ST 37 (iulie 2009) by Revista Semnele Timpului

SEMNELE

timpului IULIE 2009

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

4 LEI

■ CODEX SINAITICUS ■ „SEXUL VINDE” {I GENERA}IA PRECOCE ■ MONEDA UNIC~, UTOPIE SAU REALITATE?

Sumar VOLUMUL 20 NR. 136 SERIE NOU~ 07/2009

REVISTA A AP~RUT |N LIMBA ENGLEZ~ |NC~ DIN 1840. FONDAT~ |N 1908, |N ROMÂNIA EA A FOST PUBLICAT~ PÂN~ |N 1942. SERIA NOU~ A FOST |NCEPUT~ |N 1990. A PARE O DAT ~ PE LUN ~. Director L UCIAN C RISTESCU Redactor-[ef C RISTIAN M ~GUR ~ Colegiul de redac]ie D ORIN A ITEANU , M ARIUS A NDREI , D ANIEL A LBU , A NDRADA B ADEA , F LORIAN C ÂRNU , D IANA G AVAJUC , A DRIAN N EAGU , M ARIUS N ECULA , S TELIANA N ZIKOU , B ENIAMIN P ASCU , A TTILA P ELI , C RISTINA P ELI , A NCA P ORUMB , F LORIAN R ISTEA , C RISTINA S ~NDULACHE . Corectur` L UIZA G HICA Grafic` [i tehnoredactare C ~T ~LIN C IOLCA Secretar de redac]ie C RISTINA R U }~ - T EL : 021/269.03.38 ISSN 1453-7060 07/2009 Adresa redac]iei E DITURA V IA }~ {I S ~N ~TATE , S TR . L ABIRINT 116, S ECTOR 3, B UCURE {TI , T ELEFON : +402 (1) 323 4895, F AX : + 402 (1) 323 0040

EDITORIAL EPILOG 02 Din câte editoriale am scris de-a lungul celor trei ani [i jum`tate cât am fost redactor-[ef la Semnele Timpului, acesta din urm` – ultimul pe care \l semnez \n revist` - mi se pare cel mai dificil. DE CRISTIAN M~GUR~

{TIRI 03 Islamofobia – \n cre[tere \n Europa? 04 China, prima mare economie care iese din criz`. 06 Papa Benedict al XVI-lea: Avem nevoie de un Guvern Mondial! 07 Summitul G8: solu]ii pentru marile probleme globale.

08 Dup` criza economic`… criza alimentar`? PAGINI REALIZATE DE CRISTINA S~NDULACHE

RELIGIE CODEX SINAITICUS 10 Cea mai veche variant` a Bibliei, Codex Sinaiticus, a fost fotocopiat` [i poate fi accesat` gratuit \n varianta online. DE MARIUS NECULA

POLITIC DROGURILE, |NTRE UN R~ZBOI E{UAT {I O LEGALIZARE PREZUMTIV~ 16 Violen]ele s`lbatice de la grani]a cu Mexicul (...) [i alegerea pre[edintelui Barack Obama, care a m`rturisit: „Da, am prizat!”,

10 alimenteaz` expectan]ele multor americani, care doresc legalizarea marijuanei. DE FLORIAN RISTEA

CULTUR~ „SEXUL VINDE” {I GENERA}IA PRECOCE 26 Indiferent c` e vorba de ma[ini, mobil`, b`uturi r`coritoare, haine, ciocolat`, reviste sau biscui]i, principalul ingredient utilizat \n campaniile publicitare este sexualitatea. DE CRISTINA S~NDULACHE

ETIC~ FASCINA}IA BUN~T~}II GRATUITE

34 Într-un articol publicat \n 1 iulie 2009, The New York

Timess a anun]at apari]ia pe pia]` a softului „DoGood”, creat special pentru iPhone, prin care utilizatorii sunt \ndemna]i s` fac` \n fiecare zi o fapt` caritabil`, dezinteresat`, pe care s-o comunice apoi \n re]ea. DE LUCIAN CRISTESCU

ECONOMIC MONEDA UNIC~, UTOPIE SAU REALITATE? 44 |n luna iunie a anului curent, guvernatorul b`ncii centrale a Chinei, Zhou Xiaochuan, a reiterat ideea pe care o lansase cu doar câteva luni \nainte – aceea de a se crea o moned` unic` la nivel mondial. DE ATTILA PELI

Iulie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Editorial

Epilog E

xperien]a la Semnele Timpului a fost una dintre cele mai pasionante. Nu este vorba doar de satisfac]iile unei colabor`ri de pres`, de exaltarea \n fa]a tirajelor \n cre[tere, mai ales \n cazul num`rului aniversar din toamna anului trecut. Acestea sunt bucurii efemere, lipsite de rezonan]` pe termen lung. Sunt bucurii care se consum` repede [i care fac parte din metabolismul obi[nuit al unei cariere \n care se \mpac` deopotriv` munca remunerat` [i pasiunea. Ceea ce m-a \nc=ntat \n mod deosebit de-a lungul ultimilor trei ani a fost modul \n care, de la un num`r la altul, am reu[it s` cre[tem [i s` profesionaliz`m – at=t c=t s-a putut \n condi]iile date – un gen de pres` inedit \n peisajul mediatic autohton. Efortul de a men]ine \n aten]ia cititorilor no[tri o „revist` de analiz` [i opinie cre[tin`”, \ntr-o perioad` \n care presa religioas` a devenit un bastion al confesionalismului exclusivist, ne-a Din câte editoriale am scris de-a lungul celor constr=ns la un aggiornamento metodologic. S` m` explic. trei ani [i jum`tate cât am fost redactor-[ef |n Rom=nia sunt destule publica]ii relila Semnele Timpului, acesta din urm` – ul- gioase care se bucur` de notorietate \n grani]ele confesiunii \n care timul pe care \l semnez \n revist` - mi se pare numai sunt editate, adic` \n perimetrul care \ncel mai dificil. Nostalgia parcursului de pân` registreaz` un grad \nalt de consens. acum este dulce-acri[oar`, dar entuziasmul De vreme ce no]iunea de terra incognita nu reprezint` o provocare [i nici cu care lucrez la un nou proiect editorial \mi m`car nu are acoperire \n planurile estompeaz` reflexul de a z`bovi cu privirea de marketing ale publica]iilor de acest gen, multe dintre ele sunt condamnate peste cele 40 de numere pe care le-am mo[it la o carier` lung` [i monoton`. Sunt rare ocaziile \n care, prin entuziasmul din iarna lui 2006 [i pân` \n prezent. misionar al unor cititori fideli, aceste publica]ii dep`[esc grani]ele confesioCRISTIAN M~GUR~ nale [i \ncep s` lucreze pentru publicul larg. Sunt [i mai rare cazurile \n care articolele redactate dup` calapodul unor cititori \mbiserici]i intr` \n rezonan]` cu nevoile, tiparele culturale [i chiar idiosincraziile publicului secularizat. Din aceast` tensiune rezid` aggiornamento-ul de care am amintit, din nevoia de a ne adresa unei mase largi de popula]ie \ntr-un mod clar [i f`r` s` brav`m de la primul contact. Nevoia de a g`si acest tip de echilibru – pe care \l impun \n mod egal ambele categorii de cititori, at=t cei religio[i, c=t [i cei seculariza]i sau chiar agnostici – ne-a antrenat permanent. Niciodat` nu am g`sit r`gazul de a mul]umi doar pe unii \n defavoarea celorlal]i. |n ziua de ast`zi este riscant s`-]i asumi \n mod public anumite convingeri religioase f`r` s` \n]elegi c` semenii tì sunt din ce \n ce mai pu]in \nclina]i s` te urmeze. Iar dac` unii dintre ei \]i acord` libertatea de opinie, pu]ini se vor angaja \n discu]ii, de vreme ce \]i cunosc tendin]a natural` de a-i „aduce la adev`r”, la adev`rul tù. |n mijlocul acestor falii, din care se nasc adesea tensiuni dramatice, se \nfirip` drumul pe care poate merge un credincios care \[i asum` dialogul anevoios cu lumea \n care trìe[te. Aici cred c` este s=mburele de originalitate al revistei Semnele Timpului, \n dispozi]ia continu` de a vorbi despre adev`ratele valori ale credin]ei \ntr-un mod convergent cu nevoile publicului de ast`zi. La cap`tul unui drum marcat de cele 40 de reviste pe care le a[ez`m \n patrimoniul Semnele Timpului, mul]umesc, \n numele echipei, tuturor cititorilor care au fost al`turi de noi [i, nu \n ultimul r=nd, celor care ne-au \ncredin]at aceast` misiune. ST

SEMNELE TIMPULUI

Iulie, 2009

ACTUALITATE RELIGIE

Islamofobia – \n cre[tere \n Europa? |n 1 iulie 2009, o femeie musulman` a fost \njunghiat` \ntr-o sal` de tribunal din Dresda, Germania, de c`tre un german islamofob. Marwa Al-Sherbini, \n vârst` de 31 de ani, locuia \n Germania din 2005. Farmacist` de profesie, era mama unui b`ie]el de 3 ani [i era \ns`rcinat` \n luna a treia. arwa a fost ucis` de Alexander W., un cet`]ean german pe care \l d`duse \n judecat` pentru c` o numise „terorist`” [i „prostituat` musulman`”, o atacase \n c=teva r=nduri [i \ncercase s` \i smulg` v`lul de pe fa]` \ntr-un parc \n care se juca \mpreun` cu fiul ei de 3 ani, Mostafa. |n prim` instan]`, Alexander a primit o amend` de 780 de euro, \ns` a depus recurs. |n urma recursului, \ntruc=t procuratura german` pleda pentru deten]ia neam]ului ca urmare a insultelor aduse chiar [i pe durata procesului, Alexander a atacat-o pe Marwa, care se afla \n boxa martorilor. De[i for]ele de

securitate, care au fost imediat alertate, au intervenit \n mai pu]in de 30 de secunde, atacatorul a apucat s` \njunghie femeia de 18 ori, sub privirile \nghe]ate ale fiului ei de 3 ani. So]ul victimei, lector la Institutul de

Inginerie Genetic` al Universit`]ii Monoufeya din Egipt, a fost [i el \njunghiat \n momentul \n care a s`rit \n ap`rarea ei, fiind mai apoi \mpu[cat [i r`nit grav de un poli]ist care l-a confundat cu atacatorul, fapt care

a agravat dimensiunea rasist` a cazului. Moartea lui Marwa al-Sherbini a provocat m=nie \n lumea arab`. Indignarea a fost maxim` \n Egipt, unde acoperirea cazului \n mass-media occidental` a fost perceput` drept insuficient` (la trei zile dup` eveniment, singura surs` important` care a relatat despre incident fiind Associated Press), exist=nd opinia c` atacul nu este dec=t punctul culminant al cultiv`rii [i legitimiz`rii continue a islamofobiei \n Europa. Mii de participan]i la funeraliile lui Marwa au scandat: „Nu este alt Dumnezeu dec=t Dumnezeu, iar nem]ii sunt du[manii Lui!”, conform The Guardian. ST

Iulie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

ACTUALITATE ECONOMIC

China 4

SEMNELE TIMPULUI

Iulie, 2009

prima mare economie care iese din criz` Biroul Na]ional de Statistic` de la Beijing a raportat \n 16 iulie o cre[tere economic` de 7,9% \n al doilea trimestru, o valoare considerat` impresionant` \n contextul recesiunii economice mondiale. hina a \nregistrat \n al doilea trimestru un avans economic de 7,9%, pe fondul planului de relansare pus \n practic` de guvernul de la Beijing, devenind astfel prima mare economie care reu[e[te s` ias` din criz`. Cre[terea economic`, de[i sub nivelul de dou` cifre cu care China era obi[nuit`, poate fi considerat` excep]ional` pe fondul recesiunii mondiale, conform Agen]iei France Press. Dup` ce a sc`zut p=n` la 6,1% \n primele trei luni ale anului 2009 – cea mai joas` valoare a ultimilor zece ani –, valoarea produsului intern brut de la sf=r[itul primelor trei luni ale anului 2009 urc` din nou economia Chinei c`tre ]inta de 8% stabilit` de guvern,

obligatorie pentru men]inerea nivelului de angajare a for]ei de munc` \ntr-o ]ar` cu o popula]ie de 1,3 miliarde de locuitori. |n prezent, China de]ine cele mai mari rezerve valutare la nivel mondial, a c`ror valoare a

situa]ia economic`”, a declarat David Cohen, economist pentru compania de consultan]` Action Economics. |n plus, Cohen a ad`ugat: „China va sus]ine revenirea \ntregii economii mondiale”. Concluzia lui Cohen este sus]inut`

ajuns, \n al doilea trimestru, la un record de 2.132 mld. dolari (1.516 mld. euro), potrivit b`ncii centrale din China. „China revine pe cre[tere sus]inut`, dup` ce declinul exporturilor i-a agravat

[i de un raport publicat \n 8 iulie de Fondul Monetar Interna]ional, \n care se apreciaz` c` economiile emergente, \n frunte cu China, \[i vor relua cre[terea \n a doua jum`tate a anului, sprijinind

\ntreaga economie mondial` s` contracareze cea mai sever` criz` de dup` al Doilea R`zboi Mondial. Evolu]ia extrem de pozitiv` a economiei Chinei reprezint` pentru statele vestice nu doar un motiv de \ngrijorare pe plan concuren]ial, ci [i o provocare la adresa valorii democra]iei. Dup` cum observa [i Slavoj Zizek \ntr-un eseu publicat de Le Monde Diplomatique, China comunist`, care nu pune prea mult pre] pe libert`]ile civile, d` o lovitur` puternic` Vestului, care leag` indisolubil bun`starea [i cre[terea economic` de implementarea democra]iei. ST

