Semnele Timpului - ianuarie 2008 by Revista Semnele Timpului

SEMNELE

timpului SEPTEMBRIE 2009

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

4 LEI

Tautismul, maladia însingur`rii |nv`]`mânt „nici a[a, nici altminteri”

Lec]ia de [tiin]e

Triumful lui Darwin – De ce?

NATURALE

SUMAR 1 Economia cunoa[terii Editorial

NOREL IACOB

ACTUALITATE

2 8 Dreptul la def`imare Conexiuni

PAGINI REALIZATE DE FLORIN BIC~

religie

Pe 10 iulie 2009, Parlamentul irlandez a votat o lege care incrimineaz` blasfemia.

Criza prin care trece \nv`]`mântul reflect` criza societ`]ii \n ansamblu. Aceasta este, \nainte de toate, o criz` moral`. FLORIN BIC~

20 religie

Director

Teodor Hu]anu

Redactor-[ef Norel Iacob

Colegiul de redac]ie Ion Buciuman, Ecaterina Didi]el, Alina Kartman, Florin L`iu, Adrian Neagu, Marius Necula

MARIUS NECULA

„nici a[a, 14 |nv`]`m=nt nici altminteri”

educa]ie

IMPRESSUM

PERSPECTIVE

Corectur` Livia Ciobanu-Mihai

Secretar de redac]ie Florin Bic`

Grafic` [i tehnoredactare C`t`lin Ciolca

Lec]ia de [tiin]e naturale

|n perioada comunist`, ne pomeneam uneori opunând rezisten]`, \n numele unui singur crez: Dumnezeu exist`, altminteri nimic nu ar mai avea sens.

Volumul 20 nr. 138 Serie nou` ISSN 1453-7060 09/2009

FLORIN L~IU

28 Triumful lui Darwin – de ce? [tiin]`

Biologul Timothy G. Standish analizeaz` istoria darwinismului pentru a-i explica succesul. TRADUCERE DE ION BUCIUMAN

timpului“ când p`34 „Semnele rin]ii devin dependen]i de copii social

P`rin]ii sunt u[or de acceptat când ne ajut`. Când trebuie s` le fim al`turi, ne vine greu s` accept`m reversul situa]iei. ECATERINA DIDI}EL

Adresa redac]iei Editura Via]` [i S`n`tate, Str. Labirint 116, Sector 3, Bucure[ti, Telefon: +402 (1) 323 4895, Fax: + 402 (1) 323 0040

Semnele

timpului SEPTEMBRIE 2009

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

4 LEI

c`tre excelen]` prin 40 Drumul educa]ie

educa]ie

tehnologie

Interviu cu dr. Sorin Moro[an, manager al Liceului Teoretic „Muntele de Foc“ din Câmpeni]a (jud. Mure[) ADRIAN NEAGU

Tautismul, maladia însingur`rii

Societatea informatizat` le r`pe[te indivizilor timpul, iar tehnologiile de comunicare le diminueaz` capacitatea de a rela]iona calitativ [i durabil. ALINA KARTMAN

Semnele timpului

Tautismul, maladia însingur`rii |nv`]`mânt „nici a[a, nici altminteri”

Lec]ia de [tiin]e

Triumful lui Darwin – De ce?

NATURALE Revista a ap`rut \n limba englez` \nc` din 1840. Fondat` \n 1908, \n România ea a fost publicat` pån` \n 1942. Seria nou` a fost \nceput` \n 1990.

EDITORIAL

Economia

cunoa[terii

redin]a multor confra]i români în superioritatea intelectual` [i educa]ional` a na]iei noastre poate fi foarte autentic`. Din p`cate îns`, existen]a ei nu face altceva decât s` demonstreze un soi de naiv` mândrie na]ional`, ca aceea care provoac` aplauze de încântare la ateriz`rile pe înghesuitul aeroport Henry Coand`. A[a se face c` mul]i români asist` probabil nedumeri]i la dezbaterile pe marginea reformei înv`]`mântului. Aceasta este, de fapt, prima problem` a înv`]`mântului românesc. Jenanta promovabilitate la bacalaureat în unele zone ale ]`rii – sub 40% – este doar un palid indiciu al ineficien]ei. Principalele caren]e ale sistemului educa]ional românesc se v`d când vine vorba despre orizonturi. Continu`m s` deschidem ochii de dou`zeci de ani, dar nu am înv`]at s` ne ridic`m privirea. Mâna care s` ridice b`rbia noii Românii o c`ut`m firesc în [coal`. De acolo se a[teapt` viziunea, perspectiva, imaginea de ansamblu care s` ne elibereze viitorul de îngustime [i resemnare. A fost un timp când Biserica era campioana luptei pentru promovarea educa]iei. Ast`zi, Bisericile sunt amenin]ate de exilul într-un spa]iu f`r` contact direct cu via]a [i nevoile sociale reale. Între timp, uimirea e cel mai firesc r`spuns al unui popor care nu are nicio idee despre [i nici nu-[i poate imagina [coli autonome, f`r` program` detaliat` de ministerul de resort, cu profesori creativi, care î[i aleg manualele [i decid asupra materiDestui români înc` afirm` ilor, a num`rului de ore sau de semestre. Câ]i ar crede c` solu]ia pe termen mediu [i lung cu emfaz` superioritatea pentru revitalizarea sistemului de educa]ie roînv`]`mântului românesc fa]` mânesc st` într-o [colarizare comprehensiv`, f`r` clase, f`r` note, necompetitiv`, cu o prode sistemul din ]`rile apusene, individual` pentru fiecare elev, stabilit` unde copiii „dintr-a IX-a nu [tiu gram` în acord cu p`rin]ii? Cine ar fi de acord cu o matematic` nici cât [tiu ai no[tri politic` egalitar`, în care ritmul înv`]`rii s` fie dat de cei mai slabi, [i nu de elite, [i câ]i într-a VI-a”. Nici fa]` în fa]` cu ar îndr`zni s` spere la profesori pasiona]i, realitatea ultimelor dou` decenii orienta]i c`tre cercetare, cu diplome de master [i doctorat? Sau cine ar avea ideea s` solicite de neputin]e [i erori pe drumul consiliere [colar` individual` oferit`, pe chelreformei în educa]ie, românii nu tuiala ministerului, fiec`ruia dintre elevii care renun]` la convingerea p`tima[` nu au un ritm de înv`]are accelerat? Ar trebui s` ne putem imagina concursuri, cu zece candic` al]ii sunt de vin`. Tradi]ional, da]i pe loc, pentru ocuparea locurilor de munc` în înv`]`mânt [i un adev`rat pact pentru educaculpa e atribuit` doar megacom]ie, nescris, în care politicul s`-[i asume onest paniilor acaparatoare care ne-au renun]area la interese partizanale pentru cel pu]in cincizeci de ani. r`pit inteligen]ele autohtone. Ce am scris mai sus e doar o parte din ceea ce au gândit [i au f`cut finlandezii, începând NOREL IACOB din anii ’70. Ast`zi, Finlanda este povestea de succes a reformei în educa]ie. În 2006, The Economist a mers pân` acolo încât sf`tuia guvernele europene s` se duc` din nou la [coal`. În Finlanda. Se vor g`si desigur speciali[ti care s` afirme c` finlandezii nu au sistemul perfect sau c` nu ar fi func]ional la noi. Cu toate acestea, peste cincizeci de delega]ii oficiale, din diverse ]`ri, viziteaz` anual Finlanda pentru a-i în]elege secretul succesului în reforma educa]iei. Dar finlandezii n-au niciun secret. Au doar o viziune bazat` pe valorile esen]iale (moralitate, calitate, echitate, eficien]`, cooperare [i responsabilitate), o strategie pe termen lung dublat` de consecven]` [i, mai ales, un rol profesoral reinventat. Nimic din ceea ce n-am putea avea [i noi, oricât de s`raci [i lovi]i de criz` suntem acum.

2 | Actualitate | septembrie 2009

septembrie 2009 | Actualitate | 3

STReligie

CONEXIUNI

â[tig`tor a dou` premii Oscar, Almodóvar este cunoscut pe plan interna]ional pentru filmele sale satirice, \n care sexul se \mbin` cu violen]a [i trivialitatea. Aflat \n Germania pentru a-[i promova ultimul film, „Los Abrazos Rotos“, regizorul s-a ar`tat deranjat de \ndemnurile conservatoare ale Suveranului Pontif cu privire la via]a de familie. Potrivit regizorului, „familia nu este altceva decât un grup de persoane, mai mic sau mai mare, care \[i \ntâlnesc nevoile, indiferent dac` p`rin]ii sunt divor]a]i, travesti]i, transsexuali sau c`lug`ri suferind de SIDA. Oamenii ar trebui s` vad` dincolo de Vatican [i s` perceap` familia a[a cum este ea \n zilele noastre. Familia mea este mai real` decât cea a Papei, pentru c` nu tr`ie[te \n conformitate cu o anumit` dogm`, ci cu via]a ei“1. Replica Vaticanului a venit prin intermediul profesorului Giuseppe Dalla Torre, rector al Universit`]ii Lumsa din Roma [i pre[edinte al Tribunalului Vatican, \ntr-un interviu acordat publica]iei Avvenire: „Biserica Catolic` e prezent` \n toate contextele umane [i nu \ncape nicio \ndoial` c` [tie cel mai bine cum func]ioneaz` lumea“2. |n opinia profesorului catolic, filmele lui Almodóvar

|ntr-un interviu acordat publica]iei germane Die Zeit, regizorul spaniol Pedro Almodóvar declara c` imaginea tradi]ional` a Vaticanului, vizavi de familie, este dep`[it` [i c` Papa Benedict al XVI-lea ar trebui s` mai ias` din Vatican pentru a vedea cum este lumea real`.

