ST17

SEMNELE

timpului NOIEMBRIE 2007

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

Cine sunt

ST~PÂNII ST~PÂNII LUMII LUMII V-a]i \ntrebat vreodat` cine are \n mân` frâiele lumii? Cine se ascunde \n spatele marilor decizii capabile s` produc` muta]ii politice, economice sau sociale esen]iale?

Pericolul sectelor G Orientul Mijlociu s-a reaprins!

11/2007

SEMNELE TIMPULUI www.semneletimpului.ro VOLUMUL 19 NR. 116 SERIE NOU~ Revista a ap`rut \n limba englez` \nc` din 1840.

Fondat` \n 1908, \n România ea a fost publicat` pân` \n 1942.

Seria nou` a fost \nceput` \n 1990.

Apare o dat` pe lun`.

DIRECTOR: Lucian Cristescu REDACTOR-{EF: Cristian M`gur` COLEGIU DE REDACT ¸IE: Dorin Aiteanu, Marius Andrei, M`d`lin Avramescu, Florian Cârnu, Adrian Neagu, Bianca Neac[u, Marius Necula, Lauren]iu Nistor, Steliana Nzikou, Flavius Pan`, Beniamin Pascu, Attila Peli, Cristina Peli, Anca Porumb, Florian Ristea.

CORECTURA˘: Adela B`nc`u-Burcea GRAFICA˘ ¸SI TEHNOREDACTARE: C`t`lin Ciolca MANAGER: Irina Anghel – 0744.472.463 ISSN 1453-7060 11/2007

SEMNELE

timpului NOIEMBRIE 2007

Sumar NOIEMBRIE 2007

Editorial

6

1 Primatul papal, un bemol pentru cre[tinismul de azi

Ultima or`...

2 {tiri

Religie 6 Biblia [i civiliza]ia IV 16 Pericolul sectelor

Politic 24 Cine sunt st`pânii lumii 36 Orientul Mijlociu s-a reaprins! Eforturile diplomatice ale SUA \ncearc` s` sting` noul focar de r`zboi

16

Cultur`

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

Cine sunt

ST~PÂNII ST~PÂNII LUMII LUMII V-a]i \ntrebat vreodat` cine are \n mân` frâiele lumii? Cine se ascunde \n spatele marilor decizii capabile s` produc` muta]ii politice, economice sau sociale esen]iale?

Pericolul sectelor G Orientul Mijlociu s-a reaprins!

ADRESA REDACT ¸IEI: Editura Via]` [i S`n`tate, Str. Labirint 116, Sector 3, BUCURE{TI Telefon: +402 (1) 323 4895 Fax: + 402 (1) 323 0040

42 |nc`lzirea global`, un adev`r incomod

36

44 Citatul ST

45 Mediu 45 Biocombustibilii Solu]ia optim` sau prelungirea agoniei?

Semnele Timpului Octombrie 2007

Opinie Primatul papal, un bemol pentru cre[tinismul de azi CRISTIAN M~GUR~

L

Comisia de dialog teologic dintre Biserica Catolic` [i Biserica Ortodox` deschide calea realiz`rii Bisericii unice, a[a cum p`rea s` fie \nainte de Marea Schism`.

a mijlocul lunii noiembrie, a fost dat publicit`]ii un document semnat de ambele Biserici \n care a fost recunoscut formal primatul papal. Locul acordat episcopului Romei a fost un motiv permanent de tensiune [i blocaj \n rela]iile dintre Biserica Ortodox` [i cea Catolic` de la Marea Schism` din 1054 [i pân` \n prezent. Textul revolu]ionar reprezint` un punct de plecare statutar pentru reunificarea dintre catolici [i ortodoc[i. |n spatele declara]iilor de pres` r`mân \ns` nefinalizate o serie de probleme sensibile, dat fiind faptul c` recunoa[terea primatul papal nu este o chestiune de complezen]` r`s`ritean`, a[a cum ob]inerea acestui statut nu este doar o recuperare doctrinal` a unei \nv`]`turi catolice. Pentru moment, documentul afirm` c` prerogativul primatului nu revine automat papei [i c` acesta nu va putea guverna singur, asemenea unui „monarh absolut”, a[a c` ierarhia este subtil formulat` \n paradoxalul „primus inter pares” („primul \ntre egali”). Negocierile referitoare la primatul papal vor continua \n cadrul unor viitoare etape ale dialogului ecumenic, când se vor tran[a detalii tehnice pentru a stabili cât mai exact prerogativele concrete ale suveranului pontif.

Oricare ar fi motivele nobile ale acestui demers teologic, eforturile la care sunt dispuse cele dou` Biserici sunt mari [i profund inegale \n balan]` cu ra]iunea fundamental` de a fi a cre[tinismului.

Cre[tinismul a devenit ast`zi o relicv` nobil`, solicitat` ocazional pe la ceremonii sobre, u[or de satisf`cut prin reveren]e ceremonioase publice. Un fel ansamblu de moa[te autoritare perindate cu pomp` pe la pasei[ti mai mult sau mai pu]in con[tien]i [i care trec \n rezerv` un episod pe care Biblia \l men]ioneaz` pentru to]i cei care vor fi vreodat` ispiti]i de pozi]ie [i suprema]ie \n Biseric`. Pe când ucenicii se certau pentru \ntâietate, Isus a intervenit spunându-le: “\mp`ra]ii neamurilor domnesc peste ele; [i celor ce le st`pânesc li se d` numele de binef`c`tori. Voi s` nu fi]i a[a. Ci cel mai mare

dintre voi, s` fie cel mai mic; [i cel ce cârmuie[te, ca cel ce sluje[te.” (Luca 22, 25-26) Iar apostolul Ioan se va plânge de un membru al bisericii timpurii, un anume Diotref, „c`ruia \i place s` aibe \ntâietate [i care nu vrea s` [tie de noi.” (3 Ioan, 9) |n prezent Europa este dominat`, din punct de vedere moral, de un trend anticre[tin: refuzul pred`rii crea]ionismului \n [coli, infla]ia avorturilor, a divor]urilor, drepturi discre]ionare pentru minoritatea homosexual`, libertinajul care desfigureaz` destinele atâtor tineri, consumul ridicat de alcool [i droguri, violen]a de pe stadioane, etc. Biserica Catolic` [i, \ntr-o m`sur` mai mic`, cea Ortodox` au luat pozi]ie fa]` de aceste comportamente anticre[tine, dar declara]iile au fost rareori urmate de ofensive sus]inute pentru „re-evanghelizarea Europei”. Dezbaterile \n jurul unor doctrine care despart de secole Biserica r`s`ritean` de cea apusean`, cum sunt filioque, supema]ia papal`, purgatoriul, imaculata concep]ie, celibatul preo]ilor sau indulgen]ele papale sunt izbitor de paralele cu problemele concrete ale cre[tinismului european. Chiar dac` ar fi solu]ionate str`lucit \n tratate \ndelungat me[te[ugite \ntru dib`cia formulelor echivoce din care se poate trage, teoretic, orice concluzie, enoria[ii ar fi la fel de distan]i sau de indiferen]i \n fa]a destinului religiei lor. O religie refugiat` prin cabinete [i elaborat` de nenum`rate comitete [i comi]ii este un derapaj complet ineficient \n plan practic.

Poate c`, \n scurt timp, se va rezolva aceast` chestiune, [i se va ridica la orizont problema [i mai spinoas` a infailibilit`]ii papale. Atâta timp cât catolicismul [i-a rezolvat unele probleme delicate prin mea culpa sau aggiornamento, infailibilitatea este, dincolo de orice artificiu teologic, un epitet care floteaz` tot ceea ce [tim chiar din Biblie despre natura uman`.

Cui ar sluji atunci consensul pe marginea primatului papal? De ce atâta cazn` pentru ierarhie, când pentru \mp`r`]ia cerurilor Isus Hristos a cerut slujire? ST

Octombrie 2007 Semnele Timpului 1

{tiri RELIGIE

Sectan]ii din Rusia a[teapt` Apocalipsa \ntr-un tunel Extreme religioase. Membrii unei secte religioase din sudul Rusiei a[teapt` Apocalipsa \ntr-un tunel construit la aproximativ 400 de kilometri de Moscova.

I Steliana Nzikou

Sfâr[itul lumii va fi \n luna mai, 2008, conform predic]iilor acestora. Grupul, care [i-a construit fântâni, o buc`t`rie [i celule monastice \n tunelul-pe[ter`, face parte din Biserica Adev`rat` Ortodox` Ruseasc`. „Locuitorii tunelului au amenin]at

c` \[i vor da foc dac` vor fi obliga]i s` ias` de acolo, deoarece posed` materiale explozive, precum gaz [i kerosen”, explic` procurorul Alevtina Volchkova, ad`ugând c` a lansat o anchet` \mpotriva conduc`torului sectei, P`rintele Pyotr.

Acesta va fi supus unei examin`ri psihiatrice [i risc` pân` la 3 ani \nchisoare dac` va fi g`sit vinovat de \nc`lcarea drepturilor adep]ilor s`i. Conform procurorului, to]i membrii cultului provin din fostele ]`ri sovietice, iar unii dintre ace[tia au \nc`lcat mai multe legi din Rusia.

„Dumnezeu ne-a spus s` reac]ion`m astfel, o carte despre acest lucru se scrie \n Cer”, se ap`r` un adept al acestui cult, citat de ziarul rusesc Komsomolskaya Pravda. Secta a fost \nfiin]at` \n urm` cu 2 ani de un localnic \n vârst` de 43 de ani, Pyotr Kuznetsov, care a construit o cas` de rug`ciuni \n sat. \n urm` cu câteva luni, un anun] pe care scria „Ne pare r`u, am f`cut un jur`mânt al t`cerii”, a ap`rut pe u[ile bisericii, iar P`rintele Pyotr a anun]at Apocalipsa. Când tunelul a fost gata, adep]ii cultului s-au mutat acolo. ST

POLITIC

Al treilea r`zboi mondial?

Izbucnirea unui al treilea r`zboi mondial nu mai este doar un scenariu nerealist, ci un fapt ce amenin]` marile puteri ale lumii.

I Steliana Nzikou

Cel pu]in asta a sugerat George W. Bush, pre[edintele SUA, luna trecut`, \ntr-o conferin]` de pres`.

Este prima dat` când liderul a mers atât de departe cu avertiz`rile pe care le-a lansat \mpotriva programului nuclear militar iranian, citeaz` presa american`.

Pre[edintele Iranului, Mahmoud Ahmadinejad

Totul a \nceput când pre[edintele rus, Vladimir Putin, a afirmat c` este dreptul iranienilor s` se foloseasc` de energia nuclear` „\n scopuri civile”. Reac]ia lui Bush nu s-a l`sat a[teptat`: „Iranienii doresc s`-[i procure cuno[tiin]ele [i capacitatea tehnic` pentru a fabrica bombe atomice. {i cred c` este \n interesul lumii s`-i \mpiedice s-o fac`”.

Mai mult, „cei care doresc s` \mpiedice un al treilea r`zboi mondial ar trebui s` aib` interesul s` \mpiedice continuare \n pagina 4 Semnele Timpului Noiembrie 2007

2

MEDIU

RELIGIE

Iertare online Bisericile virtuale, convertirile online, spovedaniile pe messenger nuan]eaz` peisajul religios contemporan.

I Anca Porumb

ONU: Lumea, \n prag de catastrof` din cauza schimb`rilor de clim` Omenirea se afl` \n prag de catastrof` din cauza schimb`rilor de clim`, a avertizat secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, luna aceasta, \n Valencia, la o conferin]` dedicat` luptei \mpotriva \nc`lzirii globale.

I Steliana Nzikou

Conform acestuia, dispari]ia calotei polare ar putea determina o cre[tere a nivelului apelor m`rii cu pân` la 6 metri, ceea ce va produce inundarea ora[elor New York, Bombay [i Shanghai. Mai mult, exper]ii mondiali \n schimb`ri climatice se tem c` nivelul m`rilor va cre[te mai rapid decât se anticipase. Astfel, ace[tia au renun]at s` mai ofere o valoare-limit` pentru cre[terea previzibil` a apelor m`rilor pân` la sfâr[itul secolului, din lips` de certitudine, potrivit celui de-al patrulea raport adoptat oficial \n Spania, relateaz` AFP. |n primul

raport [tiin]ific publicat \n ianuarie, Grupul Interguvernamental de Exper]i \n Schimb`ri Climaterice (GIEC) afirma c` nivelul apelor oceanelor ar putea s` se ridice de la 0,18 pân` la 0,59 de metri la sfâr[itul secolului, \n raport cu perioada 1980-1999.

Potrivit institutului australian pentru clim` din Sydney, ”recenta reducere a ghe]arilor din Oceanul Arctic s-a produs mult mai rapid decât sugerau previziunile”. \n ritmul actual (plus 3 milimetri pe an \n perioada 19962006), nivelul oceanelor ar putea cre[te cu 1,40 de metri pân` la sfâr[itul secolului. „Tendin]a actual` marcheaz` un avans de aproximativ 30 de ani, potrivit simul`rilor, iar \n acest ritm nu va trebui s` mai a[tept`m anul 2050 sau 2100 (previziunile GIEC) pentru ca ghea]a din timpul verii s` dispar` \n Oceanul Arctic”, au apreciat exper]ii institutului. ST

Pe site-ul www.islam.ru nu trebuie decât s` dai un clic pe „convertire” [i s` roste[ti crezul musulman: „Cred c` nu exist` alt Dumnezeu decât Dumnezeu [i c` Mahomed este profetul s`u”.

Dac` ai spus chahada cu o inim` sincer`, iat`-te musulman. Potrivit site-ului, 2.000 de internau]i sau convertit online la islam. |n acela[i context, preotul polonez Borys Cezar a ini]iat un site de spovedanie online. Aici, utilizatorii sunt invita]i s` scrie p`catele comise, iar credincio[ii virtuali sunt ini]ia]i \n tipicul noii forme de spovedanie. |n urma exprim`rii regretului [i promisiunii de a nu mai repeta p`catele, este afi[at mesajul: „V` conect`m cu Dumnezeu. V` rug`m a[tepta]i. P`catele dvs sunt transferate.

V` rug`m a[tepta]i. Felicit`ri. A]i fost iertat.” {i \n România, la Protopopiatul 1 Ia[i, credincio[ii se pot spovedi online, cu ajutorul programului Yahoo Messsenger, dar [i prin intermediul programelor de chat administrate chiar de site-ul Protopopiatului 1. Spovedania virtual` se practic` [i \n Tulcea, iar \n Constan]a, preotul paroh de la Biserica Sf. Nicolae ]ine spovedaniile conform program`rilor venite prin sms, cu toate c` Biserica Ortodox` Român` dezaprob` astfel de practici. ST

Noiembrie 2007 Semnele Timpului 3

{tiri continuare din pagina 3 Iranul s` fabrice bomba”.

Jurnali[tii au fost [oca]i \n momentul \n care au auzit declara]ia lui Bush. |ns` acesta a subliniat necesitatea evit`rii, nu a declan[`rii unui nou r`zboi mondial. Numai c` declara]ia aceasta a de monstrat c` scenariul unui nou r`zboi de propor]ii globale continu` s` fie o tem` de medita]ie pentru pre[edintele SUA [i pentru generalii americani. |n orice caz, pe moment, Bush favorizeaz` diploma]ia, [i abordarea multilateral` a Iranului, dup` cum a subliniat el \nsu[i. „\mpreun` cu un num`r cât mai mare din alia]ii no[trii le vom explica iranienilor c`-i vom izola tot mai mult pân` când poate, va veni (la putere, n.r.) un nou pre[edinte, pentru care programul nuclear s` nu mai fie atât de important.” ST

SOCIAL

Epidemie de sinucideri printre veteranii de r`zboi ai Statelor Unite

„Zilnic, mai mult de doi solda]i sunt uci[i \n Irak, iar al]i 17 \[i pun cap`t zilelor \n SUA” Zilnic, cel pu]in doi solda]i americani sunt uci[i pe front, \n Irak. |n acela[i timp, al]i 17 \[i pun cap`t zilelor acas`, \n SUA. I Steliana Nzikou

America sufer` de o adev`rat` epidemie de sinucideri \n rândurile veteranilor de r`zboi traumatiza]i de experien]ele tr`ite pe front. Potrivit ultimelor statistici, peste 6.200 de veterani americani s-au sinucis \n 2005, \n medie 17 pe zi. Astfel, media zilnic` a celor care \[i pun cap`t zilelor este mai mare decât cea a solda]ilor care au c`zut pe frontul din Irak, \ncepând din 2003, adic` 2,4/zi, citeaz` site-ul www.ICasualties.org.

Statisticile \ngrijor`toare i-au determinat pe psihologi s` afirme c` solda]ii sufer` de o epidemie

de boli mentale, legat` adesea de stresul posttraumatic. „Nu to]i solda]ii se \ntorc r`ni]i de pe front, dar nimeni nu se \ntoarce neschimbat”, a declarat Paul Rieckhoff, fost soldat \n Marina American` [i fondatorul Organiza]iei Veteranilor Americani din Irak [i Afganistan.

Dac` rata sinuciderilor \n rândul \ntregii popula]ii americane a fost de 8,9 la 100.000 persoane, \n rândul veteranilor de r`zboi procentul este de 18,7/100.000, [i cre[te la cel pu]in 23/100.000 \n rândul veteranilor cu vârste cuprinse \ntre 20 [i 24 de ani – de circa patru ori mai mult decât procentul corespunz`tor popula]iei obi[nuite din aceea[i grup` de vârst`.

Num`rul veteranilor din SUA este de 25 de milioane, dintre care 1,6 milioane au luptat \n Irak [i Afganistan, iar restul, \n conflictul din Vietnam sau \n al Doilea R`zboi Mondial. ST Semnele Timpului Noiembrie 2007

4

MEDIU

Stand-by vs. Turned-off Ledul de la televizor, ceasul de la cuptorul cu microunde, DVD-playerul care este pornit dar nu ruleaz` nimic – toate consum` curent electric.

A[adar, cât curent se consum` \n stand-by?

studiu din 2000 a ar`tat c` \n America sunt cheltui]i astfel, \n fiecare an, aproximativ 4 miliarde de dolari), urm`rile asupra mediului sunt [i ele de luat \n seam`.

I Radu Vasile

Peste 13%, din curentul folosit de o gospod`rie este consumat de aparatura aflat` \n moduri lowpower (stand-by, hibernare – orice mod \n care dispozitivul respectiv nu \ndepline[te niciuna dintre func]iile sale principale), conform unui studiu realizat de California Energy Comission.

Pe lâng` banii consuma]i numai de dispozitivele \n stand-by (un

Generarea energiei folosite \n stand-by arunc` \n atmosfer` 23 de milioane de tone de dioxid de carbon \n fiecare an, adic` mai mult decât o fac 3,7 milioane de automobile.

De asemenea, câteva dintre dispozitivele electrice nu intr` niciodat` \n stand-by, deoarece sunt legate la re]ele care au nevoie de feed-back constant (calculatoarele, robo]ii telefonici, telefoanele).

Ce se poate face? Calculatorul [i imprimanta ar trebui s` stea \nchise (de tot!) atunci când nu sunt folosite. \n plus, toate echipamentele IT ar trebui legate la un singur prelungitor, care s` poat` fi \ntrerupt de la buton atunci când acestea sunt \nchise. |nc`rc`toarele de telefon mobil consum` chiar [i atunci când telefonul nu este pus la \nc`rcat.

Aceste mici schimb`ri nu aduc modific`ri semnificative la factura de curent, \ns` se vor ad`uga efortului de a economisi energie! ST

Noiembrie 2007 Semnele Timpului 5

Cu trei luni \n urm`, site-ul Amazon a realizat topul celor mai vândute zece c`r]i din lume. Locul trei este ocupat de Harry Potter, cu 400 milioane de exemplare.

Pe locul doi – o antologie cu zicerile lui Mao Tse Tung, 1 miliard de volume. Pe un loc \ntâi mult deta[at, cu aproximativ 6 miliarde de exemplare, Biblia.

Religie

Biblia [i I Lucian Cristescu

C

u toate c` este corect`, totu[i statistica nu vorbe[te despre efectul Cuvântului lui Dumnezeu \n veacul nostru. Doar evalueaz` „trecutul”, [i o face \ntr-o manier` „cantitativ`”. Statistica scap` \ns` partea esen]ial`: impactul calitativ [i actual al Scripturii asupra civiliza]iei. |n schimb, mass-media este generoas` \n ce prive[te reversul, respectiv atitudinea societ`]ii civilizate fa]` de Biblie: 4 octombrie 2006. Comitetul pentru Cultur`, {tiin]` [i Educa]ie al Consiliului Europei a \naintat o mo]iune intitulat` „Pericolele crea]ionismului \n educa]ie”. Deputatul socialist francez Guy Lengagne acuz` crea]ionismul

Bibliei pentru lipsa gândirii [tiin]ifice, denun]ându-l ca fiind d`un`tor elevilor.1 3 iunie 2005. BBC a anun]at faptul c`, \n Anglia, s-a interzis prezen]a Bibliilor la paturile pacien]ilor din spitale pentru a nu-i ofensa cumva pe musulmani, hindu[i [i al]i necre[tini. |n iunie 2004, \n Suedia, pastorul protestant Aake Green a fost condamnat la 30 de zile \nchisoare pentru c` a \ndr`znit s` predice \n biseric` pe tema homosexualit`]ii, citând din Scripturi.

