ST 38 (august 2009)

SEMNELE

timpului AUGUST 2009

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

4 LEI

Sf창r[it

de mandat la

Semnele TIMPULUI

Sumar VOLUMUL 20 NR. 137 SERIE NOU~ 08/2009

REVISTA A AP~RUT |N LIMBA ENGLEZ~ |NC~ DIN 1840. FONDAT~ |N 1908, |N ROMÂNIA EA A FOST PUBLICAT~ PÂN~ |N 1942. SERIA NOU~ A FOST |NCEPUT~ |N 1990.

4 lei

civiliza]ia

Porno Duhul din Zeitgeist Homo toxicus Infla]ia informa]ional`

FEBRUARIE 2008

DECEMBRIE 2008

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

IANUARIE 2009 4 LEI

Gândul lui Pascal [i inteligen]a web Recesiunea – un co[mar din care lumea sper` s` se trezeasc` \n curând

trebuie

Anul [obolanului Neo-ateismul contraatac` Seduc]ia economic`

SEMNELE

datorie

piet¸e

În loc de America

Revolta episcopilor Pedeapsa cu moartea

SEMNELE

riscuri faliment

creant¸e

bursa˘

acoperire

mondiala˘ , îndatorare valuta˘ lobby

Q Q

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

credit

Adam sau Eva?

caut

dobânda˘

plata˘

campanie

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

4 lei

IUNIE 2008

Misterul unei eterne c`ut`ri

tranzact¸ionare

Evanghelia dup` Belzebul Sfin]iri \n vitez` Filiera mor]ii

salvatori!

EMNELE

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

MAI 2007

Graalul

oameni

S timpului timpului timpului IULIE 2008

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

IULIE 2007

4 lei

4 LEI

Economie

E DITURA V IA }~ {I S ~N ~TATE , S TR . L ABIRINT 116, S ECTOR 3, B UCURE {TI , T ELEFON : +402 (1) 323 4895, F AX : + 402 (1) 323 0040

SEMNELE

EMNELE

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

institut¸ii

Adresa redac]iei

SEMNELE

S timpului timpului timpului timpului nevoie

ISSN 1453-7060 08/2009

Dominoul economiei globale Fabrica de bebelu[i

financiar

Secretar de redac]ie C RISTINA R U }~ - T EL : 021/269.03.38

Dumnezeu sau Darwin?

Mormântul pierdut al lui Isus Slove profane Copiii solda]i

SEMNELE

Redactor-[ef C RISTIAN M ~GUR ~

Grafic` [i tehnoredactare C ~T ~LIN C IOLCA

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

Forma de guvernare a statelor pr`dalnice

L UCIAN C RISTESCU

Corectur` L UIZA G HICA

APRILIE 2009 4 LEI

Director

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

4 lei

SEMNELE

timpului MARTIE 2009

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

4 LEI

Colegiul de redac]ie D ORIN A ITEANU , M ARIUS A NDREI , D ANIEL A LBU , A NDRADA B ADEA , F LORIAN C ÂRNU , D IANA G AVAJUC , A DRIAN N EAGU , M ARIUS N ECULA , S TELIANA N ZIKOU , B ENIAMIN P ASCU , A TTILA P ELI , C RISTINA P ELI , A NCA P ORUMB , F LORIAN R ISTEA , C RISTINA S ~NDULACHE .

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

DECEMBRIE 2007

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

APRILIE 2008

SEMNELE

timpului timpului SEMNELE

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

APRILIE 2007

ipoteca˘ filosofie

A PARE O DAT ~ PE LUN ~.

SEMNELE

SEMNELE timpului timpului

Tronul sau crucea? G Ce a unit Dumnezeu... omul desparte despart

10

Diabolus in musica

|ntre rege [i fanatici Este America o na]iune cre[tin`

EDITORIAL DIN LUMEA UTOPIILOR, O LUME F~R~ CREDIT! 02 Agasat de brutalitatea unui sistem care a ajuns s` st`pâneasc` peste majoritatea dintre noi, cochetez de ceva vreme cu o idee care (...) se poate \ncadra \n categoria utopiilor: o lume f`r` credit.

DE ATTILA PELI

{TIRI 04 Rata infertilit`]ii e \n cre[tere 05 Vaticanul [i „Harry Potter” – o inconsecven]` „taxat`” 06 Obama urm`re[te apropierea de Vatican 07 Gripa porcin` a ucis 700 de persoane

Pre]ul

cre[tinismului

Uniunea European`, un proiect utopic?

A ap`rut o alt` Biblie? Dilema individului prudent

legile duminicale W W

Blam pentru Israel {apte crime \n Darfur

08 Al treilea r`spuns al faunei la \nc`lzirea global` 09 China – cea mai poluat` ]ar` din lume PAGINI REALIZATE DE CRISTINA S~NDULACHE

INTERVIU SFÂR{IT DE MANDAT LA SEMNELE TIMPULUI 10 Actuala echip` de la revista Semnele Timpului (ST) \[i \ncheie mandatul \n luna august.

DE CRISTIAN M~GUR~

CULTUR~ E{ECUL SUCCESULUI 26 Pe E-Bay, un tricou atins de Michael Jackson este scos la licita]ie pentru 1.300 de dolari.

DE ANCA PORUMB

34

46

26

SOCIAL PIRA}II, DE LA S~BII {I BUSOLE LA AK-47 {I GPS-URI

RELIGIE ESTE CREIERUL UMAN UN ORGAN RELIGIOS?

34 |n 6 iulie 2009, presa italian` publica numele marinarilor români afla]i la bordul remorcherului Buccaneer, aflat de aproape trei luni sub controlul pira]ilor somalezi.

46 În zilele noastre, în epoca maximei exers`ri a ra]ionalit`]ii, de[i desconsiderat [i împins în sfera obscurului, sentimentul religios este înc` prezent.

DE CRISTINA S~NDULACHE

DE MARIUS NECULA

August, 2009 SEMNELE TIMPULUI

1

Editorial

Din lumea utopiilor,

T

r`im \ntr-un sistem economic al c`rui principal combustibil este creditul. Din acest motiv, ideea unei lumi f`r` credit sun` cel pu]in straniu. Este ca [i cum ai fi zis, acum 40 de ani, „o lume f`r` petrol”. {i totu[i, ast`zi nu mai g=ndim a[a, [i \ncerc`m s` proiect`m o lume mai pu]in dependent` de petrol. |n plus, trebuie s` recunoa[tem c`, \ntr-adev`r, creditul este un combustibil pentru economie, \ns` este unul care polueaz`.

Primul dintre efectele poluatoare ale credit`rii este tocmai acela c` d` acces mult mai u[or tuturor juc`torilor de pe pia]a financiar` la bani – bani f`r` acoperire \n economia real`. Ecua]ia este destul simpl`: s` presupunem c` doresc s`-mi achizi]ionez o cas`; la pre]urile de azi, bine\n]eles, nu-mi voi permite s` cump`r. Am \ns` 25% din valoarea ei, iar pentru restul m` duc la o banc` pentru un credit. Banca, la r=ndul ei, \[i dore[te s` dea c=t mai multe credite, motiv pentru care va face apel la o alt` banc`, mai puternic`, pentru a ob]ine banii care-i m`resc puterea de creditare; aceasta din urm` va face, la r=ndul ei, acela[i lucru, apel=nd la o banc` superioar`. |n acest fel, se creeaz` un lan] care se termin` la banca central`, cea care are capacitatea s` dea tuturor, pentru c` poate emite moned`. Astfel, prin sistemul de credit, masa monetar` cre[te, f`r` a fi justificat` de nimic altceva dec=t de dorin]a b`ncilor de a \mprumuta mai mul]i Agasat de brutalitatea unui sistem care a ajuns s` st`pâneasc` peste majoritatea dintre bani, care aduc cu ei dob=nda aferent`. Mecanismul este simplu: mai noi, cochetez de ceva vreme cu o idee care, mul]i bani \mprumuta]i \nseamn` date fiind condi]iile [i tendin]ele actuale, se mai mult` dob=nd` at=t pentru poate \ncadra \n categoria utopiilor: o lume b`ncile comerciale, c=t [i pentru cele centrale. Pe de alt` parte \ns`, f`r` credit. un efect direct al cre[terii masei ATTILA PELI monetare este cre[terea pre]urilor.

Practic, \n mod normal, oric=t de mul]i bani ar exista \n economie, ei trebuie s` acopere valoarea total` de bunuri [i servicii prezente \n acea economie. |n acest context, nu este de mirare c`, odat` ce creditul p`trunde pe o pia]`, pre]urile \ncep s` creasc` exponen]ial. Spre exemplu, \n perioada anilor 2003-2004, odat` ce pia]a de credite s-a relaxat \n Rom=nia, pre]urile apartamentelor au crescut \ntr-un ritm ame]itor; astfel, \n mai pu]in de trei ani, pre]urile au crescut de mai mult de zece ori. |n aceste condi]ii, creditul poate fi considerat cu greu o facilitate, a[a cum \l numesc mai to]i juc`torii pie]ei financiare. Practic, confortul pe care creditul \l creeaz` – acela de a avea acces la mai mul]i bani – este, \n realitate, o himer`, pentru c` tot el alimenteaz` [i cre[terea pre]urilor, ceea ce ne pune \n situa]ia de a cump`ra cu mai mul]i bani acela[i produs.

Exist`, totu[i, o facilitate pe care creditul o creeaz`: \mi d` posibilitatea de a avea ACUM, „prin credit”, ceea ce a[ putea avea „pu]in mai t=rziu, prin economisire”. Din p`cate, [i aceasta este o facilitate fals`. |n cazul \n care nici eu, nici al]ii nu am putea lua un credit, pre]urile ar fi rezonabile, iar noi am putea, cel mai probabil (cei mai b`tr=ni \[i aduc aminte) s` ne cump`r`m un apartament \n trei-cinci ani de economisire. Creditul

2

SEMNELE TIMPULUI

August, 2009

o lume f`r` credit! \mi d` bunul acum, \ns` doar \n folosin]`, av=nd dreptul asupra bunului doar la \ncheierea celor c=teva decenii de plat` a ratelor. Astfel, creditul \mi ofer` utilizarea unui bun pe o perioad` de trei-cinci ani (timpul de care a[ avea nevoie ca s` economisesc) [i \mi cere, \n schimb, 25-30 de ani de rate, care \nsumate reprezint`, din cauza dob=nzii, de trei ori valoarea apartamentului. Este oare o afacere bun`? {i dac` da, pentru cine?

Pe de alt` parte, creditul ca mod de via]` concentreaz` puterea economic` \n m=na b`ncilor [i, \n special, \n m=na b`ncilor centrale. Realitatea pe care o tr`im cu to]ii de c=teva luni \ncoace este un bun exemplu \n acest sens. Odat` ce sistemul bancar a \nt=mpinat probleme, toat` economia a \nghe]at [i toat` lumea [i-a \ndreptat aten]ia c`tre b`ncile centrale.

Un alt aspect negativ al creditului este c` \ncurajeaz` [i chiar formeaz` „bule de s`pun” \n economie, a[a-numitele „economic bubbles”. Mecanismul de creditare for]eaz` emiterea de moned` scriptic`, av=nd la baz` ideea c` economia real` va acoperi aceast` emisiune pe durata creditului. Aceast` presupunere nu este \ns`, \n general, corect` – iar o dovad` \n acest sens e situa]ia \n care ne afl`m. {i pentru c` realitatea nu poate fi manipulat` cu bani f`r` acoperire, este doar o chestiune de timp p=n` ca aceast` „bul` de s`pun” s` se sparg`. Economi[tii [tiu asta [i se a[teapt` ca periodic, odat` cu frenezia pie]elor de credit, bulele artificiale economice s` se sparg`. P=n` la urm`, nu averile reale se pierd \n asemenea contexte catastrofice, ci doar creditele – care oricum erau „fum” – sunt [terse, nu \nainte \ns` ca averea real` s` fie redistribuit` \n vistieriile celor care de]in drepturile prin credit asupra bunurilor creditatului. Din nou a[ \ntreba: este, oare, o afacere bun`, [i dac` da, pentru cine? Pe l=ng` aspectele pragmatice, materiale, m` g=ndesc de asemenea la multiplele aspecte, tot pragmatice, dar de aceast` dat` morale, pe care creditul le implic`. |n primul r=nd, creditul creeaz` un sistem \n care cre[terea pre]urilor [i a valorii totale a creditelor aduce profit celor care sunt de]in`torii drepturilor asupra dob=nzilor. Este o form` mai subtil` de schem` piramidal`.

Sistemul de credit are mult mai multe efecte asupra noastr` dec=t reiese la o privire centrat` pe aspectele economice. De multe ori m` \ntreb: de ce suntem at=t de ner`bd`tori, at=t de dornici de a avea totul acum? De ce copiii no[tri, de[i abia \mplinesc 16-18 ani, deja se viseaz` mari patroni, neglij=ndu-[i educa]ia [i formarea caracterului? Mai tot timpul v`d copii care din fraged` pruncie vor totul c=t mai repede – fie c` este vorba de obiecte, distrac]ii sau sexualitate. Totul acum, nimic mai t=rziu. Cine poate m`sura \ns` efectul unei lumi pe credit – totul \n avans, acum – asupra lor? Mai au p`rin]ii – a c`ror via]` este pe datorie pentru c` [i-au dorit totul acum – autoritatea moral` de a le cere copiilor lor s` aib` r`bdare, s` a[tepte, pentru c=nd este timpul potrivit? Este oare legitim s` cer copilului meu s` aib` r`bdare cu banii sau cu rela]iile sexuale, pentru ca \nt=i s` acumuleze cuno[tin]e [i experien]` de via]`, c=nd eu nu am r`bdare s` acumulez nimic [i vreau totul acum, doar pentru c` se poate? De multe ori d`m vina pe un sistem corupt – [i este –, \ns` uit`m c` noi suntem cei care \l alimenteaz`, cu dorin]ele noastre pe care le vrem \mplinite acum, peste noapte. Cred c`, dac` ar tr`i Solomon azi, probabil ar repeta mereu [i mereu: „Toate \[i au vremea lor”. {i poate c` am \n]elege c` exist` un curs natural [i moral al vie]ii: \nt=i acumulezi [i apoi te bucuri de ceea ce ai. ST August, 2009 SEMNELE TIMPULUI

3

ACTUALITATE SOCIAL

Rata infertilit`]ii e \n cre[tere Potrivit Organiza]iei Mondiale a S`n`t`]ii, infertilitatea afecteaz`, la nivel mondial, aproximativ 15% din cupluri. {i \n Rom창nia, studiile confirm` c` una din [ase persoane sufer` de o form` sau alta de infertilitate. n urma studiilor efectuate la nivel mondial, s-a constatat o tendin]` cresc`toare accentuat` a acestei afec]iuni.

Inclusiv \n ]ara noastr`, num`rul cuplurilor infertile este \n continu` cre[tere. |n Rom=nia, ca [i \n Europa, solicit`rile pentru tratamentele de combatare a infertilit`]ii

|

4

cresc. Practic, exist` o adev`rat` criz` de ovule adecvate cre`rii de embrioni viabili.

Numeroase clinici americane deruleaz` campanii publice \n vederea \ncuraj`rii femeilor s`n`toase s` doneze ovule. |n cazul unor state americane, legisla]ia permite chiar aranjamentele de tip comercial pentru

SEMNELE TIMPULUI

August, 2009

donarea de ovule [i chiar pentru mamesurogat. Pre]ul unei mame-surogat \n California este de aproximativ 25.000 de dolari, \n timp ce pe listele de a[teptare sunt sute de femei dispuse s` doneze ovule contra cost.

