SEMNELE
timpului SEPTEMBRIE 2007
REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~
Oamenii care aduc
furtuna Diploma]ia papal` Semnul Potter Separa]ia dintre stat [i Biseric` G Feminismul contraatac`
9/2007
SEMNELE TIMPULUI VOLUMUL 19 NR. 114 SERIE NOU~ Revista a ap`rut \n limba englez` \nc` din 1840. Fondat` \n 1908, \n România ea a fost publicat` pân` \n 1942. Seria nou` a fost \nceput` \n 1990. Apare o dat` pe lun`.
Sumar SEPTEMBRIE 2007
Editorial
Religie 2 Biblia [i civiliza]ia II
DIRECTOR: Lucian Cristescu
10 Papa re\nvie Duminica \n Viena
REDACTOR-{EF: Cristian M`gur`
11 China cre[tin` vs. Europa islamic`
COLEGIU DE REDACT ¸IE: Dorin Aiteanu, Marius Andrei, M`d`lin Avramescu, Florian Cârnu, Adrian Neagu, Bianca Neac[u, Marius Necula, Lauren]iu Nistor, Steliana Nzikou, Flavius Pan`, Beniamin Pascu, Attila Peli, Cristina Peli, Anca Porumb, Florian Ristea. CORECTURA˘: Adela B`nc`u-Burcea
2
1 Pilule pentru salvarea neamului
Politic 12 Separa]ia dintre stat [i Biseric` 20 Diploma]ia papal`
GRAFICA˘ ¸SI TEHNOREDACTARE: C`t`lin Ciolca MANAGER: Irina Anghel – 0744.472.463 ISSN 1453-7060 9/2007
SEMNELE
timpului SEPTEMBRIE 2007
REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~
furtuna Oamenii care aduc
12 Cultur` 26 Fericirea contradictorie: \ntre extaz [i agonie 29 Citatul ST 30 Semnul Potter
30
Social 36 Feminismul contraatac`
Diploma]ia papal` Semnul Potter
Mediu
Separa]ia dintre stat [i Biseric` G Feminismul contraatac`
ADRESA REDACT ¸IEI: Editura Via]` [i S`n`tate, Str. Labirint 116, Sector 3, BUCURE{TI Telefon: +402 (1) 323 4895 Fax: + 402 (1) 323 0040
42 Oamenii care aduc furtuna
36 Semnele Timpului Septembrie 2007
Opinie Pilule pentru salvarea neamului CRISTIAN M~GUR~
ntr-o ]ar` \n care tot auzim din ’89 \ncoace afara ei, execut` lecturi admirative din Psalmi refrenul obsesiv al discursului despre criz` [i-[i face apoi drum prin via]` dând din coate \nso]it de pandantul s`u, cel despre reform` – sau c`lcându-[i pe picioare „competitorii”. Este mai ales \n perioadele electorale –, \ntr-o ]ar` destul de greu s` te repliezi dup` acest festin \n care clasa politic` este mandatara celor mai opulent al mediocrit`]ii religioase [i apoi s`-i \nr`d`cinate [i mai irecuperabile defecte na]ioconvingi pe oameni c` adev`rata credin]` este, de nale, \n care justi]ia st` drept [i judec` strâmb, \n fapt, superlativul absolut al iubirii fidele pentru care [coala este mereu beteag` [i s`n`tatea bolDumnezeul viu, [i nicidecum m`t`niile comnav`, orele de religie se profileaz` ca cel mai plezente pe care cei mai mul]i sunt dispu[i s` le recent panaceu euforic al salv`rii neamului. fac` \naintea unei divinit`]i izolate \ntr-un diafan Z`bovind asupra ini]iativei ministrului Educa]iei, celest de nep`truns. am putea z`ri ceva inten]ii nobile, dar pân` atunLipsa de aderen]` a românului pentru cre[tici se cade s` reflect`m pu]in asupra destinului nismul biblic [i preferin]a lui tradi]ional` pentru religiei \n Europa secolului XX. De ce \nv`]`tura o form` de religiozitate vag` [i supersti]ioas` cre[tin` pare atât de sunt permanent alimenanonim` [i de inadecMinistrul Educa]iei, Cristian Adomni]ei, [i-a pus tate de culpele amintite. vat` pe pia]a globalizat` {i dac`, statistic, asta-i \n gând s` exorcizeze meteahna româneasc` [i postmodern` a sisrealitatea, ora de religie temelor morale, de ce printr-un proiect de lege care prevede introducerea nu poate modifica funbisericile cre[tine sunt orelor de religie \n curriculum [colar obligatoriu damental profilul moral atât de goale? A devenit al elevilor, ci, dimpotriv`, cre[ ti nismul biblic o pân` \n clasa a XII-a. |n acest fel, \[i \nchipuie dom- ar asigura perpetuarea digresiune arheologic` nia sa, n`ravul autohton se poate metamorfoza acelora[i gre[eli, ad`upentru cei mai mul]i deodat` \ntr-o conduit` mai de Doamne-ajut`. gând fiec`rei genera]ii semeni de-ai no[tri, o \nc` un strat de ignoranpractic` \nvechit` [i ]` [i de formalism. Adic` refractar` la tot ce este modern? Sau, din alt ceea ce este mai nociv \n religie: s` ]i se par`, dar unghi, ar trebui s` vorbim despre institu]ios` nu fii; s` crezi, dar s` nu [tii. nalizarea cre[tinismului, despre birocratizarea Elanul ministrului Adomni]ei a fost retezat de lui anost` [i insipid`, form` f`r` fond lipsit` de pragmatismul sindicatelor din \nv`]`mânt. Orele puterea de atrac]ie pe care a iradiat-o cu 2.000 de de religie vor fi „[i mai op]ionale”, dup` cum titra ani \n urm`? Poate c` a r`mas aceea[i \nv`]`tur` un cotidian central. La scurt timp au ap`rut critici des`vâr[it` [i irezistibil`, dar care a pierdut tesintransigente la adresa degrad`rii morale a tul democra]iei reprezentative, mul]i dintre cei tinerelor genera]ii, discursuri exaltate despre care au promovat-o dovedindu-se \n cele din „ofensiva laicist`” f`r` precedent sau despre „marurm` a fi mult sub \n`l]imea propriilor idealuri... ginalizarea influen]ei normative \n domeniul etic |nclin s` cred c`, \n primul rând, birocratizarea a religiilor tradi]ionale”. Observa]iile sunt \ndrepconfesional` a cre[tinismului, baricadarea sa t`]ite, dar p`c`tuiesc tocmai prin faptul c` sunt parohial` de o rigiditate cazon` resping`toare \nf`]i[ate ca eviden]e inatacabile atâta timp cât nu au \nf`]i[at oamenilor adev`rata putere a ecraneaz` [i nu pun \n discu]ie tocmai impactul \nv`]`turilor lui Isus Hristos. |n al doilea rând, concret al modului \n care a lucrat cre[tinismul mo[tenirea acestor \nv`]`turi a fost deseori caritradi]ional: \n topurile care m`soar` corup]ia, licaturizat` \n prestan]a cre[tinului de mas`: bertatea presei, s`n`tatea [i chiar igiena personal` evlavios [i incult din punct de vedere biblic, \[i d` st`m prost, dar, \n schimb, ne plac plonjoane ochii peste cap \n biseric` [i devine mârlan \n metafizice \n religiile tradi]ionale. ST
|
Septembrie 2007 Semnele Timpului 1
Religie
Biblia „Ce-a l`sat \n urm` cre[tinismul? Un bilan] ru[inos: cruciade, sclavie \n America, colonialism [i dou` r`zboaie mondiale...” Cine gânde[te a[a comite un viciu de judecat` asem`n`tor celui \n care se confund` medicina ([tiin]a vindec`rii) cu malpraxisul (aplicarea ei gre[it`). Cre[tinismul nu e totuna cu istoria cre[tinilor nominali. Biblia este altceva decât t`lm`cirea ei din perspective partizane. Cine vrea s` evalueze cre[tinismul \n mod obiectiv nu are decât s` se aplece asupra desenului civiliza]iei europene. |n el, ochiul atent va descoperi liniile de for]` distincte pe care filozofia iudeo-cre[tin` le-a s`pat \n ]esutul culturii, deosebind-o de toate celelalte pân` atunci. |n procesul z`mislirii noului sistem de valori, Biblia a implantat acele principii care au metamorfozat sofisticata societate antic`, reabilitând demnitatea uman`. I Lucian Cristescu
C
re[tinismul [i-a f`cut apari]ia \n epoca de glorie a imperiului. De la Rin pân` \n Mauritania [i din Siria pân`-n Britania, neamurile pl`teau bir Romei. Cezarul proclamase „pax romana” \n toate provinciile, de[i p`stra \n subsidiar ambi]ia ce revendica p`mântul [i marea. Imperiul greco-roman realizase prima societate globalizat`. Toate drumurile duceau la Roma. Cultural vorbind, Roma era ospitalier`. Orice filozofie, tradi]ie sau credin]` \[i g`sea un loc tolerant \n cetatea cosmopolit`. Aici, pe lâng` romani, o mul]ime de greci, iliri, dalma]i, gali, traci, sci]i, nubieni, etiopieni, sirieni, evrei, egipteni, armeni, capadocieni, par]i... [i \nc` pe atâ]ia, \[i \ncruci[au drumurile [i business-ul. {i totu[i societatea roman` nu era nici pe departe unit`. Chiar [i \n centrele mai civilizate, oamenii
erau separa]i de ras`, clas`, fidelitate tribal` [i de miile de credin]e religioase.
Mitologia Romanii erau religio[i sui generis. Campaniile militare, pe lâng` prizonieri de r`zboi, aduceau la Roma zeit`]ile [i idolii popoarelor. Pentru romanii supersti]io[i, orice zeu nou era binevenit, \n speran]a c` avea s` fie mai lucrativ decât predecesorii. Panteonul Romei nu mai reu[ea s` le ]in` eviden]a. Dac` „\n Semnele Timpului Septembrie 2007
2
[i civiliza]ia Atena erau mai mul]i zei decât oameni”, cum o fi fost \n Roma? Zeii erau triviali, fiecare avea scopuri, putere [i preocup`ri limitate. Pe deasupra, erau deficien]i moral: se urau, se \n[elau [i se r`zboiau \ntre ei. Cu p`mântenii se comportau r`ut`cios. Un „Dumnezeu iubitor de oameni” ar fi fost privit ca ceva absurd de orice p`gân. Zeii n-aveau grij` de muritori... |n cel mai bun caz, se l`sau \ndupleca]i s` ofere „binecuvânt`ri, dar numai pentru sacrificiile echivalente”.
Mai scandaloase decât toate erau moravurile zeilor. Conceptul monogamiei le era ceva str`in. |n mitologie, Zeus, alias Jupiter, juca rolul de maestru violator, abuzând nenum`rate zei]e [i femei, ba chiar [i un b`rbat. Venus (Afrodita, gr.), corespondenta zei]ei canaanite Astarte, era amanta multor zei, dar [i a multor muritori. Festivalul ei, afrodiziacul, era s`rb`torit \n Corint de cele peste 1.000 de vestale-prostituate. Altarul ei era ornat cu falusuri. |n completare, Bacchanaliile –
Septembrie 2007 Semnele Timpului 3
Religie s`rb`torile \nchinate lui Bacchus (Dionisos, gr.) – amalgamau \n orgii nocturne sclavi, patriciene, nobili [i prostituate.1
Madonna antiqua Cum „nimeni nu se poate ridica mai presus de propriile idealuri”, lumea greco-roman` era doar o reeditare a moravurilor din Olimp. B`rbatul, un „zeus” mic, se sim]ea \ndrept`]it s` dispun` de femeie. Violul \n locurile publice, mai ales pe lâng` fântâni, era lucru obi[nuit \n Grecia antic` [i era privit ca un „drept de domina]ie” al b`rbatului asupra femeii sclave, prostituate [i chiar asupra celei c`s`torite. Madonna \n Grecia antic` era doar umilul instrument de procreere. Considerat` fiin]` inferioar`, slab`, instabil` emo]ional, f`r` credibilitate, femeia era exclus` din universul cuget`rii. Dat` de nevast` \nc`
Datoria primordial` a femeii era s` nasc` fii, [i nu fiice. Rareori cuplurile p`strau mai mult de o feti]` – pe celelalte le l`sau pe strad`, de unde le luau proprietarii de sclavi sau de bordeluri. Lep`darea copiilor nedori]i era o practic` acceptat` \n \nfloritoarea Elad`. De acela[i statut „se bucura” [i femeia roman`. Ea era proprietatea so]ului. Pân` \n secolul I d.Hr., legea nu cerea consim]`mântul fetei la c`s`torie. Pentru rela]iile extraconjugale ale so]ului, femeia n-avea dreptul s` reclame adulter. Dac` \ns` o so]ie era dovedit` ca infidel`, era pasibil` de moarte.
Homo animalis Lipsa de griji a f`cut s` r`sar` \n societatea roman` mentalitatea de consum. Via]a era bun` numai dac` oferea distrac]ii. S` munce[ti era o \ndeletnicire \njositoare. Noroc c` existau sclavii. Pentru romani, sclavia era un fel de moarte. Pe solda]ii romani lua]i ostatici de inamic,
Num`rul de zeit`]i-patroni ai sexului, Arabii
Armenii
Asirienii
Ashanti
Aztecii
Borneo
Babilonienii
Cel]ii
Canaani]ii
Egiptenii
1
2
2
1
11
3
3
9
7
15
Japonezii
Letonii
Maroc
Maya[ii
4
1
1
4
(preislamici)
Micronezia Nigerienii Norvegienii
2
de la 14 ani, ea n-avea parte de nicio preg`tire educa]ional`. Un rol \n via]a social` [i politic` avea dreptul s` joace doar prostituata. Femeile ateniene din highlife tr`iau \ntr-o recluziune aproape total`, muncind \n rând cu slugile. De intimitate emo]ional` [i sexual` cu so]ul – nici vorb`. Ceva mai slobode erau nevestele din p`tura de jos.
2
6
Per[ii
1
Polinezienii Polonezii
5
2
romanii \i socoteau mor]i. C`s`toria aceluia se desf`cea, iar so]ia lui se m`rita cu un altul. Un sclav \nceta s` mai fie o persoan`. St`pânul s`u avea puteri discre]ionare asupra lui. Protejat` prin lege, sclavia a cunoscut o amploare masiv` dup` r`zboaiele romane de expansiune. Pe timpul principatului, circa 40% din popula]ia Italiei era sclav`. |n perioada dintre Cicero (70 \.Hr.) [i \mp`ratul Tiberiu Semnele Timpului Septembrie 2007
4
(37 d.Hr.), Roma depindea de un import anual de 100.000 de sclavi.2 Doar pentru gospod`ria personal`, \mp`r`teasa Livia3 folosea sclave \n peste 50 de roluri distincte (de exemplu: unele pentru g`ini, altele pentru coco[i, iar altele pentru \ngr`[area p`s`retului). Sclavii continuau s` vin` din patru surse generoase: campaniile militare, actele de piraterie din Mediteran`, copiii abandona]i [i tranzac]iile comerciale cu alte popoare. Se [tie c` pentru o bun` parte din vinul roman, Galia pl`tea... sclavi – cam 15.000 de „capete” pe an. Sclavul n-avea dreptul s` aib` familie. Copiii lui apar]ineau st`pânului. El n-avea niciun drept de apel când era brutalizat sau mutilat. Siluirea unei sclave era un uz, nu abuz. Sclavilor nu le r`mânea decât s` se resemneze sau s` opun` rezisten]`. Cea mai comun` form` de opozi]ie era lenea. Cei mai curajo[i recurgeau la fug`, la suicidul \n mas` sau individual. Rareori – la uciderea st`pânului [i la r`scoal`. Din cauza num`rului imens de sclavi, o rebeliune era
mat` de lumea greco-roman` spune ceva despre [ocantul s`u impact ce a zgâl]âit societatea din \ncheieturi. Impactul a fost generat de uluitoarea proclama]ie a „zeului r`stignit”: „Nu mai este nici iudeu, nici grec; nici barbar, nici scit; nici sclav, nici slobod; nici parte b`rb`teasc`, nici parte femeiasc`: to]i sunt egali \n Hristos Isus.” (Galateni 3,28; Coloseni 3,11). „Un Dumnezeu al dragostei” venit pe p`mânt s` fie r`stignit [i s` \nvieze din mor]i? „Egalitate \ntre sexe”? „Fraternitate \ntre triburi [i popoare”? Sentin]e pe cât de
fecundit`]ii [i dragostei \n mitologiile lumii Chinezii
Etruscii
Fenicienii
Fiji
Filipinezii
Galii
Germanicii
Grecii
Hawaii
Irlandezii
5
3
2
2
2
2
5
16
5
7
Slavii
Sirienii
Sudan
Sumerienii
Tibetanii
Tracii
Voodoo
Yoruba
6
3
1
3
3
1
2
3
Romanii Scandinavia
19
2
un lucru de temut. R`scoala lui Spartacus (73-70 \.Hr.) adunase 120.000 de sclavi r`scula]i. |nainte de a fi \nfrân]i, rebelii repurtaser` nou` victorii, zdrobind [ase legiuni romane. Din cauza continuei temeri, mul]i st`pâni t`iau limba sclavilor, doar din precau]ie.
