ST 33 (martie 2009) by Revista Semnele Timpului

SEMNELE

timpului MARTIE 2009

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

4 LEI

legile duminicale Blam pentru Israel ■ {apte crime \n Darfur ■

Sumar VOLUMUL 20 NR. 132 SERIE NOU~ 03/2009

A pare o dat ~ pe lun ~. Director L ucian C ristescu Redactor-[ef C ristian M ~gur ~

Colegiul de redac]ie D orin A iteanu , M arius A ndrei , D aniel A lbu , A ndrada B adea , F lorian C ârnu , D iana G avajuc , A drian N eagu , M arius N ecula , S teliana N zikou , B eniamin P ascu , A ttila P eli , C ristina P eli , A nca P orumb , F lorian R istea , C ristina S ~ndulache . Corectur` L uiza G hica Grafic` [i tehnoredactare C ~t ~lin C iolca Secretar de redac]ie C ristina R u }~ - T el : 021/269.03.38 ISSN 1453-7060 03/2009 Adresa redac]iei E ditura V ia }~ {i S ~n ~tate , S tr . L abirint 116, S ector 3, B ucure {ti , T elefon : +402 (1) 323 4895, F ax : + 402 (1) 323 0040

americane pierd teren \n fa]a pragmatismului dat de recesiunea economic` a SUA. DE FLORIAN RISTEA

EDITORIAL CREDIN}A TV, FM – O NI{~ PENTRU CERURI 02 Pe agenda trusturilor de pres` din România, problematica religioas` se men]ine \ntr-o perpetu` surdin`.

07 Criza va aduce revolte sociale \n România

DE CRISTIAN M~GUR~

08 Ramura tradi]ional` a Bisericii Anglicane s-ar putea uni, \n viitorul apropiat, cu Biserica Catolic`, acceptând conducerea spiritual` a papei, anun]a \n 4 martie Washington Post.

{TIRI 03 Banii de la FMI ar putea ajunge \n Occident DE LUIZA GHICA

04 Obama vrea o reconciliere \ntre Washington [i Teheran DE LUIZA GHICA

05 Credincio[ii – cei mai ata[a]i de via]` DE CRISTINA S~NDULACHE

06 Obezitatea – la fel de periculoas` ca fumatul DE CRISTINA S~NDULACHE

POLITIC BLAM PENTRU ISRAEL 20 |n 3 martie 2009, BBC a difuzat o [tire conform c`reia sute de britanici, printre care 150 de cadre universitare, s-au unit pentru a boicota „Ziua Israelului pentru [tiin]`”, eveniment ce urma s` se desf`[oare la Muzeul de [tiin]` din Londra [i la cel din Manchester.

DE LUIZA GHICA

RELIGIE ANGLICANII SE (RE) UNESC CU ROMA?

DE LUCIAN CRISTESCU

DE MARIUS NECULA

LEGILE DUMINICALE SAU ECONOMIA VERSUS RELIGIA 12 Considerentele religioase care au stat la baza men]inerii legilor duminicale \n multe dintre statele

SOCIAL CU CRIZA ECONOMIC~ LA PSIHIATRU 32 Pân` \n 2020, depresia va deveni cea mai obi[nuit` boal` \n lumea civilizat` lovit` de criza mondial`. DE ANCA PORUMB

ALIENAREA PRIN DESENE ANIMATE 38 Organiza]ia Lehigh Valley Health Network a realizat [i a postat pe site-ul s`u \n data de 6 ianuarie 2009 un interviu cu pediatrul Jarret R. Patton, doctor \n medicin`, pe tema efectelor desenelor animate asupra copiilor.

{APTE CRIME |N DARFUR

DE MONICA DUMITRIU

28 |n 4 martie 2009, Curtea Penal` Interna]ional` a emis primul mandat de arestare a unui [ef de stat, pe numele lui Omar Al-Bashir, pre[edintele Sudanului.

ECONOMIC PARADOXUL CUMP~T~RII 44 Cum po]i \ncuraja popula]ia \ngrijorat` de iminen]a pr`bu[irii economice s` nu se opreasc` din cheltuit, mai ales \n prezent...

DE CRISTINA S~NDULACHE

DE ATTILA PELI

Martie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Sumar VOLUMUL 20 NR. 132 SERIE NOU~ 03/2009

A pare o dat ~ pe lun ~. Director L ucian C ristescu Redactor-[ef C ristian M ~gur ~

americane pierd teren \n fa]a pragmatismului dat de recesiunea economic` a SUA. DE FLORIAN RISTEA

EDITORIAL CREDIN}A TV, FM – O NI{~ PENTRU CERURI 02 Pe agenda trusturilor de pres` din România, problematica religioas` se men]ine \ntr-o perpetu` surdin`.

07 Criza va aduce revolte sociale \n România

DE CRISTIAN M~GUR~

08 Ramura tradi]ional` a Bisericii Anglicane s-ar putea uni, \n viitorul apropiat, cu Biserica Catolic`, acceptând conducerea spiritual` a papei, anun]a \n 4 martie Washington Post.

{TIRI 03 Banii de la FMI ar putea ajunge \n Occident DE LUIZA GHICA

04 Obama vrea o reconciliere \ntre Washington [i Teheran DE LUIZA GHICA

05 Credincio[ii – cei mai ata[a]i de via]` DE CRISTINA S~NDULACHE

06 Obezitatea – la fel de periculoas` ca fumatul DE CRISTINA S~NDULACHE

DE LUIZA GHICA

RELIGIE ANGLICANII SE (RE) UNESC CU ROMA?

DE LUCIAN CRISTESCU

DE MARIUS NECULA

LEGILE DUMINICALE SAU ECONOMIA VERSUS RELIGIA 12 Considerentele religioase care au stat la baza men]inerii legilor duminicale \n multe dintre statele

SOCIAL CU CRIZA ECONOMIC~ LA PSIHIATRU 32 Pân` \n 2020, depresia va deveni cea mai obi[nuit` boal` \n lumea civilizat` lovit` de criza mondial`. DE ANCA PORUMB

{APTE CRIME |N DARFUR

DE MONICA DUMITRIU

28 |n 4 martie 2009, Curtea Penal` Interna]ional` a emis primul mandat de arestare a unui [ef de stat, pe numele lui Omar Al-Bashir, pre[edintele Sudanului.

ECONOMIC PARADOXUL CUMP~T~RII 44 Cum po]i \ncuraja popula]ia \ngrijorat` de iminen]a pr`bu[irii economice s` nu se opreasc` din cheltuit, mai ales \n prezent...

DE CRISTINA S~NDULACHE

DE ATTILA PELI

Martie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Editorial

Credin]a TV, FM – o ni[` pentru Ceruri

{

ei ar mai fi o excep]ie, declara]iile lui Benedict al XVI-lea care, sub lupa presei, par fie critici venite din partea suveranului pontif, fie reac]ii critice la adresa afirma]iilor sale. O monitorizare atent` a presei noastre pe 2009 nu aduce \n prim-plan dec=t scandalul provocat de anularea excomunic`rii episcopurilor lefebvristi (factorul declan[ator a fost reprezentat de afirma]iile episcopului Richard Williamson care a negat dimensiunile holocaustului [i chiar existen]a camerelor de gazare naziste) [i, mai recent, declara]ia papei cu privire la inutilitatea prezervativelor \n combaterea virusului HIV. |n rest, mai nimic… Al`turi de peisajul acesta arid al mediatiz`rii vie]ii religioase, se l`b`r]eaz`, zi de zi, pogoane de [tiri despre aproape orice. Este suficient s` fii ciudat, c=t mai descleiat, altfel dec=t restul lumii ca s`-]i asiguri o promovare gratuit` pe cele mai puternice posturi de televiziune sau \n paginile unor ziare pentru care altfel ]i s-a cere bani grei. Pe de o parte, ar fi [i de \n]eles reticen]a unor trusturi de pres` fa]` de subiectele mai soft, c` dup` o repriz` de Stelian Ogic`, Nikita, Sexy Brìleanca, Marinela Ni]u, Naomi, Magda Ciumac ori Piticul Porno nu mai po]i reveni la cele spirituale dec=t printrun seism puternic sau sub amenin]area Pe agenda trusturilor de pres` din unui r`zboi civil. Ba mai mult, din aerul toxic al hadesului televizat, orice g=nd România, problematica religioas` se mai serios ar fi perceput ca sentimenmen]ine \ntr-o perpetu` surdin`. Abaterile talism n`t=ng, afectare sau mole[eal` intelectual`. {i totu[i, nu presa este prinde la aceast` tradi]ie sunt destul de rare, cipalul vinovat pentru aceast` stare de [i atunci când apar, \n discu]ie intr` doar fapt; la urma urmei, ea vinde ce [tie c` se cump`r`. Altundeva trebuie cùtat` intemperiile ocazionale din metabolismul „veriga slab`”. unor institu]ii biserice[ti. Pe o pia]a media tot mai aglomerat`, ca s` rezi[ti, este vital s`-]i calibrezi proCRISTIAN M~GUR~ dusul [i politica editorial` dup` un public-]int` bine definit. Nu po]i excela \n orice, trebuie s`-]i alegi culoarul pe care ai cele mai multe [anse s` ajungi \n top. Mai simplu spus, \]i alegi o ni[`. Din acest motiv au ap`rut televiziuni de desene animate, de filme SF, shopping, mod` sau news… Calculul este simplu, adecvarea maxim` a produsului \n raport cu segmentul de cump`r`tori vizat. |n aceast` logic` a intrat si biserica. Mesajul religios a ajuns s` se \ncadreze \n peisajul media dup` aceea[i ra]iune. Faci o televiziune cu profil religios, la fel cum faci una pentru fotbal sau life&style. Ai publicul tù, felia ta, perimetrul tù de adecvare… lumea ta de ini]ia]i sau de cùt`tori. Te \ncolonezi frumos \n oferta distribuitorilor de cablu p`n` \]i vine r=ndul la publicul pios, preocupat cu via]a de apoi. Nu de pu]ine ori am v`zut oameni ai bisericii revolta]i de argumentele rigid secularizante care limiteaz` rolul Bisericii la un cadru de referin]` foarte strict (l`ca[urile de cult [i liturghiile prilejuite de evenimente speciale), [i care \ncercau s` explice c` nu po]i izola credin]`/pe Dumnezeu \ntre pere]ii unei biserici, c` Biblia nu este o carte perimat`, c` Biserica are r`spunsuri [i pentru problemele omului modern. Dar r`spunsul acesta ferm este \nso]it \n schimb de rarefierea mesajului prin canale media de ni[`. Ce nu \n]eleg bisericile este faptul c` religia nu este o ni[`, credin]a nu este un spa]iu strict delimitat dup` binomul sacru-profan, ci mai degrab` o filosofie de via]`, un set de valori fundamentale pe care se poate construi orice. |l ai sau nu \l ai deloc. Aici nu este vorba de o felie de via]`, a[a cum sunt hobby-urile, ci este via]a \n sine. Nu este o ni[`, ci un fel de a fi. Religia, chiar [i la televizor, nu este culoarul „X” pe care alergi cu speran]a c` ai toate [ansele s` ajungi pe podium, doar pentru c` cei mai mul]i se uit` la fotbal, la emisiuni politice sau la filme de comedie. Dac` ar fi a[a, atunci n-ar trebui s` ne mai mir`m dac` [i pe pia]a posturilor de televiziune religioase ar ap`rea tran[eele Cucernicia TV sau Pocìn]a FM… ST

SEMNELE TIMPULUI

Martie, 2009

{TIRI ECONOMIC

Banii de la FMI ar putea ajunge \n Occident B`ncile-mam` din str`in`tate ar putea beneficia de banii pe care Fondul Monetar Interna]ional i-ar putea acorda României. LUIZA GHICA

otivul? De[i statele din estul Europei doresc ca b`ncilormam` s` le fie impuse restric]ii pentru a nu scoate banii din ]`rile \n care [i-au deschis subsidiare, liderii europeni nu accept` acest lucru, dup` discu]iile care au avut loc la Summitul UE de la Bruxelles. Evident, replicile nu au \nt=rziat s` apar`. „Noi am fi dorit o formulare mult mai puternic`, o precizare expres` ca b`ncilormam` s` li se recomande s` nu-[i repatrieze banii investi]i din pie]ele care au investit \n filialele lor”, a declarat pre[edintele Traian B`sescu la finalul Consiliului European. {eful statului rom=n a men]ionat c` la summit s-a adoptat o „formulare de compromis” [i a ad`ugat

c` „sprijinul acordat b`ncilormam` nu ar trebui s` implice restric]ii ale activit`]ilor filialelor din ]`ri UE-gazd`”. Astfel, Rom=nia negociaz` cu FMI risc=nd ca banii care vor fi elibera]i de Banca Na]ional` s` fie prelua]i repede de b`ncile str`ine. {i asta \n condi]iile \n care Traian B`sescu \i asigura pe rom=ni, pe 11 martie – la un post TV – c` „nu se va elibera din rezerva BNR nici m`car un euro, dac` nu se realizeaz` un acord \ntre FMI [i b`ncile-mam` ca banii s` nu fie sco[i din ]ar` [i trimi[i la b`nci din alte ]`ri”. Tot cu ocazia summitului de la Bruxelles, liderii UE au promis contribu]ii de 75 de miliarde de euro pentru FMI, cu scopul sus]inerii ]`rilor afectate de recesiune. De asemenea, Consiliul

European a dublat la 50 de miliarde de euro banii destina]i combaterii crizei \n statele ce nu sunt parte a zonei euro. Prin aceasta, s-a dorit cre[terea \ncrederii \n economiile din estul [i centrul UE. Letonia [i Ungaria au accesat deja o parte din ace[ti bani, fiind posibil ca [i Rom=nia s` beneficieze de pe urma acestor fonduri. Un proiect pentru care Rom=nia va primi fonduri este Nabucco. „S-au stabilit at=t prioritatea proiectului Nabucco, c=t [i finan]area lui”, a precizat pre[edintele Traian B`sescu. Pentru gazoductul care trece prin ]ara noastr` se vor primi de la UE 200 de milioane de euro, folosi]i ca garan]ie pentru atragerea de \mprumuturi. ST

Martie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

{TIRI POLITIC

Obama vrea o reconciliere \ntre Washington [i Teheran LUIZA GHICA

Liderii iranieni au primit din partea lui Barrack Obama o propunere istoric`: s` dep`[easc` cele trei decenii de rela]ii ostile dintre Washington [i Teheran.

esajul a fost difuzat cu ocazia Noruz-ului – s`rb`toarea iranian` de trecere \n noul an. „A[ vrea s` m` adresez direct poporului [i liderilor Republicii Islamice a Iranului”, astfel [i-a \nceput Obama mesajul, care a fost subtitrat \n limba farsi [i transmis at=t iranienilor de r=nd, c=t [i conducerii de la Teheran. „{tim c` sunte]i o mare civiliza]ie, iar realiz`rile voastre au c=[tigat respectul Statelor 4

SEMNELE TIMPULUI

Unite [i al comunit`]ii interna]ionale”, a precizat liderul de la Casa Alb`, ad`ug=nd c` sper` \ntr-un „viitor \n care vechile disensiuni vor fi dep`[ite”. Obama s-a delimitat de politica promovat` de fostul pre[edinte George W. Bush [i a recunoscut regimul islamic drept un posibil interlocutor pentru administra]ia de la Washington. Obama nu [i-a uitat una dintre promisiunile din timpul campaniei electorale: aceea de a oferi [ansa la dialog adversarilor Statelor Unite, \n special Iranului. Liderul american a recunoscut „marile divergen]e” dintre cele dou` ]`ri, care „s-au amplificat odat` cu trecerea timpului”, dar a scos \n eviden]` faptul c` „Statele Unite vor ca Republica Islamic` a Iranului s`-[i reia locul ce \i revine \n comunitatea interna]ional`”. |ns` Barack Obama a

Martie, 2009

men]ionat c` „nu se poate ob]ine acest loc nici prin teroare, nici prin arme, ci prin ac]iuni pacifiste”. Mesajul lui Obama poate fi condiderat o replic` la felicit`rile adresate acestuia de liderul de la Teheran, Mahmoud Ahmadinejad, dup` ce a \nvins \n alegerile preziden]iale din noiembrie 2008. Teheranul, prin vocea consilierului de pres` al pre[edintelui iranian, Ali Akbar Javanfekr, a primit favorabil mesajul de reconciliere al pre[edintelui american. Totu[i, a precizat c` Washingtonul trebuie s` ia m`suri concrete. „Primim favorabil dorin]a pre[edintelui american de a l`sa deoparte divergen]ele trecute, dar mijlocul de a atinge acest obiectiv nu este s` ceri Iranului s` uite unilateral atitudinea agresiv` a Statelor Unite din trecut”, a explicat Javanfekr. ST

RELIGIE

Credincio[ii – cei mai ata[a]i de via]` Persoanele cu profunde convingeri religioase se aga]` de via]` cu mai mult` pasiune decât cele necredincioase; cei credincio[i a[teapt` ca doctorii s` fac` absolut tot posibilul s`-i ]in` \n via]` atunci când exist` pericolul mor]ii, se arat` \ntr-un studiu realizat \n Statele Unite, publicat \n Journal of the American Medical Association. CRISTINA S~NDULACHE

ercet`torii au urm`rit cazurile a 345 de pacien]i afla]i \n faza terminal` a cancerului. Cei care obi[nuiau s` se roage erau de trei ori mai dispu[i s` primeasc` \ngrijire medical` \n scopul prelungirii vie]ii dec=t cei care acordau un interes minim religiei. Cercet`torii de la Dana-Faber Cancer Institute au descoperit c` pacien]ii credincio[i erau cel mai pu]in dispu[i s` completeze, \n eventualitatea unei situa]ii

critice, un formular de tipul „Nu apela]i la resuscitare”. |n plus, ei erau mult mai deschi[i fa]` de perspectiva conect`rii la aparate de ventila]ie artificial`, \n scopul prelungirii vie]ii. Constat`rile sunt cu at=t mai interesante cu c=t este cunoscut faptul c` aceste metode de prelungire a vie]ii – resuscitarea, hr`nirea prin perfuzii, chimioterapia sau conectarea la aparate de ventila]ie – sunt extrem de nepl`cute, sporind at=t disconfortul fizic al

persoanei \n cauz`, c=t [i pe cel psihologic. Rezultatele acestei cercet`ri eviden]iaz` faptul c` religia poate fi asociat` cu fenomenul de cre[tere a capacit`]ii de a face fa]` stresului cauzat de boal`. Cercet`torul-[ef, Holly Prigerson, e de p`rere c` „aceste descoperiri merit` dezb`tute \n cadrul comunit`]ilor religioase [i, de asemenea, merit` aten]ie din partea celor care ofer` consiliere \n cazul pacien]ilor cu cancer \n faz` terminal`.” ST

Martie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

{TIRI S~N~TATE Obezitatea are aproape acelea[i efecte asupra s`n`t`]ii ca o via]` \ntreag` de fumat. Un grup de exper]i de la Universitatea Oxford – Marea Britanie – averti-zeaz`, \n urma unui studiu, c` ambele conduc c`tre acela[i deznod`mânt: scurtarea vie]ii cu zece ani! Chiar [i obezitatea de tip moderat scade speran]a de via]` cu aproximativ trei ani. Aceste rezultate vin \n urma unui studiu efectuat pe un e[antion de aproape un milion de oameni din \ntreaga lume.

