ST 35 (mai 2009) by Revista Semnele Timpului

SEMNELE

timpului MAI 2009

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

4L LE LEI EI

VIVA „Homo excelsior” Noua glacia]iune religioas` Demagogia noastr` cea de toate zilele

Sumar VOLUMUL 20 NR. 134 SERIE NOU~ 05/2009

REVISTA A AP~RUT |N LIMBA ENGLEZ~ |NC~ DIN 1840. FONDAT~ |N 1908, |N ROMÂNIA EA A FOST PUBLICAT~ PÂN~ |N 1942. SERIA NOU~ A FOST |NCEPUT~ |N 1990. A PARE O DAT ~ PE LUN ~. Director L UCIAN C RISTESCU Redactor-[ef C RISTIAN M ~GUR ~ Colegiul de redac]ie D ORIN A ITEANU , M ARIUS A NDREI , D ANIEL A LBU , A NDRADA B ADEA , F LORIAN C ÂRNU , D IANA G AVAJUC , A DRIAN N EAGU , M ARIUS N ECULA , S TELIANA N ZIKOU , B ENIAMIN P ASCU , A TTILA P ELI , C RISTINA P ELI , A NCA P ORUMB , F LORIAN R ISTEA , C RISTINA S ~NDULACHE . Corectur` L UIZA G HICA Grafic` [i tehnoredactare C ~T ~LIN C IOLCA Secretar de redac]ie C RISTINA R U }~ - T EL : 021/269.03.38 ISSN 1453-7060 05/2009 Adresa redac]iei E DITURA V IA }~ {I S ~N ~TATE , S TR . L ABIRINT 116, S ECTOR 3, B UCURE {TI , T ELEFON : +402 (1) 323 4895, F AX : + 402 (1) 323 0040

EDITORIAL DEMAGOGIA NOASTR~ CEA DE TOATE ZILELE 02 Candidatul independent Josko Kraljevic a ajuns \n turul al doilea al alegerilor pentru prim`ria ora[ului Prolozac din sudul Croa]iei cu un slogan indecent politic: „Totul pentru mine, nimic pentru voi.” DE CRISTIAN M~GUR~

{TIRI 03 Zona euro, \n plin declin 04 România spune NU c`s`toriilor homosexuale 05 Andrei Haber – românul de pe „banda rulant` a mor]ii” 06 Alcoolul poate provoca demen]`

07 Consumul de cola poate paraliza mu[chii 08 Campanie ateist`: „La \nceput, Omul l-a creat pe Dumnezeu” 09 Statele Unite ale Europei PAGINI REALIZATE DE CRISTINA S~NDULACHE

RELIGIE NOUA GLACIA}IUNE RELIGIOAS~ 10 Cre[tinismul american a \nregistrat \n ultimii 20 de ani o sc`dere cu 10% a num`rului de credincio[i. DE MARIUS NECULA

ETIC~ VIVA „HOMO EXCELSIOR” 16 |ntre 27 [i 29 mai, Tokyo g`zduie[te Conferin]a

10 interna]ional` de bio-informatic` [i bio-inginerie. DE LUCIAN CRISTESCU {I TEODOR R~DULESCU

SOCIAL SOACRA CU TREI NURORI... ARE UN SINGUR FIU 28 |n 7 ianuarie 2009, Winston Blackmore [i James Oler, liderii unei secte canadiene care practic` poligamia, au fost aresta]i. DE LUCIAN {TEF~NESCU

ECONOMIC NEBUNIA BUN~ST~RII 34 P창n` nu demult, angaja]ii firmelor de servicii financiar-bancare de pe

Wall Street erau invidia]i de o lume \ntreag`. Ingineriile financiare, salariile grase, bonusurile ridicol de mari [i, mai ales, stilul de via]` de pe Wall Street erau un adev`rat El Dorado pentru orice economist din lume. DE ATILLA PELI

ECONOMIC INDULGEN}ELE VERZI 40 Conform unui studiu NASA, 2005 a fost cel mai fierbinte an din ultimii 100 de ani. Liderii politici au cerut oamenilor de [tiin]` s` analizeze cauzele acestei schimb`ri climatice [i s` propun` solu]ii. DE DORIN AITEANU

Mai, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Editorial

Demagogia noastr` cea de toate zilele

vident, omul epateaz`, mizeaz` pe o campanie neconven]ional` (afilierea la un partid politic nu i-ar fi permis extravagan]a), [tiind c` lehamitea electoratului croat [i de aiurea este tot mai greu de oblojit cu discursuri de campanie bombastice. {i mai [tie ceva Josko Kraljevic: c` [ocul presta]iei sale va fi estompat de lipsa de sinceritate a rivalilor [i c`, pe fondul exerci]iilor demagogice ale contracandida]ilor, va fi perceput drept un primar excentric, dar cel pu]in sincer. {i noi suntem \n campanie electoral` pentru scrutinul din 7 iunie. Dup` toate aparen]ele, cursa electoral` pentru Parlamentul European este doar o \nc`lzire u[oar`, pe marginea terenului, pentru regalul alegerilor preziden]iale din luna noiembrie. {i totu[i, alta este problema noastr`. Presa, sindicatele [i, mai ales, simpatizan]ii „prezinden]iabililor” din opozi]ie au spus tot mai ap`sat, pe fondul unor reajust`ri dramatice ale promisiunilor din programul de guvernare al Coali]iei PSD+PC [i PD-L pentru perioada 2009-2012, c` h`ul c`scat \ntre angajamentele din toamna lui 2008 [i ceea ce se realizeaz` efectiv \n prezent nu mai poate fi acceptat nici m`car \n marja unei scuzabile demagogii a discursului oric`rui politician de succes. |n schimb, \n mod cu totul surprinz`tor, am auzit \n ultima vreme tocmai din gura unor anali[ti c` un politician nu câ[tig` alegerile cu sinceritatea, c` exerci]iul electoral nu se poate dezlipi de lozinc`ria ademenitoare [i mincinoas`, c` succesul \n alegeri presupune niscai impostur`. Candidatul independent Josko Kraljevic a Pe scurt, c` demagogia este sarea [i ajuns \n turul al doilea al alegerilor pentru piperul unei campanii electorale, a[a c` problema ar fi doar de dozaj: dac` se prim`ria ora[ului Prolozac din sudul p`streaz` m`sura, bucatele au gust, dar Croa]iei cu un slogan indecent politic: f`r` pu]intic` sare [i piper n-am avea la mas` decât un zgârci op`rit. „Totul pentru mine, nimic pentru voi.” Am \nv`]at, de-a lungul ultimilor 20 de ani, c` politic`ria aceasta de camCRISTIAN M~GUR~ panie electoral` este prizat` \ntr-un amestec de realism [i fatalism sup`r`tor. Cu to]ii repudiem minciuna, dar o accept`m \n doze homeopatice ca regul` a jocului politic. Facem nazuri \n fa]a demagogilor profesioni[ti, dar \i trimitem \n mod consecvent la putere. Juc`m rolul unor fecioare pudice care spun sistematic nu avansurilor indecente ale donjuanilor insisten]i, dar le accept`m cu resemnare, m`car o dat` la patru ani, mângâierile lascive. Recent, a ap`rut \n Statele Unite o carte a lui Michael Signer, pe care m` rezum s-o prezint drept extrem de util`, „Lupta pentru salvarea democra]iei de cei mai aprigi du[mani ai s`i: demagogii” 1. |n timp ce un politolog american \n]elege c` statele democratice sunt amenin]ate de indivizi care pot s` foloseasc` pârghiile politice pentru a instaura un regim autocratic, guvernat de interese personale sau de clan, la noi, „ Pe-un picior de plaiu,/ Pe-o gur` de raiu”, acolo unde Biserica trece de ani buni drept cea mai credibil` institu]ie din stat, cu o consecven]` stranie, minciuna face carier` la cel mai \nalt nivel. A fi sau a nu fi demagog, asta-i \ntrebarea pentru cel care are inten]ia de a se coco]a pe un fotoliu cât mai \nalt. Dar nu v` face]i iluzii, nu-i nimic hamletian \n acest exerci]iu de interoga]ie interioar`, nu v` lasa]i p`c`li]i de jocul de scen`. R`spunsul este vechi, \l [tim cu to]ii, iar dac` mai ave]i \nc` dileme, uita]i-v` mai cu b`gare de seam` la cei care ne conduc. ST 1. Michael Signer, „The fight to save democracy from its worst enemies: demagogue”, Palgrave Macmillan, februarie 2009

SEMNELE TIMPULUI

Mai, 2009

ACTUALITATE ECONOMIC

Zona euro, \n plin declin

Cele 16 ]`ri care alc`tuiesc zona euro au \nregistrat un declin economic de 2,5% \n primele trei luni ale anului 2009, conform Biroului de Statistic` al UE din Luxemburg, Eurostat. n plus, Produsul Intern Brut al zonei euro a sc`zut cu 4,6% fa]` de valoarea din aceea[i perioad` a anului trecut, iar PIB-ul Uniunii Europene \n ansamblu a sc`zut cu 2,5%.

Economia Europei s-a contractat \n cel mai rapid ritm din 1995 \ncoace, pe fondul recesiunii globale, care a redus cererea pentru produsele de export europene. Economi[tii estimaser` o contrac]ie de 2%, sub rezultatele reale, care au dep`[it cu aproape 1% declinul din trimestrul

precedent, de 1,6%. Germania, cea mai puternic` economie a zonei euro, a suferit un declin economic de 3,8%, cel mai mare de la reunificarea sa; \n plus, tot Germania a anun]at o sc`dere a PIB-ului

de 6,9%, motivat` prin pr`bu[irea cererii pentru ma[ini [i utilaje. Aceast` sc`dere este cea mai important` de dup` 1970. Mai mult dec=t at=t, guvernul german previzioneaz` o sc`dere economic` de 6%

pentru anul 2009. Acesta este cel de-al patrulea trimestru \n care economia zonei euro s-a contractat, iar anali[tii sunt de p`rere c` actuala recesiune este cea mai grav` de dup` cel de-al Doilea R`zboi Mondial. ST

Zona euro vs Uniunea European` Zona euro Cele 16 ]`ri care au adoptat euro ca moned` unic` sunt: Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Fran]a, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia [i Spania. UE Uniunea European` este alc`tuit` din toate statele din zona euro plus: Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Rom창nia, Suedia [i Marea Britanie.

Mai, 2009 SEMNELE TIMPULUI

ACTUALITATE

SOCIAL

România spune NU c`s`toriilor homosexuale Noul Cod Civil, aprobat \n urma dezbaterilor parlamentare din 13 mai 2009, interzice c`s`toriile \ntre persoane de acela[i sex, nu recunoa[te mariajele homosexuale f`cute \n str`in`tate [i interzice cuplurilor homosexuale dreptul de a adopta copii. eputatul PD-L Daniel Buda, pre[edintele subcomisiei parlamentare de elaborare a codurilor din justi]ie, a declarat, \n cadrul unei conferin]e de pres` sus]inute \n 14 mai, c` sunt acceptate numai c`s`toriile \ntre un b`rbat [i o femeie. „Am convenit \n unanimitate, \n comisia juridic`, s` adopt`m un articol care s` prevad` c` o c`s`torie poate exista doar \ntre

un b`rbat [i o femeie. Suntem o ]ar` eminamente cre[tin` [i Rom=nia nu poate accepta o c`s`torie \ntre homosexuali. Acest lucru a reie[it [i din discu]iile avute cu Biserica [i cu societatea civil`, [i sub acest aspect am f`cut un lucru foarte bun. Faptul c` apar]inem unui spa]iu european nu cred c` ne oblig` s` st`m \n pozi]ie de drep]i fa]` de tot ceea ce spun unele ]`ri, cum

SEMNELE TIMPULUI

Mai, 2009

ar fi Olanda sau alte ]`ri unde sunt permise aceste rela]ii. Dac` am intrat \n UE, asta nu \nseamn` c` trebuie s` renun]`m la orientarea cre[tin`”, a afirmat Daniel Buda. Deputatul democratliberal adaug`, de asemenea, c` Rom=nia nu ar putea fi condamnat` la Curtea European` a Drepturilor Omului pentru aceast` prevedere din Codul Civil. Parlamentarii din subcomisia de Cod civil au

luat \n discu]ie [i posibilitatea adopt`rii unui copil de c`tre un cuplu format din persoane de acela[i sex. Rezultatul dezbaterii, stipulat \n noul Cod Civil, a fost c` „dou` persoane de acela[i sex nu pot adopta \mpreun` un copil”, \ntruc=t s-a considerat c` un cuplu homosexual nu poate s` constituie un mediu familial moral pentru cre[terea [i educarea unui copil. ST

SOCIAL

Andrei Haber – românul de pe „banda rulant` a mor]ii” Andrei Haber (62 de ani), un inginer român de origine evreiasc`, a avut parte de o moarte asistat` la celebra clinic` elve]ian` Dignitas. ntruc=t Haber nu suferea de o boal` incurabil`, ci numai de depresie, acest caz a readus \n discu]ia opiniei publice moralitatea practicilor controversatei clinici, conform publica]iei canadiene National Post. |n 14 martie 2009, Andrei Haber i-a trimis un scurt e-mail

prietenului s`u Paul Tauberg, anun]=ndu-l c` urmeaz` s` se sinucid` cu ajutorul clinicii Dignitas din Zürich. „C=nd vei citi aceste r=nduri, eu nu voi mai fi printre cei vii. Uit`-m` c=t mai repede posibil [i fii fericit, at=t c=t se poate”, a ad`ugat