Tot \n 2004, parlamentul francez a promulgat o lege care le-a interzis elevilor purtarea simbolurilor religioase, inclusiv cruciuli]a cre[tin`.

Semnele Timpului Noiembrie 2007

6

Euro-toleran]a a devenit tot mai intolerant` fa]` de Biblie [i cre[tinism, \n vreme ce cre[tinii se complac tot mai mult \n standarde morale duble: cele nobile, oficiale la nivel declarativ, [i minciuna, adulterul, promiscuitatea \n via]a de zi cu zi... Astfel c`, \n Anglia, de[i 70% dintre cet`]eni se declar` cre[tini, doar 9% mai merg la biseric`.

Se pare c` refrenul studen]imii din anii „contra-culturii” (1960-1975): „Hey, hey, ho, ho, Western Civ has got to go!” s-a \mplinit.2 Sondajele lui George Gallup creioneaz` portretul americanilor cre[tini – o na]iune de ilitera]i \n materie de Biblie. Doar 50% dintre adul]i cunosc numele m`car a unei Evanghelii [i cei mai mul]i nu sunt \n stare s` numeasc` prima carte din Biblie. Chiar [i \ntre cre[tinii evanghelici, 44% dintre adolescen]i nu pot identifica nici m`car o afirma]ie din „Predica de pe Munte”.3 Este oarecum explicabil, mai ales dac` not`m faptul c` mai pu]in de 11% dintre americani mai citesc Biblia \n mod regulat.

C`zut` \n dizgra]ie |n acest context, mai are Biblia vreo semnifica]ie pentru civiliza]ia actual`? Dup` unii: niciuna. Dup` al]ii: o semnifica]ie rea – fiind considerat` cauza relelor sociale, a diviziunilor [i a intoleran]ei. Mai mul]i gânditori de stânga au emis teza c` Dumnezeul C`r]ii a „expirat” cândva, \n timpul secolului XX, sub tirul sus]inut al modernismului, materialismului [i marxismului. Ace[tia argumenteaz` c` „etica iubirii este incompatibil` cu civiliza]ia”,4 pentru c` „ideile ei absolute nu pot fi armonizate cu legile vie]ii sociale extinse pe termen lung.” {i, \ntrucât „chipul Galileeanului nu este decât visul unei lumi nerealizate, el nu va r`spândi decât infec]ia unei con[tiin]e mustrate”.5 La orizont, se afl` o lume globalizat`, de[irat` de un r`zboi cultural pe teme fierbin]i: c`s`toriile \ntre persoane de acela[i sex, avortul nemotivat medical, eutanasia, pedeapsa capital` [.a., r`zboi generat de pozi]ia nenegociabil` a revela]iei biblice.

Irita]i, cei de „stânga” resping argumentele cre[tine pe care le

consider` marginale, intolerante [i ira]ionale, absurde [i deci imorale. Cre[tinismul este zugr`vit grotesc, anti-modern, anti-individual, dezinteresat de problemele curente [i ilogic.

A[adar, nemen]ionarea lui Dumnezeu \n spa]iul public este o tendin]` generalizat`.

{i rezultatul?

Având \n vedere c` civiliza]ia european` \[i datoreaz` identitatea spiritului biblic [i c` substan]a Scripturii este intim contopit` \n ]es`tura ei, este evident c` renegarea ei nu poate fi decât un act de sinucidere, poate chiar [i la propriu.

Publica]ia The Brussels Journal, \n edi]ia din 16 octombrie 2005, arat` c`, de decenii, 18 ]`ri europene raporteaz` o cre[tere demografic` negativ`, adic` o prevalen]` a ratei deceselor asupra celei a na[terilor, ceea ce echivaleaz` cu suicidul demografic. Despre aceasta, Niall Ferguson (foto), profesor de istorie la Harvard, spune c` „este cea mai mare reducere sus]inut` a popula]iei europene – de pe timpul ciumei negre din secolul al XIV-lea”. |n vacuumul demografic, emigran]ii islamici se revars` \n num`r tot mai mare. Unii sociologi au [i emis ipoteza c`, \n numai câteva decenii, Europa se va renumi... Eu-rabia.

civiliza]ia Agentul cauzal

C`utând cauza prim` \ntre atâ]ia al]i factori, filozoful Henry de Lubac (foto), \n volumul Drama umanismului ateist (1983), pune degetul pe generatorul divor]ului de Biblie. E umanismul ateist, n`scut [i mo[it de Feuerbach, strigoiul lui Marx; de Friedrich Nietzsche, tat`l nihilismului, [i de August Comte, constructorul pozitivismului. Apoi, autorul analizeaz` poten]ialul malefic al acestei filozofii care, \n procesul istoric, a produs, \n timp record, dou` r`zboaie mondiale; dou` sisteme totalitare (\ntruchipate de Gulagul sovietic [i Auschwitz) [i acum depopularea continentului.

Opera umanismului ateist a fost una negativ`, de demolare. Ea doar

Noiembrie 2007 Semnele Timpului 7

Religie

Charles Thévenin: C`derea Bastiliei, 1793

a contrazis, f`r` s` poat` \nlocui. Regina umanismului, ra]iunea, n-a g`sit r`spuns la marile \ntreb`ri ale vie]ii: „Ce sunt eu?” „Ce este via]a [i ce este moartea?” „Ce este bine [i ce este r`u?”. Cunoa[terea ra]ional` n-a putut s` ofere omului valori \n`l]`toare mai mult decât „panem et circensis”.6 Poate cel mai elocvent exemplu al caracterului monstruos al umanismului ateist \l constituie monumentala Revolu]ie Francez` (1789-1799). {i, pentru ca natura ei letal` s` transpar` [i mai clar, providen]a a permis ca, pe turnanta lumii, s` apar` o insurec]ie paralel` – Revolu]ia American` (1775-1783).

„À la Bastille !”

Era sâmb`t`, 14 iulie 1789. Câteva sute7 de cet`]eni turbulen]i animau bulevardul Saint Antoine, cu sim]`mântul c` poporul sunt ei.

Dar direc]ia \n care [i-au \ndreptat furia era o comic`rie: Bastilia era un bastion pe post de temni]`. |n ea nu erau decât... [apte am`râ]i, \nchi[i pentru datorii, escrocherii sau demen]`,

p`zi]i de câteva zeci de „invalizi” – solda]i sco[i din serviciul militar din pricina b`trâne]ii.

Comentând amploarea Revolu]iei Franceze, Nicolae Iorga se amuza: „Ceea ce ni se pare o mi[care tumultuoas` a na]iunii \ntregi... se reduce la o agita]ie superficial`.”8 Factorul determinant al masei critice n-a fost nicidecum „lupta de clas`”, ci str`vechea pricin` de scandal – penuria economic`. Cheltuielile nes`buite ale cur]ii, r`zboaiele dezastruoase sub Ludovic al XIV-lea [i al XV-lea, duhul harpagonar al clerului [i, peste toate, seria de gafe politice au pus jarul pe pulbere.

La câteva luni de la luarea Bastiliei, Adunarea constituant` a adoptat n`scocirea ingenioas` a medicului Joseph Guillotin: ghilotina – mai târziu r`sf`]at` cu apelativele „razorul na]ional” [i „v`duvioara”. Dup` 1792, ]`c`nitul ei continuu avea s-o transforme \ntr-un simbol al Revolu]iei Franceze. |n miopia euforiei revolu]ionare \ndreptate \mpotriva oricui s-ar fi nimerit, cei care au b`ut cupa dizgra]iei au fost \n primul rând Semnele Timpului Noiembrie 2007

8

exponen]ii autorit`]ii: monarhia, aristocra]ia [i clerul. Pentru c` poporul nu mai accepta nicio alt` autoritate \n afar` de a lui \nsu[i, a intervenit o problem` [i mai complicat`: cum s`-L aduc` pe Dumnezeu la e[afod. Dar pentru c` „arma contra deis non habemus”,9 corifeii [i-au dezl`n]uit furia \mpotriva clerului [i a simbolurilor cre[tine.

„Ecrassez l’Infame”10 La 13 februarie 1790, Adunarea na]ional` a decis suprimarea tuturor ordinelor [i confesiunilor religioase. |n toamna lui 1791, violen]ele anticlericale au \nceput s` izbucneasc` pe scar` mare: mai multe biserici au fost jefuite, apoi profanate cu dansuri [i chefuri.

Aurul din biserici a fost ridicat [i alocat g`rzii na]ionale. |n multe locuri s-au ]inut parade anticre[tine ca cea din Lyon: cu un m`gar târând de coad` o cruce [i o Biblie, m`gar pe care la urm` l-au [i „\mp`rt`[it”! |n septembrie 1792, de \ndat` ce Adunarea legislativ` a fost dizolvat`, poporul se dezl`n]uie \n jafuri [i m`cel vreme de 48 de ore, nonstop. Doar \n Paris au fost masacra]i, printre al]ii, mai mult de 200 de preo]i. Alte câteva sute au fost \ntemni]a]i sau trimi[i pe galere.

La Nantes, pentru c` ghilotina toca prea \ncet, comisarul-actor Jean-Baptiste Carrier a inventat „noyadele”.11 Aproximativ 2.000 de localnici, \ntre care mul]i prela]i, au fost sui]i \n b`rci, du[i \n largul Loirei [i scufunda]i.

La Lyon, din ordinul lui Fouché – creierul mi[c`rii de decre[tinare a Fran]ei12 – preo]ii au fost executa]i \n mas`.

Pe data de 10 august 1793, când Conven]ia a proclamat Cultul Zei]ei Natur`, poporul a cerut abdicarea episcopilor [i a preo]ilor… Dintre cei aproape 100.000 de preo]i, cronica a consemnat c` 20.000 [i-au renegat \n public doctrina, 5.000 au fost m`cel`ri]i, iar 40.000 au disp`rut \n exil.

Mai mult, la 24 octombrie 1793, \n str`dania de a eradica chiar [i amintirea lui Dumnezeu, Conven]ia na]ional` proclam` desfiin]area s`pt`mânii de [apte zile [i ziua de odihn` – semnul de aducere-aminte al crea]iunii biblice – \nlocuind-o cu decada (s`pt`mâna de zece zile). Matematicianul Charles Romme, p`rintele decadei [i al „calendarului revolu]ionar”, a \mp`r]it anul \n 12 luni a câte trei decade.

Fiecare a zecea zi era zi de petrecere popular`.

Cele 5-6 zile pe an care f`ceau diferen]a se ad`ugau, la sfâr[it, ca zile de s`rb`toare. O zi avea doar 10 ore, iar o or` num`ra 100 minute

|ntre cei aproape 100.000 de preo]i, cronica a consemnat c` 20.000 [i-au renegat \n public doctrina, 5.000 au fost m`cel`ri]i, iar 40.000 au disp`rut \n exil. a câte 100 secunde.13 |nceputul anului revolu]ionar \l marca echinoc]iul de toamn`.

La doar 16 zile (la 10 noiembrie 1793), catedrala Notre-Dame a fost desacralizat` pentru momentul suprem: proclamarea Cultului Ra]iunii. Ofi]eri ai municipalit`]ii [i ai g`rzii na]ionale defilau \n fruntea gloatei nesfâr[ite. „Nevasta lui Momoro, tipograful, \n rolul zei]ei Ra]iunii, era \nconjurat` de fete din trupa de balet, cu tor]e ale adev`rului \n mâini. De necrezut, Gobet, arhiepiscopul Parisului, [i aproape to]i clericii s-au lep`dat de sutanele lor [i, purtând bonete ro[ii, s-au al`turat procesiunii batjocoritoare.

La fel a f`cut Julien de Toulouse, pastor calvinist.

Doamna Momoro, evident, a realizat una dintre cele mai bune \ntruchip`ri ale zei]ei Ra]iunii, de[i dantura ei era pu]in cariat`”, 14 nota martorul Carlyle.

Maximilien de Robespierre Cu toate c`, de

Noiembrie 2007 Semnele Timpului 9

Religie dragul libert`]ii, conven]ia legalizase \n mod formal \nchinarea public`, interdic]ia ritualurilor cre[tine (ca tragerea clopotelor, purtarea crucifixului, s`rb`torile cre[tine) era \n vigoare. „Era pentru prima dat` \n toat` istoria Europei, dup` Iulian Apostatul, când un stat se angajeaz` \ntr-o politic` de decre[tinare”,15 noteaz` V. H. H. Green.

Palmares Sub glazura triumfului popular, semnele anarhiei continuau s` macine societatea. |n iarna anului 1794, \ntr-o proclama]ie public`, avocatul Maximilien de Robespierre16, \mpreun` cu iacobinii s`i, lansa Domnia Terorii: „Virtutea f`r` teroare este destructiv`. Teroarea nu este decât dreptate prompt`, sever` [i inflexibil`. Guvernarea \n timp de revolu]ie este despotismul libert`]ii contra tiraniei...!”

{i ce-a urmat? |n numele „libert`]ii, egalit`]ii [i fraternit`]ii”, rând pe rând, eroii s-au trimis unul pe altul la ghilotin`. Au c`zut mai \ntâi girondinii modera]i. Apoi herberti[tii. Radicalul Marat este r`pus. E rândul lui Danton s`-[i plece capul sub ghilotin`. {i, culmea, \nsu[i Robespierre a urcat e[afodul... Ce-a urmat a fost doar lovitura de gra]ie: clanul iacobinilor a fost suprimat de fratele lor: generalul, consulul

anarhia [i tirania s-au amplificat p`tând Fran]a cusângelea40.000devictimealeghilotinei.Dezgustat de turnura evenimentelor, Danton \nsu[i a strigat: „Ah, mai bine s` fii un pescar s`rman decât s` ai de-a face cu guvernarea oamenilor!” |n cei zece ani de degringolad`, Fran]a a schimbat [apte Constitu]ii. {i a continuat, derutat`, s` tot schimbe sistemele de guvern`mânt.20

Pe malul opus De cealalt` parte a oceanului, Revolu]ia American` nici nu s-a vrut o „revolu]ie”. Când sim]`mântul nedrept`]irii lor de c`tre confra]ii din Anglia i-a \mpins pe coloni[tii americani la peti]ii [i apeluri c`tre rege, acestea au fost primite de urechi surde. {i când ac]iunile autoritariste ale monarhiei s-au \n`sprit, fermierii au r`spuns \n consecin]`. La 15 aprilie 1775, „tunicile ro[ii” cantonate \n Boston s-au rev`rsat spre ora[ul Concord, socotit a fi centrul agita]iei, ca s`-i suprime pe lideri [i s` le Independence Hall, Philadelphia

Era pentru prima dat` \n toat` istoria Europei, dup` Iulian Apostatul, când un stat se angajeaz` \ntr-o politic` de decre[tinare.

V. H. H. Green.(The French Revolution and the Church)

[i ulterior \mp`ratul Napoleon. Revolu]ia Francez` s-a nimicit pe sine \ns`[i.

Credin]a sans-culo]ilor17, \n bun`tatea \nn`scut` [i capacit`]ile justi]iare ale omului, i-a costat \ngrozitor de scump. Opinia lui N. Iorga este c`, „\n loc s` libereze spiritul uman, Revolu]ia Francez` a introdus – prin \nl`turarea oric`rei responsabilit`]i – tot ce e mai condamnabil \n libertatea de expresie”.18 Diversele guverne revolu]ionare19 au c`utat, zadarnic, s` \ntroneze dreptatea. Dimpotriv`, Semnele Timpului Noiembrie 2007 10

Mâna lui Dumnezeu confi[te acestora muni]ia. Din gre[eal`, cineva a tras un foc... [i a[a a \nceput r`zboiul. |n recenta sa carte Aproape un miracol, prestigiosul istoric John Ferling21 evoc` momentele providen]iale care au confiscat Angliei victoria \mpotriva unor fermieri neinstrui]i.

George al III-lea debarcase peste 35.000 de solda]i, un num`r considerat de altfel mult prea mare pentru ni[te bande de rebeli. |n cursul opera]iunilor, Anglia

Pe data de 15 mai 1776, generalul George Washington, cu abia 7.000 de oameni, trebuia s` se confrunte cu 30.000 de mercenari din cea mai instruit` [i glorioas` putere militar` din lume. Con[tient de neputin]a sa, Washington a dat ordin trupelor pentru o zi de post [i rug`ciune. R`spunsul divin n-a \ntârziat s` apar`. \ntre 27 [i 29 august 1776, \n jurul ora[ului New York s-a dat cea mai mare b`t`lie. Howe, cu 22.000 de oameni, \mpresura liniile lui Washington cu doar 10.000 de patrio]i. Dup` o confruntare dezastruoas`, voluntarii americani au fost nevoi]i s` se retrag` \n tran[eele lor de pe deal, unde urmau s` fie lovi]i f`r` speran]` din spate de solda ii de pe navele britanice care urcau pe East River. Dintr-o mi[care, Howe avea s`-i zdrobeasc` pe rebelii americani [i, odat` cu ei, revolu]ia \n fa[`.

Vasele engleze au luat-o pe râu \n sus... Dar, \n mod nea[teptat, s-a pornit un vânt atât de n`prasnic \ncât punea vasele \n pericol. Dup` mai multe \ncerc`ri, vasele s-au v`zut silite s` fac` drum-\ntors. Subit, \n crucea nop]ii, vântul s-a oprit [i a \nceput s` sufle blând, \n sens opus. |n mare grab`, solda]ii lui Washington au fost cule[i de b`rcile pescarilor [i evacua]i.

Totu[i, \n zori, \nc` mai erau dou` mii de evacuat. {i atunci s-a petrecut a doua minune: o cea]` cu totul neobi[nuit` pentru sezonul verii, atât de deas` \ncât nu se putea vedea la 5 pa[i, s-a l`sat peste partea britanic`, \n timp ce spre americani cerul era senin. La scurt timp dup` evacuarea ultimului soldat, cea]a s-a ridicat.

Când au dat n`val`, englezii au g`sit doar liniile goale!

a continuat s` trimit` „carne de tun” pe frontul de lupt`, printre care 30.000 de mercenari germani. Pân` la sfâr[itul r`zboiului, Anglia ajunsese s` desf`[oare pe continent aproape 100.000 de solda]i.

S` not`m c`, la data aceea, Anglia era cea mai mare supraputere din lume [i c` dispunea de armament [i tehnic` de lupt`. |n schimb, „armata” de adun`tur` a generalului George Washington varia, ca num`r, \ntre cel mult 20.000 [i...

1.400 voluntari.

Când a izbucnit r`zboiul, armata n-avea nici muni]ie, nici experien]` de r`zboi. 90% din pulbere le-a fost d`ruit` de francezi.

Dup` dou` \nfrângeri ap`s`toare, \n toamna lui 1777, Washington [i-a campat o[tirea la Valley Forge. Condi]ia armatei sale, de (doar) 10.000 de voluntari, era din cale afar` de rea: n-aveau ad`post, nici haine, nici p`turi [i nici hran`... Peste 2.500 de solda]i au murit \n iarna aprig` degera]i de frig, decima]i de boli ori foame sau, pur [i simplu, au dezertat. |n acest timp, solda]ii britanici campa]i pe sol american consumau 17 tone de hran` zilnic.

Cu toate acestea, mersul r`zboiului a bulversat \ntreaga lume. Victoria Americii \mpotriva Angliei, din spusele lui Washington, „a fost cu un pic mai pu]in decât un miracol”.

De ce? De[i americanii au pornit implorând Numele lui Dumnezeu22 [i cu toate c` Providen]a {i-a ar`tat chipul protector, este simplist a spune c` „americanii au câ[tigat r`zboiul pentru c` i-a ajutat Dumnezeu”. Aici se

Noiembrie 2007 Semnele Timpului 11

Religie

confruntau dou` concep]ii de via]`, dou` moduri de gândire [i dou` sisteme de valori.

Umanism versus cre[tinism De[i par asem`n`toare, cele dou` revolu]ii difer` radical \n ceea ce prive[te cauzele [i scopul. Când, \n iunie 1776, John Adams, unul dintre autorii Declara]iei de Independen]`, scria: „Sigur religia [i moralitatea pot stabili principiile pe care libertatea poate s` stea...”23, el f`cea cunoscute temeliile ideologice ce-au

Tocqueville, despre: „Ziua de odihn` la americani”! „|n Statele Unite, \n fiecare a [aptea zi a s`pt`mânii, comer]ul [i munca na]iunii par suspendate. Toate zgomotele \nceteaz`; o lini[te adânc` sau mai degrab` calmul solemn al medita]iei biruie agita]ia s`pt`mânii, iar sufletul \ncepe luarea \n st`pânire a sinelui [i contemplarea. |n aceast` zi, pie]ele sunt goale. Fiecare membru al comunit`]ii, \nso]it de copiii lui, merge la biseric`, unde ascult` o vorbire stranie, ce-ar p`rea nepotrivit` urechilor. I se vorbe[te despre nenum`ratele rele aduse de mândrie [i l`comie. I se reaminte[te de nevoia st`pânirii dorin]elor, de pl`cerile fine care apar]in doar virtu]ii [i despre adev`rata fericire care o \nso]e[te. La \ntoarcerea acas`, el nu se \ndreapt` spre registrul contabil de afaceri, ci deschide Sfânta Scriptur`. Aici, el se \ntâlne[te cu descrierile sublime [i emo]ionante ale m`re]iei [i bun`t`]ii Creatorului, ale m`re]iei nem`rginite a lucr`rii lui Dumnezeu [i ale destinului \nalt al omului, cu datoriile [i privilegiile sale nemuritoare.”

