ST 36 (iunie 2009)

SEMNELE

timpului IUNIE 2009 4 LEI

Industria milei ■ Criza p`catului ■

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

Sumar VOLUMUL 20 NR. 135 SERIE NOU~ 06/2009

10

REVISTA A AP~RUT |N LIMBA ENGLEZ~ |NC~ DIN 1840. FONDAT~ |N 1908, |N ROMÂNIA EA A FOST PUBLICAT~ PÂN~ |N 1942. SERIA NOU~ A FOST |NCEPUT~ |N 1990.

A PARE O DAT ~ PE LUN ~.

Director L UCIAN C RISTESCU Redactor-[ef C RISTIAN M ~GUR ~ Colegiul de redac]ie D ORIN A ITEANU , M ARIUS A NDREI , D ANIEL A LBU , A NDRADA B ADEA , F LORIAN C ÂRNU , D IANA G AVAJUC , A DRIAN N EAGU , M ARIUS N ECULA , S TELIANA N ZIKOU , B ENIAMIN P ASCU , A TTILA P ELI , C RISTINA P ELI , A NCA P ORUMB , F LORIAN R ISTEA , C RISTINA S ~NDULACHE .

Corectur` L UIZA G HICA Grafic` [i tehnoredactare C ~T ~LIN C IOLCA Secretar de redac]ie C RISTINA R U }~ - T EL : 021/269.03.38 ISSN 1453-7060 06/2009 Adresa redac]iei E DITURA V IA }~ {I S ~N ~TATE , S TR . L ABIRINT 116, S ECTOR 3, B UCURE {TI , T ELEFON : +402 (1) 323 4895, F AX : + 402 (1) 323 0040

EDITORIAL POPA {I POLITICIANUL SAU ORIGINALITATEA DUALISMULUI ROMÂNESC 02 |n legendele cosmogonice române[ti, lumea este creat` prin conlucrarea dintre Dumnezeu [i Diavol.

DE CRISTIAN M~GUR~

{TIRI 03 GM: cel mai mare faliment industrial american 04 UE vrea s`-[i anticipeze crizele financiare 05 Televizorul – un baby-sitter d`un`tor 06 B`iatul ales de Dalai Lama \ntoarce spatele budismului 07 Consiliul UE accept` carne [i lapte de la urma[ii animalelor clonate 08 „Moarte pentru liderii demonstran]ilor!”, sus]ine ayatollahul Khatami

09 Vladimir Voronin – tot mai nesigur pe pozi]ia lui PAGINI REALIZATE DE CRISTINA S~NDULACHE

RELIGIE P~CATUL, CRIZA UNUI CONCEPT 10 În cadrul unei slujbe oficiate în 11 iunie 2009, papa Benedict al XVI-lea a vorbit despre secularizarea ce p`trunde în Biseric`, vizibil` prin „cultul euharistic formal [i f`r` con]inut”.

DE MARIUS NECULA

POLITIC SUA DORESC UN NOU |NCEPUT CU LUMEA MUSULMAN~ 18 |n 4 iunie 2009, pre[edintele SUA, Barack Obama, a declarat c` dore[te „un nou \nceput al rela]iilor dintre musulmani

20

34 26 18 44 [i SUA, un \nceput bazat pe respect reciproc (...)

DE CRISTINA S~NDULACHE

TEHNOLOGIE AGRICULTURA „FRANKENSTEIN” |{I SPERIE CREATORII

CULTUR~ CERTIFICATUL DE NA{TERA A MORALIT~}II 20 Oamenii sunt fiin]e morale, iar animalele posed` o form` rudimentar` de moralitate.

34 |n 26 mai 2009, deputa]ii au aprobat – cu 182 de voturi pentru, dou` \mpotriv` [i 12 ab]ineri – proiectul de lege privind introducerea (...) organismelor modificate genetic, conform Agerpres.

DE M~D~LIN AVR~MESCU

DE CRISTINA S~NDULACHE

SOCIAL INDUSTRIA MILEI

ECONOMIC REDRESAREA PSIHOLOGIC~

26 Câ[tig` zilnic 500 de franci elve]ieni pe str`zile din Berna. Mila trec`torilor le asigur` 50 de lei pe zi la intersec]iile din Bucure[ti. |n Madrid, fac [i 1.500 de euro pe lun`.

DE ANCA PORUMB

44 Dup` mai multe luni de panic` generalizat`, tot mai multe ve[ti bune privitoare la evolu]ia economiei globale au \nceput s` inunde mass-media.

DE ATILLA PELI

Iunie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

1

Editorial Popa [i politicianul sau originalitatea dualismului românesc

|

n aceast` ecua]ie a consangvinit`]ii \ntunericului cu lumina, mitologia [i folclorul popular rom=nesc r`spund celei mai istovitoare \ntreb`ri la care au meditat teologii de-a lungul istoriei - Unde malum? (De unde vine r`ul?): lumea, a[a cum o cunoa[tem, este bun` \n m`sura \n care este creat` de Dumnezeu [i rea, \n m`sura \n care este opera Diavolului.

Problema dualismului din mitologia balcanic` este destul de controversat` \n r=ndul istoricilor. Sunt avansate mai multe posibile explica]ii: influen]a dualismului religios iranian, mazdeismul, care a supravie]uit prin intermediul legendelor bogomilice, gnosticismul, poate chiar [i patrimoniul religios al popula]iilor traco-scitice sau, dup` teoria lui I.P. Culianu, dualismul este doar „un proces de g=ndire care, odat` pus \n mi[care, produce de la sine o infinitate de variante perfect previzibile, plec=nd de la o simpl` analiz` logic`”.

Chiar dac` originea dualismului religios din mitologia folcloric` rom=neasc` este \nc` nerezolvat`, problema ilustr`rii rezisten]ei sale \n mentalul colectiv este mult mai simpl`. |n istoria postrevolu]ionar` a sondajelor de opinie din Rom=nia, Biserica este, constant, cea mai credibil` institu]ie, \n timp ce \ncrederea rom=nilor \n clasa politic` se afl` pe o pant` descendent`, ajung=nd \n 2009 la un minim istoric. De vreme ce \n preferin]ele rom=nilor Biserica [i clasa politic` sunt plasate \ntr-o opozi]ie at=t de radical`, ar fi de a[teptat ca, \ntr-o logic` de bun-sim], cei care-L slujesc pe Dumnezeu s` fie preocupa]i de verticalitatea corpului ecleziastic [i de conservarea imaginii CRISTIAN M~GUR~ bune. |n schimb, politicianul caut` din instinct ameliorarea imaginii sale \n ochii electoratului, [i pentru asta ar fi dispus s` joace \n toate scenariile care i-ar igieniza c=tu[i de pu]in faciesul. Una dintre cele mai facile tehnici este desantul prin biserici.

A[a cum spuneam, \n Rom=nia zilelor noastre, doar aspectul teoretic al originii dualismului religios mai d` b`t`i de cap istoricilor, dar pentru popor, consangvinitatea ocazional` dintre cleric (cel care este chemat s` reflecte imaginea lui Dumnezeu printre oameni) [i politician (simbol al r`ului, a tot ce este mai defect [i mai egoist) este argumentul cel mai potrivit al rezisten]ei miturilor \n care Binele [i R`ul sunt deopotriv` arhitec]ii Rom=niei postrevolu]ionare. Numai c`, \ncep=nd cu iranieni, unde lumea ia na[tere din \nfruntarea principiilor divine antagonice, Ormuzd (zeul luminii [i al binelui), cu Ahriman (zeul \ntunericului [i al r`ului)[i, ulterior, de-a lungul \ntregii filiere prin care miturile dualiste s-au \mbog`]it [i r`sp=ndit, \ntre principiul Binelui [i al R`ului este o lupt`, o tensiune creatoare. |n schimb, la noi este taman pe dos, c`ci \ntre cele dou` principii nu este nicio tensiune, ci dimpotriv`, curtenie, spriijn reciproc, complicit`]i de campanie electoral`.

Descinderile politicienilor prin biserici reflect` originalitatea dualismului religios rom=nesc.

Chiar dac` \n cea mai mare parte a mandatului se comport` de parc` nu ar avea niciun Dumnezeu, la nevoie, pot avea Biserica de partea lor. Ceea ce denot` c` lumea noastr`, a rom=nilor, nu este nici bun` p=n` la cap`t, dar nici rea \n absolut. Codeala asta \i exaspereaz` pe unii dintre noi, dar pe cei mai mul]i \i mul]ume[te g=ndul c` „merge [i a[a”. ST

|n legendele cosmogonice române[ti, lumea este creat` prin conlucrarea dintre Dumnezeu [i Diavol. Pentru dualismul est-european, guvernat de fenomene bipolare (via]`-moarte, ordine-haos, biner`u, zi-noapte), existen]a [i activitatea creatoare a lui Dumnezeu sunt posibile numai prin colaborare cu perechea Sa malign`.

2

SEMNELE TIMPULUI

Iunie, 2009

ACTUALITATE ECONOMIC

GM: cel mai mare faliment industrial american

Produc`torul auto american General Motors, cu o istorie de peste 100 de ani, a cerut la 1 iunie 2009 protec]ia legii falimentului dup` ce a \nregistrat pasive de 172,8 mld. $ (122 mld. euro), dep`[ind de dou` ori valoarea activelor, de 58 mld. $, relateaz` Reuters. el mai mare produc`tor din industria auto american`, General Motors – de]in`torul m`rcilor Chevrolet, Cadillac, Hummer, Opel [i Vauxhall –, a cerut protec]ia \mpotriva creditorilor \n diminea]a zilei de 1 iunie, l`s=nd la latitudinea judec`torului

C

Robert Gerber soarta celor 235.000 de angaja]i din \ntreaga lume.

Falimentul GM – cel mai mare din istoria industriei auto mondiale [i al treilea ca m`rime din istoria SUA (dup` fondul de investi]ii Lehman Brothers [i firma de telecomunica]ii WorldCom) – vine la

numai o lun` dup` ce rivalul s`u, Chrysler, [i-a declarat [i el falimentul. Potrivit planului prev`zut de autorit`]i, GM va vinde m`rcile [i activit`]ile nerentabile, urm=nd s` formeze o nou` companie, mai restr=ns`, la care statul va de]ine 60% din ac]iuni.

Guvernul american

va acorda noului GM un ajutor financiar de 30,1 miliarde de dolari (21 mld. euro) pentru a-[i relansa activitatea.

Obama a justificat interven]ia statului \n acest caz sus]in=nd c` era necesar` p`strarea unuia dintre principalele simboluri americane [i a unei industrii auto viabile. ST

Iunie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

3

ACTUALITATE ECONOMIC

UE vrea s`-[i anticipeze crizele financiare |n 27 mai, pre[edintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a anun]at adoptarea unui set de m`suri menite s` ]in` sub supraveghere pie]ele financiare din UE, ca r`spuns la criza economic`. n acest scop, p=n` \n toamn` vor fi \nfiin]ate dou` noi institu]ii de monitorizare [i control financiar: European Systematic Risk Council [i European System of Financial Supervisors, scrie The Economist.

M`surile avute \n vedere de CE au menirea de a restructura total comisiile financiare prin crearea

|

4

unui organism de monitorizare al oric`rui risc financiar \n cre[tere, denumit European Systemic Risk Council (ESRC).

Acesta va fi \ns`rcinat cu identificarea posibilelor amenin]`ri la adresa stabilit`]ii financiare, care ar putea rezulta din schimb`rile macro-economice, dar [i din schimb`rile din interiorul sistemului

SEMNELE TIMPULUI

Iunie, 2009

financiar, a afirmat Joaquin Almunia, comisarul pentru afaceri economice [i monetare. Acest organism ar atrage aten]ia asupra riscurilor, \nainte ca ele s` devin` imposibil de controlat.

Totodat`, se dore[te \nfiin]area unei re]ele de supervizori financiari – European System of Financial Supervisors – care

s` vegheze la lini[tea institu]iilor financiare individuale – b`nci, societ`]i de leasing, de asigur`ri etc.

Pre[edintele CE, José Manuel Barroso, a declarat c` m`surile care vor fi adoptate au menirea de a proteja \mpotriva viitoarelor crize financiare, dar [i aceea de a restabili \ncrederea \n sistemul financiar. ST

SOCIAL

Televizorul – un baby-sitter d`un`tor Televizorul l`sat deschis \n permanen]` afecteaz` dezvoltarea limbajului [i inteligen]ei copiilor, conform unui studiu publicat \n edi]ia din luna iunie a revistei Archives of Pediatrics.

tudiul, condus de profesorul pediatru Dimitri Christakis de la Universitatea Washington, sus]ine c` num`rul cuvintelor pe care copiii le aud [i \ncearc` s` le pronun]e este \n mod semnificativ diminuat, chiar dac` ace[tia nu urm`resc emisiunile TV care ruleaz`. |n cadrul studiului, echipa condus` de Christakis a echipat 329 de copii cu v=rste cuprinse \ntre dou` luni [i patru ani cu

S

dispozitive de \nregistrare care captau fiecare sunet auzit de ace[tia. Copiii au fost \nregistra]i periodic, timp de dou` s`pt`m=ni, pe parcursul a 12 - 16 ore, pentru a se stabili num`rul de cuvinte pe care micu]ii le percepeau \n timp ce televizorul era l`sat deschis; ulterior, cu ajutorul unui soft, se f`cea distinc]ia dintre sunetele provenite de la copil, de la adul]i [i de la televizor. |n urma experimentului,

cercet`torii au stabilit c`, \n fiecare or` \n care televizorul este deschis, copiii – care, la v=rsta respectiv`, nu \n]eleg programele TV –, aud cu 500 - 1.000 de cuvinte mai pu]in din partea adul]ilor. „Adul]ii pronun]`, \n general, circa 941 de cuvinte pe or`.

Studiul nostru a ar`tat c` aceste cuvinte sunt aproape complet eliminate atunci c=nd copilul aude televizorul”, a spus Christakis. „Aceste rezultate ar putea explica leg`tura dintre expunerea copiilor la emisiunile TV [i \nt=rzierea \n dezvoltarea limbajului”, a ad`ugat el. Cum limbajul este un elementcheie \n dezvoltarea cerebral`, perturbarea dezvolt`rii acestuia ar putea fi responsabil` [i pentru \nt=rzierile \n dezvoltarea aten]iei, conform autorului.

„F`r` niciun dubiu, nevoia primar` a copilului este s` aud` o voce uman` [i cuvinte provenite de la oameni; creierul noun`scutului e \n dezvoltare, a[a c` orice stimulare cognitiv` e critic` \n acest proces; fiecare cuv=nt pe care bebelu[ii \l aud [i fiecare ocazie \n care \l aud sunt extrem de importante”, spune Christakis. „Un televizor l`sat deschis \n permanen]` \n interiorul locuin]ei reduce clar capacitatea de exprimare a copiilor [i a celor care se ocup` de ei [i este poten]ial nefast pentru dezvoltarea bebelu[ilor”, consider` autorul studiului, care \i sf`tuie[te pe p`rin]i s` nu foloseasc` televizorul pe post de baby-sitter, l`s=ndu-l deschis \n permanen]`, chiar [i c=nd nimeni nu se uit` la el. ST

Iunie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

5

ACTUALITATE RELIGIE

B`iatul ales de Dalai Lama \ntoarce spatele budismului B`iatul ales \n 1986 de Dalai Lama ca re\ncarnare a unui lider spiritual tibetan a produs consternare [i ru[ine \n rândul budi[tilor tibetani, \ntrucât a \ntors spatele ordinului care [i-a pus speran]ele \n el, conform cotidianului The Guardian.

les pe c=nd avea numai un an [i dou` luni, Osel Hita Torres a fost declarat re\ncarnarea unui lider spiritual tibetan recent decedat – Lama Yeshe – [i a[ezat pe tron, fiind venerat de c`lug`ri ca un adev`rat zeu.

