Semnele Timpului

SEMNELE

timpului MAI 2008

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

4 lei

Avortul crima cu dezlegare europeana

Pacea vine din Orientul Mijlociu? G Credin]` pentru min]i agere

5/2008

SEMNELE TIMPULUI

Sumar MAI 2008

www.semneletimpului.ro VOLUMUL 20 NR. 122 SERIE NOU~ Revista a ap`rut \n limba englez` \nc` din 1840. Fondat` \n 1908, \n România ea a fost publicat` pân` \n 1942.

Seria nou` a fost \nceput` \n 1990.

Apare o dat` pe lun`.

DIRECTOR: Lucian Cristescu REDACTOR-{EF: Cristian M`gur` COLEGIU DE REDACT ¸IE: Dorin Aiteanu, Marius Andrei, Daniel Albu, M`d`lin Avramescu, Florian Cârnu, Diana Gavajuc, Adrian Neagu, Bianca Neac[u, Marius Necula, Lauren]iu Nistor, Steliana Nzikou, Flavius Pan`, Beniamin Pascu, Attila Peli, Cristina Peli, Anca Porumb, Florian Ristea.

CORECTURA˘: Adela B`nc`u-Burcea GRAFICA˘ ¸SI TEHNOREDACTARE: C`t`lin Ciolca SECRETAR DE REDAC}IE: Cristina Ru]` Tel: 021/269.03.38 ISSN 1453-7060 5/2008

Editorial

6

1 Libertate ieftin` pentru cre[terea productivit`]ii

Ultima or`...

2 {tiri

Religie 6 Pacea vine din Orientul Mijlociu?

10 Credin]` pentru min]i agere

Politic

10

19 Papa [i pre[edintele Dou` simboluri ale unui viitor tandem politico-religios?

Cultur` 26 O scurt` istorie despre ur`

19

28 Citatul ST

SEMNELE

timpului MAI 2008

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

Social

4 lei

29 Avortul

Avortul crima cu dezlegare europeana

34 Fritzl, omul timpului 40 Genocid silen]ios Criza alimentar` mondial`

34

Pacea vine din Orientul Mijlociu? G Credin]` pentru min]i agere

ADRESA REDACT ¸IEI: Editura Via]` [i S`n`tate, Str. Labirint 116, Sector 3, BUCURE{TI Telefon: +402 (1) 323 4895 Fax: + 402 (1) 323 0040

45 Prospect pentru un stil de via]` modern: efecte adverse

45 Semnele Timpului Mai 2008

Opinie Libertate ieftin` pentru cre[terea productivit`]ii CRISTIAN M~GUR~

C

u to]ii reclam` abuzurile via]a particular` a salariatului.

Ascultarea telefoanelor este un unor institu]ii care vioServiciul se nume[te monitorleaz` convorbirile pri- subiect mereu fierbinte \n România izare-flot` [i a fost creat, dup` vate \n lipsa unor mandate cum se precizeaz` pe site-ul [i cap`t` dimensiuni de scandal judec`tore[ti sau prin nereOrange, pentru „cre[terea prona]ional când \n vizor intr` spectarea unor proceduri abductivit`]ii [i sc`derea costurilor solut obligatorii \n acest caz. La alocate comunic`rii cu persopoliticieni, oameni de afaceri, cât se vorbe[te la noi despre nalul din teren”. Este drept c` jurnali[ti sau patronii unor cluburi un angajat nu poate fi monitorinterceptarea convorbirilor telefonice, ai crede c` asculizat f`r` o \n[tiin]are prealabil` de fotbal. tarea telefonului a devenit un [i f`r` s`-[i dea acordul scris, mijloc de validare a vizibilit`]ii dar dac` \n politica unei com[i importan]ei unui personaj panii serviciul monitorizare-flot` \n spa]iul public românesc. devine obligatoriu, cine ar Autoritatea Na]ional` penrenun]a la locul de munc` doar tru Reglementarea Comunica]iilor a emis un ordin \n semn de protest fa]` de \nc`lcarea unor drepturi prin care furnizorii de servicii de telefonie [i interindividuale? Sunt unii care spun c`, atâta vreme cât net sunt obliga]i s` pun` serverele la dispozi]ia un salariat \[i d` acordul pentru a fi monitorizat \n institu]iei care se ocup` cu intercept`rile. |n spatele timpul programului de munc` [i doar pe telefonul de acestui ordin este o hot`râre a CSAT din 25 martie serviciu, totul este perfect normal. Ba mai mult, 2008. Hot`rârea are caracter secret [i a fost comuorice firm` ar avea dreptul s` [tie ce fac propriii anganicat` exclusiv institu]iilor interesate, acestea având ja]i, c` doar pentru asta \i pl`te[te, [i nu i se poate obliga]ia de a o pune \n aplicare \n regim de urgen]`. interzice dreptul de a-[i maximiza profitul prin orice Suspiciunile alimentate de aceste hot`râri se mijloace legale pe care le are la \ndemân`. inflameaz` ori de câte ori problema intercept`rilor |n toat` aceast` poveste, se ignor` câteva chesticonvorbirilor telefonice devine un motiv de r`fuial` uni fundamentale. |n primul rând, se pune la dis\ntre Cotroceni [i Palatul Victoria, când \n obiectiv pozi]ia managerilor unor firme un instrument de care ajung parlamentarii sau marii oameni de afaceri, se poate abuza cu u[urin]` atâta timp cât angajatorul dar la umbra acestor r`fuieli la nivel \nalt, departe are posibilitatea de a-[i monitoriza salaria]ii [i \n de lumea dezl`n]uit`, interesele simplului cet`]ean afara programului de lucru. |n al doilea rând, o mopar protejate [i greu de atins. La urma urmei, ce nitorizare atât de strict` nu poate s` nu altereze motive ar avea cineva s` asculte sau s` urm`reasc` rela]iile interumane dintre angaja]i, care nu vor mai telefoanele unor oameni care nu au dosare de mare fi bazate pe \ncredere [i respect reciproc. {i nu \n corup]ie sau care nu pot fi b`nui]i c` pun \n pericol ultimul rând, se cultiv` un control care arunc` \n siguran]a na]ional`? desuetudine banalele [i clasicele rapoarte de activitate, instituindu-se, mai ales \n multina]ionale, un R`spunsul nu este atât de previzibil pe cât s-ar sistem care aduce mai degrab` cu atmosfera unui crede. Am aflat cu surprindere de lansarea pe pia]`, stat opresiv. recent, a unui serviciu care permite angajatorilor s`[i monitorizeze salaria]ii abona]i ai companiei Poate c` urm`rirea angaja]ilor prin intermediul Orange. Telefonul de serviciu poate fi localizat oritelefonului mobil va fi extrem de bine reglementat` unde pe harta României, utilizatorului terminalului [i nu se va ajunge la \nc`lcarea unor drepturi funmobil i se pot urm`ri traseele efectuate \ntr-o unidamentale ale acestora. Se vor institui limite pe tate de timp [i, \n acest fel, se pot ob]ine informa]ii care o firm` nu are dreptul s` le \ncalce, dar acesdetaliate nu doar despre activitatea angaja]ilor afla]i te limite, trebuie re]inut, nu sunt tehnologice, nu au \n teren la munc`, ci [i despre locurile pe care le nimic \n plus fa]` de cele pe care organismele de viziteaz` \n timpul liber, despre restaurantele, b`ncile opresiune ale fostei Securit`]i le \ntâmpinau, de sau magazinele frecventate, \n fine, detalii despre ast` dat`, din motive tehnologice. ST

Mai 2008 Semnele Timpului 1

{tiri TEHNOLOGIE

Cele mai \nfrico[`toare Ultimii ani au adus dezvolt`ri spectaculoase \n industria armamentului. Dup` cel de-al Doilea R`zboi Mondial, dezvoltarea tehnologic` a cunoscut o cre[tere f`r` precedent, mai ales \n sectorul militar. Conform revistei americane Popular Science, \n aceast` perioad` au fost fabricate cele mai teribile [i sofisticate arme.

Bomba atomic` Cea mai \nfrico[`toare arm` produs` de om. Dup` c`derea bombelor asupra Japoniei, lumea s-a schimbat radical tr`ind sub teroarea extinc]iei totale. Bomba atomic` a fost realizat` cu ajutorul dezvolt`rii fizicii cuantice, a cunoa[terii domeniului microcosmic, acolo unde dansul particulelor d` na[tere unor energii uria[e. Tocmai manipularea acestor energii – prin fisura atomului de uraniu – a f`cut posibil` bomba atomic`.

Proiectul X-Ray

Laserul aeropurtat

|n primii ani ai celui de-al Doilea R`zboi Mondial, armata american` a luat \n calcul un plan, propus de un stomatolog ce prevedea ata[area unor bombe pe spinarea liliecilor, care ar fi trebuit s` zboare cu miile deasupra Japoniei, incendiind ora[ele. Planul prevedea ca liliecii – animale ce pot c`ra de trei ori propria greutate – s`-[i fac` loc \n casele de lemn [i hârtie ale japonezilor. Dispozitivele incendiatoare ar fi fost puse \n func]iune astfel \ncât rezultatul ar fi constat \n arderea din temelii a unor ora[e \ntregi, f`r` pierderi omene[ti. Proiectul a trenat pân` \n 1944, pentru a fi apoi abandonat pentru c` liliecii nu ar fi fost preg`ti]i decât \n anul urm`tor.

For]ele aeriene americane au pus la punct un sistem laser dispus pe un Boeing 747 modificat cu ajutorul c`ruia ar putea fi doborâte din zbor rachetele \ndreptate spre ]inte americane. Prima testare a proiectului este programat` pentru anul 2009.

Semnele Timpului Mai 2008 2

arme de r`zboi Vergeaua lui Dumnezeu

MK-ULTRA

Proiectul are \n vedere postarea pe orbita P`mântului a doi sateli]i, dintre care unul ar fi responsabil cu comunica]ia [i hardware-ul pentru direc]ie [i ghidaj, \n vreme ce cel`lalt satelit ar fi prev`zut cu proiectilele \n sine. Noutatea dispozitivului st` nu numai \n faptul c` ar fi plasat \n spa]iul cosmic, ci [i \n aceea c` proiectilele, de[i folosesc energie cinetic`, pentru a dobândi viteze foarte mari – [i, deci, putere de impact propor]ional` – se folosesc de for]a gravita]ional`, \n loc de energie.

Proiectilele ar avea \n jur de 30 cm \n diametru [i o lungime de 6 metri, astfel \ncât la o vitez` tot mai mare – de aproximativ 11.000 metri pe secund` – for]a de impact ar fi echivalent` cu aceea a unui focos nuclear, \ns` f`r` efectul radioactiv.

Conceput \n anii 1950 de c`tre CIA ca r`spuns la metodele folosite de coreeni pe solda]ii americani, proiectul prevedea dezvoltarea unui program \n care erau testate diferite tehnici de control asupra min]ii [i de alterare a personalit`]ii prin diferite medicamente. Este deja cunoscut faptul c` CIA a administrat unor oameni – f`r` ca ace[tia s` [tie – drogul LSD, urm`rindu-le reac]iile. Un alt experiment de acela[i fel urm`rea injectarea subiec]ilor cu diferite substan]e care le-ar fi provocat \n cele din urm` o stare de trans` care s`-i determine s` spun` tot ce [tiu. |n 1973, Richard Helms, directorul CIA de la acea vreme, a ordonat ca toate dosarele proiectului MK-ULTRA sa fie distruse, ceea ce a f`cut ca investiga]iile deschise ulterior s` e[ueze.

}ip`tul

Misiunea Delfin

Armata israelian` a conceput un dispozitiv, denumit ‘}ip`tul’, care func]ioneaz` prin declan[area unor sunete pe o frecven]` insuportabil` urechii umane interne, astfel \ncât inamicul s` fie alungat de dispozitiv din raza sa de ac]iune.

Marina militar` american` a \nceput \nc` din anii ’80 unele proiecte care implicau delfinii \n mai multe tipuri de misiuni: de la patrulare, pentru protejarea navelor de r`zboi, la detectarea de mine [i chiar pân` la depistarea scafandrilor inamici.

Proiectul Stargate

Moliile cyborg

Proiectul a \nceput \n anii ’70 [i prevedea, cel pu]in la suprafa]`, o abordare [tiin]ific` a unor pretinse capacit`]i ale min]ii umane: telepatia sau vederea \n viitor. Rezultatele proiectului au fost ]inute secret de c`tre CIA, iar proiectul a fost \nchis \n 1995.

Un alt proiect al armatei americane prevede folosirea unor molii cyborg pe post de spioni. Cercet`torii au reu[it deja s` instaleze cu succes cipuri \n gândaci [i [oareci prin intermediul c`rora animalele sunt teleghidate spre diferite locuri. |n cazul moliilor, se prevede implantarea unor microcipuri \nc` din starea de nimf`.

Mai 2008 Semnele Timpului 3

{tiri SOCIAL

B`trânii [i bolnavii mintal – primii sacrifica]i \n cazul unei epidemii |n cazul unei epidemii de grip` sau al altor dezastre medicale, când nu toat` lumea poate fi salvat`, pe cine la[i s` moar` [i pe cine salvezi?

Un grup influent de medici din Statele Unite ale Americii, compus din membri ai unor universit`]i prestigioase, agen]ii guvernamentale [i militare, a propus o list` ne\ndur`toare de recomand`ri privind pacien]ii care nu trebuie trata]i \n cazuri extreme, de genul pandemiilor, informeaz` Associated Press. „Lista mor]ii” \i num`r` pe cei cu [anse slabe de supravie]uire pe termen lung, inclusiv persoane cu vârste peste 85 de ani, oameni cu traumatisme acute, printre care leziuni foarte grave de pe urma accidentelor rutiere [i a schimbului de focuri de arm`, pacien]i peste 60 de ani cu arsuri severe, oameni cu boli mintale severe sau cu boli cronice grave, cum ar fi criza cardiac` sau diabetul prost controlat.

Proiectul acesta se vrea a fi un ghid pentru spitale, astfel \ncât „to]i s` gândeasc` la fel” atunci când se vor confrunta cu o epidemie de grip` sau cu un alt dezastru medical larg r`spândit. „Conceptul este de a trata [i de a salva cel mai mare

num`r de oameni, acesta este conceptul de interven]ie \n dezastre”, explic` Raed Arafat, medicul care a \nfiin]at serviciul SMURD, acum subsecretar de stat \n Ministerul S`n`t`]ii (MS). Acesta adaug` faptul c` asemenea criterii clare de triaj \n situa]ii de acest gen sunt necesare [i \n România, pentru c`, \n cazul unei pandemii de grip` aviar`, nu se va putea trata toat` lumea. „Resursele vor fi sub nevoi”. „Dac` un eveniment medical critic, \n mas`, s-ar \ntâmpla mâine, numero[i oameni interna]i ce depind de condi]iile obi[nuite de \ngrijire medical` pentru supravie-

]uire ar putea fi priva]i de interven]ii care s`-i ]in` \n via]`, din cauza deficitului de provizii sau personal”, arat` raportul medicilor. Pentru a se preg`ti, spitalele ar trebui s` desemneze o echip` de triaj, cu rolul de a decide cine va fi sau nu salvat.

Lawrence Gostin, expert legal \n s`n`tate public`, spune \ns` c` aceste recomand`ri pot \nc`lca legile federale ale discrimin`rii persoanelor cu dizabilit`]i [i pe criteriul vârstei. Urmate pân` la ultimul punct, asemenea reguli ar exclude \ngrijirea celor mai s`raci [i dezavantaja]i dintre cet`]eni, ce sufer` dispropor]ionat de pe urma bolilor cronice [i a dizabilit`]ilor. Pe de alt` parte, James Bentley, prim-vicepre[edinte al Asocia]iei Spitalelor din America, spune \ns` c` raportul va ajuta spitalele s`-[i configureze propriile planuri de preg`tire, f`r` s` urmeze toate sugestiile. |n ceea ce prive[te România, \nc` nu s-au reglementat criterii clare \n cazul pandemiilor, de[i au fost discutate \n Comisia de Urgen]` a MS. ST

SOCIAL

Irlanda, \n cruciad` antialcool Cre[terea alarmant` a actelor de violen]` \n Irlanda, \n urma consumului excesiv de alcool, determin` Guvernul de la Dublin s` ia m`suri drastice pentru a limita vânzarea b`uturilor alcoolice.

Consumul de alcool \n Irlanda este considerat cel mai ridicat din toat` Uniunea European`, acest viciu afectând \n mod special tinerii cu vârste cuprinse \ntre 15 [i 25 de ani. Conform ultimelor rapoarte, 45% din Semnele Timpului Mai 2008

4

CULTUR~

România se afl` pe locul 94, dup` ce anul trecut s-a aflat pe locul 90, la egalitate cu Panama [i Peru. Pe primele zece locuri \n top se afl` Finlanda, Islanda, Danemarca, Norvegia, Belgia, Suedia, Luxemburg, Andora, Olanda [i Noua Zeeriscând s` fie aresta]i sau h`r]ui]i dintele, Guvernul [i Parlamentul land` [i Elve]ia, iar pe ultimul loc atunci când lucreaz` la subiecte numesc \n continuare membrii Con(195), Coreea de Nord. asociate cu securitatea na]ional`. siliului Na]ional al Audiovizualului Autorit`]ile române au adoptat, \n Raportul atrage aten]ia c` o pro(CNA) [i consiliile de administra]ie 2006, o legisla]ie prin care calomnia blem` \ntâlnit` la scar` larg` este [i ale Televiziunii [i Radioului pu[i ofensele similare erau discrimicea a atacurilor cu care se confrunt` blice, ceea ce face ca aceste institu]ii nate, ceea ce \nsemna c` jurnali[tii reporterii, cameramanii [i fotografii s` fie \nc` vulnerabile la influen]ele nu mai riscau \nchisoarea pentru \n exercitarea profesiei. astfel de fapte. La \nceputul lui 2007 \ns`, România a coborât patru locuri \n clasamentul libert`]ii Pe de alt` parte, \n România, radiodifuzorii puCurtea Constitu]ional` presei realizat de Freedom House pentru 2007. blici concureaz` cu nua anulat decizia de meroase posturi TV private [i cu o venite din partea politicului. scoatere a calomniei [i ofenselor multitudine de canale locale, având Alegerea \n 2004 a pre[edintelui similare de sub inciden]a legii \n vedere faptul c` mai mul]i politiTraian B`sescu a adus, potrivit penale, motivându-[i decizia prin cieni [i oameni de afaceri boga]i raportului, \mbun`t`]iri substan]iale faptul c` abrogarea acestor \ncearc` s` \[i construiasc` propriile ale mediului politic pentru institu]iile infrac]iuni ar crea un vid legislativ institu]ii de pres`. |n acela[i timp, de pres`, \n condi]iile \n care [eful privind protec]ia valorilor umane – proprietarii importan]i de media [i-au statului nu a controlat sau manipudemnitatea [i onoarea unei perintensificat ac]iunile de concentrare, lat la fel de mult presa precum presoane – \nc`lcându-se [i principiul achizi]ionând posturi de televiziune, decesorii s`i. |n plus, raportul conliberului acces la justi]ie. de radio [i ziare. Aceast` proliferare stat` c` autocenzura din motive Pe de alt` parte, legisla]ia cu \n sectorul media nu este sus]inut` de politice practicat` de institu]iile de privire la libertatea informa]iei se cererea pie]ei, motiv pentru care pres` române[ti s-a diminuat. aplic` acum [i companiilor de stat [i numeroase medii nu sunt profitabile Cu toate acestea, raportul Freeinstitu]iilor guvernamentale, de[i [i \ncurajeaz` autocenzura pentru a dom House arat` c`, \n continuare, implementarea ei efectiv` continu` fi pe placul proprietarilor [i adverGuvernul este sensibil la criticile s` fie problematic`. Raportul sublitiserilor, se mai spune \n raport. ST institu]iilor de pres`, jurnali[tii niaz` faptul c`, \n România, Pre[e-

totalul crimelor din Irlanda, \n 2007, au avut la baz` consumul de alcool. „Aici vorbim de un adev`rat fenomen negativ irlandez, c`ruia trebuie s`-i sc`dem din influen]`”, a declarat prim-ministrul, Bertie Ahern. Pentru aceasta, Guvernul s-a implicat \ntr-o

adev`rat` cruciad` \mpotriva acestui abuz. |n primul rând, toate magazinele [i supermarketurile sunt obligate s` creeze un spa]iu de vânzare a alcoolului complet separat de restul produselor expuse. Mai apoi, b`uturile alcoolice se vor putea cump`ra

doar \n intervalul 10.00 – 22.30, fa]` de 7.00 – 00.30, a[a cum era valabil pân` luna trecut`. De asemenea, cluburile [i localurile de noapte din Irlanda sunt obligate s` instaleze camere de luat vederi \n jurul lor, nu doar \n interior. ST

Mai 2008 Semnele Timpului 5

Pagini \ngrijite de Steliana Nzikou

Libertate par]ial` pentru presa din România

Religie

Masjid An-Nabaw, Arabia Saudit`

Dac` din Orientul Mijlociu s-au ridicat personalit`]i de prestigiu, ale c`ror ini]iative pentru instaurarea stabilit`]ii \n regiune le-au adus distinc]ii din partea comunit`]ii interna]ionale, totu[i cel mai pu]in a[teptat lucru ar fi ca urm`torul nume pe lista Premiilor Nobel pentru Pace s` vin` din Regatul Arabiei Saudite.