Alexis de Tocqueville, Democracy in America, vol. II, cap. 15: „Despre felul \n care credin]a religioas` \ndreapt` uneori gândurile americanilor spre pl`ceri imateriale”; Introducere

stat la baza constituirii statului american.

Acesta a reafirmat acela[i lucru \n 1798, când rela]iile diplomatice cu Fran]a s-au deteriorat \ntr-atât \ncât se a[teptau la o invazie francez`: „Noi nu avem un guvern \n stare s` se lupte cu pasiunile omene[ti, ne\nfrânate de moralitate [i religie (Fran]a). Constitu]ia noastr` este f`cut` doar pentru oameni morali [i religio[i.”

America pleca de la modelul biblic, f`când apel la suveranitatea lui Dumnezeu, \n timp ce Fran]a, sub influen]a lui Voltaire, promova modelul umanist care promova „suveranitatea omului”.

Aceste dou` concep]ii, cel al aspira]iei individului la fericire24 prin realizarea libert`]ii [i intereselor sale [i cel al drept`]ii sociale impuse de statul condus de ra]iune, sunt \n flagrant` opozi]ie.

Efectele au ar`tat-o: Revolu]ia Francez` a produs o baie de sânge, iar statul revolu]ionar a dep`[it \n despotism pe to]i regii [i toate aristocra]iile, sfâr[ind \n agresiunea perfid` a lui Napoleon. Din aceast` und` s-au alimentat revolu]iile de la 1848, socialismul, marxismul [i comunismul.

La polul opus, America experimenteaz` o cu totul alt` revolu]ie, care a n`scut o constitu]ie – neschimbat` de-atunci – [i un sistem de guvern`mânt, acela[i care d`inuie de sute de ani.

Proeminentul om de cultur` [i de stat, francezul Alexis De Tocqueville, a vizitat America \ntre 1831 [i 1832. Familiarizat cu anarhia Semnele Timpului Noiembrie 2007

12

Cele dou` concep]ii, umanismul [i cre[tinismul, au perpetuat o lupt` istoric` Aceasta este [i schisma major` de azi: drepturile individului versus statism; individul versus colectivitate; guvern sub control versus stat cu puteri nelimitate. Sau altfel spus: cei de dreapta versus cei de stânga.

Revolu]ia American`

Revolu]ia Francez`

Cauza Revolu]iei Americane era dreptul la autodeterminare. |n timpul R`zboiului de Independen]`, americanii s-au rugat constant lui Dumnezeu pentru c`l`uzire.

Cauza Revolu]iei Franceze era „lupta de clas`”. |n furia revolu]iei, Fran]a a instaurat ateismul total.

America pleca de la modelul biblic, f`când apel la suveranitatea lui Dumnezeu. Revolu]inarii porniser` de la principiul biblic c` natura omului este dec`zut`. Din acest motiv au sim]it nevoia unui sistem de control asupra guvernan]ilor.

Fran]a, sub influen]a lui Voltaire, promova modelul umanist, declarând suveranitatea omului. S-a plecat de la premisa rousseau-ist` c` omul este bun de la na[tere [i c` doar condi]iile sociale \l \nr`iesc.

Gândirea americanilor a fost influen]at` de marii filozofi liberali, Concep]ia revolu]ionarilor francezi a fost croit` de filozofii ilumica John Locke. Ei [tiau c` \nlocuirea unui stat imperial cu un ni[ti \n „credin]a \n ra]iune”. Guvernarea aleas` de ei era mecanicist`. Guvernul era o ma[in`, fiind condus` de puterea ra]iunii [i guvern`mânt uman autocrat n-ar aduce decât libertate de propulsat` prin coerci]ie spre o singur` destina]ie: „dreptatea scurt` durat`. Eforturile lor constau \n \ncercarea de a controla social`”. statul [i de a p`stra libertatea.

Constitu]ia american` \ntruchipa trei principii:

Constitu]ia francez` \ntruchipa [i ea trei principii:

1. Libertatea [i interesele individului. Omul, fiind creat dup` chipul lui Dumnezeu, avea drepturi inalienabile (\n Amendamentul I sunt men]ionate libertatea religiei, a cuvântului, a presei, a adun`rii [i dreptul la peti]ie) ce st`teau deasupra guvernului.

1. Suprema]ia colectivit`]ii asupra libert`]ii individului. Voin]a poporului, a majorit`]ii, cerea subordonarea oric`rei minorit`]i sau individ.

2. Guvernele omene[ti poart` \n ele s`mân]a tiraniei, a statului absolutist, care nu poate fi limitat` decât printr-un sistem de control [i prin p`strarea \n echilibru a diferitelor puteri. Astfel, Constitu]ia punea \n echilibru cele trei puteri independente: cea executiv`, judiciar` [i legislativ`.

2. Statul, prin guvern, este factorul progresului, conform voin]ei populare. Guvernul trebuia s` aib` libertate deplin`, pentru care nu trebuia verificat [i nici echilibrat. Puterile sale (executiv`, legislativ` chiar [i judiciar`) trebuiau s`-i stea la discre]ie.

3. Pentru realizarea drept`]ii sociale, guvernul trebuia s` cen3. |ntrucât libertatea individului trebuie s` fie suveran`, guvertralizeze, s` reglementeze [i s` controleze totul. Niciun interes nul este doar un arbitru \ntre interesele diferi]ilor indivizi sau minoritar nu trebuia s` aib` ascenden]` asupra voin]ei grupuri de interese. generale.

Rezultatul: Realiz`rile Revolu]iei Americane \nc` dureaz`, de peste dou` secole, convingând na]iunile \ntregii lumi de beneficiile democra]iei cre[tine.

Revolu]ia Francez` n-a durat decât câ]iva ani, dar efectele ei destructive s-au perpetuat \n timp.

Noiembrie 2007 Semnele Timpului 13

Religie [i violen]a Revolu]iei Franceze, Tocqueville a r`mas uimit de ce a g`sit acolo. |n celebra sa carte, Democra]ia \n America, el scrie: „Atmosfera religioas` a ]`rii a fost primul lucru care m-a izbit de la sosirea mea \n Statele Unite.” (pag. 295). Autorul se mira apoi de num`rul mare de confesiuni americane, de toleran]a reciproc`, de accentul pus pe moralitate aproape \n detrimentul teologiei. La urm`, el conchidea: „America e mare, pentru c` e bun`.

Statistic` r`sturnat` Dac` \n Anglia, dintre cele 28 milioane de anglicani boteza]i, doar 1 milion mai merg la biseric`, \n Nigeria, \n schimb, 18 milioane de credincio[i umplu bisericile. Cre[tinii din Sud au devenit lideri \n lumea religioas`. Capul Alian]ei Mondiale a Bisericilor Reformate este un prezbiterian ghanez, Setri Nyomi. Majoritatea comuniunii anglicane, aflate deacum \n lumea a treia din sud, este cea care a reu[it s` opreasc` liberalizarea [i admiterea clerului homosexual. Dac` \n 1900, 80% dintre cre[tini tr`iau \n emisfera nordic`, \n 2000, 60% dintre ace[tia se g`seau \n cea sudic`. Dac` \n 1900, 50% dintre cre[tini erau \n Europa, ast`zi, 75% sunt \n afara Europei. Dac` atunci 80% erau albi, ast`zi doar 33% mai sunt albi. Dac` \n 1900 erau doar 22 milioane de cre[tini \n Africa, ast`zi sunt 360 milioane.25 Marile centre misionare din 1900, Londra [i New York, au fost \nlocuite de Manila [i Seul. Coreea de Sud trimite mai mul]i misionari \n lume decât Anglia.

Dac` America \nceteaz` s` fie bun`, va \nceta [i s` fie mare!”

Debusolat`, am`git` de materialism [i ra]ionalism, civiliza]ia de sorginte iudeo-cre[tin` tr`ie[te drama dezr`d`cin`rii. T`g`duindu-[i originile biblice, ea nu-[i mai g`se[te nici sensul, nici identitatea.

Lic`r de lumin` Surprinz`tor, la cel`lalt cap`t al lumii, \n emisfera austral`, omenirea tr`ie[te o experien]` opus`. De curând s-a descoperit un nou text – unul religios, subversiv pentru habitudinile culturale \nr`d`cinate, revolu]ionar, care transform` concep]ia arhaic` despre bine [i r`u, despre spiritualitate, politic`, stare economic`, ras`, etnicitate, statut social, sexualitate, s`n`tate [i vindecare. Nu este New Age. Nici vreun codex gnostic. Este vorba de... Biblie! |n emisfera lumii a treia, \n Asia, Africa [i \ntr-o m`sur` America latin`, oamenii cred [i

tr`iesc Biblia. Fenomenul „cre[tinism” ascende rampant.

Philip Jenkins, \n Noua fa]` a cre[tinismului, [i Joel Carpenter, \n C`r]i [i cultur`, raporteaz` contrastul dintre biblismul austral fa]` de cel boreal. O afinitate evident` \ntre cultura Sudului [i cultura timpurilor biblice face ca lumea a treia s` fie \n mod natural receptiv` la valoarea textelor religioase. S`r`cia, foametea, epidemiile, migr`rile de popula]ie, idolatria, corup]ia [i tirania – temele de preferen]` ale Vechiului Testament – vorbesc direct culturii africane idolatre. Biblia este citit` \n mod comunitar, \n adunare, pentru ca [i analfabe]ii s-o aud`. Credincio[ii \nva]` pasaje mari pe de rost [i devin „oamenii C`r]ii”. |n timp ce nordul liberal nutre[te o „teologie f`r` Biblie”, biblicismul celor din Sud, stigmatizat drept tradi]ionalist, conservator [i fundamentalist, a produs un reviriment asem`n`tor celui din timpul Reformei. Cre[tinismul, deferit ghilotinei Semnele Timpului Noiembrie 2007

14

al]ii. |n cele din urm`, civiliza]ia lor insular` se n`ruie \ntr-o trâmb` de fum...

Civiliza]ia noastr` st` la r`scrucea a dou` apocalipse. Una biblic`, ce culmineaz` cu „un cer nou [i un p`mânt nou”. Cealalt` p`gân`, pr`v`lindu-se \n haos. Din p`cate, noi nu putem alege pentru genera]ia X [i Z. Putem \ns` alege pentru noi, \n speran]a c` infima noastr` influen]` va produce o schimbare, „pu]in aici, pu]in acolo”. ST

de c`tre umanismul ateist, chiar dac` p`r`se[te lumea bun`, va continua s` supravie]uiasc`.

Chiar dac` altfel de cum am vrea noi. C` Dumnezeu este tot acolo, la cârma istoriei, este axiomatic. Problema este alta: unde e locul consumatorilor de civiliza]ie postmodern` \n unitatea prezent` a escatonul26 divin?

Poate... |n 1954, scriitorul laureat Nobel, William Golding, publica o poveste alegoric`, Domnul mu[telor, f`când aluzie la zeul siro-caananit Baal Z`vuv. Ac]iunea se deruleaz` \ntr-o insul` pustie din Pacific, unde un grup de elevi britanici bine educa]i e[ueaz`. Lipsi]i de supravegherea adul]ilor [i sco[i din iner]ia civiliza]iei iudeo-cre[tine, copiii devin ni[te s`lbatici. Religia lor se cufund` \n animism, moralitatea lor cedeaz` principiului supravie]uirii celui mai tare. B`ie]ii \ncep s` vâneze [i s` ucid` – mai \ntâi animalele, apoi unii pe

1. 25 iunie 2007, la Strasbourg, Consiliul Europei a anulat sesiunea de votare programat` atunci cu privire la crea]ionism [i proiectul inteligent, sub motivul unilateralit`]ii [i al caracterului partinic al documentului.

2. „Hei, hei, ho, ho, Civiliza]ia occidental` (iudeo-cre[tin`) dispare” – slogan lansat de studen]ii Universit`]ii Stanford, California, ajuns notoriu \n \ntreaga Americ`.

3. David Van Biema, Time, 22 martie 2007, „The Case for Teaching the Bible“.

4. Kenneth Cauthen, Christian Ethics and Civilization, 1997.

5. Alfred N. Withehead, Adventures of Ideas, 1967. Reinhold Niebuhr comenta [i el: „|n lumea noastr`, „agape”, iubirea cre[tin`, este o posibilitate imposibil`.”

6. Cererea mul]imii \nfierbântate din Roma imperial`: „Pâine [i circ!”

7. Cercet`rile din ultimii 30 de ani au dovedit c`, pentru capturarea Bastiliei, n-au fost mai mult de 1.000 de cet`]eni. Restul e mit.

8. Nicolae Iorga, Evolu]ia ideii de libertate, pag. 278, Ed. Meridiane, 1987, Bucure[ti 9. „Arm` contra zeilor – n-avem!” (lat.)

10. „Zdrobi]i pe Infamul” – strig`t revolu]ionar \ndreptat contra lui Isus Hristos [i care revendica repudierea Lui. 11. „Noyade” (fr.) – \necare 12. Joseph Fouché (1763-1820) – intrigant genial, cel care avea s` devin` demonul lui Napoleon, \n acela[i timp ministrul s`u de poli]ie, dar [i conspirator anti-napoleonian.

13. Napoleon a abrogat calendarul revolu]ionar la 1 ianuarie 1806, dup` 12 ani de func]ionare for]at`.

14. Carlyle: The French Revolution, vol.3, cartea V, cap. 4.

15. V. H. H. Green, \n Introducere la cartea lui John Mc Manners, The French Revolution and the Church, 1982 16. „Robespierre [i-a \nceput cariera f`când versuri \n onoarea dinastiei [i declarându-se (atunci când a intrat \n parlament) drept du[man al pedepsei cu moartea. {i... a sfâr[it prezidând cea mai formidabil` decapitare care s-a pomenit vreodat`”, scrie Nicolae Iorga, \n Evolu]ia ideii de libertate.

17. „sans-culot” (fr.) – „fund-gol”, porecl` dat` revolu]ionarilor.

18. N. Iorga, ibid.

19. |n c`utarea guvernului ideal, s-au succedat: Adunarea na]ional` constituant` (1790), Adunarea legislativ` (1791-2), Conven]ia na]ional` (1792-1795) cu Comitetul salv`rii publice (1793), Directoratul (1795-1799) [i Consulatul (1799-1804).

20. |ntre 1789 [i 1900, Fran]a a cunoscut cinci sisteme de guvernare: republica, dictatura, monarhia constitu]ional` [i dou` imperii diferite.

21. John Ferling, Almost a Miracle, Oxford Univ.Press, 2007 22. De[i Declara]ia de Independen]` (4 iulie 1776) era un document politic, de patru ori este men]ionat numele divinit`]ii: Dumnezeu, Creator, Judec`tor suprem [i Providen]` divin`.

23. Scrisoare c`tre Zabdiel Adams, 21 iunie 1776 24. Declara]ia de Independen]` este singurul document legal din lume \n care, printre drepturile fundamentale, este men]ionat „dreptul la fericire”!

25. Justo L. Gonzalez, The Changing Shape of Church History St. Louis, MO: Chalice Press, 2002, p.

26. „Eschaton” (gr.) – „sfâr[it”. Escatologia este disciplina care studiaz` viziunea Bibliei despre sfâr[itul istoriei.

Noiembrie 2007 Semnele Timpului 15

Religie

18 noiembrie 1978. Conduc`torul „Templului Popoarelor”, Jim Jones, \[i \ndeamn` sutele de adep]i s` se sinucid` \n mas`, \n Jonestown, a[ezarea lor din nord-vestul Guyanei. Acei câ]iva membri care au refuzat s` bea din sucul cu cianur` fie au fost for]a]i prin amenin]`ri cu arma, fie au fost \mpu[ca]i atunci când au vrut s` fug`. Numai câ]iva adep]i au supravie]uit, ascunzându-se \n jungl`. Num`rul persoanelor decedate s-a ridicat la 914. Dintre acestea, 276 au fost copii.

I Marius Necula

Semnele Timpului Noiembrie 2007 16

autorit`]ile au informat c` secta Aum de]inea chiar [i bacilul antraxului. De asemenea, s-a mai spus c` Shoko Asahara, guru-ul sectei, trimisese o expedi]ie \n Zair pentru a procura e[antioane ale virusului ebola. Secta Aum avea 40.000 de membri [i fonduri de peste 1 miliard de dolari, putând pune la punct oricând un atentat bacteriologic de propor]ii. Din fericire, Asahara a putut fi oprit \nainte de a-[i pune \n aplicare proiectele sale uciga[e.

Noi mi[c`ri religioase

U

n alt caz care a zguduit opinia public` este atentatul din 20 martie 1995. Gazul sarin, un neurotoxic fulger`tor, a fost r`spândit \n metroul din Tokyo de adep]ii sectei Aum Shinrikyo. Atentatul s-a soldat cu 12 mor]i [i a dus la \mboln`virea a peste 5.000 de persoane. Dup` ce a perchezi]ionat sediile sectei Aum, poli]ia a f`cut descoperiri care au sporit [i mai mult \ngrijorarea. |n laboratorul lor secret, membrii sectei f`ceau experimente cu bacilii botulismului pentru a-[i construi propriile arme bacteriologice. |n 1996,

Fenomenul apari]iei unor noi curente religioase nu a cunoscut o efervescen]` mai mare ca acum. Potrivit specialistului american Gordon Melton, num`rul mi[c`rilor care nu s-au dovedit periculoase – evanghelice, sincretiste, New Age, terapeutice – s-ar ridica la aproape 20.000, f`r` a le num`ra deci pe cele cu orientare terorist`. Zonele cele mai atinse de aceast` expansiune sunt \n principal America Latin` [i Europa de Est, mai vulnerabile din cauza precarit`]ii economice [i legislative. |n Europa Occidental`, situa]ia este relativ stabil`: \n fiecare zi apar [i dispar asemenea grupuri. Dar pericolul sectelor nu const` \n num`rul acestora, ci mai degrab` \n caracterul lor distructiv. A[adar, este legitim` lupta \mpotriva sectelor \n contextul libert`]ii de exprimare? Dup` ce criterii stabilim care noi mi[c`ri religioase pot fi recunoscute de lege [i care nu [i ce garan]ii avem c`, sub pretextul luptei \mpotriva sectelor, nu se vor face abuzuri tot atât de periculoase [i nedrepte?

Pân` \n anii '70, definirea religiei nu era o \ndeletnicire complicat`. Cel pu]in pe continentul european, religia era asociat` cu ideea de credin]` [i \nchinare la Dumnezeu. Cu timpul \ns`, grani]ele dintre religie, filozofie, psihologie, politic` [i multe alte domenii nu au mai putut fi tot atât de u[or de trasat. O grupare care nu crede \ntr-o fiin]` suprem` numit` generic Dumnezeu, ci \n fiin]e extraterestre poate fi numit` tot religie? Sau amalgamul de psihologie [i metafizic` poate fi \ncadrat \n domeniul religios? Pentru simplificare, toate aceste mi[c`ri, mai mult sau mai pu]in religioase, au fost numite noi mi[c`ri religioase sau secte, acest ultim termen intrând de altfel \n limbajul comun.

Noiembrie 2007 Semnele Timpului 17

Religie Termenul de noi mi[c`ri religioase (NMR) are avantajul de a fi neutru din punct de vedere ideologic [i nu prezint` conota]ii peiorative precum cel de sect`. Pe de alt` parte \ns`, unii cercet`tori nu sunt de acord nici cu aceast` abordare. {i asta pentru c` unele dintre mi[c`ri nu sunt nici pe departe noi (luând \n calcul ]ara de origine), iar altele nu pot fi descrise deloc a fi religioase. Unii sociologi au propus denumiri precum mi[c`ri religioase neconven]ionale sau mi[c`ri de re\nnoire religioas` sau chiar mi[c`ri religioase controversate. Niciunul dintre termenii propu[i nu a fost \ns` pe deplin acceptat. Din motive de corectitudine politic`, adesea se evit` termenul de sect`, fiind preferat cel de NMR.

Secta ca erezie Termenul de sect` este folosit \n multe limbi europene.1 Dup` unii cercet`tori, termenul deriv` din latinescul sequi 2, care \nseamn` „a urma”, \ns`, dup` al]i cercet`tori, termenul se pare c` deriv` din secare, care \nseamn` „a t`ia”, fiind pus \n opozi]ie cu religare, „a re-lega”, verbul care st` la originea cuvântului religie.