Totu[i, \n loc s` urmeze un stil de via]` monastic, t=n`rul

A

6

Lama \n devenire a \nceput s` poarte pantaloni largi [i p`rul lung, fiind dispus s`-l citeze mai degrab` pe Jimi Hendrix dec=t pe Buddha. |n prezent, s-a dezis de ordinul budist al „p`l`riilor galbene”, ordin care-l ridicase la rangul de guru.

La sf=r[itul lunii mai 2009 s-a pl=ns c` \ntreaga copil`rie [i tinere]e i-au fost private de televizor, fotbal, filme [i fete. „M-au smuls din mijlocul familiei [i m-au a[ezat \ntr-un cadru medieval (o m`n`stire din sudul Indiei, n.r.), din cauza acestui fapt am avut mult de suferit”, a m`rturisit Torres, acum \n v=rst` de 24 de ani, student \n domeniul cinematografiei la Madrid. La v=rsta de [ase ani i s-a dat voie s` socializeze, \ns` numai cu alte

SEMNELE TIMPULUI

Iunie, 2009

spirite re\ncarnate, ca el. P=n` la v=rsta de 18 ani nu v`zuse niciodat` un cuplu s`rut=ndu-se sau o discotec`. |n budismul tibetan, un Lama reprezint` persoana care continu` linia de re\ncarn`ri

ale liderilor spirituali tibetani, dintre care cel mai important este Dalai Lama (\n prezent reprezentat de Tenzin Gyatso, recunoscut ca re\ncarnarea lui Dalai Lama \n 1937). ST

MEDIU

Consiliul UE accept` carne [i lapte de la urma[ii animalelor clonate Mini[trii agriculturii din statele UE au adoptat, \n 22 iunie, un pachet de m`suri care prevede reglementarea comer]ului cu produse provenind indirect de la animale clonate, conform Deutsche Welle. ei 27 de mini[tri ai agriculturii din ]`rile membre ale UE au aprobat v=nzarea de lapte [i carne provenind de la urma[ii animalelor clonate; comercializarea produselor provenind direct de la animalele clonate a r`mas \ns` \n continuare interzis`.

Ministrul german al agriculturii, Ilse Eigner, a calificat acest acord drept un pas \nainte. „Comercializarea c`rnii animalelor clonate nu este permis` \n Uniunea European`, \ns` p=n` ast`zi nu a existat un pachet de m`suri care s` reglementeze comer]ul cu produsele ce provin de la genera]ia urm`toare.

De aceea, dorim s` impunem pe pia]a european` un regim mai strict \n acest domeniu”, a ad`ugat Ilse Eigner.

C

Unul dintre principalele motive pentru care Consiliul a adoptat aceast` pozi]ie este faptul c`, \n SUA, comer]ul cu astfel de produse este permis f`r` restric]ii; \n lipsa unei reglement`ri stricte, ele ar putea p`trunde u[or [i necontrolat pe pia]a european`.

Un alt motiv e acela c`, p=n` \n prezent, nu a fost realizat niciun studiu care s` demonstreze c` produsele provenite de la animalele clonate ar fi periculoase pentru om. Mai mult chiar – \n iulie 2008, Autoritatea European` pentru Siguran]a Alimentelor (EFSA) a publicat un raport conform c`ruia nu exist` argumente pertinente \mpotriva aprob`rii comercializ`rii produselor alimentare provenite

de la animalele clonate. Conform raportului, „nu este niciun indiciu c` ar exista vreo diferen]` \n termeni de siguran]` alimentar` \ntre carnea [i laptele provenite de la animalele clonate sau urma[ii lor [i cele provenite de la animalele conven]ionale.” Autoritatea a admis, totu[i, c` rezultatele nu sunt absolut certe, av=nd \n vedere num`rul limitat de studii disponibile, precum [i e[antioanele extrem de reduse.

Conform procedurilor UE, dup` aceast` decizie a Consiliului de Mini[tri, urm`torul pas apar]ine Comisiei Europene, care trebuie s` elaboreze un pachet de reglement`ri ce va trebui, la r=ndul lui, aprobat de Parlamentul European.

Aceast` ultim` etap` se \ntrevede a fi extrem

de dificil`, \ntruc=t pozi]ia Parlamentului European e una de respingere a propunerii; \nc` din luna martie, deputa]ii PE c`zuser` deja de acord s` resping` comercializarea produselor care provin de la animalele clonate. „Dorim ca alimentele care provin de la animale clonate s` nu fie introduse \n directiva privind comercializarea alimentelor naturale, ci s` fie supuse unui control mai sever. Aici nu este vorba doar de siguran]a produselor alimentare, ci este vorba [i de protec]ia animalelor [i - la urma urmei - de problema etic` a clon`rii”, a declarat deputatul european, Peter Liese. ST

Iunie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

7

ACTUALITATE POLITIC

„Moarte pentru liderii demonstran]ilor!”, cere ayatollahul Khatami |n 27 iunie 2009, ayatollahul Ahmad Khatami, unul dintre clericii radicali ai regimului iranian, a cerut executarea liderilor demonstran]ilor de la Teheran, \n cadrul unei predici televizate, conform cotidianului The Times.

yatollahul Khatami a cerut justi]iei „pedepsirea f`r` mil`” a liderilor demonstran]ilor iranieni, „pentru a da tuturor o lec]ie”.

Khatami a ad`ugat c` demonstran]ii ar fi sus]inu]i de SUA [i Israel, a[a c` trebuie trata]i ca mohareb – oameni care declar` r`zboi lui Dumnezeu –, merit=nd execu]ia. Ayatollahul a lansat un avertisment dur c`tre to]i disiden]ii, declar=nd: „Oricine lupt` \mpotriva sistemului islamic sau a liderului societ`]ii islamice trebuie comb`tut p=n` la anihilarea complet`”.

Discursul lui Khatami

A

8

SEMNELE TIMPULUI

a venit la sf=r[itul unei s`pt`m=ni \n care regimul iranian a reprimat cu brutalitate toate protestele de strad` [i a arestat sute de oponen]i care au demonstrat \mpotriva realegerii pre[edintelui Mahmoud Ahmadinejad. Manifest`rile violente declan[ate de rezultatele alegerilor preziden]iale \nseamn` mai mult dec=t simpla contestare a lui Ahmadinejad, \nseamn` o profund` criz` de legitimitate a regimului teocratic islamic din Iran. „Criza nu

Iunie, 2009

mai \nseamn` acum cine este pre[edintele, ci a [ti ce conteaz` cel mai mult \n deciderea evenimentelor din ]ar`: Legea lui Dumnezeu sau Constitu]ia”, afirma Robin Wright, ziarist si expert al Centrului Woodrow Wilson din Washington. |n 25 iunie, pre[edintele Barack Obama a etichetat ac]iunile autorit`]ilor iraniene drept „revolt`toare”, admi]=nd, \n acela[i timp, c` speran]ele privind deschiderea unui

dialog cu Iranul au fost afectate. Mahmoud Ahmadinejad i-a cerut pre[edintelui american s`-[i cear` scuze pentru critica lansat` la adresa ac]iunilor Iranului, \ns` Obama a refuzat. Dup` alegerile din 12 iunie 2009, c=nd Mahmoud Ahmadinejad a fost reales pre[edinte \nc` din primul tur de scrutin, cu 62,63% din voturi, sute de persoane au ie[it \n strad` \n Teheran. Ace[tia, \n majoritate sus]in`tori ai candidatului de dreapta la pre[edin]ie, Mir Hossein Mousavi, au ie[it zilnic \n strad`, sus]in=nd c` alegerile au fost fraudate [i strig=nd „Moarte dictatorului!”.

Num`rul protestatarilor a crescut progresiv, ajung=nd la c=teva mii. ST

POLITIC

Vladimir Voronin – tot mai nesigur pe pozi]ia lui

re[edintele Moldovei d` semne clare de nervozitate. Dup` ce victoria comuni[tilor \n alegeri s-a transformat \n \nfr=ngere, \ntruc=t opozi]ia a ob]inut dizolvarea Parlamentului, se pare c` liderul acestora „nu mai este at=t de \ncrezut \n succes”, afirm` Lenta.ru. „Faptul c` Voronin se simte nesigur se poate vedea din discursul s`u: pre[edintele Moldovei [i anterior \[i permitea s`-i numeasc` pe adversarii s`i ’debili’ [i ’oligofreni’, \ns` acum a trecut la \njur`turi brutale”.

Vorbind despre negocierile cu opozi]ia din mijlocul lui iunie, el a declarat c` \i era „foarte nepl`cut s` discute [i s` priveasc` la mutra lui Urechean”, men]ioneaz` publica]ia.

Vladimir Voronin a reluat recent atacurile la adresa pre[edintelui Traian B`sescu:

P

„Moldova este o creatur` a pactului Ribbentrop-Molotov, ce fel de declara]ie e asta?”, s-a \ntrebat retoric pre[edintele Republicii Moldova. „Vom scoate vizele pentru rom=ni atunci

acuza]i c` au p`r`sit ]ara „ca o femeie care pleac` de la un b`rbat”. „A]i v`zut ce bucurie era \n presa de opozi]ie c` FMI a plecat din ]ar`, ca o femeie cum pleac` de la un b`rbat. Au plecat [i

c=nd Europa ne va da acces liber”, a avertizat liderul de la Chi[in`u.

De tirul pre[edintelui moldovean nu au sc`pat nici reprezentan]ii misiunii Fondului Monetar Interna]ional,

\n 2001, au plecat \nc` o dat` \n 2004, au plecat [i acum”, a precizat Voronin. |n \ncheiere, publica]ia sugereaz` c` Rusia a acceptat s`-l sus]in` politic [i financiar pe

liderul politic al Moldovei, deoarece acesta ar fi promis ced`ri serioase \n problema transnistrean`. „P=n` acum, Rusia a acceptat un asemenea politician \n fruntea Moldovei.

Moscova chiar este dispus` s` nu observe prezen]a lui Ro[ca \n guvern; ba mai mult, Rusia a anun]at acordarea creditului de 500 mil. dolari dup` ce Voronin l-a numit vicepremier pe ’lupt`torul cu pericolul rusesc’.

O asemenea atitudine binevoitoare ar putea fi explicat` prin faptul c`, \n schimbul ajutorului financiar, Chi[in`ul a promis Rusiei ceva foarte atr`g`tor (\n afara ’prieteniei str=nse’).

Nu este exclus c` autorit`]ile moldovene au fost de acord s` cedeze \n rela]iile cu Transnistria”, comenteaz` Lenta.ru. ST

Iunie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

9

PAGINI REALIZATE DE CRISTINA S~NDULACHE

Vladimir Voronin, pre[edintele Republicii Moldova, face tot mai multe afirma]ii la adresa adversarilor s`i politici „care pun la \ndoial` nu doar nivelul s`u de cultur`, ci [i starea lui psihic`”, a scris, \n 26 iunie, publica]ia electronic` rus` Lenta.ru, citat` de Interlic.

Religie

În cadrul unei slujbe oficiate în 11 iunie 2009, papa Benedict al XVI-lea a vorbit despre secularizarea ce p`trunde în Biseric`, vizibil` prin „cultul euharistic formal [i f`r` con]inut”.

MARIUS NECULA

D

e ceva vreme, oficialii catolici sunt preocupa]i de „criza sim]ului p`catului”. Aceast` criz` \[i are r`d`cinile nu doar \n educa]ia religioas` lacunar` a credincio[ilor, ci [i \n tendin]a general` de sc`dere a \n]elegerii sacrului, cumulat` cu redefinirea conceptului de p`cat cu

10

SEMNELE TIMPULUI

scopul de a evita apari]ia complexelor de vinov`]ie [i reducerea libert`]ilor individuale.

A fost o vreme c=nd oamenii Bisericii \i \nv`]au pe credincio[i s` se team` de p`cat [i de consecin]ele lui. Predicatorii nu uitau s` „materializeze” ziua judec`]ii [i focul cel ve[nic \n mintea p`c`to[ilor.

Iunie, 2009

M=ntuirea oferit` prin intermediul Bisericii devenea astfel dezirabil`, predicile care \n`l]au dragostea [i mila divin` impun=ndu-se ca unic` solu]ie pentru alinarea sufletelor urgisite.

Dar ce s-a \nt=mplat cu p`catul? |ntr-o societate dominat` de pluralism [i relativism, \nv`]`turile Bisericii par s`-[i

Iunie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

11

P`catul, criza unui concept

piard` din relevan]`. |n prezent, nu ne mai putem judeca unul pe cel`lalt, nu mai putem condamna atitudini [i judec`]i de valoare care se bazeaz`, evident, pe op]iuni morale \n egal` m`sur` acceptabile. Pentru c` nu mai avem „binele” [i „r`ul” drept repere, oferta m=ntuirii pare de prisos. De vreme ce conceptul de p`cat [i-a pierdut consisten]a, atunci [i motiva]iile celor care au c`utat odat` m=ntuirea devin superflue.

Sociologul Standford Lyman1 observ` c` apari]ia [i proliferarea [tiin]elor umaniste au dus \n mod inevitabil la restr=ngerea [i pr`bu[irea no]iunii de p`cat.

Viziunea darwinist`, care impune acceptarea unui proces evolutiv prin selec]ie natural`,

aduce o nesperat` eliberare din str=nsoarea p`catului. Fiin]a uman` (ca oricare alt animal) are dorin]e naturale care pot sau nu pot fi satisf`cute \n conformitate cu regulile impuse de societate. |n lumina evolu]iei, p`catul nu este un vr`[ma[ de moarte, ci dimpotriv` un vestigiu al luptei pentru supravie]uire. Dac` mai putem acuza ceva, ar trebui s` ne rezum`m la \ntrebuin]area nepotrivit` a unor obiceiuri [i tendin]e care au fost inerente unei etape timpurii \n dezvoltarea individului sau rasei. La origine nu pot fi nicidecum

1. Standford Lyman, „The Seven Deadly Sins: Society and Evil’’, General Hall, New York, 1989, p.119

12

SEMNELE TIMPULUI

Iunie, 2009

catalogate ca p`c`toase – sus]in adep]ii evolu]ioni[ti; lupta pentru supravie]uirea celui mai puternic poate include furtul resurselor, lupta sau chiar eliminarea competitorului. „P`c`to[enia” acestor comportamente s-ar vedea ast`zi doar \n anacronismul lor, omul dep`[ind, ca fiin]` evoluat`, acel stadiu.

Astfel, prin atacul sus]inut al [tiin]elor umaniste morala va trece de sub „monopolul” religiei \n administrarea sociologiei, psihologiei sau

antropologiei. Pentru a sus]ine eliberarea moralei de sub tutela religiei, antropologii fac trimitere la diverse culturi [i moduri \n care fiin]ele umane (condi]ionate cultural) definesc binele [i r`ul. Iat` un pasaj relevant din romanul „Ploaia” scris de Somerset Maugham \n 1922.