abordeaz` „probleme marginale“ ale societ`]ii, nicidecum realit`]i la scar` planetar`. Dalla Torre s-a \ntrebat retoric dac` regizorul nu [i-a propus mai degrab` s` schimbe valorile etice [i culturale, decât s` reflecte realitatea social`. Reprezentan]ii bisericilor cre[tine au protestat de-a lungul timpului fa]` de produc]iile cinematografice \n care au fost ridiculizate simbolurile [i valorile cre[tine. |n 2007, filmul „4 luni, 3 s`pt`mâni [i 2 zile“ al regizorului român Cristian Mungiu a fost criticat pentru faptul c` nu respect` dreptul la via]` al fetu[ilor, promovând avortul [i prezentând cu dezinvoltur` „ritualurile macabre ale nebuniei umane“3. Tot \n 2007, sociologul Gilles Lipovetsky [i criticul de film Jean Serroy, \n lucrarea L’ecran global, apreciau c` pe m`sur` ce „lumea noastr` devine mai imaterial` [i virtual`, ... asist`m la ascensiunea unei culturi ce valorizeaz` senzualizarea, erotizarea, hedonizarea existen]ei“4. 1. http://www.hotnews.ro/stiri-ultima_ora6037709-vaticanul-conflict-pedro-almodvar.htm 2. http://www.cotidianul.ro/vaticanul_il_ pune_la_punct_pe_almod_var-94832.html 3. http://stiri.rol.ro/content/view/75490/4/ 4. http://www.ideiindialog.ro/articol_303/ ecranosfera.html

Schimb de replici \ntre Vatican [i Almodóvar

Semnele timpului

Conexiuni

4 | Actualitate | septembrie 2009

septembrie 2009 | Actualitate | 5

CONEXIUNI

STPolitic

STSocial

R`zboi \mpotriva v`lului musulman Femeile musulmane din Danemarca nu vor mai avea dreptul s` poarte v`lul burqa, dac` proiectul legislativ ini]iat de Partidul Conservator va deveni lege.

artidul Conservator din Danemarca a ini]iat, potrivit publica]iei Der Spiegel, un proiect legislativ \mpotriva codului niqab, care le cere femeilor musulmane s` \[i acopere chipul \n public. Burqa a fost introdus` de talibani, crede Naser Khader, membru musulman al Parlamentului danez, [i nu „este deloc islamic`“. Partidul Social-Democrat [i Partidul Poporului au apreciat propunerea conservatorilor, \n timp ce liberalii consider` c` s-a mers prea departe. Preocup`ri pentru interzicerea purt`rii v`lului \n public exist` [i \n Olanda, Italia [i Fran]a, \n contextul cre[terii comunit`]ilor musulmane din statele europene. Fadela Amara, ministru musulman \n guvernul francez, declara, \n data de 15 august (a.c.), c` interzicerea purt`rii v`lului \n public este un pas important \n stoparea „cancerului islamist radical“1. Pre[edintele francez, Nicolas Sarkozy, aprecia c` purtarea v`lului

Semnele timpului

afecteaz` demnitatea femeilor musulmane. „Burqa nu este bine-venit pe teritoriul Republicii Franceze“2, a declarat Sarkozy. |n Fran]a exist` \nc` din 2004 o lege care interzice purtarea v`lului \n [colile publice. |n timpul turneului din Orientul Mijlociu, Barack Obama a subliniat c` \n SUA oamenilor nu li se spune cum s` se \mbrace. „P`rerea mea este c` modul cel mai eficient de a-i integra pe membrii tuturor credin]elor este acela de a nu \ncerca s` suprimi tradi]iile lor, ci mai degrab` de a crea noi oportunit`]i“, a mai declarat liderul de la Casa Alb`3. |n 2008, Hebba Aref [i Shimaa Abdelfadeel, membri din echipa de campanie a candidatului Barack Obama, au primit interdic]ia de a sta \n apropierea acestuia, \ntru-

cât purtau v`lul musulman [i ar fi putut ap`rea \n fotografii sau \nregistr`ri al`turi de candidatul la pre[edin]ia SUA. 1. http://www.hotnews.ro/stiri-international-6053739-ministru-francez-musulmaninterzicerea-purtarii-valului-burqa-ajuta-stoparea-cancerului-islamist-radical.htm 2. http://www.ziua.ro/news. php?id=31393&data=2009-06-23 3. http://www.eubusiness.com/ news-eu/1244296022.08/

Urme de cocain` pe dolarii americani Un studiu recent arat` c` 90% dintre bancnotele din SUA au urme de cocain`. Este cunoscut obiceiul folosirii bancnotelor r`sucite pentru a priza drogul.

oncluziile studiului au fost prezentate la a 238-a \ntâlnire bianual` a Asocia]iei Americane de Chimie. Yuegang Zuo, specialist al Universit`]ii din Massachusetts, a condus testul efectuat pe 234 de bancnote adunate din 18 ora[e americane. Nivelul cel mai ridicat de contaminare cu cocain` a fost constatat pe bancnotele din Washington D.C., Boston, Detroit [i Baltimore. Cantitatea de cocain` g`sit` pe bancnote a variat de la 0,006 la 1,240 micrograme. |n 2007, profesorul Zuo f`cea acela[i test. La data

aceea, doar 67% dintre bancnote aveau urme de cocain`. Concluziile nu pot fi \ns` absolute. Contaminarea bancnotelor se poate face nu numai prin intermediul trafican]ilor [i consumatorilor de cocain`, ci [i prin alte metode. Un exemplu ar fi aparatele folosite \n b`nci pentru num`rarea banilor. „Cocaina este un stimulent foarte puternic, care creeaz` dependen]` [i unul dintre drogurile ilicite cele mai folosite \n \ntreaga lume“1, a declarat Y. Zuo. Echipa sa a testat [i bancnote din Cana-

da, Brazilia, China [i Japonia. Dac` \n cazul bancnotelor canadiene s-a constatat o situa]ie similar` celei din SUA, surpriza a fost provocat` de prezen]a drogului pe renminbii chinezi. Se [tie c`, pân` \n anii ’80, regimul de la Beijing a dus o politic` sever` vizavi de consumul de droguri. |n opinia lui Yuegang Zuo, consumul de cocain` a crescut, [i cauza ar putea fi recesiunea economic`.

1. http://www.scientificamerican.com/ article.cfm?id=cocaine-contaminatesmajority-of-american-currency

Conexiuni

6 | Actualitate | septembrie 2009

septembrie 2009 | Actualitate | 7

STEduca]ie

Genera]ia „nici, nici“ tinerii f`r` perspectiv` Conform publica]iei Der Spiegel, Spania este ]ara european` cu cei mai mul]i tineri [omeri. Aproape 35% dintre tinerii cu vârsta sub 25 de ani [i un sfert dintre cei cu vârsta sub 30 de ani nu au un loc de munc`.

conomia Spaniei s-a dezvoltat puternic \n deceniul premerg`tor recesiunii economice. |n Spania se construiau, anual, mai multe apartamente decât \n Germania, Fran]a [i Italia la un loc. Au fost create mai multe locuri de munc` decât au creat \mpreun` toate celelalte ]`ri europene. Recesiunea economic` i-a lovit aspru pe spanioli. Au fost afecta]i mai ales tinerii afla]i \n c`utarea primului loc de munc`. Sociologii au dat deja un nume acestei genera]ii. Este genera]ia „nici, nici“: tinerii care nici nu studiaz`, nici nu muncesc.

Semnele timpului

Un studiu publicat \n El País relev` faptul c` 54% dintre persoanele cu vârste cuprinse \ntre 18 [i 34 de ani declar` c` „nu au niciun plan care s` reflecte interesele sau ambi]iile lor“. Mul]i tineri renun]` la studii, considerând c` acestea nu le ofer` nicio op]iune pentru viitor. Cei care decid totu[i s` \[i finalizeze studiile universitare cred c` diplomele ob]inute nu le vor fi de folos. Ace[ti indivizi „ajung la vârsta de 30 de ani f`r` s` aib` un plan pentru via]`“, observa psihoterapeutul Anna Oliviero Ferraris. Un sondaj realizat recent printre spaniolii cu vârste \ntre 18

[i 34 de ani a eviden]iat c` peste 50% dintre ei cred c` fac parte din genera]ia „nici, nici“. Genera]ia „nici, nici“ nu se limiteaz` doar \ntre grani]ele Spaniei. Chiar dac` \n Italia, Marea Britanie [i SUA sociologii [i psihologii nu folosesc aceast` sintagm`, fenomenul le este cunoscut. Datele Institutului Na]ional de Statistic` din Italia (ISTAT), pentru anul 2008, indic` existen]a a 270.000 de tineri italieni care nici nu studiaz`, nici nu muncesc. {i \n România, 20% dintre tineri sunt [omeri.

A murit cel mai b`tr=n elev din lume

Kimani Maruge, inclus \n Cartea Recordurilor drept cel mai vârstnic elev din lume, a \ncetat din via]` pe data de 14 august (a.c.).

n ciuda vârstei \naintate (84 ani), Kimani s-a \nscris \n clasa I \n 2004, dup` ce Guvernul Kenyei a promulgat legea gratuit`]ii \nv`]`mântului elementar. Doi dintre str`nepo]ii s`i \nv`]au \n aceea[i [coal`, \n clasele superioare. |mbr`cat \n uniform`, ocupându-[i locul \n banc` asemenea tuturor celorlal]i elevi, Kimani s-a afirmat \ntre primii cinci elevi din clas`. Agen]ia ActionAid i-a sponsorizat, \n septembrie 2005, c`l`toria la New York, la Summitul ONU - Millenium Development. Kimani le-a vorbit participan]ilor despre importan]a educa]iei elementare. |ntrebat despre c`l`toria sa cu avionul,

Kimani s-a entuziasmat ca un copil. „Este ca [i când a[ fi fost \n cer“, a declarat pentru BBC.1 |n timpul violen]elor postelectorale din Kenya (20072008), Kimani a locuit \ntr-o tab`r` de refugia]i [i, cu toate c` a luat \n calcul posibilitatea de a abandona [coala, nu a renun]at. Se trezea \n fiecare diminea]`, \[i lua manualele [i p`r`sea tab`ra cu peste 14.000 de refugia]i, [chiop`tând de-a lungul celor 4 kilometri care \l desp`r]eau de [coal`. „Este greu. Nu am pe nimeni care s` m` ajute s` merg. Dar \ndemnul de a \nv`]a m` duce mai departe“2. |n tab`r`, toat` lumea \i [tia numele [i \i ar`ta un respect deosebit.

