toate inven]iile [i-au demonstrat, \n cele din urm`, ineficien]a. |ntr-o [tire publicat` \n ianuarie 2009 la postul de radio german de [tiri B5-Aktuell se vorbea despre inten]ia de patentare a unui sistem de producere a energiei care nu ar fi fost \n consens cu legile fizicii. Propunerea de inven]ie a fost catalogat` drept perpetuum

PERFORMAN}E DEMULT UITATE Cotidianul The New York Times publica \n octombrie 1910 articolul „Automobilele \ncheie cu succes testul de rezisten]`”, prezent=nd testele ini]iate de Edison [i echipa lui de cerce-

mobile, iar patentarea a fost... respins`. Motivul? Perpetuum mobile nu exist`, nici nu poate fi realizat, a[a c` Oficiul German pentru Patente nu \[i pierde timpul cu astfel de ini]iative. Orice \ncerc`ri de acest fel sunt respinse din start, f`r` a se mai pune m`car problema investig`rii sistemului pe care inventatorul \l prezint` \n stare de func]ionare.

tare. Inventator al becului incandescent [i al fonografului, Edison crea la vremea aceea baterii care puneau \n mi[care automobilul, necesit=nd o re\nc`rcare la fiecare 160 km. Turul efectuat cu dou` ma[ini electrice echipate cu bateriile lui Edison, ce c=nt`reau aproximativ o ton`, a constat \n parcurgerea a 1.600 km pe durata mai multor zile consecutive, automobilele, motoarele electrice [i acumulatorii trec=nd

Februarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Co[marul energiei gratis cu succes testele. |n ciuda performan]elor, automobilul electric al inventatorului american nu s-a bucurat de interes din partea produc`torilor auto, r`m=n=nd mul]i ani la stadiul de unicat. Dup` mai bine de opt decenii, compania japonez` Isuzu lanseaz` \n 1992 un automobil electric, dotat cu 15 acumulatori, care dispune de o autonomie dee

bateriilor selectate de conducerea departamentului pentru a fi integrate \n vehiculele electrice ale companiei. Acestea, oferind modesta autonomie de circa 95 km, nu puteau c=[tiga interesul publicului. Wylam declara c` deja existau la vremea aceea baterii mult mai performante, produse de c`tre inventatorul

pe scurt rezultatele ob]inute, a[tept=ndu-se la aprecierile celor de la GM. Acestea nu numai c` nu au venit, dar Oshinsky a fost mustrat pentru publicarea nepermis` de informa]ii confiden]iale, interzic=ndu-i-se orice dialog cu presa legat de aspectele ]iilor lui. tehnice ale inven]iilor

nstruit troit Electric, co Automobilul De tre \n , o. C ar C ectric de Anderson El 50 [i tre \n : ie m no to 1907 [i 1938 Au . ile m de 85

tric Car, 1917

De Thoett Elec

circa 150 km – surprinz`tor! –, inferioar` ma[inii lui Edison de la \nceputul secolului trecut.

CONSUMATORUL NU E }INUT LA... CURENT |n 1996, inginerul Bill Wylam, angajat al companiei General Motors (GM) [i specialist al departamentului de motoare electrice, \[i declara – \ntr-un interviu televizat – scepticismul \n ceea ce prive[te performan]ele 30

SEMNELE TIMPULUI

Stan Oshinsky, posesor a peste 200 de patente, ce locuia la doar c=teva mile dep`rtare de sediul central al GM, \n Detroit. Chestionat de c`tre reporter, Oshinsky poveste[te experien]ele sale. Av=nd mai multe patente pe stocarea energiei electrice pentru autovehicule, Oshinsky a considerat c` face o afacere profitabil` v=nz=nd pachetul majoritar al firmei sale c`tre GM. Dup` ce a \mbun`t`]it considerabil performan]ele acumulatorilor s`i, Oshinsky a publicat \n pres` un material \n care prezenta

Februarie, 2009

Primul vehicul lansat de GM, denumit EV1 (Electric vehicle 1), a fost dotat, \n mod surprinz`tor, cu baterii inferioare celor patentate de Oshinsky. Abia doi ani mai t=rziu, GM a fost nevoit` s` instaleze bateriile lui Oshinsky, nu neap`rat din ra]iuni de autonomie, ci \ntruc=t cele ini]iale se defectau extrem de des. Filmul documentar „Cine a ucis automobilul electric?” (engl. Who killed the electric car) prezint` lansarea \n 1996 a automobilului electric pe pia]a american`. |n ciuda unei publicit`]i extrem de reduse, automobilul

a fost primit de public cu entuziasm nesperat, fiind v=ndut \n zeci de mii de exemplare. |n foarte scurt timp, compania Shevron & Texaco (concern gigant al industriei petrolului) a cump`rat de la GM pachetul majoritar al firmei lui Oshinsky ecis stoparea [i a decis

petroliere [i a sugerat c` alternativa cea mai potrivit` ar fi fost motoarele cu propulsie hibrid`. Ceea ce a [ocat opinia public` a fost \ns` decizia GM din 2006, la zece ani dup` lansarea primului automobil electric, de a

ob]inerea curentului \n termocentrale, iar petrolul ar fi mai ieftin. |n plus, o autonomie de circa 150 km ar folosi doar unui foarte mic segment din popula]ie. Ralph Nader, sus]in`tor al

Bersey Electric Car, 1897

Milburn Light Electric, 1918

produc]iei de acumulatori [i, ulterior, de automobile electrice.