Cuvintele apar]in domnului Davidson, un misionar prin M`rile Sudului: „C=nd am ajuns acolo, ei (b`[tina[ii, n. red.) nu aveau deloc sentimentul p`catului. |nc`lcau poruncileunadup`alta, f`r` s` aib` habar c` gre[esc. Cred c` aceasta a fost cea mai dificil` parte din lucrarea mea, s` inculc \n b`[tina[i sentimentul p`catului. Trebuia s` transform`m \n p`cate ceea ce ei credeau c` sunt ac]iuni naturale.”2 Evident c` romanul lui Somerset se \ncadreaz` \n categoria propagandei anti-misionare, dar cuvintele puse \n gura domnului Davidson privind descrierea lipsei sim]`m=ntului p`catului pentru societ`]ile primitive sunt valabile [i ast`zi. Odat` cu dispari]ia no]iunii de p`cat, harul \[i pierde noima, iar m=ntuirea devine o marf` 2. Somerset Maugham, „Ploaia”, Editura pentru Literatur` Universal`, 1968

care nu mai are c`utare. Cuv=ntul „p`cat” este pe cale de dispari]ie \n spa]iul public, deoarece, pe fondul unei culturi seculariza(n)te, se prefer` folosirea unor termeni precum incorect, neetic, inacceptabil [.a, care-l ecraneaz` pe cel

care are conota]ii religioase.

Ba chiar [i \n mediile religioase definirea no]iunii de p`cat comport` multiple modific`ri. |ns`[i Biserica se simte obligat` s`-[i adapteze discursul despre bine [i r`u. A[a se face c` vorbim de p`cate interpersonale, p`cate \mpotriva mediului (poluare,

supraconsum), p`cate structurale (homofobie, heterosexism, misoginism sau rasism) sau p`cate sociale. Spre exemplu, \n cadrul unui interviu acordat pentru L’Osservatore Romano, \n 9 martie 2008 intitulat „Le Nuove Forme del Peccato Sociale” (Noile forme ale p`catului social), jurnalistul Nicola Gori i-a cerut monseniorului Gianfranco Girotti o list` a noilor p`cate ale modernit`]ii. „Exist` diferite domenii \n care putem vedea ast`zi atitudini p`c`toase \n rela]ie cu drepturile individuale [i sociale. Mai presus de toate \n domeniul bioeticii, \n care nu putem s` nu denun]`m anumite viol`ri ale drepturilor fundamentale ale naturii umane, prin intermediul experimentelor, al manipul`rii genetice, ale c`ror efecte sunt dificil de prevenit [i controlat. Un alt domeniu, o problem` social`, este cel al folosirii drogurilor, care sl`besc psihicul [i \ntunec` inteligen]a, l`s=nd mul]i tineri \n afara circuitului eclesial”. Episcopul a men]ionat, de asemenea, inegalitatea social`, „prin care cei s`raci ajung mai s`raci [i cei boga]i devin mai boga]i, aliment=nd o inadmisibil` nedreptate social`”, [i

Iunie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

13

P`catul, criza unui concept

„domeniul ecologiei”. Chiar [i comportamentul oamenilor Bisericii este \n ton cu „noul spirit al vremii”. Evanghelistul Joel Osteen (foto), pastorul mega-biseri-cii Lakewood Church din Houston, nu aminte[te niciodat` despre „p`cat” \n predicile [i c`r] ile sale. |n cadrul unei binecunoscute emisiuni3, \ntrebat de Larry King dac` folose[te cuv=ntul „p`c`to[i”, Osteen a r`spuns: „Nu-l folosesc. Nu m-am g=ndit niciodat` la asta.

Dar cred c` nu-l folosesc.

Majoritatea oamenilor [tiu c` fac r`u. C=nd \i aduc la biseric`, vreau s` le spun ce-i poate schimba”. Avem \ns` siguran]a c` ceea ce se incrimineaz` a fi r`u din punct de vedere moral este chiar a[a? |ntr-un timp \n care binele [i r`ul primesc o nou` fizionomie, cine poate garanta c` binele de azi este chiar binele etern? |nceteaz` 3. CNN, „Larry King Live”, 20 iunie, 2005

14

SEMNELE TIMPULUI

r`ul s` mai fie r`u \n urma constituirii unor noi majorit`]i morale? Adic` dac` pruncuciderea ar fi o practic` tolerabil` la un moment dat, ar \nceta s` mai fie un r`u? |n raport cu ce criterii se poate spune c` omul de azi [tie c` este binele [i r`ul dac` nu ne permitem niciun criteriu moral drept etalon?

Ca r`spuns la atacul secular [i relativismul etic contemporan, cre[tinismul \[i caut` o nou` identitate \ncerc=nd s` se adapteze culturii populare [i conceptelor la mod`. Valori precum toleran]a, acceptarea sau corectitudinea politic` sunt percepute de societate ca fiind mult mai importante dec=t comportamentele sexuale inadecvate sau consumul de droguri. Sociologul Barry Kosmin, directorul Institutului pentru Studiul Secularismului, consider` c` no]iunea de p`cat a supravie]uit \ntr-o anumit` m`sur` [i \n mediul secular.

Numai c` lista p`catelor este alta. Spre exemplu, rasismul sau h`r]uirea sexual` nu au fost considerate \n mod oficial p`cate clare, dar ast`zi sunt puse pe lista comportamentelor inadmisibile, deci ridicate la rang de p`cate. |n schimb, adulterul sau dependen]a sunt etichetate drept comportamente distructive, \ns` nu neap`rat p`c`toase. Prin intermediul unor studii4 care au avut loc \n Canada, se poate observa \n mod clar aceast` mutare a 4. Walker, L.J., Pitts, R.C., Hennig, K.H., & Matsuba, M.K. „Reasoning about morality and reallife moral problems” citat de M. Killen & D. Hart (Eds.), „Morality in everyday life: Developmental perspectives”, New York, Cambridge University Press, 1995.

Iunie, 2009

„NICIUN P~CAT NU POATE FI MIC, DEOARECE ESTE |MPOTRIVA DUMNEZEULUI CERULUI {I AL P~MÂNTULUI; DAR DAC~ P~C~TOSUL POATE G~SI UN DUMNEZEU MIC, ATUNCI |I VA FI U{OR S~ G~SEASC~ {I P~CATE MICI.” JOHN BUNYAN

locus-ului moralit`]ii. Iat` doisprezece dintre cei mai r`sp=ndi]i descriptori ai moralit`]ii \n ordine descresc`toare, a[a cum sunt ei identifica]i de cei intervieva]i: compasiunea, consecven]a, onestitatea, sacrificiul de sine, o minte deschis`, capacitatea de a ra]iona, de a discerne, activitatea social`, calitatea de a fi drept, curajos sau cu alte virtu]i sau calitatea de a fi autonom [i empatic. Conform cercet`torilor, o list` similar` a fost \ntocmit` [i \n SUA, Sco]ia, Elve]ia sau Olanda. |n consecin]`, moralitatea nu mai este definit` \n paradigmele tradi]ionale impuse de Biseric`, ci de

IIunie, Iu unie, 2009 SEMNELE TIMPULUI u

15

P`catul, criza unui concept alte orizonturi de a[teptare socio-culturale. |n societatea actual` nu au disp`rut (\nc`) no]iunile de bine [i de r`u, ci doar „contextualizarea religioas` a r`ului”5 (adic` p`catul). |n schimb, locul \i este luat de „cutumele culturale” care devin noile „10 porunci” ale umanit`]ii. Iat` un alt exemplu6: cu toate c` 87% din americani sunt de acord c` „p`catul \nseamn` ceva ce este considerat gre[it din perspectiv` moral` sau religioas`”, definirea unei anume ac]iuni ca fiind p`c`toas` poate varia de la caz la caz. |n top se afl` adulterul care este desemnat a fi p`c`tos de 81% din americani, urmat de rasism cu 74%. Ceea ce atrage \ns` aten]ia este faptul c` unele ac]iuni definite \n mod tradi]ional a fi p`c`toase sunt absolvite: sexul premarital este recunoscut ca fiind p`c`tos de mai pu]in de jum`tate din intervieva]i (45%), iar jocurile de noroc sunt condamnate doar de 30%.

Cultura este materializarea, exprimarea \n cuvinte [i ac]iuni a „spiritului” (mentalit`]ilor) unei comunit`]i la un moment \ntr-un anume spa]iu. Hegel (1770 – 1831), cu o interpretare idealist`, vedea \n istoria culturii umane ac]iunea ideilor filosofice – dezvoltarea progresiv` a Min]ii sau Spiritului (Geist). Pentru el, „spiritul” unei anume epoci nu este dec=t o etap` \n desf`[urarea Spiritului. „Spiritul 5. Expresia apar]ine lui Quentin J. Schultze, profesor de comunicare la Colegiul Calvin, SUA. 6. Cathy Lynn Grossman, „Has the ’notion of sin’ been lost?” USA TODAY, 19 martie 2008

16

SEMNELE TIMPULUI

veacului” (Zeitgeist) se exprim` \n forme concrete prin \mbr`carea valorilor [i credin]elor \n forme specifice. Iar dac` ar fi s` identific`m Zeitgeist-ul culturii actuale, nu am g`si dec=t aceast` relativizare care este transformat` \n singurul „absolut” al post-modernismului.

Cultura post-modern` nu mai crede \n meta-nara]iuni, fie ele cre[tine, marxiste sau ra]ionaliste. |n lumea post-modern`, realitatea se

Iunie, 2009

dezintegreaz` \n mii de imagini [i sisteme, toate la fel de bune.

Nimic nu are o semnifica]ie \n sine, totul fiind supus autorit`]ii supreme a subiectivismului.

P=n` [i la nivel religios ajungem s` nu mai vorbim de semnifica]ie obiectiv`. Populara zical` „Nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie” este adaptat` [i aplicat` \n orice domeniu, chiar [i \n cel moral.

Nimic nu e bun \n sine [i nimic nu este recunoscut ca fiind un r`u intrinsec.

perspectiva teologiei cre[tine, renumitul teolog medieval Toma de Aquino propune o solu]ie: Dumnezeu \n natura Lui este bun, deci voia Lui devine normativ`, fiind reflectarea binelui. Din acest motiv, bine este ceea ce El declar` c` este bine.

Dar \n contextul postmodern un astfel de ra]ionament este desuet. Dumnezeu nu mai poate declara ce e bine [i ce e r`u de vreme ce \n paradigmele actuale El a \ncetat s` existe. Binele este la fel de relativ ca standardul care-l define[te [i, de aceea, un standard cioplit grosolan din topor define[te un bine la fel de grosolan [i necioplit. Ne trebuie un punct de reper [i astfel vom [ti c` sus nu este jos. Iar dac` r`ul se define[te nu dup` ceea ce este \n vog`, ci dup` un standard care trece dincolo de sl`biciunile inerente ale indivizilor [i implicit ale societ`]ii, e drept c` va fi inevitabil` apari]ia unui acut sentiment de „durere moral`” cauzat` de distan]a dintre real [i ideal.

F`r` a \ncerca s` facem o incursiune filosofic` ampl`, trebuie s` ne r`spundem totu[i la o \ntrebare. Ce face ca ceea ce numim noi bine s` fie bine [i de ce r`ul este r`u? S` se rezume totul doar la nivelul unui contract social? Este morala doar reflectarea unor a[tept`ri de natur` social` sau no]iunile de bine [i r`u implic` \n mod inerent acceptarea no]iunii de divinitate? |ntr-o lucrare sub forma unui dialog, Platon relateaz` discu]ia dintre Socrate

[i Euthyphro. Euthyphro [i-a denun]at tat`l pentru un act considerat de el a fi o impietate (omor). La cererea lui Socrate, Euthyphro define[te pietatea ca „a face ceea ce zeii au aprobat”. Aici Socrate intervine [i \ntreab`: „Ceva este deci bun pentru c` a fost ales de zei sau a fost ales de zei tocmai pentru c` era bun?” }in=nd cont de caracterul (capricios) al zeit`]ilor grece[ti, dilema nu avea cum s` fie rezolvat` de c`tre Euthyphro. Din

Criza „sim]ului p`catului” nu este dec=t unul dintre efectele secundare ale \nstr`in`rii omului post-modern de Dumnezeu. Cu sim]urile morale amor]ite sau suspendate, lumea noastr` poate fi asemuit` cu o imens` leprozerie \n care indivizii, nemaisim]ind durerea, ajung s` se automutileze. Dar tocmai ceea ce pare la prima vedere a fi un vr`[ma[ (senza]ia de durere) nu este dec=t condi]ia obligatorie pentru starea de normalitate. ST

Iunie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

17

Politic

|n 4 iunie 2009, pre[edintele SUA, Barack Obama, a declarat c` dore[te „un nou \nceput al rela]iilor dintre musulmani [i Statele Unite, un \nceput bazat pe respect reciproc, pe adev`rul c` America [i islamul nu se exclud”, ad`ugând: „Ciclul ne\ncrederii [i discordiei trebuie s` \nceteze”.

CRISTINA S~NDULACHE

|

n cadrul unui discurs mult a[teptat al pre[edintelui american la Cairo, unde a efectuat o vizit` menit` s` promoveze un nou \nceput al rela]iilor dintre SUA [i lumea musulman`, Obama a declarat c` musulmanii [i americanii trebuie s` \nfrunte \mpreun` extremismul, sub toate formele acestuia. „Islamul are rolul lui \n lume pentru combaterea extremismului [i pentru promovarea eforturilor \n favoarea p`cii. Ne afl`m \ntr-un moment de tensiune \ntre SUA [i musulmanii

Barack Obama vorbind la Universitatea din Cairo

din toat` lumea – o tensiune care are r`d`cini istorice, ce dep`[esc dezbaterea politic`.

Am venit aici pentru a c`uta un nou \nceput \ntre Statele Unite [i musulmanii din toat` lumea, un \nceput bazat pe interese comune [i respect reciproc. America [i islamul nu trebuie s` se exclud`, nu trebuie s` fie \n competi]ie”, a afirmat liderul de la Casa Alb`.

Cu numai o lun` \nainte – \n

SUA

6 aprilie –, pre[edintele american declarase la Ankara c` „Statele Unite nu au fost [i nu vor fi niciodat` \n r`zboi \mpotriva islamului. Vom lupta, totu[i, \mpotriva extremi[tilor violen]i, care reprezint` o grav` amenin]are pentru securitatea noastr`”, deoarece Statele Unite „resping acela[i lucru ca oamenii de toate credin]ele – uciga[ii de b`rba]i, femei [i de copii nevinova]i”. |n cadrul discursului, Barack Obama a cerut Israelului s`-[i \nceteze politica de colonizare din teritoriile palestiniene. „Leg`turile puternice ale Statelor Unite cu Israelul sunt binecunoscute. Aceast` leg`tur` este de neclintit”, a declarat el, men]ion=nd, \n acela[i timp, c` „Statele Unite nu accept` legitimitatea continu`rii coloniz`rii

doresc un nou \nceput 18

SEMNELE TIMPULUI

Iunie, 2009

israeliene”, care „\ncalc` acordurile \ncheiate [i pericliteaz` eforturile de pace”. Obama a precizat c` SUA consider` legitime aspira]iile palestinienilor pentru crearea unui stat, men]ion=nd c` „singura solu]ie” pentru conflictul cu Israelul este apari]ia a dou` state. |n privin]a controversatului program nuclear iranian, Obama a afirmat c` rela]ia cu Teheranul se afl` „\ntr-un punct de cotitur` decisiv”. |n prezent, numeroase ]`ri, \n principal occidentale, se tem c` Teheranul [i-ar putea folosi programul nuclear civil \n scopuri militare. Cu pu]in timp \nainte de discursul lui Obama, liderul suprem iranian Ali Khamenei i-a acuzat pe americani c` „mint” \n privin]a programului nuclear iranian. „Am men]ionat \n repetate r=nduri c` dorim energie nuclear` pentru

scopuri pa[nice [i industriale.