Obezitatea – la fel de periculoas` ca fumatul

CRISTINA S~NDULACHE

n Marea Britanie, un sfert din cet`]eni sunt considera]i obezi, av=nd un indice de mas` corporal` (IMC) cu o valoare de peste 30. IMC e utilizat pentru determinarea procentului de ]esut adipos din organism, \n raport cu \n`l]imea [i greutatea persoanei \n cauz`. Modul de calcul este foarte simplu, const=nd \n opera]ia de \mp`r]ire a num`rului de kilograme ale persoanei la p`tratul \n`l]imii ei. Spre exemplu, o 6

SEMNELE TIMPULUI

ccre[tere a IMC persoan` cu Indicele de mas` p o \n`l]ime de corporal` peste zona de 220-25 conduce 1,70 m poate Normal: 18,5 – 24,9 lla sporirea risfi considerat` Supraponderal: 25 – 29,9 ccului de moarte ca av=nd un Obez: peste 30 p grad moderat prematur`, infformeaz` Insde obezitate \n cazul \n care c=nt`re[te 90 kg; titutul de Cercetare al ideal ar fi s` c=nt`reasc` 70 kg. Universit`]ii Oxford. Obezitatea |n primul caz, indicele ar avea sever` (IMC cu valori \ntre 40 valoarea 31 (90: 1,70 x 1,70 = [i 50) – ce se aplic` \n cazul 90: 2,89 = 31,14), pe c=nd \n a 2% din popula]ia Marii al doilea caz ar avea valoarea Britanii – reduce speran]a de 20 (70: 2,89 + 24,22). Orice via]` cu aproximativ zece ani.

Martie, 2009

SOCIAL

Criza va aduce revolte sociale \n România LUIZA GHICA

Obezitatea de tip moderat (existent` \n cazul unuia din patru adul]i britanici) reduce speran]a de via]` cu aproximativ trei ani. Principalele riscuri asociate obezit`]ii includ bolile de inim`, accidentul vascular cerebral [i cancerul. La v=rsta adult`, e mult mai u[or s` evi]i cre[terea \n greutate dec=t s` cau]i s` elimini ulterior kilogramele acumulate, spun cercet`torii. |n plus, evitarea cre[terii \n greutate

poate, realmente, ad`uga ani vie]ii. Prof. Alan Maryon-Davis, decanul Facult`]ii britanice de S`n`tate Public`, afirm`: „Obezitatea nu numai c` scurteaz` via]a, dar conduce [i la diabet de tip cronic, tensiune arterial` ridicat`, calculi biliari, precum [i dureri de spate sau dureri articulare. Sfatul meu este s` evita]i cu orice pre] acumularea de gr`sime. Folosi]i orice ocazie pentru a face mi[care!” ST

om=nia ar putea s` nu fie ocolit` de turbulen]e sociale \n urma deterior`rii situa]iei economice, conform unui raport al Economist Intelligence Unit (EIU). Revoltele de strad` \n ]`rile \n care criza se resimte puternic se vor datora cre[terii [omajului [i sc`derii nivelului de trai. Potrivit EIU, Rom=nia se plaseaz` pe locul 66 din 165 \n ceea ce prive[te securitatea social`. |n raport se arat` c` „Rom=nia, a c`rei ie[ire din comunism a fost cea mai violent` din Europa de Est, cu excep]ia fostei Iugoslavii, s-a confruntat \n anii ’90 cu o serie de revolte politice violente [i conflicte interetnice. Tulbur`rile publice s-au resim]it cel mai puternic \n perioadele de sc`dere economic`, din intervalele 19901992 [i 1996-1999”. Bulgaria se g`se[te pe o pozi]ie mai bun` dec=t ]ara noastr` \n acest top ocup=nd locul 86. |n Uniunea European` exist`, pe de alt` parte, [i state unde riscurile destabiliz`rii politice vor fi mult mai mici. |nUngaria,Lituania,Slovacia, Polonia, Cipru, Slovenia [i Cehia, aceste manifest`ri nu vor fi at=t de pregnante. ST

Martie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Religie

Regele Henric al VIII-lea

SEMNELE TIMPULUI

Martie, 2009

Anglicanii se

(re)unesc cu Roma? iserica Anglican` este Parlamentul voteaz` Actul de Dup` mai multe secole de o biseric` istoric`, format` prin Suprema]ie, care-l declar` pe dezbinare, Biserica Anglican` desp`r]irea de Roma \n 1534 rege „unicul [i supremul [ef [i Biserica Catolic` sunt \n – \n timpul Reformei protes- al Bisericii Angliei”. Ulterior, c`utarea unit`]ii sub c`l`uzirea tante –, \n urma unor conflicte sub influen]a protestantismului spiritual` a papei. O serie de \ntre monarhul englez Henry evanghelic, Biserica Anglican` discu]ii preliminare au fost al VIII-lea [i Biserica romano- s-a \ndep`rtat \n unele aspecte \ncredin]ate, \n 2007, Comisiei catolic`. |n Sco]ia [i SUA, de teologia tradi]ional` Interna]ionale Catolico-Anglidenumirea oficial` este Biserica catolic`. Actualmente, \n cane pentru Unitate [i Episcopalian`. Misiune. Dezbaterile Anterior Reformei, Ramura tradi]ional` a Bisericii au avansat rapid, iar regele englez exerpropunerile au fost cita o influen]` con- Anglicane s-ar putea uni, \n viitorul aprobate de episiderabil` asupra scopi afla]i pe pozi]ii apropiat, cu Biserica Catolic`, Bisericii catolice din \n ierarhiile acceptând conducerea spiritual` a \nalte Anglia. Asta explic` celor dou` biserici. papei, anun]a pe 4 martie, de ce Reforma n-a Dintre aspectele fost \nceput` \n luate \n discu]ie, unul Washington Post. Vaticanul a aceast` ]ar` de teoeste cel care se condeclarat c` analizeaz` cu „un viu stituie \n elementul logi, ci de monarhul \nsu[i. Din cauza coagulant pentru uinteres” cererea Comuniunii impozitelor pe care nificarea celor dou` Anglicane Tradi]ionale. Biserica le percepea, biserici: rolul de contensiunile dintre duc`tor spiritual al Roma [i rege se vor papei. |ntr-un cadru MARIUS NECULA acutiza \n special informal, \n vara \n timpul regilor anului 2002 – cu Eduard I [i Eduard al II-lea, cadrul comunit`]ii anglicane se ocazia unei vizite la Vatican conflict ce se va transforma pot identifica trei ramuri prin- – fostul arhiepiscop George \ntr-o adev`rat` schism` \n cipale: anglo-catolicii (America Carey de Canterbury l-a numit vremea lui Henric al VIII-lea. [i Australia), anglo-evan- pe Papa Ioan Paul al II-lea Motivul desp`r]irii de Roma ghelicii (Africa [i Australia) „liderul spiritual al \ntregii are la baz` dorin]a regelui [i anglo-liberalii (Europa). cre[tin`t`]i”. Cu ocazia acelei de a divor]a de Ecaterina de Comunitatea anglican` reven- vizite, fostul lider anglican Aragon (so]ia legal`) [i de a dic` aproximativ 80 de mili- declara: „Cred c` este necesar se rec`s`tori cu Anne Boleyn, oane de credincio[i \n 160 de s` lucr`m mai intens la armonio doamn` de la curte. Papa ]`ri, \n special \n Marea zarea pe plan teologic; studiile Clement al VII-lea refuz`, Britanie, Irlanda, Australia [i avanseaz`, \ntr-adev`r, \n mod fapt ce-l determin` pe monarh SUA, dar [i \n foste colonii ale constant, \ns` nu at=t de rapid s` rup` leg`turile cu Roma. Imperiului Britanic. pe c=t mi-a[ dori eu.” „Suntem Martie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Anglicanii se (re)unesc cu Roma? desp`r]i]i de peste 450 de ani, a[a c` nu este posibil s` atingem unitatea dorit` \ntr-un an sau doi. Progresele care se \nregistreaz` sunt \ns` \ncurajatoare”, a ad`ugat arhiepiscopul

biserici nu se realizeaz` doar \n baza recunoa[terii autorit`]ii papei. De la recunoa[terea primatului papal [i p=n` la deplina unificare va mai fi mult drum de parcurs. Vor trebui

care au ad=ncit [i mai mult sciziunea din interiorul Bisericii Anglicane. |nc` din 1990 a luat na[-tere Comuniunea Anglican` Tradi]ional`, organiza]ie conservatoare \n cadrul mi[c`rilor liberale din s=nul „CRED C~ ESTE NECESAR S~ LUCR~M MAI comunit`]ii anglicane. INTENS LA ARMONIZAREA PE PLAN Prezen]i \n 41 de ]`ri, cei 400.000 de anglicani tradiTEOLOGIC; STUDIILE AVANSEAZ~, ]ionali se autodefinesc |NTR-ADEV~R, |N MOD CONSTANT, |NS~ „anglo-catolici”, subliNU ATÂT DE RAPID PE CÂT MI-A{ DORI EU.” niind valoarea continuit`]ii tradi]iei catolice GEORGE CAREY DE CANTERBURY [i importan]a sacramenG. Carey de Canterbury. rezolvate probleme de natur` telor. Comuniunea AngliCa urmare, \n 2007, Comisia teologic`, liturgic` [i canonic`. can` Tradi]ional` declar` Interna]ional` Catolico-Angli- Problema unific`rii este extrem c` scopul ei este „de a reaminti can` a emis documentul de spinoas`, pentru c` nu to]i anglicanismului mo[tenirea sa, „Cresc=nd \mpreun` \n uni- liderii anglicani doresc s` fie de a vindeca diviziunile protate [i misiune”1, \n care se „converti]i” la catolicism; pe duse de \nde- p`rt`rile de afirma: „Biserica Romano- de alt` parte, nici Biserica credin]` [i de a construi o biseCatolic` \nva]` c` primatul Catolic` nu este extrem de des- ric` puternic` pentru viitor”. universal al episcopului de chis` cu privire la nou-veni]i. Grupul anglicanilor tradi]ioRoma (papa) este \n acord nali consider` c` au misicu dorin]a lui Hristos pentru O EVENTUAL~ unea de a fi punctul de uniBiseric` [i reprezint` un ele- SOLU}IE tate dintre Biserica Catolic` ment esen]ial pentru men[i Comunitatea Anglican`. |n Pe fondul unor ne\n]elegeri ]inerea unit`]ii ei \n adev`r.” Acela[i document continua: din cadrul Bisericii Anglicane, „Facem apel c`tre anglicani [i o ramur` tradi]ional` a angliromano-catolici s` exploreze canismului a cerut \n octom\mpreun` lucrarea episcopului brie 2007 luarea \n considerare de Roma (...), cu scopul de de c`tre Roma a unei evena asista comunit`]ile noastre tuale uniri. Criza din cadrul Comuniunii c`tre comuniune bisericeasc` deplin`.” Cum era de a[teptat, Anglicane a mocnit mult` vreraportul a fost \nt=mpinat cu me, dup` care a izbucnit puterostilitate de unii dintre liderii nic \n 2 noiembrie 2003, cu Bisericii Anglicane, posibili- ocazia hirotonirii ca episcop tatea reunific`rii cu Roma fiind a homosexualului Gene Robinson. La aceasta s-au ad`ugat [i repudiat`. Este lesne de observat c` alte decizii controversate, priunirea de facto a celor dou` vitoare la binecuv=ntarea c`s`toriilor homosexuale (2003) 1. Documentul poate fi g`sit \n format electronic sau la hirotonirea femeilor ca pe site-ul oficial al comuniunii anglicane: http:// www.aco.org/ministry/ecumenical/ preo]i (1992) [i episcopi (2008), 10

SEMNELE TIMPULUI

Martie, 2009

acest sens, se recunoa[te pozi]ia de conduc`tor a papei, p`str=nd \n acela[i timp \nv`]`turile [i tradi]ia anglican`. „Noi c`ut`m o solu]ie ecleziastic` viabil`, menit` s`-i aduc` pe anglicanii catolici \n comuniune cu Sf=ntul Scaun”, scria arhiepiscopul australian John Hepworth – liderul comunit`]ii anglicanilor tradi]ionali – \ntr-un anun] oficial adresat Congrega]iei pentru Doctrin` [i Credin]` \n octombrie 2007. Dac` se va da curs cererii de „uniune constitutiv`”, aceasta ar presupune intrarea unor \ntregi comunit`]i parohiale \n comuniune cu Roma. Vaticanul a luat \n considerare aceast` cerere, urm=nd s` ofere un r`spuns oficial. |n aceast` circumstan]`, se \ntrev`d dou` solu]ii: fie anglicanii tradi]ionali vor r`m=ne un grup separat, [i totu[i unit cu Roma (modelul greco-catolic), fie comunit`]ile anglicane tradi-

]ionale vor fi absorbite \n \ntregime \n marea mas` catolic`. |n acest sens, cardinalul Levada a recunoscut c` „situa]ia din cadrul Comuniunii Anglicane \n general a devenit mult mai complex`” de c=nd a fost f`cut` ini]ial cererea, fiind destul de dificil` conturarea unui r`spuns categoric \n viitorul apropiat. Subiectul ader`rii grupului anglican tradi]ional la Biserica Catolic` este destul de sensibil, deoarece un pas unificator c`tre catolicism ar implica un alt pas schismatic \n s=nul comunit`]ii anglicane, ceea ce, m`car din punct de vedere diplomatic, nu este de dorit. Arhiepiscopul Hepworth, cu privire la mesajul catolic – catatogat de el drept „cald [i \ncurajator” –, afirma c` „trebuie s` ne \ndemne la re\nnoirea rug`ciunii noastre pentru Sf=ntul P`rinte, pentru Cardinalul Levada [i pentru

cei care lucreaz` \n cadrul Congrega]iei pentru Doctrina Credin]ei, [i pentru \ntreg clerul [i poporul nostru, acum c=nd ne apropiem de o tot mai str=ns` comuniune \n Hristos cu Sf=ntul Scaun”. Cu toate acestea, Vaticanul subliniaz` c` nu se \ntrevede nicio decizie concret`. Aspectele practice ale unirii nu pot fi rezolvate peste noapte. |n ciuda situa]iilor specifice delicate, o direc]ie este clar`: unirea sub autoritatea unui lider comun este dezideratul suprem, \n ciuda tuturor diferen]elor de factur` teologic`. Cu siguran]` c` un prim pas al unific`rii ar fi absorbirea frac]iunii anglicane tradi]ionale. Din punctul de vedere al imaginii, acest fapt ar reprezenta o victorie notabil` pentru Benedict al XVI-lea, care a f`cut din reunificarea cre[tin`t`]ii unul dintre scopurile majore ale mandatului s`u. ST Catedrala anglican` Liverpool

Martie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Religie

Considerentele religioase care au stat la baza men]inerii legilor duminicale \n multe dintre statele americane pierd teren \n fa]a pragmatismului alimentat de recesiunea economic` a SUA. |n acela[i timp, sub ad`postul unor justific`ri de natur` social`, legile duminicale cap`t` teren \n Europa. FLORIAN RISTEA

ecesiunea economic` din Statele Unite, asemenea unei m`ri pe timp de furtun`, scoate la suprafa]` [i readuce \n dezbaterea public` chestiuni ce p`reau acoperite de sedimentele conservatorismului religios american [i ale iner]iei legislative. Pe fondul serioaselor probleme economice cu care se confrunt` ]ara,, u politicieni, grupuri de afaceri [i presa american` au readus \n aten]ia opiniei publice necesitatea elimin`riii din legisla]ia unor state federale a legilor duminicalee u – „relicve” ale unei epoci \n care biserica [i statul erau ea \ngem`nate. Se sus]ine c`, \n contextul actual, asemenea sc legi nu doar c` sunt anacronice, dar nici nu-[i mai g`sesc vreun sens. Diverse grupuri religioase apar]in=nd dreptei cre[tine se opun \ns` ini]iativelor legislative care urm`resc desfiin]area acestor legi [i sus]in c`, dimpotriv`, tocmai \n aceste vremuri tulburi este nevoie de men]inerea lor. Deznod`m=ntul disputei este interesant nu doar \n planul repercusiunilor economice sau \n cel al influen]ei cre[tinismului conservator \n politica Statelor Unite, ci [i \n cel al implica]iilor pe care le poate avea la nivel mondial, cunosc=ndu-se faptul c` asemenea legi sunt \n vigoare [i \n alte zone ale lumii.