MAI-MARII }~RII O IAU PE ULEI Articolul „Casa Alb` se al`tur` luptei \mpotriva automobilului electric” (engl. White House joins fight against electric cars), publicat \n The New York Times \n 10 oct. 2002, vorbe[te despre suportul pe care G.W. Bush l-a acordat industriei petrolului prin sus]inerea elimin`rii de pe pia]` a ma[inilor electrice. Casa Alb` era direct interesat` de men]inerea consumului de produse

retrage din circula]ie [i de a casa toate automobilele electrice. Explica]ia – extrem de [ubred` – a fost c` poluarea produs` de ma[inile electrice este la fel de mare nu prin emisii directe, acestea fiind nule, ci prin folosirea c`rbunelui pentru

drepturilor consumatorului, declara: „Ei c=[tig` mult prea mul]i bani din aceast` stagnare economic`, [i din ve[nicele motoare cu ardere intern`”. Iar Wally E. Rippel, cercet`tor al companiei AeroVironment, spunea: „Mai sunt cel pu]in 1.000 de miliarde de barili \n subteran. Asta \nseamn` o afacere de 100.000 de miliarde de dolari. Nu trebuie ratat`!” (n. red. - la data realiz`rii filmului, barilul era cotat \n jurul a 100$).

Februarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Co[marul energiei gratis

ENERGIILE ALTERNATIVE – CO{MARUL CELOR CU TURBANE |ntr-un amplu reportaj difuzat de postul american CBS \n decembrie 2008, „Imperiul petrolului” (engl. The Oil Kingdom), sunt prezentate

men]ine afacerile cu petrol. Cota]ia petrolului a provocat mare \ngrijorare \ntre saudi]i la finele anului trecut, c=nd ajunsese la aproximativ 40 de dolari barilul. Intervievat de reporterul CBS, ministrul saudit al petrolului Ali Al-Naimi explic` sumar

baril, de preferat 75$. Dac` pre]ul petrolului va continua s` scad`, OPEC va reduce [i mai mult cota de extrac]ie pentru a for]a cre[terea cererii [i, concomitent, a pre]ului. Pe de alt` parte, saudi]ii sunt con[tien]i de faptul c` o cre[tere prea puternic` a pre]ului nu ar fi

Rafin`ria saudit` de la Ras Tanurah

DE MAI MULTE ORI MI S-AU OFERIT SUME ENORME DE BANI CA S~-MI VÂND INOVA}IA. ARABII MI-AU OFERIT PESTE UN MILIARD [...] CA S~ |NCHID CAZUL. (MAYERS) implica]iile dependen]ei Statelor Unite de petrolul saudit, respectiv dependen]a celui mai mare client de cel mai mare produc`tor de petrol la nivel global. Conform reportajului, Arabia Saudit` ar face tot ce-i st` \n putere [i ar cheltui miliarde de dolari pentru a 32

SEMNELE TIMPULUI

mecanismele macroeconomice ale ]`rii sale. Astfel, costurile de extragere a unui baril de petrol sunt sub 2$. |ns`, pentru a men]ine echilibrul economic al ]`rii (a c`rei economie e sus]inut` \n mare m`sur` de exportul de petrol), saudi]ii \[i doresc un pre] de minimum 55$ per

Februarie, 2009

s`n`toas` pentru ei – pe termen mediu [i lung – deoarece ar stimula [i mai intens cercetarea \n domeniul energiilor alternative.

APA CARE ARDE Inventatorul american Stanley Meyers (1940 - 1998) este considerat un simbol al luptei pentru eliminarea autovehiculelor pe baz` de combustibili