Kimani Maruge a devenit o celebritate \n lumea \ntreag`, un simbol al organiza]iilor care promoveaz` accesul liber la educa]ie. |n 2010, Hollywood-ul va lansa filmul „The First Grader“, inspirat din via]a celui mai b`trân elev din lume. Kimani declara presei c` s-a \nscris la [coal` pentru c` „sper` s` \nve]e s` citeasc` Biblia, \ntrucât nu are \ncredere \n versiunea pe care o ascult` \n fiecare s`pt`mân` la biseric`“3. 1. http://news.bbc.co.uk/2/hi/africa/4225824.stm 2. http://www.theglobeandmail.com/news/ world/article675051.ece 3. http://news.bbc.co.uk/2/hi/africa/3746101.stm

PAGINI REALIZATE DE FLORIN BIC~

CONEXIUNI

STEconomic

Conexiuni

septembrie 2009 | Actualitate | 9

Religie Religie Pe 10 iulie 2009, Parlamentul irlandez a votat o lege care incrimineaz` blasfemia. Amenda poate fi \ntre 25.000 [i 100.000 de euro. Criticii legii v`d \n aceasta o \ntoarcere la mentalitatea Evului Mediu.

Dreptul la

def`imare de Marius Necula

1. David Nash, Blasphemy in the Christian World. A History, Oxford University Press, 2007, p. 4 2. http://www. irishtimes.com/ newspaper/ frontpage/2009/0429 / 1224245599892. html

Semnele timpului

egea irlandez` nu este o noutate. |n Anglia, din secolul al XVI-lea pân` \n secolul al XIXlea, sistemul legal a condamnat blasfemia1. Efectele folosirii acestui instrument care prezerva autoritatea Bisericii \n societate au fost suportate sub forma persecu]iei de c`tre atei[ti [i grupurile cu vederi religioase diferite de concep]ia religioas` majoritar`. |n cazul „Corway vs Independent Newspapers“ (1999), Curtea Suprem` a Irlandei concluziona c` este imposibil

de spus ce anume define[te o blasfemie. Afirma]ia blasfematoare este „jignitoare sau abuziv` \ntr-un mod grosolan cu privire la chestiuni considerate sacre de o religie, aducând astfel ofens` unui num`r semnificativ de adep]i ai religiei respective“2. Defini]ia blasfemiei aduce \n discu]ie [i inten]ia celui c`ruia \i apar]ine declara]ia injurioas`. Cum va fi aplicat` o astfel de lege \n contextul contemporan [i care ar fi beneficiile nu poate spune nimeni. De fapt, se prev`d noi conflicte, iar pierderile

vor fi suportate de societate \n ansamblul ei. Cine decide ce este blasfemie? Atei[tii ar putea fi acuza]i dac` ar sus]ine c` Dumnezeu este un mit. Pentru un cre[tin, indiferent de confesiune, blasfematoare este, de pild`, negarea divinit`]ii lui Iisus de c`tre evrei sau musulmani. |n acela[i timp, din perspectiv` musulman`, a sus]ine c` Iisus, fiul Mariei, este Dumnezeu constituie blasfemie pentru c` presupune existen]a mai multor dumnezei. Nu a trecut prea mult timp de la „scandalul

caricaturilor“ când, la sfâr[itul anului 2005, un ziar danez a publicat o serie de imagini \n care profetul Mahomed era reprezentat \n ipostaze ofensatoare. La data aceea, Departamentul de Stat American a asociat imaginile cu „incitarea religioas` [i ura etnic`“. Purt`torul de cuvânt al Condoleezzei Rice declara c` acele „caricaturi sunt, \ntr-adev`r, ofensatoare fa]` de credin]a musulman`”3. Publica]ia danez` [i-a justificat gestul prin dreptul la liber` exprimare.

3. http://www. ziua.net/display. php?data=200602-10&id=193497

10 | Actualitate | septembrie 2009

septembrie 2009 | Actualitate | 11

STReligie

Declara]ia Universal` a Drepturilor Omului Articolul 18 Orice om are dreptul la libertatea gândirii, de con[tiin]` [i religie; acest drept include libertatea de a-[i schimba religia sau convingerea, precum [i libertatea de a-[i manifesta religia sau convingerea, singur sau \mpreun` cu al]ii atât \n mod public, cât [i privat, prin \nv`]`tur`, practici religioase, cult [i \ndeplinirea riturilor. Articolul 19 Orice om are dreptul la libertatea opiniilor [i exprim`rii; acest drept include libertatea de a avea opinii f`r` imixtiune din afar`, precum [i libertatea de a c`uta, de a primi [i de a r`spândi informa]ii [i idei prin orice mijloace [i independent de frontierele de stat.

Drepturile omului, nu drepturile religiilor

4. Rezolu]ia privind combaterea def`im`rii religioase (A/HRC/10//L.2/ Rev 1, 7/1 ) a fost votat` de 23 de ]`ri printre care se num`r` Azerbaidjan, China, Cuba, Pakistan, Rusia, Arabia Saudit` [i Sri Lanka. 11 voturi au fost contra [i 13 ab]ineri.

Semnele timpului

|n unele dintre statele islamice exist` de mult legi similare celei votate \n Irlanda. Mai mult, la ini]iativa statelor musulmane, pe 26 martie 2009, Consiliul pentru Drepturile Omului al Na]iunilor Unite a adoptat Rezolu]ia privind defìmarea religioas`4. Conform rezolu]iei, defìmarea religiei este o violare a drepturilor omului [i „reprezint` un afront serios adus demnit`]ii umane, conducând la o restrângere a libert`]ii aderen]ilor.“ Prin observatorul sù permanent la ONU, Vaticanul s-a opus adopt`rii rezolu]iei, ar`tând c` \n anumite state astfel de legi sunt folosite pentru atacarea minorit`]ilor religioase. Preocup`ri pentru elaborarea unui astfel de document existau \nc` din 1999, când s-a propus votarea unei declara]ii care s` condamne defìmarea religiei islamice. |n cele din urm`, proiectul s-a extins [i a luat forma actual`. Sub aspect formal, rezolu]ia \ncurajeaz` dialogul interconfesional. |n realitate, consecin]ele sale sunt contrare scopului declarat. Luând ap`rarea unor religii, rezolu]ia restrânge dreptul

individului de a se exprima liber. „Indivizii sunt cei care au drepturi, nu religiile“, au declarat reprezentan]ii canadieni din cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului. Scopul drepturilor omului este s` protejeze indivizi, grupuri [i propriet`]i, nicidecum idei religioase sau de alt` natur`. Articolele 18 [i 19 din Declara]ia Universal` a Drepturilor Omului \i acord` fiec`rui individ dreptul de a-[i alege

religia, de a se manifesta \n spa]iul public conform propriilor convingeri [i de a-[i exprima opiniile. Orice individ este liber s` \[i exprime civilizat dezacordul [i chiar s` contraargumenteze. Evident, o opinie personal` nu poate s` ob]in` asentimentul tuturor [i, \n unele cazuri, poate fi considerat` ofensatoare. Este necesar`, \n acest context, o distinc]ie \ntre dreptul de a te exprima \mpotriva unor idei religioase [i lipsa de respect fa]` de simboluri, practici sau propriet`]i ale unor confesiuni religioase. Simbolurile religioase [i loca[urile de cult (biserici, sinagogi, moschei) intr` \ns` sub protec]ia dreptului de proprietate. |n luna iunie (a.c.) peste 100 de români de etnie rrom`, ataca]i de membrii unei grup`ri radicale fasciste, Combat 18, din Belfast, s-au refugiat \ntr-o biseric` prezbiterian` din centrul ora[ului. |n timpul nop]ii, biserica a fost vandalizat`, geamurile fiind sparte de membrii grup`rii amintite. Este un

exemplu de \nc`lcare a propriet`]ii religioase, [i nu numai, atitudinea radicalilor fiind condamnat` prompt de jurnali[tii publica]iei The Times [i de autorit`]i.