Pe de alt` parte \ns`, exist` [i ]`ri \n care supervizarea

guvernamental` a tehnicilor reproductive este extrem de strict`. Spre exemplu, Autoritatea britanic` pentru Embriologie [i Fertilizare Uman` a limitat la 15 lire sterline pre]ul care poate fi pl`tit pentru o donare de ovule, \ncuraj=nduse astfel atitudinile altruiste, nu cele mercantile. ST

RELIGIE

Vaticanul [i „Harry Potter” – o inconsecven]` „ taxat`” |n 14 iulie 2009, cotidianul The Telegraph scria: „Biserica Catolic` a ridicat \n sl`vi cel mai recent film din seria Harry Potter, dup` ce, anterior, condamnase produc]iile acestei serii, pe motiv c` promoveaz` vr`jitoria [i ocultismul.” otrivit ziarului Vaticanului, L’Osservatore Romano, valoarea filmului „Harry Potter [i Prin]ul Semipur” (Harry Potter and the Half-Blood Prince) ar consta \n faptul c` „a descris \n mod remarcabil b`t`lia dintre bine [i r`u”. Lungmetrajul a fost caracterizat ca „un amestec potrivit de suspans supranatural [i romantism”.

Autorul articolului din cotidianul The Telegraph atrage \ns` aten]ia c` aceast` opinie favorabil` vine \n total` contradic]ie cu lu`rile de pozi]ie anterioare ale Vaticanului fa]` de acest subiect. Cu doar un an \n urm`, \ntr-un articol din cadrul aceleia[i publica]ii – L’Osservatore Romano –, Vaticanul criticase cartea, pe motiv c` \ncurajeaz` interesul

P

copiilor pentru fenomene oculte.

L’Osservatore Romano scria atunci: „|n ciuda anumitor valori pe care le \nt=lnim pe parcursul nara]iunii,

\n esen]a ei, povestirea propune vr`jitoria ca pe un ideal pozitiv.

Caracterizarea oamenilor obi[nui]i, care nu au abilit`]i magice, drept «n`t`r`i» (engl.

muggles), care nu [tiu altceva dec=t lucruri rele, reprezint` o atitudine realmente diabolic`.” De asemenea, ziarul \l numea pe adolescentul vr`jitor „tipul de erou negativ”.

La \nceputul acestui an, preotul catolic austriac ultraconservator, Gerhard Maria Wagner, acuza romanele din seria Harry Potter c` \ncurajeaz` satanismul. |n plus, cu doi ani \nainte de a deveni Pap`, cardinalul Josef Ratzinger a trimis o scrisoare c`tre un critic german de carte, \n care descria seria Harry Potter drept „o seduc]ie subtil`, care are consecin]e profunde, neobservate [i directe, submin=nd fundamentele cre[tinismului din sufletele tinerilor \nainte ca acestea s` se poat` dezvolta a[a cum trebuie.” ST

August, 2009 SEMNELE TIMPULUI

5

ACTUALITATE POLITIC

|n 10 iulie 2009, \n cadrul unei \ntâlniri la Vatican, Barack Obama i-a m`rturisit Papei Benedict al XVI-lea c` \[i dore[te „o rela]ie puternic`” \ntre Statele Unite [i Sfântul Scaun, informeaz` Reuters. re[edintele SUA [i Papa Benedict s-au \nt=lnit pentru prima dat` dup` alegerea lui Barack Obama [i au purtat discu]ii axate pe dou` teme majore: ap`rarea vie]ii [i bioetica. Cu aceast` ocazie, Obama a promis Papei c` va depune toate eforturile necesare pentru a reduce num`rul avorturilor \n SUA, a declarat purt`torul de cuv=nt al Vaticanului, Frederico Lombardi. |n plus, acesta a ]inut s` sublinieze faptul c` Obama [i-a exprimat respectul fa]` de pozi]ia Bisericii Catolice fa]` de problema avortului. Obama este un

P

6

Obama urm`re[te apropierea de Vatican

sus]in`tor al dreptului la avort; el a afirmat c` strategia sa de reducere a num`rului acestora se bazeaz` pe modificarea condi]iilor economice [i sociale de o manier` care s` \ncurajeze femeile s` aleag` ele \nsele s` nu mai considere avortul ca pe o solu]ie. Cei doi au abordat [i subiectul cercet`rii embrionare cu celule stem. |ntr-un gest surprinz`tor, Papa i-a oferit lui Obama – care, \n luna martie, a autorizat din nou finan]area de c`tre stat a cercet`rii \n domeniul celulelor stem – o bro[ur` \n care Vaticanul \[i argumenteaz` opozi]ia fa]`

SEMNELE TIMPULUI

August, 2009

de acest acest tip de cercetare. Documentul, intitulat Dignitas Personae, condamn` – pe l=ng` cercetarea pe celule stem – [i avortul, fertilizarea artificial`, clonarea uman` sau determinarea genetic` a caracteristicilor copiilor, pe care le catalogheaz` drept imorale. Cu privire la acest gest, Lombardi a afirmat: „Se [tie c` avortul e o tem` crucial` pentru Pap`.

Acest lucru nu trebuie ascuns. Oferirea bro[urii a \nsemnat o dorin]` a Papei de a fi limpede \n]eles, nu de a fi polemic”.

Lombardi a ad`ugat c` suveranul pontif

a fost „foarte impresionat” de Obama [i „extrem de mul]umit” de discu]ii. La r=ndul lui, Obama i-a declarat Papei c` \[i dore[te o rela]ie puternic` \ntre SUA [i Vatican. Pe l=ng` documentul men]ionat, Papa i-a oferit lui Obama [i o copie a enciclicei emise la 6 iulie, Caritas in veritate, \n care face apel at=t la \nfiin]area unei „autorit`]i politice mondiale” care s` gestioneze economia global`, c=t [i la regularizarea economiilor na]ionale, \n scopul scoaterii lumii din criza actual` [i pentru evitarea repet`rii ei. ST

S~N~TATE

Gripa porcin` a ucis 700 de persoane Gripa de tip H1N1 a ucis, pân` \n prezent, peste 700 de persoane la nivel mondial, conform Organiza]iei Mondiale a S`n`t`]ii (OMS), citat` de BBC. argaret Chan, directorul Organiza]iei Mondiale a S`n`t`]ii, a avertizat c` gripa porcin` va reprezenta cea mai mare pandemie de grip` cunoscut` vreodat`. Ritmul de cre[tere a mortalit`]ii cauzate de virusul H1N1 este \ngrijor`tor.

Dac` primul deces cauzat de acest virus a survenit \n 12 aprilie 2009, \n 6 iulie OMS anun]a 429 de decesuri, pentru ca, aproximativ dou` s`pt`m=ni mai t=rziu, \n 21 iulie, num`rul s` explodeze cu aproape dou` treimi, p=n` la 700. |n plus, \n cazul pandemiilor precedente, virusurile gripale s-au r`sp=ndit pe o arie echivalent` cu cea din

M

prezent \n aproximativ 6 luni, pe c=nd virusul H1N1 a ajuns la acest stadiu \ntr-un timp de dou` ori mai scurt.

Totu[i, majoritatea cazurilor de grip` porcin` nu sunt grave. P=n` \n prezent, au fost confirmate \n laboratoarele din \ntreaga lume

Simptome ale gripei porcine 1. Temperatur` ridicat`, senza]ie de oboseal` [i imunitate sc`zut`.

2. Durere de cap, curgerea nasului [i str`nutat.

3. Senza]ie de gât uscat.

4. Greutate \n respira]ie.

5. Pierderea poftei de mâncare, vom` [i diaree.

6. Dureri musculare, ale membrelor [i ale articula]iilor.

125.000 de cazuri de \mboln`vire. Cu toate acestea, pacien]ii se \ns`n`to[esc, \n cele mai multe cazuri – chiar [i f`r` medica]ie – \n numai o s`pt`m=n`.

Aphaluck Bhatiasevi, purt`torul de cuv=nt al OMS, a afirmat c` un grup de exper]i din carul OMS – printre care matematicieni, epidemiologi [i virusologi – examineaz` multiple m`suri pe care statele le pot lua pentru a \ncetini ritmul de r`sp=ndire a virusului. El a afirmat c`, printre recomand`ri, se num`r` [i \nchiderea

[colilor, dar c` acest lucru se afl` la latitudinea fiec`rui stat.

Mexicul - ]ara \n care s-a \nregistrat primul caz de virus H1N1 – a fost primul stat care a adoptat astfel de m`suri restrictive, \nc` din 24 aprilie – a \nchis [coli, universit`]i, teatre [i muzee, \n \ncercarea de a preveni r`sp=ndirea bolii. {i Argentina a luat deja numeroase m`suri restrictive. De fapt, Buenos Aires aproape c` a devenit un „ora[-fantom`”, \ntruc=t teatrele [i s`lile de tango sunt \nchise, elevii sunt \n vacan]` anticipat`, iar turi[tii [i-au abandonat vacan]ele, dup` ce pandemia de grip` porcin` a ucis deja 70 de oameni \n Argentina – a treia ]ar` din lume \n ceea ce prive[te victimele acestei maladii.

Exper]ii prezic o cre[tere exploziv` a cazurilor de grip` porcin` \n emisfera nordic`, odat` cu r`cirea vremii, care va surveni \n toamn`. ST

August, 2009 SEMNELE TIMPULUI

7

ACTUALITATE MEDIU

Al treilea r`spuns al faunei la \nc`lzirea global` Cre[terea temperaturii globale determin` numeroase specii s` se adapteze noilor condi]ii climatice, se arat` \ntr-un studiu realizat de Institutul francez Cemagref [i publicat pe 20 iulie 2009 \n Proceedings of the National Academy of Sciences, revista oficial` a Academiei Na]ionale de [tiin]e din SUA, conform Bloomberg. umeroase specii de pe[ti din apele europene – \n special din r=urile europene, dar [i din Marea Nordului [i Marea Baltic` – au pierdut circa 50% din masa corporal` medie \n ultimii 20-30 de ani, pe fondul \nc`lzirii globale. |n cadrul studiului, cercet`torii afirm` c` apele mai calde reprezint` un habitat propice pentru speciile de pe[ti mai

N

8

mici. Temperatura \n cre[tere a apei are un rol major \n diminuarea masei corporale a pe[tilor; \n plus, are consecin]e majore asupra fluxului migra]iei pe[tilor, dar [i asupra modului de reproducere a acestora.

Studiul atrage aten]ia asupra faptului c` diminuarea masei corporale reprezint` cea de-a treia modificare universal` a ecosistemului ce \nso]e[te procesul \nc`lzirii

SEMNELE TIMPULUI

August, 2009

globale, dup` migrarea speciilor c`tre latitudini [i altitudini mai \nalte [i dup` schimb`rile survenite \n ciclurile de via]` ale animalelor (cum ar fi schimbarea perioadei \n care \[i nasc puii sau \n care \[i construiesc cuibul).

Temperatura apei de la suprafa]a oceanic` a atins \n iunie 2009 valoarea de 17o C, cea mai ridicat` din 1880 \ncoace, conform datelor furnizate pe 17

iulie de Administra]ia Na]ional` Oceanic` [i Atmosferic` a SUA.Pe de alt` parte, autorii studiului atrag aten]ia asupra unui fenomen similar ce afecteaz` oile de pe teritorul sco]ian. Acestea pierd \n dimensiuni de la o genera]ie la alta pe m`sur` ce temperatura cre[te, \ntruc=t e nevoie s` m`n=nce tot mai pu]in \n lunile anterioare iernii, care devine tot mai scurt` [i mai bl=nd`. ST

MEDIU

China – cea mai poluat` ]ar` din lume hina este cea mai poluat` ]ar` din lume. Poluarea apei reprezint` o surs` de probleme de s`n`tate \n \ntreaga ]ar`; 95.600 de persoane mor anual \n China din cauza apei consumate. Toxicitatea aerului determin` moartea a 650.000 de chinezi \n fiecare an.

Un raport al Organiza]iei Mondiale a S`n`t`]ii (OMS) descrie aerul de deasupra ora[elor chineze drept infestat cu dioxid de sulf, ozon [i dioxid de azot (veritabile „otr`vuri” pentru aparatul respirator uman), la care se adaug` nenum`rate particule solide sau lichide

C

degajate de industria \n expansiune, care confer` economiei chineze cea mai mare rat` de cre[tere de pe glob, chiar [i pe timp de criz`.

Gradul ridicat de poluare e datorat, \n cea mai mare m`sur`, ritmului alert al dezvolt`rii industriei ]`rii, care are la baz` termocentrale pe c`rbune. La aceasta se adaug` [i cre[terea num`rului de autovehicule, odat` cu cre[terea veniturilor popula]iei din marile ora[e din estul ]`rii. Aceast` prosperitate este, \ns`, extrem de costisitoare pentru s`n`tatea oamenilor, \n special

a femeilor gravide, a copiilor [i v=rstnicilor, c`rora OMS le atrage aten]ia c=t de riscant e simplul fapt de a respira \n China. La fiecare 30 de secunde, un copil se na[te cu o malforma]ie. |n total, 1,1 milioane de copii n`scu]i anual \n China prezint` o anomalie fizic`, echivalentul a circa 7% din totalul na[terilor \nregistrate \n ]ara cu cea mai mare popula]ie de pe glob (1.306.313.812 loc.).

Cea mai ridicat` rat` a copiilor n`scu]i cu defecte fizice se \nregistreaz` \n provincia Shanxi (situat` \n nordul Chinei), care are o puternic`

industrie de extrac]ie a c`rbunelui [i unde uzinele chimice sunt principala surs` a emisiilor toxice. „Na[terile de copii cu anomalii sunt legate de poluarea mediului, \n special \n cele mari opt zone carboniere”, conform declara]iei Anei Huanxiao, director al Agen]iei de planificare familial` din provincia Shanxi. |ntruc=t sistemele de \nc`lzire func]ioneaz` tot cu c`rbune sau mangal, aerul din locuin]e e la fel de toxic precum cel de afar`.

Potrivit National Geographic.com, autorit`]ile nu ar dori s` recunoasc` amploarea fenomenului, de teama unor tulbur`ri sociale \n China. Totu[i, simplul fapt c`, spre exemplu, locuitorii Beijingului poart` adesea m`[ti c=nd ies \n ora[ dovede[te c=t de greu respirabil a devenit aerul \n acest ora[, unul dintre cele mai dinamice puncte pe harta economic` a lumii. ST

August, 2009 SEMNELE TIMPULUI

9

PAGINI REALIZATE DE CRISTINA S~NDULACHE

|n China, la fiecare 30 de secunde, un copil se na[te cu o malforma]ie.

Principala cauz` e reprezentat` de poluarea masiv`, una dintre cele mai mari probleme cu care statul chinez se confrunt` \n prezent.

Interviu

Sf창r[it

de mandat la

Semnele TIMPULUI

Actuala echip` de la revista Semnele Timpului (ST) \[i \ncheie mandatul \n luna august.

UN INTERVIU DE CRISTIAN M~GUR~

entru c` am ajuns la final de drum, dup` un parcurs de mai bine de trei ani [i jum`tate, v` propun pentru acest ultim num`r realizat sub conducerea actualei echipe, un scurt remember despre anii petrecu]i pe frontul ST, despre filosofia care ne-a animat [i, evident, despre planurile de viitor ale membrilor colegiului de redac]ie. Cum nu era posibil s` fie un interviu cu to]i colaboratorii revistei, m-am rezumat la directorul publica]iei, Lucian Cristescu, [i la Attila Peli, redactor al departametului economic [i, totodat`, sponsorul nostru.