Declara]iile ultimilor pre[edin]i despre diminuarea dependen]ei USA de petrolul din import, concomitent cu cre[terea de facto a importului de combustibil Richard Nixon, 1974 „Aceasta s` fie prioritatea na]ional`. La sfâr[itul acestei decade, \n 1980, SUA nu vor mai fi dependente de nicio alt` ]ar` pentru energia necesar` asigur`rii de locuri de munc`, pentru \nc`lzirea c`minelor [i pentru sistemul de transporturi.” Import 5.892.000 bar/zi Gerald Ford, 1975 „Recomand un plan care s` ne fac` invulnerabili. Pentru a renun]a la petrolul din import sunt necesare sacrificii, dar – [i asta e cel mai important – vom reu[i.” „Trebuie s` reducem importul zilnic de petrol cu 1.000.000 de barili pân` la sfâr[itul acestui an [i cu 2.000.000 barili/zi pân` la finele lui 1977. Trebuie s` asigur`m pân` \n 1985 invulnerabilitatea sistemului economic \n fa]a problemelor de livrare pe care ni le pot produce partenerii externi” Import 5.846.000 bar/zi Jimmy Carter, 1979 „|ncepând de ast`zi, aceast` na]iune nu va mai consuma niciodat` mai mult petrol din import decât a consumat \n 1977. Niciodat`!” Import 7.985.000 barili/zi Ronald Reagan, 1982 „Liberalizez comer]ul cu petrol. Ne-am apropiat de o anumit` independen]` de petrolul str`in...” Import 4.296.000 barili/zi George Bush Sr., 1988 „Vom pune accentul pe produc]ia intern` de energie. Pentru c` [tiu din proprie experien]`: nu exist` siguran]` pentru SUA \n condi]iile men]inerii dependen]ei de petrolul str`in”. Import 6.587.000 barili/zi Bill Clinton, 1998 „Provocarea cea mai mare pe care o aduc \n discu]ie este problema mondial` a schimb`rii climei, \nc`lzirea global`. |n decembrie, America a determinat comunitatea interna]ional` s` \ncheie un tratat istoric, \n care na]iunea noastr` s-a angajat s` reduc` emisia de gaze cu efect de ser`, \n schimbul promov`rii [...] de tehnologii noi, mult mai eficiente”. Import 9.764.000 barili/zi George W. Bush, 2003 „Am \naintat un plan detaliat prin care vom promova eficientizarea consumului energietic [i producerea de energie nepoluant`...” Import 11.238.000 barili/zi

fosili. Meyers a prezentat \n 1988 un autovehiculul care folose[te ap` \n loc de benzin`. Apa ar fi scindat` electrolitic \n hidrogen [i oxigen, hidrogenul fiind folosit pentru arderea intern` a motorului. Emisiile arderii hidrogenului \n prezen]a oxigenului ar fi ...tot ap`, dar sub form` de abur. Energia cinetic` produs` de motor ar pune \n mi[care ma[ina, asigur=nd [i \nc`rcarea acumulatorului cu electricitatea necesar` electrolizei. Astfel, autovehiculul nu ar avea nevoie de rezervoare de hidrogen, deoarece acesta se produce \n mers, ci doar de rezerve de ap`. Oamenii de [tiin]` sus]in c`, dac` ma[ina lui Meyers ar func]iona a[a cum sus]ine produc`torul [i cum s-a [i demonstrat \n cadrul unui reportaj, s-ar viola principiile I [i II ale termodinamicii [i am asista la apari]ia unui perpetuum mobile. |n esen]`, ei sus]in c` este contrar legilor fizicii ca energia necesar` scind`rii apei \n componente s` fie mai mic` dec=t energia rezultat` la recombinarea lor \n ardere. Philip Ball, autor al revistei de [tiin]` Nature, scria: „E dificil de stabilit cum a func]ionat totu[i ma[ina lui Meyers; nu se poate explica dec=t prin faptul c` a reu[it scindarea combustibilului cu mai pu]in` energie dec=t a produs recombinarea”. „Cand ia na[tere o tehnologie nou`, ea se love[te de o puternic` rezisten]` din partea celor care \n]eleg faptul c` aceast` inova]ie poate periclita o serie de ramuri ale economiei”, declara Mayers \n

Februarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Co[marul energiei gratis cadrul unui interviu. „SUA, spre exemplu, pl`tesc 200 de miliarde de dolari pe an pentru importul de petrol. Este de \n]eles faptul c` arabii ar pl`ti 200 de milioane de dolari pentru a ]ine aceast` tehnologie \n afara economiei. De mai multe ori \n ultima decad` mi s-au oferit sume enorme de bani ca s`-mi v=nd inova]ia. Arabii mi-au oferit peste un miliard [...] ca s` \nchid cazul. Via]a mi-a fost amenin]at` \n repetate r=nduri”. Meyers moare la un dineu al inventatorilor \n 21 martie 1998, la v=rsta de 58 de ani, din cauza unui anevrism cerebral,

SEMNELE TIMPULUI

stabilit \n urma autopsiei.

AI GRIJ~ CE INVENTEZI! Cei mai mul]i inventatori de metode noi de producere a energiei, dup` euforia ini]ial`, generat` de g=ndul c` vor avea viitorul asigurat din punct de vedere financiar, iar noile inven]ii le vor purta probabil numele, s-au trezit brusc la realitate \n momentul \n care au \ncercat patentarea sau publicarea rezultatelor ob]inute. Nu pu]ine dintre acestea s-au lovit \n Statele Unite de \ncadrarea la sec]iunea 181 din