Iulie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

ACTUALITATE POLITIC

Papa Benedict al XVI-lea: Avem nevoie de un Guvern Mondial! „Caritas in veritate” – prima enciclic` social` a Papei Benedict al XVI-lea, privind situa]ia lumii \n epoca globaliz`rii – face apel la \nfiin]area unui Guvern Mondial, relateaz` AFP. nciclica „Caritas in Veritate”, publicat` \n 6 iulie 2009, ca r`spuns la criza economic`, con]ine o analiz` a mecanismelor socio-economice, culturale [i politice ale lumii \n epoca globaliz`rii. Textul, care \nsumeaz` 150 de pagini, caut` s` inspire schimb`ri profunde la nivel interna]ional, \ncuraj=nd \n acela[i timp la reflectare \n direc]ia utilit`]ii unei autorit`]i politice mondiale. Conform Suveranului Pontif, aceast` entitate ar avea, \n primul r=nd, rolul de ajuta la redresarea economiilor lovite de criz`. „Pentru gestionarea economiei mondiale, pentru asanarea economiilor lovite de criz`, pentru prevenirea agrav`rii crizei [i a ad=ncirii

dezechilibrelor, este urgent` \nfiin]area unei reale Autorit`]i politice mondiale”, se spune \n text. Tot conform Papei, acest Guvern Mondial ar constitui „un grad superior de organizare la scar` interna]ional`, \n vederea gestion`rii globaliz`rii”; printre rolurile practice ale acestuia ar trebui s` se numere [i „o dezirabil` dezarmare integral`, asigurarea securit`]ii alimentare, protejarea mediului [i reglarea fluxurilor migratorii”. Enciclica, adresat` \n special participan]ilor la summitul G8, care a avut loc \n cursul acestei luni, recomand` reformarea Organiza]iei Na]iunilor Unite [i solicit` construirea unei ordini sociale care s` se conformeze ordinii morale. ST

SEMNELE TIMPULUI

Iulie, 2009

POLITIC

Summitul G8: solu]ii pentru marile probleme globale |ntre 8 [i 10 iulie 2009, \n localitatea italian` L’Aquila s-a desf`[urat summitul anual G8. Cu ocazia acestei reuniuni, la care au fost invitate [i alte 40 de state, au fost abordate numeroase probleme cu impact global. na dintre primele concluzii ale summitului a fost necesitatea rezolv`rii problemei emisiilor de gaze cu efect de ser`. Aceast` preocupare s-a concretizat printr-un angajament luat din partea statelor G8 de a reduce emisiile gazelor cu efect de ser` la nivel mondial cu 50% p=n` \n 2050, \n \ncercarea de a limita procesul \nc`lzirii globale la dou` grade Celsius. Aceast` pozi]ie nu a fost \mp`rt`[it` de o bun` parte din

statele invitate, care privesc acest efort ca pe o fr=n` \n calea dezvolt`rii economiilor lor. Printre aceste state se num`r` [i G5 – grupul puterilor emergente (Brazilia, China, India, Mexic [i Africa de Sud) –, f`r` sprijinul c`rora planul nu are, cu adev`rat, sor]i de izb=nd`. |n privin]a crizei economice, statele G8 au apreciat c` economia d` „semne de stabilizare”, \ns` au avertizat c` exist` \nc` „riscuri importante” [i c` rata tot mai mare a

[omajului „amenin]` stabilitatea social`”. |n leg`tur` cu activitatea comercial`, liderii G8 au dat asigur`ri c` refuz` protec]ionismul [i c` doresc s` \ncheie \n 2010 ciclul Doha privind liberalizarea comer]ului mondial. Statele participante la summit [i-au luat angajamentul de a acorda „20 de miliarde de dolari \n trei ani” pentru a combate foametea \n lume, investind \n dezvoltarea agriculturii \n ]`rile din sud. Tot la capitolul proiecte umanitare,

reprezentan]ii celor opt ]`ri au decis s` finan]eze [i s` aplice un nou „Plan Marshall” pentru Palestina, care s` reduc` discrepan]a economic` dintre palestinieni [i israelieni. Din G8 fac parte Statele Unite, Rusia, Canada, Fran]a, Marea Britanie, Germania, Italia [i Japonia. Summitul G8 de la L’Aquila a fost cel de-al 35-lea din seria inaugurat` \n 1975, la Rambouillet, \n apropiere de Paris. ST

Iulie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

ACTUALITATE SOCIAL

Joachim von Braun, directorul general al Institutului Interna]ional de Cercet`ri pentru Politici Alimentare din Washington, avertizeaz` c` actuala criz` economic` ar putea fi urmat` de o criz` alimentar` mondial`, similar` celei din 2007-2008, care s-a soldat cu revolte \n peste 60 de state, informeaz` The Economist 1.

Dup` criza economic`â&#x20AC;Ś re[terea exploziv` a pre]urilor la alimente din 2007-2008 a \mpins \n s`r`cie sute de milioane de oameni. Aceast` criz` alimentar` a fost rezultatul mai multor factori, dintre care mul]i sunt nu doar neschimba]i, ci chiar \n expansiune â&#x20AC;&#x201C; cre[terea popula]iei, urbanizarea [i schimbarea preferin-

]elor culinare, de la cereale \nspre produse din carne (fapt ce necesit` cultivarea unor suprafe]e mult mai mari dec=t \n mod obi[nuit, pentru furajele animalelor destinate sacrific`rii). |n prezent, popula]ia lumii este de 6,7 miliarde de locuitori, cu o medie de 750 de milioane de oameni care

SEMNELE TIMPULUI

Iulie, 2009

se nasc anual. De[i rata de cre[tere a popula]iei e \n declin, iner]ia va face ca, p=n` \n 2050, popula]ia globului s` ating` cifra de nou` miliarde. Organiza]ia Na]iunilor Unite pentru Alimenta]ie [i Agricultur` (FAO) afirm` c`, pentru a face fa]`, cantitatea de hran` disponibil` ar trebui s` se dubleze

p=n` \n 2050 \n ]`rile dezvoltate, ceea ce echivaleaz` cu o cre[tere a produc]iei alimentare de 70% la nivel mondial. Dac` acest lucru nu se va \nt=mpla, Joachim von Braun, directorul Institutului Interna]ional de Cercet`ri pentru Politici Alimentare, avertizeaz` c` ne-am putea confrunta cu o

re\ntoarcere la conflictele din 2007-2008, ce au generat [i cursa „\narm`rii agricole” a statelor puternic dependente de importul de alimente prin cump`rarea de terenuri \n Africa sau Asia de Sud-Est, destinate cultiv`rii. Principalii cump`r`tori au fost China [i Japonia, care au achizi]ionat milioane

de hectare de teren arabil \n Indonezia sau Sudan. |ntr-un interviu acordat \n 13 iulie ziarului Capital 2, Abdolreza Abbassian, secretar al Grupului Interguvernamental pentru Alimente [i Cereale (organism ce face parte din FAO), a afirmat c`, \nc` dinaintea apari]iei crizei economice, omenirea

se confrunta deja cu o criz` alimentar` de propor]ii. Odat` ap`rut` criza economic`, problemele legate de alimente au fost am=nate, \ns`, de vreme ce nu sunt rezolvate, se pot amplifica [i izbucni oric=nd. |n opinia lui Abbassian, „statele cele mai expuse crizei alimentare sunt acelea care

produc mai pu]in` m=ncare dec=t consum`. |n majoritatea lor, acestea se afl` \n Africa, excluz=nd Africa de Sud, dar [i \n America Latin` [i \n Asia.” ST

1. The Economist , „Whatever happened to the food crisis”, 2 iulie 2009 2. Capital, „Pericolul unei crize alimentare este lâng` noi”

Iulie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

PAGINI REALIZATE DE CRISTINA S~NDULACHE

criza alimentar`?

Religie

Cea mai veche variant` a Bibliei, Codex Sinaiticus, a fost fotocopiat` [i poate fi accesat` gratuit \n varianta online. Realizarea unei edi]ii digitale complete a celebrului codex este rezultatul efortului depus de o echip` de exper]i care a lucrat mai bine de patru ani la acest proiect. MARIUS NECULA

M`n`stirea Sf. Ecaterina, muntele Sinai, unde a fost descoperit manuscrisul

ele aproape 800 de pagini care au \nvins timpul â&#x20AC;&#x201C; dintr-un total ini]ial de 1.400 con]in \ntregul Nou Testament [i jum`tate dintr-o copie a Vechiului Testament, cealalt` jum`tate fiind pierdut`. Fiecare pagin` a fost fotografiat` din 10

SEMNELE TIMPULUI

diferite unghiuri pentru a se asigura o imagine c=t mai clar`. Rezultatul este de o fidelitate at=t de mare, \nc=t se pot sesiza chiar [i \n]ep`turile de insecte care au ciupit pielea animalului din care s-a f`cut pergamentul. Fragmentele din codex, de]inu-

Iulie, 2009

te de Biblioteca Britanic` din Londra, M`n`stirea Sfintei Caterina din Sinai (Egipt), Biblioteca Na]ional` din Rusia [i Biblioteca Universit`]ii Leipzig din Germania au fost \n final reunite \n format digital, \ntreaga lucrare put=nd

fi consultat` la adresa www. codexsinaiticus.org.

CE ESTE CODEX SINAITICUS? |n urma evalu`rii minu]ioase a caracteristicilor

manuscrisului - scrierea cu litere unciale (majuscule), a[ezarea \n patru coloane pe pagin`, absen]a ornamentelor etc. â&#x20AC;&#x201C;, cercet`torii au stabilit c` manuscrisul a fost realizat \n secolul al IV-lea, \n perioada \mp`ratului Constantin

cel Mare. Secole de-a r=ndul, aceast` Biblie a fost p`strat` la M`n`stirea Sf=nta Ecaterina de la Muntele Sinai â&#x20AC;&#x201C; singura m`n`stire care a fost locuit` permanent, dotat` cu cea mai mare bibliotec` de scrieri vechi, cu excep]ia bibliotecii Vaticanului. Codexul a fost descoperit \n secolul al XIX-lea de c`tre un cercet`tor biblic german pasionat de arheologie: Constantin von Tischendorf (1815-1874). Diverse por]iuni din manuscris au fost aduse \n Europa \n trei ocazii diferite. Primele fragmente au fost aduse \n 1844. Cu ocazia unei vizite la M`n`stirea Ecaterina, von

Iulie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Codex Sinaiticus

■ Cel mai vechi document care citeaz` vreuna dintre c`r]ile Noului Testament este „I Clement”, epistol` care a fost considerat` ea \ns`[i canonic` de unii cre[tini. Ea se g`se[te \n Codex Alexandrinus, fiind inclus` al`turi de c`r]ile Noului Testament. A fost scris` la Roma pentru biserica din Corint [i este datat` \n jurul anului 95. Ea con]ine aluzii clare la Evrei, I Corinteni, Romani [i Evanghelia dup` Matei. ■ Ignatius din Antiohia Siriei, \n cele [apte scrisori ale sale, redactate \n jurul anului 110, citeaz` din Matei, I Petru, I Ioan [i din nou` epistole ale lui Pavel. |n plus, propriile epistole poart` amprenta evangheliilor. ■ Papias (70-155), un elev al lui Ioan, a scris lucrarea „O explica]ie a discursurilor Domnului”, \n care citeaz` din Ioan [i consemneaz` tradi]iile legate de originea lui Matei [i a lui Marcu. ■ „Didahia”, scris` \ntre anii 88 [i 120, con]ine 22 de citate din Matei [i Marcu, dar [i referiri la Luca, Ioan, Faptele Apostolilor, Romani, Tesaloniceni [i I Petru; \n plus, face referire la Evanghelie ca fiind un document scris. ■ „Epistola lui Barnaba”, scris` \ntre anii 90 [i 120, citeaz` din Matei, Ioan, Fapte [i II Petru, folosind expresia: „Este scris” – o formul` aplicat` de obicei numai scripturilor. ■ „P`storul din Hermas”, o alegorie de la \nceputul secolului al doilea (cca. 140), face aluzie la Epistola lui Iacov [i con]ine puternice ecouri din celelalte c`r]i ale Noului Testament. ■ |n apologiile sale, scrise prin anul 140, Iustin Martirul aminte[te de Apocalipsa [i arat` faptul c` avea cuno[tin]e despre Faptele Apostolilor [i opt epistole. Tot el men]ioneaz` c` „Memoriile apostolilor”, numite Evanghelii, erau citite \n biserici \mpreun` cu Vechiul Testament. Elevul s`u, Tatian, a alc`tuit prima armonie a Evangheliilor, numit` Diatesaron, o culegere utilizat` ca dovad` a faptului c`, dintre evanghelii, doar cele patru acceptate \n prezent au fost recunoscute \n biserici de-a lungul timpului.

Tischendorf a descoperit \ntr-un co[ de gunoi 42 de foi cu por]iuni din Biblie: I Cronici, Ieremia, Neemia [i Estera. |n aceea[i ocazie, a z`rit [i c`r]ile Isaia [i I [i IV Macabei. Conform \nsemn`rilor lui von Tischendorf, se pare c` monahii - care i-au permis s` ia cu el manuscrisele - nu erau con[tien]i de valoarea acestora. 12

SEMNELE TIMPULUI

Cu ocazia celei de-a doua vizite (1853), von Tischendorf a descoperit c=teva scurte fragmente din cartea Genezei. |n 1859 a f`cut o a treia vizit`, de data aceasta sub patronajul ]arului Alexandru al II-lea. Vizita p`rea lipsit` de rezultate, numai c`, \n ajunul plec`rii, ispravnicul m`n`stirii i-a prezentat un manuscris cu

Iulie, 2009

totul deosebit. Acesta con]inea mari por]iuni din Vechiul Testament [i \ntregul Nou Testament, al`turi de alte dou` scrieri incomplete: Epistola lui Barnaba [i P`storul lui Hermas. |n total, 346 de foi [i jum`tate. Entuziasmat de marea descoperire, Constantin von Tischendorf a petrecut \ntreaga noapte copiind Epistola lui Barnaba. |n zori a \ncercat s`-i conving` pe c`lug`ri s`–i dea manuscrisul, dar \n zadar. La Cairo s-a oprit la o m`n`stire–sor` unde a primit \n cele din urm`, ca dar pentru ]ar, manuscrisul at=t de mult r=vnit. }arul a recompensat \n 1869 cele dou` m`n`stiri cu bani [i daruri. Manuscrisul a fost depus la Biblioteca Imperial` din St. Petersburg. |n 1862, sub auspiciile ]arului, a fost publicat un facsimil. Descoperirea acestui manuscris a avut o valoare at=t de mare, \nc=t \n 1863 a fost publicat` o edi]ie critic` a Noului Testament.