Haber. Imediat ce a citit mesajul, Tauberg l-a sunat pe un prieten comun, care locuia tot \n Fribourg, pentru a-l salva pe Andrei. A fost \ns` prea t=rziu. Chiar \n timp ce Haber \i

scrisese mailul, un reprezentant al clinicii sosise deja \n apartamentul lui cu doza letal` de pentabarbital de sodiu. Paul Tauberg a fost bulversat de moartea prematur` a prietenului s`u [i indignat de rolul jucat de Dignitas. „Sunt indignat c` l-a ajutat cineva s` se sinucid`, \n loc s`-l trateze [i s` previn` acest act”, a spus Tauberg; de asemenea, acesta a ad`ugat c` Haber era o persoan` perfect s`n`toas`, care doar trecea printr-o depresie prelungit`. Cazul aduce din nou \n discu]ie moralitatea practicilor clinicii elve]iene, subiect tratat pe larg \n articolul „Turismul suicidal – o pia]` a mor]ii” din revista Semnele Timpului, nr. 09/2008. Ini]ial, CONTINUARE |N PAGINA 6

Mai, 2009 SEMNELE TIMPULUI

ACTUALITATE CONTINUARE DIN PAGINA 5

sinuciderea asistat` a ap`rut din considerente umanitare, pentru a pune cap`t suferin]elor provocate de bolile aflate \n stadiu terminal. Treptat \ns`, Dignitas a \nceput s` asiste pe oricine sim]ea c` via]a lui nu mai are rost. Mai mult chiar – \n prezent, grupul caut` o modalitate legal` care s`-i permit` unei canadience s`n`toase s` se sinucid` al`turi de so]ul ei grav bolnav. Clinica elve]ian` Dignitas, care a realizat p=n` \n prezent peste 900 de eutanasii ale bolnavilor \n stare grav`, este una dintre cele mai contestate unit`]i medicale ale lumii. O fost` angajat` a clinicii a acuzat Dignitas c`, de[i figureaz` ca organiza]ie non-profit, este o „band` de produc]ie a mor]ii, preocupat` numai de profit”. Soraya Wernli a anun]at c`, de[i o asistare a mor]ii are un tarif normal de circa 8.000 de euro, conduc`torii cer sume mult mai mari celor foarte boga]i. Lumea catolic` se opune clar practicii, sus]in=nd c` „nimeni, \n afar` de Dumnezeu, nu are dreptul de a pune cap`t vie]ii unei persoane”. ST 6

S~N~TATE

Alcoolul poate provoca demen]` Un studiu realizat recent de o echip` de medici din Marea Britanie [i publicat \n 11 mai de dailymail.co.uk avertizeaz` c` unul din patru consumatori de alcool poate ajunge la demen]`, chiar dac` nu se afl` la o vârst` \naintat`. r. Jane Marshall, coordonatorul studiului, a afirmat c` „oamenii au impresia c` demen]a este ceva ce li se \nt=mpl` indivizilor de peste 65 de ani. Totu[i, exist` numeroase persoane sub 65 de ani care au probleme cognitive [i o mare parte au probleme din cauza alcoolului. ”

Cele mai expuse la pericolul pierderii memoriei sunt doamnele, \ntruc=t organismul femeilor face fa]` mai greu dec=t cel

SEMNELE TIMPULUI

Mai, 2009

al b`rba]ilor la efectele toxice ale b`uturilor alcoolice. Dr. Irene Guerrini a afirmat c`, dac` o femeie [i un b`rbat beau aceea[i cantitate de alcool, femeia va avea mai multe complica]ii. Cei care consum` bere sau vin de tineri pot \ncepe s` aib` pierderi de memorie \nc` de la 40 de ani. |n plus, conform cercet`rii, adolescen]ii de 12-13 ani care consum` alcool \ncep s` aib` probleme de pierdere a memoriei la v=rsta de 18-19 ani.

Marshall afirm` c` problemele pe care alcoolul le cauzeaz` creierului au fost subestimate p=n` \n prezent. Creierul este extrem de afectat de consumul de alcool, iar oamenii ar trebui s` fie la fel de con[tien]i de acest lucru cum sunt de faptul c` alcoolul afecteaz` ficatul. Cercet`torii afirm` c` at=t medicii, c=t [i oamenii de r=nd ar trebui s` con[tientizeze faptul c` alcoolul este strict legat de problemele neurologice. ST

S~N~TATE

Consumul de cola poate paraliza mu[chii Conform unei cercet`ri recente, realizat` sub coordonarea unui medic grec, b`uturile de tip cola coboar` periculos de mult nivelul potasiului din sânge, producând numeroase reac]ii adverse, printre care [i paralizia mu[chilor, scrie BBC. oordonatorul studiului, dr. Moses Elisaf, de la Universitatea din Ioannina, Grecia, spune c` hipokaliemia (diminuarea cantit`]ii de potasiu din s=nge) poate fi cauzat` de consumul a trei dintre

cele mai \nt=lnite ingrediente din b`uturile de tip cola: glucoz`, fructoz` [i cofein`. Consumul de cola a fost asociat p=n` \n prezent cu obezitatea, diabetul [i diferite afec]iuni dentare [i ale oaselor.

rm Conform acestei recente `ri \ns`, cercet`ri mul de consumul oate fi pus cola poate tur` [i \n leg`tur` fierea cu atrofi lor. |n mu[chilor. cadrul studiului, este tat prezentat pe larg nui cazul unui fermierr c`ruia i-au at paralizat mu[chiii -10 dup` 4-10 litri de cola ma]i consuma]i zilnic. De ase-menea,, alte aspectee adversee ale mului de cola consumului au fost ilustrate prin cazul unei femei care, dup` [ase ani \n care consumase p=n` la trei litri pe zi, a \nceput s` se pl=ng` de oboseal`, pierderea poftei de

st m=ncare [i st`ri d persistente de Analiz vom`. Analizele ei au ar`tat c` ne avea b`tì nerein gulate ale inimii, cauzate cel mai d probabil de sc nivelul sc`zut potas din de potasiu s=nge. D Dup` ren ce a renun]at consu la consumul de cola, femeia s-a \ns`n`t \ns`n`to[it comple complet. Cercet` Cercet`torii con sunt convin[i situa] c` situa]iile prezent prezentate mai sus nu at sunt atid pice, dup` su cum sus]in produc`t produc`torii baz de de bùturi pe baz` cola – care \ndeamn` la modera]ie – [i c` mul]i oameni risc` mari probleme de s`n`tate din cauza consumului acestor bùturi. ST

Mai, 2009 SEMNELE TIMPULUI

ACTUALITATE

RELIGIE

Campanie ateist`: „La \nceput, Omul l-a creat pe Dumnezeu” O organiza]ie ateist` – Indiana Atheist Bus Campaign – a demarat \n 18 mai o campanie al c`rei slogan este „La \nceput Omul l-a creat pe Dumnezeu”, informeaz` Chicago Tribune. a cererea grupului, 25 de autobuze din Chicago au fost inscrip]ionate cu acest mesaj; pre]ul pentru cump`rarea spa]iului publicitar a fost acoperit de un sponsor privat, din cadrul organiza]iei. „To]i atei[tii cred c` Dumnezeu este crea]ia omului. Obi[nuiam s` avem mii de Dumnezei, \ns` acum am ajuns la unul singur. Ne apropiem de num`rul real”, a spus Sitzes, ad`ug=nd c` „sloganul campaniei

din Chicago afirm` c` religia este o crea]ie social` a omului - la fel ca literatura, arta, politica [i [tiin]a - [i, datorit` acestui fapt, ar trebui sa fie supus` dezbaterii, la fel ca [i celelalte”. Sitzes a declarat c` opiniile atei[tilor, ale agnosticilor sau ale umani[tilor sunt deseori ignorate. Campania are mai multe scopuri, printre care promovarea de mesaje pozitive cu privire la ateism, \ncurajarea atei[tilor s`-[i

SEMNELE TIMPULUI

Mai, 2009

declare public pozi]ia, precum [i generarea unei confrunt`ri directe \ntre credin]ele religioase [i dovezile [tiin]ifice. Grupul a decis s` inscrip]ioneze mesajul pe autobuzele din Chicago dup` ce o campanie similar` din Indiana a fost respins` de autorit`]ile locale. Grupul inten]iona s` plaseze mesajul „Po]i fi bun [i f`r` Dumnezeu” pe mijloacele de transport public din Bloomington [i South Bend. Spre

sf=r[itul lunii mai \ns`, TRANSPO, societatea de transport \n comun din South Bend, a revenit asupra deciziei, accept=nd postarea pe autobuze a mesajului „Po]i fi bun [i f`r` Dumnezeu.”

Chicago Tribune mai noteaz` faptul c`, \n 2008, opt organiza]ii religioase (musulmani, romano-catolici, adventi[ti de ziua a [aptea etc.) au afi[at mesaje pe mijloacele de transport \n comun din Chicago. ST

POLITIC

Statele Unite ale Europei „|n Parlamentul European nu doar c` adopt`m legi importante pentru vie]ile cet`]enilor ]`rilor membre UE sau pentru politicile statelor membre, ci construim Statele Unite ale Europei – o federa]ie de state na] ionale”, a declarat Adrian Severin pentru num`rul din mai al revistei Foreign Policy, edi]ia \n limba român`.

„

Realiz=ndu-[i lipsa resurselor \n solu]ionarea problemelor pe care alt` dat` le rezolvau, Parlamentele na]ionale le vor transfera Parlamentului European; la fel, guvernele vor transfera problemele pe care nu le pot rezolva Comisiei Europene [i institu]iilor europene. „|n aceste condi]ii, sus]ine Severin, putem spune ori c` Parlamentul European este la fel de important ca

parlamentele na]ionale, ori c`, pentru motivele pe care le-am ar`tat, Parlamentul European este chiar mai important dec=t un parlament na]ional.” Conform lui Adrian Severin, fenomenul transna]ionaliz`rii poate fi explicat electoratului na]ional prin c=teva analogii – a[a cum li s-a explicat moldovenilor \n 1859 c` guvernul este la Bucure[ti, [i nu mai e la Ia[i, cum li s-a explicat transilv`nenilor \n 1918 c` guvernul [i regele lor nu mai sunt la Budapesta, ci la Bucure[ti sau cum au fost l`muri]i valahii, \n 1859 [i 1918, c` trebuie s` g=ndeasc` politica bugetar` pentru a asigura dezvoltarea [i via]a unor locuitori din alte zone dec=t cele pe care le considerau \n mod obi[nuit ]ara lor. Nu \n ultimul r=nd, Severin sus]ine c` acest fenomen al transna]ionaliz`rii aduce cu sine

trei beneficii fundamentale: oferirea unui statut egal cu al cet`]enilor ]`rii \n care rom=nii c`l`toresc sau se mut`, ob]inerea unor fonduri pentru dezvoltare na]ional` pe care statul nu le-ar putea asigura [i ridicarea nivelului de via]` al tuturor cet`]enilor europeni. Puternic sus]in`tor al cre[terii puterii institu]iilor suprana]ionale fa]` de cele na]ionale, Adrian Severin mai afirm`: „Na]iunea [i statul nu dispar, ele doar \[i schimb` rolul [i func]iile. Multe din func]iile pe care statele na]ionale le-au avut \nainte - \n lips` de resurse ale acestor state na]ionale [i din dorin]a de a se evita r`zboaie \ntre ele - au fost transferate unor institu]ii transna]ionale pe care vrem s` le vedem c=t mai democratice, adic` puse sub controlul cet`]eanului.” ST

Mai, 2009 SEMNELE TIMPULUI

PAGINI REALIZATE DE CRISTINA S~NDULACHE

n Parlamentul European construim o alt` lume, \n timp ce \n parlamentele na]ionale gestion`m o lume existent`”, a mai afirmat europarlamentarul Adrian Severin, care pledeaz` pentru o federalizare a „Europei unite”. Din perspectiva lui, procesul de descentralizare va transfera Uniunii Europene multe dintre competen]ele Parlamentului [i guvernului na]ional.

Religie

Noua glacia]iune religioas`

SEMNELE TIMPULUI

Mai, 2009

Cre[tinismul american a \nregistrat \n ultimii 20 de ani o sc`dere cu 10% a num`rului de credincio[i. MARIUS NECULA

Mai, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Noua glacia]iune religioas`

a \nceputul lunii aprilie, revista Newsweek cita \n articolul de fond1 un studiu (“American Religious Identification Survey”2) realizat pe un e[antion de 54.000 de adul]i, coordonat de Barry Kosmin, directorul Institutului pentru Studiul Secularismului \n Societate [i Cultur` de la Colegiul Trinity, Connecticut, SUA. Rezultatele cercet`rii indic` o sc`dere a num`rului celor care se declar` cre[tini de la 86,2% \n 1990 la 76% \n 2009. |n mod vizibil, pierderea poate fi u[or identificat` \n s=nul majorit`]ii protestan]ilor3, ace[tia sc`z=nd de la 60%, c=]i erau \n urm` cu 18 ani, la 50,9%. |n acela[i timp, 15% din americani (4,7

1. „The End of Christian America”, Newsweek, 13 aprilie 2009 2. www.americanreligionsurvey-aris.org/reports/ ARIS_Report_2008.pdf 3. Cifrele arat` c` bisericile protestante pierd cei mai mul]i credincio[i, \n top aflându-se metodi[tii [i episcopalienii.