I Monica Timofte

Pacea vine din Orientul Mijlociu?

Semnele Timpului Mai 2008 6

„A

m o idee care m` obsedeaz` de doi ani. [...] Ideea este s` cer reprezentan]ilor tuturor religiilor monoteiste s` se al`ture fra]ilor lor cu sentimente curate fa]` de toate celelalte religii, \ntrucât to]i credem \n acela[i Dumnezeu.” 1 – acestea sunt cuvintele prin care regele saudit, Abdullah bin Abdul Aziz Al Saud, [i-a anun]at planurile cu privire la „cei care cred \n Coran, Torah Abdullah bin [i Biblie”. Nu asist`m doar Abdul Aziz la m`rturisirea unei Al Saud fr`mânt`ri personale, ci la dezv`luirea unui plan de ac]iune care se va derula \ntr-un viitor apropiat. „Cu ajutorul lui Dumnezeu, ne vom \ntâlni cu fra]ii no[tri din alte religii, inclusiv cu cei care cred \n Torah [i \n Evanghelie...”

Declara]ia – primit` cu entuziasm de administra]ia Bush [i de Consiliul Mondial al Bisericilor – a fost rostit` la seminarul cu tema Cultur` [i respect pentru religii din cadrul celui de-al VI-lea forum pentru Dialog \ntre civiliza]ii, desf`[urat \ntre 23-25 martie 2008, \n capitala Regatului Arabiei Saudite.

Este pentru prima dat` când liderul unui regat teocratic (islamic), care [i-a f`cut o reputa]ie din opresiunea religioas` [i care nu are leg`turi diplomatice cu Israelul, \i nume[te pe evrei [i pe cre[tini „fra]i”. Apelul la dialog \ntre cele trei religii surprinde cu atât mai mult cu cât, \ntre formele de practicare a islamismului, Arabia Saudit` urmeaz` varianta cea mai sever`, supunându-se interpret`rii wahhabite a Coranului – o interpretare exclusivist`, ce sus]ine c` mântuirea se ob]ine numai \n Islam. |n plan social, wahhabismul se traduce prin interdic]ia practic`rii, \n spa]iul public [i privat, a oric`rei alte religii. Biblia este interzis` la fel ca [i heroina, iar convertirea unui musulman la o alt` religie se pedepse[te cu moartea. Wahhabismul nu numai c` exclude pluralismul religios datorat coexisten]ei mai multor c`r]i sfinte (Coranul, Biblia,

Torah), dar respinge chiar pluralismul interpret`rilor Coranului 2. {i mai surprinz`toare este \n acest context declara]ia monarhului c` proiectul dialogului interconfesional cu „fra]ii” musulmani, cre[tini [i evrei are sus]inerea clericilor de vârf ai Arabiei Saudite.

Nota bene: Arabia Saudit` este patria locurilor sfinte ale Islamului (Mecca [i Medina), dar [i patria lui Osama bin Laden [i a celor mai mul]i terori[ti care au organizat atentatele din 11 septembrie 2001.

Ini]iativa regelui Abdullah, ap`rut` pe fundalul unei tradi]ii religioase atât de rigide, na[te, firesc, \ntreb`ri: care este motivul acestui deziderat [i care este scopul ultim al dialogului interreligios? Iat` ce afl`m din declara]iile liderului saudit: I Cauza: „Omenirea sufer`, [i aceast` criz` a provocat un dezechilibru al religiei, al eticii [i al \ntregii omeniri. [...] Am pierdut credin]a \n religie [i respectul pentru umanitate. Dezintegrarea familiei [i r`spândirea larg` a ateismului \n lume sunt fenomene \nsp`imânt`toare, pe care toate religiile trebuie s` le ia \n

Am o idee care m` obsedeaz` de doi ani. [...] Ideea este s` cer reprezentan]ilor tuturor religiilor monoteiste s` se al`ture fra]ilor lor cu sentimente curate fa]` de toate celelalte religii, \ntrucât to]i credem \n acela[i Dumnezeu.

Abdullah bin Abdul Aziz Al Saud, regele Arabiei Saudite

considerare [i s` le combat`. [...] Din aceast` cauz`, m-am gândit s` invit autorit`]ile religioase pentru a-[i exprima opiniile cu privire la ce se \ntâmpl` \n lume [i, cu voia lui Dumnezeu, vom \ncepe s` organiz`m \ntâlniri cu fra]ii no[tri care apar]in religiilor monoteiste. [...]”3

Mai 2008 Semnele Timpului 7

Religie

I Scopul: „... pentru a putea c`dea de acord asupra unor lucruri \n beneficiul tuturor religiilor, care s` asigure salvarea omenirii \mpotriva celor certa]i cu morala, cu sistemul familial [i cu sinceritatea.”; iar „dac` ne \ntâlnim [i ajungem la o \n]elegere, m` voi adresa mai departe Statelor Unite”.

Despre cum s-a n`scut \n regatul ultraconservator ideea dialogului interconfesional \ntre musulmani, cre[tini [i evrei [i ce anume a

Este pentru prima dat` când liderul unui regat teocratic (islamic) care [i-a f`cut o reputa]ie din opresiunea religioas` [i care nu are leg`turi diplomatice cu Israelul, \i nume[te pe evrei [i pe cre[tini ’fra]i’. favorizat conturarea acesteia, nu se mai spune nimic \n document. Doar c` ini]iativa apar]ine regelui Abdullah. Totu[i presa interna]ional` plaseaz` apelul f`r` precedent al monarhului \n contextul rela]iilor cu Vaticanul4, pe care le calific` drept „semnificative” pentru \n]ele-

gerea schimb`rii sale de atitudine. |nsu[i proiectul ecumenic face parte dintr-o serie a premierelor surprinz`toare: - \n septembrie 2007 ministrul saudit de externe, prin]ul Saud al-Faisal, se afla la Roma, unde preg`tea \n detaliu \ntrevederea din noiembrie \ntre regele Abdullah [i Suveranul Pontif. |n acea ocazie cordial`, s-a discutat, printe altele, [i ideea \ntoarcerii c`tre singurul Dumnezeu5; - \n octombrie 2007, un grup de 138 de demnitari musulmani din lumea \ntreag`, printr-o scrisoare deschis` adresat` reprezentan]ilor cre[tinismului, au atras aten]ia asupra necesit`]ii unui dialog pacificator \ntre cetatea lui Hristos [i casa Coranului. Scrisoarea intitulat` Un cuvânt comun \ntre voi [i noi subliniaz` fondul comun abraamic al celor dou` religii monoteiste [i propune identificarea principiilor unei m`rturisiri comune a Unicului Dumnezeu, trimi]ând \n acest sens spre norma comun` atât a Evangheliei, cât [i a Coranului: aceea de a-L iubi f`r` rezerve pe Dumnezeu – care este unul singur – [i prin aceasta, pe aproapele. |n finalul scrisorii – la care \ntre Semnele Timpului Mai 2008

8

timp au mai aderat [i al]i lideri musulmani – se arat` c`, „din moment ce cre[tinii [i musulmanii reprezint` mai mult de 55% din popula]ia lumii”, de dialogul dintre cele dou` religii „depinde supravie]uirea lumii \nse[i”. Scrisoarea reprezint` o ini]iativ` f`r` precedent a \nv`]a]ilor musulmani de orient`ri diferite care pentru prima dat` au vorbit \ntr-un singur glas; - \nceputul lui martie 2008: ca r`spuns la scrisoarea deschis` adresat` liderilor spirituali cre[tini, cinci musulmani din grupul celor 138 sunt invita]i la Vatican pentru a pune bazele unui forum catolico-islamic menit s` preg`teasc` mai multe \ntâlniri cu \nal]i demnitari ai Islamului pân` la sfâr[itul anului \n curs; - sfâr[itul lui martie 2008: la numai dou` zile dup` ce regele Abdullah \[i anun]` planul de a se \ntâlni cu reprezentan]ii lumii islamice \n vederea ajungerii la un consens asupra dialogului cu cre[tinii [i evreii, Consiliul Mondial al Bisericilor demareaz` organizarea unor \ntâlniri cu \nv`]a]ii musulmani, Medina, Arabia Saudit`

autori ai scrisorii amintite, pentru a negocia parametrii unei etici comune.

Comentând \nl`n]uirea strâns` a evenimentelor, mass-media semnaleaz` mobilizarea, \n paralel [i de pe pozi]ii polarizate, a unor ac]iuni care, de[i par a se produce independent5 unele de celelalte, se \ndreapt` totu[i \n aceea[i direc]ie perceput` difuz. S` fie acest lan] al premierelor doar o manevr` politic` menit` s` apere interesele economice ale bogatului regat? Un proiect ecumenic fundamentat pe temelia unei sumare etici comune?

Sau o nesperat` deschidere a Arabiei Saudite c`tre un pluralism religios descris de unitatea „fra]ilor” musulmani, cre[tini [i evrei \ntru \n]elegerea sensibil diferit` a \nchin`rii la „acela[i Dumnezeu”?

Reac]iile la nivel mondial sunt \n mare parte pozitive. Declara]iile regelui, care nu las` loc echivocului \n privin]a dimensiunii globale a ini]iativei sale religioase, sunt reconfirmate de un \nalt oficial saudit, care, sub condi]ia p`str`rii anonimatului, declar` c` agenda regelui Abdullah „va surprinde, va fi mare”, cu o miz` ce dep`[e[te interesele politice regionale: „Ini]iativa nu prive[te Orientul Mijlociu, ci \ntreaga lume. Este o ini]iativ` global`”. |n ce const` ea? „Ne \ntoarcem cu to]ii spre un singur Dumnezeu” – spune liderul saudit, ale c`rui cuvinte au ]inut prima pagin` a presei interna]ionale. R`mâne de v`zut ce fel de pagin` vor scrie cuvintele regelui \n istoria lumii. ST

1. Declara]iile regelui saudit se reg`sesc \n presa interna]ional` (The Associated Press, Reuters, Washington Post, Jerusalem Post, International Herald Tribune etc.) care face referire la raportul din 24 martie al Agen]iei Saudite de Pres`.

2. Pentru wahhabism, [iismul [i sufismul sunt curente „eretice”.

3. L’Osservatore Romano, 29 martie 2008.

4. |n declara]iile f`cute cu ocazia forumului, regele Abdullah aminte[te de \ntâlnirea impresionant` pe care a avut-o la sfâr[itul anului trecut cu papa Benedict al XVI-lea, subliniind totu[i: „Eu i-am sugerat ideea... [dialogului interconfesional – n.r.]”.

5. Tot cu ocazia acelei \ntâlniri, Suveranul Pontif a ridicat problema libert`]ii religioase pentru cre[tinii din regat, o discu]ie \n urma c`reia \n prezent se negociaz` construirea primei biserici pentru cei aproape un milion de catolici din Arabia Saudit`, majoritatea, muncitori filipinezi.

6. Washington Post comenteaz` propunerile dialogului interconfesional venite din partea regelui Abdullah, pe de o parte, [i a grupului celor 138 de reprezentan]i ai lumii islamice, pe de alt` parte, ca fiind dou` ini]iative separate ce reflect` preocuparea din rândul musulmanilor [i cea a cre[tinilor de a evita pericolul unei „ciocniri a civiliza]iilor”.

Mai 2008 Semnele Timpului 9

C

Revista american` Nature publica, \n 1998, un studiu asupra credin]ei religioase \n rândul membrilor Academiei Americane de {tiin]`.

Rezultatele comunicate indicau c` doar 7% dintre oamenii de [tiin]` chestiona]i aveau credin]` \n Dumnezeu, aceasta \ntr-o ]ar` \n care peste 75% din popula]ie se declar` cre[tin`. Ulterior, sociologii, anali[tii [i teologii au \ncercat s` explice lipsa de fertilitate a mesajului cre[tin la nivelul min]ilor ascu]ite ale celor mai \nv`]a]i de peste ocean.

ând am finalizat lucrarea de dizerta]ie pentru ob]inerea titlului de doctor \n tehnologia informa]iilor la Universitatea din Bremen, Germania, \n 2006, am inclus la finalul sec]iunii „Mul]umiri” o men]iune prin care recuno[team suportul divin \n redactarea tezei. Fire[te, mesajul a atras aten]ia supervizorilor, care s-au ar`tat surprin[i de acest gest, declarând totu[i c` Dumnezeu nu prea mai este actualmente prezent \n mediile academice. Exist` \ns`

oameni de [tiin]` cu o religiozitate mai accentuat` decât cea, s` spunem, tradi]ionalist formal`? Un r`spuns la aceast` \ntrebare nu este lesne de dat, din moment ce, potrivit studiului publicat de Nature , \n general, I Dorin Aiteanu doar 1 din 15 nume sonore ale [tiin]ei m`rturise[te credin]a \n Dumnezeu. |n plus, \n mediile de informare [tiin]ifice se evit` \n general men]ionarea op]iunii religioase, aceasta fiind considerat` fie irelevant`, fie o influen]` nepotrivit` asupra reputa]iei intelectuale a cercet`torului.

Semnele Timpului Mai 2008

10

repetarea studiului, \n 1933, procentul de oameni de [tiin]` cu credin]` \n Dumnezeu sc`dea la 15%, ajungând \n 1998 la un firav 7%.

Restul de 93% nu aveau tangen]e cu via]a religioas`, ace[tia fiind fie convin[i c` nu exist` Dumnezeu, fie agnostici. Pe categorii, cei mai credincio[i sunt matematicienii (14,7%), iar rata cea mai mic` o prezint` biologii, cu 5,5%.

Autorii \ncearc` s` explice sc`derea drastic` \nregistrat` de studiul din 1998 prin selectarea unui e[antion de savan]i de elit`. Pre[edintele Academiei, Bruce Alberts, contrazice rezultatele acestei cercet`ri declarând c` „exist` mul]i membri excep]ionali ai acestei Academii, care sunt persoane foarte religioase, oameni ce cred \n evolu]ie (!), mul]i dintre ei biologi”.

Unul mai de[tept decât cel`lalt

Materia cenu[ie nu d` bine cu albastrul cerului E. J. Larson, cercet`tor \n cadrul Departamentului de Istorie al Universit`]ii din Georgia, al`turi de colegul s`u L. Witham, membru al Institutului Discovery din Seattle, Satele Unite, [i-au intitulat articolul publicat \n 1998 \n Nature „Savan]ii de frunte \nc` |l resping pe Dumnezeu”. Ace[tia prezint` trendul uimitor \nregistrat \n urma studiilor care au vizat cele mai luminate min]i ale Academiei Americane de {tiin]`. Persoanele intervievate trebuiau s` spun` dac`, personal, „cred \ntr-un Dumnezeu care se afl` \n comunicare intelectual` [i afectiv` cu oamenii”. Dac`, \n 1914, studiul indica 27,7% dintre savan]i ca fiind religio[i, 52,7% atei, iar restul agnostici, la

Profesorul Helmuth Nyborg (foto), psiholog la Universitatea Aarhus din Danemarca, a efectuat mai multe studii [tiin]ifice \n care \ncerca s` explice leg`tura dintre prezen]a hormonilor \n corpul uman [i inteligen]`.

Nyborg a intrat \n aten]ia publicului neacademic, devenind o figur` controversat` \n momentul \n care a extins aria cercet`rii, conducând studii care investigau corela]iile dintre diverse categorii de oameni [i inteligen]`.

De pild`, profesorul danez este convins, \n urma studiilor f`cute, c` b`rba]ii sunt mai

... \n mediile de informare [tiin]ifice se evit` \n general men]ionarea op]iunilor religioase, aceasta fiind considerat` fie irelevant`, fie o influen]` nepotrivit` asupra reputa]iei intelectuale a cercet`torului. inteligen]i decât femeile (b`rba]ii ob]inând \n medie un avans de 8,0 puncte la testele de determinare a coeficientului de inteligen]` – IQ), iar albii ar fi mai inteligen]i decât persoanele de culoare. {i mai interesante sunt studiile care indic` faptul c` persoanele religioase

Mai 2008 Semnele Timpului 11

Religie sunt mai pu]in inteligente decât ateii, credincio[ii r`mânând \n urma libercuget`torilor \n medie cu 5,8 puncte la testele IQ. Reac]ii vehemente au ap`rut din rândurile opiniei publice, invocând fie posibila prezen]` a unor erori \n efectuarea studiilor, fie faptul c` publicarea rezultatelor ar fi „politic incorect`”. Din cauza scandalului provocat, rectorul universit`]ii a dispus \n 2006 suspendarea lui Nyborg din institu]ia academic`. Numai c`, \n urma unui suport consistent venit din partea unor membri de marc` ai comunit`]ii [tiin]ifice, decizia de suspendare a fost ulterior revocat`.

Deforma]ie profesional` Explica]ia general` a scepticismului din mediile universitare [i academice, când vine vorba de credin]`, ar putea fi legat` de o anumit` „deforma]ie profesional`”. Pentru omul de [tiin]`, experimentele [i rezultatele ob]inute trebuie s` fie riguros controlate [i documentate, trebuie s` aib` o explica]ie ra]ional`, s` respecte rela]ia cauz`-efect, iar fenomenele urm`rite s` fie reproductibile [i m`surabile. Ori comunicarea cu Dumnezeu nu se supune niciuneia dintre aceste cerin]e. Un savant ce d` dovad` de rigurozitate \n activitatea [tiin]ific`, fiind un fel de „Toma Necredinciosul” pân` nu percepe cu propriile sim]uri fenomenele sau pân` nu consult` studii ale unor grupuri de cercetare de renume, ar putea fi catalogat inconsecvent \n momentul \n care accept` existen]a unei fiin]e inteligente superioare care ar conduce destinele umanit`]ii, ipotez` pentru care nu are nici cea mai mic` dovad` palpabil`. |ns` opreli[tea cea mai mare \n calea unei vie]i religioase a celor mai \nv`]a]i este atingerea unui anumit grad de cunoa[tere care stimuleaz` \n mod considerabil personalitatea.

Este vorba despre convingerea asupra apartenen]ei la o elit` aflat` \n posesia unor cuno[tin]e

profunde despre natur`, univers [i societate, care reu[e[te s` explice ra]ional – \n viziunea proprie – cele mai multe dintre fenomenele observate, iar pe cele ce nu \[i g`sesc explica]ie [tiin]ific` le pune pe seama hazardului sau a coinciden]ei. |n acest decor, ideea obedien]ei fa]` de o fiin]` superioar` – Divinitatea – ar reprezenta o [tirbire, dac` nu chiar o abandonare a pozi]iei \nalte deja câ[tigate.