A[adar secta ar fi o contra-religie. De aici sensul comun pe care \l are termenul, conform [i dic]ionarelor uzuale. Adesea, secta este definit` a fi „un grup de persoane care formeaz` o comunitate religioas` ce s-a separat de organiza]ia oficial`”. A[a se face c` putem avea secte \n cadrul cre[tinismului, iudaismului, islamismului, dar [i al altor religii. Aplicând \ns` principiul separ`rii dintr-un corp original, se poate spune c` \nsu[i cre[tinismul poate fi definit ca o sect`, fiind o derivare din iudais-

Criterii de periculozitate a sectelor, conform MILUDES I Manipulare mintal` a adep]ilor I Centralizarea puterii \n mâinile unei persoane cu autoritate charismatic`: un guru sau un consiliu de conducere I Organizare piramidal` I |nv`]`tur` exclusiv`: singura adev`rat` I Stoarcere de fonduri I Dezechilibrare mental` I Cerin]e financiare exorbitante I Ruptur` cu mediul de origine I Punerea \n pericol a integrit`]ii fizice I Recrutarea de copii I Discurs antisocial I Tulburarea ordinii publice I Tentative de infiltrare \n conducerea statului I Evaziune fiscal`

mul primului secol, iar protestantismul, o sect` a catolicismului.

Din perspectiv` teologic`, secta este definit` ca o deviere de la ortodoxie,3 fiind deci sinonim` cu erezia. Social vorbind \ns`, nu trebuie s` ne gr`bim s` identific`m drept sect` orice mi[care religioas` care nu are acelea[i dogme ori doctrine cu cele ale majorit`]ii. Cel mult poate fi declarat` erezie, plecând de la un anume set de \nv`]`turi care sunt definite ca norm` a dreptei [i curatei \nv`]`turi. Aici aspectul social joac` un rol important. Astfel, de exemplu, chiar dac`, din perspectiva teologic`, ortodoxia r`s`ritean`, prin \ns`[i titulatur`, vrea s` se identifice ca \nv`]`tura corect`, \n opozi]ie cu catolicismul, nimeni ast`zi nu mai poate numi erezie [i nicidecum sect` cre[tinismul de rit catolic. {i asta nu pentru c` nu ar fi argumente teologice, ci pentru c` aspectul social joac` un rol important.

Mizând tocmai pe impactul pe care termenul \l are asupra popula]iei4 [i pe fundalul unui acerb joc al intimid`rii, bisericile istorice, majoritare \n unele zone, prefer` folosirea lui Semnele Timpului Noiembrie 2007

18

perceput ca izolat, rupând orice leg`tur` cu societatea. Cu toate acestea, nici izolarea de lume nu poate fi luat` ca un criteriu definitoriu pentru o sect`: [i ordinele monastice se izoleaz` f`r` a fi declarate secte.

Unii sociologi, printre care [i Danièle Hervieu-Léger,7 consider` c` nu este posibil` elaborarea unei defini]ii corespunz`toare.

Atunci când se adopt` o neutralitate axiologic`, este imposibil s` evaluezi ce este [i ce nu este periculos. |n acest context, cercet`toarea propune ca statul s` intervin` nu la nivelul dogmatic, ci la cel comportamental. Autorit`]ile pot interzice doar manifest`rile unei anume grup`ri (religioase ori nu) identificate

atunci când vor s` identifice anume grup`ri dizidente sau alte confesiuni mai noi, derivate ori nu din organiza]ia mam`.

O devia]ie social` Literatura de specialitate 5 caut` s` defineasc` secta \n acord cu anumite caracteristici-cheie. |nc` din secolul XIX, Max Weber [i Ernst Troeltsch defineau secta ca fiind un „grup religios extremist, intolerant [i antisocial”.

Comisia pentru Drepturile Omului propunea, \n 1993, urm`toarea defini]ie pentru sect`: „grup care se prezint` sau nu ca religie, ale c`rui practici sunt susceptibile de a c`dea sub inciden]a legisla]iei ce protejeaz` drepturile persoanei ori ale legilor unui stat de drept.”

Conform raportului MILS6 din 1999, secta era definit` ca o asocia]ie sau structur` totalitar` cu obiective religioase declarate sau nu, al c`rei comportament aduce atingere drepturilor omului [i echilibrului social. Dintr-o alt` perspectiv`, secta este un grup periculos,

ca fiind periculoase, dar nu [i crezurile acesteia.

To]i cercet`torii sunt \ns` de acord c` sectele sunt un pericol social. Adesea ele sunt considerate o adev`rat` plag` pentru societate. {i atunci, ce poate face statul \n aceast` privin]`? Dac` am continua cu paralela, asem`nând sectele cu o boal` la nivelul societ`]ii, atunci se pot \ntrevedea dou` direc]ii: una ar fi preven]ia, iar cea de a doua vindecarea. Apare \ns` o alt` problem`: cum po]i preveni o boal` pe care nu o po]i identifica \n mod concret?

Statul [i sectele Dup` atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, aten]ia guvernelor a fost \ndreptat` nu atât de mult asupra a ceea ce \nva]` o anumit`

Noiembrie 2007 Semnele Timpului 19

Religie

Culte religioase recunoscute de statul român

grupare, ci mai degrab` asupra a ceea ce face [i mai ales ce inten]ioneaz` s` fac`. |n realitate, niciun guru bio-energo-terapeut nu poate fi acuzat pentru concep]iile pe care le are privitor la metodele de vindecare, dar poate fi acuzat de \n[el`ciune ori fraud`. Un martor al lui Iehova poate fi \nchis pentru c` nu accept` satisfacerea stagiului militar obligatoriu, dar nu [i pentru simplul motiv c` nu este ortodox sau catolic. Tocmai aici se poate face diferen]a \ntre un stat care acord` ori nu libertate religioas`. Un stat cu adev`rat democratic va permite ca anumite grupuri s` sus]in` precepte care sunt \mpotriva legii, dar care nu sunt per se nocive.

Refuzulstagiuluimilitar[irefuzuldeamunci\ntro anume zi (cazul evreilor, adventi[tilor sau al musulmanilor) nu sunt motive de a categorisi o anume grupare drept sect`. |ntr-o societate democratic`, trebuie s` fie posibil` tocmai acceptarea acelora care nu sunt ca majoritatea. Paradoxal este c` tocmai statul,printr-olegisla]ie precar` [i defectuoas`, devine vinovat de perpetuarea unor tensiuni sau chiar violen]e

I Biserica Ortodox` I Biserica Catolic` I Biserica Armean` I Cultul cre[tin de rit vechi

Cultele protestante I Biserica Reformat` (Calvin`) I Biserica Evanghelic` C.A. I Biserica Evanghelic` Lutheran` Sinodo-Prezbiterian` I Biserica Unitarian` Cultele neoprotestante (Evanghelice) I Biserica Ce[tin` Adventist` de Ziua a {aptea I Biserica Cre[tin` Baptist` I Cultul Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolic` I Cultul Cre[tin dup` Evanghelie I Biserica Evanghelic` Român` I Cultul Islamic I Cultul Mozaic I Organiza]ia Religioas` Martorii lui Iehova Conform Secretariatului de Stat pentru Culte, http://www.culte.ro

Semnele Timpului Noiembrie 2007 20

interreligioase. O lege care interzice o practic` religioas` dovedit` a fi nepericuloas` nu face nimicaltcevadecâts`inciteladiscriminare[iur`.

Puse fa]` \n fa]` cu pericolul sectelor, guvernele caut` instrumente prin care s` pre\ntâmpine diverse acte de terorism. La nivelul fiec`rui guvern exist` o comisie sau agen]ie specializat` tocmai \n studiul noilor mi[c`ri religioase. |n Marea Britanie exist` INFORM (Information Network Focus on Religious Movements / Re]eaua de informa]ie cu privire la mi[c`rile religioase), iar \n Fran]a, pe lâng` o comisie parlamentar`, exist` [i una guvernamental`. |n Austria, din 1998, ca urmare a unei legi federale, exist` Bundesstelle für Sektenfragen. Tot din acela[i an, \n Belgia, \n urma unui nou act legislativ, aparatul securit`]ii interne se va ocupa [i de monitorizarea sectelor prin noua divizie „Terorism [i secte”.

Acela[i lucru se \ntâmpl` [i \n România, unde SRI are ca obiect de activitate [i supravegherea mi[c`rilor religioase. Inclusiv la nivel european exist` o comisie pentru studiul

sectelor. Conform datelor UE, se pot identifica trei categorii de secte: I Secte absolute: cele care doresc schimbarea societ`]ii [i cu care dialogul este imposibil. Se poate aminti aici Biserica Scientologic` sau Ordinul Templului Soarelui.

I Mi[c`ri al c`ror caracter religios ori filozofic nu poate fi atacat, dar ale c`ror componente sunt susceptibile de a aduce atingere drep-

Datorita mediatiz`rii intense,masele pot ajunge la o fobie colectiv` ce d` na[tere nu de pu]ine ori la intoleran]` nejustificat` fa]` de organiza]iile numite, pe drept sau pe nedrept, sectare. turilor omului. Ca exemplu se pot da martorii lui Iehova, care refuz` transfuzia de sânge [i stagiul militar.

I Mi[c`ri presupus sectare. Ca exemplu amintim antropozofia.

Noiembrie 2007 Semnele Timpului 21

Religie Calendarul negru al sectelor 18 noiembrie 1978

914 membri ai Templului Popoarelor, dintre care 276 de copii, mor \n urma unei sinucideri colective \n Jonestown, Guyana.

19 septembrie 1985

60 de adep]i ai Datu Mangayanon se sinucid \n Mindanao, Filipine.

1 septembrie 1986

7 adep]i ai Bisericii Prietenii Adev`rului se sinucid \n Wokayama, Japonia.

28 august 1987

32 membri ai Mi[c`rii Park Soon Ja se sinucid \n Seul, Coreea de Sud.

19 aprilie 1993

72 de davidieni mor \n urma incendierii fermei din Waco, Texas, dup` s`pt`mâni de asediu din partea FBI.

4 octombrie 1994

53 (dintre care 16 copii) ai Ordinului Templului Soarelui au fost g`si]i mor]i \n dou` sate din Elve]ia: Cheiry [i Salvan. Nu se [tie dac` a fost vorba de sinucidere sau asasinat.

1995

{eful spiritual al Cavalerilor Lotusului de Aur, Gilbert Bourdin, este acuzat de viol [i agresiuni sexuale de o fost` adept`.

20 martie 1995

Atentatul cu gaz sarin organizat de membrii sectei Aum Shinrikyo la metroul din Tokyo. Sunt 12 mor]i [i peste 5.000 de r`ni]i.

23 decembrie 1995

16 membri ai Ordinului Templului Soarelui, printre care 3 copii, sunt g`si]i carboniza]i \n Vercors, Fran]a. Nu se [tie dac` a fost asasinat sau sinucidere.

24 martie 1995

5 adep]i ai aceluia[i ordin sunt g`si]i mor]i \n Québec, Canada.

26 martie 1997

39 de membri ai sectei Por]ile Paradisului (Heaven's Gates) se sinucid luând fenobarbital \n Santa Fé, California.

18 martie 2000

|n Ugada, aproape 1.000 de adep]i ai sectei Refacerea Celor 10 Porunci organizeaz` o sinucidere colectiv` \ntr-o biseric` incendiat`.

26 decembrie 2002

Societatea Clonaid pretinde c` s-a n`scut primul copil clonat, o feti]` numit` Eva, creat` de secta raëlienilor.

Afirma]ia nu a putut fi probat` de dovezi concludente.

10 februarie 2005

|n Belgia, un tat` [i o mam` \i atac` \n justi]ie pe martorii lui Iehova \n urma decesului fiului lor de 35 de ani. Fiind handicapat, având vârsta mental` a unui adolescent de 14-15 ani, a refuzat transfuzia de sânge din cauza concep]iilor religioase. Medicul legist a stabilit c` refuzul transfuziei de sânge a fost un gest sinuciga[.

|n Fran]a s-au putut identifica 173 de mi[c`ri sectare, 69 pot fi categorisite dup` un tip unic dominant, iar restul având un tip asociat.

Potrivit datelor oficiale, \n România au fost identificate 350 de secte de o mare diversitate, ceea ce face dificil` clasificarea lor. |n urma unei anchete din 1996-1997, guvernul belgian a \mp`r]it sectele \n doar dou` categorii: 1. Grupuri organizate care au o doctrin` \n cadrul unei religii; acestea nu sunt periculoase [i nu sunt sub o observare atent` primind de altfel recunoa[tere legal` din partea statului.

2. A[a-numitele organiza]ii sectare periculoase. Acestea sunt identificate ca având concep]ii ce duc la ac]iuni care pun sau pot pune \n pericol individul [i societatea. A[adar, prin recunoa[terea legal` de c`tre stat, o NMR (care r`mâne \n continuare eretic`) \nceteaz` de a mai fi privit` ca sect` sub aspect social. (A se vedea [i Cultele religioase recunoscute de statul român.)

Un amalgam de minciun` [i adev`r Situa]ia real` este \ns` dificil de cunoscut, existând diverse interese pentru a publica cifre mult mai mari decât cele reale: sectele, pentru a-[i exagera importan]a; asocia]iile de

Semnele Timpului Noiembrie 2007 22

Alte caracteristici ale sectei lupt` \mpotriva lor, pentru a justifica amploarea ac]iunilor \ntreprinse; responsabilii politici, pentru a se a[eza \n postura de crucia]i \mpotriva unui flagel social; mass-media, pentru a câ[tiga audien]` sau a-[i vinde publica]iile.

Scandalurile mediatice aduc \n prim-plan sinucideri colective, atentate, asasinate, afaceri politico-financiare, infrac]iuni privind codul muncii, infrac]iuni financiare [i fiscale, trafic de stupefiante, exercitarea ilegal` a practicii medicale, manipularea mental` [i sp`larea creierului. Datorit` mediatiz`rii intense, masele pot ajunge la o fobie colectiv` ce d` na[tere nu de pu]ine ori la intoleran]` nejustificat` fa]` de organiza]iile numite, pe drept sau pe nedrept, sectare.

Pe de alt` parte, se deformeaz` realitatea calificând ca sectare multe dintre cultele oficial recunoscute de statul român. |n mod implicit, aceasta este instigare la ur`, fiind mult mai nociv` decât \ns`[i confesiunea religioas` incriminat`. |n multe articole din presa local`, dar [i interna]ional`, informa]iile cu privire la unele culte sunt denaturate sau tenden]ioase. Modelul se pare c` este unul standard. Se prezint` fapte monstruoase incontestabile (vezi Calendarul negru al sectelor) ale unor anume grup`ri, dup` care, prin generalizare, \n aceea[i categorie sunt incluse grup`ri religioase eretice din punct de vedere teologic (fapt incontestabil), dar f`r` a li se putea asocia [i un grad sporit de periculozitate social`.

Este lesne de \n]eles c` ereticii (oricare ar fi ei [i fa]` de oricine i-am cataloga astfel) nu sunt agrea]i [i, inevitabil, sunt percepu]i ca fiind un pericol. Dar jurnali[tii [i clericii ar trebui s` plaseze tensiunile la nivelul dogmelor, f`r` a mai produce instig`ri printr-o denigrare artificial`! Când cre[tinismul devenea o amenin]are pentru p`gânismul clasic, fiind perceput ca o sect` periculoas`, tot ceea ce trebuia s` se fac` era s`-l descrie ca atare.

Nu de pu]ine ori cre[tinii au fost numi]i atei (pentru c` nu se \nchinau la zei), canibali (pentru c` prin \mp`rt`[anie mâncau pâinea nedospit`, simbolul trupului lui Hristos) sau chiar incestuo[i (pentru c` so]ia cuiva era numit` [i sor`, termen folosit \n cadrul unor bisericii care exprima faptul c` oamenii sunt copiii lui Dumnezeu). Adev`rat, [i totu[i o

I E un grup la care se ader` voluntar, dar care \[i rezerv` dreptul de a refuza intrarea cuiva. I Pentru a deveni membru este necesar a \ndeplini anumite condi]ii impuse. Oricine \ncalc` regulile nu mai poate r`mâne \n cadrul grupului. I Sectan]ii sunt un grup exclusiv, considerându-se cei ale[i, fiind deci diferi]i de restul lumii. I Secta propune un model de perfec]iune personal`. I Secta este majoritar condus` de neprofesioni[ti. I Secta intr` adesea \n conflict cu normele sociale. I Secta este un grup care cere o dedicare total`. I Secta are o putere mare de coordonare a vie]ii personale. I Adesea, sectele se izoleaz` de societate, formând comunit`]i separate.

minciun`! Pericolul exager`rii poate duce \n final la daune reale din cauze imaginare. Dar exist` [i pericolul cel`lalt, al minimaliz`rii.

Este adev`rat c` nu se poate g`si un antidot pentru secte ori sectan]i, dar, dup` cum spunea Danièle Hervieux-Léger, ar fi câteva remedii: bunul-sim], discern`mântul, educa]ia [i spiritul critic. Pentru c` sectan]ii sunt tot oameni, avem nevoie de o minte luminat` [i de o inim` fierbinte. {i eu sunt tot un om. ST

1. |n literatura anglo-saxon`, termenul folosit este cult, având acela[i sens cu „secte” din francez`, „setta” din italian`, „secta” din spaniol` ori „Sekte” din german`.

2. |n latina clasic`, substantivul secta \nsemna mod de gândire, stil de via]` sau, \n sens mai specific, putea desemna un partid politic sau o [coal` filozofic`. Termenul nu avea conota]ii ofensive.

3. Termenul de ortodoxie este folosit \n sensul generic, din cuvintele grece[ti orthos – „drept”, doxa – „p`rere, \nv`]`tur`”.

4. Este posibil ca, din punct de vedere religios, o mi[care s` poat` fi definit` \n continuare ca sect` f`r` a \ntruni \ns` [i condi]iile sociologice. Protestantismul a fost [i \nc` mai este considerat o erezie de c`tre romano-catolicism. Lucru valid de altfel dup` normele ecleziastice, dar nu poate fi numit ca sect` [i din punct de vedere sociologic [i asta pentru c` sunt societ`]i care ele \nsele sunt protestante.

Biserica Catolic` nu va folosi niciodat` termenul de sect` \n contextul american, majoritar protestant, pentru c` asupra popula]iei nu ar avea niciun impact (majoritatea e „sectant`”), dar va apela la el \n Polonia catolic`. Totu[i doar catolicii ar avea oarecum dreptul de a-i numi pe protestan]i sectan]i, ace[tia fiind deriva]i din ei, lucru care nu mai este valabil \ns` [i pentru ortodoc[i.

5. Massimo Introvigne [i J. Gordon Melton, Pour en finir avec les sectes - Le débat sur le rapport de la commission parlementaire, Paris, Ed. Dervy, 1996, p. 25 6. MILS (Mission Interministérielle pour la Lutte contre les Sectes / Comisia interministerial` pentru lupta contra sectelor) este un organism al statului francez care are ca misiune observarea [i analiza mi[c`rilor cu caracter sectar. A fost creat` de prim-ministru, fiind subordonat` acestuia. Anual se public` un raport privitor la situa]ia sectelor. Din 28 noiembrie 2002, MILS este \nlocuit` de MIVILUDES (Mission Interministérielle de Vigilance et de Lutte contre les Dérives Sectaires / Comisia interministerial` de supraveghere [i lupt` contra tendin]elor sectare). Rolul acestei noi comisii este de a analiza fenomenul mi[c`rilor cu caracter sectar care, prin ac]iunile acestora, aduc o atingere drepturilor [i libert`]ilor fundamentale ale omului ori care constituie o amenin]are la adresa ordinii publice sau care sunt contrare legilor [i reglement`rilor \n vigoare.

7. Danielle Hervieu-Léger, La religion en miettes ou la question des sectes, Paris, Ed. Calmann-Lévy, 2001

Noiembrie 2007 Semnele Timpului 23

Politic

Valery Giscard d’Estaing

Javier Solana

V-a]i \ntrebat vreodat` cine are \n mân` frâiele lumii? Cine se ascunde \n spatele marilor decizii capabile s` produc` muta]ii politice, economice sau sociale esen]iale?

I Beniamin Pascu

i care sunt factorii care au determinat opinia public` mondial` s`-[i focalizeze aten]ia asupra unui segment elitist format din [efi de guvern, precum Romano Prodi, prim-ministrul Italiei, Lionel Jospen, fost primministru al Fran]ei, Jose Maria Aznar, fost prim-ministru al Spaniei, [i Valery Giscard d’Estain, fost pre[edinte al Fran]ei [i autorul proiectului Constitu]iei Europene? Acestora se adaug` regina Beatrix a Olandei, Robert McNamarra, fost secretar pentru ap`rare al SUA, Manuel Baroso, pre[edintele Comisiei

{

Semnele Timpului Noiembrie 2007 24

Jose Durao Barosso

Europene, Javier Solana, \nalt Reprezentant al UE pentru politic` extern`, Koffi Annan, fost pre[edinte al ONU, dar [i Henry Kissinger, fost secretar de stat al USA. De ce toat` aten]ia este \ndreptat` asupra unor magna]i precum David Rockfeler, Giovani Agnelli (magnatul FIAT, decedat) sau Robert Murdoch? Sau asupra unor bancheri ca Paul Wolwitz, fost pre[edinte al B`ncii Mondiale, sau Alan Greenspan, fost guvernator al Rezervelor Federale ale USA? Lista continu` cu organismele interna]ionale de genul Fondului Mone-

Robert Mcnamara

tar Interna]ional (FMI) sau Banca Mondial`, cu „lifestyle”-urile axate pe consumism, individualism sau productivitate.