Dar ei spun mereu c` Iranul \ncearc` s` ob]in` bomba nuclear`. F`c=nd acest lucru, sunt ur=]i de na]iunea noastr`”, a precizat ayatollahul Khamenei.

Discursul plin de deschidere fa]` de lumea musulman` face parte din efortul de politic` extern` al Americii conduse de noul pre[edinte, Barack Obama, de a dezvolta rela]ii bune cu toate statele din Orient, \n vederea oferirii unui climat de securitate poporului american.

Agen]iile interna]ionale de pres` au semnalat reac]ia autorit`]ilor arabe legate de discursul lui Obama, fiind vorba despre recunoa[terea unei deschideri a Washingtonului fa]` de de lumea arab`. Autoritatea palestinian` a descris discursul drept „clar [i sincer”, v`z=nd \n acesta „un pas politic inovator” [i un „\nceput bun, care trebuie sus]inut”. Obama s-a

delimitat complet de „precedenta politic` american`” promovat` de fostul pre[edinte american George W. Bush, a declarat Nabil Abou Roudeina, purt`torul de cuv=nt al pre[edintelui palestinian Mahmoud Abbas. |n Egipt, fostul lider al organiza]iei Jihadul islamic, Kamal Habib, a calificat acest discurs drept „istoric” [i reprezent=nd „un nou \nceput” \n rela]iile dintre lumea musulman` [i Occident.

Eforturile pentru promovarea unui nou \nceput vin \n urma tension`rii rela]iilor dintre SUA [i lumea musulman`, care au fost foarte afectate de r`zboiul din Irak, de scandalul de la \nchisoarea Abu Ghraib, de baza de la Guantanamo sau de practicile de interogare promovate de predecesorul s`u, George W. Bush, \n numele luptei antiteroriste dup` atentatele din 11 septembrie. ST

Barack Obama [i pre[edintele Egiptului, Hosni Mubarak

cu lumea musulman` Iunie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

19

Cultur`

Certificatul de na[tere a

MORALIT Oamenii sunt fiin]e morale, iar animalele posed` o form` rudimentar` de moralitate. Sunt perfect de acord cu aceste afirma]ii at창t cei mai conservatori dintre teologi, c창t [i biologii evolu]ioni[ti \nvetera]i. Cu toate acestea, eterna disput` dintre cele dou` tabere are \n centru paternitatea acestui sim] etic - de vreme ce primii vorbesc despre Dumnezeu, iar ultimii despre natur` - patul germinativ pentru na[terea moralit`]ii. A[adar, dac` moralitatea este inerent` naturii umane, cine a a[ezat-o acolo?

M~D~LIN AVR~MESCU

20

SEMNELE TIMPULUI

Iunie, 2009

|

n articolul „Is Morality Natural?” (Este moralitatea natural`?), publicat \n septembrie 2008 \n revista Newsweek, profesorul Marc Hauser de la Universitatea Harvard supunea aten]iei un caz complicat. Este vorba despre un fapt real, petrecut \n 2 ianuarie 2007: o femeie solid` s-a \n]epenit \n singura ie[ire a unei pe[teri din Cango, Africa de Sud, bloc=nd \n interiorul grotei un grup de 22 de turi[ti. Ce se putea face? De vreme ce femeia supraponderal` era aproape imposibil de

totu[i nerezolvat`. Cum ar fi trebuit s` se procedeze dac` femeia nu putea fi eliberat`?

Articolul mai prezint` [i alte dileme similare. Hauser aduce \n discu]ie testele de evaluare a sim]ului moral, de pe siteul Universit`]ii Harvard. Iat` c=teva dintre exemplele citate: „Ai m`ri viteza b`rcii pe care o conduci pentru a salva vie]ile a cinci oameni care sunt pe punctul de a se \neca, [tiind c` o persoan` din barc` va c`dea [i se va \neca? Ai ezita s` dai un medicament unui bolnav aflat \n faz` terminal`, [tiind c` va muri f`r` el, dar organele lui ar putea fi folosite la salvarea altor trei pacien]i? }i-ai sufoca bebelu[ul care ]ip`, dac` numai \n felul acesta i-ai \mpiedica pe ld d ]ii i inamici s` te solda]ii g`seasc` [i s` te ucid` \mpreun` cu al]i opt oameni care se ascund al`turi de tine? Ceea ce-l intrig` cel mai mult pe Hauser este faptul c` oameni extrem de diferi]i r`spund, \n principiu, identic.

Mai mult chiar – atunci c=nd sunt ruga]i s`-[i expun` motiva]iile

~}II l t se impunea i id salvat, omuciderea pentru izb`virea celor 22?

Sau ar fi trebuit s` fie l`sat` \n gura pe[terii p=n` c=nd avea s` moar` al`turi de ceilal]i turi[ti? {i, mai ales, cine anume [i prin ce modalitate ar putea valida corectitudinea acestei hot`r=ri? Care sunt mecanismele implicate \ntr-o asemenea decizie? Din fericire, \n cazul de mai sus, solu]ia a fost g`sit` dup` mai bine de zece ore de str`danii: prin utilizarea unor scripe]i [i a parafinei lichide infiltrate \ntre corpul femeii [i pere]ii pe[terii, aceasta a fost eliberat`, to]i turi[tii fiind astfel salva]i. Dar dilema a r`mas

Marc Hauser

pentru care fac anumite alegeri, responden]ii nu au nici cea mai vag` idee care ar fi acestea, dar sunt siguri de alegerile lor.

Majoritatea celor chestiona]i cred c` este acceptabil s` m`re[ti viteza b`rcii, dar ar ezita s`-i dea bolnavului medicamentul; \n privin]a bebelu[ului, mul]i r`spund \n prim` instan]` c` g`sesc acest lucru de neconceput, dar revin deseori asupra deciziei, afirm=nd c`, \n acea situa]ie, e totu[i acceptabil. Cum de exist` aceste patternuri? Cum pot ni[te oameni at=t de diferi]i s` fac` alegeri similare? Exist` oare un cod moral comun, incon[tient,

Iunie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

21

Certificatul de na[tere a moralit`]ii

ad=nc \nr`d`cinat \n natura uman`? Este moralitatea natural`, biologic`, intrinsec` fiin]ei umane?

Hauser, profesor de biologie uman` evolu]ionist`, publicase \nc` din 2006 cartea „Moral Minds” (Min]i morale: cum a structurat natura sim]ul universal al binelui [i r`ului), \n care sus]inea teza potrivit c`reia creierul ar de]ine un mecanism setat genetic pentru a dob=ndi legi morale – o „gramatic` moral` universal`” 22

SEMNELE TIMPULUI

asem`n`toare aptitudinilor de dezvoltare a limbajelor [i a mecanismelor ce \nso]esc aceast` capacitate. Respectiva gramatic`, de asemenea, ar fi programat`, conform autorului, s` declan[eze judec`]i rapide, intuitive [i universal acceptate cu privire la ce sunt binele [i r`ul.

FALS TRATAT DE MORALITATE Hauser nu este nici pe departe primul care problematizeaz`

Iunie, 2009

tensiunile generate de ideile antagonice cu privire la provenien]a [i natura moralit`]ii.

Na[terea dezbaterii legate de originea moralei dateaz` din Antichitate, dar a cunoscut o dezvoltare mai accentuat` \n secolul al XVIII-lea, c=nd filosoful Immanuel Kant (17241804) a afirmat c` moralitatea trebuie fundamentat` pe ra]iune, \n vreme ce filosoful sco]ian David Hume (1711-1776) sus]inea c` judec`]ile morale se nasc din emo]ii. Controversele erau prezente, a[adar, chiar \nainte de afirmarea impetuoas` a evolu]ionismului.

Ceea ce difer` ast`zi, totu[i, fa]` de perioadele anterioare, este c` putem vorbi despre na[terea unei [tiin]e \n toat` regula, al c`rei obiectiv este acela de a descoperi at=t maniera \n care oamenii din diferite culturi evalueaz` astfel de dileme, c=t [i mecanismele ce determin` ra]iunea s` adopte deciziile \n cauz`.

Marc Hauser nu este singurul cercet`tor preocupat de c`utarea unui r`spuns cu privire la originea moralit`]ii. Edward O. Wilson, biologul care a scris volumul „Sociobiologie” \n anul 1975, considera cu t`rie c` „a venit vremea ca morala s` fie luat` din m=inile filosofilor [i biologizat`.” Din ’75 [i p=n` ast`zi, cei care l-au urmat \n demersul s`u consider` c` au f`cut progrese remarcabile.

A[a s` fie oare?

Biologizarea a condus lumea [tiin]ific` la efectuarea unor studii legate de comportamentul animalier, dovedindu-se, ce-i drept, c` unele dintre animale au un grad

surprinz`tor de ridicat al sensibilit`]ii fa]` de situa]iile dificile pe care le \nt=mpin` alte surate ale lor. Un caz remarcabil este cel al unor cimpanzei, animale lipsite de abilitatea de a \nota, care s-au \necat \n [an]urile de la zoo, \ncerc=nd s` scape al]i cimpanzei de la \nec.

Acest tip de comportament a fost calificat de biologi ca precursor al moralit`]ii umane.

Acesta a fost pentru ei chiar un argument \n plus pentru convingerea lor c` moralitatea ar trebui s` devin` apanajul exclusiv al biologilor, [i nu al teologilor sau al filosofilor.

PROFESORUL TR~SNIT Directorul Living Links Center de la Yerkes National Primate Research Center (Universitatea Emory, Atlanta), eminentul Frans de Waal, [i-a propus s` fac` lumin` \n acest domeniu. |n cartea sa „Primatele [i filosofii” (sic!), acest primatolog – care studiaz` maimu]e, dar trage concluzii despre oameni – [i-a ap`rat teoriile \n fa]a criticilor venite din partea filosofilor, sus]in=nd c` „r`d`cinile moralit`]ii pot fi

observate \n comportamentul social al maimu]elor.” El distinge la baza sociabilit`]ii patru tipuri de comportament social.

Acestea sunt: empatia, abilitatea de a deprinde [i respecta reguli sociale, reciprocitatea [i \mp`carea. Din aceast` \mp`trit` baz` a sociabilit`]ii primatelor (mai cu seam` a cimpanzeilor) a luat na[tere moralitatea uman`. Aceasta ar fi structurat` pe dou` niveluri de „sofisticare”. Primul nivel const` \n ata[area unor elemente motivatoare (recompense, pedepse sau construirea reputa]iei) la codul de

Francis Crick

Iunie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

23

Certificatul de na[tere a moralit`]ii legi morale al societ`]ii. Cu privire la cel de-al doilea nivel de „sofisticare”, de Waal a fost nevoit s` admit` c`, \n cazul moralit`]ii umane, \nt=lnim judecata [i ra]iunea, pentru care nu avem coresponden]` \n lumea animal`.

CURSA C~TRE RELAXAREA STANDARDELOR Str`daniile de a demonstra c` moralitatea este de ordin natural abund` \n ultima perioad`. |n acest demers se \nscriu [i cercet`rile f`cute de Jorge Moll [i Jordan Grafman de la National Institutes of Health din Bethesda, Maryland. V=rful de lance al concluziilor lor este acela c` moralitatea are r`d`cini biologice. Totu[i, reducerea (i)moralitat`]ii la simple procese chimice pre-configurate genetic conduce, implicit, la sc`derea rolului responsabilit`]ii personale. Dar, mai

„MORALITATEA NU ESTE PROPRIU-ZIS DOCTRINA PRIN CARE NE PUTEM FACE FERICI}I, CI PRIN CARE NE PUTEM FACE VREDNICI DE FERICIRE.” IMMANUEL KANT important dec=t at=t, putem oare interpreta moralitatea ca pe un simplu instrument \n a[a-zisul lan] al evolu]iei, care a jalonat supravie]uirea speciilor? Numai la at=t s` se reduc` moralitatea?

Francis Crick, bio-neurofizicianul britanic laureat al premiului Nobel pentru 24

SEMNELE TIMPULUI

neurofiziologie / medicin` \n 1962 pentru descoperirea structurii ADN-ului, [i-a petrecut ultimii dou`zeci de ani ai activit`]ii sale \ncerc=nd s` lege moralitatea de ADN. Crick s-a str`duit s`-L \nl`ture pe Dumnezeu din discu]iile privind moralitatea, consider=nd c` totul poate fi redus la chimia

Iunie, 2009

creierului. O opinie nuan]at` a formulat Jesse Prinz, filosof la Universitatea din Carolina de Nord, care crede c` moralitatea s-a dezvoltat dup` \ncheierea evolu]iei umane, iar sentimentele morale sunt modelate de cultur`, f`r` ca genetica s` joace vreun rol.

Una dintre concluziile care se desprind \n urma acestor studii ar fi aceea c` moralitatea nu este determinat` numai de judec`]ile pe care oamenii le fac, ci [i de mecanismele \n virtutea c`rora sunt posibile aceste judec`]i.

S~ RIDIC~M TOTU{I OCHII! C`ut=nd fundamentele moralit`]ii acolo unde nu pot fi g`site, [i anume printre experimente de laborator efectuate pe animale, se alimenteaz` confuzia din mintea unor oameni. Nu poate fi negat un anume sim] al drept`]ii prezent \n lumea necuv=nt`toarelor, dar a muta discu]ia despre moralitate \n segmentul revendicat de biologi pare extrem de riscant.

DIN LABORATOR |N UNIVERSITATE Ideile s-au r`sp=ndit \n mediile universitare ca focul \n miri[te. De pild`, profesorul Allen MacNeill de la Universitatea Cornell a sus]inut, \n vara anului 2008, un curs de [ase s`pt`m=ni \n cadrul c`ruia a luat \n dezbatere dou` ipoteze: 1. etica poate fi derivat` direct din evolu]ia biologic` uman` sau 2. etica poate fi derivat` numai din principii filosofice, care

nu provin direct din biologia evolu]ionist`. Dumnezeu este exclus cu totul din calcul! Dup` cum putem lesne remarca, punctul maxim al \n]elegerii profesorului este, \n cele din urm`, evolu]ionismul, dincolo de care nu poate trece.

De altfel, \n descrierea cursului, MacNeill preia concep]iile „t`tucului” s`u, Darwin, dat=nd din 1871, [i anume c` primele baze ale sim]ului moralit`]ii rezid` \n instinctele sociale, acestea fiind dob=ndite prin selec]ie natural`.

Din perspectiv` teologic`, etica rezid` din Dumnezeu, cu toate c` a cunoscut un punct de contorsiune \n gr`dina Edenului, prin imixtiunea [arpelui, care s-a prezentat drept garant [i reazem al celor care caut` „deschiderea ochilor”. Departe de a conchide c` cei credincio[i de]in monopolul moralit`]ii, ra]iunea [i eviden]ele biblice ne conduc la concluzia c` moralitatea este inaugurat`, inseminat` [i garantat` de unicul ei propulsor [i promotor, Creatorul omului, Dumnezeu, singurul care creeaz` [i seteaz` standardele. Important este s` ne stabilim priorit`]ile: vom adopta un tip de moralitate teoretizat de biologi sau mai degrab` unul de natur` divin`? Un sistem moral construit \n afara lui Dumnezeu este ridicat pe nisip [i va falimenta mai devreme sau mai t=rziu. Moralitatea transcende, a[adar, predetermin`rile naturale ale speciei [i \l ridic` pe om c`tre Dumnezeu. ST

Iunie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

25

Social

Câ[tig` zilnic 500 de franci elve]ieni pe str`zile din Berna. Mila trec`torilor le asigur` 50 de lei pe zi la intersec]iile din Bucure[ti. |n Madrid, fac [i 1.500 de euro pe lun`. Minorii români trimi[i la cer[it dezvolt` o afacere profitabil` pentru trafican]ii de carne vie.