10

SEMNELE TIMPULUI

August, 2009

Interviu Evangheliile apocrife - august 2007

CRISTIAN M~GUR~: Ce anume vi s-a \ntip`rit \n memorie dup` trei anii de directorat la ST? LUCIAN CRISTESCU: Orice proiect este unci \n-totdeauna o aventur`, mai ales atunci =nd c=nd nu are o c`rare riguros trasat`, c=nd rea, nu este determinat de o tradi]ie. A[ vrea, lor \nainte de toate, s` apreciez efortul celor mp de dinaintea echipei noastre, care timp nude 12 ani au reu[it s` asigure o continupere itate, c`ut=nd s` ofere semnale, repere nifiale evenimentelor din lume cu semnifi oria ca]ie de avertizare referitoare la istoria pam=ntului, la destinul cre[tinismului.. |n ianuarie 2006, c=nd echipa noastr` a fost u s` aruncat` \n botezul focului, unii [tiau ro\noate, al]ii nu. Practic, am avut un prorufesor de \not, \n persoana interlocutorubalui meu, cu care m` cert adesea \n dezbarul teri, Cristian M`gur`. El a fost mentorul nostru [i, mai de voie, mai de nevoie, am pun \nceput s` \nv`]`m s` scriem. Eu spun sm de la \nceput c` a scrie, a face jurnalism arnu ]ine de inteligen]`. Po]i s` fii foaroie te de[tept, foarte cult, dar este nevoie totu[i de un exerci]iu; este o profesie,, o meserie care se \nva]` prin mentorat, prin ucenicie, prin gafe, [i \ncet, \ncet, se lumineaz` orizontul. Dac` la \nceput, cei ste care supervizau evolu]ia acestei reviste unt spuneau c` se vede c` redactorii sunt mpici, dar \not`tori st=ngaci, c` au ]inut` de olimpici, p` un an \noat` mai \n formare, pe parcurs, dup` un an [i jum`tate au spus c` oamenii se formeaz` bine. Au \nceput s` dezvolte un anumit sim] de a \n]elege evenimentele nu punctual, ci \n cursul lor, [i asta vine \n urma \nt=lnirii diferitelor unghiuri de abordare, a perspectivelor, a evolu]iei evenimentelor, [i, implicit, a sintezei pe care ]i-o impune congruen]a diferitelor domenii. La ora actual`, echipa \ncepe s` semene cu ceea ce era echipajul de submarin. |n al Doilea R`zboi Mondial, Hitler a avut o arm` cu care amenin]a s` cucereasc` o lume \ntreag`, submarinele.

O armat` care num`ra doar de 32. 000 de oameni instrui]i, dar care \nv`]aser` un lucru esen]ial: acel spirit de corp, de trup, de organism. |n submarin nu ai voie s` gre[e[ti. Dac` vecinul a 12

SEMNELE TIMPULUI

August, 2009

gre[it [i tu spui „treaba lui�, atunci v` scufunda]i to]i. Deci, trebuie s` dezvol]i colaborarea, \ntrajutorarea, sim]`m=ntul apartenen]ei la o unitate. Cred c` echipa ST, \n trei ani [i jum`tate, \n urma a 40 de reviste, a reu[it s` \nchege o unitate [i s` formeze ni[te jurnali[ti aproape profesioni[ti.

CM: Attila, cu ce ai r`mas dup` trei ani [i jum`tate de colaborare la ST? ATTILA PELI: A[ vrea s` spun cu ce am \nceput.

Acum trei ani [i jum`tate m-a abordat Lucian Cristescu, spun=ndu-mi c` \ncearc` s` pun` cap la cap o echip` ST [i m-a invitat s` m` al`tur.

F`ceam [i eu parte din acea grup` de oameni care nu mai \nt=lniser` presa \n calitate de cititor, nu de redactor. |ns`, viziunea pe care a

Sfâr[it de mandat la Semnele Timpului

Moartea dulce octombrie 2007

propus-o Lucian atunci mi s-a p`rut foarte p po potrivit` cu ceea ce am crezut c` este nevoi s` se dezvolte \n cadrul unei publica]ii voie de ggenul acesta. Practic ne-am dorit s` ducem mes mesajul cre[tin \ntr-o form` u[or de asimilat de c`tre publicul secular [i \n acela[i timp s` ne aliniem exigen]elor lui din punct de vede dere jurnalistic. A fost destul de greu pentru c` am \nceput prin reformarea limbajului, pr prin reformarea calit`]ii informa]iei, prin re reformarea graficii. Au fost mai mul]i pa[i. ]in minte c` revista aceasta, cel pu]in un an, un an [i jum`tate, suferea practic \n fiecare nu num`r o schimbare vizibil`, deci era \ntr-o con continu` transformare.

CM CM: A durat cam nou` luni.

AP AP: Pentru mine, ST este acum o revist` ca care r`spunde unor nevoi, o revist` care este ap apreciat` nu doar \n cadrul bisericii, ci [i \n afa afara ei, [i ne bucur`m c` am reu[it s` punem un produs pe mesele cititorilor care este la niv nivelul a[tept`rilor lor [i con]ine informa]ie valoroas`. Acum, ne-am luptat, av=nd mi misiunea de a formula un mesaj cre[tin pe \n] \n]elesul publicului secular, s` nu c`dem \n ni niciuna dintre extreme.

CM: Este un balet dificil, un dans pe o C b= b=rn` foarte \ngust`‌.

AP Adic` po]i, din dorin]a de a evita un AP: an anumit limbaj religios, care nu este u[or de \n \n]eles de publicul secular, s` cazi \ntr-o al alt` extrem`, \n care s` insi[ti doar pe valori. Ia Iar valorile trebuie s` aib` un fundament, iar fundamentul este \n spatele valorilor. Ne-am dorit s` evit`m situa]ia \n care revel`m ni[te valori, f`r` s` fi ar`tat care este autoritatea din spatele valorilor, pentru c` dac` la ora actual` exist` o criz` \n societate, nu este neap`rat pentru c` oamenii au uitat valorile, ci pentru c` au uitat pe Cel care a creat valorile acestea. |n monentul \n care dai la o parte Creatorul valorilor, valoarea r`m=ne \n aer [i, mai devreme sau mai t=rziu, se va perima, \[i va pierde con]inutul.

CM: Acum vorbesc din calitatea de redactor-[ef al revistei. Dup` mai bine de trei ani [i jum`tate de experien]` la ST, cred c` am ajuns la o comunitate de idei at=t \n cadrul echipei, c=t [i \n rela]ie cu cititorii. Spiritul de la ST este unul pe August, 2009 SEMNELE TIMPULUI

13

Num`r aniversar octombrie 2008

care l-am cultivat nu doar \ntre membrii redac]iei, este un spirit care a fost „prizat” [i de cititorii no[tri fideli. Mai mult dec=t at=t, av=nd \n vedere c` am \nceput cu o echip` \n care erau foarte pu]ini membri cu experien]` \n jurnalism (jurnalismul este o [coal`, se studiaz` patru ani \n facultate [i cine cunoa[te domeniul [tie c` un jurnalist se maturizeaz` dup` al]i patru ani de practic`, deci dup` vreo opt ani de munc` serioas`)…

AP: Noi am f`cut aproape patru, de aceea sun- Mai 2008 tem semiprofesioni[ti.

CM: …. [i mai aveam de parcurs \nc` patru. Dar am reu[it s` practic`m o lectur` dezinhibat` a multor domenii: politica, economia, sociologia, socialul, mediul… sunt teritorii pe care Biserica nu le-a frecventat dec=t foarte rar, pentru c` \ntotdeauna s-a mar[at pe mesajul religios, \n]eles ca mesaj total/ complet, \n sensul c` \nglobeaz` toate semnifica]iile de care are nevoie un credincios [i-n Evul Mediu, [i-n 14

SEMNELE TIMPULUI

August, 2009

Foto: Guliver/Getty

Interviu

Antichitate, dar [i \n modernitate. {i mai mult dec=t at=t, s-a cultivat \ntre membrii echipei [i o anumit` voca]ie a \ncadr`rii, o capacitate de a \n]elege subiectele abordate \ntr-un tablou general. Mul]i credincio[i au vorbit \n aceast` perioad` despre criza economic`. Unii s-au gr`bit s` spun` c` este o criz` care preveste[te sf=r[itul lumii, al]ii, mai cinici, au spus c` este o criz` cum a fost oricare alta [i c` nu trebuie s`-i atribuim semnifica]ii escatologice. Ei bine, \n]elegerea unei crize din perspectiv` economic`, abordarea subiectului [i prin aspectele culturale [i istorice (au mai fost totu[i [i alte crize), `sta este un lucru pe care credinciosul nu prea l–a luat \n serios. Cred c` am reu[it la ST s` ar`t`m cum putem privi un subiect din mai multe unghiuri. [i acesta este un lucru fundamental.

AP: A[ fi vrut s` adaug doar c`, \ntr-adev`r, este corect` viziunea asta, c` religiosul are un caracter total…

LC: Unitar.

AT:… c` \nglobeaz` toate

Sfâr[it de mandat la Semnele Timpului celelalte perspective, [i `sta a fost unul dintre lucrurile pe care am \ncercat s` le facem, [i anume s` spunem c`, \ntr-adev`r, economicul are un substrat moral, socialul are un substrat moral, politicul are un substrat moral [i, p=n` la urm`, at=t timp c=t moralul este dat la o parte din aceste domenii apar crizele, fie c` sunt economice, politice sau sociale. Practic, am \ncercat s` ar`t`m c` niciunul dintre domeniile vie]ii noastre nu e str`in de faptul moral [i de cel religios. |ns` am \ncercat s` ar`t`m acest aspect cu argumentele [i informa]iile pe care le g`seam \n cadrul secular.

CM: {ti]i c`, de foarte multe ori, am fost \ntreba]i de ce o revist` cu profil mai degrab` religios [i care s-a f`cut cunoscut` de-a lungul timpului printr-o abordare preponderent religioas` a realit`]ii a trebuit, la un moment dat, s` vorbeasc` despre economie, politic` sau mediu. De ce? O revist` cre[tin`, a[a cum se autointituleaz`, de ce trebuie s` abordeze aceste subiecte?

LC: Cred c` exist` o tradi]ie nenorocit` s` vezi cre[tinismul doar ca pe o felie din via]`. Adic` luni, mar]i, miercuri, joi, vineri, s=mb`t` la pia]`, acas`, serviciu, duminica la biseric`…. Cre[tinul popular vede cre[tinismul ca pe o felie din via]` [i, atunci c=nd vine la biseric`, trebuie s` aib` liturghie, poezie, poate de dragoste, dar dedicat` Celui Prea\ nalt, trebuie s` vorbeasc` pios, trebuie s` se refere doar la subiectele din spectrul verde….

AP: Subiectele de duminic`…

LC: Ca atunci c=nd ne afl`m \n fa]a Uraganul ecumene - ianuarie 2007

unui paroh sau a unui duhovnic. Gata, nu vorbim de fotbal, nu vorbim de politic`, ci vorbim doar de cele ve[nice, de dincolo, vorbim de mor]i, vorbim de sfin]i, vorbim de istorie, vorbim de p`cat, p`cat, p`cat…. |n momentul \n care sc`p`m de aceast` pacoste, de ace[ti ochelari de cal, care-]i direc]ioneaz` privirea pe un singur culoar \n care credem c` este corect s` vorbe[ti doar ca \n ]inuta de biseric`….

CM: …doar \n sutan`.

Timpul, un talant prost pre]uit - iunie 2008

LC: Da, adic` dac` nu vorbe[ti \n felul acesta, e[ti tr`d`tor al unei ni[e sau al unei institu]ii.

Imagina]i-v` c` aceasta este una dintre nenorocirile care au f`cut ca Biserica s` se retrag` de pe strad`, de pe platforma vie]ii [i s` devin` din ce \n ce mai marginalizat`…Degeaba ridici biserici, dac` ele sunt doar un simbol.

CM:… sau un spa]iu de refugiu, sau o farmacie la care apelezi atunci c=nd sim]i c` nu mai po]i altfel.

LC: Cineva \mi vorbea despre Lindenfeld, o localitate din zona Banatului, unde nici m`car drum nu mai exist`, ci doar vadul t`iat de apele de ploaie. Acolo a existat un sat de coloni[ti austrieci, un sat \n toat` regula, frumos, \n mijlocul naturii, cu livezi. Au stat austrieci vreo 200 de ani acolo. Odat` cu instalarea regimului ceau[ist, treptat, to]i s`tenii au plecat, iar satul a r`mas o necopol`. Un loc \n care au tr`it odat` oamenii. Mai t=rziu, o familie de ciobani a intrat cu August, 2009 SEMNELE TIMPULUI

15

Interviu oile [i Lindenfeld a ajuns paradisul p`[unitului. |n schimb, an de an, fiii austriecilor se \ntorc pe motociclete, \n caravane de motociclete, ca s` refac` un singur lucru din sat, biserica. {i dac` te duci \n Lindenfeld, g`se[ti o biseric` pus` la punct, cu clopot, dar f`r` clopotar. Biserica trebuie s` r`m=n`. De ce? Pentru c` biserica este simbolul civiliza]iei, al existen]ei, al permanen]ei. Satul figureaz` pe hart` doar pentru c` mai are o biseric`. Ce a devenit Biserica? A devenit un monument, un simbol. Or, eu cred c` nenorocirea care a f`cut ca Biserica s` r`m=n` doar un simbol, [i nu supa pe care o m`n=nci, [i nu aerul pe care \l respiri, care-]i alimenteaz` via]a cu toate compartimentele ei, \nseamn` un singur lucru: cre[tinismul s-a retras \n liturgic`, s-a retras \n aceast` ni[`…

CM: Sau \n teologie.

LC: ….adic` \n lectura scripturii, \n retragerea \n monahism, undeva pe v=rful dealului sau al muntelui, retras` c=t mai aproape de cer [i pierz=nd contactul cu p`m=ntul. Desigur, e bine c` e [i a[a, c` altfel am fi o hait` de lupi; e bine m`car c` exist` un simbol, dar nu `sta a fost planul lui Dumnezeu … `sta e un r`u mai mic.

CM: |n jurul acestui concept al „semnelor timpului”, sunt c=teva texte biblice care vorbesc despre „semne”, din perspectiva credin]ei \n sf=r[itul lumii, \n Omega, dar de ce este nevoie s` ai articole despre economie, politic`, social, criz`, finan]e sau epuizarea resurselor de petrol?

De ce este nevoie s` vorbim despre toate aceste lucruri? Nu sunt suficiente textele din Matei, din Apocalipsa, nu este suficient` cartea lui Daniel?

AP: Eu cred c` am putea s`-l \ntreb`m pe Ioan acela[i lucru, de ce simte nevoia s` vorbeasc` \n Apocalipsa despre politic, de ce simte nevoia s` vorbeasc` despre economic, social…

LC: … pentru c` vorbe[te despre economic, se vorbe[te despre ce se va sf=r[i, despre \mp`ra]ii care vin.

AP: …[i criza social`. Apocalipsa \n sine este o carte care abordeaz` toate fragmentele vie]ii, criza de la sf=r[it este o criz` complet`, nu este o criz` religioas`, pur religioas`, este o criz` complet`, una at=t social`, c=t [i economic`, politic` sau moral`.

LC: Ca s` merg pe ideea ta, Apocalipsa nu 16

SEMNELE TIMPULUI

August, 2009

vorbe[te despre sf=r[itul Bisericii, ci vorbe[te despre sf=r[itul unui sistem numit Lumea, care nu \nseamn` sf=r[itul umanit`]ii. Oamenii, copiii lui Dumnezeu, vor \ncepe abia atunci s` tr`iasc` dimensiunea \mplinit` a vie]ii. Dar Apocalipsa vorbe[te despre criza sistemului numit P`m=ntul sau Lumea, iar dac` vrei s` \n]elegi Scriptura trebuie s` \n]elegi ce este Lumea, trebuie sa fii ancorat \n actualitate. Citeam cu c=teva minute mai \nainte un pasaj din „Trilogia” lui Francis Schaeffer, \n care \mi spuneai chiar tu c` unul dintre marile neajunsuri sau rele ale conduc`torilor cre[tini este faptul c` au pierdut contactul cu lumea, cu realitatea [i ei se mir` c` merg prost lucrurile, c` nu mai e ca \n zilele bune de odinioar` (engl. - good old days), zilele alea de aur. Sunt [oca]i [i, \n loc s` vad` resorturile, p=rghiile, [i s` intervin` acolo prin influen]a pe care o are omul bisericii ca s` schimbe ceva…, ei se vait`. Or, pierderea contactului cu realitatea face ca mesajul s` fie nul, s` se adreseze mor]ilor, ance[trilor, [i nicidecum contemporanilor.

CM: |ntre Alfa [i Omega, \ntre \nceputul [i sf=r[itul lumii sunt o infinitate de puncte, de evenimente. Aceste evenimente pot fi interpretate din mai multe perspective. Depinde ce vrei s` Graalul - iulie 2007

Sfâr[it de mandat la Semnele Timpului ob]ii de la ele. Spre exemplu, evenimentele din ’89. |n momentul \n care Rom=nia a f`cut primii pa[i timizi c`tre democra]ie, unii cre[tini au spus \n mod corect [i sincer c` aici a fost m=na providen]ial` a lui Dumnezeu care s-a atins de rom=ni pentru a le acorda libertatea credin]ei.