SEMNELE TIMPULUI

Mai, 2009

milioane de persoane) recunosc c` nu ader` la nicio religie, jum`tate fiind agnostici, iar jum`tate atei. Ace[tia reprezentau 8,2% \n 1990 [i 14,1% \n 2001. Acest studiu arat` c` pierderile suferite de cre[tinism nu sunt nicidecum \n favoarea unor alte religii, ci sunt cauzate de fenomenul seculariz`rii societ`]ii americane, aflat \n continu` cre[tere. Chiar dac` americanii \nc` se mai identific` predominant cre[tini, un lucru este cert: „Cu trecerea

deoarece, pe l=ng` milioanele de americani care nu apar]in unei anumite biserici, exist` alte milioane care sunt prezen]i doar statistic \n eviden]ele unei anumite biserici, f`r` ca ace[tia s` se mai identifice cu practicile [i crezurile bisericii. O treime din americani se consider` „n`scu]i din nou”. Dar face aceast` treime diferen]a? Poate fi numit` America, \n aceste condi]ii, „o na]iune cre[tin`”? Conform unui sondaj organizat de Newsweek, din ce \n ce mai pu]ini americani

ESTE PENTRU PRIMA DAT~ |N ISTORIE CÂND SE AJUNGE CA MAI PU}IN DE JUM~TATE DINTRE AMERICANI (48%) S~ MAI CREAD~ C~ RELIGIA POATE OFERI UN R~SPUNS PROBLEMELOR DE AZI. timpului, devin din ce \n ce mai pu]in cre[tini”, comenta Barry Kosmin. Un alt aspect vizibil \n peisajul religios american este gradul sporit de mobilitate (trecerea de la o credin]` la alta). Jum`tate dintre americani \[i schimb` religia cel pu]in o dat` \n via]`. Interesant este c` aproape jum`tate4 (46%) dintre catolicii care p`r`sesc biserica \n favoarea unui cult protestant continu` s` se considre cre[tini –, pe c=nd 38% din cei care p`r`sesc o biseric` din ramura protestant` se dezic total de credin]a cre[tin`. Provocarea este [i mai mare 4. Cu toate c` cei mai mul]i dintre cei ce p`r`sesc biserica sunt catolici, Biserica Romano-Catolic` este \n cre[tere datorit` imigran]ilor hispanici.

mai consider` SUA drept „o na]iune cre[tin`”; [i \n acest aspect se observ` o sc`dere, de la 69% \n 2008 la 62% \n 2009. Dou` treimi (68%) cred c` religia pierde din influen]` \n SUA. Este pentru prima dat` \n istorie c=nd se ajunge ca mai pu]in de jum`tate dintre americani (48%) s` mai cread` c` religia poate oferi un r`spuns problemelor de azi. Aceasta este o sc`dere dramatic`, dac` lu`m \n calcul c` \n timpul administra]iilor Clinton [i Bush, 58% erau siguri de acest lucru. Printre cre[tinii conservatori americani, s-a instalat deja un puternic sentiment de \nfr=ngere \n urma multor controverse, cum ar fi rug`ciunea \n [colile publice, avortul sau

Mai, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Noua glacia]iune religioas` c`s`toriile homosexuale. Visul \ntemeierii unei societ`]i cre[tine este destr`mat de curentul secularismului, ce a p`truns \n societatea american`, afect=nd multe biserici. Marele evanghelist al secolului al XIX-lea, Charles Finney, sus]inea c` „treaba \nsemnat` a Bisericii este s` reformeze lumea – s` dea la o parte orice fel de p`cat”. |n viziunea lui, cre[tinii sunt chema]i s` asigure, prin influen]a lor, o legisla]ie care s` fie \n acord cu legea lui Dumnezeu. Numai c` aceast` societate cre[tin` nu a fost niciodat` instaurat` – nici \n SUA, nici \n alt` parte a globului –, [i asta pentru c`, a[a cum afirma [i jurnalistul Cal Thomas5, „nicio ]ar` nu poate fi pe deplin cre[tin`. Cre[tini pot fi doar indivizii.” {i atunci? Ce se petrece c=nd indivizii \[i pierd interesul pentru religie? Cum va ar`ta cre[tinismul peste \nc` 20 de ani?

AMERICA POSTCRE{TIN~ Urmeaz` [i America traseul Europei Occidentale? Influen]a puternic` a Revolu]iei Franceze face ca Europa Occidental` de azi s` fie caracterizat` de o pronun]at` orientare secular`, „zei]a ra]iunii” dezl`n]uind, \n numele libert`]ii, o adev`rat` lupt` anti-ecleziastic`. Lu=nd \n calcul noile tendin]e, comunit`]ile areligioase (atee sau agnostice) din SUA consider` c` asist`m la o perioad` de tranzi]ie c`tre 5. Cal Thomas a ocupat [i pozi]ia de vicepre[edinte al Majorit`]ii Morale ( 1980-1985).

SEMNELE TIMPULUI

ceea ce ei numesc America post-cre[tin`. Expresia a intrat \n uzul comun prin anii ‘60, ca urmare a mi[c`rii filosofico-teologice denumite, \n mod sugestiv, „moartea lui Dumnezeu”. Conceptul de baz` se \ntemeiaz` pe declara]ia celebr` a filosofului german Friedrich Nietzsche, „Dumnezeu a murit”. Plec=nd de la aceast` afirma]ie, un grup de teologi protestan]i au \nceput s` sus]in` c` se

Mai, 2009

prea-poate ca, \n esen]a sa, cre[tinismul s` supravie]uiasc` [i f`r` \n]elegerea tradi]ional` cu privire la Dumnezeu. Figura cea mai proeminent` a acestui curent este Thomas Altizer, profesor de religie la Universitatea Emory, care propune un cre[tinism f`r` Dumnezeu (Godless Christianity). Altizer sus]ine c` Dumnezeu s-a consumat, procesul acesta fiind \nceput odat` cu crea]iunea [i a ajuns

CRE{TINI ATEI

la final prin moartea lui Hristos pe cruce, c=nd Dumnezeu s-a dat pe deplin lumii. Pentru Altizer, era post-cre[tin` este cea \n care at=t cre[tinismul, c=t [i religia \n ansamblu sunt dezlegate de fundalul istoric anterior. Va urma America acela[i dum parcurs de cre[tinismul european occidental? Tendin]ele actuale indic` o astfel de orientare. Dar c=t va supravie]ui un astfel de cre[tinism?

V` \ntreba]i cum e posibil acest oximoron? Pe t`r=mul vechiului continent se poate. Pastorul Klaas Hendrikse (foto) sluje[te \n cadrul Bisericii Protestante Olandeze. |n 2007, a publicat o carte intitulat` „Credin]a \ntr-un Dumnezeu care nu exist` – un manifest al unui pastor ateu”. |n carte, Hendrikse sus]ine non-existen]a lui Dumnezeu, dar insist` c` el crede \n Dumnezeu la nivel conceptual. „Non-existen]a lui Dumnezeu nu este pentru mine un obstacol, ci o precondi]ionare pentru a crede \n Dumnezeu. Sunt un ateu credincios.” Cu toate c` acest limbaj este contradictoriu, de-a dreptul scandalos chiar [i din punct de vedere logic, la nivel teologic se consider` c` avem de-a face cu o pioas` \ncercare de salvare a credin]ei \ntr-un Dumnezeu care se „descompune”. Cu alte cuvinte, ace[ti teologi atei care nu cred c` Dumnezeu exist` [i nici c` este necesar s` existe insist` c` „Dumnezeu” r`m=ne un concept util, pe care merit` s`-l p`str`m. Totu[i, ceea ce surprinde cel mai mult este nu este opinia preotului, ci lipsa de reac]ie a bisericii. Conform Ecumenical News International 6, autorit`]ile biserice[ti au decis c` nu e cazul s` se ia o m`sur` disciplinar` \mpotriva unui pastor care se declar` ateu. Olandezii erau deja cunoscu]i la nivel mondial pentru 6. „Church authorities not to discipline Dutch ‘atheist’ pastor”, Ecumenical News International, 27 martie 2009

Mai, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Noua glacia]iune religioas` atitudinile liberale fa]` de drogurile u[oare, sinucidere sau eutanasie. De data aceasta \ns`, e vorba de ceva cu totul inedit: o nou` form` de sinucidere – aceea a bisericii. Un alt caz [ocant chiar [i pentru pres` este cel al episcopului Richard Holloway. Departe de a fi un simplu credincios sau un obscur preot de ]ar`, Holloway a slujit mai mul]i ani ca episcop de Edinburgh (\ncep=nd cu 1986)

SEMNELE TIMPULUI

[i cap al Bisericii Sco]iene Episcopaliene (din 1992). |n 2000 s-a pensionat, dar nu a renun]at la ordinarea sa. Insist` s` r`m=n` episcop, chiar dac` este agnostic – sau, cum \i place s` se autodefineasc`, „postreligionist” –, continu=nd s` predice de la amvon, s` oficieze botezuri, nun]i sau chiar s` conduc` slujba de \mp`rt`[ire. Richard Holloway consider` c` nu e nicio problem` c` nu crede \n Dumnezeu. Partea

Mai, 2009

cea mai stranie este c` nici pentru pentru Biserica Sco]ian` Episcopalian` (parte a Comuniunii Anglicane) pozi]ia sa nu reprezint` o problem`. Episcopul Holloway pretinde c` are dreptul (ca oricare alt individ, \n opinia sa) de a interpreta [i de a lua din credin]` ceea ce i se potrive[te. |n acest caz, \nv`]`turile Bibliei, doctrinele cre[tine, crezurile [i m`rturisirile de credin]` sunt relativizate instantaneu ca urmare a interpret`rii personale. „Nu \ncerc s`-i conving pe oamenii din Biseric` s` adopte punctul meu de vedere”, sus]ine Holloway. „Vreau doar mai mult spa]iu \n care s` am libertatea s` fiu sincer fa]` de propriile mele convingeri. Biserica local` din Edinburgh de care apar]in \mi cunoa[te pozi]ia [i este destul de dispus` s` m` accepte.” Cele dou` cazuri nu sunt dec=t reprezentarea scandaloas` a pierderii reperelor, ce poate fi reg`sit` \n r=ndul maselor de credincio[i din aproape orice biseric`. Ast`zi po]i fi ortodox [i s` sus]ii, \n acela[i timp, re\ncarnarea, s` fii catolic [i s` crezi \n evolu]ie sau s` fii anglican [i s` accep]i homosexualitatea ca un „dar divin”. Ast`zi nu se mai vorbe[te nici de erezie, nici de puritate doctrinal`, ci de „\n]elegere personal`” [i „acceptare reciproc`”. Un lucru este clar: c=nd adev`rul (mai ales cel teologic) este relativizat [i slujirea \n cadrul Bisericii este redus` la „\ndeplinirea unor rituri”, po]i s`-]i iei adio de la credin]`.

A MURIT DUMNEZEU? |ncotro ne \ndrept`m? Prin cuvintele unui nebun care alerga prin pia]` cu un felinar \n m=n`, Nietzsche anun]` teribila veste: Dumnezeu a murit! „Cum de am putut s` bem marea? Cine ne-a dat buretele pentru a [terge \ntregul orizont? Ce am f`cut c=nd am desprins p`m=ntul de leg`turile soarelui s`u? |ncotro se \ndreapt` acum? |ncotro ne \ndrept`m noi? Departe de to]i sorii? Nu ne pr`bu[im f`r` \ncetare? |napoi? |nainte? |n toate p`r]ile? Mai exist` un sus sau un jos? Nu r`t`cim ca printr-un neant nesf=r[it? Nu ne adie golul \n fa]`? Nu s-a f`cut mai frig?”7 7. Friedrich Nietzsche, {tiin]a voioas`, Ed. Humanitas, Bucure[ti, 1994, p. 130

Occidentul nu poate s` renun]e la Dumnezeul cre[tin [i s` continue ca [i c=nd nimic nu s-ar fi \nt=mplat. Atunci c=nd Dumnezeu dispare din inima credinciosului, \nv`]`turile morale se transform` \n r`m`[i]ele unei epoci demult apuse, religia este redus` la „reflexe culturale” (fiind golit` de convingere personal`), iar slujirea \n cadrul bisericii ajunge s` nu mai \nsemne dec=t prestarea unor acte ceremoniale. Totu[i, efectul cel mai vizibil este cel al debusol`rii morale la nivel social. Jean-Paul Sartre, poate cel mai vocal ateu al secolului al XX-lea, surprindea efectele devastatoare ale „mor]ii lui Dumnezeu”: „Este foarte dureros c` Dumnezeu nu exist`, deoarece toate posibilit`]ile de a g`si valori \ntr-un cer de idei

dispar odat` cu El; nu mai poate exista un Bine primordial, de vreme ce nu exist` o con[tiin]` infinit` [i perfect` care s`-l g=ndeasc`.”8 {i dac` omul modern a reu[it s`-l ucid` pe Dumnezeu \n propria con[tiin]`, tot ce era fundamentat pe acest Dumnezeu va pieri odat` cu El. Dar, cum spunea anticul Homer, „to]i oamenii au nevoie de zei”… p=n` [i ateii. Dar ce fel de zei vor fi cei ai erei post-cre[tine, dac` acest Dumnezeu \ndur`tor [i milostiv nu a putut s` le c=[tige simpatia? Ce monstru gol [i rece va cuceri sufletele credincio[ilor sf=[iate de necredin]`? ST

8. Jean-Paul Sartre, „Existen]ialismul [i emo]iile umane”, Editura pentru literatur`, Bucure[ti, 1988, p. 46

Mai, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Etic`

|ntre 27 [i 29 mai, Tokyo g`zduie[te Conferin]a interna]ional` de bio-informatic` [i bio-inginerie. Peste dou` luni, la Hong Kong va avea loc Congresul mondial de bio-inginerie. LUCIAN CRISTESCU {I TEODOR R~DULESCU