Industria ANCA PORUMB

B

ogdan are zece ani [i c=nt` la acordeon pe bulevardul Unter den Linden din Berlin, ca s`-[i c=[tige banii de m=ncare.

La doar opt ani, Andreea bate str`zile Berlinului cer[ind pentru ea [i p`rin]ii ei, care „stau 26

SEMNELE TIMPULUI

toat` ziua la hotel”. |n 2006, c=nd avea 12 ani, {tefan a fost r`pit din Craiova [i transportat direct la Milano, unde a fost pus s` fure [i s` cer[easc`. Ei sunt c=]iva din cei 50.000 de cer[etori minori proveni]i din Europa de Est, care \ntind

Iunie, 2009

m=na pe str`zile Occidentului, potrivit |naltului Comisariat pentru Refugia]i al Na]iunilor Unite. Num`rul lor exact este greu de precizat, pentru c` se deplaseaz` dintr-o ]ar` \n alta, transporta]i, cel mai adesea, de re]ele clandestine de trafic

de copii. Principalele destina]ii ale victimelor traficului de carne vie sunt Milano, Paris, Nisa, Rimini [i Vene]ia, potrivit cotidianului italian CronaqueQui. Copiii sunt v=ndu]i de propriile familii, transporta]i adesea \n camioane [i p`zi]i de tor]io-

nari ca s` nu evadeze. Tot ceea ce fur` sau primesc din cer[it trebuie s` predea, ei p`str=nd doar m`run]i[ul – deseori nu mai mult de 10 cen]i. Cotidianul dezv`luie c` un singur copil poate c=[tiga \ntr-o zi circa 800 de euro, care sunt trimi[i

prin curierat trafican]ilor \n Rom=nia.

Poli]i[tii britanici estimeaz`, la r=ndul lor, c` bandele care exploateaz` copiii \ncaseaz` anual de pe urma micilor sclavi circa 100 de milioane de lire sterline. Copii r`pi]i din Rom=nia

Iunie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

27

Industria milei sunt v=ndu]i cu p=n` la 30.000 de euro unor bande ce opereaz` \n Londra. Micu]ii sunt apoi obliga]i s` fure sau s` cer[easc`, trafican]ii ob]in=nd astfel de pe urma fiec`rui minor p=n` la 150.000 de euro pe an. Pe str`zile londoneze a crescut [i num`rul femeilor care cer[esc cu bebelu[ii \n bra]e.

Potrivit autorit`]ilor, femeile \i drogheaz` pe micu]i pentru a fi lini[ti]i \n timp ce ele cer bani

|n timpul activit`]ii de cer[it, sunt supraveghea]i de membri ai bandelor, pentru ca seara s` fie recupera]i de persoanele din umbr` [i du[i \n tabere din apropierea grani]ei. Poli]ia estimeaz` c` un cer[etor c=[tig` zilnic p=n` la 500 de franci elve]ieni.

Alte sute de copii rom=ni de etnie rom` sunt exploata]i \n Spania de p`rin]ii sau rudele lor. Copiii tr`iesc \n case de

trec`torilor. Cer[etorii care au luat \n st`p=nire str`zile [i pie]ele aglomerate din centrul ora[ului Berna, Elve]ia, dispar seara tot at=t de repede precum apar diminea]a, consemneaz` ziarul elve]ian Basler Zeitung.

Trafican]ii \i debarc` pe copii [i pe oamenii cu handicap, de pild`, \n zona de agrement Schuetzenmatte, de unde ei se r`sp=ndesc mai apoi \n ora[.

carton, \n condi]ii subumane, iar p`rin]ii nu-i las` s` mearg` la [coal`, singura lor educa]ie fiind cea necesar` pentru a fura. |n intersec]iile din Milano \[i fac veacul peste 3.000 de cer[etori rom=ni, ademeni]i cu promisiuni false de locuri de munc` de membrii diverselor bande din ora[. Copii mutila]i, b`tr=ni – to]i stau \n intersec]ii,

28

SEMNELE TIMPULUI

Iunie, 2009

Fifth Avenue, raiul cer[etorilor romi Nici Statele Unite nu au sc`pat de invazia cer[etorilor români.

De la copii de 5-6 ani pân` la b`trâni de 70 sau chiar 80 de ani, conform presei americane, cer[etorii scot bani grei din mila americanilor. {i nu oriunde, ci pe Fifth Avenue, cel mai scump bulevard din lume. Artera din inima Manhattanului a ajuns un adev`rat rai pentru cer[etorii romi. Cu numai câteva cuvinte, ace[tia reu[esc s`-i fac` pe americani s` scoat` din buzunare câ]iva dolari. [i o fac cu succes, \ntrucât cer[etorii de pe Fifth Avenue strâng aproape 200 de dolari pe zi, adic` 6.000 de dolari pe lun`.

la semafoare [i produc zilnic pentru bandele care \i de]in p=n` la 100.000 de euro, potrivit cotidianului italian La Repubblica. Unul dintre [efii unei bande care coordoneaz` cer[etorii este Pomak Saban, de 69 de ani, din Constan]a.

El controleaz` peste 300 de cer[etori, pe care \i mut` \ntre Europa de Est [i Milano. La sf=r[itul zilei, fiecare cer[etor

pred` banii unuia dintre membrii bandei, pentru a primi, \n schimb, cina: un sandvici, o pung` de chipsuri sau dou` ou` fierte.

TANTI, D~-MI UN LEU… Ne-am obi[nuit cu ei. Copii, b`tr=ni, ologi [i orbi, mame cu prunci \n bra]e \[i t=nguie soarta pe str`zi, pe treptele bisericilor,

\n zonele cele mai prospere [i mai aglomerate ale ora[elor. |n spatele ochilor tri[ti de cer[etor se afl` \ns` – de cele mai multe ori – o \ntreag` industrie. Banii nu r`m=n la cei care \ntind m=na, ci \n 99% din cazuri ajung la trafican]ii de carne vie. Lunar, un adult care folose[te copii la cer[it poate s` str=ng` [i 5.000 de lei. Sunt p`rin]i care \[i \nchiriaz` copilul altor ’antreprenori’ atunci

Legi anticer[it ■ Dou` ora[e din Italia, Vene]ia [i Verona, au adoptat legi \mpotriva cer[itului. Cei care \ncalc` legea vor pierde to]i banii ob]inu]i din cer[it [i sunt pasibili de o amend` de pân` la 50 de euro \n Vene]ia [i 100 de euro \n Verona.

■ |ncepând cu iunie 2008, cer[etoria practicat` de copiii mai mici de 14 ani a fost interzis` [i \n Viena.

■ Partidele norvegiene au cerut interdic]ia total` a cer[etoriei, \ns` organiza]iile pentru drepturile

c=nd ei nu ies la cer[it, deoarece copiii c=[tig` bine. Cu c=t sunt mai mici [i mai murdari, cu at=t primesc mai mult. Numai anul trecut, mii de p`rin]i care [i-au trimis copiii la cer[it au fost sanc]iona]i. S-au dat, \n total, 10.000 de amenzi, dar niciuna nu a fost pl`tit`. P`rin]ii care \[i exploateaz` copiii sunt cerceta]i penal. Din 90 de cazuri, doar patru au ajuns \n instan]`.

omului au reu[it s` amâne adoptarea proiectului.

■ Finlandezii, exaspera]i de num`rul mare de cer[etori minori (mul]i dintre ei români), au avertizat c` autorit`]ile \i vor expulza pe p`rin]i [i vor recurge la internarea copiilor \n centre sociale.

■ |n România, de[i Codul Penal pedepse[te cer[etoria cu pân` la trei ani de \nchisoare, magistra]ii prefer` s`-i ierte pe oamenii str`zii, dându-le doar o amend`. Motivul: faptele acestora nu constituie pericol social.

Iunie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

29

Industria milei

Nordul nemilos Romii care au emigrat \n Finlanda risc` s` r`mân` f`r` copii dac` \i trimit la cer[it. Astrid Thors, ministrul finlandez pentru migrare [i afaceri europene, a ap`rat pozi]ia ]`rii sale – foarte contestat` –, spunând c` autorit`]ile trebuie s` reac]ioneze atunci când copiii sunt \n pericol: «|ncerc`m s` ac]ion`m \n interesul copilului.

Poate fi problematic, dar este [i foarte bine ca oamenii care vin aici s` [tie c` acest lucru este o regul`”.

Totu[i, grupurile pentru drepturile omului spun c` aceast` decizie, aplicat` de la sfâr[itul lui 2007, este una dintre cele mai dure m`suri adoptate de un

stat european \mpotriva romilor [i constituie o form` de [antaj, care divizeaz` familiile \n loc s` le protejeze.

Finlanda nu este singura care introduce m`suri considerate discriminatorii fa]` de romi.

Plângerile privitoare la agresivitatea cer[etorilor din Oslo i-au f`cut pe politicienii norvegieni s` discute anul trecut despre interzicerea cer[etoriei.

De asemenea, \n urm` cu cinci ani, Danemarca a \ncercat s`-i duc` pe micu]ii romi \n clase speciale [i s` \ntrerup` ajutorul de [omaj al p`rin]ilor, dac` ace[tia nu-[i trimiteau odreslele la [coal`, dar ambele practici au fost calificate drept ilegale.

Cer[etor român \n Helsinki

30

SEMNELE TIMPULUI

Iunie, 2009

Pove[tile lor nu sunt pove[ti de adormit copiii. Astfel, doi b`ie]i – unul \n v=rst` de 10 ani, iar cel`lalt de 11 ani, care au plecat de acas`, au c`zut victime unei re]ele de cer[etorie.

Prin amenin]`ri [i violen]e fizice, au fost obliga]i s` cer[easc` sau s` [tearg` farurile [i parbrizele ma[inilor \ntr-o intersec]ie din sectorul 2 al Capitalei. Minorii au fost exploata]i timp de mai multe s`pt`m=ni, fiind transporta]i la intersec]ia respectiv` zilnic, \n jurul orei 7.00 diminea]a, [i obliga]i s` cer[easc` p=n` la ora 21.00.

Reu[eau s` ob]in` astfel \n jur de 100-200 de lei de persoan`/ zi, bani care ajungeau la trafican]i. Erau supraveghea]i \n permanen]` de c`tre un membru al grup`rii, at=t la locul caz`rii, \n toate deplas`rile, c=t [i la intersec]iile unde cer[eau.

Nu li se d`dea m=ncare, pentru a p`rea slabi [i subnutri]i [i erau \mbr`ca]i cu haine vechi, pentru a provoca mila trec`torilor sau a conduc`torilor auto. |ntr-o ocazie, unul dintre minori a fost dezbr`cat, udat cu ap` [i b`tut cu cureaua pentru c` \ndr`znise s` m`n=nce mai mult dec=t por]ia zilnic`.

Tot \n capital`, o mam` de 16 ani cu un bebelu[ de dou` luni [i una de 21 de ani cu trei copii sub v=rsta de 4 ani au fost prinse cer[ind pe liniile de metrou din sectorul 6. Femeia cu trei copii a recunoscut c` practic` « meseria » de c=nd avea 5 ani [i nu are de g=nd s` se opreasc` doar pentru c` risc` s`-[i piard` copiii. Femeia nu avea niciun fel de instinct matern; copilul cel mai mic, de numai

dou` luni, \[i b`l`ng`nea capul, nu avea scutece [i nu era hidratat corespunz`tor. Atitudinea acestei femei este similar` cu a multora care aleg s` cer[easc`.

Pentru ele, copiii sunt obiectul muncii [i spun c`, dac` \i pierd, fac al]ii. |n Turda, 11 fra]i [i surori sunt trimi[i zilnic de c`tre mama lor la cer[it sau furat.

Sunt preg`ti]i chiar \n familie s` devin` ma[ini de f`cut bani.

N-au fost

Num`rul minorilor exploata]i prin munc` se ridic` la 70.000, conform datelor organiza]iei Salva]i copiii. Dintre ace[tia, 5.000 se afl` \n Capital` [i \n marile ora[e. 44% din minori cer[esc \n condi]ii dificile [i sufer` de boli de piele, TBC [i hepatit`. Peste 60% din ei au abandonat [coala, iar o treime sunt analfabe]i.

mari fur`. Indiferent de v=rst`, ei trebuie s` se \ntoarc` acas` cu minimum 30 de lei. Altfel, nu sunt primi]i \n baraca de pe malul Arie[ului. Au loc [i \ntreceri \ntre tinerii ho]i, recordul fiind de]inut de fratele de 12 ani, care a reu[it s` fure dintr-o locuin]` 3.000 de euro [i 1.500 de lei.

UN CER{ETOR, UN LEU {I UN FILANTROP

deloc la [coal`, pentru c` treaba lor este s` cer[easc` sau s` fure, iar dac` nu-[i fac norma sunt aspru pedepsi]i. Sunt trezi]i cu noaptea-n cap pentru ca la primele ore ale dimine]ii s` fie la munc`. Sarcinile sunt \mp`r]ite: cei mici merg la cer[it, cei

|n Bucure[ti, 70% din cet`]eni dau bani cer[etorilor. Privirea umil`, vocea stins`, povestea \nduio[`toare ne fac s` ducem m=na la portofel. De altfel, cum s` nu-i dai bani unui copil de cinci ani murdar [i descul], care te trage insistent de m=nec`? A da bani cer[etorilor ne confirm` c` suntem oameni buni, milo[i, empatici cu suferin]a altora. Sau poate le d`m bani ca s` nu fie nevoie s` suport`m mirosul degajat de cer[etorul ce nu-[i mai dezlipe[te privirea de la po[eta noastr`. Sau le arunc`m ceva m`run]i[ ca s` nu se ia de noi.

C` e vorba de mil`, de fric` sau

de sil`, oferind bani cer[etorilor nu facem altceva dec=t s` \ntre]inem un fenomen, o tar` social`, limit=ndu-le astfel posibilit`]ile de a avea o via]` normal`. |n plus, micul cer[etor cre[te cu o idee fals` despre cum se c=[tig` banii. Obi[nui]i s` tr`iasc` \n acest fel, le va fi foarte greu s` se adapteze la un trai normal. Munca [i traiul \ntr-un loc stabil sunt, de altfel, nefire[ti pentru un cer[etor.

Iunie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

31

Industria milei Un leu oferit unui copil de pe strad` \nseamn` o zi \n minus de [coal` [i o zi \n plus de expunere la riscuri. Copiii vor fi \n continuare trimi[i la cer[it, din cauz` c` p`rin]ii lor nu mai sunt motiva]i s` caute alte solu]ii pentru supravie]uire. C=t despre bani, ace[tia ajung fie la trafican]i, fie sunt da]i pe rachiul p`rin]ilor sau pe droguri.

Cer[etorii vor putea renun]a la aceast` via]` numai c=nd vor vedea c` nu mai reu[esc s` conving` [i nu mai primesc bani.

P=n` la urm`, noi trebuie s` ne autoeduc`m s` credem \ntr-un bine pe termen lung.

Cer[itul r`m=ne un business profitabil, chiar \n perioada de criz`. {i asta o confirm` miile de cer[etori din intersec]iile Bucure[tiului, Parisului, Vene]iei, Bernei… Nu e vina lor. E vina societ`]ii care le d` un leu, un euro sau un franc. Dar dac` lear da o p=ine sau un ad`post, sau un loc de munc` ? |n Indonezia exist` o lege care amendeaz` pe cei care dau bani cer[etorilor. Poate c` numai \n urma unei m`suri similare s-ar auzi tot mai rar pe la noi hitul micului cer[etor: „D`-mi [i mie, nene, o mie, la to]i bine s` le fie!”

