Semnele Timpului - iulie 2008 by Revista Semnele Timpului

SEMNELE

timpului IULIE 2008

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

4 lei

Tronul sau crucea? G Ce a unit Dumnezeu... omul desparte

7/2008

SEMNELE TIMPULUI

Sumar IULIE 2008

www.semneletimpului.ro VOLUMUL 20 NR. 124 SERIE NOU~ Revista a ap`rut \n limba englez` \nc` din 1840. Fondat` \n 1908, \n România ea a fost publicat` pân` \n 1942. Seria nou` a fost \nceput` \n 1990. Apare o dat` pe lun`.

DIRECTOR: Lucian Cristescu REDACTOR-{EF: Cristian M`gur` COLEGIU DE REDACT ¸IE: Dorin Aiteanu, Marius Andrei, Daniel Albu, Andrada Badea, Florian Cârnu, Diana Gavajuc, Adrian Neagu, Marius Necula, Steliana Nzikou, Beniamin Pascu, Attila Peli, Cristina Peli, Anca Porumb, Florian Ristea. CORECTURA˘: Luiza Ghica GRAFICA˘ ¸SI TEHNOREDACTARE: C`t`lin Ciolca SECRETAR DE REDAC}IE: Cristina Ru]` Tel: 021/269.03.38 ISSN 1453-7060 7/2008

SEMNELE

timpului IULIE 2008

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

4 lei

Tronul sau crucea? G Ce a unit Dumnezeu... omul desparte

ADRESA REDACT ¸IEI: Editura Via]` [i S`n`tate, Str. Labirint 116, Sector 3, BUCURE{TI Telefon: +402 (1) 323 4895 Fax: + 402 (1) 323 0040

Editorial

1 Gâlceava liberalo-conservatoare

Ultima or`... 2 {tiri

Religie 6 Dictatura minorit`]ilor

Politic 9 Scenariile puterii bicefale

18 Tronul sau crucea?

Cultur` 25 Citatul ST 26 T`cerea dinaintea m`rturisirii

28 Diabolus in musica II

Social 36 Minciuna sub masca s`n`t`]ii morale 39 Ce a unit Dumnezeu... omul desparte

42 Pia]a organelor second-hand

42 Semnele Timpului Iulie 2008

Opinie Gâlceava liberalo-conservatoare CRISTIAN M~GUR~

hestiunea este paparticiparea efectiv`, pe scen`, Se spune c` Biserica trebuie s`-[i sional discutat` \n \n armonie cu atmosfera heavy. reformeze permanent mijloacele de Reuters, de ast` dat`, scria s`psânul fiec`rei biserici [i, din p`cate, degene- prezentare pentru a nu pierde contactul t`mân` trecut` despre Creation Festival din Statele Unite, reaz` deseori \n atitudini cu o societate prins` \ntr-un iure[ un soi de Woodstock cre[tin \n schismatice, cel pu]in atâta vreme cât opiniile n`ucitor al schimb`rii. Afirma]ia se spri- care mesajul evanghelic este pe ritmurile heavyse polarizeaz` \n dihotojin` pe ideea c` discursul despre cele propov`duit metal, punk, pop, hip-hop [.a. mia ireconciliabil` consfinte nu poate avea impact asupra Textele melodiilor pe care mii servatorism-liberalism. de tineri danseaz` lovi]i parc` Conservatorii sunt acuza]i modernit`]ii atâta timp cât asaltul de epilepsie sunt perfect prede „\ncemenire \n proiect” eclasiastic se face cu instrumente [i vizibile: „Isus te iube[te”, „Isus [i de faptul c` nu se pot S-a jertfit pentru tine”, „De azi raporta la modelele evanabilit`]i perimate. ai un Mântuitor”. Dar, din ghelistice ale \nainta[ilor dorin]a de emancipare [i de decât cu disponibilit`]ile pliere pe sensibilit`]ile tinerei conformiste ale unor magenera]ii, simpla rostire a perijordomi biserico[i. Libecopei evanghelice nu mai poate avea impactul ralii sunt [i ei blama]i pentru filozofia revizionist` scontat decât dac` este urlat` din to]i r`runchii, care nu menajeaz` fundamentele perene, cu alte numai dac` te afi[ezi pe scen` cu pantalonii \n cuvinte tot ce este revelat pentru o biseric`, deci vine, b`l`ng`nindu-]i capul ca \ntr-un blender, [i nereformabil. |ntre aceste op]iuni radicale este ritm ce preveste[te viitoare interven]ii medicale. loc [i pentru cea de-a treia categorie, mult mai Pasajele biblice nu se rostesc, ci se \mproa[c` vione\nsemnat` numeric, dar mai emancipat` cultural lent \n formule melodice care plagiaz` mai tot [i cu judecata mai limpede, care opteaz` pentru ceea ce se afl` prin topurile muzicale ale momenconservarea \nv`]`turilor dogmatice ale bisericii tului. \nso]it` de liberalizarea permanent` a mijloacelor Aceste dou` exemple sunt magistrale ilustr`ri ale de promovare. smintelilor evanghelistice liberale. De la nevoia Gâlceava conservatorilor cu liberalii poate deveni unei \n]elepte rea[ez`ri a Cuvântului Sfânt \n tipapasionant` pentru observatorul neutru, mai ales rele culturale ale modernit`]ii, dup` filozofia paulin` când din iure[ul melodramatic al confrunt`rilor ies „M-am f`cut tuturor totul, ca, oricum, s` mântula interval exemplarele cele mai reu[ite ale celor iesc pe unii dintre ei”1, [i pân` la gesticula]ia unor dou` tabere. Citeam zilele trecute o [tire de pe Deutsche Welle despre un c`lug`r catolic, Fratelapuca]i care cred c` logosul evanghelic trebuie lo Metallo, un b`trânel de 62 de ani care este h`\nso]it de zdruncinare trupeasc` este totu[i o cale r`zit cu un talent aparte. Senectutea este \ndeob[te prea lung`. Dac` pentru unii credincio[i declara]ia privit` ca un exerci]iu de resemnare \n fa]a decade dragoste pentru Creatorul lor e musai s` fie den]ei tinerelor genera]ii, un manifest mai mult sau \nso]it` de o coregrafie isteric`, problema nu mai mai pu]in discret \n favoarea ordinii [i civiliza]iei de trebuie c`utat` \n zona metodologiilor evanghepe vremea str`bunicilor. Cu Fratello Metallo (Fralistice, ci \n cea a gusturilor personale. Liberalismul tele Metal), ordinea fireasc` a lucrurilor pare c` se extrem nu \ng`duie limitele [i revizuie[te totul r`stoarn` \n chip uluitor. B`tr`nul c`lug`r a parde dragul revizuirii, pe când conservatorii fac din ticipat la cel mai mare festival de muzic` heavylimitare un cult [i se ticsesc \ntr-o gerontocra]ie metal din Italia, al`turi de trupe consacrate ale programatic`. Totul este o problem` de gust. Sau, genului, printre care Iron Maiden, Slayer sau Judas poate, de neputin]`... ST Priest. {i nu este vorba de curajul de a predica \mpotriva tinerilor fani ai unui curent pe care unii \l consider` rechizi]ionat definitv de Diavol, ci de 1. Biblia, 1 Corinteni 9, 22

Iulie 2008 Semnele Timpului 1

{tiri POLITIC

Pa[aport european Deputatul european Alain Lamassoure a propus crearea unui carnet de cet`]ean european. Similar carnetului de asigurare de s`n`tate european, „pa[aportul” ar \nlocui actualele permise de reziden]`, permisele de munc` [i cele

de asigur`ri sociale. |ntrucât ar fi extrem de dificil s` armonizeze cele 27 de sisteme legislative, Lamassoure consider` c` Uniunii Europene \i este necesar un sistem legal paralel, numit „al 28-lea regim”. Cet`]enii pot opta pentru el \n detrimentul celui na]ional. ST

POLITIC

UE ar putea deveni o putere militar` Liderii francezi, germani [i britanici nu vor s` se mai bazeze doar pe SUA [i NATO ca garan]i ai securit`]ii europene. Unii anali[ti de peste ocean consider` UE puterea cu poten]ialul cel mai mare pentru a \nlocui suprema]ia militar` a SUA, \n timp ce al]ii sunt de p`rere c` o armat` european` ar fi o amenin]are direct` la adresa NATO [i mai ales a Washingtonului. Europa are o agend` militar` comun`. Cel pu]in a[a spun oficialii francezi, germani [i britanici. {i asta \n contextul \n care irlandezii au dat un vot negativ privitor la tratatul european. La preluarea pre[edin]iei UE de c`tre Fran]a, pre[edintele Nicolas Sarkozy a declarat c` „UE va deveni o for]` politic` numai dac` \[i creeaz` propriul sistem de ap`rare“. „Exist` diferite opinii \n aceast` privin]`, dar sunt convins c` UE va deveni mai puternic` din punct de vedere politic dac` este capabil` s` se apere [i s` gestioneze toate for]ele [i mijloacele necesare pentru a-[i sus]ine politicile“, a ad`ugat Sarkozy. Liderul de la Paris a dat exemplul Kosovo, men]ionând c` „este o problem` european` care trebuie rezolvat` de europeni, iar ]`rile membre

UE nu o pot rezolva dac` nu dispun de mijloacele militare necesare [i de contingentul militar care le va permite s` impun` o solu]ie la care vor ajunge liderii europeni”.

Ini]iativa Fran]ei nu-i las` indiferen]i pe nem]i Frank-Walter Steinmeier, ministrul de externe german, s-a declarat recent \n favoarea cre`rii unei armate europene, afirmând c` rezultatul unei consolid`ri a capacit`]ilor militare trebuie s` fie o armat` european`. Aceea[i p`rere \mp`rt`[esc [i al]i politicieni germani social-democra]i. „Va exista totu[i opozi]ie la ideea unei armate europene, a[a cum a fost \n trecut opozi]ia \mpotriva unei monede comune. Dar statele singure nu mai

sunt capabile s` fac` fa]` amenin]`rilor actuale“, a precizat fostul ministru al ap`r`rii, Peter Struck.

Marea Britanie renun]` la reticen]` De[i reticent` la ini]iativa francez`, Marea Britanie [i-a schimbat pozi]ia. David Miliband, ministrul de externe al Marii Britanii, i-a atacat pe eurosceptici, afirmând c`, „a[a cum au demonstrat r`zboaiele din Balcani din anii ’90, dac` Europa nu-[i dezvolt` propriile capacit`]i militare, suntem condamna]i s` a[tept`m pân` când SUA [i NATO sunt gata s` intervin`”. Miliband a mai subliniat [i rolul trupelor UE \n antrenarea for]elor palestiniene de poli]ie \n Cisiordania. ST Semnele Timpului Iulie 2008

ECONOMIC

Banii \i fericesc pe francezi, englezi [i spanioli Potrivit unui sondaj realizat \n cele mai mari cinci economii ale Uniunii Europene, banii \i fac mai ferici]i pe francezi, spanioli [i englezi. Nu acela[i lucru se poate spune \ns` despre nem]i [i italieni, pentru care iubirea este principalul motiv de fericire. Banii ocup`, \n cazul lor, pozi]ia a doua. Una dintre \ntreb`rile la care au r`spuns intervieva]ii a fost dac` banii aduc fericirea sau doar o completeaz`. Sondajul realizat la cererea Federa]iei Franceze a B`ncilor a ar`tat c`, pentru francezi, englezi [i spanioli, banii sunt sinonimi cu fericirea, iar pentru nem]i [i italieni, dragostea conteaz` cel mai mult. La \ntrebarea „Ce v` lipse[te ast`zi pentru a fi pe deplin fericit?”, 61% din responden]ii din Fran]a, 40% din cei din

Marea Britanie [i 49% din cei din Spania au indicat banii. 82% din cei interoga]i \n Germania [i 53% din cei din Italia au r`spuns simplu: iubirea. Totu[i, pentru responden]ii din ultimele dou` state, [i banii contribuie la fericirea deplin` (63% \n Germania [i 35% \n Italia).

Priorit`]i Acela[i sondaj a relevat faptul c` banii sunt o surs` de indepen-

den]` [i securitate pentru mai mult de jum`tate din cei intervieva]i. |n plus, \n propor]ie de 54%, atât francezii, cât [i nem]ii consider` resursele financiare un punct de plecare \n \ndeplinirea pl`cerilor vie]ii. Astfel, pe de o parte, aproximativ jum`tate din cei intervieva]i deschid un cont de economii pentru „zile negre”. Pe de alt` parte, 32% din francezi \[i mai doresc o cas`, 26% din englezi se gândesc la pensie, 40% din nem]i [i 39% din spanioli vor s`-[i amenajeze locuin]a. Evident, [i creditul reprezint` o solu]ie pentru cei intervieva]i \n Fran]a (53%), Marea Britanie (56%), Spania (64%) [i Italia (60%). Nu [i pentru nem]i: doar 30% inten]ioneaz` s` ob]in` un credit. Fiind vorba despre b`nci, nu se putea omite o \ntrebare legat` de nemul]umirile fa]` de institu]iile de credit. Aproape 70% din r`spunsurile primite \n Fran]a, Marea Britanie [i Germania [i 56% \n Spania au indicat o impresie mai degrab` bun`. De altfel, o imagine foarte bun` nu au decât 2% din italieni, 3% din francezi, 12% din englezi, 5% din nem]i [i spanioli. ST

Iulie 2008 Semnele Timpului 3

{tiri MEDIU

Importante rezerve de gaze \n Moldova [i Ardeal

Potrivit datelor Agen]iei Na]ionale pentru Resurse Minerale (ANRM), rezervele sigure de gaze ale României, de 150 miliarde de metri cubi, mai ajung doar pentru aproximativ 12 ani. {i asta numai dac` se p`streaz` ritmul actual de produc]ie, care se ridic` la 12 miliarde de metri cubi. Mihai Silviu German, director general adjunct \n cadrul ANRM, a declarat c` „este posibil s` mai avem o rezerv` de aproape 100 miliarde de metri cubi de gaze”. Dac` se va adeveri aceast` presupunere, gazul românesc va mai fi disponibil \nc` 20 de ani. |n prezent, gazul extras din ]ar` asigur` 60-70% din consumul intern. Restul \l import`m de la ru[i. |ntrucât resursele interne se epuizeaz`, vom fi nevoi]i s` import`m din ce \n ce mai mult. Evident, la pre]uri care cresc v`zând cu ochii.

companii, una privat`, Petrom, [i cealalt` de stat, Romgaz. Petrom opereaz` \n principal \n zona de sud a ]`rii, Oltenia [i Muntenia, \n vest [i \n Moldova. De cealalt` parte, Romgaz [i-a adjudecat Ardealul. Companiile mici precum Amromco, Toreador, Wintershall, Aurelian Oil & Gas folosesc câmpuri exploatate cândva de Petrom [i Romgaz [i p`r`site ulterior deoarece nu mai interesau din punct de vedere economic.

Pia]a de explorare [i exploatare a gazului se \mparte \ntre dou`

Se pare c` resursele interne sunt mult mai mari decât cele estimate

Z`c`mintele neexploatate ne-ar putea salva

de ANRM. Cel pu]in asta sper` cele dou` mari companii care \[i \mpart „felia de tort”. Recent, Mariana Gheorghe, directorul general executiv al Petrom, declara c`, „dac` Mol (compania petrolier` din Ungaria, n.r.) a descoperit z`c`minte \n Columbia unde nimeni nu credea, nu v`d de ce nu am descoperi alte z`c`minte \n România”. |n 2007, Petrom a anun]at c` a descoperit lâng` Foc[ani unul dintre cele mai importante z`c`minte de gaze de dup` 1990. Cea mai mare descoperire a fost f`cut` \ns` \n Ardeal, la Sighi[oara, \n 2003, de c`tre Romgaz [i Wintershall AG, companie din Germania. ST Semnele Timpului Iulie 2008

Biserica anglican` din Newcastle

RELIGIE Sinodul Bisericii Anglicane, reunit \n ora[ul York, a luat decizia de a permite femeilor s` devin` episcopi. Evident, reac]iile negative nu au \ntârziat s` apar`. Sfântul Scaun a anun]at c` aceast` hot`râre reprezint` un serios pas \napoi \n dialogul dintre cele dou` biserici. {i \n Marea Britanie mai mul]i capi ai Bisericii Anglicane au amenin]at c` s-ar putea converti la catolicism \n urma acestei sentin]e. Dup` ce

Femeile nu ar trebui hirotonisite Biserica Anglican` s-a desprins de Biserica Catolic` acum mai bine de cinci secole, \n ultimele decenii s-a reluat dialogul dintre reprezentan]ii celor dou` confesiuni, cu scopul de a reface leg`turile dintre cele dou` biserici [i, \n cele din

urm`, unitatea lumii cre[tine. Aceast` dorin]` s-a materializat \n 1992, când Vaticanul a primit \n Biserica Catolic` clerici anglicani c`s`tori]i, \n ciuda faptului c` preo]ii catolici sunt obliga]i la celibat. ST

RELIGIE

Adolescen]i [i tinerii sunt interesa]i de religie. Este concluzia la care a ajuns funda]ia german` Bertelsmann. Studiul a avut \n vedere religia [i practicile religioase din \ntreaga lume [i a cuprins 21.000 de indivizi din 21 de na]iuni. Sondajul a relevat faptul c` 85% din tinerii cu vârste \ntre 18 [i 29 de ani sunt religio[i, iar 44% sunt profund religio[i. De asemenea, sondajul a ar`tat c` doar 13% din tineri nu ]in deloc la Dumnezeu sau la credin]`. „Presupunerea c` religiozitatea scade continuu de la o genera]ie la alta este clar respins` de studiile noastre la nivel mondial - chiar [i \n multe na]iuni industrializate”, a concluzionat dr. Martin Rieger, liderul proiectului. Studiul a mai eviden]iat diferen]e importante \ntre culturi. Pe de o

parte, tinerii din state islamice [i din ]`ri \n curs de dezvoltare sunt profund religio[i. Pe de alt` parte, tinerii cre[tini din Europa sunt nereligio[i. |ntre catolici \n particular, propor]ia de profund religio[i din Europa este de 25%, \n timp ce \n afara Europei este de 68%. Studiul a mai ar`tat c` mul]i tineri din Europa de Est [i din Rusia nu au fost boteza]i, neavând nicio leg`tur` cu credin]a [i cu Biserica. Doar 13% din ei sunt profund religio[i. |n urma aceluia[i sondaj, 54% din cei intervieva]i \n SUA au declarat c` se consider` profund religio[i. De remarcat c` 35% din tinerii respon-

den]i, din \ntreaga lume, care se consider` ca neapar]inând unui cult religios, se identific` totu[i pe sine ca fiind religio[i. O alt` chestiune avut` \n vedere au reprezentat-o practicile religioase care difer` [i ele \ntre culturi. 90% din tinerii din ]`rile \n curs de dezvoltare (Nigeria [i Guatemala) au declarat c` se roag` cel pu]in o dat` pe zi, iar 75% din responden]ii din ]`ri precum India, Maroc [i Turcia fac acela[i lucru. Comparativ, a reie[it faptul c` rug`ciunea zilnic` nu mai este o practic` des \ntâlnit` \n rândul tinerilor europeni. Astfel, \n Fran]a, doar 9% din tineri se roag` zilnic, \n Rusia numai 8%, iar \n Austria nu mai fac acest lucru decât aproximativ 7%. |n Statele Unite \ns`, 57% din tineri au declarat c` se roag` zilnic. ST

Iulie 2008 Semnele Timpului 5

Pagini \ngrijite de Luiza Ghica

Religia \i intereseaz` pe tineri

Religie

Dictatura minorit`]ilor Tribunalul Drepturilor Omului din Alberta, Canada, a decis, la finalul lunii mai, ca pastorul Stephen Boisson s` pl`teasc` 5.000 de dolari desp`gubire pentru „daune, r`ni [i suferin]e“ produse comunit`]ii gay. Mai mult decât atât, acela[i tribunal interzice pastorului canadian s`-[i mai expun` public pozi]ia fa]` de homosexualitate [i-l oblig` s` cear` iertare p`r]ii lezate. Decizia1 final` consemneaz`: „Dl Boisson [i Concerned Christian Coalition Inc. sunt soma]i s` \nceteze publicarea articolelor [i discursurile publice la radio sau pe internet, \n care se fac remarci dispre]uitoare la adresa homosexualilor.” Tribunalul \i cere pastorului s` retrag` toate materialele publicate, inclusiv cele \n format electronic. I Marius Necula

oisson este cunoscut pentru textele sale prin care denun]` imoralitatea orient`rii homosexuale. E destul de u[or ca o asemenea catalogare s` poat` fi numit` „dispre]uitoare”. Scandalul a pornit \nc` din 2002, \n urma unei scrisori deschise, prin care Stephen Boisson se adresa editorului unei publica]ii locale. |n acest context, el cataloga homosexualitatea drept rea. Totodat`, atr`gea aten]ia asupra pericolului promov`rii literaturii pro-homosexuale chiar \n cadrul sistemului public de educa]ie. Dincolo de discu]iile etice privitoare la homosexualitate, ceea ce atrage aten]ia este noua tendin]` (dictatorial`) prin aplicarea (incorect`) a corectitudinii politice. Dup` ce criterii cineva care se opune legaliz`rii c`s`toriilor homosexuale este catalogat drept animat de ur` [i discriminare? Ce loc mai ocup` libertatea de exprimare \n acest context?