ALCOOLUL SAU FAMILIA? Nevoia de a cre[te \ncas`rile la bugetul unor state federale care interzic sau restric]ioneaz` v=nz`rile de alcool duminica alimenteaz` speran]a multor americani c` timpul elimin`rii a[a-numitelor „legi albastre”1 este aproape. Con[tiente \nc` de pe vremea lui Al Capone de profitabilitatea comer]ului cu alcool, autorit`]ile statale sper` c` forurile legislative din state precum Georgia, Connecticut, Texas, Alabama sau Minnesota vor ridica restric]iile privitoare la v=nzarea alcoolului \n ziua de duminic` [i c` bugetele lor vor beneficia de 1. Legi albastre (eng. blue laws) – termen peiorativ referitor la rigiditatea moral` [i la acele legi care reglementeaz` activit`]ile desf`[urate duminica. Acest tip de legi este caracteristic Statelor Unite, Canadei, dar [i altor regiuni ale lumii unde exist` o mo[tenire cre[tin`, fiind destinate impunerii standardelor religioase, \n special respectarea duminicii ca zi de odihn` [i \nchinare, precum [i restric]ion`rii cump`r`turilor \n timpul acestei zile.

SEMNELE TIMPULUI

Martie, 2009

legile duminicale ECONOMIA versus

RELIGIA

Legile duminicale sau economia versus religia

Câteva exemple de legi albastre, a[a cum au fost decretate de guvernatorul Theophilus Eaton, asistat de reverendul John Cotton, \n 1655, pentru cet`]enii coloniei New Heaven, Connecticut: ■ „Sabatul (aici, duminica – n.n.) \ncepe sâmb`ta, la apusul soarelui.” ■ „Nimeni nu va c`l`tori, g`ti hrana, aranja paturile, m`tura casa, tunde p`rul sau b`rbieri \n ziua sabatului.” ■ „Nicio femeie nu-[i va s`ruta copilul \n ziua sabatului sau \ntr-o zi de post.” ■ „Nimeni nu va alerga \n ziua sabatului, nimeni nu se va plimba \n gr`din` sau oriunde altundeva, cu excep]ia mersului reveren]ios la [i de la adunare.” ■ „Persoanele c`s`torite trebuie s` locuiasc` \mpreun`; dac` nu, vor fi \ntemni]ate.” ■ „Orice b`rbat \[i va tunde p`rul rotund, \n forma unei calote.”

venituri suplimentare din impozitele ob]inute din cre[terea v=nz`rilor. Acest entuziasm, alimentat de un suport popular cople[itor, este temperat \ns` de opozi]ia dreptei cre[tine, care sus]ine c` „v=nz`rile \n ziua de duminic` submineaz` siguran]a [i chiar dezmembreaz` familia”. |n Georgia, de exemplu, este al treilea an consecutiv c=nd se \ncearc` adoptarea unei legi care s` permit` v=nzarea de bere, vin [i b`uturi spirtoase, \ns`, cu tot sprijinul popular, cotidianul Atlanta Journal-Constitution anun]a, miercuri, 4 martie, c` ini]iativa legislativ` a murit din nou \n Senatul acestui stat. Conform unui sondaj realizat anul trecut de ziarul amintit, dou` treimi din responden]i agreau ideea ca popula]ia s` decid` asupra subiectului, \n cadrul unui referendum. Sus]in`torii Legii 16, ini]iat` de senatorul Seth Harp, au str=ns chiar 50.000 de semn`turi \n cadrul unei peti]ii web [i au deschis mai multe pagini pe Facebook, \ns` guvernatorul Sonny Perdue, un 14

SEMNELE TIMPULUI

abstinent declarat, se opune oric`rei legisla]ii \n favoarea bùturilor alcoolice, anun]=nd c` nicio lege de felul acesta nu va trece de biroul sù. Iar mandatul sù expir` \n 2011. Cum era de a[teptat, propunerea legislativ` s-a \mpotmolit \n cadrul comisiei abilitate din Senat (Regulated Industries Committee), din cauza lipsei de sprijin politic. De cealalt` parte a baricadei, Jim Beck, pre[edinte al Georgia

Martie, 2009

Christian Coalition – organiza]ie religioas` apar]in=nd Dreptei Cre[tine –, justific` nevoia men]inerii acestor legi \n felul urm`tor: „|n vremuri de criz` economic`, exist` deja destul` presiune asupra familiilor noastre. Nu cred c` este nevoie s` adùg`m [i mai mult` presiune asupra familiilor prin adoptarea acestei legi.” Din cealalt` tab`r` se sus]ine \ns` c` [i bugetele de stat sunt sub presiune [i c` prin ridicarea interdic]iei de comercializare a bùturilor alcoolice \n ziua de duminic`, statele federale ar putea str=nge milioane de dolari din taxe [i impozite. Ba mai mult, a[a cum a remarcat [i pre[edintele Roosevelt \n anii ’30, c=nd a abrogat Prohibi]ia,2 bùturile alcoolice pot men]ine speran]a la un nivel ridicat atunci c=nd realitatea este dezolant`. {i dac` v=nzarea 2. Perioad` din istoria Statelor Unite (1920-1933) când fabricarea, vânzarea [i transportarea alcoolului pentru consum au fost interzise la scar` na]ional` prin Amendamentul 18 al Constitu]iei.

de alcool a stimulat economia \n timpul Marii Crize, la fel ar putea s` fac` [i acum.

„|NCHIS DUMINICA”

\nc` \n vigoare restric]ii cu privire la v=nzarea produselor alcoolice [i, pe alocuri, cu privire la aproape \ntregul comer] \n timpul duminicii. |n anumite zone, la baza aplic`rii acestor legi stau considerente religioase, iar \n altele sunt p`strate ca tradi]ie sau cutum` local`. |n perioada modern`, c=nd cele mai multe au fost abro-

un motiv teologic clar, cu at=t mai pu]in unul legal, pentru insisten]a ca duminica s` fie o zi de odihn` oficial`. Conform Vechiului Testament, Domnul s-a odihnit \n ziua a [aptea de lucrarea crea]iunii. Cu toate acestea, duminica a fost consemnat` de stat ca zi de odihn` \n cre[tinism abia din anul 321 d. Ch., c=nd

Existen]a legilor albastre a fost cu putin]` din cauza iner]iei legislative, [i, mai ales, pe fondul unei religiozit`]i dominate de spiritualitatea de tip puritan, care substituie na]iunea american` conceptului „Isra- EXISTEN}A LEGILOR ALBASTRE A FOST el” – popor special, ales CU PUTIN}~ DIN CAUZA INER}IEI de Dumnezeu. ConsideLEGISLATIVE, {I, MAI ALES,PE FONDUL r=nd c` duminica este „sabatul” cre[tin, puri- UNEI RELIGIOZITA}I DOMINATE DE SPIRITUtanii din secolul al ALITATEA DE TIP PURITAN… XVII-lea au decretat interdic]ii cu privire la anu- gate, aceste legi au constituit \mp`ratul Constantin, conmite activit`]i efectuate dumi- subiectul dezbaterilor publice, vertit la cre[tinism, a decretat nica [i \n timpul altor s`rb`tori subliniindu-se at=t aspectul ca oamenii ’s` se odihneasc` cre[tine pe teritoriul fostelor neconstitu]ional al multora \n venerabila zi a soarelui’”3. |n colonii. De-a lungul timpului, dintre ele, c=t [i caracterul ilar cadrul aceluia[i decret, la care majoritatea acestor legi dumi- al unora (vezi caseta). Motiva]ia f`cea referire revista Time, nicale au fost abrogate, decla- religioas` din spatele acestor Constantin a oferit \ns` [i un rate neconstitu]ionale sau pur legi a p`lit odat` cu succesi- model pentru viitoarele legi [i simplu nu au mai fost apli- unea genera]iilor. |nc` din albastre. A f`cut o excep]ie: cate. Cu toate acestea, \n multe 1963, revista Time remarca 3. Time, 25 octombrie 1963, articolul „Blue Sunday” regiuni ale Statelor Unite sunt faptul c` „nu exist` nici m`car Martie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Legile duminicale sau economia versus religia religioase, cum sunt adventi[tii de ziua a [aptea. Ace[tia au perpetuat de-a lungul timpului lupta \mpotriva legilor duminicale nu doar pentru c` au avut de suferit din cauza acestora,5 ci [i pentru c`, dintr-o perspectiv` teologic` onest`, adventi[tii consider` c` s=mb`ta este adev`rata zi de odihn`, dup` cum remarca [i revista Time. Unii \[i

Cu numai 30 de ani \n urm` (1979), \n regiunea Ocean Gove, New Jersey, autointitulat` „Perimetrul lui Dumnezeu pentru fericire [i s`n`tate”, \nc` se mai puteau vedea extremele la care se ajunsese prin aplicarea legilor albastre. Lan]uri grele blocau circula]ia pe [osele [i niciunui automobil nu-i era permis s` se mi[te \n ziua de duminic`. Nim`nui nu i se permitea s` \noate, s` pescuiasc`, s` patineze sau s` cumpere m`car un cornet de \nghe]at`. Nici ziarele nu puteau fi livrate duminica. |ntr-un caz ce trebuia solu]ionat \n instan]`, despre care relata presa vremii ( Time, 7 iulie 1979), Curtea Suprem` din New Jersey recuno[tea \n mod unanim c` sistemul legal al „teopolisului” \nc`lca principiul separa]iei dintre stat [i biseric`, a[a cum reiese din Primul Amendament al Constitu]iei, afirmând: „Prin urmare, legislativul din New Jersey decreteaz` c` \n Ocean Grove biserica este statul [i statul este biserica.”

agricultorii puteau lucra duminica, pentru a profita de avantajele vremii favorabile.

PRAGMATISMUL NU }INE CONT DE TABUURI Locuitorii statelor americane \n care legile duminicale sunt \n vigoare sunt dispu[i s` mearg` la cump`r`turi \n statele \nvecinate, v=rs=nd taxe [i impozite \n bugetele acestora. Dar c=nd economia \ncepe s` se contracte, costul interdic]iei comer]ului duminical devine prea mare. Connecticut, spre exemplu, ia \n calcul tot mai serios abrogarea acestor interdic]ii, deoarece pierde veniturile provenite din impozitarea comer]ului de duminic` \n favoarea statelor vecine, New York, Massachusetts [i Rhode Island, care [i-au abrogat aceast` legisla]ie \n 2003. La fel p`]e[te [i Texasul la grani]a cu Mexicul, fapt pentru care \[i reconsider` politica legat` de alternativa abrog`rii interdic]iilor la v=nz`rile de duminic`. Instituite \n era colonial`, legile duminicale s-au „stins” 16

SEMNELE TIMPULUI

treptat, pe m`sur` ce ra]iunile economice au demonstrat c` unele state se pot men]ine pe linia de plutire \n timp de criz` dac` permit comer]ul duminica. David Laband, profesor de economie la Universitatea Auburn, pune degetul pe ran` atunci c=nd afirm` c` legisla]ia duminical` \ncepe \ntotdeauna „s` fiarb`” c=nd economia scade: „|ncet [i sistematic, am fost martori la abrogarea acestor legi \n ultimul secol, \n special atunci c=nd s-a \nregistrat un regres economic”.4

SPAIMELE TRECUTULUI CREEAZ~ SCENARII ANACRONICE Din aceast` perspectiv`, este interesant de urm`rit dac` acest adev`r istoric se va confirma [i de data aceasta, deoarece istoria aplic`rii acestor legi a l`sat urme ad=nci \n con[tiin]a multor americani, \n special \n r=ndul minorit`]ilor 4. David Laband, “Blue Laws: The History, Economics and Politics of Sunday-Closing Laws”, 2008.

Martie, 2009

5. La mijocul secolului al XIX-lea, mul]i adventi[ti au fost \ntemni]a]i, pentru scurt` vreme, din cauz` c` au nesocotit legisla]ia \n vigoare [i au lucrat p`mântul duminica.

imagineaz` \ns` c` \nchinarea Mare nu a impus \nchinarea al Constitu]iei americane, care \n ziua de duminic` le va fi \n ziua de duminic`, ci doar statueaz`: „Congresul nu va impus` prin lege, ca [i cum ab]inerea de la lucru a anu- elabora nicio lege privitoare ar veni cineva s`-i str=ng` mitor categorii sociale, \n timp la \ntemeierea unei religii sau cu arcanul [i s`-i duc` dumi- ce al]ii – agricultorii – puteau interzicerea liberei exercit`ri nica la biseric`, asemenea unei turme, sau c` i-ar monitoriza LOCUITORII STATELOR AMERICANE |N CARE cineva pentru a vedea LEGILE DUMINICALE SUNT |N VIGOARE SUNT \n ce zi [i-au spus rug`ciunile. Chiar DISPU{I S~ MEARG~ LA CUMP~R~TURI |N admi]=nd posibilita- STATELE |NVECINATE.... tea re\nvierii legilor duminicale care, \n conjunc- s` lucreze lini[ti]i. Av=nd o a vreuneia…” At=t de mult turi cu totul speciale, ar afecta memorie colectiv` marcat` de s-a b`tut moned` pe marginea o bun` parte din lumea cre[- spaimele trecutului, mul]i cred abrog`rii acestui amendament tin`, siguran]a cu care unii c` America se \ndreapt` c`tre [i at=t de mult contrazice realicredincio[i descriu \n detaliu adoptarea unei legi duminicale tatea istoric` acest scenariu, propriile scenarii apocaliptice na]ionale, evident, prin abro- \nc=t este greu de crezut c` un na[te dubii. Nici Constantin cel garea Primului Amendament asemenea parcurs ar fi posibil. Iar \n condi]iile \n care, \n prezent, statele americane \[i pun problema abrog`rii legilor duminicale, probabilitatea adopt`rii unei legisla]ii na]ionale \n favoarea duminicii, av=nd la baz` o motiva]ie religioas`, pare un nonsens. Pentru c` respectarea duminicii ca zi s`pt`m=nal` de odihn` a avut [i va avea \ntotdeauna o motiva]ie religioas` este greu de presupus c` o eventual` extindere la scar` na]ional` a p`zirii acesteia va putea fi f`cut` de pe alte baze dec=t cele religioase. Iat` de ce to]i aceia care iau \n calcul un asemenea scenariu nu-[i pot imagina dec=t c` acest lucru va fi posibil numai \n cazul abrog`rii Primului Amendament al Constitu]iei. |ns`, admi]=nd c` probabilitatea \mplinirii acestui scenariu trebuie luat` \n calcul, de ce nu ar fi posibil ca acest lucru s` fie f`cut de pe o baz` pur social`, Martie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Legile duminicale sau economia versus religia f`r` a se atinge cineva de Primul Amendament?