Impactul cu Cerul la nivel \nalt Mul]i dintre cei care [i-au adus contribu]ia la dezvoltarea [tiin]ei sau a culturii universale povestesc experien]a proprie \n ceea ce prive[te contactul cu Divinitatea. Ace[tia au \ncercat s` ia leg`tura cu Divinitatea [i s` capete astfel r`spuns la \ntreb`rile fundamentale ale omenirii. Simbolic` \n acest sens este lupta poetului Tudor Arghezi, care m`rturise[te c` L-a implorat pe Dumnezeu s` \i r`spund`. Dornic s` aib` dovada palpabil` a existen]ei Dumnezeirii, acesta scria despre caracterul imposibil al credin]ei \n absen]a revela]iei incontestabile: „Vreau s` te pip`i [i s` urlu: Este!” (Psalmi). Mul]i intelec-

Semnele Timpului Mai 2008 12

tuali, având probabil experien]e similare [i neprimind niciun r`spuns la str`daniile lor, au decis c` Dumnezeu este un personaj imaginar, iar omul este supus hazardului, fiind singur responsabil s` recompun` o lume mai bun`.

Pentru min]ile luminate ale ultimelor secole, raportarea la Divinitate a produs rezultate dintre cele mai diverse. Mul]i intelectuali cu nume consider` credin]a o sl`biciune, dup` modelele „cârjei” sau ale „opiului pentru popor”, lansate de ni[te personaje care au vrut s` creeze o lume mai bun`, dar f`r` Dumnezeu. „To]i gânditorii sunt atei”, spunea scriitorul american Ernest Hemingway. De asemenea, criticul american H. L. Mencken scria: „Credin]a poate fi definit` pe scurt drept convingere ilogic` \n ceva improbabil. [...] Un om plin de credin]` este unul care [i-a pierdut (sau nu a avut niciodat`) capacitatea de a gândi \n mod clar [i realist”. Iar creatorul serialului Star Trek, Gene Rodenberry, declara: „Pentru cei mai mul]i oameni, religia este doar un substituent pentru un creier defect”. |ntr-un montaj video publicat pe Internet cu titlul Ateismul, autorul Zachary Kroger, sup`rat pe Scriptur`, [i mai ales pe psalmist, pentru afirma]ia: „Nebunul zice \n inima lui: ’Nu este Dumnezeu’” (Psalm 14,1), prezint` o serie de „nebuni” – nume sonore care [i-au adus contribu]ia la cultura universal` [i la dezvoltarea [tiin]ei. |ntre ace[tia, laureata Premiului Nobel pentru Fizic` \n 1903, Marie Curie; inventatorul becului cu incandescen]`, Thomas Edison; astronomul [i astrobiologul Carl Sagan; scriitorul Mark Twain; biochimistul [i scriitorul de SF Isaac Asimov, precum [i actorii americani Marlon Brando, Jodie Foster [i Jack Nicholson.

De cealalt` parte a baricadei se afl` intelectualii pentru care Dumnezeu de]ine un rol central. Matematicianul [i fizicianul englez Isaac Newton, cel

care a descris principiile gravita]iei, a avut o via]` spiritual` profund`, venera Scriptura, a adus propriile comentarii la unele profe]ii [i accepta crea]iunea biblic`. Exemplele pot continua cu savantul \n chimie Robert Boyle, care, pe lâng` contribu]iile sale [tiin]ifice (legea lui Boyle), s-a remarcat prin dorin]a de a promova Evan ghe lia \n afara hotarelor ]`rii sale,

Mai 2008 Semnele Timpului 13

Religie decât capitolele incipiente ale Genezei, o parte traducând Noul Testament \n limbile irlandintre Psalmi [i alte câteva pasaje ale Scripturii, dez` [i turc`. De asemenea, omul de [tiin]` a[ fi ajuns \n esen]` la aceea[i reprezentare Michael Farraday, cre[tin devotat, a reasupra originii Universului ca [i cea indicat` de volu]ionat fizica prin descoperirile sale \n studiile [tiin]ifice”. Cercet`torul Ernst Chain, materie de magnetism [i electricitate. laureat pentru contribu]ia sa la descoperirea Autorul cre[tin Charles Colson cuprinde \n Penicilinei, declara: „[Complexitatea crea]iei articolul s`u Oameni de [tiin]` [i atei o serie divine] \l uime[te pe biolog oriunde ar privi. de declara]ii ale unor laurea]i ai Premiului Probabilitatea ca o asemenea structur` cum Nobel \n ceea ce prive[te rela]ia cu Divinieste cea a moleculei de ADN tatea. Fizicianul german ’Dac` nu a[ fi avut s` apar` \n urma unei pure Max Born, unul dintre pio\ntâmpl`ri este pur [i simnierii mecanicii cuantice, alte informa]ii decât declara: „Aceia care spun capitolele incipiente ale plu prea mic` pentru a fi luat` \n considerare.” c` studiul [tiin]elor te face Genezei, o parte dintre Fizicianul american Arthur ateu sunt mai degrab` Psalmi [i alte câteva Compton, descoperitorul ignoran]i.” Fizicianul american Arno Penzias, laurepasaje ale Scripturii, a[ efectului Compton de propagare a razelor X, este mai at al Premiului Nobel \n fi ajuns \n esen]` la \ndr`zne]: „Pentru mine, 1978 pentru descoperirea aceea[i reprezentare credin]a \ncepe prin \n]emicroundelor din spa]iul asupra originii legerea faptului c` o fiin]` cosmic, spunea: „Dac` nu suprem` a adus la via]` unia[ fi avut alte informa]ii Universului ca [i cea versul [i l-a creat pe om. Nu indicat` de studiile \mi e greu s` am aceast` [tiin]ifice.’ credin]`, deoarece un Arno Penzias univers uimitor [i inteligent m`rturise[te cea mai important` afirma]ie f`cut` vreodat`: ’La \nceput, Dumnezeu...’”.

Carpe diem!

Am participat la o \ntrunire academic` \n Germania, ocazie \n care unul dintre interlocutorii cu grade universitare \nalte prezenta ca ridicol` atitudinea unor ingineri din domeniul automatiz`rilor care se rugau \nainte de a pune \n func]iune o instala]ie complex` \n teren. De[i afla]i \n minoritate \n ]`rile vestice – cel pu]in la nivel declarativ –, ateii \[i promoveaz` ideologia prin apostoli care, \n majoritate, poart` rob` universitar`. Bertrand Russell poate fi considerat lampadoforul ateismului modern. „{tiin]a ne \nva]`, [i chiar ra]iunea noastr`, s` nu mai c`utam \n jur sprijin imaginar, s` nu mai invent`m ajutoare \n cer, ci s` ne concentr`m asupra eforturilor noastre de a face din lumea aceasta un loc mai bun \n care s` tr`im, un loc mai bun decât cel creat de biserici \n toate aceste secole”, scria Russell \ntr-un pamflet intitulat De ce nu sunt Semnele Timpului Mai 2008 14

cre[tin, citit \n martie 1927, \n fa]a Societ`]ii Na]ionale Laice din Londra. |ns` cel mai mediatizat ateu al momentului este biologul Richard Dawkins (foto stânga), autorul c`r]ii Himera credin]ei \n Dumnezeu („The God Delusion”), votat de cititorii revistei Prospect, la mijlocul anului 2004, intelectualul num`rul unu al Marii Britanii. Dawkins ]ine \n Universit`]ile din America [i din Europa discursuri \n care demoleaz` cre[tinismul, particip` la interviuri televizate [i la talk-showuri \n care dore[te s` prezinte publicului frumuse]ea ateismului. Considerând exagerat` reac]ia opiniei publice de respingere a ateilor, Dawkins declara postului de televiziune CNN: „Niciunul dintre noi [ateii] nu a amenin]at pe nimeni. Noi nu zbur`m cu avioanele \n cl`diri, nu amenin]`m cu atentatori sinuciga[i, suntem oameni foarte candizi – tot ceea ce facem este s` folosim cuvinte pentru a discuta despre lucruri cum ar fi cosmosul, originea universului, evolu]ie, originea vie]ii... Ce poate fi amenin]`tor \n asta?” Dawkins continu` pe directiva trasat` de Russell acum aproape un secol: „Dac` e[ti ateu, crezi c` via]a aceasta este singura pe care o ai, e o via]` pre]ioas`, frumoas`, este ceva ce ar trebui s` tr`im din plin, pân` la sfâr[itul zilelor noastre. Pe când, dac` e[ti religios [i crezi c` exist` o alt` via]`,

\nseamn` c` nu tr`ie[ti via]a aceasta din plin, deoarece crezi c` vei primi alta. Acesta este un mod teribil de negativ de a tr`i o via]`. Fiind ateu, aceasta te desc`tu[eaz` pentru a-]i tr`i via]a \n mod potrivit, fericit [i din plin”.

Planul de urgen]` al lui Dawkins [i pariul lui Pascal Au devenit cunoscute confrunt`rile televizate dintre Dawkins [i liderii religio[i. Aceste confrunt`ri de]in o anumit` particularitate, [i anume faptul c` atât sus]in`torii ateismului, cât [i persoanele religioase consider` c` reprezentantul lor a ob]inut victoria, fiind \n avantaj pe câmpul luptei ideologice. |ntr-o disput` despre evolu]ie [i crea]ie, reverendul Ted Haggard \l acuza pe Dawkins de incoeren]` [tiin]ific`, acceptând simple ipoteze vehiculate \n anumite cercuri [tiin]ifice referitoare la evolu]ionism – f`r` nicio dovad` [tiin]ific` – ca fiind fapte reale, istorice. Haggard continua, spunând c` este foarte dificil pentru un cercet`tor s` studieze ochiul sau urechea uman` – admirând complexitatea [i perfec]iunea lor – [i s` cread` c` acestea au ap`rut \ntâmpl`tor.

Dawkins a fost invitat, \n noiembrie 2007, la postul de televiziune german ZDF pentru a-[i expune ideile \n compania moderatorului

Mai 2008 Semnele Timpului 15

Religie Johannes Kerner [i a invita]ilor s`i, reprezentan]i ai bisericilor cre[tine germane. Unul dintre punctele-cheie ale discu]iei televizate a fost declara]ia lui Dawkins cum c` dore[te ca orice cre[tin inteligent, \n urma citirii c`r]ii sale Himera credin]ei \n Dumnezeu, s` \[i schimbe pozi]ia fa]` de credin]`. Interesant` a fost \ntrebarea adresat` \n finalul \ntâlnirii de c`tre moderator, [i anume dac` Dawkins are un Plan B \n cazul \n care, totu[i, va trebui \n cele din urm`, \ntr-o zi a judec`]ii, s` dea socoteal` \n fa]a lui Dumnezeu. Dawkins d` urm`toarea solu]ie: cei care s-au bazat pe spusele lui vor fi \n stare s` \ncropeasc` la repezeal` un plan de salvare \n situa]ia dat`.

Dawkins pare a \ntoarce pariul lui Pascal, \nv`]atul francez care spunea c`, dac` e[ti credincios [i \n final vei afla c` nu exist` Dumnezeu, nu ai pierdut nimic, iar dac` exist`, vei avea via]a ve[nic`. |n opinia lui Dawkins, dac` e[ti ateu [i Dumnezeu exist`, este imposibil s` nu ie[i totu[i basma curat` \n ziua judec`]ii. Dar dac` Divinitatea nu exist`, ]i-ai ratat via]a, tr`ind \n restric]ii autoimpuse.

Partenerii de discu]ie de la interviul lui Kerner nu au p`rut convin[i nici de viabilitatea planului de urgen]` al lui Dawkins pentru ziua judec`]ii [i nici de faptul c` respectarea moralei cre[tine ar duce la urâ]irea sau la sc`derea calit`]ii vie]ii.

Credin]a [i teoria probabilit`]ii |n cartea Dovezi ale existen]ei lui Dumnezeu, predicatorul cre[tin Richard Wurmbrand \[i manifesta convingerea \n existen]a Dumnezeiri admirând complexitatea elementelor din societate [i din natur`. |n scrierile cre[tine apare adesea ideea c` zâmbetul unul copil nu poate fi pur [i simplu cauzat de un capriciu al naturii sau de malfunc]ia unei molecule de carbon cu milioane de ani \n urm`. |n disputele cu ateii, se remarc` faptul c` multe dintre argumente – v`zute din unghiuri diferite – sunt considerate de c`tre ambele tabere ca fiind avantaje \n sprijinul convingerilor proprii. |n tot acest tumult de interac]iuni \ntre credincio[ie [i ateism la nivel \nalt, cei mai mul]i dintre cei cu min]i agere, cercet`tori sau academicieni, au c`zut de acord c` nu

exist` dovezi rezonabile de partea niciunei partide aflate \n disput`. Aceasta \nsemnând, inclusiv, c` niciun ateu nu a putut s` demonstreze inexisten]a lui Dumnezeu. |n acceptarea uneia sau alteia dintre ipoteze, fiecare ac]ioneaz` \n func]ie de experien]a practic` sau [tiin]ific` dobândit`, precum [i – deloc de neglijat – \n func]ie de educa]ie, de bunul sim] sau de emo]iile proprii. Ateii sus]in evolu]ia – [i prin aceasta inexisten]a Divinit`]ii – prin asem`narea biologic` \ntre specii [i \ntre lan]urile genetice de ADN. C`lcâiul lui Ahile al evolu]ionismului ateist este \ns` mult discutata tem` a verigilor lips` \n presupusul lan] al evolu]iei, adic` neg`sirea nici m`car a unei singure relicve pe tot globul care s` Semnele Timpului Mai 2008

16

fapte istorice a c`ror probabilitate calculat` este tot de 1 la 1 urmat de multe zerouri, deci comparabil` cu prima estimare. |n acest caz, acceptarea uneia sau alteia dintre teorii este \n final o problem` de op]iune personal`.

O frecven]` potrivit`

reprezinte o form` intermediar` \ntre specia principal` [i una derivat`. |n aceast` ipotez` de lucru, condamnat` a fi doar o ipotez` prin lipsa dovezilor, ateii „cred” \ns` cu t`rie.

Cre[tinii au \n schimb ca argumente ale existen]ei unui Creator, \ntre altele, complexitatea pân` la nivel molecular a mecanismelor vii, precum [i \mplinirea unor profe]ii biblice ce acoper` mai multe secole sau chiar milenii.

Dac`, pe plan ideologic, lupta este v`dit indecis`, dac` s-ar considera dovezile, matematic disputa se \ncheie tot la egalitate. Evolu]ioni[tii cred \n apari]ia unor transform`ri ale materiei care s-ar putea produce cu o probabilitate de 1 la 1 urmat de foarte multe zerouri. Cre[tinii sus]in \mplinirea unor preziceri biblice ca

Demn` de luat \n considerare este prezen]a pe scena [tiin]ific` a doctorului \n genetic` Francis Collins, directorul „Proiectului Genomul Uman”. Collins a condus experimentele [tiin]ifice pentru decodificarea celor 3,1 miliarde de componente ale genomului uman, rezultatele puse la dispozi]ia comunit`]ii [tiin]ifice interna]ionale conducând la \n]elegerea conexiunilor dintre gene [i apari]ia bolilor. „Ca om al credin]ei, eu v`d ADN-ul – informa]ia molecular` a tuturor fiin]elor vii – ca limbaj al lui Dumnezeu, iar elegan]a [i complexitatea corpului nostru [i a naturii ca oglindire a planului divin”, declara savantul, \ntr-un interviu CNN, din 6 aprilie 2007.

Vorbind despre credin]` [i ra]iune, cercet`torul ad`uga: „|ntotdeauna am considerat credin]a ca fiind bazat` pe argumente pur emo]ionale [i ira]ionale [i am fost surprins s` descop`r c` s-ar putea chiar pleda pentru plauzibilitatea existen]ei lui Dumnezeu pe o baz` pur ra]ional`”. Omul de [tiin]` face o paralel` interesant`, aducând \n scen` cunoa[terea lui Dumnezeu prin revela]ie. „Totu[i ra]iunea singur` nu poate proba existen]a Divinit`]ii. Credin]a este ra]iune \ntregit` de revela]ie, iar revela]ia presupune s` gândim cu inima la fel de mult ca [i cu mintea. Trebuie

’Ca om al credin]ei, eu v`d ADN-ul [...] ca limbaj al lui Dumnezeu, iar elegan]a [i complexitatea corpului nostru [i a naturii, ca o oglindire a planului Divin.’

Francis Collins s` ascul]i muzica, nu doar s` cite[ti notele din partitur`”. |n viziunea lui Collins, acceptarea plusului de \ncredere, al`turi de ra]iune, pentru des`vâr[irea vie]ii religioase este fundamentat` pe afirma]ia scriptural` (Evrei 11,1), \n care lipsa dovezilor palpabile care s` confirme sau s` infirme existen]a Divinit`]ii ar fi

Mai 2008 Semnele Timpului 17

Religie

\nsu[i fundamentul credin]ei: dac` dovezile ar fi incontestabile, probabil c` op]iunea s-ar numi „certitudine”, [i nu „credin]`”. |n mediile cre[tine, str`daniile omului de a lua contact cu Divinitatea dup` model arghezian – somarea lui Dumnezeu de a Se revela – au fost asemuite, de pild`, cu dorin]a unei bacterii saprofite dintr-o cultur` de a-l vedea pe biologul care le-a produs. |n compara]ie cu re]eta cre[tin` de comunicare cu Dumnezeu \n forma rug`ciunii, atitudinea poetului seam`n` pur [i simplu cu folosirea unei frecven]e gre[ite.

Multe excep]ii care... infirm` regula |n tabloul de ansamblu al atitudinilor [i op]iunilor intelectualilor \n raport cu Divinitatea, se desprind câteva direc]ii principale. |n primul rând, este evident c` orice corela]ie \ntre nivelul de inteligen]` [i op]iunea spre

credin]` sau necredin]` sugerat` de c`tre corifeii ateismului este infirmat` de acei savan]i [i academicieni de vârf care [i-au manifestat public credin]a \n Creator. F`r` a reprezenta majoritatea \n rândurile savan]ilor, dar totu[i departe de a fi cazuri izolate, ace[tia au demonstrat prin contribu]ia lor la progresul [tiin]ei [i al culturii faptul c` inteligen]a coexist` cu/[i \ntrege[te via]a de credin]`. |n aceast` lumin`, studiile profesorului Nyborg ca [i alte \ncerc`ri similare nu par a fi altceva decât tentative patetice ale sus]in`torilor ateismului de a câ[tiga teren, impunând echivalen]a „e[ti inteligent – e[ti ateu”. |n al doilea rând, ponderea firav` a credincio[ilor din rândurile Academiei Americane de {tiin]`, precum [i din majoritatea institu]iilor academice din ]`rile occidentale, \n contrast cu aderen]a la credin]` – cel pu]in la nivel declarativ – a majorit`]ii popula]iei din aceea[i sfer` geografic` se explic` prin ceea ce unii dintre c`rturarii credin]ei au numit plastic „arogan]` intelectual`”. Ei spun c` mul]i dintre savan]ii atei, prin bagajul de cuno[tin]e acumulat fie li se pare mai rezonabil` o explicare a tainelor universului printr-o schem` \n care Dumnezeu nu are loc, fie primesc prin meritele acumulate venera]ia comunit`]ii [tiin]ifice, pozi]ie \n care subordonarea fa]` de o fiin]` mai inteligent` decât persoana proprie nu este deloc preferat`. |ns` mul]i dintre oamenii \n]elep]i „\n felul [tiin]ei”, care au crezut cu t`rie \ntr-un Creator ce le ascult` glasul, au ajuns personalit`]i cu nume \n rândul comunit`]ilor [tiin]ifice din care fac parte, mul]i fiind invita]i pe podiumul de la Stockholm. Ace[tia, cu toat` cunoa[terea acumulat`, prefer` s` \[i plece capul \n fa]a Autorului acestei crea]ii uimitoare pe care ei o admir` \n fiecare zi [i \n care identific` la tot pasul elemente impresionante prin complexitatea lor. Ei sper` \n descoperirea \n curând a multora dintre taine, poate nu prin studii [tiin]ifice, ci direct de la Designerul \ntregii opere. Iar aceia care observ` acum de departe alc`tuirea spa]iului cosmic, fiind fascina]i de m`re]ia crea]iei, poate c` se gândesc la c`l`torii printre a[tri, la care ateul Gene Roddenbery, creatorul serialului Star Trek, doar viseaz`, pentru câteva clipe, pe platoul de filmare. ST Semnele Timpului Mai 2008

18

P Be rimu ce ned l pa ti le d ict p` de mp \ ou` al X car su an n ca viz V-l e srpr ev re ite ea a \ inz oio re se , ia nt창 `to s. | la] \n r c lni are ns` iile tind el m t cu . du din e o ai un p` tre p rec pr R` SU erio en e[e zb A [ ad t, B di oiu i V ` en nte l R ati de ed am ec ca ap ict e e a n a roa al ric av u e pe XV an ut vo un I-le a f loc lua se a. ost o s t d col |nt ch est , re im ul ba re

PR E{ ED IN TE LE I

Fl or ia n

PA PA

ta po nde re liti m lig co ios ?