Nu este un caz izolat O situa]ie similar` s-a petrecut [i \n 1997, tot \n Canada. Hugh Owens2 din Regina, Saskatchewan, a \nchiriat spa]iu Semnele Timpului Iulie 2008 6

pe pagina unui ziar local unde a postat patru texte din Biblie care condamnau homosexualitatea. A fost dat \n judecat`, ulterior fiind obligat s` retrag` textele biblice [i s` pl`teasc` daune morale comunit`]ii gay. Citarea pasajelor biblice \n acest context a fost catalogat` drept „discurs marcat de ur`”. Un alt caz, de aceast` dat` din Europa, atrage aten]ia mass-mediei. Ake Green3, pastor penticostal din Suedia, este acuzat c` prin predicile sale \mpotriva homosexualit`]ii promoveaz` un exemplu clar de discurs marcat de ur`. Tribunalul a decis c` el poate crede ce vrea cu privire la homosexualitate, dar folosirea unor pasaje biblice pentru a-i condamna pe homosexuali este o form` de discriminare.

Ce este discursul marcat de ur`? Conform normelor juridice, prin discursul marcat de ur` (hate speech, englez`) se \n]elege orice exprimare public` prin care se urm`resc de gra da rea, intimidarea, incitarea la violen]` sau la ac]iuni care pot prejudicia o persoan` sau un grup. Discursul marcat de ur` este definit ca o form` de discriminare bazat` pe ras`, sex, dizabilit`]i, orientare sexual` etc. Mai trebuie adùgat [i faptul c` sintagma acoper` atât comunicarea oral`, cât [i pe cea scris`. A[a cum se poate observa, din punct de vedere juridic, apare o tensiune \ntre libertatea de exprimare [i incriminarea discursului marcat de ur`. Pe de alt` parte, de ce mai reglementeaz` din punct de vedere legal problematica discursului marcat de ur` de vreme ce exist` legi privitoare la defìmare, calomnie [i incitare la violen]`? Nu cumva pentru c` ceea ce se nume[te discurs marcat de ur` nu doar c` nu este ce se pretinde c` este, dar nu poate fi catalogat nici ca defìmare, calomnie ori incitare la violen]`?

|n preg`tirea unui material cu privire la problema libert`]ilor [i a discrimin`rii, raportorii ONU, Doudou Diene [i Asma Jahangir, afirm`: „...legile interna]ionale privitoare la drepturile omului protejeaz` indivizii \n exerci]iul liber al religiei lor, nu [i religia \n sine. Def`imarea religioas` ar putea ofensa diverse persoane [i ar putea r`ni sentimentele lor religioase, dar nu reprezint` \n mod direct [i obligatoriu violarea drepturilor lor. Libertatea religioas` confer` \n mod primordial dreptul individului de a ac]iona conform cu propriile crezuri, f`r` a garanta credincio[ilor protec]ia fa]` de comentariile p`r]ilor adverse.”

Cadru juridic A[a cum ne-am fi a[teptat, legile difer` de la stat la stat. Spre exemplu, constitu]ia Germaniei este mult mai restrictiv` decât cea a SUA \n ceea ce prive[te libertatea de exprimare. Constitu]ia german` aminte[te c` se garanteaz` „libertatea de exprimare a opiniei”, dar se restric]ioneaz` folosirea ei gre[it` [i anume atunci când prin libertatea de exprimare este pus` \n pericol lini[tea public`. Prin anii 1990, statele din Europa [i America de Nord, la presiunea unor minorit`]i puternice, au dezvoltat noi coduri de legi prin care era condamnat \n mod specific „discursul marcat de ur`”. Noile legi vizau cuvintele [i expresiile care, \n mod deliberat sau nu, manifest` ur` sau discriminare fa]` de diver[i indivizi ori grupuri. Consiliul Europei, prin recomandarea R (97) 20, cere guvernelor s` lupte \mpotriva discursului marcat de ur`. Mai mult, la nivel comunitar a fost \nfiin]at` Comisia European` \mpotriva

Iulie 2008 Semnele Timpului 7

Rasismului [i Intoleran]ei (European Commission against Racism and Intolerance)4. Aparent, se poate crede c` toate aceste noi legi [i institu]ii vor oferi un cadru confortabil pentru tumultuoasa societate uman`, dar ceea ce ar trebui s` devin` un instrument al p`cii se transform` \n mod nea[teptat \n mijloc de proliferare a intoleran]ei.

Legi instigatoare Apari]ia tensiunilor la nivelul societ`]ii, atunci când grupuri sau indivizi au p`reri [i viziuni diferite, este un fenomen natural. Spre exemplu, criticarea homosexualit`]ii [i declararea ei ca fiind imoral` erau privite ca un act de normalitate \ntr-o societate liber`. |n schimb, noile abord`ri duc la incriminarea oric`rei p`reri adverse fa]` de homosexualitate. Ba mai mult, din cauza definirii vagi [i u[or interpretabile, aproape oricine poate cataloga orice expunere ideologic` contrar` ca fiind discurs marcat de ur`. Pe de alt` parte, tendin]a de a l`rgi sensul termenului, \n loc s` rezolve tensiunile sociale, le face s` se acutizeze [i mai mult. Parlamentul britanic a adoptat, \n 2007, o lege prin care este pedepsit` „ura religioas`”. Printre cei care s-au ar`tat nemul]umi]i de noua lege este [i actorul de comedie Rowan Atkinson (cunoscut datorit` rolului “Mr. Bean”). Actorul britanic a scris un protest pe care l-a trimis publica]iei The Times din Londra. |n scrisoarea sa, Atkinson aminte[te c` o astfel de lege nu este necesar` deoarece nici

chiar presupusele victime nu o v`d ca fiind benefic`. |n realitate, situa]ia se \nr`ut`]e[te [i mai mult, fiind pus` \n pericol libertatea de exprimare [i, \n acela[i timp, generându-se noi tensiuni. „Un astfel de program legislativ are serioase implica]ii pentru libertatea de exprimare, umor sau pentru exprim`rile creative”5, afirma actorul britanic. De altfel, \n unele state a ap`rut situa]ia \n care, pe baza principiului nediscrimin`rii, autorit`]ile cereau orfelinatelor patronate de Biseric` s` accepte plasamentul sau adop]ia copiilor (de) c`tre cuplurile de homosexuali. Mai mult decât atât, parc` preluat din modelul nazist, stalinist sau inchizitor medieval, cei acuza]i de discriminare, pe lâng` faptul c` sunt obliga]i s` \nceteze publicarea materialelor „def`im`toare”, mai sunt [i soma]i s` cear` iertare. Cum po]i s` obligi pe cineva s` cear` iertare? |n ce baz` [i cu ce scop? La ce bun o cerere de iertare for]at`? Aceste extreme nu sunt \n niciun fel \n spiritul dreptului juridic. Legea (prin defini]ie) nu are menirea de a incrimina crezurile, ci doar faptele. Prin aceste constrângeri, acuzatul este obligat \n mod efectiv s` renun]e la propriile concep]ii, pentru c` prin expunerea scuzelor recunoa[te implicit c` a gre[it. Libertatea de a critica o ideologie, \nv`]`tur` sau practic` este semnul distinctiv al unei societ`]i democratice s`n`toase. Este adev`rat c` incitarea la violen]` (care este ilegal` \n majoritatea ]`rilor) poate pleca, de multe ori, de la criticile vehemente (ce u[or pot fi catalogate ca fiind discurs marcat de ur`), dar \n acela[i timp nu trebuie s` uit`m c` libertatea de exprimare este un drept fundamental al fiin]ei umane, iar suprimarea libert`]ii de exprimare nu e decât \nceputul tiraniei. S` fie aceasta na[terea unei noi forme de intoleran]`? ST

1. http://albertahumanrights.ab.ca/Lund_Darren_Remedy 053008.pdf 2. Mai multe informa]ii despre proces pute]i afla la www.canlii.org/en/sk/skqb/doc/2002/2002skqb506/2002skqb50 6.html 3. www.cwnews.com/news/viewstory.cfm?recnum=30655 4. www.coe.int/ecri 5. Scrisoarea lui Rowan Atkinson a fost publicat` \n The Times, 7 noiembrie 2007.

Semnele Timpului Iulie 2008 8

Politic

Scenariile I Beniamin Pascu

puterii bicefale Mediul politic interna]ional a fost â&#x20AC;&#x17E;pus pe jarâ&#x20AC;? de ultima apari]ie editorial` cu semn`tura Daniele Ganser, profesor de istorie contemporan` \n cadrul Universit`]ii Basel, Elve]ia. Cartea, Armatele secrete ale NATO â&#x20AC;&#x201C; opera]iunea Gladio [i terorismul \n Europa de Vest, a declan[at un val de controverse la nivel mondial. Iulie 2008 Semnele Timpului 9

Politic

iderii NATO, precum secretarul general al organiza]iei, Jaap de Hoop Scheffer, sau generalul american Michel Troops, au respins „nota subiectiv` [i tonul vehement” al c`r]ii. Al]i politicieni, ca parlamentarul european, socialistul francez Maurice Gabriel Lefèvre, consider` c` istoria recent` este marcat` de „zone obscure, iar Ganser nu a f`cut decât s` descopere [i s` scoat` la lumin` centrii nervo[i ai machiavelismului contemporan”. Cartea debuteaz` cu dezv`luiri [ocante. Profesorul elve]ian sus]ine c`, pe lâng` armata oficial` interna]ional`, NATO mai de]ine [i alte structuri operative, a[a-zisele „armate secrete”, destinate realiz`rii interven]iilor \n for]` \n diverse ]`ri, cu acordul tacit al guvernelor respective. Unul dintre obiective \l reprezint` men]inerea unor anume conjuncturi poltice [i a unui ambient social tensionat. Ganser scrie c`, la pu]in timp dup` finalizarea celui de-Al Doilea R`zboi Mondial, cu prec`dere \n perioada R`zboiului Rece, NATO a \nfiin]at o serie de

structuri secrete echipate, finan]ate [i antrenate de CIA, cu aportul serviciului secret britanic MI6. Ini]ial, acestea au avut rolul de a deveni combatante, \n caz de beligeran]`, pe un front nev`zut ce avea drept obiectiv for]ele armate ale Uniunii Sovietice. „Ulterior - spune Ganser - activitatea armatelor secrete s-a diversificat, ajungând s` organizeze atentate teroriste chiar pe teritoriul ]`rilor aliate din Europa de Vest, beneficiind de t`cerea complice a autorit`]ilor. Un prim scop al atacurilor a fost acuzarea organiza]iilor de stânga din statele respective, de omucidere \n mas`, [tiut

fiind faptul c` Statele Unite au respins \ntotdeauna orice idee de socialism sau comunism. Astfel, ’Strategia tensiunii’ [i ’Steaguri false’ au fost sintagmele folosite de NATO pentru a descrie [i a justifica actele teroriste puse \n practic` \n Austria, Spania, Portugalia, Luxemburg, Belgia [i Italia. Tensiunea [i teama \ntre]inute la nivel mondial au fost [i au r`mas ni[te arme redutabile \n privin]a manipul`rii f`r` probleme a cet`]enilor oric`rei ]`ri”.

Andreotti: Gladio exist` ! Numele generic al armatelor secrete NATO a fost „Stay Behind”, dar nucleele acestor structuri clandestine au fost Clandestine Planning Committee (CCP) [i Allied Clandestine Committee (ACC), entit`]i paramilitare care au ac]ionat \n special pe teritoriul vest-european. |n Italia, la sfâr[itul anilor ’70, CPP, utilizând numele de cod „Gladio”, a pus la cale dou` atentate, unul la Peteano, iar altul la Solena. |n urma lor au decedat 37 de persoane, fiind discreditat` astfel mi[carea socialist` italian` care, \n momentul acela, de]inea un loc important \n Parlament. Nimeni nu a adus \n discu]ie la vremea respectiv` amestecul CPP. De-abia la \nceputul anului 1990 fostul premier italian Giulio Andreotti a recunoscut existen]a ac]iunilor Gladio, iar judec`torul Felice Casson, coordonatorul comisiei care ancheta circumstan]ele producerii atentatului de la Peteano, a declarat c` „atentatul nu a fost comis de militan]i extremi[ti de stânga, a[a cum se sus]inea oficial. Autorul este Vincenzo Vinciguerra,

strateg al Gladio [i lider al extremi[tilor de dreapta”. Fran]a anilor ’80 avea s` deconspire un nou scop al existen]ei structurilor CCP [i ACC, fiind martora unui masacru. |n apropiere de Bordeaux, o nou` ac]iune Gladio a aruncat \n aer o moschee ce ad`postea 130 de persoane venite la slujba de sear`, 27 g`sindu-[i sfâr[itul \ntre ruine. Pre[edintele oganiza]iei musulmane „Urma[ii demni ai lui Allah”, Shaluok Fayer, avea s` eviden]ieze astfel cea de-a doua misiune a „armatelor secrete” NATO: „Esen]a atentatului de la Bordeaux este eminamente religioas`. Acesta reprezint` o amenin]are pe fa]` la adresa lumii musulmane. Criminalul mesaj a fost urm`torul: musulmani, nu mai «coloniza]i» Europa. Altfel spus, cultura [i civiliza]ia arab` nu mai au ce c`uta \n Europa Vestic`, de[i noi suntem \n Europa de o mie trei sute de ani. Un mesaj isc`lit de ei cu sânge [i pl`tit de fiii no[tri [i ai lui Allah tot cu sânge, s` ne \ntoarcem \n Orient. Dar oare Allah dore[te asta?” De[i la sfâr[itul anilor ’90 oficiali ai NATO [i diver[i lideri politici au anun]at c` CCP [i ACC au fost dezactivate, prin aceasta recunoscând implicit existen]a [i mai ales destina]ia operativ` a celor dou` structuri, profesorul Ganser este de p`rere c` acestea \[i continu`

Politic MINUSTAH doboar` Port-au-Prince Nici Organiza]ia Na]iunilor Unite nu este scutit` de critici. Jurnalistul american Granio Suarrevi de la Satelit News Weekly scrie c` trupele ONU au atacat „cu o duritate ie[it` din comun civilii \n Haiti, atribuind \n mod oficial aceste ac]iuni „anarhi[tilor” sau oponen]ilor regimului de dictatur` militar`”. Mai mult, „trupele ONU au blocat accesul Crucii Ro[ii \n zonele respective, violând astfel Conven]ia de la Geneva. Presa interna]ional` nu a publicat decât par]ial aceste informa]ii, \n ciuda documentelor oferite de jurnali[tii locali”. Haiti este considerat` una dintre ]`rile cu popula]ia cea mai s`rac` din lume, \n ciuda frumuse]ii [i bog`]iei naturale. 90 % din popula]ie provine din fo[ti sclavi de origine african`. |n 2004, presiunea interna]ional` a dus la \nl`turarea pre[edintelui ales democratic, Jean Bertrand Aristide, [i a partidului Lavalas. Din 2004, \n Haiti este dictatur` militar`, sus]inut` cu ajutorul trupelor Na]iunilor Unite, MINUSTAH (abreviere pentru Misiunea Na]iunilor Unite de Stabilizare \n Haiti), sub conducerea Braziliei. }inta raidurilor trupelor ONU a fost suburbia Cité de Soleil [i ele au fost interpretate ca o „pedeaps`” pentru organizarea unor demonstra]ii masive \n sprijinul revenirii pre[edintelui Aristide. Zeci de mii de oameni au pornit din Cité de Soleil, organiza]i de sus]in`torii partidului Lavalas, [i au m`r[`luit prin capitala haitian` Port-au-Prince \n 16 decembrie 2006. {ase zile mai târziu, \n diminea]a zilei de 22 decembrie, trupele MINUSTAH au asaltat zona, fiind ucise 13 de persoane din rândul civililor, iar câteva zeci r`nite. Granio Suarrevi sus]ine c` exist` o serie de documentare video ob]inute de la agen]ia de pres` Independente Haiti Information Project. Ajutorul umanitar pentru r`ni]i a fost refuzat prin interzicerea accesului Crucii Ro[ii Interna]ionale. „Cu toate acestea, oficialii MINUSTAH atribuie crimele sus]in`torilor mi[c`rii Lavalas”, spune Suarrevi. Un documentar realizat de Lancet Journal of Medicine \n luna august 2006 estimeaz` c` \n perioada ac]iunii trupelor ONU \n zona capitalei Port-au-Prince au fost ucise 800 de persoane din rândul popula]iei civile [i au existat 3.000 de agresiuni sexuale. Crimele sunt atribuite „infractorilor”, dar [i poli]iei, bandelor anti-Lavalas [i trupelor ONU. Popula]ia din Cité de Soleil a avut cel mai mult de suferit, fie fiind prins` \n focul \ncruci[at al celor dou` tabere, fie fiind direct vizat`. „Toate aceste ac]iuni sunt considerate acceptabile de c`tre for]ele ONU“, precizeaz` ziaristul american. „Oficialii consider` c` uciderea unor oameni nevinova]i este acceptabil` \n cadrul opera]iunii de ’pacificare’ a acestei comunit`]i. Fiecare manifesta]ie pa[nic` a cet`]enilor este v`zut` ca o amenin]are [i este urmat` de represalii. Categoric, for]ele interna]ionale au \n vedere scopuri politice [i strategice \n Haiti. Evident, deservind marile puteri. Poli]ia na]ional` haitian` a \nceput s` aplice acelea[i tehnici pentru care poli]ia militar` brazilian` [i-a câ[tigat o proast` reputa]ie, [i aceasta din cauza faptului c` trupele din Haiti sunt comandate de c`tre Brazilia. Pân` \n prezent nu se contureaz` o solu]ie real` a situa]iei din Haiti – [i aceasta este doar una dintre zonele aflate la ora actual` sub ocupa]ie militar`, sub pretextul men]inerii p`cii”.