BIBLIA {I CER{ETORII |n ciuda aparen]elor, cer[etoria este, totu[i, un fenomen complex. Nu se reduce nici la banul pus \n palma \ntins` [i nici la re]inerea de a-l oferi, \n baza justific`rii c` ar \ntre]ine traficul de carne vie. Cer[etoria e o realitate pe care nu o putem ignora, l`s=nd-o – dup` 32

SEMNELE TIMPULUI

Pe treptele de la Sacré Coeur, Paris

cum ne-am obi[nuit – \n seama guvernului, a asisten]ilor sociali sau a poli]i[tilor.

Fie c` e vorba de un b`tr=n coco[at, de o mam` cu pruncul \n bra]e sau de un b`ie]andru care c=nt` la acordeon, cer[etorii sunt, \n definitiv, semenii no[tri. Iar atunci c=nd \n spatele m=inii \ntinse se ascund s`r`cia sau boala, nu po]i r`m=ne indiferent.

De altfel, Dumnezeu ne cere \n mod explicit s` nu fim nep`s`tori: „Dac` va fi la tine vreun s`rac dintre fra]ii t`i,

Iunie, 2009

\n vreuna dintre cet`]ile tale, \n ]ara pe care ]i-o d` Domnul Dumnezeul t`u, s` nu-]i \mpietre[ti inima [i s` nu-]i \nchizi m=na \naintea fratelui t`u celui lipsit. Ci s`-i dai [i s` nu dai cu p`rere de r`u \n inim`; c`ci pentru aceasta te va binecuv=nta Domnul Dumnezeul t`u, \n toate lucr`rile de care te vei apuca”. (Deuteronom 15:7,10) {i totu[i, \n contextul societ`]ii actuale, buna inten]ie se love[te de confuzia datorat` unor dileme etice precum

Cer[etor \n Vene]ia

„S`-i dau bani sau p=ine? S`-i ofer un ad`post f`r` ca el s` se simt` \n vreun fel \ndatorat?

S`-i pun p=ine pe mas` sau s`-l \nv`] s`-[i c=[tige p=inea?

E s`rac lipit p`m=ntului sau e s`rac contraf`cut? E orb sau joac` teatru?”

Cu toate acestea, solu]ia oferit` de Biblie este simpl` [i se poate contrage \n dou` cuvinte: ajutorul activ. Practic, este vorba de faptul c` Dumnezeu \ncurajeaz` ajutorarea celor s`raci, dar sugereaz` solu]iile care necesit` un efort

[i din partea celui \n nevoie.

Aceast` filosofie a „ajutorului activ” este foarte bine surprins` \n sfatul oferit israeli]ilor \n Leviticul 23:22: «C=nd ve]i secera sem`n`turile din ]ara voastr`, s` la[i nesecerat un col] din c=mpul t`u, [i s` nu str=ngi ce r`m=ne de pe urma secer`torilor. S` la[i s`racului [i str`inului aceste spice.

Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.” |n plus, un alt pasaj biblic sugereaz` «s` cercet`m pe orfani [i pe v`duve \n necazurile

lor» (Iacov 1:27). F`r` s` ne transform`m \n detectivi particulari, f`r` s` organiz`m un teledon na]ional, f`r` s` cerem finan]are european`, f`r` s` arunc`m vina pe guvern. |n final, e o chestiune de la om la om. Sau, chiar dac` e greu de acceptat, de la copil al Lui Dumnezeu la copil al lui Dumnezeu. Ba mai mult, de la om la Dumnezeu. |ntruc=t «cine are mil` de s`rac \mprumut` pe Domnul [i El |i va r`spl`ti binefacerea.”

(Proverbe 19:17) ST

Iunie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

33

Tehnologie

|n 26 mai 2009, deputa]ii au aprobat – cu 182 de voturi pentru, dou` \mpotriv` [i 12 ab]ineri – proiectul de lege privind introducerea deliberat` \n mediu [i pe pia]` a organismelor modificate genetic, conform Agerpres.

CRISTINA S~NDULACHE 34

SEMNELE TIMPULUI

Iunie, 2009

are c=]i dintre rom=ni au remarcat c` a fost votat` aceast` lege? {i c=]i au reflectat m`car pentru c=teva clipe la impactul ei?

Dou` aspecte [ocheaz` la aceast` [tire. |n primul r=nd, num`rul cov=r[itor de voturi

de zi cu zi a rom=nilor [i, implicit, s`n`tatea lor.

CURSA ROMÂNIEI CONTRA CURENTULUI UE

pentru, \n contrast cu opozi]ia simbolic` reprezentat` de cele dou` voturi \mpotriv`, iar, \n al doilea r=nd, acoperirea media frustrant de redus`; cu excep]ia a trei ziare (Ziua, Adev`rul [i Financiarul) care preiau comunicatul de pres` al agen]iei Agerpres [i c=teva site-uri eco

(EcoMagazin, GreenReport etc.), nu exist` alte publica]ii relevante care s` men]ioneze [tirea m`car \n treac`t. Cu toate acestea, introducerea organismelor modificate genetic (OMG) pe pia]a rom=neasc` este o [tire de importan]` na]ional`, afect=nd alimenta]ia

|n ciuda avertismentelor ecologi[tilor, ]ara noastr` a ales s` r`m=n` printre pu]inele state din Uniunea European` care mai cultiv` OMG. Dintre plantele modificate genetic utilizate \n lume (\n principal porumb, soia, bumbac, rapi]`, lucern` [i trestie de zah`r), \n UE este permis` doar cultivarea porumbului. Din 1998, c=nd a fost aprobat` \n UE cultivarea porumbului modificat genetic MON 810, numeroase state au renun]at la acesta. |n 2008, doar [apte state – Spania, Cehia, Rom=nia, Portugalia, Germania, Polonia [i Slovacia – mai cultivau porumb modificat genetic.

La \nceputul lunii aprilie a acestui an, Germania a luat [i ea decizia de a interzice cultivarea porumbului modificat genetic de la Monsanto (firma american` care de]ine 70%–100% din cotele de pia]` ale diferitelor tipuri de culturi MG); ministrul german al agriculturii, Ilse Aigner, a afirmat c` MON810 „reprezint` o amenin]are la adresa mediului \nconjur`tor”.1 Prin decizia luat`, Germania devine a [asea ]ar` din Europa care spune NU porumbului modificat genetic (fiind precedat` de Ungaria, Austria, 1. http://earthtimes.org/articles/show/264437/ eu-to-examine-germanys-geneticallymodified-corn-ban.html

Iunie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

35

Agricultura „Frankenstein” \[i sperie creatorii

Expansiunea suprafe]elor cultivate cu OMG mai mult s` devin` principalul

150 120 90 60 30 0

1,7 44,2 68 102 114,3 125

(\n milioane hectare)

1996

2000

2003

Grecia, Luxemburg [i, cu unele rezerve, de Fran]a). Este interesant de remarcat nu doar faptul c` Monsanto a dat \n judecat` statul german (proces care, dac` e c=[tigat de Monsanto, ar putea costa Germania milioane de euro), etichet=nd decizia Berlinului drept „capricioas`” [i lipsit` de baze [tiin]ifice, ci mai ales faptul c` \ns`[i Comisia European` [i-a exprimat opozi]ia, exercit=nd presiuni asupra guvernului german, \n \ncercarea de a-l convinge s` revin` asupra deciziei. Totu[i, reu[ita acestui demers al UE e destul de

36

SEMNELE TIMPULUI

2006

2007

2008

improbabil`, av=nd \n vedere c` \n luna martie a exercitat aceea[i presiune asupra Austriei [i Ungariei (care au renun]at [i ele la cultivarea OMG), dar f`r` succes.

Cert este \ns` faptul c` ]`rile UE \ncep s` dea \napoi \n privin]a deschiderii fa]` de OMG [i s` se reorienteze c`tre agricultura bio. Italia, Germania, Austria [i Fran]a cultiv` de la an la an suprafe]e tot mai mari cu plante ecologice; tot mai mul]i consumatori din ]`rile respective prefer` un regim alimentar bio. Pe de alt` parte \ns`, \n timp ce ]`rile din vest renun]` r=nd pe r=nd la culturile modificate genetic, Rom=nia, care p=n` anul acesta a cultivat porumbul MG numai \n scop experimental, tinde tot

Iunie, 2009

furnizor european de porumb modificat genetic.

PIA}A GLOBAL~ A OMG – |N CONTINU~ EXPANSIUNE |n 22 aprilie 2009, Organiza]ia ecologic` Green Report publica un articol \n care atr`gea aten]ia c` ]ara noastra ocup` locul al treilea \n Uniunea European` \n ceea ce

prive[te suprafe]ele cultivate cu porumb modificat genetic, potrivit Serviciului Interna]ional de Achizi]ionare a Aplica]iilor Agricole Biotehnologice (ISAAA). Conform unui studiu ISAAA, suprafa]a sem`nat` cu porumb modificat genetic \n Rom=nia a crescut, din 2007 \n 2008, de 20 de ori (de la 350 ha \n 2007 la 7.000 ha \n 2008).2 |n ciuda pruden]ei cresc=nde din partea c=torva state UE, pia]a organismelor modificate genetic e \n continu` expansiune la nivel 2. http://.green-report.ro/revista-presei/adevarulromania-mare-cultivatoare-de-organisme-modificate-genetic

global. Anul 2008 a fost prolific nu doar la nivelul Rom=niei, ci [i al \ntregii lumi, cu o cre[tere semnificativ` a suprafe]elor cultivate cu plante modificate genetic, acestea ajung=nd la 125 milioane de hectare. |n prezent, 25 de ]`ri cultiv` OMG. Dintre acestea, 15 sunt \n curs de dezvoltare, celelalte f`c=nd parte din categoria ]`rilor puternic industrializate, potrivit ISAAA. Soia este pe primul loc \n topul culturilor modificate genetic la nivel mondial, fiind urmat` de porumb, bumbac [i rapi]`.

SUA continu` s` ocupe pozi]ia de lider pe acest segment, cu peste 62 milioane de hectare cultivate cu soia, porumb, bumbac, rapi]` sau lucern` modificate genetic. America este urmat` de Argentina [i Brazilia. Culturile OMG se extind [i pe continentul african.

Anul trecut, Burkina Faso [i Egiptul au cultivat OMG pentru prima dat`.

PERICULOSUL PARADOX AL OMG De[i pia]a global` a OMG e \n continu` expansiune, \n paralel, multe state caut` s` renun]e la acest tip de agricultur`, \nt=mpin=nd o serie de dificult`]i. De[i, aparent, se

bucur` de o oarecare „popularitate�, organismele modificate genetic \ncep s` fie respinse deopotriv` de agricultori, consumatori [i guverne. Totu[i, pe c=t de entuziasmate fuseser` ini]ial, c=nd au acceptat acest tip de agricultur`, pe at=t de \ngrijorate devin c=nd \ncearc` s` renun]e, sim]indu-se prin[i ca \ntr-o capcan`.

Entuziasmul cu care unele state aprob` OMG provine din faptul c` marile companii produc`toare din domeniu prezint` numeroase avantaje ale OMG \n raport cu cele organice, printre care: economia de timp [i costuri \n procesul cultiv`rii, rezisten]a sau chiar toleran]a la erbicide (care ar afecta numai buruienile, nu [i culturile), rezisten]a \n fa]a insectelor ce afecteaz` plantele nemodificate genetic, reducerea cantit`]ii de pesticide, cre[terea productivit`]ii recoltelor, reducerea efortului depus de fermier, diminuarea pericolului pentru s`n`tate reprezentat de substan]ele chimice utilizate \n erbicidele obi[nuite, sc`derea impactului negativ asupra mediului (prin utilizarea unei cantit`]i mai mici de erbicide dec=t \n mod normal).

La firul ierbii \ns`, realitatea se dovede[te a fi cu totul alta.

Odat` ce ajung s` le cunoasc` \ndeaproape, fermierii [i chiar statele cultivatoare de OMG \ncep s` dea \napoi, dorind s` revin` la agricultura conven]ional`. De ce? |n primul r=nd, pentru c` produsele MG, de[i seam`n` fizic [i la gust cu cele obi[nuite,

Iunie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

37

Agricultura „Frankenstein” \[i sperie creatorii

Legalitatea OMG \n lume

nu sunt nici pe departe identice. Criticii programelor OMG au vorbit de multe ori despre frauda [tiin]ific` ce const` \n faptul c` aceast` asem`nare a fost folosit` ca pretext pentru a nu face prea multe test`ri de siguran]` alimentar`, \n a[a fel \nc=t, \n prezent, produsele MG nu sunt suficient testate ca s` prezinte garan]ii pentru consum; pe de alt` parte, testele efectuate pe cobai (insuficiente [i ele) au ar`tat posibile leg`turi \ntre consumul de OMG [i perturb`ri de func]ionare a ficatului, rinichilor, stomacului, pancreasului [i testiculelor, alergii etc. |n al doilea r=nd, pentru c` reprezint` un pericol pentru biodiversitate – odat` cultivate \n spa]ii deschise, ele se r`sp=ndesc (prin intermediul semin]elor purtate de v=nt sau de insecte) [i contamineaz` culturile organice aflate \n apropiere.

Anul 2006 a fost chiar supranumit „anul orezului modificat genetic”, dup` ce s-a observat 38

SEMNELE TIMPULUI

c` suprafe]e \ntinse cu orez cu bob lung din SUA au fost contaminate cu a[a-numitul orez LLRICE601, produs de Bayer.

Produc`torii din California au cerut s` se interzic` orice fel de cultur` de orez modificat genetic, inclusiv pe c=mpurile experimentale. Chiar [i gigan]i ai industriei de profil, cum ar fi compania spaniol` Ebro Pueva, s-au implicat \n campania „f`r` OMG”.

De asemenea, \n Asia [i \n India, asocia]iile de exportatori de orez au cerut guvernelor s` desfiin]eze c=mpurile experimentale cu orez transgenic.