Ri st ea

sim D ale bo ou` l un uri vii ui to r

{I

Politic

Mai 2008 Semnele Timpului

19

Politic

C

ele [ase zile petrecute de papa Benedict al XVI-lea \n Statele Unite (15-20 aprilie) sunt deja istorie. |ns` ecourile acestei vizite vor mai fi auzite \nc` mult` vreme. Tonul general a fost de triumf. Papa a avut parte de o ceremonie de primire extraordinar`, a[a cum niciun alt lider politic nu a mai avut; a fost \ntâmpinat de George W. Bush la scara avionului, a fost s`rb`torit de familia preziden]ial` la aniversarea a 81 de ani [i s-a rugat cu pre[edintele american \n Biroul Oval; a vorbit \n fa]a Adun`rii Generale a ONU din New York; a oficiat euharistia \n fa]a a 50.000 de oameni pe Stadionul Yankee din Bronx, New York; a vizitat Ground Zero,1 unde a \n`l]at o rug`ciune solemn`; a participat la o \ntrunire ecumenic` \n Catedrala St. Joseph, unde s-a adresat reprezentan]ilor unor confesiuni cre[tine din Statele Unite; a vorbit studen]ilor [i clerului catolic la Catedrala St. Patrick [i a avut chiar [i o \ntâlnire cu victimele abuzurilor sexuale s`vâr[ite de preo]i catolici. A[adar, vizita papei a fost o campanie de imagine mai mult decât reu[it`, \ntr-o ]ar` care nu-l cuno[tea \nc` suficient. Pe de alt` parte, de[i pare unul firesc, \n contextul promov`rii dialogului democratic, evenimentul este [i neobi[nuit \n acela[i timp. Ca [ef de stat, papa nu este nici pe departe unul important. Dimpotriv`, pare minuscul \n compara]ie cu al]ii. |ns`, ca reprezentant al celor peste 1.100.000.000 de catolici, el este, f`r` \ndoial`, cel mai important lider religios al lumii. Prin urmare, vizita sa \n Statele Unite, \n aceast` calitate, este unic`: niciunui alt conduc`tor religios nu i s-a f`cut o asemenea favoare. |n sfâr[it, \n dubla calitate pe care o are, de [ef de stat [i cap al bisericii, papa transmite \n permanen]` un mesaj special: \n persoana sa, religia [i politica pot face cas` bun`. Iar \n aceast` privin]`, vizita sa pe t`râm american nu a f`cut excep]ie.

Ceremonie f`r` precedent Ajungând cu 15 minute \naintea ateriz`rii aeronavei papale la Baza Andrews Air Force din Maryland, pre[edintele american George W. Bush a f`cut un gest unic: a venit s`-l \ntâmpine personal pe papa Benedict al XVI-lea, lucru pe care pre[edintele nu-l face atunci Semnele Timpului Mai 2008 20

când sosesc al]i conduc`tori de stat. Acest fapt, precum [i cele mai mari preg`tiri [i cea mai elaborat` coregrafie care au fost f`cute \n toat` perioada petrecut` de George W. Bush la Casa Alb` sunt relevante pentru importan]a pe care pre[edintele american a acordat-o acestei vizite. Desf`[urat` \n acordurile binecunoscutelor piese religioase Tat`l nostru [i Imnul de lupt` al Republicii, sosirea papei a eclipsat evenimentul similar din luna mai, anul trecut, când Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a vizitat SUA. Pe lâng` pre[edintele Bush, prima doamn` [i fiica lor, Jena, papa a fost \ntâmpinat la aeroport [i de 22 de lideri religio[i ai altor credin]e, incluzând evrei, musulmani, ortodoc[i [i episcopalieni. La Casa Alb`, \mpodobit` cu lalele galbene – trimitere evident` la steagul alb-galben al Vaticanului – o mul]ime de peste 12.000 de persoane (fa]` de 7.000 câte au fost la sosirea Reginei Elisabeta) l-a salutat pe Benedict al XVI-lea. Acesta, de[i nu a s`rutat p`mântul la coborârea din avion, a[a cum f`cea Ioan Paul al II-lea, a ridicat permanent mâna \n semn de binecuvântare [i a rostit, de la venire [i pân` la plecare, ceea ce americanii vor s` aud` tot timpul: God bless America.2

Schimbare de atitudine |n toat` istoria SUA, doar doi papi au pus piciorul pe p`mântul american. {i aceasta destul de târziu, \n a doua jum`tate a secolului XX. Luna trecut`, Benedict al XVI-lea a devenit al treilea. Motivul rela]iilor reci dintre cele dou` p`r]i se g`se[te \n fundamentul credin]ei protestante, pe care s-a constituit [i

George W. Bush a venit s`-l \ntâmpine personal pe papa Benedict al XVI-lea, lucru pe care pre[edintele nu-l face atunci când sosesc al]i conduc`tori de stat. dezvoltat aceast` uimitoare na]iune. Fugind de persecu]ia religioas` de pe b`trânul continent, „p`rin]ii pelerini” care au \ntemeiat Colonia Plymouth, \n 1620, proveneau dintre puritanii care \ncercaser`, f`r` succes, s` Mai 2008 Semnele Timpului 21

Politic Papii de la Roma [i pre[edin]ii americani Primul pap` care a pus piciorul pe p`mântul Statelor Unite a fost papa Paul al VI-lea, \n anul 1965 (foto). Deoarece la data respectiv` SUA nu au recunoscut oficial statul Vatican, pre[edintele Lyndon Johnson l-a primit pe pap` \ntr-un apartament al hotelului Waldorf-Astoria din New York. De[i rela]iile diplomatice cu Sfântul Scaun au fost stabilite abia la 10 ianuarie 1984, pre[edintele Jimmy Carter l-a primit totu[i la Casa Alb` pe papa Ioan Paul al II-lea, la 6 octombrie 1979. |ntâlnirea din anul acesta, dintre George W. Bush [i Benedict al XVI-lea, a fost a 25-a \ntâlnire dintre un pap` [i un pre[edinte american \n exerci]iu.

Prima a avut loc la scurt timp dup` terminarea Primului R`zboi Mondial, când pre[edintele Woodrow Wilson a fost primit la Vatican de papa Benedict al XV-lea, \n 1919, iar cea de-a doua mult mai târziu, dup` 40 de ani, la Roma, \ntre pre[edintele Dwight Eisenhower [i papa Ioan al XXIII-lea. De atunci, fiecare pre[edinte american s-a \ntâlnit cu papa cel pu]in o dat` \n timpul mandatului. Recordul \i apar]ine actualului pre[edinte, George W. Bush, care, dup` vizita lui Benedict al XVIlea, a ajuns la cinci \ntâlniri cu doi papi.

reformeze Biserica Angliei. Crezul lor era acela c` Biblia constituie singura surs` adev`rat` de \nv`]`tur` religioas` [i c` ad`ugirile f`cute cre[tinismului, \n special tradi]iile biserice[ti, nu au niciun loc \n practicarea credin]ei cre[tine. Marea Trezire3, \nceput` de Jonathan Edwards (congrega]ionalist cu r`d`cini puritane [i calviniste) [i continuat` de metodistul George Whitefield [i al]i predicatori itineran]i, a consfin]it tr`s`turile protestante definitorii ale spiritualit`]ii religioase americane.

Pân` ast`zi, sigiliul din 1629 al ora[ului Plymouth, pe care se pot vedea patru personaje purtând „inima arzând`” – simbol al lui Jean Calvin –, pe un scut dominat de Crucea lui St. George,4 aminte[te de r`d`cinile protestante

ale acestei na]iuni. Astfel se explic` de ce Statele Unite au stabilit rela]ii oficiale cu Sfântul Scaun abia \n 1984. Dup` R`zboiul Rece, aceste rela]ii s-au \mbun`t`]it considerabil, iar maniera \n care a fost primit actualul pap` \n Statele Unite, dar [i con]inutul discursului s`u pe p`mântul american sunt argumente puternice \n sprijinul acestei schimb`ri. |ns`, \n timp ce papalitatea s-a „cosmetizat” cu al s`u aggiornamento, dup` Conciliul Vatican II, f`r` s`-[i modifice \n esen]` preten]iile de autoritate asupra lumii [i conduc`torilor profani sau asupra doctrinelor care au dus la ruptura din secolul al XVI-lea [i la apari]ia protestantismului, schimbarea de atitudine a Statelor Unite fa]` de papalitate este surprinz`toare.

Ru[ine profund` [i atât Un exemplu de doctrin` contestat`, despre care tot mai mul]i spun c` este un e[ec al Bisericii Catolice, \l constituie celibatul preo]ilor.

De[i scandalurile sexuale [i de pedofilie \n care au fost implica]i preo]i catolici s-au \nmul]it, afectând serios imaginea bisericii nu doar \n America, Benedict al XVI-lea pare s` nu aud` glasul celor care cer revizuirea respectivei doctrine. De[i p`rea a fi punctul cel mai sensibil al vizitei sale \n SUA, subiectul a fost „mânuit” cu tact de c`tre Suveranul Pontif.

M`rturisind „ru[inea profund`” resim]it` fa]` de asemenea lucruri [i faptul c` aceste cazuri nu au fost tratate \n mod corespunz`tor de liderii americani ai bisericii, papa nu a inten]ionat un fel de mea culpa, a[a cum a f`cut Ioan Paul al II-lea \n anul 2000, \n privin]a p`catelor Bisericii din veacurile trecute, când i-a persecutat pe evrei sau pe eretici. |n schimb, nu a ezitat s` accepte provocarea de a se \ntâlni cu victimele acestor abuzuri, pentru a mângâia [i \ncuraja pe cei afecta]i – lucru care, de[i nu a stins scandalul, a atenuat dezam`girea pe care „turma” sa din SUA o resimte fa]` de conducerea Bisericii.

Papa [i imigran]ii catolici din SUA Odat` „dezamorsat`” aceast` controvers`, papa a putut schimba registrul mai u[or c`tre subiectul imigra]iei. De[i a evitat referirile specifice – cum ar fi legalitatea sau ilegalitatea Semnele Timpului Mai 2008

22

statutului imigran]ilor –, afirma]iile sale au fost o trimitere direct` la politica administra]iei americane fa]` de imigran]i, \n special fa]` de cei de origine latin`, majoritatea catolici. Cum num`rul acestora se ridic` la 18 milioane (din 65 milioane catolici \n SUA), reprezentând mai mult de dou` treimi din totalul catolicilor sosi]i dup` 1960, papa nu s-a rezumat doar la trimiterea unui mesaj c`tre pre[edinte [i c`tre publicul american, ci s-a adresat episcopilor catolici, c`rora le-a spus c` nou-veni]ii \n SUA sunt „oameni ai credin]ei, iar noi suntem aici ca s`-i primim”. La rândul lor, episcopii catolici sunt cunoscu]i pentru sprijinul deschis [i constant \n favoarea unei legisla]ii care s` acorde statut legal imigran]ilor [i s` faciliteze c`ile legale ca ace[tia s`-[i aduc` familiile din ]`rile lor. |mpreun` cu al]i activi[ti catolici, ei au fost printre suporterii cei mai vizibili ai unei legi ample asupra imigra]iei, care prevedea legalizarea statutului a 12 milioane de imigran]i. Legea a fost sus]inut` anul trecut de George W. Bush, dar a fost respins` de Congres. Ca o recunoa[tere a luptei lor, papa a afirmat \nc` \nainte de sosirea \n Statele Unite c` „familiile imigran]ilor trebuie protejate, nu divizate”, iar \n cadrul \ntâlnirii de la New York cu episcopii americani, papa s-a referit din nou la impactul negativ al separ`rii familiei asupra societ`]ii. Aceasta a fost o trimitere evident` la raidurile [i deport`rile pe care autorit`]ile americane le-au efectuat recent [i \n urma c`rora b`rba]i, imigran]i ilegali, au fost desp`r]i]i de so]iile [i copiii lor, cet`]eni sau reziden]i \n SUA. Unii oficiali americani care se opun imigra]iei ilegale au fost deranja]i de aceste declara]ii ale papei, catalogându-le drept „amestec \n politica american`”. Coinciden]` sau nu, chiar \n ziua când papa Benedict al XVI-lea [i pre[edintele Bush f`ceau o declara]ie comun` cu privire la nevoia unei politici „umane [i protective” fa]` de familiile imigran]ilor, agen]ii federali efectuau raiduri la ferme avicole din 5 state ameri-

cane, arestând peste 300 de imigran]i, acuza]i de munc` „la negru”. Potrivit spuselor lui John Wester, episcop de Salt Lake City, mul]i dintre ace[tia erau catolici.

Votul catolic atârn` greu \n noiembrie De[i ambasadorul papei \n SUA, arhiepiscopul Pietro Sambi, a declarat c` „papa nu vine s` se amestece \n procesul electoral local”, teama c` aceast` vizit` putea fi interpretat` prin prisma competi]iei electorale pentru Casa Alb` s-a putut citi chiar \n mottoul oficial al acestei vizite: „Hristos, speran]a noastr`”, ceea ce voia s` \nsemne c` acest eveniment nu este unul politic. {i americanii au \mp`rt`[it aceast` team`. Altfel cum se explic` faptul c`, f`r` excep]ie, cei trei politicieni afla]i \n cursa pentru candidatura la Casa Alb` – republicanul John McCain [i democra]ii Barak Obama [i Hilary Clinton – [i-au domolit comentariile pe tema imigra]iei, \n timpul vizitei papale? Acest fapt reflect` un factor-cheie \n via]a electoral` din SUA: votul catolicilor. Num`rând un sfert din popula]ia ]`rii, catolicii din Statele Unite manifest` opinii diverse \n privin]a problemelor etice aflate \n dezbaterea public` american`. Nu to]i \mp`rt`[esc

Mai 2008 Semnele Timpului 23

Politic Ziarul The New York Times a inserat \ntr-un articol reac]ia negativ` a lui Tom Tancredo (foto), republican de Colorado [i membru al Camerei Reprezentan]ilor, fa]` de comentariile papei cu privire la imigran]i.

Acuzându-l pe pap` de „marketing bazat pe credin]`”, Tancredo a spus c` afirma]iile Pontifului cu privire la primirea imigran]ilor „pot avea mai pu]in de-a face cu r`spândirea Evangheliei decât au cu dorin]a de a recruta noi membri ai bisericii” [i c` „nu este treaba papei s` se amestece \n politica american`”. Cotidianul newyorkez men]ioneaz` faptul c` Tom Tancredo este un fost catolic, care frecventeaz` \n prezent o biseric` evanghelic` din Statele Unite.

homosexualilor. Aceast` diversitate de opinii [i op]iuni politice, care se manifest` \n rândul catolicilor din Statele Unite, este motivul principal pentru care state cu popula]ie preponderent catolic`, a[a cum sunt Ohio, Pennsylvania, Wisconsin [i Florida, sunt considerate cruciale \n cursa preziden]ial` de anul acesta.

Este de a[teptat ca ambele p`r]i s`-i curteze asiduu pe votan]ii catolici. Dup` unii comentatori, efectul votului lor se simte deja \n cursa preziden]ial` de anul acesta, fiind singurul motiv pentru care Hilary Clinton se mai afl` \n cursa pentru \nvestitura partidului s`u. Ea a câ[tigat deja alegerile primare din Ohio [i Pennsylvania, iar dac` votan]ii catolici vor r`mâne fideli „brandului Clinton”, ca \n 1992 [i 1996, este posibil ca ei s` constituie motivul principal pentru care Hilary Clinton ar putea ajunge pre[edinte.

Implica]ii politice incerte ale vizitei papale

pozi]ia oficial` a bisericii referitoare la avort, c`s`toria \ntre persoanele de acela[i sex [i cercet`rile asupra celulelor stem. La fel sunt [i \n privin]a op]iunilor politice. Dac` \n trecut erau democra]i convin[i, ast`zi nu se mai poate spune cu certitudine c` sunt ata[a]i de un anumit partid. Senatorul republican John McCain poate atrage voturile multor catolici prin atitudinea sa pro life, dar poate pierde altele din cauza afirma]iei c` americanii ar putea r`mâne „100 de ani \n Irak”. Acela[i lucru poate fi spus [i \n privin]a democra]ilor Obama [i Clinton, favorabili \ncheierii socotelilor cu r`zboiul din Irak, dar \n dezacord cu pozi]ia oficial` a Bisericii Catolice fa]` de subiecte ca avortul, celulele stem [i drepturile

Venind \n Statele Unite, papa a g`sit \n George W. Bush un suflet-pereche din punct de vedere spiritual, care a f`cut din credin]a cre[tin` principiul central al vie]ii sale de politician. |n afar` de subiectul r`zboiului din Irak, asupra c`ruia sunt \n dezacord, cei doi \mp`rt`[esc opiniile referitoare la sfin]enia vie]ii umane (subiectul avortului), iar pre[edintele chiar l-a citat pe pap` atunci când a spus c` na]iunea american` are nevoie de „un mesaj care s` resping` dictatura relativismului”. |ns` Suveranul Pontif a fost circumspect atât cu aprecierile, cât [i cu criticile. A[a cum era de a[teptat, atât democra]ii, cât [i republicanii au fost foarte aten]i la discursurile sale, pentru a \ncerca s` exploateze la maximum orice frântur` de fraz` care le-ar fi adus capital electoral. |ntr-o curs` atât de strâns` cum este cea de anul acesta, câteva procente catolice \n plus ar putea fi decisive. |ns`, a[a cum a obi[nuit pe toat` lumea, Benedict al XVI-lea nu vorbe[te \n termeni explici]i, ci \n paragrafe atent [lefuite, care, mai degrab`, las` loc interpret`rilor cu privire la ceea ce a vrut s` spun`.

Cert este c` niciuna dintre p`r]i nu a putut revendica „monopolul” asupra vizitei papale [i deci nici implica]iile politice ale acestei vizite nu sunt prea clare.

Semnele Timpului Mai 2008

24

„Frumoasa [i Bestia” – un ultim „rodeo” Realitatea istoric` a rela]iilor distante dintre Statele Unite [i Vatican, asociat` cu \ntors`tura surprinz`toare pe care au luat-o aceste rela]ii \n ultimii ani, alimenteaz` specula]iile care se fac \n mediile evanghelice americane cu privire la locul [i rolul acestora \n profe]ia biblic`.