DE CE ESTE CODEXUL IMPORTANT? Pentru cercet`torii seculari, manuscrisul \n discu]ie reprezint` o etap` important` din istoria transmiterii textului sacru al cre[tinismului, reprezent=nd veriga de leg`tur` dintre sul [i forma de carte. |n plus, „Codex Sinaiticus este una dintre cele mai valoroase vestigii scrise”, a declarat Scot McKendrick, coordonator al departamentului de manuscrise al Bibliotecii Britanice.

„Acest manuscris vechi de dinafara Bisericii (...)”1, scrie [i total diferit de Dumnezeul 1.600 de ani ofer` o perspectiv` Enciclopedia Catolic`. Vechiului Testament. |n conedificatoare asupra dezvolt`rii Poate suna straniu, dar secin]`, Marcion propunea un cre[tinismului, fiind prima lista c`r]ilor recunoscute ca cre[tinism purificat de orice dovad` a felului \n care textul fiind pline de autoritate (din element evreiesc. |n colecBibliei a circulat de la o genera- perspectiv` religioas`) este ]ia sa de scrieri sacre, includea ]ie la alta”, a mai ad`ugat „ACEST MANUSCRIS OFER~ O PERSPECTIV~ McKendrick. EDIFICATOARE ASUPRA DEZVOLT~RII CRE{TIDezvoltarea NISMULUI, FIIND PRIMA DOVAD~ A FELULUI |N CARE canonului Noului Testa- TEXTUL BIBLIEI A CIRCULAT DE LA O GENERA}IE LA ment a fost un proces gra- ALTA” SCOT MCKENDRICK, BIBLIOTECA BRITANIC~ dual, reprezent=nd, \n mare \ntocmit` tocmai ca reac]ie la zece din epistolele apostolului Pavel [i o evanghelie proprie m`sur`, rezultatul direct al abuzurile eretice. Marcion (circa 85-160) a fost (cunoscut` ca Evanghelia lui provoc`rilor. „Ideea unui canon al Noului Testament un teolog cre[tin controversat, Marcion). Pozi]ia anti-iudaic` complet [i bine definit, care s` ale c`rui afirma]ii au determinat a lui Marcion poate fi \n]eleas` fi existat de la \nceput - adic` Biserica s` ia o pozi]ie clar` pe fundalul revoltei evreie[ti s` derive din vremurile apos- fa]` de lista scrierilor sfinte. El conduse de Bar Kokhba [i tolice - nu are niciun funda- oferea o teologie alternativ` al tendin]elor generale antiment istoric. Canonul Noului cu puternice influen]e gnos- iudaice ale vremii. Pe de alt` Testament, precum [i cel al tice; \n viziunea sa, Dumnezeul parte, dualismul teologic al lui Vechiului Testament, este revelat prin Iisus Hristos era Marcion nu este nimic altceva dec=t rezultatul specula]iilor rezultatul dezvolt`rii, al unui George (1908), „Canon of the New Testaf`cute din perspectiva gnostic`, proces care a fost stimulat de 1. Reid, ment”, The Catholic Encyclopedia, New York: Robert Appleton Company selec]ia c`r]ilor fiind ulterioar` c`tre scepticii dinl`untrul [i Iulie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Codex Sinaiticus ideologiei. |n urma unei c`l`torii (de afaceri) la Roma (142–143), Marcion va dezvolta propriul s`u sistem teologic. |n cele din urm`, \n 144 va fi excomunicat. Dup` aceea, se va \ntoarce \n Asia Mic` unde va continua s` predice ideile sale. Ulterior va crea o nou` organiza]ie religioas`, similar` Bisericii, el \nsu[i fiind conduc`torul ei. Provocarea lui Marcion a obligat Biserica s` defineasc` ce este [i ce nu este acceptabil, ce este corect doctrinal [i ceea ce nu este. Pe de alt` parte, focul persecu]iilor a cerut o diferen]iere clar` a c`r]ilor valoroase de cele dispensabile. Sub amenin]area puterii politice, Biserica a fost nevoit` s` se delimiteze de ceea ce nu era autentic [i s` p`streze (chiar cu pre]ul vie]ii) ceea ce era recunoscut ca revelat.

SCRIERILE NOULUI TESTAMENT Delimit=ndu-se de ideile lui Marcion sau ale altor teologi cataloga]i drept eretici, Biserica cre[tin` a recunoscut Vechiul Testament drept Scriptur` chiar de la \nceputurile ei; \n plus, chiar de la o dat` timpurie, termenul de Scriptur` a ajuns s` \nglobeze [i scrierile cre[tine proprii. Un paradox interesant legat de aceste scrieri e c` ele au fost, concomitent, at=t un „produs” al Bisericii, c=t [i un agent modelator al ei! Biserica a realizat scrierile, iar scrierile au transformat Biserica, epistolele apostolilor devenind 14

SEMNELE TIMPULUI

catalizatorii2 comunit`]ii cre[tine.

CRITERII DE CANONICITATE Scrierilor care circulau \n cadrul Bisericii din primele secole le era recunoscut` valoarea pe baza principiului m`rturiei: „Ce am v`zut cu ochii no[tri, ce am privit [i ce 2. II Petru 3:15-16 „S` crede]i c` \ndelunga r`bdare a Domnului nostru este mântuire, cum v-a scris [i preaiubitul nostru frate Pavel, dup` \n]elepciunea dat` lui, ca [i \n toate epistolele lui, când vorbe[te despre lucrurile acestea. |n ele sunt unele lucruri grele de \n]eles pe care cei ne[tiutori [i nestatornici le r`st`lm`cesc ca [i pe celelalte Scripturi, spre pierzarea lor.” Cuvintele Apostolului Petru privitoare la scrierile lui Pavel scot la iveal` dou` aspecte esen]iale: 1. Autoritatea scrierilor apostolice era recunoscut` la momentul apari]iei lor. 2. Epistolele erau asimilate cu celelalte scrieri (canonul Vechiului Testament).

Iulie, 2009

am pip`it cu m=inile noastre, (...) aceea v` vestim [i vou`”3, spunea apostolul Ioan. Acest principiu a fost aplicat \n dreptul tuturor scrierilor care vor compune mai t=rziu lista c`r]ilor Noului Testament. |n lumina acestui criteriu, au fost acceptate doar acele scrieri care provin direct de la apostoli sau de la alte persoane din imediata lor apropiere. Un alt criteriu (derivat de altfel din primul) era acela al inspira]iei, care \n practic` se verifica prin \nv`]`turile promovate: chiar dac` Biserica avea s` articuleze un crez sistematizat la mult timp de la apari]ia sa, asta nu \nseamn` c` 3. Biblia, I Ioan 1:1-3

recunoa[tere a fost destul de simplu, f`r` prea mari discu]ii [i controverse. Pentru celelalte [apte \ns`, disputele au fost aprinse (fiind centrate, \n special, pe problematica paternit`]ii), ceea ce a condus la acceptarea lor par]ial`. Alte c`r]i care erau folosite \n cadrul slujbelor au picat la testul inspira]iei, fiind abandonate ulterior. |ntre ele se num`r` [i cele dou` c`r]i anexe din Codex Sinaiticus. Valoarea Noului Testament pentru noi, cei de ast`zi, este incontestabil`. Al`turi de valoarea documentar` â&#x20AC;&#x201C; o clar` m`rturie a na[terii [i dezvolt`rii Bisericii â&#x20AC;&#x201C;, Noul Testament ofer` [i chintesen]a acelei

nu exista un nucleu doctrinar. De altfel, \nv`]`turile de baz` (transmise at=t verbal, c=t [i \n scris), derivate din \nv`]`turile [i lucrarea lui Iisus Hristos, au fost cele care au servit drept criteriu de acceptare sau respingere pentru orice scriere. Inspira]ia divin` a acestor documente putea fi sus]inut` tocmai prin con]inutul lor intrinsec. Al treilea criteriu a fost acela al accept`rii de c`tre Biseric`. Con[tiin]a colectiv` (modelat` de crezul evanghelic) a asimilat \n mod diferen]iat scrierile care circulau. Unele au fost acceptate imediat de toate bisericile, c=teva au fost acceptate cu ezit`ri de anumite biserici, iar altele, \n ciuda unei folosiri

PRIN CHIAR DENUMIREA SA, NOUL TESTAMENT M~RTURISE{TE |N FAVOAREA UNEI NOI ORDINI SPIRITUALE INSTAURATE ODAT~ CU |NTRUPAREA, JERTFIREA {I |N~L}AREA DUMNEZEULUI |NTRUPAT par]iale [i temporare, au fost definitiv contestate de toate bisericile. Chiar dac` nu era decisiv prin sine, asentimentul eclesiastic cu privire la canonicitate a reprezentat o dovad` suplimentar`. Discu]iile din s=nul Bisericii [i hot`r=rile sinoadelor nu au f`cut dec=t s` recunoasc` statutul de facto al scrierilor care circulau la acea perioad`. A[a se face c` putem spune c` Noul Testament nu reprezint` o list` autoritativ` de c`r]i, ci mai degrab` o list` de c`r]i autoritative. |n cazul a 20 din cele 27 de c`r]i care alc`tuiesc Noul Testament, procesul de

experien]e religioase care a dat o identitate de nezdruncinat tuturor cre[tinilor, din orice timp. Prin chiar denumirea sa, Noul Testament (sau Noul Leg`m=nt) m`rturise[te \n favoarea unei noi ordini spirituale instaurate odat` cu \ntruparea, jertfirea [i \n`l]area Dumnezeului \ntrupat: Iisus Hristos. Reactualizarea mesajului nou-testamental este posibil` prin asumarea la nivel personal (\n urma citirii) a mesajului ce a stat [i r`m=ne ca fundament al cre[tinismului: iubirea lui Dumnezeu pentru om, ce se recristalizeaz` \n sufletul fiec`rui cre[tin. ST

Iulie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Politic P olitic

Drog Violen]ele s`lbatice de la grani]a cu Mexicul – soldate cu peste 8.000 de mor]i, dintre care sute de poli]i[ti uci[i de trafican]ii de droguri –, extenuarea cauzat` de politicile neperformante cu privire la combaterea traficului de droguri [i alegerea pre[edintelui Barack Obama, care a m`rturisit: „Da, am prizat!”, alimenteaz` expectan]ele multor americani, care doresc legalizarea marijuanei. FLORIAN RISTEA

rin aceast` rin aacceaast` stt` m`sur`, m``su m`su ur``, ssee preconizeaz` pre reco co oniizzeeaz az`` o sl`bire a cartelurilor mexicane ce profit` de pe urma cererii pie]ei americane, economisirea a miliarde de dolari care se cheltuiesc pentru aplicarea legilor existente [i acumularea unor venituri semnificative din taxele aplicate comer]ului legal cu marijuana. |n prezent, opinia public` american` este deschis` unei dezbateri pe aceast` tem`. Drept dovad`, lideri politici proeminen]i, precum guvernatorul Californiei, Arnold Schwartzenegger, dar [i fo[ti pre[edin]i mexicani s-au pronun]at deja \n favoarea unei dezbateri deschise cu privire la acest subiect; legiuitori din cel pu]in trei state americane doresc s` se al`ture celorlalte treisprezece state care au legalizat marijuana pentru scopuri medicale, iar unii congresmani democra]i au [i introdus proiecte de lege pentru legalizarea marijuanei \n dezbaterea Camerei Reprezentan]ilor.

„„E Este stte „Este pent pe n ru prima pri rima imaa pentru dat` c=nd simt c` v=ntul bate din spate, nu din fa]`,” spune Ethan Nadelmann, fondator [i director al Drug Policy Alliance – organiza]ie nonprofit ce militeaz` pentru \ncetarea r`zboiului \mpotriva drogurilor.

O REALITATE V~ZUT~ CU AL}I OCHI Raportul Comisiei LatinoAmericane cu privire la Droguri [i Democra]ie, publicat \n luna februarie a.c., a con[tientizat [i mai mult opinia public` american` [i interna]ional` cu privire la faptul c` „politicile prohibi]ioniste bazate pe eradicarea produc]iei [i blocarea traficului de droguri, precum [i incriminarea consumului nu au dus la rezultatele scontate.”1 Alc`tuit` din 17 membri, \ntre care Sonia Picado, pre[edint` 1. „Drugs and Democracy: Toward a Paradigm Shift”, Latin American Commission on Drugs and Democracy

\ntre un r`zboi e[uat [i 16

SEMNELE TIMPULUI

Iulie, 2009

urile, a Inter-American In nte terr-Am rAm A meerric ican an IInstitute nsti ns titu ti t te o tu off Huma Hu m n Rights, ma Riiggh Righ hts ts,, scriitorii scri sc r ittorrii Mario ri Marriio Mar o Human Vargas Llosa (Peru) [i Paulo Coelho (Brazilia) [i co-prezidat` de trei fo[ti [efi de stat – Ernesto Zedillo (Mexic), Cesar Gaviria (Columbia) [i Fernando Henrique Cardoso (Brazilia), comisia a concluzionat: „Suntem mai departe ca oric=nd de atingerea ]intei eradic`rii drogurilor.” {i acesta nu este cel mai r`u fapt. Un lan] de consecin]e secundare se abat ca o adev`rat` plag`, \n special asupra Americii Latine. Dintre consecin]ele enumerate de comisie men]ion`m: extinderea crimei organizate, un val de violen]` [i corup]ia pandemic` din r=ndul personalului care ar trebui s` aplice legea, de la cel din strad` [i p=n` la nivel \nalt.