Sunt politicieni sau politologi care analizeaz` acest eveniment din alte perspective. Sunt istorici care proiecteaz` asupra acestui eveniment o cu totul alt` lumin`.

LC: {i ce vrei s` spui?

CM: Evenimetele astea nu pot avea doar o semnificatie strict religioas`? De ce avem nevoie s` abord`m un eveniment din mai multe unghiuri?

LC: Din \nt=mplare te-ai referit la un subiect care a avut de-a face cu credin]a, [i anume sf=r[itul unei dictaturi ateiste. Dac` via]a este un complex care tr`ie[te, se hr`ne[te [i construie[te pe toate planurile, atunci cre[tinul exist` pe toate planurile, iar ce se \nt=mpl` \n diferite domenii afecteaz` automat [i via]a sa. Tr`im \n ora[, e poluare. Ce ai tu cu industria? Tu e[ti un om al credin]ei. Tu[e[ti [i nu te mai po]i ruga bine‌ CM: Poluarea scade nivelul de inteligen]`.

LC: Vreau doar s` spun c=t de complex` este via]a [i defectul cel mare al tradi]iei cre[tine este c` s-a retras dintr-un complex de superioritate.

Criza apei - august 2007

CM: O stafid` superioar` [i pur`.

LC: {i este deasupra acestor elemente care sunt prea pragmatice, sunt prea vulgare, cotidianul nu ]ine de noi; totul trece, iar noi ne afund`m \n cele ve[nice.

CM: Trebuie s` recunoa[tem c` \n cotidian sunt multe lucruri murdare.

LC: Dar, nu te sup`ra, au [i ele semnifica]ie?

CM: Au. LC: De ce s-a scris \n revist` despre pornografie sau despre televiziune, despre desenele animate care promoveaz` antivalori? Sunt lucruri rele, ur=te, dar ele au de-a face cu copiii mei [i m` intereseaz` s` creasc` iubind valorile, [i nu eroi cu nebunii \n cap. Deci, toate au de-a face cu cre[tinul, cu familia, cu Biserica, cu tendin]ele autodistructive ale lumii.

CM: Attila, ai scris multe articole pe teme economice. |n ultima vreme, ai \ncercat s` explici c=t se poate de simplu, pe \n]elesul tuturor, ce este o criz` economic`, cum a ap`rut, cum ne afecteaz` via]a [i cum se poate ie[i din ea. Are vreo relevan]` abordarea acestui subiect \n via]a unui cre[tin?

AP: Dup` cum am mai spus, cred c` are relevan]`. De multe ori, \n presa de specialitate se studiaz` faptul \n sine, efectele, [i oamenii sunt mai pu]in interesa]i de cauze. De ce s-a \nt=mplat acest lucru? Sau dac` sunt interesa]i de cauze, nu reu[ec s` g`seasc` sursa problemelor. Cred c` a fost un ciclu de articole \n ultimele nou` luni \n care am urm`rit criza economic` pas cu pas. {i \ncet, \ncet, s-a dezv`luit natura unei dezordini morale \n sistemul economic, [i asta este extrem de important. De ce este relevant s` scriu despre economie? Eu, de exemplu, August, 2009 SEMNELE TIMPULUI

17

Interviu

Num`r aniversar octombrie 2008

tr`iesc \ntr-un mediu \n care oamenii sunt interesa]i de economie. Cre[tinismul nu are, cred eu, misiunea de a se izola [i de a se sfin]i \n izolare, ci de a se sfin]i \ntr-o misiune c`tre ceilal]i.

Practic, asta este misiunea care ne-a fost dat` la \n`l]area Domnului Hristos: merge]i \n lume [i predica]i. Predicarea la ora actual` nu mai poate avea aceea[i form`, pentru c` este greu de \n] eles forma pur teologic`, \ns` am constatat, scriind aceste articole, c` oamenii sunt mult mai inteligen]i dec=t ne place nou` s` credem. De multe ori ni s-a repro[at faptul c` nu am zis pe [leau ce trebuia s` spunem, \ns` cred c` ar trebui s` d`m mai mult credit oamenilor din jurul nostru.

CM: …cu alte cuvinte, ni s-a repro[at c` nu am scris fabule ca Jean de La Fontaine [i c` la sf=r[it nu am spus cine este vulpea, ce a vrut vulpea s` spun`, ce trebuie s` se \n]eleag` din ce a vrut vulpea s` spun`…

LC: …cine/ce a fost ca[cavalul.

18

SEMNELE TIMPULUI

August, 2009

CM: Cu alte cuvinte, s`-i obligi s` \n]eleag` ce vrei tu.

AP: Tocmai, am constatat, [i ar trebui sa ne asum`m aceast` realitate, c` oamenii sunt mult mai inteligen]i dec=t credem noi.

CM: Sunt unii care spun c` nu e chiar a[a, c` dimpotriv`, sunt mult mai pu]in inteligen]i dec=t credem noi.

AP: … [i \n]eleg mult mai repede lucrurile pe care vrem s` le spunem.

CM: Impresia mea este c`, dac` vrei s` fii credincios autentic ast`zi, \n mijlocul cet`]ii, trebuie s` ai capacitatea de a traduce \n limbajul contemporanilor, a[a acum f`cea Pavel (s` vorbe[ti \n grece[te c=nd e[ti \n Atena), [i s` po]i ar`ta aceste evenimente \ntr-o lumin` foarte complex`. Semnifica]ia religioas` este o dimensiune pu]in prezent` \n dezbaterile publice, la TV, \n presa scris`, este o semnifica]ie care se estompeaz`, adesea chiar se pierde din vedere.

Sfâr[it de mandat la Semnele Timpului Iulie 2008

Dac` vrei s` iei toat` lumea de guler [i s-o aduci la tine \n ograd` ca s` le ar`]i c` un eveniment are exclusiv o latur` religioas`, oamenii te vor crede ]`c`nit. Pentru c` e[ti un om straniu, g=nde[ti pe dos.

AP: Chiar dac` ai dreptate.

CM: Tu vezi lucrarea Duhului Sf=nt, ei v`d o criz` financiar`.

LC: Vezi draci….

CM: Tu vezi revenirea lui Iisus Hristos…

AP: … chiar dac` am=ndoi au dreptate.

CM: Da, dar sunt extreme care nu comunic`.

Ceilal]i v`d epuizarea resurselor energetice, tu vezi eternitatea… Trebuie s` comunici cu ei, s`-i aju]i, s` integrezi semnifica]iile lor \ntr-un sistem \n care au loc [i cele religioase [i s` ar`]i c`, \n ciuda faptului c` pot avea dreptate, [i poate c` ai [i tu, tabloul de fond este complex [i le poate integra pe toate.

LC: Eu a[ face o mic` schimbare. S` traduci nu semnifica]iile lor \n limbaj religios.

CM: S` le faci s` comunice.

LC: |n ce s` le integrezi?

CM: |ntr-un tablou mai amplu, \n care economicul are o valoare, \n care religia este vie, [i toate au o semnifica]ie, te trimit undeva.

LC: Tu spuneai s` incluzi evenimentele [i semnifica]iile lor \n tabloul apocaliptic, religios sau biblic.

CM: Religios, moral, spiritual.

LC: Eu a[ spune invers. S` incluzi evenimentele nu \n tabloul moral, religios, ci sensul spiritual, conota]iile evenimentelor s` le trimi]i exact \n tabloul min]ii lui.

Pentru c` aici e marea problem`.

Tu dac` \i vei vorbi omului teologic sau spiritual, el nu te va pricepe, e chineze[te pentru el. Martie 2008 Dar c=nd te duci \n ograda lui [i

\i ar`]i dedesubtul, semnifica]ia profund` a acelui lucru…

CM: E ca [i cum ai merge la Budapesta [i ai recita \n rom=ne[te cu patos „Luceaf`rul” lui Eminescu. {i se uit` lumea la tine [i nu \n]elege nimic, iar tu mai reci]i \nc` o dat`, a[a, ca s` fie mai limpede.

LC: Vreau s` folosesc imaginea binoclului cu infraro[u. Eu nu am avut niciodat` [ansa s` privesc prin el, dar am v`zut documentare despre aceste radia]ii electromagnetice invizibile.

Noaptea po]i s` vezi ceea ce cu ochiul liber nu se poate vedea, or str`dania mea e s` pun binoclul la ochii lui, pentru ca, privind prin acel binoclu, s` vad` o realitate care nu se prea vede. E ca [i cum ai pune m=na ta sub microscop [i ai vedea c=]i microbi sunt pe m=n`. Adev`rul este c`, dac` tu \l aju]i s` vad` lucrurile printre r=nduri sau cele de dedesubt, care sunt de fond, \i deschizi cu adev`rat ochii, [i f`r` s`-l smulgi din realitate, din via]a curent`, \l aju]i s` \n]eleag` profunzimea tuturor lucrurilor, unde bat toate [i, \n cele din urm`, s` ia atitudine. Pentru c` at=t timp c=t nu va vedea

August, 2009 SEMNELE TIMPULUI

19

Interviu ceea ce vezi [i tu, nu numai c` nu te va crede, dar \l vei deranja, \i r`pe[ti timpul, sunt mult mai multe lucruri interesante de f`cut. Ieri m-a sunat so]ia unui deputat care s-a abonat la ST. Am vorbit de una, de alta, [i d=nsa \mi spune: „So]ul meu cite[te din scoar]` \n scoar]` revista. Eu o citesc selectiv, c` nu am r`bdare. Dar so]ul meu abia a[teapt` num`rul viitor.� Foarte interesant, un deputat cite[te din scoar]` \n scoar]`. Oare n-are el alte reviste? De ce cite[te tocmai ST? AP: Cred c` de multe ori nu ne-am dat seama c` aceast` revist` este totu[i unic` \n peisajul rom=nesc [i ea aduce o viziune pe care nu o g`se[ti nic`ieri \n presa rom=neasc` [i s-ar putea s` n-o g`se[ti nici \n presa interna]ional`. Este o revist` de analiz` [i opinie cre[tin`, adic` analizeaz` evenimentele actuale [i opineaz` asupra lor dintr-o perspectiv` cre[tin`. Eu sunt convins c` \n Rom=nia nu exist` a[a ceva.

CM: Attila, exist` pres` de acest gen, dar bazat` exclusiv de opinie cre[tin`.

LC: Ce \nseamn` asta?

CM: |n presa adev`rat` se face o distinc]ie foarte clar` \ntre informa]ie/[tire [i opinie/comentariu. Analiza pe care noi am \ncercat s-o facem era de multe ori ceva tehnic, poate nu foarte interesant, pentru c` aveam de-a face cu informa]ii, statistici, date. Dup` ce ai aceste achizi]ii, dup` ce ai \n]eles ce este o criz`, cum apare, din ce cauze, cum se se manifest`, ce tip de criz` este (sunt ni[te litere, un alfabet al formelor crizei), deci dup` ce \n]elegi toate aceste aspecte, po]i s` ai o opinie. Din c=te [tiu, \n str`in`tate, dar [i la noi, presa religioas` este exclusiv de opinie [i nu are la baz` informa]ia curat`.

LC: {i ce opineaz`?

CM: De cele mai multe ori se bat c=mpii. Am v`zut, de cur=nd, c=teva articole religioase despre criza economic`. Autorii nu \n]eleg despre ce vorbesc. Dou` trei cuvinte despre criz` [i apoi te trimit numai la texte biblice. Este foarte bine c` se folose[te Biblia ca un far, o lumin` pe care o proiectezi permanent asupra lumii \n care tr`ie[ti pentru a limpezi perimetrul de analiz`. Dar, dac` \n]elegi bine Biblia, asta nu \nseamn` 20

SEMNELE TIMPULUI

August, 2009

Darwinismul - aprilie 2009

c` \n]elegi automat ce este o criz` economic`.

Am v`zut pastori foarte buni, nume mari, care au cobor=t de pe soclu \n momentul \n care s-au ocupat de criza economic`. De la nivelul lor, de pastori, c=nd vorbeau despre Evanghelie [i cucereau s`li \ntregi, \n momentul \n care au cobor=t la probleme tehnice‌ E ca [i cum l-ai lua pe marele tenismen Roger Federer [i l-ai pune s` ridice haltere de 200 de kilograme. E penibil.

Au cobor=t de la nivelul unor foarte buni oratori [i au \nceput s` vorbeasc` despre o criz` economic` din care nu \n]elegeau absolut nimic. Acum, sunt credincio[i care nu fac distinc]ia \ntre competen]` [i opinia bazat` Copiii solda]i - aprilie 2007

Sfâr[it de mandat la Semnele Timpului

pe c=teva informa]ii luate din ziare, [i \i cred la fel de buni pastori, economi[ti, te-… nismeni, astronau]i… dar cine [tie \[i d` sea-ma. {i e mare p`cat, e mare p`cat!

Num`r aniversar d LC: A[ vrea s`-i includ octombrie 2008 scumva \n aceast` discu]ie [i pe cei absen]i.i M` simt dator s` rostesc m`car numele celor care au f`cut parte din echipa care a realizat acest mozaic, vitraliu, pentru c` numai \mpreun` am dat o unitate. A[ vrea s` v` spun c` nu ar fi existat aceast` revist` f`r` Florian Ristea, Marius Necula, Dorin Aiteanu, Anca Porumb, Alina Popa, Marius Andrei, Beniamin Pascu, Florian C=rnu, Steliana Bancu, Cristina Peli, Cristina Ru]`, Lucian {tef`nescu,

M`d`lin Avramescu, Flavius Pan`, Lauren]iu Nistor, Monica Timofte, Florin Bic`, Cristina S`ndulache, Diana Gavajuc, Mugurel Asaftei, Bianca Neac[u, Monica Dumitru, Theodoru Florin, Adela Burcea, Luiza Ghica [i mai sunt c=]iva care au \nceput acum cu un articol sau dou`. |l amintesc [i pe maestrul C`t`lin Ciolca, la grafic`. Sunt oameni care nu s-au \nt=lnit niciodat` cu to]ii la mas`. A fost o majoritate de cel mult dou` treimi o dat` sau de dou` ori mai pe la \nceput. To]i ace[tia au reu[it s` prind` frecven]a [i, mai cur=nd sau mai t=rziu, fiecare \n ritmul lui a reu[it s` intre pe acest culoar prin care a \ncercat s` penetreze exact segmentul acela care \[i ia timp s` g=ndeasc`, s` rumege. Intelectualii, pentru c` pe ace[tia i-am avut \n vedere, nu sunt neap`rat unii cu facultate. Eu am avut colegi care erau „dadai[ti”, nu erau \n stare s` lege prea mu multe cuvinte, poate doar s` joace jocuri electronice. {i au mai f`cut [i un master ter.

CM Dadaismul nu \nCM: se seamn` asta, e un curent cu cultural [i artistic.

LC Dadaism, l-am luat LC: \n sens metaforic… adic` o oameni care leag` abso solut aleatoriu [i care, p probabil, se simt liberi s exprime numai opinii, s` d f`r` nicio informa] dar i la baz`. Am \nt=lnit ie \ \ns` \ntr-un sat din Dob brogea un om, era ins stalator, mai muncea [i pe la ferm`, care a \nv \nv`]at engleza singur.

M` b`tea la englez`. Unul care avea o singur` pl`cere: s` citeasc`. ~la era intelectual cu [apte clase. Sigur, \n general intelectualii se \nt=lnesc \ntr-o anumit` sfer`, iar ace[tia au ni[te preten]ii. Ei nu-i recunosc \n cercul lor, \n elit`, dec=t pe cei care vin \n frac. Dar cine a mers vreodat` \ntr-o biseric` \n frac!? Este o ru[ine. Acolo mergi c=t mai smerit [i, eventual, c=t mai clasic. Ca s` po]i penetra aceast` sfer` August, 2009 SEMNELE TIMPULUI

21

Interviu care are \n m=n` p=rghiile [i ca s` fii ascultat, trebuie s` vorbe[ti pe limba lor. Dac` te ridici la nivelul lumii lor…

CM: V` \ntrerup pu]in, ar putea s` ne spun` un cititor c` nu e nevoie de aceste p=rghii, c` Duhul Sf=nt, prin instrumente umile, poate face mult mai mult dec=t un om care are influen]` [i st` cu degetul pe buton.