EUROPENII, CU UN PAS |NAINTE

nimic de-a face cu religia, ci se constituie \ntr-un important angajament pentru o „Europ` social`”. {i totu[i, pentru episcopii catolici europeni „consumerismul nu constituie un model nici pentru o economie durabil`, nici pentru un concept s`n`tos cu privire la dezvoltarea uman`” iar „b`rba]ii [i femeile care muncesc duminica sunt pu[i \ntr-o pozi]ie dezavantajat` \n rela]iile lor sociale, fiindu-le afectate via]a

Un exemplu recent \l g`sim \n Europa unde, la \nceputul lunii februarie a.c., un grup de membri ai Parlamentului European au ini]iat un proiect de lege, sub forma unei Declara]ii scrise, „pentru protejarea duminicii nelucr`toare, ca pilon esen]ial al Modelului Social „BE}IA” RELIGIOAS~ ESTE MAI PERICULOAS~ European [i ca parte a mo[tenirii DECÂT INTOXICAREA CU ALCOOL. DIN MAHMUculturale europe- REAL~ |{I MAI REVINE OMUL, DAR BIGOTISMUL ne”. Este evident c` ini]iativa are ESTE O STARE PERMANENT~ {I F~R~ LEAC la baz` motiva]ii religioase. Ea a [i fost de familie, dezvoltarea per- \n vederea adopt`rii unei salutat` c`lduros de epi- sonal` [i chiar s`n`tatea.” legisla]ii na]ionale [i euroscopii catolici, membri \n De aceea, \n conformitate pene cu privire la timpul de Comisia Episcopatelor Comu- cu aceste idealuri, recenta lucru, pentru a spori protenit`]ii Europene (COMECE), Declara]ie introdus` \n Parla- jarea s`n`t`]ii lucr`torilor [i de Biserica Protestant` din mentul European solicit` state- reconcilierea dintre munc` [i Germania [i de Biserica Angliei. lor membre [i institu]iilor UE via]a de familie.” Pentru a fi Oficial \ns`, termenii acestei s` „protejeze duminica drept adoptat`, Declara]ia trebuie declara]ii (vezi caseta) nu au zi s`pt`m=nal` de odihn`, s` fie semnat` de o majoritate

Declara]ie scris` |n conformitate cu Regula 116 a Regulilor de Procedur` De Anna Zaborska, Martin Kastler, Jean Louis Cottigny, Patrizia Toia [i Konrad Szymanski Pentru protejarea duminicii nelucr`toare ca un pilon esen]ial al Modelului Social European [i parte a mo[tenirii culturale europene. Parlamentul European, ■ Luând \n considerare

SEMNELE TIMPULUI

articolul 137 al Tratatului cu privire la Uniunea European`, ■ Luând \n considerare regula 116 a Regulilor sale de procedur`, A. |ntrucât duminica nelucr`toare este un pilon esen]ial al Modelului Social European [i parte a mo[tenirii culturale europene, B. |ntrucât un sondaj al EUROFOND arat` c` probabilitatea \mboln`virii [i

Martie, 2009

absenteismului \n institu]iile care lucreaz` sâmb`ta [i duminica este de 1,3 ori mai ridicat` \n compara]ie cu institu]iile care nu-[i solicit` personalul s` lucreze \n week-end, C. |ntrucât, conform legisla]iei UE, duminica este ziua de odihn` s`pt`mânal` pentru copii [i adolescen]i, D. |ntrucât institu]iile europene, organismele [i agen]iile nu au

de 394 de parlamentari europeni, p=n` la data de 7 mai 2009. |n conformitate cu legisla]ia Uniunii Europene, duminica este ziua de odihn` s`pt`m=nal` pentru copii [i adolescen]i,6 iar prin m`sura mai 6. Vezi articolul 10 al Directivei 94/33/EC a Consiliului Uniunii Europene, din 22 iunie 1994, cu privire la protec]ia tinerilor la lucru.

lucrat duminica de la \nfiin]area lor [i nu inten]ioneaz` s` fac` altfel \n viitor, \n ciuda diversit`]ii fondului religios, cultural [i etnic al oficialilor [i factorilor de decizie ai UE, 1. Cheam` statele membre [i institu]iile UE s` protejeze duminica, drept zi de odihn` s`pt`mânal`, \n vederea apropiatei legisla]ii na]ionale [i europene cu privire la timpul

sus amintit` se inten]ioneaz` cuprinderea tuturor cet`]enilor europeni \n noul cadru legislativ. A[adar, modelul european poate constitui o alternativ` [i pentru statele americane, f`r` s` fie nevoie s` se pericliteze adeziunea popula]iei fa]` de Primul Amendament al

de lucru, pentru a spori protejarea s`n`t`]ii lucr`torilor [i reconcilierea dintre munc` [i via]a de familie; 2. |ns`rcineaz` pe Pre[edintele s`u s` \nainteze aceast` declara]ie, \mpreun` cu numele semnatarilor, Consiliului, Comisiei [i comitetelor parlamentare pentru probleme sociale ale parlamentelor na]ionale.

Constitu]iei. Nici chiar liderii grupurilor religioase apar]in=nd dreptei cre[tine nu mai folosesc argumente religioase \n apelurile pentru men]inerea legilor duminicale, ci – fapt interesant – justific`ri de ordin social. Se pare c` americanii nu se mai las` impresiona]i de dogmele care au stat la baza legilor albastre [i care au „expirat” odat` cu acestea. Prin urmare, este posibil ca scenariile simpliste, prin care se \ncearc` sensibilizarea opiniei publice cu privire la impunerea vreunei religii sau a \nchin`rii for]ate, s` r`m=n` simple pove[ti, \n timp ce americanii, \n pas cu europenii, s` m`r[`luiasc` pe un drum diferit c`tre acela[i ideal impus de puritani cu at=ta habotnicie.

CRITERIUL LUCIDIT~}II? DISCUTABIL R`m=ne ca timpul s` ne arate cine sau ce anume va prevala \n America zilelor noastre: interesul economic sau cel religios? Am fi tenta]i s` credem c`, \n actuala disput` dintre interesul economic [i cel spiritual, dintre alcool [i religie, va avea c=[tig de cauz` cel mai „lucid”. Totu[i, chiar dac` no]iuni precum alcoolul [i luciditatea nu fac cas` bun`, exist` suficiente precedente care s` ne determine, \n anumite cazuri, s` nu consider`m nici religia sinonim` cu luciditatea. „Be]ia” religioas` este mai periculoas` dec=t intoxicarea cu alcool. Din mahmureal` \[i mai revine omul, dar bigotismul este o stare permanent` [i f`r` leac. ST

Martie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Politic

u r t n e p m a l B BBC a , 9 0 0 2 e i t r Pe 3 ma m c`reia r o f n o c e r i t difuzat o [ nici, printre care a sute de brit re universitare, 150 de cad ntru a boicota e s-au unit p lului pentru „Ziua Israe ment ce urma eni [tiin]`”, ev are la Muzeul s` se desf`[o n Londra [i la i de [tiin]` d ester. Motivul ch cel din Man era presupusa protestului a savan]ilor e complicitat masacrul din „ israelieni la da faptului c` iu Gaza”, \n c an]i (un biolog cei cinci sav cian de la Large zi marin, un fi llider - CERN, Hadron Co anotehnic`, un n un expert \n un genetician) hidrolog [i u]i datorit` erau cunosc exclusive r dedic`rii lo cop pa[nic. s cercet`rii \n LUCIAN

SEMNELE TIMPULUI

CRISTES

Martie, 2009

l e a r Is

RE or sunt UB SOteA S U O ac]iunil N a NIMIC eo-fobia ` majorita

m` vede, iud `rat c lian, la o pri s \ntr-un e ra is ti Este adev tilor radicali. Totu[it s-a manifesn a t n o se ic o t` b ` st p i[ n e e c explicat, ca explozi- opera islam pe b`tr=nul contin imelor decenii. e re dificil de larg, [i anume cel al gistrate lt d u ` l b u rs ra u -a phen i arc ne context ma `rilor antisemite \nre trecem nt pe tot p ul 2007, Institutul Stentema st n o c t ta ferin]` an mului Co ei manifest ate europene. Dac` zile ale Lu=nd ca reu Studiul Antisemitis cre[terea ac]iust r e d lo e 2 2 m ri n p ]i \n cel pu oar evenimentele e acte Roth pentr bilizat \n Germania anul anterior ng` list` d d \n revist` descoperim deja o lu nagogi [i centre poran a conta ie[ti cu 37% fa]` de te de vandac acestui an, vandalizarea unor si sia, Fran]a, Su- nilor antievre l raport=nd 125 de a de atac corri : u u ru e z in it lo a rl c m ie e , 4 B se B 1 ia , ti 1 a an elgia trat (Belg (doar B is g , te a a re li v g vreiasc`. L \n ri n p a e a (A r li e origin e is transford evreie[ti ndierea locuin]elo eicide (Belgia, lism). Ang r o il n ]e m d cet` edia), ince fi[`ri de slogane iu e (Fran]a, Ru- poral asupra p de studen]i au pro r` de evrei”. e a ru ic b z g li ), fi n ` i ]a u n , n n , o u Fra ului -o „z s i a ) Oxford sia), agresi pusului \ntr mbrii Partid Fran]a, Ru a t a c u r i marea cam decembrie 2007, me demonstrat cu 8 au a r m a t e |n Kiev, la [i Patrio]ii Ucrainei imul r=nd, Uniui lt ( D a n e - Libert`]i ntievreie[ti. Nu \n u nun]at \nfiin]area , aa ea m a r c a , slogan ]ional` din Bulgaria rea „auto-ap`r`rii” a ) ra N a u F r a n ] de nea mili]ii pentru asig e… it i devast`ri vre- une triva minorit`]ii sem o e p \m e magazin ania), L? tru care RU UNoU T N ie[ti (GermmeninE P e reale pen invoca v I ti } m O a [i T e d t` te , exis mesaje Se poa |n mod cert as blamul. iniene, artea (Ce]`ri cu mo `ri de ci- statul Israel [i-a atr a teritoriilor palest ritorii te n are hia), profa moriale ale politica de coloniz rei au ajuns s` ocupe \mpree v \n e e m e -s [i d u e 0 d .00 z=n mitir ar pot 84.000 a[e ului (Ger- c=nd 268 Holocaust edia), ati- \n West Bank, al]i 1 i cucerit \n 1967. D stifice mania, Su stile \n jurimile Ierusalimulu e gafe politice s` ju t? Au alt =n tudini o ]i (Anepisoade [i r evreilor de pe p`mu carnae st e c ` a it rs ro tr n tu e tu p unive a ]i agresa onizare monpe glia), de dale dem to]i arabii huidui]i [i \n ciuda simpatiei , ra ” c st e st e fo D la bri stra]ii 11 septem pentru Al Qaeda? entru „ ti [ in ie d e l r v iu e g ` p st a n ti rganiza]iei ii o manife ), ( O l a n d a i care un Berlin din 2004, a O uropa, a subliniat ra]ia de la [i Securitatea \n E rientului Aproac]iun a le a ic d in Cooperare dintre problemele O antisemitismul s a n iiu za io form` c` nic d is c r im c` sub nic or. Conflictul din Ga i ifi st ju ta u (I n lu il u re piat m v e is a it natorii nea contr al antisem im`toare \n – agresiu doar un paravan erne. f` e d le o ic ie re mod toa stitu lia), art te asem`n` rd [i con nar, travestit \n straiemisia European` a so n e im n e v E o ri e . o p N il a C j e [. m a , d ) 3 d a a ari ric un son rie 200 pres` (Ung t [i \n Australia, Ame `, \n aclama]i|n octomb lui Gallup Europe a „Care crezi d a n rt tu la o u re e p it a e treb ”, s-au ra oua Z atolic licitat inst lume. La \n entru pace e Sud. |n N , un preot c America d .000 de manifestan]i tuia memorial` vind pacea \n i mare amenin]are p l Israel” – tu a 1 ile a peste cu s=nge [i vopsea st inistru israeli- c` este cea mapeni au indicat „sta e Nord sau d -m t i ro a m e u n ri lp a profa 59% din e nului, Irakului, Core abin, fostu bel pentru pace. R k a h z a it Ir o Y iN a lui \naintea al Premiulu an, laureat

Martie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Blam pentru Israel

Cruciadele Legitimarea ecleziastic` a urii contra iudeilor a „sfin]it” m`cel`rirea lor cu ocazia cruciadelor. |nainte de a-i stârpi pe „necredincio[ii” din Palestina, pelerinii s-au sim]it datori s`-i stârpeasc` pe „necredincio[ii” de lâng` ei. Când au pornit \n prima cruciad` (1096), o[tile au luato \n sens invers, spre nord, ca s` extermine aproximativ 12.000 de iudei pe Valea Rinului. Acela[i tipar l-au urmat [i celelalte opt cruciade. Cu ocazia celei de-a doua cruciade, \n 1099, cre[tinii i-au obligat pe iudeii din Ierusalim s` intre \n sinagog` [i i-au dat foc.

r resentimentele eurropenilor. Primul, d deja amintit, ar fi p politica Israelului ffa]` de palestinieeni. Un alt factor, m mai semnificativ, eeste prezen]a tot m mai numeroas` a p popula]iei musulm mane \n Europa, ffapt corelat cu inffuzia sentimentellor antisemite de ssorginte islamic` \n r=ndul occidentalilor. Totu[i, factorul de departe cel mai important \l constituie prejudec`]ile tradi]ionale antiiudaice, ad=nc \nr`d`cinate \n con[tiin]a colectiv`, conform c`rora evreii controleaz` guvernele, mass-media, businessul interna]ional [i lumea financiar`: totul e o conspira]ie, un imperialism sionist, o tentativ` de cucerire a lumii.

Afganistanului. Scriitorul francez Pierre Jourde, profesor la Universitatea Grenoble, se \ntreba1, consternat, analiz=nd reac]iile celor chestiona]i, cum de este posibil ca o m=n` de evrei, care transform` pustia \ntr-o ]ar` prosper` [i care conserv` singurul stat democratic \n mijlocul unui ocean de dictatur` arab`, s` fie cauza tuturor nenorocirilor pentru arabii lumii [i amenin]area principal` a p`cii pe Terra. Cum de \nsu[i conceptul de „Israel” a ajuns sino- LA |NCEPUT A FOST… nim cu nedreptatea? |n Israel, dou` milioane ANTIIUDAISMUL de arabi au drept de vot [i au reprezentan]i Dintotdeauna deosebit, popor cu un stil de \n Knesset (parlamentul Israelului). Mii de palestinieni sunt trata]i \n spitale israeliene. alimenta]ie, \mbr`c`minte, via]` de familie [i Universitatea ebraic` din Ierusalim are mul]i convingeri etice diferite, evreii au avut de sustuden]i musulmani. |n privin]a statutului, e de portat de-a lungul timpului oprimarea egiptenilor, a grecilor [i a romanimii de ori mai ferice s` fii lor. Odat` cu lep`darea [i arab \n Israel dec=t evreu DE-A LUNGUL A DOU~ r`stignirea lui Iisus Hristos \n ]`rile arabe. Dac` extindem compara]ia, evreii MILENII, CRE{TINISMUL (anul 30 d. Hr.) un val de tensiuni a izbucnit \ntre linu practic` sp`larea creS-A |NC~RCAT CU O derii iudei [i nou-constituita ierului copiilor \n lag`re „partid`”, cre[tinii. Totu[i, de antrenament, instruinIMENS~ DATORIE \ntruc=t primii cre[tini du-i s` se auto-detoneze. MORAL~ F~}~ DE erau tot iudei, reac]ia Nici nu deturneaz` aviEVREI. lor s-a p`strat \n limitele oane, nici nu ucid atle]i problemelor intra-etnice. la jocuri olimpice. Nu |ncep=nd cu secolul al II-lea, Biserica cre[tin` incendiaz` moschei sau biserici. Ei nu caut` s` \n expansiune ajunge predominant ne-iudaic`. supun` toat` lumea „islamului” lor. {i atunci? Dup` Raportul Departamentului de Stat Treptat, sub motivul deicidului – „au ucis pe Fiul al SUA cu privire la Antisemitismul Global lui Dumnezeu”, Biserica devine permeabil` \n (2004), exist` c=]iva factori care alimenteaz` fa]a antiiudaismului. Motivul este \ns` aberant, 1. Revista Causeur, 12 dec. 2008, \n articolul „Nu dispera, Montfermeil” \ntruc=t Scriptura \nva]` limpede c` nu iudeii, 22

SEMNELE TIMPULUI

Martie, 2009

Simonino din Trent La 8 aprilie 1965, Conciliul Vatican II (\n bula „Nostra Aetate”) repudia vechea pozi]ie romano-catolic` conform c`reia iudeii erau asasinii lui Hristos [i poporul lep`dat al lui Dumnezeu. Documentul deplora ura, persecu]iile [i calomniile \ndreptate contra iudeilor din toate timpurile. Cu toate acestea, \n 1992, s-a dezvelit o plac` memorial` destinat` vener`rii copilului Simon din Trent care, \n 1475, pe când avea doar doi ani, ar fi fost ucis de c`tre evrei [i al c`rui sânge ar fi fost folosit la pasca ritual`. |n 1588, papa Sixtus V l-a beatificat sub numele San Simonino. De[i Vatican II desfiin]ase mitul (\n 1965), insisten]ele localnicilor au re\nviat aceste crâmpeie de ev mediu: cultul lui San Simonino a fost restabilit la 27 martie 2007!

Martie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Blam pentru Israel

Sfin]ii p`rin]i [i neamul blestemat ■ „S` n-avem nimic \n comun cu acest popor odios [i detestabil…” Acesta a fost motivul pentru care primul conciliu ecumenic (Niceea, 325 d.Hr.) a decis separarea Pa[telui cre[tin de cel iudaic. ■ Pentru Sf. Hilarie din Poitiers (350), evreii erau „poporul pervers pe care Dumnezeu l-a blestemat pentru totdeauna”. ■ Sf. Ambrozie, episcopul Milanului (380), i-a pus pe cre[tini s` dea foc unei sinagogi, dând de \n]eles c` ar fi un lucru pl`cut lui Dumnezeu. ■ Sf. Ioan Gur` de Aur (387) proclama: „Iudeii sunt uciga[ii perfizi ai lui Hristos… {i pentru c` sunt asasinii lui Hristos, nu pot avea parte de nicio isp`[ire posibil`, nici de indulgen]` sau iertare. Cre[tinii s` nu \nceteze s` se r`zbune pe ei, iar iudeii s` tr`iasc` pentru totdeauna \n servitute. Dumnezeu i-a urât \ntotdeauna pe evrei. Ca atare,

ci p`catele noastre L-au ucis pe Iisus Hristos (1 Corinteni 15:3; Isaia 53:5). Amploarea resentimentului necre[tinesc a fermentat chiar [i g=ndirea p`rin]ilor biserice[ti; din p`cate, \n scrierile lor apar pasaje iudeo-fobe (vezi caseta). C`ut=nd s` fie accepta]i de na]iunile-gazd`, iudeii s-au str`duit s` contribuie la dezvoltarea comer]ului, a artelor [i [tiin]ei, a poeziei [i a filosofiei. Timp de 25 de secole au aplicat aceast` strategie, care \ns` a dat gre[. De ce? Pentru c` \n tot acest r`stimp ei n-aveau niciun drept civil [i nicio protec]ie din partea legii. Depindeau de bunul plac al st`p=nului locului. C=nd nu mai prezentau interes pentru st`p=n, erau izgoni]i. |n 1290 au fost expulza]i din Anglia. Alte state au urmat exemplul. |n Spania, dup` o lung` persecu]ie, au fost expulza]i \n 1492. Au fost goni]i, pe r=nd, din toate ]`rile Europei. |ntr-un caz mai fericit, guvernatorul Vene]iei i-a comasat pe to]i la un loc, \n 1516, \n mahalaua Ghetto Nuovo (Topitoria nou`), de unde a [i r`mas termenul de „ghetou”.

