Semnele Timpului - martie 2008 by Revista Semnele Timpului

3/2008

SEMNELE TIMPULUI

Sumar MARTIE 2008

www.semneletimpului.ro VOLUMUL 20 NR. 120 SERIE NOU~ Revista a ap`rut \n limba englez` \nc` din 1840. Fondat` \n 1908, \n România ea a fost publicat` pân` \n 1942. Seria nou` a fost \nceput` \n 1990. Apare o dat` pe lun`.

DIRECTOR: Lucian Cristescu REDACTOR-{EF: Cristian M`gur` COLEGIU DE REDACT ¸IE: Dorin Aiteanu, Marius Andrei, Daniel Albu, M`d`lin Avramescu, Florian Cârnu, Diana Gavajuc, Adrian Neagu, Bianca Neac[u, Marius Necula, Lauren]iu Nistor, Steliana Nzikou, Flavius Pan`, Beniamin Pascu, Attila Peli, Cristina Peli, Anca Porumb, Florian Ristea. CORECTURA˘: Adela B`nc`u-Burcea GRAFICA˘ ¸SI TEHNOREDACTARE: C`t`lin Ciolca SECRETAR DE REDAC}IE: Cristina Ru]` Tel: 021/269.03.38 ISSN 1453-7060 3/2008

SEMNELE

timpului

Editorial

1 Episcop cre[tin sau ayatollah sup`rat?

Ultima or`... 2 {tiri

Religie 8 Un apostol science-fiction 20 Fenomenul religios sub lupa [tiin]ei

Politic

22 Topul celor mai periculoase 10 ]`ri anticre[tine 24 Banii lumii se num`r` la Davos

Cultur`

32 Drumul c`tre tine \nsu]i 34 Citatul ST

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

MARTIE 2008

4 lei

Social 35 Homo cruciada

S`n`tate

42 Cancerul, un uciga[ insidios

Banii lumii se num`r` la Davos G Homo cruciada

ADRESA REDACT ¸IEI: Editura Via]` [i S`n`tate, Str. Labirint 116, Sector 3, BUCURE{TI Telefon: +402 (1) 323 4895 Fax: + 402 (1) 323 0040

42 Semnele Timpului Martie 2008

Opinie Episcop cre[tin sau ayatollah sup`rat? CRISTIAN M~GUR~

-a vorbit despre un predicile Sale, cu teritoriul Pentru cei care \nc` se mai „model” Kosovo, despre de ast`zi al Serbiei. Aceast` \ndoiau, a devenit evident faptul un precedent care ar teologie de conjunctur` oferi suficiente argumente poart` numele de filetism, o c` recunoa[terea independen]ei mi[c`rilor separatiste din alte adev`rat` erezie care provinciei Kosovo de c`tre membrii zone ale lumii. |n egal` m`su\nseamn` subordonarea r`, au fost furnizate opiniei intereselor biserice[ti celor Organiza]iei Na]iunilor Unite publice argumente pentru a na]ionale. Tradus` \n fapte, nu este doar o chestiune de diploma]ie delegitima a[a-zisul model ideea episcopului sârb kosovar, tocmai pentru a de\nseamn` refuzul dialoguinterna]ional`, ci [i o problem` legat` zamorsa aplombul profe]ilor lui [i op]iunea radical` pende propria statalitate. care deja vorbeau despre imitru solu]ionarea tensiunilor nenta izbucnire a unor condintre kosovari [i sârbi prin flicte separatiste din Abhazia, interven]ie militar`, adic` Ose]ia de Sud (Georgia), violen]` [i pierderea de vie]i Trans nistria (Republica omene[ti \n ambele tabere. Moldova), regiunea NagornoCu toate c` vorbe[te despre Karabah (Azerbaidjan), Papua (Indonezia), }ara „lupta noastr` dreapt`”, este greu de presupus c` o Bascilor (Spania), Kurdistan (teritoriu nerecunos\nalt` fa]` bisericeasc` poate sus]ine teoria cinic` a cut interna]ional ce str`bate Turcia, Irakul, Siria, victimelor colaterale (collateral damage). |n conIranul) sau \n alte teritorii mai pu]in tensionate din secin]`, concluzia logic` ar fi c` mesajul episcopuRomânia, Grecia, Cipru sau Slovacia. lui Artemije este unul nedemn de \n`l]imea pozi]iei Pe acest fond a trecut pu]in observat` [tirea pe care o ocup` [i c` se opune radical \nv`]`turii biblice, singura autoritate care ar trebui s`-l ghideze. despre r`bufnirea na]ionalist` a [efului Bisericii Cu toate c` religia a fost deseori folosit` ca instruOrtodoxe sârbe din Kosovo, Artemije Radosavljevic, ment de manipulare [i chiar de instigare la ur` [i care a declarat c` Serbia ar trebui s`-[i mobilizeze violen]`, trebuie subliniat necontenit c` adev`rata for]ele militare, s` declare Kosovo „teritoriu ocupat” credin]` religioas`, indiferent c` este vorba de [i s` cumpere arme din Rusia pentru a-l recuceri. cre[tinism sau de islamism, nu se fundamenteaz` pe Episcopul sârb furnizeaz` enoria[ilor sì solu]ii ce asemenea derapaje teologice. Se poate invoca „moamintesc de politica fostului pre[edinte iugoslav, Slodelul Artemije” sau „modelul ayatollahilor fundabodan Milosevici, deferit \n 2001 Tribunalului Penal mentali[ti”, dar orice referin]` de acest gen trebuie Interna]ional de la Haga sub acuza]ia de genocid [i s` ]in` cont de faptul c` religia, cel pu]in \n aceste crime de r`zboi. Un jihad ortodox se pare c` ar fi sincazuri, este doar un pretext, un mijloc pentru atingura solu]ie pentru ap`rarea cre[tinismului gerea unor scopuri strìne de cadrul sù de referin]`. r`s`ritean de asaltul musulmanilor kosovari, care au |n Biblie este un pasaj care evoc` atitudinea lui Isus p`truns pân` \n inima Europei. Psihologia de care Hristos \n fa]a arest`rii Sale abuzive. Când Petru, se face abuz \n acest caz este de-a dreptul rudipentru a-[i ap`ra |nv`]`torul, taie urechea robului mentar`. Ea mar[eaz` pe reconfigurarea cadrului de marelui preot, Isus spune: „Pune-]i sabia la locul ei; discu]ie – unul politic –, \ntr-unul sentimental-relic`ci to]i cei ce scot sabia, de sabie vor pieri.” Este un gios, mult mai inflamant [i mai u[or de folosit \n fa]a pasaj memorabil, u[or de asimilat [i de un copil maselor. „S` invit`m Rusia [i alte ]`ri s` trimit` care a v`zut doar filmul Isus din Nazareth al lui armata \n Serbia [i s` trimit` voluntari pentru a ne Franco Zeffirelli. Din p`cate, multe pasaje memoajuta \n lupta noastr` dreapt`”, a mai declarat episrabile sunt folosite doar \n func]ie de interese circumcopul Artemije. „Cauza dreapt`” pe care o invoc` stan]iale, iar Biblia ajunge s` fie privit` ca o femeie \nalta fa]` bisericeasc` nu este altceva decât glisarea pe care mul]i o pot aborda la nevoie, pu]ini ar`tânpân` la confuzie total` a na]ionalismului cu religia, du-se dispu[i s`-[i oficializeze rela]ia cu ea. ST cu alte cuvinte a \mp`r`]iei de care vorbea Isus \n

Martie 2008 Semnele Timpului 1

{tiri TEHNOLOGIE

Harta digital` a |nc` din vara anului 2005, o echip` de cercet`tori de la Institutul Federal de Politehnic` din Lausanne lucreaz` la un temerar proiect de construire, pe un super-computer, a unui model virtual al creierului uman. Proiectul se nume[te Blue Brain, este condus de Henry Markram, iar super-computerul este un IBM Blue Gene.

Microstructura cortexului cerebral a fost studiat` timp de mai bine de 100 de ani, \ns` datele acumulate p창n` \n prezent nu au putut fi recompuse \ntr-un tablou morfologic [i func]ional complet. Plan[ele anatomice nu pot capta semnalele electrice transmise de neuroni pe c`ile sinaptice care alc`tuiesc microcircuitul cortical, dar Henry Markram a intuit c` un computerul de o performan]` tot mai sofisticat` ar fi instrumentul ideal pentru cartografierea electrochimiei cortexului cerebral. La baza strategiei de lucru a Proiectului Blue Brain st` stereotipia morfologiei corticale. Creierul uman [i cel al mamiferelor, \n general, se disting prin prezen]a cortexului cerebral, segment superior de coordonare, control [i integrare a organismului \n mediul de via]` [i care, la om, este implicat \n actul g창ndirii con[tiente [i al limbajului. Unitatea func]ional` de baz` a cortexului cerebral este coloana neocortical`, volum vertical cilindric, cu diametrul de 0,5 mm [i \n`l]imea de 2 mm, care grupeaz` \ntre 10.000 [i 100.000 de neuroni, conexa]i prin milioane de sinapse. Num`rul [i

Super-computerul IBM Blue Gene

tipul de neuroni difer` \n func]ie de zona cortical` \n care se g`sesc coloana [i tipul de mamifer c`ruia \i apar]ine creierul. Manualele de neurologie \n vigoare sus]in c`, morfologic vorbind, deosebirea dintre creierul unui cobai [i creierul uman nu ar fi dec창t una de volum: oamenii au de mii de ori mai multe coloane

neocorticale, deci neuroni, dec창t roz`toarele. |n noiembrie 2007, echipa Blue Brain anun]a oficial finalizarea primei etape a proiectului: crearea replicii digitale tridimensionale a unei coloane neocorticale, a[a cum se g`se[te \n creierul unui cobai de 2 luni. Pentru aceasta au fost conSemnele Timpului Martie 2008

cortexului cerebral

struite modelele digitale 3D ale principalelor tipuri de neuroni care au fost interconecta]i ulterior prin 30 de milioane de sinapse \ntr-o coloan` neocortical` absolut func]ional`. |n vederea simul`rii celor 10.000 de neuroni, Blue Gene a fost dotat cu 8.000 de procesoare (aproape 1 procesor pentru 1 neuron),

ajungând la titanica vitez` de lucru de 18,7 trilioane de opera]iuni pe secund`. Modelul va servi ca baz` „matricial`” pentru crearea de coloane neocorticale din alte regiuni cerebrale, prin \ncorporarea neuronilor [i conexiunilor specifice, dup` care se va trece la reconstituirea inte-

gral` a cortexului cerebral de cobai. Apoi la mamifere cu creiere mai complexe, pân` se va ajunge la obiectivul de fapt [i de drept – creierul uman. Au mai fost [i alte \ncerc`ri de construire a unui model digital al creierului uman, dar niciuna la o asemenea scar`. Blue Brain este un proiect ambi]ios, dar nu minimalizeaz` complexitatea aproape intangibil` a creierului uman. Henry Makram nu crede c` vreun computer ar putea opera o simulare exact` a creierului uman: „Lucrul acesta nu este nici posibil, nici necesar. |n creier, fiecare molecul` este un computer puternic, iar noi ar trebui s` simul`m structura [i func]ia a miliarde [i miliarde de molecule, plus regulile dup` care interac]ioneaz`. Am avea nevoie de computere de trilioane de ori mai puternice decât cele de care dispunem \n prezent. Dorin]a noastr` este s` \n]elegem modul \n care func]ioneaz` creierul [i cum se produc maladiile func]ionale.” Dac` acest proiect va reu[i, se a[teapt` ca modelul Blue Brain s` intermedieze o mai clar` \n]elegere a mecanismelor percep]iei, memoriei, cunoa[terii [i ale tulbur`rilor mentale – dar \n tandem cu metoda tradi]ional` a testelor de laborator, pentru c` cei mai mul]i neurologi sunt de p`rere c` nicio simulare computerizat` nu ar putea suplini elegan]a fiziologic` [i complexitatea vie]ii biologice, fie ea de cobai sau de oameni. ST

Martie 2008 Semnele Timpului 3

{tiri MEDIU

Biocombustibilii: dilem` ecologic` [i umanitar`? Criza ecologic` a \nscris tot mai proeminent pe agenda guvernelor luarea de m`suri \n vederea reducerii emisiei de carbon.

Una dintre cele mai trâmbi]ate solu]ii este substituirea carburan]ilor fosili – extrem de poluan]i – cu alternativa mai ecologic` a biocombustibililor (sau agro-combustibili, ob]inu]i din cereale sau semin]e oleaginoase). |n SUA, cultivarea de cereale pentru biocombustibili este \ncurajat` prin acordarea de subven]ii. Din 2000, partea din recolta de porumb destinat` producerii de etanol a crescut de la 6% la 25%. La nivel global, produc]ia de biocombustibili s-a triplat \n perioada 2000-2007. |n UE, ]inta curent` este ca, pân` \n 2020, 10% din necesarul de combustibil pentru transporturi s` fie acoperit de bioetanol sau biodiesel, \ns` este posibil ca aceast` ]int` s` trebuiasc` s` fie revizuit`. Pe 21 ianuarie 2008, organiza]iile Friends of the Earth [i BirdLife International au f`cut publice concluziile raportului Biofuels in the European Context (Biocarburan]ii \n contextul european), alc`tuit de Centrul Comun de Cercetare al

Orice biocombustibil pentru producerea c`ruia sunt necesare defri[`ri contribuie la accentuarea \nc`lzirii globale. Joseph Fargione, The Nature Conservancy

Comisiei Europene (JRC). Documentul semnaleaz` faptul c`, date fiind efectele indirecte ale producerii de biocombustibili, „r`mâne foarte incert dac` ]inta UE de 10% va reu[i s` reduc` emisiile de gaze cu efect de ser`.” Mai departe este consemnat faptul c` efectul de ser` adiacent folosirii \ngr`[`mintelor pe baz` de azot (\n cultivarea materiei prime pentru biocarbu-

ran]i) este „semnificativ mai mare” decât fusese estimat. „Politica UE \n problema biocombustibililor nu ofer` decât insignifiante beneficii climatice la un pre] ecologic exorbitant”, declara Ariel Brunner (BirdLife International) care \i invita mai apoi pe politicienii UE s` abandoneze ]inta de 10% [i s` g`seasc` alte modalit`]i de remediere a crizei ecologice. La numai 3 s`pt`mâni, concluziile raportului JRC au fost coroborate cu dou` studii americane, conduse de exper]ii \n agricultur` de la Princeton [i, respectiv, exper]ii \n probleme de mediu de la Universitatea Minnesota [i organiza]ia The Nature Conservancy. Ambele studii au fost publicate \n Science, \n data de 7 februarie a.c. Potrivit studiului Minnesota & The Nature Conservancy, emisia Semnele Timpului Martie 2008

de palmier din Indonezia las` multe comunit`]i indigene f`r` p`mânt, ap` sau un mediu de via]` adecvat. Comunit`]i care mai \nainte reu[eau s`-[i asigure cele necesare traiului f`r` s` depind` de nimeni, acum au datorii b`ne[ti...” Reprofilarea agriculturii, care de acum trebuie s` produc` hran` pentru oameni [i combustibil pentru vehicule, s-a soldat cu cre[terea pre]urilor la cereale [i alimente. |n 2007, pre]ul porumbului a crescut cu peste 50%, iar pre]ul grâului – cu aproape 300%. Faptul s-a reflectat automat \n pre]urile la carne, lactate [i ou`. Pentru produc`tori acest fapt a \nsemnat un profit mai mare, dar nu [i pentru locuitorii ]`rilor nevoite s` importe cereale [i care cheltuiesc pe mâncare 70% din venitul lunar. Studiul Princeton echivala strategia biocombustibililor cu tentativa „de a reduce emisia gazelor de ser` prin reducerea consumului de alimente” – \n contul popula]iei nevoia[e a globului, a c`rei ra]ie de pâine este practic convertit` \n carburant. Lunar, proprietarul unui SUV cheltuie[te cu alimentarea automobilului cât un s`rac din lumea a treia cu hr`nirea familiei.

de carbon subsecvent` convertirii terenurilor \mp`durite, ml`[tinoase sau de p`[une \n teren arabil pentru culturile de porumb, trestie de zah`r, palmier sau soia (materie prim` pentru biocombustibili) este de pân` la 420 de ori mai mare decât reducerea \nregistrat` anual prin substituirea combustibililor fosili cu bioetanol sau biodiesel. Nu mai pu]in grave sunt consecin]ele asupra vie]ii oamenilor. Tot \n februarie, organiza]iile Friends of the Earth, LifeMosaic [i Sawit Watch

au dat publicit`]ii un raport care eviden]iaz` leg`tura direct` dintre politica european` [i abuzurile suferite de popula]ia din Indonezia. Cererea global` tot mai mare de ulei de palmier pentru producerea de biocombustibil a condus la extinderea accelerat` a planta]iilor de palmier din Indonezia, prin defri[`ri [i asan`ri masive [i abuzive: „Pentru circa 6090 de milioane de oameni din Indonezia câ[tigarea existen]ei depinde de p`dure. [...] Expansiunea excesiv` a industriei uleiului