nestingherite activitatea [i ast`zi sub noi denumiri, precum „Last Actions D” sau „GP Ingineerings”. Un argument \n acest sens \l constituie faptul c`, \n deceniul trecut, Parlamentul European a adresat mai multe proteste \n ceea ce prive[te activitatea CCP [i ACC, atât lui Bush senior, cât [i organiza]iei NATO. Bush a t`cut, Clinton la fel, iar actualmente, G.W. Bush nu d` niciun r`spuns. „Este adev`rat, nici stânga [i nici musulmanii nu sunt dezirabili pentru o Europ` secularizat`, ignorant` [i angoasat`. Stânga este identificat` [i acum cu atrocit`]ile comuniste, iar arabii cu o etern` amenin]are la adresa cre[tinismului, mai precis a catolicismului. Sunt forme clare de intransigen]` marcat` de un spirit secularizat [i meschin”, declara parlamentarul socialist francez Reiner Gotto, \n 2005, la Strasbourg. „Dar realitatea este alta: ochii opiniei publice trebuie \ndep`rta]i de adev`ratele fronturi spre fronturile artificiale din Europa. {i asta pentru a pierde din vedere marile focare, cu miros de petrol [i sânge din Irak, Afganistan, Kuweit sau Palestina. Gladio nu a f`cut decât s` deplaseze Europa spre ]inte false, spre fronturi artificiale. Shaluok Fayer nu se \n[al`. |ntr-o Europ` unit`, musul-

Semnele Timpului Iulie 2008 12

manii sunt incomozi, ca orice expat. Cre[tinismul latent nu trebuie sufocat. Cine câ[tig` din afacerea asta? Desigur, Roma, care vrea s` fluidizeze efectul euro-musulman, ce mimeaz` pacea cu musulmanii, dar \i jigne[te \n discursuri oficiale. Dar mai este cineva care câ[tig`: marile corpora]ii care \[i men]in monopolul investi]ional \n solul oriental prin trupe ’aliate’. CCP [i ACC \n Europa, ’alia]ii’ \n Orient. Acestea par a fi secven]e f`r` leg`tur`, dar totul este un scenariu \nchegat \n care niciuna dintre p`r]i nu este str`in` de interesele celeilalte”, declara parlamentarul Gotto. Pe tema structurilor secrete NATO, \n Germania a avut loc \n ultimii ani un adev`rat duel oficial \ntre sociali[ti, afla]i la putere \n anii ’90, [i cre[tin-democra]i (CDU). Ace[tia din urm` au declarat c` de]in dovada faptului c` sociali[tii, \nc` din timpul mandatului de]inut de Willy Brandt, au luat parte la “conspira]ia criminal` a armatelor secrete”. De acuza]ii mai mult sau mai pu]in deschise legate de favorizarea structurilor secrete ale Na]iunilor Unite a avut parte, \n iulie 2007, [i actualul cancelar german, Angela Merkel. Când aceasta a repro[at

administra]iei Bush c` Guantanamo este o \nchisoare ilegal`, iar tratamentul prizonierilor este inuman, pre[edintele american i-a r`spuns: „Este inoportun s` aborda]i un

De[i la sfâr[itul anilor ’90 oficiali ai NATO [i diver[i lideri politici au anun]at c` CCP [i ACC au fost dezactivate, (...) profesorul Ganser este de p`rere c` acestea \[i continu` nestingherite activitatea [i ast`zi asemenea subiect, cu atât mai mult cu cât serviciile secrete germane au contribuit la declan[area r`zboiului din Irak”.

Uniunea European` – un perdant al culiselor |n lucrarea profesorului Ganser, un loc aparte \l de]in suitele de atentate din Iran [i Egipt, atribuite, \n varianta oficial`, comuni[tilor iranieni [i, respectiv, musulmanilor. Adev`rul este \ns` altul: tensiunile se men]in \nc` din 1953, când premierul iranian Mohammed Mossadeq a fost \nl`turat de la putere cu ajutorul agen]ilor MI6 si CIA. Ulterior s-a aflat c` lovitura de stat a fost orchestrat` de agentul CIA Kermit Roosevelt, nepotul fostului pre[edinte american Theodore Roosevelt. Miza r`zboaielor de culise a fost, de fapt, controlul rezervelor de petrol. Atacurile comise \n Egipt au fost motivate de „elucidarea afacerii Lavon” [i atribuite musulmanilor. Ganser spune \ns` c` „autorii lor au fost agen]i ai Mossadului, \n colaborare cu CCP [i ACC. Scopul ac]iunii a fost unul de strategie geopolitic`: trupele britanice nu trebuiau s` plece din Egipt, garantând astfel continuarea exploat`rilor petroliere \n zon`, dar [i securitatea Israelului. Ca acestea s` r`mân`, trebuia conceput un scenariu. Acesta s-a numit ’Lavon’, iar actorii principali, musulmanii”.

Iulie 2008 Semnele Timpului 13

Politic Jaap de Hoop Istoricul elve]ian este de p`rere c` pretinseScheffer - ecretar le r`zboaie \mpotriva terorismului au ca esen]` general NATO dorin]a de a controla rezervele de petrol [i gaze. Ganser crede c`, \n final, Uniunea European` este juc`torul care va pierde \n fa]a Statelor Unite. „Acest lucru se va \ntâmpla pentru c` \n realitate SUA controleaz` structurile NATO, inclusiv pe cele secrete. Dac` America pune mâna pe rezervele de energie, este de presupus c` nu le va da gratis ]`rilor europene, ci la un pre] piperat. Statele Unite speculeaz` faptul c` produc]ia de petrol din Europa, \n special cea din Marea Britanie [i Norvegia, este \n declin. Prin mijloace mai mult sau mai pu]in legale, America \[i va impune pro...\n deceniul trecut, priile condi]ii”.

Crucia]ii lui Erik Frontul deschis \n Irak apar]ine nu doar trupelor aliate, ci [i mercenarilor. Revista independent` Democracy Now a publicat un articol despre mercenarii din Irak [i despre firma private de securitate Blackwater. Conform publica]iei, compania este

Parlamentul European a adresat mai multe proteste \n ceea ce prive[te activitatea CCP [i ACC, atât lui Bush senior, cât [i organiza]iei NATO. George Bush a t`cut, Bill Clinton la fel, iar actualmente, G.W. Bush nu d` niciun r`spuns.

o pies`-cheie \n Proiectul pentru Noul Secol American (Project for a New American Century). Dezv`luirile ziaristului Jeremy Scahill de la Democracy Now pun \n discu]ie strânsele conexiuni dintre cea mai mare firm` de mercenari din lume [i administra]ia american`. Blackwater de]ine un efectiv de 20.000 de solda]i priva]i, fiind cea mai puternic` companie de mercenari din lume. Aceasta dispune de o extrem de dotat` baz` militar`, de o flot` alc`tuit` din 40 de avioane [i elicoptere, chiar [i de o agen]ie de spionaj. Condus` de Erik Prince, fost ofi]er \n for]ele speciale ale Marinei americane, compania reprezenta \n 1996 doar o alternativ` privat` \n realizarea de traininguri pentru armata american`. |n timpul administra]iei Clinton, Erik Prince a pus \ns` la punct un proiect care anticipa externalizarea serviciilor armatei. Fiind cunoscut pentru vederile sale cre[tine extremiste, Prince visa la o armat` cre[tin` care s` porneasc` r`zboiul \mpotriva celorlalte religii \n regim „cruciat”. Dup` cum \nsu[i acesta recunoa[te, ideile amintesc de vremea Cruciadelor [i a Cavalerilor templieri. Semnele Timpului Iulie 2008

Drumul i-a fost netezit lui Prince de Dick Cheney care, \nainte de a p`r`si func]ia de secretar al ap`r`rii, a comandat realizarea unui studiu privind privatizarea armatei. Studiul nu a f`cut decât s` capete sus]inerea deplin` a celor care tr`iesc de pe urma r`zboiului continuu. Pasul urm`tor a apar]inut pre[edintelui Bush, care a cerut crearea unui corp civil de armat`, „pentru a suplini nevoia tot mai mare de solda]i \n r`zboaiele purtate de SUA”. |n acest scop contractele \ncheiate \ntre firma lui Prince [i administra]ia Bush au fost suplimentate cu exorbitanta sum` de 50 de miliarde de dolari. La zece ani de la constituirea sa, firma Blackwater devenise deja cea mai puternic` companie de mercenari din lume [i principalul exponent a ceea ce Bush considera „revolu]ia necesar` din armat`” – externalizarea for]elor militare americane. |n mesajul anual adresat de pre[edintele SUA Congresului, Bush cerea acestuia, \n 2007, s` autorizeze cre[terea num`rului de solda]i activi din armat` [i marin` cu 92.000 \n urm`torii cinci ani, \n condi]iile \n care efectivele militare permanente ale armatei SUA – Regular Army – sunt de aproximativ 500.000 de solda]i. „O sarcin` pe care o putem \ndeplini \mpreun`, spunea Bush \n fa]a Congresului, este s` proiect`m [i s` implement`m un corp de rezerv` alc`tuit din voluntari civili. Un astfel de corp va func]iona mai mult ca o rezerv` militar`. Va scuti for]ele armate de supra\nc`rcare, permi]ându-ne s` angaj`m civili competen]i pentru a servi America \n misiunile din afara grani]elor sale, atunci când va fi nevoie de ei. Or, aceasta este exact ceea ce administra]ia Bush a f`cut deja pân` acum. F`r` \ns` ca poporul american s` [tie. Contractele private reprezint` \n prezent cea de-a doua for]` armat` din Irak. Conform unui raport al Biroului de Responsabilitate Guvernamental`, exist` aproape 100.000 de prestatori priva]i \n Irak, dintre care 48.000 sunt solda]i. Ace[tia ac]ioneaz` practic f`r` vreo supraveghere sau constrângere legal`. Acest sistem este foarte convenabil din punct de vedere politic, \ntrucât num`rul de mor]i din rândul lor nu este contabilizat oficial. Crearea unei „brig`zi private” de c`tre Erik Prince a oferit administra]iei Bush o ie[ire secundar`

pentru a continua, la modul neoficial, ocupa]ia Irakului”, concluzioneaz` Jeremy Scahill. |n afara grani]elor SUA, Blackwater are \n prezent 2.300 de persoane active \n nou` ]`ri [i \[i multiplic` agresiv prezen]a. |n Irak, asigur` securitatea diploma]ilor, iar \n Afganistan antreneaz` trupele. Construie[te baze ale for]elor speciale la Marea Caspic`, aproape de grani]a cu Iranul, [i negociaz` cu guvernul regional din Sudanul de sud pentru a crea o armat` proprie \n aceast` zon`. „Toate acestea au fost posibile datorit` rela]iilor pe care compania le are \n administra]ia american`, prin Joseph Schmitz. Fostul inspector general al Pentagonului avea ca sarcin` s` verifice

Iulie 2008 Semnele Timpului 15

Politic [i s` supravegheze compania de mercenari. El a devenit \ntre timp vicepre[edinte consilier general la Blackwater. Bush l-a angajat recent pe Fred Fielding, fostul avocat al Blackwater, \n locul lui Harriet Miers, principalul s`u avocat. Ken Starr, procurorul care a \mpiedicat acuzarea fostului pre[edinte Bill Clinton \n scandalul Whitewater (Ap` alb`), este ast`zi [i el consilier la Blackwater (Ap` neagr`). Acesta a avut numeroase \ntâlniri cu Curtea Suprem` pentru a contracara procesele intentate de rudele angaja]ilor Blackwater, mor]i \n misiuni sau \n condi]ii suspecte. Toate aceste conexiuni l-au f`cut pe John Warner, fostul pre[edinte al Comitetului de Servicii Militare al Senatului, s` numeasc` compania Blackwater „partenerul nostru t`cut \n r`zboiul global.”

UME –puterea bicefal` Schimb`rile accelerate pe scena lumii au impus revizuirea doctrinelor militare la intervale foarte scurte de timp. Tot mai mult se pune acum problema capacit`]ii armatei de a trece rapid de la un gen de conflict la altul. Doctrina SUA are \n vedere comutarea aten]iei de la un punct focal european la unul global [i trece de la preocuparea fa]` de ame nin]area r`zboiului global cu fosta U.R.S.S. la concentrarea aten]iei asupra conflictelor regionale. |n aceast` concep]ie, for]ele urmeaz` s` aib` baza \n SUA [i s` dispun` de capacitatea de a ajunge oriunde \n lume. O mai mare aten]ie este acordat` a[a-numitelor „opera]iuni altele decât r`zboiul” , cum sunt cele \n caz de dezastru, tulbur`ri civile, men]inerea p`cii, ac]iuni contra narcoticelor etc. La rândul lor, liderii Europei au luat decizia de a crea o for]` defensiv` autonom`, cu instrumente politice [i militare, care s` ac]ioneze \n conformitate cu deciziile proprii. |n acest fel Uniunii Economice [i Uniunii Monetare \i va succede

Uniunea Militar` European`, ca o mare idee a Europei. R`zboiul din Kosovo a pus \n eviden]`, \nc` odat`, dac` era cazul, dependen]a militar` a Europei de SUA [i r`mânerea \n urm` a capacit`]ilor militare europene. For]ele europene nu dispun de capacit`]i aeropurtate de supraveghere a terenului, mijloace aeriene de transport a echipamentelor grele, rachete de croazier` cu raz` lung` [i au numai un satelit militar de cercetare, \n Fran]a. Actul de na[tere a Uniunii Militare Europene (UME) s-a scris cu ocazia summitului din aprilie 1999 de la Washington, a 50-a aniversare a NATO, la \ntâlnirea franco-german` din luna mai 1999 [i la cea de la Cologne din Semnele Timpului Iulie 2008

2007 de „Arms Editure” din Marea Britanie, c` „UME este o expresie a globaliz`rii, iar aceasta va exprima poten]ialul unor poli de interese concretiza]i \n patru factori majori: marile corpora]ii, Vaticanul, serviciile secrete [i guvernele, ultimele ca factori executivi”. White, ast`zi pensioAdev`ratul Armaghedon nar, consider` c` „primele va fi unul subversiv, cu o dou` decenii ale noului mileputernic` sinergie pe niu vor coagula puterea mibanda informare – dezin- litar` [i puterea religioas` pe dou` mari fronturi de interes formare, care va muta comun: energia [i resursele con[tiin]e, va produce umane. Energia ob]inut` migr`ri, va reconsidera prin determin`ri politice [i \n caz de for]` major` milipriorit`]i. UME are perstare, iar resursele umane pectivele unei entit`]i prin polariz`ri ale strategiilor religioase ce \ncurajeaz`, \n iunie 1999. Comunicatul emblematice bicefale, precum odinioar` crucia]ii. subsidiar, libera circula]ie a de la Cologne exprima serviciilor [i persoanelor. Va hot`rârea de creare a fi o nou` form` de regrupare a maselor oneste, unei armate europene complet opera]ionale, dar ignorante prin ’apelul la o con[tiin]` courmând ca pân` la sfâr[itul anului 2010 s` fie mun`’. Totul se va derula cu aportul masiv al luate deciziile necesare pentru ca Uniunea mass-mediei. Nu va exista un Armaghedon Militar` European` s` devin` o realitate. Din armat, ci doar o presurizare a for]elor de decomunicat reiese concep]ia de a extinde „inforcizie armat - executive \n anumite zone de ma]iile, transportul strategic, comanda [i coninteres, fie pentru realizarea unor scenarii, fie trolul UE”. Deciziile \n direc]ia cre`rii Uniunii pentru men]inerea sub control a acestor zone Militare Europene au la baz` realitatea c` de interes major. Adev`ratul Armaghedon va armatele regulate mari sunt nu numai nepotrifi unul subversiv, cu o puternic` sinergie pe vite nevoilor militare actuale ale Europei, ci [i banda informare – dezinformare, care va muta contraproductive din punct de vedere ecocon[tiin]e, va produce migr`ri, va reconsidera nomic. |n aceast` idee se prevede, ca prim priorit`]i. UME are perspectivele unei entit`]i obiectiv, dezvoltarea unei for]e de reac]ie emblematice bicefale, precum odinioar` crurapid` bazat` pe unit`]i mici, dar bine preg`tite. cia]ii. Puterea religioas` [i cea militar` vor Peter White, fost consilier pe probleme de coabita pe zone de interes extinse: vor custrategie \n NATO, recunoa[te \n lucrarea sa noa[te, vor crea, vor conduce”. ST Evantaiul se deschide tot mai mult, editat` \n Iulie 2008 Semnele Timpului 17

Politic

Scenariile I Beniamin Pascu

Politic

Semnele Timpului Iulie 2008 12

administra]iei Bush c` Guantanamo este o \nchisoare ilegal`, iar tratamentul prizonierilor este inuman, pre[edintele american i-a r`spuns: „Este inoportun s` aborda]i un

Iulie 2008 Semnele Timpului 13

Iulie 2008 Semnele Timpului 15

Politic

Tronul sau

„Am ajuns la concluzia c` politica este o problem` mult prea serioas` pentru a fi l`sat` politicienilor”, spunea Charles de Gaulle. Aceasta pare s` fi fost ideea c`l`uzitoare a unor oameni ai bisericii, care au \ncercat s` se implice \n treburile politice, cu ocazia recentelor alegeri locale din România. I Florian Ristea

a primele alegeri libere de dup` perioada comunist`, am putut vedea oameni care votau un pre[edinte doar pentru felul \n care zâmbea, simpatizau un premier pentru c` aducea a Don Juan, \n timp ce al]ii stârneau antipatia doar pentru c` purtau papion – un lucru prea extravagant pentru un electorat familiarizat cu [epci [i salopete – sau pentru c` \ncercau s` le aminteasc` oamenilor idealurile unor partide istorice, de care unii auziser` vag de prin manualele de istorie, iar al]ii nu auziser` deloc. Dup` 18 ani, alegerile locale nu au adus nimic nou. „Ofertele” partidelor politice [i modul \n care s-a desf`[urat campania electoral` au scos \n eviden]` faptul c` românii nu [i-au schimbat fundamental criteriile dup` care \[i manifest` simpatiile politice. O not` aparte a constituit-o \ns` amestecul nefiresc dintre religie [i politic`, pe care aleg`torii l-au putut remarca atât \n sloganul socialreligios al unuia dintre partide, cât [i \n faptul c` surprinz`tor de mul]i clerici [i mireni „cuvio[i” s-au l`sat atra[i de ispita candidaturii politice. Semnele Timpului Iulie 2008 18