VIVA

â&#x20AC;&#x17E;Homo 18

SEMNELE TIMPULUI

Mai, 2009

entru cei mai mul]i dintre noi, semnifica]ia en ac c acestor informa]ii sumare este cvasi-nul`. Pe m`sur` ce domeniile de cercetare s-au Pe su up supraspecializat, pr`pastia dintre omul de rr=nd r= n [i elita [tiin]ific` este tot mai ad=nc`. C Ce e Cet`]eanul consumerist, \nv`]at doar cu tteele levi levi vizo viz zoru oru ul [i [i cu cu macro-schimb`rile, nici nu b`nuie[te c`, televizorul d di inc ncolo ollo de o de termenii ter erm dincolo „bio-informatic`” [i „bio-inginerie”, pet etre tre rec micro-schimb`ri miicr m iccrr see petrec uluitoare, care ar trebui s`-l en ntu tuzi ziaassm meeze ze sau, poate, s`-l \ngrozeasc`. entuziasmeze Mist Mi steerrul ul informa]iei i Misterul genetice a \nceput s` fie descifrat fr raatt \n \n 1944, 119944 944 44 c=nd trei savan]i americani descopereau frat \n laboratoarele laab bor orat ato to \n din New York c` informa]ia genetti icc`` ssee aas sc tic` ascunde \n ADN. Era piatra de temelie penttru tr ru o d di isc sc disciplin` [tiin]ific` nou` – genetica molecullar`. la r`. |n r` n c=teva c decade, gena a \ncetat s` mai fie un u n cconcept on o nce ce [i a devenit o entitate fizic`, accesibil` ccercet`rii ce erc rcet ceettt``r `r experimentale directe. |n urma unui eefort ef fo orrt rt cco o concertat, savan]ii au definitivat harta integgr raall` a ggenomului uman – o identificare complet` gral` a cce elo or aproximativ 20 - 25.000 de gene. Omul celor \\[i \[ [i de d esc sch ch deschide astfel posibilit`]i neb`nuite \n conttr ro ollar area ea buc`t`riei geneticii: el se vede \n stare s` trolarea \\m mbun` bu b un`t` n`tt`` n` \mbun`t`]easc` caracteristicile culturilor agricole, s` blocheze bllo och che maladii grave, s` converteasc` agen]ii s` paatto p oge geeni nii \n \ vectori sanogeni, ba chiar s` creeze fiin]e patogeni noi care no caarree n-au n noi existat nici \n mintea Creatorului [i ccaarree s` s` slujeasc` sluj sl lu ujj care intereselor omului ca bio-robo]i… To oat ate acestea aacces ceessttee constituie obiectul bio-tehnologiei, doToate meniu me niiu complex n comp co mplee care interconecteaz` genetica, biologia meniu

excelsior” Mai, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Viva „Homo excelsior”! molecular`, biochimia, embriologia, ingineria chimic` [i alte discipline. Niciodat` n-a avut omul la \ndem=n` un asemenea poten]ial tehnologic. E pentru prima oar` c=nd poate converti materia vie \n noi forme [i structuri, c=nd poate s` reproiecteze organismele existente [i s` produc` fiin]e cu totul noi din punct de vedere genetic. Conceptul clasic de „natur`” este \nlocuit cu unul nou, av=nd cibernetica drept cadru, computerul drept mecanism organiza]ional [i ]esutul viu drept materie prim`. Dac` p=n` acum c=teva decenii, aspira]iile comunit`]ii [tiin]ifice se reduceau la transformarea materiei moarte, de-acum materia vie va putea fi metamorfozat`, dep`[ind cele mai ambi]ioase expectan]e ale alchimiei.

ALGENIA Surprinz=nd nesa]ul min]ii omene[ti de a-L imita pe Dumnezeu, Jeremy Rifkin, [eful Funda]iei pentru Trenduri Economice din SUA, publica \n 1983 volumul „Algenia”. Termenul era \mprumutat din scrierile laureatului Nobel, pre[edinte al Universit`]ii Rockefeller, dr. Joshua Lederberg, prin care savantul descria revolu]ia bio-tehnologiei DAC~ PÂN~ ACUM CÂTEVA DECENII, ce transfera genetica \n ASPIRA}IILE COMUNIT~}II {TIIN}IFICE SE laboratorul alchimiei. No]iunea evoc` visul REDUCEAU LA TRANSFORMAREA str`vechi al tuturor alchiMATERIEI MOARTE, DE-ACUM MATERIA mi[tilor, acela de a ob]ine, VIE VA PUTEA FI METAMORFOZAT~ (...) prin manipul`ri de laborator, cele trei mari „valori” dup` care t=nje[te omenirea: bog`- articulat crezul „transumanist”. Transumanis]ia, fericirea [i nemurirea. mul propov`duie[te posibilit`]ile nelimitate pe Alchimia avea la baz` principiul mistic al fo- care nano-bio-info- [i cogno-tehnologia le au: cului, prin care se urm`rea transformarea cali- s` \nl`ture \mb`tr=nirea, moartea [i handicatativ` a lumii: a metalelor inferioare \n aur, iar purile de care sufer` omenirea; s` creeze fiin]e a aurului \n „elixirul vie]ii”. De c=teva decenii, „post-umane” – ni[te hominizi cu capacit`]i prin revolu]ia bio-tehnologiei, materia moart` mult superioare omului, cu un IQ de peste 200, este \nlocuit` cu ]esuturi vii. Dar visul milenar cu puterea unui „superman”, cu ochi de vultur, al muritorului, acela de a schimba calitativ esen- miros de panter` [i auz de tigru, cu un creier ex]a fiin]ei umane, de a crea o lume f`r` moarte, pandabil. Transumanismul vrea s`-l transforme a r`mas ne\ndeplinit. Iat` motivul pentru care pe Homo sapiens \ntr-o specie superioar`: Homo algenia a \nlocuit alchimia. excelsior. |n anii ’80 – perioada romantic` a bio-tehNoua „piatr` filozofal`” a algeniei este tocnologiei –, cercurile intelectuale din SUA au mai bio-tehnologia, cel pu]in at=ta vreme c=t \[i 20

SEMNELE TIMPULUI

Mai, 2009

propune s` populeze ecosistemul cu zeci de mii de micro-organisme transgenice noi, cu scopul de a-l remedia sau pentru a produce carburan]i alternativi. Pentru a \nl`tura inconvenien]ele gravidit`]ii [i ale na[terii, poate produce copii \n eprubete, incub=ndu-i apoi \n utere artificiale. Pentru urm`torii 30 de ani, [i-a propus s` prelungeasc` durata medie de via]` la 90 de ani. Promite s` realizeze interfe]e creier-creier sau creier-ma[in`, capabile s` transforme procesul muncii, activit`]ile fizice [i cele intelectuale; s` realizeze „pilule de \nv`]are”, care s` induc` visuri specifice de \nv`]are, a[a \nc=t, printr-un proces de „up-load” gigantic, o carte \ntreag` s` fie „\nsu[it`” \n c=teva

secunde. Entuziasmul transumani[tilor este pus pe fapte mari. |n 1986, Eric Drexler a fondat Foresight Institute. |n 1992, Max More a pus bazele Extropy Institute. |n 1998, filosofii Nick Bostrom [i David Pearce au fondat Asocia]ia mondial` a transumani[tilor, nume \nlocuit \n 2008 cu Humanity Plus. Majoritatea savan]ilor [i institutelor de cercetare au prins \n p=nze v=ntul transumanist [i s-au aruncat \ntr-o competi]ie ame]itoare.

UCENICUL VR~JITOR |n num`rul din ianuarie 2005, National Geographic trecea \n revist` o serie de performan]e Mai, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Viva „Homo excelsior”! r`sun`toare ale bio-ingineriei, \nregistrate \n anii preceden]i. |n iulie 2000, prin inserarea unei gene umane \n genomul caprelor, laptele lor ajunsese s` con]in` o cantitate semnificativ` de proteine umane. Tot caprele fuseser` cobaiul pentru gena de p`ianjen, d=nd de data aceasta un lapte plin cu proteina m`t`sii – materie prim` pentru confec]ionarea vestelor anti-glon]. Cu o a[a mare ofert` de gene, ce \i putea \mpiedica pe savan]i s` \ncerce s` produc` hibrizi, creaturi aflate la grani]a dintre om [i animal? |n 2003, un grup de cercet`tori de la Universitatea Shanghai au amalgamat celula uman` cu ovulul de iepure. Dup` c=teva zile de dezvoltare embrionar`, himerele au fost distruse, prelu=ndu-se doar celulele stem. |n 2004, cercet`torii de la Clinica Mayo au produs porci prin venele c`rora curgea s=nge uman. |n 2005, o echip` de la Universitatea Stanford din California, sub conducerea prof. Irving Weissman, a reu[it s` produc` [oareci cu 1% creier uman; ambi]ia savantului era s` ob]in` [oareci cu creierul 100% uman. La 20 decembrie 2005, postul de televiziune CBS News anun]a c` savan]ii de la Universitatea din Taiwan reu[iser` s` creeze porci de culoare verde fluorescent, prin prelevarea [i inserarea unei proteine de la meduzele fluorescente. Pielea [i chiar [i organele lor reflectau o lumin` verde str`lucitoare atunci c=nd se aflau sub inciden]a unei lumini alb-albastre. |n 2007, Esmail Zanjani de la Universitatea Nevada-Reno, SUA a creat oi cu 15% celule umane, al c`ror ficat era preponderent uman. |n septembrie 2007, autoritatea britanic` Human Fertilisation and Embryology a deschis un nou culoar, prin aprobarea cre`rii de embrioni umano-animali. Printre alte proiecte fierbin]i, se afla [i acela al cre`rii lui „humanzee” (sau „manpanzee”), omul-maimu]`, [tiut fiind c` genomul cimpanzeilor este 98% identic cu genomul uman. Totu[i, cea mai pasionant` aventur` este perfec]ionarea fiin]ei umane. Transumani[tii viseaz` la l`rgirea sau modificarea sistemului nervos, periferic [i central. Deja din 2002, oficiul pentru m`rci [i inven]ii al SUA a acordat Universit`]ii Missouri patentul pentru clonarea embrionilor umani. De atunci s-au efectuat zeci 22

SEMNELE TIMPULUI

Mai, 2009

Structura ADN-ului

de \ncerc`ri de clonare uman` [i experimente de \mbun`t`]ire a speciei. Departamentul Ap`r`rii din SUA a investit enorm \n experimente transumane, \n vederea realiz`rii unor „supersolda]i” cu capacit`]i superioare de lupt` (168 de ore f`r` somn) [i de administrare a informa]iilor.

DILEME NOI |n cartea „Our Posthuman Future” (2002), cunoscutul economist [i filosof Francis Fukuyama evalua transumanismul ca fiind ideea cea mai periculoas` a lumii, \ntruc=t submineaz` principiile egalitariene ale democra]iei prin alterarea fundamental` a naturii umane. Din punctul de vedere al individului, schimbarea identit`]ii genetice a omului prin producerea de fiin]e post-umane este radical imoral`. Filosoful Jürgen Habermas, \n „The Future of Human Nature” (2003), sus]inea c` autonomia moral` depinde de faptul de a nu fi supus modific`rilor impuse \n mod unilateral de un ODAT~ CE GÂNDIREA UMAN~ A ACCEP- altul. {i-atunci, c=t de etic este s` se dispun` de fetu[i? Are ciTAT IDEEA C~ „VERSIUNEA CURENT~” neva dreptul s` decerebreze unii A OMULUI ACTUAL NU ESTE PUNCTUL fetu[i doar pentru a-i transforma \ntr-o banc` de organe vii? TERMINUS AL EVOLU}IEI (...), ESTE Transumani[tii sus]in c` fetusuFIREASC~ DORIN}A CONTINU~RII EVO- lui clonat de [ase s`pt`m=ni poate s` i se \ndep`rteze telencefaLU}IEI SPRE O SPECIE MAI lul, \ntruc=t el \nc` nu este viabil. INTELIGENT~, POST-UMAN~. Pe de alt` parte, Stuart Newman, profesor de microbiologie la Universitatea din New York, avertizeaz` c` palmaresul clon`rii [i al ingineriei genetice const` \n cea mai mare parte din \ncerc`ri marcate de erori. Experimentele efectuate pe om creeaz` riscuri inacceptabile, cu consecin] e biologice permanente, [i violeaz` Declara]ia de la Helsinki (din 1964) privind cercet`rile pe subiec]i umani. Alter`rile genetice embrionare denatureaz` \n mod evident „etica speciei”. Din punct de vedere social, \ncerc`rile de a altera biologia uman` amenin]` [i ordinea social`. |ntr-o lume \n care pr`pastia dintre boga]i [i s`raci se l`rge[te, crearea – prin absurd – a unei specii superioare post-umane ar avea consecin]e socio-economice dezastruoase. Avantajele biotehnologiei ar servi dispropor]ionat celor boga]i, Mai, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Viva „Homo excelsior”!

Structur` molecular`

SEMNELE TIMPULUI

Mai, 2009

ap`r=nd \nc` o segregare: „pr`pastia genetic`” de nedep`[it. Se va instaura artificialul \n locul naturalului, iar naturalul va ajunge s` fie privit ca inferior. Vor exista „patricieni” [i „plebei” determina]i genetic. Ierarhiile sociale vor fi astfel „naturalizate” pe veci, perpetu=nd domnia unui regim totalitar.

CARE EVANGHELIE? Toate reveriile transumaniste eman` din crezul evolu]ionist, articulat de Darwin. Odat` ce g=ndirea uman` a acceptat ideea c` „versiunea curent`” a omului actual nu este punctul terminus al evolu]iei, ci doar o faz` rudimentar`, este fireasc` dorin]a continu`rii evolu]iei spre o specie mai inteligent`, post-uman`. Bioeticianul australian Julian S`vulescu afirma \n Jurnalul American de Bioetic` (decembrie 2008) c` a fi membru al speciei Homo sapiens nu confer` nicio semnifica]ie moral` special`. „Regnul animalelor [i al plantelor con]ine o vast` cantitate de informa]ii genetice poten]ial utile pentru omenire. Oamenii au calit`]i unice [i valoroase, dar au [i multe limit`ri pe care alte fiin]e nu le au. Noi \mb`tr=nim mai repede dec=t corbii; n-avem sonor (ca liliecii); n-avem v`z penetrant, auz [i miros de feline; n-avem capacitatea de fotosintez` [i nici pe cea de a ne produce nutrien]ii esen]iali. Aceste limit`ri sunt genetice. De ce n-am folosi acele gene specializate sau copiile lor artificiale pentru a dep`[i limit`rile speciei umane?” Iat`-ne ajun[i \ntr-un punct relevant, [i anume c` orice discu]ie de natur` etic` referitoare la transumanism se reduce la discutarea premisei de baz`: suntem doar ni[te animale aflate undeva, dinamic, pe scara evolu]iei sau suntem rezultatul unui act de crea]ie special`? |n varianta \nt=i, toate m`surile prohibitive privind modificarea genomului uman sau hibridizarea oamenilor cu animalele sunt din start demolate. |n numele propriei sale evolu]ii, omul are tot dreptul s` intervin` ne\ngr`dit \n procesul „aleatoriu [i extrem de lent” al evolu]iei naturale, spre ]inta des`v=r[irii sale. Ar fi legitim s` \nl`ture o serie de „rudimente” [i balastul genetic prin bio-tehnologie, devans=nd evolu]ia speciei umane cu miliarde de ani. Dac` omul este Mai, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Viva „Homo excelsior”!