Biocombustibilii s-au lansat ca strategie politic` la mod` \n statele dezvoltate, reu[ind s` cupleze cauze populare, ca securitatea energetic` [i stoparea \nc`lzirii globale, cu beneficii pentru produc`torii agricoli, sub form` de subven]ii. Iar aceasta \n ciuda efectelor adverse demult anticipate [i confirmate de studii recente. Reu[esc acestea s`-i impresioneze pe politicieni? Pân` \n prezent, nu s-ar zice: „UE a criticat aspru raportul ce sus]ine c` biocombustibilii ar putea avea efecte negative asupra mediului.” (22 ianuarie 2008, EuropeanUnion-News). ST

Martie 2008 Semnele Timpului 5

{tiri MEDIU

Plastic, prea nociv Sintetizat pentru prima oar` \n 1891, bisfenolul A (BFA) este unul dintre ingredientele-cheie din compozi]ia multor tipuri de materiale plastice, cum ar fi plasticul policarbonat [i poliesteric. Datorit` propriet`]ilor sale, bisfenolul A este folosit cu succes la fabricarea recipientelor de uz casnic incasabile [i termorezistente (vase pentru cuptorul cu microunde, biberoane [i vesel` pentru copii) [i la acoperirea interiorului cutiilor de conserve cu un strat protector anticorosiv. Ieftin, rezistent, u[or, cu alte cuvinte un material excep]ional, [i totu[i BFA pic` alarmant testul siguran]ei pentru uzul uman. Potrivit unui studiu recent, realizat de Scott Belcher, biolog endocrinolog de la Universitatea din Cincinnati, recipientele din plastic policarbonat expuse la temperaturi ridicate elibereaz` bisfenol A de 55 de ori

mai repede decât \n condi]ii termice normale. Odat` ajuns \n organismul uman, bisfenolul A mimeaz` comportamentul estrogenului [i poate avea efecte grave asupra s`n`t`]ii. |n 2004, autoritatea american` pentru controlul [i prevenirea bolilor (CDCP) a \ntreprins un studiu na]ional \n vederea m`sur`rii prezen]ei chimicalelor \n organismul uman. Bisfenolul A a fost g`sit \n 93% dintre mostrele de urin` analizate, iar la copii, \ntr-o cantitate mai mare decât la adolescen]i [i adul]i. Rezultatele indicau o ingerare constant` a acestui produs chimic. Chimistul Steven Hentges, de la American Chemistry Council, observa c` despre bisfenolul A „se

poate spune c` face parte din dieta noastr`.” Numeroase teste de laborator au ar`tat leg`tura direct` dintre ingerarea de bisfenol A [i apari]ia cancerului mamar, de prostat` [i a diabetului, precum [i diminuarea fertilit`]ii la cobai. Autoritatea american` de supervizare a produselor alimentare [i medicamentoase, Food and Drugs Administration (FDA), \ntârzie s` ia m`suri pentru c`, a[a cum se spunea \ntr-un comunicat de pres`, „\n momentul de fa]` FDA nu vede niciun motiv pentru interzicerea sau restric]ionarea folosirii bisfenolului A. Conform studiilor examinate de FDA, efectele adverse apar Semnele Timpului Martie 2008

la animale doar la niveluri de bisfenol A de o magnitudine mult mai mare decât cele la care sunt expu[i copiii sau adul]ii.”

Scott Belcher lipsa unor materiale alternative care s` \ntruneasc` toate calit`]ile acestuia. Se pare \ns` c` japonezii au putut g`si alternative. |n Japonia, bisfenolul A nu mai este folosit \nc` din 1997, când cercet`torii niponi au descoperit c` substan]a trecea \n lichidele fierbin]i turnate \n biberoanele pentru copii. Testele de urin`, efectuate \ntr-un studiu din

1999, au indicat o sc`dere semnificativ` a nivelului de bisfenol A. |n UE, anul trecut a fost adoptat` Legea privind \nregistrarea, evaluarea, autorizarea [i interzicerea substan]elor chimice (REACH), care prevede dovedirea inocuit`]ii substan]elor chimice precum bisfenolul A. Acesta continu` s` fie folosit \n Europa dat fiind faptul c` Autoritatea European` pentru Siguran]a Alimentar` (EFSA) nu a g`sit motive temeinice de \ngrijorare \n rezultatele studiilor efectuate pe roz`toare. Oamenii de [tiin]` europeni au declarat c` aceste studii ar putea fi eronate pentru c` roz`toarele ar fi mai sensibile la estrogeni. |n momentul de fa]`, potrivit recomand`rii speciali[tilor americani, cine dore[te poate evita folosirea recipientelor \n compozi]ia c`rora intr` bisfenolul A [i care de regul` sunt marcate cu cifra 7. ST

Pagini \ngrijite de Cristina Ru]`

Verdictul FDA a fost confirmat de Autoritatea american` pentru s`n`tate, US National Institutes of Health, \ns`, anul trecut, o alt` comisie de speciali[ti, mandatat` de guvernul american, a descoperit c` „\n studiile pe animale, nivelul de bisfenol A care poate prejudicia s`n`t`]ii este de 10 ori mai mic decât cel \nregistrat \n mod obi[nuit \n rândul popula]iei americane.” Fred vom Saal, [eful comisiei, avertiza c` bebelu[ii [i copiii sunt cei mai expu[i poten]ialelor efecte negative ale bisfenolului A. |ntre timp, reprezentan]ii din industria chimic` sus]in c`, pân` când aceste poten]iale efecte negative nu vor fi demonstrate clar, nu trebuie interzis` producerea [i folosirea bisfenolului A, dat` fiind

[Recipientele din plastic policarbonat] sunt produse absolut fantastice, deosebit de practice..., \ns`, ]inând cont de datele [tiin]ifice, avem motive s` fim precau]i. Personal, am luat hot`rârea s` nu le mai folosesc.

Martie 2008 Semnele Timpului 7

Religie

Un apostol science-fiction La mijlocul anului trecut, un eveniment neobi[nuit a atras aten]ia presei din Germania [i a f`cut valuri \n mass-media interna]ionale, polarizând opiniile. Institu]iile statului german au refuzat unei echipe americane turnarea câtorva scene din filmul „Valkyrie” \n locul numit Bendlerblock, aflat \n incinta Ministerului Federal al Ap`r`rii din Berlin. Produc]ia avea ca tem` \ncercarea de eliminare a lui Hitler, orchestrat` de c`tre ofi]erul Claus von Staufenberg, \n 1944. |n film, Staufenberg este interpretat de starul american Tom Cruise, care este de altfel [i produc`torul peliculei. Motivul refuzului a fost apartenen]a religioas` a lui Cruise la Biserica Scientologic`. I Dorin Aiteanu

Semnele Timpului Martie 2008 8

Tom Cruise juc창ndu-l pe Claus von Staufenberg, \n filmul Valkyrie

Martie 2008 Semnele Timpului 9

Religie

ân`rul ofi]er Claus von Staufenberg se \ntorcea \n 1943 grav r`nit din Tunisia, unde activase \n divizia a 10-a de tancuri a Wehrmacht-ului. Dup` refacere, acesta a fost repartizat ca [ef de cabinet al generalului Olbricht, comandantul secund al Oficiului Armatei. Aceast` pozi]ie i-a \nlesnit accesul la diverse informa]ii secrete despre planurile [i opera]iunile armatei. |n 1944, a fost avansat [i numit \n subordinea comandantului general al For]elor Armate germane, generalul Fromm, având astfel contact direct cu Hitler. Pe 20 iulie 1944, Staufenberg a \ncercat f`r` succes s`-l elimine pe Hitler cu ajutorul unei bombe plasate \ntr-o sal` de [edin]e pentru opera]iuni militare. Istoricii descriu imaginea pe care o avea Staufenberg despre Hitler. Staufenberg, un catolic convins, vedea \n Hitler \ntruchiparea r`ului [i credea c` r`zboiul oricum nu ar avea [anse de reu[it` [i va ruina \n final Germania. El dorea s` salveze onoarea patriei sale planificând aceast` opera]iune \mpotriva Führerului. |n urma anchetei care a urmat, Staufenberg a fost condamnat la moarte [i, \mpreun` cu al]i trei camarazi, a fost executat \n curtea Comandamentului General din Berlin. Staufenberg a r`mas \n istoria Germaniei ca un simbol al rezisten]ei \mpotriva nazismului.

Libertatea religioas` \n primejdie? Refuzul oficialilor din Ministerul Ap`r`rii german de a permite efectuarea film`rilor la Bendlerblock (foto jos), monumentul rezisten]ei \mpotriva nazismului [i locul execu]iei lui von Staufenberg, a stârnit o disput` aprins` \ntre sus]in`torii lui Cruise – interpretul lui Staufenberg \n film – [i unii partizani ai libert`]ii

credin]ei, pe de o parte, [i reprezentan]i ai presei, ai mediilor evanghelice, precum [i ai autorit`]ilor statului, pe de alt` parte. Sus]in`torii lui Cruise au calificat reac]ia autorit`]ilor germane ca un atac \mpotriva libert`]ii religioase. |ntr-un articol publicat pe 10 iulie 2007 la Deutsche Welle, jurnalistul Ramon Garcia Ziemsen scria c` este inadmisibil s` \i interzici cuiva s`-[i practice meseria din cauza credin]ei sale. Redactorul aminte[te aprobarea de c`tre acelea[i autorit`]i a film`rilor unui documentar cu trei ani \nainte de c`tre o echip` german`. „Nu exist` cale mai bun` de a aminti de epoca nazist` decât oprind pe cineva de la munc` din cauza convingerilor sale religioase”, scria [i o publica]ie american`, citat` de Deutsche Welle . Ziemsen respinge toate motiva]iile autorit`]ilor [i ale celorlalte media fluturând Articolul 4 al Constitu]iei germane: „Libertatea de credin]`, de con[tiin]` [i libertatea de confesiune religioas` sau secular` sunt inalienabile”. Frank Schirrmacher, redactor la cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung, de asemenea afi[eaz` sentimente pozitive fa]` de Cruise, felicitându-l pentru decizia de a-l interpreta pe Staufenberg. Schirrmacher sper` c`, prin Cruise, lumea \[i va nuan]a imaginea despre Germania nazist`, amintind de existen]a unei for]e de rezisten]` \n interiorul celui de-al III-lea Reich, care probabil ar capta simpatia opiniei publice. Tom Cruise, prin celebritatea [i charisma sa interpretativ`, ar amplifica considerabil acest efect. De[i personal se distan]eaz` de scientologie, Schirrmacher spune totu[i c` preferintele religioase nu trebuie s` influen]eze evaluarea performan]elor actorice[ti.

Un misionar hollywoodian De când [i-a f`cut public`, \n urm` cu câ]iva ani, apartenen]a la Biserica Scientologic`, Semnele Timpului Martie 2008 10

Tom Cruise s-a aflat \n vizorul presei la orice mi[care ce a implicat \ntr-o m`sur` mai mic` sau mai mare subiectul Cruce religios. Scriitorul briscientologic` tanic Andrew Morten, cunoscut ca biograf al prin]esei Diana de Wales, dezv`luie multe am`nunte sensibile ce \l privesc pe Cruise, \n biografia neautorizat` a actorului. Evenimentul care a turnat gaz pe focul criticismului asupra lui Cruise este publicarea pe portalul video YouTube, \n ianuarie anul acesta, a unor \nregistr`ri f`cute \n anul 2004, \n care actorul se arat` fascinat de scientologie. |ntr-o secven]` de 9 minute, Cruise este intervievat [i \[i m`rturise[te convingerile \n abilitatea exclusiv` a scientologiei de a crea o lume mai bun`. |n viziunea lui, scientologii sunt oamenii care \ntr-adev`r \[i pot ajuta semenii. Cruise spune c`, de pild`, un scientolog nu poate trece nep`s`tor pe lâng` locul unui accident, gândindu-se c` este poate singurul care poate s` ajute. Actorul american este fascinat de cartea scriitorului de science-fiction [i fondatorului scientologiei L. Ron Hubbard – Dianetica: {tiin]a modern` a s`n`t`]ii mentale. Cruise spune c`, atunci când a citit cartea, a avut o revela]ie: „Uau! Asta este [calea, n.r.]!!” Calea c`tre des`vâr[irea omului [i crearea

unei lumi mai bune. Actorul afirm` despre biserica sa c` de]ine autoritatea asupra spiritului, c` are puterea de a-i vindeca pe dependen]ii de droguri (numi]i \n scientologie, probabil dup` modelul SF, „Narcononi”) [i de a-i reabilita pe criminali („Crimononi”). |n plus, scientologia are capacitatea de a uni diferitele culturi. |[i \ndeamn` membrii la activitate, dând totodat` [i un aer de exclusivism, spunând c` „ori e[ti la bord (-ul bisericii), ori nu e[ti la bord”. Cruise consider` c` a fi scientolog este un privilegiu [i trebuie s` meri]i acest lucru. Un mesaj neobi[nuit pentru un actor cunoscut din filmele Top Gun, Rain Man, N`scut pe 4 iulie, Firma sau Misiune Imposibil`. Presa a comparat declara]iile lui sincere – cel pu]in \n aparen]` – cu reac]ia unui convertit evanghelic entuziasmat c` a g`sit o nou` lumin`. Elementul care \l deosebe[te pe Cruise de un convertit „clasic” este pu- L. Ron terea de penetrare a Hubbard mesajului s`u \n rândurile opiniei publice. Datorit` celebrit`]ii [i a simpatiei acumulate ca figur` remarcabil` a Hollywoodului, foarte mult` lume este curioas` s` \i aud` mesajul. Dup` publicarea interviului pe YouTube [i preluarea

Martie 2008 Semnele Timpului 11

Religie lui de c`tre cele mai urm`rite canale na]ionale [i interna]ionale de [tiri, se estimeaz` c` mesajul scientologic transmis de Cruise a ajuns la peste 1 miliard de persoane. Nu o dat` Cruise a fost etichetat de pres` drept misionar dedicat bisericii lui. Sprijinit de tehnologie, unii consider` c` Tom Cruise l-ar fi dep`[it cu mult pe apostolul Pavel la capitolul audien]`.

Vie \mp`r`]ia tehnologiei Afirma]iile lui Cruise referitoare la scientologie au stârnit un interes deosebit, dar [i confuzie \n rândurile opiniei publice. Cei mai mul]i oameni doresc s` [tie ce este cu aceast` nou` biseric`. Pagina de internet oficial` a Bisericii Scientologice ne spune c` aceasta se ocup` cu „studiul [i manipularea spiritului \n raport cu sinele, cu ceilal]i sau cu tot ce este

Dup` publicarea interviului pe YouTube [i preluarea lui de c`tre cele mai urm`rite canale na]ionale [i interna]ionale de [tiri, se estimeaz` c` mesajul scientologic transmis de Cruise a ajuns la peste 1 miliard de persoane. viu”. Printre adev`rurile fundamentale ale scientologiei se num`r`: nemurirea natural` a spiritului, extinderea vie]ii \ntr-un num`r mare de re\ncarn`ri, capacit`]ile nelimitate ale omului de a se dezvolta [i de a atinge stadiul demiurgic. Omul, prin scientologie, ar fi capabil s`-[i rezolve nu doar propriile probleme [i s`[i câ[tige fericirea, ci mult mai mult, s` ajung` la nivele de con[tiin]` superioare [i s` acumuleze noi [i noi abilit`]i. „Scientologia, n`scut` \n punctul culminant al erei tehnologice [i dezvoltat` prin acelea[i metode de cercetare [tiin]ific`, are r`spunsuri la \ntreb`rile cele mai vechi [ale omenirii], solu]ii care realmente func]ioneaz`. Fundamentat` pe marile religii ale omenirii, ea este o religie practic`”. Mai departe, pe pagina bisericii se poate citi: „Bazat` pe principiile fundamentale, axiomele precise [i legile comportamentului uman, [scientologia] de]ine mijloacele prin care omul se poate cunoa[te pe sine, prin aceasta ajungând s` \i cunoasc` [i pe ceilal]i.” Scopul final ar fi mult râvnita eliberare.

|ntre karma [i meandrele spa]iului Scientologia consider` spiritul omului – pe care \l nume[te „Thetan” – o entitate nemuritoare care poate func]iona independent de trup. Printr-o procedur` specific` scientologiei, numit` auditare, spiritul ar ajunge \ntr-o stare asem`n`toare cu divinitatea, numit` \n scientologie „Thetan operator” (engl. operating thetan), având capacit`]i parasenzoriale: dedublarea (separarea spiritului de corp), telekinezia, telepatia etc. P`trunzând mai adânc \n principiile acestei noi credin]e, \[i face apari]ia latura futurist`, care aduce destul de bine cu filmele cu nave spa]iale intergalactice. Moartea este v`zut` ca o abandonare a trupului. Dup` moarte, conform scientologiei, spiritul, sau thetanul, este preprogramat s` se \ntoarc` la sta]ia de reimplantare din cosmos. Cu memoria [tears` electronic (amintirile pozitive), thetanul se poate \ntoarce pentru a prelua un nou trup (re\ncarnare). Dac` prin scientologie toate influen]ele negative (numite \n scientologie „engrame”) au fost [terse \nainte de abandonarea trupului, codul ce programeaz` \ntoarcerea pe p`mânt \ntr-o nou` fiin]` poate fi dezactivat, astfel thetanul devenind un spirit liber, asemenea dumnezeirii.

|ns` [tergerea tuturor engramelor devine un fel de Fata Morgana a scientologiei, din moment ce, conform lui Hubbard, nu este suficient s` fie [terse doar engramele din ultima via]`, ci [i cele din vie]ile anterioare, probabil sute sau mii, care nu au fost \nc` auditate electronic.