Butoiul cu pulbere |n anii de apogeu ai imperiului sufocat de paradoxuri, [i-a f`cut apari]ia – dintr-o provincie roman` obscur` – cre[tinismul. Faptul c` \nc` din primele clipe a fost repudiat` [i repri-
ne\n]elese, pe atât de implacabile desfiin]au pre]ioasa lume roman`. Filozofii greco-romani considerau mila [i compasiunea drept emo]ii patologice, defecte de caracter. Mila, prin faptul c` oferea iertare [i ajutor nemeritat, era contra justi]iei [i ra]iunii. |n Republica, Platon rezolva scurt problema am`râ]ilor [i a cer[etorilor: prin izgonirea lor. Oamenii \nv`]aser` s`-[i reprime aceste impulsuri prin lec]ii domestice [i publice (circul roman...). |ns` acum cre[tinismul \nv`]a c` mila este una dintre virtu]ile primordiale; c` Dumnezeul
Septembrie 2007 Semnele Timpului 5
Religie Cre[tinismul abole[te sclavia |n Anglia \nceputului de secol al XVII-lea, ultima form` de sclavie – [erbia – disp`ruse. Dar, cu numai un secol mai târziu, au ap`rut sclavii negri, adu[i de familiile bogate ca „servitori personali”. |n 1770, existau deja peste 12.000 de sclavi cu un statut neclar: ei nu erau nici cump`ra]i [i nici vându]i \n Anglia, ]ar` \n care nu exista nicio lege care s` reglementeze sclavia. |n 1783, quakerii – grup religios evanghelic – \ntemeiaz` prima organiza]ie aboli]ionist`. Ace[tia trimit parlamentului o peti]ie de desfiin]are a sclaviei. Un grup de anglicani reformatori, porecli]i „Sfin]ii”, iau cauza \n mân` [i lanseaz` \n parlament campania antisclavie. Cel mai proeminent dintre ei, William Wilberforce, membru al parlamentului, scria la 28 octombrie 1787: „Dumnezeu, Atotputernicul, a a[ezat \n fa]a mea dou` ]inte – suprimarea comer]ului cu sclavi [i reformarea societ`]ii.” |n 1807, sub presiunea grupurilor religioase [i a popula]iei de culoare libere, Anglia interzice importul de sclavi, nu \ns` [i sclavia. Royal Navy a primit mandat s` controleze m`rile, pedepsindu-i cu amenzi [i chiar cu moartea pe negustorii de sclavi. |ntre 1807 [i 1860, au fost confiscate 1.600 de vase implicate \n comer]ul ilegal de sclavi [i au fost elibera]i 150.000 de negri. La 26 iulie 1833, cu exact o zi \nainte de moarte, b`trânul Wilberforce a primit \n sfâr[it vestea c` legea pentru abolirea sclaviei a trecut \n parlament. Curând, exemplul Angliei avea s` fie urmat [i de alte state occidentale. |n timp ce Europa este liber` de sclavie, ]`ri musulmane ca Sudan [i Mauritania \nc` tr`iesc \n sclavagism. |n Mauritania, sclavia ereditar` este \n floare [i acoper` 20% din popula]ie. |n India, sistemul castelor este \n vigoare [i ast`zi, \n special \n mediul rural indian. El \i declar` pe unii „de neatins” – dalit –, care sunt practic redu[i la o condi]ie egal` cu cea a sclavilor, fiind supu[i segreg`rii rigide [i dependen]ei fa]` de muncile de jos. Coinciden]`? Sistemul castelor se promulga legal6 cam \n aceea[i perioad` când cre[tinismul proclama egalitatea \ntre locuitorii Terrei.
milos le cerea oamenilor s` fie [i ei milo[i. {i pentru c` Dumnezeu \i iubea pe oameni, cre[tinii |l imitau iubindu-se unii pe al]ii. Poate cel mai revolu]ionar concept era extensia iubirii dincolo de rela]iile de familie sau clan, c`tre „aproapele”, oricare ar fi fost el. To]i erau copiii aceluia[i Creator [i fra]i unii cu al]ii. Ceea ce a dat cre[tinismul credincio[ilor lui n-a fost decât demnitatea uman` – erau chipul lui Dumnezeu. Printre mizeriile Romei mai era [i haosul cultural produs de amalgamul diversit`]ii etnice. Roma [i-a creat unitatea economic` [i politic` cu pre]ul haosului cultural. La aceasta, cre[tinismul a r`spuns printr-o cultur` coerent` cu totul eliberat` de etnicitate. Cre[tinismul a fost prima realitate care a surmontat [i apoi a zdrobit bariera etnic` ce \mpiedicase iudaismul s` devin` factorul de reformare a lumii.
Un nou „Imperiu” „Nu mai e nici iudeu, nici grec...!” era formula sociologic` care definea o nou` comunitate. Cre[tinismul oferea apartenen]` [i apropiere. Dac` le era foame, [tiau unde s` mearg`. Dac` erau bolnavi, [tiau vreun b`trân (prezbiter) care s`-[i pun` mâna peste ei. |nc` dinainte de Constantin, Biserica a \ntemeiat a[ez`minte pentru bolnavi, cantine pentru fl`mânzi [i chiar ajutor financiar pentru v`duve. |ntr-un registru al bisericii din Roma, datat din anul 251 d.Hr. – chiar \n plin` persecu]ie a lui Decius – sunt lista]i 46 de prezbiteri, 56 de diaconi, lecuitori etc. {i circa 1.500 de v`duve [i s`raci c`rora biserica le purta de grij`. Aceasta devenise un soi de agen]ie de Semnele Timpului Septembrie 2007
6
Romanii dispre]uiau munca. Dar chiar prin faptul c` Isus, Fiul lui Dumnezeu, a fost dulgher, iar Pavel constructor de corturi, vectorii muncii – sclavii – c`p`tau deodat` valoare. |n Biseric` \ntâlneai doar fra]i: st`pânul [i sclavul se \mp`rt`[eau cu acelea[i sacramente. |naintea Sfintei Cine, st`pânii [i sclavii \[i sp`lau picioarele unii altora. Printre conduc`torii spirituali, \n mod curent erau persoane de provenien]` foarte umil`. {i s-a \ntâmplat c` unii episcopi ai Romei, ca Pius (secolul al II-lea) [i Callistus (secolul al III-lea) fuseser` sclavi. Egalitarismul din Biseric` era o lovitur` de moarte dat` sclaviei. |n primele secole, mul]i st`pâni cre[tini \[i eliberau sclavii. |n anul 404, Melania,5 o bogat` patrician` convertit`, [i-a eliberat to]i sclavii – atât de mul]i \ncât biografii ei nu sunt \n stare s` redea num`rul. Unul dintre ei, Palladius, men]ioneaz` 8.000. Socoti]i la Scripturii pre]ul de 150$, valoarea lor se urc` 1.200.000$.
ajutorare \n imperiu.4 Acesta a fost, probabil, cel mai important factor pe termen lung pentru succesul misiunii cre[tine – factor pe care cre[tinismul contemporan l-a uitat pur [i simplu. |n aparatul administrativ al ultimilor \mp`ra]i p`gâni dinainte de Constantin se g`seau destul de mul]i Prohibi]ia cre[tini, pentru c` erau \n stare \n privin]a sexului s` citeasc` [i s` scrie. Conextramarital a f`cut Alter Deus! duc`torii Bisericii deveniser` de facto lideri \n societate. La O [i mai flagrant` disjunc]ie posibil` civiliza]ia sfâr[itul secolului al III-lea, episcu universul p`gân o aducea occidental`. copi cre[tini din multe locuri natura acestui Dumnezeu Dennis Praeger ocupau rolul vechilor patroni ai ciudat. |ntr-un context \n care cet`]ii. deliciul suprem al olimpienilor era exploatarea libidoului, Acesta era cu totul dezinteresat de sex. Un Dumnezeu St`pâne –> frate desexualizat constituia o anomalie [i o excep]ie Este adev`rat c` nici profe]ii [i nici apostolii absolut`. n-au \nfierat sclavia, pentru acela[i motiv penDar chiar aici se identific` una dintre tru care Isus n-a vorbit contra Romei. Obieccele mai semnificative contribu]ii tivul Lui ]intea spre o misiune mai imporpe care le-a adus Biblia \n metatant` decât reformarea structurii sociale, morfoza civiliza]iei! Scriitorul [i anume regenerarea individului – izvorul blestem`]iilor. {i totu[i Scriptura abordeaz` sclavia \n mod revolu]ionar. |nc` din timpul regatului lui Israel, legea divin` prevedea c`, la fiecare [apte ani, sclavii evrei (auto-vându]i pentru datorii) c`p`tau automat statutul de oameni liberi (Exod 21,2-6), iar la fiecare 50 ani, de „Anul Jubiliar”, propriet`]ile \nstr`inate se \ntorceau la urma[ii primului de]in`tor. Pentru ceilal]i sclavi, Scriptura le impunea st`pânilor bun`tate [i respect (Levitic 19,34; Deuteronom 10,19; Efeseni 5,21-6,9; Coloseni 3,18-4,1; 1 Petru 2,13-3,7). Septembrie 2007 Semnele Timpului
7
Religie
jurnalistul Dennis Prager dezv`luie: „Prohibi]ia Scripturii \n privin]a sexului extramarital a f`cut posibil` na[terea civiliza]iei occidentale.” Biblia a impus controlul asupra activit`]ii sexuale [i i-a educat pe oameni s`-[i amâne via]a sexual` pân` la c`s`torie. Energia sexual` canalizat` exclusiv \n monogamie [i \n alimentarea unei leg`turi profunde, necunoscute donjuanilor, a \n`l]at via]a de familie [i a antrenat emanciparea femeii. Mai mult decât atât: antropologul englez J. D. Unwin a cercetat \n mod extensiv 86 de societ`]i ce au existat de-a lungul a 5.000 ani de istorie. Rezultatele sale, publicate \n dou` vo-lume de referin]`,7 dezv`luie existen]a unui determinism ac]ionat de comportamentul pre[i post-nup]ial asupra „energiei expansive”8 a na]iunii. |n timp ce Sigmund Freud credea c` reprimarea pornirilor sexuale era r`d`cina tuturor relelor, Unwin – de[i porne[te \n cercetare sub influen]a gândirii lui Freud – ajunge, surprinz`tor, la concluzii opuse. |n studiul s`u monumental, Sex [i Cultur`, Unwin a g`sit c` „monogamia marital` strict` este factorul care produce energie social` [i progres”. „|n rapoartele umane, nu exist` nicio situa]ie \n care o societate s`-[i poat` conserva energia vital` dup` ce, vreme de o singur` genera]ie [i la scar` general`, [i-a Semnele Timpului Septembrie 2007 8
relaxat continen]a pre- [i postnup]ial`... Nu exist` nicio excep]ie de la aceast` regul`.”9 „{i nu exist` niciun caz când o societate, reducându-[i activitatea sexual` la rela]ia din cadrul monogamiei, s` nu-[i desc`tu[eze energia expansiv`. Orice societate uman` este liber` s` aleag`: fie s` se dezl`n]uie sexual, fie s`-[i investeasc` imensa energie \ntru binele social. Este imposibil s` fie alese ambele \ntr-o singur` genera]ie.” Sociologul V. A. Demant, profesor la Oxford, \n cartea O expunere a eticii sexuale cre[tine, comenteaz`: „Ceea ce numim noi civiliza]ie s-a construit cu sacrificarea gratific`rii poftelor
Biblia a impus controlul asupra activit`]ii sexuale [i i-a educat pe oameni s`-[i amâne via]a sexual` pân` la c`s`torie. instinctive. Limitarea oportunit`]ii sexuale a \nso]it o dezvoltare mental` mai mare, \n timp ce permisivitatea a marcat involu]ia inteligen]ei. Iat` ce a f`cut cre[tinismul s` fie cea mai de impact [i \ncununat` de succes mi[care de revitalizare \n istoria lumii, praful de pu[c` ce a explodat cultura Romei \mbâcsit` de mald`rul de mistere... ST (continuarea \n num`rul viitor)
1. Lucrurile st`teau la fel [i \n alte mitologii: \n cea egiptean`, cuplurile divine se \n[elau (vezi Osiris [i Nephti). Zei]a babilonian` a sexului [i fertilit`]ii, I[tar, era zugr`vit` ca ne\ndur`toare [i mali]ioas`. Ea \[i distrugea aman]ii dup` consumarea actului. Iar zei]a amorului nelegitim din mitologia norvegian`, Lofn, jubila la orice adulter. 2. Compar` num`rul acesta cu cei 30.000 de sclavi importa]i anual \n America de Nord. 3. So]ia lui Octavian Augustus. 4. http://www.pbs.org/wgbh/pages/frontline/shows/religion/ story/oral.html 5. Rampolla, „S. Melania Giuniore”, 1905, p. 221. 6. Manusmriti – cod legal, constituit \ntre 200 \.Hr. [i 200 d.Hr., care stabilea castele. 7. J. D. Unwin: Sex and Culture, Oxford University Press, 1934. [i J. D. Unwin: Hopousia, or the Sexual and Economic Foundations of a New Society, New York, 1940) 8. „Energie expansiv`” = capacitatea creatoare [i productiv` a na]iunii, care produce o detent` asupra altor na]iuni, determinând progresul. 9. J.D. Unwin, Hopousia, George Allen & Unwin, London, 1940, p. 82, 10. V.A. Demant, An Exposition of Christian Sex Ethics, 1963. 11. Rodney Stark, „From Jesus to Christ. How Did Christianity Succeed”, 1996
Septembrie 2007 Semnele Timpului 9
Religie
M
ponent` dinamiesajul central c` a civiliza]iei al discursului noastre...” Sfântului P`|n timpul liturrinte a fost re\ntoarghiei din domul cerea credincio[ilor la Sfântul {tefan din p`zirea [i sfin]irea zilei Viena, papa Bede duminic`. Parafranedict a condamzându-l pe cardinalul nat avortul, sociFaulhaber, unul dinetatea de consum tre predecesorii s`i, [i \nclina]ia lumii papa i-a \ndemnat pe de azi de a consacredincio[i: „D` sufleLa \nceputul lunii septembrie, papa cra timpul liber tului duminica [i duBenedict al XVI-lea a vizitat Austria. distrac]iei, \n deminicii, sufletul”, potrivit site-ului oficial al A fost a [aptea vizit` pe care Suveranul favoarea prezen]ei \n biserici. SuRadio Vatican. |ngriPontif a f`cut-o \ntr-o ]ar` str`in` \n veranul Pontif a jorat de num`rul tot cei doi ani de pontificat. Comentatorii cerut politicienimai mic de austrieci care vin la slujba de afirm` c` papa a venit \n Austria nu lor europeni s` fac` tot ce este duminic`, Benedict al doar ca pelerin, ci [i ca misionar, posibil pentru a-i XVI-lea a reamintit celebrul dicton al marti- sperând c` va re\nvia credin]a catolic`. \ndemna pe oarilor din Abitene, norAproape 200 de oameni au reclamat meni s` mearg`, m`car \n zilele de dul Africii: Sine domivizita papei [i au calificat Biserica duminic`, la binico non possumus – drept „sexist` [i rasist`”. seric` [i s` intro„F`r` duminic` nu duc` m`suri penputem tr`i”. I Radu Vasile tru \ncurajarea Suveranul Pontif a cuplurilor c`s`toeviden]iat importan]a rite s` devin` p`rin]i, deoarece „Europa s-a pe care odihna [i relaxarea o au \ntr-o lume transformat \ntr-un continent s`rac \n copii. aflat` \n continu` mi[care, men]ionând c` Vrem totul numai pentru noi [i acum. {i mai „timpul liber are nevoie de un centru – \ntâlales avem pu]in` \ncredere \n viitor”, a declarat nirea cu Acela care este originea noastr` [i papa. Abordând acest subiect, Suveranul Potif ]inta noastr`. (...) Primii cre[tini au celebrat a lovit tocmai \n decizia guvernului austriac de prima zi a s`pt`mânii ca Zi a Domnului, pena da cale liber` \ntreruperii voluntare a sarcinii. tru c` era ziua \nvierii. Dar foarte curând, Biserica Miza vizitei \n Austria include [i rezolvarea a c`p`tat con[tiin]a [i a faptului c` prima zi a unei nemul]umiri profunde a unui mare num`r s`pt`mânii este Ziua Dimine]ii Crea]iei. De de credincio[i austrieci care se declar` dezaceea, duminica este \n Biseric` [i S`rb`toarea gusta]i de scandalurile sexuale \n care au fost s`pt`mânal` a Crea]iei, o s`rb`toare a recuno[implica]i membri ai clerului [i care sunt tot mai tin]ei [i a bucuriei pentru crea]ia lui Dumnerefractari fa]` de taxa bisericeasc` impus` de zeu. |ntr-o epoc` \n care, din cauza intervenexecutivul de la Viena. ]iilor noastre umane, crea]ia pare expus` unor Securitatea vizitei Suveranului Pontif \n multiple pericole, va trebui s` conserv`m \n Viena a fost garantat` de prezen]a a 3500 de mod con[tient [i aceast` dimensiune a dupoli]i[ti pe str`zile ora[ului [i a 150 de memminicii”. Sfântul P`rinte a mai afirmat c` bri ai unei unit`]i de elit` care au asigurat „Europa nu poate [i nu trebuie s`-[i nege paza personal` a papei. ST r`d`cinile cre[tine. Acestea reprezint` o com-
re\nvie Duminica \n Viena
Semnele Timpului Septembrie 2007 10
China cre[tin` vs. Europa islamic` Num`rul cre[tinilor din China cre[te \n fiecare zi cu 10.000. Pân` \n anul 2050, China ar putea deveni ceea ce a fost Europa \n secolele VIII-XI, iar SUA \n ultimele dou`: zona de pe glob cu cea mai mare concentra]ie de cre[tini [i cea mai mare for]` misionar` din istorie. I Radu Vasile
P
este 100 de milioane de chinezi s-au convertit la cre[tinism \n ultimii 60 de ani; \n fiecare an, aproximativ 15 milioane de chinezi migreaz` de la ]ar` c`tre metropole, fapt resim]it \n explozia num`rului de persoane din clasa mijlocie. Aceasta a crescut \ntr-un mod spectaculos, cu aproximativ 400 de milioane de oameni. Marile schimb`ri pe care le \nregistreaz` cea mai populat` ]ar` din lume par a nu fi str`ine una de alta. Odat` cu migrarea masiv` a chinezilor din mediul rural \n cel urban, foamea, care a m`cinat popula]ia Chinei de nenum`rate ori de-a lungul istoriei, a trecut de la forma sa fizic` la cea spiritual`. [Un proces asem`n`tor s-a petrecut \n Evul Mediu, \n timpul invaziei Europei de c`tre barbari.] Dac` se p`streaz` ritmul cu care se dezvolt` \n prezent cre[tinismul \n Asia, la jum`tatea acestui secol, harta religiilor lumii va suferi modific`ri dramatice: Asia ar putea fi cucerit` de cre[tinism, iar Europa de islamism. |n timp ce Europa a intrat \n post-cre[tinism [i Statele Unite sunt cu pu]ini pa[i \n urm`, \n China, Coreea de Sud (peste 30% din popula]ie este cre[tin`) [i America de Sud se \nregistreaz` o foame spiritual` f`r` precedent, fapt care \nlesne[te dezvoltarea cre[tinismului \n aceste zone. |n ciuda dârzeniei guvernului chinez care oscileaz` \ntre descurajare [i persecu]ie, o parte \nsemnat` din popula]ia Chinei accept` credin]a ce consider` c` via]a pe acest p`mânt este doar o preg`tire pentru cea dintr-o lume viitoare. |n acela[i timp,
conform datelor neoficiale, aproape a cincea parte din popula]ia Fran]ei este musulman`. (Datele oficiale spun c` popula]ia musulman` \nsumeaz` 4-5 milioane de oameni, \ns` speciali[tii sus]in c` cifrele pot ajunge la 8 milioane, lucru greu de confirmat deoarece \n Fran]a este interzis s` \ntrebi care este credin]a personal`). |n plus, \n ultimii ani, 200.000 de germani s-au convertit la islamism. Dezvoltarea culturii musulmane \n Europa este alimentat`, potrivit comentatorilor, [i de imigrarea tot mai multor cet`]eni musulmani \n ]`rile vest-europene, ale c`ror popula]ii se afl` numeric \n continu` sc`dere. |n acest moment, Coreea de Sud este ]ara care trimite cei mai mul]i misionari \n lume, dup` SUA, iar cre[tinii chinezi se preg`tesc [i ei s` trimit` misionari peste hotare. Cre[tinismul este o amenin]are foarte puternic` pentru societatea tradi]ional` chinez`, \n cadrul c`reia oamenii se consider` p`r]i ale naturii, neschimb`tori [i constan]i, [i venereaz` natura, str`mo[ii [i pe ei \n[i[i. Religia cre[tin` \ncurajeaz` indivizii s` ias` din grupurile de orice fel care \i ]in departe de dezvoltarea unei credin]e libere [i s` se al`ture ecclesiei, care nu ]ine seam` de ras` ori na]ionalitate. De altfel, acest fenomen anun]` apropierea momentului \n care lumea asiatic` va putea asimila sistemele democratice. Misionarii din China spun c` direc]ia de r`spândire a Evangheliei \n ultimii 2000 de ani a fost \ntotdeauna spre vest: de la Ierusalim \n Antiohia, din Antiohia \n Europa, din Europa \n America [i din America \n China. Acum, consider` ei, pasul logic este \nchiderea cercului prin ducerea Cuvântului lui Dumnezeu \n ]`rile musulmane. Conform teoriei lor, cu acest ultim pas se va \nf`ptui predicarea Evangheliei \ntregii lumi. World Christian Database furnizeaz` informa]ii potrivit c`rora num`rul actual de chinezi cre[tini este de 111 milioane, dintre care 90% sunt protes tan]i. Dintre ace[ tia, cei mai mul]i sunt penticostali. Cre[tinismul charismatic a g`sit un mediu propice \n China, dezvoltat pe fondul interdic]iei oficiale a cre[tinismului din ultimele [ase decenii. ST
Septembrie 2007 Semnele Timpului 11
Politic Fran]a. La finalul anului 2003, o comisie format` la cererea pre[edintelui [i condus` de Bernard Stasi prezenta rezultatele unei investiga]ii privitoare la modul \n care se aplic` principiul laicit`]ii \n aceast` republic`. |n urma raportului1 a luat na[tere o nou` lege (nr. 2004-228 din 15 martie 2004 ) prin care se interzice ca \n institu]iile de \nv`]`mânt public s` se poarte \nsemne religioase ori politice. Legea restric]ioneaz` de fapt afi[area \nsemnelor ostentative, printre articolele interzise figurând nu doar hijabul (v`lul cu care se acoper` musulmancele) [i turbanul musulman, ci [i kipa evreiasc` ori crucea cre[tin`. I Marius Necula
aicitatea (laïcité \n francez`) desemneaz` principiul separ`rii puterii politice [i administrative a statului de puterea religioas`. Discu]iile actuale sunt contradictorii, sus]in`torii v`zând separarea Bisericii de stat ca un ideal al societ`]ii moderne [i un garant al libert`]ii religioase, \n vreme ce opozan]ii v`d tocmai contrariul. Ideea toleran]ei religioase \n Fran]a s-a conturat \n urma Edictului de la Nantes din 1598, când protestan]ilor li s-a permis practicarea religiei \n mod legal. Cu toate acestea, pân` \n 1789, Biserica Catolic` a fost principala for]` de guvernare. Nu doar c` prin intermediul sistemului ecleziastic se colecta zeciuiala, dar spitalele [i [colile erau sub directa administra]ie
L
Separa]ia
stat [i a Bisericii. Mai mult, aproape 15% dintre terenurile Fran]ei erau proprietatea Bisericii Catolice. Revolu]ia Francez`, fiind \n orientarea ei anticatolic` [i anticlerical`, va schimba raportul de for]e, statul francez devenind prin excelen]` unul laic. Raporturile dintre Biseric` [i Stat vor fi \n final stipulate printr-un Concordat semnat \ntre papalitate [i Napoleon Bonaparte \n 1801: Biserica Romano-Catolic` este adus` oficial sub controlul statului. Mai sunt recunoscute ca religii oficiale2 iudaismul, al`turi de luteranism [i calvinism – cele dou` aripi ale protestantismului. Odat` cu revolu]iile pa[optiste, modelul va fi preluat de multe state,3 dar Fran]a va r`mâne liderul promov`rii laicit`]ii [i implicit a separ`rii dintre Biseric` [i stat. Semnele Timpului Septembrie 2007
12
valorile cre[tine s` fie baza viitorului stat. Ini]ial, fiecare colonie nou-\nfiin]at` era m창nat` de un crez religios comun. Avem deci colonii britanice anglicane, colonii olandeze reformate ori colonii scandinave luterane. Primul amendament al Constitu]iei SUA recunoa[te acest pluralism religios de facto [i prevede c` statul nu va da nicio lege privitoare la \ntemeierea sau interzicerea unei anume religii [i \n acela[i timp nici nu vor putea fi folosite fondurile publice pentru sus]inerea unor culte ori asocia]ii religioase. |n contextul american, separarea Bisericii de stat era tocmai o garan]ie a libert`]ii religioase [i implicit a promov`rii valorilor. Numai c` lucrurile nu vor r`m창ne a[a.