LC: L`sa]i-m` s` folosesc Biblia. M` refer doar la Noul Testament, care este mai cunoscut.

Avem mai mul]i apostoli, to]i apostolii sunt egali \n rang, dar spune]i-mi cine este considerat de Num`r aniversar - octombrie 2008

to]i drept creierul, artizanul teologiei cre[tine?

CM: Ioan [i Pavel, am=ndoi.

LC: Ioan este secundar, el este doar escatolog.

Scrie o evanghelie dintr-un unghi special. Dar Pavel face teologie sistematic`, teologia paulin` este teologia cea mai cuprinz`toare. Care este diferen]a dintre bunul Petru [i Pavel? Dac` cite[ti scrisorile lui Pavel, \]i dai seama c` sunt foarte profunde, dar dac` te ui]i la coeren]a scrisorilor lui Petru se vede cum sare de la un subiect la altul [i asta arat` un anumit exerci]iu. Sigur, toate subiectele sunt inspirate [i bine tratate, dar personalitatea lui Petru este acolo.

Urm`re[te \ns` c=t de coerent conduce Pavel 22

SEMNELE TIMPULUI

August, 2009

discursul [i vei vedea de ce nu Petru, ci Pavel a dat contur, a sedimentat, a cristalizat toat` teologia cre[tin`. Engels [i Marx au spus c`, dac` nu era Pavel, nu se alegea nimic din mitul cre[tin, a[a ziceau ei. |l considerau pe apostolul Pavel drept cel mai mare filosof al tuturor timpurilor dac` n-ar fi fost cre[tin.

CM: Este o exagerare, dar e bine c` s-au referit la el [i l-au repus \n discu]ie \n vremea aceea.

Conceptul de „semnele timpului” este un concept modern?

AP: Cu siguran]` nu este un concept \ndr`git, niciodat` nu a fost \ndr`git.

CM: Cu toate c` a fost un cal de b`taie pentru mul]i…

LC: P`i asta e ideea, nu-l \ndr`gesc, dar presa de scandal mar[eaz`, pluseaz` pe catastrofic.

2012 - aztecii, calendarul maya… `sta nu e un semn al timpului? Sau asteroizii? {i te miri ce alte tr`zn`i, unele mai realiste, altele absolut imaginare… Deci oamenii au nevoie de elemente de scandal, conceptul „semnele timpului” nu e \ndr`git, dar e prezent.

AP: Cu siguran]`. Dar eu v`d „semnele timpului” nu neap`rat printr-o perspectiv` catastrofic`. Noi \ncer-c`m s` vorbim despre „semnele timpului” nu neap`rat prezent=nd ce nenorociri vor veni la sf=r[itul timpului peste oameni, ci pur [i simplu \ncerc=nd s` ar`t`m c` semnele timpului stau \n devalorizarea valorilor spirituale [i morale. Aici este cauza.

Nu trebuie s` trat`m neap`rat efectele, ci cauza, [i asta este cauza… de asta nu este prea \ndr`git subiectul, pentru c` \i aduci omului \n fa]` faptul c` „semnele timpului” sunt legate de tr`irea moral`, spiritual`…

CM: Trebuie spus c` acest concept de „semn al timpului” nu este nici foarte cunoscut ast`zi

Sfâr[it de mandat la Semnele Timpului

Foto: Guliver/Getty

Num`r aniversar octombrie 2008

pentru c` Biserica a f`cut o mare gre[eal` c=nd a crezut c` „semnele timpului” pot fi recunoscute de publicul de azi doar prin lecturi ale unor texte din Antichitate. Conceptul de „semnele timpului” este un concept care are leg`tur` cu urm`toarea filosofie. A fost un \nceput, va fi un sf=r[it, semnele ne-au fost descoperite prin

inspira]ie, de la Dumnezeu, prin profe]ii Lui, dar ele vorbesc despre acest parcurs fiec`rei genera]ii, oriunde s-ar afla. Sunt semne ale timpului \n care eu tr`iesc.

LC: Borne kilometrice…

CM: Biserica, teologii nu s-au referit adesea dec=t la ceea ce au spus Pavel, Iisus Hristos sau August, 2009 SEMNELE TIMPULUI

23

Interviu

Moneda unic` iulie 2009

Daniel din Babilon, f`r` s` \n]eleag` c` acest semn al timpului este semnul de ast`zi. Pentru c`, dac` tu nu-l verifici \n mod consecvent \n actualitate, cu informa]ii [i cu luciditate, el moare.

Tr`ie[te numai dac` are permanent o semnifica]ie [i numai dac` va avea semnifica]ie p=n` la a doua venire a lui Iisus Hristos. Dac` \ntre timp se anemiaz`, dac` nu mai poate fi v`zut [i devine exclusiv un reper istoric, valabil doar cu mult timp \n urm`, el nu mai are putere [i devine o filosofie a pasei[tilor sau a celor care se Industria milei refugiaz` \n trecut. iunie 2009 AP: Da, profe]ia este o cheie de fapt, dar trebuie s` existe [i o broasc` pentru a folosi cheia respectiv`, iar broasca este realitatea de azi. Cheia nu este suficient` prin ea \ns`[i, ea trebuie aplicat` \n prezent.

24

SEMNELE TIMPULUI

August, 2009

LC: Eu v`d destule semnale din partea unor oameni absolut nereligio[i, chiar din partea comunit`]ii [tiin]ifice, care confirm` faptul c` p`m=ntul nostru [i societatea uman` de pe p`m=nt sunt o ma[in`rie care merge prost, care are combustia dereglat`, care indic` gre[it, deci softul, hardul, cureaua de distribu]ie este de[irat`, un piston este blocat, [i toate acestea apar pe pupitrul de comand` cu becule]e care indic` defectele. Totdeauna au fost „semnele timpului”, pentru c` ma[in`ria a mers mereu prost, dar acum se aprind mai multe becuri [i mai grave. Ce se \nt=mpl` dac` r`m=i far` combustibil, f`r` benzin`, deja acul s-a zb`tut, acum s-a aprins [i becul? {i eu cred c` subiectul „semnele timpului” nu se leag`

Sfâr[it de mandat la Semnele Timpului doar de ziua de ast`zi sau de perioada precedent` celei de-a doua veniri; semnele timpului \nso]esc \n c`l`toria umanit`]ii ma[in`ria asta proast` care puf`ie, care scoate fum, c`reia \i cade geamul, \i cade tabla‌ CM: De la o vreme, dac` nu mai ai borna kilometric` [i dac` nu mai ai nici indicatoare, po]i crede c` ai gre[it drumul, c` ai intrat pe c=mp.

Mai avem dou` minute, ce urmeaz` dup` ST? LC: FRONTIERE. Va fi o revist`-carte, cu apari]ie trimestrial`.

CM: Cum adic` revist`-carte?

AP: Un fel de almanah.

LC: Exact, un magazin de informa]ie [i opinie cre[tin`. Deci FRONTIERE vorbe[te despre limite, dar [i despre fronturi. Sunt fronturi tectonice, tensiuni, se izbesc falii. Aceste tensiuni sunt \n toate domeniile vie]ii, sunt aceste fronturi, aceste FRONTIERE. Or, continu=nd ce am \nceput s` facem, ne vom str`dui s` oferim

aceea[i palet`, cu acelea[i tematici, dar \ntr-o manier` pu]in mai ampl` [i nu at=t de mult legat` de instantaneu, de ce s-a \nt=mplat \n s`pt`m=na asta, \n luna asta. Va fi o retrospectiv`.

CM: O privire de ansamblu.

LC: O privire sintetic` pentru un trimestru. Mai exact, revista va avea peste o sut` de pagini [i va c`uta s` ofere esen]ialul, a[a \nc=t omul care vrea s` se orienteze s` [tie care-i borna, unde se afl`.

CM: Revista va ap`rea \n toamn`.

LC: |n trimestrul patru, nu putem spune exact data, dar va ap`rea atunci.

CM: Cea mai mare parte a echipei de la ST va continua [i la FRONTIERE. Cei care ne-au cunoscut \n straiele de la ST este foarte probabil s` ne recunoasc` [i \n straiele de la FRONTIERE. Nu se schimb` fizionomia, se schimb` doar cojocul. ST

Fascina]ia bun`t`]ii - iulie 2009

August, 2009 SEMNELE TIMPULUI

25

Cultur`

Pe E-Bay, un tricou atins de Michael Jackson este scos la licita]ie pentru 1.300 de dolari.

Un alt tricou, cu semn`tura original` a starului, se poate cump`ra cu 15.000 de dolari. Un pulover apar]inând cânt`re]ului a fost deja vândut cu 36.000 de lire.

Celebritatea cost`.

Licita]ia continu`.

ANCA PORUMB

26

SEMNELE TIMPULUI

=nd un soldat american moare \n Afghanistan, pentru a da o [ans` la educa]ie copiilor [i femeilor care se afl` sub teroarea talibanilor, mass-media aproape c` tace. C=nd t=n`ra Neda a fost ucis` pe str`zile Teheranului de mili]iile lui Ahmadinejad, comentariile au r`mas superficiale. |ns`, \n 25 iunie 2009, c=nd Michael Jackson a murit, acest lucru a provocat „un enorm hohot de pl=ns mondial”, dup` cum scria jurnalistul francez Ignacio Ramonet la moartea prin]esei Diana. Cu trupul intoxicat cu morfin` [i demerol, depigmentat, aproape anorexic [i lovit de o afec]iune pulmonar`, cauza suferin]ei [i mor]ii „regelui pop” poate fi contras` \n dou` cuvinte: dezordine psihic`.

Debutul triumfal, implic=nd sute de concerte, a fost \nghi]it rapid de [irul unor patetice e[ecuri personale. Dup` zeci de albume v=ndute \n schimbul unei averi considerabile, o duzin` de opera]ii estetice, experimente maritale ratate [i aventuri sexuale de tot soiul, Michael Jackson a sf=r[it printr-o negare stranie a propriei sale umanit`]i. „Omagiu planetar!” au titrat ziarele, c`ut=nd s` cosmetizeze mai departe spectrul terifiant al unui asurzitor vid existen]ial.

Prin faptul c` n-a [tiut niciodat` ce hram poart`, Jackson define[te \n mod pregnant evolu]ia no]iunii de multiculturalism.

B`rbat de culoare neagr`, el [i-a negat at=t masculinitatea (printr-o voce strident efeminat`), c=t [i identitatea rasial` (prin schimbarea par]ial involuntar` a culorii tenului). |mpreun` cu al]i cantautori ai ultimelor decenii, Jackson a speculat a[tept`rile unei \ntregi genera]ii de tineri americani \ntor[i cu spatele la memorie, loialitate, [tiin]`, munc` sau datorie. El a slujit cu ardoare unui idol, numit simplu: entertainment. |n ceea ce prive[te via]a lui personal`, a preferat s` dea vina pe trecut. Tat`l \i repro[ase \n copil`rie c` avea nasul borc`nat.

E[ecul

August, 2009

succesului August, 2009 SEMNELE TIMPULUI

27

E[ecul succesului Amintindu-[i episodul c`tre 30 de ani, Michael Jackson a izbucnit \n pl=ns. Unii exper]i \n probleme de s`n`tate mintal` au declarat c` Michael a r`mas, din punct de vedere psihologic, un copil de zece ani. „|n copil`rie nu am avut ocazia s` fac lucrurile nostime pe care le fac, de regul`, copiii. Noi nu s`rb`toream Cr`ciunul [i nici vreo alt` s`rb`toare. Iar acum \ncerc s` compensez toate acele pierderi”, \[i justifica Michael comportamentul.

Aceast` dezv`luire este chiar mai stranie \n contextul \n care Jackson avea un gest care-l f`cea cu totul unic, dup` cum remarc` eseistul Mihail Neam]u, \n articolul „Declin occidental la moartea unui idol: Michael Jackson”. „Infernul acustic \l surprindea frecvent cu m=na ating=ndu-i organele genitale: o pl`cere pervers`, urmat` de c=]iva pa[i \ncorda]i, \ntr-un ritm obositor, robotizat [i halucinant. Care era reac]ia publicului \n fa]a acestei falocra]ii dansante? Tot numai lacrimi, aplauze [i isterie… Pe aceast` tem` delicat`, inspirat` de zeul Priapus, poetul Michael Jackson a scris [i c=teva versuri. S` nu le uit`m: ’Haide pe podea (Get on the Floor) [i danseaz` cu mine / \mi place mai ales modul \n care \]i mi[ti… [tii tu ce (I Love The Way You Shake Your Thing, Especially)’. |n traducere liber`: o inteligen]` de sugar [i un comportament psihanalitic, pe m`sur`”.

Artistul a dat dovad` de gusturi bizare [i \n ceea ce prive[te 28

SEMNELE TIMPULUI

August, 2009

no]iunea de familie. Dup` dou` divor]uri oficiale [i c=teva prietenii travestite, Michael \[i dore[te urma[i, [i nu oricum, ci prin \nseminare artificial` [i mam`-surogat. Imagina]ia \i lipse[te, pe de alt` parte \ns`, c=nd le d` nume celor doi b`ie]i: „Prince Michael I” [i „Prince Michael II”. De botez nu putea fi vorba, c`ci la Hollywood [edin]ele de yoga [i scientologie au \nlocuit demult recursul la religia cre[tin`. El i-a iubit a[a cum a [tiut [i a putut, l`s=ndu-le mo[tenire ru[inea unor scandaloase dosare de pres` despre un tat`

debil, ridicol [i pre-senil.

Era prieten cu Marc Shaffer, cunoscut produc`tor de materiale interzise copiilor sub 18 ani, devenind la r=ndul lui consumator avid de pornografie.

La re[edin]a sa din Neverland, artistul invita adolescen]i [i copii care, dup` vizite prelungite [i vizion`ri de filme, puteau r`m=ne peste noapte.

Un „babysitter”, a[a \l disculp` sora lui, La Toya Jackson, \ntr-un interviu din 1993. Joaca cu copiii avea loc \n acela[i pat, \n compania jocurilor video, a televizorului cu satelit [i a cimpanzeului Bubbles.

H`r]uit de rude, jurnali[ti, impresari, medici, ceea ce \l doboar` \n final este chiar demonul celebrit`]ii. Acuza]iile repetate de pedofilie s-au soldat cu lungi procese, dou` achit`ri [i milioane de dolari pl`tite \n contul avoca]ilor. |ntr-un accent peniten]ial, poate, Michael Jackson a \mbr`]i[at [i islamul. {i totu[i, ni nimic nu l-a op s` arate, la oprit d deplina maturi ritate, trist ca o p paia]`. |n ultimii a ani, Michael n mai ie[ea \n nu p public f`r` o m masc` pentru g gur` [i nas.

N era numai Nu o excentricit tate: nasul lui e era deformat [ compromis [i d dup` at=tea o opera]ii [i, cel mai probabil, starul considera masca [i un mijloc bun de protec]ie \mpotriva microbilor din exterior, de care era obsedat. Cu privirea mereu ab`tut`, conturul fe]ei modificat, cu buzele rujate, surprins uneori pe tocuri, omul din Michael Jackson era de neg`sit [i de nerecunoscut. De altfel, \ntr-o surprinz`toare nota]ie din „Jurnalul de la Tescani”,

August, 2009 SEMNELE TIMPULUI

29

E[ecul succesului

Elvis Presley A murit la doar 42 de ani, din cauza unei supradoze de narcotice. |n ultimii ani ai vie]ii, Elvis devenise dependent de droguri prescrise [i avea probleme cu greutatea. |n 1973, artistul a fost aproape de moarte din cauza efectelor secundare ale dependen]ei sale de demerol.