Consensul nu e dat de legi Dezbaterea este mai larg`, pentru c` trebuie s` \i includ` pe atei[ti [i pe to]i exponen]ii genera]iei secularizate. Ace[tia consider` c` \n spa]iul public nu ar trebui s` existe \nsemne sau simboluri religioase. |n 2004, \n timpul mandatului pre[edintelui francez Jacques Chirac, a fost adoptat` o lege prin care li se interzicea elevilor din [colile publice s` poarte \nsemne religioase. Votul a fost urmat de o reac]ie vehement` din partea comunit`]ii musulmane, profund nemul]umit` de faptul c` legea le interzicea fetelor s` poarte tradi]ionalul

Pe data de 2 februarie 2004, Adunarea Na]ional` a Fran]ei a votat o lege ini]iat` de Ministerul Educa]iei Na]ionale, prin care se interzicea expunerea [i purtarea de simboluri religioase \n [colile de stat. v`l musulman. Mii de musulmani au protestat \n Paris \mpotriva acestei legi, strigând: „V`lul este alegerea mea!“ \n semn de solidaritate, protestele s-au extins de la Bagdad pân` la Londra. Probleme similare tensioneaz` spiritele [i dincolo de ocean. |n San Diego, California, dup` 16 ani de lupte \n justi]ie, s-a luat decizia ca o cruce uria[` amplasat` \ntr-un spa]iu public, ca memorial al veteranilor de r`zboi, s` fie \ndep`rtat`. Procesul a fost intentat de ateistul Philip Paulson, veteran al r`zboiului din Vietnam, \n opinia c`ruia prezen]a simbolului cre[tin reprezenta Dreptul la def`imare

12 | Actualitate | septembrie 2009

STReligie

o violare a principiului separ`rii dintre Biseric` [i Stat. Astfel de situa]ii par s` nu lase loc unui consens public. |n timp ce unii cet`]eni se pot sim]i ofensa]i de prezen]a unui \nsemn religios, al]ii ar putea fi leza]i prin eliminarea lui.

Def`imare sau libertate de exprimare

Un prim pas pentru evitarea def`im`rii ar putea fi restrângerea libert`]ii de exprimare. Pe de alt` parte, numai printr-o expunere liber` a ideilor [i gândurilor sale, individul se poate face \n]eles de ceilal]i. Este necesar` o \n]elegere adecvat` a conceptului de ofens`. Cineva este ofensat atunci când cuvintele [i ac]iunile celuilalt \l r`nesc, \l fac s` se ru[ineze sau s` se simt` umilit vizavi de cele mai

Semnele timpului

septembrie 2009 | Actualitate | 13

profunde ata[amente ale sale. Posibilitatea de a fi ofensat se poate ivi oricând [i oriunde. De aceea, este important s` fie bine definit dreptul individului de a nu fi ofensat, r`nit sau expus ru[inii. Ofensa este un r`spuns subiectiv [i emo]ional fa]` de un act obiectiv. Pe ce temeiuri ar putea s` stabileasc` un organ juridic dac` reclamantul a fost sau nu ofensat? Criteriile care definesc ofensa \ntr-un caz particular ar putea s` fie irelevante \ntr-un caz diferit. Libertatea de opinie \nseamn` posibilitatea de a spune ceea ce credem, s` ne exprim`m propriile idei, dar, \n acela[i timp, \nseamn` [i posibilitatea ca aceia care nu ne \mp`rt`[esc viziunea sau care au chiar o opinie contrar` s` aib` dreptul la replic`, \n public. Acesta este costul libert`]ii. Este de notorietate controvesa Versetelor

satanice. Publicat \n 1988, romanul Versetele satanice, al autorului indian Salman Rushdie, a surprins rela]ia unic` care se poate stabili \ntre libertatea de exprimare [i def`imare. Lumea islamic` a r`bufnit \mpotriva acestei c`r]i, \n care Profetul este prezentat \ntr-o manier` ireveren]ioas`. Au avut loc manifest`ri de protest. Au fost aruncate \n aer libr`rii \n care respectiva carte era la vânzare, iar ayatollahul Ruhollah

Khomeini l-a condamnat la moarte pe Rushdie care, de atunci, tr`ie[te ascuns, sub supravegherea Serviciilor secrete.

Exist` solu]ie Ideea c` \ntr-o societate liber` oamenii nu vor fi niciodat` ofensa]i sau jigni]i este tot atât de absurd` pe cât este [i ideea contrar`, c` nimeni nu ar trebui s` apeleze la justi]ie pentru a se ap`ra atunci când se simte ofensat. Ambele aspecte sunt derivate ale libert`]ii. Democra]ia \nseamn` mai mult decât un spa]iu \n care oamenii stau la un ceai, purtând discu]ii politicoase. |nseamn` c` oamenii au libertatea de a gândi [i de a-[i exprima propriile idei, chiar dac` acestea vor fi considerate de al]ii ofensatoare. De fapt, aceasta este esen]a libert`]ii. Coeziunea social` rezid` tocmai \n acceptarea lucrurilor care nu ne sunt pe plac. Solu]ia nu este crearea unei culturi din care s` fie eliminat` ofensa [i, implicit, libertatea de exprimare. O societate \n care dragostea se manifest` proactiv, chiar fa]` de cei care \mp`rt`[esc idealuri [i idei diferite ar duce la diminuarea acestor tensiuni. Toleran]a se define[te ca acceptare a credin]elor, ritualurilor [i ideilor celorlal]i. Exist` spa]iu suficient pentru a \mp`rt`[i opinii, iar liderilor religio[i, mai mult decât altora, le revine sarcina de a promova, \nainte de toate, buna \n]elegere [i respectul.. Dreptul la def`imare

septembrie 2009 | Actualitate | 15

Educa]ie

|nv`]`m=nt Principala cerin]` pe pia]a muncii este experien]a \n domeniu. Tinerii cred c` diploma de studii conteaz` mai pu]in. Sunt concluziile unui studiu f`cut de Societatea Civil` pentru Reform` Moral`, \n perioada 14 iunie-13 iulie 2009. de Florin Bic` Semnele timpului

otrivit aceluia[i studiu, 76% dintre tinerii bucure[teni cred c` [coala româneasc` nu corespunde nevoilor pie]ei muncii. Liderii politici semnau \n 2008, al`turi de reprezentan]ii sindicatelor, organiza]iilor neguvernamentale [i ai societ`]ii civile, Pactul Na]ional pentru Educa]ie, prin care erau recomandate câteva direc]ii pentru reformarea \nv`]`mântului românesc. Modernizarea institu]iilor [colare, descentralizarea sistemului, acordarea a 6% din PIB pentru educa]ie [i reducerea diferen]elor dintre [coala rural` [i \nv`]`mântul urban – erau câteva dintre

„nici a[a, nici altminteri” obiectivele Pactului. Andrei Marga, rectorul Universit`]ii Babe[-Bolyai, dar [i fost ministru al Educa]iei, atr`gea aten]ia asupra faptului c` „fac moral` cei care o \ncalc`“ [i „pretind reforme cei care li s-au opus“1. Unele sindicate din \nv`]`mânt denun]au pactul ca fiind pur „declarativ“, \n timp ce Ionel Haiduc, pre[edintele Academiei Române, a semnat documentul, atr`gând aten]ia asupra lipsurilor pe care acesta le are.

O afacere profitabil` {colile române[ti sunt afaceri din care ies mul]i bani. O confirm` scan-

dalul de la sfâr[itul lunii iulie (a.c.) de la Grupul [colar „Nicolae Iorga“ din Negre[ti. Poli]ia vasluian` a descoperit c` 1.500 de elevi sunt \nscri[i la cursurile cu frecven]` redus`. Directorul interimar, Vladimira Terinte, a recunoscut c` num`rul elevilor admi[i \n clasele cu frecven]` redus` este mai mare decât trebuie, pentru c` „de aici vin banii“2. |ntrebat` dac` elevii sunt legitima]i atunci când se prezint` la examene, Terinte a m`rturisit: „Nu le cerem buletinele când vin la clas`, \ns`, \n general, dup` doi-trei ani \n care de câteva ori tot ne \ntâlnim cu ei, ne obi[nuim cu fe]ele lor“3.

1. http://www. adevarul.ro/ articole/2008/ andrei-margaconsidera-capactul-pentruinvatamant-elipsit-de-coerenta. html 2. http://www. ziaruldeiasi.ro/ regional/vaslui/ancheta-la-liceul-dinnegresti~ni5lks 3. http://www. ziaruldeiasi.ro/ regional/vaslui/ancheta-la-liceul-dinnegresti~ni5lks

16 | Actualitate | septembrie 2009

septembrie 2009 | Actualitate | 17

STEduca]ie

Religie sau evolu]ionism? Reajustarea curriculumului a mai creat o dezbatere – evolu]ionismul [i religia \n programa [colar`. Teoria evolu]ionist` a fost scoas` din manuale, \n 2007, printr-o decizie a

Ministerului Educa]iei. Printr-o rezolu]ie adoptat` \n acela[i an, Adunarea Parlamentar` a Consiliului Europei le recomanda statelor membre UE s` promoveze \n [coli predarea evolu]ionismului ca teorie [tiin]ific`. Recent, \n contextul „anului Darwin“,

Mini[trii [i reformele educa]iei (1997-2008)

4. http://www.adevarul.ro/rss/articol/ spiru-haret-fabrica-de-adolescentistricati.html 5. România liber`, 10 august 2009, p. 1 6. http://www.presazilei.ro/stire/4969/ abandon-scolar. html 7. Scrisoarea poate fi desc`rcat` de la http://www. hotnews.ro/stiriarhiva-1054419esecul-reformeidin-educatie-esteresponsabilitateapremierului.htm 8. Topul a fost realizat \n 2007 de Institutul pentru \nv`]`mânt Superior din Shanghai, \n func]ie de nivelul calitativ al sistemului educa]ional, de num`rul premiilor ob]inute de absolven]ii institu]iei de \nv`]`mânt [i de rezultatele ob]inute \n cercetare

Semnele timpului

Anchetarea Universit`]ii „Spiru Haret“ a agitat spiritele. „Fabrica de diplome“, cum a numit-o presa, de]ine recordul na]ional. Are 300.000 de studen]i \n toat` ]ara [i o cifr` de afaceri de zeci de milioane de euro. Unul din trei studen]i români este \nscris la cursurile acestei universit`]i. Ion H`nganu este un caz celebru, cu nu mai pu]in de zece diplome de licen]` ob]inute la „Spiru Haret“. |n 2005 era, simultan, student la [ase facult`]i. Cazul s`u a trezit suspiciuni vizavi de exigen]ele academice ale Universit`]ii. Ce valoare vor mai avea pentru poten]ialii angajatori diplomele eliberate de aceast` Universitate? „~sta e trafic cu viitoare vie]i de cet`]eni români“4, scria R`zvan Ionescu \n Adev`rul.