„R~ZBOIUL |MPOTRIVA DROGURILOR” – UN E{EC De la declan[area acestui „r`zboi” de c`tre pre[edintele

Richard Nixon p=n` R Ri ich char ard d Ni N ixo x n [ii p=n p =n`` \n pre=n p pre re-re zent ze nt,, gu guve vern vern rnul nul ul S tate ta teello or U or Un nit itee zent, guvernul Statelor Unite a trimis o mul]ime de bani \n ]`rile din America Latin` pentru a desfiin]a c=mpurile de canabis [i coca. F`r` efect, \ns`. Motivul? Unde exist` cerere, exist` [i ofert`. |n paralel cu \ncercarea de a \n`bu[i oferta venit` din America Latin`, americanii nu au reu[it s` eradicheze consumul de droguri acas`, clien]ii fiind cu totul dezinteresa]i de originea produselor care \ntre]in viciul lor preferat: Columbia, Mexic, Bolivia, Ecuador, Paraguay [.a. S-a constatat de-a lungul ultimelor patru decade de lupt` \mpotriva drogurilor c`, dac` produc]ia \nceteaz` \ntr-un loc, va r`s`ri \ntr-altul; dac` se impune o lege aspr` acas` [i se \ncearc` sugrumarea produc]iei de substan]e ilicite \n afara ]`rii, rezultatul nu va fi nici sc`derea

cere ce rreeri riii [ii n icci cererii nici a cco ons ons nsum umuuconsumului, ci doar cre[terea pre]urilor acestor substan]e.

|ntr-un studiu recent al Brookings Institution se arat` faptul c`, \n Statele Unite, consumul de droguri a r`mas constant de-a lungul ultimelor dou` decenii, cu un milion de utilizatori de heroin` [i 3,3 milioane de

o legalizare prezumtiv` Iulie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Drogurile, \ntre un r`zboi e[uat [i o legalizare prezumtiv` de droguri s` foloseasc` educa]ia [i tratamentul pentru reducerea cererii de droguri, sugestie ce con]ine o idee mult mai important` [i radical`, deja vehiculat` \n coloanele publica]iilor din America: folosirea drogurilor pentru pl`cere s` fie dezincriminat`, fiind considerat` mai degrab` un viciu, a[a cum se face \n cazul alcoolului [i tutunului. Aceasta ar constitui singura cale eficient` pentru a reduce traficul de droguri [i, implicit, profiturile uria[e care ajung \n m=inile trafican]ilor.

LEC}IA NE|NV~}AT~ P=n` \n prezent \ns`, se adevere[te zicala care spune

Efectele consumului de marijuana utilizatori de cocain`. „|n ciuda faptului c` avem unele dintre cele mai stricte legi din lume \n privin]a traficului [i consumului de droguri, prevalen]a ratelor combinate ale consumului de droguri grele este de patru ori mai mare dec=t \n Europa,” indic` raportul Comisiei Latino-Americane cu privire la Droguri [i Democra]ie. Acest raport eviden]iaz` faptul c` actualul „r`zboi \mpotriva drogurilor”, care se duce de patru decenii, este f`r` sf=r[it, iar victoria \n acest r`zboi este din ce \n ce mai pu]in probabil`. P=n` \n prezent, nimeni nu a vorbit la Washington \n asemenea termeni. Mai mult dec=t at=t, aceast` comisie sugereaz` ]`rilor atinse de flagelul traficului [i al consumului 18

SEMNELE TIMPULUI

Unul dintre argumentele împotriva legaliz`rii marijuanei este gradul de nocivitate care, în opinia speciali[tilor, este mult mai ridicat în compara]ie cu cel din era Woodstock-ului. Dac` în anii ’70 nivelul de tetrahydrocannabinol (THC – substan]a chimic` ce produce efecte psihotice asupra consumatorului) con]inut de marijuana era de 1,5%, în prezent, variet`]ile acestei plante con]in între 8 [i 20% THC. Acesta nu este îns` singurul argument pentru care se consider` c` marijuana ar trebui s` r`mân` ilegal`. Ea con]ine toxine [i substan]e chimice recunoscute a fi produc`toare de cancer care, odat` inhalate, sunt depozitate în celulele adipoase timp îndelungat. Cercet`rile [tiin]ifice asociaz` folosirea marijuanei cu afectarea celulelor creierului [i ale sistemului respirator, cu sc`derea producerii de hormoni la ambele sexe, pierderi acute de memorie, sl`birea sistemului imunitar [i diminuarea abilit`]ii de a [ofa. THC [i fumul de marijuana sunt legate în mod direct de avort, decesul in-utero al f`tului [i al nou-n`scu]ilor, precum [i de alte anomalii biologice [i comportamentale ale indivizilor n`scu]i din p`rin]i consumatori. De asemenea, contrar rapoartelor referitoare la folosirea medical` a marijuanei, nu exist` referin]e [tiin]ifice care s` arate c` aceasta ar fi un medicament eficient în tratarea st`rilor de grea]` [i vom`. În plus, THC-ul pur – una dintre numeroasele componente chimice ale marijuanei –, despre care anumite studii arat` c` ar avea un efect în tratarea st`rilor de grea]` [i vom`, este disponibil în alte produse farmaceutice aflate în uzul comunit`]ii medicale.

Iulie, 2009

c` americanii au o memorie colectiv` foarte scurt`: „Nu-[i amintesc nimic din ce s-a \nt=mplat \nainte de mar]ea trecut`”. De[i au mai purtat un „r`zboi” similar \n urm` cu mai pu]in de o sut` de ani, se pare c` \nc` sunt cu lec]ia ne\nv`]at`. Au uitat cum, \n 1932, Al Capone se plimba pe str`zile din Chicago \ntr-o caravan` de limuzine blindate (construite conform cerin]elor sale de c`tre General Motors), \nso]it de o ariergard` [i de o avangard` format` din asocia]ii s`i \narma]i cu pistoale automate. Acesta nu este \ns` cel mai ciudat lucru care se poate spune despre perioada respectiv` din istoria Americii, ci faptul c` mentalitatea mul]imii era at=t de impregnat` de acea realitate, \nc=t ajunsese s-o considere normal`. Pu]ini \[i d`deau seama c` Al Capone [i complicii s`i erau mostre ale unei politici gre[ite, prin care statul \ncerca s` trateze setea na]ional` dup` alcool. |n timp ce politica respectiv` a provocat escaladarea violen]ei p=n` la un nivel nemai\nt=lnit p=n`

atunci, \n prezent, chiar [i dup` aproape o sut` de ani de la acele evenimente, este greu s` nu se observe similitudinile dintre efectele Prohibi]iei [i carnagiul legat de traficul de droguri de la grani]a Statelor Unite cu Mexicul. Evenimentele din ultimele optsprezece luni arat` c` dispozitivele militare dizlocate

lec]iile, dup` care au dezertat [i au trecut de partea trafican]ilor de narcotice, care pl`tesc mult mai bine dec=t guvernul mexican. Numai \n ultimii opt ani, armata mexican` a \nregistrat peste 100.000 de dezert`ri spre r=ndurile trafican]ilor. Astfel, for]ele guvernamentale se confrunt` cu o armat` de killeri care l-ar face s` tremure chiar [i pe Al Capone.

LEGALIZAREA – R~UL MAI MIC Solu]ia sugerat` de Comisia San Pedro de las ColoLatino-Amerinias, din statul mexican can` cu privire Coahuila, este un ora[ la Droguri [i Demic, situat nu departe mocra]ie, de[i de grani]a cu SUA unde exprimat` voase \nregistreaz` o rat` lat, este aceea[i neobi[nuit de mare de care a rezolvat consum de heroin`. Este un caz destul de rar de [i problemele dependen]` de droguri \n generate de ProMexic, de[i heroina este hibi]ia din anii produs` \n cantit`]i ’20: „Poten]ialul mari din cauza cererii din enorm de violenSUA. ]` [i corup]ie al traficului cu narcotice poate fi comb`tut \n mod efectiv doar pentru a-i combate pe trafican]i dac` sursele sale de venit sunt sunt insuficiente [i ineficiente. substan]ial sl`bite.” Adic` sinUn exemplu gr`itor este faptul gura cale de a reduce drastic c`, dup` ce speciali[ti ame- profitabilitatea produc]iei [i ricani ai luptei anti-drog au a traficului de droguri este antrenat unit`]i speciale ale legalizarea lor. |ns` problema armatei mexicane, \n urm` cu este mult prea delicat` pentru c=]iva ani, au constatat c` mili- o abordare simplist`. A vorbi tarii antrena]i au studiat bine \n general despre „legalizarea Iulie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

drogurilor” este nu doar superficial, ci [i iresponsabil. |ns`, dincolo de faptul c` discu]ia

SEMNELE TIMPULUI

s-ar limita la cli[ee verbale, evitarea unei discu]ii ra]ionale despre costurile [i beneficiile dezincrimin`rii posesiei de droguri pentru uz personal este [i mai iresponsabil`. Motivul pentru care s-a ajuns \n situa]ia de a sc`pa fenomenul de sub

Iulie, 2009

control este faptul c` majoritatea politicienilor [i chiar opinia public` nu mai sunt capabili s` g=ndeasc` problema drogurilor \n al]i termeni dec=t \n cei ai prohibi]iei. Dac` traficul [i consumul de droguri trebuie comb`tute, acest lucru se poate face printr-o „interdic]ie bazat` pe g=ndirea ra]ional`”. Cei care militeaz` pentru o dezbatere deschis`, ra]ional` a problemei drogurilor, aduc \n discu]ie nevoia de a \nv`] a din lec]iile istoriei. C=nd s-a ridicat o barier` artificial` \ntre produc`torii de alcool [i consumatori, \n anii ’20, s-a creat practic o bonanza mult mai profitabil` dec=t Goana dup` Aur. Aceasta a oferit gangsterilor profituri uria[e [i puterea financiar` de a prelua afacerile legale, fapt ce a condus la extinderea speculei, exploatarea for]ei de munc` [i cre[terea ratei criminalit`]ii de aproximativ zece ori, \n raport cu situa]ia precedent` Prohibi]iei. Din fericire, aceast` situa]ie a fost \ntrerupt` de Marea Criz` din 1929, fapt ce a \nsemnat c`, odat` cu diminuarea fondurilor, lupta \mpotriva trafican]ilor de alcool a devenit un lux pe care guvernul nu [i l-a mai putut permite. Prohibi]ia a fost abrogat` \n 1933, iar rata criminalit`]ii a sc`zut la jum`tate \n urm`toarea decad`. |n prezent, criminalitatea a ajuns din nou

Drogurile, \ntre un r`zboi e[uat [i o legalizare prezumtiv`

Cyber-drogurile |ntr-un articol publicat \n 1 iulie 2008 \n cotidianul Corriere della sera, speciali[tii atr`geau aten]ia asupra unui fenomen care \ncepuse deja s` capete o amploare \ngrijor`toare. Ini]ial, alarma a fost dat` de Garda italian` de Finan]e, care a descoperit pe internet un trafic comercial contra-cost cu „note halucinogene”. Este vorba de secven]e audio cu efecte halucinogene asupra creierului, similare drogurilor. |n prezent, exist` mai multe tipuri de astfel de buc`]i muzicale, purtând diferite nume, \n func] ie de efectul pe care \l ofer` – „cocain`”, „marijuana”, „heroin`”, „peyote”, „ecstasy”, „efect orgasmi”. „Undele cuprinse \ntre 3 [i 30 Hertz, infrasunetele – pe care urechea uman` nu le percepe –, sunt \n m`sur` s` declan[eze cele mai diferite reac]ii,

la un nivel similar celui din perioada de v=rf a Prohibi]iei. Aceste date \i determin` pe mul]i dintre observatori [i comentatori, inclusiv pe politicieni [i pe reprezentan]i ai institu]iilor de stat, s` g=ndeasc` mai departe, [i anume dac` actuala criz` economic` poate deveni un argument suficient pentru schimbarea politicii fa]` de problema drogurilor [i dac` o eventual` legalizare a acestora ar produce efecte similare celor ap`rute dup` decizia de legalizare a alcoolului pe timpul pre[edintelui Roosevelt. Deocamdat`, aceasta pare singura alternativ` viabil`. Este greu de spus dac` actuala administra]ie \[i va suma un asemenea risc. Singurul r`spuns pe care actualul pre[edinte l-a dat acestei probleme a fost un „NU”.

unele dintre ele conferind un efect euforizant sau excitant. Este suficient s` le inserezi \ntr-o bucat` muzical` [i jocul e f`cut”, a explicat colonelul Umberto Rapetto, un comandant din cadrul G`rzii de Finan]e. Asemenea „stupefiante” sunt disponibile gratis pe internet. Crearea condi]iilor pentru consumul „cyber-drogurilor” nu necesit` preg`tiri speciale. Sunt suficiente o camer`, un calculator conectat la internet, \ntuneric [i o pereche de c`[ti pe urechi. Adul]ii combin` cyber-drogul cu alcoolul. |n multe situa]ii, p`rin]ii nici nu b`nuiesc ce se \ntâmpl` [i cred c` tinerii sunt \n siguran]`, c` doar ascult` muzic` la calculator [i nu le trece prin minte c` ace[tia „consum`” unul dintre cele mai perfide droguri - „cyber-drogurile”.

pierdut, care este motivul acestui „NU” al pre[edintelui Obama, pe care unii oricum nu-l consider` at=t de categoric pe c=t ar p`rea? Un posibil r`spuns ar viza atitudinea opiniei publice fa]` de aceast` problem`, atitudine care – dup` cum arat` sondajele –, de[i s-a modificat serios \n favoarea ideii de legalizare a c=torva droguri \n scopuri medicale, nu este \ns` suficient de solid` pentru a sus]ine o astfel de decizie. Cu

timpul \ns`, opinia public` poate deveni favorabil`. Un al doilea r`spuns poate fi reconectat cu perioada Prohibi]iei. Se [tie faptul c` „Nobilul Experiment” a avut la baz` valorile religioase protestante: oamenii evlavio[i ai na]iunii credeau \n mod sincer c`, prin interzicerea producerii, comercializ`rii [i consumului de alcool, vor rezolva problemele produse de acest viciu. |ns` efectul a fost opus celui scontat. La fel stau lucrurile

RELIGIA Dac` se recunoa[te aproape unanim c` „r`zboiul \mpotriva drogurilor” este apoape Iulie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Drogurile, \ntre un r`zboi e[uat [i o legalizare prezumtiv`

[i \n problema drogurilor. Interzicerea acestora, cel pu]in \n Statele Unite, are la baz` [i motiva]ii religioase, ancorate \n concep]ia iudeo-cre[tin` cu privire la responsabilitatea omului fa]` de via]a [i trupul s`u. Este adev`rat c` cei mai mul]i privesc Biserica (\n]eleg=nd prin termenul Biseric` ideea de â&#x20AC;&#x17E;religieâ&#x20AC;?) ca pe aceea[i institu]ie retrograd`, care \[i 22

SEMNELE TIMPULUI

sus]ine dogmele \n ciuda evolu]iei societ`]ii. |ns`, \n cazul de fa]`, de[i Biserica se pronun]` \mpotriva consumului de droguri [i nu poate fi de acord cu legalizarea acestora, nici nu se mai poate opune acestui fapt dac` societatea l-ar accepta. Ceea ce poate face este s`-[i prezinte valorile, cu scopul de a oferi oamenilor o motiva]ie puternic` pentru a nu le