Un guru science-fiction Fascinat de hinduism, dar [i de SF, fondatorul scientologiei, L. Ron Hubbard, propunea \n anii ’50 autorit`]ilor americane \n materie de psihologie [i psihiatrie adoptarea metodelor prezentate \n lucrarea sa Dianetica, pentru tratamentul \n special al afec]iunilor psihice. Institu]iile abilitate nu s-au l`sat deloc impresionate de amestecul lui Hubbard de filozofie oriental` [i SF, respingând cu vehemen]` atât sistemul, cât [i metodele acestuia. |n urma acestui e[ec, Hubbard a etichetat psihologia [i psihiatria drept metode absolut distructive [i periculoase de tratament [i a luptat din r`sputeri pân` la sfâr[itul vie]ii sale pentru discreditarea lor. Neputând impune acest concept ca o nou` [tiin]` girat` de c`tre statul american, Hubbard [i-a impus sistemul punând bazele Bisericii Scientologice, \n 1954, cadru \n care avea o mai mare libertate de mi[care. Fondatorul declara c` noua religie nu este nici psihologie, nici psihiatrie, dar cuprinde Biserica scientologic` din Berlin

toate aspectele referitoare la spirit, care se poate \n`l]a prin auditare, precum [i „exerci]iu de moral`, etic`, detoxificare, educa]ie [i management”.

Bomba atomic`, extratere[trii [i nemurirea Toate acestea nu ar pune nicio problem` omenirii dac` s-ar adopta calea indicat` de Biserica Scientologic` prin fondatorul ei. Ca un panaceu spiritual, scientologia ofer` solu]ii atât pentru individ, cât [i pentru problemele globale ale celei de-a doua jum`t`]i a secolului XX: de la bomba atomic` pân` la protec]ia \mpotriva unei presupuse invazii extraterestre sau oferirea unei noi c`i spre mântuire. Aflat probabil \ntr-o stare spiritual` avansat`, Hubbard a fost \n stare s` vad` evenimentele aflate \n desf`[urare fie \n jurul planetei noastre, fie la mul]i ani lumin`, scene care muritorilor de rând le sunt practic inaccesibile f`r` un suport potrivit: „Eonii m`r[`luiesc... Poate, \n timpul acesta, prin efortul nostru [al scientologilor] umanitatea va continua s` existe. Noi, profe]ii lui Morrow, cunoa[tem calea.” (Hubbard, Filozofia Noii Ere). Scientologia ar avea abilitatea de a uni nu doar diferitele culturi de pe mapamond, ci [i credin]ele. „Aceast` [tiin]` [scientologia] este format` pe tradi]ia a zece mii de ani de filozofie religioas` [i se consider` o culme a c`ut`rilor care au \nceput cu Vedele, cu taoismul, cu budismul, cu cre[tinismul [i cu alte religii. Scientologia poate demonstra c` este \n m`sur` s` ating` scopurile fixate de Hristos omenirii: \n]elepciune, s`n`tate [i nemurire”, scrie Hubbard \n notele sale Professional Auditor Bulletins.

Detector de engrame scientologic

Scientologia [i cre[tinismul De[i, conform lui Hubbard, scientologia pretinde c` nu antagonizeaz` cu nicio religie, deci nici cu cre[tinismul, sunt demne de luat \n considerare declara]iile criticilor [i ale

Religie

ex-membrilor \n acest sens. Ei spun c` niciun credincios practicant al religiei sale nu ar avea zile u[oare \n sânul Bisericii Scientologice. Criticii dezv`luie elemente ce vin \n contradic]ie flagrant` cu \nv`]`turile Bibliei. Astfel, Isus Hristos este aici \nlocuit cu Hubbard, ca pastor al bisericii, iar calea c`tre mântuire [i iertarea cre[tin` sunt eclipsate de sistemul de auditare/confesare psiho-electronic. |ntr-un articol publicat \n 1991 intitulat Ce ar trebui s` [tie cre[tinii despre scientologie, o fost` membr` a Bisericii Scientologice, Margery Wakefield, scrie \n urma experien]elor acumulate: „Scopul final este de a cur`]i planeta. Cu alte cuvinte, ca fiecare om din aceast` lume s` fie cur`]it de engramele sale prin metodele Dianeticii”. Hubbard nu ezit` s` \[i m`rturiseasc` scepticismul la adresa calit`]ii morale a Mântuitorului Isus Hristos: „Acelora dintre voi pe care v-am c`lcat pe b`t`turile voastre cre[tine, profit de ocazie s` v` mai prezint câteva mituri dr`gu]e cu care a]i fost abuza]i. De pild`, Isus

cel real nu prea era sfântul de care s-a tot vorbit. Pe lâng` faptul c` era amantul unor b`ie]i tineri, a dat prilejul unor r`bufniri necontrolate de furie [i de ur`... Nu ave]i decât s` v` uita]i la istoria marcat` de \nv`]`turile lui, [i ve]i vedea unde au condus.” (L. R. Hubbard, Scrisori c`tre studen]i – Thetani operatori, Vol. VIII). Pentru cei c`rora calea propus` de Hubbard li se pare mai potrivit` decât cea marcat` de sacrificii [i suferin]e indicat` \n Scripturi, exist` o asigurare despre un loc \n rai, de care s-ar bucura orice scientolog dreptcredincios. C`l`toriile astrale ale lui Hubbard duc chiar pân` \n Paradis. El poveste[te: „Da, am fost \n Paradis. {i tu ai fost. Iar matricea ta de implantare se g`se[te \nc` \n registrul principal. Totul era des`vâr[it, cu por]i, cu \ngeri, cu caldarâm de cle[tar [i cu echipament de implantare electronic. Deci a existat raiul, iar tu te g`se[ti pe planeta aceasta, unde ai fost condamnat s` nu mai fii niciodat` liber, pân` la apari]ia scientologiei”. Semnele Timpului Martie 2008

prin prisma libert`]ii fiec`ruia de a crede ceea ce \i spune con[tiin]a – exist` totu[i elemente care au reu[it s` pun` \n alert` institu]ii de stat din multe ]`ri vestice. De pild`, credin]a aceasta nu este recunoscut` \n multe ]`ri europene, iar \n Germania, activit`]ile organiza]iei sunt monitorizate de c`tre Curtea Constitu]ional`, fiind considerate un pericol pentru democra]ie [i pentru statul de drept. Problemele principale ar fi intoleran]a scientologiei la criticism, metodele de intimidare Vorbele de... [i represiune \mpotriva criticilor [i \mpotriva ex-membrilor, precum [i ac]iunile totalitariste spirit ale lui L. R. Hubbard din interior. Scientologii eticheteaz` orice per„F`r` \ndoial` c` sunte]i familiariza]i cu capisoan` care prin declara]iile tolul Apocalipselor (sic!) sau ac]iunile sale aduce unde sunt profetizate eveniMul]i dintre voi nu m` atingere scientologiei cu mente diverse. De asemeini]ialele S.P. (engl. Supnea, este men]ionat` o ve]i recunoa[te, actipressive Person – persoperioad` scurt` \n care un vit`]ile mele vor fi ne\nnalitate antisocial`, o perarhi-inamic al lui Hristos, ]elese pentru mul]i numit Antihristul, va domni, [...]. Voi amâna [saliar concep]iile lui vor fi primite. Acest Antihrist varea], iar apoi voi proreprezint` for]ele lui Lucifer duce o serie de eveni(literal purt`tor-de-lumin`, mente cu scopul de a aduc`tor-de-lumin` ”), face din voi to]i sclavi Lucifer fiind o reprezentare mitic` a for]elor ilumin`rii. ferici]i. L. R. Hubbard Putem spune c` misiunea mea [a lui Hubbard, n. r.] este s` \mplinesc promisiunea biblic` reprezentat` de aceast` scurt` perioad` antihristic`”. „Nu m` voi \ntoarce ca un lider religios, ci ca unul politic. Mul]i dintre voi nu m` ve]i recunoa[te, activit`]ile mele vor fi ne\n]elese pentru mul]i, \n ciuda unui efort sus]inut. Voi amâna [salvarea], iar apoi voi produce o serie de evenimente cu scopul de a face din voi to]i sclavi ferici]i”. (L. R. Hubbard, Scrisori c`tre studen]i). Un alt ex-membru al Bisericii Scientologice, Arnie Lerma, intervievat de postul american de [tiri Sky News, declara: „Scientologia e cea mai mare \n[el`torie a lumii, [fiind] bazat` pe hipnoz` [i pe tehnici de propagand` folosite \n cel de-al III-lea Reich”. Criticul povestea c` s-a raliat bisericii dorind s` afle „secretele universului”, fiind fascinat de promisiunile c` ar putea deveni un superman, un dumnezeu pe p`mânt (!!).

Ceva este putred \n... Dianetica |n contextul redat mai sus, este interesant de aflat ce a determinat autorit`]ile germane ([i nu numai) s` considere Biserica Scientologic` o mi[care nedemocratic`, totalitarist`. Trecând peste caracterul [tiin]ifico-fantastic al sistemului religios scientologic – care nu poate fi \n niciun fel criticat, pur [i simplu Martie 2008 Semnele Timpului 15

Religie soan` non-grata). Oric`rei SP, pus` astfel pe lista neagr` a scientologiei, i se aplic` o procedur` numit` \n mod bizar „fair game” (joc corect). Ea este definit` astfel: „Procedura INAMIC SP: Joc corect. [Orice SP] poate fi deposedat` de propriet`]i sau lezat` \n orice mod de c`tre orice scientolog, f`r` ca scientologul s` ]in` cont de vreo regul`. [Persoana non-grata] poate fi \n[elat`, dat` \n judecat`, min]it` sau distrus`.” (L. Ron Hubbard, Hubbard Communications „Office Policy Letter”, 18 octombrie 1967, citat de Deutsche Welle). Câteva cazuri sunt demne de luat \n seam`. Ex-scientologul M. Wakefield relateaz` despre reporterul BBC John Sweeney care a prezentat publicului, \n 14 mai 2007, un articol extrem de critic la adresa scientologiei [i a doctrinelor sale. Sweeney poveste[te c`, dup` publicarea materialelor, a fost h`r]uit, supravegheat [i investigat de persoane necunoscute. „S-a strigat la mine pe strad`, am fost spionat, hotelul unde am stat a fost invadat noaptea, am fost f`cut/catalogat/etichetat „bigot” de c`tre scientologi celebri”. Sweeney spune c`, la vizita sa \n Los Angeles, a fost urm`rit permanent de ma[ini [i de persoane necunoscute, pe strad` [i \n hotel. Expertul german Ursula Caberta, lupt`toare declarat` \mpotriva scientologiei, a f`cut \n anul 2000 o vizit` \n Statele Unite pentru a consilia [i oferi sprijin unei cuno[tin]e care a p`r`sit Biserica Scientologic` [i care, mai apoi, a avut parte de h`r]uieli din partea „departamentului specializat” al forului religios. Materiale video publicate pe internet prezint` scene \nregistrate dup` ce Caberta a ajuns pe aeroport. Persoane din „comitetul de primire”, trimise de Biserica Scientologic`, strig` la ea, spunându-i s` se \ntoarc` \n Germania, de unde a venit. Dup` doar câteva zile de h`r]uieli de acest gen, Caberta a fost nevoit` s`-[i \ntrerup` vizita [i s` se \ntoarc` \n Germania.

Intervievat` de Deutsche Welle, aceasta declara c` ani la rând fusese \n mod constant amenin]at` cu moartea, h`r]uit` [i calomniat`. Expertul german a scris dou` c`r]i \n care descrie, \n linii mari, biserica ce ar fi declarat r`zboi Germaniei [i Europei: „Ei schimb` pe oricine a ajuns \n interiorul organiza]iei, dintro persoan` cu gândire normal` \ntr-un pion al unui sistem totalitar, care nu func]ioneaz` decât dup` indica]iile fondatorului s`u”.

Ministerul de R`zboi al Scientologiei Dispunând de un aparat juridic deosebit de capabil, scientologia poate, \n mare parte, s` aduc` la t`cere criticii [i ex-membrii prin

Semnele Timpului Martie 2008 16

chemarea \n justi]ie [i invocarea dreptului de autor asupra doctrinelor [i asupra oric`rui material „sc`pat” \n public. Portalul video YouTube, dar [i alte pagini de internet au fost ac]ionate \n justi]ie imediat dup` publicarea \nregistr`rilor cu Tom Cruise, pentru a le \ndep`rta imediat. Mul]i dintre reprezentan]ii presei s-au \ntrebat de ce dore[te scientologia ca opinia public` s` nu vizioneze aceste materiale. |ntr-un interviu, Tom Cruise \[i expune viziunea despre criticii scientologiei (marca]i ca SP – „persoane non-grata”). El spune c`, \n viitor, ace[tia vor fi men]iona]i doar \n c`r]ile de istorie, ca o pagin` \ntunecat` a trecutului. |ntr-un alt interviu publicat de jurnalistul de investiga]ie Mark Ebner – „Tom Cruise \]i vrea

sufletul”, acesta \l citeaz` pe Cruise ca un \nfocat lupt`tor \mpotriva psihiatriei, urmând revolta lui Hubbard ce transcende moartea: „S`-i zdrobim pe tipii `[tia [psihiatri]. De ajuns! Psihiatria nu func]ioneaz`! F`r` mil`! La arme!” Scientologia dispune de biserici, de misiuni, dar [i de centre ale celebrit`]ilor. Politica general` este de a atrage de partea sa nume cu rezonan]` care se pot implica \n publicitate prin rela]iile de care dispun. Suportul financiar al organiza]iei este asigurat \n principal prin [edin]ele de auditare, pentru care se solicit` sume deosebit de mari – uneori peste 1000 de dolari pe or`. Protest antiscientologic \n Statele Unite

Martie 2008 Semnele Timpului 17

Religie Un ministru con[tiincios Aproape concomitent cu lansarea biografiei neautorizate a lui Cruise, scris` de Andrew Morten, apare pe internet (YouTube) o secven]` video filmat` \ntr-o Biseric` Scientologic`. Aceast` secven]` de doar 55 de secunde a f`cut \nconjurul lumii, prezentându-l pe Cruise la amvonul bisericii sale, cu ocazia primirii unei medalii (probabil pentru activitatea sa \n cadrul organiza]iei). Actorul cheam` toat` ob[tea scientologic` (prezent` \n sal`) la ac]iune \ntr-un moment ce pare crucial pentru scientologie: „Au venit vremurile, oameni buni... OK? Au venit vremurile de care [\n viitor, n. r.] to]i ne vom aminti. Era]i aici. Ce a]i f`cut [pentru omenire, n. r.]? Cred c` [ti]i c` sunt aici pentru voi [i \mi pas` foarte, foarte, foarte mult”. Ultima parte a declara]iei, preluat` de presa german`, a explodat pur [i simplu prin analogia izbitoare f`cut` de ziari[ti cu declara]ia ministrului propagandei Joseph Goebbels, \n perioada de vârf a Germaniei naziste. Cu 65 de ani \n urm`, Goebbels, apostolul num`rul unu al regimului nazist, f`cea apel la ac]iune \n fa]a a mii de sus]in`tori, spunând: „Vre]i un r`zboi total???”, la care audien]a izbucne[te: „Daaa!!!”, urmat fire[te de omagiul adus Führerului „Heil Hitler!” Mai mult sau mai pu]in controlat, scurtul discurs al lui Cruise \n biserica sa este confec]ionat parc` pe acela[i calapod, spune Guido Knopp, istoricul postului de televiziune de stat ZDF. Tom Cruise, la finalul discursului s`u, face apel: „S` cur`]`m locul acesta [planeta]???” La care audien]a izbucne[te: „Daaa!!!” „Pentru c` nou` ne pas` de voi”, continu` actorul cu o min` foarte serioas`. Cruise \ncheie cu exclama]ia: „|n

onoarea lui Hubbert!!!” (?!?) adresându-se tabloului fondatorului. Thomas Gandow, purt`torul de cuvânt al Bisericii Evanghelice din Germania [i expert \n secte, citat de publica]ia britanic` The Sun, \l vede pe Cruise ca fiind Goebbels al scientologiei. Intrigat de antiteza profund` \ntre interpretarea lui Staufenberg \n film [i propagandismul militant al lui Cruise \n realitate, criticul observ` deturnarea fenomenului istoric \ntr-un posibil efect publicitar al filmului pentru biserica starului american: „Filmul acesta are acelea[i efecte propagandistice pentru scientologie, precum Jocurile Olimpice din 1936 pentru regimul nazist”.