Parcurgem ast`zi, mai mult sau mai pu]in con[tient, un scenariu \mp`r]it \n capitole: Petrol, Strategii financiare, Politici demografice [i Ocupa]ionism. Autorul scenariului este o entitate politic` suprastatal`, pe cât de sectar` [i obscur`, pe atât de real` [i elitist`: Clubul BILDERBERG. Scopul? Puterea. Motiva]ia? O nou` Ordine Mondial`. Pre[edintele \n exerci]iu (engl. Honorary Chairman) al acestui

Noiembrie 2007 Semnele Timpului 25

Politic (secretar de stat al SUA [i autorul bine-cunoscutului „Plan Marshall” de reconstruc]ie a Europei postbelice [i de blocare a comunismului sovietic), Henry Kissinger (secretar de stat al SUA, laureat al Premiului Nobel pentru pace \n 1973 [i mediator \n Orientul Apropiat), Walter Bedell Smith (director al Agen]iei Centrale de Investiga]ii – CIA – a SUA), David Rockfeller (mo[tenitor al imperiului cu acela[i nume [i fondator al Comisiei Trilaterale), Joseph Retinger (pre[edinte al Comunit`]ii Europene a C`rbunelui [i O]elului [i primul ideolog al Clubului Bilderberg). Un aport deosebit la fondarea [i sus]inerea Clubului l-au avut re]eaua bancar` Rotschild [i Funda]ia Rockefeller. Specific` bilderbergilor este aura de mister cu care ace[tia s-au \nconjurat, tocmai pentru a poten]a teama [i respectul fa]` de for]a faptelor lor. Scurgerile de informa]ii sunt strict dimensionate, cu segmente ]int` [i efecte \n prealabil calculate. |n pofida faptului c` secretul protejeaz` ne\ndur`tor func]ionarea intern` a Clubului, se [tie c` nu to]i membrii acestuia joac` roluri similare. Sistemul ierarhic reprezint` o versiune modern` a piramidei institu]ionale ultraconservatoare din Evul Mediu timpuriu, strucAur` de mister [i team` turat` pe trepte sociale. |n vârful piramidei se Bilderberg este un club ultrasecret, ultrasitueaz` ini]ia]ii, pu]ini la num`r, st`pânii plaexclusivist, rezervat celor mai influente [i punetei, cei care arbitreaz` [i controleaz` ternice personalit`]i din domeniul politic, bantotul \ntr-un Comitet Director car, militar, patronal [i cultural. De altfel, (engl. Steering Committee). Este admiterea \n acest club depinde de exiscategoria grea a Clubului [i zona ten]a prealabil` a unor propriet`]i, unde se concep strategii, se func]ii, influen]e de natur` s` genereze lanseaz` proiecte [i se traseaz` sau s` comute politici mondiale \n domefilonul ideologic al \ntregii strucniul energetic, de mediu, al resurselor turi. Vârful piramidei este unul naturale sau de natur` militar`. |nfiin]at translucid [i semiperceptibil, \n anul 1954 la Oosterdar orice hot`râre luat` la beek,Olanda, având acest nivel este extrapolat` numai 60 de membri, \n aparatul preziden]ial al acesta s-a extins Clubului, \n secretariatele [i treptat, constituintrezoreriile de pe ambele du-se drept o struc]`rmuri ale Atlanticului. tur` suprana]ional`. |ncepând cu anul 2000, Printre membrii de fotoliul preziden]ial al rezonan]` ai ClubuClubului Bilderberg a fost lui s-au num`rat ocupat de vicontele belHarry Truman (pregian Etienne Davignon [edinte al SUA), Vicontele Etienne Davignon (pre[edinte al Societe George Marshall controversat for este vicontele Eitenne Davignon, politician [i businessman belgian.

Istoricul britanic Carrol Quigley specific` \n lucrarea Tragedy and Hope c` „puterea capitalismului financiar va avea un rol transcedental, care este nici mai mult, nici mai pu]in decât crearea unui sistem de control financiar mondial \n proprietate privat`, capabil s` domine sistemul politic al fiec`rei ]`ri [i economia lumii, ca pe un \ntreg”. La rându-i, bancherul James P. Warburg, membru al Clubului Bilderberg, pune punctul pe „i”. „Fie c` vre]i, fie c` nu, vom avea un guvern mondial. Singura chestiune este dac` el va fi acceptat sau impus”. Exist` persoane care induc ideea c` Bilderberg este o asocia]ie de sorginte satanic`, caracterizat` de rituri mistice [i conspira]ii globale. Setul de dovezi existent sus]ine numai par]ial acest lucru. De altfel, bilderbergii fac un puternic front comun \n fa]a acuza]iilor de obscurantism care li se aduc, cu argumentul c` „nu sunt un club secret, ci unul discret”. Gra]ie acestui zid, temele abordate de peste cincizeci de ani la \ntrunirile grupului sunt imposibil de cunoscut cu exactitate.

Semnele Timpului Noiembrie 2007 26

Walter Bedell Smith

Harry Truman

Joseph Retinger

George Marshall

Generale din Belgia), apoi de Walter Scheel, fost pre[edinte al Germaniei, [i de lordul Peter Carrington, fost secretar general al NATO. Secretariatul este diriguit de E. H. van der Beugel, fost director \n cadrul Comitetului de aplicare a bine-cunoscutului „Plan Marshall”, apoi pre[edinte al liniilor aeriene KLM [i \n ultimul timp pre[edinte al Institutului Interna]ional de Studii Strategice din Londra.

Urmeaz` „trunchiul” piramidei, care este \ntr-o permanent` dinamic` de tip flux-reflux cu „baza”. Acesta este alc`tuit din pre[edin]i de companii, diploma]i [i parlamentari, mini[tri [i oameni de pres` de]in`tori ai unor re]ele media de larg` acoperire, arti[ti recunoscu]i, posesori ai unor consistente averi [i cadre universitare de rang superior. Structura nu trebuie \n]eleas` strict ierarhic decât \n zona superioar`, cea care genereaz` informa]ia [i exprim` autoritatea suprem`. Orice ini]iativ` la nivelul Comitetului Director este supus` discu]iilor „trunchiului” piramidei, cel care produce evenimentul dorit. Selec]ia membrilor clubului este atributul secretariatului, la nivel de propuneri, Comitetului Director apar]inându-i \ns` decizia final`. Nimeni nu poate solicita s` fie admis \n Club. A[adar autoinvitarea nu este posibil`. „Invita]iile de a

deveni membri ai Clubului sunt adresate exclusiv unor persoane respectate, de notorietate, care prin experien]a [i cuno[tin]ele lor, prin contactele [i influen]a \n cercurile na]ionale [i interna]ionale pot duce mai departe obiectivele Clubului Bilderberg”, spunea Joseph Retinger. De asemenea, un membru influent al Clubului explica faptul c` „mergi la Davos [i pl`te[ti s` fii v`zut. La Clubul Bilderberg vii s` vezi, f`r` s` te faci v`zut”. Asia Times sublinia c`, pân` acum, nu a fost invitat ori acceptat la \ntruniri niciun latino-american, african, asiatic ori vreo persoan` din Orientul Mijlociu. La selec]ie mai contribuie [i membri ai unor organiza]ii „tangente”, de genul Clubului de la Roma, Council on Foreign Relations, Trilateral Commision sau Royal Institute of International Afairs (cunoscut [i sub numele de Chatham House).

Din Comitetul Director (vârful piramidei) au f`cut parte de-a lungul timpului Josef Ackermann (Deutsche Bank), Jorma Ollila (Nokia), Richard Perle (Pentagon), Jurgen Schrempp (Daimler Chrysler), James Wolfenhson (Banca Mondial`), Paul Volker (fost pre[edinte al Rezervelor Federale ale SUA).

George Bush, tat`l, [i George W. Bush, actualul pre[edinte al USA, obi[nuiesc s` fie reprezenta]i \n club de unii membri ai administra]iei lor, ca fostul secretar american al Ap`r`rii, Donald Rumsfeld, sau Richard Perle, cunoscut sub porecla „Prin]ul Tenebrelor”,

Specifica bilderbergilor este aura de mister \n care ace[tia s-au \nconjurat, tocmai pentru a potenta teama [i respectul fa]` de for]a faptelor lor. Scurgerile de informa]ii sunt strict dimensionate, cu segmente ]int` [iefecte \n prealabil calculate. fost consilier pe probleme de ap`rare \n administra]ia Bush. La \ntâlniri, mai particip` sau au participat de-a lungul timpului: Bill Clinton, Bill Gates, George Soros, Dona Leticia, prin]es` a Casei Regale Spaniole, Anna Lindh, ministru de externe al Suediei, Milliam Ford, pre[edinte al concernului cu acela[i nume, Juregn Schrempp, reprezentantul Daimler – Chrysler, Donald Graham, pre[edintele Grupului media

Noiembrie 2007 Semnele Timpului 27

Politic The Washington Post, Martin Wolf, de la Financial Times, Bernstein Richard, cunoscut filozof contemporan [i profesor la New School for Social Research (New York), Maarten Brand, profesor de istorie la Universitatea din Amsterdam, Dimitri Trenin, rectorul Centrului Carnegie din Moscova, Gyorgy Suryanyi, fost pre[edinte al B`ncii Na]ionale a Ungariei. La o parte dintre \ntâlniri au participat \ns` [i unele femei cu un status bine definit, precum Hilarry Clinton, fost` prim` doamn` a Americii, actualmente senator, Angela Merkel, cancelarul Austriei, Neelie Kroes, comisar al Uniu-

Martin Wolf

Dimitri Trenin

nii Europene, Margaret Thatcher, fost primministru britanic, sau Jessica Mathews, pre[edintele Carnegie Endowment for International Peace.

Conferin]a anual` a Clubului Bilderberg este cea mai important` din lume. Niciuna nu se compar` cu aceasta, de vreme ce ac]ioneaz` la nivel parlamentar [i concentreaz` elita conduc`toare a principalelor institu]ii interna]ionale cum sunt: Banca Mondial`, ONU, NATO, FMI.

Sancta Sanctorum Totu[i, \n Clubul Bilderberg, exist` ceva cu adev`rat opac, o zon` din care transpar foarte pu]ine lucruri, ceva asupra c`ruia troneaz` o aureol` de Sancta Sanctorum: Cercul Intern, sau a[a-numitul Comitet al \n]elep]ilor, alc`tuit din patru ini]ia]i. Numele este importat de la cunoscutul Ordin al Ilumina]ilor [i din masonerie. Este cea mai ermetic` structur` a Clubului Bilderberg, caracterizat` de o discre]ie total`, de ermetism informa]ional [i

discu]ii intime. Componen]a Cercului Intern este ultrasecret`, \n]elep]ii ocupând un loc „Bilderberg” pe via]`. La polul cel`lalt al piramidei, la „baz`”, se afl` a[a-zisul Cerc al Inocen]ilor, challengerii la calitatea de membru al clubului. Zona este compus` din notoriet`]i care conferen]iaz` \n cadrul Clubului pe diverse teme specifice domeniului de activitate.

Deliber`rile dintre bilderbergi se bazeaz` pe principiul consensului, unde voturile sau hot`rârile formale nici nu intr` \n discu]ie.

Fiecare membru convine s` p`streze de la

Neelie Kroes

Margaret Thatcher

bun \nceput secretul m`surilor care se adopt` [i asta \n pofida faptului c` o parte dintre membri sunt jurnali[ti. Influen]a Clubului este atât de puternic`, mai ales cea a membrilor de rang \nalt, \ncât, dac` se ajunge la un acord unanim, acesta va fi aplicat cu siguran]` \n politica intern` sau interna]ional` \ntr-un viitor imediat. Acordurile \ntrunirilor nu sunt date niciodat` publicit`]ii. Caracteristica esen]ial` a Clubului este voin]a lui secret`, zelul cu care bilderbergii se \ntrunesc departe de lume, f`r` ca vreun cuvânt relevant din sal` s` ajung` \n domeniul public. |n to]i ace[ti ani, Clubul s-a autodefinit drept „o institu]ie care urm`re[te \nt`rirea unit`]ii nord-atlantice, frânarea expansionismului sovietic, promovarea cooper`rii [i dezvolt`rii economice a ]`rilor din zona occidental`, un nou status-quo”. Privind \ns` dintr-o alt` perspectiv`, obiectivele sale se coaguleaz` \ntr-unul singur: [tirbirea progresiv` a suvera-nit`]ii na]ionale [i transferarea acesteia c`tre institu]ii cu caracter oligarhic [i transna]ional. A[a cum Semnele Timpului Noiembrie 2007

28

\n mod deschis a subliniat David Rockefeller, Clubul Bilderberg urm`re[te s` ob]in` „o suveranitate suprana]ional` a elitei intelectuale [i a b`ncilor mondiale, care este cu siguran]` preferabil` autodetermin`rii na]ionale practicate secole la rând \n istorie”. |n opinia sociologului Mike Peters, „puterea acestui Club devine eficient` nu abordându-i poten]ialul ca pe un tot, ci studiind munca independent` pe care o duce la bun sfâr[it fiecare dintre membrii s`i”. Solidaritatea intens` [i corporatismul sunt esen]iale \n buna aplicare a strategiilor.

Filonul ideologic: New Age Clubul Bilderberg este, f`r` discu]ie, opera masonilor. Prin]ul Bernhard al Olandei, Joseph Retinger, David Rockefeller, Henry Kissinger, de[i au f`cut parte din loje masonice diferite, au dat \n mod clar o orientare masonic` Clubului. |n plus, mul]i dintre membrii actuali ai Clubului, precum [i cea mai mare parte a Comitetului Director fac parte din masonerie.

Menly P. Hall, considerat cel mai mare filozof al masoneriei actuale, autorul lucr`rii Prelegeri despre filozofie antic`, d` urm`toarea explica]ie: „Societatea vizibil` este o camaraderie splendid` de b`rba]i liberi, care s-au angajat s` se dedice unor ]eluri etice, educative, fr`]e[ti, patriotice [i umanitare. Societatea invizibil` este august`, are o dimensiune maiestuoas` [i misterioas`, iar membrii ei sunt \n serviciul unui arcanum arcanorum (secret al secretelor)”.

Clubul Bilderberg ac]ioneaz` \n masoneria invizibil`, dar f`r` a fi o loj`, de[i cei care \l conduc sunt masoni. Acest lucru implic` \ns` faptul c` practicile, ac]iunile [i ideologia clubului sunt parte integrant` a cosmologiei masonice.

Acesta este [i motivul pentru care ini]ia]ii bilderbergilor se consider` a fi Ale[i, promovând idealismul masonic. Mul]i suprapun filonul central al acestei ideologii cu filonul care traseaz` ideologia New Age, cel care st` la baza mi[c`rii cu acela[i nume. Dumnezeul acceptat de c`tre masoni, respectiv de c`tre membrii Clubului, este a[a-numitul Mare Arhitect al Universului, care nu are caracteristicile unui Dumnezeu personal [i concret. El poate fi unul cre[tin, budist, evreu, panteist ori

musulman, \n func]ie de accep]iunea religioas` a fiec`ruia. Albert Pike, ideologul masoneriei invizibile (nucleul ultraconservator al masoneriei), membru al Ritului Sco]ian Vechi [i Acceptat, autorul c`r]ii Moralitate [i dogm`, identific` acest dumnezeu cu nimeni altul decât Lucifer. „|n Ierusalimul Ceresc domne[te lini[tea primitiv`. Ora[ul Luminii se va impune \n fa]a Ora[ului \ntunericului /.../ Lucifer este Purt`torul Luminii! El poart` Lumina, ca surs` a ei, [i cuprinde totul cu aceast` str`lucire”, spune Pike.

Institutul Tavistock – creierul manevrelor Orice ac]iune de manipulare global` este gestionat` din interiorul unei singure institu]ii: Institutul Tavistock pentru Rela]ii Umane, al c`rui sediu se afl` la Londra. Institutul are filiale pe \ntreaga planet`, cum sunt Rand Corporation, MIT, Funda]ia Heritage sau Centrul de Studii Interna]ionale Georgetown, unde se formeaz` [i personalul Departamentului de Stat al SUA. Speciali[tii de aici studiaz` comportamentul individual [i colectiv, urm`rind s` controleze [i s` conduc` ac]iunile [i gândirea prin tehnici de persuasiune,

Jose Maria Aznar

Regina Beatrix a Olandei

Noiembrie 2007 Semnele Timpului 29

Politic (auto)sugestie, manipulare [i sp`lare a creierului. Tavistock a dezvoltat o asemenea putere \n SUA, \ncât nicio persoan` nu poate s` se remarce sau s` triumfe, indiferent de domeniu (inclusiv agen]ii CIA), f`r` s` fi studiat [tiin]a comportamentului la aceast` institu]ie ori la vreuna dintre filialele sale. Una dintre marile teme de cercetare ale institutului o reprezint` tehnicile [i strategiile de \n`bu[ire a oric`rei forme de manifestare antiglobalizare. De pild`, aici s-au creat programele de instigare \mpotriva fermierilor independen]i din Mexic [i America Latin`, considera]i o amenin]are la adresa globaliz`rii promovate de Clubul Bilderberg.

Producând pentru ei \n[i[i, fermierii se puteau subven]iona. Tot la Tavistock s-au ini]iat cele mai moderne tehnici de eradicare a comunismului, mai bine zis de eradicare a tot ceea ce intra \n contradic]ie cu imperialismul capitalist sau cu ocupa]ionismul. Astfel, s-au creat tehnici de anihilare a na]ionalismului eretic, a oric`ror forme de propagand` sau mi[care populist`, precum cele reprezentate \n America Latin` de Hogo Chavez, Lula da Silva sau Evo Morales. Tavistock a mai \nsemnat [i „creierul” manevrelor aplicate pentru \ndep`rtarea de la putere a lui Salvador Allende, \n Chile, 1973, unde artizanul principal a fost nimeni altul decât Kissinger. Scenariul a fost \n mare parte experimentat \n Indonezia, \n 1965 sau \n Panama. Tehnicile concepute \n f i l ialele

Kofi Annan

Tavistock, \n colaborare cu CIA, includeau o palet` extrem de larg` de mijloace: de la a[azi[ii „asasini economici”, exper]i care \ntocmeau planuri de \ncorsetare economic` a ]`rii respective, \n favoarea marilor corpora]ii, pân` la blocade, sabotaje economice sau asasinate de lideri sau pre[edin]i. Au c`zut victime scenariilor de faliment economic Argentina, Honduras, Guatemala [i Ecuador.

Anul 2002 a marcat o cotitur` \n ceea ce prive[te Clubul Bilderberg. Cu un an \nainte, ziarul suedez Expressen GT s-a f`cut ecoul \ntâlnirii ]inute \ntre 24 [i 27 mai la Goteborg, \n vestul Suediei. Conform cotidianului, participan]ii au abordat atunci teme precum criza alimentar`, extinderea UE, viitorul NATO, bazele americane, preluarea puterii \n Italia de c`tre Silvio Berlusconi, rela]iile China [i Rusia.

Lucr`rile s-au derulat u[or tensionat. La urm`toarea \ntâlnire, care a avut loc tot \n 2002, la Chantilly, Virginia, Donald Rumsfeld, secretarul american al Ap`r`rii, a prezentat strategia de invadare a Irakului, \ncercând s`-i conving` pe bilderbergi de oportunitatea acesteia, \n pofida opozi]iei unor ]`ri europene, care cereau ca ONU s` legitimeze propunerea.

Dup` cum a dezv`luit pe ascuns comisarul european Pascal Lamy, „\nfrunt`rile dintre francezi [i germani pe de-o parte, adic` vechea Europ`, [i americanii pe de alta au fost foarte serioase”. |n opinia mai multor anali[ti politici, de[i dezaprobat` de o \nsemnat` parte a Europei, decizia SUA de a invada Irakul ar putea ascunde o strategie mai adânc`: delimitarea Americii de Nord de la orice acord mondial, cu scopul de a-[i consolida [i supradimensiona imperiul. Vorba sociologului canadian Marcus Lafondene: „Va veni vremea, dac` nu a [i venit, când politica mondial` o vor face dou` state: Vaticanul [i Statele Unite”.

Dup` incidentele din 2002 petrecute \n Club, Denis Healy, unul dintre membrii fondatori, a \ncercat, \n fa]a opiniei publice, s` estompeze tensiunile. „La \ntâlniri nu \ncerc`m niciodat` s` ajungem la consens \n chestiunile capitale.

Bilderberg este pur [i simplu un loc pentru discu]ii”, spunea Healy.