Stânga sau dreapta? Ceea ce am v`zut ne-a dus cu gândul la o situa]ie din Antichitate, relatat` \n Biblie, \n care se consemneaz` mila lui Dumnezeu fa]` de cei 120.000 de locuitori ai capitalei Asiriei, Ninive, care nu [tiau „s` deosebeasc` stânga de dreapta”.1 Dac` acei oameni erau vrednici de comp`timire, pentru situa]ia spiritual` deplorabil` \n care se aflau (necunoa[tere de Dumnezeu), majoritatea concet`]enilor no[tri nu sunt \n alt` situa]ie atâta timp cât nu [tiu s` deosebeasc` „stânga” de „dreapta”. F`r` aceast` sumar` \n]elegere (pe care cei mai mul]i nici nu se str`duiesc s` o dobândeasc`), este firesc ca electoratul, mai ales cel din mediul rural, s` voteze \n func]ie de gradul de prezentabilitate a candidatului; pentru c` „nu este altul mai bun”; pentru c` este stelist sau rapidist; pentru c` [tie s` ocoleasc` r`spunsul la \ntreb`ri incomode sau, pur [i simplu, pentru c` votantul se reg`se[te fidel \n vocabularul „colorat” al unui candidat. Lista criteriilor dup` care românii \[i exprim` simpatiile politice este mult mai lung` decât ne \ng`duie spa]iul pentru a o reproduce. |n lipsa unei (auto)inform`ri corespunz`toare, care s`-i ofere votantului posibilitatea s`-[i defineasc` op]iunea fa]` de o anumit` doctrin`, care plaseaz` un partid de o parte sau de alta a spectrului politic, a devenit deja tradi]ie practica „pomenilor electorale”. Câ[tig` cel care ofer` mai mult sau care este mai practic: o plas` de alimente (nu mai amintim de tradi]ionala „moned`” electoral` a micilor [i berii, cu care politicienii de mucava \ncearc` s` cumpere voturile cet`]enilor), o g`leat` de plastic sau o cazma, un tricou inscrip]ionat sau o [apc` personalizat`, contra caniculei ce \l stoarce de vlag` pe ]`ranul român care-[i pr`[e[te \nc` porumbul ca \n Evul Mediu – cu sapa [i cu asinul. S-au v`zut [i abord`ri exotice (elefant \n caravana electoral`), dar ne oprim cu enumer`rile, deoarece, aici, inventivitatea partidelor [i candida]ilor este de-a dreptul

crucea? Iulie 2008 Semnele Timpului

Politic

debordant`. Dac` ar mai fi printre noi, Caragiale ar avea cu prisosin]` de unde s` se inspire. Sau, poate, atmosfera carnavalesc` din societatea româneasc`, la fiecare campanie electoral`, va mai na[te vreunul. „Catinda]ii” contemporani [i metehnele lor l-ar a[eza printre nemuritorii galeriei literaturii române.

Dac-ar fi diavolul… Remarcând intensa activitate de reparare a drumurilor comunale sau jude]ene \n perioada preelectoral`, precum [i „d`rnicia” candida]ilor fa]` de oamenii pe care, \n rest, nici nu \i bag` \n seam`, mucali]ii ironizeaz` situa]ia, spunând c` ar fi bine s` se organizeze alegeri \n fiecare an. |ns` aspectul deloc hazliu al acestei situa]ii este faptul c`, la ad`postul unei asemenea st`ri de lucruri, \n care oamenii voteaz` dup` criterii emo]ionale sau pentru foloasele de moment, ia fiin]` o clas` politic` sordid`, caracterizat` de oportunism [i dispre] fa]` de nevoile reale ale cet`]eanului. Str`duin-

La origine, „stânga” [i „dreapta” desemnau pozi]ia locurilor \n diversele corpuri legislative ale Fran]ei fa]` de locul de onoare, aflat \n centru. De exemplu, aristocra]ia era a[ezat` la dreapta, iar persoanele de rând la stânga. Reprezentan]ii celor trei „st`ri” care existau \n Fran]a, \n timpul Evului Mediu, s-au pozi]ionat \n func]ie de apartenen]a social` a popula]iei pe care o reprezentau: prima (clerul) [i a doua stare (nobilimea, incluzând familia regal`) ocupau \ntotdeauna partea dreapt`, \n timp ce a treia stare (restul popula]iei, incluzând burghezia [i clasa muncitoare – „sans-culottes”) [edeau la dreapta. Astfel, afilierile politice din perioada revolu]ionar` francez` (1789-1799) au ajuns s` fie cunoscute ca politica aripii de dreapta (desemnând sprijinul fa]` de interesele aristocra]iei [i ale casei regale) [i politica aripii de stânga (desemnând sprijinul fa]` de interesele burgheziei)

Semnele Timpului Iulie 2008 20

ai celei mai credibile institu]ii ale statului – Biserica – pe listele electorale nu au putut convinge restul de 50% din cet`]enii cu drept de vot s` mearg` la urne. Faptul c` românii nu s-au l`sat impresiona]i de slogane de genul „\n slujba crucii [i a cet`]enilor” sau de faptul c`, \n unele localit`]i, pe listele de consilieri locali [i jude]eni s-au aflat [i oameni ai bisericii – clerici sau mireni –, dovede[te c` politica [i religia sunt percepute, totu[i, ca fiind separate. L`sând deoparte pozi]iile extreme exprimate de unii, opinia general` a cititorilor care au postat pe forumurile diverselor publica]ii a fost aceea c` menirea clericilor – ortodoc[i, catolici sau protestan]i – este alta decât a mânui pârghiile puterii politice, chiar [i \n cazul \n care implicarea acestora \n politic` s-ar dovedi „benefic` pentru via]a comunit`]ilor locale”.

Testamentul spiritual al \nainta[ilor

du-se nu s` câ[tige \ncrederea aleg`torilor, ci s` le cumpere voturile, unii politicieni dovedesc c` nu au principii, ci doar interese. Interese care, \n cazul \nsc`un`rii lor \n func]ii publice, vor intra curând \n conflict, deoarece ace[tia percep politica drept conducerea treburilor publice \n interesul personal. {i, cum \ncrederea pe termen lung este mai greu de câ[tigat, aducerea cet`]eanului \ntr-o condi]ie material` precar`, pentru a putea fi mai lesne de cump`rat, pare o strategie plauzibil` pentru \n]elegerea comportamentului pr`dalnic al politicienilor. Nici diavolul \n persoan` n-ar avea o strategie mai eficient`.

O alt` menire Dezinteresul cet`]enilor fa]` de discursul politic [i de ofertele electorale ale candida]ilor [i partidelor de pe scena politic` româneasc` s-a reflectat \n prezen]a la urne a mai pu]in de 50% din electorat. Nici apelul la sentimentele religioase, nici prezen]a unor reprezentan]i

|n leg`tur` cu lucrul acesta, se pot ridica \ntreb`ri pertinente: Care sunt criteriile dup` care se poate evalua cât de benefic` este participarea clerului la via]a politic`? Sau cât de impar]iali pot fi asemenea consilieri – locali sau jude]eni – \n cazul \n care membrii unei alte denomina]iuni religioase ar solicita un teren pentru biserica lor sau \nchirierea unui spa]iu public pentru desf`[urarea unui program spiritual-religios? Ce anume ar trebui s` precump`neasc` \n luarea deciziei fa]` de chestiunea implic`rii clericilor \n politic` –

Politica este arta subtil` de a ob]ine voturi de la s`raci [i fonduri pentru campanie de la boga]i, promi]ându-le [i unora, [i altora c`-i vei proteja de ceilal]i. Oscar Ameringer revela]ia Scripturii sau faptul c` experien]a ar putea dovedi c` este benefic`? C`ci istoria, cu marea ei carte a \ntâmpl`rilor [i evenimentelor care s-au succedat pe scena lumii, implicit pe plaiurile noastre, ne invit` la medita]ie. |nc` mai tr`iesc oameni care au fost martori ai efectelor pe care le-a avut nu demult contopirea politicului cu religia; când, pe vremea bunicilor

Iulie 2008 Semnele Timpului 21

Politic no[tri, jandarmul era la cheremul preotului, \ntemni]ând [i snopindu-i \n b`taie pe „ereticii” care aduceau Biblia poporului. Desigur, opinia public` nu are de unde s` cunoasc` aceste lucruri, deoarece ele nu s-au scris \n niciun

...nu este atât de \ngrijor`tor faptul c` religia ar putea p`trunde \n politic`, cât faptul c` politicienii nu prea se \ntâlnesc cu religia; nu c` biserica poate intra \n politic`, ci c` politicienii nu prea intr` \n biseric`. manual de istorie. Dar este vorba aici de realit`]i istorice [i aceia care pe atunci erau copii povestesc ast`zi, \nc`rca]i de ani, dar [i de traumele suflete[ti prin care au trecut, cât de „benefic`” a fost pentru ei influen]a bisericii \n via]a politic` a comunit`]ii locale. Suferin]a acestor „descul]i” r`mâne ca un alt fel de testament, religios, pentru genera]iile viitoare: „S` nu ui]i, Darie!”2

O \ngrijorare fals` Al]i comentatori ai fenomenului amintit– posibilitatea ca fe]ele biserice[ti s` accead` \n func]ii politice – au exprimat temerea c` „vom ajunge s` ne rug`m \n Parlament”, ca [i când acest lucru ar \nsemna dovada suprem` a abandon`rii caracterului laic al statului. Fals. Asemenea oameni percep laicitatea ca pe o alt` religie [i sunt la fel de obtuzi [i fanatici \n a o impune sau ap`ra ca [i omologii lor religio[i. Americanii cred [i respect` principiul separ`rii Bisericii de stat, nu \ns` [i tendin]a separ`rii statului de Dumnezeu. |n timpul ultimilor 207 ani, toate sesiunile Senatului american s-au deschis cu rug`ciune, a[a cum se \ntâmpl` [i \n prezent. Un capelan, numit special \n aceast` func]ie, \ncepe fiecare zi de lucru a Senatului prin rug`ciune, f`r` ca lucrul acesta s` aduc` vreo not` de ru[ine sau sc`derea reputa]iei statului ori a institu]iei respective. Dimpotriv`, americanii cred cu t`rie c` America este ceea ce este \n prezent tocmai datorit` acestei convingeri puternice cu privire la grija [i

Semnele Timpului Iulie 2008 22

c`l`uzirea divin` fa]` de ]ara lor. Iat` de ce, aceast` „grij`” de a nu auzi rug`ciuni \n Parlamentul României este superflu`. Un fel de spune: „P`zea, s` nu ajungem ca americanii!” La noi, alta este problema. |n prezent, nu este atât de \ngrijor`tor faptul c` religia ar putea p`trunde \n politic`, cât faptul c` politicienii nu prea se \ntâlnesc cu religia; nu c` biserica poate intra \n politic`, ci c` politicienii nu prea intr` \n biseric`. Dac` ar face-o [i ar \ncepe s` arate respect fa]` de Dumnezeu, poate c` [i-ar schimba viziunea asupra vie]ii [i atitudinea fa]` de nevoile semenilor lor. C`ci religia promoveaz` aceste valori, nu credin]a \n „selec]ia natural`”. Dar, când linia de demarca]ie dintre biseric` [i stat tinde s` dispar`, când deciziile statului sunt influen]ate sau controlate de biseric`, atunci este o problem`. Atunci trebuie tras semnalul de alarm`.

de natur` filozofic`: „Una dintre pedepsele pentru refuzul de a participa la via]a politic` este aceea c` vei ajunge s` fii condus de inferiorii t`i”, spunea Platon. Gândul acesta are darul s` dep`[easc` principiile care i-au ]inut departe de sfera politicii pe unii clerici sau mireni [i s`-i mobilizeze pentru lupta politic`. Al]ii sunt sensibili la argumentele „religioase”: „Cele mai fierbin]i locuri din iad sunt rezervate acelora care, \n vreme de criz` moral`, \[i

Cum se trage spuza pe turta proprie |n orice ]ar`, bisericile istorice, majoritare \ncearc` s` domine scena politic` prin diverse mijloace. La rândul lor, minorit`]ile religioase, ca [i cele etnice sunt ispitite s` \ncerce s` câ[tige locuri \n sferele puterii tocmai pentru a-[i ap`ra drepturile [i interesele. Mai ales \n condi]iile \n care o defini]ie peiorativ`, politizat` identific` „secta” drept „o religie f`r` nicio putere politic`”3. |n aceast` \ncercare de a „\nrudi” politica [i religia, prin implicarea unor reprezentan]i ai religiilor \n politic`, [i unii, [i ceilal]i fac apel la argumente care s` le justifice demersul. Cu excep]ia argumentelor istorice care sunt, evident, subiective (condi]ionate cultural sau regional), unele sunt

men]in neutralitatea”, spunea J.F.Kennedy, citându-l pe Dante [i a sa Divina Comedia. Iar cei care consider` c` o criz` moral` poate fi solu]ionat` folosind pârghiile puterii sunt gata s` se \nregimenteze politic.

Scurt`tura numit` „politic`” |n cadrul acestui demers [i al cascadei de argumente, se trece cu vederea tocmai ceea ce

Iulie 2008 Semnele Timpului 23

Politic

Foto: Mircea Re[tea

Foto: Tudor Vintiloiu

Foto: Mircea Re[tea

Foto: Timi {licaru

Foto: Drago[ Toader

ar limpezi apele: exemplul lui Isus, atitudinea Sa fa]` de folosirea puterii politice. Prin exemplul Sù, Isus a dat na[tere unui asemenea spirit de respect [i \ntrajutorare \ntre oameni, \ncât pân` ast`zi despre cre[tinii primului secol se vorbe[te numai \n termeni elogio[i. Din câte se [tie, El a adus acest spirit extraordinar \ntre contemporanii Sì f`r` s` foloseasc` vreo pârghie politic`. Dimpotriv`, atunci când oamenii au \ncercat s` se mobilizeze politic \n spatele Sù, a refuzat categoric o asemenea „ofert`”, a[a cum f`cuse [i \n pustia ispitirii Sale4. Str`lucirea \mp`r`]iilor lumii nu L-a atras deloc. De ce [i-ar dori slujitorii Sì de ast`zi altceva decât [i-a dorit El? Nu ar sem`na implicarea lor \n politica vremii cu un e[ec spiritual, cu un abandon al puterii divine care a schimbat fa]a acestei lumi? Intrarea religiei \n sfera politicului ar fi echivalent` cu abandonarea \ncrederii \n for]a intrinsec` a religiei cre[tine care, \n cazul acesta, ar trebui completat` cu aceea profan`. Ar \nsemna c` resorturile spirituale pe care Dumnezeu le-a pus la dispozi]ia slujitorilor Sì sunt considerate insuficiente sau ineficiente, de vreme ce se apeleaz` la bra]ul puterii profane pentru realizarea

obiectivelor spirituale. Adev`rul este c`, pentru a influen]a societatea omeneasc` a[a cum a f`cut-o El, trebuie pl`tit pre]ul pe care l-a pl`tit El: suferin]a [i sacrificiul. Oamenii – inclusiv cei religio[i – , care vor s` schimbe societatea \n bine, dar nu sunt dispu[i s` pl`teasc` acest pre], intr` \n politic`. Pare o cale mai comod`. Cei care se simt ispiti]i de o asemenea perspectiv` ar trebui s` \nve]e lec]ia istoriei. Când cre[tinismul a devenit religie de stat, a urmat ceea ce se cunoa[te sub numele de Evul Mediu \ntunecat. Din acest motiv, credem c` o asemenea „mixtur`” ar r`mâne \ntotdeauna neomogen` [i „nociv`” pentru societatea uman`. Nu credem \n fatalitate, dar cine a spus c` prima lec]ie de istorie pe care ar trebui s-o \nv`]`m este aceea c` oamenii nu \nva]` niciodat` din istorie se pare c` a avut dreptate. ST

1. Biblia, Cartea lui Iona, cap. 4, vers. 11. 2. Un crâmpei de istorie a persecut`rii unei minorit`]i religioase cu sprijinul autorit`]ilor locale este relatat de Zaharia Stancu \n capitolul 17 al romanului s`u, Descul]. 3. Tom Wolfe, |n vremea noastr`. 4. Vezi Biblia, Evanghelia dup` Matei, cap. 4, vers. 8-10.

Semnele Timpului Iulie 2008 24

Politic

Tronul sau

crucea? Iulie 2008 Semnele Timpului

Politic

Semnele Timpului Iulie 2008 20

Testamentul spiritual al \nainta[ilor

Iulie 2008 Semnele Timpului 21

Semnele Timpului Iulie 2008 22

Scurt`tura numit` „politic`” |n cadrul acestui demers [i al cascadei de argumente, se trece cu vederea tocmai ceea ce

Iulie 2008 Semnele Timpului 23

Politic

Foto: Mircea Re[tea

Foto: Tudor Vintiloiu

Foto: Mircea Re[tea

Foto: Timi {licaru

Foto: Drago[ Toader

Semnele Timpului Iulie 2008 24

Citatul ST

„

Ideea c`

Ideea c` o cultur` \[i conserv` originalitatea baricadându-se contra influen]elor externe este o str`veche iluzie. Rezultatul ei a fost \ntotdeauna exact inversul a ceea ce se a[tepta. Nu po]i s` fii diferit de unul singur. Numai libera circula]ie a operelor, talentelor [i valorilor \i permite fiec`rei culturi s` se \nnoiasc` periodic [i s`-[i perpetueze originalitatea. Izolarea nu conduce decât la sterilitate. Demonstra]ia ne conduce pân` la vechiul paralelism dintre Sparta [i Atena. Cetate deschis`, Atena a fost locul prolific \n care au \nflorit literatura [i artele plastice, filozofia [i matematica, [tiin]ele politice [i istoria. Ap`rându-[i cu din]ii specificul de „excep]ie”, Sparta n-a reu[it decât bizara „izbând`” de-a fi fost unicul ora[ grec \n care nu s-au afirmat niciun poet, niciun orator, niciun gânditor, niciun arhitect. Sparta [i-a ob]inut diversitatea, statutul de excep]ie, prin asumarea neantului pur.