Un peisaj multicolor F`r` \ndoial`, Tom Cruise este un câ[tig pentru scientologie. Fie c` se discut` despre scientologie la modul laudativ, fie critic, prezen]a starului a f`cut ca acest Semnele Timpului Martie 2008

principii satanice. Scientologia este structurat` ca un microcosmos – un model \n miniatur` – al Noii Ordini, cu elitele \n vârf [i sclavii la baz`. Pentru un cititor al Scripturii, aceast` \nv`lm`[eal` de idei futuriste amestecate cu filozofii despre re\ncarnare, nave cosmice, precum [i imaginea de ansamblu a organiza]iei \n decorul mondial actual, nu pune probleme \n identificarea sforarului acestei \ntregi reprezenta]ii. |nlocuirea \n fug` a lui Isus Hristos [i a \nv`]`turilor Sale cu Hubbard ne aduce aminte de afirma]ia lui Pavel din Epistola sa c`tre Galateni, ace[tia fiind probabil la rândul lor fascina]i de un „Cruise” [i de un „Hubbard” al secolului I. Pavel scrie: „M` mir c` trece]i a[a de repede de la Cel ce v-a chemat prin harul lui Hristos la o alt` Evanghelie. Nu doar c` este o alt` Evanghelie; dar sunt unii oameni care v` tulbur` [i voiesc s` r`stoarne Evanghelia lui Hristos. Dar chiar dac` noi \n[ine sau un \nger din cer Mul]i consider` c`, prin ar veni s` v` propov`dusimpatia câ[tigat` astfel iasc` o Evanghelie deosebiprin film, concomitent t` de aceea pe care v-am propov`duit-o noi, s` fie cu m`rturisirea credin]ei anatema!” (Galateni 1,6-8). sale \n afara platoului Cât despre Cruise, sunt subiect s` apar` la fiecare de filmare, Cruise ar remarcabile devotamentul 2-3 zile \n mass-media din apostolic [i zelul misionar ]`rile occidentale. Nem]ilor pune organiza]ia \n mod demne de o cauz` mai nu li se pare deloc potrivit nejustificat \ntr-o lumin` bun`. Actorul american [i ca actorul Cruise s` interpozitiv`... poate mul]i al]ii, chiar dac` preteze rolul lui Staufenau crezut c` au cea mai berg, lupt`tor \mpotriva bun` arm` [i c` sunt oamenii care aduc ploanazismului, când el \nsu[i [Cruise] f`ce parte ia de binecuvânt`ri peste omenire, vor vedea dintr-o organiza]ie ce adopt` acelea[i principii poate c` demersurile lor au fost de fapt o [i metode ca [i aparatul nazist de acum 65 de misiune imposibil`, care \i va duce de fapt ani. Mul]i consider` c`, prin simpatia câ[tigat` departe, departe de Cel care chiar poate astfel prin film, concomitent cu m`rturisirea izb`vi omul. ST credin]ei sale \n afara platoului de filmare, Cruise ar pune organiza]ia \n mod nejustificat \ntr-o lumin` pozitiv`, exploatând poate una dinMai multe online tre singurele pagini luminoase din istoria Germaniei \n prima jum`tate de veac XX. Multe voci Pute]i vedea interviul lui Tom compar` aparatul [i structura Bisericii Scientologice cu alte organiza]ii oculte ce militeaz` Cruise despre scientologie pe pentru instaurarea unui guvern unic mondial. http://www.youtube. Pagina de internet „Libertate pentru captivi” (libertytothecaptives.net) afirm`: „Scientologia com/watch?v=UFBZ_uAbxS0 este for]a de lucru la vârf \n cadrul re]elei Noii Ordini Mondiale [i categoric este bazat` pe

≤ ≥

Martie 2008 Semnele Timpului 19

Politic

Iran

Coreea de Nord

Maldive

Arabia Saudit`

Yemen

Topul celor mai periculoase ]`ri anticre[tine Dac` e[ti cre[tin, cel mai periculos loc \n care ai putea s` tr`ie[ti este Coreea de Nord, potrivit raportului Open Doors pe 2007. Pentru al [aselea an consecutiv, Coreea comunist` se afl` \n fruntea listei ]`rilor \n care cet`]enii sunt persecuta]i din motive preponderent politice [i religioase.

I Anca Porumb

n 2007, au fost aresta]i mai mul]i cre[tini decât \n 2006, pentru simplul motiv c` regimul nord-coreean interzice cu des`vâr[ire orice fel de religie \n afara cultului personalit`]ii conduc`torului suprem – Kim Jong II. Mai mult, cre[tinismul este considerat o amenin]are la adresa regimului, a[a \ncât mul]i cre[tini au fost executa]i \n public, tortura]i sau \ntemni]ati pe termen nedefinit, doar pentru c` s-a aflat de credin]a lor \n Dumnezeu. Estim`rile Open Doors spun c` \n aceast` ]ar` s-ar afla 500.000 de cre[tini care \[i practic` \n secret credin]a. Peste o p`trime sunt \ntemni]a]i \n tabere de reeducare politic`. „|n nicio alt` ]ar` din lume cre[tinii nu sunt persecuta]i sistematic \ntr-un mod atât de groaznic”, a declarat Carl Moeller, pre[edintele Open Doors din SUA, citat de Christian Post. Semnele Timpului Martie 2008

Pe locul doi \n topul ]`rilor anticre[tine se afl` Arabia Saudit`, ]ar` dominat` de fundamentalismul islamic. Legea islamic` e radical`: renun]area la religia musulman` [i convertirea la o alta se pedepsesc cu moartea, dac` acuzatul nu se c`ie[te. Pozi]ia a treia \n clasamentul negru e de]inut` de Iran. De[i Teheranul recunoa[te cre[tinismul ca religie minoritar`, credincio[ii sunt de multe ori discrimina]i [i persecuta]i. Islamismul este religia dominant` \n [ase dintre cele zece ]`ri din topul anticre[tin: Arabia Saudit`, Iran, Maldive, Afganistan, Yemen [i Uzbekistan. Trei dintre cele zece ]`ri â&#x20AC;&#x201C; Coreea de Nord, Laos [i China â&#x20AC;&#x201C; sunt guvernate de regimuri comuniste. Butan este singura ]ar` budist` de pe list`. Open Doors a constatat o \mbun`t`]ire a respect`rii drepturilor omului \n unele ]`ri precum Somalia, Vietnam, Burma, Etiopia [i Columbia, motiv pentru care acestea nu se reg`sesc \n top 10. ST

Butan

Laos

Afganistan

China

Uzbekistan

Martie 2008 Semnele Timpului 23

Politic

Banii lumii se num`r` la Tony Blair, fost prim-ministru al Marii Britanii

Yasuo Fukuda, prim-ministrul Japoniei

Condoleezza Rice [i Henry Kissinger

Peste 2.500 dintre cele mai importante personalit`]i ale lumii politice [i economice s-au adunat, anul acesta, \ntre 23 [i 27 ianuarie, \n localitatea elve]ian` Davos, pentru a participa la cea de-a 38-a edi]ie a Forumului Economic Mondial. Evenimentul a fost marcat de turbulen]ele de pe pia]a financiar`, de amenin]area unei recesiuni \n SUA [i de nelini[tea ce a cuprins ]`rile vest-europene. A[a cum remarca Harrison Glouck, membru marcant al entit`]ii multina]ionale [i reprezentant al guvernului american, edi]ia din 2008 a Forumului â&#x20AC;&#x17E;a fost una dominat` de \ngrijorare, tensiuni [i chestiuni neprev`zute.â&#x20AC;? I Beniamin Pascu

Semnele Timpului Martie 2008 24

Davos Ban-Ki-Moon, Secretar General ONU

François Fillon, prim-ministrul Fran]ei

rintre invita]ii care au participat la Forum s-au num`rat 29 de [efi de stat [i 113 mini[tri, staruri ale businessului mondial, pre[edin]i ai unor b`nci centrale, economi[ti de marc`, vedete din lumea sportului, a muzicii [i a filmului. Marele absent al edi]iei de anul acesta a fost Henry Paulson, secretarul Trezoreriei SUA, \ntre ale c`rei priorit`]i figureaz` planul de relansare economic` ini]iat de pre[edintele George W. Bush, plan ce a inclus sc`derea dobânzii de c`tre FED (Rezervele Federale Americane). M`sura a frânat c`derea burselor, lucru care i-a lini[tit \ntr-o oarecare m`sur` pe participan]i [i a justificat absen]a secretarului de la marele Forum.

Pe parcursul celor 5 zile s-au ]inut peste 200 de dezbateri [i mese rotunde pe teme diverse, de la problemele apei (grad ridicat de poluare pe cursurile naturale ale bazinelor hidrografice din centrul [i estul Europei, resurse insuficiente pentru ]`rile africane) pân` la amenin]area terorist` pe internet.

Rasa galben` se treze[te Probabil [i datorit` imperativelor majore ce au marcat \n 2007 evolu]iile economice sinusoidale \n Europa [i SUA, la edi]ia de anul acesta, economia [i-a reluat locul central la Davos. Genericul sub care s-a derulat \ntregul set de discu]ii a fost unul cuprinz`tor: „Puterea

Martie 2008 Semnele Timpului 25

Politic inova]iei \n colaborare.” De precizat \ns` c` axa problemelor a constituit-o posibila recesiune a economiei americane [i influen]a acesteia asupra economiei globale. Speciali[tii s-au \ntrebat \n alocu]iunile lor dac` economiile aflate \n plin avânt, precum cea chinez` [i cea indian`, vor avea puterea de a suplini, la nivel mondial, deprecierea economiei americane. Una dintre principalele direc]ii tematice a mar[at pe Dezvoltarea economic` a Chinei – o [ans` \n plus oferit` economiei mondiale. {i totu[i, dezvoltarea „galopant`” a Chinei a fost perceput` de unele capitale, mai ales de Washington, ca o amenin]are pe termen lung. De altfel, SUA plaseaz` China de câ]iva ani pe primul loc \n lista concuren]ilor strategici. Excedentul comercial - principalul atu al economiei chineze - pe primele 9 luni ale anului 2007, a ajuns la 185,7 miliarde dolari (129,95 miliarde euro), \nregistrând o cre[tere de 65% Cotidianul de dreapta Le Figaro relata c` miza acestui Forum nu este China, Irakul sau energia, ci recâ[tigarea \ncrederii cet`]enilor simpli atât \n ceea ce prive[te politicile oamenilor de afaceri, cât [i cele ale liderilor politici. O misiune aproape imposibil`, dup` scandalurile financiare Enron, WorlCom sau Tyco, [i dup` ce, \n ultimul an, afacerile au mers prost [i bursele au fost instabile. Lipsa de \ncredere ia forme radicale, oamenii punând sub semnul \ntreb`rii nu numai capacitatea managerial` a conduc`torilor, ci chiar pregatirea lor profesional` sau onestitatea lor.

fa]` de perioada similar` a anului anterior. Cre[terea nu-i mir` deloc pe speciali[ti, mai ales c`, potrivit altor date oferite de Organiza]ia Mondial` a Comer]ului, aceast` ]ar` ocup` unul dintre primele locuri \n topul exportatorilor la nivel interna]ional. China, care de]ine o cot` de 8% din exporturile interna]ionale, a exportat, \n luna august 2006, bunuri \n valoare de 111 miliarde dolari (77, 60 miliarde euro). |n acela[i timp, Germania, care de]ine o cot` de 9% din exporturile interna]ionale, fiind li-derul mondial la acest capitol, a realizat, tot \n august 2006, exporturi de doar 105,6 miliarde dolari (73,98 miliarde euro). Primit` \n Organiza]ia Mondial` a Comer]ului, China reprezint`, prin exporturile sale masive, „o

primejdie” pentru sectorul textilelor din SUA [i Uniunea European`. Dat fiind ritmul de cre[tere economic` trimestrial`, care se p`streaz` constant, se a[teapt` ca, pân` \n 2010, economia chinez` s` o dep`[easc` pe cea a Germaniei, ajungând pe podiumul mondial, \n urma Statelor Unite [i a Japoniei. Trebuie remarcat \ns` c`, raportat` la num`rul de locuitori – 1,3 miliarde, dintre care 800 de milioane tr`iesc \n mediul rural – „bog`]ia” Chinei r`mâne relativ`. |n termeni „PIB/cap de locuitor”, gigantul asiatic ocupa, \n 2004, doar locul 107 \n lume. China este ]ara \n care circa 90 de milioane de persoane tr`iesc cu mai pu]in de un dolar pe zi (adic` sub pragul de s`r`cie, conform standardelor interna]ionale).

Oferte suspecte Dup` China, o alt` prioritate a reprezentat-o securitatea aprovizion`rii cu petrol [i gaze. |n cursul dezbaterilor, au fost examinate m`surile ce se impun a fi adoptate \n cazul unor scenarii catastrofale, cum ar fi atacurile teroriste asupra rafin`riilor [i conductelor de petrol, lucru care ar putea conduce la o scumpire a petrolului de pân` la 120 de dolari barilul. Sub acest aspect, a fost luat` \n considera]ie dezvoltarea energiilor alternative. Oricare ar fi solu]ia, investi]iile \nseamn` resurse financiare, iar ofertan]ii nu au \ntârziat s` fie prezen]i la Davos. Considera]i personaje-cheie, au fost prezen]i la discu]ii [i reprezentan]ii fondurilor suverane de investi]ii din Asia [i Orientul Mijlociu, cei care au conSemnele Timpului Martie 2008

tribuit fundamental la recapitalizarea unor b`nci occidentale. Trebuie \ns` precizat c` natura investi]iilor acestor fonduri de stat \n economia european` a ridicat \ntreb`ri \n politica de nivel \nalt. Anul trecut, Angela Merkel, cancelarul Germaniei, exprimându-[i \ngrijorarea fa]` de puterile care se afl` \n spatele acestor institu]ii, a ]inut s` sublinieze c` „trebuie privit cu pruden]` mecanismul pus la dispozi]ie de to]i ace[ti operatori financiari asiatici.” Pe de alt` parte, Radio France International preciza, pe 24 ianuarie, c` „reprezentan]ii ]`rilor emergente au fost printre cei mai a[tepta]i la Forum, economia mondial` contând pe Asia ca pe o locomotiv` economic` a anului 2008.” {i fondatorul Klaus Schwab declara c` „trebuie s` \n]elegem totu[i cum func]ioneaz` astfel de fonduri, iar Davos este cadrul potrivit.”

De la „cultura primadonelor”, la puterea „repede [i mult`” „Criza financiar`, ale c`rei ’spasme’ s-au resim]it din plin chiar \n debutul evenimentului, i-a f`cut pe cei mai mul]i dintre participan]i s` renun]e la optimismul afi[at \n anii preceden]i”, observa New York Times, pe parcursul lucr`rilor. Oficialii, precum Condoleezza Rice sau François Fillon, prim-ministrul Fran]ei, au \ncercat s` ofere, f`r` succes, asigur`ri c` economiile pe care le reprezint` vor continua s` fie [i \n acest an motoare ale cre[terii mondiale, \n vreme ce, pe fundal, sociali[tii au anun]at c` „va exista o recesiune grav` \n

Statele Unite, o \ncetinire a cre[terii \n ]`rile emergente [i o \ncetinire puternic` \n Europa”. |n timpul discu]iilor, b`ncile centrale au fost aspru criticate, fiind acuzate c` au dezvoltat, \n timp, tehnici financiare din ce \n ce mai complexe [i opace, una dintre vocile cele mai proeminente fiind cea a lui George Soros. Frauda de propor]ii descoperit` la Societe Generale, care a intervenit \n punctul culminant al Forumului, a generat „stupoare [i ne\ncredere”, reamintind c` aceast` criz` s-ar putea afla, de fapt, abia la \nceput. Cuvintele „halucinant”, „incredibil”, „de ne\n]eles” au ap`rut \n repetate rânduri \n conversa]iile participan]ilor. „Nicio tulburare finaciar` nu a sc`pat discu]iilor Forumului, iar anun]ul b`ncii franceze Societe Generale c` este victima unei fraude, \n cadrul diviziei sale de brokeraj, fraud` ce s-a ridicat la 4,9 miliarde euro (7,16 mld USD), a creat valuri la World Economic Forum”, scria The Wall Street Journal. François Fillon le-a spus reporterilor de la Davos c` incidentul de la Societe Generale este „un caz de fraud` deosebit de grav”, \ns` nu are nicio leg`tur` cu „situa]ia de pe pie]ele financiare”. „|n ciuda acestei fraude, Societe Generale a afi[at un bilan] pozitiv”, a ad`ugat Fillon. Secretarul american de stat Condoleezza Rice a asigurat, f`r` a convinge \ns`, c` economia american` va r`mâne \n continuare „un motor important al cre[terii mondiale”. Directorul Fondului Monetar Interna]ional, Dominique Strauss-Kahn, a cerut „un r`spuns serios [i mondial la imperativele abordate”. „Va exista o recesiune grav` \n Statele Unite, o \ncetinire a cre[terii \n ]`rile emergente [i o \ncetinire puternic` \n Europa”, a declarat [i economistul Nouriel Roubini. Pre[edintele B`ncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a afi[at la Davos un oarecare fatalism, afirmând c` „o corec]ie” a pie]elor era a[teptat` [i necesar`.