Printre evenimentele interna]ionale la originea c`rora a stat Clubul Bilderberg se num`r` [i amenin]area Israelului, \n 2004, cu Semnele Timpului Noiembrie 2007

30

Silvio Berlusconi

Iranului. La toate acestea se adaug` lansarea Constitu]iei Europene [i supunerea la vot a acesteia, un e[ec la care bilderbergii nu se a[teptau, dezbaterile legate de anihilarea propunerilor „revolu]ionare” ale pre[edintelui Venezuelei, Hogo Chavez, de a bloca expansiunea capitalist` \n America Latin` prin crearea unei „Uniuni latino-americane”.

Situa]ia critic` a pie]ei imobiliare americane, aderarea Turciei la UE sau investi]iile americane \n ]`rile est-europene (precum Bechtel \n România) au reprezentat puncte pe ordinea de zi a membrilor Clubului.

Noul pre[edinte al B`ncii Mondiale – propus de Bilderberg \n 2007 Robert Zoellick

Donald Rumsfeld

blocarea a peste 10 miliarde de dolari dac` nu accept` m`surile de pace din Orientul Apropiat solicitate de palestinieni, inclusiv retragerea din teritoriile ocupate. De asemenea, \n Iugoslavia, liderii sârbi au acuzat Clubul de provocarea r`zboiului care a dus la c`derea regimului lui Slobodan Milo[evici. Exist` un segment al opiniei publice care \i consider` pe bilderbergi direct r`spunz`tori de atentatele lui Osama bin Laden de la 11 septembrie. Mai mult, unele publica]ii consider` c`, \n 1999, \n timpul reuniunii de la Sintra, Portugalia, conduc`torii NATO, mul]i membri ai Clubului, au dat und` verde Rusiei s` bombardeze Cecenia. Alte voci spun c` planificarea [i coordonarea r`zboiului din Golf sunt o oper` pus` la cale tot \n spatele draperiilor Clubului Bilderberg. La fel [i tema energiei nucleare a

|ntre 31 mai [i 3 iunie 2007 a avut loc, la hotelul Ritz Carlton din Istanbul, anuala Conferin]` Bilderberg. Desf`[urat` \n preajma summitului G-8, \n obi[nuita atmosfer` confiden]ial`, conferin]a a luat \n discu]ie o serie de probleme actuale ale Noii Ordini Mondiale: problema Iranului, a Turciei, ascensiunea Rusiei [i sistemul antirachet`.

Prima hot`râre luat` la Conferin]a Bilderberg 2007 a fost sus]inerea candidaturii lui Robert Zoellick (53 de ani) la func]ia de pre[edinte al B`ncii Mondiale (World Bank), dup` demisia for]at` a lui Paul Wolfowitz.

Acesta din urm` a f`cut subiectul unui imens scandal dup` ce presa a descoperit c` intervenise pentru o func]ionar` care \i devenise amant`, ob]inându-i un salariu neobi[nuit de mare chiar dup` standardele B`ncii Mon-

Situa]ia critic` a pie]ei imobiliare americane, aderarea Turciei la UE sau investi]iiile americane \n ]`rile est-europene (precum Bechtel \n România) au reprezentat puncte pe ordinea de zi a membrilor Clubului. diale. De[i ini]ial a refuzat s`-[i prezinte demisia de onoare, Wolfowitz a fost nevoit \n cele din urm` s`-[i abandoneze postul. La sfâr[itul lunii iunie a.c., Consiliul de Administra]ie al B`ncii Mondiale, format din 24 de membri, a aprobat propunerea Bilderberg 2007.

Noiembrie 2007 Semnele Timpului 31

Politic Robert Zoellick, fost secretar adjunct la Departamentul de Stat, provine de pe Wall Street [i este un adept al teoriilor „pie]ei libere”. Zoellick a dat la Conferin]a Bilderberg 2007 o declara]ie super-optimist`: „Trebuie s` l`s`m deoparte divergen]ele [i s` ne concentr`m asupra viitorului. Cred c` zilele bune ale B`ncii Mondiale abia de acum \ncolo vor veni” \n privin]a repartiz`rii func]iilor \n institu]ii financiare interna]ionale, exist` o \n]elegere tacit` \ntre SUA [i UE, care func]ioneaz` \n cadrul Bilderberg. Astfel, cu FMI condus de un spaniol (Rodrigo Rato) [i Banca Central` European` condus` de un francez (Jean Claude Trichet), era evident c` func]ia de pre[edinte al B`ncii Mondiale urma s` revin` unui american. Totu[i un bilderberg belgian a declarat la Istanbul c` „procesul de selec]ie din fruntea b`ncilor trebuie s` fie unul bazat pe merit, [i nu strict pe na]ionalitate”. Selectarea lui Zoellick a avut \n vedere, pentru cei prezen]i la Istanbul, leg`turile strânse ale acestuia cu Administra]ia Bush [i neoconservatorii de la Washington. Men]ion`m c` Robert Zoellick este membru [i \n cealalt` mare organiza]ie a Noii Ordini Mondiale, „Council on Foreign Relations” (CFR). De altfel, Zoellick este un apropiat al gigan]ilor din industria farmaceutic`.

America Latin`, dar [i de multe state arabe.

Lumea viitorului va fi, probabil, multipolar`. Iar modelul unipolar actualmente dominat de puterea militar` [i economic` a SUA va fi probabil dep`[it.

Haosul islamic Delega]ia american` la Clubul Bilderberg a sus]inut c` regiunea Golfului Persic este vital` nu numai pentru petrol, dar [i pentru men]inerea hegemoniei economice mondiale a SUA. Haosul regional declan[at de Islam favorizeaz` dezintegrarea regimurilor democratice din zon`, regimuri sus]inute de Clubul Bilderberg. S-a amintit c`, la 1 iunie 2007,

Aten]ie la Rusia!

O mare parte a discu]iilor de la reuniunea Bilderberg de anul acesta s-au concentrat asupra raporturilor cu Rusia. Aceste raporturi au fost dezb`tute pe trei paliere: economic, scutul antirachet` american din Cehia [i Polonia, c`ruia Rusia \i contest` caracterul a[azis defensiv, [i dosarul energetic. Participan]ii de la reuniunea de la Istanbul au subliniat faptul c` vremea când Rusia era aliat` SUA (anii '90, epoca El]\n) a apus definitiv. Dup` un deceniu de stagnare economic`, Rusia a revenit spectaculos \n perioada Putin. Un participant american a declarat c` „Rusia contest` ast`zi caracterul unipolar al lumii actuale [i, \mpreun` cu China, ac]ioneaz` \mpotriva modelului unipolar!” Modelul unipolar al lumii actuale, dominat de superputerea american`, nu este contestat numai de Rusia sau China, ci [i de unele ]`ri membre UE (Fran]a, Germania), de

Rodrigo Rato

Jean Claude Trichet Semnele Timpului Noiembrie 2007

32

peste 3.400 de militari americani fuseser` uci[i \n Irak, iar 390 \n Afganistan. Conferin]a Bilderberg a admis totu[i c`, dac` situa]ia o va cere, SUA poate executa bombardamente strategice limitate la obiectivele nucleare iraniene, dar a respins „orice gheat` american` la sol” \n Iran.

Carta sinistr` a Terrei Cei pe care \i numim bilderbergi flutur` steagul democra]iei ca pe cea mai mare comoar` ce trebuie ap`rat` pe p`mânt. Este conceptul de c`p`tâi al strategiei expansioniste puse \n aplicare \n vederea instituirii Noii Ordini Mondiale pe p`mânt. Problema d` na[tere \ns` unei \ntreb`ri: De ce natur` este democra]ia pe care bilderbergii o sus]in? Conform discursului care caracterizeaz` grupul, interna]ionalizarea finan]elor [i schimbul sistematic de m`rfuri vor reprezenta garan]ia \mbun`t`]irii condi]iilor de via]` a majorit`]ii persoanelor dintr-un context democratic. Aici \[i face loc deja o a doua \ntrebare: Dar cu ce pre]? R`spunsul este dat, se pare, de istoria contemporan`: segregarea lumii, adâncirea discrepan]elor dintre clasa social` \nalt`, highlife, [i paupertate, cultul fricii [i t`cerea indus` de aceasta, secretomania, convertirea lui Mamona, zeul banului, \ntr-un dumnezeu unic [i autentic, r`zboiul ca form` de domina]ie [i control, asumarea – \n numele cui? – a destinului miliardelor de fiin]e omene[ti [i, ceea ce este cel mai dramatic, inducerea sentimentului de indiferen]` la fericire. |n opinia monseniorului Michel Scooyans, noua etic` a drepturilor omului, promovat` de ONU prin documentul doctrinar numit Carta Terrei, este folosit` „pentru a legitima politicile de control ale popula]iei la scar` mondial`, \n special \n ]`rile s`race [i care nu produc”. |n opinia lui Scooyans, adev`rul este \ns` altul. „Liderii lumii nu-[i doresc o popula]ie b`trân`, ci una capabil` s` produc`. Mai mult, tot mai mult... Ce s` faci atunci cu s`racii, handicapa]ii [i bolnavii? |n acest context, Carta Terrei nu face decât s` apere o spiritualitate nou`, religia unic` pe care o proclam` Noua Ordine Mondial`”, spune acesta. Pe de alt` parte, Mihail Gorbaciov, fost [ef de stat, consider` c` documentul ONU „este manifestul unei noi

Participan]ii la Conferin]a Bilderberg 2007: Ali Baibacan (ministrul turc al economiei), Edward Balls (secretar economic al Tezaurului, Marea Britanie), Francisco Pinto Balsemao (pre[edinte Impresa, fost prim-ministru al Portugaliei), Jose Durao Barrosso (pre[edintele Comisiei Europene), Franco Bernabe (vicepre[edinte Rothschild Europa, Italia), Nicolas Beytout (Le Figaro), Carl Bild (fost prim-ministru al Suediei), Philippe Camus (EADS, Fran]a), Henri de Castries (AXA, Fran]a), Bertrand Collomb (LaFarge, Fran]a), George A. David (Coca-Cola, SUA), Timothy E. Geithner (pre[edinte Federal Reserve Bank, SUA), Paul Gigot (The Wall Street Journal, SUA), Donald Graham (Washington Post), Richard C. Hollbrooke (vicepre[edinte Perseus, SUA), Jaap G. Hoop De Scheffer (secretar general al NATO), Joseph Joffe (Die Zeit, Germania), Anatol Kaletsky (The Times), Henry Kissinger (Kissinger Associates, SUA), Bernard Kouchner (ministru de Externe al Fran]ei), Andrej Olechovski (Platforma Civic`, Polonia), Richard Pearle (American Enterprise Institute), David Rockefeller (SUA), Otto Schili (fost ministru de interne, Germania), Petr D. Sutherland (Goldman Sachs International), Giulio Tremonti (vicepre[edintele Camerei Deputa]ilor, Italia), Jean-Claude Trichet (guvernator European Central Bank) Jacob Wallenberg (pre[edinte Investor A.B. Suedia), Martin H. Wolf (Financial Times), James D. Wolfensohn (trimis special \n Gaza, fost pre[edinte al B`ncii Mondiale), Robert B. Zoellick (secretar de stat adjunct SUA) etc. * Conform ziaristului Daniel Estulin [i presei turce

etici pentru o nou` lume, un decalog al unei Ere Noi. Aceste noi concepte ar trebui aplicate oric`rui regim politic, oric`rui sistem de idei, moralei [i eticii, ele definind un nou mod de via]`. Mecanismul pe care-l vom defini va fi \nlocuirea celor Zece Porunci cu principiile con]inute \n aceast` Cart` a Terrei sau, dac` vre]i, Constitu]ie a Terrei. Carta va \nlocui, \n timp, Declara]ia Universal` din 1948”. Pentru cei ce sunt cât de cât familiariza]i cu termenii globalismului ([i nu numai), aceast` declara]ie spune multe. Organiza]ia Na]iunilor Unite de]ine acum temeiul legal pentru a pune \n practic` o lume nou`, marcat` de o con[tiin]` global`, \n baza unui sistem nou de valori liberale, sociale [i democratice. Miezul acestui nou sistem este \mbr`cat \n haina Ecologiei, unul dintre lideri fiind fostul vicepre[edinte al SUA, Al Gore, proasp`tul de]in`tor al Premiului Nobel pentru pace.

Nu trebuie trecut cu vederea faptul c` unul dintre cei mai mari sus]in`tori ai Noii Ordini

Noiembrie 2007 Semnele Timpului 33

Politic Mondiale este reputatul teolog protestant Hans Kung. Salvador Arguedas, eminent analist al Cartei Terrei, spune despre acesta: „Hans Kung este vârful vizibil al procesului de impunere, prin intermediul ONU, a noii etici cosmice, sintez` care dep`[e[te toate religiile lumii, fiind un amestec de gnoz`, vagi inten]ii bune [i alte caracteristici ale spiritualit`]ii New Age. Noua ideologie sus]ine pân` la paroxism men]inerea intact` a naturii, adic` a p`durilor, m`rilor [i mun]ilor, dar nu cunoa[te diferen]ele naturale dintre b`rbat [i femeie, l`sate de Dumnezeu, \ncercând s` impun` noi drepturi, contrare naturii \nse[i, bazate pe teoria genului [i a liberei op]iuni sexuale”. De[i la elaborarea Cartei Terrei au fost consulta]i trei sute de lideri religio[i, unii conduc`tori dintre cei mai influen]i, ca Dalai Lama, au fost exclu[i. ONU i-a justificat absen]a prin faptul c` liderul tibetan... nu dorea s` supere China.

Masa Rotund`

O societate secret`, stabilit` \n Londra, st` \n centrul acestei re]ele, coordonându-[i agenda prin intermediul Clubului Bilderberg. Acesta din urm` aduce laolalt` elite din Europa [i America, Institutul Regal al Afacerilor Interna]ionale din Londra (de asemenea cunoscut sub numele de Casa Chatam/Chatham House), Consiliul de Rela]ii Externe [i Comisia Trilateral` \n Statele Unite, Na]iunile Unite [i Clubul de la Roma. Masa Rotund` de la Londra a pus bazele Ligii Na]iunilor, care s-au transformat, mai târziu, \n Na]iunile Unite.

De curând, Clubul Bilderberg a sl`bit pu]in la]ul secretomaniei, f`cându-[i cunoscut` inten]ia de a cuceri [i spa]iul sistemului solar, op]iune prev`zut` \n Raportul Iron Mountain. |n acest sistem, \n care nucleul financiar \nghite totul, democra]ia risc` s` devin` un obiect de schimb de liber` folosin]`, o marf` de o importan]` asem`n`toare oric`rui produs de consum. „Globali[tii nu import` doar hran` [i resurse energetice, ci ceea ce este mai presus [i mai subtil: idei. Iar peste ele, destinul nou al lumii pe care au schi]at-o \[i pierde conturul”, sus]ine Cristina Martin, autoarea lucr`rii Clubul Bilderberg – st`pânii lumii.

O imagine Hristos str`bate ]inutul Galileii… |n m`rturia sa, apostolul Matei red` o imagine din via]a Domnului Isus, la debutul misiunii Sale publice, când, \nconjurat de ucenici, de mul]ime [i de liderii religio[i, Acesta se afla undeva la poalele Muntelui Tabor. Un tablou \nc`rcat, eterogen [i plin de efervescen]` \ncadra persoana Mântuitorului: noroade venite din Galileea, din Decapole, din Ierusalim [i din \ntreaga Iudee se \nghesuiau pentru a fi cât mai aproape de persoana Celui c`ruia I se zicea Mesia [i despre care \nainte-merg`torul Ioan spusese c` nu este vrednic s`-I dezlege \nc`l]`mintea. „I se dusese vestea \n toat` Siria [i pân` dincolo de Iordan”, precizeaz` evanghelistul.

Mesia prive[te \n jur… S`raci, bolnavi, ignoran]i, oprima]i ai st`pânirii romane… Gloate \nsetate s`-L ating`, s`-L asculte, s` le miluiasc`, captivii unui timp ce-i pendula cinic \ntre via]` [i moarte. (...) Cutremurat, lui Isus |i vin \n minte cuvintele profetului Isaia: „Norodul acesta care zace \n \ntuneric, \n \mp`r`]ia umbrei [i a mor]ii…” O \mp`r`]ie care s-a perpetuat de-a lungul istoriei, sumbr` [i profan`, dar tentant` pentru a fi posedat`, o \mp`r`]ie pe care ast`zi min]ile \nfierbântate de putere ale apologe]ilor eternit`]ii vor s` o coaguleze pentru a o „reforma” [i a o redistribui pe coordonatele unui interes „global”, [i totu[i „clubal”, o \mp`r`]ie asupra c`reia nu trebuie neap`rat s` ai o p`rere, ci doar s` o accep]i. {i asta pentru c`, \n marile politici, problemele nu se muleaz` pe configura]ia individului, adic` nu se „personalizeaz`”, ci se globalizeaz`.

Semnele Timpului Noiembrie 2007

34

Revenind la paradigma biblic`: con[tientizând c` trebuia s` fac` ceva, Isus Se urc` pe munte. Plin de putere [i inspirat de Duhul Sfânt, Mântuitorul roste[te acum memorabila „Predic` de pe munte”: Ferice de cei ce plâng, de cei blânzi, de cei cu inima curat`, de cei prigoni]i din pricina neprih`nirii… Apoi urmeaz` expunerea unui set \ntreg de norme legate de convie]uire: despre jur`mânt [i \mplinirea Legii, despre adulter [i judecarea aproapelui, despre iertare… Dar corolarul acestui discurs l-a constituit Rug`ciunea Domneasc`; rug`ciunea \n al c`rei \nceput Hristos aminte[te tot de o \mp`r`]ie: „Tat`l nostru care e[ti \n ceruri, Sfin]easc`-se Numele T`u,

Giulio Tremonti

Henri de Castries

vie \mp`r`]ia Ta…” Adic` acea \mp`r`]ie a Slavei unde se puteau reg`si \ntr-un viitor nedefinit, dar sigur to]i ace[ti (ne)ferici]i ai Galileii antice, unde ei „vor vedea fa]a Lui, iar Numele Lui va fi pe frun]ile lor”, acea \mp`r`]ie a Slavei unde „El va locui cu ei [i ei vor fi poporul Lui”, acea \mp`r`]ie a Slavei \n care „nu va mai fi nici tânguire, nici ]ip`t, nici durere, pentru c` lucrurile dintâi au trecut”.

Paradoxal \ns`, niciuna dintre marile cancelarii nu-[i dore[te ast`zi s` „globalizeze” \n rândul supu[ilor aceast` \mp`r`]ie \n care eforturile \n vederea instituirii unei Noi Ordini nu se mai impun, ORDINEA reprezentând \ns`[i status-quo-ul ve[nic [i inalienabil decretat de Marele Creator \nc` de la facerea tim-

pului. Din p`cate, aceasta este o asump]ie str`in` oric`rui bilderberg.

Profund [i \n]elept, \n finalul rug`ciunii Sale, Isus Hristos legitimeaz` cu reveren]`, dar ferm acea ecua]ie care dovede[te c`, \n pofida \ncerc`rii de \nsu[ire a lor de c`tre luciferienele orgolii omene[ti, conceptele de excelen]`, cele care cristalizeaz` orizontul ierarhic dintre fiin]a creat` [i Creator, sunt un atribut exclusiv al divinit`]ii: „C`ci a Ta este |MP~R~}IA [i PUTEREA [i SLAVA! |n veci, Amin!” Un singur lucru apar]ine omului: liberul arbitru. Suprema binecuvântare care \]i permite s` te raportezi (in)corect la marile teme ale democra]iei – |mp`r`]ia, Puterea [i Slava

Henry Kissinger

Otto Schily

– al c`ror autor tot Dumnezeu este. Reversul, indecizia, tatonarea, teama, neutralitatea sunt parametrii de r`spuns ai omului modern la presiunile Puterii, la constrângere, la dezechilibru. Rezultanta lor este un semn al timpului [i poart` numele de alienare. Dincolo de aceasta nu mai este nimic. De aceea, uneori, pre]ul lini[tii cere mai mult` energie decât furia de a tr`i. ST

Resurse: • Cristina Martin, Clubul Bilderberg – st`pânii lumii, Editura Litera Interna]ional, „S`pt`mâna Financiar`” •Vladimir Alexe, Dosare Secrete Bilderberg 2007 – \nal]ii prela]i ai globaliz`rii, „Ziarul Ziua”, 7 iulie 2007 •www.bilderberg.org •www.davidicke.com

Noiembrie 2007 Semnele Timpului 35

Politic

Orientul Mijlociu s-a reaprins!

Eforturile diplomatice s` sting` noul focar de

Evenimentele care au re]inut aten]ia opiniei publice interna]ionale luna trecut` (octombrie) au scos \n eviden]` o similitudine neobi[nuit` \ntre activitatea pompierilor americani [i cea a diploma]iei SUA: \n timp ce primii se luptau neputincio[i cu fl`c`rile ce mistuiau regiuni \ntinse [i localit`]i din California, membrii diploma]iei americane f`ceau acela[i lucru cu focarele de r`zboi din cea mai „inflamabil`� zon` de pe glob: Orientul Mijlociu.