APOI A VENIT ANTISEMITISMUL Speran]ele evreilor de a primi drepturi civile au prins aripi odat` cu na[terea statelor 24

SEMNELE TIMPULUI

Martie, 2009

to]i cre[tinii sunt ]inu]i s`-i urasc` pe evrei.” ■ Ieronim de Bethleem (390) scria despre sinagog`: „S-o nume[ti cuib al viciului, refugiul diavolului, cet`]uia Satanei, locul deprav`rii sufletului, abisul oric`rui dezastru... e prea pu]in fa]` de ceea ce i se cuvine.” ■ Sf. Chiril (415) i-a izgonit pe evreii din Alexandria, confiscându-le propriet`]ile. ■ Sf. Augustin scria: „Iudeul nu va putea \n]elege niciodat` Scripturile [i va purta pentru totdeauna vina mor]ii lui Iisus.” ■ Canonul 30 al Sinodului de la Orléans (538) interzicea evreilor s` se arate \n public \n timpul Pa[telui cre[tin. ■ Canonul 2 al Sinodului de la Trulan (692) interzicea cre[tinilor, sub pedeapsa afurisirii, s` aib` rela]ii cu evreii, s` ofere sau s` primeasc` ajutor

na]ionale seculare. Paradoxal, \n ciuda debutului promi]`tor, vechile prejudec`]i au continuat s`-i discrimineze. Mari filosofi ai modernit`]ii – Voltaire, Fichte, Kant, Hegel, Schopenhauer, Nietzsche – au f`cut declara]ii antisemite (vezi Donna Zajonc, „The Politics of Hope”, 2004). |n „Scrisoarea lui Memmius c`tre Cicero” (1771), Voltaire afirma: „Iudeii sunt n`scu]i cu fanatismul

Afi[ antisemit care a fost expus pân` \n anul 1801 pe zidurile Turnului Podului Vechi din Frankfurt

medical [i chiar s` se \mb`ieze \n acela[i loc. ■ |n 1078, pentru Grigore VII evreii nu mai aveau voie s` de]in` func]ii publice. ■ |ntrucât iudeilor li s-a interzis practicarea meseriilor [i \ntrucât c`m`t`ria era \nfierat` ca urâciune [i erezie, iudeii au fost \mpin[i spre profesia de c`m`tar. Astfel, Biserica \ns`[i a creat imaginea evreului „lacom de bani”, care-i ruineaz` pe cre[tini. ■ Nici reformatorii n-au reu[it s` se rup` de mentalitatea timpului. Martin Luther, \n „Despre Iudei [i despre minciunile lor” (1543), se \ntreba: „Ce ar trebui s` facem noi cu aceast` ras` de iudei blestema]i [i lep`da]i? |n primul rând, s` le ardem sinagogile [i l`ca[urile… Izgoni]i-i pentru totdeauna din ]ar`. (...) La o parte cu aceast` ras` blestemat` [i lep`dat` de iudei!”

a popularizat conceptul, pled=nd pentru distrugerea complet` a evreilor europeni, caracteriza]i de el drept „ni[te bacili [i parazi]i”2. Conceptul s-a definit \n 1879, prin lucrarea lui Wilhelm Marr, „Drumul victoriei germanismului asupra jidovilor”, \n care se lansa no]iunea de „antisemitism”, substitut elegant pentru vulgarul ”Judenhass” (ur` contra jidanilor). |n acela[i an, anarhistul Marr \nfiin]eaz` Liga Antisemit`, dedicat` combaterii pericolului evreiesc pentru na]iunea german`. Antisemitismul a fost \mbr`]i[at ca o nou` evanghelie; a dep`[it grani]ele Europei, ajung=nd p=n` \n Rusia. |n 1881, c=nd ]arul Alexandru al II-lea a fost asasinat de anarhi[tii radicali, evreii au fost g`si]i ]api isp`[itori. Cam \n aceea[i vreme a ap`rut \n Rusia bro[ura conspira]ionist` „Protocoalele \n]elep]ilor Sionului” (vezi caseta). |n Fran]a, „afacerea Dreyfus3” (1894) a dat ap` la moar` antisemitismului. La \nceputul secolului al XX-lea, antisionismul b=ntuia deja prin estul Europei, inclusiv \n Rom=nia4. |n 1903, autorit`]ile de la Chi[in`u au serbat Pa[tele printr-un pogrom, cu sute de mor]i [i r`ni]i, cu 1.000 de locuin]e distruse, 600 de pr`v`lii vandalizate [i jefuite [i alte 2.000 de familii r`mase f`r` ad`post. |ntre 1915 [i 1917, circa un milion de evrei ucraineni [i ru[i \[i g`sesc sf=r[itul, mul]i

\n inim`, a[a cum germanii sunt n`scu]i blonzi. N-a[ fi surprins dac`, \ntr-o bun` zi, iudeii s-ar dovedi mortali pentru rasa uman`.” |n 1772, \n „Trebuie s` iei atitudine”, acela[i Voltaire scria: „Voi (iudeii) a]i \ntrecut toate na]iunile \n fabula]ii impertinente, \n purtare rea [i \n barbarism. Merita]i s` fi]i pedepsi]i, c`ci acesta este destinul vostru”. Ce a urmat a fost chiar mai rù. Dac` iu- DAC~ ARABII AR DEPUNE AZI ARMELE, N-AR deo-fobia – ura religi- MAI EXISTA VIOLEN}~. DAC~ EVREII AR DEoas` – avea o rezolvare prin convertirea iude- PUNE AZI ARMELE, N-AR MAI EXISTA ISRAEL. ilor la cre[tinism, anti- BENJAMIN NETANYAHU semitismul – ura de tip rasial – n-avea nicio solu]ie pentru „chestiunea prin \nfometare, pe drumul str`mut`rii lor \n evreiasc`”, \ntruc=t rasa \n sine era iremediabil Siberia. A[a s-a sf=r[it [i cea de-a doua strategie a evrecorupt`. Rùl subzista nu \n credin]a lor r`t`cit`, nici \n comportamentul lor, ci \n ceea ce erau ei ilor, aceea de a-[i c=[tiga un statut civil \n statul \n[i[i, la nivel biologic. Dac` po]i elimina o reli- secular. Trezirea din vis a fost unul dintre cele gie prin convertirea adep]ilor ei, o ras` n-o po]i mai devastatoare e[ecuri ale istoriei europene: elimina dec=t prin genocid. Dup` dictonul medi- [oah-ul, Holocaustul nazist. eval „N-ai dreptul s` trìe[ti \ntre noi” a urmat 2. Citat \n Louis Snyder, “Encyclopedia of the Third Reich’, 1998. 3. Alfred Dreyfus, c`pitan evreu \n armata francez`, acuzat \n mod fals de modernul „N-ai dreptul s` trìe[ti!” spionaj [i tr`dare. A fost exilat \n Atlantic timp de zece ani [i reabilitat \n 1903 \n urma dovedirii inocen]ei sale. Ernest Renan (autorul „Vie]ii lui Iisus”) a Holocaustului din Washington estimeaz` c` pogromul din 19 iunie elogiat suprema]ia rasei ariene \n raport cu cea 4. Muzeul 1941 de la Bucure[ti s-a soldat cu 13.000 de mor]i. Iar pogromul din 27 iunie 1941 de la Ia[i s-a soldat cu 13.266 de mor]i. semitic`. Orientalistul german Paul de Lagarde Martie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Blam pentru Israel

ULTIMA STRATEGIE SIONISMUL Pogromurile Europei moderne au \mpins intelectualitatea evreiasc` s` caute o ultim` strategie. |n 1895, pe c=nd afacerea Dreyfus era \n toi, evreul Theodor Herzl sosea la Paris \n calitate de corespondent de pres`. La acea dat`, Fran]a era ]ara cea mai emancipat`, leag`nul drepturilor omului. C=nd \ns` Herzl a auzit pe str`zile Parisului r`cnetul „Moarte evreilor!”, a realizat c` nici Europa secular` nu mai oferea siguran]` evreilor. Deprimat, Theodor Herzl a articulat un ultim crez: „Sionismul, solu]ia pentru problema evreiasc`”. „|n zadar suntem patrio]i loiali”, scria Herzl un an mai t=rziu. „Degeaba facem sacrificii supreme. |n zadar am dezvoltat artele [i [tiin]a. |n ]ara \n care ne-am n`scut [i am tr`it timp de secole suntem batjocori]i ca „str`ini” chiar de c`tre oameni ai c`ror str`buni \nc` nu se ar`taser` pe meleagurile unde oftaturile noastre erau de mult timp auzite.”5

AZI SUFL~ ANTISIONISMUL Antisionismul se deosebe[te de celelalte dou` valuri (religios [i rasial), prin natura sa ideologic`. El se hr`ne[te din viziunea escatologic` arab` pe care milioane de emigran]i musulmani o disemineaz` pe \ntreg mapamondul. Dup` Bernard Lewis, profesor de istorie la Universitatea Princeton, „antisionismul” s-a n`scut odat` cu \nfiin]area statului evreu [i a \nflorit dup` R`zboiul de 6 zile (1967). |n contextul politicii „R`zboiului rece”, simpatia ar`tat` de americani fa]` de Israel a \mpins guvernele comuniste spre tab`ra antisionist`. |n dou` decenii, propaganda islamist` s-a triplat at=t prin aportul ideologiei de st=nga, c=t [i prin veninul ideologiei de extrem` dreapt`. Presiunea politic` a acestor trei surse iudeofobe a ajuns at=t de puternic` \nc=t, atunci c=nd vine vorba de Israel, chiar [i institu]ii oficiale aplic` standarde duble. Spre exemplu, Crucea Ro[ie Interna]ional` refuz` s` \nscrie pe ambulan]e Steaua lui David, \ns` nu [i Semiluna ro[ie… |nsu[i ONU, \n 1975, a ajuns s` declare c` sionismul este o form` de rasism, rezolu]ie pe 5. Theodor Herzl, „Statul evreiesc”, 1896.

SEMNELE TIMPULUI

Martie, 2009

care [i-a retras-o abia \n 1991. {i acesta n-a fost un fenomen izolat. C=nd evreii au fost izgoni]i din statele arabe sau din Ierusalimul de est, sau c=nd sinagogile lor au fost profanate, ONU n-a reac]ionat \n niciun fel. |n schimb, c=nd arabii au fugit din Palestina, ONU a \nfiin]at urgent taberele de refugia]i. Un sfert din rezolu]iile ONU care condamn` violarea drepturilor omului sunt \ndreptate contra Israelului, \n timp ce nicio singur` rezolu]ie nu sanc]ioneaz` China pentru cei 1,3 miliarde de cet`]eni discrimina]i sau Arabia Saudit` pentru milionul de slugi ne-arabe ]inute \n servitute, sau rasismul din Zimbabwe care a \mpins 600.000 de oameni \n pragul foametei. Departamentul de stat SUA apreciaz` c` atitudinea dispropor]ionat` de critic` \n raport cu Israelul n-a f`cut altceva dec=t s` \ntre]in` noul antisemitism (Associated Press, 19 sept. 2006).

BLAM PENTRU ISRAEL Evreii sunt arogan]i! Evreii sunt vicleni [i secreto[i [i nu urm`resc dec=t profitul. Evreii

„Protocoalele \n]elep]ilor Sionului” „Protocoalele \n]elep]ilor Sionului” nu este o lucrare original`, ci este rezultatul unor repetate plagieri. Prin 1870, un antisemit german, Hermann Goedsche, a adaptat un pamflet francez \n care nareaz` o conspira]ie: reprezentan]ii celor 12 triburi evreie[ti se \ntrunesc la miezul nop]ii \ntr-un cimitir din Praga pentru a pune la cale destinele lumii. Povestea lui Goedsche a ajuns \n Rusia prin 1872, unde a fost tradus` [i publicat` \n 1891 sub titlul „Cuvântarea Rabinului”. Poli]ia secret` a Rusiei ]ariste (Okhrana) a folosit-o din plin

La cap`tul a dou` milenii [i la ad`postul unei patrii, poporul evreu se g`se[te mai descoperit [i mai vulnerabil ca oric=nd. Este ironia soartei: ultima strategie evreiasc` – visul sionist c` un stat evreiesc va eradica antisemitismul – s-a dovedit [i ea o cumplit` deziluzie.

POATE, TOTU{I… Noul antisemitism nu mai poate fi oprit dec=t de un ultim obstacol: cre[tinii autentici. |nv`]`tura lui Iisus Hristos nu las` niciun dubiu

pentru a discredita opozi]ia liberal` pro-evreiasc`. |n timpul procesului Dreyfus (1893 - 1895), agen]ii Okhranei din Paris au redactat bro[ura sub un nume nou: „Protocoalele \n]elep]ilor Sionului”. Manuscrisul a fost readus \n Rusia [i tip`rit \n mod privat prin 1897. Dup` promulgarea, \n 1905, a noii constitu]ii, „Protocoalele” au fost distribuite \n toat` ]ara de Uniunea Na]iunii Ruse, ce acuza evreimea pentru valul revolu]ionar anti]arist. |n acela[i an 1905, preotul mistic Sergius Nilus a republicat-o

Evreii [i cultura În num`r de 14 milioane, evreii reprezint` aproximativ 0,02% din popula]ia lumii. Contribu]ia lor cultural` dep`[e[te îns` aportul oric`rei alte na]iuni. Din 1901, 750 de personalit`]i au fost distinse cu premiul Nobel. Dintre acestea, cel pu]in 165 sunt evrei:

medicin`

pentru

economie

pentru

fizic`

pentru

chimie

pentru

pace

12 9 24 47 24 49 literatur`

sunt loiali doar fa]` de coreligionari, dar jefuiesc neamurile printre care locuiesc. Evreii au o putere misterioas` prin care controleaz` b`ncile [i mass-media. Evreii sunt \n spatele tuturor r`zboaielor. Israelul este ochiul caracati]ei, for]a global` malefic` pentru istoria lumii, putere conspira]ionist`, manipulatoare [i subversiv`. Pentru toate necazurile [i relele omenirii, blama]i doar evreii! Aceast` mentalitate \[i g`se[te ecoul \n recentul sondaj realizat de Liga Antidef`imare (1 dec. 2008 – 13 ian. 2009), efectuat pe un lot de 3.500 de responden]i din [apte state (Anglia, Austria, Fran]a, Germania, Polonia, Spania [i Ungaria). Rezultatul relev` c` o treime din europeni (31%) acuz` evreimea pentru criza economic` mondial`. |n unele ]`ri, procentele sunt cov=r[itoare: 67% din unguri cred c` „evreii au prea mult` putere \n businessul mondial”; la r=ndul lor 74% din spanioli cred c` „evreii de]in prea mult` putere pe pie]ele financiare interna]ionale”.

cu privire la singura atitudine potrivit` fa]` de iudei, chiar [i \n contextul confrunt`rii cu arogan]a [i exclusivismul unora dintre ei. De-a lungul a dou` milenii, cre[tinismul s-a \nc`rcat cu o imens` datorie moral` fa]` de evrei. Acum, c=nd antisemitismul se ascute, este timpul unei repara]ii. Scriptura zice: „Nu mai este nici iudeu, nici grec… c`ci Hristos este totul [i \n to]i” (Coloseni 3:11). Prin cre[tinii converti]i, textul ar putea c`p`ta o relevan]` actual`. M`car din respect pentru Iisus Hristos, n`scut din semin]ia lui Iuda. ST

\n câteva edi]ii. |n scurt timp, a devenit un bestseller. Emigran]ii ru[i au r`spândit-o \n Europa occidental`, unde edi]ia lui Nilus era considerat` „originalul” pentru o serie de traduceri de dup` 1920. „Protocoalele” au ajuns [i \n America, unde \nsu[i inventatorul Henry Ford a sponsorizat publicarea lor. Ultimii mari beneficiari ai „Protocoalelor” au fost nazi[tii, care le-au difuzat intens ca justificare pentru „solu]ia evreiasc`”.

Martie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Politic

{apte crime \n D

e [ase ani, popula]ia \n realitate sunt tenta]i s` se din Darfur – regiunea al`ture rebelilor din cauza de vest a Sudanului s`r`ciei [i foametei extreme – este terorizat` de \n care tr`iesc \n taberele de propriul guvern, condus din refugia]i. 1993 de pre[edintele-dictator |n cadrul unui interviu Omar Al-Bashir. |n februarie realizat de publica]ia The 2003, dou` grup`ri de rebeli din Darfur au ata|n 4 martie 2009, Curtea Penal` cat capitala Sudanului, Interna]ional` a emis primul mandat de Khartoum. Ca r`spuns, guvernul a organizat un arestare a unui [ef de stat, pe numele lui contraatac absolut dis- Omar Al-Bashir, pre[edintele Sudanupropor]ionat, const=nd lui. |mpotriva lui exist` [apte capete de \n bombardamente aeacuzare: cinci referitoare la crime riene [i raiduri ale mili]iei Janjaweed. Din acel \mpotriva umanit`]ii – crim`, extermimoment, guvernul a \n- nare, exilare for]at`, tortur` [i viol – [i treprins [i sus]inut numedou` referitoare la crime de r`zboi – roase forme de atac \mpotriva popula]iei, care direc]ionarea deliberat` a atacurilor mai de care mai drama\mpotriva popula]iei civile [i jaf. tice [i mai revolt`toare.