Problemele starului au devenit vizibile [i pentru fanii s`i. „Se bâlbâia. Era evident c` era drogat [i c` ceva era \n neregul` cu organismul s`u. A fost atât de \ngrozitor, cuvintele erau abia inteligibile… Am fost [oca]i cu to]ii”, a declarat chitaristul cânt`re]ului despre un concert din Maryland.

Anna Nicole Smith Vedeta Playboy a fost g`sit` far` suflare \n februarie 2007, \n camera hotelului Hard Rock din Hollywood. Potrivit autopsiei, diva de 39 de ani a murit din cauza combina]iei letale a unor antidepresive. Moartea fostului iepura[ Playboy a avut loc \ntr-o perioad` când doar drogurile [i alcoolul o mai puteau bucura.

Andrei Ple[u \i comenta astfel apari]ia: „O marionet` perfect`! Ce risip` de virtuozitate \i trebuie omului pentru a ar`ta mai pu]in dec=t este!”

Michael s-a l`sat transformat \ntr-un produs comercial, atent \mpachetat [i pus \n eviden]` cu ajutorul efectelor de lumin`. |nc` de prin anii ’80, era profund nefericit [i se sim]ea singur: „Chiar [i acas` la mine, 30

SEMNELE TIMPULUI

m` simt singur. Stau \n camera mea [i pl=ng c=teodat`. E foarte greu s` \mi fac prieteni.

Mai ies nop]ile din cas` [i sper s` g`sesc vreun vecin pe strad`, cu care s` mai schimb c=teva vorbe. Dar mereu m` \ntorc tot singur acas`”. Unii exper]i au sus]inut c` starul pop suferea de o boal` psihic` numit` tulburare dismorfic` corporal`, care face ca bolnavul s` nu \[i

August, 2009

dea seama cum este perceput de ceilal]i, s` se izoleze [i s` \[i imagineze c` are tot felul de defecte. „Nu putea dormi f`r` s` ia somnifere. Era ipohondru [i nu vom [ti niciodat` dac` era cu adev`rat bolnav deoarece era \nconjurat de medici [arlatani, care alimentau aceast` boal` [i care \i d`deau re]ete pentru medicamente \n schimbul miilor de dolari”, potrivit apropia]ilor. Discu]iile pe tema dependen]ei de medicamente continu` [i ele, mai ales c` \nclina]ia americanilor spre astfel de practici nu este una nou`. „Cultura american` \i face pe oameni s` cread` c` au dreptul s` se simt` bine instantaneu, iar pastilele sunt o modalitate de a ajunge la acest bine”, spune dr. David McDowell, un cercet`tor \n psihiatria dependen]ei din New York. McDowell spune c` partea bun` cu aceste medicamente este c` nu sunt accesibile pentru marea majoritate a oamenilor, dar cei mai boga]i, cum a fost Michael Jackson, le pot avea u[or, cu ajutorul numero[ilor medici de care se \nconjoar`. „C=nd se purta nebune[te, oamenii spuneau c` de vin` e geniul, c=nd, de fapt, acelea erau semnele dependen]ei. Ajunsese \n asemenea stadiu c` lua cantit`]i enorme de medicamente numai ca s` poat` dormi”. „Michael vorbea mereu despre faptul c` va muri t=n`r.

Scria bilete de sinucidere [i apoi le rupea, iar unul \l ]inea \n buzunar [i \l citea des. Voia ca toat` lumea s` [tie c=t de

Jim Jimi Morrison Hendrix

Judy Garland

Solistul trupei The Doors a fost g`sit mort \n 3 iulie 1971, \n baia hotelului \n care era cazat \n Paris. Rockerul avea 27 de ani, iar cauza decesului a fost infarctul cauzat de consumul excesiv de alcool [i de substan]e stupefiante.

Moartea actri]ei [i cânt`re]ei, la numai 47 de ani, a fost cauzat` tot de supradoz` de medicamente. |n ciuda succesului pe plan profesional, vedeta se confrunta cu numeroase probleme \n via]a personal`.

Aceasta lua medicamente \n mod excesiv pentru a-[i men]ine greutatea [i pentru a-[i spori productivitatea.

|n septembrie 1970, chitaristul Jimi Hendrix a murit \n Londra, \n circumstan]e care nici pân` \n ziua de ast`zi nu au fost clar elucidate. Jimi Hendrix \nghi]ise cu pu]in timp \nainte nou` somnifere Vesperax.

Janis Joplin Cânt`rea]a, reprezentativ` pentru curentul hippie, a murit \n 1970, la vârsta de 27 de ani, \n urma unei supradoze de heroin`. Solista era consumatoare de alcool [i droguri, ea fiind de mai multe ori \n pericol s`-[i piard` via]a din cauza exceselor de stupefiante.

trist a fost”, mai spun apropia]i ai megastarului.

STELE C~Z~TOARE |neca]i \n alcool, amfetamine, gramaje consistente de heroin` [i prize de cocain`, c=]iva dintre arti[tii renumi]i

ai secolului al XX-lea au avut parte de o moarte care li s-a asortat perfect cu via]a.

Starurile rock prezint` de dou` ori [i jum`tate mai multe riscuri de a muri \n primii cinci ani de glorie fa]` de un american sau un european obi[nuit,

potrivit unui studiu realizat de cercet`torii britanici, publicat \n Journal of Epidemiology and Community Health.

Cercet`rile au fost realizate pe un e[antion de 1.064 de arti[ti britanici [i nordamericani, de la Elvis la Kurt

Kurt Cobain Componentul trupei Nirvana s-a sinucis la 5 aprilie 1994, la vârsta de numai 27 de ani, administrându-[i trei doze letale de heroin`, dup` care s-a \mpu[cat \n cap. De[i era la apogeul carierei artistice, dependen]a de stupefiante l-a ucis. Autopsia a scos la iveal` faptul c` era mort de trei zile, timp \n care nimeni nu \i dusese lipsa, \n care nimeni nu se \ntrebase unde este [i ce face marele, celebrul Kurt Cobain, cel care a pus bazele forma]iei Nirvana [i ale curentului grunge. {i asta mai ales \n condi]iile \n care acesta d`dea semne de depresie [i autodistrugere de câteva s`pt`mâni. A l`sat un bile]el, adresat prietenului s`u imaginar din copil`rie, Boddah: „It’s better to burn out than to fade away” (E mai bine s` arzi intens decât s` te stingi \ncet).

August, 2009 SEMNELE TIMPULUI

31

Copiii lui Michael Jackson Cobain. {i confirm` ceea ce [tiam deja: un stil de via]` tumultuos, pres`rat prea des cu excese – alcool, droguri [i nop]i pierdute – duce la un sf=r[it prematur. Nu mai pu]in de 100 de staruri, printre care Elvis Presley, solistul trupei The Doors - Jim Morrison, chitaristul Jimi Hendrix, starul T. Rex - Marc Bolan [i Kurt Cobain de la Nirvana, Brian Jones sau Janis Joplin, au murit \n perioada 1956 - 2005 din cauza unor abuzuri. Peste 25% din ace[tia au murit din cauza consumului de droguri sau de alcool, studiul ar`t=nd c` rata de mortalitate \n cazul starurilor este de 9,6% pentru b`rba]i [i 7,3% pentru femei. |n cei 25 de ani care se scurg de la debutul glorios, riscul de moarte prematur` este de 70%, mult mai ridicat pentru staruri dec=t pentru oamenii obi[nui]i.

Mai mult, \n primii cinci ani de glorie, starurile prezint` cu 32

SEMNELE TIMPULUI

August, 2009

E[ecul succesului 240% mai multe riscuri de a muri prematur fa]` de oamenii obi[nui]i.

Pentru vedetele care au cunoscut gloria \n anii ‘60 - ‘70, rata de mortalitate \n primii cinci ani de succes a fost chiar de trei ori [i jum`tate mai mare dec=t cea \nregistrat` \n r=ndul popula]iei obi[nuite (350%).

Reprezentan]ii rock-ului european

stau, totu[i, mai bine decat cei ai rock-ului american, av=nd o rat` de mortalitate de dou` ori mai mic`.

THIS IS IT1 Via]a s-a \ntors \mpotriva lui Michael Jackson, lui Kurt Cobain, lui Jimmy Hendrix [i \mpotriva multor altor candida]i la celebritate, \n dreptul c`rora nu se mai [tia unde se termin` show-ul [i unde \ncepe via]a. Pentru publicul avid de senza]ional, ar fi fost poate mai interesant dac` „regele pop” ar fi murit pe scen`, pentru c` azi moartea a devenit un spectacol

foarte vandabil. „Michel Jackson ne \nva]` despre e[ecul succesului. Dar excesul merit` rareori aten]ia care i se acord`”, concluzioneaz` poetul american Gershon Hepner. Iar succesul lor se m`soar` azi \n licita]ii stupide pe E-Bay, unde o bucat` din m=neca unui costum, pe care Michael a aruncat-o \n public, \n timpul unui concert, a fost licitat` pentru 23 de lire sterline. Chitara cu care Kurt Cobain a c=ntat la primul turneu Nirvana a fost v=ndut` pentru suma de 100.000 de dolari. De asemenea, chitara c`reia Jimi Hendrix i-a dat foc pe scen` \n timpul concertului de la Londra, din 1967, a fost v\ndut` pentru suma-record de 346.000 de euro. |n 2008, Robert Thompson, profesor de media audovizual` la Universitatea din Syracuse, New York, anticipa epilogul: „Michael Jackson este

exemplul perfect al persoanei distruse de nivelul de glorie pe care l-a atins”. De la taclale, la dezbateri, analize [i judec`]i de voloare, prea pu]ini au fost cei care au \n]eles cu adev`rat esen]a acestor episoade de via]`, [i anume: „F`r` Hristos, totul este \ntuneric [i nebunie.”

(Nicolae Velimirovici). „{i ce folose[te unui om s` c=[tige toat` lumea dac` \[i pierde sufletul?” (Marcu 8,36)1 Nici sicriul Promethean placat cu aur [i cu m`tase albastr` \n interior, nici m`nu[a alb` al lui Michael nu mai \nseamn` nimic pentru un trup lipsit de via]`. Sau poate pumnul de ]`r=n` se va vinde \n cur=nd pe E-Bay… ST 1. Seria de concerte care urma s` aib` loc \n Londra purta titlul „This is it” (trad. Asta e!)

Trunchiul [i a[chia Frances Bean Cobain, unicul copil al lui Kurt Cobain, a dat recent o petrecere cu ocazia anivers`rii celei de-a 16-a zi de na[tere. Tema aleas` de adolescent` a fost sinuciderea. Apropia]ii lui Francis au fost uimi]i de umorul negru de care aceasta a dat dovad`.

Invita]ii au fost ruga]i s` se \mbrace \n negru sau ro[u. Atrac]ia serii a fost concursul „Cine pare mai mort”. Vaduva lui Kurt Cobain a cheltuit 323.000 de dolari pentru petrecerea odraslei.

August, 2009 SEMNELE TIMPULUI

33

Social

PIRA}II,

| 6 iiulie |n li 2009 2009, ppresa italian` it li ` publica numele marinarilor români afla]i la bordul remorcherului Buccaneer, aflat de aproape trei luni sub controlul pira]ilor somalezi. „Suntem extenua]i. V` rog s` ne sc`pa]i din acest calvar, altfel noi le vom cere pira]ilor s` ne omoare”, s-a tânguit comandantul remorcherului.

CRISTINA S~NDULACHE

emorcherul Buccaneer, cu 16 persoane la bord – zece italieni, cinci rom=ni [i un croat – a fost capturat \n 11 aprilie \n Golful Aden, \n ciuda faptului c` naviga pe culoarul de securitate. |n acee[i zi, telefonul a

sunat \n casa fiec`rei familii de rom=ni, anun]=nd r`pirea celor cinci – responsabilul cu sala motoarelor, Marius Aragea (35 de ani), din Constan]a, inginerul Nicu[or Remus Marinescu (37 de ani), din Constan]a, mecanicul

Dorel Gheorghe (47 de ani), din Constan]a, timonierul Adrian G=lc` (30 de ani), din Constan]a, [i ofi]erul de punte {tefan Borcan (55 de ani), din Bucure[ti.

Au urmat apoi telefoanele din partea celor r`pi]i. La

de la s`bii [i busole la 34

SEMNELE TIMPULUI

August, 2009

Cazuri raportate de deturn`ri pe coastele somaleze

primele dou` erau \ncrez`tori; aveau la bord alimente, ap` [i medicamente. Dup` 28 aprilie \ns`, a \nceput co[marul.

Atunci a venit al treilea telefon. „Nu mai aveau ap`, nici alimente sau medicamente. Unii dintre ei \ncepuser` s` se

\mboln`veasc`”, a m`rturisit Mirela Marinescu, so]ia unuia dintre marinari. Dup` 14 mai, situa]ia rom=nilor s-a modificat \nc` o dat`, dramatic.

Marinarii fuseser` l`sa]i \n pielea goal`, fuseser` lega]i de m=ini [i de picioare [i erau sco[i zilnic pe punte \n soarele arz`tor al Africii, la aproape 50 grade C. „Nu le dau m=ncare dec=t o dat` pe zi. Orez sau fructe.

Deja au boli de piele, iar unii din ei delireaz` sau au atacuri de panic` [i febr`. Pira]ii au refuzat accesul unui medic al Crucii Ro[ii la bord”, a relatat,

la r=ndul ei, Janina G=lc`, so]ia lui Adrian. „So]ul meu avea o voce sf=r[it`. Parc` se d`duse b`tut. M-a implorat s` fac ceva. Mi-a zis: «Face]i ceva!

Altfel aici murim!»” a ad`ugat Stelu]a Gheorghe, so]ia lui Dorel Gheorghe. „Nicu[or al meu a zis c`, dac` nu se pl`tesc banii, nu le r`m=ne dec=t s`-[i pun` la]ul de g=t”, a completat Mirela Marinescu.

Pentru familiile implicate, evenimentele sunt mai mult dec=t dramatice. Pentru pira]ii din Somalia \ns`, ele reprezint` un banal stil de via]`. O zi de munc` obi[nuit`. Ei tr`iesc, \n principal, din r`pirea navelor care traverseaz` Oceanul Indian prin Golful Aden [i din recompensele pe care le ob]in de pe urma lor. |n ciuda tuturor eforturilor din ultimii ani de a stopa acest fenomen, succesul este departe de a fi celebrat.

OBAMA: „SUNTEM HOT~RÂ}I S~ COMBATEM PIRATERIA |N ACEAST~ REGIUNE!” Confruntat el \nsu[i cu acest fenomen care perturb` comer]ul interna]ional [i provoac` tragedii \n familiile celor r`pi]i, pre[edintele american Barack Obama a promis, \n 13 aprilie 2009, s` pun` cap`t pirateriei de pe coastele Africii. „Vreau

AK-47 [i GPS-uri August, 2009 SEMNELE TIMPULUI

35

Pira]ii, de la s`bii [i busole la AK-47 [i GPS-uri s` spun foarte clar c` suntem hot`r=]i s` combatem proliferarea pirateriei \n aceast` regiune”. Obama a f`cut aceast` declara]ie dup` salvarea c`pitanului navei Maersk Alabama. |n 8 aprilie 2009, patru pira]i somalezi atacaser` nava american` Maersk Alabama, la 440 km de ]`rmul sud-estic al Somaliei. Nava, care avea un echipaj format din 21 de persoane, transporta marf`, o bun` parte din aceasta fiind ajutor umanitar pentru Somalia, Uganda [i Kenya. |n timp ce pira]ii urcau la bord, membrii echipajului s-au \ncuiat \n camera motoarelor; \n schimb, c`pitanul – Richard Phillips – a r`mas pe punte [i s-a predat pira]ilor, pentru a asigura securitatea echipajului.

Cei patru atacatori au \ncercat s` preia comanda vasului, \ns` au descoperit \n scurt timp c` echipajul f`cuse ca motoarele s` r`spund` cu prioritate comenzilor din camera motoarelor, [i nu celor venite de la echipamentul de pe punte, a[a c` le era imposibil s` navigheze.