Cele dou` mari consecin]e ce deriv` din

Iunie, 2009

situa]ia de mai sus sunt at=t pericolul elimin`rii biodiversit`]ii [i instal`rii monoculturii, c=t [i faptul c` fermierii se trezesc cu datorii la produc`torul de OMG, \ntruc=t sunt acuza]i c` ar cultiva plantele asupra c`rora acesta are patent! |n SUA [i Canada, mii de fermieri au pl`tit amenzi uria[e companiei biotehnologice Monsanto atunci c=nd culturile le-au fost contaminate f`r` voia lor. |n acest context, este deja binecunoscut exemplul fermierului canadian Percy Schmeiser – \n acest caz, fericit –, care a a fost implicat \ntr-un proces intentat de compania Monsanto. Procesul, care a durat opt ani (2000-2008), a fost generat de o situa]ie inedit` pentru acea perioad`. Fermierul

a fost acuzat c` ar fi cultivat \n mod ilegal rapi]` modificat` genetic, \ntruc=t c=]iva reprezentan]i ai companiei Monsanto descoperiser` la un control rapi]` MG \n recoltele lui, f`r` s` fi avut o dovad` a cump`r`rii semin]elor de la companie. Percy [i-a sus]inut nevinov`]ia, afirm=nd c` nu cultivase niciodat` altceva dec=t rapi]` conven]ional`; \n scurt timp, faptele au dovedit c` recolta sa fusese contaminat` f`r` voia sa de la cultura de rapi]` MG a vecinului s`u. Percy nu-[i dorise niciodat` s` cultive rapi]` modificat` genetic, \ns` s-a trezit dat \n judecat`, \ntruc=t Monsanto avea patent asupra acelei culturi [i sus]inea c` nu conteaz` modul \n care fermierul ajunsese s` cultive rapi]a MG, at=ta vreme c=t beneficia de ea. Dup` numeroase procese, terminate fie indecis, fie \n favoarea Monsanto, \n 19 martie 2008, Schmeiser a fost declarat c=[tig`tor, fapt ce l-a absolvit de plata sumelor uria[e pe care fusese condamnat s` le pl`teasc` \n faze anterioare ale procesului; compania a fost nevoit` s` suporte toate costurile de eliminare a rapi]ei modificate genetic ce contaminase cu at=]ia ani \n urm` c=mpurile fermierului. „|ntr-un fel indirect, Monsanto [i-a recunoscut responsabilitatea pentru contaminarea nedorit` a unei culturi conven]ionale cu produsele sale alterate genetic”, a afirmat Schmeiser, cu privire la \n]elegerea \ncheiat`.3 3. http://www.ng.ro/omg/main.shtml?AA_SL_S_ Session=f02a368a23d.e6ba0&x=33146

|n alt` ordine de idei, cei care aleg s` cultive \n mod deliberat OMG se fac din start dependen]i de firma ce de]ine patentul asupra lor (Monsanto, Pioneer, Syngenta, Bayer etc.), \ntruc=t semin]ele OMG nu pot fi folosite de la o cultur` la alta, ci trebuie cump`rate anual de la firma produc`toare, \mpreun` cu ierbicidul la care sunt rezistente (care distruge orice plant`, mai pu]in respectivul OMG). |n plus, \ntr-un timp relativ scurt, buruienile cap`t` rezisten]` chiar [i la ierbicidul

fermieri se v`d obliga]i s` cultive pe terenul lor restr=ns o singur` recolt`, \n loc de mai multe, cum le-ar fi necesar. Mai mult chiar, puterea ierbicidelor se dovede[te \n scurt timp [i un mediu toxic, produc=nd fermierilor intoxic`ri, alergii [i probleme dermatologice.

Nu \n ultimul r=nd, \n loc s` salveze lumea de foamete (cum promite), acest tip de agricultur` spore[te problemele economice [i sociale ([i a[a uria[e) din ]`rile s`race sau \n curs de dezvoltare (India, Argentina, Mexic etc.).

special, motiv pentru care cantitatea utilizat` trebuie crescut` progresiv, ajung=nd s`-[i contrazic` promisiunile ini]iale, de costuri [i impact asupra mediului reduse prin sc`derea cantit`]ii de ierbicide utilizate \n raport cu agricultura organic`. Mai mult dec=t at=t, puterea ierbicidelor, care face ca nicio plant` \n afar` de cea pentru care au fost create s` nu poat` rezista, e o sabie cu dou` t`i[uri, \ntruc=t micii

Fermeca]i de costurile a[azis reduse [i de promisiunea productivit`]ii mari a semin]elor modificate genetic, fermierii renun]` la agricultura tradi]ional`, d=ndu-[i seama prea t=rziu de capcana \n care au intrat (solurile s`r`cesc [i – dup` zece ani – devin inutilizabile \n agricultur`, buruienile devin tot mai rezistente, cer=nd o cantitate tot mai mare de ierbicid, se \nt=mpl` uneori ca plantele – din cauza unor

Iunie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

39

Agricultura „Frankenstein” \[i sperie creatorii

Noile „7 p`cate capitale” Anul trecut, Vaticanul a lansat o nou` list` de p`cate, care se adaug` celor [apte p`cate capitale evocate de Dante \n „Divina Comedie” (lenea, mândria, l`comia, defrânarea, avari]ia, mânia [i invidia). Cele [apte noi p`cate sunt: poluarea mediului \nconjur`tor, injusti]ia social`, s`r`cirea cu bun` [tiin]` a oamenilor, l`comia corporatist` a b`ncilor, vânzarea [i consumul drogurilor, modific`rile genetice [i experimentele pe oameni.

gre[eli de laborator – s` nu rodeasc`, firmele de]in`toare de patent \i dau \n judecat` pe cultivatori \n cazul \n care p`streaz` semin]e pentru o plantare ulterioar` etc.).

Un caz notoriu \n aceast` privin]` \l reprezint` „epidemia de suiciduri” din India, unde mii de fermieri s-au sinucis \n ultimii ani din pricina e[ecului \nregistrat de culturile bumbacului modificat genetic, numit „BT cotton” (de la bacteria Bacillus thuringiensis, a c`rei gen` a fost injectat` \n semin]ele de bumbac pentru a le conferi rezisten]` la d`un`tori comuni din India), al aceleia[i companii Monsanto. Monsanto a v=ndut semin]e de bumbac modificat genetic fermierilor 40

SEMNELE TIMPULUI

indieni, promi]=nd c` vor avea produc]ii mai mari. Totu[i, bumbacul MG s-a dovedit vulnerabil la d`un`tori; \n plus, fermierilor le-a fost ascuns cu bun` [tiin]` (nefiind avertiza]i dec=t prin instruc]iuni scrise pe spatele produsului, doar \n limba englez`) c` recoltele trebuiau irigate continuu, \n contextul \n care se [tia c` agricultura indian` din acea zon` se baza numai pe precipita]iile naturale.4 Rezultatul previzibil a fost c` produc]iile au reprezentat un e[ec, iar fermierii care \[i puseser` mari speran]e [i f`cuser` \mprumuturi cu dob=nzi de p=n` la 46% pentru 4. http://chelseagreen.com/content/video-farmers-commit-suicide-in-vidarbha-by-drinkingmonsanto-pesticides/

Iunie, 2009

a cultiva bumbacul Monsanto s-au sinucis – majoritatea prin ingerarea ierbicidelor de la Monsanto!

„EPIDEMIE DE ISTERIE” MARCA OMG SUA ocup` pozi]ia de lider mondial \n privin]a organismelor modificate genetic, cu peste 62 de milioane de hectare cultivate cu soia, porumb, bumbac, rapi]` [i lucern` modificate genetic din cele 125 de milioane de hectare cultivate la nivel global. Cu toate acestea, voin]a parlamentarilor americani, care au creat un cadru legislativ at=t de permisiv fa]` de OMG, nu coincide cu voin]a americanilor de r=nd, care au ajuns s` dezvolte adev`rate fobii pentru aceast` tem`, alimentate cu teorii ale conspira]iei, disputate obsesiv \ntre ei pe internet [i, \n felul acesta, diseminate \n restul lumii.

Una dintre ele poart` numele de „Codex Alimentarius”, dup` numele comisiei de comer] finan]ate de Organiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii (apar]in=nd ONU) [i de Food and Agriculture Organization (din SUA), care se ocup` de crearea [i monitorizarea implement`rii unor standarde alimentare interna]ionale, viz=nd protec]ia s`n`t`]ii consumatorilor [i asigurarea practicilor corecte \n comer]ul alimentar. |n materialele care circul` pe internet \nc` de anul trecut, se vorbe[te \n mod alarmant despre „programul de depopulare a planetei prin \nfometare [i malnutri]ie”, f`c=ndu-se

referire la noua form` a codului, ce ar urma s` fie adoptat` p=n` la 31 decembrie 2009.

Diversele materiale sun`, \n esen]`, \n felul urm`tor: „Adev`rata menire a acestui Cod este pur [i simplu s` scoat` \n afara legii produsele naturale, promov=nd organismele modificate genetic, [i s` scoat` de pe pia]` sau s` fac` inaccesibil` procurarea vitaminelor, cu exceptia celor produse sub stricta lor supraveghere.”5 |n plus, se vorbe[te despre faptul c` regulile Codului ar permite ca produsele ce con]in OMG s` nu mai fie etichetate corespunz`tor – adic` s` nu se mai specifice c` sunt modificate genetic.

O fobie chiar mai recent`, care a primit numele de „isterie pe internet”6, este cea legat` de proiectul de lege din SUA viz=nd siguran]a consumatorului – H.R. 875 –, ce poart` numele de „Food Safety Modernization Act of 2009”. Conform numeroaselor site-uri care \l prezint` \ntr-o lumin` conspira]ionist`, proiectul de lege ar avea \n vedere o restructurare a agriculturii americane, av=nd drept direc]ie principal` incriminarea agriculturii de 5. http://www.urbaniulian.ro/2008/09/25/codexalimentarius-programul-pentru-depopulareaplanetei-prin-infometare-si-malnutritie/ 6. h t t p : / / d i g g . c o m / p o l i t i c s / H i n c h e y _ D _ NY_Stopping_the_Internet_Hysteria_ Over_H_R_875?FC=PRCS2

tip organic (natural, bio). Cu alte cuvinte, conform avertismentelor diseminate pe extrem de numeroase site-uri [i bloguri \ncep=nd cu luna martie a acestui an, dup` adoptarea legii, nimeni (nici m`car micii fermieri, care produc pentru consumul casnic) nu ar mai avea voie s` practice agricultura organic`, fiind impus` cea de tip MG. Despre ini]iatoarea proiectului de lege, Rosa de Lauro, se spune c` ar avea leg`turi str=nse cu Monsanto, so]ul ei fiind unul dintre angaja]ii marii companii. Respectarea legii ar fi supervizat` de o comisie special`, ce ar avea puterea de a amenda cu sume exorbitante pe orice fermier care ar mai cultiva alimente organice.

Pentru c` isteria ajunsese la cote alarmante, guvernul american a luat decizia de a publica materiale oficiale, menite s` dezmint` informa]iile [i s` lini[teasc` opinia public`.

Conform informa]iilor de pe siteul guvernului, textul de lege7 nu specific` absolut nimic legat de incriminarea agriculturii organice.

Singura 7. http://delauro.house.gov/files/HR875_Full_ Text.pdf

ra]iune pentru care acest proiect de lege a fost conceput a fost dorin]a de a evita o situa]ie similar` recentei contamin`ri cu salmonela din SUA (septembrie 2008 – ianuarie 2009), provocat` de la un produs alimentar (unt de arahide) insuficient monitorizat; aceast` intoxica]ie alimentar` a condus la \mboln`virea a peste 500 de persoane [i moartea a opt persoane din SUA [i Canada8. |n esen]`, conform informa]iilor guvernamentale, textul de lege nu are \n vedere, \n niciun caz, interzicerea agriculturii organice [i impunerea celei modificate genetic; \n plus, so]ul Rosei DeLauro nu a lucrat niciodat` pentru Monsanto, companie care nu are nicio leg`tur` cu acest proiect. 9

CREATORUL – TULBURAT DE PROPRIA CREA}IE Cert este un singur lucru: oamenii au \nceput s` se team` de propria crea]ie – agricultura modificat` genetic. Ceea ce \n anii ’90 reprezenta un motiv de m=ndrie pentru ]`rile pasionate de progres tehnic \ncepe s` devin` spaima lor. R=nd pe r=nd, statele din Europa de Vest renun]` la aceast` tehnologie care le promisese s` \mbun`t`]easc` varianta natural` a plantelor, dar a sf=r[it prin a le afecta solurile, s`n`tatea [i lini[tea. |mpotriva marii companii-caracati]`, 8. http://www.gandul.info/flux/sute-de-persoane-intoxicate-cu-salmonela-in-sua-si-canada. html?3996;3821490 9. http://delauro.house.gov/files/HR875_Myths_ Facts1.pdf

Iunie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

41

Agricultura „Frankenstein” \[i sperie creatorii

Monsanto, se ridic` tot mai multe critici – guvernele europene renun]` la agricultura MG (de[i \nt=mpin` o puternic` opozi]ie din partea Comisiei Europene), fermierii indieni protesteaz` vehement \mpotriva acestei tehnologii care le-a adus s`r`cie [i chiar moartea, statele africane refuz` p=n` [i ajutoarele umanitare const=nd \n alimente MG, iar americanii se simt tot mai teroriza]i la g=ndul c` agricultura organic` ar putea fi peste noapte interzis`, fiind instaurat` \n locul ei „dictatura” OMG. |n acest context interna]ional, e dificil de \n]eles decizia Rom=niei de a se aventura pe un teren de pe care statele cu experien]`, aflate chiar \n vecin`tate, caut` s` se retrag`. |n plus, poate chiar mai dificil de \n]eles este pozi]ia 42

SEMNELE TIMPULUI

Vaticanului fa]` de acest subiect10, care, la sf=r[itul lunii mai a.c., a afirmat – [oc=nd ecologi[tii, dar [i opinia public` – c` se preg`te[te s` lanseze, \n iunie, un document oficial prin care sus]ine c` alimentele modificate genetic sunt solu]ia pentru stoparea malnutri]iei [i a foametei mondiale.

Studiul Vaticanului va sublinia c`, atunci c=nd viitorul umanit`]ii este \n joc, nu mai este loc pentru argumente ideologice promovate de iubitorii de mediu. „Geneza stabile[te clar c` omul domin` natura.

Dumnezeu a \ns`rcinat umanitatea at=t cu prezervarea naturii, c=t [i cu exploatarea ei”, a declarat arhiepiscopul Renato Martino, [eful Consiliului Pontifical pentru Justi]ie [i Pace.

10. http://www.green-report.ro/revista-presei/ gardianul-vaticanul-sustine-culturile-modificate-genetic

Iunie, 2009

Totodat`, Gabriel Paun, coordonator de proiecte la Greenpeace Rom=nia, a declarat c` „decizia Vaticanului este cu at=t mai surprinz`toare, cu c=t Biserica Catolic` a pus manipul`rile genetice pe noua list` a p`catelor capitale”.

Dincolo \ns` de pozi]ia unora sau altora – fie ei indivizi, state sau institu]ii –, \n lume are loc o fr`m=ntare pe tema alimenta]iei, \n contextul unei lupte str=nse \ntre marile companii produc`toare de OMG (plus cei afla]i \n sfera lor de influen]` [i c=[tig – fie ei parlamentari, cercet`tori sau exper]i coruptibili) [i adev`ra]ii produc`tori [i consumatori de hran` (noi ceilal]i, adic`). Din p`cate, prin votul de luna trecut`, am fost adu[i pe nisipurile mi[c`toare ale agriculturii de tip „Frankenstein”, care, p=n` acum, s-a dovedit a face mai mult r`u dec=t bine. ST

7 minciuni despre Organismele Modificate Genetic11 MINCIUNA NR. 1: Ingineria genetic` nu este nou`. Ea este doar o selec]ie artificial` accelerat`.

ADEV~RUL: Ingineria genetic` [i cultivarea conven]ional` a plantelor sunt complet diferite. Polenizarea \ncruci[at` [i selec]ia soiurilor nu implic` modificarea genetic`, adic` manipularea artificial` a genelor, ci \ncruci[area unor p`rin]i selecta]i din specii strâns \nrudite.

Dimpotriv`, Modificarea Genetic` (MG) implic` \nc`lcarea barierei de specie, cu scopul declarat de a ob]ine organisme vii cu alte propriet`]i.

MINCIUNA NR. 2: Ingineria genetic` este ceva exact, precis, [tiin]ific.

ADEV~RUL: Modul \n care func]ioneaz` ADN-ul la organismele superioare este foarte pu]in cunoscut. Genetica modern` a demonstrat c` genele \[i schimb` comportamentul ca r`spuns la influen]a altor gene, ruptura ordinii cromozomiale putând conduce la schimb`ri complet nea[teptate ale func]ion`rii celulelor.

Richard Lewontin, profesor de genetic` la Universitatea Harvard, a afirmat despre modificarea genetic`: „Avem o \n]elegere atât de s`r`c`cioas` a modului \n care se dezvolt` organismul pornind de la ADN-ul s`u, c` nu m-a[ mira s` nu avem parte de o serie de surprize urâte”.