Iulie, 2009

consuma. Dac` realitatea din teren dovede[te c` m`surile adoptate p=n` acum \mpotriva acestui flagel al societ`]ii noastre nu fac dec=t s` perpetueze un r`zboi cu mici [anse de izb=nd`, ce \i mai r`m=ne Bisericii de f`cut? Foarte mult. Nimeni nu ar trebui s` [tie mai bine dec=t Biserica faptul c` eliminarea ispitei nu rezolv` problema dorin]ei omului

„VENITUL BARONILOR DROGULUI ESTE MAI MARE DECÂT BUGETUL PENTRU AP~RARE AL AMERICII. CU ACEAST~ PUTERE FINANCIAR~, EI POT CORUPE INSTITU}IILE STATULUI, IAR DAC~ STATUL REZIST~… EI POT CUMP~RA FOR}A DE A-L SUPUNE. SUNTEM AMENIN}A}I CU REÎNTOARCEREA EVULUI MEDIU.” ENRIQUE GOMEZ HURTADO, FOST JUDEC~TOR AL CUR}II SUPREME DIN COLUMBIA, CARE ÎNC~ ARE ÎN PICIOR O SCHIJ~ DE LA O BOMB~ PUS~ SPECIAL PENTRU EL DE C~TRE RENUMITUL BARON AL DROGURILOR PABLO ESCOBAR.

dup` ceva considerat rù. A-i l`sa \ns` la \ndem=n` acel rù, motiv=ndu-l din interior s` nu se ating` de el, poate constitui dovada cea mai grìtoare c` Biserica \[i \ndepline[te misiunea pe p`m=nt. Nu aceasta a fost realitatea \n Gr`dina Eden? Nu scrie nicìeri \n Biblie c` „fructul oprit” ar fi fost \ngr`dit cu s=rm` ghimpat` sau p`zit de for]e de ordine. Era

accesibil oric=nd. Motiva]ia interioar` trebuia s`-i opreasc` pe cei doi s` se ating` de fruct sau s` m`n=nce din el. Adic` exact ceea ce lipse[te multor semeni de-ai no[tri. F`r` o motiva]ie de acest gen, ace[tia vor fi dispu[i s` fac` absolut orice pentru a-[i procura drogul: vor fura, vor min]i, vor r`ni, \i vor ucide pe al]ii, iar \n final, dup` ce-l vor fi ob]inut,

se vor ucide pe ei \n[i[i, prin consumarea acestuia. Cunosc=nd mai bine dec=t oricine c` „fructul oprit este mai atractiv dec=t cel \ng`duit” [i put=nd furniza o motiva]ie mai \nalt` \n favoarea abstinen]ei, Biserica are ocazia s` educe masele \ntr-un domeniu \n care agen]iile guvernamentale sau organiza]iile nonprofit au prea pu]in` influen]`. Aceasta este ocazia ei [i, de fapt, aceasta este misiunea care ]ine cu adev`rat de domeniul Bisericii – mai mult dec=t influen]area politicii statului \n vederea adopt`rii unor legi [i m`suri punitive fa]` de un r`u din societate. |n cele din urm`, chiar dac` toate drogurile ar fi legale, nimeni nu este obligat s` le cumpere sau s` le consume. Situa]ia seam`n` foarte mult cu ceea ce se \nt=mpl` anual la Pamplona, Spania, \n cursa cu tauri. Nimeni nu este obligat s`-[i ri[te via]a alerg=nd \naintea cirezii cu coarne ascu]ite. Dar unii o fac. {i rar se \nt=mpl` s` nu moar` sau s` nu fie r`nit cineva. Cu toate acestea, se vor g`si \ntotdeauna c=]iva dezaxa]i care se vor expune pericolului. Dar pentru c` mul]i v`d efectele de pe margine, cei mai mul]i vor r`m=ne totu[i \n banca lor. ST

Iulie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Primul magazin analiz` [i opinie DIN ACEAST~ TOAMN~:

Frontiere, un nou proiect editorial

Frontiere MAGAZIN DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

de cre[tin`

Cultur`

„SEXUL VINDE” [i genera]ia precoce

SEMNELE TIMPULUI

Iulie, 2009

Indiferent c` e vorba de ma[ini, mobil`, b`uturi r`coritoare, haine, ciocolat`, reviste sau biscui]i, principalul ingredient utilizat \n campaniile publicitare este sexualitatea. CRISTINA S~NDULACHE

Iulie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

„Sexul vinde” [i genera]ia precoce

emeile (\n special), dar [i b`rba]ii sunt prezenta]i \n postúri cu un grad variat de erotism, trasform=ndu-se, pe zi ce trece, \n simple obiecte sexuale. |n 5 septembrie 2008, Parlamentul European a adoptat un raport \ntocmit de Comitetul pentru Drepturile Femeilor, \n care se cerea interzicerea promov`rii clipurilor publicitare ce prezint` femeile ca obiecte sexuale1. |n ciuda argumentelor invocate de ini]iatori, Autoritatea pentru Standarde \n Publicitate a afirmat c` raportul nu aduce nimic

inflexibil` [i nepractic`”. |n consecin]`, raportul ini]iat de europarlamentarul suedez Eva-Brit Svensson nu s-a concretizat \ntr-un proiect de lege. Mai mult chiar, p=n` \n prezent, nici m`car n-a mai fost luat \n discu]ie \n mod serios.

nou, ad`ug=nd c`, oricum, exista deja un sistem de control pentru prevenirea difuz`rii materialelor „discriminatorii sau d`un`toare”. Un purt`tor de cuv=nt al acestui organism a mai explicat c`, de[i „Autoritatea sus]ine obiectivele generale ale raportului, abordarea sugerat` este

adev`rat „nepractic`”; ar bulversa o industrie pentru care sexul reprezint` un ingredient important. Acest aspect, demonstrat de nenum`rate ori \n istoria publicit`]ii, a fost surprins extrem de pertinent printr-o sintagm` lansat` de firma de publicitate [i marketing Gallup & Robinson. |n urma unui studiu amplu cu privire la rela]ia dintre

1. The Telegraph - „EU wants to ban ’sexist’ TV commercials”, 5 septembrie 2008

SEMNELE TIMPULUI

SEXUL VINDE… BINE Realitatea este c`, din perspectiva industriei publicitare, ajuns` \n 2008 la o valoare de 498 de miliarde de dolari (358 de miliarde de euro), o asemenea m`sur` ar fi cu

Iulie, 2009

publicitatea cu \nc`rc`tur` erotic` [i v=nz`ri, concluzia a fost c` „sexul vinde”. Conform Gallup & Robinson, „practic, nimeni nu se \ndoie[te c` sexul ne fascineaz` pe to]i, \ns`, pentru oamenii de afaceri [i pentru cei angrena]i \n industria publicit`]ii, prezint` o dimensiune suplimentar` a interesului – vinde.”2

FLEXIBILITATEA INFLEXIBILIT~}II |n prezent, ar fi de neconceput o industrie a publicit`]ii \n absen]a mesajelor cu conota]ie

erotic`, [i nu numai pentru public sau pentru firmele de publicitate, ci chiar [i pentru o institu]ie a Uniunii Europene. Propunerea de a \nl`tura acest ingredient a st=rnit reac]ii adverse, fiind catalogat` drept „inflexibil` [i nepractic`”. Totu[i, ar fi interesant s` remarc`m faptul c`, \n urm` cu 2. http://gallup-robinson.com/essay2.html

aproximativ 100 de ani, „Conota]iile sexuale sunt la tot pasul, inclusiv \n reclamele TV. Educa]ia de neconceput ar fi fost sexual` oferit` de [coli la orele de dirigen]ie este insuficient`. Ca profeexact contrariul, p=n` sor, m` lovesc frecvent de problema sexualit`]ii precoce la copii, \nc` de nu demult \nc`rc`tura la vârste fragede. Copiii sunt mult mai dezinvol]i, limbajul fiind unul aluziv erotic` fiind considerat` [i cu tent` sexual`. Intervin [i teribilismul vârstei, dar [i incapacitatea de neconceput \n cadrul acestora de a-[i con[tientiza propriile fapte. Pentru copii, limitele dintre unui clip publicitar. decent [i indecent sunt mult mai largi decât pentru noi, adul]ii. Familia [i Prima reclam`, ap`[coala ar trebui s` colaboreze pentru a tempera acest fenomen.” rut` \n 1472, \n limba Anca Radu, profesor englez`, sub forma unei mici buc`]i de h=rtie, anun]a v=nzarea unei c`r]i printr-o transformare masiv`. firesc al identific`rii, s` partide rug`ciuni. Dezvoltarea publi- Agen]iile de publicitate au \n- cipe mental la scena expus` – cit`]ii, anevoioas` \n urm`toa- ceput s` dezvolte strategii de aspect de pe urma c`ruia profit` rele sute de ani, a cunoscut o marketing [i copywriting [i s` nu numai industria publicit`adev`rat` explozie \n secolul al efectueze cercet`ri de pia]` ]ii, ci [i cinematografia, televiXIX-lea. |n iunie 1836, publici- sau studii demografice pentru a ziunea, radioul sau internetul. tatea a ajuns pentru prima oar` putea identifica mai bine consu- Este interesant de remarcat c` aceast` tehnic` exploateaz` unul dintre cele mai puternice instincte umane – reproducerea – [i una dintre cele mai profunde nevoi: afec]iunea. Toate aceste ingrediente, coroborate, au dat na[tere unei re]ete aproape irezistibile.

UE SE VINDE CU ACEEA{I RE}ET~

\n paginile unui ziar – \n cotidianul francez La Presse –, iar \n 1869 a fost \nfiin]at` prima agen]ie de publicitate din lume - N. W. Ayer & Son, cu sediul \n Philadelphia. Publicitatea a cunoscut o perioad` lini[tit` [i relativ inocent`, ]in=ndu-se departe de ispita sexualiz`rii. La \nceputul anilor ’20 \ns`, \ntreaga industrie de publicitate a trecut

matorii-]int`. Cercet`rile \ntreprinse \n acea perioad`, cumulate cu abordarea tot mai dezinhibat` a sexualit`]ii, au condus la apari]ia unui nou ingredient \n metabolismul reclamelor: senzualitatea. Utilizarea erotismului \n publicitate are la baz` premisa c` oamenii sunt curio[i \n leg`tur` cu tot ce \nseamn` sexualitatea; \n plus, ei sunt dispu[i ca, prin mecanismul

O femeie cu p`rul r`v`[it st` deasupra unui b`rbat f`r` c`ma[`, \ntins pe pat, [i care z=mbe[te larg; dedesubt scrie: „\ncerca]i a[a ceva acas`“. Nu e o reclam` la vreun DVD Kama Sutra. E o reclam` pentru apartamentele Herald Towers din Manhattan, New York. Ast`zi, erotismul a ajuns s` fie at=t de \ntre]esut cu publicitatea, \nc=t a devenit un fenomen practic imposibil de stopat, cu at=t mai mult cu c=t nu exist` nici m`car suficient interes \n acest sens. Nu numai c` Uniunea European` – care ar avea puterea de a reglementa

Iulie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

„Sexul vinde” [i genera]ia precoce acest fenomen – se opune propunerii de implementare a unor norme mai stricte, ci chiar utilizeaz` ea \ns`[i aceast` re]et` a succesului de marketing. |ntr-un articol din ziarul Cotidianul, intitulat „Comisia European` se vinde cu sex pe YouTube”3, UE este prezentat` drept complice la acest fenomen. Articolul se refer` la momentul \n care Comisia European` [i-a deschis propriul

PARADOXAL ESTE C~, DAC~ INSTIGAREA LA UCIDERE ESTE CONSIDERAT~ DELICT, INSTIGAREA LA DESFRÂU, LA IMORALITATE ESTE CONSIDERAT~ MODERNISM, EMANCIPARE, ELIBERARE. canal pe YouTube (EUTube) – iulie 2007. La acea vreme, nimeni nu se a[tepta s` aib` un succes imens, consider=nduse c` era vorba de una dintre plictisitoarele campanii de imagine ale Bruxelles-ului. Cu toate acestea, \n foarte scurt timp, zeci de mii de utilizatori accesau site-ul. Explica]ia este simpl`: comisarul european pentru comunicare, Margot Wallstrom – \n scopul cre[terii interesului cet`]enilor pentru activitatea Comisiei –, f`cuse apel la unul dintre ingredientele care „v=nd” sigur: sexul. Doamna Wallstrom aprobase postarea unui filmule] numit „Iubitorii de film vor iubi asta!”, cuprinz=nd scene de sex din filme europene celebre. 3. Cotidianul - „Comisia European` se vinde cu sex pe Youtube”, 3 iulie 2007

SEMNELE TIMPULUI

Restul clipurilor, despre politica agricol` sau ajutoarele umanitare, nu \nregistrau nici 20% din num`rul acces`rilor acestui clip. |n prezent, cele dint=i au ajuns la 20-30.000 de acces`ri, pe c=nd videoclipul men]ionat a ajuns la 7.615.046 de vizualiz`ri.

MECANISMUL IMORALIT~}II – ACTORI {I PARADOXURI Sexualitatea \n publicitate este o simpl` roti]` \ntr-un mecanism mult mai complex, ce are ca scop sl`birea standardelor morale. Sub pretextul

Iulie, 2009

„dep`[irii pudorii [i a tabuurilor”, to]i cei ce sunt implica]i \n industria media – regizori, scenari[ti, directori de imagine, actori etc. – instig` la imoralitate. Paradoxal este c`, dac` instigarea la ucidere este considerat` delict, aceast` instigare la desfr=u, la imoralitate este considerat` modernism, emancipare, eliberare. Tot paradoxal este [i faptul c`, dac` propaganda religioas` este imediat amendat` de pres` [i de societatea civil` secularizat`, propaganda desfr=ului, realizat` prin intermediul filmelor, reclamelor sau emisiunilor de televiziune, nu este

amendat` dec=t atunci c=nd atinge nivelul purei pornografii. Prin intermediul mass-mediei, libertinismul sexual, adulterul [i formele deviante de sexualitate nu numai c` nu sunt condamnate, dar se bucur` chiar de o promovare constant`, fiind privite ca simboluri ale libert`]ii [i ale progresului. Din p`cate, tot acest mecanism este extrem de eficient. Iar unul dintre indicii care-i atest` succesul este fenomenul sexualit`]ii precoce.

logul Susan Linn, unul dintre ini]iatorii „Campaniei pentru o copil`rie f`r` reclame” [i autor al c`r]ii „Copiii consumeri[ti” (engl. Consuming Kids).