”

Jean-François Revel, Obsesia antiamerican`

Iulie 2008 Semnele Timpului 25

Cultur`

„Eu, unul, m` duc oriunde, ca s`-L m`rturisesc pe Hristos, indiferent c` sunt \njurat, terfelit sau b`nuit de cine [tie ce combina]ii. Pe mine m` intereseaz` sufletul, nu imaginea mea. M` intereseaz` s` fiu onest cu ce mi-a dat bunul Dumnezeu.”

e fapt, cartea nu se cite[te, ci se ascult`. Ea traverseaz` textul [i se \mpline[te prin cuvântul rostit. M`rturise[te. Despre via]`. Sub toate aspectele ei transcrise \n titluri de capitole ce adun` o serie de conferin]e [i interviuri televizate sau publicate \n diverse reviste. Astfel, autorul vorbe[te despre „Sensul vie]ii, al mor]ii [i al suferin]ei”. Despre „Zodia supravie]uirii” [i „Dragostea mai presus de art`”. Despre „Demnitatea cre[tin`”. Despre „Cine suntem” [i care este mesajul nostru ca

T`cerea dinaintea m`rturisirii Cartea lui Dan Puric fascineaz`. Pentru c` este actor [i regizor de notorietate interna]ional`, Dan Puric scoate textul din forma scris` [i-l las` s` se povesteasc`. I Alina Popa

„neam cre[tin” \ntr-o lume secularizat`, pierdut` \ntr-un amalgam de valori r`sturnate. Scris` prin viziunea unui credincios autentic, cartea este discursul unei credin]e m`rturisite. O credin]` \mp`rt`[it` prin prisma iubirii cre[tine. „De asta sunte]i dumneavoastr` aici, de asta sunt [i eu aici: ca s` m`rturisesc”. O m`rturisire ce vine din l`untrul unei t`ceri. T`cerea n`scut` din suspinul c`ut`rii prin care mai apoi cerul \ncepe s` se reveleze. S` coboare \n timp ce \nsenineaz` profanul, transformat \ntr-o „baie de lumin`”. „Luminarea nu chinuie fiin]a, o limpeze[te, o scap` de teroarea contingentului, f`r` s` anuleze

realitatea acestuia, reduce gravita]ia excesiv` a realit`]ii care ne \nconjoar` [i face loc Tainei”. Ce este Taina? O alt` „realitate nem`surabil` fenomenologic, fizic, matematic”, care deschide cerul \n p`mânt. Este cunoa[terea de Dumnezeu. Nem`rginit [i imposibil de cuprins. Taina este accesul spre divin. Este tenta]ia \naltului care odat` p`truns \ncepe s` se dezv`luie \ntru „\mbog`]irea fiin]ei”. S` se m`rturiseasc`. Taina \ntrerupe timpul nostru [i \l continu` cu ne-timpul lui Dumnezeu. Aceasta, spune autorul, este \n fapt credin]a cre[tin`. O ie[ire din gravita]ia contingentului \mpletit` cu nesfâr[itul divin. Bunòar`, cre[tinismul \nseamn` transcenden]`, de[i, paradoxal, el „s-a manifestat ca atitudine fiin]ial` \n orice \mprejurare nefericit` a acestui neam. A avut ceea ce putem numi o dìnuire participativ`, (...) o atitudine concret` \n fa]a vie]ii.” A[a s-a \ntâmplat \n timpul regimului comunist. Sub teroarea comunist`, spune autorul, credin]a a fost singura care a reu[it s` str`bat` „Cortina de fier”. |n niciun moment ea nu a putut fi suprimat` de noua ideologie. A p`truns dincolo de zidurile urii [i a creat ferestre spre cer. Ni[te ochiuri de lumin` prin care Dumnezeu mângâia suferin]ele celor \nchi[i \n tot „ghetoul estic”. Comunismul a \ncorsetat via]a. A exilat-o, \n „zodia supravie]uirii”. Un timp al rùlui dus la extrem. Cartea descrie comunismul precum un co[mar. Un infern trezit \n realitate. Care a anulat via]a. I-a doborât \n`l]imile. I-a interzis cerul. Credin]a. Orice vis. Orice gând care trece dincolo de imanent. „Cred c` perioada comunist` se poate compara cu un copac ce-[i pierde frunzele, r`mânând uscat. Fiecare frunz` este o jertf` a copacului, ucis \n ceea ce are el mai bun. Toat` intelectualitatea, tot tineretul ]`rii omorât \n \nchisori, mutilat suflete[te \n numele unei idei izb`vitoare, to]i ]`ranii gospodari, toat` aristocra]ia – anulate \n numele unei drept`]i sociale virtuale”. Doar c` aceste frunze, „\n c`derea lor la p`mânt, au [optit \n tain` sau au strigat, neauzite, sensul Semnele Timpului Iulie 2008

vie]ii, al mor]ii [i al suferin]ei la care au fost supuse”. N-au putut fi \ngropate, uitate, ci s-au ridicat deasupra timpului lor [i au trecut \n memorie, „for]a fundamental` a prezentului [i a viitorului”. |n toate capitolele c`r]ii, autorul vorbe[te despre memorie, \n special despre perioada comunist`, un regim totalitar ce-a absolutizat ideologiile socialiste \n defavoarea vie]ii. Recursul la memorie este scris nu pentru adâncirea \ntr-o „vale a plângerii continue”, ci pentru ca din nelini[tea ei s` se iveasc` dorin]a de „re\ntrupare a neamului \ntru Hristos”. O recuperare a timpului sacru. Când fiin]a uman` se-ntoarce \n pragul tainei, l`sându-se cùtat` de Dumnezeu. Toate conferin]ele [i interviurile cuprinse \n carte con]in acest mesaj transmis cititorului [i, prin el, lumii contemporane. Societatea actual`, spune Dan Puric, trebuie s` se elibereze din paradigma lui „carpe diem” [i s` reintre \n timpul credin]ei [i al m`rturisirii acesteia. Dar pentru „omul format de iadul comunist [i pentru cel trecut prin pustia seculariz`rii”, \ntoarcerea spre valorile spirituale ar reprezenta o absurditate, o inutilitate gratuit`. Omul modern trìe[te timpul unei „omeniri furibunde, f`r` Dumnezeu”. Dac` perioada comunist` a \nchis societatea \n teorii ateiste, epoca actual` marginalizeaz` valorile morale [i se pierde \n afara normelor [i sensurilor cre[tine. |ntr-un viitor cu orizonturi \nchise. {i totu[i, „pentru c` la orizont nu se vede nimic, trebuie s` ne rostim [i s` ne trìm pân` la cap`t sensurile date de Dumnezeu”. Cum? Prin „a trì pentru a \nvia”. }ine de transcenden]`, spune Dan Puric, dar f`r` s` refuze contingentul, lumea din imediata noastr` apropiere. Nu este ascez` continu`. Nu mascheaz` fiin]a \ntr-un timp strict liturgic. A \nvia presupune o schimbare de percep]ie asupra vie]ii. „A \nvia \nseamn` s` trìe[ti cu

o bucurie nespus` pe aceast` lume, s` te bucuri zilnic de paharul plin cu ap` pe care ]i l-a dat Dumnezeu, s` te bucuri de crea]ia asta, pe care a f`cut-o Dumnezeu cu tine, [i s` tr`ie[ti din punctul acesta de vedere tot ce-]i d` Dumnezeu”. Spuneam la \nceput c` textul lui Dan Puric fascineaz`. Pentru c` autorul \[i m`rturise[te credin]a, spaimele, bucuriile, dar [i suferin]ele dincolo de orice prejudec`]i. Uneori grav, alteori atins de ironia blând`, cu umor de bun-gust estetic. Astfel, cartea este rodul unei sincerit`]i pe care orice cititor o \ntâlne[te \n fiecare pagin` [i o tr`ie[te deopotriv` cu autorul. |n fapt, cartea nu este un text scris, ci unul rostit. M`rturisit. O carte despre via]`. O carte despre credin]a n`scut` din t`ceri. Din stropi de taine m`rturisite. ST

Dan Puric, Cine Suntem, Editura Platytera, Bucure[ti, 2008, 174 pagini

Iulie 2008 Semnele Timpului 27

Cultur`

Diabolus in Musica

(II)

La numai cinci zile dup` ce peste 200 de fani emo au demonstrat \n centrul Londrei (\n 31 mai a.c. - foto stânga) \mpotriva ziarului Daily Mail pentru c` i-a numit „cult sinuciga[”, BBC News anun]a un nou caz de suicid emo. Sam Leeson (13 ani), din Anglia, \mp`timit de emo [i screamo, a fost g`sit spânzurat \n casa lui. I Lucian Cristescu

amenii normali caut` motive reale: p`rin]ii, iubita, examenele... |n cazurile emo, de multe ori, acestea nu exist`. Zoltan Kom[a din Bihor, bìat de familie bun` [i f`r` pricini sentimentale, s-a sinucis [i el. De când devenise emo, asculta muzic` obsesiv` [i se comporta ciudat. Cu câtva timp \nainte, [ia scrijelit pe banc` crezul: „Trebuie s` mor! Trebuie s` mor!” Poate c` m`rturia adolescentei Timeea din Cluj (16 ani)1 ne sugereaz` o anumit` mentalitate de tip emo: „Ne \ntâlneam \n pia]`, vorbeam [i beam. Ne mai [i tìam venele... Am \ncercat [i eu s` m` sinucid... Eram cu o prieten` de-a mea. Am zis: Hai s` ne tìem venele s` vedem cum e!”

Nicio minte lucid` nu accept` joaca de-a moartea. Unde „jocul” totu[i se face, acolo luciditatea a fost subtilizat` fie de droguri, fie de o doctrin` sinuciga[`; sau, \n cazul emo, de o doz` consistent` de rock. „Cunosc o fat`”, scria cineva pe forum.softpedia, „care era cea mai normal` [i iubitoare persoan` din lume. Dup` ce a descoperit Death metal, a \nceput s` se \mbrace \n negru, mult rimel... {i a \nceput s` tortureze animale.” Oare ce for]` a putut-o schimba?

Cuvântul sau Muzica? Muzica rock este [i ea o form` de comunicare. |n actul comunic`rii, oamenii transmit idei [i emo]ii. |n timp ce ideile sunt percepute [i Semnele Timpului Iulie 2008

clasificate ra]ional, emo]iile se descarc` brut \n suflet. Ele pur [i simplu sunt tr`ite, mai \nainte de a fi cenzurate. Studiile dr. Albert Mehrabian, profesor emerit la U.C.L.A.,2 au dovedit c` \n comunicarea emo]iilor [i a atitudinilor cuvintele nu transmit decât 7% din mesaj. |n schimb, inflexiunile vocii (melodica) comunic` de peste cinci ori mai mult (38%), iar limbajul corporal (vezi gestica din concertul rock) transmite 55% din \nc`rc`tura emo]ional`. Cât de adev`rat` este aceast` constatare se poate proba lesne prin urm`rirea unei secven]e de film horror, dar f`r` sonor. Imaginea va fi nepl`cut`, dar nu va \nsp`imânta. Dac` se ascult` \ns` doar coloana sonor`, efectul va fi terifiant, cu fiori pe spate! Este [tiut c`, \n timp ce prin v`z adun`m 86% din informa]ii, emo]iile le percepem \n propor]ie de 84% prin auz!3 Asta explic` [i de ce muzica (arta auzului) este cea mai puternic` dintre arte. Dar [i cea mai subtil`. Pentru c`, prin natura ei, muzica ocole[te filtrul ra]ional, ca apoi s` manipuleze

liber dispozi]iile umane, f`r` nicio cenzur`! Totu[i, din fericire, un filtru exist`!

Armonia? Cumplit me[te[ug... Despre marele matematician Pitagora (572 – 500 \.Hr.) nu s-au p`strat prea multe date biografice. Herodot \l numea „cel mai abil filosof dintre greci”. El a fost creditat drept cel care a introdus \n filosofie no]iunile kosmos (ordine, echilibru... de unde [i cosmetic`) [i armonia (unire, bun` \n]elegere). Se poveste[te c`, \ntr-o zi, tot cugetând la misterul armoniei universale, Pitagora a trecut pe lâng` atelierul unui fierar. Mirat de faptul c` aceea[i nicoval` scotea sunete diferite, gânditorul a urm`rit me[terii care lucrau [i a observat c` aveau ciocane de greutate diferit`. Ajuns acas`, Pitagora a luat patru sârme egale \n grosime [i lungime [i le-a fixat de o

Iulie 2008 Semnele Timpului 29

Cultur`

sunet (fa-do, do-sol, sol-re...) [i apoi dac` consol`. Apoi a atârnat de fiecare sârm` câte sunetele ob]inute astfel se comaseaz` \n cadrul o greutate (asem`n`toare ciocanelor): de unei singure octave (2/1), se ob]ine exact prima coard`, a atârnat o greutate de [ase structura gamei (do-re-mi-fa-sol-la-si-do) cu uncii; de a doua, una de opt uncii; de a treia, o func]iile armonice care deriv` din ea. A[a s-a greutate de nou` uncii; iar de a patra coard`, n`scut armonia tonal`, izvorât` pe de o parte o greutate de dou`sprezece uncii. Când a din logica numerelor, [i pe de alta din \ns`[i ciupit apoi corzile, s-a f`cut lumin`! Rezonate structura lumii fizice. E drept, numai teoretic. \mpreun`, prima [i a patra coard` (fiind tenVor mai trece \nc` 2.100 de ani, pân` când sionate de greut`]i diferite \n raportul de 2/1) armonia se va impune [i practic, odat` cu produceau intervalul de octav` (aceea[i not` na[terea marelui Johann Sebastian Bach. do, dar la alt` \n`l]ime).4 Prima [i a Socotind c` num`rul [i propor]ia sunt printreia coard` (fiind tensionate \ntrcipiile divine care guverneaz` toat` lumea, un raport de 3/2) d`deau interPitagora a fondat muzica drept „[tiin]` valul de cvint`. Iar când a exact`”, socotind-o chiar esen]a armoniei ciupit coarda 1 cu coarda 2 universale dup` care se mi[c` chiar [i (raportul fiind de 4/3), interplanetele [i constela]iile. valul ob]inut era de ter]`. Jucându-se, a[adar, cu raportul primelor patru numere Muzic` bun` (1,2,3 [i 4), Pitagora a De la \ntemeierea lumii, Ziditorul a descoperit pentru prima d`ruit omului gama, cu melodia [i oar` armonia acordului armonia ei tonal`. Pentru ca o muzic` major: tonic`, ter]`, cvint` s` fie „armonic`”, \n primul rând, ea [i octav` (do-mi-sol-do). trebuie s` aib` o melodie conturat`. Dar Pitagora nu s-a Când lipse[te o linie melodic` u[or de oprit aici. Tot iscodind urm`rit, discursul muzical e confuz [i raportul dintre numere [i sufer` de lips` de direc]ie. |n al doilea sunete, \n]eleptul a mai rând, muzica trebuie s` aib` [i o observat c`, dac` se mularmonie consonant`. Când e disotiplic` intervalul de nant`, muzica produce iritare [i Pitagora, cvint` (3/2) din sunet \n agita]ie. Muzeul Vaticanului 30

Semnele Timpului Iulie 2008

|n al treilea rând, e vorba de o dimensiune a muzicii pe care Pitagora n-a dibuit-o \n joaca sa acustic`. E vorba de ritm. Psihologii consider` c` ritmul [i tempoul sunt ingredientele cel mai de impact din muzic`6. De ce? Pentru c` „de la undele electrice ale creierului [i pân` la b`t`ile inimii... noi nu suntem decât o mas` de cicluri ritmice suprapuse. Ca fiin]e vii, suntem organiza]i \n mod evident ca s` func]ion`m \n baza unui ritm [i ca s` r`spundem la fenomenele ritmice”. |n acest sens, exist` [i un ritm „armonic” ce cuprinde \ntre 60 [i 120 pulsa]ii pe minut. Pe deasupra, el p`streaz` accentul metric \ntr-o succesiune regulat` (nesincopat`)7. Când \ns` ritmul dep`[e[te aceste limite sau când succesiunea metric` a accentului este bulversat` de sincope, ritmul devine „dizarmonic” [i nociv. Pe lâng` alte efecte rele, el dezechilibreaz` simetria celor dou` emisfere cerebrale [i produce o stare de alert` \n corp, cu sc`derea performan]elor intelectuale [i fizice. Iar când b`taia ritmului dep`[e[te [i pragul confortabil al intensit`]ii (pân` la 70-80 decibeli), atunci declan[eaz` st`ri neb`nuit de negative: „de la nesiguran]` [i angoas`, pân` la tetanie, convulsii [i halucina]ii vizuale [i auditive”8.

Harmonices mundi |n 1829, chimistul german Johann W. Dobereiner (foto), crezând [i el \n principiul armoniei universale al lui Pitagora, a observat c` principiul acordului de trei sunete (do-mi-sol), prezent [i \n lumea culorilor (triada ro[u – galben – albastru), se reg`se[te [i \n chimie: el [i-a dat seama c` diferite elemente (Clor - Brom - Iod sau Calciu - Stron]iu - Bariu) aveau propriet`]i asem`n`toare, iar masa atomic` a celui de-al doilea element (\n exemplul nostru Brom [i Stron]iu) reprezenta media celorlalte dou`. A[a a emis el „legea triadelor”. |n 1864, un alt meloman, chimistul englez John A. Newlands, a \ntocmit o progresie a elementelor \n ordinea greut`]ii atomice. El a observat c` fiecare al optulea element avea propriet`]ile chimice cam asem`n`toare. A[a a ap`rut [i \n chimia modern` „legea octavei”. |n 1869, Dimitri I. Mendeleev (foto), \n timp ce asculta cvintetul lui Schumann op. 44.5, a avut inspira]ia s` rearanjeze elementele din tabelul chimico-muzical al lui Dobereinger [i Newlands, pe [apte perioade (dup` num`rul sunetelor din gam`), \ns` nu doar dup` masa atomic`, ci [i dup` propriet`]ile chimice comune. Convins c` „logica armoniei” din muzic` [i din optic` trebuie s` existe [i \n chimie, Mendeleev a construit mai \ntâi tabelul, apoi a c`utat elementele pentru fiecare c`su]`. Cinci c`su]e i-au r`mas \ns` goale. „Nu-i nimic!”, a zis el. „Elementele trebuie s` existe; dar n-au fost \nc` descoperite”. Timpul a confirmat credin]a lui Mendeleev \n unitatea armonic` a lumii: \n timpul vie]ii sale, primele trei din cele cinci elemente intuite de savant au fost, pe rând, g`site: Galiu, Scandiu, Germaniu. Post mortem, [i celelalte dou` au ap`rut: Protactiniu [i Techne]iu.

Iulie 2008 Semnele Timpului 31

Cultur` Iat` setul de caracteristici ale muzicii nocive: lipsa unei melodii conturate, disonan]e [i nerezolv`ri armonice, sincope frecvente [i poliritmii, tempo prea sufocant sau prea rar, [i repetitivitate melodico-armonico-ritmic` obstinat`.