Celul` stem

un produs al evolu]iei, de ce ar trebui s` r`m=n` la cheremul evolu]iei naturale [i s` n-o \nlocuiasc` cu o „schimbare deliberat`”, dup` voia sa? |n varianta a doua, dac` suntem rezultatul unui act creator – adic` o inteligen]` personal` ne-a proiectat \n forma \n care suntem, cu avantajele [i cu limitele inerente –, atunci rezervele etice \n fa]a bio-tehnologiei sunt \ndrept`]ite. Dac` accept`m cuvintele din cartea Genesei 3:31 – c` „Dumnezeu S-a uitat la tot ce f`cuse [i 26

SEMNELE TIMPULUI

Mai, 2009

iat` c` erau foarte bune…” –, atunci orice intruziune \n condi]ia uimitoare a fiin]elor vii nu va putea aduce dec=t dezechilibru, anomalie, nefericire [i mizerie. Acceptarea sau respingerea transumanismului este, la urma urmei, o op]iune exclusiv religioas`: crezi \n evolu]ia natural` sau crezi \ntr-o crea]ie divin`. Darwinismul n-a ap`rut \ntr-un vid cultural. El a fost alimentat de efervescen]a religioas` a expectan]elor milenialiste din

Structur` molecular` a ADN-ului

prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Speran]a instaur`rii – odat` cu revenirea lui Mesia – a unui mileniu de pace, prosperitate [i armonie social` a hr`nit g=ndirea oamenilor vremii. Din aceast` „mas` critic`” s-au n`scut confesiuni religioase noi, dar [i mi[c`ri parareligioase precum comunismul lui Marx, evolu]ionismul lui Darwin [i spiritismul lui Allan Kardec [i Camille Flammarion. Actualul trend transumanist este un nou segment al mi[c`rilor utopice care \ncearc`

s` creeze „cerul pe p`m=nt”, o form` actualizat` a evangheliei dup` Darwin, cu un con]inut similar celui al mi[c`rilor istorice ale milenarismului religios [i ateist: un fel de „religie alternativ`”. Actuala tensiune provocat` de elanul bio-tehnologiei poate fi benefic`. Fiind punctul de coliziune dintre cele dou` crezuri, evolu]ionismul [i crea]ionismul, raportarea la bio-tehnologie va avea darul s` constr=ng` – mai cur=nd sau mai t=rziu – la un fundamental act de alegere. ST Mai, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Sociaal Social

osarul lui Blackmore a[tepta ta pe masa proitish Columbia curorului general din British mo otivu vu ul acuz`rii accuz uz`r `rii de dou`zeci de ani, iar motivul de ani. an ni. Pe parexista de mai bine de 40 de pu]i pu ]in cursul ultimelor dou` decenii, nu mai pu]in tat s` dea e curs de patru procurori generali au ezitat Blacckm k or o e.. procedurilor de urm`rire penal` a lui Blackmore. Motivul? Evident, nu se poate invocaa lipsa probelor. kmore, \n v=rst` Blackmore, |n 7 ianuarie 2009, Winston de aani, n , a re ni rrecuecu cude 499 de ut \ n nt t otde d de e a au na noscut \ntotdeauna Blackmore [i James Oler, liderii \n mod deschis c` unei secte canadiene care practic` are numeroase so]ii te d te o `zecci) ou i) [ii (peste dou`zeci) poligamia, au fost aresta]i. mai a m ul]ii copii chiarr ma mul]i te o sut`). Mo te M titi i (peste MotiLUCIAN {TEF~NESCU entru rru u ccare are au ar uto tovul pentru autocut`` de de el, el, conrit`]ile au tot [ov`it este afirma]ia f`cut` at de poligamie, form c`reia, \n cazul \n care ar fi acuzat igioas`, potrivit ar invoca dreptul s`u la libertate religioas`, ameen nttal a ee.. Lupta Lup up upta pt Cartei drepturilor [i libert`]ilor fundamentale. itoar are, ar e, iar iar ar actul act ctul se anun]` lung`, complicat` [i costisitoare, bilit`]ile, \n fa]a ] final se va desf`[ura, dup` toate probabilit`]ile, Cur]ii Supreme a Canadei.

|NCURCATE SUNT C~ILE JUSTI}IEI De[i poligamia este un delict \n ]ara frunzei de ar]ar at \n numeroasee \nc` din anul 1892, iar poli]ia a indicat

Soacra are un singur 28

SEMNELE TIMPULUI

Mai, 2009

fiu

Mai, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Soacra cu trei nurori... are un singur fiu

James Oler

Winston Blackmore

r=nduri situa]ii clare de \nc`lcare a sec]iunii 293 (legea care incrimineaz` poligamia), acestea au fost ignorate. Misiunea procurorului general Wally Oppal va fi \ngreunat`, \n mod special, de precedentul creat \n 1992, c=nd procurorul general Colin Gabelmann – merg=nd pe m=na exper]ilor judiciari – a justificat practic poligamia prin decizia de a nu-i pune sub acuzare pe Winston Blackmore [i pe tat`l lui James Oler, Dalmon. Un alt procuror, Herman Rohmoser, sus]inea cu acea ocazie, \ntr-o declara]ie de pres`, c` sec]iunea 293 intr` „\n conflict direct cu garantarea libert`]ii religioase… conform Cartei drepturilor [i libert`]ilor

fundamentale, a[a c` nu poate fi justificat`.” Pe baza acestei declara]ii, ap`r`torii lui Blackmore pot invoca un abuz de procedur`, ar`t=nd c` \nsu[i guvernul i-a condus pe inculpa]i s` cread` c` este \n regul` ceea

SUB MANTIA ASOCIERII „LIBERE” |N RELA}II POLIGAME, PARE S~ SE ASCUND~ PROBLEMA (...)

ABUZULUI SEXUAL ASUPRA MINORILOR.

Templul mormon din Salt Lake City, Utah

SEMNELE TIMPULUI

Mai, 2009

ce fac, punerea lor sub acuzare fiind, abia \n acest caz, injust` [i contradictorie. De-a lungul timpului, temeiurile investiga]iilor poli]iei canadiene au fost legate, \n special, de informa]iile conform c`rora liderii sectei ar fi exploatat sexual feti]e de 14 ani fie m`rit=ndu-le cu b`rba]i deja c`s`tori]i, fie lu=ndu-le orie ei \n[i[i. |n 1890, \n c`s`torie Biserica Mormonilor din Utah at la poligamie pentru a renun]at a c=[tigaa recunoa[terea oficial` din partea statului. At=t re, c=t [i Oler fac parte Blackmore, din aripaa fundamentalist` care rins de biserica-mam` s-a desprins pentru a prezerva toate revelaondatorului Joseph ]iile fondatorului nclusiv – [i mai ales – Smith, inclusiv c`s`toriaa poligam`. Conform rii lor religioase, un convingerii ebuie s` aib` cel pu]in b`rbat trebuie trei so]ii ca s` ajung` \n rai, dar cu c=t are mai multe, cu at=t va urca mai mult pe scara cerului. |n cadrul aripii fundamentaliste, isericii sunt cei liderii bisericii cid cu cine se care decid tori copiii care vor c`s`tori ajung laa pubertate. les c` cei din Bine\n]eles re se aleg cu conducere tea fetelor, majoritatea de unde rezult` un surplus de fl`c`i ereche. La f`r` pereche. propriu. more, fost episBlackmore, cop al Bisericii Fundate a lui Iisus Hristos [i mentaliste or din Zilele din Urm` a Sfin]ilor ada, este al doilea lider din Canada, poligam din America de Nord pus sub acuzare, dup` Warren

Soacra cu trei nurori... are un singur fiu Jeffs. |n 2007, Jeffs a fost acuzat \n Arizona [i Utah de aranjarea c`s`toriilor unor fete minore cu b`rba]i \nsura]i [i mult mai \n v=rst`. Sub mantia asocierii „libere” \n rela]ii poligame, pare s` se ascund` problema mult mai grav` a abuzului sexual asupra minorilor. Acuza]iile de abuzuri sexuale \n Bountiful au venit nu doar din partea celor care au p`r`sit aceast`

comunitate sau din partea outsiderilor s`tui s` tot vad` mame adolescente (rata gravidit`]ii la adolescente este de cel pu]in [apte ori mai mare \n acest ora[ dec=t oriunde altundeva \n toat` provincia), ci chiar din interiorul organiza]iei. Jane Blackmore, fost` so]ie a lui Blackmore [i fosta moa[` a ora[ului Bountiful, sus]ine c` so cea mai t=n`r` so]ie de care a avut cuno[tin]` avea 14 ani. O alt` so]ie a lui Blackmore, Zelpha Chatwin, a afirmat, \n conf cadrul unei conferin]e sus]inute \n 2005, c` so]ul ei s-a pu o fat` de c`s`torit cu cel pu]in 15 ani.

P~CATELE POLIGAMIEI Joseph Smith

Vorbind strict din d punct de vedere social, po poliginia1 este respins` [i din ca cauza faptului c` prezint` p un m mare poten]ial destabilizator. |ntr-o societate care are la baz` acest model, majoritat majoritatea copiilor cresc f`r` tat`. O Oare pentru c=]i din cei 118 copii ai s`i poate Blackmore ss` fie tat` cu adev`rat? r=n \n orice |n al doilea r=nd, comunitate \n car care exist` un echilibru al num num`rului de b`rba]i [i femei, cu cum s-ar putea crea unit`]i ] fam familiale poligame stabile? |nt |ntotdeauna va exista un surplus de b`rba]i. De ce \n comun comunit`]ile poligame tinerii de ssex masculin sunt adesea alun alunga]i pentru 1. Exist` trei tipuri diferite de poligamie: poliginie (c`s`toria unui b`rbat cu m mai multe femei), poliandrie (c`s`toria unei femei cu mai mul]i b`rba]i) [i c`s`torie \n grup (so]i car care au mai multe so]ii, \n timp ce aceste so]ii au m mai mul]i so]i).

Joseph Smith Memorial Building Salt Lake City, Utah

abateri religioase (de obicei contestarea autorit`]ii), spre deosebire de tinere, care sunt iertate cu u[urin]` (afar` numai dac` nu sunt de acord s` intre \n c`s`torii poligame)? Motiva]ia nu are nimic de-a face cu men]inerea ortodoxiei, dar are totul de-a face cu reducerea num`rului de b`rba]i din comunitate. Astfel, mai multe femei vor fi disponibile pentru construirea haremurilor b`rba]ilor care r`m=n \n comunitate (invariabil oameni mai \n v=rst`, afla]i \n pozi]ii de putere). Comunit`]ile poligame func]ioneaz` totu[i doar pentru c` sunt prinse \n interiorul unor comunit`]i non-poligame mai mari. Comunitatea mai mare este locul \n care tinerii exila]i pot migra. Dac` nu ar exista un „afar`”, ostraciza]ii nu ar avea unde s` mearg`, iar comunit`]ile poligame s-ar confrunta, \n timp, cu problema unui num`r cresc=nd de tineri frustra]i. |n al treilea r=nd, una dintre premisele poligamiei este

Mai, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Soacra cu trei nurori... are un singur fiu inegalitatea veniturilor. |ntr-o societate \n care unii abia se descurc` cu o so]ie [i doi-trei copii, trebuie s` fii cel pu]in patron de hotel-restaurant pentru a hr`ni, caza [i \mbr`ca 26 de so]ii cu 118 copii. |n al patrulea r=nd, este posibil s` existe rela]ii de egalitate

\nt=mpl` cu fl`c`ii \ntre 13 [i 21 de ani care sunt \ndep`rta]i din comunit`]ile precum cea din Bountiful, a[a-zi[ii „b`ie]i pierdu]i ai poligamiei”? {i asta cu at=t mai mult cu c=t ei sunt \ndoctrina]i de mici c` p`r`sirea comunit`]ii este un p`cat mai mare dec=t crima.