Joaca de-a reforma „Reforma \nv`]`mântului“ este una dintre cele mai uzate sintagme din ultimele dou` decenii. Fiecare ministru al Educa]iei [i-a propus s` realizeze aceast` reform`. Fiecare a luat m`suri radicale, schimbând ceea ce se hot`râse \n mandatul precedent. Prea pu]ine dintre m`surile luate au fost puse \ns` \n practic`. |n 2008, pre[edintele Traian B`sescu num`ra 28 de modific`ri ale legilor educa]iei

\n ultimul deceniu. Fiecare modificare a purtat titlul de Reform`5. Mii de [coli \ncep fiecare nou an [colar f`r` a avea autoriza]ie sanitar`. |n 2007, 40% dintre [colile române[ti nu aveau aceast` autoriza]ie. Sute de cl`diri necesit` repara]ii urgente, dar lucr`rile stagneaz` din lips` de fonduri. Num`rul elevilor care abandoneaz` [coala s-a dublat \n perioada 1996-2006. |n zonele rurale s`race, fenomenul este \n continu` cre[tere. Copiii r`mân pe lâng` gospod`rie, lucrând \mpreun` cu p`rin]ii sau ca zilieri la s`tenii boga]i. „Abia ne descurc`m cu mâncarea“, povestea Gheorghi]`, un pu[ti de 10 ani, pentru România liber`. „Acum fac treburi prin gospod`rie [i mai merg s` mai lucrez pe la oameni, la muncile agricole. Facem [i noi ce putem [i nici nu [tiu la ce-mi ajut` atâta carte“6. |ntr-o scrisoare deschis`7 adresat` lui C`lin Popescu-T`riceanu, prim-ministru la data aceea (2007), Asocia]ia profesional` pentru Educa]ie [i Cercetare avertiza c` sistemul educativ este \ncremenit \n „tipare vechi, comuniste“, c` niciuna dintre universit`]ile române[ti nu se afl` \ntre primele 500 de universit`]i din lume8, c` accesul la educa]ie este nesatisf`c`tor [i c` reforma \n educa]ie s-a soldat cu un e[ec.

Andrei Marga, 1997-2000

- a ini]iat o reform` bazat` pe un plan; - a introdus examenul de capacitate la sfâr[itul clasei a VIII-a; - a introdus manualele alternative; - pentru clasele primare, a introdus calificative (de la „Insuficient” la „Foarte bine”) \n locul notelor de la 1 la 10; - a structurat anul [colar \n semestre \n loc de trimestre; - a m`rit num`rul disciplinelor de la examenul de bacalaureat (de la 4 la 7 discipline).

Ecaterina Andronescu, 2000-2003

- a hot`rât ca admiterea la liceu s` fie computerizat`, pe baza mediei dintre notele ob]inute \n anii de gimnaziu [i notele ob]inute la examenul de capacitate; - examenul de capacitate a primit denumirea de „Teste na]ionale”; - examenul de bacalaureat s-a dat sub form` de teste-gril` (la probele scrise); - la probele orale de bacalaureat s-a \nlocuit notarea cu formulele „Admis” / „Respins”; - a propus \nscrierea copiilor la [coal` \ncepând cu vârsta de 6 ani; - a introdus programul „Cornul [i laptele” (pentru clasele I-IV); - s-a ini]iat programul de informatizare a liceelor la nivel na]ional.

Alexandru Athanasiu, 2003-2004

- a stabilit ca \nv`]`mântul obligatoriu s` fie de 10 ani, \n loc de 8 ani; - a decis ca s` nu aib` loc o a doua sesiune de teste na]ionale; elevii care nu promovau acest examen erau repartiza]i automat \n colegii tehnice [i \n [coli de arte [i meserii.

Mircea Miclea, 2004-2005

- \ncepând cu anul [colar 2005-2006, a implementat \n \nv`]`mântul superior sistemul Bologna; - au fost introduse programele postdoctorale; - programa de studiu a fost redus` cu dou` ore pentru clasele a XI-a [i a XII-a; - a propus \nfiin]area Agen]iei Na]ionale de Asigurare a Calit`]ii \nv`]`mântului.

Mihail H`rd`u, 2005-2007

- a \nlocuit testele na]ionale cu tezele cu subiect unic (la clasele a VII-a [i a VIII-a); - a hot`rât ca subiectele de bacalaureat s` fie publicate pe internet; - senatului fiec`rei universit`]i i s-a acordat dreptul de a stabili \n ce va consta examenul de licen]`.

Cristian Adomni]ei, 2007-2008

- \nv`]`mântul trebuia s` fie obligatoriu de la vârsta de 3 ani; - liceul ar fi trebuit s` \nceap` \n clasa a X-a; - pentru liceele ale c`ror locuri erau cele mai solicitate urma s` se dea examen de admitere, urmând ca la celelalte licee repartizarea s` fie computerizat`.

Surse: România liber`, 10 august 2009, p. 6 http://www.agendaclujeana.ro/scoala-romaneasca-se-prabuseste-intre-reforma-si-contrareforma-3135/

|nv`]`m=nt „nici a[a, nici altminteri”

18 | Actualitate | septembrie 2009

septembrie 2009 | Actualitate | 19

STEduca]ie

9. http://www. ziarullumina.ro/articole;479;0;6859;0; Comunicat-de-presa-Falsa-problema -a-predarii-creationismului -si-importanta -manualelorde-Religie.html 10. http://www.cotidianul.ro/religia_impinsa_usor_afara_ din_scoli-93986. html

Semnele timpului

Ministerul Educa]iei s-a r`zgândit [i a hot`rât c` elevii claselor a VIII-a trebuie s` studieze [i aceast` perspectiv` asupra apari]iei vie]ii pe p`mânt. Studierea religiei [i, implicit, a concep]iei crea]ioniste agit` spiritele. Consiliul Europei le-a recomandat statelor membre „s` se opun` cu fermitate pred`rii crea]ionismului ca disciplin` [tiin]ific`“9. Noul pachet legislativ pentru educa]ie propune ca religia s` fie predat` \n [coli, \n clasele I-XII, având consim]`mântul p`rin]ilor [i al elevilor10. Asocia]ia Umanist` a lansat, \n 2008, o campanie prin care spune „STOP \ndoctrin`rii religioase \n [coli“. Patriarhia Român` ini]ia la rândul s`u, \n februarie 2008, o campanie a[ezat` sub sloganul: „Nu vrem liceu f`r` Dumnezeu!“. I s-au al`turat organiza]ii neguvernamentale, reprezentan]i ai cultelor, precum [i p`rin]i [i copii, care cred c` studierea religiei este necesar` pentru formarea unor competen]e sociale [i atitudini morale. Copiii nu \n]eleg de ce evolu]ionismul ar fi bun [i religia rea sau viceversa. Nu \n]eleg nici \nver[unarea cu care adul]ii militeaz` pentru o pozi]ie sau alta. |n schimb, au dreptul s` fie informa]i. Evolu]ionismul [i \nv`]`turile cre[tine trebuie prezentate ca op]iuni. România nu este stat religios, nici evolu]ionist. Un studiu realizat de Liga Pro Europa a relevat c` problema nu e reprezentat` de expunerea unei anumite teorii, ci mai degrab` de ostilitatea vizibil` fa]` de curentele de gândire diferite.

{coal` cu valori morale Se vorbe[te mult despre \nv`]`mânt, dar schimb`rile dorite se las` a[teptate. Ar fi superficial s` afirm`m c` \nv`]`mântul este la p`mânt. Totu[i punctele slabe ale sistemului

pentru toat` via]a“11. |n mod cert, reperele valorice nu pot fi oferite doar de [coal`. P`rin]ii trebuie s` \[i asume deopotriv` rolul formator, pentru c`, potrivit declara]iei episcopului Carlos Simon Vasquez, din deschiderea celui de-al V-lea Congres Mondial al Familiilor (august a.c.), familia „poate garanta o educa]ie autentic` \n spiritul valorilor“12. De asemenea, massmedia are un rol formator [i trebuie s` \l \n]eleag` \nainte de a [i-l asuma. Religia cre[tin` ofer` un set de valori [i norme care [i-au dovedit caracterul practic de-a lungul timpului. E limpede c` acestea nu trebuie impuse prin mijloace coercitive, inchizitoriale. Dup` cum afirma patriarhul Daniel, „\ntrucât libertatea reprezint` un mare dar oferit de Dumnezeu omului, educa]ia religioas` trebuie asumat` \n mod liber, respectându-se dorin]a p`rin]ilor [i a copiilor“13. |n acela[i timp, dezvoltarea con[tiin]ei morale a tinerelor genera]ii nu trebuie [i nu poate fi \ncredin]at` numai unei ore s`pt`mânale de religie. |nv`]`mântul reprezint` doar o parte din via]a copilului. {coala este locul unde copilul se preg`te[te pentru a sus]ine un test. Testul este chiar via]a.

sunt evidente [i nu trebuie trecute cu vederea. {coala este un barometru social. Criza prin care trece \nv`]`mântul reflect` criza societ`]ii \n ansamblu. Aceasta este, \nainte de toate, o criz` moral`. „Trebuie s` avem valori morale cu care elevii s` plece din [coal`“, declara ministrul Ecaterina Andronescu, „s` stabilim repere valorice de referin]`

11. http://www. gandul.info/ scoala/patriarhiaromana- pledeaza-pentru-mentinerea-lui- dumnezeu-la-liceu.html? 3934;4038071 12. http://www.catholica.ro/stiri/show. asp?id=18221 13. http://www. ziua.ro/news. php?data=200802-13&id=3446