Oare „de gustibus non disputandum”? Orice om, chiar neini]iat \n secretele muzicii, dar care e deprins s`-[i „citeasc`” st`rile suflete[ti discerne dou` lumi muzicale antagonice. El recunoa[te muzica pozitiv`: cea care-i transmite emo]ii pozitive - bucurie, senin`tate, pace, speran]`, solemnitate, dor, compasiune, ba chiar [i triste]ea echilibrat`... Gra]ie aceluia[i instrument sensibil, el discerne muzica negativ` prin emo]iile stringente pe care i le induce: frustrare, mânie, violen]`, deprimare, suspans, teroare, team`, angoas`... A fost o vreme când muzica negativ` pur [i simplu nu exista, dintr-un instinct de autoconservare. Odat` cu apari]ia filmului sonor (prin anii 1920), produc]iile horror au fost cele dintâi care au exploatat cu dezinvoltur`

Semnele Timpului Iulie 2008 32

Muzica inteligent` muzica negativ`. |n ultimele decenii \ns`, muzica rock [i subcategoriile ei au surclasat Hollywood-ul, cu diferen]a c` stilurile rock s-au lipsit de rafinamentul muzicii de film, favorizând manifestarea grosolan` de violen]`, primitivism [i agresiune. Sufragiile genera]iei X au \nclinat spre muzica negativ`, conferindu-i legitimitate. ...E o chestiune de gust [i cultur`! De curând \ns`, neurologul Anna Blood (Massachussetts General Hospital) a demonstrat [tiin]ific antagonismul dintre muzica armonic` [i cea dizarmonic`. Folosindu-se de tomografia cu emisie de pozitroni, Blood a descoperit c` muzica pozitiv`, consonant` activeaz` acele zone din creier ce reac]ioneaz` la stimulii lega]i de hran`, pl`cere, sex. Acestea reprezint` zona orbito-frontal` a cortexului [i zona prefrontal` rostro-medial`. |n schimb, muzica negativ`, dizarmonic` activeaz` o cu totul alt` zon` a creierului, cea asociat` cu pericolul [i

Efectul Mozart e confirmat de numeroase studii11: Dup` numai zece minute de muzic` de Mozart, elevii testa]i au ob]inut un IQ cu 8-9 puncte mai mare \n ce prive[te gândirea abstract`. Copiii de trei ani, cu o instruire muzical` de numai opt luni, au dovedit o cre[tere de 47% \n abilitatea de a asambla puzzle-uri, fa]` de cei care n-au primit educa]ie muzical`.12 Revista Time (13 dec. 2002) publica [tirea c` „anumite zone din creier sunt cu 5% mai mari la muzicieni fa]` de ne-muzicieni. Iar corpus callosum (puntea dintre cele dou` emisfere) este cu 15% mai mare. Cortexul auditiv al unui muzician profesionist con]ine 130% mai mult` materie cenu[ie decât cel al nemuzicienilor.” Japonia – ai c`rei elevi ob]in rezultatele cele mai spectaculoase la matematic` [i [tiin]e exacte – are inclus \n curriculumul [colar studiul intens al muzicii pân` \n clasa a IX-a!

cu durerea: e vorba de girusul drept parahippo-campal [i amigdala.9 Gustul ca gustul, dar când natura \[i define[te nemijlocit binele [i r`ul, este periculos s`-]i abandonezi discern`mântul.

Efectul Mozart La \nceputul anilor 1990, un celebru ORL-ist francez, dr. Alfred Tomatis10 (foto), a observat c` anumite sunete armonice con]in frecven]e capabile s` re\ncarce a[a-numi]ii „nuclei cenu[ii” din celulele neuronale. Ace[ti nuclei ac]ioneaz` ca mini-baterii care emit unde electrice. Tomatis a descoperit c` muzica cea mai regeneratoare pentru nucleii cenu[ii este muzica cu frecven]e \ntre 5.000 [i 8.000 Hz. Ei bine, aceasta este exact plaja cântecului p`s`relelor, dar [i a muzicii baroce [i clasice, \n care - \n mod cu totul aparte exceleaz` muzica lui Mozart. De la Tomatis (1991) ne-a r`mas conceptul de Efectul Mozart, care sus]ine c`, ascultând Mozart, performan]ele intelectuale sunt \mbun`t`]ite. {i nu doar capacitatea intelectual`! Studiile au pus \n eviden]` [i faptul c` muzica armonic` cre[te produc]ia de endorfine [i de imuno-globuline salivare A - un anticorp care gr`be[te vindecarea, diminueaz` pericolul infec]iilor [i controleaz` b`t`ile inimii13. Incitat de aceast` descoperire, dr. Dan Carlson, dublu nominalizat pentru Premiul

Iulie 2008 Semnele Timpului 33

Cultur`

Nobel \n economie (2001, 2004), a aplicat teoria lui Tomatis pe plante. Ce a descoperit a constituit o revolu]ie \n agronomie. Carlson a demonstrat c`, la 5.000 Hz, plantele germineaz`, \nfloresc [i cresc uluitor mai mult [i mai repede. El a reu[it s` intre \n Cartea recordurilor pentru producerea - \n doar 2,5 ani - a celei mai lungi plante de interior, o Gynura (Purple passion) lung` de 396 m. Metoda lui, sistemul de \nflorire sonic`, a fost brevetat` \n 36 ]`ri [i i-a adus celebritatea14. Unde se afl` binele, acolo exist` [i un revers: frecven]ele joase [i cele foarte \nalte, structurile dizarmonice [i ritmul sincopat afecteaz` negativ fiin]a noastr`. Dr. John Diamond, expre[edinte al Academiei Interna]ionale de Medicin` Preventiv`, scria \n cartea Your Body Doesn’t Lie (1978): „Sincopa - fiind contrar` ritmului fiziologic - declan[eaz` o reac]ie automat` de secre]ie a adrenalinei, ceea ce produce anxietate, comportament agresiv [i stârne[te instinctul sexual.” Experien]a bacteriologilor Earl W. Flosdorf [i Leslie A. Cham-

bers este una clasic`: ei au demonstrat c` sunete dizarmonice, \nso]ite de un volum mare de decibeli, au capacitatea s` coaguleze albu[ul de ou. Fanii pot repeta experimentul la orice concert rock15. Numai c`... proteinele sunt [i \n creier, nu doar \n ou`! |n acest punct, Pitagora ne uime[te din nou. Cu peste 2.000 de ani \n urm`, absolut empiric, el a anticipat descoperirile [tiin]ei, punând bazele „medicinei muzicale”. Filosoful grec a ajuns s` prescrie, cu efecte curative, acorduri [i armonii pentru diferite tulbur`ri psihice [i pentru „promovarea st`rilor virtuoase”. De la el s-a inspirat [i Hipocrate. Pe timpul lui Platon, se cuno[teau deja destul de multe lucruri despre melo-terapie. Damon din Atena, profesorul de muzic` al lui Socrate, avertiza c` schimbarea armoniei cu alte structuri disonante va

Prost`nacul [i vioara Albert Einstein a fost unul dintre cei mai inteligen]i oameni din toate timpurile. Pu]ini \ns` [tiu c`, \n copil`rie, Einstein avea un handicap serios \n vorbire [i o inteligen]` redus`. Grav, \nv`]`torul i-a sf`tuit pe p`rin]i s`-l scoat` de la [coal`, fiind „prea prost ca s` \nve]e”, [i s`-l pun` s` aprofundeze o meserie. Pauline Einstein, \n loc s`-i urmeze sfatul, i-a cump`rat o vioar`. Odat` cu sonatele lui Mozart, micul Albert a \nceput s` fac` progrese uimitoare. A[a se face c`, la 12 ani, Einstein investiga calculul diferen]ial. El obi[nuia s` spun`, mai \n glum`, mai \n serios: „Dac` am ajuns de[tept, e datorit`... viorii!” Semnele Timpului Iulie 2008

pune \n pericol viitorul \ntregii na]iuni [i va zgudui statul din temelii.16 „L`sa]i-m` s` compun cântecele unei na]iuni”, zicea Platon, „[i nu m` mai intereseaz` cine face legile”17.

Una dintre „universalii” Dr. Thomas Fritz, psiholog la Institutul Max Plank, a \ntreprins, \n 2007, o expedi]ie [tiin]ific` \n mun]ii Mandara din Camerunul de nord, la tribul izolat Mafa. Timp de dou` luni, dr. Fritz a locuit \ntre b`[tina[i, le-a urm`rit obiceiurile [i modul cum \[i produc muzica - o cacofonie dizarmonic` [i extrem de strident`. Mafaii intoneaz` invoca]iile f`r` cuvinte. Ei sufl` bezmetic \n ni[te fluiere disonante doar atunci când invoc` duhurile. Când Fritz le-a pus s` asculte muzica atonal`, disonant` a lui Arnold Schoenberg, nu s-a \ntâmplat nimic: mafaii se sim]eau ca-n apele lor. Dar când Fritz le-a pus muzic` consonant` de Bach [i Mozart, mafaii au r`mas ului]i, cerându-i oaspetelui \n mod repetat s` mai asculte caseta aceea. Mafaii descopereau o realitate nou` [i minunat` ! Pe marginea acestei experien]e, colegul lui Fritz, prof. Stephan Koelsch, spunea: „Aceasta dovede[te c`, \ntr-adev`r, consonan]a constituie una dintre universalii.”18 Discernerea disonan]elor [i repudierea lor sunt capacit`]i care \nzestreaz` toate fiin]ele vii. Animalele [i p`s`rile fug de disonan]e. Copilul de câteva luni nu le suport`. Prof. L. J. Trainor19, \n 1996, a demonstrat aceasta printr-o experien]` interesant`: a a[ezat copii de numai patru luni \ntre dou` juc`rii. O surs` de lumin` intermitent` atr`gea privirea copilului spre una sau cealalt` juc`rie. Cât timp copilul privea juc`ria respectiv`, difuzorul emitea fie muzic` consonant`, fie disonan]e. |n mod unanim, pruncii c`utau muzica consonant`, \ntorcân-

du-[i fa]a de la juc`rii ori de câte ori muzica era disonant`. Sunt teste care confirm` c`, deja din a 24-a s`pt`mân` de via]`, fetu[ii \i prefer` pe Mozart [i Vivaldi. La audi]iile rock \ns`, fetu[ii r`spund cu lovituri violente de picior20. „To]i venim \n lume cu capacit`]i \nn`scute pentru muzic`”, spune Kay K. Shelemay, [eful catedrei de muzic` de la Universitatea Harvard. „Muzica se afl` \n genele noastre”.21 ST (Continuare \n num`rul viitor)

1. Adev`rul, 17 mai 2008. 2. Dr. Albert Mehrabian, „Silent Messages: Implicit Communication of Emotions and Attitudes“, California, 1981. 3. Anthony Storr, \n „Music and the Mind“, New York: The Free Press, 1992. 4. Greut`]ile 12 [i 6 se aflau \ntr-un raport de 2/1. La fel, greut`]ile 9 [i 6 se aflau \ntr-un raport de 3/2 ; iar greut`]ile 8 [i 6 - \ntr-un raport de 4/3. 5. Daniel Morris, „Muzica Sferelor Noi“, ap`rut \n Chemistry Magazine, decembrie 1969. 6. Psychology Today, noiembrie 1987, pag. 37-42, articolul „The beat goes on“, de C. Douglas. 7. Clarke, E. F. The psychology of Music (pag. 473-500), San Diego, 1999. 8. Andrews Neher, \n EEG and Clinical Neurophysiology, pag. 449-451, 1961. 9. Scientific American, 2004, \n articolul „Music and the Brain“, de dr. Norman Weinberger. Vezi [i New York Times, din 31 dec. 2006, „Muzica emisferelor (cerebrale)“, articol de Clive Thompson. 10. Dr. Alfred Tomatis (1920 – 2001), ORL-ist francez, fondatorul disciplinei audio-psiho-fonologie [i descoperitorul „urechii electronice” [i al efectului Tomatis. 11. Nature, \n nr. din 14 oct. 1993, articolul lui F. Rauscher, G. Shaw [i K. Ky, „Music and spatial task performance“. Vezi [i Don Campbell, The Mozart Effect, 1997. 12. BBC Music Magazine, articol de Paul Robertson: „Muzica, Creierul [i Cvartetul de coarde“, 1996. 13. Reader's Digest, nr. 8 din 1992, \n articolul „Music's Surprising Power to Heal“. 14. Sheila Ostrander & Lynn Schroeder, Super Learning 2000, Delacorte Press, 1994. pag. 91-94. 15. Bob Larson, The Day Music Died, 1978, pag.116. 16. Emil Nauman, The History of Music, 1887. 17. Platon, Legile III. 18. Monitor on Psychology, Volume 39, No. 4, April 2008. 19. Infant Behavior and Development, 4 dec. 2004, vol. 21, No. 1. 20. Dr. Thomas Verny, Via]a secret` a copilului nen`scut, 1982. 21. Psychological Science, 7 februarie 2005, articolul „De ce America de Nord nu este o na]iune a ritmului“.

Iulie 2008 Semnele Timpului 35

Cultur`

Diabolus in Musica

(II)

Cuvântul sau Muzica? Muzica rock este [i ea o form` de comunicare. |n actul comunic`rii, oamenii transmit idei [i emo]ii. |n timp ce ideile sunt percepute [i Semnele Timpului Iulie 2008

liber dispozi]iile umane, f`r` nicio cenzur`! Totu[i, din fericire, un filtru exist`!

Iulie 2008 Semnele Timpului 29

Cultur`

Semnele Timpului Iulie 2008

Iulie 2008 Semnele Timpului 31

Semnele Timpului Iulie 2008 32

cu durerea: e vorba de girusul drept parahippo-campal [i amigdala.9 Gustul ca gustul, dar când natura \[i define[te nemijlocit binele [i r`ul, este periculos s`-]i abandonezi discern`mântul.

Iulie 2008 Semnele Timpului 33

Cultur`

pune \n pericol viitorul \ntregii na]iuni [i va zgudui statul din temelii.16 „L`sa]i-m` s` compun cântecele unei na]iuni”, zicea Platon, „[i nu m` mai intereseaz` cine face legile”17.

Iulie 2008 Semnele Timpului 35

Social

e minte la tot pasul din motive dintre cele mai diferite: din dorin]a de a ataca pe cineva, pentru disculpare, pentru punerea \n valoare, din nevoia de protec]ie, pentru a face pl`cere, pentru a ascunde un adev`r dureros, pentru a rezista presiunilor [i normelor comunit`]ii. Ne automin]im c` nu am gre[it, c` suntem buni, drep]i [i frumo[i, c` suntem sau nu suntem \n pericol, c` iubim sau nu suntem iubi]i \ndeajuns. Min]im \n mod con[tient [i, câteodat`, incon[tient. Min]im pe fa]` sau pe ascuns. Min]im prin exagerare, inventare, dar min]im [i prin minimalizare, omisiune, t`cere. Min]im falsificând sau min]im …adeverind.

din cazuri, iar popoarele nordice, cum ar fi norvegienii [i suedezii, chiar mai rar. Pakistanezii [i algerienii sunt de-a dreptul teroriza]i de minciun`: ei cred c` sunt min]i]i de 12-16 ori pe s`pt`mân`. Taiwanezii [i portughezii apreciaz` c` le sunt servite s`pt`mânal cel pu]in patru „gogo[i”, \n timp ce americanii – ca [i \n alte privin]e – au parte de o por]ie dubl`. Chilienii [i argentinienii consider` c` pot fi prin[i cu minciuna \n 60% din cazuri. Se pare c` un climat saturat de minciun` politic` favorizeaz` [i dezvoltarea talentului de a min]i: locuitorii Moldovei se laud` cu o rat` a minciunilor r`mase nedescoperite de peste 75%. Adic`, \n trei din patru situa]ii ei mint [i sunt crezu]i! Protestan]ii se tem c` vor fi descoperi]i \n 55 la sut` din am`geli, iar catolicii cred c` doar o jum`tate din minciunile lor sunt detectate.

Minciuna

sub masca s`n`t`]ii morale Conform Biroului de Statistic` (Census 2000 \n SUA), majoritatea oamenilor mint cel pu]in o dat` sau de dou` ori pe zi, spunând neadev`ruri la aproximativ 30 de oameni pe s`pt`mân`. I Diana Gavajuc

Minciuna f`r` grani]e Colaboratorii unei universit`]i din Texas, SUA, au prezentat recent un studiu despre minciun`, desf`[urat \n 75 de ]`ri de pe toate continentele. Popoarele lumii difer` \n talentul de a deosebi minciuna de adev`r, dar [i de a o spune. Moldovenii, intra]i [i ei \n lista popoarelor studiate, ca [i locuitorii altor state s`race, sus]in c`, dup` timpul \ndelungat \n care au fost expu[i minciunii politice, au devenit exper]i \n detectarea acesteia. Americanii cred c` pot depista minciuna \n mai pu]in de jum`tate Semnele Timpului Iulie 2008 36

Ochiul care vede tot A[adar, de ce totu[i min]im [i de ce a[a de frecvent? Profesorul de sociologie la Universitatea de Stat din Louisiana (SUA), Ronald Wells, sus]ine c` motivul tuturor minciunilor este un lucru cât se poate de simplu: câ[tigul. „Dac` nu e nimic de câ[tigat, rar ve]i g`si o minciun`.” Minciuna este \ntotdeauna motivat`, supradeterminat` de dorin]e, de interese; este o cale de \mplinire facil` a scopului. |ncepem s` min]im con[tient \n jurul vârstei de 4 -5 ani când, copii fiind, ne d`m seama de semnifica]ia [i puterea limbajului. Prima minciunic` exploreaz` ce [i cum se poate manipula \n mediul \n care cre[tem. Apoi, folosim minciuna pentru a sc`pa de necazuri sau pentru ob]inerea lucrurilor dorite. Urmeaz` falsificarea notelor, a diplomelor, a rela]iilor \n neobosita fug` de realitatea care nu ne convine. Un experiment interesant efectuat de echipa de cercet`tori de la Newcastle University (UK) a confirmat faptul c`, dac` omul nu este cinstit din convingere, atunci va fi, mai mult sau mai pu]in, dac` este urm`rit. Astfel, \ntr-o can-

tin` public`, lâng` dozatorul cu b`uturi calde, deasupra „cutiei onestit`]ii” unde, ani la rând f`r` nicio supraveghere, angaja]ii institu]iei trebuiau s` pun` monede ca plat` pentru b`utur`, a ap`rut un poster cu ochi umani care se uitau drept la consumatorii \n cauz`. S-a constatat c`, \n perioada \n care posterul a fost afi[at, s-a strâns o sum` de bani de trei ori mai mare decât \n perioadele precedente comparative. Cercet`torii cred c` acest lucru se datoreaz` faptului c`, spontan, creierul uman reac]ioneaz` la nivel subcon[tient la priviri directe, concretizându-se \ntr-un comportament prosocial [i mai onest. |n acela[i timp, se activeaz` [i nevoia individului de a p`rea cât mai corect \n ochii altora, atunci când este urm`rit.

Detectori de minciuni Dac` oamenii, \n general, sunt slabi detectori de minciuni, tehnologiile le pot veni \n ajutor. Descoperirea minciunii i-a interesat pe oameni \nc` din cele mai vechi timpuri [i i-a motivat \n cercet`rile lor pentru elaborarea unui aparat care s` ajute la depistarea comportamentului simulat. |n 1895, Caesare Lambroso experimenta hidrosfigmograful, un aparat primitiv ce m`sura varia]iile de puls cu ajutorul unui cilindru pe care era aplicat negru de fum, acesta fiind \nvârtit de un mecanism de ceasornic. W.M. Marston, \n 1917, \ncerca s` depisteze minciuna \nregistrând tensiunea sistolic`, iar Vittorio Benussi monitorizând modific`rile respiratorii. Cele mai noi descoperiri \n domeniul neurologiei au demonstrat posibilitatea de a utiliza analizele de tip RMN [i pentru detectarea minciunilor. Astfel, pe baza vizualiz`rii schimb`rilor chimice Iulie 2008 Semnele Timpului 37

Social ce se petrec \n anumite zone ale creierului se poate identifica când omul minte. Mai mult, cum economia de pia]` este guvernat` de cerere [i ofert`, au ap`rut firme cu propuneri de genul: Ai \ndoieli \n privin]a partenerului/partenerei de via]`? Copilul lipse[te de la ore? Ai dubii \n privin]a partenerului de afaceri? Acum ai rezolvarea: detector de minciuni la purt`tor! Produsul-minune poate fi folosit \n trei feluri: \ntr-o conversa]ie telefonic` utilizând conectorul special inclus, \ntr-o discu]ie fa]` \n fa]`, cu ajutorul unui microfon [i pentru analiza unei conversa]ii \nregistrate.