Februarie, 2009

Legea American` a Patentelor, care interzicea publicarea patentelor care sunt apreciate ca fiind „\n detrimentul siguran]ei na]ionale”. |n filmul documentar publicat \n 2007 „Amintirile unui nebun” (engl. Memoirs of a madman), mai mul]i inventatori povestesc experien]ele lor [i \ncearc` s` g`seasc` explica]ii la [icanele \nt=lnite din partea autorit`]ilor sau la cele legate de anumite interese private. Inventatorul Bruce de Palma (1935-1997), creatorul generatorului „N-Machine”, ce produce energie electric` av=nd la baz` un disc rotativ Farraday, r`spundea \ntr-un interviu la \ntrebarea – cine ar avea interes s` elimine cercetarea \n domeniul energiilor alternative?: „Oamenii care conduc afacerile cu energie ale lumii acesteia. Aceste afaceri sunt cele mai mari la nivel global; ele aduc 4-5.000 de miliarde [de dolari] anual, o sum` mai mare dec=t cea rezultat` \n urma comer]ului cu armament sau cu droguri. Ei controleaz` presa, ei controleaz` guvernele. Altfel spus, ei controleaz` guvernele care \i controleaz` pe ei”. Inventatorul australian Les Banki, liderul unui grup de cercetare \n domeniul energiilor alternative,

declara \ntr-un interviu legat de cazul tragic al unui coleg de breasl`: „El a convertit un motor cu ardere intern` s` func]ioneze cu ap`. A folosit motorul pe o perioad` de mai mul]i ani. |ntr-o zi, a primit vizitatori care i-au spus s` renun]e la motor, altminteri...”. Banki poveste[te ulterior cum a murit prietenul s`u, trei s`pt`m=ni mai t=rziu, \n urma unui accident de circula]ie mortal, pentru c` a condus

TRANZAC}IILE CU PETROL {I GAZE AU CONDUS, ÎN SCURT TIMP, LA |MBOG~}IREA A ZECI DE ÎNTREPRINZ~TORI, ÎNTRE CARE NU PU}INI CU INFLUEN}~ ÎN CERCURILE CELE MAI ÎNALTE DE LA WASHINGTON, DUBAI SAU MOSCOVA. \n stare de ebrietate. Totu[i, omul era cunoscut ca abstinent de la alcool. |nc` \n dezbatere este cazul prof. Paul Pantone, produc`torul motorului multicombustibil numit GEET (Global Environmental Energy Technology). Profesorul a \nlocuit carburatorul clasic al unul motor cu ardere intern` cu un dipozitiv ce barboteaz` combustibilul cu bule de aer, produsul fiind \nc`lzit cu ajutorul gazelor de e[apament. Procedeul permite folosirea de combustibili clasici (benzin`, diesel) dilua]i \n propor]ie de p=n` la 80% cu ap` sau alte

lichide. Automobilele aflate \n test ating o autonomie de p=n` la trei ori mai are dec=t vehiculele clasice [i reduc emisiile la jum`tate. Fiind obstruc]ionat s`-[i promoveze inven]ia \n SUA (nu i se mai permite s` ]in` cursuri la universit`]ile din America; \n plus, produc`torii de autovehicule nu arat` interes fa]` de inven]iile lui), profesorul public` pe internet at=t schi]ele instala]iei, c=t [i \nregistr`ri video ale motorului \n stare de func]ionare. Prof. Pantone are \ns` cursuri la universit`]ile europene interesate de tehnologia sa [i intr` \n contact cu o mul]ime de ingineri [i

Februarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Co[marul energiei gratis tehnicieni de pe mapamond, care integreaz` sistemul lui \n autovehiculele proprii. Chestionat \n leg`tur` cu dificult`]ile \nt=mpinate \n aducerea produsului pe pia]` [i \n finan]area dezvolt`rii lui, Pantone declar`: „|ncerc s` m` concentrez asupra unei teme ce are un impact major asupra omenirii. [Acest nou proces] nu e acceptabil politic, pentru c` guvernele iau mult prea mul]i bani din taxa de drumuri, de la alte companii, de la OPEC...”. Profesorului Pantone i s-au oferit \n anul 2000 mai multe milioane de dolari pentru a vinde drepturile asupra inven]iei GEET, fiind chiar amenin]at \n cazul \n care ar refuza. El vorbe[te, de asemenea, despre modul ridicol \n care chiar [i presa american` trateaz` inven]ia lui. Una dintre pu]inele ocazii \n care o televiziune a prezentat inven]ia lui a fost titrat` pe ecran drept „Inven]ie tr`znit`”.

POVESTE CU FINAL MULTIPLU La mijlocul anului 2008, compania japonez` Genepax publica testele efectuate cu un vehicul ce func]ioneaz` cu ap`, pe principiul separ`rii hidrogenului de oxigen, inven]ie despre care au ap`rut informa]ii \n num`rul precedent al revistei Semnele Timpului. Comentatorii \ndeamn` la cump`tare \n ceea ce prive[te entuziasmul prematur al publicului \n cazul unor asemenea inven]ii. Ace[tia remar-c` faptul c` au ap`rut multe 36