I Florian Ristea

Semnele Timpului Noiembrie 2007 36

ale SUA \ncearc` r`zboi

I

ntensificarea atacurilor transfrontaliere asupra trupelor turce, venite din partea guerilelor separatiste ale Partidului Muncitoresc Kurd (PKK), care ac]ioneaz` \n nordul Irakului, a reaprins conflictul \nceput \n 1984 [i a pus pe jar administra]ia american`, care \[i vede interesele din zon` amenin]ate de izbucnirea acestui nou conflict. |n urma acestor atacuri, \n care mai mul]i militari turci au fost uci[i, iar al]ii lua]i ostatici, parlamentul turc a aprobat desf`[urarea de opera]iuni militare \n nordul Irakului, pentru anihilarea bazelor opera]ionale ale rebelilor kurzi. Decizia legislativului de la Ankara a determinat alia]ii occidentali ai Turciei din cadrul NATO, \n special Statele Unite, s` fac` demersuri pentru a \mpiedica o astfel de

incursiune, care ar pune \n pericol stabilitatea regional`. Purt`torul de cuvânt al Departamentului american al Ap`r`rii, Geoff Morrell, a apreciat c` o eventual` ofensiv` a armatei turce \n nordul Irakului ar avea „consecin]e enorme” atât asupra Turciei, cât [i asupra Statelor Unite.

Provocarea kurd` Pentru ca lucrurile s` se complice [i mai mult, liderul regiunii autonome kurde din Irak – Kurdistan – a declarat c` se va ap`ra \n cazul \n care armata turc` va ataca bazele rebelilor kurzi din nordul Irakului. „Nu vom fi prin[i la mijloc \n r`zboiul dintre PKK [i Turcia, dar, dac` teritoriul Kurdistanului va fi atacat, atunci ne vom ap`ra cet`]enii”, a declarat liderul

Noiembrie 2007 Semnele Timpului 37

Politic kurd, Masoud Barzani (foto), \n urma unei \ntâlniri cu pre[edintele irakian, Jalal Talabani, [i el de origine kurd`. Statele Unite nu pot permite un asemenea scenariu, deoarece aceasta ar \nsemna destabilizarea uneia dintre pu]inele regiuni din Irak unde domne[te acalmia [i, eventual, pierderea unui aliat pre]ios, cum este guvernul regional kurd care controleaz` Kurdistanul irakian sau minoritatea kurd` din Irak \n general. Pe de alt` parte, \n condi]iile \n care insurgen]ii PKK din nordul Irakului continu` s` lanseze atacuri asupra Turciei, administra]ia american` nu poate \mpiedica la nesfâr[it o ripost` armat` din partea acesteia. Exist` opinii potrivit c`rora Turcia vede \n aceste \mprejur`ri o oportunitate de a z`d`rnici definitiv planurile separati[tilor de a crea un stat independent kurd, care s` includ` sud-estul Anatoliei, unde popula]ia kurd` este majoritar`.

Gaz pe foc |n cadrul acestui scenariu, evenimentul care a inflamat rela]iile turco-americane a venit chiar din partea Congresului Statelor Unite. La 10 octombrie a.c., Comisia pentru Rela]ii Externe a Camerei Reprezentan]ilor (controlat` de democra]i) a votat un proiect de lege prin care se recunoa[te c` masacrarea armenilor \n anii 1915-1923 a constituit un genocid pus la cale [i \nf`ptuit de Imperiul Otoman.

Proiectul, care urma s` fie \naintat Camerei, având suficient` sus]inere pentru a trece de votul final, a stârnit disensiuni serioase \ntre Ankara, care refuz` recunoa[terea genocidului armean, [i Washington, care are nevoie de sprijinul logistic al Turciei pentru opera]iunile din Irak. Ca o ripost`, la interval de numai o s`pt`mân`, parlamentul de la Ankara a autorizat interven]ia militar` \n nordul Irakului, \mpotriva rebelilor kurzi. A urmat, bine\n]eles, o intens` campanie diplomatic` pentru

retragerea sprijinului fa]` de acest proiect, care risca s` arunce \n aer rela]iile cu aliatulcheie al Washingtonului \n regiune. Pre[edintele George W. Bush a avertizat c` adoptarea acestei rezolu]ii referitoare la genocidul armean va avea consecin]e dezastruoase pentru opera]iunile americane din Irak [i pentru influen]a SUA \n zona Orientului Mijlociu.

Pompier sau diplomat?

Importan]a Turciei, ca aliat al Statelor Unite pentru opera]iunile militare din aceast` zon` fierbinte, a cânt`rit enorm \n jocul politic de pe scena american`. Secretarul american al Ap`r`rii, Robert Gates, a reamintit congresmenilor americani [i organiza]iilor armene [i evreie[ti din Statele Unite, care fac lobby pentru recunoa[terea oficial` a genocidului armean, faptul c` trei sferturi dintre \nc`rc`turile aeriene americane care se \ndreapt` spre Irak trec prin baza aerian` de la Incirlik; c` Turcia furnizeaz` electricitate Irakului [i permite camioanelor \nc`rcate cu combustibil s`-i traverseze grani]a spre Irak; c` 30% din combustibilul folosit de armata american` din Irak trece pe acolo sau c` avioanele americane survoleaz` liber rutele spre Irak [i Afganistan prin spa]iul aerian turc, \n timp ce navele americane folosesc porturile turce. De asemenea, importante personalit`]i ale diploma]iei americane de ieri [i de azi s-au aliniat pentru a se opune rezolu]iei. To]i cei opt fo[ti secretari de stat care mai sunt \n via]`, de la Henry Kissinger la Madeleine Albright (care

Semnele Timpului Noiembrie 2007 38

[i-a pierdut trei bunici \n Holocaustul nazist), s-au opus rezolu]iei. La fel a f`cut [i Condoleezza Rice (foto), cea care de]ine portofoliul \n prezent. De la declan[area acestei crize, activitatea ei \n plan diplomatic a sem`nat foarte mult cu aceea a pompierilor care \ncercau s` sting` incendiile din California: a pendulat \ntre convorbirile telefonice cu Ankara, pentru domolirea furiei oficialilor turci, [i scena politic` de la Washington, unde a avut misiunea ingrat` de a \mpiedica recunoa[terea unui adev`r istoric care ar fi oferit o tardiv` consolare poporului armean.

Un subiect delicat Genocidul este un subiect delicat atât la Washington, cât [i la Ankara. Spre exemplu, \ntr-un articol pe aceast` tem` din revista The Economist se remarc` faptul c`, la [ase s`pt`mâni dup` declan[area genocidului din Rwanda, \n 1994, când deja 500.000 de oameni fuseser` uci[i pentru c` apar]ineau altui trib, guvernul american \nc` ezita s` numeasc`, ceea ce era de fapt, un genocid. Problema cu a-i spune pe nume genocidului este c`, \n termenii unei conven]ii a Na]iunilor Unite, cineva trebuie s` fac` ceva pentru a-l opri. |ns`, \n cazul masacr`rii armenilor, care s-a petrecut \n urm` cu aproape un secol, nu mai poate fi vorba de a[a ceva. Totu[i oficializarea ter-

menului „genocid” \n dreptul turcilor otomani ar \nsemna stigmatizarea istoric` a acestora ca precursori ai lui Hitler. Iar lucrul acesta „este o m`sur` deosebit de jignitoare pentru sufletul poporului turc”, a declarat ambasadorul Turciei la Washington, \nainte de a fi retras de guvernul de la Ankara „pentru consulta]ii”. |ntr-o scrisoare adresat` pre[edintelui american, George W. Bush, pre[edintele Turciei, Abdullah Gul, a avertizat c`, „\n cazul \n care preten]iile armenilor sunt acceptate, vor exista serioase probleme \ntre cele dou` ]`ri”.

Umbrele trecutului amenin]` viitorul Turciei Eforturile liderilor turci de a conduce ]ara pe drumul democratiz`rii [i de a adera la Uniunea European` (UE) se lovesc permanent de „fantomele” trecutului, care \[i cer tributul. Astfel, pentru a \mpiedica demararea negocierilor de aderare a Turciei la UE, Adunarea Na]ional` a Fran]ei a adoptat anul trecut o lege care nu doar c` declar` masacrarea armenilor drept genocid, ci incrimineaz` chiar negarea acestuia. S-a creat astfel un fapt insolit pe scena

Cu toate c` a apucat pe drumul democratiz`rii [i dore[te aderarea la Uniunea European`, afec]iunea disimulat` a Turciei fa]` de Islam nu poate trece neobservat`. politic` interna]ional`, deoarece m`sura adoptat` de Fran]a de a incrimina chiar negarea genocidului armean este la fel de ciudat` ca [i o prevedere a Codului Penal din Turcia, care condamn` etichetarea masacrului armenilor drept genocid.

De asemenea, cu toate c` a apucat pe drumul democratiz`rii [i dore[te aderarea la UE, afec]iunea disimulat` a Turciei fa]` de Islam nu poate trece neobservat`. Pur [i simplu, Turcia nu se poate descotorosi peste noapte de trecutul ei islamist, dup` cum nici pre[edintele ei nu poate. Cu toate c` a declarat c` nu va deturna ]ara de la principiile seculare pe care este cl`dit` \n prezent, acesta este criticat \n ]ara sa pentru trecutul s`u islamist, iar adversarii politici indic` faptul c` so]ia sa poart` \nc` v`lul islamic.

Noiembrie 2007 Semnele Timpului 39

Politic Flirt periculos

cluzia c` aceste atacuri sunt expresia dezn`dejdii acestui popor, tratat ca minoritate Cochetarea Guvernului Erdog¨an cu etnic` \n fiecare ]ar` unde tr`ie[te, ale c`rui regimurile amenin]`toare din Iran [i Siria (al aspira]ii na]ionale au fost mereu \n`bu[ite de c`rui pre[edinte, Bashar al-Assad, a fost primul al]ii [i a c`rui vin` este poate aceea c` nu are lider arab care s-a pronun]at, recent, \n o ]ar` proprie. |n contextul crizei actuale, \n favoarea planurilor Turciei de a interveni miTurcia se agit` teorii conspirative despre litar \n Irak) a dat na[tere, \n Statele Unite, la alian]e secrete \ntre americani [i du[manii lor \ndoieli \n ce prive[te fidelitatea Turciei ca tradi]ionali – kurzii [i armenii – care vor s` le aliat. Vizita liderului Hamas, Khaled Meshaal, sl`beasc` [i s` le la Ankara, la \nceputul anuDac` dore[te s`-[i materia- divizeze ]ara. Deoarece lui trecut, a generat nemul]umirea politicienilor lizeze visul de putere regional` Turcia acuz` cet`]enii americani care sprijin` sta- [i s` ofere un exemplu inspira- kurzi din Irak de tul evreu. „Cred c`, la Capi- tor despre cum pot coexista sus]inerea PKK prin furnizarea de arme [i tol Hill, exist` impresia c` Islamul [i democra]ia, Turcia explozibil, este foarte Turcia nu mai este un aliat atât de fidel. Exist` un sen- trebuie s` fac` pace cu to]i probabil ca, \n eventutiment potrivit c`ruia au cet`]enii s`i, inclusiv kurzii. alitatea unei opera]iuni de-a face cu o altfel de Tur- {i, de asemenea, trebuie s` militare turce \n nordul Irakului, civilii kurzi s` cie”, a precizat un oficial g`seasc` o cale de a se aib` parte de represalii. din cadrul unei organiza]ii confrunta cu trecutul s`u.” |ns`, a[a cum sublinievreie[ti din Statele Unite, citat de The Jerusalem The Economist, 18 octombrie 2007 az` The Economist , Post. De asemenea, faptul „dac` dore[te s`-[i materializeze visul de putere regional` [i s` c` anul trecut, \n luna iulie, Turcia a semnat un ofere un exemplu inspirator despre cum pot acord de exploatare a petrolului [i gazelor coexista Islamul [i democra]ia, Turcia trebuie naturale cu Iranul a distan]at-o \ntr-o anus` fac` pace cu to]i cet`]enii s`i, inclusiv kurzii. mit` m`sur` de Statele Unite [i a costat-o {i, de asemenea, trebuie s` g`seasc` o cale de pierderea unui sprijin important de care se a se confrunta cu trecutul s`u.” bucura printre evreii americani, care considerau Turcia o republic` musulman` moderat`, prietenoas` Israelului. Nu se poate spune „Nu mai dezgropa]i mor]ii!” cu certitudine c` rezolu]ia referitoare la genoDe cealalt` parte, Statele Unite trebuie s` cidul armean a fost adus` \n aten]ia Congrealeag` o cale cât mai pu]in costisitoare pentru sului ca urmare a acestei st`ri de fapt, dar a rezolva criza de la grani]a Turciei cu Irakul. scenariul este foarte posibil.

Prin retragerea sprijinului politic fa]` de rezolu]ia referitoare la genocidul armean, America arat` c` nu dore[te s` „dezgroape |ntre Scila [i Caribda mor]ii” dac` nu este \n interesul s`u. Nici atiPrezen]a incomod` a separati[tilor kurzi \n tudinea Fran]ei nu este mai l`udabil`. Chiar acest joc politic, [i a[a destul de \ncâlcit, este dac` a recunoscut oficial genocidul, Fran]a a frustrant` atât pentru Turcia, cât [i pentru f`cut acest gest politic pentru a \mpiedica America. Considerat de Statele Unite [i UE o negocierile de aderare a Turciei la Uniunea organiza]ie terorist`, Partidul Muncitorilor European`. Fiecare \[i urm`re[te deci interedin Kurdistan (PKK) are doar dou` op]iuni: s` sul. Decizia administra]iei americane de a lupte sau s` moar`. Prin prisma recentelor recomanda Congresului sacrificarea unui atacuri pe care le-a lansat \mpotriva Turciei, o adev`r istoric, cum este genocidul armean, ac]iune hot`rât` \mpotriva acestora pare jus\n favoarea unui interes na]ional a fost, desitificat`. |ns` o privire mai atent` asupra istogur, o decizie politic` \n]eleapt`, care, momenriei poporului kurd [i oprim`rii la care a fost tan, poate asigura stabilitatea regional` [i supus de-a lungul timpului conduce la conSemnele Timpului Noiembrie 2007 40

interesele americane \n zon`. Dar cine poate m`sura consecin]ele pe termen lung? Lec]iile istoriei sunt foarte dure uneori. O asemenea decizie politic` au luat [i iudeii din primul secol, atunci când au ales s`-L sacrifice pe Isus \n favoarea interesului na]ional, iar urm`rile nu mai au nevoie de niciun comentariu. Nu insinu`m vreo leg`tur` \ntre decizia iudeilor \n urm` cu 2.000 de ani [i atitudinea administra]iei americane fa]` de genocidul armean. Pur [i simplu ne \ngrijoreaz` acest comportament politic „contagios”, care sacrific` un adev`r istoric sau chiar persoane nevinovate, \n favoarea unor scenarii ipotetice sau a unor oportunit`]i de moment, dictate de \mprejur`ri care se pot schimba de la o zi la alta. Este \ngrijor`tor pentru c` un asemenea calcul politic, \nr`d`cinat \n mintea politicienilor de ieri [i de azi [i manifestat pe toate meridianele [i \n toate cancelariile lumii, este ridicat la rang de solu]ie pentru ocrotirea [i promovarea interesului na]ional. Este periculos, pentru c` poate s` fac` [i alte victime, pe baza aceluia[i ra]ionament facil: „Nu ajut` la nimic s` mai dezgrop`m mor]i!” sau „Mai bine s` sacrifici minoritatea pentru binele majorit`]ii.” Cui i-ar mai surâde aceast` idee dac` \n acea minoritate – etnic` sau religioas` – condamnat` pe nedrept, s-ar afla el sau rudele sale?

O logic` ce sfideaz` orice logic` Un ra]ionament cum este cel descris mai sus are un viciu serios, care iese \n eviden]` mai ales când acel Om sau acea minoritate nu merit` un asemenea tratament. Dac` singurul etalon pentru aprecierea corectitudinii deciziilor politice este gândirea noastr` omeneasc`, bazat` pe o moral` proprie, atunci putem considera c` aceasta este calea cea mai bun` de a ac]iona \ntr-o asemenea situa]ie. Dar, dac` supunem deciziile noastre unei morale mai \nalte – morala biblic` –, atunci lucrurile se schimb`, deoarece Dumnezeu are un mod diferit de evaluare a priorit`]ilor. Pentru El, adev`rul [i iubirea aproapelui pre]uiesc mai mult decât oricare alte interese, care pot p`rea „mai importante” \n ochii no[tri. De exemplu, Biblia relateaz` faptul c`, \ntr-un anumit moment istoric, Dumnezeu nu a permis

masacrarea unei armate vr`jma[e, de[i logica omeneasc` o impunea. Iar \ntr-una dintre cele mai uimitoare declara]ii, care dep`[e[te cadrul istoric \n care a fost f`cut`, Dumnezeu sfideaz` orice logic`: „De aceea, pentru c` ai pre] \n ochii Mei, pentru c` e[ti pre]uit [i te iubesc, dau oameni pentru tine [i popoare pentru via]a ta.”

Ro[ea]a de pe chipul nostru Tr`ind \ntr-o societate pe care morala cre[tin` a transformat-o din „primitiv`” [i „medieval`” \n „modern`”, trebuie s` recunoa[tem c` \ntoarcerea la aceast` moral` (dac` \nc` ne mai consider`m cre[tini [i mai credem \n ea) ne poate determina s` ro[im. Asta pentru c`, dincolo de scena politic` interna]ional` [i de motiva]iile celor ce diriguiesc politica global`, este posibil s` descoperim \n noi aceea[i ur` fa]` de cel care este diferit [i pe care nu vrem s`-l l`s`m s`-[i exprime identitatea.

Sau s` descoperim aceea[i fric` ce ne \mpinge la persecu]ie \mpotriva celor mai slabi sau mai pu]in numero[i, pentru ca nu cumva s` ajungem \n locul lor. Faptul c` facem lucrul acesta „\n numele interesului na]ional” sau \n numele altor interese – de partid, de grup, de biseric` „na]ional`” sau „mondial`” – nu ne scuz` cu nimic, deoarece credin]a cre[tin` ne \nva]` s` nu mai facem nicio diferen]` pe baz` de na]ionalitate, sex sau categorie social`, pentru c` „to]i suntem una \n Hristos”. |n perspectiva \mplinirii speran]ei cre[tine c` Isus Hristos va veni a doua oar`, se ridic` o \ntrebare simpl`, dar clarificatoare \n privin]a discordiei dintre popoarele planetei: Ce „na]iune” va prefera Hristos pentru a-[i popula \mp`r`]ia cea ve[nic`? ST

Noiembrie 2007 Semnele Timpului 41

Cultur`

|nc`lzirea global`, I

unei vie]i, emo]iile, temerile, dorin]ele [i gânni ial carte cu acela[i nume, documentarul Un durile propriului autor. \n acest fel, cititorul nu adev`r incomod are \n aten]ie un subiect se confrunt` doar cu amenin]`rile ce pândesc deosebit de actual [i cu implica]ii la scar` p`mântul, ci [i cu proiectul propriei vie]i pe planetar`: \nc`lzirea global`. Prezentate \ntrcare o tr`ie[te con[tient c` trecerea ei va conun limbaj cât mai simplificat, atât cartea cât [i filtribui [i va influen]a \ntr-o m`sur` mai mare sau mul vorbesc despre necesitatea reducerii emisimai redus`, destinul acestei lumi. ilor de dioxid de carbon. Ap`rut` concomitent Neglijen]a uman` afecteaz` sistemul ecologcu filmul, cartea s-a bucurat de un real succes \n ic al planetei. Drept rezultat, spune Al Gore, Statele Unite ale Americii. \n iunie 2006, a intrat componentele sale cele mai vulnerabile se dis\n lista de best-seller-uri a cotidianului New trug treptat. \n toate col]urile globului, pe ap` York Times, iar o lun` mai târziu a ajuns pe [i pe uscat, exist` primul loc. dovezi ce explic` |nso]it de imagini spectacCâ[tig`tor al premiului indubitabil c` ciclurile uloase [i grafice detaliate, texOscar, Un adev`r incomod (An naturale se schimb` tul prezint` cauzele, conInconvenient truth), a devenit \n profunzime. Dasecin]ele precum [i solu]iile la problema \nc`lzirii globale. unul dintre cele mai mediatizate torit` \nc`lzirii globale, ghe]arii se topesc, Cartea urm`re[te comparativ, fotografii [i statistici real- filme documentare din istoria cin- p`durile ard sub valematografiei. Mai mult, activi- uri de ar[i]`, p`mânizate de-alungul anilor remarcând schimb`rile climaterice tatea ecologistic` a fostului can- tul se usuc` \n timp ce \n zonele \nveci[i efectele dezastroase ale acestora. Cu o documenta]ie didat la Casa Alb`, democratul Al nate torente de ap` am`nun]it`, textul este rezul- Gore, i-a adus de curând acestuia inund` sate [i ora[e tatul unui efort de cercetare [i Premiul Nobel pentru Pace. \ntregi. [i toate acestea se scurg sub o de peste treizeci de ani, timp t`cere grea din care suficient pentru ca rezultatele I Alina Popa r`bufnesc inten]ii studiilor s` interzic` orice solitare dar ferme pentru rezolvarea crizei ecoamânare. A tergiversa, spune autorul, este ca [i logice. \n 1936, Winston Churchill, citat de Al cum ai fura din timpul r`mas. Ori, datele actuale Gore, afirma c` „epoca tergivers`rilor, a impun reac]ii categorice. m`surilor par]iale, a expedientelor zadarnice, de Al Gore vorbe[te despre criza mediului ca suprafa]`, a amân`rilor se apropie de sfâr[it. urgen]` la scar` planetar`, ceea ce implic` Acum intr`m \ntr-o er` a consecin]elor.” Iat` asumarea unei misiuni comune. Orice câteva dintre acestea, prezentate pe larg \n \nc`p`]ânare sau orice conflict meschin \ntre cartea de fa]`. clasele politice nu-[i g`sesc relevan]a \n fa]a Cresc emisiile de dioxid de carbon. Gazele cu acestui tip de amenin]are global`. \n consecin]`, efect de ser` permit luminii soarelui s` p`trund` cartea lui Al Gore devine un imperativ moral. \n atmosfer`, dar capteaz` o cantitate din Textul trece dincolo de o simpl` discu]ie radia]iile inflaro[ii care se emit [i astfel \nc`lzesc [tiin]ific` sau de un dialog politic [i se adreseaz` aerul. Prezen]a lor e benefic` \ntr-o anumit` capacit`]ii noastre de a dep`[i orice limit` ce nem`sur`, deoarece, \n lipsa lor, temperatura ar \ncropi \n comoditatea actual`. Cartea iese din medie la suprafa]a p`mântului ar fi \n jur de austeritatea datelor [tiin]ifice [i devine aproape 18˚C. Numai c`, din pricina emisiilor tot mai mari un jurnal. Deschide \n paginile sale experien]a Semnele Timpului Noiembrie 2007

42

un adev`r incomod a gazelor cu efect de ser` provocate de om, temperatura medie a planetei cre[te, ajungându-se la schimb`rile climatice observate \n jurul nostru. Studiile arat` c` \n ultima jum`tate de secol, cre[terea concentra]iei de dioxid de carbon este tot mai pronun]at`.