Martie 2008 Semnele Timpului 27

Politic Pe de alt` parte, directorul general al Intesa Sanpaolo, Corrado Passera, a men]ionat c` „acest fapt a afectat [i mai mult imaginea sectorului bancar, \ntr-o perioad` \n care \ngrijorarea referitoare la riscuri se afl` la un nivel ridicat”. Al]i bancheri cu experien]` [i-au exprimat indignarea fa]` de producerea fraudei, ceea ce i-a f`cut pe unii dintre cei mai mari finan]i[ti din Fran]a [i Europa s`-[i cear` scuze. „Este ceva \n neregul` cu sectorul bancar? Cred c` da! Nu mai este vorba despre o cultur` bancar`, ci despre o cultur` de primadone. Tot ceea ce vor este putere repede [i mult`”, a declarat un [ef al diviziei de investi]ii a unui grup european. Richard Fuld, CEO-ul Lehman Brothers, a numit frauda de la SocGen „cel mai sinistru co[mar posibil.” Gilles Glincenstein, [eful diviziei de asset management la cea mai mare banc` din Fran]a [i cel mai mare rival al SocGen, BNP Paribas, a numit incidentul „o veste proast` pentru toate b`ncile, \n general”, ad`ugând c` „acest incident poate crea dubii, dar noi facem eforturi s` fim transparen]i, pentru a recâ[tiga \ncrederea clien]ilor.” |n privin]a pie]ei de energie, reprezentan]ii marilor consumatori, printre care SUA, Japonia [i Marea Britanie, au abordat – anxios – problema pre]ului ridicat al petrolului, care, la \nceputul anului, a atins pragul valoric record

Obiectivul central declarat [i permanent al Forumului este ’ameliorarea situa]iei economice a lumii’, iar reuniunile anuale sunt ocazii pentru numeroasele anun]uri cu caracter filantropic. de 100 de dolari barilul. Este drept, \n urma m`surilor anun]ate de FED (Rezerva Federal` a SUA) pre]ul petrolului a \nceput s` scad` u[or, dar s-a cronicizat \n instabilit`]i, rezultanta acestora fiind una cresc`toare.

Marele Recens`mânt Participan]ii la Forum au adoptat [i un proiect legislativ, realizat de parlamentarul european Ona Juknevicinie, ce prevede la nivel european recens`mântul demografic [i

Al Gore

imobiliar regulat. Practic, este vorba de o tem` reluat`, dezbaterea respectiv` având loc pentru prima dat` la Strasbourg, la 10 decembrie 2007. |n opinia ini]iatorilor, datele statistice periodice referitoare la popula]ie [i la principalele caracteristici familiale, sociale, economice [i cele privind locuin]ele persoanelor individuale sunt necesare pentru studiul [i definirea politicilor regionale, sociale [i de mediu, care afecteaz` anumite sectoare ale comunit`]ii. Este nevoie, \n special, s` se colecteze informa]ii detaliate cu privire la locuin]e pentru a sprijini diverse activit`]i comunitare cum ar fi promovarea incluziunii sociale [i monitorizarea coeziunii sociale la nivel regional, protec]ia mediului sau promovarea eficien]ei energetice. Conform raportului realizat de Ona Juknevicinie, datele utilizate ar trebui s` aib` acela[i an de referin]`, astfel \ncât s` existe o comparabilitate a datelor furnizate de statele membre. Semnele Timpului Martie 2008

Raportul a fost adoptat cu 979 voturi pentru, 41 \mpotriv` [i 18 ab]ineri. Conform acordului, fiecare stat membru al UE trebuie s` stabileasc` o dat` când va putea furniza astfel de informa]ii. Primul recens`mânt de acest gen va avea loc \n 2011.

Schimb`rile climatice... la Davos Prezent la Davos, Al Gore, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, a avertizat Forumul Economic Mondial asupra pericolului \nr`ut`]irii schimb`rilor climatice. „Criza climatic` este mult mai grav` [i evolueaz` mai repede decât previziunile pesimiste ale Comisiei Interna]ionale pentru Modific`ri Climatice. La aceasta se adaug` s`r`cia ajuns` la extrem \n unele zone ale globului [i incapacitatea de recuperare a unor regiuni dup` calamit`]ile naturale ce au avut loc. {i asta din cauza ignor`rii avertismentelor date de organismele interna]ionale”, a declarat Al Gore, citat de ABC News. El a ad`ugat c` ultimele m`sur`tori demonstreaz` c`, \n urm`torii 5 ani,

ghea]a de la Polul Nord poate disp`rea complet.

Fa]a nev`zut` a elitismului Dac` privim partea plin` a paharului, putem aprecia c` Forumul de la Davos este un loc ideal pentru dialog [i dezbatere \n leg`tur` cu problemele economice majore ale planetei, deoarece reprezentan]i ai marilor puteri [i ale celor mai reprezentative organiza]ii ale societ`]ii civile creaz` o suficient` platform` informal`. Sunt \ns` voci care spun ca Forumul Economic Mondial este doar o \ntâlnire de business, unde lobby-ul este la el acas`, unde cei din puterea mondial` \[i realizeaz` un nou exerci]iu de palmares. |n opinia acelora[i voci, venite \n special din zona societ`]ii civile, scopul Davosului este mai degrab` acela de a depista noi surse de profit, noi pie]e, de a crea jonc]iuni financiare mai mult sau mai pu]in obscure, dar profitabile. Marck Yohner, de la revista de politic` extern` Avanpost Berna, scrie, \n num`rul din august 2007, c` „Davosul este un forum elitist care \ncurajeaz`

Francois Fillon, primministrul Fran]ei

Martie 2008 Semnele Timpului 29

Politic

Bono

luarea de decizii non-transparente, preluând, \n schimb, pentru imagine, din media, subiectele politice de top. Davosul, pentru imagine, beneficiaz` de aportul unor vedete precum Bono din trupa U2, Tom Cruise sau, odinioar`, Marcello Mastroiani.” Publica]ia francez` de politic` extern` Anvergure spune c` Forumul Mondial de la Davos cost` statul elve]ian 7 milioane de dolari pe an pentru a garanta siguran]a \n fa]a protestatarilor. „Ca eveniment privat, acesta ar trebui s`-[i asigure securitatea cu propriile costuri.” Surse din cadrul Forumului spun c` organizarea edi]iei de anul acesta s-a ridicat la 60 milioane de dolari. Tot Anvergure precizeaz` c` fiecare companie achit` o tax` „de membru” anual` \n valoare de 12.500 de dolari, la care se adug` o alta „de contacte inter-forum”, de 6.500 de dolari. De asemenea, companiile-membru trebuie s` achite 250.000 dolari pe an pentru a fi parteneri institu]ionali [i 78.000 dolari pentru a fi „partener de \ntâlnire anual”. Astfel, \n 2002, venitul Forumului Economic Mondial s-a ridicat la 104 milioane de dolari, din care 38 de milioane au venit din taxele de membru. Competitivitatea statelor se calculeaz` prin Indicele Global de Competitivitate (IGC), care este \n fapt o reprezentare holistic` a factorilor privind cre[terea productivit`]ii [i competitivit`]ii. Indicele este bazat, ca structur`, pe

Bill Gates

Dup` reuniunea de anul acesta, m` feresc s` trag o concluzie. Spun doar atât: \n acest moment, cre[terea economiei americane este zero, iar redresarea ar putea \ntârzia s` apar`. Alan Greenspan nou` piloni analitici: institu]ii, infrastructur`, macroeconomie, s`n`tate [i educa]ie, training, eficien]a pie]ei, preg`tirea tehnologic`, business [i inova]ie. Luând \n calcul ace[ti parametri, \n prezent, România se afl` pe locul 68 \n lume (topul celor mai competitive ]`ri din punct de vedere economic) cu o pozi]ie mai jos decât \n 2006. Topul este realizat de World Economic Forum \n rândul a 125 de state dezvoltate. |ntre 1997 Semnele Timpului Martie 2008 30

[i 2007, [i România s-a aflat \n rândul ]`rilor participante. Faptul c` anul acesta nu s-a num`rat printre invita]i ridic` un semn de \ntrebare. S` aib` dreptate Nicolas Sarkozy, pre[edintele Fran]ei, \n cartea sa Martor când spune c` „pentru oamenii politici, prima condi]ie a recunoa[terii lor \n spa]iul interna]ional este invita]ia de a prelua responsabilit`]i. Dar pentru asta, cineva trebuie s` fie suficient de motivat s` te invite \n marile foaiere.”

Axa concluziilor: Evelar – Greenspan – Almunia Unul dintre veteranii Davosului, congresmanul american Patrick Runday Evelar, participant (mai ales) \n calitate de director al Cambrriani Luckos Company, a ]inut s` sublinieze la final c` „Forumul de anul acesta s-a \ncheiat \n aceea[i atmosfer` \n care a \nceput: temeri [i incertitudine. Semnele de \ntrebare legate de strategiile adoptate de b`ncile centrale americane asupra ratelor de referin]` ale dobânzilor, lucru care se va men]ine cel pu]in dou`-trei luni \n 2008, determin` ca, \n Europa, situa]ia economic` global` s` beneficieze de o prognoz` sinusoidal`. Este un timp al \ntreb`rilor. Cel al r`spunsurilor se va l`sa \nc` a[teptat. Pentru mine totusi, un lucru este sigur: Asia \ndep`rtat` nu trebuie subevaluat`. Aceasta va deveni un taler care va regla \n m`sur` considerabil` balan]a economic` mondial`. Chinei i se va al`tura \n curând India. |n Orientul \ndep`rtat, China, India [i Japonia descriu un triunghi al puterii. Cine \i poate ignora?” Nici chiar fostul pre[edinte al Rezervelor Federale Americane, Alan Greenspan, nu s-a ar`tat prea optimist: „Dup` reuniunea de anul acesta, m` feresc s` trag o concluzie. Spun doar atât: \n acest moment, cre[terea economiei americane este zero, iar redresarea ar putea \ntârzia s` apar`. Ce ne rezerv` viitorul? M` tem c` economia mondial`, \n pofida efortului general de reducere a ratelor dobânzilor, se va confrunta \n continuare cu noi probleme, unele chiar ciudate, cu consecin]e nefaste pentru industriile din ]`rile \n curs de dezvoltare.” De fapt, Greespan nu face decât s` confirme declara]iile de pres` ale reprezen-

tan]ilor Association for Business Economics, cita]i de Bloomberg: „|n sondajul nostru din 6 noiembrie 2007, declinul economiei mondiale, concentrat pe parcursul aceluia[i an, era anticipat de mai pu]in de 20% dintre economi[tii chestiona]i. {i totu[i el s-a produs. Prognozele s-au spart, fractur`rile riscând s` devin` o regul`. Ne \ntreb`m dac` trebuie s` ne mai ax`m pe strategii sau pe inventarea unor mecanisme performante de absorb]ie a [ocurilor. |n astfel de situa]ii, numai timpul ne poate face \n]elep]i.” Dar cel care pune totu[i degetul pe ran` este tot un european: Joaquin Almunia, comisarul european pentru afaceri monetare [i economice, care, \n 21 februarie, la o lun` de la \ncheierea Forumului de la Davos, a declarat, \ntr-o conferin]` de pres` ]inut` la Bruxelles: „Situa]ia economic` global` [i prognoza r`mân nesigure. Fragilitatea sistemelor financiare interna]ionale este \ngrijor`toare, iar func]ionarea actual` a pie]elor, \n special a celor de credite, american` [i european`, este dezechilibrat`. Marea problem` a Europei va r`mâne, \n continuare, acest melanj bulversant \ntre cre[terea economic` lent` [i infla]ie, lucru ce ne penduleaz` \ntre siguran]` [i nesiguran]`.” ST

Martie 2008 Semnele Timpului 31

Cultur`

Drumul c`tre tine \nsu]i Cartea lui Ernest Bernea \[i propune s` descrie via]a \n \ns`[i esen]a ei, definit` aici prin simplitate. |ndemn la simplitate e un drum, o \ntoarcere \nspre sine, pe care-l a[az` mai apoi \n lumina unor repere ignorate de omul modern. Astfel, Ernest Bernea scrie despre Râsul durerii, Minciun`, despre Oameni, universuri \nchise, despre Fragilitatea omului sau despre T`ria sincerit`]ii, despre |mplinirea prin rug`ciune [i Sensul umilin]ei, Despre bun`tate [i despre Sensul vie]ii noastre. |ntr-adev`r, sunt eseuri care rup timpul, trec de superficialitatea [i banalitatea cotidianului [i ating profunzimea gândurilor. Ies din conven]ie, din spa]iul strict mundan, dezorientat [i plictisit, \ntr-o c`utare a simplit`]ii dovedit` complex` [i permanent \mbog`]it` prin valen]ele sale. I Alina Popa

e \nseamn` simplitatea? Desigur, Ernest Bernea [tia de la Heidegger, pe care l-a cunoscut printr-o burs` de studii la Freiburg, c` simplitatea este lucrul cel mai greu de atins. Nu po]i s` admiri, spune Heidegger, s` atingi simplitatea decât dac` ai câ[tigat experien]`, dac` devii \n]elept. {i aceasta nu se poate realiza decât prin despov`rarea de „podoabele” [i „ornamenta]iile” inutile care compun via]a. Omul, noteaz` Ernest Bernea, s-a l`sat n`ruit de elemente secundare. Rafinamentul, bel[ugul, nevoia material` dezvoltat` f`r` limite l-au \ndep`rtat de sine, de fapt de adev`rata lui frumuse]e: „Acest om \ndobitocit de binele material, acest om al prezentului stors de sensuri, acest om \[i duce via]a numai cu perdelele trase, \nchis, ap`sat, c`zut \n propria \ntunecime.”

Atras de inutil [i decorativ, de prea mult superficial, omul descris de Ernest Bernea, este lipsit de via]` interioar`, e o carcas` \mpodobit`. Fiin]` s`r`cit`, „\n setea sa de progres [i de civiliza]ie material`, omul s-a descentrat, adic` a confundat esen]ialul cu secundarul, dând o aten]ie deosebit` celor ce nu-l alc`tuiau \n fond. Omul cet`]ii de azi este un om f`cut, este o fiin]` artificial`.” Singura solu]ie capabil` s` salveze, noteaz` Ernest Bernea, este \ntoarcerea la r`d`cina, la esen]a vie]ii, la simplitatea ei. Fapt posibil prin renun]area la inutil, la „rugina sufletului”, urmat` de refacerea \ntregului. „Nefiind legat` de poverile podoabelor inutile, simplitatea d` omului un echilibru interior, o t`rie [i o mare st`pânire de sine, curat [i \ntreg, liber de elementele inutile, ad`ugate, exterioare.” Ajuns aici, omului simplu, spune Bernea, i se Semnele Timpului Martie 2008

deschide perspectiva \naltului, a transcendentului. El „tr`ie[te cu ochii \n distan]ele mari ale lumii.” Acum, noteaz` autorul, omul simplu p`trunde \n`untru, unde se cunoa[te pe sine [i unde-L descoper` pe Dumnezeu. Ca \ntr-o oglind`. Sunt primii pa[i ai credin]ei, „o mare experien]` a omului; cea mai mare.” {i continu`: ea, credin]a, „cere toat` fiin]a [i toat` energia noastr` spiritual`, ea cere dilatarea la maximum a fiin]ei noastre interioare.” Textul lui Ernest Bernea este un \ndemn la simplitate. Aceasta \nseamn` renun]are la inutil, la artificial [i fals, \n fapt, la toate mizeriile ce sufoc` via]a, care o \ntunec`. Mai mult, \nseamn` o \ntoarcere \nspre tine \nsu]i, \nspre credin]` [i Dumnezeu. O carte aparent contrar` spiritului timpului nostru, dar care pune cititorul pe gânduri. Sociolog, etnograf [i filozof, Ernest Bernea a fost unul dintre intelectualii de marc` ai perioadei interbelice. Absolvent al Facult`]ii de

Litere [i Filozofie, unde l-a avut profesor pe Nae Ionescu, Ernest Bernea apar]ine genera]iei ’30. Este perioada afirm`rilor, a spiritului viu, liber de orice prejudec`]i. E un timp al deschiderii [i al viziunilor ample, dar [i al \ntoarcerii \nspre sine, spre propria identitate. Via]a, spunea Nae Ionescu, \ncepe cu tine \nsu]i, iar \n cuprinsul ei, uneori impulsiv, chiar de revolt`, autenticitatea devine miza fiec`ruia. ST

Ernest Bernea, |ndemn la simplitate, Editura Vremea, Bucure[ti, 2006, 111 pag.