P`reri diferite
dintre
|n cadrul denomina]iunilor cre[tine, p`rerile cu privire la separarea Bisericii de stat sunt \mp`r]ite. |n general evanghelicii o sus]in, printre militan]i \i mai amintim [i pe bapti[ti [i adventi[tii de ziua a [aptea. |n timp ce protestan]ii din Statele Unite sus]in separarea, nu tot acela[i lucru se petrece \n Europa. Ca exemplu amintim Norvegia. Aici religia oficial` de stat este luteranismul. |n plus, conform Constitu]iei norvegiene, se cere ca mai mult de jum`tate dintre membrii consiliului de stat s` fie membri ai Bisericii Luterane. |n Ortodoxia, ap`rut` \n 1932, S. Bulgakov sugera c` separa]ia ar fi o solu]ie (dac` nu cea mai bun`, m`car cea mai pu]in rea) \n spinoasa problem` a rela]iilor dintre Biseric` [i stat. Teoretic, \n cadrul ortodoxiei s-a sus]inut separarea politicului de religios, dar istoric vorbind, lucrurile nu au stat niciodat` a[a. |n Imperiul Bizantin, statul controla Biserica, basileul implic창ndu-se \n afacerile interne ale Bisericii iar ulterior, odat` cu cristalizarea con[tiin]ei na]ionale, se va trece de cealalt` parte a spectrului c창nd Biserica Ortodox` se va implica
Biseric` Aceast` separa]ie este un ideal pentru multe societ`]i, chiar dac` motiva]iile sunt uneori antagonice. Spre exemplu, dup` Revolu]ia Francez`, se poate observa c` atitudinea antireligioas` va duce la formarea unui stat preeminent laic. |n schimb, p`rin]ii fondatori ai Statelor Unite au sus]inut \ntr-adev`r separarea Bisericii de stat, dar aceasta era generat` de o atitudine favorabil` fa]` de religie. Fugind de persecu]iile de pe vechiul continent, noile grupuri religioase stabilite peste ocean aveau ca ideal tocmai \nfiin]area unei societ`]i teocratice, o societate unde Septembrie 2007 Semnele Timpului
13
Politic
intens \n afacerile statului. Exemplu ar fi situa]ia Bisericii Ortodoxe Române din timpul patriarhului Miron Cristea, care a fost [i prim-ministru (1 februarie 1938 – 6 martie 1939). |n schimb, catolicii [i denomina]iunile calviniste au o p`rere opus`, conturându-[i ca ideal tocmai instaurarea legilor divine prin intermediul statului. Pe 8 decembrie 1864,
|n general, \n cadrul islamismului, conceptul occidental de separare a Bisericii de stat este v`zut ca un act de rebeliune tocmai fa]` de legea divin`. papa Pius al IX-lea a emis un document intitulat Syllabus Errorum4 (Silabus al Erorilor). |n acest document sunt enumerate 80 de afirma]ii care, din perspectiv` catolic`, sunt
declarate ca fiind eronate. La punctul 55 este trecut` urm`toarea afirma]ie: „Biserica ar trebui s` fie separat` de stat, [i statul de Biseric`.”, dup` care se arat` c` pozi]ia oficial` a Bisericii Catolice a r`mas aceea[i de-a lungul veacurilor, statul ideal fiind cel care promoveaz` [i sus]ine valorile Bisericii.5 Conform acestei viziuni, „catolicii trebuie s` fac` toate eforturile cu putin]` pentru a \nf`ptui abandonarea acestei indiferen]e religioase a statului [i instaurarea, cât mai curând cu putin]`, a doritei uniri [i concordii a statului cu Biserica”.6 Surprinz`tor, aici se pot \ntâlni conceptele catolice cu cele sus]inute de fudamentalismul islamic. De vreme ce legea lui Dumnezeu este universal`, fiind pentru to]i, cu siguran]` c` un rol major al statului islamic este tocmai acela de a veghea la p`zirea legii divine. |n general, \n cadrul islamismului, conceptul occidental de separare a Bisericii de stat este v`zut ca un act de rebeliune tocmai fa]` de legea divin`. Atunci când conducerea statului Semnele Timpului Septembrie 2007
14
este asigurat` de c`tre oficiali religio[i, putem vorbi de o reiterare par]ial` a teocra]iei, care poate fi \ntâlnit` azi \n Arabia Saudit`, Iran sau... Vatican. |n perioada medieval`, Europa occidental` a fost fr`mântat` de controversa investiturii: cine pe cine pune \n func]ie? Reprezentantul Bisericii unge pe episcopi ori \mp`ratul este cel care nume[te episcopii dup` socotelile lui? Dar de unde are statul autoritate? Filozoful francez Jean Bodin (1530–1596) considera c` autoritatea pe care o are monarhul / statul este una derivat` de la |nsu[i Dumnezeu. De remarcat c` aceast` argumenta]ie este sus]inut` [i de bisericile cre[tine. |n schimb, democra]iile laice contemporane v`d autoritatea statului ca fiind reprezentativ`: statul este forma prin care poporul \[i manifest` puterea. Aici apare paradoxul: este mult mai u[or s` sus]ii separa]ia Bisericii de stat plecând de la premise laice decât din pozi]ii teologice. Se poate implica deci Biserica \n programe politice?
Studiu de caz: Dreapta Cre[tin`, SUA Charles Marsh, profesor de religie la Universitatea din Virginia, \ntr-un editorial din New York Times atr`gea aten]ia asupra implic`rii evanghelicilor americani \n politic`. „Rezultatul este un amestec al religiei cu politica. Asist`m chiar la o adev`rat` fuziune \ntre Dreapta Cre[tin` [i administra]ia Bush. Pastorii [i preo]ii care sus]in Casa Alb` \l descriu adesea pe pre[edintele american ca un adev`rat frate \n Hristos, pentru c` el \n]elege voin]a lui Dumnezeu pentru na]ia american`. Unul dintre proeminen]ii lideri cre[tini, Pat Roberson, \mpreun` cu cei din Dreapta Cre[tin` cred cu t`rie c` a venit vremea când cre[tinii s` domine scena politic` reinstaurând legile biblice. Sunt voci care sus]in c` Statele „Societatea teonomic` cre[tin` va sosi când fiecare om se va conduce pe sine dup` principiile divine [i va conduce sfera sa individual` de ac]iune. Doar a[a vom lua guvernarea de la stat [i o vom pune \n mâinile cre[tinilor.” John Rushdoony, pastor prezbiterian.
Unite nu ar dori altceva decât s` instaureze un adev`rat imperiu cre[tin”,7 explic` Marsh. {i iat` cum idealul separa]iei Bisericii de stat nu mai este un ideal... „Mul]i lideri cre[tini [i multe organiza]ii au adoptat deja pozi]ia c` ideea separ`rii Bisericii de stat nu a fost niciodat` o inten]ie a p`rin]ilor fondatori ai Americii, acesta fiind adev`ratul impediment pentru o societate dreapt` [i evlavioas`”.8 Solu]ia care se \ntrevede pentru criza moral` prin care trece America este deci foarte la \ndemân`: reconstruirea societ`]ii dup` normele cre[tine. |ntrebarea care se ridic` este cum se va face aceast` reconstruire?
Originile reconstruc]ionismului Un pastor al Bisericii Prezbiteriene, John Rushdoony (1916-2001, foto), numit adesea p`rintele reconstruc]ionismului cre[tin, \ntr-o carte a sa din 1973, Institutele Legii Biblice,9 promova o filozofie social`, f`când apel la \ntoarcerea la normele Bibliei, sau, altfel spus, la instaurarea societ`]ii teocratice. Aceast` carte a dat na[tere mi[c`rii numite [i azi „reconstruc]ionism cre[tin”. Rushdoony credea c` guvernarea ar trebui s` se concentreze asupra ap`r`rii na]ionale, \n vreme ce educa]ia [i problemele sociale s` fie preluate integral de c`tre Biseric`. Reconstruc]ionismul cre[tin sus]ine deci c` fiecare arie dominat` de p`cat trebuie s` fie complet ref`cut` dup` paradigmele Bibliei. Spre deosebire de Rushdoony, care \i \ndemna pe cre[tini s` cucereasc` lumea prin instrumente politice, Francis Schaeffer (foto), filozof, teolog [i apologet cre[tin (1912-1984), avea ca ideal \ntoarcerea la modelul bisericii apostolice, la adev`ratul spirit cre[tin manifestat prin activism social. |n Manifestul Cre[tin10 (1981), el sus]inea ideea libert`]ii pentru to]i [i mai ales libertatea
Septembrie 2007 Semnele Timpului 15
Politic tuturor religiilor. Schaeffer recunoa[te c` separarea statului de Biseric` a f`cut ca nu de pu]ine ori statul s` aduc` la t`cere vocea Bisericii, dar, cu toate acestea, el a respins ideile dominioniste ale lui Rushdoony.
„Majoritatea moral`” Alimenta]i de scrierile politice ale lui Rushdoony, de activismul social al lui Schaeffer [i pe fundalul dezbaterilor privind legimitatea avortului (A se vedea celebrul proces Roe v. Wade, 1973. Roe privea legile ce interziceau avortul ca o \nc`lcare a drepturilor funda-
dup` cum descrie Katherine Yurica, o \nver[unat` cri tic` a dominionismului evanghelic american, „anii 1982-1986 au marcat o perioad`… \n care milioane de cre[tini s-au transformat \ntr-o armat` pe liniile politice. A fost o perioad` când Biserica militant` s-a ridicat ea \ns`[i dup` secole de somn [i \nc` o dat` a ]intit spre putere.”12
„Coali]ia Cre[tin`” Majoritatea Moral` a fost dizolvat` oficial \n 1989, dar idealurile Dreptei Cre[tine nu vor muri. Pat Robertson, bine-cunoscut lider
|n m`sura \n care sus]inem azi libertatea religioas`, trebuie s` \n]elegem c` aceasta ar trebui s` includ` o libertate religioas` general`, a oric`rei religii, care s` ias` de sub controlul statului. Aceasta nu \nseamn` doar libertate pentru cei care sunt cre[tini. Este timpul pentru cre[tini s` arate c` ei sunt Adev`rul unei totale realit`]i \ntr-o pia]` deschis` libert`]ii. Francis Schaeffer
Jerry Falwell
mentale, femeia având, \n viziunea acestuia, libertatea de a decide dac` p`streaz` ori nu sarcina.), câ]iva lideri evanghelici, printre care Jerry Falwell [i Tim LaHaye, vor lansa Majoriatea Moral` (Moral Majority) \n 1979. Prin programul pe care \l propune va cuceri milioane de adep]i, atât republicani, cât [i democra]i, devenind \n scurt timp unul dintre cele mai mari grupuri de lobby din SUA. Aceast` nou` Dreapt` Cre[tin` va modela astfel politica american`. Se cere scoaterea avortului \n afara legii, se cere cenzurarea materialelor imorale din mijloacele de informare \n mas` [i se opune homosexualit`]ii. Pe scurt, Majori- Pat Robertson tatea Moral` caut` s` promoveze prin instrumente politice valorile cre[tine tradi]ionale. Pe la \nceputul anilor '80, Dreapta Cre[tin` s-a transformat \ntr-o adev`rat` for]`, aducând \n administra]ia de la Casa Alb` pe Ronald Reagan,11 George H. W. Bush [i Ralph Reed actualul George W. Bush. A[a
Tim LaHaye
baptist [i celebru teleevanghelist, sus]in`tor al Partidului Republican, va pune bazele unei noi organiza]ii: Coali]ia Cre[tin`, cel mai mare grup conservator de lobby din SUA. Ideologic vorbind, noua organiza]ie este fiica Majorit`]ii Morale, problemele puse \n discu]ie fiind avortul, homosexualitatea ori promovarea cenzurii pentru orice material anti-familie. |n câteva cuvinte, scopul este tocmai promovarea valorilor cre[tine prin orice instrumente politice avute la \ndemân`. Al`turi de Robertson, Ralph Reed – care devine de altfel vocea public` num`rul 1 – prin personalitatea sa charismatic` va orchestra o adev`rat` propagand` prin care se transmite un mesaj clar: Coali]ia Cre[tin` prin adep]ii [i activi[tii s`i coordoneaz` sofisticata ma[in`rie politic`, cel pu]in la nivel local. Prin anii '90 organiza]ia pretindea c` are 1,2 milioane13 de membri (a nu se confunda cu simpatizan]ii [i sus]in`torii al c`ror num`r se ridica la zeci de milioane!). La alegerile din 2000 vor reu[i s` \mpart` peste 70 de milioane de Semnele Timpului Septembrie 2007
16
pliante-ghid votan]ilor, oferind criteriile dup` care cineva ar trebui s` fie ales. A[a cum era de a[teptat, riscul de a fi prea mult concentrat asupra politicului nu a putut fi evitat: sl`biciunile vor ie[i la iveal` odat` cu alegerile preziden]iale din 2004, când activitatea a fost mult sl`bit`, num`rul de ghiduri de vot \mp`r]ite fiind abia 30 de milioane. Pe fundalul unor ne\n]elegeri interne, dar [i al unor probleme financiare, Coali]ia Cre[tin` intr` \n criz`. Joel Hunter ar fi trebuit s` preia pre[edin]ia organiza]iei \ncepând cu 1 ianuarie 2007, dar a refuzat, invocând diferen]ele de filozofie [i abordare. |n viziunea acestuia, reprezentarea lui Hristos s-ar face mult mai bine dac` s-ar orienta spre problema s`r`ciei ori cea a mediului. Pe acest fundal, unele filiale locale se despart de Coali]ie. |n prezent se caut` solu]ii pentru revigorare.