MINCIUNA NR. 3: Hrana modificat` genetic este testat` extensiv, iar cea care se afl` deja pe rafturile supermarketurilor este absolut sigur` pentru alimenta]ie.

ADEV~RUL: Nicio testare a

alimentelor modificate genetic, cu publicarea rezultatelor, nu s-a efectuat de c`tre autorit`]i \n România. Ne baz`m aproape \n \ntregime pe a[a-zisele teste efectuate de companiile specializate \n inginerie genetic`, care au cheltuit miliarde de dolari pentru a dezvolta plantele MG [i care inten]ioneaz`, evident, s` \[i recupereze investi]ia [i s` fac` profit vânzându-ne aceste produse. Exist` serioase \ndoieli referitoare la onestitatea test`rilor [i la validitatea concluziilor trase pe baza rezultatelor. Sunt necesare \ndelungi test`ri independente \nainte de a avea certitudinea c` alimentele modificate genetic sunt sigure pentru consum.

MINCIUNA NR. 4: Alimentele modificate genetic au o valoare nutritiv` mai mare.

ADEV~RUL: Nu s-a demonstrat pân` \n prezent c` vreun aliment MG ar fi mai nutritiv decât hrana conven]ional`, nonMG. Cele mai multe plante MG sunt create doar ca s` reziste mai bine la anumite ierbicide, s` \[i produc` propriile insecticide sau s` reziste mai mult \n rafturile magazinelor.

MINCIUNA NR. 5: Dac` nu ne convine, putem pur [i simplu s` nu mânc`m hran` MG. ADEV~RUL: Legisla]ia privind etichetarea corespunz`toare a produselor con]inând plante MG este \n vigoare \nc` din 30 iunie 2006, [i tot de atunci este flagrant \nc`lcat`; etichetele nu con]in informa]iile necesare pentru a determina dac` ceea ce m`nânci con]ine sau nu OMG. Ingredientele MG se afla, cel mai adesea, \n f`in` [i uleiul

de soia (care figureaz` \n re]eta multor alimente comune, ca pâine, cârna]i etc.), \n lecitin` din soia (care apare \n compozi]ia ciocolatei, a \nghe]atei etc.), \n siropul de glucoz` din porumb MG, \n uleiul de cânep` [i \n extractele de porumb.

MINCIUNA NR. 6: Fermierii vor avea de câ[tigat prin cultivarea plantelor MG. ADEV~RUL: Semin]ele plantelor MG sunt mai scumpe decât cele ale plantelor conven]ionale, recoltele nu sunt mai productive, iar practica utiliz`rii semin]elor de la an la an e interzis`. |n plus, contamin`rile culturilor conven]ionale cu cele MG pot aduce fermierii la procese cu companiile care de]in patentele respectivelor semin]e MG. Cei mai mul]i dintre fermierii lumii a treia nu au niciun beneficiu, dac` nu cumva sunt chiar ruina]i.

MINCIUNA NR. 7: Culturile modificate genetic vor salva omenirea de foamete.

ADEVARUL: Adev`rul este c` \n prezent se produce mai mult` hran` decât oricând \n istorie, dar cu toate acestea sunt [i mai mul]i oameni care mor de foame.

A produce tot mai multe alimente nu \nseamna deloc c` s`racii vor beneficia vreodat` de ele.

Ace[tia pur [i simplu nu au bani s` le cumpere. Ingineria genetic` nu are cum s` schimbe acest fapt... Modul nedrept de distribu]ie a hranei este cel care trebuie s` se schimbe. Nu exist` niciun studiu [tiin]ific sau dovad` statistic` prin care s` se demonstreze c` recoltele culturilor modificate genetic ar fi mai mari decât cele conven]ionale sau c` produsele MG ar fi mai ieftine.

11. http://www.roaim.com/pdf/article-298.pdf

Iunie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

43

Economic

Redresarea

psihologic` Dup` mai multe luni de panic` generalizat`, tot mai multe ve[ti bune privitoare la evolu]ia economiei globale au \nceput s` inunde mass-media.

ATTILA PELI

E

conomi[tii spun c` amestecul de [tiri pozitive [i negative este un prim indiciu c` economia d` semne de redresare. Asocia]ia Na]ional` pentru Prognoz` Economic` [i de Afaceri din Statele Unite (engl. National Association for Business Economics Outlook - NABE) concluziona, cu ocazia unei conferin]e sus]inute la sf=r[itul lunii mai, c` economia d` semne de stabilizare. Chris Varvares, pre[edintele NABE, a prezentat un mesaj optimist: „Vestea bun` este c` exper]ii NABE se a[teapt` ca, \n a doua jum`tate a acestui an, cre[terea economic` s` devin` pozitiv`, ritmul pierderii locurilor de munc` s` scad` brusc spre sf=r[itul anului curent, iar cifra absolut` a [omajului s` scad` la \nceputul lui 2010”. Cei mai mul]i dintre exper]ii prezen]i la conferin]a NABE prognozau c` recesiunea economic` se va \ncheia \n al treilea trimestru al acestui an, urm=nd ca \n 2010 s` se \nregistreze o cre[tere economic` de aproximativ 2,7%.

Cifrele care cuantific` evolu]ia economiei globale din ultima lun` par s` dea dreptate speciali[tilor NABE. |n luna mai, \n SUA a avut loc o sc`dere semnificativ` a ritmului pierderilor de locuri de munc` (unul dintre principalii indicatori economici studia]i \n perioadele de criz`): doar 345.000, \n compara]ie cu 504.000 de locuri de munc` pierdute \n luna aprilie.

Analiz=nd noile informa]ii raportate la cifrele care indicau evolu]ia [omajului de-a lungul ultimelor [ase luni, c=nd valorile oscilau \n jurul a 700.000 de noi locuri de munc` pierdute \n fiecare lun`, putem spune c` „se \ntrevede o lumini]` la cap`tul tunelului”. |n plus, dolarul s-a \nt`rit spre sf=r[itul lunii mai, iar pre]urile au \nceput s` se stabilizeze.

44

SEMNELE TIMPULUI

Iunie, 2009

Iunie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

45

Redresarea psihologic` Pe de alt` parte \ns`, dac` privim situa]ia real`, derulat` pe toat` perioada crizei actuale, este semnificativ faptul c` [omajul a ajuns \n Statele Unite la 9,4% – cea mai mare cifr` \nregistrat` din iulie 1983 [i p=n` ast`zi. |n acela[i timp, economia american` se afl` \n recesiune de 18 luni – cea mai lung` perioad` de la Marea Criz` Economic` [i p=n` \n prezent. |n aceste ultime 18 luni s-au pierdut aproximativ [ase milioane de locuri de munc`, iar \n ultimele dou` luni, gigan]ii industriei auto mondiale – Crysler [i GM – au aplicat pentru faliment. |n aceea[i ordine de idei, dolarul are din ce \n ce mai pu]in` credibilitate pe pie]ele interna]ionale, doi din cei mai mari investitori \n moneda american`, China [i Rusia, lu=nd \n discu]ie adoptarea unei noi monede interna]ionale, pentru a evita riscurile din ultima perioad` legate de instabilitatea dolarului.

A[adar, avem de-a face cu dou` fe]e ale monedei. Ni se livreaz` tot mai multe [tiri care indic` debutul unui proces de redresare economic`, \ns`, pentru a avea o imagine corect` [i de ansamblu, aceste semnale trebuie judecate prin juxstapunere cu cele negative deja existente.

Dup` luni \ntregi de a[teptare chinuitoare, c=nd nu puteau \ncropi nicio veste bun` \ntr-un peisaj economic „postbelic”, optimi[tii sunt ner`bd`tori s` culeag` orice informa]ie care poate semnala terminarea crizei \nainte de termenele prognozate.

46

SEMNELE TIMPULUI

Mul]i economi[ti sunt, totu[i, de p`rere c` situ]ia este \nc` imprevizibil`, astfel \nc=t e destul de prematur s` se fac` prognoze economice pertinente. Dac` ne uit`m la at=t de multele estim`ri gre[ite din ultimele luni, ar fi mai de bun-sim] s` d`m dreptate celor precau]i, care sus]in c` economia global` mai poate trece prin vremuri grele \nainte de redresare.

Curentul optimist este \ns` dificil de ponderat, cu at=t mai

u pre[edintelui B`sescu ist – un optimist incurabil pe ul tot parcursul u crizei –, au \nceput s` see aud` [i altee voci optimiste, care p=n` maii de cur=nd erau extrem de rezervate: astfel, guvernatorul B`ncii Na]ionale a Rom=niei, Mugur Is`rescu,

mult cu c=t e foarte \ncurajat de autorit`]i. Se consider` c` ve[tile bune pot fi cheia ie[irii din criz`. |n acest fel, oamenii vor fi mai \ncrez`tori \n viitor, mai determina]i s` economiseasc` mai pu]in [i s` cheltuie mai mult, fapt care ar relansa consumul [i, bine\n]eles, creditele.

Declara]iile pozitive venite „de la centru” sunt utilizate [i \n Rom=nia \n \ncercarea de a rec=[tiga \ncrederea popula]iei. Pe l=ng` declara]iile

recomanda – cu ocazia prezent`rii raportului trimestrial privitor la infla]ie – optimism \n prezent [i pruden]` \n viitor.

Infla]ia calculat` de BNR pentru primele [ase luni ale lui 2009 este de 7,1%, cu peste un procent mai mic` dec=t \n primele [ase luni ale anului trecut.

Ve[tile bune \ncearc` s` dea un nou imbold economiei.

Totu[i, este posibil ca aceste semne pozitive s` fie generate de cauze nesustenabile pe termen lung. C`derea economic`

Iunie, 2009

a fost opri oprit` pentru mo moment de infuzii masive de bani (\n cele mai multe cazuri de bani f`r` acoperire \n economia real`). Banii injecta]i din bel[ug (\n ultimele c=teva luni am asistat, din partea statelor, la cea mai mare interven]ie monetar` din istorie) se pare c` si-au atins scopul primordial: s` dea senza]ia de ameliorare a crizei.

Practic, sectorul bancar a fost alimentat cu bani ori de c=te ori a fost nevoie, ceea ce a f`cut ca falimentele r`sun`toare s` fie evitate \n mare parte. Acest fapt a accentuat \ns` indiferen]a celor implica]i \n procesul economic; astfel s-a format o nou` g=ndire economic`: „Orice gre[eal` va fi acoperit` de dragul sistemului!”. Cei care aveau credite la b`nci [i nu puteau s` [i le pl`teasc` au impus o pozi]ie de for]` b`ncii, de tipul: „|mi relaxezi condi]iile de plat` sau te las s` m` execu]i”, baz=ndu-se pe faptul c` ultimul lucru pe care [i-l doreau b`ncile \n aceast` perioad` era executarea silit` a garan]iilor.

Banca, la r=ndul ei, pus` la

din col] de uniii dintre clien]i, s-a dus s` cer[easc` miliarde de la stat. A[a se explic` de ce, \ntr-o economie global` at=t de lovit` de criz`, falimentele [i incapacit`]ile de plat` sunt at=t de rare. Practic, doar neferici]ii de care guvernul nu a avut mil` au dat faliment; restul sistemului tr`ie[te din punga statului. Aici apar \ns` dou` mari \ntreb`ri, la care nu s-a oferit \nc` r`spuns: 1.

C=t de mare este punga statului? [i 2. C=t timp va mai avea nevoie economia privat` s` mai tr`iasc` din aceast` pung`? Tot mai mul]i anali[ti economici spun c` s-a evitat o c`dere brusc`, \ns` urmeaz`

o perioad` grea, caracterizat` de infla]ie [i instabilitate economic`. Este greu de estimat cum vor evolua lucrurile pe termen scurt [i mediu \n economia mondial`, \ns` un lucru este cert: statele nu vor putea prelua la nesf=r[it datoriile generate de lipsa de performan]` a sectorului privat. De aceea, este posibil s` apar` schimb`ri radicale \n sistem – de la na]ionaliz`ri p=n` la politicile severe de control din partea statului.

Nu [tim precis cum va ar`ta viitorul, \ns` putem evita s` colect`m numai ve[tile bune, care ne-ar putea entuziasma, sau numai pe cele pesimiste, care ne-ar demobiliza. |n schimb, putem s` analiz`m realitatea \n mod echilibrat, astfel \nc=t s` lu`m \n calcul riscurile, dar s` \ntrevedem [i oportunit`]ile. ST

Iunie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

47

Redresarea psihologic`

Declara]ia lui Dinu Patriciu

Foto: Victor Ciupuliga/Publimedia

„Ace[ti bani care au fost injecta]i \n economia mondial` sunt virtuali, ei nu vor face decât s` alimenteze urm`toarea faz` a crizei – infla]ia global`. Iar semnele au \nceput s` apar`: cre[terea pre]urilor la m`rfuri, ]i]ei, aur, zah`r, porumb. Criza economic` va dura pân` la un r`zboi sau pân` când ra]ionalitatea mediului economic va resoarbe tensiunile. Singura care poate opri terminarea crizei \ntr-un r`zboi este comunitatea mediului de afaceri”, a a precizat Dinu Patriciu, citat de Mediafax \n data de 8 iunie 2009.

Declara]ia cancelarului german Angela Merkel „Privesc cu mare scepticism puterea FED \n Statele Unite [i, de asemenea, modul \n care, \n interiorul Europei, Banca Angliei a s`pat o linie fin` de demarca]ie a puterii... Trebuie s` ajungem \mpreun` la o politic` indepedendent` a b`ncilor centrale, o politic` prudent`, a ra]iunii, altfel vom fi \n exact \n aceea[i situa]ie \n zece ani de acum”, a declarat Angela Merkel, fiind vizibil deranjat` de faptul c` „Banca Central` European` a cedat presiunilor interna]ionale”, adoptând o politic` infla]ionist`, conform The Wall Street Journal, din data de 3 iunie 2009.

Declara]ia pre[edintelui României Traian B`sescu Pân` recent, pre[edintele Traian B`sescu avea o viziune optimist` \n privin]a evolu]iei economiei române[ti. Totu[i, la [edin]a de guvern din 14 iunie 2009, acesta s-a declarat extrem de \ngrijorat de perspectivele economice, afirmând chiar c` ]ara se afl` \n pragul recesiunii. „Vom avea sc`dere de PIB [i \n trimestrul II, ceea ce \nseamn` intrarea \n recesiune dup` toate normele”, a declarat pre[edintele Traian B`sescu. {eful statului a afirmat c` „optimismul manifestat de Banca Na]ional` dup` luna aprilie nu are acoperire \n evolu]iile economice viitoare”. B`sescu le-a spus mini[trilor c` „economia nu merge, m` tem c` ne trebuie o nou` rectificare negativ`”, avertizând \n leg`tur` cu posibilitatea apari]iei unui derapaj economic [i social.

48

SEMNELE TIMPULUI

Iunie, 2009

Revista Semnele Timpului te ascult`. O rubric` special` este destinat` coresponden]ei cu cititorii. A[tept`m aprecieri, critici sau eventuale sugestii la adresa: Str. Erou Iancu Nicolae, 38-38A, Voluntari, Ilfov sau pe www.semneletimpului.ro Men]iona]i pe plic „Semnele Timpului�

Iunie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

49

SEMNELE

timpului

VIA}A ESTE PRECUM O MELODIE FRUMOAS~, NUMAI VERSURILE SUNT O |NCURC~TUR~ HANS CHRISTIAN ANDERSEN