VINA PRIN INAC}IUNE

10… NOUL 20? Alaena Punzi e hot`r=t`. Vrea s` se epileze, s` se macheze, s` se penseze. |i place s` poarte fuste scurte [i bluze dup` ultima mod`. Nimic n-ar fi at=t de surprinz`tor dac` Alaena n-ar avea dec=t 10 ani. „Se poart` ca [i c=nd ar avea 16 ani”, spune cu frustrare mama ei, Beth Punzi, din Little Silver, New Jersey. „Mie nici prin g=nd nu-mi treceau toate astea c=nd eram la v=rsta ei”, adaug` ea.4 Este 10 noul 20? Cu siguran]` c` a[a pare. Fenomenul sexualit`]ii precoce prinde contur pe zi ce trece, alarm=nd p`rin]ii, dar [i speciali[tii. „Copiii se maturizeaz` at=t de rapid, \nc=t aproape c` rateaz` complet anii adolescen]ei”, afirm` Michele Borba, autor al c`r]ii „12 secrete simple pe care o adev`rat` mam` trebuie s` le cunoasc`”. Unul dintre motive este extrem de evident: avalan[a de mesaje de tipul „trebuie s` fii 4. http://www.parents.com/teens-tweens/healthbody-issues/body-is-sues/teen-too-sexy-toosoon/

sexy ca s` fii popular/`”, prezente peste tot – \n reclame, la televizor, \n muzic`, pe internet, chiar [i \n juc`rii (ex.: p`pu[i Barbie sau Bratz, tot mai senzuale) etc. „Copiii se familiarizeaz` cu aceast` idee [i [i-o asum` chiar \nainte de a \n]elege ce \nsemn`, propriu-zis, sexy”, afirm` psiho-

{i totu[i, mai exist` un motiv pentru care acest trend cap`t` amploare: noi permitem acest lucru! Fenomenul se bazeaz`, \n mare m`sur`, pe lipsa de reac]ie a publicului conservator, care se simte timorat, intimidat, anacronic – tocmai campaniile de pres` \l fac s` se simt` astfel! |n plus, statisticile privitoare la comportamentul sexual sunt din start eronate, din simplul motiv c` nu sunt lua]i niciodat` \n calcul adep]ii castit`]ii: ace[tia nu vocifereaz` pe strad`, nu particip` la emisiuni TV de[ucheate [i nu vor r`spunde niciodat` \ntreb`rilor unor activi[ti ai a[a-ziselor campanii antiSIDA sau de educa]ie sexual`, care au ajuns forme mascate de incitare la desfr=u. Pe de alt` parte, de multe ori, p`rin]ii au impresia c` adolescen]ii sunt mai de[tep]i

10 sfaturi pentru reclame de succes 1. Crea]i reclame simple. 2. Nu vinde]i produsul; vinde]i beneficiile pe care le aduce produsul. 3. Dac` e posibil, „condimenta]i” reclama cu aluzii sexuale. 4. Folosi]i celebrit`]i. 5. Exploata]i poten]ialul culorii.

6. Aten]ie la modul \n care este „citit`” reclama. 7. Evita]i ambiguit`]ile. 8. Folosi]i elemente care contrasteaz` puternic. 9. Apela]i la imagini cu copii [i animale. 10. Face]i textul cât mai lizibil posibil.

Iulie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

„Sexul vinde” [i genera]ia precoce dec=t par. Realitatea este c` adolescen]ii, conform lui Elaine B. Kaplan, profesor de sociologie la Universitatea Southern California, Los Angeles, oric=t de inteligen]i ar fi pentru v=rsta lor, nu realizeaz` pe deplin consecin]ele propriilor ac]iuni. „Nu fi]i surprin[i, spune Elaine B. Kaplan, dac` copilul dumneavoastr` nu face conexiunea \ntre \mbr`catul provocator, dansul lasciv sau limbajul corporal senzual [i rela]ia sexual` propriu-zis`. Cele mai recente studii indic` urm`torul fapt – p=n` la v=rsta de 20 de ani, creierul adolescen]ilor este insuficient de dezvoltat pentru a percepe corect consecin]ele ac]iunilor sale”. Este adev`rat c` adolescen]ii nu pot fi smul[i din lumea \n care tr`im. Totu[i, exist` metode prin care ace[tia pot fi preg`ti]i s` fac` fa]` presiunilor, iar copil`ria s` le poat` fi protejat`. {i un prim pas care poate fi f`cut este acela de a privi mai cu aten]ie la ce se \nt=mpl` \n via]a propriului copil.

GENERA}IA PRECOCE… SEXUAL {i totu[i, cea mai mare problem` e c` emanciparea timpurie a adolescen]ilor [i tendin]a acestora de a-[i afi[a c\t mai vizibil sexualitatea \ncep=nd de la v=rste fragede par s` treac` neobservate de p`rin]i. Neglijarea fenomenului a contribuit, \n timp, la acceptarea acestor comportamente drept normale, caracteristice genera]iei actuale. De[i mul]i se declar` [oca]i de precocitatea sexual` a 32

SEMNELE TIMPULUI

copiilor, prea pu]ini iau m`suri, vina fiind aruncat` pe seama „timpului” \n care tr`im. Speciali[tii confirm` existen]a fenomenului de maturizare precoce la adolescen]i, dar nici nu v`d vreo rezolvare pentru aceast` problem`. Conform psihologilor, vina apar]ine deopotriv` p`rin]ilor, [colilor, lipsei de educa]ie [i comunicare, dar [i absen]ei valorilor adev`rate din societatea contemporan`. Copiii zilelor noastre par din ce \n ce mai gr`bi]i s` creasc` [i s` experimenteze. Pentru asta, cei mai mul]i nu au nicio problem` s` sacrifice etapa copil`riei. Prin[i \n v=rtejul „libert`]ii” – a[a cum le este ea prezentat` – [i lua]i cu asalt de cantitatea informa-

Iulie, 2009

]ional`, copiii nu au abilitatea de a discerne [i selecta \ntre bine [i r`u. Lipsa restric]ion`rilor din partea p`rin]ilor d` tinerilor o libertate de care ace[tia dispun dup` cum cred de cuviin]`. Speciali[tii atest` existen]a tendin]ei de emancipare at=t la fete, c=t [i la b`ie]i, dar [i a prezen]ei comportamentului sexual precoce, vizibil \n \mbr`c`minte, atitudine [i preocup`ri. |n plus, din ce \n ce mai mul]i adolescen]i \[i \ncep via]a sexual` la o v=rst` considerat` inadecvat` de speciali[ti. Un studiu efectuat de Metro Media Transilvania5 a indicat faptul c`, \n Rom=nia, v=rsta 5. http://www.mmt.ro/fertilitate.pdf

primului contact sexual e \n continu` sc`dere. Dac` v=rsta la care fetele n`scute \ntre 1975 [i 1979 \[i \ncepeau via]a sexual` era de 19 ani, pentru fetele n`scute \ntre 1985 [i 1986, v=rsta a sc`zut la 17. De asemenea relevant este [i faptul c`, \n cadrul capitolului „Diferen]e intergenera]ionale privind debutul vie]ii sexuale”, este men]ionat faptul c` procentul fetelor care [i-au \nceput via]a sexual` \nainte de 18 ani a crescut \ntr-un mod surprinz`tor. Dac` acest procent era de 31,2% \n cazul fetelor n`scute \ntre 1920 [i 1944, el a crescut p=n` la 94,9% \n cazul celor n`scute \ntre 1985 [i 1986. Pe de alt` parte, \n privin]a avorturilor, nu numai c` num`rul acestora a crescut \n ultimii ani, plas=ndu-ne \ntre primele state din Europa, dar [i v=rsta adolescentelor care ajung s` avorteze a sc`zut; \n prezent, 18% din avorturile din Rom=nia sunt solicitate de adolescente cu v=rste \ntre 15 [i 19 ani, iar 60% din avorturi se fac tinerelor cu v=rste cuprinse \ntre 15 [i 24 de ani.6

P~RIN}II CHIAR POT SCHIMBA CEVA Psihopedagogul Margareta Deac consider` c`, \n Rom=nia, emanciparea [i 6. http://www.provita.ro/avortul/11-legatura-dintre-avort-si-contraceptie/188-conferinta-reducerea-sarcinilor-la-adolescente-experienta-mariibritanii?tmpl=component&print=1&page

comportamentul sexual precoce sunt frecvent \nt=lnite la copii, problema fiind una acut` [i de actualitate. „D`un`tor este accesul copiilor, mai ales a celor sub 12 ani, la telenovele [i filme cu un con]inut sexual explicit. P`rin]ii sunt principalii vinova]i; ei nu par

a con[tientiza ce se \nt=mpl` cu copiii lor. |n familii nu se mai comunic` \n general, cu at\t mai pu]in despre sex, perceput ca un subiect tabu. Total eronat, deoarece copiii afl` [i discut` \ntre ei pe aceast` tem` sau \[i fac o p`rere din ceea ce v`d la televizor sau pe internet. Una dintre consecin]ele sexualit`]ii precoce se concretizeaz` la nivelul cazurilor de adolescente \ns`rcinate sau care fac avort. Multe dintre ele r`m\n traumatizate pe via]` at=t fizic, c=t [i psihic”. Aceea[i perspectiv`,

a responsabilit`]ii purtate de familie, o \mp`rt`[e[te [i psihologul Mihaela Boutiere: „Familiei \i revine sarcina de a filtra, \n m`sura posibilit`]ilor, informa]ia care ajunge la copii. P`rin]ii din ziua de azi nu mai au timp, sunt at=t de prin[i de grijile cotidiene, \nc=t uit` de responsabilit`]ile lor. Problemele p`rin]ilor se reflect` \n educa]ia copiilor”, a declarat psihologul Mihaela Boutiere. Tinerii nu pot fi complet feri]i de influen]a avalan[ei de mesaje cu conota]ii sexuale de care e saturat` mass-media, \ns` pot fi preg`ti]i pentru a se proteja de caracterul lor nociv. Iar acest lucru cade, \n cea mai mare m`sur`, \n responsabilitatea p`rin]ilor. Ei au obliga]ia moral` de a-[i face timp [i curaj, dep`[indu-[i tabuurile, pentru a purta discu]ii deschise cu propriii copii pe tema sexualit`]ii. Un lucru fundamental pe care p`rin]ii trebuie s`-l accepte este c` fiecare adolescent, indiferent de c=t de inocent ar p`rea, este predispus s`-[i \nceap` via]a sexual` mai repede dec=t s-ar a[tepta un p`rinte. }in=nd cont de aspectul acesta, subiectul sexualit`]ii nu trebuie am=nat de la lun` la lun` sau de la an la an, pan` c=nd s-ar ivi un eventual moment „oportun”; momentul acela trebuie c`utat [i exploatat \ntr-o manier` pragmatic`, pertinent` [i, \n acela[i timp, spiritual`. ST

Iulie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Etic`

Într-un articol publicat \n 1 iulie 2009, The New York Times a anun]at apari]ia pe pia]` a softului „DoGood”, creat special pentru iPhone, prin care utilizatorii sunt \ndemna]i s` fac` \n fiecare zi o fapt` caritabil`, dezinteresat`, pe care s-o comunice apoi \n re]ea.

LUCIAN CRISTESCU

A FOST ODAT~…

Francisco, o t=n`r` – Anna Herbert – a \nscris pe fa]a de mas` fraza: „Fii bun \n mod gratuit [i comport`-te frumos f`r` vreun scop anume.”1 Un librar a citit \nscrisul [i, pentru c` i-a pl`cut, l-a publicat \ntr-o ilustrat`. |n c=]iva ani, ilustrata a f`cut \nconjurul Statelor Unite. |n 1993, editura Conari Press a avut inspira]ia s` publice o serie de povestiri sub titlul: „Fapte Aleatorii de Bun`tate”2. Succesul c`r]ii (v=ndut`

|ntr-o zi de var` a anului 1982, pe c=nd \[i a[tepta comanda \ntr-un restaurant din San

1. „Practice random kindness and senseless acts of beauty.” 2. „Random Acts of Kindness”

ugestii de tipul „F` pe cineva s` r=d` ast`zi!”, „Mul]ume[te azi unui profesor!”, „\ncepe s` cite[ti ast`zi o carte!” sau „Fii politicos ast`zi fa]` de cineva din trafic!” au fost deja primite cu entuziasm de mii de utilizatori, care s-au mobilizat pentru a face lumea \n care tr`iesc mai bun`!

SEMNELE TIMPULUI

Iulie, 2009

\n 75.000 de exemplare) a provocat o emula]ie popular`. Ca din senin, a avut loc o explozie de fapte gratuite de bun`tate, \nt=i la nivel individual, iar apoi la nivelul funda]iilor [i al asocia]iilor cet`]ene[ti. Unul dintre cei care au citit cartea a fost dr. Chuck Wall, coordonator al Departamentului de Rela]ii Umane al Colegiului Bakersfield, California. Tulburat de [tirile negative de la TV, pline de „acte de violen]` gratuite”, profesorul a cerut studen]ilor s` realizeze o tem`

neobi[nuit`: s` \nf`ptuiasc` un gest nemotivat de interesul personal, pe baza c`ruia s` scrie un eseu. Ca s`-i dea greutate, dr. Wall a tip`rit afi[e [i autocolante cu mesajul: „Ast`zi voi face un act de bun`tate gratuit`. Tu ce faci?” Impactul proiectului a fost nea[teptat de mare. Un student a cump`rat zece paturi pliante pe care le-a d`ruit boschetarilor prip`[i]i sub un pod. Un altul a pl`tit factura de \ntre]inere unei s`rmane v`duve. O student` a chemat c=]iva copii fl`m=nzi [i le-a pl`tit o mas` la restaurant… Iulie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Fascina]ia bun`t`]ii gratuite

La 17 februarie 1995, consiliul or`[enesc Angels Camp, California, a proclamat ora[ul drept „Zona bun`t`]ii gratuite”, lansând [i un caiet de sugestii, pentru posibile acte de caritate: ■ Viziteaz` spitale, orfelinate sau aziluri \narmat cu zâmbete [i cu dispozi]ie pentru conversa]ii prietene[ti. ■ Du-]i c`]elu[ul la un azil, spre \nviorarea b`trânilor ■ Las` o pr`jituric` sau câteva rânduri de mul]umire po[ta[ului [i gunoierului. ■ Ajut`-i pe cei b`trâni s`-[i duc` cump`r`turile acas`.