SEMNELE TIMPULUI

\ncerc`ri de acest gen dup` 1970, dar despre care nu s-a mai auzit nimic. Michael Gatineau scria \n publica]ia online Treehugger (17 iunie 2008), \n articolul „Ma[ina cu ap` Genepax – Prea frumos ca s` fie adev`rat”, despre posibilele cauze fizice ale e[u`rii tuturor vehiculelor ce au fost create pe acest principiu: electrozii folosi]i la hidrolizarea apei (hidri]i metalici) s-ar degrada \n timp [i ar trebui \nlocui]i; marele dezavantaj const` \n faptul c` producerea lor ar necesita o cantitate de energie

Februarie, 2009

comparabil` cu aceea produs` la arderea hidrogenului. Fie c` aceast` explica]ie ar fi o simpl` specula]ie, fie c` ar fi scenariul cel mai probabil, persist` o serie de semne de \ntrebare c=nd vine vorba de promovarea unor astfel de tehnologii la nivel global. |n afara cazului \n care acest principiu demonstrat [i de Meyers ar fi cu adev`rat ineficient, r`m=n o serie de posibile explica]ii alternative [i prognoze \n ceea ce prive[te tehnologia readus` \n actualitate de Genepax. Un prim scenariu ar fi cel

energiilor alternative. |ntr-o [tire publicat` la postul american MSNBC un an mai t=rziu, \n 20 iunie 2007, se vorbe[te despre magnatul petrolului, Boone Pickens, care ini]iaz` construirea celui mai mare parc eolian din lume, \n care 2.000 de turbine vor produce electricitate cu o putere instalat` de 4.000 MW. Exper]ii motiveaz` aceast` evolu]ie prin faptul c` maimarii petrolului, apropia]i ai lui Bush, fie ar fi avut \n vedere epuizarea iminent` a resurselor de petrol, fie ar fi sim]it c` trendul dezvolt`rii energiilor alternative nu mai poate fi stopat la nesf=r[it [i c` nu ar fi r`u s` aib` [i \n acest domeniu ultimul cuv=nt. |n acest context, nu ar fi exclus

…NU AR FI EXCLUS CA, ATÂTA TIMP CÂT VA MAI EXISTA PETROL ÎN SUBTERAN, ÎNCERC~RILE DE CREARE A METODELOR ALTERNATIVE S~ ’E{UEZE’ CONTINUU. \n care compania ar fi rezistat presiunilor cercurilor de interese din exterior [i ar fi reu[it s` dea publicit`]ii primele teste. |n acest caz se pune \ntrebarea dac` automobilul va izbuti s` penetreze pia]a sau va disp`rea cu totul, asemenea automobilului electric din SUA, \n 2006. O alt` explica]ie ar putea fi „inven]ia controlat`”, \n care toate aceste experimente se desf`[oar` cu consim]`m=ntul tacit al structurilor guvernamentale [i al magna]ilor petrolului. Scopul ar fi \ncredin]area publicului asupra faptului

c` totu[i exist` cercetare \n materie de energii alternative. Rezultatele care trebuie ob]inute ar fi stabilite \ns` de la \nceput: procedeul nu este eficient sau fezabil.

LUPUL PAZNIC LA OI Relativ concomitent cu retragerea de pe pia]a american` a automobilului electric, prin 2006, fostul pre[edinte G. W. Bush a f`cut \n pres` o afirma]ie surprinz`toare, [i anume c` \ncurajeaz` institu]iile americane de resort s` demareze investi]ii \n crearea

ca, at=ta timp c=t va mai exista petrol \n subteran, \ncerc`rile de creare a metodelor alternative s` „e[ueze” continuu, iar dup` epuizarea tuturor z`c`mintelor, companiile care vor gestiona resursele de ap`, care vor controla afacerile cu convertizoare de energie de tip Tesla [i care vor de]ine drepturile asupra generatoarelor magnetice sau asupra folosirii energiei solare ori eoliene s` poarte nume precum: Texaco-Electric, Hydro-Shell, Standard-Ionic sau BPMagnetics. ST

Februarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Economic

To]i \n aceea[i barc`? MARIUS ANDREI

SEMNELE TIMPULUI

Februarie, 2009

Reuniunile anuale ale Forumului Economic Mondial din localitatea Davos, Elve]ia, au fost un simbol al capitalismului de succes. Anul acesta, mai mult ca oricând, se a[teapt` ca acest forum s` fie salvatorul economiei mondiale. ea de-a 38-a sesiune a Forumului Economic Mondial (28 ianuarie – 1 februarie) s-a desf`[urat \ntr-o atmosfer` neobi[nuit de sumbr`. |nfiin]at \n 1971 sub patronajul Comisiei Europene [i condus de Klaus Schwab, Forumul a fost un

eveniment \n care marile companii c`utau oportunit`]i de afaceri [i imagine, dar [i de stabilire a unor rela]ii de colaborare. Forumul a fost \nfiin]at ca o organiza]ie non-profit, intitulat ini]ial Forumul Economic European, cu scopul de a ajuta firmele europene s` ating`

nivelul de performan]` al managementului american. |n 1974 au participat pentru prima dat` lideri politici. Doi ani mai t=rziu, organiza]ia a introdus un sistem de selec]ie a membrilor, care includea primele cele mai puternice 1.000 de companii din topul mondial. |n 1987 \[i schimb` denumirea