\ntr-adev`r „de bun` voie [i nesilit` de nimeni”? |n asemenea condi]ii, cine poate s`-[i alunge din minte str`fulgerarea c`, de fapt, sub masca acestei practici, se ascund abuzuri grave cu urm`ri imposibil de estimat? Concluzia criticilor poligamiei este esen]ializat` [i sec exprimat` \n cuvintele lui Steve Janke, ACEIA CARE NU CENZUREAZ~ DIVOR}UL recunoscut ca unul dintre cei mai buni blogNU POT FI LUA}I |N SERIOS CA AP~R~TORI geri conservatori ai AI FAMILIEI FROMA HARROP Canadei: „Poligamia este nedreapt` at=t cu [i non-exploatare \ntr-o c`s`to- Tinerii ace[tia trebuie s` \nve]e b`rba]ii, c=t [i cu femeile”2. |ntr-un studiu publicat \n rie care prin defini]ie implic` s` tr`iasc` \ntr-o lume pe care un b`rbat [i mai multe femei, o cunosc foarte pu]in, f`c=nd septembrie 2006 pe site-ul mai ales dac` ]inem cont de \n acela[i timp fa]` consecin- Ministerului Justi]iei din Canafaptul c` majoritatea so]iilor ]elor respingerii de c`tre fami- da, Rebecca Cook concluziona sunt cu mult mai tinere dec=t liile lor (c`rora li se spune c` c` exist` o diferen]` \ntre so]ii lor? trebuie s` \i considere mor]i) [i credin]ele [i practicile religiDesigur, \ntreb`rile se \nmul- convingerii c` pentru ei nu mai oase.3 Ea afirma c` poliginia ]esc [i problemele se agraveaz` exist` cale de m=ntuire. pe m`sur` ce se focalizeaz` Cine poate afirma cu cer- 2 http://network.nationalpost.com/np/blogs/fullcomment/archive/2009/01/14/steve-janke-polygamy-treats-both-men-and-women-unfairly. dinspre teoria poligamiei „la titudine c` unirea dintre un rece”, spre realitatea poliga- b`rbat trecut bine de 40 de ani 3.aspx http://www.justice.gc.ca/eng/dept-min/pub/ poly/index.html miei de la firul ierbii. Ce se [i o fat` de 14-15 ani s-a f`cut

Poliamorul Ca [i cum c`s`toriile homosexuale sau poligamia n-ar fi fost suficient de controversate, \n Statele Unite r`sar zorii unei noi tendin]e deviante \n c`s`torie: triada sau poliamorul. Abby Ellin, editorul rubricii „Vows” a cotidianului The New York Times, afirm` c` „triada este urm`toarea frontier` a mariajului”. Ellin men]ioneaz` cazul unui cuplu de lesbiene din Maui, Sasha Lessin (68 de ani) [i Janet Kira Lessin (55 de ani), c`s`torite legal din anul 2000. |n urm` cu 18 luni, cele dou` femei au decis s` „se c`s`toreasc`” \ntr-o ceremonie public` cu Shivaya, „so]ul” lor. „Vreau s` mergem pe strad` mân` \n mân`, s` tr`im \mpreun` \n mod deschis [i s` ne ar`t`m rela]ia. {i, de asemenea, s` avem toate drepturile mo[tenitorilor, reducerile de impozite [i

SEMNELE TIMPULUI

Mai, 2009

le r`pe[te femeilor lor itate dreptul la exclusivitate marital`, via]` de fa-milie, securitate [i chiar cet`]enie, aduc=nd cu sine riscul bolilor cu transmitere sexual` [i al problemelor de s`n`tate mintal`. Cook ar`ta c` poliginia nu poate sta deasupra Declara]iei Universale a Drepturilor Omului, a Tratatului Interna]ional asupra Drepturilor Civile [i Politice [i a Tratatului Interna]ional asupra Drepturilor Economice,, le. Sociale [i Culturale. ada „|n timp ce Canada nu este \n m`sur` – din punctul de vedere al legisla]iei interna]ionale – s` restric]ioneze credin]a religioas`, este \n m`sur` – [i chiar obligat`

anu \n anumite circumstan]e – s` restric]ioneze practici religioase care submineaz drepturile [i neaz` libe libert`]ile altora”, afirma Rebecca Co Cook. P Pe de alt` par parte, av=nd \n v vedere c` \n C Canada c`s`toriile \ntre persoane de acela[i sex sunt legalizate \ \ncep=nd din iu iulie 2005, nu este exclus` posibi bilitatea unei noi lo lovituri sub centu date famitur` liei – \n accep]iunea tradi] tradi]ional-cre[tin` un de unire \ntre un b`rbat [i o femeie. Paradoxul este \ns` – conform ap`r`torilor c`s`toriei \ntre persoane de acela[i sex – c` primii care au

tot restul”, a declarat Sasha. La rândul ei, Janet Lessin a afirmat c` „trebuie s` avem tot dreptul s` mo[tenim de la fiecare [i s` vizit`m pe fiecare dintre noi - nu-mi pas` cum \i spunem, \ns` noi nu suntem cet`]enii de mâna a doua. Orice persoan` care vrea s` se c`s`toreasc` cu toate drepturile [i obliga]iile unui mariaj ar trebui s` aib` dreptul legal s` o fac`. Argumentul fals c` mariajul este dedicat procre`rii este ridicol”. Grupul condus de Lessin, World Polyamory Association, desf`[oar` de ceva vreme o campanie intens` de lobby pentru legalizarea acestui tip de rela]ie. Potrivit lui Ellin, aceste „uniuni” nu se \ncadreaz` la „swing” (rela]ie trec`toare [i f`r` implicare emo]ional`, realizat` \n cadrul petrecerilor

dat o lovitur` familiei au fost heterosexualii. „Amenin]area familiei nu vine din partea cuplurilor homosexuale care vor s` se c`s`toreasc`”, sus]ine jurnalistul american Jonathan Rauch. „Amenin]area familiei vine din partea cuplurilor heterosexuale care nu vor s` se c`s`toreasc` sau a cuplurilor heterosexuale care nu r`m=n \n cadrul c`s`toriei.” „Aceia care nu cenzureaz` divor]ul nu pot fi lua]i \n serios ca ap`r`tori ai familiei”, completeaz` scriitoarea Froma Harrop. |n concluzie, ar fi extrem de important s` vedem ce rol joac` poligamia [i c`s`toriile homosexuale \n raport cu fenomenul degrad`rii familiei ([i, implicit, al societ`]ii): cauze sau simptome? Chiar dac` nu ne ofer` solu]ii tran[ante, r`spunsul ne face sau nu (i)responsabili, ar`t=ndu-ne totodat` de unde ar trebui s` \nceap` vindecarea familiei. ST

cu schimbare de parteneri), [i nici la acel gen de leg`turi amoroase dintre o persoan` [i alte dou`, care nu formeaz` la rândul lor un cuplu. |n cadrul „triadelor”, fiecare dintre cei trei parteneri are rela]ii complete, inclusiv sexuale, cu ceilal]i doi, \n deplin` cuno[tin]` de cauz` [i cu acceptul deschis al acestora. Robyn Trask, directorul executiv al organiza]iei nonguvernamentale Loving More din Loveland (Colorado), sus]ine c` \n SUA exist` \n prezent circa 50.000 de poliamori[ti, din care 25% tr`iesc \n „triade”. Iar Valerie White, care conduce organiza]ia Sexual Freedom Legal Defense and Education Fund, consider` c` „triadele sunt un mijloc extraordinar de a cre[te o familie”.

Mai, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Economic

P창n` nu demult, angaja]ii firmelor de servicii financiar-bancare de pe Wall Street erau invidia]i de o lume \ntreag`. Ingineriile financiare, salariile grase, bonusurile ridicol de mari [i, mai ales, stilul de via]` de pe Wall Street erau un adev`rat El Dorado pentru orice economist din lume.

ATILLA PELI

SEMNELE TIMPULUI

Mai, 2009

ine [i-ar fi imaginat \ns` c` \n spatele acestui paravan este o realitatea grotesc`, pe care doar criza financiar` a reu[it s-o scoat` la iveal`, [oc=nd opinia public`?

SCANDALUL BONUSURILOR |n ianuarie 2008, Washington Post publica un material critic legat de faptul c`, \n ciuda declan[`rii recesiunii provocate de criza subprime, bonusurile totale de pe Wall Street se men]ineau la nivelul anului trecut, totaliz=nd 33,2 miliarde de dolari. „Cele [apte mari firme – Merrill Lynch, Citigroup, Bear Stearns, Morgan Stanley, JP Morgan Chase, Lehman Brothers [i Goldman Sachs”, conform articolului, „[i-au recompensat din bel[ug angaja]ii [i directorii, chiar dac` tocmai suferiser` cele mai mari pierderi din istorie”. Exact un an mai t=rziu, \n ianuarie 2009, The New York Times prelua o declara]ie a pre[edintelui Obama, care se ar`ta scandalizat de cele 20 de miliarde de dolari acordate ca bonusuri de firmele de pe Wall Street \n 2008, \n timp ce economia american` se deteriora, iar guvernul cheltuia sute de miliarde pe planuri de salvare. „Va veni timpul pentru bonusuri, dar acel timp nu este acum”, declara Barack Obama. Un alt mare scandal a fost cel generat de bonusurile acordate pentru managementul AIG, companie care tocmai beneficiase de c=teva interven]ii in extremis ale guvernului american, prin programul TARP, interven]ii financiare care s-au ridicat la aproximativ 180 de miliarde de dolari. |n aceea[i not`, Bloomberg a preluat \n luna mai o [tire \n care se anun]a c` UBS, banca european` cu cele mai mari pierderi generate de criza financiar`, inten]ioneaz` s` majoreze salariile bancherilor \n medie cu 50%, pentru a pre\nt=mpina plecarea acestora. Astfel de [tiri au circulat foarte des \n presa ultimelor luni. Odat` cu declan[area evenimentelor de pe pia]a financiar` american`, salariile [i bonusurile angaja]ilor companiilor financiare au ajuns \n vizorul mass-mediei. Toat` lumea s-a a[teptat ca Wall Street s` empatizeze

Mai, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Nebunia bun`st`rii

cu economia aflat` \n pragul colapsului, cu at=t mai mult cu c=t el fusese cauza problemei. Dar opinia public` a urm`rit stupefiat` lipsa de bun-sim] a companiilor financiare americane, care au continuat spectacolul vulgar al recompens`rii nemeritate. {i totu[i, recompensarea nemeritat` nu a reprezentat dec=t un prim aspect al problemei care, \n noile condi]ii economice, deranja \n mod izbitor. |n scurt timp, au \nceput s` ias` la suprafa]` [i alte elemente – instrumente financiare ciudate, investi]ii mult prea riscante, o via]` tr`it` \n lux [i depravare –, care au spulberat imaginea roman]at` a Wall Streetului, contur=nd \n schimb una tot mai realist`.

CONFESIUNILE UNUI „TRADER” |n 27 aprilie a. c., The Independent a publicat un articol semnat de Philipp Meyer, 36

SEMNELE TIMPULUI

\n care acesta \[i poveste[te experien]a tr`it` \n perioada 1999-2001, pe c=nd lucra pe Wall Street pentru banca UBS. Meyer prezint` povestea din culisele succesului, dezv`luind imoralitatea [i decaden]a care se ascund \n spatele opulen]ei. Unul dintre evenimentele catalogate de el drept „obi[nuite” e descris cam a[a: „|ntr-o sear`, un prieten al meu de la banc` m-a chemat la mas` [i a mai invitat cu noi o grup` de recru]i. Ca de obicei, am comandat aproape tot ce era \n meniu: pe[te crud, creve]i, pate, sosuri. Era cu mult mai mult dec=t ar fi putut m=nca oricine [i vedeam cum unii dintre recru]i erau uimi]i de cantit`]ile imense de creve]i [i scoici nem=ncate ce urmau s` fie aruncate laa gunoi. Am m=ncat [i o friptur` mare, am golit c=teva sticle de vin ro[u – a c=te 400 de dolari sticla –,

Mai, 2009

dup` care ne-am urcat \n minibusul pe care l-am \nchiriat pentru seara aceea (nu g`sisem o limuzin` suficient de mare). Ne-am oprit undeva [i am cump`rat c=teva sticle de [ampanie foarte scump` (Veuve Clicquot [i Moet). Am \ncercat s`-i pun pe recru]i s` deosebeasc` gustul celor dou`, \ns` erau at=t de be]i, \nc=t practic nu s-au mai atins de ele... Am b`ut \nc` dou` sticle, una dupa alta. Observam c` unora li se f`cuse un pic fric`; c=]iva nu se mai uitau la mine; [i-ar fi dorit s` nu mai fie acolo. Ne-am oprit la bar. Mi-am dat ce seama c` mi se face

rù, m-am asigurat c` recru- cuno[tea, doar ca s` se repara ma[ina. Eram at=t de ]ii se descurc` singuri, am luat distreze”. fericit s`-mi folosesc din nou un taxi [i am \nceput imediat s` Dup` o perioad` de expe- m=inile, s` fiu l=ng` oameni vomit pe geamul de la ma[in`. rien]e similare, Philipp Meyer care nu vorbeau despre pia]a de Din cauza cantit`]ii mari de vin a \nceput s` se simt` vinovat. capital [i am \nceput s` \n]eleg ro[u bùt, p`rea c` v`rs s=nge. |i alimenta sentimentul de c=t de mult \mi uram slujba. Convins c` voi muri la el \n vinov`]ie [i faptul c` rolul lui \n ’Toat` lumea \[i ur`[te slujba’, ma[in`, [oferul de taxi a tras pia]` era s` tranzac]ioneze ac- mi-am zis. Uit=ndu-m` \n jur la repede pe dreapta. Un cuplu, ]iuni ale companiilor care \[i prietenii mei, mi-a trecut prin oameni \mbr`ca]i frumos, a \nchideau fabricile \n Occident, minte faptul c`, atunci c=nd voi trecut pe l=ng` u[a taxiului, pentru a le reloca \n pie]e care deveni un ’trader’ senior, voi iar eu am vomitat pe pantofii ofereau for]` de munc` mai face mai mul]i bani \ntr-un an lor. Nu-mi aduc aminte cum ieftin` (China, India etc.). dec=t vor face ei \n toat` via]a. am ajuns acas`. A doua zi, |[i petrecuse copil`ria \ntre {i pentru ce? |n realitate, prin diminea]a, am descoperit o duzin` de trabucuri \ndesate WALL STREET S-A |MB~TAT {I ACUM ESTE \n buzunar, pe care |NTR-O STARE DE MAHMUREAL~. R~MÂNE DE le luasem probabil de la restaurant. Am V~ZUT CÂT TIMP |I VA LUA S~ SE TREZEASC~ povestit colegilor ce DIN BE}IE G.W. BUSH s-a \nt=mplat, cùt=nd ceva sus]inere moral`, oameni care lucrau \n acest ceea ce f`ceam, distrugeam viecrez=nd c` voi fi aspru pedepsit, tip de fabrici [i trìse pe pielea ]ile unor oameni de genul celor dar m-au privit ca pe un erou. lui consecin]ele nefaste ale printre care crescusem”. Vomitatul pe pantofii celor doi \nchiderii fabricilor. Meyer Philipp Meyer nu a mai suporstrìni era partea lor favorit` continua \n articolul sù: „Am tat chinurile la care \l supunea din poveste. Am aflat c` [eful condus p=n` \n Baltimore la con[tiin]a [i a decis \n 2001 s` meu arunca deseori cu m`sline, service-ul de ma[ini al unui pri- p`r`seasc` Wall Street pentru e buc`]i de sushi sau alte lucruri eten pentru a-mi o via]` mai simpl`: cea de scride genul acesta prin restauitor. {i ... a supravie]uit. rante c`tre oameni de LUCRURI DINAINTE la alte mese pe care nu-i {TIUTE Aceast` problem` din mediul financiar – via]a opulent` [i iimoral` – nu este una nou`. ||nc` de pe vremea c=nd lucrurile mergeau bine, existau m multe voci care descriau „„dezastrul moral” de pe Wall S Street; totu[i, acest aspect era considerat nesemnificcativ \n raport cu avantajele economice. O astfel de voce a fost cea a lui Tim McLaughlin, reporter Mai, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Nebunia bun`st`rii Reuters, care a publicat \n 18 iunie 2007 (cu c=teva luni \nainte de declan[area crizei subprime) un articol despre „via]a ascuns`” a juc`torilor de pe Wall Street, cea care nu apare \n mod obi[nuit \n pres`. McLaughlin a stat de vorb` cu mai mul]i psihologi, \n \ncercarea de a \n]elege de ce oameni care au at=ta succes cad \n dependen]` de droguri, anxietate, imoralitate [i lips` de perspectiv`: „Harris Stratyner, psiholog la Caron New York Recovery Center, spune c` mai mul]i directori cu care lucreaz` folosesc alcool \n mod abuziv, cocain`, droguri pe baz` de opium, Ecstasy [i marijuana. Este ca alergatul dup` o himer`. Chiar dac` fac profituri imense, sunt \n continuare \mpov`ra]i’, spune Stratyner. Un alt specialist care consiliaz` angaja]i de pe Wall Street, Alden Cass, spune c` dependen]a