„Coali]ia Majorit`]ii Morale” |n noiembrie 2004, pe fundalul unei crize tot mai accentuate prin care trecea Dreapta Cre[tin`, Falwell a re\nviat Majoritatea Moral` ca o nou` organiza]ie: Coali]ia Majorit`]ii Morale. Scopul era acela[i: continuarea revolu]iei evanghelice. Visul lui Falwell de a conduce Coali]ia Majorit`]ii pân` \n 2008 nu s-a \mplinit deoarece
decesul a survenit anul acesta, pe 15 mai. Dup` cum se vede, Dreapta Cre[tin` nu a f`cut niciodat` eforturi pentru a-[i ascunde agenda de lucru, scopul activit`]ii fiind tocmai modelarea scenei politice. Prin imperiile media,
Pe la \nceputul anilor '80, Dreapta Cre[tin` s-a transformat \ntr-o adev`rat` for]`, aducând \n administra]ia de la Casa Alb` pe Ronald Reagan, George H. W. Bush [i actualul George W. Bush. liderii evanghelici [i teleevangheli[tii, ca Jerry Falwell, Pat Robertson, James Dobson, Tim LaHaye [i Paul Crouch, au sus]inut cauza Dreptei Cre[tine. |n prezent, liderii cre[tini pretind c` au aproximativ 30 de milioane de votan]i, influen]ând astfel deciziile Casei Albe. Ca exemplu, putem aminti influen]a pe care o au evaghelicii chiar [i \n ceea ce prive[te politica extern`. America se autodefine[te „r`zboinicul Domnului” (sau cel pu]in \n viziunea CNN), sim]indu-se datoare \n fa]a omenirii de a conduce destinul na]iunilor. Iat` aici câteva aspecte: 1. Liderii evanghelici sunt puternic implica]i \n
Septembrie 2007 Semnele Timpului 17
Politic
locul unde \n viziunea acestora avea s` se politic` [i to]i cred c` rena[terea Israelului nasc` Noul Babilon. Nu este un secret c` reprezint` \mplinirea unei profe]ii biblice [i for]ele evanghelice au f`cut de fiecare dat` sus]in deci agenda expansionist` a acestuia; a presiuni la Casa Alb` pentru invadarea Irakuac]iona altfel, gândesc ei, ar \nsemna s` te lui... poate din dorin]a de a amâna Armagheopui voiei lui Dumnezeu. Falwell spunea \n donul, marele [i ultimul r`zboi de pe planet`. 1981: „S` fii \mpotriva Israelului \nseamn` s` Am f`cut aceast` scurt` incursiune \n polifii \mpotriva lui Dumnezeu.” tica extern` pentru a vedea pân` unde merge 2. |n interpret`rile ini]iale, predicatorii for]a cu care Dreapta evanghelici vedeau fosta Cre[tin` modeleaz` URSS ca jucând un rol Atunci când se trateaz` deosebit, fiind identifiproblematica separ`rii Bisericii viitorul. Nu e de exclus s` asist`m la o adecat` cu Gog [i Magog, de stat, nu trebuie s` uit`m v`rat` „dictatur` a inamicul care, \n acord de distinc]ia dintre puterea binelui”.14 Asta pentru cu profe]ia, va ataca Israelul de la nord. c`, pe fundalul unei spiritual` [i cea temporal`. Aceasta a alimentat societ`]i decadente, nu lupta anticomunist` a se vor putea z`ri decât evanghelicilor de dinainte de 1990. Mai târsolu]ii radicale. {i mai e ceva: \n vremuri desziu, aten]ia avea s` fie \ndreptat` c`tre Irak, perate se apeleaz` la solu]ii desperate. Istoria Semnele Timpului Septembrie 2007 18
s` se \ntemeieze un stat f`r` credin]` \n zei”, scria Plutarh. |ntrucât Biserica posed` solu]ii (de sorginte divin`) la problemele capitale cu care se confrunt` statul, aceasta nu poate fi ignorat`. Scopul primar al cre[tinilor ar trebui s` r`mân` de fiecare dat` tr`irea unei vie]i morale asemenea lui Isus. Biblia nu porunce[te nic`ieri instaurarea unei noi ordini politice de factur` cre[tin`, dar \n schimb cere tr`irea unei credin]e vii [i autentice, ceea ce va duce la implicarea \n aspectele sociale, tocmai din dorin]a de a fi un bun credincios. Merit` s` amintim avertizarea f`cut` de Francis Schaeffer \n Manifestul Cre[tin, privind unirea cre[tinilor cu for]ele guvernamentale: „Noi nu trebuie s` confund`m |mp`r`]ia lui Dumnezeu cu ]ara noastr`.” A venit vremea s` \n]elegem c` societatea uman` este \n starea \n care se afl` nu pentru c` Biserica nu are parte de guvernare, ci pentru c` fiecare cre[tin a uitat c` este lumina lumii [i sarea p`mântului. Dac` putem vorbi de o revolu]ie, cu siguran]` c` aceasta poate fi g`sit`, dar nu \n pie]e ori tribune, ci \n forul interior al individului. ST
confirm`. Dar este aceasta o solu]ie viabil`? Se poate [i altfel.
O privire critic` Atunci când se trateaz` problematica separ`rii Bisericii de stat, nu trebuie s` uit`m de distinc]ia dintre puterea spiritual` [i cea temporal`. |n antichitatea precre[tin`, religia era o ramur` a administra]iei publice, iar preo]ii erau pur [i simplu func]ionari ai statului. Cre[tinismul introduce, pentru prima oar`, concep]ia despre distinc]ia [i independen]a celor dou` sfere. Aceast` distinc]ie esen]ial` provine din concep]ia care sus]ine c` \n lume sunt dou` ordini diferite [i implicit dou` scopuri ce nu se pot confunda.15 Pe de alt` parte, nu trebuie s` uit`m c` religia a fost baza moralei [i a ordinii publice. „Mai u[or este s` se zideasc` o cetate \n aer, decât
1. Raportul poate fi citit pe www.ladocumentationfrancaise.fr/ rapports-publics/034000725/index.shtml 2 Revolu]ia Francez` prin Declara]ia privitoare la drepturile omului [i ale cet`]eanului garanta la punctul 10 libertatea religioas` [i libertatea de a manifestare cu condi]ia de a nu produce tulburare [i de a se supune legilor \n vigoare. 3. |n Principatele Române, Al. I. Cuza a secularizat averile m`n`stire[ti \n 1863. 4. Lista poate fi g`sit` pe www.ewtn.com/library/papaldoc/p9syll.htm 5. A se vedea articolul „Biserica [i Statul” (Church and State) din Enciclopedia Catolic`. http://www.newadvent.org/cathen/14250c.htm 6. James Hastings Nicholas, Democracy and the Churches, Philadephia, Westminster, 1955, p. 298. 7. Charles Marsh, „Wayward Christian Soldiers,” New York Times, 20 ianuarie 2006. 8. Sonia DeWitt, „An American Agenda,” Liberty, 1 noiembrie 2005 9. R.J. Rushdoony, „The Institutes of Biblical Law“, Craig Press, Nutley, NJ, 1973 10. |n 1973 se publicase Manifestul Umanist II. Manifest Cre[tin vine ca r`spuns. Schaeffer argumenteaz` c` exist` o adev`rat` lupt` \ntre viziunea secular` [i perspectiva cre[tin`, iar cre[tinii au datoria de a ie[i \nving`tori. 11. Statisticile arat` c`, datorit` campaniilor sus]inute de Majoritatea Moral`, Ronald Reagan l-a \nvins pe Jimmy Carter, fiind votat \n 1980 de 66% dintre evanghelicii albi. 12. Katherine Yurica, The Despoiling of America, www.yuricareport.com/ Dominionism/TheDespoilingOfAmerica.htm. 13. Documentele oficiale nu arat` decât maxim 400 de mii. Exagerarea posibil c` f`cea parte din sistemul de propagand`. 14. A se vedea Apocalipsa 13. 15. A se vedea concep]ia lui Isus Hristos: „|mp`r`]ia Mea nu este din lumea aceasta“, a r`spuns Isus. „Dac` ar fi |mp`r`]ia Mea din lumea aceasta, slujitorii Mei s-ar fi luptat ca s` nu fiu dat \n mâinile iudeilor, dar acum, |mp`r`]ia Mea nu este de aici.“ (Ioan 18,36)
Septembrie 2007 Semnele Timpului 19
Politic
Diploma]ia pa „A]i \n]eles gre[it! Nu aceasta a vrut s` spun`” – este refrenul ce a ajuns s` fie repetat aproape dup` fiecare declara]ie public` f`cut` de papa Benedict al XVI-lea. A[a s-a \ntâmplat anul trecut \n urma discursului s`u de la Universitatea Regensburg, Germania, \n luna mai a acestui an, cu ocazia vizitei \n Brazilia sau recent, dup` afirma]iile referitoare la bisericile cre[tine. Judecând dup` efectele pe care le-au produs, lu`rile de pozi]ie din partea actualului pontif par adev`rate dezastre pentru rela]iile publice ale Vaticanului. Cu toate acestea, imaginea [i influen]a sa pe plan mondial nu stau \n asemenea declara]ii, ci pe o baz` mult mai solid`.
\ntre iubirea cre[tin` [i interesul politic
I Florian Ristea
Semnele Timpului Septembrie 2007 20
pal`:
n urm` cu un an, \n cadrul discursului ]inut la Universitatea Regensburg, papa a f`cut referire la caracterul violent al islamului [i a inflamat lumea musulman` abia lini[tit` dup` scandalul caricaturilor. |n timpul vizitei din Brazilia (mai a.c.), acesta a indignat popula]ia b`[tina[` spunând c` sosirea cre[tinismului \n Lumea Nou` nu a \nsemnat „impunerea unei culturi str`ine” localnicilor. Afirma]ia c` acei legiuitori catolici care au votat \n favoarea \nlesnirii practicii avortului \n Mexic ar trebui excomunica]i a avut nevoie de o urgent` „clarificare” din partea p`rintelui Federico Lombardi, purt`torul s`u de cuvânt. |n sfâr[it, \n luna iulie a.c., el a l`sat s` se \n]eleag` \n aceea[i manier` c` „Biserica Catolic` este singura biseric` adev`rat`” – fapt care a pus pe jar cre[tinii de alt` confesiune. Strategie sau gafe politice?
|
Cu spatele asigurat „Pentru cei care cunosc modul de gândire al lui Benedict, este dureros s` urm`reasc` maniera \n care comentariile sale argumentate cu grij` sunt r`sturnate de judecata opiniei publice din cauza unei fraze accidentale, care este \n mod evident deschis` interpret`rii gre[ite”, afirm` John Allen, unul dintre biografii pontifului, citat de Times Online. |ns`, oricare ar fi adev`rul, \n cele din urm` nu conteaz` atât de mult ceea ce a dorit s` spun` cineva, ci modul cum a fost perceput. Preciz`rile ulterioare, f`cute din dorin]a de a \ndrepta lucrurile, mai ales la un asemenea nivel, echivaleaz` adesea cu punerea paielor pe foc, deoarece sentimentele [i reac]iile celor ofensa]i cu greu mai pot fi schimbate. Nimeni nu poate s` cread` c`, dup` clarific`rile care au urmat declara]iilor papei, musulmanii sau ceilal]i cre[tini ofensa]i \n prim` instan]` au revenit la sentimentele de dinaintea declara]iilor ce le-a inflamat spiritele. Dimpotriv`, [i unii, [i al]ii vor privi cu reticen]` sau chiar cu ostilitate orice ini]iativ` [i depozi]ie venite Septembrie 2007 Semnele Timpului 21
Politic dinspre institu]ia papal`. Dac` pentru un lider secular asemenea declara]ii echivoce ar putea sem`na a sinucidere politic`, pentru capul Bisericii Catolice lucrurile nu stau la fel. {i aceasta nu neap`rat din cauza dogmei infailibilit`]ii sale, ci dintr-un motiv de ordin practic: influen]a extraordinar` pe care o are Vaticanul pe plan interna]ional este cl`dit` [i men]inut` de activitatea unui serviciu diplomatic de excep]ie, completat printr-un intens program social, extins la nivel global.
Un nume respectat Ca orice serviciu diplomatic, care ac]ioneaz` \n culisele scenei politice, [i cel condus de Vatican este prea pu]in cunoscut publicului larg. Este cel mai vechi [i eficient serviciu diplomatic din câte exist` (cu \nceputuri din anul 325, când un legat papal a participat la Sinodul de la Niceea) [i a lucrat f`r` \ntrerupere, acumulând o experien]` pe care multe corpuri diplomatice [i-ar dori-o. Rezultatele activit`]ii acestui serviciu vorbesc de la sine. |n prezent, Sfântul Scaun \ntre]ine rela]ii diplomatice cu 176 de state suverane (din 193 câte exist`), cu Uniunea European` [i cu Ordinul de Malta; are rela]ii de natur` special` cu Rusia [i cu Organiza]ia pentru eliberarea Palestinei; de]ine 106 misiuni concrete \n lume, dintre care unele sunt acreditate [i pe teritoriul altor ]`ri sau pe lâng` organiza]ii interna]ionale. Vaticanul este singurul stat din
Cu o suprafa]` de numai 44 de hectare [i aproximativ 1000 de cet`]eni, Vaticanul este imposibil de identificat pe harta politic` a lumii. Cum poate s` aib` un asemenea loc a[a de mare impact pe scena politic` mondial`? Europa care are rela]ii diplomatice cu Republica China (Taiwan). De[i prezen]a sa pe scena politicii interna]ionale pare pentru mul]i o afacere neterminat` a secolelor trecute, este uimitor de constatat cât de activ politic este Sfântul Scaun. Pentru cei implica]i direct \n politica global`, numele „Sfântul Scaun”1 este la fel de familiar cum este numele oric`rui alt stat dintre cele 193 de state suverane
recunoscute. Prin influen]a extraordinar` pe care o are \n politica interna]ional`, el constituie u[a de acces a unor state c`tre alte cancelarii, de altfel inaccesibile.
Un cap [i dou` p`l`rii De[i pare ciudat, realitatea este c` suveranul catolic este singurul lider din lume care de]ine, \n acela[i timp, func]ia de [ef de stat [i pe aceea de lider spiritual. Dac` despre Biserica Catolic` se [tie c` este cea mai numeroas` \n privin]a credincio[ilor,2 ora[ul-stat Vatican este cel mai mic stat independent din lume, o enclav` \n interiorul ora[ului Roma. Acest lucru \i determin` pe mul]i s` se \ntrebe: „Ce fel de [ef de stat poate fi papa, dac` ’statul’ s`u nu este nici cât a zecea parte dintr-un ranch unde se filmeaz` western-urile americane?” Cu o suprafa]` de numai 44 de hectare [i aproximativ 1000 de cet`]eni, Vaticanul este imposibil de identificat pe harta politic` a lumii. Cum poate s` aib` \ns` un asemenea loc a[a de mare impact pe scena politic` mondial`?
„Mic la stat, mare la sfat” |ntr-adev`r, \ns`[i existen]a sa este un fapt uimitor. |n loc s` devin` o minoritate oarecare pe teritoriul altui stat – a[a cum se \ntâmpl` cu alte minorit`]i indigene \n interiorul unor societ`]i dominante – Vaticanul este recunoscut ca stat suveran de majoritatea celorlalte state suverane. Prin contrast, rolul s`u pe scena in terna]ional` este atât de mare \ncât Semnele Timpului Septembrie 2007
22
influen]eaz` major politica global`. Care este explica]ia acestui fenomen? Unii anali[ti cred c` tocmai acest caracter unic \i confer` for]a de impact \n rela]iile interna]ionale. Aproape c` nu are un teritoriu de ap`rat; nu are vreun interes economic sau industrial, \n sensul obi[nuit al termenului; popula]ia sa nu se compar` cu a majorit`]ii statelor; are Gard` Elve]ian`, dar nu posed` niciun fel de for]` strategic` pentru ap`rare. |n mod natural, majoritatea statelor [i guvernelor lupt` pentru propria supravie]uire, dar Vaticanul este deasupra acestei lupte. Nestânjenit de povara intereselor na]ionale pe care le au celelalte state pentru a supravie]ui, Vaticanul are libertatea s` se concentreze asupra problemelor de interes global. Tocmai pentru c` nu dispune de divizii blindate (a[a cum \l ironiza Stalin) [i nu are interese economice na]ionale, papa este atât de ascultat. Realitatea a demonstrat c`, pentru c`derea Zidului Berlinului [i a \ntregului bloc comunist, nu este nevoie de blindate [i divizii, ci de abilitate politic`.
Poate fi ignorat Vaticanul? Din cauza naturii [i a dimensiunilor sale neobi[nuite, Vaticanul are [i oponen]i care sus]in c`, pe scena politic`, Sfântul Scaun reprezint` doar interesele religioase ale Bisericii Catolice cu care se confund` de altfel. R`spunsul oficial trimite la recunoa[terea faptului c` a [asea parte din popula]ia globului este catolic`; la faptul c` 25% dintre pacien]ii depista]i cu SIDA sunt \ngriji]i \n cele 12.000 de spitale [i clinici catolice de pe \ntreg cuprinsul lumii. De asemenea, sunt aduse \n aten]ie
cele 196.000 de [coli [i cele 1.000.000 de cadre (majoritatea femei), multe implicate \n ac]iuni de caritate. Nu este omis faptul c` Biserica Catolic` este implicat` activ \n majoritatea ]`rilor lumii, ajutându-i pe cei abandona]i, ignora]i sau marginaliza]i de societate. Acest poten]ial enorm nu poate fi ignorat [i cu atât mai pu]in marginalizat.
Schimbare de macaz Dac` istoria ne-a obi[nuit cu imaginea medieval` a Bisericii Catolice, dup` Conciliul Vatican II (1962-1965), aceasta a trebuit s` renun]e treptat la viziunea \ngust` de accentuare a statutului s`u de stat suveran, \n favoarea unei politici globale. Confruntat cu efectele combinate ale globaliz`rii [i crizei ideologice \n care se afl` omenirea, Vaticanul a l`sat deoparte ambi]iile teocratice, sectare, legate de infimul s`u teritoriu [i a abandonat f`r` ezitare atitudinea sa anti-totalitarist` \n favoarea unui discurs politic nou. Tema principal` a acestui discurs o reprezint` condamnarea erorilor a[a-numitei societ`]ii postmoderne, care a r`t`cit drumul [i [i-a abandonat valorile. Pe plan diplomatic, Sfântul Scaun a l`sat s` se \n]eleag` faptul c` accept` pluralismul societ`]ilor democratice [i nu mai ac]ioneaz` exclusiv prin canalele sale oficiale ale ambasadorilor s`i acredita]i – nun]ii apostolici. |n prezent, Vaticanul are la dispozi]ie o adev`rat` re]ea de informa]ii a c`rei preocupare primordial` nu mai const` doar \n promovarea intereselor catolice, ci [i a celor ce afecteaz` \ntreaga omenire. Mi[c`ri catolice cum ar fi Consiliul pentru Justi]ie [i Pace sau Pax Christi sunt instrumente importante \n cadrul diploma]iei papale. Comunitatea Sant’Egidio – o asocia]ie laic` guvernat` de legea canonic` – mediaz` cu succes \ntre p`r]ile aflate \n conflict, \n ]`ri precum Mozambic, Burundi [i Guatemala, prefigurând una dintre formele pe care le poate \mbr`ca diploma]ia papal` \n viitor. Aceasta presupune o conducere laic` mai \ndr`znea]` [i mai pu]in expus` decât diploma]ia clerical`.3 Pe de alt` parte, monseniorul Angelo Sodano, secretar de stat \ns`rcinat cu afacerile externe al Sfântului Scaun, afirm` c` papalitatea modern` se confrunt` cu o nou` „criz` a \nvestiturii”,4 \n
Septembrie 2007 Semnele Timpului 23
Politic ap`rarea libert`]ii Bisericii [i a ordinii morale [i spirituale \n fa]a preten]iilor tiranice ale autorit`]ilor seculare (aluzie la situa]ia \nvestirii episcopilor catolici \n China). Acesta este motivul pentru care apelul Bisericii nu se adreseaz` doar statului, ci, \n primul rând [i mai presus de toate, ordinii morale universale. |n fa]a puterilor politice, ea sper` s` devin` purt`toarea stindardului \n privin]a idealurilor cre[tine [i s` se asigure c` valorile antropologiei cre[tine sunt reprezentate \n cercurile interna]ionale.