CU ATÂTEA MIN}I STR~LUCITE, CUM SE FACE C~ AM FOST LUA}I PRIN SURPRINDERE DE CRIZ~? JEAN PIERRE LEHMANN, PROFESOR DE ECONOMIE POLITIC~ INTERNA}IONAL~ LA IMD

Februarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Klaus Schwab, fondator [i director executiv al Forumului Economic Mondial, [i Wen Jiabao, primul ministru al Republicii Populare Chineze

\n Forumul Economic Mondial [i \[i l`rge[te viziunea, oferind o platform` pentru rezolvarea conflictelor interna]ionale. |n cadrul \nt=lnirilor anuale ale Forumului au avut loc evenimente majore pentru politica mondial`.

MARII ABSEN}I Pentru a participa la acest Forum se pl`te[te o tax` de 38.500 de euro. Partenerii strategici cotizeaz` 335.000 de euro pentru a putea trimite cinci persoane. Acestea sunt doar taxe de participare, la care se adaug` taxele de 40

SEMNELE TIMPULUI

conferin]` [i cazarea. |n ciuda crizei, anul acesta au fost aproximativ 2.500 de participan]i, din care 1.400 de lideri de companii [i 41 de [efi de stat sau de guvern (de dou` ori mai mult dec=t anul trecut). Mul]i din participan]ii din anii trecu]i nu au mai revenit. Din varii motive. Directorii executivi ai Citigroup [i Goldman Sachs [i-au trimis al]i reprezenta]i. Ramalinga Raju, fostul pre[edinte al India Satyam Computer Services Ltd., nu a mai venit pentru c` este la \nchisoare, acuzat de fraud`. Un alt bancher, Edgar de

Februarie, 2009

Picciotto, pre[edinte al Union Bancaire PrivĂŠe, a pierdut 700 de milioane de dolari \n celebra fraud` a lui Bernard Madoff. Lehman Brothers Holdings Inc. nu [i-a mai trimis participan]ii pentru c` a intrat \n faliment. Odat` partener strategic, ce dona anual Forumului 432.000 de dolari, Lehman nu a mai fost primit. Fondatorul Forumului Economic Mondial, Klaus Schwab, declara: â&#x20AC;&#x17E;Este asemenea unei ghilotine. Foarte mul]i fo[ti directori executivi vor s` vin`. Noi le spunem NU. Odat` ce ai pierdut sau nu mai e[ti

To]i \n aceea[i barc`?

\ntr-o pozi]ie de decizie, nu ai dreptul s` prime[ti o invita]ie.” Lipsa pre[edintelui american Barack Obama a fost suplinit` de prezen]a altor lideri politici importan]i: Gordon Brown, Angela Merkel, Vladimir Putin [i premierul chinez Wen Jianbao.

VREME FURTUNOAS~ Tema Forumului Economic Mondial de anul acesta a fost „Model=nd lumea post-criz`”. „Dac` spera]i c` economia mondial` va vedea lumini]a de la cap`tul tunelului la sf=r[itul

acestui an sau \n 2010, eu v` spun c` nu [tim nici unde este lumina [i nici c=t de lung este tunelul”, declara un manager de top al unei companii financiare, citat de Tim Weber, editor bussiness BBC. Stephen Roach, pre[edintele Morgan

Stanley din Asia, preciza: „Suntem \n recesiune global`, \ntr-un fel \n care nu am mai fost niciodat`.” |n contextul acestei crize, Putin, \n discursul sù inaugural, a cerut ca m`surile luate s` nu fie egoiste, afect=nd alte state. Una dintre ideile prezentate de prim-ministrul rus a fost c` „…este periculos ca lumea s` depind` doar de dolar…”. {i a subliniat nevoia existen]ei unor valute puternice regionale. |n discursul sù, a militat \mpotriva izola]ionismului [i a controlului statului asupra economiei, acestea fiind \n opinia sa condi]iile ideale pentru „o furtun` perfect`” \n economia global`. Premierul chinez, Wen Jiabao, nu a folosit nume \n discursul sù, dar a atacat „unele economii” pentru „modelul lor de dezvoltare nesustenabil` caracterizat de o economisire slab` [i un consum ridicat”. El a mai criticat [i „goana oarb` dup` profit”. At=t Rusia, c=t [i China [i-au afirmat sus]inerea pentru economia de pia]` [i au pledat pentru un proiect \n care principalele 20 de economii ale lumii s` conceap` un sistem economic mondial, care s`

Februarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

To]i \n aceea[i barc`?

Demonstra]ii anti-forum

asigure o bun` func]ionare a economiilor de pia]` [i a institu]iilor financiare. Chiar [i cancelarul german Angela Merkel a vorbit despre „o nou` ordine economic` mondial`” [i posibilitatea de a \ncredin]a sarcina acestei ordini Na]iunilor Unite. „Oportunit`]i incredibile se deschid”, spunea Merkel. „Acum vedem doar criza… Eu am crescut \n Germania Democrat`. Acum sunt cancelar al Germaniei unite. Asta \mi arat` c` nimic nu este imposibil”.