Minciuna I Denaturare inten]ionat` a adev`rului având, de obicei, ca scop \n[elarea cuiva; neadev`r. I Minciuna individual`, cotidian`, produs` spre a genera convingeri, atitudini sau emo]ii predeterminate, a[teptate, \n partenerii de ac]iune sau de afectivitate. I Minciuna politic`, individual` sau colectiv`, orientat` c`tre schimbarea opiniei [i convingerilor unui individ sau unei mul]imi de subiec]i, cu ob]inerea posibilit`]ii de a manipula inten]iile [i comportamentele altora \n favoarea unui singur individ sau partid. I Minciuna colectiv` practicat` de un grup sau comunitate cu o anume pozi]ie social` [i privilegii. Vizeaz` p`strarea statutului [i privilegiilor de c`tre aceast` comunitate aflat` \n conflict de interese cu un alt grup defavorizat. I Minciuna economic`, individual` sau colectiv`, ascunde inten]ionat starea real` a unei economii locale, regionale, statale sau globale din diferite motive. I Minciuna social` este acea afirma]ie sau ansamblu de afirma]ii care declar` sau sus]in existen]a unor deosebiri de performan]` [i calitate uman` \ntre indivizi, grupuri de indivizi sau mari colectivit`]i umane (ex.: minciuna de tip rasial). I Minciuna [tiin]ific` deriv` din construc]ia unei ipoteze incorecte de mecanism cauzal, fie el fenomenal sau social, [i preten]ia valabilit`]ii acelui model, \mpotriva eviden]ei, a incapacit`]ii modelului de a oferi predic]ii corecte sau explica]ii coerente ale acelor segmente ale realit`]ii, societ`]ii sau individualit`]ii, pe care pretinde c` le teoretizeaz`, legifereaz` [i explic`. I Minciuna cultural` vizeaz` \mpr`[tierea inten]ionat` a unor afirma]ii false cu privire la con]inutul sau valoarea unor opere de art`, prin propunerea [i sus]inerea unui sistem de valori preferen]ial, sistem care neag` valori consacrate [i apreciaz` drept opere fundamentale crea]ii banale, partizane, uneori antisociale, f`r` calitate artistic`, incapabile s` produc` satisfac]ii superioare [i s` extind` orizontul umanizant al individului sau colectivit`]ii.

Minciuna, rùl uman F`r` \ndoial`, minciuna e periculoas` pentru c` viruseaz` gândirea [i formeaz` \n timp un model autoprotector, care-i [opteste omului contaminat, dup` fiecare minciun` spus`: nu s-a \ntâmplat nimic rù, ai v`zut c` am reu[it [i de data aceasta? Psihologul [i psihiatrul M. Scott Peck a ajuns, dup` ani de studii, la concluzia c` „transformarea unei persoane \ntr-un om al minciunii presupune alunecarea \n direc]ia unui narcisism puternic, având la baz` o \ncrâncenare \n autoprotejarea sinelui, \n dorinta de a nu suferi nimic, de a nu ie[i din desf`tarea perfectei imagini de sine”. |n cartea sa Psihologia minciunii, subliniaz` c` „nu p`catul \n sine \i caracterizeaz` pe oamenii rì, ci mai degrab` subtilitatea, persisten]a [i consecven]a p`catelor lor. Aceasta pentru c` defectul central al rùlui nu este p`catul, ci refuzul de a-l recunoa[te“. F`r` \ndoial`, admiterea propriei rùt`]i este un proces nepl`cut, stânjenitor, dureros, presupune curajul de „a nu-]i face pe plac ]ie \nsu]i“. Doctorul Peck considera c` tr`s`tura predominant` a comportamentului celor rì este g`sirea unui ]ap isp`[itor. Deoarece \n inimile lor ei se consider` dincolo de repro[, ace[ti oameni trebuie s` loveasc` pe oricine le aduce repro[uri. Ei \i sacrific` pe ceilal]i pentru a-[i p`stra propria imagine de perfec]iune”. G`sirea ]apului isp`[itor este un mecanism pe care psihiatrii \l numesc proiec]ie. |ntrucât „cei rì, \n sinea lor, se simt f`r` gre[eal`, este inevitabil ca ei s` intre \n conflict cu lumea, conflict pe care-l vor percepe invariabil ca fiind din vina lumii.” Bine\n]eles c` rùl se manifest` \n neadev`ruri de o amploare mai mare sau mai mic`. Este \ns` o gre[eal` s` ne gândim la minciun` ca fiind o chestiune de grad. Sigur, unele fapte sunt mai scuzabile decât altele, dar r`mâne faptul c` \n fa]a lui Dumnezeu toate sunt minciuni [i tr`d`ri. Rùl este consecin]a inevitabil` a voin]ei libere, pre]ul pe care trebuie s`-l pl`tim pentru capacitatea uman` unic` de a alege. C.S. Lewis spunea: „Nu exist` teren neutru \n univers. Fiecare centimetru p`trat, fiecare frac]iune de secund` sunt cerute de Dumnezeu sau de Satana.” ST Semnele Timpului Iulie 2008

Ce a unit Dumnezeu...

omul desparte |n toamna anului 2007, \n Austria, a avut loc un târg al divor]urilor. Ca totul s` fie la \n`l]ime au fost invita]i detectivi particulari, organizatori de petreceri, consilieri maritali, agen]i de vânz`ri [i avoca]i. I Adrian Neagu

entru a evita momentele penibile, s-a impus o regul`: târgul va avea zile separate pentru b`rba]i [i femei. Evenimentul, chiar dac` pare o ciud`]enie, a avut totu[i o justificare practic`: \n Viena, rata divor]urilor a ajuns la 65%. Divor]ul \ncepe s` fie privit ca o chestiune absolut normal` \n societatea modern`. Din punct de vedere pro-

centual, pare mai mult o regul` decât o excep]ie. A \nceput s` se trâmbi]eze, sub autoritatea unor studii atent cosmetizate [i motivate cu e[antioane greu de neglijat, c` pentru cre[terea copilului e suficient doar un p`rinte, dac` acesta este deschis [i \n]eleg`tor cu cel mic. |n aceste condi]ii, este oare desuet s` ne jur`m credin]` „pân` ce moartea ne va

Iulie 2008 Semnele Timpului 39

Social desp`r]i”? Mai poate oare familia modern` s` fie numit` „celula de baz` a societ`]ii”?

Divor]ul \n cifre |n Belgia [i Olanda, rata divor]urilor a ajuns pân` la un incredibil procent de 70%. |n România, studiile arat` c` unul din patru cupluri c`s`torite sfâr[esc \n divor]. Pe de alt` parte, Malta interzice divor]ul, iar \n Irlanda se cere ca \nainte de pronun]area sentin]ei so]ii s` fi tr`it separat 4-5 ani [i s` fi rezolvat problemele legate de \ntre]inerea copiilor. |n Statele Unite, una din dou` c`s`torii se termin` prin divor]. Chiar [i ]`rile musulmane experimenteaz` o cre[tere exponen]ial` a ratei divor]urilor, fenomen destul de redus pân` acum, \n mare parte [i datorit` faptului c` femeile erau lipsite de drepturi [i f`r` cale de ie[ire dintr-o rela]ie de abuz fizic, psihic sau emo]ional. Principala cauz` a divor]urilor o constituie infidelitatea pentru 27% din subiec]i. Imediat dup` acest indicator apar ne\n]elegerile din familie (18 %), abuzul fizic sau emo]ional (17%). Alte cauze sunt criza de la mijlocul vie]ii, dependen]a de alcool [i munca \n exces. |n urma proceselor de divor], 60% din femei ob]in hot`râri favorabile, \n vreme ce doar

Ca factor de stres, dup` pierderea partenerului de via]`, divor]ul ocup` un important loc doi pe celebra scal` Holms, ce m`soar` valoarea diferi]ilor factori de stres \n func]ie de schimb`rile produse \n via]a unui individ.

putut pentru a-[i salva mariajul, iar 25% r`mân nec`s`torite pentru restul vie]ii. Pentru cele mai multe persoane divor]ate, a doua c`s`torie nu este, din p`cate, decât un nou e[ec. Un gust amar pentru un drum \nceput cu flori, haine albe [i un jur`mânt \n fa]a altarului.

Copiii [i divor]ul Divor]ul p`rin]ilor poate avea un efect traumatic asupra copiilor. |n func]ie de vârst` [i de modul \n care decurg rela]iile cu ambii p`rin]i, dup` momentul desp`r]irii se va face [i acomodarea cu noul stil de via]`. Unii cercet`tori consider` c`, \n aproape 50% din cazuri, unul dintre p`rin]i se va distan]a tot mai mult de propriul copil, poate chiar pân` la ruperea oric`rei leg`turi. Pe de alt` parte, vizitele „previzibile” \ntr-un context neconflictual ale p`rintelui cu care copilul nu locuie[te pot face ca efectele negative asupra dezvolt`rii micu]ului s` fie reduse sau chiar minime. |n func]ie de vârst`, copilul \ntâmpin` dificult`]i specifice de adaptare [i \n]elegere a separ`rii p`rin]ilor s`i. Pentru copilul pân` la trei ani, desp`r]irea de unul dintre p`rin]i poate aduce tulbur`ri de somn, anxietate sau chiar de cre[tere. |ntre trei [i cinci ani, copiii dezvolt` de obicei un comportament anxios, se tem c` vor fi p`r`si]i de ambii p`rin]i [i povestesc mereu istorii fantastice \n care de fiecare dat` p`rin]ii sunt \mpreun`. La aceast` vârst`, copilul tinde s` devin` agresiv [i foarte apropiat de un obiect sau de o juc`rie. De la

10% din b`rba]i se pot considera avantaja]i la finalul sentin]elor judec`tore[ti. Statisticile spun c` femeile intenteaz` ac]iunea de divor] de dou` ori mai frecvent decât b`rba]ii [i tot lor le r`mâne \n 90% din cazuri custodia copiilor. Se estimeaz` c` 60% din persoanele care tr`iesc la limita s`r`ciei sunt mamele divor]ate al`turi de copiii lor. B`rba]ii, \n schimb, se rec`s`toresc de dou` ori mai repede dup` divor] [i privesc \n general cu re]inere desfacerea c`s`toriei, fiind mai dispu[i decât femeile s` investeasc` \ntr-o nou` c`snicie. Cu toate acestea, 60% din persoanele divor]ate recunosc c` nu au f`cut tot ce au Semnele Timpului Iulie 2008 40

[ase la opt ani, copilul percepe divor]ul ca pe o vin` personal` [i \[i \nchipuie c` abia acum \ncepe ce e mai r`u. Apar primele conflicte legate de fidelitatea sa fa]` de unul dintre p`rin]i, are un comportament dezorganizat [i tinde s` viseze la clipa \n care vor fi din nou o familie. |n etapa urm`toare de vârst`, copilul se simte ru[inat fa]` de colegii s`i, se teme de singur`tate [i poate dezvolta sentimente negative puternice fa]` de p`rintele pe care \l socote[te vinovat. Adolescen]ii se simt ignora]i de familie, tind s`-[i \nceap` mult mai devreme decât colegii lor via]a sexual` [i sunt deranja]i de noile rela]ii ale p`rin]ilor lor. Au probleme de concentrare [i ajung, nu de pu]ine ori, la fobii.

Pân` când… ne va desp`r]i … Divor]ul nu poate deveni o normalitate nici m`car \n virtutea datelor statistice. Ca factor de stres, dup` pierderea partenerului de via]`, divor]ul ocup` un important loc doi pe celebra scal` Holms, ce m`soar` valoarea diferi]ilor factori de stres \n func]ie de schimb`rile produse \n via]a unui individ. Din perspectiv` cre[tin`, infidelitatea [i abuzul sunt singurele motive de desp`r]ire. Cu

toate acestea, graba, lipsa de cunoa[tere, gradul ridicat de implicare fizic` \nc` de la \nceputul rela]iei sau a[tept`rile nerealiste determin` de multe ori un cuplu s` descopere, la scurt timp dup` c`s`torie, incompatibilit`]i dramatice. Pe lâng` acestea, problemele financiare sau de comunicare, pierderea interesului pentru partener sau lipsa disponibilit`]ii de a-l \n]elege pe cel`lalt aduc multe cupluri \n pragul divor]ului. C`s`toria, departe de a fi visul frumos din fa]a altarului, devine un co[mar ce trebuie \ncheiat cât mai repede. Biblia vorbe[te de un Creator care a creat un b`rbat [i o femeie pe care El \nsu[i i-a unit \n leg`mântul c`s`toriei ca s` fie ferici]i [i s` \i semene. |nsu[i Dumnezeu este martorul acestui leg`mânt [i, din acest motiv, mariajul nu poate fi o joac` sau un experiment, ci, dimpotriv`, un foarte serios proiect de via]`. Prezen]a lui Dumnezeu \n familia de ast`zi este garan]ia sigur` a [ansei ei. {i, mai mult decât atât, nu trebuie uitat: „Ce a unit Dumnezeu omul s` nu despart`!” ST

Iulie 2008 Semnele Timpului 41

Ce a unit Dumnezeu...

Iulie 2008 Semnele Timpului 39

Social desp`r]i”? Mai poate oare familia modern` s` fie numit` „celula de baz` a societ`]ii”?

Iulie 2008 Semnele Timpului 41

Social Shakeel Ahmed a venit la New Delhi ca s` caute de lucru pentru a-[i hr`ni familia de 10 persoane. Nu a ajuns \ns` pe [antier, ci \ntr-o cas` alb` cu trei etaje [i cu oameni \n halate verzi. I s-a facut o injec]ie [i, când s-a trezit, avea mijlocul bandajat. |i fusese scos un rinichi. Nu este singurul indian s`rac care a poposit f`r` voia lui \n Casa Ororilor, cum este numit` aceast` clinic` ilegal` din Gurgaon, o suburbie elegant` din capitala Indiei. Potrivit revistei Time, timp de 9 ani, aici au avut loc circa 500 de transplanturi. I Anca Porumb

Pia]a

organelor

second-hand

n India, cunoscut` ca „bazarul rinichilor”, sunt mul]i al]ii ca Shakeel Ahmed1. Având nevoie disperat` de bani pentru a \ntre]ine familii mari, ei cad prad` negustorilor de organe, iar pia]a neagr` a organelor se extinde pe zi ce trece. Organele, odat` extrase, sunt p`strate \n echipamente speciale de refrigerare [i transportate pe calea aerului \n centre de distribu]ie, evident ilegale, \n Statele Unite, Israel, Africa de Sud, Germania, Peninsula Scandinav` sau \n alte loca]ii din ]`ri prospere. Traficul de organe a devenit o afacere interna]ional` care \mparte ]`rile \n dou` categorii: ]`ri-surs` sau „donatoare“ de organe (]`rile subdezvoltate, \n special \n Africa [i Asia, dar [i unele din Estul Europei), [i ]`ri de

destina]ie, ai c`ror locuitori \[i pot permite s` cumpere cu zeci de mii de dolari un organ, \ntocmai cum ar achizi]iona o pies` de schimb pentru ma[in`. |n acela[i timp, s`r`cia \i \mpinge pe tot mai mul]i oameni s` renun]e la unul dintre organele-pereche (rinichii) sau care se regenereaz` (ficatul). „Din moment ce se poate tr`i la fel de bine [i cu unul singur, de ce s` nu-l valorifici pe cel`lalt?“ - par a se \ntreba mul]i dintre cei afla]i la limita supravie]uirii. Cât despre re]ele specializate \n traficul de organe, nu de pu]ine ori, acestea \mbin` dou` sau trei tipuri diferite de trafic: femei destinate prostitu]iei, copii pentru adop]ii [i, chiar mai r`u, copii „adopta]i“ doar pentru a le fi recoltate organele, \n vederea transplanturilor. Semnele Timpului Iulie 2008

Lista de a[teptare La fiecare 14 minute, un nou bolnav este adùgat pe lista de a[teptare pentru transplant, potrivit UNOS2. |n toate ]`rile, listele pacien]ilor care au nevoie de un transplant se fac tot mai lungi pe zi ce trece, astfel c` unii sunt nevoi]i s` a[tepte ani \n [ir pentru a primi organul ce le-ar putea salva via]a. La nivel interna]ional, organul cel mai cùtat este rinichiul. |n fiecare zi, 74 de persoane sufer` un transplant de organe, iar 14 mor a[teptând un transplant, conform Departamentului de Stat pentru S`n`tate [i Servicii Umane al SUA. Anul trecut, \n Statele Unite, medicii au efectuat aproape 25.000 de transplanturi. |ns`, pentru fiecare persoan` care a beneficiat de transplant, alte dou` sunt adùgate pe lista de a[teptare care, \n iunie 2008, num`ra 99.180 de oameni. Mai mult de jum`tate dintre ei nu vor beneficia de opera]ia salvatoare la timp. Doar \n 2007, List` de a[teptare pentru peste 6.449 de americani au detransplant \n Statele Unite cedat a[teptând 98.071 Toate organele un donator care 74.620 Rinichi nu a mai ap`rut, iar din cele dou` 16.334 Ficat milioane de ame1.632 Pancreas ricani care mor \n 2.272 Rinichi-pancreas fiecare an doar 2.624 Inim` 15-20.000 devin 2.154 Pl`mâni donatori. 104 Inim`-pl`mâni {i occidentalii stau la coad` la Potrivit publica223 Intestine organe. |n Uni]iei britanice Jane's, Sursa: United Network for Organ Sharing (UNOS)/Organ Procurement Transplantation Network (OPTN), februarie 29, 2008, 3:28 p.m. unea European`, comer]ul ilegal cu and http://www.donatelifeny.org/organ/o_waitinglist.html 10 persoane mor organe acoper` \n fiecare zi \n apro ximativ 10% a[teptarea transplantului salvator. Un studiu din cele aproape 70.000 de transplanturi efecrealizat de Consiliul Europei arat` c` nu mai tuate \n fiecare an \n lume. Aceea[i publica]ie pu]in de 40.000 de bolnavi din Europa de Vest indic` România drept furnizor principal pe au nevoie de un rinichi pentru transplant. Din pia]a neagr` a transplanturilor. }ara noastr` fiei, 15-30% ar putea muri \nainte de transgureaz` pe list` al`turi de China, India, Paplant. Perioada medie de a[teptare pentru un kistan, Egipt, Filipine [i Republica Moldova. |n rinichi este de trei ani, dar se preconizeaz` ca, timp ce China este cunoscut` pentru faptul c` pân` \n 2010, aceasta s` ajung` la 10 ani. |n preleveaz` [i vinde organe de la de]inu]ii exe2005, la nivel mondial s-au efectuat 66.000 cuta]i, alte ]`ri se ocup` \n special cu ob]inerea de transplanturi de rinichi, cifr` ce reprezint` de organe de la donatori \n via]`, devenind parabia 10% din cât ar fi necesar, scrie revista ticipante la traficul cu fiin]e umane. Iulie 2008 Semnele Timpului 43

Social medical` The Lancet, pe baza datelor ob]inute din 98 de ]`ri. O statistic` a Agen]iei Na]ionale pentru Transplant a relevat c`, \n 2007, \n România, peste 1.500 de persoane erau \nscrise pe lista de a[teptare pentru transplantul de rinichi. Peste 85% din organele folosite \n România la transplant provin de la donatori vii. |n acela[i timp, ne situ`m pe ultimul loc \n Europa la prelevarea de organe de la pacien]i afla]i \n moarte cerebral`.