RECRUTAREA FOR}AT~ – „COPIII-SOLDA}I” |n jur de 10.000 de copii sunt implica]i \n luptele interne din Sudan. Cei mai mul]i provin din tab`ra de refugia]i de l=ng` Ciad, unde locuiesc 300.000 de sudanezi care au fugit din cauza violen]elor la care erau supu[i de armata Janjaweed. Copiii cu v=rste mai mari de cinci ani sunt r`pi]i [i \nrola]i cu for]a; cei c=]iva, care par a merge de bun`voie cu r`pitorii, 28

SEMNELE TIMPULUI

supraaglomerate de refugia]i, num`rul violurilor puse la cale de guvernul sudanez a atins cifre ame]itoare. Fetele [i femeile sunt atacate [i violate. |ntr-un interviu reaCRISTINA S~NDULACHE lizat de CNN, un dezertor Guardian 1, Yousef, un ado- din armata guvernamental` lescent sudanez, declar`, cu vorbe[te despre faptul c` lacrimi \n ochi: „Poli]ia ne-a solda]ilor li s-a ordonat \n mod adus aici (un centru de l=ng` expres s` ucid` [i s` violeze Khartoum, n. red.) c=nd eram – nu numai femei, ci [i copii mici. Acum m=nc`m, bem ceai, (fie bìe]i, fie fete). |ntrebat juc`m fotbal... dar \n timpul \n leg`tur` cu motivele pe c`l`toriei p=n` aici am m=ncat care guvernul le invoc` pentru numai fìn` [i am bùt ap`; \n comiterea acestor atrocit`]i, Um Jaras am m=ncat terci”. el relateaz`: „Ordinul coloneAsisten]ii sociali implica]i lului Samir Jaja era: ’Nu l`sa]i \n Darfur spun c`, \n taberele pe nimeni \n via]`. Dac`-i ve]i l`sa pe localnici \n satele 1. http://www.guardian.co.uk/world/video/2009/ mar/04/sudan-child-soldiers lor, ei \i vor sus]ine pe rebeli

Martie, 2009

Darfur \mpotriva guvernului. Zona trebuie eliberat`, a[a \nc=t rebelii s` nu g`seasc` sprijin nic`ieri [i s` fie nevoi]i s` p`r`seasc` ]ara’”. |n Sudan, violul face parte din realitatea cotidian`. Se petrec at=t de multe, \nc=t, spre exemplu, anul trecut, cel pu]in 20 de bebelu[i rezulta]i \n urma violurilor erau abandona] i \n fiecare lun`. |n cadrul conflictului din Darfur, violul este folosit \n mod deliberat ca arm` de r`zboi. Scopurile utiliz`rii acestei arme sunt multipe: alungarea triburilor din satele lor, demoralizarea comunit`]ilor respective, stigmatizarea femeilor, precum [i sabotarea liniei genealogice a tribului. |n plus, se mai mizeaz` [i pe faptul c`, p=n` [i dac` popula]ia \[i va reconstrui casele \n alt` zon`, r`nile sociale, psihologice [i emo]ionale cauzate de aceste tipuri de violen]` nu

vor mai putea fi vindecate niciodat` pe deplin.

DISTRUGEREA SATELOR Distrugerea sistematic` a satelor sudanezilor din Darfur e realizat` de guvern prin bombardament [i prin intermediul celor dou` for]e de ordine de care acesta dispune – armata sudanez` [i mili]ia arab` a cresc`torilor de c`mile din nordul Darfurului, cunoscut` sub numele de „Janjaweed”. |n cadrul raidurilor, armata este cea care atac` prima, fiind urmat`, pentru „des`v=r[irea” m`celului, de Janjaweed, grupare denumit`, de asemenea, [i „a diavolilor c`l`re]i”. Pe l=ng` r`piri, jafuri, ucideri [i violuri, atacatorii mai folosesc [i alte tehnici menite s` destabilizeze complet satele prin care trec. |n

primul r=nd, dau foc locuin]elor, dar [i centrelor medicale, pentru a se asigura c`-i las` pe s`teni f`r` ad`posturi [i f`r` bruma de vaccinuri [i medicamente de care dispun. |n plus, conform publica]iei Le Monde Diplomatique 2, aceste ac]iuni conduc [i la subminarea activit`]ilor umanitare. Echipele ONU [i cele ale unor organiza]ii neguvernamentale au avut mult de suferit \n ultimii ani din cauza atacurilor de acest tip. Au fost nevoi]i s`-[i schimbe taberele de zeci de ori, \ns` acest sacrificiu nu i-a scutit de arest`ri [i b`t`i din partea poli]iei sudaneze; zeci dintre ei au murit \n timpul masacrelor, iar mul]i sunt da]i disp`ru]i. O alt` mutare strategic` const` \n distrugerea f=nt=nilor – adev`rate comori pentru o zon` de[ertic` – fie prin \nfundarea lor cu nisip, fie, mult mai dramatic, prin aruncarea cadavrelor \n ele, \n scopul otr`virii lor.

SCOPUL? ELIMINAREA POPULA}IEI Toate metodele enumerate mai sus converg c`tre un singur scop comun: eliminarea popula]iei satelor din zona Darfur – fie prin exterminare, fie prin alungare – [i descurajarea celor r`ma[i \n via]` de a se mai \ntoarce \n zona respectiv`. Din aceast` perspectiv`, misiunea guvernului sudanez se poate numi una „\ncununat` de succes”! Potrivit ONU, \n cei [ase ani de la 2. http://www.monde-diplomatique.ro/Darfurcronica-unui-genocid.html

Martie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

{apte crime \n Darfur izbucnirea conflictului, 300.000 de locuitori din Darfur au fost uci[i, iar 2,7 milioane din cei 7 milioane de locuitori ai zonei Darfur au fost dezr`d`cina]i din satele lor, migr=nd fie spre sud, fie spre ]ara vecin`, Ciad – destabilizat`, la r=ndul ei, de valul enorm de refugia]i.

TOTU{I, DE CE? E imposibil ca, \n urma \n]elegerii acestei realit`]i dramatice din Darfur, s` nu se nasc` \ntrebarea: de ce? |n ce fel se justific` aceast` teroare exercitat` de propriul guvern \mpotriva propriului popor, prin intermediul propriului popor? Dup` cum ar fi [i de a[teptat, r`spunsul la aceast` \ntrebare e unul complex, care presupune \n]elegerea a trei paliere generatoare de conflict [i care se desf`[oar` \n paralel \n Sudan, afect=nd \n special zona Darfur. 1. Etnicitate & religie Sudanul – o fost` colonie englez` ce [i-a c=[tigat independen]a \n 1956 – e cel mai \ntins stat african. Este \mp`r]it \n trei mari regiuni, denumite [i „triunghiul mor]ii”: ■ nordul – ocupat, \n principal, de arabi, care sunt musulmani; \n aceast` zon` se afl` capitala, Khartoum; ■ sudul – populat cu negri, care sunt cre[tini sau animi[ti; ■ vestul (zona Darfur) – ocupat, \n principal, de trei triburi de negri (Fur, Zaghawa [i Massaleit), dar [i de arabi (Baggara – marele trib arab al cresc`torilor de c`mile din nordul Darfurului). Sudanul este un stat 30

SEMNELE TIMPULUI

„Khartoum-centric”. Toate deciziile importante se iau \n Khartoumul dominat de fundamentali[ti islamici, \n interesul direct [i aproape exclusiv al zonei de nord a ]`rii. Prin intermediul a dou` dictaturi militare, arabii din nord [i-au supus cu cruzime minorit`]ile religioase de cre[tini [i de animi[ti, care locuiesc \n sud. Decretarea \n 1983 a legii islamice Sharia \n \ntreaga ]ar` a condus, al`turi de al]i factori, la un tragic r`zboi civil \ntre nord [i sud, ce s-a desf`[urat de-a lungul a peste 20 de ani (p=n` \n 2005) [i a provocat aproape dou` milioane de victime. |n Sudan exist` o prejudecat` conform c`reia cei cu pielea mai alb` (\n cazul de fa]`, arabii) sunt superiori negrilor. Acesta a fost unul dintre factorii care a alimentat r`zboiul de secesiune dintre nordul [i sudul Sudanului (unde negrii erau chiar v=ndu]i ca sclavi \n pie]e speciale), iar \n prezent reprezint` un puternic element de conflict \ntre negrii din Darfur [i arabii din nordul regiunii, care formeaz`, \n bun` parte, mili]ia Janjaweed, ce se bucur` de sus]inerea guvernului sudanez islamist, condus de Omar Al-Bashir. 2. De[ertificare Pe l=ng` conflictul dintre arabi [i africani, Sudanul se mai confrunt` cu o problem` extrem de acut`: de[ertificarea. Unele de[erturi din Sudan au avansat chiar [i cu 100 km \n ultimii 40 de ani. Darfurul nu face excep]ie de la aceast` situa]ie, fiind [i el o zon`

Martie, 2009

b=ntuit` de ani \ntregi de o secet` cumplit`. Provincia e acoperit`, \n special, de platouri st=ncoase [i dune de nisip; doar partea de sud a Darfurului beneficiaz` de un climat bl=nd, temperat, cu suficiente resurse de ap` [i precipita]ii naturale, ceea ce o face potrivit` pentru agricultur` [i, \n acela[i timp, un motiv de disput` [i confruntare. Lipsa apei a condus la apari]ia unui acut conflict armat \ntre triburile africane din sud [i triburile arabe de cresc`tori de c`mile din nordul regiunii, \n scopul accesului la resurse de hran` [i ap`. 3. Petrol Guvernul sudanez a fost preocupat, \ntotdeauna, de zona nordic` a ]`rii, unde musulmanii sunt preponderen]i, neglij=nd aproape complet sudul [i vestul. Acela[i scenariu s-a desf`[urat [i odat` cu descoperirea, \n 1978, a unor foarte importante z`c`minte petroliere \n sudul ]`rii; tot

a popula]iei, pentru a putea profita de pe urma terenurilor, f`r` a \mp`r]i beneficiile. |nm`nuncherea acestor fatori a dus la na[terea cumplitei crize umanitare din Darfur.

PERSPECTIVE

profitul realizat din exploatarea petrolului revenea nordului, fapt ce a condus, \n timp, la formarea unui front antiguvernamental \n sud, numit Sudan People Liberation Army (SPLA), orientat c`tre revendicarea de beneficii din petrolul exploatat [i pentru popula]ia din sud. |n 1983, conflictul a c`p`tat propor]iile unui r`zboi civil, care a durat p=n` \n 2005. R`zboiul a constat \n ac]iuni de exterminare a popula]iei [i a fost finan]at, printre al]ii, at=t de companiile petroliere care aveau interesul de a exploata z`c`mintele din sud, c=t [i de China, principalul importator de petrol din Sudan (70% din petrolul sudanez). |n final, prin interven]ie interna]ional`, guvernul a fost convins de faptul c` acest conflict permanent \ngreuneaz` exploatarea zonei [i, deci, ob]inerea unor c=[tiguri extrem de consistente. |n consecin]`, Nordul a acceptat s` ofere Sudului

50% din profit, iar conflictul de peste 20 de ani a luat sf=r[it. |n tot acest timp, vestul a r`mas \n continuare complet neglijat, zb`t=ndu-se \n s`r`cie. Atacul din 2003 al celor din Darfur \mpotriva Khartoumului a avut la baz` nemul]umiri politice (legate de politica Khartoum-centric` a guvernului), etnice (africaniarabi), religioase (cre[tinimusulmani) [i economice (lipsa resurselor necesare subzisten]ei, dar [i dorin]a de a lua, de asemenea, parte la beneficiile derivate din exploatarea petrolului din sud). Totu[i, dup` descoperirea, \n 2005, a unor importante z`c`minte de ]i]ei [i \n vest, lupta popula]iei din Darfur a devenit [i mai acerb`, \ntr-o disperat` \ncercare de a ob]ine mijloacele necesare subzisten]ei. |n acela[i timp, interesul nou suscitat de descoperirea unor c=mpuri petroliere a \ntre]inut politica guvernului de exterminare sau alungare

Aceast` criz` nu a r`mas, totu[i, f`r` ecou la nivel interna]ional. |n ultimii ani a existat o preocupare intens` cu privire la acest subiect, iar la \nceputul acestei luni s-a luat decizia final` \n privin]a solu]ion`rii ei: arestarea pre[edintelui Omar Al-Bashir. Din p`cate \ns`, aceast` decizie a antrenat hot`r=rea lui Al-Bashir de expulzare a ONG-uri active \n Darfur. Motivul invocat a fost c` aceste organiza]ii fac parte din planurile mondiale de recolonizare a ]`rii. Drama din Sudan este \n plin` desf`[urare, iar solu]ia CPI â&#x20AC;&#x201C; arestarea pre[edintelui sudanez â&#x20AC;&#x201C; a declan[at o criz` [i mai profund`. Pentru moment, exist` o mare \ncordare interna]ional` [i un sentiment de relativ` neputin]`, \n contextul \n care guvernul sudanez nu-[i va preda pre[edintele, iar CPI nu are \nc` un mecanism interna]ional legal de arestare a lui. Deocamdat`, Omar Al-Bashir sfideaz` cu non[alan]` CPI, c`reia nu-i recunoa[te autoritatea. Procurorul-[ef al CPI, Luis MorenoOcampo, a declarat c` singura variant` const` \n prinderea momentului \n care pre[edintele ar intra \n spa]iul aerian interna]ional, devenind astfel vulnerabil \n vederea arest`rii [i judec`rii lui pentru cele [apte capete de acuzare. ST

Martie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Social

P창n` \n 2020, depresia va deveni cea mai obi[nuit` boal` \n lumea civilizat` lovit` de criza mondial`. Unul din patru oameni va suferi de o form` de tulburare psihic`, potrivit raportului Parlamentului European1.

ctuala criz` financiar` are un impact major asupra s`n`t`]ii mentale a popula]iei [i este considerat` cauza celor mai multe sinucideri [i depresii la nivel mondial. Insomniile, anxietatea, depresia, nesiguran]a, [omajul, datoriile [i lipsa unui loc de munc` afecteaz` nu doar popula]ia Statelor Unite sau a marilor puteri asiatice, ci [i pe cea a statelor s`race, unde efectele crizei sunt la fel de puternice, iar oamenii primesc chiar mai pu]in ajutor.

O treime din americanii intervieva]i de centrul ComPsychCorp au declarat c` principala lor surs` de \ngrijorare o reprezint` cre[terea pre]urilor, \n timp ce al]i 30% sunt \ngrijora]i de rata la cardul de credit. Una din [ase persoane \[i face griji \n ceea ce prive[te plata ipotecii, iar aproape 20% se tem pentru conturile de economii. Opt americani din zece declar` c` economia reprezint` o surs` de stres pentru ei [i se \ntreab` dac` vor putea r`spunde nevoilor de baz` ale familiei.

economic` 32

SEMNELE TIMPULUI

Martie, 2009

Cu criza ANCA PORUMB

Problemele de s`n`tate mintal` [i datoriile merg m=n` \n m=n`: criza economic` duce la cre[terea datoriilor, iar cre[terea datoriilor atrage probleme de s`n`tate mintal`. Prof. Rachel Jenkins, de la Institute of Psychiatry at King’s College London, sus]ine c` jum`tate din persoanele cu datorii au probleme de s`n`tate mintal`, comparativ cu 16% din popula]ie luat` ca \ntreg. Totodat`, persoanele disponibilizate prezint` un risc de trei-patru ori mai mare de \mboln`vire psihic`.

Comparativ cu media popula]iei, datornicii sunt de trei ori mai susceptibili de a face o depresie, respectiv o psihoz`, de dou` ori mai susceptibili s` ajung` dependen]i de alcool, de patru ori mai predispu[i la dependen]a de droguri. Asia se confrunt` cu aceea[i situa]ie: „Aproape 20% din pacien]ii mei se pl=ng de tot mai multe probleme de s`n`tate din cauza pr`bu[irii pie]ei bursiere. Acum au un motiv \n plus pentru a fi deprima]i. Cei care sufer` de depresie au tendin]a de a se \nvinov`]i pentru tot ce

nu merge bine, inclusiv pentru criza financiar`, chiar dac` este un fenomen global”, sus]ine psihiatrul Ha Jee-Hyun, de la Spitalul Universitar din Konkuk, Coreea de Sud.