URCÂND MUNTELE Miliardarul american George Soros a declarat c` Davos nu rezolv` niciodat` problemele, ci doar le discut`. „Nu [tim ce avem de f`cut, dar [tim c` trebuie s` facem ceva [i s` facem repede”, declara un alt participant la Forumul Economic Mondial, citat de BBC. Nic`ieri nu a fost primit` mai bine globalizarea ca la Davos. De ast` dat`, cuv=ntul cel mai 42

SEMNELE TIMPULUI

Vladimir Putin, prim-ministrul Rusiei

des folosit a fost „colaborare”. Bill Clinton declara c` „integrarea global` este mai important` ca niciodat`. Nu putem divor]a”. Aproape to]i participan]ii au sus]inut ideea c` la summitul G-20 se vor realiza

Februarie, 2009

condi]iile unei guvern`ri mondiale, care s` reuneasc` marile economii globale. {i totu[i, exist` un paradox. De[i globalizarea a adus beneficii uria[e pentru milioane de oameni, s`r`cia a r`mas la fel de mare

\n lumea de ast`zi, chiar [i \n acele locuri \n care indicatorii macroeconomici au indicat o cre[tere. De[i sute de oameni s-au adunat s` protesteze \mpotriva acestui Forum, autorit`]ile locale

nu au permis dec=t o \nt=lnire la Geneva [i nu au permis mar[ul obi[nuit. C=nd mul]imea adunat` a \ncercat s` m`r[`luiasc`, poli]ia a ripostat imediat cu gaze lacrimogene. O participant`, Laurence Jaquier, decla-

ra pentru The New York Times: „Eu sunt din Geneva. Locuiesc \n ceea ce credeam a fi o ]ar` democratic`. Se pare c` nu mai este a[a… Poli]ia ne-a oprit din demonstra]ie. Nu ne mai putem deplasa liber…” ST

Februarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Economic

Stimularea

Primele s`pt`m창ni ale lui Barack Obama la Casa Alb` s-au concentrat pe promovarea [i aprobarea noului plan de stimulare a economiei. Pachetul financiar, \n valoare de 900 de miliarde de dolari, este menit s` stimuleze economia american` pentru a reveni m`car pe linia de plutire. ATTILA PELI

SEMNELE TIMPULUI

Februarie, 2009

„Stimulus”-ului [i banii

ieftini

legerea lui Obama s-a l`sat cu o isterie generalizat` [i contagioas` pe mai toate meridianele [i a dat na[tere unor a[tept`ri uria[e at=t \n plan intern - redresarea economiei -, c=t [i \n plan extern – normalizarea unor rela]ii tensionate pe care Casa Alb` le cultivase prin politica „agresiv`” promovat` de G. W. Bush.

|nc` din primele zile de dup` alegerea sa, Obama a \nceput s` lucreze la un plan de redresare a economiei Statelor Unite. De altfel, domeniul economic a fost singurul \n care pre[edintele \nc` ne\nvestit a considerat necesar s` fac` afirma]ii publice, \n ciuda numeroaselor ocazii \n care presa l-a interpelat, \n special \n problema fierbinte a

incursiunii militare a Israelului \n F=[ia Gaza. Pentru a evita o asumare unilateral` a responsabilit`]ii unui plan at=t de riscant, Obama a luptat pentru c=[tigarea c=t mai multor republicani de partea sa, \ns` f`r` prea mult succes.

SOLU}II DE CRIZ~ Dou` sisteme economice principale au modelat

Februarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Stimularea „Stimulus”-ului [i banii ieftini interven]ia guvernelor \n economie \n vremuri de criz`, \ncep=nd cu primele decenii ale secolu lui al XX-lea. Primul sistem este teoretizat de John Maynard Keynes, economist britanic cunoscut prin pledoaria sa pentru politicile monetare guvernamentale interven]ioniste cu scopul de a tempera schimb`rile bru[te \n economie, fie c` vorbim de crize, recesiuni sau boom-uri economice. Astfel, \n vremuri de criz`, Keynes promova printarea banilor pentru a \ncuraja consumul. Politica lui Keynes a fost aplicat` timp de decenii [i practic to]i economi[tii forma]i \n America de Nord p=n` \n anii ’80 au considerat-o cel mai potrivit model. Cel de-a doilea sistem \i apar]ine c=[tig`torului Premiului Nobel, Milton Friedman, considerat p`rintele monetarismului, [i se bazeaz` pe ideea de „bani grei \n vremurile grele”. Monetari[tii cred c` deficitul de consum nu poate solu]iona recesiunea, ci conduce doar la infla]ie. |n opinia lui Friedman, boala cre[terii pre]urilor este mai rea dec=t