Martie 2008 Semnele Timpului 33

Citatul ST

„

Lauda

Lauda particularit`]ilor na]ionale, nea[teptat` din partea oric`ror c`rturari, este \nc` mai ciudat` când vine de la cei pe care i-am numit c`rturari prin excelen]`: membrii clerului. Este cu totul straniu ca cei care, timp de secole, i-au \ndemnat pe oameni, teoretic cel pu]in, s` atenueze sentimentul deosebirilor dintre ei [i s` se perceap` \n dumnezeiasca esen]` care \i une[te, s`-i laude acum, \n func]ie de locul \n care se ]ine predica, pentru „fidelitatea lor fa]` de spiritul francez”, pentru „inalterabila lor con[tiin]` german`”, pentru „fervoarea inimii lor italiene”. Ne-am putea \ntreba [i ce p`rere ar avea cel care a rostit prin gura apostolului: „Nu exist` grec, evreu sau scit, exist` doar Cristos pretutindeni” dac` ar intra ast`zi \n vreuna din bisericile sale [i ar vedea cum credincio[ii s`i sunt \mbia]i s` se \nchine chipului unei eroine na]ionale cu sabia la [old [i steagul \n mân`.

”

Julien Benda, Tr`darea c`rturarilor

Semnele Timpului Martie 2008 34

Social

Homo

cruciada Sidney a tr`it febra celei de-a 30-a anivers`ri a lui „Mardi Gras” – Parada homosexualilor [i lesbienelor (9 februarie – 2 martie). Nu asta [ocheaz`. Pân` [i Australia, ultra-tolerant` cu diversit`]i de tot soiul, a fost scandalizat` de punerea \n scen` a piesei Corpus Christi, ca lansator al manifest`rii stradale homo-erotice din 1 martie. I Lucian Cristescu

Martie 2008 Semnele Timpului 35

Social

GayFest Bucure[ti 2007

„Iluminarea”

iesa homosexualului Terrence McNally, considerat unul dintre cei mai talenta]i dramaturgi americani \n via]`, \l prezint` pe Isus \ntr-un cadru modern din Texas, ca lider homosexual. {armul s`u irezistibil atrage o [leaht` de fl`c`i, printre care [i Iuda – \ndr`gostit cobz` de Isus. |n pies`, Isus oficiaz` chiar [i o c`s`torie \ntre apostoli. Problema apare când, din gelozie erotic`, Iuda \[i tr`deaz` boss-ul. Totu[i autorul n-a vrut s`-L ridiculizeze pe Isus [i cre[tinismul. Inten]ia lui, declarat pozitiv`, are o b`taie mult mai lung`.

Confiscarea Bibliei Tot mai notorie \n lumea postmodern`, homosexualitatea are o tradi]ie str`veche. Este suficient s` r`sfoie[ti istoria antic`, [i vei g`si o galerie prestigioas` de homofili: Aristotel, Alexandru cel Mare sau Iulius Cezar. De altfel, \n afara religiilor abraamice (mozaismul, cre[tinismul [i islamismul), toate sistemele p`gâne au privit homo-erotismul ca pe un fapt acceptabil.1 Comportamentul homosexual e prezent [i \n Evul Mediu [i \n modernism. Figuri celebre ca Richard „Inim` de leu”, Leonardo da Vinci [i gânditori moderni ca Andre Gide [i Michel Foucault constituie un pretext suficient pentru cei care vor s` justifice acest model de via]` alternativ.

Cu o logic` de invidiat chiar [i de c`tre sofi[ti, teologii gay au topit mesajul biblic [i l-au returnat \n matrice noi, partizane. De exemplu: I Sodoma (Geneza 19,4-11) n-a fost nimicit` pentru inten]ia p`c`toas` a locuitorilor ei de a-i sodomiza pe cei doi str`ini sosi]i \n faptul nop]ii, ci din cauza unui p`cat incomparabil mai grav: lipsa de ospitalitate, dublat` de violen]`. Infamizarea Sodomei pentru homo-erotism ar fi doar un adaos târziu de-al lui Ezra, ca reac]ie la prostitu]ia masculin` practicat` \n Zoroastrism (secolul a lV-lea \.Hr.). I Interdic]iile clare din Levitic 18,22 [i 20,13 („S` nu te culci cu un b`rbat cum se culc` cineva cu o femeie. Este o urâciune.”) sunt lovite de nulitate, ele f`când parte dintr-un cod confuz [i dep`[it cultural, cu aplicabilitate exclusiv` la israeli]ii primitivi. I Romani 1,26.27 („...c`ci femeile lor au schimbat \ntrebuin]area fireasc` a lor \ntr-una care este \mpotriva firii; tot astfel, [i b`rba]ii au p`r`sit \ntrebuin]area fireasc` a femeii, s-au aprins \n poftele lor unii pentru al]ii, au s`vâr[it parte b`rb`teasc` cu parte b`rb`teasc` lucruri scârboase...”) este un text cu totul echivoc, pentru c`, din multitudinea de perversiuni, nu se specific` despre care e vorba. Astfel, pentru teologii gay, \nv`]`tura biblic` conservat` de nenum`rate genera]ii cre[tine nu este decât o eroare mo[tenit` de la iudei [i perpetuat` orbe[te. Meritul liber-cuget`torului este de a evalua pragmatic [i f`r` prejudec`]i ce „este” [i ce „nu este” aplicabil pentru timpurile moderne. Secretul este s` judeci liber. Iar dac` „iube[ti”, indiferent cum, este suficient! Semnele Timpului Martie 2008

|ns` pe gay nu \i satisface c` 20 de state europene2 au legiferat c`s`toria homosexual` \ntr-o form` sau alta. {i nici c` steagul gay al curcubeului \nconjoar` globul. Atâta timp cât ecoul moralei biblice [i cel al con[tiin]ei cre[tine vor suna disonant, mi[carea gay nu se va sim]i \mp`cat`. Acesta este motivul pentru care, de ceva timp, ofensiva homosexual` [i-a luat ca ]int` Biblia. Suprema oper` a propagandei lor va fi aceea de a legitimiza statutul gay prin \ns`[i Sfânta Scriptur` [i de a convinge chiar [i pe cel mai fundamentalist cre[tin c` homosexuali-

Demitizarea E[afodajul exper]ilor \n fenomenul gay este construit pe metodologia \ndoielii: „Oare a zis Dumnezeu cu adev`rat...?” (Geneza 3,1). Logica lor \ns` cedeaz` la o minim` investigare. S` lu`m ca exemplu cazul Sodomei: Aici exist` [i violen]`, [i lipsa ospitalit`]ii. Dar motiva]ia („s` ne \mpreun`m cu ei”) nu poate fi neglijat`: p`catul Sodomei e „perversiunea”! {i-apoi, Biblia se explic` pe sine: Sodomi]ii au fost \mpin[i de „pofta lor necurat`” (2 Petru 2,10); „au au poftit dup` trupul altuia” (Iuda, v.7-8)... Nici vorb` de absen]a ospitalit`]ii! C` incriminarea explicit` din Leviticul 18,22 [i 20,13 nu este o simpl` restric]ie ceremonial`, ci vizeaz` demnitatea uman`, o spune contextul imediat: „S` nu te culci cu o vit`, ca s` te pâng`re[ti cu ea... Este o mare mi[elie!” (Leviticul 18,23). Dac` „necur`]iile” ceremoniale se rezolvau prin jertfe [i sp`l`ri, abomina]iunile acestea se stingeau doar prin moarte: „S` moar` amândoi!” (Leviticul 20,15). Iar pasajul din Romani 1,26.27, care se refer` direct la practici lesby [i gay, se clarific` prin expresia „para fisin” = contra naturii, o referire direct` a caracterul pervertit al homosexualit`]ii.

tatea poart` aprobarea divin`; c` a fi cre[tin coabiteaz` perfect cu oricare op]iune sexual`. A[adar, departe de a fi o blasfemie, piesa Corpus Christi, urm`re[te dramatizarea noii hermeneutici biblice, pe care majoritatea cre[tin`, ignorant`, e musai s-o afle. Dar care este aceast` „hermeneutic` gay”?

Deschiz`torii de drumuri |n anii ’50, canonicul anglican D. S. Bailey [i echipa sa au publicat, \n urma unor studii, volumele Problema Homosexualit`]ii (1954) [i Homosexualitatea [i tradi]ia cre[tin` occidental` (1955). Dup` m`rturia lui William A. Percy, coeditorul Enciclopediei Homosexualit`]ii (1990), Bailey a fost instruit de maimarii Bisericii Anglicane s` fac` ceva [i s` neutralizeze condamnarea biblic` a homosexualit`]ii, ameliorând eventualele tensiuni dintre biseric` [i Comisia Wolfenden, care voia s` dezincrimineze \n Marea Britanie sexul \ntre b`rba]ii de peste 21 de ani. Inteligent, Bailey reu[e[te s` construiasc` un e[afodaj logic care s` arate c` prescrip]iile Bibliei erau condi]ionate cultural [i c` ele osândeau idolatria [i prostitu]ia, dar nu [i vreunul dintre modelele sexuale exploatate de acestea. |n 1978, un alt teolog, Tom M. Horner, publica volumul Ionatan iubea pe David: Homosexualitatea \n timpurile biblice. Dup` ce „demonstreaz`” c` rela]ia dintre cei doi eroi era homosexual`, Horner vine cu noutatea c` rela]ia dintre suta[ul roman [i „bìatul” sù de trup` („robul” din Matei 8,5-13) era una pederast`; iar Isus, vindecându-i efebul, consfin]ea aceast` leg`tur`. |n 1984, este rândul lui Warren Johansson s` fac` o descoperire „senza ]ional`”3: c` aramaicul „raka” din Matei 5,22, tradus cu „nebunule” („Oricine va zice fratelui sù: ’Nebunule’ va c`dea sub pedeapsa focului gheenei”) ar fi \nsemnat, printre altele, [i „gay”. Astfel, Isus devenea avocatul homosexualilor.

Martie 2008 Semnele Timpului 37

Social

De asemenea, anii ’90 semnaleaz` o adev`rat` competi]ie \ntre teologii liberali4 pentru justificarea minorit`]ii gay. Cu numai câteva luni \n urm`, William V. Harris a declarat, \n revista Time,5 c` |nsu[i Isus a fost homosexual, conform unor fragmente din pierduta Evanghelie secret` a lui Marcu, citate \ntr-un manuscris g`sit la m`n`stirea Mar Saba, la rândul lui disp`rut... La 10 octombrie 2007, noua hermeneutic` pro-gay a primit un cadou nepre]uit: Noul Testament de studiu pentru lesbiene, gay, bi [i transsexuali. Ce veste bun` pentru afilia]ii la sutele de mii (!!) de adrese de „cre[tini homosexuali” pe internet!

„Lovitura de maestru” a dat-o dr. Dean Hamer, \n 1993. Cercetând 76 de gay, a g`sit o inciden]` mai mare a homosexualit`]ii \ntre rudele din partea mamei, ceea ce sugera o posibil` mo[tenire prin cromozomul X. |n consecin]`, Hamer a purces la studierea a 40 de perechi de fra]i homosexuali [i a descoperit c` 33 de perechi (83%) aveau \n comun o varia]ie de gen` \ntr-o sec]iune a cromozomului X.

Gena Homo „Para fisin” – a fi contra naturii – este al doilea dosar dureros dup` Biblie care incrimineaz` homosexualismul. Iat` de ce, de mai bine de 20 de ani, activi[tii au deschis un al doilea front de lupt`, cu inten]ia de a captura [i „natura” de partea lor. |n 1991, neurologul Simon LeVay a investigat 41 de cadavre de homosexuali [i a descoperit c` nucleii hipotalamusului anterior – zona care r`spunde de activitatea sexual` – aveau o structur` morfologic` diferit` de cea a heterosexualilor. Semnele Timpului Martie 2008 38

Media a preluat \n tromb` descoperirea: exist` gena homo, gena XQ28 !

Rateu! |ntr-un timp relativ scurt, verific`rile acestor studii au scos la lumin` un [ir de inadverten]e serioase. Mai \ntâi, Simon LeVay ascunsese faptul c` subiec]ii cerceta]i decedaser` to]i de SIDA. Modific`rile nucleelor din zona INAH-3 a hipotalamusului puteau fi datorate bolii, \ntrucât e [tiut c` SIDA afecteaz` nivelul de testosteron. Varia]iile de structur` neuronal` erau [i ele relative, diferind \n m`rime de la caz la caz. {i, chiar admi]ând c` exista o rela]ie \ntre sexualitate [i hipotalamus, cine putea spune c` aceste modific`ri erau neap`rat „cauza”, [i nu pur [i simplu „efectul” acelui comportament? Cât prive[te gena homo a dr. Hamer, 6 echipe independente au cercetat, \n 19951999, gena gay. Ce-au descoperit? C` nu 83%, ci doar 46% dintre perechile cercetate aveau ceva \n comun. Mai mult, dr. Hamer d`duse de \n]eles c` identificase aceea[i secven]` identic` la to]i gemenii, când \n realitate secven]ele identice erau diferite de la pereche la pereche. Bomba descoperirii genei homo n-a fost decât o tiribomb`... Publica]ii prestigioase ca

Scientific American [i Arhivele de Psihiatrie General` 6 au criticat amatorismul cercet`rilor. Toate aceste studii au c`p`tat sens abia atunci când The Washington Time (3 aprilie 1994) a dezv`luit o informa]ie din culise: atât LeVay, cât [i Hamer erau homosexuali \n halate de cercet`tor, mandata]i de o agend` prestabilit`. |n cele din urm`, media7 a potolit euforia, anun]ând c` oamenii de [tiin]` aveau „\ndoieli serioase cu privire la gena homo”. Totu[i, chiar dac`, pe viitor, savan]ii ar descoperi o clar` predispozi]ie biologic` spre homosexualitate, comportamentul acesta tot nu se justific`. „Predispozi]ie” nu-i totuna cu „determinare”. Cineva ar putea mo[teni predispozi]ie pentru depresie, violen]` sau alcoolism... Dar aceasta nu legitimeaz` un atare comportament. Boala are tratament, pentru vindecare. Ca dovad`, exist` un procent foarte mare de homosexuali vindeca]i \n urma tratamentului – \ntre 64% [i 72%8.

Mozaic otr`vit {i din punct de vedere [tiin]ific, op]iunea homo r`mâne „para fisin”. Cât de „contra naturii”? Rezultatele unor sondaje [i statisticile sociologice9 descoper` fa]a nev`zut` a vie]ii gay. (Vezi casetele de la paginile 40 [i 41.)

Ordin de lupt` Totu[i, dac` aceste informa]ii extrem de credibile definesc stilul de via]` gay ca destructiv pentru individ [i societate, ce motiva]ie alimenteaz` mareea crescând` a mi[c`rii pro-gay? E acceptabil ca puterea politic` s` acorde libertate fum`torilor, alcoolicilor, homosexualilor [i altor doritori de suicid. Dar \ntre acceptare sau toleran]` [i promovare activ` este o diferen]` radical`. Ce program [i ce scop urm`re[te propagarea undei de [oc printre copii [i adolescen]i, \ncolonându-i \n convoiul de noi victime? |n 1993, Bill [i Hillary Clinton au desemnat-o pe actri]a Jane Alexander ca [ef` a National Endowment for the Arts (NEA) – o

Martie 2008 Semnele Timpului 39

Social

Risc epidemiologic:

Promiscuitate: Idealul fidelit`]ii \n cuplul gay este o lozinc` frumoas`. Dar un studiu al New England Journal of Medicine din 1980 ar`ta c`, \n medie, un homosexual are \ntre 20 [i 106 parteneri pe an.10 |n 2000, statistica reconfirm` acest fapt: b`rba]ii afilia]i comunit`]ilor homosexuale au mai mult de 50 de parteneri sexuali \n 6 luni!11 Miza nu reprezint` doar aspectul social sau moral, când 17% dintre parteneri erau, \n 2001, HIV seropozitivi.12

|n 1997, Statele Unite raportau c` 56% dintre cazurile adulte de SIDA sunt homosexuali. |n 2001, cifra escaladase la 63%.13 De notat c`, dac` ace[tia provin din cei circa 2%, cât reprezint` homosexualii din popula]ia SUA, rata \mboln`virii \n cadrul minorit`]ii sexuale este \ngrozitoare.

|n 1998, New England Journal of Medicine anun]a c` 80% dintre pacien]ii cu sifilis sunt homosexuali. |n martie 2004, New York Times indica o cre[tere dramatic` a sifilisului la b`rba]i, nu [i la femei. |n 1991, Centrul SUA pentru Controlul Bolilor constata c`, \n epidemia de hepatit` tip A din New York, 78% dintre b`rba]ii bolnavi erau homosexuali. Printre alte pl`gi caracteristice, virusul papilomului uman (HPV) este „aproape universal” printre gay.14

funda]ie guvernamental` menit` s` sprijine arta, cu un buget de 150 de milioane de dolari pe an. Programul politic al acestei funda]ii, dup` m`rturia lui Jane Alexander, este „s` obi[nuiasc` publicul cu homosexualitatea, \ncetul cu \ncetul”.18 Printre alte lucruri cu \nf`]i[are benign`, NEA a finan]at festivaluri de filme homosexuale, expozi]ii obscene, gra-fic` porno, spectacole de tortur` erotic`, exhibi]ii sexuale, burse pentru promovarea programelor gay \ntre copiii din clasele primare. |n 1996, senatul american a reu[it s` stopeze, la numai un vot diferen]` (50 la 49), introducerea educa]iei homosexuale \n [coli... Iar tentativele de acest gen continu`, de parc` nu s-ar urm`ri decât transpunerea \n via]` a celebrului „Homosexual Manifesto”19, publicat de Gay Community News, \n 1987: „Vrem s` v` seducem fiii \n [coli, \n dormitoare, \n arenele de sport..., oriunde b`rba]ii sunt \mpreun`... Toate legile care interzic activitatea homosexual` vor fi revocate. |n schimb, va fi dat` o legisla]ie care va promova dragostea \ntre b`rba]i... Ve]i fi [oca]i [i \nsp`imânta]i când ve]i descoperi c` pre[edin]ii [i fiii lor, senatorii, pri-

marii, starurile [i preo]ii vo[tri nu sunt figurile bonome de heterosexuali. Noi suntem pretutindeni. Ne-am infiltrat \n rândurile voastre... Toate bisericile care ne condamn` vor fi \nchise. Suntem liberi s` ne tr`im via]a conform dictatelor purei noastre imagina]ii. Pentru noi, ’ prea mult’ nu este suficient...