Este binecunoscut faptul c` pentru evanghelici papalitatea este considerat` „fiara din Apocalipsa”, care a persecutat [i a omorât credincio[i \n timpul Evului Mediu [i al Reformei. De asemenea, aceasta mai este identificat` [i cu „femeia desfrânat`” din Apocalipsa, care c`l`re[te o alt` „fiar`” – ca simbol al unui tandem politico-religios care va domina din nou lumea. C` simbolismul biblic semnaleaz` un asemenea „mariaj” \ntre puterea laic` [i cea spiritual` este evident, \ns` dac` [i cum vor \mplini SUA [i papalitatea aceste previziuni r`mâne de v`zut. Din aceast` perspectiv`, vizita papei \n Statele Unite nu are \nc` vreo semnifica]ie evident`. A fost cel mult o \ntâlnire de curtoazie \ntre „Frumoasa” (Biserica) [i „Bestia” (puterea secular`). Dar, cât` vreme imaginea lui Roger Williams5 [i

amintirea coloniei sale din Rhode Island vor r`mâne vii \n memoria americanilor, nu poate fi vorba de un „mariaj” \ntre cele dou` p`r]i.

Deocamdat`, SUA se dovedesc o „Bestie” prea n`r`va[` pentru delicate]ea „Frumoasei” care \ncearc` s` o struneasc`. |ns` experien]a de veacuri pe care papalitatea o are \n rela]iile cu puterea secular` o face mult mai abil` [i capabil` de a „c`l`ri” aceast` nou` fiar` [i de a-i struni puterea, a[a cum a mai f`cut [i cu altele de-a lungul istoriei. Dac` timpul va confirma previziunile Bibliei, trebuie s` fie con[tient` c`, odat` urcat` \n spatele ei, acest „rodeo” poate fi [i ultimul. ST

1. Locul unde a fost World Trade Center – cele dou` blocuri-turn doborâte \n urma atacului de la 11 septembrie 2001.

2. „Dumnezeu s` binecuvânteze America”.

3. Prima Mare Trezire este numele dat unei perioade de intens` activitate religioas` \n coloniile din SUA anilor 1730 [i 1740, \n care accentul c`dea pe tr`irea unei rela]ii personale cu Dumnezeu –atitudine tipic protestant`.

4. O cruce ro[ie pe fond alb este steagul na]ional al Angliei, al statului american Georgia [i al unor importante ora[e ca Montreal, Barcelona, Milano, Genoa [.a.

5. Roger Williams (1603-1683), teolog puritan, de origine englez`, promotor al toleran]ei religioase [i al principiului separa]iei dintre biseric` [i stat, \ntemeietor al coloniei din Rhode Island [i al capitalei acesteia, Providence.

Mai 2008 Semnele Timpului 25

Cultur`

O scurt` istorie S` vorbim ast`zi despre ur` nu este o \ndeletnicire lipsit` de sens. Mecanismul ireductibil care alimenteaz` [i \mpinge \nainte destinele lumii spre un orizont tot mai obscur este \ntre]inut de incapacitatea omului de a vedea \n aproapele s`u un semen.

I Cristian M`gur`

D

umnezeu a creat omul dup` chipul [i asem`narea Sa, ceea ce \nseamn` c` to]i oamenii se pot recunoa[te \n imaginea Creatorului, dar [i unul \n altul. Ura a reu[it s` obnubileze aceast` capacitate \nc` de la \nceputul istoriei umanit`]ii, prin crima lui Cain, [i a continuat, \n forme infinit mai elaborate [i mai toxice, s` regizeze drama fiin]ei umane, ca fiin]` c`zut` de la plin`tatea statutului originar. |n]elegerea mecanismului urii este primul pas c`tre exorcizarea ei, pentru c` „orice lucru \n]eles poate fi mai lesne st`pânit”.

Gabriel Liiceanu, \n volumul Despre ur`, are meritul de a privi ura \n toate articula]iile ei, [i, prin \n]elegerea treptelor sale evolutive, de la invidia spontan` [i pân` la crima \ncadrat` de ideologie, o supune autoanalizei expiatoare a celor care \nc` nu [i-au pierdut reperele. Plecând de la analiza teologic` profund` a crimei lui Cain, G. Liiceanu \[i construie[te un e[afodaj cu ajutorul c`ruia explic` cea mai odioas` \nf`]i[are a urii, crima organizat` intelectual de pleiada tor]ionarilor intelighen]i care s-au n`scut din filozofia lui Marx. |n compara]ie cu tot ce ne-a ar`tat capitalul de ur` al modenit`]ii, crima lui Cain pare un debut palid.

Primul criminal din istorie [i-a consumat ura

odat` cu eliminarea obiectului ei, Abel, pe care l-a invidiat pentru motivul c` jertfa lui fusese pl`cut` \naintea lui Dumnezeu. Cain l-a urât pe Abel, fratele s`u, crima lui a fost generat` punctual de aceast` invidie pe care i-o purta, iar dup` consumarea ei a fost resim]it` ca ceva r`u („eu voi trebui s` m` ascund de fa]a

Semnele Timpului Mai 2008 26

despre ur` Ta” – Geneza 4,14) [i pedepsit` exemplar.

Ura cainit` s-a consumat o singur` dat` pentru c` era personal`, orientat` \mpotriva unui singur om.

Spre deosebire de ura primitiv` [i spontan` a lui Cain, la sfâr[itul secolului al XIX-lea, odat` cu Marx, ura \ncepe s` fie indus`, argumentat`, teoretizat`, prev`zut` cu un scop [i pus` sistematic la treab`. Ura bezmetic` a lui Cain se cultiv`, asimila o explica]ie [tiin]ific` [i, fiind justificat` de mersul istoriei, cap`t` valoare suprem`. Julien Benda spunea prin 1928 c` secolul XX „va fi fost secolul organiz`rii intelectuale a urilor politice”, de vreme ce ura de clas`, de ras` [i de na]iune c`p`taser` justific`ri din partea unor teoreticieni eminen]i. Prin alian]a cu elementul intelectual, ura c`p`ta un program, devenea con[tient` de sine [i se canaliza, colectivizat`, spre un grup anume sau spre o anumit` persoan` ca agent al unei categorii: burghezul, reac]ionarul, capitalistul etc. Prin ideologie, scopul urii devenea onorabil, iar cel care ura, personaj exemplar care se angaja \n lupta cu „elementele du[m`noase” ce puneau \n pericol viitorul de aur al societ`]ii. De la justificarea suprem` a urii [i pân` la crimele care pot fi imputate comunismului nu a fost decât un pas, prevestit f`r` urm` de precau]ie de limbajul de-o violen]` f`r` precedent.

Obiectul urii, ca s` poat` fi eliminat, era obligatoriu exclus din sfera umanului, devenea sub-om. Singura categorie \n care acesta mai putea fi integrat era cea a bestialului. {i atâta timp cât omul devenea un simplu gândac, un câine turbat, un pr`d`tor, un porc sau

o vulpe, eliminarea sa devenea o datorie de con[tiin]`.

Chiar dac` \nv`]`tura cre[tin` nu evalueaz` gravitatea unei crime dup` num`rul victimelor, \n plan moral, G. Liiceanu spune c` ideologia care ad`poste[te crima este infinit mai vinovat`: „Calitatea crimei este cu totul alta atunci când ur`[ti intelectual, reflexiv, cu convin-

Prin ideologie, scopul urii devenea onorabil, iar cel care ura, personaj exemplar care se angaja \n lupta cu ’elementele du[m`noase’ ce puneau \n pericol viitorul de aur al societ`]ii. geri, sistematizându-]i afectele [i canalizându-]i bestialitatea.” Crima omului civilizat, virusat ideologic, nu poate fi egal` cu crima comis` de Cain, pentru c` omul „superior” este dotat cu un mecanism de justificare a crimei.

Cartea lui G. Liiceanu merit` citit`. Este o imagine limpede a traseului invidie-ur`-crim`, crim` spontan`-crim` justificat` prin ideologie, o expunere a lumii care, \n mare m`sur`, se trage din s`mân]a lui Cain. Mai este [i un efort de sistematizare a urii, cu speran]a \mp`rt`[it` c` atât autorul, cât [i cel care o cite[te, apleca]i asupra acestei boli, vor avea mai multe resurse pentru vindecarea ei. ST

Gabriel Liiceanu, Despre ur`, Editura Humanitas, Bucure[ti, 2007, 164 pag.

Mai 2008 Semnele Timpului 27

Citatul ST

„

Tr`im timpuri

Tr`im timpuri \n care ]es`tura societ`]ii pare s` se de[ire cu vitez` crescând`; când egoismul, violen]a [i un spirit nemilos par s` altereze bun`tatea vie]ii comunitare. Aici e locul inteligen]ei emo]ionale, ca s` lege laolalt` sentimentul, caracterul [i instinctul moral. Tot mai multe eviden]e arat` c` fundamentele etice se bazeaz` pe capacit`]ile noastre emo]ionale. Cei care sunt la cheremul impulsurilor – cei lipsi]i de controlul de sine – dovedesc o deficien]` moral`. Capacitatea de a-]i controla impulsurile constituie baza voin]ei [i a caracterului. R`d`cina altruismului st` \n empatie, \n abilitatea de a citi emo]iile altora. {i dac` exist` dou` atitudini morale dup` care timpul de fa]` strig`, acestea sunt st`pânirea de sine [i compasiunea.

”

Daniel Goleman, Emotional Intelligence

Semnele Timpului Mai 2008 28

Social Adunarea Parlamentar` a Consiliului Europei (APCE) a adoptat, pe 16 aprilie a.c., rezolu]ia 16071. Acest document invit` cele 47 de state membre s`-[i orienteze, acolo unde este necesar, propria legisla]ie \n a[a fel \ncât s` garanteze femeilor „dreptul de acces la avort sigur [i legal”.

I Marius Necula

D

ocumentul a fost aprobat cu 102 voturi pentru, 69 \mpotriv` [i 14 ab]ineri. De remarcat c` doar 185 dintre cei 318 membri ai APCE au fost prezen]i la vot. Cu toate c` nu nume[te avortul un drept, rezolu]ia cere totu[i ca el s` nu fie interzis prin legisla]iile statelor europene. Pe de alt` parte, APCE atrage aten]ia \nc` din primul articol al rezolu]iei c` avortul nu poate fi socotit \n nicio circumstan]` metod` de planificare familial`.

Rezolu]ia mai cere ca statele „s` promoveze o atitudine mai vizibil pro-familie \n campaniile de informare [i s` ofere consiliere [i sus]inere practic` pentru a ajuta femeile acolo unde motivul pentru care se cere avortul este presiunea financiar` sau din partea familiei”.

Recenta rezolu]ie reaprinde discu]iile publice privitoare la oportunitatea legaliz`rii avorturilor, iar ca aspect secundar, la moralitatea actului \n sine. Trebuie amintit faptul c` rezolu]iile APCE nu sunt obligatorii, ci sunt doar recomand`ri pentru legisla]ia fiec`rui stat.

a purta o sarcin`, \n 1995, la 29 din 1000, \n 2003.

Ceea ce atrage aten]ia este faptul c` sc`derea avorturilor a fost mai mare \n ]`rile dezvoltate (o sc`dere de la 39 la 26 de avorturi la 1000 de femei) fa]` de ]`rile \n curs de dezvoltare (cu o sc`dere de la 34 la 29 de avorturi la mia de femei). Prestigioasa revist` medical` Lancet atr`gea aten]ia c` mai mult de jum`tate dintre avorturile din ]`rile \n curs de dezvoltare sunt periculoase3 fiind realizate clandestin [i \n condi]ii precare. Tot \n ]`rile \n curs de dezvoltare se \nregistreaz` [i cea mai mare rat` anual` de avorturi (35 de milioane) \n compara]ie cu ]`rile dezvoltate (7 milioane).

Aceasta reflect` pe de o parte distribu]ia popula]iei globului, iar pe de alta, vârsta medie a grupelor demografice. Nu doar c` statele dezvoltate au o reprezentare numeric` mai slab`, dar se observ` [i o oarecare \mb`trânire [i deci un num`r mai mic de sarcini ([i implicit avorturi), \n compara]ie cu statele \n curs de dezvoltare care au o popula]ie mult mai tân`r`.

Care sunt avantajele legaliz`rii avortului?

Conform unor date de specialitate2, la nivel mondial, una din 5 sarcini se termin` prin avort. Potrivit aceleia[i surse, la nivel planetar, num`rul de avorturi a sc`zut de la 46 de milioane \n 1995, la 42 de milioane \n 2003. Studiul arat` o oarecare descre[tere a avorturilor \n cazul femeilor cu vârste cuprinse \ntre15 [i 44 ani de la 35 din 1000 de femei capabile de

Crim` cu dezlegare european` Mai 2008 Semnele Timpului 29

Social Rata [i inciden]a avorturilor pe plan mondial Ani comparativi: 1995 [i 2003 Num`r de avorturi (milioane)

Regiunea

Rata avorturilor la 1.000 de femei cu vârsta 15-44 ani

1995

2003

1995

2003

Nivel mondial

45,6

41,6

35

29

}`ri \n curs de dezvoltare

10

6,6

39

26

Europa de Est

3,8

3,5

20

19

}`ri \n curs de dezvoltare*

35,5

35

34

29

24,9

26,4

33

30

China

Date dup` regiuni Africa

5

5,6

33

29

Asia

26,8

25.9

33

29

Europa

7,7

4,3

48

28

America Latin`

4,2

4,1

37

31

America de Nord

1,5

1,5

22

21

Oceania

0,1

0,1

21

17

*Conform legisla]iei din România, avortul este legal pân` \n s`pt`mâna a 14-a de sarcin`.

Aproape jum`tate din sarcini sfâr[esc prin avort \n România.

Sc`derea cea mai vizibil` este \n Europa de Est unde, dup` c`derea comunismului, metodele contraceptive au devenit legale [i accesibile, num`rul de avorturi la mia de femei sc`zând de la 90 la 44. Cu toate acestea, aici avem \nc` 105 avorturi la 100 de na[teri.

Ceea ce se poate observa din tabelul de mai sus este c` scoaterea \n ilegalitate a avortului nu scade inciden]a acestuia. Fenomenul este sesizat [i de c`tre Adunarea Parlamentar` a Consiliului Europei, \n art. 4 al rezolu]iei 1607.

Pe de alt` parte, atunci când avortul este ilegal, modul de realizare pune adesea \n pericol s`n`tatea [i via]a femeii. Conform datelor medicale, 92% dintre avorturile din ]`rile dezvoltate se realizeaz` cu personal de specialitate \n situa]ii de siguran]` medical`. |n schimb, \n ]`rile \n curs de dezvoltare, unde avortul este \nc` ilegal, \ntre 55% [i 95% dintre avorturi (procentele variaz` \n func]ie de ]ar`) sunt

realizate \n condi]ii improprii, [i deci periculoase, deoarece, conform legii, nu se poate oferi asisten]` medical` pentru avort.

Totu[i, din punct de vedere social, avem de-a face cu o dilem`: fie se sus]ine legalizarea avortului [i realizarea acestuia \n condi]ii sigure, fie se continu` cu negarea realit`]ii [i totodat` cu punerea \n pericol a mamei [i pierderea f`tului. Cei care sus]in legalizarea avortului vin cu exemple concrete: \n Republica Africa de Sud, inciden]a infec]iilor rezultate \n urma avortului a sc`zut cu 52% dup` ce procedura a fost legalizat` \n 1996. Aceste rezultate au stat la baza decizie multor ]`ri de a legaliza avortul.

Guvernele prefer`, tot din punct de vedere social, legalizarea avortului deoarece pericolele la care este supus` femeia sunt mult reduse. Apoi, per total, scad [i cheltuielile de spitalizare, ca urmare a complica]iilor care survin \n cazul interven]iilor necalificate. La nivel mondial, se estimeaz` c` 5 milioane4 de femei sunt spitalizate ca urmare a infec]iilor sau hemoragiilor rezultate \n urma avorturilor realizate \n condi]ii improprii, iar dintre acestea, 13%5 se soldeaz` cu moartea.

De ce se apeleaz` la avort?

Cercet`torii consider` c` sunt situa]ii excep]ionale care ar putea justifica avortul (a se vedea Avortul terapeutic – pag. 32) din Semnele Timpului Mai 2008

30

punct de vedere al eticii medicale. Din nefericire, mare parte dintre avorturile realizate nu au o motiva]ie terapeutic`, ci una strict personal`. |n ciuda aten]ion`rii din partea oficialit`]ilor c` avortul nu reprezint` o metod` de planificare familial`, el r`mâne \n continuare modul prin care se „previne” aducerea pe lume a unui copil nedorit.

De obicei, avorturile se produc atunci când sarcina este nea[teptat` [i nedorit`. De fapt, mai mult de o treime din totalul de 205 milioane de sarcini anuale la nivel mondial sunt sarcini neprogramate, iar 22% din totalul de sarcini se vor finaliza prin avort. Un studiu de anvergur` realizat \n 1998, \n care au fost implicate 27 de ]`ri, a scos la iveal` motivele pentru care femeile aleg s` pun` cap`t unei sarcini. Cauza principal` este dorin]a de a amâna aducerea pe lume a unui copil, motivele fiind: munca, studiile, problemele de natur` financiar` ori rela]ional`. Un studiu similar efectuat \n 20046 \n clinicile din SUA a scos la

iveal` rezultate similare. Nu putem s` nu recunoa[tem c` mare parte din motive sunt o manifestare a individualismului caracteristic societ`]ii occidentale, [i nu atât de mult o preocupare real` pentru viitorul nesigur al copilului.

Legal nu \nseamn` neap`rat [i moral Trebuie amintit faptul c` legalizarea avortului (care poate fi sus]inut` cu multe argumente) nu face ca actul s` devin` automat [i moral. Argumentele de natur` social` sau medical` care sus]in legalizarea avortului nu sunt suficiente pentru a-l declara o practic` acceptabil` [i din punct de vedere moral.

Totu[i, \n b`trâna Europ`, o legisla]ie mai lejer` a avortului este sinonim` cu un act de nimicire a viitorului.

Chiar dac` pare a fi o scen` dintr-un film SF, cei mai mari vr`jma[i ai oamenilor de mâine suntem chiar noi, cei de azi, care nu le mai d`m acestora posibilitatea (sau dreptul) de a veni pe lume. Sus]in`torii v`d avortul ca pe un drept al femeii, ea fiind cea care poate decide dac` s` p`streze sau nu o sarcin`. F`r` a aborda subiectul din perspectiva moralei cre[tine, totu[i se impune \ntrebarea: Dar drepturile omului (de mâine) nen`scut (azi) cine s` le sus]in`? E grav c` \n societatea actual` avem organisme oficiale care ap`r` interesele necuvânt`toarelor (a[a-numita poli]ie a animalelor), dar interesele semenilor no[tri nen`scu]i continu` s` fie tratate cu lejeritate atât la nivel individual, cât [i la nivelul oficialit`]ilor.

Metode periculoase de producere a avortului I consumul de b`uturi f`cute din terebentin`, \n`lbitori pentru rufe, b`legar etc.; I introducerea \n vagin de fierturi din plante otr`vitoare; I introducerea de corpuri str`ine \n uter; I s`ritul de pe sc`ri sau acoperi[.

Mai 2008 Semnele Timpului 31

Social Aspecte biblice |n general, \n cadrul cre[tinismului se poate sesiza o opozi]ie v`dit` fa]` de practica avortului, argument`rile variind destul de mult de la o biseric` la alta. Biserica Catolic` argumenteaz` adesea mai degrab` pe linia filozofiei grece[ti, f`r` a l`sa loc pentru niciun fel de excep]ie. |n schimb, ortodoxia [i protestantismul consider` c` sunt [i situa]ii de excep]ie. Dincolo de argumentele pro sau contra, ar merita s` vedem dac` Biblia are ceva de spus \n aceast` privin]`.