Etica lui Dumnezeu [i “etica afacerilor” Cele zece porunci, aflate \n capitolul 20 al c`r]ii Exodului, prezint` \n mod comprimat adev`rata conduit` moral` – atât la nivel individual, cât [i la nivel social. „S` nu pofte[ti casa aproapelui t`u (…) sau nimic din ce este al aproapelui t`u” [i „s` nu furi” sunt dou` porunci care ]intesc \ntr-unul dintre marile puncte slabe ale practicilor financiarbancare de azi: l`comia. Greu vizibil`, poate doar \ntr-o \ncordare a privirii, l`comia este extrem de prezent` \n practica economic` actual` – \n s`lile de [edin]` ale marilor companii, \n specula]iile imobiliare, \n stabilirea plafoanelor financiare ale „para[utelor aurii” (golden parachutes - indemniza]ia de plecare a marilor CEO) sau \n ac]iunile speculative de la burs`. Modelul materialist impus orbe[te de societate creeaz` o presiune la nivelul fiec`rui individ, generând un impuls de „a avea” mult mai puternic decât interesul pentru dezvoltarea caracterului, spiritualitate, stim` de sine, decen]` sau compasiune pentru soarta celor afecta]i de deciziile pe care le lu`m. Din perspectiva lui Dumnezeu, acest tip de materialism agresiv [i exclusivist poate fi asimilat cu practica idolatriei. Dar un p`cat nu vine niciodat` singur. Atunci când e l`sat` s` se dezvolte, l`comia genereaz` un alt p`cat: minciuna. Cui i se mai pare ciudat ca un om de afaceri s` mint`, s`-[i dezinformeze competitorii sau s` disemineze zvonuri \n scopul de a discredita un adversar considerat periculos? Imaginea oximoronic` a „eticii afacerilor” e unul dintre tablourile pe care Dumnezeu ar fi vrut s` le evite când a dat oamenilor cele zece porunci. Poate c` singura parte bun` din acest tablou tulbure este c` putem \nv`]a… cum ajunge s` arate o lume \ntreag` atunci când fiecare individ \n parte alege s` \ncalce o singur` porunc` [i s` fie lacom.

Celebra statuie de pe Wall Street, simbol al unei pie]e puternice (bull market – pia]a-„taur”, \n jargon finan]ist)

SEMNELE TIMPULUI

Mai, 2009

de droguri [i anxietatea sunt curentele subterane ale boomului financiar: ‚C=nd lucrurile merg foarte bine, se simt invulnerabili. Asta poate duce la adulter, abuzul de droguri, probleme cu legea’, spune Cass”. Cu toate c` profiturile cre[teau, presiunea pus` de companii asupra brokerilor, traderilor [i – \n special – a directorilor, conducea nu doar la distrugerea vie]ii personale, ci [i la folosirea unor metode incorecte de cre[tere a profiturilor: declara]ii

false \n acte, tranzac]ii dubioase, inginerii financiare riscante etc. Privind spectacolul \n ansamblul s`u, pre[edintele Bush declara \n toamna anului trecut: „Wall Street s-a \mb`tat [i acum este \ntr-o stare de mahmureal`. R`m=ne de v`zut c=t timp \i va lua s` se trezeasc` din be]ie”.

O SENZA}IE DE DÉJÀ-VU Citind articolul lui Meyer, am experimentat senza]ia déjà-vu. La o scar` mult mai mic`, am avut ocazia s` \nt=lnesc

acela[i tip de g=ndire, acela[i comportament aici, \n Bucure[ti. F`ceam parte dintr-o firm` de brokeraj [i, odat` ce bun`starea a \nceput s`-[i fac` sim]it` prezen]a [i \n Rom=nia, comportamente similare celor descrise mai sus au devenit „normale”. Secven]ele cu stivele de m=ncare exotic` ce r`m=neau pe mesele restaurantelor, aruncatul cu m=ncare \n vecinii de la mas`, b`uturile scumpe din bel[ug [i be]iile ru[inoase – at=t \n r=ndul b`rba]ilor, c=t [i \n r=ndul femeilor –, toate au pus o amprent` greu

de uitat \n memoria mea. La fel ca \n cazul lui Meyer, cei care f`ceau aceste lucruri se f`leau cu ispravele lor [i mai erau [i l`uda]i de anturaj. Mul]i visau la stilul de via]` „Wall Street” – cu mul]i bani [i multe excese –, iar acum, c=nd toate s-au dus, mai toat` lumea [tie s` critice. M` \ntreb – oare de ce nu s-a criticat atunci? Dup` r`zboi mul]i viteji se arat`, spune zicala... Sau suntem doar o turm` care \[i schimb` valorile dup` cum sufl` v=ntul? Cine [tie... m=ine din ce parte va sufla v=ntul? ST

Mai, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Mediu

INDULGEN}ELE VERZI INDULGEN}ELE VERZI INDULGEN}ELE VERZI INDULGEN}ELE VERZI INDULGEN}ELE VERZI INDULGEN}ELE VERZI INDULGEN}ELE VERZI INDULGEN}ELE VERZI INDULGEN}ELE VERZI O AFACERE FIERBINTE INDULGEN}ELE VERZI Conform unui studiu NASA, 2005 a fost cel mai fierbinte an din ultimii 100 de ani. Liderii politici au cerut oamenilor de [tiin]` s` analizeze cauzele acestei schimb`ri climatice [i s` propun` solu]ii. DORIN AITEANU

SEMNELE TIMPULUI

Mai, 2009

az=ndu-se pe o anumit` concordan]` \ntre cre[terea temperaturilor medii anuale [i cea a concentra]iei de bioxid de carbon din atmosfer`, climatologii par s` fi g`sit rapid ]apul isp`[itor: cre[terea emisiilor de bioxid de carbon (CO2). {i totu[i, este pu]in cunoscut faptul c`, deocamdat`, nu exist` explica]ii fizico-chimice ale leg`turii dintre cele dou`

fenomene, ipoteza fiind sus]inut` l statistice. i i doar pe baza datelor Fostul vice-pre[edinte american Al Gore a c=[tigat \n anul 2007 premiul Oscar pentru cel mai bun documentar – „Un adev`r incomod” (engl. An inconvenient truth). Promotorul filmului atr`gea aten]ia asupra cre[terii f`r` precedent a temperaturii globale

[i lansa un ap apel pentru sal salvarea l i U planetei. Uragane, topirea calotelor polare, inunda]ii [i alte dezastre naturale erau prezentate drept consecin]e ale \nc`lzirii globale, cauzat` la r=ndul ei – conform documentarului – de emisiile de gaze cu efect de ser`, \n special de bioxidul de carbon rezultat din activitatea uman`. La decernarea

Mai, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Indulgen]ele verzi - o afacere fierbinte

Graficul lui Keeling

premiului Oscar, Gore a fost ova]ionat de audien]` ca un adev`rat „Captain Planet”, un apostol al salv`rii Terrei de la distrugerea prin supra\nc`lzire. Elementul-cheie din expunerea militantului ecologist este un grafic – realizat de Institutul de Fizic` al Universit`]ii din Berna, Elve]ia – prezentat pe un ecran imens, \n care erau trasate evolu]iile temperaturii medii pe glob [i concentra]ia de CO2 din ultimii 650.000 de ani. Parametrii evalua]i \n diagram` (temperatura [i bioxidul de carbon) prezentau mai multe cre[teri [i descre[teri \n jurul unei medii constante. Pe intervalul grafic echivalent ultimului secol se \nregistra o cre[tere evident` [i f`r` precedent pentru ambele componente. Corobor=nd aceste rezultate cu graficul lui Keeling [i cu revolu]ia industrial` care a debutat la sf=r[itul secolului 42

SEMNELE TIMPULUI

al XVIII-lea, vinovatul pentru aceast` evolu]ie a fost demascat rapid: factorul antropic. Graficul lui Keeling – care ilustreaz` evolu]ia concentra]iei bioxidului de carbon \n Manua Loa, Hawaii, \ncep=nd din 1958 [i p=n` \n prezent – prezint` o cre[tere de la 316 ppm (p`r]i pe milion) \n 1958

Mai, 2009

l 384 ppm \n 2008. la T Tradus \n proc cente, acesta \nreg gistra o cre[tere a c concentra]iei diox xidului de carbon d atmosfer` de la din 0 0,0316 la 0,0384 %, [ [tiut fiind faptul c \n componen]a c` a aerului intr` oxig genul (20,95%), a azotul (78%) [i g gazele rare (sub 1 1%). Cre[terea, a aparent minor`, e este \ns` arhisuficient` pentru ca m militan]ii ecolog gi[ti s`-[i \ndrepte d degetul acuzator spre mon[trii industriali, principalii poluatori.

O TAX~ DE AUR |n decembrie 1997 se \ncheia Protocolul de la Kyoto, prin care statele aderente se angajau ca p=n` \n 2012 s` reduc` nivelul emisiilor de gaze cu efect de ser` cu 5,2%

raportat la nivelul anului 1990. |n acord cu acel protocol, \n ]`rile dezvoltate [i \n cele cu economii emergente a fost ini]iat un proces de descurajare a activit`]ilor generatoare de gaze cu efect de ser`. Agen]ii industriali au \nceput s` fie obliga]i s` cumpere drepturi de a emite aceste gaze – prin mecanismul „Cap-and-trade” –, iar modelele de impozitare ale autovehiculelor s-au schimbat, astfel \nc=t contribu]ia s` nu mai fie calculat` \n func]ie de vechimea [i capacitatea cilindric`, ci \n func]ie de emisiile de CO2. De remarcat este c` acest nou sistem de impozitare a fost bine primit de guverne, \ntruc=t, pe l=ng` faptul c` aduce la buget venituri considerabile, le [i justific` prin „cauza nobil`” a salv`rii planetei; \n realitate, ceea ce pentru opinia public` apare drept o amendare a colo[ilor industriali [i a celor care folosesc zilnic automobilul este, de fapt, o sanc]ionare a consumatorului, care, \n final, va suporta cre[terea costurilor unor produse sau servicii.

~LA MICU’ E DE VIN~! Ceea ce confer` o nuan]` tragi-comic` acestei lupte \mpotriva emisiilor d`un`toare sunt taxele pe activit`]ile non-industriale. |n articolul „Fermierii panica]i de taxa pe vac`” publicat \n The New York Times (1 decembrie 2008), Kate Galbraith relata despre protestele vehemente ale fermierilor americani \

mpotriva a[a-numitei „taxe pe vac`”. |n urma fermenta]iei intradigestive a furajelor rezulta o anumit` cantitate de metan – eliminat` de c`tre animal prin flatulen]` sau eructa]ie –, suficient`, \n viziunea ecologi[tilor, pentru a genera topirea ghe]arilor. |n consecin]`, cresc`torilor li se ceruse s` pl`teasc` – conform

fiecare familie \l primea pentru fiecare nou-n`scut s` fie anulat \n cazul celor care au mai mult de doi copii. |n articolul „Taxa pe bebelu[i pentru combaterea emisiilor de bioxid” (Courier Mail, 11 dec. 2007), Janelle Miles descria propor]iile abracadabrante ale acestei taxe. |n conformitate cu principiul „poluatorul pl`te[te”, obstetri-

directivei Biroului pentru Ferme – 175$ pe cap de vit`, 87$ pe oaie [i 20$ pe porcine, taxe calculate probabil av=nd ca baz` „gradul de (in)decen]`” al diferitelor patrupede.

cianul Barry Walters propunea ca orice familie care are deja doi copii s` fie taxat` cu 5.000$ [i cu \nc` 800$ australieni pe an, de-a lungul \ntregii vie]i. Dr. Walters afirma c` un om emite, \n medie, 17 tone de bioxid de carbon pe an (se ia \n calcul [i consumul de energie). |n plus, dr. Walters propunea ca pentru fiecare bebelu[ n`scut s` fie finan]at` plantarea a 4 ha de p`dure, pl`tind astfel, \n regim „prepay”, aerul pe care \l va consuma \n timpul vie]ii. |n plus, ad`uga el, sterilizarea [i utilizarea contraceptivelor ar fi

Controversat` fusese [i propunerea unei aberante taxe pe carbon aplicat` bebelu[ilor, pentru emisiile rezultate din respira]ia acestora. Propunerea, f`cut` \n decembrie 2007 de dr. Barry Walters \n Jurnalul Medical Australian, prevedea ca bonusul de c=teva mii de dolari australieni pe care

Mai, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Indulgen]ele verzi - o afacere fierbinte aceasta, o unitate economic` ce emite CO2 \n procesul de produc]ie cump`r` \n prealabil un num`r de credite de poluare, prin care \[i c=[tig` dreptul de func]ionare. Protec]ia mediului este una de tip pasiv, \n care stocul de credite de emisie este limitat anual, iar agen]ii economici care nu sunt suficient de rapizi \n achizi]ionarea „indulgen]elor” se v`d nevoi]i s`-[i \nchid` co[urile de evacuare. Mecanismul este

Referitor la \nc`lzirea global` [i la cauzele ei, istoricul [i publicistul Webster Tarpley declara: „No]iunea de \nc`lzire global` cauzat` de activitatea uman` e o fraud`. O mare minciun` [i o monstruozitate. […] Nu e nevoie s` fii climatolog pentru a-]i da seama c` este vorba de o fraud`. Ca istoric, pot s` v` spun c` \n ultima mie de ani am avut o perioad` foarte cald`, numit` „perioada medieval` cald`”, când viile au avansat foarte mult \n emisfera nordic` (1100-1200 d. Hr.). Pare s` corespund` cu un maxim istoric de pete solare. Acum se pare c` intr`m din nou \ntr-o perioad` similar`; \n consecin]`, va exista iar`[i o \nc`lzire, \ns` \n limitele precedentei „\nc`lziri medievale”. |ntre 1600 [i 1650 d. Hr. a fost o glacia]iune \n nordul Europei; marea Nordului, precum [i porturile germane [i olandeze au fost acoperite de ghea]`, ceea ce corespunde cu un minim istoric de erup]ii solare. Astfel, varia]ia temperaturii globale este corelat` mai mult cu activitatea solar`. “

trebuit s` fie recompensate cu scutiri de impozite.