Ctitorii [colii române[ti [i dasc`lii din vechime r`mân un model prin devotamentul lor. Au construit mult, de[i au avut pu]in. Idealul lor \nm`nu[at \n valorile religiei cre[tine a fost motorul [colii române[ti timpurii. Poetul Mihai Eminescu, care a lucrat o perioad` ca revizor [colar, le recomanda educatorilor s`-i ajute pe copii „s` nu \nve]e nimic \n mod mort [i mecanic, ci totdeauna s` poat` povesti cu cuvinte proprii ceea ce au citit“1. |ntr-un editorial din ziarul Timpul, Eminescu a scris despre rolul religiei \n \nv`]`mânt. |n opinia sa, biografia „blândului Nazarinean“ a influen]at educa]ia omului mai mult decât orice alt sistem filosofic. Misiunea unei [coli, scria mai departe poetul, nu este s` \mbog`]easc` mintea \n mod excesiv, ci s` dezvolte caracterul. „Pentru a fi buni, pentru a se respecta unii pe al]ii [i a-[i veni unul altuia \n ajutor, au nevoie de religie“2. Unul dintre \nv`]`torii-emblem` ai [colii române[ti r`mâne Domnu’ Trandafir, evocat cu nostalgie de Mihail Sadoveanu. Dasc`lul \i \nv`]a pe copii rug`ciuni, le povestea despre oamenii vrednici care au tr`it \n vechime [i \i \ncuraja s` aleag` \n via]` drumul destoiniciei. „Ca dânsul au fost mai mul]i“, scrie Sadoveanu. „{i to]i, drag` prietine, când te gânde[ti bine, au fost ni[te apostoli care au \ndurat s`r`cie [i batjocur`, care au trecut printr-un vifor de nemul]`miri [i vorbe rele [i care totu[i au izbutit s`-[i \ndeplineasc` cu bine menirea...“3. 1. Mihai Eminescu, Scrieri pedagogice, ed. Junimea, 1977, p. 34 2. http://www.rasunetul.ro/eminescu-despre-invatamantul-primar 3. Mihail Sadoveanu, „Domnu’ Trandafir”, Bucure[ti, Editura Ion Creang`, 1972, p. 29

|nv`]`m=nt „nici a[a, nici altminteri”

septembrie 2009 | Perspective | 21

Religie Religie

|n perioada comunist`, \n fa]a t`v`lugului numit catedr`, ne pomeneam, uneori, opunând rezisten]`, \n numele unui singur crez, indiferent de confesiune: Dumnezeu exist`, altminteri Universul [i via]a nu se pot explica pe cinstite. Dumnezeu exist`, altminteri nimic nu ar mai avea sens.

Lec]ia

de Florin L`iu

rizonturile ro[ii s-au sfâ[iat. Dar pericole mult mai subtile se anun]` pentru prezent [i viitor. |n cele mai multe ]`ri cre[tine, teologia a cerut armisti]iu ateologiei evolu]ioniste, imaginându-[i un compromis schizoid [i letal, care nu este nici ateism, nici cre[tinism autentic. Se nume[te evolu]ionism teist, crea]ionism evolu]ionist sau darwinism cre[tin. Aceast` nou` doctrin` crea]ionist` este credin]a c` Dumnezeu ar fi creat Universul, via]a [i omenirea prin legile oculte presupuse de naturalism. Credinciosului \i r`mâne s` se \ntrebe, foarte serios, ce loc ocup` dracul \n acest lan] al evolu]iei! Dar Iisus Christos? {i spre ce evolu`m? Aceasta este faza cea mai critic` a conflictului ideologic ce marcheaz` educa]ia – o provocare insidioas`, care a câ[tigat deja multe biserici. Secularismul triumf`, iar cre[tinismul se refugiaz` \n zonele obscure ale psihologiei [i \n cele, \nc` mai obscure, ale politicii. Bisericile [i credincio[ii nu au dat suficient` importan]` acestei provoc`ri. |n ciuda afirma]iilor unora c` evolu]ionismul ar fi c`zut, c` \nsu[i Darwin s-ar fi dezis de teoria lui pe patul de moarte [i c` savan]ii naturali[ti devin

de [tiin]e naturale

Semnele timpului

22 | Perspective | septembrie 2009

STReligie

septembrie 2009 | Perspective | 23

tot mai credincio[i, adev`rul este c` evolu]ionismul face progrese. Evolu]ionismul s-a impus de mult \n comunitatea [tiin]ific` [i a devenit o teorie respectabil` \n societate, o filosofie care [i-a câ[tigat titlul de [tiin]`, \ntemeindu-se pe nu pu]inele observa]ii ale [tiin]elor naturale. Foarte relevante sunt tensiunile social-politice create de dezbaterea privind pozi]ia de egalitate \n programa [colar` a ideologiilor care explic` lumea (cu mai mult` sau mai pu]in` retoric` academic`). Pe de o parte, majoritatea speciali[tilor \n domeniu, educat` \n spirit naturalist, nu dore[te legitimarea crea]ionismului ca alternativ` \n \nv`]`mânt. Nu accept` nicio variant` de crea]ionism, oricât de „[tiin]ific`“ sau de diluat` cu evolu]ionism ar fi ea. Pe de alt` parte, \n unele state, sub presiunea for]elor religioase, s-au dat legi care au obligat [coala s` introduc` explica]ii alternative, pentru ca elevii s` [tie c` studiul despre origini nu este o problem` pe care [tiin]a a rezolvat-o. Aceste experimente cultural-politice sunt \ns` efemere, iar comunitatea [tiin]ific` reu[e[te s`-[i recupereze prestigiul totalitar, aducând \n special dou` obiec]ii oric`rei forme de crea]ionism [tiin]ific: a) crea]ionismul nu este [tiin]`, ci religie deghizat`; b) Sinagoga [i Bisericile (Catolic`, Ortodox`, protestante), care, cândva, erau pur crea]ioniste, admit acum c` evolu]ionismul trebuie respectat ca adev`r [tiin]ific [i c`, \n teologie, exist` modele de armonizare cu Biblia. Implicit, locul crea]ionismului ar fi acolo unde se promoveaz` mitologia religioas` \n stil fundamentalist, literalist, nu \n via]a real`.

Crea]ionismul \n dezavantaj „Crea]ionismul [tiin]ific“ este dezavantajat ast`zi din motive evidente. Evolu]ionismul [i-a câ[tigat vechime, statut [tiin]ific, popularitate, putere [i o armat` de militan]i [i converti]i, de la biologi, geologi [i fizicieni pân` la jurnali[ti, arti[ti [i teologi. Evolu]ionismul are un puternic sprijin legal [i material din partea statelor lumii. Crea]ionismul, ca preocupare [tiin]ific`, este mult mai tân`r. Argumentele

{tiin]a este vaca sacr` a omului modern, de aceea exist` tendin]a s` privim cu reveren]` chiar [i ceea ce las` ea \n urm`.

Semnele timpului

pe care le aduce \n favoarea unei crea]ii inteligente [i a cataclismului universal, relatate \n Biblie, sunt edificatoare. Totu[i crea]ionismul are pu]ine [anse \n fa]a spiritelor marcate de dezinformare [i prejudec`]i atunci când este vorba de mesajul Bibliei, chiar dac` aceste spirite sunt genii [tiin]ifice.

Ridicol de pu]in s-a investit \n cercet`ri care s` depisteze fisurile evolu]ionismului [i s` aduc` la lumin` date [i dovezi care ar putea conduce \ntr-o direc]ie mai bun`. Nu e de mirare c` statele, mass-media [i diverse foruri culturale sunt, \n general, dezinteresate de acest aspect, \ns` chiar [i marile organiza]ii religioase (Biserica, Sinagoga etc.), care au universit`]i proprii \n multe ]`ri, nu par interesate s` investeasc` \ntr-o aventur` [tiin]ific` neconven]ional` [i incorect` politic. Aceasta explic` de ce savan]ii cu adev`rat credincio[i sunt ast`zi extrem de pu]ini, fa]` de secolele anterioare. Iar majoritatea creeaz`, \n mod natural, o presiune psihologic`. |n institu]iile [tiin]ifice, a \ncerca s` sugerezi sau s` publici aspecte care ar favoriza crea]ionismul este o imposibilitate practic`, de[i, teoretic, se afirm` libertatea academic`. Fiecare domeniu al [tiin]ei are mon[trii lui sacri care au creat [coal`, iar ucenicul trebuie s` deprind` ticurile maestrului, altminteri nu mai m`nânc` pâine alb`. {tiin]a este vaca sacr` a omului modern, de aceea exist` tendin]a s` privim cu reveren]` chiar [i ceea ce las` ea \n urm`. Numai termenii „savant“ [i „[tiin]`“ trezesc toat` venera]ia

profanilor. Este un prestigiu câ[tigat pe drept, oarecum, dar exagerat [i cu prea mari pierderi.