nilor, nu statului sau regimului. Considerând c` embargoul impus de Statele Unite Cubei afecteaz` \n primul rând poporul cubanez, papa Ioan al XXIII-lea a mediat atât pe lâng` J. F. Kennedy, cât [i pe lâng` Nikita Hru[„Vocea celor ciov, \n timpul crizei |n asemenea situa]ii, rachetelor din 1962. f`r` voce” Un instrument eficient \n diploma]ia Bisericii a ales s` Papa Ioan Paul al activitatea diplomatic` fie „vocea celor f`r` voce”, o II-lea chiar a vizitat Cuba \n ianuarie recent` a Sfântului Scaun nou` for]` \n cadrul sistemului 1998. |n asemenea este emiterea unor declara]ii tradi]ional al politicii intersitua]ii, diploma]ia oficiale cu privire la diverse evenimente sau situa]ii care na]ionale, o putere simbolic` Bisericii a ales s` fie confrunt` omenirea. Fie c` ce se opune puterilor reale. „vocea celor f`r` voce”, o nou` for]` \n au ap`rut cu ocazia unor Acesta este unul dintre cadrul sistemului conferin]e interna]ionale majore, privitoare la mediul motivele pentru care cele mai tradi]ional al politicii \nconjur`tor (Rio, Cairo, Beis`race ]`ri din Africa [i Asia interna]ionale, o pujing), fie au vizat anumite insist` ca Sfântul Scaun s` tere simbolic` ce se opune puterilor reacrize politice (Orientul stabileasc` un nun]iu le. Acesta este unul Mijlociu) sau umani tare apostolic pe teritoriul lor. dintre motivele pen(Darfur), inten]ia clar` a tru care cele mai s`acestor declara]ii a fost ca race ]`ri din Africa [i Asia insist` ca Sfântul vocea Bisericii Catolice s` fie clar auzit`. SfânScaun s` stabileasc` un nun]iu apostolic pe tetul Scaun se simte chemat s` atrag` aten]ia liritoriul lor. derilor politici [i opiniei publice interna]ionale c` problemele cu care se confrunt` omenirea nu pot fi solu]ionate decât pe bazele etice ale O misiune universal` unei abord`ri cre[tine. Plecând de la acest Determinarea Vaticanului de a da lumii fapt, Vaticanul a condamnat \n declara]iile moderne o dimensiune moral` [i spiritual` sale oficiale r`zboaiele din Golful Persic [i a plemerge mân` \n mân` cu importan]a pe care dat pentru soarta civililor irakieni, victime acesta o acord` dialogului dintre marile religii. nevinovate ale acestor conflagra]ii. A p`strat Contrar tezei politologului american Samuel P. rela]iile diplomatice cu Cuba, dup` revolu]ia Huntington, c` „ciocnirea civiliza]iilor” este din 1959, \n ciuda puternicei presiuni din inevitabil`, Sfântul Scaun sper` s` mobilizeze partea Statelor Unite, r`mânând consecvent identitatea religioas` a popoarelor, s` stimuleze principiului s`u de a acorda \ntâietate oamecomunicarea [i interac]iunea dintre diferitele culturi, eliminând astfel posibilele conflicte |n recenta sa Enciclic`, papa Benedict al XVI-lea afirm`: „Dup` cum religioase. Acest lucru a ie[it clar \n eviden]` a spus Augustin cândva, „Un stat care nu este guvernat conform cu cu ocazia Conferin]elor Na]iunilor Unite din dreptatea este doar o band` de ho]i»” – BENEDICT al XVI-lea, EnciCairo (1994) [i Beijing (1995), \n cadrul c`rora clica Deus caritas est, Vatican, 25 decembrie 2005. Sfântul Scaun s-a pronun]at \mpotriva modelului occidental de sexualitate [i familie. Semnele Timpului Septembrie 2007 24
Aceea[i pozi]ie a fost adoptat` \n cadrul a nenum`rate \ntruniri interna]ionale privind probleme cruciale ale omenirii, cum ar fi: datoriile ]`rilor \n curs de dezvoltare, emigra]ia, foametea, interven]iile umanitare, dezarmarea nuclear`, produc]ia de armament [i comer]ul cu acesta, ecologia, drepturile omului. Misiunea de baz` a trimi[ilor papei \n ]`rile musulmane din Asia sau Africa este de a \ntre]ine dialogul \ntre Islam [i cre[tinism [i de a construi pun]i de leg`tur` \ntre cele dou` culturi. |n cadrul unor asemenea state, diploma]ia papal` \ncearc` s` influen]eze legisla]ia \n direc]ia permiterii libert`]ii de \nchinare, promovând principiul separ`rii dintre Biseric` [i stat, preferabil sistemelor religioase fundamentaliste. Misiunea papalit`]ii este aceea de cre[tinare a lumii \n spiritul universalit`]ii. Prin diploma]ia papal` [i prin programele sociale de pretutindeni, Biserica Catolic` \ncearc` s` nu fie perceput` ca fiind occidental`, ci universal`. |n acest spirit, ea \ntinde mâna peste orice abis c`tre musulmani, cre[tini protestan]i [i c`tre orice religie sau cultur`, deoarece se simte chemat` s` uneasc` lumea \n jurul s`u.
cu instrumente din afara ei. Acesta este punctul slab al institu]iei papale [i al Bisericii Catolice: \[i revendic` autoritatea mai presus de Sfânta Scriptur` [i \[i justific` practica cu argumente din afara ei. Motivele ac]iunilor sale nu le judec`m noi, ci Dumnezeu. Noi suntem chema]i doar s` cunoa[tem adev`rul [i s` alegem s`-i iubim dezinteresat pe semeni, a[a cum fac mul]i catolici devota]i. C`ci, \n lumea noastr`, oamenii \n nevoie \i prefer` pe cei care le ofer` ajutorul, \n ciuda \nv`]`turii religioase particulare (\n rela]ie cu \nv`]`tura Bibliei), decât pe aceia care predic` adev`rul lipsit de via]a [i c`ldura unor inimi dispuse s` sar` \n ajutor. Apropo, dac` ar fi s` alegi un lider spiritual ca model, pe cine ai prefera: pe Maica Tereza sau un teolog de la Universitate? Personal, a[ prefera pe cineva care s` aib` câte ceva de la ambii. „|n lumea noastr`, oamenii \n nevoie \i prefer` pe aceia care \i ajut`, \n ciuda \nv`]`turii religioase alterate, decât pe aceia care predic` adev`rul lipsit de via]a [i c`ldura unor inimi dispuse s` sar` \n ajutor.” ST
„C`lcâiul lui Ahile” |n fa]a acestui tablou ce schi]eaz` amploarea Vaticanului [i a influen]ei sale globale, oricine este tentat s`-[i exprime admira]ia. Exist` \ns` \n acest tablou ceva ce contrasteaz` cu tot „peisajul”, altminteri extraordinar. Cunoa[tem un Isus pe care Evangheliile ni-L prezint` ca ]inându-Se departe de luptele politice [i o Biseric` a Noului Testament care a biruit cezari f`r` ajutorul diploma]iei omene[ti, ci doar prin puterea iubirii [i a adev`rului revelat de Scripturi. |ncercând parc` s` justifice acest contrast dintre Evanghelie [i practica Bisericii, monseniorul Leo Cushley, observator permanent al Sfântului Scaun la ONU, afirma: „Credin]a noastr` cre[tin` este piatra de temelie a tot ceea ce facem \n cadrul Na]iunilor Unite, \ns` principiile pe care ne baz`m argumentele sunt derivate \n mod esen]ial din legea natural`… Iubirea lui Hristos este \ntotdeauna motiva]ia noastr`, dar argumentele noastre politice se bazeaz` adesea pe legea natural`.”5 Adic`, motiva]i de Evanghelie, dar
1. |n cadrul Na]iunilor Unite [i \n cadrul rela]iilor interna]ionale, nimeni nu se refer` la delega]ia Sfântului Scaun cu numele de „Vatican”, \n maniera improvizat` cu care o fac unii autori. Delega]ia acestui stat este recunoscut` dup` titlul ei oficial, care \i atest` mai degrab` caracterul spiritual decât pe cel profan. 2. The Statistical Yearbook of the Church 2005, compilat de Biroul Central de Statistic` al Bisericii [i publicat de Libreria Editrice Vaticana \n 2007 (ISBN 978-88-209-7928-7) indic` un num`r de 1.114.966.000 de membri la sfâr[itul anului 2005. 3. |n anul 2003, arhiepiscopul Michael Courtney a murit ciuruit de gloan]e \ntr-un atentat al rebelilor din Burundi, chiar \n timpul misiunii de mediere \ntre p`r]ile aflate \n conflict. 4. „Lupta pentru \nvestitur`” dintre \mp`ra]i [i Sfântul Scaun a \nceput \n secolul al X-lea cu privire la dreptul de a numi episcopi. 5. Msgr. Leo Cushley, A Light to the Nations: Vatican Diplomacy and Global Politics – Center for Catholic Studies, University of St. Thomas – St. Paul, MN February 26, 2007
Septembrie 2007 Semnele Timpului 25
Cultur`
Fericirea contradictorie: |n Orfeu [i Euridice, compozitorul Christoph W. Gluck spunea c` „fericirea este o floare rar`, ea vine [i trece ca norul fugar de prim`var`”. Aceasta este fericirea pe care spiritul o râvne[te [i o caut` departe de limitele cotidianului, dar pe care nu ezit` s` o aduc` \n mijlocul rutinei. Desigur c` nu aceasta este fericirea amintit` atât de elevat \n Declara]ia universal` a drepturilor omului. Aici, fericirii \i este ata[at` o conota]ie strict material`. Ea este un bun suprem \nspre care to]i tindem pentru a fi satisf`cu]i aici [i acum. Este un criteriu mai degrab` social [i adânc implicat \n prezent. F`r` dreptul de a evada, de a se sustrage timpului mecanic. I Alina Popa
D
ac` prima fericire transcede \n timp ce se refuleaz` \nspre \nalt, cea de-a doua refuz` zborul pe care-l izoleaz` \n lumea terestr`, \ntr-o realitate consumist`. Se las` purtat` de moda lumii globalizate [i puternic secularizat`. Se consum` \ntr-un timp scurt [i e mereu atras` de fanteziile m`rcilor publicitare. Se \nscrie perfect \n actualitate [i se desf`[oar` f`r` inhibi]ii deopotriv` \n târguri [i magazine, centre [i periferii, prin subteranele kitschului, dar [i sub cupolele muzeelor de art`. Atât de apreciat de contemporani, acest tip de fericire \mpânze[te tot p`mântul, pe care se str`duie[te s`-l ambaleze \n confort, divertisment, pl`ceri, s`rb`tori nesfâr[ite, \n ritmul frenetic al senza]iilor, \ntr-o explozie de lumini ce ludicizeaz` fiecare spa]iu. Aceasta
este fericirea lumii actuale. Imprevizibil` [i aflat` \ntr-o continu` schimbare. Exilat` \n imanent [i \nchis` oric`rei viziuni transcendente. Controversat`, interpretat` [i analizat` \n toate aspectele ei, fericirea este un subiect cât se poate de actual. Ca niciodat` pân` acum, nu i s-a acordat o aten]ie atât de sporit`, ea devenind tema central` a multor studii. {i aceasta deoarece, dincolo de hedonismul ei salutat \n toate col]urile lumii, era fericirii materialiste ascunde mult` suferin]`, deprimare, team`, nesiguran]`, violen]`, e[ec, ni[te adev`rate cataclisme ce perturb` ritmul vie]ii, \l scoate din firesc [i-l consum` la pre] redus. Aflat` la prima edi]ie \n limba român`, cartea lui Gilles Lipovetsky, Fericirea paradoxal`. Semnele Timpului Septembrie 2007
26
Eseu asupra societ`]ii de hiperconsum, joac` rolul unui reporter care traverseaz` lumea de la un cap`t la cel`lalt, surprinzând-o \n toat` s`rb`toarea ei materialist`. Textul lui Gilles Lipovetsky se compune \n jurul lui homo consumericus, omul care-[i consum` via]a \n pl`cerile [i divertismentul clipei. Este omul lui carpe diem, mul]umit doar atunci când are mai mult. E cel care-[i inaugureaz` via]a sub autoritatea unui nou zeu, acela al bun`st`rii depline. Bazat` pe studii sociologice aprofundate, cartea lui Gilles Lipovetsky nu doar c` trece prin filtrul analizei lumea actual` avid` dup` consum, ci textul se \ntoarce \nspre prima valen]` a fericirii, [i anume cea spiritualizat`. Aceasta, spune autorul, este fericirea din inim`, cea care dureaz` dincolo de timp pentru c` e n`scut` din ne-timp. Ea se leag` mai mult de cer decât de p`mânt, dar asta nu \nseamn` c` e inaccesibil` omului. Dimpotriv`, ea se manifest` \n experien]ele l`untrice, \n tr`irile care ocup` spa]iul min]ii, al gândurilor. Dar omul modern este mult prea gr`bit s` o asculte, este mai pu]in sensibil, drept pentru care \i este mai comod s` urmeze linia mediocr` a fericirii materialiste. Ea este prea tentant` [i \i prezint` oferte atât de spectaculoase \ncât atât de simplificata fiin]` uman` ajunge s` se \nchine \n catedrale de obiecte. De remarcat este faptul c`, \n textul s`u, Gilles Lipovetsky nu traseaz` limite \ntre cele dou` tipuri de fericire [i nu construie[te un discurs favorabil uneia dintre acestea. Autorul nu accept` extremele, ci \ntotdeauna caut` s` reduc` din entuziasmul dedicat consumului, suprimându-i excesul prin implicarea \n cotidian a fericirii care nu consum`, ci maturizeaz` fiin]a uman`, o spiritualizeaz`. Fa]a... Lumea, noteaz` autorul, tr`ie[te \n pasiunea unui trai mai bun. Acesta este scopul suprem al societ`]ilor democratice. Timpul se umple cu divertisment, jocuri, s`rb`tori [i pl`ceri, iar pe zi ce trece societatea \[i modific` imaginea rupt` parc` din imaginar. Spa]iile destinate vânz`rii se transform` \n palate de vis. Odinioar` simple \nc`peri cu pult [i cas` de marcat, marile magazine moderne stimuleaz` nevoia de consum [i \ncurajeaz` gustul pentru nou [i pentru mod`. Impresioneaz` [i meta-
morfozeaz` ambientul \ntr-o s`rb`toare permanent`. Provoac` dorin]a [i prezint` actul cump`r`rii ca pe o adev`rat` pl`cere. Inhib` ra]iunea \n timp ce-l uluie[te pe eventualul client strivit la fiecare pas de arhitecturi monumentale, decora]ii luxoase [i vitrine multicolore. Dezordoneaz` sim]urile pe care le \nchid \n dorin]a cronic` de a avea mai mult, de a cump`ra \n exces. Noua industrie a consumului, spune Gilles Lipovetsky, a investit pân` la refuz \n experien]e extravagante [i-n stimul`ri senzoriale ce le procur` oamenilor senza]ii mai mult sau mai pu]in extraordinare. Le livreaz` momente emo]ionale, \i transport` \n spa]ii hiperrealiste, le confund` via]a cu o \ntreag` scen` de teatru sau film [i le comercializeaz` pl`cerile. |i transform` \n hiperconsumatori deconecta]i de realitate [i \i \neac` \n spa]ii teatralizate lipsite de riscuri [i inconfort. Le imprim` un fel de stare magic`, o euforie ludic`, perfect cronometrat` de la \nceput pân` la sfâr[it, ca la cinema. Totul cheam` la exprimarea direct` a emo]iilor. Intimitatea e anulat` prin defularea Eului. Un imens spectacol pornit din interiorul fiin]ei evadeaz` \n pl`ceri f`r` restric]ii.
Noua industrie a consumului a investit pân` la refuz \n experien]e extravagante [i-n stimul`ri senzoriale ce le procur` oamenilor senza]ii mai mult sau mai pu]in extraordinare. A vibra, a sim]i spiritul timpului, a tr`i intens fiecare clip`, iat` noua defini]ie a prezentului. O c`utare disperat` a celebr`rii vie]ii este miza noii realit`]i. Se tr`ie[te, noteaz` Gilles Lipovetsky, \ntr-o continu` revan[` a sim]urilor asupra spiritului. Ra]iunea devine victima tr`irilor eliberate de orice centru coordonator. Un paroxism de senza]ii [i de pulsiuni ale dorin]ei repudiaz` Eul \n infern [i haos, aparent lipsite de orice fior tragic. Astfel c` lumea explodeaz` \ntr-un nesfâr[it ocean de senza]ii [i acesta reprezint` aspira]ia profund` a omului modern. ...{i reversul – „S-a trecut de la o lume \nchis` la universul infinit al cheilor fericirii”,
Septembrie 2007 Semnele Timpului 27
Religie afirm` autorul. Fericirea a ajuns un mod de \ntrebuin]are pentru to]i. Ea nu se mai restrânge \n viziunile utopice, ci se r`spânde[te galopant \n vie]ile contemporanilor pe care le ocup` cu pl`ceri dintre cele mai desuete. Cu toate acestea, \n timp ce majoritatea oamenilor se declar` ferici]i, depresiile, stresul [i anxietatea \ngrijoreaz` statisticile actuale. Dac` din 1975 PIB-ul s-a dublat, num`rul [omerilor a crescut de patru ori. Paradoxal, societ`]ile noastre devin tot mai bogate, [i totu[i un num`r mare de oameni tr`iesc \n condi]ii precare. Lipsa banilor, angoasele, decep]iile, insecuritatea personal` [i social` sunt tot mai alarmante. |n spatele societ`]ilor bogate [i mai puternice ca oricând, reapar temerile restric]iilor, obsesiile s`n`t`]ii [i ale securit`]ii. Al`turi de divertisment [i de luminile frivolit`]ii, izbucnesc angoasele nefericirii [i ale luptei pentru via]` [i supravie]uire. Anxietatea, depresiile [i dificult`]ile stau la marginea bun`st`rii. Propor]ional cu satisfac]iile materiale, cresc temerile pentru un viitor nesigur. Cât despre valorile [i sentimentele care ne definesc, afec]iunea, iubirea [i devotamentul sunt amenin]ate de o nou` umanitate cu tr`s`turi de co[mar. |n numele fericirii se profileaz` la orizont singur`tatea, izolarea omului fa]` de om. Ce r`mâne din via]a spiritului atunci când triumf` zappingul [i divertismentul generalizat? Nu cu mult timp \n urm`, noteaz` autorul, arti[tii se ambi]ionau \n a crea opere nemuritoare. Acum este mult mai important s` fii cunoscut, s` ie[i \n fa]` cu o imagine chiar simplificat`.
Gilles Lipovetsky, Fericirea paradoxal`. Eseu asupra societ`]ii de hiperconsum, Editura Polirom, Ia[i, 2007, 356 pagini
Asist`m la o desimbolizare generalizat`. Valorile ajung nonvalori, iar idealurile [i-au g`sit demult sfâr[itul. Omul se reduce la o factur` nihilist` [i nimic nu-i mai poate stârni gustul pentru credin]`, vis [i durabil. {i cu cât se crede mai fericit sub imboldul erei consumiste, cu atât mai mult i se atrofiaz` capacitatea de a gândi [i de a fi con[tient de sine. Pentru c` fericirea care dureaz`, spune Gilles Lipovetsky, este cea care-[i adreseaz` \ntreb`ri. Cine sunt eu? Care e sensul vie]ii mele? Ce voi l`sa \n urma mea? – sunt \ntreb`rile min]ii [i ale sufletului, iar r`spunsurile lor nu se consum` \n zile, ci au puterea de a str`bate \ntreaga via]`. Cartea lui Gilles Lipovetsky nu amenin]` fericirea material` \n favoarea celei care transcede dincolo de imanent. Textul propune o combina]ie a celor dou` cazuri. {i anume idealul uman poate fi \mplinit atunci când agita]ia [i materialitatea vie]ii se las` atinse, m`car [i \n treac`t, de lini[tea numit` de marii gânditori adev`rata fericire. Depinde de fiecare \n ce propor]ie le implic` \n propria via]`. Gilles Lipovetsky este filozof [i sociolog, profesor la Universitatea din Grenoble. Dintre volumele publicate, toate la Editura Gallimard, le men]ionez pe cele traduse \n limba român`: Amurgul datoriei, Etica nedureroas` a noilor timpuri democratice [i A treia femeie. ST Semnele Timpului Septembrie 2007
28
Citatul ST Glose despre adev`r
„
Tr`im
Tr`im \ntr-o epoc` \n care adev`rul nu este \ndr`git [i c`utat de nimeni. El este tot mai mult substituit prin folos [i interes, prin voin]a de st`pânire. Adev`rul nu este \ndr`git nu numai din cauza atitudinii nihiliste sau sceptice fa]` de el, ci [i datorit` credin]ei [i \nv`]`turii dogmatice \n numele c`reia se admite minciuna sub calificativul de bine, [i nu de r`u. Indiferen]a fa]` de adev`r a fost [i \nainte condi]ionat` de credin]a dogmatic` ce nu tolereaz` libera lui c`utare. |n perimetrul lumii europene [tiin]a s-a dezvoltat sub forma investiga]iei [i a c`ut`rii adev`rului independent de profitabilitatea [i utilitatea lui.