Discu]iile actuale privitoare la avort nu au fost cunoscute popoarelor antichit`]ii, fertilitatea [i num`rul mare de copii fiind privite ca un semn al bun`st`rii. Din acest motiv, nici Biblia nu trateaz` \n mod explicit acest subiect. Cu toate acestea, g`sim câteva pasaje care arunc` lumin` asupra subiectului luat \n discu]ie. |n primul rând, Sfintele Scripturi nu fac nicio diferen]` \ntre f`t [i copilul n`scut, folosindu-se termeni comuni (rodul pântecului, copil, prunc). Pe de alt` parte, Biblia folose[te pronumele personal \n dreptul copilului nen`scut (Ieremia 1,5 sau Psalmi 139,1316). A[adar f`tului i se recunoa[te identitatea uman`. |n acelea[i pasaje, Biblia vorbe[te de persoana actual` ca fiind continuarea celei nen`scute din pântece. |n limbaj contemporan, aceasta este o confirmare a persoanei f`tului.

David recunoa[te c` se afla \n aten]ia divin` chiar [i când era un embrion7. Pe de alt` parte, conform textului din Levitic 17,11, \n sânge este via]a, iar dup` informa]iile medicale, circula]ia sangvin` pentru f`t \ncepe chiar din primul trimestru.

Avortul terapeutic (opiniile nu sunt unanime \n dreptul fiec`rui caz)

Etica medical` actual` consider` avortul \ntemeiat [i motivat, deci terapeutic, \n situa]ii cum ar fi: I via]a mamei este pus` \n pericol prin ducerea la cap`t a sarcinii; I s`n`tatea mental` [i fizic` a mamei este periclitat` de continuarea sarcinii; I f`tul prezint` malforma]ii grave; I pentru reducerea num`rului de fetu[i, \n cazul unor sarcini multiple; I pentru \ntreruperea unei sarcini rezultate \n urma incestului sau a violului.

Poate cel mai relevant pasaj este cel din Exod 21,22.23: „Dac` se ceart` doi oameni [i lovesc pe o femeie \ns`rcinat`, [i o fac doar s` nasc` \nainte de vreme, f`r` alt` nenorocire, s` fie pedepsi]i cu o gloab`, pus` de b`rbatul femeii [i pe care o vor pl`ti dup` hot`rârea judec`torilor. Dar dac` se \ntâmpl` o nenorocire, vei da via]` pentru via]`.” |n ce const` nenorocirea la care se face referire aici? Conform altor pasaje8, nenorocirea ar fi moartea. Dar a cui moarte? Dac` lu`m \n calcul contextul, Scriptura nu se poate referi la moartea femeii. A[adar, nenorocirea ar fi moartea f`tului. Privind la legea Vechiului Testament, este evident c` via]a unui nen`scut este pus` la acela[i nivel cu cea a unei persoane umane adulte, legea cerând \n final via]` pentru via]`.

|ntre actualitate [i poten]ialitate Pe 23 decembrie 2002, sora [i p`rin]ii lui Laci Peterson observ` dispari]ia acesteia. A doua zi, poli]ia a fost alertat`. C`ut`rile au \nceput.

Pe 13 aprilie 2003, undeva pe ]`rmul golfului San Francisco (California, SUA), s-a descoperit trupul descompus al unei femei \ns`rcinate \n ultimul trimestru. Testele ADN au Semnele Timpului Mai 2008

32

confirmat c` era vorba de trupul lui Laci, so]ia lui Scott Peterson. Acesta va fi arestat, pe 18 aprilie 2003, fiind acuzat de uciderea so]iei lui. Cazul, puternic mediatizat, a f`cut ca pe 1 aprilie 2004 s` fie semnat la Casa Alb`, Actul9 privitor la victimele nen`scute. Actul amintit recunoa[te ca victim` a unui atac violent nu doar mama, ci [i „copilul din uter”, prin acesta \n]elegându-se conform textului de lege „un membru al speciei homo sapiens, \n oricare stadiu de dezvoltare, care este purtat \n pântece”. Pe 16 martie 2005, Scott Peterson a fost acuzat de dubl` omucidere [i condamnat la moarte.

Este deci avortul o simpl` \nl`turare a unui conglomerat de celule sau \ntreruperea unei vie]i? |n contextul \n care f`tul este definit ca fiin]` uman`, atunci avortul este o form` de omucidere. Pe de alt` parte, sus]in`torii avortului afirm` c` f`tul nen`scut nu poate fi definit totu[i ca fiind persoan` uman`. Criteriile filozofice generale dup` care este definit` persoana sunt mai multe, printre care se num`r`: ra]ionalitate, sim] moral, con[tiin]` de sine, libertatea de a ac]iona dup` propriile decizii, capacitatea de a comunica propriile judec`]i (morale). |n aceea[i ordine de idei, este foarte greu a face diferen]a dup` criteriile de mai sus

\ntre un f`t [i un nou-n`scut sau chiar s` \ncadrezi un copil \n primele stadii de dezvoltare \n categoria persoanelor. Cu toate acestea, \ntreruperea vie]ii unui nou-n`scut sau a unui copil mai mare este numit` ucidere, iar cea a unui f`t doar \nl`turarea chirurgical` a unor ]esuturi.

Aici trebuie s` introducem no]iunea de poten]ialitate: valoarea unui f`t (uman) nu const` doar \n ceea ce este el la momentul actual, ci [i \n ceea ce poate s` devin`. A[adar, discu]iile privitoare la moralitatea [i legalitatea avortului nu trebuie s` se limiteze la starea prezent` a lucrurilor. Din aceast` perspectiv`, avortul trebuie v`zut nu doar ca o \ntrerupere a dezvolt`rii unui ]esut de celule, ci ca \ntreruperea dezvolt`rii unei persoane umane. Altfel spus, avortul nu este atât de mult uciderea unei persoane umane de azi, cât a persoanei umane de mâine. Cu o astfel de abordare, cu siguran]` c` sensul discursului va fi altul.

Se spune c` un profesor la medicin` a adus \naintea studen]ilor s`i un caz deosebit. „Un so] [i o so]ie, bolnavi de tuberculoz` [i sifilis, au deja patru copii. Unii au murit \n copil`rie, al]ii au r`mas handicapa]i. Acum este a[teptat cel de-al cincilea copil. A]i sf`tui acest cuplu s` avorteze? {i a]i pune asta \n practic`?” a \ntrebat profesorul. Majoritatea studen]ilor au r`spuns afirmativ. „Procedând astfel, a spus profesorul, l-a]i fi ucis pe Beethoven”. ST

1. Textul rezolu]iei poate fi c`utat la http://assembly.coe.int 2. Sedgh G, Henshaw S, Singh S, Åhman E, Shah IH. Induced Abortion: Rates and Trends Worldwide. Lancet 2007; 370: 1338–45.

3. Organza]ia Mondial` a S`n`t`]ii define[te avortul periculos (nesigur) ca fiind procedura realizat` de persoane c`rora le lipse[te preg`tirea [i/sau este f`cut` \n condi]ii \n care nu se \ndeplinesc standardele medicale minime.

4. Singh S, Hospital Admissions Resulting from Unsafe Abortion: Estimates from 13 Developing Countries, Lancet, 2006, 368(955):1887– 1892.

5. World Health Organization (WHO). Unsafe Abortion: Global and Regional Estimates of Incidence of Unsafe Abortion and Associated Mortality in 2003, Geneva: WHO, 2007.

6. Finer, Lawrence B., Frohwirth, Lori F., Dauphinee, Lindsay A., Singh, Shusheela, & Moore, Ann M. (2005). Reasons U.S. women have abortions: quantative and qualitative perspectives. Perspectives on Sexual and Reproductive Health, 37 (3), 110-8.n 7. Termenul ebraic folosit \n Psalmul 139,16 este golem care \nseamn` literar „f`r` form`”.

8. Geneza cap. 42 vers.4 [i 38; cap 44 vers. 29 9. Documentul este cunoscut [i ca Legea 108-212.

Mai 2008 Semnele Timpului 33

Social Cu câteva s`pt`mâni \n urm`, lumea \ntreag` a aflat cu stupoare de istoria incredibil` a lui Joseph Fritzl din Amstetten, un austriac de 73 ani, care [i-a sechestrat fiica \n beciul casei 24 de ani, timp \n care a b`tut-o [i a violat-o, aducând pe lume [apte copii nenoroci]i.

„Sunt eu p`zitorul fratelui meu?”

(Geneza 4,9)

Fritzl, omul timpului!

I Lucian Cristescu

L

a 22 ani, Fritzl, viitorul inginer, s-a c`s`torit cu Rosemarie (17 ani), fat` simpl`, f`r` [coal` sau vreo meserie anume, gata s` se supun` necondi]ionat autorit`]ii sale absolute. Din c`snicia lor s-au n`scut [apte copii.

Nu la mult timp dup` ce una dintre fiicele lui, Elisabeth, a \mplinit 11 ani, Fritzl a violat-o. {i evenimentul s-a tot repetat... |ntr-o zi, dup` majoratul fetei, din teama de a nu fi dat \n vileag, Fritzl a chemat-o \n beci „ca s`-l ajute”...

Atunci a t`b`rât pe ea, a b`tut-o, i-a pus c`tu[ele [i a legat-o cu o les` de un stâlp, atât cât s` ajung` la WC. Apoi a \nchis-o \n spatele unei u[i grele de o]el armat. Poli]iei [i nevestei credule, Fritzl le-a \ndrugat o poveste, cum c` Elisabeth, alipindu-se de o sect` \ndr`cit`, a disp`rut f`r` urme...

Dup` cafeaua de diminea]`, Fritzl obi[nuia s` coboare \n beci, „la proiectele sale”... Când Semnele Timpului Mai 2008 34

Elisabeth a renun]at s` i se mai \mpotriveasc`, Fritzl a dezlegat-o [i i-a amenajat minimal beciul orb [i scund (1,70 m): i-a instalat un sp`l`tor, o ma[in` de g`tit [i un congelator. Cu timpul, i-a adus [i un televizor, singura leg`tur` cu exteriorul.

La fiecare dintre cele [apte na[teri incestuoase, Fritzl f`cea treaba de moa[`. Pe unul dintre copii, mort la na[tere, omul l-a ars \n cuptorul din beci. Pe m`sur` ce locatarii micului bunc`r se l`sat fiica s` ias`, dup` aproape \nmul]eau, Fritzl mai scotea câte un sfert de veac, la lumin`... unul (\n total trei) [i-l ducea „sus” A[a s-a ispr`vit co[marul: \n locuin]a sa. Explica]ia lui era Fritzl a fost arestat. Copiii sco[i aceea[i: vagabonda de Elisabeth din beci erau neoameni. Abia venea incognito [i le azvârlea câte [tiau s` vorbeasc`. |ntre ei, un prunc \n fa]a casei, s`-l creasc` comunicau prin gemete [i ei. Pe unul, Fritzl l-a adoptat legal. l itz Fr Joseph icnituri. S`rmanii, nu [tiau Doi au fost lua]i „\n \ngrijire” – [i a[a ce e lumina zilei. Pentru prima s-a f`cut „bunicul” [i cu ni[te paraoar` vedeau oameni reali, animale, luna, o le de la stat. Ceilal]i trei (o fat` [i doi b`ie]i) au carte... r`mas \n subteran` – sub amenin]area c`, Pân` s`-i soseasc` avocatul, Joseph Fritzl dac` fac zgomot, „...v` gazez pe to]i!” apucase s` m`rturiseasc` Fritzl petrecea nop]i totul... \ntregi \n beci. Nimeni, nici |n cei 24 de ani, \n casa so]ia lui, nu [tia ce f`cea b`trânului Fritz se Simptomatologia acolo: b`trânul decretase perindaser` aproape 100 o interdic]ie drastic` oricui unei societ`]i ar fi putut s` se apropie Stau oamenii \n loc [i se de chiria[i.Chiar nici de beci. uit` unii la al]ii: „Cum de-a m`car unul nu s-a \ntrebat fost posibil?” {i \nc` \ntr-un de ce le interzicea propri- or`[el cuminte, ca Amstet„Omul” etarul atât de drastic s` ten? M` mir de ce nu pun Trecuser` 24 ani de alte \ntreb`ri? deten]ie cumplit`. |n luna se apropie de beci?

Bunc`rul fusese construaprilie 2008, Kerstin – fata it cu un plan avizat [i cu aprob`ri \n regul`. cea mai mare din bunc`r, de 19 ani – s-a Inspectorii PCI au verificat [i incineratorul \mboln`vit grav. Bomboanele de tuse [i aspiridin beci... Cum de to]i ace[ti inspectori n-au na (singurele medicamente din beci) nu-[i sesizat nimic? f`ceau efectul. Atunci – cu totul inexplicabil penCum se poate ca mama unei adolescente tru un monstru – Fritzl [i-a dat pe fa]` omenia (\ntre 11 [i 18 ani) s` nu afle de calvarul fiicei [i a dus-o pe Kerstin, \n com`, la spital. sale? {i, \n clipa dispari]iei fetei, cum de instincMedicul, uimit de starea catastrofal` a fetei tul matern n-a ac]ionat \n niciun fel? (\i lipseau aproape to]i din]ii) [i mirat de cum Vecinii, rudele, fo[tii \nv`]`tori sau colegele a putut ajunge tân`ra incon[tient` pân` la de [coal`, cum de nu s-au fr`mântat de discasa bunicilor ei, a alertat poli]ia. Prin mesaje pari]ia lui Elisabeth? televizate \n toat` ]ara, „fugara Elisabeth” era Cum de oficialit`]ile nu s-au alertat când au chemat` la spital ca „s-o asiste pe muribund`”. auzit de existen]a unei secte periculoase \nc` {i din nou Fritzl [i-a c`lcat pe inim` – dovaneidentificate de ei? da c` nu era un monstru iresponsabil! – [i [i-a Mai 2008 Semnele Timpului 35

Social |n cei 24 de ani, prin casa b`trânului Fritzl se perindaser` aproape 100 de chiria[i. Chiar nici m`car unul nu s-a \ntrebat de ce le interzicea proprietarul atât de drastic s` se apropie de beci? {i cum se face c` ace[ti chiria[i, care au m`rturisit c` auzeau zgomote dinspre beci, nu s-au \ntrebat ce putea s` se petreac` acolo? Chiar nimeni s` nu fi auzit strig`tele lui Elisabeth, \n timp ce n`[tea \nc`tu[at` ca un animal?

Cum se face c` acelea[i autorit`]i nu s-au \ntrebat de unde ap`reau la u[a „bunicului” a[a, din senin, copii traumatiza]i?

Cum de oficiul pentru adop]ii i-a permis lui Joseph Fritzl s` „\nfieze” trei dintre copii, când tot ora[ul [tia c` domnul Fritzl fusese \nchis un an [i 6 luni pentru violul unei femei, \n 1967? |n cei 24 de ani, func]ionarii serviciilor sociale vizitaser` de 21 de ori familia Fritzl. S` nu fi observat ei crisparea copiilor când ap`rea „bunicul”?

Cum de \nv`]`torii acestor copii speria]i nu s-au \ntrebat de ce erau a[a de retra[i [i nesociabili?

Cum de persoanele din localitate nu s-au \ntrebat de ce cump`ra domnul Fritzl tot mai mult` hran`, când familia lui num`ra doar doi b`trâni [i trei copii?

Cum de Christine, cumnata lui, care v`zuse tratamentul sadic pe care Fritzl \l aplica surorii ei, n-a suflat nim`nui un cuvânt? Cum se justific` t`cerea unora dintre chiria[i – ca domnul Leitner, care aflase (\nc` dinaintea dispari]iei lui Elisabeth) c` tat`l \[i viola ne\ncetat fiica?

Iar vecina, care, f`r` \ndoial`, mai spusese [i altora secretul, de ce n-a reac]ionat \n vreun fel dup` dispari]ia lui Elisabeth?

De-o mie de ori: „cum?, de ce?”

Primul: la 23 august 2006, poli]ia vienez` solu]iona dosarul unei micu]e blonde, Nata[a Kampu[ de 10 ani, care disp`ruse f`r` urm` \n 1998. Un alt Fritzl o r`pise \n drum spre [coal`.

Timp de 8 ani, a ]inut-o \nchis` \ntr-un beci de numai 5 m.p., sub garaj. Abia dup` ce a fost „domesticit`” prin b`t`i, Nata[a a c`p`tat acces ziua \n casa r`pitorului, ca sclav` sexual`. La 18 ani, \ntr-un moment prielnic, a reu[it s` scape.

Pe când alerga pe strad`, fata implora trec`torii s` anun]e poli]ia. Nimeni \ns` nu i-a dat aten]ie...

S-a g`sit doar o b`trân` de 71 ani capabil` s`-i \n]eleag` spaima... [i a chemat poli]ia!

Al doilea caz: la 12 februarie 2007, revista Time publica o [tire oripilant`. O mam` avocat, ca urmare a divor]ului recent, [i-a \ncarcerat cele trei feti]e (\ntre 7 [i 13 ani) \ntr-o camer` neagr`. Timp de cinci ani, pân` au fost eliberate, fetele n-au avut parte nici

Contextul |ntreb`rile devin mai dramatice de vreme ce, \n intervalul de numai 18 luni (august 2006 – aprilie 2008), \n aceea[i Austrie au ie[it la iveal` \nc` dou` cazuri similare.

Semnele Timpului Mai 2008 36

de lumin`, nici de \ngrijire. Singura lor juc`rie erau [oarecii prip`[i]i prin jur. |n ciuda nenum`ratelor apeluri ale so]ului, jurist [i el, poli]ia n-a ac]ionat decât dup` amenin]area cu tribunalul. De ce oare, din 2005, de când s-a spart buboiul, oficialii ora[ului s-au tot opintit s` ascund` cazul de ochii presei?

Un trecut prea colectivist Enigmele par s` nu aib` r`spuns. Totu[i cei care dezleag` mistere [tiu c` explica]iile trebuie s` fie undeva \n trecut. Dup` p`rerea Nata[ei, cazurile de acest gen arat` o leg`tur` subtil` cu memoria unuia dintre marii lor concet`]eni.

Este vorba de Adolf Hitler. De[i n-au fost mul]i austrieci cu pozi]ii \nalte \n ierarhia nazist`, totu[i procentul cona]ionalilor implica]i \n ma[in`ria de exterminare a fost dispropor]ionat de mare. Mul]i au ar`tat entuziasm pentru

antisemitismul brutal: circa 70% din stafful lui Adolf Eichmann, exterminatorul evreilor, erau austrieci. Globocnik, Hoefle [i Lerch, conduc`torii Ac]iunii Reinhardt, erau vinova]i de moartea a 1,5 milioane de evrei \n Polonia de r`s`rit (1942-1943). Seidl fusese comandantul ghetoului Theresienstadt din Boemia. Stangl, un mare expert \n gazare, comandantul lag`rului Treblinka, fusese adjunctul centrului de eutanasiere din Austria superioar`...

Simon Wiesenthal apreciaz` c` nazi[tii austrieci erau responsabili de moartea a circa 3 milioane de evrei – jum`tate din num`rul total al celor extermina]i. Cu toate acestea, doar foarte pu]ini dintre tartori au fost adu[i \n fa]a tribunalului. {i nu to]i au fost condamna]i!

Când Kurt Waldheim, fost secretar general ONU, a candidat (\n 1986) la alegerile preziden]iale \n Austria, s-au ridicat obiec]iuni serioase privind serviciul s`u de ofi]er de informa]ii \n Wehrmacht-ul nazist. Autobiografia sa ascunsese unele detalii, dezv`luite ulterior.

Autorit`]ile t`g`duiser` \n mod consecvent implicarea austriecilor \n crimele de r`zboi.

Emo]iile sunt ancora sistemului nostru moral. Dac` \ndep`rtezi aceast` ancor`, po]i e[ua \n orice direc]ie.

Frans de Waal Abia \n 1991, cancelarul Vranitzky [i-a asumat r`spunderea pentru „tot r`ul pe care cet`]enii austrieci l-au f`cut altor fiin]e [i popoare”.