Cercetare alternativ` Niciun cercet`tor nu se poate elibera de premise filosofice sau de prejudec`]i fa]` de un alt model cosmogonic, doar pentru simplul fapt c` este expert \n domeniu. Aceasta este o realitate universal` [i se aplic` atât \n religii, cât [i \n [tiin]e [i \n multe alte domenii. Premisa mea este c` adev`rul are \n esen]` criterii estetice [i c` adev`rurile fundamentale trebuie s` se armonizeze cu cele mai \nalte idealuri de bine [i frumos. O explica]ie resping`toare estetic (moral) nu poate fi adev`rul absolut despre principiul generator [i modelator al Universului. Aceasta este prejudecata, judecata [i postjudecata mea. Revela]ia biblic` este singura surs` \n care scenariul originilor lumii subliniaz` combinarea utilului cu binele [i frumosul. Relatarea biblic` folose[te limbajul fenomenologic [i cultural al aparen]elor fizice [i al modelului cosmologic existent Lec]ia de [tiin]e naturale

24 | Perspective | septembrie 2009

septembrie 2009 | Perspective | 25

STReligie

la data scrierii. Dar, prin acest limbaj omenesc imperfect, care se adreseaz` deopotriv` copiilor, oamenilor simpli [i poe]ilor, Biblia transmite un mesaj autentic [i adev`rat, care se aplic` \n via]a practic`. Dincolo de limbajul fenomenologic [i cultural al Cuvântului, st`ruie unele ghicitori teologice [i [tiin]ifice (de exemplu: Descrie Geneza \nceputurile \ntregului Univers sau doar \nceputurile lumii noastre, ca planet` preg`tit` s` sus]in` via]a? Dac` stelele au fost produse din nimic \n ziua a patra a crea]iei lumii noastre, la distan]ele astronomice actuale, cum a fost posibil s` fie vizibile \nc` din noaptea aceea?). Dar esen]a practic` [i etico-religioas` r`mâne: Dumnezeul etern a creat lumea \n [ase zile, f`r` o alt` justificare decât aceea de a fixa un model pentru om, un program de via]` \n care se \ntâlnesc [i \[i dau sens reciproc: munca [i odihna, cercetarea [i revela]ia. La \ncheierea fiec`rei zile de lucru, Creatorul se bucur` de rezultate, El „vede“ c` sunt „bune“. Expresia autorului, verbul ra’a („a vedea“) combinat cu adjectivul tov („bun“), indic`, \n ebraica veche, ideea de frumos, de „pl`cut la privire“ (cf. Geneza 1,10.12.18.21.25; 3,6; 49,15; Exod 2,2; Numeri 24,1). Tot ce a f`cut Dumnezeu, la origine era frumos. [i dup` atâtea milenii de degenerare [i s`lb`ticire, natura \nc` este frumoas`. La sfâr[itul s`pt`mânii crea]iei, Creatorul Se bucur` de toate, ca fiind „ne\nchipuit de frumoase“. De la \nceput, Dumnezeu i-a dat omului natura nu doar ca mediu, ci [i ca o carte sfânt`, o adev`rat` Biblie, \n care El Se descoper` pe Sine. Cercetarea ei era \nc` de atunci o datorie sacr` a umanit`]ii. Dar a[a cum mul]i \nv`]a]i citesc ast`zi Biblia \ntr-un cod al scepticismului savant, la fel [i natura este citit` \ntr-un cod ateist sau, \n cel mai bun caz, agnostic. |n asemenea condi]ii nu este de

Semnele timpului

mirare c` se ob]in atât contradic]ii, cât [i armoniz`ri discutabile \ntre interpretarea Bibliei [i interpretarea naturii, \ntre teologie [i [tiin]`. O tensiune natural` [i s`n`toas` \ntre cele dou` ar fi de preferat

unei armoniz`ri for]ate. Provocarea este pentru ambele p`r]i.

|n]elepciunea lui Dumnezeu \n crea]ie

|n natur` exist` lec]ii uimitoare despre Dumnezeu. Arno Penzias, un fizician laureat Nobel (1978), afirma c` „astronomia ne conduce la un eveniment unic, un Univers care a fost creat din nimic, cu un foarte delicat echilibru necesar pentru a oferi exact condi]iile care se cer pentru a permite via]a, [i anume unul care are la baz` un plan (s-ar putea zice chiar ’supranatural’). Astfel c` observa]iile [tiin]ei moderne par s` duc` la acelea[i concluzii ca [i intui]ia veche de secole“1. |ntr-adev`r, faptul c` P`mântul are o anumit` dimensiune [i o anumit` pozi]ie \n sistemul solar, c` Luna are exact dimensiunile [i distan]a de la P`mânt necesare pentru a stabiliza, prin gravita]ia ei, rota]ia P`mântului, c` Soarele are exact

masa, compozi]ia [i dimensiunile care fac posibil` existen]a vie]ii pe P`mânt, c` avem un anumit loc \n galaxie, [i nu altul, c` atmosfera P`mântului are o anumit` compozi]ie, [i nu alta, [i c` este o atmosfer` limpede, to]i ace[ti factori, [i mul]i al]ii, r`spund nu numai de posibilitatea existen]ei vie]ii pe P`mânt, ci [i de posibilitatea p`mântenilor de a cerceta Universul. Toate observa]iile de acest gen, \n logica normal`, tr`deaz` existen]a unei Inteligen]e Infinite care a stabilit un rost al tuturor lucrurilor. Naturali[tii le consider` simple coinciden]e, rezultate ale unor for]e oarbe care ]in de legile statistice. Dar aceste legi au limitele lor [i nu pot explica o evolu]ie cu sens, nici salturi spre niveluri superioare. Exist` limite ale varia]iei, care nu permit o explica]ie evolu]ionist` generalizat`. Dac` atâtea specii sunt adaptate condi]iilor de mediu, unele neavând organe vizuale (de exemplu, multe specii de viermi), altele reproducându-se asexuat (multe plante, protozoarele, hidrele, chiar [i unele insecte), ce nevoie stringent` ar fi putut crea ochiul sau diferen]ierea sexual`?

De la \nceput, Dumnezeu i-a dat omului natura nu doar ca mediu, ci [i ca o carte sfânt`, o adev`rat` Biblie, \n care Dumnezeu Se descoper` pe Sine. Paul Lüth remarca (\ntr-o carte publicat` \n România comunist`! - Ziua facerii [i omul viitorului) c` exist` atâtea „fenomene care nu pot fi explicate prin trecutul speciei, de exemplu: numai la om, puiul care se na[te rupe p`r]i din ]esuturile materne odat` cu membranele oului... La animale, aceast` particularitate nu exist`. Animalele nasc f`r` riscuri, chiar [i maimu]ele superioare. Ce \nseamn` aceast` inova]ie a naturii? Nu [tim“2. Pe marginea citatului, \mi notasem, acum trei

1. Citat \n H. Margenau [i R.A. Varghese (editori), Cosmos, Bios, Theos: Scientists Reflect on Science, God and the Origins of the Universe, Life, and Homo sapiens, La Salle, Illinois, Open Court, p. 78 2. Paul Lüth, Ziua facerii [i omul viitorului, Bucure[ti, Editura Politic`, 1969

Lec]ia de [tiin]e naturale

26 | Perspective | septembrie 2009

septembrie 2009 | Perspective | 27

STReligie

decenii, referin]a la Geneza 3,16.17 („... \]i voi spori suferin]a purt`rii sarcinii; cu durere vei na[te copii...“).

r`ul real, Biblia ne ofer` atât explica]ii rezonabile, cât [i speran]a de salvare, dar evolu]ionismele imaginare nu explic` satisf`c`tor sensul r`ului [i arunc` o umbr` dens` asupra viitorului. Mitologizarea capitolului crea]iei din Geneza nu desfiin]eaz` doar rostul s`pt`mânii [i al repausului s`pt`mânal, care au origine exclusiv religioas`, ci submineaz` grav [i iremediabil credibilitatea [i autoritatea Bibliei \n ce prive[te toate celelalte referiri la acte supranaturale. Dup` ce ai modificat genetic Geneza, Apocalipsa nu mai are nevoie de nicio alt` catastrof`; Evanghelia, cu na[terea lui Iisus, cu moartea [i \nvierea Lui, nu mai reprezint` decât o colec]ie de legende pioase, iar mântuirea, o speran]` de[art` pentru spiritele slabe!

Nebunia evolu]ionis− mului cre[tin

3. {tefan Milcu (coordonator), Omul [i civiliza]ia: probleme actuale de biologie uman`, Bucure[ti, Editura {tiin]ific`, 1967, p. 81 4. Robert Jastrow, God and the Astronomers, New York, W. W. Norton, 1978, p. 115, 116

Semnele timpului

|n acelea[i vremuri de domina]ie ateist`, academicianul {tefan Milcu [i colaboratorii, \n cartea Omul [i civiliza]ia, concluzionau: „Aceste discu]ii ne arat` cât de mari [i de numeroase sunt incertitudinile evolu]iei umane. Iat` de ce Leakey spunea (\n 1965) c` peste câ]iva ani ne vom da seama cât de pu]in [tim despre originea [i evolu]ia omului. Cu siguran]` c` aceast` remarc` este suficient` pentru a ne face s` privim cu multe rezerve chiar [i certitudinile de pân` acum “3. De[i exist` pu]in` [tiin]` real` cu privire la aceste realit`]i, exist` multe certitudini. |n general, oamenilor nu le place s` admit` c` nu [tiu. Unul dintre marii fizicieni, Robert Jastrow, scria cu oarecare am`r`ciune: „Ar putea exista o explica]ie s`n`toas` a na[terii Universului nostru; dar, dac` exist`, [tiin]a nu poate descoperi o asemenea explica]ie. |n urm`rirea trecutului, omul de [tiin]` se opre[te la momentul crea]iei. Aceasta este o dezvoltare peste m`sur` de stranie [i nea[teptat` de nimeni, decât de teologi. Ei au acceptat \ntotdeauna cuvântul Bibliei. [...] Ne-ar pl`cea s` continu`m cercetarea aceasta mai departe \n trecut, dar exist` o barier` de netrecut pentru progresul oric`rei cercet`ri. Nu este vorba de \nc` un an de lucru, nu este vorba de \nc` un deceniu, de noi m`sur`tori sau de o teorie mai bun`; \n momentul acesta pare ca [i cum [tiin]a nu va putea niciodat` s` ridice v`lul de deasupra misterului crea]iei. Pentru omul de [tiin]` care a tr`it prin credin]a \n puterea ra]iunii, povestea se sfâr[e[te ca un co[mar. El a escaladat mun]ii ignoran]ei; el este gata s` cucereasc` piscul cel mai \nalt; [i când,