Ulterior \ns`
Ulterior \ns`, [tiin]a a devenit [i ea un instrument al doctrinelor antireligioase dogmatice (cum ar fi, de pild`, marxismul) sau al for]ei tehnicii. Minciuna prin care se distinge epoca noastr` este de un gen aparte. Minciuna se afirm` ca o datorie sacr` \n numele ]elurilor supreme. Ceea ce nu prezint`, desigur, o mare noutate. Istoria a fost \ntotdeauna \nclinat` s` justifice r`ul prin propriile sale ]eluri supreme (viclenia ra]iunii la Hegel). |n vremurile noastre \ns`, acest fenomen a c`p`tat dimensiuni considerabile. Din punct de vedere filozofic, noutatea relativ` ar consta \n subminarea ideii \nse[i de adev`r.
�
Nikolai Berdiaev, |mp`r`]ia lui Dumnezeu [i |mp`r`]ia cezarului
Septembrie 2007 Semnele Timpului 29
Cultur`
Se pare c` micul Harry Potter a dat na[tere unei serii de \ntâmpl`ri \nconjurate de o aur` magic`. O mam` singur`, [omer`, a ajuns s` câ[tige de pe urma lui peste 20 milioane de lire pe an. Pentru a „pune mâna” pe ultimul volum semnat de J. K. Rowling, zeci de milioane de copii din \ntreaga lume s-au \mbrâncit la propriu \n fa]a libr`riilor, pe 21 iulie 2007. Sute de copii au amenin]at c` se vor sinucide dac` Harry va fi „omorât” de autoare \n ultimul volum. Bisericile conservatoare au trecut romanul pe lista neagr` a c`r]ilor pentru copii. Altele se folosesc de Harry pentru a ilustra \nv`]`turile biblice. De dragul lui Potter, librarii evrei au ajuns s` lucreze [i sâmb`ta, zi p`strat` cu atâta stricte]e de-a lungul istoriei. Harry ar fi r`mas acolo unde \i este locul de drept, \n c`r]i [i \n filme, dac` „vr`jile” lui nu ar fi ajuns s` schimbe lumea. I Steliana Nzikou
Semnele Timpului Septembrie 2007 30
ntr-o dup`-amiaz` a anului 1990, \n timp ce c`l`torea cu trenul de la Manchester spre Londra, o tân`r` de 25 de ani \ncepe s`-[i imagineze o poveste. Astfel, un b`iat de unsprezece ani urmeaz` cursurile unei [coli, dar nu orice [coal`, ci una de vr`jitorie. |n cinci ani, autoarea face o schi]` a celor [apte volume [i afl` cât mai multe detalii despre lumea lui Harry de la [coala Hogwarts de Farmece [i Vr`jitorii. |n decursul celor trei ani de dup` \ntâlnirea cu Harry, Rowling a avut mai multe slujbe, s-a c`s`torit \n Portugalia [i a n`scut o feti]`. Trece prin momente dificile. Mama \i moare, divor]eaz`, r`mâne [omer` [i este atât de s`rac` \ncât prime[te ajutor social. Dar povestea pe care o concepuse \n 1990 avea s` fie scris`. Se spune c` era atât de s`rac` \ncât nu [i-a putut permite s` fac` nici m`car o copie a c`r]ii pentru a o trimite unui impresar, redactând-o de dou` ori de mân`. Primul volum apare \n 1997, dup` ce fusese respins de doisprezece editori englezi. Manuscrisul Harry Potter a fost acceptat \ntr-un final, cu o men]iune special` pentru autoare: „Nu v` a[tepta]i s` v` \mbog`]i]i din literatur`”. Contractul era de doar 4.000 de dolari, \n 1996. |n momentul de fa]`, Rowling este prima persoan` care a câ[tigat peste un miliard de dolari din scris. |n sfâr[it, s-a ajuns s` se spun` c` „mama lui Potter” a devenit mai bogat` decât regina Marii Britanii.
|
A fost odat`, ca niciodat`… Odat` este acum. Aventura eroului Harry este prezent` [i cre[te odat` cu noi. Pân` mai ieri, copiii nu [tiau nici m`car dac` micul vr`jitor moare \n confruntarea cu r`ul. Harry Potter este copilul orfan, neajutorat, miop, care cre[te \ntr-o familie de „\ncuia]i”. Nu este iubit, dar \[i urmeaz` destinul. Devine unul dintre cei mai puternici vr`jitori, \nfruntând R`ul Absolut, adic` pe Lordul Cap-de-Mort (Voldemort), cel care i-a ucis [i p`rin]ii. Dup` prima lupt` cu vr`jitorul cel r`u, Harry, doar un bebelu[ pe vremea aceea, reu[e[te s` supravie]uiasc`. |i r`mâne doar o zgârietur`, un semn f`cut de Voldemort pe frunte. Am citit toat` seria Harry Potter. La \nceput din curiozitate, apoi din cauza faptului c` aveam suficiente motive pentru a \ntoarce pagina. Septembrie 2007 Semnele Timpului 31
Cultur` Criticii spun c` J. K. Rowling nu exceleaz` \n scriitur`, imagina]ia ei este uneori naiv`, cu pu]ine momente cu adev`rat valoroase, \ns` e clar c` st`pâne[te bine povestea. Dac` \n primele dou` volume atmosfera este relaxat`, Harry Potter scap` de unchii s`i, face cuno[tin]` cu viitorii lui prietenii, se ini]iaz` \n lumea magic` a vr`jitorilor [i se remarc` la [coal`, \ncepând cu volumul trei, autoarea dep`[e[te re]eta simpl` din primele dou` volume. Apar Dementorii, ni[te duhuri imateriale, \nsp`imânt`toare, care „sug” toat` fericirea din sufletele oamenilor. Intervin [i profesorii alia]i R`ului. Volumul patru \ns` [ocheaz` prin atmosfera sumbr`. La fel [i ultimul volum. |ns`, cu cât este mai mult` violen]`, cu atât mai mult Harry Potter, care face fa]` tuturor situa]iilor, ajutat de prietenii s`i, câ[tig` inimile cititorilor. E oarecum de a[teptat. De fapt, povestea care „te prinde” \n lumea paralel`, st`pânit` de vr`jitori [i de magie, nu este altceva, \n \ntregul ei mecanism, decât un plan de marketing bine pus la punct. |n poveste pot fi g`site, impecabil asamblate, toate ingredientele care pot face pe cineva fericit. Baghete magice, bufni]e care trimit mesaje, haine care te fac invizibil, [coli de vr`ji, m`turi zbur`toare, mâncare la discre]ie... Motivul e foarte simplu: aproape to]i copiii, [i nu numai ei, [i-ar dori ca, \ntr-o zi, s` se trezeasc` de diminea]` [i s` nu mai mearg` la banala lor [coal`, unde s` \nve]e pe de rost poeziile lui Eminescu [i tabla \nmul]irii, ci s` se urce \ntr-un automobil, aparent cât se poate de obi[nuit, dar care s`-[i ia zborul pe nepus` mas` [i s` goneasc` prin v`zduh spre o [coal` magic`, unde prima or` e cea „de po]iuni”, iar a doua, cea „de farmece” [i experien]ele de la chimie [i fizic` sunt \nlocuite de transformarea periu]elor de din]i \n [oricei.
|n prima zi de la lansare, numai din ultimul volum, scriitoarea britanic` a câ[tigat peste 24 de milioane de lire sterline. Fanii s-au gr`bit s` cumpere Harry Potter and the Deathly Hallows pentru a afla ce soart` va avea tân`rul vr`jitor la finalul celui de-al [aptelea volum. „Cererea a fost extraordinar de mare. Am vândut 100.000 de exemplare \n primele dou` ore”, a declarat purt`torul de cuvânt al libr`riilor Waterstone din Marea Britanie, ad`ugând faptul c` vânz`rile ultimului volum au fost de trei ori mai mari decât cele de la lansarea precedentului volum. Un alt lan] de libr`rii, WH Smith, care a ]inut deschise 400 de magazine \n noaptea de vineri spre sâmb`t`, a vândut 15 exemplare pe secund`. Editura american` Scholastic a comparat lansarea c`r]ii cu o alt` „invazie” a culturii britanice. „Entuziasmul, a[teptarea [i isteria care au cuprins toat` ]ara
Business-ul c`r]ilor vr`jite Vânz`rile spectaculoase au f`cut din Harry Potter cea mai de succes franciz` din literatur`. Semnele Timpului Septembrie 2007 32
\n week-end au sem`nat cu prima vizit` a trupei Beatles \n Statele Unite”, a spus Lisa Holton, purt`torul de cuvânt al editurii. Numai ultima carte a seriei a fost tip`rit` \n 12 milioane de exemplare. {i este doar primul tiraj. Recordul la vânz`ri \l de]in americanii. |n Statele Unite, volumul [apte al seriei s-a vândut \n 8,3 milioane de exemplare din prima zi. |n Marea Britanie, \n primele 24 de ore de la lansarea volumului final, au fost vândute 2,7 milioane de exemplare. La nivel mondial, primele [ase volume s-au vândut \n 325 milioane de exemplare, iar adapt`rile pe marele ecran au adus \ncas`ri de 3 miliarde de euro.
Cum a schimbat Harry Potter lumea1 Copiii. Au re\nceput s` citeasc` – chiar [i cei mai lene[i, mari, mici sau dislexici. Mul]i \[i roag` p`rin]ii s` cumpere câte un exemplar doar pentru ei, ca s` nu se certe cu fra]ii. Copiii de 17-18 ani vor s` aib` toat` colec]ia Harry Potter: haine inscrip]ionate cu numele lui, penare, stilouri, \nc`l]`minte [i mobilier. Se vând m`turi Nimbus, ochelari Potter sau mantii negre, de vr`jitor. Mai mult, a ap`rut o nou` genera]ie de cititori-scriitori, pentru c` fanii au \nceput s` scrie propriile versiuni ale pove[tii. „Fanfiction” este un gen care \nflore[te pe site-urile specializate, unde se pot g`si mii de pove[ti alternative (41.000 pe harrypotterfanfiction.com, peste 200.000 pe fanfic.net,
f`r` a le mai contabiliza [i pe cele de pe fictionalley.org [i mugglenet.com). Muzica. {i muzica s-a schimbat. De curând, s-a n`scut un nou gen inspirat de vr`jitoriile personajului: wizard rock. „The Whomping Willows” [i „Draco and the Malfoys” sunt doar dou` trupe rock ce s-au bucurat la concert de o audien]` foarte variat`: copii de doar câ]iva ani, adolescen]i [i adul]i veni]i special pentru evenimentele dedicate lans`rii ultimului volum Harry Potter. Rockerii vr`jitori au deja albume pe pia]`, preg`tesc un turneu [i sunt promova]i pe posturile de televiziune VH1 sau MTV. Literatura. |n afar` de faptul c` acum editorii studiaz` de dou` ori mai atent c`r]ile pentru copii, ace[tia public` nenum`rate alte c`r]i care se \ncadreaz` \n drumul deschis de Harry Potter. Mica vr`jitoare Tiffany suferind, de Terry Pratchett, Cronicile Lumii de Margine, de Paul Stewart & Chris Riddell, sau Children of the Red King, de Jenny Nimmo, sunt titlurile unor serii care cuprind mai multe romane fantasy, ap`rute chiar [i \n România. Au ap`rut
Cu cât este mai mult` violen]`, cu atât mai mult Harry Potter, care face fa]` tuturor situa]iilor, ajutat de prietenii s`i, câ[tig` inimile cititorilor. Dac` Harry Potter ar conduce General Electric (sfaturi de leadership), de Tom Morris, Psihologia lui Harry Potter, de Neil Mulholland, sau C`utându-L pe Dumnezeu \n Harry Potter, de John Granger. Religia. {i Biserica (o parte a ei) s-a adaptat. |n timp ce unii sus]in c` o carte despre universul magiei (fie ea [i alb`) nu poate decât s` d`uneze, la o [coal` de duminic` a Bisericii Baptiste, Vanguard din Colorado Springs, profesorii s-au \mbr`cat \n vr`jitori, locul a fost decorat cu perdele negre [i lampadare, iar copiii au \nv`]at c` nu pot sc`pa de for]a malefic` a lui Voldemort decât urmând \nv`]`turile Domnului. Al]i preo]i au comparat chiar saltul de pe platforma 934 (modul \n care ajung elevii la [coala de magie) cu un salt al credin]ei, iar al]ii au identificat imagini biblice \n c`r]ile lui J. K.
Septembrie 2007 Semnele Timpului 33
Cultur`
Rowling: camera secretelor ar fi o alegorie cre[tin`, pentru c` Harry se lupt` cu un [arpe [i \l \nvinge, iar Phoenix-ul este un simbol al lui Isus. Celebrul personaj creat de scriitoarea britanic` este utilizat de Biserica Anglican` pentru popularizarea temelor biblice [i a mesajelor cre[tine \n rândul copiilor, chiar dac`, ini]ial, anglicanii au criticat-o pe scriitoare c` ridic` \n sl`vi [tiin]ele oculte. Acum \ns`, biserica a publicat un ghid destinat persoanelor care lucreaz` cu copiii, prin care ace[tia sunt sf`tui]i s` se foloseasc` de vr`jile lui Rowling ca de o „ramp` de lansare” \n explorarea temelor biblice. |n ultimii ani, fenomenul Harry Potter a primit sprijin din partea mai multor personalit`]i ale bisericii, printre care se num`r` fostul arhiepiscop de Canterbury, George Carey. Acesta a declarat c` filmul este „amuzant” [i c` ofer` o analiz` serioas` a binelui [i a r`ului. Episcopul de Oxford, John Pritchard, a descris-o pe J. K. Rowling drept „o mare povestitoare”. Surprinz`toare este \ns` pozi]ia unor evrei care au ales s` calce regulile Sabatului de dragul lui Harry. Cel mai mare lan] de
libr`rii din Israel, Steimatzky, a decis s` organizeze lansarea ultimului volum odat` cu restul lumii, de[i ora a picat \n plin Sabat (noaptea de vineri spre sâmb`t`). Lansarea a avut loc \n ciuda amenin]`rilor evreilor ortodoc[i [i a ministrului Industriei [i Comer]ului, care a declarat c` va amenda libr`riile deschise sâmb`ta.
Magia [i ocultismul din Harry Potter nu-s bune, dar le iubim. „Avem nevoie de pu]in` magie \n via]a de zi cu zi care s` ne [tearg` sup`r`rile cu buretele. S` ne mai lumineze ochii [i zâmbetul”, spunea una dintre fanele micului vr`jitor, pe unul dintre sutele de forumuri dedicate lui Harry Potter. „Nevoia de miracole [i de fantastic, \n via]a noastr` de zi cu zi, nu este o mod`, nici o noutate. Nu este o fug` de realitate, nici o reac]ie advers` la ’faptul divers’, la [tirile de la ora cinci [i la zâmbetul lasciv al fetei de la pagina cu acela[i num`r”, spune Marius S. pe acela[i forum. „|nainte erau [ez`torile, acum exist` cinematograf, CD-uri cu jocuri, literatur` fantasy. Pove[tile au suferit [i ele transform`ri [i ajust`ri necesare, sunt reloaded, Semnele Timpului Septembrie 2007
34
dar func]ioneaz` dup` acelea[i reguli. (F`tFrumos poate [i el deveni cool dac`, dup` ce a trecut prin variante de tipul Superman, acum practic` un sport sângeros!)”, mai spune Marius. Dac` Harry Potter este „o carte pentru copii”, dac` totul se produce \n regim „infantil” – de ce ar fi asta o problem`? Ar fi, dac` am avea \n vedere faptul c` naivitatea pove[tii nu e deloc naiv`. Or, mai bine zis, e bicolor`. |n plus, se pare c` Harry Potter nu este doar o poveste amuzant`, palpitant` [i interesant`, ci [i cre[tin`. „Seria de c`r]i despre Harry Potter a scriitoarei J. K. Rowling este cre[tin` \n primul rând pentru c` situeaz` iubirea [i adev`rul ca bunuri obiective \n centrul a ceea ce \nseamn` a fi uman, iar apoi, pentru c` urm`re[te evolu]ia eroului principal [i a prietenilor s`i, \ndeosebi evolu]ia lor moral`: personajele ajung s` \nving` prin virtu]i universale precum curajul \n slujba onestit`]ii sau prietenia”, sus]in Catherine [i David Deavel, profesori la Universitatea Sf. Toma din St. Paul, Minnesota. „Autoarea folose[te \ntr-adev`r detalii din pove[ti magice, de exemplu numele, stilul discu]iilor [i anumite obiecte, dar asta nu \nseamn` c` promoveaz` o via]` cu adev`rat magic`”, au explicat so]ii Deavel, pe site-ul catholica. „De[i este acuzat` c` ar con]ine elemente de ocultism, acestea nu reprezint` niciun pericol, cartea promovând [i multe valori bune: prietenia, \ncrederea, dragostea [i sacrificiul. Cartea nu reprezint` niciun pericol, cei care o citesc doar tr`iesc \ntr-o lume \n care totul este posibil”, conchid cei doi.
O fericire gre[it \n]eleas` Dar exact aici este problema! „Cei care o citesc tr`iesc \ntr-o lume \n care totul este posibil”. STOP! Treze[te-te! Realitatea este alta. Nu ai magie ca s` fii fericit, nu ai vr`ji cu care s`-l pedepse[ti pe cel r`u [i nici haine care s` te fac` invizibil atunci când vrei s` te furi[ezi pe lâng` cineva. Filozofia Scripturii este diferit` de cea a lui Harry Potter. Dac` cineva ]i-a f`cut vreun r`u, r`zbunarea „predat` de micul vr`jitor” nu-i
dup` litera dictat` de Hristos. „Dar Eu v` spun: S` nu v` \mpotrivi]i celui ce v` face r`u. Ci, oricui te love[te peste obrazul drept, \ntoarce-i-l [i pe cel`lalt”, spune Isus \n Matei, capitolul 5, versetul 39. Mai mult, nu te l`sa biruit de r`u, ci biruie[te r`ul prin bine, spune Pavel, \n Romani. Celor care nu [tiu cum s` se poarte cu cei r`i, El le spune: „Iubi]i pe vr`jma[ii vo[tri, binecuvânta]i pe cei ce v` blestem`, face]i bine celor ce v` ur`sc [i ruga]i-v` pentru cei ce v` asupresc [i v` prigonesc”. Dac` vrei s` fii fericit, Eclesiastul spune s` cuge]i la Cuvântul Domnului, [i vei g`si fericirea. Cine se \ncrede \n Domnul este fericit.