Semnele Timpului Martie 2008 40

Psihoze [i dependen]e: |n 2001, s-a desf`[urat un studiu amplu privind starea psihic` a comunit`]ii gay din Olanda – ]ar` tolerant`, lipsit` de prejudec`]i [i atitudini homofobe. Contrar a[tept`rilor, studiul a pus \n eviden]` „o leg`tur` \ntre homosexualitate [i suicid, ca [i \ntre homosexualitate [i probleme emo]ionale [i mentale...” Astfel, homosexualii au de dou` ori mai multe depresii majore, nevroze, bulimii [i fobii; de 3 ori mai multe tulbur`ri emo]ionale [i de 5 ori mai multe depresii maniacale [i tulbur`ri bipolare. Pentru c` datele sunt culese \n Olanda, trebuie g`sit` o alt` explica]ie decât homofobia.”15

Speran]a de via]`: Comparativ cu cei de aceea[i vârst`, adolescen]ii homosexuali consum` de 9 ori mai mult alcool zilnic, de 6 ori mai mult` cocain` [i au luat cu 50% mai mult \n calcul sinuciderea.16

Orice om contaminat de pl`ceri heterosexuale va fi automat scos din pozi]ii de influen]`. Cei ce insist` s` r`mân` heterosexuali vor fi târâ]i \n tribunale [i vor deveni invizibili. Vom rescrie istoria... Vom fi victorio[i...”

Ultima replic` Poate p`rea c` se preg`te[te ceva, de genul unei „noi” ordini, totu[i veche de când cu Babilonul. Deocamdat` \ns`, sforile se trag din subteran`. Valul seismic nu ocole[te pe nimeni. Miza luptei nu-i alta decât filozofia moral` a Scripturii. Ofensiva anticre[tin` o vrea m`turat` din con[tiin]a lumii. Nu exist` o ripost` mai eficient` decât s` dai via]`, zi de zi, modelului evanghelic, \n cur`]ia [i compasiunea sa, aduc`toare de speran]` [i t`m`duire. Ultima carte nu se joac` nici p`tima[, nici cu invective zgomotoase. Se joac` \n simplitatea Galileeanului care a demonstrat, irezistibil, cum „s` iube[ti pe Domnul, Dumnezeul t`u, cu toat` inima ta”... „[i pe aproapele t`u ca pe tine \nsu]i” (Matei 22,37-39). Realitatea n-o poate contesta nimeni. Ceea ce conteaz` e doar felul \n care \i r`spunzi. ST

Prestigiosul Jurnal Interna]ional de Epidemiologi e a publicat, \n urma unui studiu de 5 ani, c` speran]a de via]` a homosexualilor este \n medie cu 20 de ani mai scurt` fa]` de restul popula]iei.17

1. La greci, dragostea erotic` a maestrului pentru efebul s`u (adolescent \ntre 12-17 ani) era privit` ca instrument de educa]ie. Hinduismul (Kama Sutra) aprecia homosexualitatea ca „art`”. |n religiile misterelor sau ale magiei, practicile sexuale, extrem de variate, erau integrate ca „ritualuri”. 2. Andorra, Anglia, Austria, Belgia, Cehia, Croa]ia, Danemarca, Elve]ia, Finlanda, Fran]a, Germania, Islanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Slovenia, Spania, Suedia. 3. Caberion and Gay Books Bulletin, No. 10, 1984 4. Jennings Jr (2003), Tat-Siong (2004), Robinson (2007) 5. Supliment la Time, 19 octombrie 2007, articolul „Cazul Evangheliei Apocrife Gay”. 6. Scientific American, mai 1994, dr. W. Byne: „Eviden]ele biologice sub semnul \ntreb`rii”. Arhivele de Psihiatrie General`, 1993, vol. 50: „Critici la adresa supraevalu`rii influen]ei genetice”. 7. BBC, 23 aprilie 1999; The Boston Globe, 20 martie 2002. 8. Wall Street Journal, 18 iulie 1991; Arhivele de Comportament Sexual, 2000. 9. |n lipsa unor statistici comprehensive din România, am apelat la statisticile str`ine existente. 10. New England J. Med., 1980, p. 435-438. 11. Facts & Figures: 2000 Male Out Survey, p. 20, publicat de National Centre \n HIV Social Research Faculty of Arts and Social Sciences, Universitatea New South Wales, februarie 2001. 12. New York Times, 14 august 2001. 13. HIV/AIDS Surveillance Report – 1997; [i Basic Statistics, Center of Disease Control – HIV/AIDS Prevention, iunie 2001. 14. The Washington Blade, 8 decembrie 2000. 15. Arhivele de Psihiatrie General`, Asocia]ia Medical` American`, 2001, nr. 58. 16. American Journal of Public Health, februarie 1998, p. 264. 17. International Journal of Epidemiology, 26(3): 657-661, p. 659 (1997). Date suplimentare se g`sesc la http://www.homosexualitate.ro/riscuri.html 18. http://ro.altermedia.info/noua-ordine-mondiala/hainele-cele-noiale-imparatului-i_1999.html 19. |n mod cert, Manifestul homosexual, publicat de comunitatea gay din Boston, nu \i reprezint` pe to]i homosexualii. Printre ei sunt oameni maniera]i, inteligen]i [i deschi[i dialogului, demni de respectul [i compasiunea heterosexualilor.

Martie 2008 Semnele Timpului 41

S`n`tate

Cancerul,

|n fiecare zi mor 20.000 de oameni din cauza cancerului, boal` care \[i adjudec` locul doi \n clasamentul cauzelor de deces din lume. Aproximativ o jum`tate de milion dintre americanii care vor merge anul acesta la doctor vor fi diagnostica]i cu cancer de sân, de prostat` sau de intestin . Anul trecut, dintre cei 87.000 de copii care au murit de cancer, 60% nu au avut acces la terapii adecvate. |n România, un om din 55 este bolnav de cancer.

este 7,6 mili oane de persoane au murit \n 2007 din cauza cancerului, potrivit raportului Asocia]iei Americane \mpotriva Cancerului (Global Can cer Facts and Figu res 2007, www.cancer. org), iar alte 12,3 milioane de persoane au fost diagnosticate cu aceast` maladie. Tutunul este principalul factor cancerigen, sus]ine documentul citat. Mai exact, tutunul este responsabil de aproximativ 100 de milioane de decese \n

lume numai \n secolul XX [i va provoca, potrivit estim`rilor, peste un miliard \n secolul XXI. Potrivit Organiza]iei Mondiale a S`n`t`]ii, aproximativ 84% dintre cei 1,3 miliarde de fum`tori din lume tr`iesc fie \n ]`ri \n curs de dezvoltare, fie \n ]`ri a c`ror economie este \n tranzi]ie. Numai \n China, OMS estimeaz` c` exist` 350 de milioane de fum`tori, adic` mai mult decât popula]ia I Anca Porumb Statelor Unite. {i viitorul poart` haine de doliu. „Num`rul cazurilor de cancer va fi de dou` ori mai mare \n perioada 2000-2030, \n principal \n ]`rile Semnele Timpului Martie 2008

{i boga]ii, [i s`racii plâng Cancerul este a doua cauz` a mor]ii \n ]`rile industrializate [i a treia \n ]`rile \n curs de dezvoltare. |n 2007, \n ]`rile industrializate, care num`r` o popula]ie de 1,2 miliarde de persoane, 5,4 milioane au fost diagnosticate cu cancer [i 2,9 milioane din decese au survenit ca urmare a acestei boli. La o popula]ie de 5,3 miliarde de persoane, ]`rile \n curs de dezvoltare \nregistreaz` un bilan] de 6,7 milioane de cazuri de diagnosticare cu cancer [i 4,7 milioane de decese. Stilul de via]` modern \[i las` amprenta asupra s`n`t`]ii oamenilor din ]`rile dezvoltate. Problema este c` oamenii din statele mai s`race adopt` tot mai mult stilul de via]` vestic. Epidemiologul Ahmedin Jemal, coautor al raportului privind inciden a cancerului \n 2007, trage un semnal de alarm`: „Frecven]a cancerului cre[te [i \n statele slab dezvoltate, deoarece o parte din ce \n ce mai mare a popula]iei adopt` un stil de via]` occidental: fumeaz`, este mai sedentar` [i consum` mai multe produse alimentare bogate \n gr`simi saturate.” Propor]ia cancerelor cauzate de factorii majori de risc [i nivelul de dezvoltare economic` }`ri dezvoltate

un uciga[ insidios s`race”, sus]ine Peter Boyle, directorul Agen]iei Interna]ionale de Cercetare \n domeniul Cancerului. Aceast` cre[tere masiv` a inciden]ei cancerului se explic` \ndeosebi prin cre[terea demografic`, prin cre[terea speran]ei de via]`, precum [i prin transferarea factorilor de risc cancerigen, cum ar fi tabagismul, din lumea dezvoltat` spre ]`rile \n curs de dezvoltare, aceasta cumulându-se cu riscurile deja existente \n statele s`race, cum ar fi bolile contagioase [i lipsa \ngrijirilor medicale. Potrivit previziunilor agen]iei, de acum [i pân` \n 2030 vor exista 27 de milioane de cazuri de cancer [i 17 milioane de decese provocate de aceast` maladie.

Made in România Statisticile oncologice arat` c` mai mult de una din trei persoane dezvolt` o form` de

}`ri \n curs de dezvoltare Tutun 10%

Infec]ii 8% Altele 39%

Altele 44%

Diet` sau nutri]ie 30% Poluare de mediu 2%

Infec]ii 26%

Diet` sau nutri]ie 20%

Expuneri ocupa]ionale 5%

Sursa: Cancer Atlas, 2006

cancer \ntr-un anumit moment din via]`. |n România, un om din 55 e bolnav de cancer. Federa]ia Asocia]iilor Bolnavilor de Cancer sus]ine c` pe listele medicilor sunt \nscri[i 370.000 de bolnavi, dar c` num`rul real ar fi dublu. Explica]ia este c` mul]i bolnavi nu se \nscriu pe listele medicilor, iar unii dintre ei nici m`car nu [tiu de ce sufer`. Astfel, la mijlocul lunii februarie, ziarele române[ti titrau: „Num`rul bolnavilor de cancer cre[te exploziv”. Se pare c` boala abunden]ei sau a extravagan]ei alimentare, cum e „poreclit” cancerul, ne propulseaz` la mult râvnitul „nivel european”. De la peste 40.000 de cazuri noi diagnosticate \n 1994, medicii români estimeaz` o cre[tere la 68.000 \n 2011. Se prevede o cre[tere cu aproximativ 2.000 de cazuri de cancer pe an. |ns`, \n timp ce \n ]`rile europene mortalitatea prin cancer se

Martie 2008 Semnele Timpului 43

S`n`tate Re-Mission Acest joc pe computer \i pune pe bolnavii de cancer \n ipostaza unui micro nanobot, numit Roxxi, care intr` \n organism [i \ncepe s` distrug` celulele canceroase. Fiecare dintre cele 20 de niveluri \l transpune pe juc`tor \ntr-o c`l`torie \ntr-un organism afectat de diverse forme de cancer. Conceput ca un joc de ac]iune, Re-Mission pune la dispozi]ia juc`torilor un arsenal complet de arme precum Chemio-Blasterul, Racheta Antibionic` [i Pu[ca Radioactiv`, cu ajutorul c`rora pot fi \ndep`rtate celulele bolnave care au atacat organele. Prin joc, pacien]ii fac un gen de terapie proiectiv`, \n care \[i folosesc imagina]ia creatoare: \n timp ce „\mpu[c`“ celulele canceroase, ei realizeaz` c` acest fenomen se petrece simultan [i \n corpul lor, accelerând \n acest fel procesul de vindecare. Acest lucru asumat con[tient poate avea rezultate incredibile \n lupta cu boala. De cele mai multe ori, organismul este sl`bit \n perioada tratamentului din cauza depresiei, iar jocul acesta red` \ncrederea [i puterea de a lupta cu boala, a declarat unul dintre creatorii jocului.

men]ine relativ constant`, pe plaiul mioritic, aceasta este \n permanent` evolu]ie. Psihologul Aurora Liiceanu pune degetul pe ran`: „Lipsa de educa]ie pentru s`n`tate este o problem` foarte serioas` a societ`]ii române[ti. A \nv`]a s` pre]uie[ti s`n`tatea este ceva ce trebuie f`cut de la vârstele cele mai mici”. De fapt, statisticile române[ti arat` mai bine decât cele din alte ]`ri vestice, \ns` cauza principal` este faptul c`, \n România, multe cazuri nu sunt depistate. Spre exemplu, \n Elve]ia, anual sunt diagnosticate cu aceast` boal` 1.300 de persoane la 100.000 de locuitori, potrivit OMS. |n Ungaria, sunt 770 de bolnavi de cancer la 100.000 de locuitori, iar \n Bulgaria, num`rul bolnavilor ajunge la 376. |n România au fost depista]i procentual de patru ori mai pu]ini bolnavi decât \n Elve]ia. |n ceea ce prive[te cancerul la copii, inciden]a acestuia

este tot mai mare de la an la an. Dac` \n 2005 erau tratate peste 1.300 de cazuri de cancer la copiii sub 1 an [i peste 7.300 la cei cu vârste \ntre 1 [i 14 ani, anul trecut au fost \nregistrate \n spitale peste 8.500 de cazuri, dup` cum arat` rapoartele Centrului Na]ional de Calcul [i Statistic` Sanitar`. Pentru un astfel de copil bolnav de cancer, tratamentul pe o lun` poate costa \ntre 30 [i 100 de milioane de lei, tratament pe care majoritatea familiilor nu [i-l permit. Am ajuns \n top [i la capitolul cancer de pl`mâni. Potrivit directorului executiv al Societ`]ii Române de Cancer, Marlene Farca[, ]ara noastr` este pe primul loc \n Europa [i pe locul doi \n lume \n ceea ce prive[te num`rul cazurilor de cancer pulmonar. Conform unei statistici a Institutului Oncologic Bucure[ti, unu din trei decese provocate de cancer \n rândul b`rba]ilor [i unu din patru decese \n cazul femeilor sunt cauzate de cancerul pulmonar (\n UE, unu din zece cancere se datoreaz` consumului de tutun).

Anticancer Fotografia alb-negru a cancerului cap`t` din când \n când nuan]e mai optimiste la vestea apari]iei unei po]iuni magice, menite s` \nving` una dintre cele mai de temut maladii ale secolului. Ultima noutate ne-a \nseninat la sfâr[itul lunii ianuarie, când mass-media trâmbi]au c` vaccinul anticancer a primit, \n sfâr[it, und` verde! Potrivit revistei italiene L’Espresso, primul vaccin din serie, DCVax, utilizat la tratarea carcinomului cerebral, a fost autorizat \n Elve]ia. Revolu]ionara terapie este capabil` s` revigoreze sistemul imunitar al pacien]ilor diagnostica]i cu neoplasme pulmonare, cerebrale sau de colon. Anali[tii

Mai pu]ine plante, mai pu]ine medicamente Plantele utilizate la prepararea medicamentelor ce trateaz` cancerul sunt pe cale de dispari]ie, avertizeaz` exper]ii. Desp`duririle [i colectarea \n exces amenin]` supravie]uirea a peste 400 de specii de plante-cheie, potrivit unui studiu efectuat de Institutul Interna]ional pentru Conservarea Gr`dinilor Botanice. |n categoria plantelor pe cale de dispari]ie intr`: copacii tisa, din a c`ror scoar]` se ob]ine Paclitaxel, medicament folosit \n tratamentul cancerului, [i brându[a de toamn`, care se utilizeaz` \n tratamentul leucemiei. Via]a a milioane de oameni care se lupt` cu cancerul depinde de aceste plante care cresc \n s`lb`ticie. Peste 50% dintre medicamentele prescrise de medici au ca ingredient activ substan]e chimice extrase din plante.