EUROPA DEPRESIV~ \n Europa, depresia face mai multe victime dec=t accidentele rutiere. Din 60.000 de sinucideri anuale \n UE, 90% sunt provocate de tulbur`ri mintale. Mai mult chiar – pe fondul crizei economice, anali[tii se a[teapt` ca at=t num`rul celor depresivi, c=t [i

la psihiatru Martie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Cu criza la psihiatru

Raport sinuciga[ ■ |n secolul XXI, \n lume au avut loc cinci milioane de sinucideri ■ |n ultimii 45 de ani, rata sinuciderilor a crescut cu 60% ■ |n anul 2000, la fiecare 40 de secunde, un om s-a sinucis ■ Sinuciderea este a treia cauz` a mor]ii la adolescen]i ■ Cel pu]in 100.000 de adolescen]i se sinucid anual

cel al sinuciderilor s` creasc`, aliment=nd puternice conflicte sociale. }`rile unde riscul apari]iei unor astfel de crize sociale este foarte ridicat sunt Spania [i Fran]a. Belgienii, la r=ndul lor, se tem c` nu mai au aceea[i capacitate de a economisi pe care o aveau p=n` acum, motiv pentru care sunt nevoi]i s`-[i diminueze din ce \n ce mai mult consumul. |n Marea Britanie, potrivit analistului Begbies Traynor, „sentimentul general este c` vremurile bune au apus [i c` drumul din fa]a noastr` este foarte lung [i greu”. Dup` c`derea b`ncii americane de investi]ii Lehman Brothers, mii de traderi britanici au ie[it din sistemul financiar. Unul dintre ei, fost angajat Lehman Brothers din Londra, m`rturise[te c`, la un moment dat, ap`ruser` zvonuri legate de \nceperea disponibiliz`rilor. |ntr-o zi, directorul de resurse umane a venit [i le-a spus scurt: „Ave]i o jum`tate de or` s` v` face]i cererile de demisie [i s` p`r`si]i compania”. Pentru to]i ace[ti traderi, depresia era provocat` de pierderea excursiilor 34

SEMNELE TIMPULUI

■ |n 2008, unul din cinci adolescen]i s-a gândit la sinucidere, unul din [ase a f`cut planuri pentru a se sinucide, unul din 12 a \ncercat s` se sinucid` ■ Una din opt fete [i unul din 21 de b`ie]i trece printr-un episod de depresie sever` \n cursul unui an ■ 80% din sinuciga[i sunt b`rba]i ■ Problemele mintale (depresie [i abuz de substan]e) sunt asociate cu 90% din sinucideri

\n Maldive sau \n Seychelles, de lipsa miilor de lire sterline cheltuite \ntr-o singur` noapte la casino [i de colec]iile de Ferrari sau Bentley care deveniser` de domeniul trecutului. |n Marea Britanie, \n jur de [ase milioane de persoane

Depresia \n procente ■ Un american din 20 este depresiv; cel mai atinse de depresie sunt persoanele de culoare [i cele s`race, cu vârste cuprinse \ntre 40 [i 59 de ani ■ |n SUA, 2,5% din copii [i 8,3% din adolescen]i sufer` de depresie ■ Mai pu]in de un sfert din persoanele depresive primesc ajutor specializat ■ SUA pierde anual aproximativ 83 de miliarde de dolari din cauza absenteismului [i a productivit`]ii sc`zute ale persoanelor depresive ■ 15% din femeile depresive se sinucid ■ 16% din popula]ia americana (35 milioane locuitori) sufer` de depresie sever`

Martie, 2009

sufer` \n prezent de anxietate sau depresie2. Unul dintre efecte este neangajarea \n munc`, iar oficialii se tem c` actualul context economic va cre[te num`rul celor neangaja]i pe termen lung. Problema depresiei a ajuns pe masa de

lucru a guvernului, care se teme de costurile unei eventuale „epidemii” de tulbur`ri anxios depresive. Au fost adoptate o serie de m`suri, printre care consilierea celor care se confrunt` cu datorii, cu pierderea locului de munc` sau chiar cu pierderea rela]iilor cu persoanele apropiate! Cei \n cauz` se pot adresa psihoterapeu]ilor pentru consiliere de specialitate, \n cadrul unei re]ele ce leag` cabinete medicale, oficii ale for]ei de munc` [i un nou hotline apar]in=nd Serviciului britanic de s`n`tate public`, potrivit BBC3. Peste 150 de milioane de lire sterline se vor ad`uga bugetului serviciilor de s`n`tate mental`, pentru a compensa deficitul existent. Secretarul de stat

James Purnell declar` c` e vital ca problema s` fie abordat` din timp. „{tim c` dac` \i \mpingem pe oameni spre serviciile de asisten]` social` vor ajunge s` depind` pe via]` de ajutorul de stat. Trebuie s`-i ajut`m s` se \ntoarc` la munc` sau s` continue s` lucreze”. {i rom=nii sunt tot mai \ngrijora]i de criza economic`. Un studiu publicat de Mercury Research arat` c` teama pierderii locului de munc` este \mp`rt`[it` de 23% din rom=nii de peste 18 ani, iar 20% sunt \ngrijora]i de locul de munc` al celor din familie. Persoanele cu studii medii sau superioare se tem \ntr-o mai mare m`sur` c`-[i vor pierde locul de munc` actual (33%, respectiv 28%), procente mai ridicate dec=t \n

Campioni la sinucideri Locuitorii ]`rilor din nordul Europei sunt cei mai predispu[i la sinucidere, a scos la iveal` un barometru de opinie realizat \n Uniunea European`. Soarele mediteranean pare s` aib` o influen]` benefic` asupra celor care locuiesc \n aceast` zon`, pentru c` aici se \nregistreaz` cele mai pu]ine acte sinuciga[e de pe \ntreg continentul european. Lideri de necontestat când vine vorba de sinucidere sunt lituanienii. |n Lituania, la 100.000 de locuitori revin 90,5 cazuri de suicid, iar \n Estonia – 54,9 cazuri. |n acela[i timp, \n Grecia [i Italia, la acest segment de vârst` se \nregistreaz` 4,8 [i respectiv 10,3 cazuri de sinucidere. Un raport al Organiza]iei Mondiale a S`n`t`]ii arat` c`, din cele 99 de ]`ri monitorizate, România ocup` locul 29 la capitolul b`rba]i sinuciga[i [i locul 46 \n ceea ce prive[te frecven]a sinuciderilor \n rândul femeilor.

O lume nebun` Peste 450 de milioane de persoane din \ntreaga lume sufer` de afec]iuni mintale, cele mai frecvente boli fiind depresia [i schizofrenia, potrivit unui raport al World Federation for Mental Health. Dintre ace[tia, 50 de milioane sufer` de boli mintale grave. Potrivit Organiza]iei Mondiale a S`n`t`]ii, 76% din ]`rile lumii au o legisla]ie specific` \n domeniul s`n`t`]ii mintale, dar o treime din acestea nu au un buget special alocat pentru acest tip de afec]iuni. O problem` identificat` de OMS este aceea a deficien]ei de personal medical specializat \n tratarea pacien]ilor cu afec]iuni mintale, \n ]`rile s`race media fiind de 0,05 psihiatri la 100.000 de locuitori. Potrivit organiza]iei Mental Health Europe, peste 27% din adul]ii europeni sufer` de cel pu]in o form` de boal` mintal` pe parcursul unui an.

Martie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Cu criza la psihiatru cazul celor cu studii primare (15%). Bucure[tenii se afl` \n top \n ceea ce prive[te nivelul de \ngrijorare – 34% .

SINUCIDERI PE BAND~ |n Coreea de Sud, num`rul sinuciderilor este \n continu` cre[tere, iar \n Japonia, linia telefonic` pentru cei care vor s` se sinucid` este suprasolicitat`. Japonia este una dintre ]`rile care are cea mai mare rat` a sinuciderilor: 24 de cazuri la 100.000 de locuitori \n 2006, comparativ cu o medie mondial` de 16 cazuri. Dintre ]`rile dezvoltate, Coreea de Sud se al`tur` Japoniei pe podiumul sinuciderilor, urmate fiind de Belgia cu 21 de sinucideri la 100.000 de locuitori, Finlanda cu 20 [i SUA cu 11. Anual, un milion de oameni se sinucid. |n SUA, epicentrul crizei financiare, au existat deja ultimii 38 de ani din via]`. |n [i cei trei fii, motiv=nd \n biletul numeroase sinucideri \n r=ndul aceea[i perioad`, un barbat de l`sat c` se afla \ntr-o situa]ie persoanelor care nu au reu[it 45 de ani din Los Angeles s-a financiar` foarte proast`. Dup` s` mai suporte povara cre- sinucis [i [i-a ucis so]ia, soacra acest caz, de teama unui val ditelor ipotecare. Un manager din siv` California [i-a ucis Bombonica antidepresiv` presive, Prozac, \ntreaga familie Vedeta medicamentelor antidepresive, boan`, pentru c` [i apoi s-a sinucis, este la fel de eficient ca o bomboan`, estiei, potrivit dup` ce [i-a pierdut func]ioneaz` pe baza autosugestiei, locul de munc` [i studiilor clinice ]inute secrete pân` nu luzia c` averea la \nceputul demult. Cercet`torii au tras concluzia eroxat [i lunii octombrie medicamente precum Prozac, Seroxat iente de2008. Cazul s`u a Efextor nu erau cu mult mai eficiente fost urmat de cel al cât un preparat placebo când venea vorba resii. Aceste unei femei de 90 de de pacien]i care sufereau de depresii. ani care s-a \mpu[cat medicamente s-au dovedit a fi dee un real ajuau de depresii \n piept \n timp ce tor numai pacien]ilor care sufereau anului britanic The autorit`]ile o eva- extrem de severe, potrivit cotidianului cuau din locuin]a Independent. \n care \[i petrecuse 36

SEMNELE TIMPULUI

Martie, 2009

de sinucideri, autorit`]ile din Los Angeles au f`cut apel la oameni s` cear` ajutor atunci c=nd se simt cople[i]i de problemele financiare. „Presiunea problemelor financiare cre[te p=n` \n momentul \n care persoana respectiv` simte c` nu mai poate face fa]` [i ajunge s` cread` c` ar fi mai bine s`-[i ucid` [i familia dec=t s` o lase f`r` ajutor financiar”, a declarat Kristen Rand, director la Centrul de Politici \mpotriva Violen]ei din Washington.

SCAP~ CINE POATE Pie]ele financiare sunt injectate constant cu dolari, euro, ruble [i yeni – o perfuzie vital` pentru un sistem aflat \n colaps.

|ntre timp \ns`, depresia [i sinuciderile \nregistreaz` o rat` de cre[tere \ngrijor`toare. Oamenii caut` orice metod` pentru a ie[i din starea de extrem` \ncordare \n care se afl`, p=n` \ntr-acolo \nc=t \n Spania se \nscriu cu sutele la ore gratuite de terapie prin r=s pentru a combate stresul de zi cu zi cauzat de criza economic`. La r=ndul lor, cercet`torii americani au descoperit c` un nivel ridicat de grelin` – hormon care cre[te pofta de m=ncare – poate combate depresia [i anxietatea. Din arsenalul armelor antidepresive face parte [i recent inventatul stimulator cerebral electromagnetic pentru tratarea

depresiilor grave \mpotriva c`rora medicamentele existente sunt ineficiente. Recesiunea este, totu[i, prea real` pentru a putea fi p`c`lit` cu bombonele antidepresive. Nici depresia nu poate fi dus` cu z`h`relul. Iar c`r]ile de credit nu cump`r` lini[te. |n acest context, at=t timp c=t spitalul de nebuni nu poate fi o alternativ`, merit` acordat` o [ans` credin]ei, care aduce pace \n Dumnezeu. ST

1. Serviciul de Pres` al Parlamentului European, Evangelia Tzampazi,Depresia este dusmanul invizibil al UE, http://www.euractiv.ro 2. Cash for recession depression 3. In Asia, suicide rise due to financial crisis, 24 februarie 2009

Martie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Social

Alienarea

prin desene

Organiza]ia Lehigh Valley Health Network a realizat [i a postat pe site-ul s`u \n data de 6 ianuarie 2009 un interviu cu pediatrul Jarret R. Patton, doctor \n medicin`, pe tema efectelor desenelor animate asupra copiilor. MONICA DUMITRU

SEMNELE TIMPULUI

Martie, 2009

cesta men]ioneaz` c` \n urma studiului efectuat asupra copiilor dependen]i de desene animate s-a observat c` ace[tia sufereau de probleme de s`n`tate fizic`, dar [i mental`: somn agitat, cu co[maruri, lips` de concentrare la [coal`, anxietate, afec]iuni ale ochilor. Academia American` de Pediatrie [i

studii au fost coordonate de doctorul Nicolas Christakis, profesor de pediatrie, director al Institutului de s`n`tate din cadrul Universit`]ii din Washington, care a precizat c` nu exist` un nivel minim de siguran]` al privitului la televizor.

PARLAMENTUL EUROPEAN VERSUS CARTOONS

animate Academia de Psihiatrie pentru copii [i adolescen]i a corelat dependen]a de programele TV cu performan]ele academice sc`zute. Explica]ia este c` televizorul substituie buna practic` de a citi din cauza faptului c` stimulii de natur` vizual` blocheaz` dezvoltarea emisferei cerebrale st=ngi, unde este localizat centrul nervos responsabil

de coordonare a limbajului. Pentru c` mesajele sunt transmise foarte rapid, multe sunt interpretate gre[it sau creeaz` confuzie. Atunci c=nd copiii se obi[nuiesc s` primeasc` mesaje de o asemenea rapiditate, ei \[i pierd interesul pentru informa]iile mai detaliate sau metodice, cum ar fi cele \nt=lnite \n mediul [colar zilnic. Aceste

Un grup de deputa]i rom=ni din Parlamentul European au depus o declara]ie scris` prin care solicit` Comisiei Europene s` vin` cu solu]ii \n privin]a emisiunilor cu un con]inut violent, difuzate \n orarul de audien]` accesibil minorilor. Potrivit documentului de pres`, c=]iva europarlamentari au luat aceast` ini]iativ` ca reac]ie la difuzarea \n mai multe state membre ale UE a unor desene animate cu un con]inut explicit extrem de violent. |n declara]ia formulat`, cei cinci ini]iatori atrag aten]ia asupra pericolului pe care \l reprezint` produc]iile de televiziune

Martie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Alienarea prin desene animate destinate copiilor sau accesibile acestora, precum [i asupra consecin]elor grave pe care le poate antrena eventuala interpretare gre[it` de c`tre copii a unor acte sau fapte prezentate \n aceste produc]ii televizate.

„VEVERI}ELE SINUCIGA{E“ - R~MASE PE DRUMURI |n cursul anului 2008, Consiliul Na]ional al Audiovizualului (CNA) a interzis postului AXN s` mai difuzeze serialul de desene animate „Veveri]ele sinuciga[e”, acesta av=nd un con]inut nepotrivit pentru minori. Un sondaj comandat de CNA Cotidianul Telegraph (2 octombrie 2008) anun]a c` London Aquarium Gallery g`zduie[te o expozi]ie de art` contemporan` \n care sunt expuse imagini macabre cu personaje din desene animate: Bugs Bunny plin de sânge, Daffy Duck cu un glonte \n cap, Jerry t`iat \n buc`]ele, Sylvester, cu gura acoperit` cu sânge dup` a mu[cat o buc`]ic` din Tweety etc. Artistul James Cauty a creat controversata colec]ie expus` \n galeria londonez` la ideea fiului s`u \n vârst` de 15 ani. |ntrebat de ce a ales s` combine inocen]a desenelor animate cu duritatea actelor violente, artistul a declarat: „De prin anii ‘60, oamenii tot spun c` desenele animate ar trebui s` le arate copiilor [i ce este violen]a. Pentru c` dac` vor vedea doar prin]ese [i fe]i frumo[i, vor crede c` a[a e [i \n via]a real`... Am vrut s` le ar`t oamenilor c` desenele animate pot fi ceva serios [i c` nu-s doar un mediu de distrac]ie a copiilor.”

relev` faptul c` 42% din p`rin]i sunt \ngrijora]i de violen]a fizic` [i verbal` [i de scenele de sex difuzate la televizor. |n anul 2006, timp de dou` s`pt`m=ni, CNA a monitorizat cele trei canale de desene animate prezente pe pia]a rom=neasc` (Cartoon Network, Jetix [i Minimax) [i a \ntocmit o lung` list` de acte de violen]` fizic`, 40

SEMNELE TIMPULUI

printre care: lovituri, b`taie, r`nire (cu obiecte sau arme), crim`, tortur`, luare de ostatici, privare de libertate, t=lh`rie, explozie, accident, violen]` de mas`, distrugeri. Violen]a verbal` abund` \n certuri, injurii, ridicare de ton, ]ip`t, limbaj licen]ios, obscen, calomnie, insult`, ridiculizare, atac la persoan`, amenin]are, argou [i altele.

Martie, 2009

DESENELE LE ANIMATE,, MAI PERICULOASE OASE DECÂT FILMELE LMELE Speciali[tii trag rag un semnal de alarm` asupraa pericolului pe care desenele animate violente upra dezvolt`rii \l exercit` asupra mportamentale a psihice [i comportamentale ologul Octavian copiilor. Sociologul Sachelarie a explicat influen]a ente din desescenelor violente nele animate asupra micu]ilor: vit c`reia copiii „Teoria potrivit imit` ceea ce v`d \n desenele animate a fostt confirmat` stale animate pot fi tistic. Desenele se dec=t filmele mai periculoase arece [i personaartistice, deoarece jele animate pozitive folosesc

Hran` toxic` ■ Mesajele acestor desene sunt terifiante. Copilul de vârst` pre[colar` nu are maturitatea psihic` de a separa realul de imaginar; astfel, el crede c` faptele [i personajele desenelor animate sunt adev`rate. ■ Spre deosebire de via]a real`, \n lumea animat` se petrec \n continuu lucruri neobi[nuite; \n plus, imaginile se succed prea repede pentru un creier \n curs de maturizare, iar copilul nu apuc` s` le proceseze, s` le \n]eleag`, ceea ce invalideaz` puterea intelectual` [i discern`mântul. ■ Creatorii desenelor animate sunt obseda]i de r`zbunare [i moarte. Moartea este v`zut` ca o pedeaps` uzual` [i banalizat`. Personajele se bucur`

tot mijloace violente pentru o cauz` bun`, iar copiii imit` acele personaje. p j |ntre inten]ia de a face un lucru r`u [i a ac-

când o fiin]` este ucis`. Nu se pune problema \ndrept`rii celui r`u. Iar pentru mor]i, nu exist` regrete. ■ Eroul bun trebuie s` fie cel mai puternic, dar nu \n puteri fizice [i intelectuale, ci \n capacit`]i supraomene[ti, ceea ce deschide larg predispozi]ia spre misticul malefic. ■ Figurile copiilor sunt erotizate; feti]ele arat` a femei \n toat` firea – prin comportament, machiaj, \mbr`c`minte [i limbaj. ■ Limbajul folosit este argoul, iar ideea pe care copilul o desprinde este aceea c` e grozav s` vorbe[ti urât, s` jigne[ti sau s` contrariezi, s` oripilezi persoanele delicate sau \n vârst`.