BANII IEFTINI – SURSA PROBLEMEI „Obama a pariat cu planul s`u de stimulare a economiei pe Keynes. Pachetul preg`tit pentru stimularea consumului este de departe cel mai mare din istoria Statelor Unite... Previziunile monetari[tilor sunt sumbre \n privin]a infla]iei, dar vocile lor par s` fie neputincioase \n pustia academic`. C=nd vremurile sunt grele, corul celor care cer ac]iuni guvernamentale imediate devine asurzitor”, afirma analistul financiar Davis Baskin pentru CBC News. Mai acid [i mai vehement, Andrew Snyder scria \ntr-un material publicat de Today’s Financial News: „Pre[edintele Obama poate s` pice bani din cer, \ns` acest a[a-numit ’plan de stimulare’ nu va fi benefic pentru s`n`tatea economiei pe termen lung... Pe de o parte, promite sc`derea taxelor, iar pe de alt` parte, propune cre[terea cheltuielilor guvernamentale. Pur [i simplu nu are sens... Aceia dintre noi care

DE FAPT, M~SURA LUI OBAMA VIZEAZ~ MA AI DEGRAB~ REDRESAREA PSIHOLOGIC~ ~ A CUMP~R~TORULUI AMERICAN… discomfortul unor crize ocazionale. Monetari[tii sus]in c` at=t criza ”dot-com” de pe bursele americane ale sf=r[itului anilor ’90, c=t [i criza subprime din 2007 au avut acela[i motiv: banii ieftini. 46

SEMNELE TIMPULUI

au studii \n domeniu [tiu ce se \nt=mpl` atunci c=nd guvernul introduce cantit`]i mari de bani ieftini \n economie. O rezolvare rapid` poate s` dea bine pentru opinia public`, dar ramifica]iile ei vor parazita

Februarie, 2009

pentru mult timp economia”. Planul de 700 de miliarde de dolari al lui Henry Paulson – fost secretar al Trezoreriei americane - din octombrie 2008 avea ca obiectiv salvarea institu]iilor financiare prin preluarea „activelor toxice”. Dup` ce gaura neagr` din sistemul financiar a \nghi]it mai mult de 400 de miliarde de dolari din cei 700 [i problema ap`rut` \n cadrul institu]iilor financiare s-a transferat \n economie, Obama a considerat c` este mai potrivit s` construiasc` un alt plan al c`rui scop s` fie stimularea consumului prin injectarea de bani \n economie. De fapt, m`sura lui Obama vizeaz` mai degrab` redresarea psihologic` a cump`r`torului american, deoarece chiar [i aceast` sum` uria[` este insuficient` \n raport cu magnitudinea crizei actuale [i nu poate provoca o mi[care semnificativ` \n redresarea economiei americane. |n esen]`, noul plan este s` dea \ncredere at=t cump`r`torilor, c=t [i produc`torilor c` situa]ia este sub control [i s`-i \ndemne s` revin` la vechile rela]ii de consum [i creditare.

CUI PE CUI SE SCOATE Ini]iativa lui Obama este riscant` nu doar \n sensul devaloriz`rii dolarului (infla]iei), ci \n special din perspectiva posibilit`]ii, destul de probabil`, ca prin acest br=nci s` nu porneasc` motorul \necat al economiei, mai ales \n situa]ia \n care e[ecul ini]ial a fost alimentat tocmai Februarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Stimularea â&#x20AC;&#x17E;Stimulusâ&#x20AC;?-ului [i banii ieftini

de existen]a prea multor bani ieftini pe pia]`. Practic, am putea spune c` se \ncearc` rezolvarea unei probleme folosind ca solu]ie exact ingredientul care a provocat-o. Presupun=nd c` solu]ia func]ioneaz` [i c` economia revine la cursul ini]ial, \ntrebarea care se pune este urm`toarea: este normal s` revenim la un 48

SEMNELE TIMPULUI

model economic nes`n`tos bazat pe consum excesiv [i credite ieftine? Poate c` o solu]ie mai bun` ar fi ca economia s` fie l`sat` s` se redimensioneze la un nivel sustenabil [i s` nu se \ncerce ]inerea \n via]` prin orice mijloace a unui sistem aflat \n com`. Bine\n]eles, nici aceast` solu]ie nu este perfect`, redimensionarea

Februarie, 2009

atr`g=nd dup` sine cre[terea [omajului [i numeroase falimente, cel pu]in pe termen scurt. Partea cea mai \ngrijor`toare este c` nu exist` un plan B. Se mizeaz` totul pe o singur` carte. |n concluzie, dac` planul lui Obama d` gre[, este foarte probabil s` intr`m \ntr-o criz` mai profund` dec=t ne-am fi imaginat. ST

Revista Semnele Timpului te ascult`. O rubric` special` este destinat` coresponden]ei cu cititorii. A[tept`m aprecieri, critici sau eventuale sugestii la adresa: Str. Erou Iancu Nicolae, 38-38A, Voluntari, Ilfov sau pe www.semneletimpului.ro Men]iona]i pe plic â&#x20AC;&#x17E;Semnele Timpuluiâ&#x20AC;?

Februarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

SEMNELE

timpului

LA EXTREMA ORIC~RUI GÂND ESTE UN SUSPIN. PAUL VALÈRY