Au decis s` abandoneze nava, a[a c` l-au luat pe c`pitanul Phillips cu ei [i s-au \ndreptat c`tre una dintre b`rcile de salvare. Membrii echipajului au reu[it s` ia ostatic pe unul dintre pira]i; l-au ]inut legat 12 ore, timp \n care au negociat cu ceilal]i trei pira]i eliberarea lui \n schimbul c`pitanului. |ntr-un final, atacatorii s-au \nvoit. Totu[i, dup` ce echipajul a eliberat piratul, ceilal]i trei nu [i-au onorat promisiunea; c`pitanul Phillips a fost luat cu 36

SEMNELE TIMPULUI

for]a de ace[tia pe o barc` de salvare, care era prev`zut` cu provizii pentru nou` zile.1 Imediat ce a fost sesizat` cu privire la incident, Marina american` (US Navy) s-a mobilizat; nava Maersk Alabama a fost g`sit` [i escortat` \n siguran]` \n portul Mombasa, Kenya.

Totu[i, c`pitanul Phillips a r`mas \n m=inile pira]ilor, care au refuzat \n mod consecvent s` accepte eliberarea ostaticului f`r` nicio recompens`. |ntruc=t situa]ia era tensionat`, iar c`pitanul Phillips se afla \ntr-un permanent pericol, Departamentul american al Ap`r`rii a cerut pre[edintelui Obama permisiunea de a utiliza for]a militar` pentru a-l 1. http://en.wikipedia.org/wiki/MV_Maersk_ Alabama

Pira]i somalezi la bordul unui vas capturat

August, 2009

salva. Acest acord a fost oferit, a[a c` luneti[tii marinei – dup` ce pira]ii au renun]at la orice negociere, au \ntrerupt orice comunicare cu americanii (arunc=nd \n mare aparatele de emisie-recep]ie) [i au \ndreptat mai multe mitraliere AK-47 c`tre capul c`pitanului Phillips –, au primit ordinul de tragere.

Trei pira]i au fost uci[i instantaneu; al patrulea – Abdulwali Muse, \n v=rst` de 19 ani – s-a predat [i a fost arestat, urm=nd s` fie judecat \n SUA.

R~ZBUNAREA PIRA}ILOR C`pitanul Richard Phillips a fost salvat \ntr-o manier` dramatic` [i emo]ionant`, tipic` filmelor americane, \ns`

Inciden]e piratere[ti \n Somalia 2007-2008

Inciden]a pirateriei \n 2007 [i 2008, conform Comandamentului Componen]ei Maritime, care ofer` expertiz` maritim` \n cadrul NATO

r`d`cina problemei – pirateria modern` – este departe de a fi solu]ionat`. Poate chiar foarte departe, av=nd \n vedere \nd=rjirea cu care pira]ii

somalezi au promis c` se vor r`zbuna dup` acest gest al americanilor. |n urma incidentului, Abdi Garad – [eful pira]ilor somalezi

– a promis s` r`zbune moartea camarazilor s`i uci[i \n timpul eliber`rii ostaticului de c`tre for]ele navale americane [i s` atace cet`]eni americani. „Ace[ti americani mincino[i ne-au ucis prietenii, care acceptaser` s`-l elibereze pe ostatic f`r` r`scump`rare, dar v` spun c` acest caz va conduce la represiuni; noi \i vom urm`ri \n special pe cet`]enii americani care c`l`toresc \n apele noastre. Nu este sf=r[itul lumii.

Ne vom intensifica atacurile, inclusiv foarte departe de apele somaleze, [i, urm`toarea dat` c=nd vom mai captura un american, sper s` nu se a[tepte la niciun semn de mil` din partea noastr`”, a declarat [eful grupului de pira]i.

PIRATERIA MODERN~ Pirateria, departe de a constitui un capitol \nchis al istoriei, reprezint` o problem` tot mai stringent` a comer]ului August, 2009 SEMNELE TIMPULUI

37

Pira]ii, de la s`bii [i busole la AK-47 [i GPS-uri

Somalia ■ Dup` moartea dictatorului Mohamed Siad Barre, \n 1991, au urmat ani de anarhie.

■ Dou` misiuni de pace ONU [i-au \ncheiat mandatul f`r` succes \n 1993 [i 1995.

■ Disputele civile, seceta [i infla]ia rapid` au aruncat Somalia \n cea mai dificil` criz` umanitar`.

■ 3,2 milioane de somalezi au nevoie de ajutor umanitar.

interna]ional [i cauza unei crize f`r` precedent pentru lumea shipping-ului, \n general.

Odat` cu afirmarea sprijinului pentru combaterea pirateriei \n largul coastelor Africii – unde este cel mai prolific` –, pre[edintele american a f`cut, de asemenea, un apel la cooperare interna]ional`, pentru ca pira]ii s` poat` fi pedepsi]i pentru crimele lor.

Acest tip de apel nu reprezint` o noutate pentru marile na]iuni de]in`toare de flot`, care se simt tot mai amenin]ate \n ultima perioad`. |n vederea combaterii fenomenului pirateriei, mai multe state s-au unit \n ultimele decenii, c`ut=nd o solu]ie pe termen lung.

Membrii Consiliului Organiza]iei Maritime Interna]ionale – IMO – chiar au f`cut, \n mai multe r=nduri, apeluri explicite, cer=nd statelor lumii s` ac]ioneze \mpotriva atac`rii [i jefuirii navelor \n apele interna]ionale.

Pentru combaterea pirateriei, dar [i \n vederea asigur`rii securit`]ii propriu-zise a c`ilor 38

SEMNELE TIMPULUI

maritime din regiune, NATO – la solicit`rile ONU – [i-a anun]at inten]ia de a colabora pentru identificarea unor solu]ii viabile; ca prim` m`sur`, NATO a trimis mai multe nave s` patruleze \n zon` \nc` din octombrie 2008. De asemenea, UE a decis, \n decembrie anul trecut, s` lanseze Opera]iunea „Atalanta”, \n cadrul c`reia aproximativ 25 de nave de r`zboi din Uniunea European`, SUA, Turcia, China, India, Rusia [i Malayesia s` patruleze \n zona.

Dup` o continu` expansiune \n ultimul deceniu, pirateria \ncepe s` devin` un fenomen comparabil cu terorismul, amenin]=nd comer]ul interna]ional. Cre[terea-record din ultimul deceniu se datoreaz`, \n mare m`sur`, emancip`rii pira]ilor de la utilizarea s`biilor la folosirea armelor automate; potrivit Biroului Maritim Interna]ional, pira]ii folosesc \n cadrul atacurilor arme automate [i lansatoare de grenade [i rachete.

August, 2009

PROFILUL PIRA}ILOR „Comando-urile” care atac` pe mare dispun de vase bine dotate [i armament modern. |n plus, pira]ii au numero[i complici la ]`rm, inclusiv din r=ndul mili]iei islamice somaleze, shabaab. Conform unui portret schi]at de BBC, pira]ii care se ocup` cu r`pirile \n vederea r`scump`r`rii sunt organiza]i \n grupuri formate din mai mul]i „speciali[ti”, majoritatea av=nd v=rste cuprinse \ntre 17 [i 35 de ani. Creierul opera]iunilor e, de obicei, un fost pescar, care cunoa[te foarte bine marea. Al`turi de el lucreaz` „omul cu mu[chi”

– cel mai probabil, un fost [ef al mili]iei, lupt`tor pentru unul dintre numeroasele triburi somaleze. Din echip` fac parte [i exper]i \n calculatoare, care [tiu s` opereze cu echipamente hi-tech, s` manevreze GPS-uri [i alte echipamente militare de ultim` genera]ie. |n opinia altor speciali[ti care au analizat fenomenul, pira]ii somalezi nu prea au nimic \n comun cu marea, \nv`]=nd s` navigheze doar din necesitate. Este vorba mai cur=nd de mercenari afla]i \n solda unor seniori locali ai r`zboiului, care tr`iesc \n case de paie [i beau lapte de

c`mil`. Liderii lor au ceva mai multe cuno[tin]e, \nv`]=nd cum s` realizeze o tranzac]ie bancar` [i stabilindu-[i contacte interna]ionale la Nairobi sau Dubai, astfel \nc=t s` poata intra \n posesia banilor de r`scump`rare. Bazele pira]ilor sunt concentrate \n regiunea somalez` Puntland, autoproclamat` republic` independent` din 1998.

CURSE MAI LUNGI, COSTURI MAI MARI Pira]ii abordeaz`, de obicei, navele de pasageri care fac curse regulate. Ei atac` navele de la distan]`, utiliz=nd lansatoarele de rachete [i grenade,

dup` care preiau controlul navelor [i le duc \n locuri sigure de pe coast`, unde, dup` ce jefuiesc membrii echipajului [i pasagerii, fur` [i aparatura de naviga]ie, \nc`rc`tura, combustibilul, pe care le valorific` ulterior. Principalul lor scop este jaful; totu[i, dac` nu sunt mul]umi]i de bunurile capturate de pe nav`, pira]ii iau ostatici, iar apoi solicit` recompense autorit`]ilor [i familiilor.

De cele mai multe ori, negocierea se realizeaz` \n secret, iar valoarea r`scump`r`rii nu se afl` niciodat`. |n aceste condi]ii, din cauza pira]ilor somalezi, vapoarele aleg ruta ocolitoare, pe la Capul Bunei Speran]e, fapt

August, 2009 SEMNELE TIMPULUI

39

Pira]ii, de la s`bii [i busole la AK-47 [i GPS-uri

Originile pirateriei somaleze Puternic alimentat` de instabilitatea guvernamental`, pirateria \[i are originile \ntr-o cu totul alt` activitate. |n contextul descentraliz`rii statului somalez din anii ’90, numeroase nave str`ine au invadat apele teritoriale ale Somaliei, ocupându-se cu pescuitul ilegal. Pescarii somalezi au c`utat s`-[i fac` dreptate prin alungarea navelor str`ine, \ns`, \n scurt timp, au observat c`, \n loc s` le alunge, mai bine le-ar jefui, ob]inând un profit consistent. {i cum guvernul nu a intervenit pentru a stopa fenomenul, primii pira]i [i-au intensificat activitatea, dând na[tere fenomenului atât de dificil de eradicat ast`zi.

ce determin` o cre[tere a pre]urilor bunurilor livrate \n Europa [i SUA. De fapt, fiecare zi \n plus de navigare cost` \ntre 20.000 [i 30.000 $.

SOMALIA – PARADISUL PIRATERIEI Pe harta lumii, exist` mai multe puncte negre, unde pirateria, crima organizat` [i terorismul au g`sit un teren favorabil de manifestare. Dintre acestea, cele mai importante sunt Portul Lagos din Nigeria, coastele Indoneziei, Golful Persic, Marea Ro[ie [i – cel mai periculos dintre toate – Golful Aden, situat \n vecin`tatea Somaliei. De fapt, \n Golful Aden se petrec mai multe acte de piraterie dec=t \n toate celelalte la un loc; \n plus, \n celelalte zone, atacurile sunt mult mai rudimentare – realizate cu aparatur` mult mai simpl` [i limitate la jefuirea celor prezen]i pe nav`.

Golful Aden este traversat anual de aproximativ 20.000 de nave. |n aceast` zon`, pira]ii folosesc vase mici [i rapide – capturate c=ndva de la pescarii din regiune – [i sunt echipa]i cu GPS, telefoane prin satelit [i 40

SEMNELE TIMPULUI

sisteme de ap`rare antiaerian`. |n doar 15 minute, ei reu[esc s` urce la bordul navei pe care o captureaz`. Numai \n 2008, \n Golful Aden au avut loc (conform Comandamentului Componen]ei Maritime2, care ofer` expertiz` maritim` \n cadul NATO) 41 de deturn`ri, 53 de atacuri, 85 de apropieri de vase [i 5 incidente suspecte. |n total – 184 de incidente, fa]` de 59 \n 2007 [i 40 \n 2005 (an \n care a [i luat amploare pirateria, conform Organiza]iei Maritime Interna]ionale).

E important de men]ionat c`, \n urma celor 41 de deturn`ri, pira]ii au colectat \n 2008 apoape 120 de milioane $ din r`scump`r`ri.

CAUZELE: PE USCAT, NU PE AP~ „Cauzele pirateriei din zona Somaliei sunt pe uscat, [i nu pe ap`”, a afirmat Sever Voinescu, [eful delega]iei Comisiei Parlamentare NATO, \n cadrul Conferin]ei Regionale „Responsabilitatea Social` Corporativ` - Gestionarea 2. http://www.shipping.nato.int/InfoonSoma/ SomaliPira/file/_WFS/piracy%202008%20 overview.bmp

August, 2009

Fenomenului de Piraterie”, desf`[urat` \n 10 aprilie \n sala de conferin]e a Ceronav Constan]a. |ntr-un articol din Foreign Policy (martie-aprilie 2009)3, intitulat „Cel mai periculos loc din lume”, Jeffrey Gettleman – [eful departamentului pentru Africa de Est al cotidianului The New York Times – scria: „Somalia este un stat guvernat numai de anarhie. Un cimitir al e[ecurilor de politic` extern`, care a cunoscut doar [ase luni de pace \n ultimii 20 de ani. (...) Am sim]it furia insurgen]ei irakiene. Am petrecut nop]i sinistre \ntr-o pe[ter` afgan`.

Dar nic`ieri nu mi-a fost mai fric` dec=t \n Somalia zilelor noastre, unde po]i s` fii r`pit sau \mpu[cat \n cap mai repede dec=t ]i-ai [terge transpira]ia de pe frunte.”

Instabilitate absolut` a guvernului somalez: aceasta este principala cauz` a existen]ei pirateriei moderne \n Golful Aden. Dup` pr`bu[irea guvernului central \n 1991 (c=nd comandan]ii militari ai unor clanuri somaleze l-au dat jos pe dictatorul Mahomen Said Barre, care guverna din 1969), Somalia a devenit un focar de violen]` [i anarhie. |n contextul vidului de autoritate, orice lege a fost brusc [i permanent suspendat`. Toate bunurile de pe urma c`rora s-ar fi putut ob]ine profit au devenit obiecte ale conflictelor intestine; oamenii erau uci[i pentru c=]iva b`nu]i, iar femeile erau violate f`r` teama unei eventuale pedepse.

3. http://www.foreignpolicy.com/story/cms. php?story_id=4682

August, 2009 SEMNELE TIMPULUI

41

Pira]ii, de la s`bii [i busole la AK-47 [i GPS-uri |ntreaga ]ar` a devenit \n scurt timp paradisul r`zboinicilor, pira]ilor, r`pitorilor, fabrican]ilor de bombe, trafican]ilor de droguri [i armament, insurgen]ilor islami[ti fanatici, mercenarilor [i al unei genera]ii de tineri furio[i, f`r` ocupa]ie [i lipsi]i de educa]ie, care s-au trezit dintr-odat` \n posesia a mult prea mult` muni]ie.

Dup` 18 ani [i 14 lovituri de palat e[uate, crimele nu mai iau sf=r[it – explozii sinuciga[e, bombe cu fosfor alb, decapit`ri, lapid`ri \n stil medieval, g`[ti de adolescen]i ame]i]i cu drogul local khat, care se arunc` \n aer unii pe al]ii [i orice le iese \n cale.

SOMALIA NU E UN STAT De aproape 20 de ani, Somalia nu mai este, cu adev`rat, un stat; Somalia exist` \n prezent ca ]ar` numai de jure, neav=nd cu adev`rat capacitatea de a se organiza ca stat cu parlament, guvern [i justi]ie. Majoritatea cov=r[itoare a cl`dirilor din ]ar` sunt distruse de bombardamente [i focuri de mitralier`, guvernul existent \n momentul de fa]` control=nd, de fapt, c=teva cl`diri (protejate de un mic contingent de for]e de men]inere a p`cii apar]in=nd Uniunii Africane) [i nimic altceva. Totu[i, problema cea mai mare nu este c` \ntreaga ]ar` ar trebui reconstruit`, ci c` \ntregul spirit na]ional ar trebui (re)adus la existen]`. |n timp ce majoritatea somalezilor au apucat guvernarea lui Barre, exist` o \ntreag` genera]ie de 42

SEMNELE TIMPULUI

Patrul` american` \n golful Aden

tineri care nu are absolut nicio idee despre ce este un guvern sau cum func]ioneaz`. P=n` \n ianuarie 2009, ]ara a fost controlat` de un guvern interimar etiopian, constituit \n urma elimin`rii for]elor islamiste somaleze de c`tre armata etiopian`, care a invadat Somalia \n decembrie 2006. La sf=r[itul lunii ianuarie, \n urma interminabilelor lupte \ntre guvernul opresor [i clanurile somaleze, aetiopienii s-au retras; la scurt timp dup` aceast` retragere, violen]ele au reizbucnit \ntre diversele fac]iuni islamiste care au \nceput s` se lupte \ntre ele

August, 2009

pentru a umple vidul de putere.