C~LDUR~ MARE... LA |NTÂLNIRILE LA VÂRF La \nt=lnirea de la Casa Alb` din 30 aprilie 2007, fostul pre[edinte american, George Bush, i-a invitat pe cancelarul german Angela Merkel [i pe José Manuel Durao Barroso, pre[edintele Comisiei Europene, la o discu]ie privitoare la agenda comun` transatlantic` – \n fapt un parteneriat comercial [i de securitate. Pe l=ng` discu]iile legate de integrarea transatlantic` pe plan militar, economic sau al propriet`]ii intelectuale, a fost abordat [i subiectul \nc`lzirii globale, convenindu-se ca fiecare lider s` promoveze \n propria ]ar` introducerea unei taxe pe emisia de CO2. „Recunoa[tem c` avem o problem` cu gazele cu efect de ser`”, declara Bush. Barroso sublinia: „Am c`zut de acord c` avem o amenin]are global`, una serioas`. Am convenit c` trebuie s` stabilim un plafon 44

SEMNELE TIMPULUI

pentru emisiie de gaze cu efect de ser`. [Avem nevoie de] o solu]ie global` pentru o problem` global`”. Actualul pre[edinte american, Barack Obama, continu` [i intensific` lupta \mpotriva indezirabilului CO2. „Adev`rata reform` a economiei noastre, pentru asigurarea securit`]ii [i pentru salvarea planetei de ravagiile schimb`rii climatice, rezid` \n producerea de noi tipuri de energii regenerative, profitabile. Cer acestui congres s`-mi prezinte o legisla]ie care s` instituie o tax` pe poluarea cu CO2 [i care s` favorizeze producerea de noi tipuri de energie \n America”, a declarat Barack Obama \n fa]a Congresului.

INDULGEN}ELE VERZI M`sura cea mai ingenioas` de reducere a emisiilor pretins poluante de CO2 este mecanismul „Cap-and-trade”, un fel de comer] cu indulgen]e prin care se „iart`” anticipat poluatorul de impolite]ea fa]` de mediul \nconjur`tor. Prin

Mai, 2009

cu at=t mai ingenios ([i profi- prin faptul c` achizi]ionarea Compania privat` care admitabil pentru cei care \l admi- acestor credite dintr-un stoc nistreaz` aceste credite la nistreaz`), cu c=t titlurile pot limitat \mpiedic` indirect emi- nivel global este Generation fi comercializate ca [i ac]iunile siile altora. Investment Management la burs`, o disponibilitate Pamela Jean, redactor al (GIM), cu sediul \n Londra [i cu redus` favoriz=nd cre[terea publica]iei online Digital filiale la Washington; al`turi de pre]ului. Al Gore, cunoscut pentru stilul de via]` nu M~SURA CEA MAI INGENIOAS~ DE REDUCERE foarte auster (de- A EMISIILOR PRETINS POLUANTE DE CO ESTE 2 ]ine vile luxoase, MECANISMUL „CAP-AND-TRADE” , UN FEL DE avioane particulare [i \ntreprin- COMER} CU INDULGEN}E… deri generatoare de CO2), \[i spal` p`catele Journal, dezv`luie secretul al]i investitori, Gore \nsu[i de]i„verzi” pun=ndu-se \n fruntea exalt`rii lui Gore c=nd e vorba ne o bun` parte din ac]iunile listei celor care cump`r` crede cump`rarea de credite \n companiei a c`rei misiune este dite de poluare. Astfel, el este articolul „Al Gore cump`r` „valorificarea noilor tehnologii \ncredin]at c` toate activit`- credite de poluare de la o [i g`sirea de solu]ii \n vederea ]ile sale industriale sunt neutre \ntreprindere pe care \nsu[i combaterii \nc`lzirii globale”... din punct de vedere ecologic, o de]ine”, din 4 martie 2008. A[adar, c=nd e vorba de plata „amenzilor” pentru poluare, Gore este cel dint=i... \ntre cei care \ncaseaz` aceste contribu]ii. |ntrebarea cum de tolereaz` guvernele un asemenea mecanism este superflu`, din moment ce GIM pl`te[te miliarde de dolari impozite pe profit \n ]`rile unde activeaz`.

CONTRA CURENTULUI… DE AER |n ultimii ani, \n urma isteriei \nc`lzirii globale alimentate de mass-media, orice abordare critic` sau chiar sceptic` a cauzelor acestui fenomen a devenit aproape similar` cu negarea holocaustului. Faptul c` temperatura global` este \n cre[tere e un fapt general acceptat. Realitatea este \ns` c` majoritatea cercet`torilor nu sunt de acord cu pozi]ia lui Al Gore, care vorbe[te despre o accelerare a procesului Mai, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Indulgen]ele verzi - o afacere fierbinte \nc`lzirii atmosferei. Conform m`sur`torilor, cre[terea din ultimii 30 de ani ar fi una moderata, de 0,17° pe deceniu. Totu[i, cercet`torii care pun \n discu]ie rela]ia de cauzalitate dintre emisiile de CO2 [i

cu temperatura global`. |ns` nu observ`m nicio schimbare \ngrijor`toare”. Referitor la bioxidul de carbon, Christy declara: „Nu \n]eleg cum CO2 poate fi un gaz d`un`tor. Este, totu[i, fundamentul vie]ii pe

SE PARE C~ GRUPURILE DE INTERESE CARE FAC LOBBY PENTRU INTRODUCEREA TAXEI PE EMISIILE DE BIOXID DE CARBON V~D ZORILE UNEI AFACERI EXTREM DE PROFITABILE… \nc`lzirea global` risc` s` fie discredita]i de comunitatea [tiin]ific` [i acuza]i de indiferen]` fa]` de viitorul planetar. |n reportajul „Basmul \nc`lzirii globale” difuzat la postul german RTL \n 29 aprilie 2007, au fost pu[i fa]` \n fa]` sus]in`torii [i scepticii \nc`lzirii climei. Cercet`torul Augusto Mangini, de la Universitatea din Heidelberg, Germania, a studiat depunerile de calcar ale stalagmitelor, de pe care se crede c` se pot diferen]ia datele climatice din ultimele c=teva mii de ani. Mangini declara: „Dispunem de date care demonstreaz` c` \n ultimii zece mii de ani au existat perioade \n care a fost la fel de cald [i chiar mai cald dec=t \n prezent”. Prof. John Christy, climatolog la Universitatea din Alabama, declara: „Ultimul nostru studiu arat` c` temperatura atmosferei cre[te. |ns` nu semnificativ. Accept`m faptul c` emisiile de gaze cu efect de ser` ar putea avea o leg`tur` 46

SEMNELE TIMPULUI

planeta aceasta. F`r` CO2 nu exist` cre[tere [n. red. - a florei]. |n cazul unei concentra]ii mai mari, plantele cresc mai bine”. Referindu-se la graficul lui Gore, profesorul emerit Fred Singer de la Departamentul de Mediu al Universit`]ii din Virginia, SUA, fost director al Institutului American de Meteorologie, declara pentru RTL: „La sf=r[itul unei glacia]iuni, clima se \nc`lze[te brusc. De asemenea, cre[te [i concentra]ia de CO2 – \nsa ceva mai t=rziu, decalat. De aici rezult` c` \nc`lzirea nu a fost cauzat` de cre[terea concentra]iei de CO2, \ntruc=t cauza apare \ntotdeauna inaintea efectelor”. Singer spunea \n continuare: „Cred c` mul]i oameni de [tiin]`, ca urmare a unor date insuficiente, au tras concluzia c` actuala \nc`lzire global` e cauzat` de gazele cu efect de ser`. De exemplu, CO2. Dup` p`rerea mea, s-au l`sat indu[i \n eroare de modele climatice matematice. Dac` un asemenea model indic` o \nc`lzire

Mai, 2009

a climei, asta nu \nseamn` c` CO2 este cauza”. Tot privitor la graficul prezentat de Gore, publicistul Christopher Monckton, fost consilier guvernamental pe probleme de mediu \n guvernul lui Margaret Tatcher, vorbea despre rela]ia invers` de cauzalitate dintre \nc`lzirea climei [i emisiile gazelor cu efect de ser`: „Pe graficul lui Gore nu se poate vedea. El este \n mod inten]ionat inexact. Dac` este analizat \n detaliu, graficul indic` o cre[tere a concentra]iei de CO2 dup` cre[terea temperaturii. Acesta este unul dintre momentele cel mai pu]in oneste din filmul lui Gore.” Mult mai radical` este pozi]ia lui John Coleman, fondator al canalului de televiziune Wheather Channel, care declara \ntr-o emisiune de [tiri din 8 noiembrie 2007: „|nc`lzirea globala nu e ceva legat de mediu sau politic`. Nu e o religie, ceva de genul ’crede [i nu cerceta’. Este [tiin]`, meteorologie. |n acest domeniu dispun de o experien]` de o via]`. V` spun, \nc`lzirea global` [n. red. - pe fondul activit]`ii umane] e un fapt absurd, o criz` artificial`, o fars`”.

BA SOARELE ESTE DE VIN~ |ntr-un articol f`r` prea mare rezonan]`, publicat \n versiunea online a publica]iei britanice The Telegraph (19 iulie 2004) – „Adev`rul despre \nc`lzirea global` – soarele e de vin`” – , autorii men]ioneaz` Mai, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Indulgen]ele verzi - o afacere fierbinte

Institutului Max Plank pentru Cercetarea Sistemului Solar din Göttingen, Germania, declara: „Soarele arde \n prezent mai puternic dec=t a f`cut-o vreodat` \n ultimii 60 de ani, [i asta poate afecta temperatura global`”. „Soarele este \n schimbare. Este mai str`lucitor dec=t era acum c=teva sute de ani, iar aceast` intensificare a \nceput recent, \n ultimii 100150 de ani”.

DÉJÀ-VU MEDIEVAL studii ale unor grupuri de cercet`tori germani [i elve]ieni care au investigat con]inutul de beriliu din ghe]arii Groenlandei [i leg`tura acestuia cu radia]iile solare. Conduc`torul proiectelor, dr. Sami Solanki (foto), director al 48

SEMNELE TIMPULUI

|nc`lzirea global` cauzat` de emisiile de gaze cu efect de ser` pare s` aiba soarta unei ipoteze, care, repetat` la nesf=r[it, devine treptat un fapt incontestabil \n con[tiin]a public`. La o privire de ansamblu, se vede destul de limpede motivul lipsei de consens a comunit`]ii [tiin]ifice,

Mai, 2009

care sus]ine c` schimb`rile climatice sunt cauzate de varia]ii ale radia]iei solare sau de modificarea concentra]iei de CO2 din atmosfer`. Aceste am`nunte sunt esen]iale, pentru c`, \n func]ie de acceptarea uneia dintre cele dou` teorii, taxa de poluare pe aproape toate utilit`]ile [i produsele de consum ar fi sau nu justificabil`. Se pare c` grupurile de interese care fac lobby pentru introducerea taxei pe emisiile de bioxod de carbon v`d zorile unei afaceri extrem de profitabile, poate cea mai profitabil` din istorie, \n care fiecare consumator accept` s` pl`teasc`, poate chiar con[tiincios, consider=nd c` [i-a f`cut datoria fa]` de propria planet`: o idee de business genial`, inspirat` parc` din modelul indulgen]elor Evului Mediu. ST

Revista Semnele Timpului te ascult`. O rubric` special` este destinat` coresponden]ei cu cititorii. A[tept`m aprecieri, critici sau eventuale sugestii la adresa: Str. Erou Iancu Nicolae, 38-38A, Voluntari, Ilfov sau pe www.semneletimpului.ro Men]iona]i pe plic â&#x20AC;&#x17E;Semnele Timpuluiâ&#x20AC;?

Mai, 2009 SEMNELE TIMPULUI

SEMNELE

timpului

UN SCOP |N VIA}~ ESTE CEA MAI BUN~ AP~RARE |MPOTRIVA MOR}II. PRIMO LEVI