Aceast` solidaritate cu nazismul nu se putea s` nu aib` consecin]e pe plan social [i individual. Pentru genera]iile de dup` r`zboi, modelul social valabil era tot cel „colectivist”, model \n care individul era doar un servant al „societ`]ii” [i al statului, pentru care individul era sacrificat. |n colectivism, familia func]ioneaz` pe sistemul autoritarist, \n care b`rbatul cumuleaz` toate prerogativele [i licen]ele, iar femeia – fie p`pu[`, fie sclav` – este bun` doar pentru reproducere [i \ndeletniciri domestice.

Nu este \ntâmpl`tor c` Austria e ]ara cu cea mai mare rat` de r`piri din lume. {i nu este de mirare nici c` avocatul lui Fritzl s-a gr`bit s` deschid` proces de disculpare pentru clienMai 2008 Semnele Timpului 37

Social tul s`u, sus]inând c` sechestrarea [i violul „sunt nedovedite”. Tehnic vorbind, cine le-ar mai putea dovedi?

E[uare \n individualism Pe acest fundal ultra-colectivist, mo[tenit din mentalitatea nazist`, vremurile bune de dup` r`zboi au importat \n Austria ([i \n lume) un alt sistem, cu totul opus colectivismului. E vorba de modelul individualist. |n colectivism – concep]ia care considera grupul (na]iunea, tribul, satul) ca fiind unitatea primar` a realit`]ii – individul \[i definea identitatea [i sensul s`u de a fi doar slujind na]iunii.

Prin institu]iile sale (statul, biserica) societatea era criteriul ultim pentru om. Ori de câte ori binele societ`]ii / statului o cerea, individul trebuia s` renun]e la drepturile [i

chiar la via]a sa. Colectivismul promova etica sacrificiului. (Vezi analogia cu stupul.)

Individualismul, din contr`, consider` c` individul e unitatea de baz` a realit`]ii [i criteriul suprem. Pentru individualism, societatea ca atare nu exist`: ea nu-i decât suma unor indivizi. Prin urmare: societatea n-are voie s` se supra-ordoneze individului; iar institu]iile statului n-au rol de control, ci doar de ap`rare a drepturilor lui. Nimeni nu trebuie sacrificat pentru beneficiul altora. Pe acest

principiu \[i construie[te individualismul „etica nesacrificiului”.

Dac` pentru colectivism, nevoile indivizilor c`deau \n grija societ`]ii, individuali[tii nu recunosc „probleme sociale”, ci doar probleme individuale: e treaba fiec`ruia s` r`spund` pentru sine [i pentru alegerile lui! |n cazul dilemelor morale, concep]ia individualist` reduce totul la decizii utilitare, egoiste.

Când se raporteaz` la semeni, o face numai dac` rela]iile \i aduc vreun folos personal.

Dac` r`sfoie[ti istoria, vei descoperi c`, ori de câte ori balan]a a \nclinat spre colectivismul radical, s-au n`scut Gulag-urile (nazismul, stalinismul, maoismul) cu zecile de milioane de jertfe. Iar dac` cercetezi cronica zilei, afli cum individualismul extrem a dat na[tere [i \ntre]ine un capitalism sec, competitiv,

consumerist, cu indivizi bolnavi de izola]ionism, alienare social` [i individual`, n`p`di]i de nevroze [i psihoze.

„Lec]ia” lui Fritzl Nu Fritzl este cel ce d` aici lec]ia. Nu \ntotdeauna un caz particular permite generalizare.

Dar cazurile particulare devin relevante atunci când sunt contextualizate. Fritzl, \n toate deciziile sale, a fost mânat de un fel de a gândi.

Pentru mentalitatea „de tip Fritzl”, contextul Semnele Timpului Mai 2008

38

„individualist”, atât de la mod`, nuan]eaz` un „Aha!” |nainte de a-l articula, m` voi referi la descoperirile ultimelor trei decenii din domeniul func]ion`rii creierului1, descoperiri ce aduc o lumin` nou` cu privire la rolul pe care-l joac` emo]iile \n luarea deciziilor. {i, pentru a face „lec]ia” mai interesant`, m` voi referi la cercet`rile unui profesor de psihologie, Antonio Damasio (Universitatea California de Sud).

Acesta a pornit de la un caz celebru: accidentul unui maistru de c`i ferate, Fineas Gage (1848), al c`rui lob frontal (mai exact: zona ventro-medial` – reglatorul emo]iilor) fusese total distrus prin str`pungerea unei bare de metal. |n mod surprinz`tor, muncitorul nu numai c` n-a murit, dar a continuat s` tr`iasc`, aparent normal. Cu singura men]iune c`, dup` accident, Gage – care pân` atunci era respectuos, r`bd`tor [i empatic cu muncitorii din echipa sa – devenise altul: era nerespectuos, b`d`ran, nep`s`tor fa]` de ceilal]i [i cu totul capricios.

Pentru a-[i confirma b`nuiala, Damasio a efectuat un test la care au participat 30 de subiec]i: 6 dintre ei aveau extirpat` chiar zona prefrontal` ventro-medial`; 12 suferiser` deterior`ri ale altor p`r]i din creier; iar al]i 12 erau oameni s`n`to[i. Subiec]ii trebuiau s` rezolve anumite scenarii care implicau dileme morale, cum ar fi: „|n cazul unui tren sc`pat de sub control, ai \mpinge sau nu un om \naintea trenului, ca astfel s` salvezi alte cinci persoane?”

Subiec]ii s`n`to[i, cât [i cei f`r` leziuni prefrontale au ales varianta „moral`”: sub nicio form`, indiferent de urm`ri, n-ar fi putut arunca pe cineva \naintea trenului. |n schimb, to]i pacien]ii cu lobectomie ventro-medial` au optat pentru varianta „utilitar`”: ar fi sacrificat cu voie bun` indivizi, dac` lucrul acesta ar fi generat consecin]e avantajoase. Ignorarea op]iunii morale, a conchis Damasio, provenea din incapacitatea lor emo]ional`, urmare a extirp`rii zonei reglatoare a emo]iilor.

Frans de Waal, etician [i profesor la Emory University (listat de Time printre 100 cei mai influen]i oameni din 2007), a formulat \n mod str`lucit aceea[i concluzie: „Emo]iile sunt ancora sistemului nostru moral. Dac` \ndep`rtezi aceast` ancor`, po]i e[ua \n orice direc]ie!” |n prezent, tot mai mul]i savan]i sus]in acest punct de vedere2. Dr. Gregg D. Jacobs, profesor de psihiatrie la Universitatea Harvard, \n cartea The Ancestral Mind (2003), deplânge faptul c` a[a-zisul „creier emo]ional”, cu o memorie [i logic` proprie (aparent ira]ional`), a fost detronat din primatul s`u de c`tre „creierul ra]ional”, primat pe care-l de]inea \n mod natural. Ce a produs schimbarea? Nu altceva decât stilul de via]` modern, caracterizat de bombardament informa]ional, pragmatism, individualism [i competi]ie. |n mediul competitiv [i brutal, de supravie]uire, omul este \ndep`rtat tot mai mult de scrupulele morale [i se deprinde s` ia decizii dup` criterii utilitare. A[a se explic` \nstr`inarea social`, egomania3 cu corolarul s`u adiacent de nefericiri.

Desigur, pentru faptele lui Fritzl nu trebuie culpabilizat altcineva decât \nsu[i Fritzl. Dar „cazul” nu putea s` prind` cheag \ntr-o lume a rela]iilor reciproce [i autentice, \n care iubirea de aproapele – „ca pe sine \nsu[i” – ar fi activat 22.000 de inimi, ce nu [i-ar fi g`sit lini[tea f`r` s` primeasc` r`spuns la \ntrebarea: „Unde este Elisabeth, aproapele meu?”

Dac` somnul ra]iunii na[te mon[tri, atunci somnul iubirii z`misle[te demoni. Pentru aceasta, cine r`spunde? ST

1. New Scientist, 22 martie 2007, articolul „Procesele emo]ionale alterate afecteaz` judec`]ile morale”, de Roxanne Khamsi.

2. Vezi [i dr. Joseph LeDoux, The Emotional Brain, New York, 1998 3. Egomania – numit` [i „tulburare narcisist` de personalitate”, sindrom ce se define[te prin minimum 5 din cele 8 caracteristici: sim]`mânt grandios al importan]ei de sine; preocupare pentru putere [i succes personal; arogan]`; nevoia de admira]ie excesiv`; goana dup` tratament preferen]ial; spirit exploatator; lipsa empatiei; atitudine invidioas` [i b`nuitoare.

Mai 2008 Semnele Timpului 39

Social

Genocid silen]ios C

Observatorul demografic a anun]at, recent, c` popula]ia Terrei a dep`[it 6.666.666 locuitori. |mpreun` cu [tirea a sosit [i vestea c`, pentru aproximativ 2 miliarde de persoane, procurarea hranei a devenit o lupt` de zi cu zi, dac` nu chiar o chestiune de supravie]uire.

auza acestei crize de ample propor]ii este scumpirea brutal` a carburan]ilor [i energiei [i, \n consecin]`, a produselor agricole1, ceea ce a generat turbulen]e politice [i dezordine social` \n 33 de state. Pre[edintele B`ncii Mondiale a avertizat c` peste o sut` de milioane de persoane vor fi \mpinse sub pragul s`r`ciei. Afirma]ia lui a fost amplificat` de declara]iile [ocante ale unor \nal]i oficiali2. Josette Sheeran, directorul executiv al Programului Mondial de Alimenta]ie, a numit criza alimentar` \n care se afl` acum lumea un „tsunami t`cut”. Tendin]a de cre[tere a pre]urilor la alimente – aprecia Ban ki-Moon, secretarul general al Organiza]iei Na]iunilor Unite (ONU) – va \nghe]a

toate eforturile f`cute pân` acum de c`tre ONU de a reduce la jum`tate s`r`cia pân` \n anul 2015 3 . Iar pre[edintele Fondului Monetar Interna]ional, Dominique StraussI Cristina I[van Kahn, a tras la rândul s`u un semnal de alarm`, subliniind c` fenomenul ar putea afecta chiar [i economiile ]`rilor dezvoltate.

„Genocid” alimentar Discu]iile despre criza alimentar` au \nceput s` ocupe prima pagina a presei occidentale \n urm` cu câteva luni, când a devenit evident` scumpirea accelerat` a pre]urilor \n ]`rile subdezvoltate sau \n curs de dezvoltare. Primele lu`ri dure de pozi]ie au ap`rut la \nceputul lunii Semnele Timpului Mai 2008

40

aprilie, când Horst Seehofer, ministrul german al agriculturii [i un \nalt oficial ONU au acuzat organiza]iile interna]ionale [i statele occidentale de „genocid” alimentar. |n spatele amenin]`rilor privind scumpirea cu 600% a furajelor – spunea Seehofer – se ascunde dorin]a marilor produc`tori de semin]e de a impune soiuri de porumb [i soia modificate genetic. El a criticat vehement marile companii multina]ionale: „Lumea are nevoie de o agricultur` bazat` pe muncitorul agricol, nu de o agricultur` industrial`. (...) Marile companii domin` pia]a [i trebuie s` le punem be]e-n roate... Fermierii au ajuns obiectul unui adev`rat [antaj”.

Dac` analiz`m starea de lucruri doar \n SUA, afl`m c`, pentru fiecare loc de munc` din agricultura industrializat`, sunt sacrificate alte trei locuri de munc` din agricultura tradi]ional`.

Anual, aproape 31.000 de fermieri sunt sco[i din activitate. Aici, popula]ia agrar` a atins propor]ia cea mai mic` din istorie: 2%. Iar beneficiul economic se concentreaz` \n mâna unei minorit`]i: 4% dintre proprietarii americani de]in 50% din tot terenul productiv4. |nlocuirea muncii ]`ranului cu tehnologia industrializat` a f`cut ca munca la câmp s` fie a doua ocupa]ie, dup` minerit, cu cea mai mare inciden]` de accidente la locul de munc`. Anual, 10% dintre lucr`tori sunt afecta]i, iar dintre ace[tia, 45% r`mân afecta]i pe via]`5. Muncitorul agrar a ajuns cea mai expus` categorie la bolile respiratorii [i afec]iunile dermatologice, datorit` expunerii la gaze, prafuri toxice, fertilizatori [i pesticide.6 |ntr-un interviu acordat ziarului austriac Kurier am Sonntag, responsabilul ONU pentru

alimenta]ie, Jean Ziegler, acuza Occidentul c` provoac` un „genocid silen]ios”. „Avem o lume controlat` de traderi, speculatori [i bandi]i. E o lume a inechit`]ii. Trebuie s` stop`m aceast` tendin]`”7.

Ra]ionalizare [i revolte stradale Peste 150 de milioane de africani vor suferi \n urma crizei alimentare, conform ultimelor statistici ale B`ncii Africane pentru Dezvoltare.

CBC News a relatat recent declara]ia unui b`rbat din Camerun care spunea: „Trecem prin cea mai grea perioad` din via]a noastr`.

A trebuit s` reducem num`rul de mese. Micul dejun nu mai exist` pentru noi”.

Pentru Asia, cifrele sunt [i mai alarmante.

Un miliard de persoane se lupt` cu pre]urile \n cre[tere. |n Nepal, orezul a devenit aproape un produs de lux, dup` ce \n ultima perioad` pre]ul s`u a crescut cu aproape 40 de procente. |n Afganistan, infla]ia a atins \n februarie 22%, iar pre]ul alimentelor s-a majorat \n medie cu 30%. Cea mai grav` situa]ie este \n cazul grâului, care s-a scumpit cu aproape 50%. }`ri precum Thailanda, India, Vietnam sau Indonezia au restric]ionat sau au \ncetat exporturile de orez de team` c` nu vor mai putea face fa]` nevoilor interne. Pre]urile mari i-au scos \n strad` pe oameni \n Haiti, Egipt, Filipine, Etiopia, Afganistan [i Indonezia, iar autorit`]ile locale se v`d confruntate cu o situa]ie dificil de gestionat. Proteste de strad` sunt a[teptate, de altfel, [i \n alte ]`ri mai dezvoltate. „Trecem printr-o criz` foarte serioas` [i vom vedea numeroase greve [i demonstra]ii de strad`”,

Mai 2008 Semnele Timpului 41

Social avertizeaz` fostul secretar general al ONU, Kofi Annan. |n Statele Unite ale Americii8, tot mai mul]i retaileri din nord-est [i vest au impus ra]ii la anumite produse alimentare. Aceasta \n condi]iile \n care, \n 2007, pre]urile la alimente au crescut cu 5%, iar la aceast` cre[tere se adaug` \nc` 5,3% – scumpirile din primele trei luni ale anului 2008. La un magazin din Mountain View, California, clien]ii s-au ar`tat nepl`cut surprin[i de faptul ca nu mai aveau posibilitatea de a cump`ra orez \n pachete mari, a[a cum fuseser` obi[nui]i. „Unde este orezul? S` nu ]i se permit` s` cumperi ceva ca orezul? E ridicol!”, spune unul dintre clien]i, citat de publica]ia The Sun 9. Cel mai frecventat magazin alimentar din Silicon Valley oferea, pân` nu demult, patru sau cinci sortimente de orez. |n prezent, pe rafturile aceluia[i magazin nu se mai g`se[te decât un singur tip de orez, [i acesta vândut la pre]ul de aproape 16 dolari sacul10.

M`suri de urgen]` Ra]ionalizarea alimentelor, culturile modificate genetic [i limitarea cump`r`turilor din supermarketurile ieftine sunt cele mai populare solu]ii propuse de Programul Alimentar Mondial pentru reducerea crizei alimentare globale. Totu[i aceste solu]ii complexe [i controversate par s` nu fie suficiente \n condi]iile \n care cererea de alimente este \n continu` cre[tere.

Paradoxal, \n goana dup` hran`, exist` un aliment pe care, cu cât l-am produce mai mult, cu atât mai mul]i oameni ar muri de foame. [...] Acest aliment considerat de baz`, este tocmai carnea.

La \nceputul lunii aprilie, ONU [i Banca Mondial` au convocat peste 400 de exper]i din 64 de ]`ri pentru elaborarea unei strategii de salvgardare. Raportul comisiei, dat publicit`]ii la 11 aprilie, solicit` statelor lumii o modificare profund` a politicilor agricole, subliniind c` enormele cre[teri ale productivit`]ii din ultimii 50 de ani au ascuns prea mult` vreme costurile sociale ale agriculturii intensive. Autorii raportului cer reorientarea de urgen]` a politicilor agricole prin acordarea aten]iei sporite micilor

agricultori [i evitarea culturilor superintensive11. Uniunea European` a [i luat deja câteva m`suri: a abandonat practica l`s`rii \n pârloag` a terenurilor, a ridicat nivelul cotelor de lapte [i a suprimat taxele vamale la cereale.

Monstrul numit „Risip`” Indiferent de m`surile regionale, exist` convingerea tot mai conturat` c` actuala criz` alimentar` nu va putea fi comb`tut` decât printr-o responsabilizare a popula]iei la nivel global. „Popula]ia din Occident ar trebui s` con[tientizeze faptul c` fripturile din farfurii \nseamn` un cost enorm, care \i afecteaz` pe cei din ]`rile \n curs de dezvoltare”, declara Alex Evans, consilier al Secretariatului de Mediu, Marea Britanie.

Apelul s`u „moralist” e lipsit de for]a producerii unui impact, datorit` omisiunii datelor considerate prea acuzatoare12: \n timp ce 800 de milioane de oameni sufer` acut de foame [i 6 milioane de copii mor anual de inani]ie13, 6,7 milioane de tone de mâncare \n stare bun` se arunc` anual numai \n Anglia, pur [i simplu din cauza excesului de cump`rare, a p`str`rii defectuoase sau a supradimension`rii por]iilor.

The Independent, \n edi]ia din 8 mai14, publica o statistic` uluitoare. Zilnic, englezii arunc` mii de tone de hran` f`r` m`car s` fie atinse, [i anume: 5,1 milioane de cartofi; 4,4 milioane de mere; 2,8 milioane de ro[ii; 1,6 milioane de banane; 1,3 milioane de pahare de iaurt; 1,2 milioane de portocale; 1,2 milioane de cârna]i; 660.000 ou`; 440.000 por]ii de mâncare; 220.000 pâini; 5.500 pui \ntregi – ceea ce reprezint` echivalentul unui stadion ca Wembley umplut cu vârf de 8 ori!

Pe de alt` parte, responsabili pentru aceast` risip` nu sunt doar cet`]enii ignoran]i. BBC Semnele Timpului Mai 2008

42

transmitea (13 septembrie 2007) c`, pentru respectarea „regulilor” Comisiei Europene de Pescuit \n Comun, pescarii englezi sunt for]a]i s` arunce \napoi, \n mare, mii de tone de cod. |ntr-un singur an s-au aruncat \napoi \n Marea Nordului 8.000 tone de pe[te capturat – echivalentul a 30% din toat` cantitatea pescuit` – din care doar 1% supravie]uie[te! |n SUA, lucrurile stau [i mai prost. Universitatea din Arizona15, \n colaborare cu Departamentul pentru Agricultur`, a efectuat un studiu pe o perioad` de 10 ani care a [ocat opinia public` mondial` prin rezultatele publicate: 45% din hrana produs` \n SUA nu ajunge niciodat` s` fie mâncat`. Anual, se arunc` hran` aflat` \nc` \n termen de valabilitate de 43 miliarde de dolari. Dup` raportul dat de Integrated Waste Management Board, California (ianuarie 2007), risipa de hran` \n institu]ii este revolt`toare: restaurantele arunc` 56% din hrana preg`tit`, magazinele alimentare 40%, hotelurile 28%, gospod`riile cu mai mul]i copii 27%, iar gospod`riile mici 20%.

Responsabilizarea lumii este m`sura ideal`, dar utopic`, pentru c` este direct dependent` de con[tiin]a moral` de a-]i p`sa de„aproapele”.