Hristos promite. Iar cel care vrea s` fie puternic s` asculte ce \i spune Cuvântul. „Isus a [ezut jos, a chemat pe cei doisprezece [i le-a zis: ’Dac` vrea cineva s` fie cel dintâi, trebuie s` fie cel mai de pe urm` din to]i [i slujitorul tuturor!’” Harry Potter este, \ntr-adev`r, o poveste frumoas`. De prietenie [i dragoste. Dar are prea multe elemente negative [i prea mult` violen]` [i ireal pentru a merita riscul de a o citi sau vedea. Cel care vrea s` tr`iasc` dup` modelul lui Hristos trebuie s` poarte semnul lui Hristos, nu al lui Potter. Se spune c` lumea magic` a lui Harry te face fericit. Se poate. Dar cât de dur` trebuie s` fie realitatea de fiecare dat` când te \ntorci la ea... ST
1. Ziarul Financiar
Septembrie 2007 Semnele Timpului 35
Social
Feminismul
contraatac` La Târgul de Carte de la Frankfurt, o noutate editorial` stârnea anul trecut controverse: Biblia \ntr-un limbaj mai potrivit, supranumit` [i Biblia feminist`. Noua edi]ie a C`r]ii sfinte a modificat pasajele care discriminau femeile, prin folosirea unui limbaj „nep`rtinitor [i corect”. Aceast` Biblie „corect` politic” propune folosirea unui echivalent feminin al cuvântului „apostol” [i evitarea formulelor de genul „Domnul” sau „Tat`l nostru”. |n acest caz, feministele sunt de p`rere c` atribuirea sexului masculin lui Dumnezeu a fost arbitrar`. Dumnezeu devine astfel Eterna, Cea Vie sau pur [i simplu Tu. „Una dintre ideile fundamentale ale Bibliei este dreptatea. Noi am f`cut o traducere care face dreptate femeilor, evreilor [i celor marginaliza]i”, a elucidat misterul pastorul Hanne Koehler, cel care a condus echipa de traduc`tori. I Anca Porumb
Semnele Timpului Septembrie 2007 36
C
orectitudinea politic` \ncearc` s` \ndep`rteze din discursul public orice ar putea deranja pe cineva. Prin urmare, nu spune]i negru, ci afro-american, nu spune]i cer[etor, ci marginal, nu spune]i etnie, ci comunitate. Lumea nu a cunoscut niciodat` o corectitudine politic` atât de omniprezent`, de insidioas` [i de triumf`toare ca ast`zi. Atât de triumf`toare \ncât nu s-a dat \napoi nici m`car \n fa]a Bibliei. Teologii germani L-au vândut pe Dumnezeu pentru a nu se dezice de acest principiu modern. Pentru a nu leza demnitatea feministelor, ace[tia ne propun s` nu mai spunem Domnul, ci Eterna. Dac` acum un
Elizabeth Cady Staton
secol, feministele ob]ineau dreptul la vot, ast`zi, ele pun \n vânzare Biblii feministe. |ncotro, doamnelor?
Capcana diavolului R`u necesar, ispit` elementar`, primejduirea c`minului, nenorocire seduc`toare, esen]` a r`ului – ghici ciuperc` ce-i? |n Evul Mediu, aceasta nu era o ghicitoare, ci o realitate care f`cea referire la statutul femeii. P`rin]ii Bisericii o acuzaser` pe Eva de vina p`catului originar [i identificaser` femeile cu sexualitatea [i p`catul. Etichet`rile au continuat, f`r` a se reduce \ns` la simple jocuri de cuvinte. Pentru Toma d'Aquino, femeia a r`mas „un b`rbat neizbutit”. Tertulian vedea femeia ca pe o „capcan` a diavolului”, iar Sf. Augustin considera sexualitatea conjugal`, ca [i pe cea extraconjugal`, un p`cat de care se putea sc`pa doar printr-o existen]` neprih`nit`. Asta deoarece iubirea b`rbatului pentru femeie (\ntruparea r`ului [i ispitei) nu era compatibil` cu iubirea pentru
Dumnezeu [i \i primejduia mântuirea. A[adar, b`rba]ii dornici de izb`vire trebuiau s` se apere de femei, iar femeile, de ele \nsele. Pân` [i regele Solomon, cu cele 700 de neveste [i 300 de ]iitoare ale lui, s-a \ndoit de virtu]ile femeii: „{i am g`sit c` mai amar` decât moartea este femeia, a c`rei inim` este o curs` [i un la] [i ale c`rei mâini sunt ni[te lan]uri; cel pl`cut lui Dumnezeu scap` de ea, dar cel p`c`tos este prins de ea.” (Eclesiastul 7,26). Au existat \ns` [i predici \n care femeile nu erau considerate „capcane ale diavolului”, ci „mirese ale lui Isus”. Astfel, femeia era perceput` extrem: fie \nger, fie demon. Practic,
Lucretia Mott
Susan Anthony
pân` la jum`tatea secolului al XIX-lea, femeile nu aveau acces la educa]ie. |n [colile de fete, profesorii le \nv`]au doar minimul necesar: s` scrie, s` citeasc` [i s` fac` simple calcule pentru a-[i socoti cheltuielile gospod`re[ti. Pentru a-[i atrage so]i buni, fetele bogate f`ceau [i lec]ii de pian. O educa]ie larg` [i adecvat` nu era permis` \n baza teoriei c`, folosindu-[i intelectul, femeilor le scade capacitatea de reproducere. Aceste reprezent`ri utopice [i paradoxale trebuiau \ndep`rtate, dar istoria mentalit`]ilor avea s` consemneze schimbarea abia \n secolul al XIX-lea, odat` cu apari]ia feminismului.
Tagma femeiasc` la r`zboi Mi[carea pentru drepturile femeilor a ap`rut \n 1848 [i a fost fondat` de Lucretia Mott, Elizabeth Cady Stanton [i Susan Anthony. |n America, mi[carea a dus la publicarea Declara]iei de sentimente care cerea egalitatea femeilor cu b`rba]ii. Aceast` declara]ie a fost semnat` de 68 de femei [i 32 de b`rba]i
Septembrie 2007 Semnele Timpului 37
Social [i a dobândit valoare politic`, deoarece a fost folosit` [i \nglobat` \n Declara]ia de Independen]` a Statelor Unite. Cu revendic`rile sale, cu luptele, cu victoriile [i cu excesele sale, feminismul a devenit un fenomen important \n societatea modern`.
Feminismul... \n câteva cuvinte |n func]ie de contextele istorice, ideologia feminist` a abordat diferite direc]ii pentru a-[i atinge scopurile. I Feminismul liberal, sau feminismul primului val, vizeaz` emanciparea femeii prin eliminarea obstacolelor care o \mpiedic` s` aib` acelea[i drepturi de care se bucur` [i b`rba]ii. I Spre deosebire de primul punct, feminismul diferen]ei afirm` existen]a unei diferen]e de natur`, de esen]` \ntre b`rba]i [i femei. Acesta urm`re[te tocmai afirmarea [i valorizarea diferen]ei dintre b`rba]i [i femei [i este categoric \mpotriva asimil`rii de c`tre femei a modelului masculin. I Inferioritatea [i oprimarea femeii sunt un produs al capitalismului, un produs al unui sistem socio-economic care se bazeaz` atât pe diferen]ele de clas`, cât [i pe separarea \ntre sfera public` [i sfera privat`. De aceea, femeile au inventat feminismul marxist sau socialist. I Feminismul radical vizeaz` patriarhatul ca fiind cauza celor mai mari probleme sociale. I Feminismul separatist propune o separare total` a b`rba]ilor de femei \n societate [i cultur`, \n contextul \n care alte categorii de feminism pun la \ndoial` chiar no]iunea de b`rbat [i femeie. I |n 1970, odat` cu mi[carea eliber`rii gay, a ap`rut pe pia]` [i feminismul lesbian. Lesbienele erau minorit`]i \n ambele mi[c`ri: feminismul de baz` nu lua \ntotdeauna \n considerare problemele lesbiene, fiind heteronormativ, iar mi[carea gay era centrat` pe problemele b`rba]ilor homosexuali, [i nu pe cele ale femeilor. Feminismul lesbian eevoc` deseori lesbianismul ca o revolt` ra]ional` \mpotriva structurilor patriarhale care oprim` femeile. |n acest fel, lesbianismul devine simbol al eliber`rii femeilor. „Heterosexualitatea este un obicei adânc \nr`d`cinat, prin care institu]iile dominate de b`rba]i \[i asigur` perpetuarea [i controlul asupra noastr`. Femeile sunt ]inute, p`strate [i legate prin teroare [i violen]`… Lesbianismul este un mijloc ideologic, politic [i filozofic pentru eliberarea tuturor femeilor de sub tirania heterosexual`…” [Cheryl Clarke, „Lesbianism, An Act of Resistance”, \n This Bridge Called My Back: Writing by Radical Women of Color, ed. Cherrie Moraga (Women of Color Press, 1983), pag. 128-137] I A[a cum cre[tinii fundamentali[ti v`d rela]iile sexuale ca fiind un p`cat, [i nazifeministele v`d sexul ca viol. Dac` pentru feministele obi[nuite, agenda vizeaz` drepturi egale, pentru nazifeministe, agenda urm`re[te persecutarea b`rba]ilor. Scopul lor \n via]` e r`zbunarea pentru rela]iile ne\mplinite din trecut.
|n 1965 [i-a f`cut apari]ia un alt termen: sexism. Mai combativ`, aceast` mi[care a stigmatizat atitudinea discriminatorie fa]` de sexul feminin. De o manier` adesea vehement`, mi[carea a denun]at dominarea b`rba]ilor asupra femeilor, manifestat` fie deschis, fie deghizat, prin mecanisme institu]ionale [i ideologice, ca [i prin practici administrative [i judiciare. „Nicio femeie nu ar trebui s` aib` voie s` stea acas` [i s` aib` grij` de copii. Femeile nu trebuie s` dispun` de aceast` op]iune, pentru c` astfel prea multe femei ar alege s` fac` aceasta.” [Simone de Beauvoir, Saturday Review, June 14, 1975] Acesta e doar un crâmpei de ideologie feminist`, de revolt` \mpotriva unei societ`]i organizate \ntr-un sistem patriarhal \n care b`rba]ii sunt favoriza]i \n detrimentul femeilor. Ca teorie social` [i mi[care politic`, feminismul critic` inegalitatea de [anse dintre
sexe, promovând drepturile [i interesele femeilor. Teoriile \ncearc` s` se centreze pe aspectele legate de violen]a domestic`, drepturile la reproducere, concediile prenatale [i postnatale, dreptul la un salariu egal cu al b`rba]ilor, h`r]uirea, discriminarea [i violen]a sexual`.
Discriminare pozitiv` De[i bunul sim] [i experien]a cotidian` ne demonstreaz` c` femeia [i b`rbatul sunt complementari, axioma feminismului vrea ca ei s` fie egali. |n Fran]a, de exemplu, s-a abrogat de curând interdic]ia ca femeile s` fac` munci de noapte. M`rea]` victorie a feminismului, nu-i a[a? Tot \n Fran]a, legea „parit`]ii” impune prezen]a unui num`r egal de femei [i de Semnele Timpului Septembrie 2007
38
b`rba]i \n func]iunea public`, chiar dac` \ntr-un domeniu oarecare activeaz` mai pu]ine femei, [i deci mai pu]ine femei capabile. Mai mult, \n bra]ele liberale ale protestantismului catolic, femeile pot fi preo]i, iar \n iudaismul reformat, femeile pot avea titulatura de rabin sau dasc`l \n biserici. La Stockholm, Societatea de Transport Public are \n vedere rezervarea unor vagoane de metrou destinate femeilor, pentru a se sim]i \n siguran]` atunci când c`l`toresc singure. De asemenea, la Lille, piscinele ora[ului au un orar special rezervat doamnelor. Motiva]ia: acesta este un mijloc de a le da femeilor musulmane ocazia de a se emancipa. Prim`ria din Paris su]ine financiar Cine-ffable, festivalul de film lesbian „rezervat femeilor”. Acesta este, \ntr-adev`r, un mod simpatic de a evita „interzis b`rba]ilor”. Iat` cum a merge la piscin` \n Lille, la cinema la Paris sau a c`l`tori cu metroul la Stocholm devine sinonim cu a te plimba prin Kaboul sau Teheran.
Refuzul maternit`]ii Rodul feminismului este femeia emancipat`, dornic` de renegocierea rolurilor [i a responsabilit`]ilor \n familie. |n revolta ei \mpotriva domesticit`]ii normative, femeia a optat pentru realizare profesional` plecând la serviciu [i l`sându-[i copiii cu cheia la gât. Consecin]ele nu au \ntârziat s` apar`: armonia sistemului familial bazat pe complementaritatea rolurilor s-a rupt. Stau dovad` explozia num`rului de familii monoparentale [i lipsa femeii profesional active din educa]ia copiilor. C`s`toria ca institui]e social` a avut de suferit, deoarece pentru cele mai multe feministe, c`s`toria este un acord care oprim` femeia, fapt pentru care multe dintre ele au optat pentru coabitare. „Familia nuclear` este un fundament al opresiunii femeii: ea afirm`
dependen]a femeilor de b`rba]i, afirm` heterosexualitatea [i impune structuri prevalente de tipul masculin-feminim asupra genera]iilor urm`toare.” [Feminist Politics and Human Nature] |n toat` aceast` degringolad`, un lucru e cert: cre[terea copiilor este o meserie cu norm` \ntreag` pentru o femeie care \[i iube[te odrasla. Scuza tip a mamelor din clasa muncitoare este c` muncesc pentru a le asigura un viitor copiilor. Replica feminist` este c` pruncii nu sunt responsabilitatea exclusiv` a femeilor. „|ngrijirea copiilor… este cel mai bine s` fie \ncredin]at` celor instrui]i \n acest sens, proveni]i din rândul ambelor sexe, care au ales s` fac` aceasta ca pe o voca]ie… [Aceasta] va submina [i mai mult structura familial` [i va contribui la eliberarea femeilor” (Kate Millet, Sexual politics, p. 178-179.). Expresia „cei [apte ani de acas`” va ie[i \n curând din uz. Vacuumul de educa]ie moral` pe care copiii \l resimt odat` cu emanciparea
C`s`toria ca institui]e social` a avut de suferit, deoarece pentru cele mai multe feministe, c`s`toria este un acord care oprim` femeia, fapt pentru care multe dintre ele au optat pentru coabitare. femeii este o realitate. Marii perdan]i r`mân astfel copiii, \n ]`rile bogate crescu]i de bone, la noi crescu]i de bunici sau l`sa]i \n voia soartei (uneori soarta numindu-se televizor). Caren]ele sentimentale, tarele afective [i comportamentale ale acestor genera]ii vor ie[i la iveal` mai devreme sau mai târziu.
Septembrie 2007 Semnele Timpului 39
Social Familia la care vis`m cu to]ii se construie[te pe valori precum fidelitate, stabilitate, loialitate sau prietenie. Din p`cate, aceste valori au c`zut \n desuetudine \ntr-o societate \n care este valorizat` capacitatea de schimbare [i adaptare [i \n care rela]iile dintre oameni s-au efemerizat. Excesul de modernitate nu prie[te familiei. Statisticile demografice ne spun c` se nasc tot mai pu]ini copii, iar jum`tate din copiii n`scu]i \n România sunt rezultatul unei rela]ii neoficializate – p`rin]i \n concubinaj sau un singur p`rinte (cifr` dubl` fa]` de media din UE). „A nu avea copii nu mai este, pentru multe femei din Europa, o pierdere, ci \ncepe s` devin` o alegere”, declara pentru BBC Catherine Hakim, doctor sociolog la o [coal` de
economie din Londra. Din ce \n ce mai multe femei \ntre 30 [i 40 de ani refuz` s` devin` mame de teama pierderii libert`]ii, reducerii perspectivelor de carier` [i a dificult`]ilor financiare. Fenomenul ia amploare: „|n multe ]`ri europene, circa 10% dintre femei ajung la vârsta de 45 de ani f`r` copii”. |n acest procentaj se \ncadreaz` cele care au dorit acest lucru, cele care au amânat momentul prea mult [i cele care sunt infertile. Potrivit unui studiu al ONU, procentul acestora din urm` ar fi de 2-3%. „Num`rul femeilor f`r` copii se va dubla \n multe ]`ri. La nivelul continentului, procentul va ajunge la 20, excep]ie f`când doar Germania, unde cifra se apropie deja de 30”, prognozeaz` sociologul Hakim. Refuzul maternit`]ii a devenit un stil de via]` \n soci-
etatea modern`. Sentimentele celor care nu doresc copii devin legitime [i oamenii \ncep s` nu mai simt` c` deviaz` de la normalitate dac` aleg acest stil de via]`. |n Marea Britanie, de exemplu, statisticile arat` c`, pân` \n 2010, un sfert dintre femei nu vor avea copii de-a lungul vie]ii. Faptul c` femeile pot controla num`rul de na[teri este un lucru pozitiv, \ns` tot mai multe aleg s` nu aib` copii. Dreptul la controlul Semnele Timpului Septembrie 2007
40
na[terilor [i dreptul la avort au fost câ[tigate cu mare trud`. Societatea \ncepe \ns` s` se \ntrebe dac` e vorba de un câ[tig sau de o pierdere. Biblia, chiar [i cea feminist`, are r`spunsul: „Femeia \n]eleapt` \[i zide[te casa, iar femeia nebun` o d`râm` cu \nse[i mâinile ei.” (Proverbe 14,1).
Feminist sau familist? Eticheta de femeie casnic` e retrograd`, sus]ine feminismul. Nu mai e la mod` s` stai la
crati]` [i s` a[tep]i cuminte sosirea so]ului de la serviciu. Societatea modern` \i cere femeii s` fie independent`, s` munceasc` singur` pentru a tr`i, s` nu depind` de ajutorul b`rbatului. Modernitatea \ntre]ine o iluzie care face victime, multe femei c`zând \n capcana femeii totale (superwoman). Chiar [i Betty Friedan, fondatoarea feminismului modern, a pretins c` este o mam` tipic american` a anilor 1950. Numai c` aceast` mam` a avut la un moment dat o revela]ie, cum c` femeile ca ea au fost exploatate [i trebuie s`-[i caute independen]a [i \mplinirea \n cariera profesional`. Ceea ce Betty Friedan n-a spus este c` ea era o propagandist` comunist` \nc` din anii de studen]ie [i c` distrugerea familiei a fost \ntotdeauna punct central pentru planul comunist de guvernare mondial`. La \nceput, femeile au cerut dreptul la vot, apoi dreptul la salariu egal pentru munc`
egal`. Au continuat cu dreptul de a ini]ia divor], de a dispune de corpul lor [i de a ob]ine controlul sarcinilor. Pân` [i Biblia a fost tradus` \n variant` feminist`. Finalul pove[tii despre feminism este c` feministele au c`zut \n capcana propriilor drepturi. Paradoxal, libertatea pentru care s-a luptat timp de dou` secole s-a transformat \n constrângere. Drepturile ob]inute implic` tot mai multe obliga]ii. Femeia modern` e datoare s` fie superfemeie. Frumoas`, supl`, tân`r`, de[teapt`, carierist`,
s`n`toas`, supermam`, gospodin` des`vâr[it`, so]ie proasp`t` [i surâz`toare – dac` vrea s` fie emancipat`, trebuie s` r`spund` acestui etalon. Sau \[i poate da jos epole]ii emancip`rii pentru a merge s` se joace de-a v-a]i ascunselea cu copiii ei. |n plus, o dat` pe s`pt`mân`, o pl`cint` cu mere pentru copii [i so] miroase a adev`rat` \mplinire. ST
Feminismul d`uneaz` grav s`n`t`]ii Un grup de cercetatori suedezi au descoperit c` egalitatea sexelor este asociat` st`rilor de boal`. Cercet`torii au studiat companii \n care func]iile importante erau de]inute, aproape \n mod egal, de b`rba]i [i femei. De asemenea, ace[tia au analizat [i evolu]ia cuplurilor \n care ambii parteneri aveau un loc de munc` stabil [i venituri apropiate. Studiul a relevat c`, \n aceste situa]ii, atât b`rba]ii, cât [i femeile manifest` mai multe tulbur`ri de s`n`tate [i chiar mai multe st`ri de boal` decât grupurile [i cuplurile bazate pe dominan]a masculin`.