■ Pe timp de ploaie, ofer` o umbrel` celor care n-au. ■ Exprim` aprecieri fa]` de [efii nesuferi]i [i fa]` colegi. ■ Planteaz` un cop`cel sau flori \n spa]iul public. ■ Plive[te buruienile din parcuri. ■ Invit` pe cei \nsingura]i la o mas` de p`rt`[ie. ■ D`ruie[te din tichetele tale de mas` celor mai lipsi]i ca tine. ■ Las` câte un buche]el de flori vecinilor. ■ Du pl`cinte la postul de poli]ie. ■ Ofer` o can` de ceai fierbinte \n zile geroase [i un pahar de ap` rece pe canicul`.

C=]iva studen]i au cerut profesorului afi[ele [i autocolantele spre a le distribui prin [coli, \ntreprinderi, prin mul]ime. |n numai c=teva zile, toate cele 113 ma[ini ale poli]iei din ora[ erau peticite cu autocolante. „N-am avut nici cea mai vag` idee c` apelul va impresiona \n a[a m`sur`”, m`rturisea dr. Wall. „Nu b`nuiam c=t de mult` nevoie au oamenii s` d`ruiasc` un dram de bun`tate. Sunt uimit de c=t de mult` lumin` aduce un simplu gest \nt=mpl`tor \ntr-o lume deformat` de realit`]i negative.”

MAREEA SE |NTINDE A[a a luat na[tere mi[carea „Random Acts of Kindness”(RAOK). Fenomenul a c`p`tat treptat amploare, ajung=nd s` capete forme de manifestare din ce \n ce mai variate. Prima „S`pt`m=n` a Faptelor Gratuite de Bun`tate” a fost proclamat` \n februarie 1995. F`r` s` se fi cunoscut filiera, pe diferite meridiane au r`s`rit ini]iative paralele. |n 1997, \n Japonia, gruparea „Fapte mici de bun`tate” („Small Acts of Kindness”) a invitat asocia]iile similare la o \nt=lnire interna]i ion interna]ional`. Organiza]ii din [apte ]`ri aau r`spuns – [i astfel s-a n`scut la T Tokyo „Mi[carea mondial` a bu b bun`t`]ii” („World Kindness M Movement”). Declara]ia de misiune a mi[c`rii este aceea de a motiva oamenii s` aprind` [i s` exttind` spiritul altruismului. |nc` di i 2007, Mi[carea ajunsese din 36

SEMNELE TIMPULUI

Iulie, 2009 099

deja pe toate continentele, reunind membri din Edituri, posturi de radio sau TV [i – mai nou 20 de ]`ri (printre care Brazilia, Canada, Emira- – internetul disemineaz`, chiar dac` uneori \n tele Arabe Unite, India, Noua Zeeland`, Italia, tonalit`]i umoristice, idei [i proiecte de caritate Nigeria [.a.).3 anonim`. |n California, Radio Santa Rosa conDin 2001, „13 noiembrie” a fost declarat` „Ziua Mondial` a PRIMA „S~PT~MÂN~ A FAPTELOR GRATUAltruismului” sau „Ziua bunului vecin”. |n Canada, \n 2002, ITE DE BUN~TATE” A FOST PROCLAMAT~ s-a lansat proiectul „Coin-spi- |N FEBRUARIE 1995. F~R~ S~ SE FI CUracy” – de mare impact printre copii [i adolescen]i. Ideea cen- NOSCUT FILIERA, PE DIFERITE MERIDIANE tral` const` \n distribuirea unui AU R~S~RIT INI}IATIVE PARALELE. medalion (coin) unor str`ini, \n urma s`v=r[irii unor fapte de bun`tate dezinte- tinu` s` men]in` de zece ani programul „Fapte bune gratuite”, anim=nd ascult`torii s` ofere resat`. Programul a „prins” \n 45 ]`ri. |n Singapore, mi[carea este sus]inut` de 211 c=te un bac[i[, s` pl`teasc` parcarea anonimului [coli [i 174 de organiza]ii civile [i implic` peste de l=ng` ei, s` d`ruiasc` un sandwich… |n 2000, o cas` de filme scoate pe pia]` pelicu600.000 de indivizi. |n Japonia, opera]iunea „Cur`]irea Arhipe- la „Pay It Forward”. |n 2001, un studio francez lagului Nipon” a mobilizat 147.400 de japonezi, toarn` filmul „Destinul fabulos al Ameliei Poulain”, cu aceea[i tem`: RAOK. fapt \nregistrat \n Cartea Recordurilor. |n 2002, scriitorul [i comediantul britanic PARTENERUL MEDIA Danny Wallace are n`stru[nica idee de a publica Lucrurile bune trec, de obicei, neobserva- un anun] confuz \ntr-un ziar local: „Al`tur`-mite. Nu a[a s-a \nt=mplat [i cu ac]iunea RAOK. te!”, sub pretextul \nfiin]`rii unei noi „secte”. Cititorii n-aveau dec=t s` trimit` o fotografie tip 3. http://www.worldkindness.org.sg/members.htm pa[aport. Spre amuzamentul lui, cutia po[tal`

Iulie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Fascina]ia bun`t`]ii gratuite

Titlul suprem Evenimentul s-a produs la proba de bob dublu din cadrul Jocurilor Olimpice de la Innsbruck, 1964. Dup` prima coborâre, echipa britanicului Tony Nash ocupa pozi]ia a doua, \n urma lui fiind Eugenio Monti (foto). Când se preg`teau s` coboare pentru a doua oar`, englezii au descoperit cu groaz` c` pierduser` piesa care le fixa axa a doua a saniei [i c` erau obliga]i s` abandoneze cursa. Celebrul Monti, auzind de necazul lor, [i-a scos dispozitivul de la propria lui sanie [i l-a trimis echipei lui Nash. Ca urmare, cu sania neasigurat`, italienii s-au clasat abia pe locul trei, \n timp ce englezii au luat aurul. Dintr-o atitudine sportiv`, Eugenio Monti a respins orice apreciere, spunând: „Tony n-a câ[tigat pentru c` i-am dat eu cuiul, ci pentru c` a fost mai bun.” {tirea despre gestul lui Monti s-a r`spândit rapid. La \ncheierea Jocurilor, juriul olimpic a onorat echipa italianului cu prima medialie „De Coubertin” (dup` numele fondatorului JO moderne), distinc]ie suprem` a onoarei sportive.

SEMNELE TIMPULUI

Iulie, 2009

Papucii lui Ghandi |n vremea colonialismului britanic, regulamentul c`ilor ferate din India prevedea c`, dac` pe peron nu existau c`l`tori albi, trenurile puteau s` nu opreasc`, ci doar s` \ncetineasc` viteza pentru ca indienii s` sar` \n vagoane din mers. |ntr-o zi, \n timp ce marele Ghandi a s`rit din mers \ntr-un tren, sandala dreapt` i-a c`zut din picior. Cu mi[c`ri rapide, Ghandi [i-a scos sandala stâng` [i a aruncat-o pe peron. „Ce-ai f`cut, omule?”, l-au persiflat c`l`torii. La care Ghandi a r`spuns: „M`car cel care o g`se[te s` aib` [i perechea ei, ca s` le poat` purta.”

„Pay it Forward” |n 2000, Catherine Ryan Hyde a scris o carte – „Pay it Forward” –, ce a fost ecranizat` \n 2001, \n care poveste[te istoria unui b`ie]el care se hot`r`[te s` dezvolte o schem` piramidal` ca proiect de [coal`. Schema se baza pe \nf`ptuirea unor acte caritabile fa]` de trei necunoscu]i, cu \ndemnul ca ace[tia s` „pl`teasc` mai departe”. Pe m`sur` ce oamenii r`spândesc bun`tatea, lumea devine mai bun`. Inspirat de povestea din carte, Diego Villaveces, numit [i „Columbianul ]`c`nit”, [i-a propus din 2006 s` inspire cinci milioane de acte de binefacere pân` \n 2012. El \mparte tichete de mas`, bancnote [i c`r]i oamenilor de pe strad`. Odat` cu ele, le d` [i o ilustrat` cu inscrip]ia: „D`-o mai departe”.

Iulie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Fascina]ia bun`t`]ii gratuite i s-a umplut doldora cu fotografii. Oameni de toate v=rstele c`utau un lider pentru… ceva. Ne[tiind ce s` r`spund` la \ntrebarea: „Pentru ce ne-am al`turat?”, Wallace se hot`r`[te s`-i motiveze pentru „Fapte aleatorii de bun`tate”. Apoi stabile[te [i o zi special` pentru aceast` campanie – vinerea – pe care o nume[te Vinerea Mare. Mi[carea culege [i azi mii de z=mbete de recuno[tin]`. |n 2006, Scott Mills de la BBC Canal 1 lanseaz` un serial cu acela[i nume: „Random Acts of Kindness”. |n contrapartid`, David Stein de la Radio Talk proclam` ziua de luni drept „Ziua RAOK”. Tot pe-atunci debuteaz` clipuri pe YouTube cu „\mbr`]i[`ri gratuite”. |n 2007, un alt post de radio, Kfm Breakfast, colecteaz` la solsti]iul de var` 50.000 kg. de conserve pentru s`racii din Cape Town. |n 2008, BBC vrea s` bat` recordul cu „Un milion de RAOK”. De Cr`ciun, BBC London News a promovat „Ofensiva bun`t`]ii”, ocazie \n care 70 de voluntari au \mp`r]it peste 35 de tone de daruri la \nt=mplare. Cu numai o lun` \n urm` (din 14 iunie 2009), Canalul 9 al TV Australia inaugureaz` seria de emisiuni « RAOK », \n care prezint` diferi]i eroi anonimi ai carit`]ii. {i, pentru c` ideea de bun`tate „]ine”, o firm` de confec]ii a lansat brandul ARK (Act of Random Kindness), \n care clien]ii firmei, marca]i cu emblema ARK, se oblig` s` comit` un act de bun`tate gratuit` pe zi.

Banchet de nunt` Când Christina [i Kyle (din Michigan, SUA) s-au c`s`torit \n prim`vara lui 2007, ei au oferit o mas` de nunt` neobi[nuit`: \n sala de ceremonii a bisericii, nunta[ii au fost chema]i s` distribuie hrana celor \n nevoie. Când pl`nuiser` nunta, mirii calculaser` cât i-ar costa banchetul, iar apoi, cu banii respectivi, au cump`rat 2.500 kg de hran` pentru s`raci. |n s`pt`mâna dinaintea nun]ii, cei doi au dat sfoar` prin cartier c` un camion cu hran` gratuit` va fi parcat \n curtea bisericii. Imediat dup` ceremonie, Christina [i Kyle [i-au pus [or]uri inscrip]ionate cu „Mireasa” [i „Mirele” [i s-au al`turat nunta[ilor [i au \mp`r]it toat` hrana la peste 100 de familii nevoia[e. La \ntrebarea: De ce-a]i f`cut-o?, noii c`s`tori]i au r`spuns: „Am vrut s` binecuvânt`m pe Dumnezeu pentru c` ne-a binecuvântat pe unul cu cel`lalt.”

SEMNELE TIMPULUI

Iulie, 2009

Iulie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Fascina]ia bun`t`]ii gratuite

Necazuri Los Angeles Times (4 martie 1997) a publicat o [tire conform c`reia Sylvia Stayton, o bunic` de 63 ani, a fost condamnat` pentru fapte de bun`tate gratuit`. Femeia a fost arestat` \n 24 octombrie 1996, pentru c` introducea monede \n ma[inile de taxare din parc`ri pentru [oferii prin[i \n ofsaid. Gestul l-a enervat pe ofi]erul de poli]ie, care n-a mai avut pe cine s` amendeze. Curtea a decis c` bunica – devenit` peste noapte un erou foarte popular – trebuia s` pl`teasc` o amend` \n valoare de 500 dolari [i cheltuieli de judecat` \n valoare de 200 dolari. Toate cheltuielile au fost acoperite din dona]ii.

Compasiune Charles, un angajat al hotelului Marriott, a aflat c` unul dintre clien]i tocmai \[i pierduse sora. Mi[cat de tragedie, Charles a cump`rat o ilustrat` de mângâiere, a cules semn`turile colegilor s`i [i i-a dus-o celui \ndoliat al`turi de o pl`cint` cu mere. La plecare, clientul a l`sat o scrisoare adresat` pre[edintelui lan]ului hotelier Marriott: „Nu v` cunosc [i probabil c` nici nu v` voi \ntâlni vreodat`. Dar nici nu e necesar. |ntrucât l-am cunoscut pe angajatul dv., Charles, am aflat care sunt idealurile dv. Vreau s` v` dau asigurarea mea c`, atâta vreme cât voi tr`i, voi alege numai hotelurile Marriott [i \i voi \ndemna pe to]i prietenii mei s` fac` aceea[i alegere. (Roger Dow, „Turned On”, 1996).