Semnele Timpului Martie 2008 44

Decese cauzate de cancer, \n func]ie de nivelul de dezvoltare economic`, 2007 Cazuri noi estimate

Pe plan global

}`ri dezvoltate

}`ri \n curs de dezvoltare

Decese estimate

B`rba]i

Femei

B`rba]i

Pl`mâni [i bronhii 1.108.731 Prostat` 782.647 Stomac 691.432 Colon [i rect 630.358 Ficat 502.571 Esofag 361.931 Vezic` urinar` 314.256 Cavitatea oral` 200.774 Limfoma non-Hodkin 196.298 Leucemie 188.394 Toate p`r]ile* 6.615.004

Sân 1.301.867 Uter cervical 555.094 Colon [i rect 536.662 Pl`mâni [i bronhii 440.390 Stomac 375.111 Ovare 230.555 Uter principal 226.787 Ficat 208.557 Esofag 167.352 Leucemie 142.569 Toate p`r]ile* 2.478.605

Pl`mâni [i bronhii 974.624 Stomac 511.549 Ficat 474.215 Colon [i rect 318.798 Esofag 300.034 Prostat` 253.906 Leucemie 138.333 Pancreas 137.206 Vezica urinar` 124.266 Limfoma non-Hodkin 111.126 Toate p`r]ile* 4.334.867

B`rba]i

Femei

B`rba]i

Prostat` S\n 566.841 679.682 Pl`mâni [i bronhii Colon [i rect 529.176 335.756 Colon [i rect Pl`mâni [i bronhii 387.637 209.707 Stomac Uter principal 214.534 146.866 Vezic` urinar` Stomac 191.812 123.773 Rinichi Ovare 94.284 103.332 Limfoma non-Hodkin Uter cervical 89.816 87.466 Ficat Limfoma non-Hodkin 81.448 72.368 Pancreas Melanom al pielii 77.394 69.624 Leucemie Pancreas 74.955 69.418 Toate p`r]ile* Toate p`r]ile* 2.948.054 2.478.605

Pl`mâni [i bronhii 465.540 Stomac 141.218 Ficat 78.174 Colon [i rect 175.774 Esofag 55.186 Prostat` 143.834 Leucemie 49.891 Pancreas 78.009 Vezic` urinar` 57.438 Rinichi 44.019 Toate p`r]ile* 1.648.179

B`rba]i

Femei

B`rba]i

Cavitatea oral` 564.306 Pl`mâni [i bronhii 564.306 Colon [i rect 228.108 Stomac 474.580 Vezic` urinar` 115.817 Limfoma non-Hodkin 103.433 Ficat 424.490 Esofag 300.763 Leucemie 111.163 Prostat` 194.914 Toate p`r]ile* 3.587.377

Sân 593.233 Colon [i rect 186.532 Pl`mâni [i bronhii 224.580 Cavitatea oral` 84.111 Stomac 250.650 Ficat 171.794 Esofag 153.396 Ovare 123.761 Uter cervical 473.430 Leucemie 82.840 Toate p`r]ile* 3.167.802

Pl`mâni [i bronhii 496.287 Stomac 370.158 Ficat 399.317 Colon [i rect 137.500 Esofag 246.667 Prostat` 143.834 Cavitatea oral` 68.124 Leucemie 87.305 Limfoma non-Hodkin 67.280 Vezica urinar` 65.280 Toate p`r]ile* 2.658.250

Femei Sân 464.854 Pl`mâni [i bronhii 376.410 Uter cervical 309.808 Stomac 288.631 Colon [i rect 284.169 Ficat 205.656 Esofag 142.228 Ovare 141.452 Pancreas 122.185 Leucemie 107.538 Toate p`r]ile* 3.314.414

Femei Sân 203.528 Pl`mâni [i bronhii 173.842 Uter cervical 42.101 Stomac 89.620 Colon [i rect 165.480 Ficat 40.943 Ovare 66.925 Pancreas 72.681 Leucemie 40.783 Limfoma non-Hodkin 36.940 Toate p`r]ile* 1.272.358

Femei Sân 255.576 Pl`mâni [i bronhii 198.066 Uter cervical 272.238 Stomac 199.391 Colon [i rect 112.471 Ficat 166.685 Ovare 72.433 Pancreas 46.750 Leucemie 65.629 Esofag 129.080 Toate p`r]ile* 1.272.358

Estim`rile au fost f`cute prin aplicarea ratelor de cancer \n func]ie de vârst` asupra unei regiuni geografice definite (pe plan global, ]`ri dezvoltate [i \n curs de dezvoltare) din baza de date GLOBOCAN 2002 [i asupra popula]iei cu vârste specifice din proiect`rile de popula]ie ale Na]iunilor Unite (edi]ia 2004). De aceea, estim`rile pentru ]`rile dezvoltate [i cele \n curs de dezvoltare nu totalizeaz` sum` estim`rilor pe plan global. * Exclusiv cancer nonmelanom de piele Sursa: www.cancer.org

Martie 2008 Semnele Timpului 45

S`n`tate opineaz` c`, \n termen de doi sau trei ani, pia]a medicamentelor oncologice va fi invadat` de alte produse similare seriei DCVax. Cât prive[te costul unei astfel de proceduri, potrivit cotidianului american Wall Street Journal, un vaccin \mpotriva tumorii cerebrale, utilizabil deja \n tratamentele bolnavilor din Elve]ia, a fost estimat la circa 55.000 de euro de pacient. Jocul este o alt` metod` de combatere a cancerului, sus]in Yuko Oda [i Dave Kristula (el \nsu[i bolnav de la 14 ani de cancer limfatic [i supravie]uitorul unui transplant de m`duv`, al unei luni de terapie prin radia]ii [i al altor luni de chimioterapie). Cei doi sunt artizanii unui joc 3D pe computer, lansat \n 2004. Re-Mission (vezi caseta: Re-mission) a fost creat special pentru copiii bolnavi de cancer, cu scopul de a-i ajuta s`-[i \n]eleag` boala [i de a-i \nv`]a s` lupte \mpotriva ei. Disponibil gratuit [i pe internet, la adresa www.cancergame.org, jocul a reu[it s` fac` furori \n lumea [tiin]ific` interna]ional` dup` ce zeci de copii bolnavi de cancer au \nvins boala. Metoda? Copiiijuc`tori au „\mpu[cat” celulele cancerigene din

organism [i [i-au activat capacit`]ile imunitare naturale ale organismului pentru a anihila aceast` boal`. Dave a inclus pe site o not` \n care precizeaz`, a[a cum cere legea, c` tratamentul prin joc nu presupune renun]area la citostatice sau la medica]ia prescris`, ci vine ca o com-

Cele mai comune patru tipuri de cazuri de cancer pe plan global, \n 2007 Primul

Al doilea

Al Treilea

Al Patrulea

13,7% 17,9% 11,8% 11,8% 15,2%

Kaposi sarcoma Ficat Vezic` Sân Uter cervical

13,6% 15,8% 12,1% 10,1% 14,9%

Ficat Uter cervical Pl`mâni Prostat` Ficat

8,2% 10,4% 6,9% 8,1% 10,6%

Esofag Stomac Uter cervical Kaposi sarcoma Prostat`

6,7% 8,9% 6,9% 6,3% 7,1%

Caraibe Prostat` America Central` Uter cervical America de Sud Sân America de Nord Prostat`

14,0% 11,1% 12,2% 16,7%

Pl`mâni Sân Prostat` Sân

10,1% 9,3% 10,2% 14,6%

Sân Prostat` Stomac Pl`mâni

9,6% 8,8% 8,7% 14,5%

Uter cervical Stomac Uter cervical Colon [i rect

9,4% 8,3% 7,7% 11,7%

Asia de Est Stomac Asia de Sud-Est Pl`mâni Asia Sud-Central` Uter cervical Asia de Vest Sân

18,9% 13,3% 12,6% 12,9%

Ficat Sân Sân Pl`mâni

14,1% 11,1% 10,6% 12,8%

Ficat Ficat Cavitatea oral` Colon [i rect

14,1% 9,2% 9,5% 7,3%

Esofag Colon [i rect Pl`mâni Stomac

9,6% 8,7% 6,2% 6,2%

Europa de Est Europa de Nord Europa de Sud Europa de Vest

16,0% 14,5% 13,1% 14,1%

Colon [i rect Pl`mâni Colon [i rect Colon [i rect

12,4% 13,1% 12,9% 14,4%

Sân Colon [i rect Sân Prostat`

11,1% 13,0% 11,6% 11,6%

Stomac Prostat` Prostat` Pl`mâni

10,0% 11,2% 7,8% 11,1%

Sân Uter cervical Sân Stomac

13,0% 13,4% 18,6% 10,4%

Prostat` Ficat Colon [i rect Uter cervical

13,2% 8,4% 8,5% 9,2%

Melanom de piele Sân Prostat` Colon [i rect

9,6% 7,4% 5,3% 7,7%

Africa de Est Africa Mijlocie Africa de Nord Africa de Sud Africa de Vest

Uter cervical Kaposi sarcoma Sân Uter cervical Sân

Pl`mâni Sân Pl`mâni Sân

Australia/N. Zeeland` Melanezia Micronezia Polinezia

Colon [i rect Cavitatea oral` Pl`mâni Sân

14,4% 15,8% 18,4% 10,8%

Sursa: www.cancer.org

Semnele Timpului Martie 2008 46

canceroase, f`r` a ac]iona \ns` asupra ]esuturilor s`n`toase. Potrivit cotidianului Daily Mail, un astfel de tratament ar putea fi pus la punct \n viitorii zece ani.

S` prindem vinovatul!

pletare la acestea. Dup` el, rolul jocului este tocmai acela de a ad`uga terapiei o arm` redutabil`, starea psihic` propice vindec`rii, cu atât mai mult cu cât pacien]ii intr` \n contact „direct” cu procesul vindec`rii, „\mprietenindu-se” cu celulele dendridice, celulele de tip T [i plateletele, esen]iale \n lupta contra cancerului. Lupta anticancer continu` cu un sutien anticancer, inventat de profesorul Elias Siores, de la Universitatea din Bolton, care detecteaz` cancerul de sân \nainte ca acesta s` se dezvolte \n organism. Sutienul are \ncorporat un dispozitiv care detecteaz` modificarea temperaturii la nivelul bustului [i monitorizeaz` evolu]ia bolii. Cercet`torii britanici au inventat primul costum de baie capabil s` m`soare riscul de cancer de piele. SmartSwim are integrat un senzor care \nregistreaz` intensitatea razelor ultraviolete [i alerteaz` posesorul atunci când soarele devine prea puternic. Dispozitivul func]ioneaz` cu ajutorul unei baterii [i este disponibil pe internet la pre]ul de aproximativ 150 de euro. Americanii au creat [i ei, prin inginerie genetic`, un [oricel anticancer. Acesta este imun la aproape toate formele de cancer, descoperire ce ofer` speran]a g`sirii unor noi tratamente [i pentru oameni, mai eficiente [i lipsite de efecte secundare. Cheia unor astfel de tratamente o reprezint` o protein` produs` de ace[ti [oareci, care atac` tumorile

Pe 26 februarie 1989, o americanc` a chemat poli]ia statului ca s` opreasc` un autobuz [colar pentru a-[i \mpiedica fiul s` m`nânce m`rul pe care chiar ea i-l pusese \n ghiozdan. Tocmai auzise la emisiunea 60 de minute a canalului CBS c` Alarul, un produs chimic folosit pentru stropirea merilor, este „cel mai puternic carcinogen din alimenta]ie”. {i asta tocmai din gura actri]ei Meryl Streep! A urmat o adev`rat` isterie colectiv` printre americani. Cantinele [colare au \ncetat s` serveasc` mere [i produse din mere, iar industria merelor a pierdut peste 250 de milioane de dolari. (Alar and Apples, http://www.sourcewatch.org) |n acel moment, sursa tuturor nenorocirilor a fost Alarul. A urmat apoi episodul nitri]ii, episodul dioxina, apoi poluarea, stresul, genele pe care le-am mo[tenit când ne-am n`scut – toate acestea au fost, rând pe rând, puse la index ca elemente cauzatoare de cancer. A fost nevoie de câ]iva cercet`tori, printre care [i profesorul T. Collin Campbell, care s` \ndr`zneasc` s` afirme [i s` sus]in` sus [i tare c` o diet` pe baz` de alimente integrale, de origine vegetal`, poate preveni, respectiv trata

...cercetarea medical` Studiul China, \nceput` \n 1980, a demonstrat c` noi putem controla cauza bolilor abunden]ei, solu]ia aflându-se chiar la cap`tul furculi]ei noastre. cancerul, bolile cardiovasculare, diabetul, bolile autoimune [i obezitatea. |n acest sens, cercetarea medical` Studiul China, \nceput` \n 1980, a demonstrat c` noi putem controla cauza bolilor abunden]ei, solu]ia aflându-se chiar la cap`tul furculi]ei noastre. (Studiul China, T. Colin Campbell, Thomas Campbell II, Ed. Advent, 2007) Vi s-a \ntâmplat vreodat` ca medicul s` v` scrie pe re]et`: „Consuma]i cereale, fructe [i

Martie 2008 Semnele Timpului 47

S`n`tate legume!”? Nu prea se \ntâmpl` lucrul acesta, iar dac` s-ar \ntâmpla, probabil c` ne-am \ndrepta, v`dit intriga]i, spre un alt medic pentru a primi un tratament serios! Un medicament scump ne convinge mult mai repede decât o diet` vegetarian`. De fapt, ne face pl`cere s` ne complic`m existen]a num`rând caloriile de la micul dejun, calculând necesarul de vitamina C de care avem nevoie zilnic, documentându-ne pentru a nu introduce \n stomac decât acele alimente compatibile cu grupa noastr` sangvin`, luptându-ne cu proteinele, caloriile [i gr`simile saturate [i nesa-turate [i culminând prin a ingera revolu]ionarele suplimente nutritive. Pe t`râmul s`n`t`]ii, moda ia forma dietelor cu glucide pu]ine [i multe proteine, cu hidra]i de carbon, cu ciorbe de varz`, cu vitamine din ulei de pe[te. Pentru a ne putea bucura de s`n`tate, nu avem \ns` nevoie nici de diagrame cu cantit`]i zilnice de hran`, nici s` ne num`r`m caloriile. |n urma vastului proiect „Studiul China”, numit de ziarul american New York Times „cel mai comprehensiv studiu efectuat vreodat` cu privire la rela]ia dintre diet` [i riscurile dezvolt`rii bolilor”, s-a ajuns la concluzia c` nu exist` o alimenta]ie special` pentru cancer, o alta pentru bolile de inim`, alta pentru obezitate sau diabet. Toate aceste boli au aceea[i cauz`: „o alimenta]ie nes`n`toas`, foarte toxic` [i un stil de via]` care se caracterizeaz` printrun exces al factorilor declan[atori de boal` [i o deficien]` a factorilor favorizan]i pentru s`n`tate. Altfel spus, dieta vestic`. |n cel`lalt taler al balan]ei exist` o diet` care contracareaz` toate aceste boli: dieta integral vegetarian`” (Studiul China, p. 116). Simplu, nu? Aici e problema: prea simplu! Dependen]a noastr` de chirurgie [i de medicamente nu ne d` voie s` accept`m aceast`

solu]ie. |ntr-o vreme, ketchup-ului Heinz i se f`cea reclam` ca fiind „sursa favorit` de licopen a Americii”, speculându-se teoria recent ap`rut` potrivit c`reia licopenul poate reduce riscul de cancer de prostat` [i cancer cervical. Adev`rul e c` ne-am \nv`]at cu produse rafinate, prelucrate [i artificiale, iar papilele noastre gustative nu mai tolereaz` naturalul. Ne-am obi[nuit s` lu`m ketchup-ul din frigider, \n loc s` sp`l`m o ro[ie; s` \nfulec`m un hambur-ger de la fast-food, \n loc s` facem o salat` de legume; s` ron]`im chips-uri, \n loc s` savur`m un m`r. S` mai spunem c`, \n 1996, 42% dintre americani mâncau pr`jituri, biscui]i, produse de patiserie \n fiecare zi, \n timp ce doar 10% consumau legume verzi.

A fost odat`... un m`r O diet` integral vegetarian` ar putea fi po]iunea magic` mult a[teptat` dac` nu ne-am lovi, pe lâng` propriile prejudec`]i, de un \ntreg sistem \n care medicii nu au o educa]ie \n privin]a nutri]iei, \n care banii sunt mai presus decât binele comun, \n care companiile de alimente [i de medicamente sponsorizeaz` rapoarte [i cercet`ri care reflect` propriile interese. Când, de exemplu, OMS urma s` recomande o limit` superioar` sigur` de 10% pentru zah`rul ad`ugat, industria zah`rului din SUA amenin]a c` „va \ngenunchea la picioarele ei OMS”, potrivit cotidianului britanic The Guardian, [i va retrage finan]area OMS de 406 milioane dolari. (Studiul China, p. 335) Cancerul poate fi scos din schem` dac` [tim s` pre]uim darul vie]ii. Aceasta este vestea buna. A[adar, s` urc`m mun]ii, s` mânc`m o par` zemoas`, s` citim pove[ti nepo]ilor, s` culegem ghiocei, s` iubim [i la 20, [i la 55, dar [i la 107 ani! S`n`tate! ST Semnele Timpului Martie 2008

„Lumea va fi mai bun` atunci când puterea dragostei va \nlocui dragostea de putere” Dante

SEMNELE

timpului