P`mântul ia foc. Dac` lu`m \n calcul cei mai c`lduro[i dou`zeci [i unu de ani din istorie, vom observa c` dou`zeci dintre ace[tia s-au derulat \n ultimul sfert de secol, iar cel mai c`lduros an \nregistrat \ncepând cu 1860, a fost anul 2005. \n vara lui 2005, multe ora[e din vestul Americii au dep`[it recordurile de temperaturi \nalte [i de num`r de zile consecutive \n care temperaturile au dep`[it 38˚C. \n vara lui 2003, Europa a fost lovit` de un val puternic de ar[i]` care a ucis 35.000 de persoane.

R`mânem \n anotimpul uraganelor. Durata [i intensitatea puternicelor furtuni care au izbucnit atât \n Atlantic, cât [i \n Pacific \ncepând cu anii 1970 au crescut cu aproximativ 50%. \n prim`vara anului 2006, Australia a fost afectat` de mai multe cicloane de categoria 5, dintre care Monica a fost cel mai puternic care a m`turat vreodat` coasta continentului. \n 2005, num`rul uraganelor \n Statele Unite ale Americii au dep`[it toate recordurile. |n Europa, natura a luat-o razna. A[a anun]a, \n anul 2005, Agen]ia United Press International. \n Europa, frecven]a inunda]iilor a crescut semnificativ. La fel [i \n Asia, unde \n iulie 2005, la Mumbai, India, nivelul apei a crescut peste doi metri. Num`rul mor]ilor \n partea de vest a continentului a ajuns la 1.000. [i \n China s-au \nregistrat inunda]ii record. \n mod paradoxal, \n timp ce \n provinciile Sichuan [i Shandong s-au produs inunda]ii, provincia \nvecinat` Anhui suferea din pricina secetei. Unul dintre motivele acestei situa]ii paradoxale este c` \nc`lzirea global` nu doar face s` creasc` nivelul de precipita]ii \n toat` lumea, dar \n acela[i timp le modific` distribu]ia. |n Antarctica scade volumul de ghea]`. Dou` studii recente din 2006 arat` c` 85% dintre

ghe]arii din Antarctica par s` alunece din ce \n ce mai repede c`tre mare. Temperaturile m`surate \n aer, la mare distan]` deasupra maselor de ghea]`, au crescut mai repede decât cele din oricare alte p`r]i ale lumii. Studiile arat` c`, dac` Groenlanda – sau jum`tate din ea [i jum`tate din Antarctica – s-ar topi sau s-ar pr`bu[i [i ar aluneca \n ocean, nivelul apelor din \ntreaga lume ar cre[te cu pân` la [ase metri. La o conferin]` de la Berlin, \n 2004, consilierul pe probleme de [tiin]` a lui Tony Blair, David King, spunea c` „va fi nevoie de refacerea h`r]ilor lumii.” {i totu[i, de ce Un adev`r incomod? Al Gore crede c` \n aceast` problem`, adev`rul nu pic` bine. Adev`rul despre \nc`lzirea global` \i deranjeaz` cu prec`dere pe unii potenta]i [i companiile care ob]in profituri enorme din activit`]i care trebuie modificate drastic pentru ca planeta s` nu devin` de nelocuit. Mul]i dintre ace[tia [i-au format coali]ii care \[i sus]in una alteia interesele, paralizând Statele Unite, incapabile \n prezent s` r`spund` provoc`rii. Piedicile, comenteaz` Al Gore, merg mai departe, [i ajung s` irite clasele politice pân` la pre[edinte, care minimalizeaz` criza, convins c` orice efort de ai pune cap`t va fi devastator pentru economie.

Astfel, \nc`lzirea global` d` peste cap priorit`]ile liderilor politici, ei fiind cei mai \n m`sur` s` ia atitudini ferme \n stoparea crizei mediului.

Cu o important` deschidere c`tre opinia public` [i \nspre marile companii, multe dintre autorit`]i prefer` t`cerea \n timp ce reful`rile oamenilor de [tiin]` ajung la un num`r prea mic de oameni. ST

Al Gore, Un adev`r incomod, Editura Rao, Bucure[ti, 2007, 325 pag.

Noiembrie 2007 Semnele Timpului 43

Citatul ST Religia la români

„

|n ce prive[te

|n ce prive[te seriozitatea [i adâncimea sentimentului religios ce \nsufle]e[te poporul român, sunt de f`cut, de la \nceput, o sum` de observa]ii, cari, de altfel, s-au f`cut [i la slavii vecini [i mai ales la popoarele neolatine. \n primul r\nd este lipsa de o p`trundere mistic` a fondului religiunii cre[tine. Partea intelectual` superioar`, metafizica cre[tinismului n-a fost \n]eleas`, p`truns` [i sim]it` de români. Pentru cine [tie s` observe cu luareaminte de[f`[urarea vie]ii religioase, mai ales a ]`ranului român, lipsa fondului mistic [i metafizic este de la \nceput izbitoare. Ceea ce este de temelie \n practica sa religioas` este cultul, ritualul, adic` \mplinirea tuturor formelor [i formulelor. Lua]i orice act temeinic din via]a religioas` a s`teanului, fie el actul botezului, cununiei, al \mp`rt`[irei etc.

Niciodat` mintea lui nu va fi chinuit` de \ntreb`ri asupra rostului acestor acte. \n schimb, \ns`, el va observa [i va \ndepini cu o adev`rat` sfin]enie toate micile gesturi,obiceiuri [i practice, cari trebuie s` se \ndeplineasc` \n asemenea \mprejur`ri. La \nmormântare, spre pild`, ceea ce preocup` pe rudele mortului sunt miile de formule [i obiceiuri cari fac cortegiul acestei ceremonii. Cugetarea lor este, cu aceste ocazii, n`v`lit` de o sum` de griji de ceremonial sau tradi]ii. Durerea \n fa]a mor]ii n-are timp ca s` consume sufletul lor, c`ci micile am`nunte ale \ngrop`rii: preotul cu toate citirile obi[nuite, grijile pentru osp`]ul sau pomana ce trebuie s` urmeze imediat \ngroparea absorb tot gândul celor r`ma[i \ndurera]i [i \i mângâie \n mare parte de mâhnirea pierderii. Uitarea, ne\ndeplinirea celei mai ne\nsemnate obi[nuin]i, sc`parea din vedere a unui mic am`nunt pare c` \ntunec` [i nimice[te tot restul.

”

D. Dr`ghicescu, Din psihologia poporului român

Semnele Timpului Noiembrie 2007 44

Mediu

Biocombustibilii Solu]ia optim` sau prelungirea agoniei?

P

re]ul ridicat al |n primul semestru al anului De bun`voie petrolului brut [i sau silit?

2007, sub pre[edin]ia Gerreducerea dependen]ei ]`rilor UE de Nu toate statele maniei, liderii Uniunii Europene importurile de commembre UE sunt \ns` (UE) s-au pus de acord cu noua atât de entuziasmate bustibili fosili din Rusia [i politic` a energiei regenerabile de introducerea bioOrientul Mijlociu sunt primele argumente \n pentru Europa. Aceast` politic` combustibilului. Astfavoarea biocomfel, \n urma negociepropune, printre alte m`suri, rilor, de la propunerea bustibililor. Mai mult, „nu promovarea utiliz`rii [i a existat niciodat` un unui nivel obligatoriu moment mai bun pentru produc]iei de biocombustibili. de 20% biocombustibil sus]inerea cazului biopentru ma[ini pân` \n I C\rnu Florian combustibililor”, sus]ine anul 2020, [tacheta a Mariann Fischer Boel, fost coborât` la 10% Comisarul UE pentru biocombustibil, nivel Agricultur` [i Dezvoltare Rural`. Dincolo de minim recomandat pentru anul 2020. |n tab`ra motiva]iile de ordin economic [i strategic, celor care sus]in o cot`-parte obligatorie de efectele \nc`lzirii globale resim]ite din ce \n ce 20% sunt Spania, Italia, Slovenia, Danemarca, mai mult au for]at luarea unor decizii de c`tre Suedia [i Germania, \n timp ce Marea Brioficialii europeni. tanie, Fran]a [i Finlanda se opun acestei proReducerea emisiilor cu efect de ser` este puneri. argumentul forte pentru introducerea biocombustibililor, \ntrucât transporturile din O preocupare general` UE sunt responsabile de 21% din totalul emisiSe observ`, din partea multor ]`ri non-UE, ilor cu efect de ser` al UE, iar procentajul un interes crescând pentru introducerea bioeste \n cre[tere. combustibililor. Japonia a adoptat o lege, \n

Noiembrie 2007 Semnele Timpului 45

Mediu Ce sunt biocombustibilii Biocombustibilii se refer` la orice combustibil extras din organisme vii. Termenul este folosit \n special pentru etanol [i biodiesel, care pot fi extrase din plante [i uleiuri reziduale. |n func]ie de zona de clim` [i tehnologia de]inut`, \n lume se folosesc diverse plante pentru ob]inerea biocombustibililor. Pentru etanol se folose[te porumbul, trestia de zah`r, sfecla de zah`r, sorgul zaharat sau celuloza din diverse soiuri de lemn sau paie. Biodieselul se extrage din semin]e de plante oleaginoase ca rapi]a, soia, floarea-soarelui, palmierul sau din alge marine. |n prim` faz`, din aceste plante se ob]in uleiuri crude, care pot fi folosite direct \n motoare, pân` la 100% \n perioada de var`, ca un adaos de 40% toamna, iar iarna \ntr-o concentra]ie mai mic`. |n faza a doua, prin procesul de esterificare, se ob]ine biodiesel, un ulei vegetal ce poate fi folosit la orice temperatur` \n combina]ie cu motorina. Biodieselul reduce cu aproape 90% emisiile de bioxid de carbon [i cu 98% pe cele de sulf.

Biocombustibilii sunt cunoscu]i \nc` din 1937, primul patent de biocombustibil fiind ob]inut pe 31 august 1937 de c`tre savantul G. Chavanne de la Universitatea din Brussel, Belgia.

2003, care prevedea introducerea acestora \n propor]ie de 3%, iar din anul 2005 [i-a \ndreptat aten]ia spre finan]area unor proiecte pe termen lung care s` asigure biocombustibili \n mod constant pentru ma[inile din Japonia.

Banca Japonez` pentru Cooperare Interna]ional` (JBIC) [i Ministerul Agriculturii din Brazilia au dezvoltat un program bilateral pentru cre[terea produc]iei de etanol [i biodiesel \n Brazilia cu scopul desfacerii acestei produc]ii pe pia]a japonez`. Tehnologia japonez` va permite Braziliei cre[terea exploziv` a exportului de biocombustibili c`tre Japonia, export care deja \nregistreaz` 1,8 miliarde de litri anual.

Mai nou, turneul \ntreprins de pre[edintele american George W. Bush, \n martie a.c., \n America Latin` (Brazilia, Uruguay, Columbia, Guatemala [i Mexic), a avut ca scop coalizarea marilor produc`tori de biocombustibili \ntr-un cartel al etanolului condus de SUA [i Brazilia, ca o replic` la organiza]ia ]`rilor produc`toare de petrol OPEC. |n momentul de fa]`, SUA [i Brazilia produc 70%

din bioetanolul mondial. Malayezia [i Indonezia, care \mpreun` de]in 85% din produc]ia mondial` de ulei de palmier, au anun]at m`rirea cotei destinate pentru biodiesel la 40% din produc]ie.

Biomotoarele Cele mai multe motoare diesel fabricate \n ultimii ani pot func]iona cu biodiesel f`r` modific`ri, \ns` cu un randament ceva mai sc`zut. Firmele constructoare de ma[ini au \ns` p`reri \mp`r]ite cu privire la func]ionarea motoarelor cu biocombustibil. |n timp ce unele companii ofer` garan]ie motoarelor doar dac` se folosesc combustibili conven]ionali \n amestec cu maxim 5% biocombustibil, alte firme, cum ar fi Scania [i Volkswagen, merg pân` la 100%. Peugeot [i Citröen au anun]at c` motoarele lor pot folosi pân` la 30% biocombustibil.

Mai mult, Marea Britanie folose[te biodiesel pentru unele trenuri cu rezultate pozitive. |n edi]ia online a ziarului american The Seattle Times, din 30 august 2007, reprezentantul companiei Boeing, Bill Glover, vorbe[te despre studiile [i chiar testele f`cute \n prezent

Semnele Timpului Noiembrie 2007 46

de c`tre compania Boeing pentru a introduce biocombustibilii la avioanele de linie.

Temeri [i calcule Anna Gilmour, analist independent, avertizeaz`, \ntr-un raport publicat \n Jane’s Intelligence Review, din 16 iulie 2007, c` biocombustibilii nu pot fi privi]i ca o alternativ` f`r` riscuri la combustibilii fosili. |n timp ce ]`rile produc`toare au unele avantaje materiale pe termen scurt, pe termen lung \ns`, folosirea intensiv` a p`mântului pentru ob]inerea de biocombustibil va duce la degradarea solului [i la competi]ia pentru p`mânt [i surse de ap`. De asemenea, suprafa]a cultivat` cu plante pentru biocombustibili va fi luat` \n mare parte din suprafa]a destinat` \n prezent plantelor alimentare. Aceasta va conduce la o sc`dere a produc]iei de alimente [i la scumpirea lor, \n condi]iile \n care popula]ia lumii este \n continu` cre[tere. Alte efecte sunt adâncirea s`r`ciei, lipsa locurilor de munc`, tulbur`rile sociale [i chiar conflicte armate \n ]`rile cu poten]ial \n acest sens.

Economi[tii William Jaeger, Robin Cross [i Thorsten Egelkraut de la Universitatea de Stat din Oregon, SUA, au comparat trei tipuri de biocombustibili: etanol din porumb,

Biocombustibilul la pomp` Companiile care produc [i comercializeaz` motorin` [i benzin` vor fi obligate s` amestece carburan]ii cu biocombustibil, propor]ia cantit`]ii din surse regenerabile urmând s` creasc` treptat pân` \n 2010. De la 1 iulie, motorina trebuie s` aib` un volum de biocombustibil de 2%, \n 1 ianuarie 2008 procentajul va urca la 3%, iar de la 1 iulie 2008, la 4%. Totodat`, benzina trebuie sa con]in` minimum 2% biocarburan]i \ncepând cu 1 ianuarie 2009 [i cel pu]in 4%, un an mai târziu.

Oportunit`]i \n România Compania portughez` Biomart, divizie a consor]iului Martifer, va investi 47 de milioane de euro \n construirea unei fabrici la Lehliu Gara, jude]ul C`l`ra[i. Cu o capacitate anual` de 100.000 de tone de biodiesel, rafin`ria va fi printre cele mai mari de acest tip din Europa [i va asigura 30% din necesarul României de combustibil ecologic.

Martifer [i-a propus s` cumpere [i 50.000 de hectare de teren pentru producerea materiei prime.

Consor]iul german MAN Ferrostaal va investi 138 de milioane de euro \n comunele sibiene Atel [i Loamnes, pentru un centru agricol [i construc]ia unei uzine de biodiesel, pe 8 hectare. Din 2008 se vor produce 400 de tone de combustibil ecologic pe zi. Conform oficialilor, biodieselul produs la Atel va costa 50 eurocen]i/litru, adic` aproximativ 1,6 lei. {i Rompetrol si-a planificat produc]ia de carburan]i ecologici. Dinu Patriciu, pre[edintele grupului, sus]ine c` nu va exporta biodiesel, dar va asigura necesarul propriu din sta]iile de alimentare cu carburan]i. „Vom avea o produc]ie anual` de circa 60.000 tone, \ncepând cu 2007.

Ne vom aproviziona cu materie prim` de pe pia]a intern`”.

Respectând recomand`rile UE ca, din totalul carburan]ilor folosi]i \n transport, 5,75% s` fie biocombustibili, \n anul 2010, România va avea nevoie de 263.000 tone biocombustibil.

Noiembrie 2007 Semnele Timpului 47

Mediu biodiesel din rapi]` [i etanol din celuloz` (lemn). Urm`rind indicatori cum ar fi competitivitatea comercial`, graficul poten]ialului de produc]ie, costurile efective pentru ob]inerea independen]ei energetice [i reducerea gazelor cu efect de ser`, au ajuns la concluzia c` ob]inerea biocombustibililor este de 6 pân` la 15 ori mai costisitoare decât combustibilii clasici. Competitivitatea comercial` actual` a unor biocombustibili se explic` numai prin subven]iile guvernamentale alocate fermierilor. Din punct de vedere al reducerii gazelor cu efect de ser`, biocombustibilii pot fi superiori petrolului, dar economi[tii avertizeaz` c` problema trebuie privit` per ansamblu, [i nu unilateral.

Un raport al FAO (Organiza]ia Consumul de biocombustibil \n pentru Hran` [i Agricultur` a Europa \n 2006 exprimat \n TOE Na]iunilor Unite), publicat pe 7 (tons oil equivalent). Rata coniunie 2007 la Roma, scoate \n evi- versiei recomandat` de Comisia den]` c`, de[i produc]ia mondi- European` este 1 ton` bioetanol Ca reac]ie, National al` de cereale a crescut cu 6% \n = 0,64 TOE [i 1 ton` biodiesel Express Group, una dintre 2007 fa]` de 2006, pre]ul = 0,86 TOE. cele mai mari re]ele de transcerealelor r`mâne ridicat datorit` port din Marea Britanie, a cerin]ei \n cre[tere pentru proanun]at retragerea din circula]ie a autobuzelor ducerea biocombustibililor. |n felul acesta, pe baz` de biocombustibil din prima genera]ie, factura mondial` pentru hran` este cu 13% pe motiv c` acest combustibil este realizat mai mare \n 2007, fa]` de anul trecut. Aceast` din plante alimentare. Genera]ia a doua de diferen]` de cost este numit` de unii anali[ti ma[ini va folosi biocombustibil fabricat din „Taxa pe confort”. p`r]i nealimentare ale plantelor, cum ar fi lemnul sau paiele.

P`mântul privit de sus Cu energia furnizat` de biocombustibil \n motoarele ma[in`riilor, p`mântul este prelucrat pentru ca iar`[i s` rodeasc` plante. |ns` pân` când? Dintre toate legile existente \n natur`, cea mai verificat` [i confirmat` \n toate sistemele cunoscute pân` acum este legea a doua a termodinamicii: legea entropiei sau a degrad`rii tuturor lucrurilor. |n baza acestei legi putem \ntrevedea falimentul unui nou sistem energetic construit cu atâta trud`.

P`mântul este stors de orice form` de energie, pân` la epuizare, cu o vitez` propor]ional` cu dorin]a de confort a acestei genera]ii. Extazul [i agonia omenirii \n leg`tur` cu petrolul vor primi, \n etapa urm`toare, prefixul la mod`, bio... ST Semnele Timpului Noiembrie 2007 48

„O libertate f`r` limite ucide libertatea.”

Honoré de Balzac

SEMNELE

timpului