PANACEUL „BUN~TATE” Stephen G. Post, profesor de bioetic` la Universitatea Case Western Reserve, a condus o cercetare ampl` despre altruism, \n care a evaluat 50 de studii despre persoane care-[i dedicau timpul voluntariatului. |ntre acestea, un studiu efectuat de Univ. Cornell pe o perioad` de 30 ani, pe un lot de 427 de mame, a scos la iveal` c` doar 36% din femeile angajate voluntare suferiser` de o boal` major`, \n timp ce, dintre femeile neimplicate, 52% sufereau de boli grave, cu evolu]ie semnificativ mai dificil`. Alte studii indicau o rat` a mortalit`]ii cu 44% mai redus` la persoanele caritabile, \n raport cu cele nealtruiste. Savan]ii au identificat zone precise de pe scoar]a cerebral` care sunt puternic activate \n timpul manifest`rii compasiunii [i empatiei. „Descoperirea este deosebit de semnificativ`, \ntruc=t ea reprezint` aceea[i zon` cu cea a dragostei romantice, a st`rii de bucurie intens`. Aceast` stare de fericire nu vine din simpla 42

SEMNELE TIMPULUI

Iulie, 2009

\nf`ptuire a unor acte de datorie, ci doar din cultivarea generozit`]ii prin interac]iunea cu oamenii. E vorba de z=mbet, de tonul vocii, de atingerea pe um`r, de dragostea dezinteresat`, altruist`.” (Jeanie Dacis, „The Science of Good Deeds”, 2005). Un studiu desf`[urat de Universitatea Ebraic` din Israel a identificat o rela]ie \ntre binefacere [i o gen` care r`spunde de secre]ia de dopamin` (un neurotransmi]`tor al st`rii de bine). Alan Luks („Puterea vindec`toare a facerii de bine”, 1991) a descoperit c` oamenii simt o senza]ie fizic` pl`cut` atunci c=nd fac o binefacere, pe care au descris-o ca pe un „plus de energie, c`ldur`, lini[tire nervoas` [i o apreciere superioar` de sine, stare denumit` ’Compensarea celui care ajut`’ (helper’s high). Asta explic` [i sc`derea num`rului de voluntari ori de c=te ori e vorba s` se doneze s=nge contra-cost (revista Science, 19 oct. 2007), ceea ce sugereaz` c` oamenii sunt dispu[i s` fac` binele

de dragul de a sim]i acea stare de bine pe care o produce actul caritabil, \n timp ce „plata” este perceput` ca un fapt ce le r`pe[te oportunitatea tr`irii acestei bucurii. Timp de c=teva zeci de minute am c`utat Rom=nia pe lista ini]iativelor caritabile. N-am g`sit-o. |n schimb, am g`sit c` fericirea rom=nilor este la un nivel \ngrijor`tor de sc`zut \ntr-un top al fericirii la nivel global. Nu cred c` este vreun mister aici, de vreme ce s-a dovedit c` exist` o corela]ie \ntre actele de caritate [i fericire. Exist` totu[i speran]a c` poate, printre cititori, se g`sesc un „moldovean”, un „muntean” sau un „ungurean”, dispu[i s` fie deschiz`tori de orizonturi mentale care s` aduc` pu]in` culoare \n cenu[iul spa]iu mioritic. ST

Sf. Francisc de Assissi: „D`ruirea e chiar darul ce-l primim! Adev`ratul beneficiu este privilegiul de a servi.” Iulie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Economic

Moneda

|n luna iunie a anului curent, guvernatorul b`ncii centrale a Chinei, Zhou Xiaochuan, a reiterat ideea pe care o lansase cu doar câteva luni \nainte – aceea de a se crea o moned` unic` la nivel mondial. Cu aceast` ocazie, specula]iile referitoare la inten]ia Chinei de a-[i diversifica portofoliul de rezerve valutare s-au intensificat, determinând o sc`dere a dolarului cu câteva procente \n raport cu moneda european`. ATTILA PELI

uvernatorul Xiaochuan (foto) propunea \n martie „o rezerv` suveran` la nivel mondial” sub managementul Fondului Monetar Interna]ional, care ar deveni astfel un fel de banc` central` global`, conform unei [tiri publicate \n The Telegraph1. Cam \n perioada respectiv`, se f`cea auzit` [i o alt` voce, mai pu]in proeminent` pe scena global`, sus]in=nd aceea[i idee: crearea unei monede unice la nivel mondial. „|n opinia noastr`, trebuie creat` o moned` unic` sub egida Na]iunilor Unite. Trebuie s` facem tranzi]ia la o moned` absolut nou` [i un sistem monetar unic”, a declarat pre[edintele Kazakstanului, Nursultan Nazarbayev, cu 1 The Telegraph, 25 martie 2009

SEMNELE TIMPULUI

ocazia unui summit economic, citat de ziarul China Post 2. |n plus, aceste declara]ii au fost sus]inute [i de Rusia, precum [i de un grup destul de mare de 2 The China Post, 11 martie 2009 http:// www.chinapost.com.tw/business/asia/ other/2009/03/11/199697/Kazakh-president.htm

Iunie, 2009

]`ri emergente din Asia [i America Latin`. Pozi]ia statelor asiatice [i a celor din continentul sud-american referitoare la acest subiect este u[or

unic`, de \n]eles. Dup` criza din Asia de la sf=r[itul anilor ’90, declan[at` de fluctua]iile monedei tailandeze, mai multe voci au sus]inut, \nc` de pe atunci, necesitatea unei astfel de m`suri. |ntr-un discurs din luna ianuarie 2000, preluat de New York Times, Paul Volcker, fost pre[edinte al Fed la \nceputul anilor ’80, sus]inea c`, „\n opozi]ie cu teoriile din manualele de economie general acceptate, din ce \n ce mai multe ]`ri mici au \nceput s` pun` la \ndoial` valoarea unei monede na]ionale independente. Unele [i-au legat moneda de o moned` convertibil`, iar altele chiar au renun]at la moneda na]ional`.

|n consecin]`, aceste ]`ri spun c` prefer` s` renun]e la autonomie financiar` \n schimbul stabilit`]ii, integrit`]ii [i ratelor mai mici ale dob=nzilor pe care le poate oferi o moned` puternic` precum dolarul sau euro. Aceast` abordare se opune ideii mult sus]inute de suveranitate na]ional`.” Dovedindu-se un sus]in`tor al globaliz`rii, Volcker \ncheia pledoaria astfel: „De fapt, dac` este s` avem o economie \ntr-adev`r global`, ideea unei monede unice este de bun-sim]. Astfel am avea o lume \n care obiectivele de cre[tere economic`, eficien]` economic` [i stabilitate ar putea fi reconciliate. Crizele financiare nu ar disp`rea, dar nu ar mai fi at=t de destructive pentru ]`rile mici ca p=n` acum. Aceasta este o lume pe care nu o s` mai apuc s-o v`d, dar ale c`rei tendin]e fundamentale sunt \n aceast` direc]ie”.

DIPLOMA}IE PE UN FIR DE A}~ Dup` declara]ia din martie a oficialului chinez, privind adoptarea unei monede unice sub supravegherea Fondului Monetar Interna]ional, secretarul Trezoreriei Americane a [ocat opinia public` printr-o declara]ie care indica faptul c` Washingtonul este „destul de deschis” fa]` de aceast` propunere. Ca efect imediat, moneda

utopie sau realitate? Iunie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Moneda unic` – utopie sau realitate?

american` a pierdut brusc teren \n fa]a celorlalte valute convertibile. David Bloom, trezorier-[ef pe probleme valutare al grupului bancar HSBC, declara pentru The Telegraph c` „simplul fapt c` secretarul Trezoreriei Americane accept` ideea c` dolarul ar putea s` renun]e la ipostaza de „ancor`” a sistemului financiar mondial a cauzat consternare. Chiar dac` Timothy Geithner (foto) a nuan]at ulterior afirma]ia, spun=nd c` dolarul va ram=ne moneda dominant` la nivel mondial pentru o lung` perioad` de timp, semin]ele ne\ncrederii au fost deja sem`nate”. La scurt timp, \ncerc=nd s` repare lipsa de tact a secretarului Trezoreriei, pre[edintele 46

SEMNELE TIMPULUI

american Barack Obama, preluat de Reuters, a declarat: „Nu cred c` este nevoie de o moned` unic` mondial` ... Motivul pentru care dolarul este puternic acum este c` investitorii consider` Statele Unite drept cea mai mare putere economic` [i cel mai stabil sistem politic din lume”. Pe de alt` parte, au existat [i voci care au afirmat c`, de fapt, declara]ia lui Timothy Geithner a avut un substrat diplomatic; conform acestora, afirma]ia lui Geithner ar fi constituit o m`sur` reparatorie, compens=nd efectul negativ generat de declara]iile de la \nceputul anului, prin care acuza China c` manipuleaz` cursul valutar. Lu=nd \n considerare complexitatea jocului politic de pe scena interna]ional`, este foarte greu de stabilit care este, de fapt, scopul real al declara]iilor politice. Ele pot servi scopului evident sau pot nivela drumul pentru atingerea unui scop mai mare, mai important. Cert este c` cele

Iulie, 2009

dou` mari puteri economice se afl` pe un fir de a]` diplomatic, orice declara]ie av=nd repercusiuni substan]iale \n sistemul economic mondial.

DILEMA CHINEI }in=nd cont de faptul c` Republica Chinez` este cel mai mare de]in`tor de valut` american`, cu o rezerv` de aproximativ 1,95 de trilioane de dolari, declara]iile oficialului chinez au avut un efect de bumerang; devalorizarea dolarului a produs, implicit, devalorizarea rezervei na]ionale chineze. Astfel, China se afl` \ntr-o situa]ie foarte incomfortabil`, \ntre ciocan [i nicoval`; pe de o parte \[i dore[te s` scape de aceast` dependen]` sup`r`toare de moneda american`; pe de alt` parte \ns`, orice declara]ie care submineaz` suprema]ia dolarului american submineaz` concomitent [i rezerva de stat chinez`. Problema Chinei cu privire la suprema]ia monedei americane este mai veche [i nu ar fi

prima dat` c=nd statul chinez face apel la schimbarea acestei st`ri de fapt. Chiar dup` falimentul Lehman Brothers, \n data de 17 septembrie 2008, publica]ia Partidului Comunist Chinez, People’s Daily, era de p`rere c`, „amenin]at` de un tsunami financiar, lumea trebuie s` ia \n considerare construirea unei noi ordini financiare care s` nu mai fie dependent` de Statele Unite, s` creeze o moned` nou` [i un sistem financiar corect [i just”.

Problema cea mai mare a Chinei, precum [i a altor na]iuni care sus]in adoptarea unei monede unice este aceea c` domina]ia monedei americane creeaz` un dezechilibru \n economia mondial`. SUA ocup` un loc privilegiat \n economia global`, aspect relevat mai ales cu ocazia evenimentelor ultimelor luni. |n efortul de a ie[i din criz`, americanii [i-au permis s` printeze bani ori de c=te ori acest lucru a fost considerat necesar – un lux

pe care ]`rile f`r` o moned` convertibil` nu [i-l pot permite. Avantajul american este simplu: orice nou` emisiune monetar` poate fi – [i, cel mai probabil, va fi – absorbit` de pia]a mondial`; \n schimb, o emisiune monetar` de moned` neconvertibil` nu aduce cu ea dec=t „avantajul” unei infla]ii sigure, deoarece moneda emis` nu poate fi absorbit` de pia]a interna]ional`. Sistemul actual al monedelor convertibile [i neconvertibile creeaz` un

Iunie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

Moneda unic` – utopie sau realitate? handicap care nu poate fi surmontat dec=t prin egalizarea [anselor tuturor juc`torilor din sistem. Demersul Chinei poate fi astfel \n]eles destul de u[or, mai ales prin prisma ambi]iilor ei de a deveni noua supraputere economic` mondial`.

AVANTAJE {I RISCURI Astfel de ini]iative nu sunt chiar recente. Sus]in`torii economiei globale au privit dintotdeauna adoptarea unei monede unice mondiale ca fiind un pas necesar \n des`v=r[irea unei noi ordini

SEMNELE TIMPULUI

economice mondiale. |n consecin]`, orice criz` din ultimii ani este folosit` ca pretext pentru a se reitera un vis mai vechi: o moned` care s` poate fi utilizat` \n orice col] al lumii. |n acest context, nu este de mirare c` G20 – grupul celor mai mari economii ale lumii, care este [i un nou v=rf de lance \n demersul globaliz`rii – a \ncuviin]at ideea unei monede unice, \n cadrul \nt=lnirii de la Londra din luna aprilie a anului curent. Pe de alt` parte \ns`, \n 8 aprilie 2009, Bloomberg publica un articol \n care \ncerca s` prezinte riscurile

Iulie, 2009

adopt`rii unei monede unice: „|n timp ce \n]elegem preocup`rile Chinei \n leg`tur` cu pericolul ca Washingtonul s` printeze prea mul]i bani, exist` motive pentru care ar fi bine s` se evite o moned` unic` la nivel global. Orice moned`, chiar [i cea unic`, se poate devaloriza. Dac` o moned` precum dolarul se devalorizeaz` prin emisii monetare excesive, oamenii pot s` economiseasc` \n alte monede, cum ar fi euro. Dac` mediul de afaceri nu mai are \ncredere \ntr-o anume moned`, poate s` utilizeze o alta, la alegere. Cu o singur` moned`, nu mai exist` nicio alt` op]iune. Ca o regul` general`, competi]ia este bun`, iar banii nu fac excep]ie de la aceast` regul`... Politica pe care o adopt` administra]ia Obama arat` c` sus]ine centralizarea la nivel na]ional [i interna]ional”. Trebuie s` \n]elegem ideea exprimat` \n articolul men]ionat, chiar dac` este rareori expus` publicului. |n timp ce majoritatea se concentreaz` pe avantajele unui stat global, doar pu]ini sunt cei care evalueaz` [i riscurile. Ideea de a avea un stat global, o moned` global` [i, \n definitiv, un guvern global este destul de \ngrijor`toare: ce op]iuni mai avem dac` nu suntem mul]umi]i cu sistemul propus de acest stat global? Centralizarea distruge op]iunile; f`r` op]iuni nu poate fi alegere, iar f`r` alegere nu poate exista libertate. Ne putem oare debarasa de libertatea de alegere - pentru care au murit at=t de mul]i oameni – doar pentru o presupus` siguran]` economic`? ST

Revista Semnele Timpului te ascult`. O rubric` special` este destinat` coresponden]ei cu cititorii. A[tept`m aprecieri, critici sau eventuale sugestii la adresa: Str. Erou Iancu Nicolae, 38-38A, Voluntari, Ilfov sau pe www.semneletimpului.ro Men]iona]i pe plic â&#x20AC;&#x17E;Semnele Timpuluiâ&#x20AC;?

Iulie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

SEMNELE

timpului

TIMPUL UNUI OM INTELIGENT NU MERIT~ S~ FIE PIERDUT |N MIJLOCUL MAJORIT~}II OAMENILOR. PRIN DEFINI}IE, SUNT DEJA DESTUI OAMENI ACOLO. G. H. HARDY