Banii sau via]a?! Cele mai ieftine organe pot fi cump`rate din India. |ntr-un sat din sudul ]`rii, aproape to]i locuitorii au un singur rinichi. Pe cel`lalt l-au vândut. Din acest motiv, localitatea este cunoscut` \n regiune sub numele de „satul rinichilor”. Oamenii au primit câte 800 de dolari pentru fiecare organ donat. Este o sum` derizorie atât pentru trafican]i, cât [i pentru beneficiarii boga]i. Pentru s`teni \ns`, 800 de dolari reprezint` venitul lor pe un an. |n Republica Moldova, pre]ul unui rinichi ajunge pân` la 10.000 de dolari. |n schimbul acestor bani, mul]i moldoveni

care tr`iesc sub pragul s`r`ciei sunt tenta]i s` renun]e la organe pentru o via]` mai bun`. Trafican]ii [i-au pus la punct o re]ea sofisticat` de recoltare [i distribuire a „m`rfii”. Opera]iile se desf`[oar` \n Turcia unde medicii sunt mai u[or de mituit, iar mai apoi organele sunt trimise spre Occident. Au fost \ns` [i situa]ii \n care oamenii au refuzat s`-[i vând` rinichii chiar [i pentru o astfel de sum`. |n aceste cazuri, trafican]ii au furat pur [i simplu organul de care aveau nevoie. „M-au min]it c` \mi ofer` o slujb` de menajer` \n Olanda. Imediat dup` ce am trecut grani]a, c`l`uza mi-a injectat \n bra] ceva care m-a adormit. M-am trezit dup` dou` zile, \n Turcia, f`r` un rinichi”, a povestit o femeie dintr-un sat din estul ]`rii.3 |ntr-un sat din Republica Moldova, 14 din 40 de b`rba]i au fost sili]i de s`r`cie s`-[i vând` p`r]i din corp, consemna cotidianul american Washington Post, \ntr-o edi]ie din noiembrie 2002. Moldova a stopat adop]iile interna]ionale \n 2006 de teama, oarecum exagerat`, c` orfanii ar fi fost adopta]i pentru „organe de schimb“. Cotidianul israelian Ha'aretz scria, \n aceea[i perioad`, despre b`nuielile autorit`]ilor române care anchetau cazuri asem`n`toare \n Israel, unde familii ner`bd`toare [i cu buzunarele pline au adoptat zeci de orfani. Semnele Timpului Iulie 2008

Rinichi la promo]ie Trei doctori ucraineni au fost acuza]i, \n august 2002, de trafic de organe provenite de la victimele accidentelor rutiere. Doctorii foloseau elicoptere pentru a transporta rinichii [i pl`mânii \n spitale din apropiere. Pentru fiecare organ, cereau pân` la 19.000 de dolari. Cotidianul West Australian a monitorizat, \n ianuarie 2002, o afacere cu organe desf`[urat` \n Bosnia-Her]egovina. Donatorii \[i ofereau organele prin intermediul anun]urilor din mica publicitate. Pre]urile urcau pân` la 68.000 de dolari. Dac` se ]ine cont c` salariul lunar mediu de aici este sub 200 de dolari, suma precizat` este o adev`rat` avere. Un articol dat publicit`]ii de cotidianul New York Times, \n 2001, \l cita pe coordonatorul unui transplant de rinichi din cadrul Spitalului Universitar Hadassah, din Ierusalim, spunând c` „60 dintre cei 244 de pacien]i care primesc \ngrijire post-transplant [i-au cump`rat un rinichi nou de la un str`in”. Numero[i israelieni, pentru a nu fi descoperi]i, c`l`toresc \n Europa de Est \nso]i]i de medici israelieni pentru a fi supu[i transplantului. Astfel, turismul de transplant a devenit o nou` mod`.

Made in China Wang Guoqi, un fost doctor militar chinez, a oferit Congresului SUA, \n iunie 2001, dovezi [ocante despre cum el a \nl`turat organele a peste 100 de prizonieri executa]i. |ntr-unul dintre cazuri a trebuit s` jupoaie pielea de pe corpul unei victime \mpu[cate când aceasta era \nc` \n via]`. Pielea era valoroas` pentru cei care sufereau de arsuri. |n martie 2006, au ap`rut alte m`rturii [ocante: exist`

Pia]a neagr` de organe este la ea acas` \n România. Internetul abund` de anun]uri care mai de care mai „avantajoase”, „negociabile” sau „disperate”: I „Tân`r, 19 ani, nefum`tor, neb`utor, neconsumator de droguri, am nevoie urgent de 700 dolari. Pentru ace[ti b`nu]i, \mi vând un rinichi (grupa 0(I) Rh+). A[tept urgent r`spuns. (Gala]i)”. I „Vând un rinichi cu 12.000 de euro pentru a-mi deschide un club de Internet”. I „Am 25 de ani, perfect s`n`tos, vând rinichi! Motivul \l cunoa[te]i [i dumneavoastr` (situa]ia material`). Cine este interesat v` rog contacta]i-m` la adresa de mail sau nr. de tel.! Rog seriozitate!” I „Tân`r 18 ani, perfect s`n`tos, nu fumez, nu beau, analize la zi, vând un pl`mân grupa sangvin` A2 RH pozitiv.70.000 euro.”

36 de centre [i spitale unde se recolteaz` pe viu organe de la discipolii Falun Gong4, pentru transplanturile care aduc economiei na]ionale sume imense \n valut`. Dup` prelevare, trupurile golite de inim`, rinichi, ficat, cornee, piele sunt aruncate \n crematorii [i arse. Uneori, oamenii mutila]i \nc` respir`. China s-a transformat \ntr-un abator unde fiin]ele umane sunt m`cel`rite cu sânge rece. |n numele partidului [i al purit`]ii ideologice. Prizonierii Falun Gong sunt ]inu]i \n lag`re [i li se fac periodic analize medicale. Sunt p`stra]i \n via]` pân` când apar solicitan]i care se potrivesc cu ei din punctul de vedere al grupei sanguine [i al

Social anticorpilor. Apoi sunt sacrifica]i. Opera]iile se fac \n secret, \n spitale special amenajate pe lâng` lag`rele de munc` [i \nchisori. Organele sunt apoi vândute la pre]uri exorbitante, \n complicitate cu un \ntreg sistem de stat. „Cele mai multe victime au fost condamnate pentru nimic, au fost ucise de doctori pentru organele lor vitale“, puncteaz` avoca]ii canadieni David Kilgour [i David Matas \n „Raportul cu privire la afirma]iile despre prelevarea de organe de la practican]ii Falun Gong din China”, publicat \n iulie 2006. Doctorii de la Centrul de Reabilitare a Droga]ilor din districtul Baiyun, ora[ul Guangzhou, ordonau criminalilor care tortureaz` practican]ii Falun Gong: „Nu \i bate]i \n zona taliei, rinichii pot fi folosi]i.” Doctorilor [i comercian]ilor implica]i \n cump`rarea organelor practican]ilor Falun Gong li s-a spus c` organele provin de la practican]i Falun Gong care „au \nnebunit \n urma practicii [i au murit”, sus]ine ziarul The Epoch Times. Raportul Departamentului de Stat al SUA asupra Chinei preciza c`, \n 2005, existau 400 de centre de deten]ie pentru reeducarea a peste 100.000 de persoane, condamnate frecvent f`r` proces. Prin lag`rul de concentrare Sujiatun, un Auschwitz chinezesc, au trecut peste 6.000 de practican]i Falun Gong.

Aici, organele se vând la pre]uri mici [i sunt c`utate din pricina faptului c` nu au urme de injec]ii letale. Pentru a elimina posibile dovezi, corpurile sunt \n final incinerate. De altfel, de la Sujiatun, nimeni nu mai iese viu. Spitalul din Tianjin este supranumit Centrul oriental pentru transplant de organe. |n 2004, aici s-au efectuat 1.500 de transplanturi de ficat [i 800 de transplanturi de rinichi. Raportul Kilgour – Matas sus ]ine c` numai \ntre anii 2001 [i 2005 sunt peste 41.000 de transplanturi pentru care auto ri t`]ile nu pot indica sursa. |n prezent, Centrul de Asisten]` al Re]elei Interna]ionale de Transplant din China se laud` c` poate s` g`seasc`, \n maximum patru s`pt`mâni, un donator compatibil pentru o gref` de ficat. Potrivit ziarului chinezesc The Standard, un rinichi se vinde cu 62.000 de dolari, un ficat cost` 130.000 de dolari, un pl`mân - 150.000 de dolari [i o inim` - 160.000 de dolari. Un singur broker a ajutat mai mult de 1.000 de japonezi s` plece \n China pentru transplanturi \ncepând cu 2004. Oficial, China a interzis comer]ul cu organe. Cu toate acestea, pia]a neagr` \nflore[te \n aceast` ]ar` cu o popula]ie de 1,3 miliarde locuitori [i, a[a cum spune proverbul, „mun]ii sunt \nal]i [i \mp`ratul este departe”.

Lista de a[teptare a Active Eurotransplant pentru transplantul de rinichi Tip

Rinichi

Compozi]ie Rinichi Rinichi + inim` Rinichi + ficat Rinichi + ficat + pancreas Rinichi + pancreas Rinichi + pl`mân

2002 12.371 4 58 1 219 0

2003 12.132 12 60 2 176 0

2004 11.960 15 70 2 203 1

2005 11.515 18 60 1 217 3

2006 11.069 15 62 1 242 2

2005/2006 -3,9% -16,7% 3,3% 0,0% 11.5% -33,3%

Sursa: http://www.eurotransplant.nl

Semnele Timpului Iulie 2008 46

Canibalism postmodern „|n general, circula]ia organelor, \n special a rinichilor, se face dinspre Sud \nspre Nord, dinspre zonele s`race ale lumii \nspre cele bogate, dinspre indivizii de culoare \nspre albi, dinspre femei \nspre b`rba]i“, remarca Nancy Scheper-Hughes, cofondatorul centrului de cercetare Organs Watch, \ntr-un raport dat publicit`]ii \n ianuarie 2001. Totodat`, \n multe ]`ri, poate fi distins un soi de „medicin` de apartheid“, care \mparte lumea \n dou` popula]ii diferite: partea donatorilor de organe [i cea a celor care beneficiaz` de ele. Rezultatul : canibalism postmodern, cum \l nume[te aceea[i cercet`toare. Unii au doi rinichi s`n`to[i, dar nu au pâine pe mas`. Al]ii au [i pâine [i portocale, [i praline [i caviar, dar rinichii nu le func]ioneaz`. Ecua]ia pare simpl` : un rinichi pentru o pâine! |ns` via]a e un dar. Nu o ofert` mai mult sau mai pu]in negociabil` la rubrica vând-cump`r a ziarului local. Organele românilor se vând pe pia]a neagr` cu pre]uri variind \ntre 7.000 [i 15.000 de euro. |n Turcia, un rinichi cost` 2.700 de dolari, ceea ce, potrivit edi]iei din octombrie 2002 a Jurnalului Asocia]iei Medicale Americane, este un pre] mare. Un rinichi indian sau irakian \i aduce proprietarului circa 1.000 de dolari. Clien]ii cu dare de mân` pl`tesc pentru organe rare pân` la 130.000 de dolari. Canalul CBS News a transmis, \n 2000, un documentar \n care unor reporteri incognito din Mexic li s-au cerut de c`tre un preot, care

era intermediarul unui doctor, pân` la un milion de dolari pentru un singur rinichi. O licita]ie pentru un rinichi uman desf`[urat`, \n februarie 2000, pe eBay, ajunsese la o ofert` de 100.000 de dolari \nainte ca reprezenta]ii companiei s` -i pun` cap`t.

Legalizarea, o solu]ie? Se crede c` traficul de organe este o consecin]` a interdic]iei interna]ionale impuse vânz`rii de organe. Exist` cerere [i, prin urmare, exist` o pia]`. S`r`cia poten]ialilor donatori, lungimea listelor de a[teptare [i calitatea mai bun` a organelor recoltate de la persoane \n via]`5 transform` vânzarea de organe \ntr-o afacere profitabil`. O solu]ie pentru desfiin]area acestor practici care pot deveni un paravan pentru

...\n multe ]`ri, poate fi distins un soi de „medicin` de apartheid“, care \mparte lumea \n dou` popula]ii diferite: partea donatorilor de organe [i cea a celor care beneficiaz` de ele. crima organizat` ar fi legalizarea comer]ului cu organe. S` fie oare aceasta solu]ia? Ideea a fost pus` \n aplicare \n Iran, ]ara \n care comer]ul cu rinichi este legal. Activitatea comercial` este organizat` [i controlat` prin dou` ONG-uri. Acestea realizeaz` contacte \ntre poten]ialii donatori [i beneficiari [i organizeaz` testele de compatibilitate. Dup` ce

Iulie 2008 Semnele Timpului 47

Social

s-a realizat transplantul, donatorul prime[te o sum` de bani care provine din fonduri guvernamentale. |n Iran nu exist` liste de a[teptare. Membrii ONG-urilor spun c` acest sistem reprezint` ’un nou capitol \n istoria mondial` a transplantului’, ’o dezvoltare a rela]iei dintre donator [i beneficiar’ [i, nu \n ultimul rând, ’o inova]ie \n Republica Islamic`’.

De bun` voie [i nesilit... I România este pe ultimul loc \n Europa la donarea de organe. Anul 2007 a reprezentat un record \n materie de prelevare de organe de la pacien]i afla]i \n moarte cerebral`. Potrivit profesorului Irinel Popescu din cadrul Institutului Clinic Fundeni, anul trecut s-au \nregistrat 34 de donatori afla]i \n moarte cerebral` de la care s-au prelevat organe, ceea ce reprezint` cu aproape 50% mai mult decât \n 2006. }inta pentru acest an este de doi donatori (cadavru) la un milion de locuitori. I |n fruntea clasamentului, la capitolul donatori de organe interne, este Spania. Conform Transplant Newsletter, publica]ie oficial` a comisiei Consiliului Europei, la fiecare milion de cet`]eni spanioli revin 34,6 donatori, care \[i las` prin testament organele lor interne, ceea ce reprezint` un record mondial. I Doar 12% din popula]ia european` are carte de donator, de[i 81% aprob` principiul. I |n Chile, op]iunea de donator figureaz` \n documentele de identitate [i pe permisul de conducere. I |n Japonia, car]ile de donator men]ioneaz` ce organe este preg`tit posesorul s` doneze. I |n Australia se \nregistreaz` cea mai mic` rat` a donatorilor de organe. I |n SUA, este ilegal s` deconectezi aparatele care men]in \n via]` o persoan` aflat` \n moarte cerebral`, dac` familiei nu i s-a prezentat \n prealabil op]iunea don`rii de organe. Wisconsin este primul stat american care a acordat o reducere a taxelor de 10.000 de dolari, \n cazul don`rii de organe.

Dou` studii efectuate de Javaad Zargooshi6 de la Departamentul de Urologie al Universit`]ii de [tiin]e Medicale din Kermanshah, Iran, scot la iveal` o alt` fa]` a realit`]ii. Zargooshi a discutat cu 300 de persoane care [i-au vândut rinichii. Aproape 65% dintre acestea au avut probleme la angajare. 38% [i-au pierdut slujbele din cauz` c` nu mai puteau face fa]` cerin]elor postului pe care fuseser` angaja]i. Mul]i se temeau s` re\nceap` lucrul ca nu cumva s` suprasolicite rinichiul r`mas. 90% s-au plâns de lipsa abilit`]ilor fizice [i de s`n`tate [ubred`: aveau palpita]ii, dureri \n piept, dureri de spate, nervozitate [i oboseal`. 70% dintre donatori suferiser` de depresie postoperatorie, iar 60% de anxietate. Câteva persoane au avut tendin]` de suicid. 70% spuneau c` se simt r`u dup` opera]ie [i c` dac` ar fi s` dea timpul \napoi nu ar mai face aceea[i gre[eal`, ba chiar ar sfatui pe oricine s` nu \[i doneze rinichiul. ST

1. India: anchet` privind o re]ea de transplanturi ilegale, 12 febr. 2008, http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2008/02/080212_india_ transplant.shtml 2. UNOS - United Network for Organ Sharing - http://www.unos.org 3. România, \n topul traficului de organe umane, http://www. interesulpublic.ro/print.php?id=11336 4. Falun Gong, numit [i Falun Dafa, este o metod` budist` de medita]ie [i exerci]ii, ale c`rei \nv`]`turi se bazeaz` pe trei principii: Adev`rBun`tate-Toleran]`. Avându-[i originea \n China, Falun Gong este ast`zi practicat \n peste 70 de ]`ri. Guvernul chinez estima c`, \n China, practicau Falun Gong peste 100 de milioane de oameni. \n iulie 1999, Partidul Comunist Chinez a lansat o campanie violent` la scar` na]ional` pentru a “eradica” practica. Milioane de persoane au fost arestate sau trimise \n lag`re de munc` for]at`. Centrul de Informare Falun Dafa are dovezi pentru moartea a 2.864 de persoane [i pentru mai mult de 44.000 de cazuri de tortur`. 5. Un rinichi transplantat de la o persoan` decedat` func]ioneaz` \n medie zece ani, \n timp ce un rinichi transplantat de la o persoan` aflat` \n via]` func]ioneaz` peste 16 ani. 6. International traffic in human organs, Vidya Ram, http://www.hinduonnet.com

Semnele Timpului Iulie 2008 48

Revista Semnele Timpului te ascult`. O rubric` special` va fi destinat` coresponden]ei cu cititorii. A[tept`m aprecieri, critici sau eventuale sugestii la adresa: Str. Erou Iancu Nicolae, 38-38A, Voluntari, Ilfov sau pe www.semneletimpului.ro Men]iona]i pe plic Semnele Timpului.

Iulie 2008 Semnele Timpului 49

Ceea ce experien]a [i istoria ne \nvat` e asta â&#x20AC;&#x201C; oamenii [i guvernele nu au \nv`]at niciodat` nimic din istorie [i nici nu au ac]ionat conform principiilor. George Wilhelm Hegel

SEMNELE

timpului