Septembrie 2007 Semnele Timpului 41
Mediu
Oamenii care aduc
furtuna |nc` din timpuri demult apuse, oamenii au dorit [i au \ncercat s` schimbe vremea. Motiva]ia – protejarea culturilor care ofereau hrana de fiecare zi \mpotriva secetei, dar [i inunda]iilor sau grindinei. Se credea c` \mbunarea zeilor prin sacrificii sau atragerea gra]iei spiritelor prin descântece populare [i invoca]ii va rezolva problemele meteorologice. |n alte contexte geografice, se considera c` doar Dumnezeu ar fi atotputernic [i ar avea vremea sub st`pânirea Sa. I Dorin Aiteanu
Semnele Timpului Septembrie 2007 42
D
e[i cu o istorie milenar`, aceste demersuri de a controla natura nu s-au demodat cu trecerea timpului, ci au \mbr`cat o hain` nou`, având ca decor progresul tehnologic. Scopurile nu s-au limitat doar la agricultur`, ci s-au extins, aplica]iile fiind de natur` economic` sau militar`. Vremea este considerat` cea mai de temut arm` de pân` acum. „Paparud`, rud`, ia ie[i de ne ud`!” – a[a \ncepea un vechi descântec popular pentru aducerea ploii pe timp de secet`, pe plaiurile mioritice. Popularizat prin piesa forma]iei Phoenix, acest mesaj \[i are originea \n mitologia popular`. Paparuda era reprezentat` de o fa]` \mpodobit` cu frunze de copac [i buruieni, care colinda satul pe timp de secet` \n pas de dans, fiind urmat` de copiii satului ce cântau „Paparud`, rud`, ia ie[i de ne ud`...”. Femeile din sat stropeau alaiul cu ap` [i \l r`spl`teau cu daruri, sperând astfel \n \mbunarea cerului. Tradi]ia popular` româneasc` mai vorbe[te [i de personaje cum ar fi „Solomonarii”, un fel de magicieni care ar avea puterea s` \ntoarc` grindina sau s` opreasc` furtunile, fiind ini]ia]i \n astrologie [i prezicerea viitorului.
Fenomenul acesta era \ns` larg r`spândit la multe popoare: de la descânt`torii din popoarele spa]iului european precre[tin la vracii civiliza]iilor precolumbiene, de la aborigenii australieni pân` la samanii nordului. Dup` modelul „Câte bordeie, atâtea obiceie”, \n fiecare popor sau \n fiecare zon` geografic` s-au dezvoltat tradi]ii cu mecanisme diferite de a intra \n gra]iile vremii, majoritatea fiind bazate pe ocult sau magie.
Istorii schimbate de vreme Cronicile scripturale vorbesc despre potop ca despre un eveniment catastrofic major, petrecut cu aproximativ 4.500 de ani \n urm`, provocat prin ploi abundente continue [i prin cre[terea nivelului m`rilor. Acest fenomen ar fi contribuit la modificarea condi]iilor climaterice pe Terra [i ar fi schimbat radical societatea, marcând apusul civiliza]iilor antediluviene. |n jurul anului 1650 \.Hr., o secet` prelungit` \n estul M`rii Mediterane determina locuitorii acestui ]inut, \ntre care [i familia patriarhului Iacob, s` emigreze spre zone mai fertile \n Egipt. Aceast` migra]ie a fost urmat`, circa 430
Septembrie 2007 Semnele Timpului 43
Mediu de ani mai târziu, de una dintre cele mai mari mi[c`ri de popula]ii, [i anume p`r`sirea Egiptului de c`tre israeli]i. Evenimentul a fost marcat, conform scrierilor biblice, de o serie de fenomene meteorologice neobi[nuite, având \n mod surprinz`tor efect selectiv \n spa]iul geografic al Nilului. Temporal ceva mai aproape de noi, sunt descrise fenomene meteorologice care, \n contrast cu efectele \ndelungate ale unei secete, au punctat istoria \n momentele esen]iale, cum ar fi r`zboaiele. Cel mai cunoscut exemplu este b`t`lia de la Waterloo din 15 iunie 1815 \n care Napoleon a pierdut \n fa]a armatelor coroanei britanice din cauza ploii toren]iale din timpul nop]ii. Tunurile s-au \nglodat pân` la osii \n noroi, iar cavaleria nu a putut avansa spre zona \nalt` unde erau cantonate trupele lui Wellington. |nfrângerea a marcat sfâr[itul imperiului francez. Un alt exemplu este atacul japonez asupra teritoriului american, la Pearl Harbour. O puternic` furtun` \n Pacific a \mpiedicat sis-
temul de ap`rare american s` detecteze bombardierele japoneze care se apropiau. L`sând la o parte alte versiuni de interpretare a acestui incident care sus]in c` vârfurile armatei americane ar fi fost informate cu privire la iminen]a acestor atacuri, este necesar a puncta importan]a acestei coinciden]e \n lansarea contraatacului american la Hiroshima [i Nagasaki [i la sfâr[itul celui de-al Doilea R`zboi Mondial. Semnele Timpului Septembrie 2007 44
O paparud` modernizat` |n documentarul Control asupra vremii („Owning the Weather”), difuzat pe canalul Discovery Science \n mai 2006, sub mottoul „Urm`rile jocului de-a Dumnezeu cu natura”, se trec \n revist` istoricul metodelor de control ale vremii [i urm`rile lor. Walt Geiger, om de [tiin]` la Institutul de Modificare a Vremii din vestul statului american Kansas, unul dintre cele mai mari institu]ii de profil, lucreaz` la o serie de programe pentru injectarea norilor cu scopul producerii ploii [i prevenirii grindinei. Pentru c` agricultura este motorul dezvolt`rii acestei zone din Kansas, cunoscute pentru frecven]a extrem de mare a grindinei, sunt de \n]eles interesul [i suportul public pentru aceste demersuri. „Lucr`m la dinamica form`rii norilor. Norii naturali sunt relativ ineficien]i la producerea de ploaie, de aceea au nevoie de un mic ajutor de la oameni”, declara Geiger. Ajutorul este dat norilor \n formare prin injectare cu anumite substan]e considerate a fi factori de condensare. Ace[tia ar transforma poten]ialii nori de grindin` \n nori de ploaie prin atragerea mai rapid` decât \n mod natural a particulelor de ap`, determinând astfel limitarea cre[terii cristalelor de ghea]`. Cu dimensiuni mai reduse, acestea au timp s` se topeasc` pân` la sol [i s` cad` sub form` de ploaie. |mpr`[tierea acestor agen]i de condensare se realizeaz` cu ajutorul avioanelor special echipate cu rezervoare de agen]i de conservare. Pilo]ii au misiunea de a zbura \n
nori, \n zonele \n care se preconizeaz` c` se vor produce furtuni, \n contrast cu pilo]ii obi[nui]i care, de regul`, evit` aceste zone. Nimeni nu a f`cut \ns` vreo corela]ie \ntre intensificarea m`surilor de prevenire a grindinei \n Kansas [i cre[terea frecven]ei producerii ei. Tehnicile de producere a ploii [i de evitare a grindinei se experimenteaz` \n multe ]`ri de pe mapamond, inclusiv \n România. Presa central`1 a relatat despre o sta]ie-pilot din jude]ul Prahova, \n care injectarea norilor se produce cu rachete lansate de la sol ce explodeaz` \n atmosfer` [i elibereaz` agen]i de condensare. Din anul 2004 pân` \n 2006 ar fi fost lansate mai multe sute de astfel de rachete. Cei implica]i sus]in c` aceste metode ar fi nepoluante [i c`, din punct de vedere financiar, sunt mult mai eficiente decât iriga]iile.
Jocul cu apa [i vânarea de vânt De la injectarea norilor cu scopul de a stimula agricultura, s-a ajuns la ideea inject`rii nucleelor de furtuni majore [i de uragane \n scopul anihil`rii sau al devierii cursului acestora, pentru a se evita daunele materiale [i umane. Experien]ele de pân` acum nu sunt \ns` dintre cele mai str`lucite. Pe 15 august 1952, o forma]ie de nori ce putea dezvolta o furtun` se deplasa lent \nspre coasta de sudest a Angliei. |n cadrul unui proiect ultrasecret,
Septembrie 2007 Semnele Timpului 45
Mediu o forma]ie de avioane militare erau planificate s` injecteze masa de nori cu un agent de condensare experimental. Efectele au fost departe de cele scontate, ba chiar contrare. Furtuna s-a intensificat lovind cu putere coasta \n zona Lynmouth. |n 24 ore, vremea a f`cut 35 de victime [i importante daune materiale. Canalul Discovery relateaz` c` Ministerul britanic al Ap`r`rii a negat la vremea aceea orice implicare militar`. Câteva decenii mai târziu, declasificarea mai multor informa]ii a demonstrat desf`[urarea acestui experiment. Proiectul „Cirrus” este primul experiment major de influen]are a vremii. Un uragan ce se deplasa paralel cu ]`rmul \n largul coastei Georgiei, \n octombrie 1947, avea s` fie subiectul unei inject`ri cu particule de ghea]` uscat` „pentru a-l ]ine departe de ]`rm”. Imediat dup` lansarea agentului de condensare dintr-un
citit rapoartele despre acest proiect, m-am gândit c` oamenii ace[tia sunt ca ni[te pu[ti care se joac` \n subsolul casei cu substan]ele chimice: ’|a s` amestec`m, s` vedem ce iese...’”.
avion, uraganul [i-a schimbat brusc cursul [i a lovit cu for]` ora[ul Savannah [i o mare parte a coastei Georgiei, provocând o victim` [i distrugeri totale la 1.500 de cl`diri. Peste 4.000 de locuitori au r`mas atunci f`r` ad`post. Este remarcabil` declara]ia jurnalistului Jack Wiliams cu privire la acest fenomen: „Când am
fi un lucru natural ca ei s` se \ntrebe cum ar putea prezice vremea mai fidel [i cum ar putea-o modifica \n folosul propriu. Odat` cu \nceperea R`zboiului Rece, a ap`rut ideea de a \nr`ut`]i de la distan]` vremea peste teritoriul inamicului. Ce-ar fi dac` ar ninge tot timpul \n Rusia? Dac` tot vor
Câte uragane au ru[ii? La sfâr[itul celui de-al Doilea R`zboi Mondial, odat` cu \nceperea erei nucleare, s-a descoperit posibilitatea de a ataca inamicul [i de a-i crea distrugeri f`r` a mai fi nevoie de o invazie. Posibilitatea de a influen]a natura \n scopuri militare a fost v`zut` ca o arm` cu capacit`]i inimaginabile, \n care un posibil atac s-ar desf`[ura chiar f`r` ca inamicul s` [tie cine l-a provocat. Spencer Weart, de la Centrul de Istorie a Fizicii din Statele Unite, declara c`, \n armat`, conduc`torii \nc` din cele mai vechi timpuri au elaborat strategia de lupt` \n func]ie de vreme. „Ar
Semnele Timpului Septembrie 2007 46
R`zboi Rece, ia s` le d`m un adev`rat r`zboi rece!”, declara Weart. Se pare c` \ntrebarea retoric` a lui Stalin, atunci când s-a pus problema puterii Vaticanului de a controla lumea, „Câte divizii are papa?” ar trebui actualizat` \n a doua jum`tate a secolului XX prin „Câte uragane are Kremlinul?”.
\mpotriva Serbiei, imaginile sateli]ilor meteorologici indicau cer senin \n \ntreaga Europa, dar \n Serbia, acestea ar`tau un strat atât de gros de nori \ncât aproape c` se putea trasa conturul ]`rii. Practicile acestea sunt greu de dovedit f`r` a avea acces la informa]iile clasificate. |n cazul \n care teritoriul inamic trece prin greut`]i mete-
D` vina pe ploaie
orologice, se aplic` o zical` american` popular`: „D` vina pe ploaie” (engl. Blame it on the rain).
|ncepând cu 1966, au avut loc peste 26.000 de zboruri secrete ale for]elor armate americane cu scopul producerii ploilor, relateaz` Discovery. Ministerul Ap`r`rii neag` vehement. \n r`zboiul din Vietnam, \n cadrul proiectului Popeye, s-au produs artificial atâtea ploi \ncât majoritatea liniilor de comunica]ie [i de aprovizionare ale armatei nord vietnameze au fost pentru mai mult timp impracticabile. Având \n vedere protestele interna]ionale referitoare la aceast` form` neconven]ional` de lupt`, Senatul american sisteaz` fondurile destinate producerii de ploi artificiale, iar ONU interzice orice form` de modificare a vremii \n scopuri militare \n Rezolu]ia 31/72 din 10 decembrie 1976. |n prim`vara anului 1999 \ns`, pe timpul interven]iei NATO \n Kosovo
Nu tot ce zboar` se poate respira Avioanele cu reac]ie ce zboar` la peste 6.000 m altitudine degaj` o urm` numit` de condens, gazele de ardere fierbin]i condensându-se la aceste temperaturi sc`zute. Urmele se disperseaz` [i dispar \n mod normal \n câteva minute dup` trecerea aeronavei. |n ultimele decade au \nceput s` fie observate zeci de urme de condens ce persist` ore \n [ir dup` trecerea avionului, formând o mas` ce]oas` dens`. Acestea au fost numite de c`tre observatori „urme chimice”. Jurnalistul Gabriel Stetter scria, \n 2004, un articol despre „Distrugerea cerului – infrac]iunea global` din atmosfer`”.2
Septembrie 2007 Semnele Timpului 47
Mediu
Relicvarium Influen]area vremii va deveni un subiect de securitate intern` [i interna]ional` [i va fi f`cut` unilateral... Poate avea aplica]ii ofensive [i defensive, dar [i un rol de intimidare. Capacitatea de a genera precipita]ii, cea]` [i furtuni pe p`mânt sau de a modifica structura spa]iului precum [i producerea de fenomene meteorologice artificiale, toate acestea sunt o parte dintr-un set de tehnologii care pot cre[te puterea Statelor Unite sau o pot degrada pe cea a adversarului, pentru a acumula recunoa[tere global`, bog`]ie [i putere. (Raport final, Air Force 2025)
For]ele aerospa]iale americane controleaz` vremea prin capitalizarea tehnologiilor noi [i prin concentrarea dezvolt`rii acestor tehnologii \n domeniul militar combativ.3 |n curând, armata Statelor Unite ar putea \ndrepta o raz` \nspre zonele inamicului [i \n câteva minute, prin reconfigurarea unei p`r]i a atmosferei, va putea anihila capacitatea inamicului de a recep]iona semnalele sateli]ilor, \n timp ce trupele proprii vor putea urm`ri pe radar zona”. (For]ele Armate ]intesc controlul vremii, defensetech.org) O tehnologie cu unde radio foarte puternice ridic` pe zone \ntregi ionosfera prin concentrarea razelor [i \nc`lzirea acestor zone. Undele electromagnetice se reflect` [i penetreaz` tot ce \ntâlnesc la sol, cu sau f`r` via]` – Nicholas Begich [i Jeane Manning, The Military's Pandora's Box (Cutia Pandorei a Armatei.)
Autorul descrie \mpr`[tierea prin avioane de linie a unui amestec pe baz` de aluminiu [i s`ruri de bariu atât \n America, cât [i \n Europa. Aceste demersuri ar avea ca scop principal r`cirea atmosferei [i refacerea stratului de ozon, prin re flectarea unei mari p`r]i a radia]iei solare \napoi \n spa]iu [i prin umbrirea suprafe]ei terestre. Metoda a fost patentat` \n mai 2000, cunoscut` [i sub numele de „patentul Welsbach”. Efectele unei \mpr`[tieri s-ar face sim]ite pe o perioad` de pân` la 5 ani \n cazul atingerii unui anumit grad de saturare a pulberii pe o anumit` por]iune. Kenneth Caldeira, expert \n mediu, a declarat \n urma unei simul`ri computerizate c` aceast` metod` ar contracara \nc`lzirea global` cu pân` la 85%. „Acest rezultat ar permite dublarea emana]iilor de gaze cu efect de ser` \n urm`torii 50 de ani, f`r` a resim]i efecte negative semnificative”, mai spunea Caldeira. Criticii acestor planuri au acuzat administra]ia Bush \n ce prive[te refuzul acesteia de a semna Tratatul de la Kyoto, care prevede reducerea emana]iilor cu efect de ser` prin reducerea arderilor de combustibili fosili \n industrie. |n schimb, s-a g`sit aceast` solu]ie f`r` perspective pe termen lung, comparativ mult mai ieftin`, \n care temperatura zonal` este men]inut` \n mod artificial \n zona acceptabilului. Costurile proiectului Chemtrail au fost estimate anual la circa un miliard de dolari, fiind extrem de mic fa]` de profiturile marilor agen]i industriali. Asta cu pre]ul r`pirii luminii solare [i a ploii chimice. Sânger`ri nazale, depresie, crize respiratorii, migrene, tulbur`ri de echilibru [i oboseal` cronic` – toate acestea s-au intensificat semnificativ la pacien]ii din aceste regiuni. ST (Continuare \n num`rul viitor)
1. Cum se provoac` ploaia artificial`, publica]ia Ziarul, 20 august 2007. 2. Revista Raum und Zeit (Spa]iu [i timp), \n num`rul 127, 2004 3. Articol publicat \n 27 septembrie 2004 pe pagina canadian` a Global Research
Semnele Timpului Septembrie 2007 48
Revista Semnele Timpului te ascult`. O rubric` special` va fi destinat` coresponden]ei cu cititorii. A[tept`m aprecieri, critici sau eventuale sugestii la adresa: Str. Erou Iancu Nicolae, 38-38A, Voluntari, Ilfov Men]iona]i pe plic Semnele Timpului.
Talon de comand`
Revista
Semnele Timpului
I 6 apari]ii... 20 lei, sau 12 apari]ii... 40 lei |ncepând cu anul 2007, revista Semnele Timpului apare lunar.
Adresa personal` la care se vor expedia revistele comandate Nume ................................................... Prenume .......................................................... Adresa: Str. ......................................................... nr. .............. Bl. .............. Sc. ......... Et. ......... Ap. ........... Localitatea ................................................... cod ....................... Jude] ....................................... Telefon ................................ Fax .............................. V` rug`m s` completa]i talonul cite], cu majuscule [i s`-l expedia]i pe adresa de mai jos, \mpreun` cu copia documentului (chitan]`, mandat po[tal sau ordin de plat`, prin care justifica]i plata abonamentelor) SC Casa de Editur` Via]` [i S`n`tate SRL Str.Valeriu Brani[te nr. 29, sector 3 Bucure[ti; Cod po[tal 030715 Cont bancar RO78BPOS70003044397ROL01 BANC POST UNIRII COD FISCAL R 6710635 Manager: Irina Anghel – 0744.472.463
Septembrie 2007 Semnele Timpului 49
„{tiin]a reprezint` cunoa[tere organizat`. |n]elepciunea reprezint` via]a organizat`.� Immanuel Kant
SEMNELE
timpului