Ori tocmai la acest nivel d`inuie una dintre cele mai profunde cauze ale crizelor ce lovesc tot mai des lumea. Preocuparea predominant` pentru binele personal [i cel mult al grupului apropiat face ca spectrul \nfomet`rii, de[i acut, s` fie o problem` secundar`16.

Dieta care ruineaz` Paradoxal, \n goana dup` hran`, exist` un aliment pe care, cu cât l-am produce mai mult, cu atât mai mul]i oameni ar muri de foame. Cu siguran]`, nimeni nu [i-ar imagina c` acest aliment, considerat de baz`, este tocmai carnea. Cum se explic` aceasta?

Iat` cum: Pentru a ob]ine 1 kg de carne, o vit` trebuie s` consume 10 kg de protein` vegetal`17, superioar`. |n lume exist` aproximativ 16,8 miliarde animale produc`toare de carne, de trei ori mai multe decât popula]ia lumii. Ca s` hr`ne[ti 16,8 miliarde de capete, trebuie alocat tot mai mult teren cultivabil pentru p`[unat [i furaje, ceea ce adânce[te diferen]ele dintre ]`rile emisferei nordice [i

cele din sud. Cine crede c` animalele sunt crescute cu iarb` se \n[al`. De exemplu, doar animalele de carne din SUA consum` atâta grâu [i soia cu cât s-ar putea hr`ni dou` miliarde de oameni – cât toat` popula]ia Indiei [i a Chinei luat` laolalt` sau cât treimea de popula]ie care se afl` pe pragul \nfomet`rii. La ora actual`, mai mult de 40% dintre cerealele lumii sunt destinate cre[terii vitelor, iar num`rul acestora cre[te de la an la an. „Consumul de carne este o modalitate ineficient` de folosire a cerealelor”, comenteaz` World Watch

Institute. „Conform Departamentului de Agricultur` al SUA [i al ONU, utilizarea unui hectar de teren pentru cre[terea vitelor produce 25 kg de protein`. Aceea[i suprafa]` ar da 425 kg de protein`, dac` \n schimb s-ar cultiva soia – de 17 ori mai mult! Cercet`torii David Pimental (profesor la Universitatea Cornell)18 [i Robert Goodland (consilier al B`ncii Mondiale) avertizeaz` c` iminenta criz` agrar` va fi [i mai mult accelerat` prin reducerea atât a fosfa]ilor din sol, cât [i a rezervelor de ap`.

O simpl` socoteal` l`mure[te cum 1 kg de carne de vit` necesit` circa 100.000 litri de ap`.

Cantitatea anual` de carne consumat`, \n medie, de un englez respectabil este de 71 kg. |n compara]ie, un cet`]ean din India consum` anual, \n medie, doar 2 kg. Carnea, \n dieta zilnic` a unui american, reprezint` 35% din hran`19. }`rile bogate \ns` nu de]in toat` cantitatea de

Mai 2008 Semnele Timpului 43

Social

furaje, a[a c` trebuie s` le importe tocmai din ]`rile s`race, pe care le determin` s` produc` hran` pentru vitele din vest \n loc s`-[i hr`neasc` popula]ia fl`mând`. Un exemplu dureros este Haiti – una dintre cele mai s`race ]`ri din lume. Cea mai bun` [i cea mai mare parte a terenurilor haitiene este cultivat` cu alfa-alfa, furaj de lux. Companii mari \[i aduc aici vitele ca s-o pasc`, dup` care le taie [i le trimit \n SUA [i Europa, pentru industria burgerilor. UE, care este cel mai mare importator unic de carne din lume, import` 60% din necesarul de carne din ]`rile emisferei sudice, ]`ri aflate \ntr-un proces crescând de s`r`cire.

Solu]ia final`: cea „ini]ial`” Sir Crispin Tickell, politician britanic [i profesor la Universitatea Oxford, spune c`, practic, este imposibil s` hr`ne[ti o popula]ie de peste 6 miliarde de locuitori cu o diet` bazat` pe carne. Pentru c` nu exist` suficiente resurse. Doar 2,5 miliarde (aproape o treime din popula]ie) ar putea fi hr`nite cu o diet` \n care carnea s` constituie 35% din hran` – cât este media dietei americane. Dac` omenirea ar adopta o diet` vegetarian` suplimentat` cu produse lactate, produc]ia actual`, sus]ine Tickell, atât cât este, ar fi \n stare s` hr`neasc` circa [ase miliarde de oameni. Iar dac` omenirea ar elimina [i lactatele din diet` – ceea ce este posibil \n cele mai multe economii [i ar fi benefic s`n`t`]ii –, atunci popula]ia lumii ar putea fi s`turat` doar cu produc]ia

44

unui sfert dintre terenurile cultivate \n prezent.

Acela[i punct de vedere este promovat [i de cotidianul britanic The Guardian 20: spectrul foamei nu va disp`rea decât dac` ]`rile bogate ar fi dispuse s` renun]e la produsele de carne [i lactate. „Dac` fiecare ar adopta o diet` vegetarian` [i dac` hrana n-ar fi risipit`, produc]ia alimentar` actual` ar putea hr`ni 10 miliarde de oameni, mai mult decât presupusul num`r de locuitori ai Terrei \n 2050”21, estima un raport (1997) al Population Reference Bureau din SUA. |n ecoul acestor apeluri, cu cât mai actual [i mai semnificativ sun` cuvintele simple din cartea Genezei (1,29): „Iat` c` v-am dat orice iarb` care face s`mân]` [i orice pom care are rod cu s`mân]`: aceasta s` fie hrana voastr`”!

Criza alimentar` nu mai este de mult doar un avertisment. Este chiar prefigurarea mor]ii pentru unii dintre semenii no[tri. De vreme ce guvernele lumii z`bovesc s` adopte decizii de sacrificiu, este r`spunderea fiec`ruia s` ia o atitudine. Pentru c`, din câte se vede, chiar [i dieta este, la urma urmei, o chestiune de moral`. ST

1. The Money Channel 2. Banca Mondial` apreciaz` c` pre]urile au crescut cu 83% \n ultimii trei ani, iar pre]ul orezului s-a dublat \n ultimele luni 3. http://www.cbsnews.com/stories/2008/04/23/world/main 4036432_page2.shtml 4. Departamentul de Agricultur` a SUA, Economic Research Service, 1992 5. US National Safety Council Report, 1993.

6. Mutel and Donham, Practica medical` \n comunit`]ile rurale, 1983 7. www.hotnews.ro 8. SUA reprezint` cel mai mare exportator de grâu din \ntreaga lume 9. www.nysun.com/article/74994 10. Un sac de 20 pounds, aproximativ 10 Kg. 11. Un agricultor american poate produce 2.000 tone de cereale pe an, fa]` de maximum 1 ton` \n cazul unuia african 12. |n aprilie 2008, WRAP (organiza]ie semi-guvernamental`), a publicat datele de mai jos \ntr-un studiu amplu de 237 pagini, The Food We Waste.

13. Bread for the World Institute – BFWI 14. Martin Hickman, \n articolul: Ce risip`: Anglia arunc` 10 miliarde de hran` anual.

15. University of Arizona News, November 18, 2004 16. |n cuvintele lui Isus, faptul c` „va fi foamete” este [i o consecin]` a faptului c` „dragostea celor mai mul]i se va r`ci” (Evanghelia dup` Matei, 24,7.12).

17. Un porc consum` 9 kg de protein` vegetal` pentru a da 1 kg de carne.

18. David Pimentel, Ecological Integrity: Integrating Environment, Conservation, and Health, 2000.

19. Juliet Gellatley, The Livewire Guide to Going, Being and Staying Veggie!, Livewire, 1996.

20. The Guardian, 24 dec. 2002, „De ce veganii au avut \ntotdeauna dreptate”, de George Monbiot.

21. Stewart Rose, The Vegetarian Solution: Your Answer to Heart Disease, Cancer, Global Warming, and More, 2007.

Mediu

Prospect

pentru un stil de via]` modern: efecte adverse

De dou` secole [i mai bine, lumea st` cuib`rit` sub aripile pricepute ale [tiin]ei moderne, prin inspira]ia c`reia existen]a aproape c` s-a preschimbat dup` cuvântul SF. I Cristina Ru]`

M

odernitatea a pornit hot`rât` s` t`m`duiasc` lumea de credin]ele [i fantaz`rile pernicioase [i s`-i adune copiii, pribegi prin t`râmuri fermecate, dincoace de pragmaticele orizonturi sensibile ale lui „aici [i acum”, unde le-a promis, printre altele, nu imaginare p`s`ri m`iestre care s`-i poarte „ca vântul [i ca gândul”, ci prea p`mânte[ti [i naturale ma[in`rii, nu tinere]e f`r` b`trâne]e [i via]` f`r` de moarte, ci – mai rezonabil – longevitate. Copiii lumii deja s-au deprins cu „juc`rioarele” izvodite \n laboratoarele [tiin]ei [i care iat` c` le fac via]a mai u[oar`, dar nu [i mai sigur`... Dac` \ncerc`m o circumscriere a m`rcilor modernit`]ii – industrializare, mecanizare, motorizare, tehnologizare, artificializare – descoperim numitor

Mai 2008 Semnele Timpului 45

Mediu comun tot mai evident [i mai de neignorat – poluarea. |nc`lzirea global` [i distrugerea p`turii de ozon sunt dou` consecin]e \ndelung studiate, monitorizate, disputate, \n cele din urm` recunoscute [i asumate [i \ntru remedierea c`rora se iau angajamente, sunt semnate protocoale, sunt aplicate m`suri.

Ultimii ani au adus \n aten]ie un alt factor de risc: ozonul din troposfer`, stratul inferior al atmosferei, \n care fiin]`m [i noi. Benefic la mari \n`l]imi, unde ac]ioneaz` ca un scut protector \mpotriva radia]iilor solare ultraviolete, ozonul r`mâne totu[i un gaz toxic pentru om, putând provoca tulbur`ri respiratorii [i chiar agrava afec]iunile cardiace.

Activit`]ile umane care implic` arderea de combustibili fosili [i biomas` (traficul rutier, centrale electrice) sunt urmate de cre[terea nivelului de monoxid de carbon, oxid de azot [i oxid de hidrogen din aer. Sub ac]iunea razelor solare, aceste gaze dau na[tere ozonului troposferic, component` a smogului.

Studiile publicate \n ultimii 20 de ani au adus dovezi suficient de alarmante, dar nu decisive \n ceea ce prive[te rela]ia dintre expunerea de scurt` durat` la ozon [i moartea prematur`. Potrivit analizelor efectuate, riscul decesului cre[te u[or, propor]ional cu nivelul expunerii la ozon. |n perioada iunie-septembrie 2007, cercet`torii americani au monitorizat aproape 100 de milioane de persoane din 95 de localit`]i

Benefic la mari \n`l]imi, unde ac]ioneaz` ca un scut protector \mpotriva radia]iilor solare ultraviolete, ozonul r`mâne totu[i un gaz toxic pentru om, putând provoca tulbur`ri respiratorii [i chiar agrava afec]iunile cardiace. r`spândite pe \ntreg teritoriul american. |n aceast` perioad` au fost \nregistrate 4 milioane de atacuri de cord [i congestii cerebrale. |n urma compar`rii num`rului de decese din fiecare zi cu valorile termice, ozonul s-a dovedit a fi elementul de leg`tur`: cu cât mai ridicat era nivelul de ozon, cu atât mai mare era [i num`rul de decese din cauze cardiace,

atribuibile temperaturilor ridicate. |n aceea[i zi, o cre[tere a temperaturii cu 100°C a fost urmat` de o cre[tere a deceselor de natur` cardiovascular` de numai 1% la nivelul de ozon cel mai coborât [i de peste 8% la nivelul de ozon cel mai ridicat.

Anul acesta, pe 15 aprilie, au fost date publicit`]ii concluziile studiului condus de George Knox, profesor emerit la Universitatea din Birmingham, cu privire la impactul polu`rii aerului asupra ratei [i cauzelor de deces \nregistrate \n Anglia, \n perioada 1996-2004, \n baza datelor furnizate de 352 de centre administrative britanice. Studiul a eviden]iat o leg`tur` clar` \ntre poluare [i decesele din cauze pulmonare. „Rate ale mortalit`]ii ridicate au fost observate \n zonele cu un nivel crescut de poluare ambiental`.” |n cele 35 de centre cu cele mai mari rate ale mortalit`]ii din cauze patologice, num`rul de decese cauzate de afec]iuni pulmonare a fost cu 37% (circa 15.000) peste rata na]ional` preconizat`.

O s`pt`mân` mai târziu, \n Statele Unite, un nou raport al Consiliului Na]ional de Cercetare confirma studiile anterioare [i \nc` o dat` avertiza c` inhalarea de ozon, la nivelurile Semnele Timpului Mai 2008

46

prezente \n numeroase regiuni, poate conduce la moarte prematur`. |n baza studiilor conduse \n mai multe ora[e din SUA, Canada [i Europa, comisia a stabilit c` [ansele de deces \n urma inhal`rii de aer poluat cu ozon sunt mult mai crescute \n rândul persoanelor cu diverse afec]iuni fizice, \ns` riscul de moarte prematur` nu este exclus nici la persoanele s`n`toase. Decesul provocat de expunerea de scurt` durat` la ozon poate surveni la câteva zile dup` aceea. Cei mai sensibili sunt b`trânii [i copiii. |n sfâr[it, ozonul din troposfer` nu este doar o problem` de exterior. La \nceputul acestui an, speciali[tii de la Laboratorul Berkley din California certificau rela]ia dintre nivelul de ozon din aer [i num`rul angaja]ilor care sufer` de a[a-numitul sindrom al r`ului de cl`dire, manifestat prin respira]ie dificil`, usc`ciune a ochilor, congestionare, oboseal`, dureri de cap. Toate aceste simptome dispar odat` cu p`r`sirea incintei.

Se pare c` ozonul reu[e[te s` treac` prin filtrele din poliester folosite cu prec`dere \n sistemele de ventila]ie ale cl`dirilor mari. Spre deosebire de alternativa clasic` a fibrei de

sticl`, poliesterul este destul de instabil chimic pentru a fi descompus de ozonul puternic reactiv. Odat` ajuns \n interior, ozonul reac]ioneaz` cu compu[ii sintetici din mochet`, furnituri, dând na[tere la formaldehide [i alte substan]e toxice iritante, mult mai nocive decât ozonul \nsu[i. Se estimeaz` c` expunerea la ozon este cumulativ mai mare \n astfel de cl`diri decât \n aer liber.

Spectrul polu`rii se \ntinde uzurpator [i asupra ciclului vegetal, \mpiedicând florile s`-[i r`spândeasc` parfumul [i astfel s` fie descoperite de albine [i celelalte insecte polenizatoare: acestea r`mân f`r` hran`, iar florile, nepolenizate. Faptul este investigat [tiin]ific \n studiul publicat \n luna aprilie, \n jurnalul Atmospheric Environment: „Moleculele aromatice produse de flori \ntr-un mediu mai pu]in poluat, cum era, de exemplu, \n secolul al XIX-lea, puteau ajunge la distan]e de 1.0001.200 de metri. Ast`zi \ns`, \n mediul poluat al marilor ora[e, nu mai pot str`bate decât 200300 de metri, ceea ce face extrem de dificil` localizarea florilor de c`tre polenizatori.” Moleculele aromatice formeaz` u[or leg`turi chimice cu poluan]ii produ[i de automobile sau

Mai 2008 Semnele Timpului 47

Mediu activitatea industrial`. Aceste reac]ii distrug parfumul care nu mai ajunge s` fie purtat de curen]ii de aer pân` la albine.

Indicii c` activit`]ile umane au un impact negativ asupra ambientului dateaz` \nc` de la expedi]iile [tiin]ifice desf`[urate \n anii 19131929, de vasul pentru studii oceanografice Carnegie. Rezultatele analizelor indicau o depreciere serioas` a aerului marin din pricina fumului de la vapoare [i a noxelor industriale. Cercet`torul de atunci \[i conchidea astfel raportul: „Vedem deci c` asemenea unui organism viu, supravie]uirea atmosferei, \n

stare intact`, este din ce \n ce mai dificil` \n epoca noastr` industrial` modern`...”*.

Piere atmosfera, pier oamenii [i albinele [i florile, iar \n urm` nu mai r`mâne decât smog...

{i totu[i vitaminele!

Ne r`mân salvatoare suplimentele de vitamine! Ozonul [i celelalte substan]e poluante sunt oxidan]i puternici, declan[ând \n organismul uman un proces de veritabil` „ruginire” a celulelor. Apoi, radicalii liberi, produ[i \n urma proceselor metabolice din organism, particip` la stresul oxidativ, factor activ \n numeroase afec]iuni [i subiacent procesului de \mb`trânire. |mpotriva tuturor acestora ne-am \narmat de o bun` bucat` de vreme cu capsule de antioxidan]i – vitaminele A, E [i C, betacaroten [i seleniu – „ mercenari” pu[i la dispozi]ie de industria farmaceutic`.

Numai c`, la o a doua privire investigativ`, elixirul se v`de[te a fi otrav`. |n 2004, o echip` de medici de la Cochrane – institu]ie de mare prestigiu \n mediile [tiin]ifice, care analizeaz` rezultatele testelor clinice de evaluare a medicamentelor [i terapiilor medicale – a publicat o recenzie a suplimentelor antioxidante folosite \n prevenirea cancerului gastrointestinal [i care, avertiza studiul, dimpotriv`, cresc [ansele de \mboln`vire. |n februarie 2007 [i, din nou, \n aprilie 2008, apare darea de seam`, sub semn`tura aceleia[i echipe Cochrane, cu privire la testele clinice ce au precedat prescrierea [i comercializarea suplimentelor de antioxidan]i. Dintre cele 815 teste clinice, ale c`ror rapoarte le-au fost puse la dispozi]ie de produc`torii farmaceutici, 67 au fost socotite valabile [i luate \n consi-dera]ie, pentru c` doar acestea au respectat standardele unei test`ri valide. |n 47 de teste, dintre cele 67, „suplimentele de vitamina A, vitamina E [i beta-caroten au crescut semnificativ mortalitatea”, potrivit raportului Cochrane. La o evaluare individual` a reie[it c` suplimentele de vitamina A ar cre[te cu 16% riscul de deces, suplimentele de vitamina E – cu 4%, iar cele de beta-caroten – cu 7%. Cât prive[te vitamina C [i seleniul, lucrurile sunt oarecum ambigue: „Nu avem indicii clare dac` au efecte pozitive sau efecte negative.” |n concluzie, oamenii sunt \ncuraja]i s`-[i asigure necesarul de vitamine nu din pastile, ci din fructe [i legume.

A[a cum nota un medic [i specialist \n nutri]ie, \n recenzia la raportul Cochrane, „morala este c` suplimentele de antioxidan]i nu sunt un elixir magic de prevenire a \mboln`virii. Am sperat c` sunt, dar nu sunt.

Pentru cine e interesat s`-[i p`zeasc` s`n`tatea, nu pastilele sunt solu]ia [i nici un anume aliment sau element nutritiv, ci secretul este stilul de via]`.”

Stilul de via]` \ntr-un mediu simplu [i curat, la care de-acum mai putem doar fantaza, ca la un t`râm de poveste... premodern. ST

*. G.R. Wait, 1946, Some Experiments Relating to the Electrical Conductivity of the Lower Atmosphere J. Washington Academy of Sciences

Semnele Timpului Mai 2008 48

Pe 31 mai

Rom창nia RENUN}~ LA FUMAT GRATUIT

Marele premiu - 2.000 EURO

„Cu cât adev`rurile sunt mai \nalte, cu atât trebuie s` fim mai aten]i cu ele; altfel, se transform` \n locuri comune, iar locurile comune nu mai sunt crezute.“ Gogol

SEMNELE

timpului