P=n` \n prezent, situa]ia nu e definitivat`, gruparea extremist-islamic` Shabab p`r=nd totu[i cea care va prelua controlul. |n acest context, este u[or de \n]eles cum de este posibil` pirateria [i de ce este at=t de prolific` \n apropierea coastelor Somaliei. Pentru pira]i nu exist`, practic, nicio autoritate; nimeni nu-i controleaz` [i nimeni nu-i sanc]ioneaz` pentru activitatea lor. Acesta e [i motivul pentru care ONU, NATO, UE, SUA [i alte state s-au autosesizat, c`ut=nd cu

Pira]i somalezi captura]i de for]ele britanice

\nfrigurare o solu]ie viabil` \n acea zon` lipsit` de o autoritate central` func]ional`.

STOPAREA PIRATERIEI = STABILIZAREA SOMALIEI Dup` promisiunea pre[edintelui american Barack Obama de a stopa fenomenul pirateriei, Pentagonul a declarat c` va studia „\n urm`toarele zile” mijloacele suplimentare la care ar putea recurge pentru a lupta \mpotriva pirateriei din largul Somaliei. „Peste zece ]`ri

contribuie la for]a antipiraterie (creat` de Statele Unite), astfel c` este posibil ca \n urm`toarele zile ]`rile s` angajeze mijloace suplimentare” \n regiune, a declarat Bryan Whitman, purt`tor de cuv=nt al Pentagonului. Cu toate acestea, „oricare ar fi cuantumul resurselor mobilizate la fa]a locului, situa]ia va continua s` fie dificil`, a avertizat Whitman. „Putem avea 600 de nave f`r` a putea fi peste tot \n acela[i timp”, zona unde b=ntuie pira]ii fiind de patru ori mai mare dec=t Fran]a. Acela[i purt`tor de cuv=nt a declarat

c` solu]ia nu poate fi, \n niciun caz, numai militar`.

Aceea[i opinie fusese \naintat` [i de c`tre Uniunea European`, \n contextul lans`rii, \n decembrie 2008, a misiunii „Atlanta” pentru protejarea vaselor care duc ajutor umanitar \n Somalia. „Misiunea naval` de protejare a vaselor \n regiune este o ini]iativ` bun`, dar nu rezolv` toate problemele“, a afirmat atunci deputatul european polonez Filip Kaczmarek. „Singura solu]ie este stabilizarea Somaliei“, a ad`ugat pre[edinta Subcomisiei Securitate [i Ap`rare, Ana Gomes (Grupul Socialist din Parlamentul European, Portugalia). Conform doamnei Gomes, „trebuie s` facem un efort pentru a ajunge la situa]ia \n care Somalia s` aib` o guvernare; altfel, acest stat va deveni un paradis al extremi[tilor [i al terori[tilor”.4 Ceea ce, deocamdat`, \nc` este. ST 4. h t t p : / / w w w . e u r o p a r l . e u r o p a . e u / n e w s / public/story_page/031-44387-350-12-51-90320081211STO44303-2008-15-12-2008/default_ro.htm

August, 2009 SEMNELE TIMPULUI

43

Primul magazin analiz` [i opinie DIN ACEAST~ TOAMN~:

Frontiere, un nou proiect editorial

Frontiere MAGAZIN DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

de cre[tin`

Religie

Este creierul

C

e \i face pe oameni s` \[i p`streze credin]ele? E oare posibil ca, p=n` la urm`, [tiin]a s` \l elimine din ecua]ie pe Dumnezeu? Cercet`ri relativ recente din domeniul neurologiei ofer` noi perspective \n rezolvarea acestor tulbur`toare \ntreb`ri, descoperind c` sentimentul religios este \nr`d`cinat \n arhitectura creierului uman.

PUNCTUL DE ORIGINE AL TR~IRII RELIGIOASE De-a lungul timpului, s-au avansat diverse teorii cu privire la punctul originar al tr`irii religioase, unele urm=nd o anume rigurozitate [tiin]ific`, altele fiind de-a dreptul fanteziste. Dintre acestea, explica]ia de natur` psihologic` este oarecum u[or de intuit. Cu c=t te sim]i mai pu]in sigur pe tine, cu at=t mai mult cau]i alte puncte de sprijin, religia repre-zent=nd „o c=rj` la \ndem=n`”. |n ciuda unor astfel de abord`ri, cercet`torii nu au putut \nc` s` g`seasc` sursa experien]ei religioase. |n ce const`, \n mod efectiv, esen]a acestei experien]e [i de ce omul pare a fi predispus religiei?

Richard Dawkins, ferventul ateist britanic, argumenteaz` (\n cartea “The God Delusion”) 46

SEMNELE TIMPULUI

c` religia se propag` prin \ndoctrinare, mai ales \n cazul copiilor. |n viziunea acestuia, copiii sunt \ntr-o predispozi]ie de „a absorbi” orice le-ar spune p`rin]ii sau b`tr=nii (tribului).

Pe de alt` parte, Olivera Petrovich, profesor de psihologie la Universitatea Oxford, spune c` cei mici au o tendin]` natural` de a crea o lume iluzorie, populat` cu diverse personaje. Din acela[i motiv, consider` cercet`torul britanic, copiii construiesc conceptul de Dumnezeu \n mod spontan, f`r` interven]ia adul]ilor. |n aceea[i tab`r` ideologic` se afl` [i Eugen Drewermann, fost preot catolic [i un acid critic al bisericii. |n 2007, a publicat o carte intitulat` „Atem des Lebens: Die moderne Neurologie und die Frage nach Gott” (Suflul vie]ii: Neurologia modern` [i problema lui Dumnezeu). Pentru Drewermann, „creierul \l produce pe Dumnezeu \n baza credin]ei c` el \nsu[i a fost produs de un Dumnezeu care ne vrea binele”.

Pentru mult timp, originea [i mecanismele de formare a sim]`m=ntului religios au fost un mister. Mul]i cercet`tori au c`utat, de-a lungul timpului, s` ofere o explica]ie \n aceste privin]e. Un exemplu \n acest sens e reprezentat de demersurile unei echipe de cercet`tori americani, condus` de Andrew

August, 2009

MARIUS NECULA

B. Newberg – profesor de radiologie [i psihiatrie la Facultatea de Medicin` a Universit`]ii Pennsylvania. Concluziile cercet`rilor au fost publicate \n 2002 \n cartea „Why God Won’t Go away: Brain Science and the Biology of Belief”1.

Conform acestui studiu, creierul uman pare a fi \nzestrat cu capacitatea \nn`scut` de a transcende percep]ia eului individual limitat. Acest „talent” pentru auto-transcendere se afl` la r`d`cina aspira]iei spirituale, indiferent de tradi]ia religioas` c`reia \i apar]ine 1. Andrew Newberg, Eugene d’Aquili, Vince Rause. „De ce nu dispare Dumnezeu: [tiin]a creierului [i biologia credin]ei”, Ed. Curtea Veche, Bucure[ti, 2008. A se vedea [i Begley Sharon, „Religion And The Brain”, Newsweek, 7 mai 2001.

uman |n zilele noastre, \n epoca maximei exers`ri a ra]ionalit`]ii, de[i desconsiderat [i \mpins \n sfera obscurului, sentimentul religios este \nc` prezent.

un organ religios? persoana. Cercet`rile neurologice actuale las` s` se \n]eleag` faptul c` omul este predispus c`tre religie: impulsul religios este \nr`d`cinat \n arhitectura creierului uman.

P=n` de cur=nd, antropologii c`zuser` de acord asupra ideii c` oamenii ar fi adoptat comportamente religioase \n virtutea beneficiilor sociale.

Totu[i, \n]elegerea modului \n care nevoia religioas` ap`rea era, \nc`, un mister. Ast`zi, cercet`rile arat` c` avem de-a face cu o func]ie neurologic` care conduce la ceva mai profund dec=t o necesitate cultural`. Acest fapt sugereaz` motivul pentru care oamenii sunt, prin defini]ie, fiin]e religioase: creierul uman nu doar

c` ne permite tr`irea experien]elor religioase, dar este [i pe deplin configurat \n aceast` direc]ie. Altfel spus, creierul are [i o „func]ie religioas`”, al`turi de celelalte recunoscute \n mod tradi]ional: g=ndire, limbaj (scris [i vorbit), imagina]ie, aptitudini artistice sau [tiin]ifice [.a.

CE RELEVAN}~ AU ACESTE STUDII? Ne spun aceste studii ceva despre esen]a tr`irilor religioase? Se consider` c` religiozitatea nu este altceva dec=t r`spunsul omului primitiv fa]` de provoc`rile vie]ii [i ale mor]ii.

Cu alte cuvinte, „nevoia a creat organul” - un creier cu o func]ie

religioas`. Numai c` realitatea pare s` fie tocmai pe dos. Acest aspect poate fi mai u[or \n]eles f`c=nd o paralel` \ntre „sim]ul v`zului” [i „sim]ul religios”. Dup` cum existen]a ochiului reprezint` o asumare a priori a existen]ei luminii (f`r` ca lumina s` fi creat vreodat` ochiul), tot astfel am putea spune c` existen]a unui creier predeterminat biologic c`tre religios implic` \n cele din urm` existen]a obiectului religiei – sacrul sau, dac` vre]i, forma personal` a acestuia: Divinitatea.

Dar va putea cercetarea [tiin]ific` s` ne ofere o \n]elegere obiectiv` cu privire la religie [i la Divinitate? Aici trebuie s` ne aducem aminte de cuvintele

August, 2009 SEMNELE TIMPULUI

47

Este creierul uman un organ religios? lui Albert Einstein privind limitele cunoa[terii umane: „|n efortul nostru de a \n]elege realitatea, ne asem`n`m cu un om care \ncearc` s` \n]eleag` mecanismul unui ceas sigilat.

El vede cadranul [i limbile care se mi[c`, aude chiar [i tic`itul, dar nu poate deschide cutia. Dac` este ingenios, [i-ar putea face o imagine despre un posibil mecanism responsabil pentru toate lucrurile pe care le observ`, dar nu ar putea fi niciodat` sigur c` acea imagine este singura explica]ie pentru observa]iile sale. El nu va putea s` compare niciodat` imaginea pe care [i-a f`cut-o cu mecanismul real [i nici nu [i-ar putea m`car imagina posibilitatea sau semnifica]ia unei asemenea compara]ii.”

Conform cercet`rilor din neuroteologie, orice form` de spiritualitate sau experien]` a realit`]ii lui Dumnezeu poate fi redus` la un flux efemer de impulsuri [i str`fulger`ri electrochimice ce „alearg`” de-a lungul c`ilor neuronale ale creierului. |n acest caz, Dumnezeu nu este dec=t o idee, f`r` mai mult` substan]` dec=t o fantezie sau un vis.

Un alt aspect pe care trebuie s` \l lu`m \n aten]ie este limitarea inerent` cercet`rii [tiin]ifice: studiile nu pot s` ofere explica]ia cauzal` – de ce –, ci doar o explica]ie instrumental` – cum. E ca atunci c=nd ai pretinde c` frumuse]ea rela]iilor a doi \ndr`gosti]i poate fi explicat` \n parametri biochimici. Cu siguran]` c` se poate vorbi despre „biochimia iubirii”, dar \n niciun caz nu 48

SEMNELE TIMPULUI

trebuie s` c`dem \n capcana reduc]ionist`. Iubirea este mult mai complex` [i, al`turi de dimensiunea biochimic`, vom lua \n aten]ie [i pe cea psihologic` sau social`. Acela[i lucru se poate spune [i cu privire la „biochimia experien]ei religioase”. A pretinde c` procesele neurologice pot explica sentimentul religios nu e nicidecum dovada unei rigurozit`]i [tiin]ifice, ci semnul clar al unui reduc]ionism simplist, ce se \nc`p`]=neaz` \n mod inutil s` surprind` complexitatea realit`]ii. Tehnic vorbind, o

August, 2009

poz` digital` (ca oricare alt` informa]ie computerizat`) este un [ir numeric de 1 [i de 0.

Cu toate acestea, nimeni nu va nega realitatea frumuse]ii imaginii de ansamblu pe care ochiul o poate percepe. |n acest sens, suntem obliga]i s` admitem c` niciodat` nu se poate pune semnul de egalitate \ntre explica]iile instrumentale [i cele cauzale.

Faptul c` este capabil cineva s` explice cum func]ioneaz` un televizor (instrumental) nu ofer` [i r`spunsul la \ntrebarea de ce (cauzal)?

Pe de alt` parte, reducerea unui sistem la p`r]ile componente risc` s` distrug` sistemul \n ansamblu. Dup` cum inteligen]a \nseamn` mai mult dec=t impulsurile de la nivelul cortexului, tot astfel religiozitatea nu poate fi \n]eleas` doar din perspectiva unor studii neurologice. De fapt, tocmai astfel de studii ne arat` c` experien]a religioas` este una complex`. |n urma tomografiilor, s-a eviden]iat c` tr`irile religioase activeaz` regiunile creierului responsabile cu activit`]i complexe, specifice

unei fiin]e superioare, precum zonele implicate \n imagina]ie [i memorie. Pe de alt` parte, scan`rile nu au putut releva existen]a unui centru specializat pentru religiozitate, spulber=ndu-se mitul existen]ei unui „punct al lui Dumnezeu”.

HOMO RELIGIOSUS A[adar, procesele neurologice care stau la baza experien]elor religioase nu pot fi luate ca explica]ie unic` a fenomenului \n sine. |n schimb, ele arat` un lucru clar: fiin]a uman` are prin „construc]ie” sistemul care s`

confere suportul pentru religiozitate. Creierul este construit \n a[a fel \nc=t s` „genereze” tr`iri religioase [i s` creeze nevoia de astfel de tr`iri. Dac` aceasta este privit` ca o „deficien]`”, „un vestigiu evolu]ionar”, atunci ne-am a[tepta ca \n regnul animal s` putem identifica ceva similar. Numai c`, p=n` la momentul de fa]`, omul este sigura fiin]` care are \n mod explicit preocup`ri religioase. De vreme ce face parte din poten]ialul uman, religiozitatea trebuie deci s` fie prezent` – tocmai pentru a \ndeplini condi]ia de umanitate. Numai c`, \n societatea actual`, asist`m la o negare a viabilit`]ii religiosului. Dar de ce este religia desconsiderat`? |n c`utarea obsesiv` dup` o cunoa[tere obiectiv`, omul modern \[i neag` religiozitatea – o tr`s`tur` care este tot at=t de biologic` [i uman` precum capacitatea de a ra]iona. Deschiderea spre sacru, consider` Eliade2, \l face pe Homo religiosus capabil de a se cunoa[te [i a cunoa[te pe deplin. Omul nu este doar Homo sapiens, Homo faber, Homo aesteticus, Homo ludens sau Homo religiosus, ci toate \n parte [i toate \mpreun`.

Religiozitatea reprezint` un element din structura fiin]ei umane, nu doar un stadiu al dezvolt`rii ei, \ntruc=t a tr`i ca fiin]` uman` este \n sine un act religios sau, altfel spus, a deveni om \nseamn` a-]i asuma [i latura religioas` \n cadrul existen]ei. ST 2. Mircea Eliade, „Sacrul [i profanul”, Editura Humanitas, Bucure[ti, 1995

August, 2009 SEMNELE TIMPULUI

49

Frontiere MAGAZIN DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

DIN ACEAST~ TOAMN~:

Frontiere, un nou proiect editorial