]iona este o diferen]`, iar \n momentul \n care nu mai exist` nicio barier` \ntre cele dou`, copilul poate pune m=na, de exemplu, pe un cu]it [i \[i poate \njunghia fratele. At=ta timp c=t adul]ii nu reu[esc s` ias` din

aceast` societate conflictual`, nu vom putea elimina violen]a nici \n r=ndurile celor mici. Dac` p`rin]ii ar sta mai mult timp aproape de copii, lucrurile ar sta altfel. Sunt [i alte variante de petrecere a timpului liber, \n afara vizion`rii desenelor animate. Omul, din na[tere, are o gen` agresiv`, care trebuie inhibat`“.

66 DE SCENE DE VIOLEN}~, |NTR-O SINGUR~ OR~ |n perioada monitorizat`, pe ansamblul celor trei canale de desene animate s-au \nregistrat 7.581 de scene de violen]`, dintre care 4.908 de violen]` fizic` (65%) [i 2.673 de violen]` verbal` (35%). Cartoon Network s-a aflat \n topul canalelor cu cel mai ridicat nivel al scenelor de violen]`. Frecven]a [i num`rul mediu al scenelor de violen]` pe zi indic` o prezen]` mai mare a violen]ei fizice \n raport cu aceea verbal`. O constatare incredibil`, ce se desprinde dintr-un alt studiu realizat de Universitatea Bucure[ti pentru CNA, este c` programele de desene animate sunt de [apte ori mai violente dec=t filmele artistice transmise de canalele cu un con]inut generalist! Acestea din urm` au, \n medie, nou` scene de violen]`

Martie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Alienarea prin desene animate pe or`, \n timp ce pe canalele de desene animate apar 66 de scene de violen]`, \ntr-o singur` or`.

DROG INFANTIL

nt |n Rusia sunt 00 ast`zi 100.000 ide copii insensibili la violen]` [i suferin]` care sunt rup`ri asocia]i \n grup`ri menul \ns` uciga[e. Fenomenul ular. Cazul nu este singular. b`iatului de 13 ani din Alexandria, care, dup` ce a urm`oaz` Scream III, rit filmul de groaz` ovituri de cu]it [i-a ucis cu lovituri

Desenele animate – nevinovate numai \n aparen]` – au un caracter hipnotic [i \nrobesc sufletul copilului. „X-Man” este unul dintre cele mai controversate desene animate, din cauza mesajului s`u violent. Ac]iunea se ATE POT desf`[oar` \n jurul DESENELE ANIMATE unor eroi mutan]i, FI MAI PERICULOASE OASE dota]i cu puteri supranaturale care DECÂT FILMELE, DEOANAJELE fac din ei ni[te RECE {I PERSONAJELE r`zboinici brutali. ANIMATE POZITIVE VE Ace[tia se lupt` cu personajele „nega- FOLOSESC TOT MIJtive”, la r=ndul lor LOACE VIOLENTE NTE \ntruchipate de ~ BUN~.... mon[tri. Scenele PENTRU O CAUZ~ de lupt` sunt extrem de lungi, acompaniate de muzic` pe ritm accelerat, explozii [i sunet de arme. Niciodat` cei r`i nu sunt adu[i \n fa]a justi]iei, fiind extermina]i de c`tre mutan]ii eroi. La aceast` v=rst`, copiii caut` idoli supereroi. Fiind justi]iari, micu]ii se pot identifica [i mai u[or cu personaje deosebit de agresive. Acest gen creeaz` viciul privirii nonstop la televizor: acum la desene animate, iar mai t=rziu, la filme de „ac]iune”, de r`zboi, pornografie, horror... Imaginile rapide ale desenelor animate z`p`cesc mintea copilului, \l fac [i pe el s` n-aib` ast=mp`r [i \i r`pesc dorin]a de \nv`]`tur`. Violen]a desenelor animate trece \n realitate. 42

SEMNELE TIMPULUI

Martie, 2009

sora mai mic`, a ajuns de notorietate european` (filmul respectiv ar`ta, cu lux de am`nunte, cum un individ cu masc` ucidea cu un cu]it mai multe persoane.). La \nceputul anilor ’90, \n Fran]a, s-au sinucis mai mul]i copii arunc=ndu-se de pe balcoanele blocurilor pentru a-l imita pe diabolicul Pikachu din „Pokemon”.

REPLICA Un studiu publicat \n Credin]a ortodox` (27 nov. 2006) a scos la iveal` lumea interioar` din mintea a doi copii de zece ani,

av=nd acelea[i capacit`]i intelectuale [i provenind din medii similare, din care unul a v`zut un film nonviolent, iar cel`lalt-un film violent. Ambilor li s-a cerut s` construiasc` un scenariu pe urm`toarea idee: „Un b`iat mergea pe strad`. La un moment dat, cineva \l \ mpinge [i el cade”. Primul copil a relatat: „Necunoscutul era un om care nu vedea. De fapt, era neajutorat [i dorea sa treac` pe cel`lalt trotuar. L`s=nd sup`rarea deoparte, b`iatul l-a ajutat...” . |n schimb, cel care a urm`rit pelicula

violent` a preferat un alt scenariu: „|ntr-o zi, Mihai mergea pe strad`. Dintr-odat`, a fost \nconjurat de o ga[c` de b`ie]i. Voiau s`-i ia banii. Refuz=nd s`-i dea, ace[tia l-au \mpins \n strad`. Atunci a trecut o ma[in` [i l-a c`lcat peste picior.” Iresponsabili, p`rin]ii de azi prefer` s`-[i lase copiii ore \ntregi \n mijlocul „junglei” animate, b=ntuit` de mon[tri care, f`r` \ndoial`, \i vor influen]a caracterul. Dac` statisticile nu mint [i dac` – dup` o reflec]ie serioas` asupra a ceea ce este „vrednic de privit”– consider`m c` s`n`tatea mental` [i emo]ional` a copiilor no[tri este \n pericol, e timpul s` oferim alternative benigne, desene animate educative, care s` insufle valori adev`rate copiilor. Sau, de preferat, s` \nlocuim timpul petrecut \n fa]a ecranului cu activit`]i creative, care s` le stimuleze imagina]ia s`n`toas` [i s`-i ajute s` se dezvolte armonios. ST

Martie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Economic

Paradoxul Cum po]i \ncuraja popula]ia \ngrijorat` de iminen]a pr`bu[irii economice s` nu se opreasc` din cheltuit, mai ales \n prezent, când economia nu mai beneficiaz` de suportul creditului bancar? Aceasta este una dintre cele mai importante preocup`ri pe care le au guvernele ]`rilor lovite de criza economic`. c`derea consumului, \n fapt [i a v=nz`rilor, duce la concedieri – deci, evident, la cre[terea num`ruluii ATTILA de [omeri; \n con-PELI secin]`, tot mai pu]ini oameni \[i vor V permite s` cheltuiasc`, Ve[tile proaste din zona chestiune ce duce, bine\nfinanciar` [i blocajul de pe pie]eles, la o [i mai mare s`dere ]ele de credit au determinat a v=nz`rilor! Spirala astfel popula]ia s`-[i str=ng` cheltucreat` are ca rezultat cre[terea ielile, reac]ie fireasc` de conexcesiv` a [omajului [i sl`birea servare \n a[teptarea unor vreeconomiei. muri grele. Acest fapt a condus, Primul care a descris comple- \n mod inevitabil, la sc`derea xitatea fenomenului „spiralei dramatic` a performan]ei vicioase” a fost marele econo- companiilor. Acestea din mist John Maynard Keynes. |n urm` se confrunt` cu timpul Marii Crize Economice o problem` de flux din anii ’30, \n \ncercarea de a financiar cu dubl` causalva economia britanic`, el a z`: pe de o parte blo\ndemnat popula]ia ca, \ntr-un cajul pie]elor de credit, gest de patriotism, s` cheltu- pe de alt` parte o iasc` c=t mai mult. sc`dere a veniturilor O problem` similar` love[te din cauza cump`t`rii [i ast`zi economiile lumii. cump`r`torilor. 44

SEMNELE TIMPULUI

Martie, 2009

Astfel, companiile se v`d \n situa]ia \n care nu mai pot face rost de bani nici prin \mprumut, nici din v=nz`ri. |n consecin]`, cum aceast` criz` a fost \n mare parte imprevizibil`, iar modelele financiare ale firmelor au fost concepute \n vremuri mai pu]in tulburi, multe dintre ele intr` \n imposibilitate de plat` [i se \ndrept` cu pa[i siguri c`tre faliment.

CINE S~ CHELTUIASC~ PRIMUL? Solu]ia propus` de Keynes, de[i pertinent` \n teorie, se love[te de un impediment major. Chiar dac` s-ar face abstrac]ie de afirma]ia unora, conform c`reia fundamentele econo-miei de consum sunt prin defini]ie nocive [i chiar dac` popula]ia ar fi convins` c` singura solu]ie este \ncurajarea consumului ca demers patriotic de salvare a economiei, r`m=ne o \ntrebare fundamental`: cine s` cheltuiasc` primul? Te imaginezi merg=nd la magazin [i cheltuind toate resursele familiei, \n speran]a c` to]i concet`]enii t`i sunt patrio]i [i „salveaz` ]ara” cot la cot cu tine? Sau te vezi, mai degrab`, \n

VE{TILE PROASTE DIN ZONA FINANCIAR~ {I BLOCAJUL DE PE PIE}ELE DE CREDIT AU DETERMINAT POPULA}IA S~-{I

RES-TRÂNG~ CHELTUIELILE... pozi]ia – mult mai precaut` – de a economisi pentru familia ta, \n a[teptarea vremurilor grele? G=ndind realist, fiecare dintre noi se vede mai degrab` \n cea de-a doua situa]ie. Se a[az` oare cineva, care are familie [i copii, \n situa]ia riscant` de a lua parte la un joc at=t de periculos? Dac` efortul t`u patriotic nu va fi sus]inut de concet`]enii t`i [i te treze[ti... [i patriot, [i cu banii lua]i? Intuind acest aspect, Keynes recunoa[te c` e foarte dificil s` convingi popula]ia s` fac` astfel de demersuri la limita nebuniei, iar singurul capabil s` se angajeze \n asemenea cheltuieli este statul. Acesta e motivul pentru care, at=t \n timpul crizelor intense, c=t [i \n perioada imediat urm`toare, statul devine principalul actor pe

cump`t`rii Martie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Paradoxul cump`t`rii pia]`, cheltuind sume importante – \n special pentru proiecte de infrastructur` [i de modernizare. |n prezent, guvernele marilor economii, \n frunte cu Statele Unite, au demarat proiecte de cheltuieli masive \n sectorul public, cu scopul de a prelua marea mas` de [omeri din sectorul privat [i de a „unge din nou roti]ele economiei”. Totu[i, nici statul nu poate juca acest rol la infinit; pentru a-[i asigura anumite momente de respiro financiar, statul mai recurge la un element – stimularea consumului din partea popula]iei, \n special prin intermediul anumitor facilit`]i de cheltuire, precum bonurile valorice, reducerile de taxe etc. Aceste facilit`]i trebuie \ns` \ndreptate c`tre acele categorii care au o \nclina]ie psihologic` de a cheltui. Care ar putea fi \ns` acelea? Cu privire la acest poten]ial public cump`r`tor, John Willman scria, \ntr-un articol din 9 ianuarie 2009 al publica]iei Financial Times: „ Vor fi categorii care vor r`spunde. Printre acestea se afl` ’Genera]ia Y’ – a celor n`scu]i dup` 1980; ei sunt mult mai \nclina]i c`tre recompensa imediat` dec=t p`rin]ii [i bunicii lor. Ace[tia nu au memoria recesiunilor trecute, care i-ar putea face s` se opreasc` din cheltuit... De asemenea, cei afla]i la baza piramidei sociale sunt la fel de pu]in interesa]i de recompensa \nt=rziat`, deoarece lipsa lichidit`]ilor b`ne[ti face ca nevoile zilei de m=ine s` par` pentru ei precum luna de pe cer. Din acest motiv, mul]i 46

SEMNELE TIMPULUI

speciali[ti sus]in c` metoda cea mai bun` de a da un impuls economiei este aceea de a acorda facilit`]i acestui segment social, care, foarte probabil, va cheltui to]i banii imediat”. Pe de alt` parte, Willman remarc` [i reversul medaliei – cei de v=rsta a treia, precum [i cei din clasa de mijloc au tendin]a de a a economisi [i de a se a[eza \ntr-o pozi]ie financiar` confortabil` pentru vremuri grele, fiind, astfel, greu de prins \n acest joc al cheltuirii ini]iat prin programe guvernamentale anticriz`.

Martie, 2009

SCHIZOFRENIE FINANCIAR~ O alt` problem` delicat` cu care cet`]eanul de r=nd se confrunt` \n timpul unei crize este cea a mesajelor contradictorii. Ultima perioad` a fost marcat`

Prins \ntre cele dou` datorii contradictorii, cet`]eanul obi[nuit decide \n majoritatea cazurilor s` urmeze exemplul practic pe care i-l ofer` compania [i s`-i lase pe ceilal]i s` fie patrio]i pe pielea lor.

CHELTUIREA |N AVANS - O PROBLEM~ MORAL~ |ntr-un articol ap`rut \n 10 de apari]ia a numeroase c`r]i februarie \n New York Times, [i articole legate de teorii de David Leonhardt aduce o management pe timp de criz`. perspectiv` asupra teoriei lui Astfel de materiale se v=nd John Maynard Keynes despre acum ca p=inea cald`; acestea supravie]uirea \n timp de criz`: \[i propun s` ofere informa]ii „|n timp ce al]i economi[ti utile managerilor, pentru a erau obseda]i de modele statistrece prin criza economic` tice, care tratau oamenii ca pe evit=nd pericolul falimen- ni[te automate hiper-ra]ionale, tului. Practic, toate \ndeamn` Keynes scria despre „spiritul managerii s` aib` o atitudine de animal”. El a f`cut un pas foarte prudent` \n ceea ce important \n explicarea felului prive[te cheltuielile, pe care \n care psihologia modeleaz` ar trebui s` le diminueze prin orice metod`. MUL}I COMENTATORI Una dintre cele TRECU}I DE 60 DE ANI, mai eficiente SPUN C~ PE VREMEA modalit`]i este aceea de a-i conP~RIN}ILOR LOR ERA O vinge pe angaja]i ADEV~RAT~ RU{INE S~ AI c` este „datoria” lor s` fie ecoDATORII... nomi cu resursele firmei, astfel \nc=t compania s` nu fie fenomenele economice. Studiul nevoit` s` iroseasc` niciun cent. economiei, av=nd la baz` comPe de alt` parte \ns`, atunci portamentul uman (behavioral c=nd angajatul ajunge acas` [i economics), a cunoscut o \ndeschide ziarul sau televizorul, florire excep]ional` \n ultipre[edintele ]`rii sau alt mare mele dou` decenii [i una dintre oficial caut` s`-l conving` de descoperirile ei centrale este faptul c` „datoria” lui este aceea c` omul obi[nuit nu-si aceea de a cheltui c=t mai mult, planific` viitorul prea bine, pentru a „salva ]ara [i lumea”. fiind mai pu]in generos cu Martie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Paradoxul cump`t`rii „viitorul ego” dec=t cu „prezentul ego”. Spre exemplu, m=n=nc` o gogoa[` \n plus, \ns` am=n` exerci]iul fizic cu o zi [i \nc` o zi... Din nou [i din nou, prefer` vrabia din m=n`, nu cioara de pe gard”. Aceast` psihologie, spune Leonhardt, a cauzat o mul]ime de probleme, \ns`, \n acela[i timp, poate reprezenta solu]ia ie[irii din criz`: s` cheltuim – conform instinctelor – mai mult acum, [i s` economisim mai t=rziu.

SEMNELE TIMPULUI

E greu de \n]eles cum de un comportament care ne-a adus \n pragul falimentului global ne poate scoate din criz`. Poate este doar un alt paradox. P=n` atunci r`m=ne \ns` aceea[i problem`: dac` fundamentele sunt gre[ite, are rost s` salvezi sistemul? Mul]i comentatori trecu]i de 60 de ani, care au prins vremuri mai grele, spun c` pe vremea p`rin]ilor lor era o adev`rat` ru[ine s` ai datorii [i c` – \n cel mai r`u

Martie, 2009

caz – singura datorie era cea legat` de cump`rarea unei case, pe care o pl`teai de obicei \ntr-o via]`, iar pl`tirea ultimei rate reprezenta unul dintre cele mai importan-te evenimente. Se pare c` ast`zi cump`rarea pe datorie a devenit o virtute – ba chiar o datorie patriotic`. S` fi fost lipsa de datorii doar o valoare impus` de cultur` sau nu mai suntem noi \n stare s` deosebim ast`zi binele de r`u? ST

Revista Semnele Timpului te ascult`. O rubric` special` este destinat` coresponden]ei cu cititorii. A[tept`m aprecieri, critici sau eventuale sugestii la adresa: Str. Erou Iancu Nicolae, 38-38A, Voluntari, Ilfov sau pe www.semneletimpului.ro Men]iona]i pe plic â&#x20AC;&#x17E;Semnele Timpuluiâ&#x20AC;?

Martie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

PROSTUL RÂDE DE TREI ORI: O DAT~ CÂND RÂD CEILAL}I, O DATA CÂND |N}ELEGE GLUMA {I |NC~ O DAT~ CÂND |{I D~ SEAMA C~ RÂSESE F~R~ S~ |N}ELEAG~. PROVERB BENGALEZ

SEMNELE

timpului