\n sfâr[it, reu[e[te s` se ridice pe ultima stânc`, este salutat de un grup de teologi care a[teptau acolo de secole “4. Un asemenea comentariu \l \ncurajeaz` pe credincios. Totu[i afirmarea credin]ei \n Dumnezeu din partea unui \nv`]at naturalist nu este neap`rat o pledoarie pentru Dumnezeul Genezei. Mul]i sunt tot mai \mp`ca]i cu ideea c` evolu]ionismul este metoda creatoare a lui Dumnezeu. Pe lâng` faptul c` teoriile de acest gen nu pot fi armonizate \n mod cinstit cu Biblia [i nu ofer` o explica]ie mai bun` decât naturalismul pur, ele sunt complet inestetice [i neplauzibile, nu mai pu]in monstruoase decât evolu]ionismul ateist. Aceste modele implic` existen]a mor]ii, a suferin]ei [i a nedrept`]ii, a r`ului, ca fiind incluse de Creator \n metodologia Lui, f`r` nicio explica]ie rezonabil`. Astfel, se propune imaginea unui Dumnezeu monstruos, dezinteresat de sensibilitatea propriei crea]ii. Pentru

Cine este mai tare? Se [tie c` existen]a Universului depinde de constante fizice fin echilibrate: constanta gravita]ional`, echilibrul for]elor nucleare, valorile electromagnetismului etc. Dac` doar una dintre aceste constante ar fi foarte pu]in diferit`, Universul nu ar putea exista. Interesant este \ns` c`, \n timp ce for]ele cele mai puternice au fost \nc`tu[ate de Creator

la nivelul microcosmosului, \n lumea atomic` [i subatomic`, \n schimb, gravita]ia, cea mai slab` for]`, a fost desemnat` s` domine Universul. Pentru mine, aceasta este o parabol` a superiorit`]ii binelui, a principiului dragostei cre[tine, a adev`rului crea]ionist; o promisiune a victoriei celor care par slabi \n lumea aceasta. Circula \n anii comunismului urm`toarea anecdot`: La o universitate din Moscova, studen]ii asistau la lec]ia de evolu]ionism. Profesorul argumenta c` indivizii cei mai adapta]i, cei mai tari, supravie]uiesc, iar ceilal]i sunt sorti]i dispari]iei. Studentul Feodor, \ns`, ridic` mâna [i \ntreab`: „Tovar`[e profesor, dar ce facem cu oaia?“ „Care oaie?“ „M` gândeam [i eu..., \nainte ca omul s` devin` om [i s` domesticeasc` oaia, cum se face c` oaia a supravie]uit, \n mijlocul atâtor pr`d`tori?“ La fel, cartea Apocalipsa \i descrie pe marii protagoni[ti ai luptei dintre cele dou` specii spirituale din Univers ca fiind Mielul [i Fiara. Apocalipsa afirm` cu certitudine c` Mielul [i cei care sunt de partea Lui vor \nvinge Fiara [i pe cei care sunt de partea ei. Credin]a biblic` a omului religios, care adesea este sau poate p`rea pueril` [i jalnic`, se va dovedi, \n cele din urm`, mai tare decât [tiin]a arogantului care nu-[i vede lungul limitelor. Ba chiar [i \n religie, nu teologia va avea ultimul cuvânt, nici m`car credin]a [i speran]a, ci dragostea – for]a care pare cea mai slab`. „Dumnezeu a ales lucrurile ’proaste’ din aceast` lume, ca s` le fac` de ru[ine pe cele ’de[tepte’; a ales lucrurile ’slabe’, ca s` le fac` de ru[ine pe cele ’tari’; a ales lucrurile ’de nimic’ [i ’dispre]uite’ ale lumii, ba chiar lucrurile care nu sunt, ca s` le nimiceasc` pe cele care sunt“ (1 Corinteni 1,27.28). De aceea, crea]ionismul este sortit s` \nving` [i, \n ciuda instal`rii evolu]ionismului \n academie, \n [coal` [i chiar \n Biseric`, adev`rul biblic, atât de serios provocat ast`zi, va \nvinge. Lec]ia de [tiin]e naturale

septembrie 2009 | Perspective | 29

{tiin]` Biologul Timothy G. Standish analizeaz` istoria darwinismului pentru a-i explica succesul.

Triumful lui

traducere de Ion Buciuman

harles Darwin s-a n`scut pe 12 februarie 1809, iar renumita sa carte, Originea speciilor, a fost publicat` 50 de ani mai târziu. La 200 de ani de la na[terea lui Darwin, cartea sa este s`rb`torit` ca un moment de cotitur` \n istoria civiliza]iei occidentale. Entuziasmul acestei celebr`ri are de-a face \ns` tot atât de mult cu filozofia [i teologia lui Darwin, pe cât are de-a face cu formularea teoriei sale evolu]ioniste.

Semnele timpului

Ideea evolu]iei vie]ii pe p`mânt nu este chiar atât de nou` \n gândirea occidental`. Cu mii de ani \nainte de na[terea lui Darwin, disputele cu privire la crea]ie [i evolu]ie au agitat spiritele. |n Grecia antic`, filosofii epicurieni au negat implicarea supranatural` \n lumea material`, \n timp ce crea]ioni[tii, asemenea lui Platon, au argumentat c` un Demiurg (o divinitate greceasc`) a modelat lumea din haosul primordial.

DE CE?

DAR WIN

30 | Perspective | septembrie 2009

ST{tiin]`

Evolu]ia nu este o noutate Teoriile evolu]ioniste au ap`rut [i au disp`rut mereu de-a lungul timpului, câteva dintre ele fiind avansate chiar \nainte de teoria lui Darwin. Bunicul s`u, Erasmus Darwin, a publicat o teorie conform c`reia „toate animalele cu sânge cald au ap`rut dintr-un unic filament viu“. O alt` teorie, a evolu]ionistului francez Jean-Baptiste Lamarck, sus]inea c`, \ntr-o lung` perioad` de timp [i cu ajutorul unei varia]ii lente [i constante a circumstan]elor, natura „a adus treptat starea de lucruri pe care o observ`m“. Lamarck a postulat c` tr`s`turile care s-au dezvoltat de-a lungul vie]ii unui organism, cum ar fi musculatura, erau transmise mai departe puilor, conducând, \n cele din urm`, la noi tipuri de organisme. Ideea c` lucrurile se schimb` \n timp nu este nici remarcabil`, nici controversat`. Chiar [i cea mai literal` lectur` a Bibliei impune concluzia c` oamenii, animalele [i plantele s-au schimbat fa]` de momentul \n care Dumnezeu le-a creat. Controversat` este ideea c` lumea material` e singura care exist` [i c` Dumnezeu nu este amestecat \n aceast` lume \n niciun fel. Aceasta este filozofia care st` la temelia darwinismului. Selec]ia natural` este o component` de baz` a teoriei evolu]ioniste moderne. Ea sus]ine c` animalele cel mai bine adaptate dau na[tere mai multor pui, [i ace[tia transmit mai departe condi]ia lor fizic` superioar`. |n acela[i timp, cele mai pu]in adaptate vor avea mai pu]ini pui. Astfel, de-a lungul genera]iilor, este mult mai probabil s` se perpetueze caracteristicile mai bune. Selec]ia natural` [i ideea schimb`rii de-a lungul timpului au fost recunoscute cu mult \nainte de Darwin. Aristotel a discutat despre selec]ia natural`.

Semnele timpului

septembrie 2009 | Perspective | 31

Selec]ia natural`

El a argumentat c` unele creaturi „au supravie]uit fiind organizate spontan \n direc]ia adapt`rii, \n timp ce acelea care s-au dezvoltat altfel au pierit [i continu` s` piar`“. Anterior lui, filosoful grec Empedocle a propus o teorie conform c`reia animalele s-au dezvoltat aleatoriu din diferite p`r]i componente, rezultând combina]ii ciudate, precum un bou cu fa]` de om, [i c` numai acelea care \ntâmpl`tor au fost adaptate au supravie]uit dispari]iei.

De ce persist` darwinismul

Dac` niciuna dintre ideile lui Darwin nu a fost nou`, de ce teoria sa despre evolu]ie a fost atât de important` \n anul public`rii sale (1859)? R`spunsul la aceast` \ntrebare implic` cel pu]in trei factori. |n primul

rând, selec]ia natural` func]ioneaz`. |n al doilea rând, este vorba despre structura societ`]ii europene la vremea respectiv` [i pozi]ia lui Darwin \n aceast` societate. |n al treilea rând, fundamentele materialiste ale gândirii lui Darwin [i o mi[care intelectual` emergent`, care avea nevoie de o astfel de teorie. Adev`rul selec]iei naturale Selec]ia natural` este o teorie excelent` pentru a explica de ce organismele se schimb` [i, par]ial, poate l`muri modul \n care popula]ii diferite ale aceluia[i tip de organism s-au adaptat diverselor medii. Explic` ea, \ns`, [i cum anume se

schimb` amibele \n girafe? Poate selec]ia natural`, prin intermediul varia]iilor naturale, s` produc` plante noi, organe noi [i gene noi [i s` explice, astfel, varietatea larg` de plante [i animale care exist` azi \n lume? Astfel de lucruri nu au fost observate, iar perioadele de timp extrem de lungi pe care le necesit` darwinismul fac imposibil` observa]ia direct`. Totu[i selec]ia natural` poate s` explice schimb`rile mici datorate schimb`rii condi]iilor de mediu. |n ciuda faptului c` acest concept nu-i apar]ine lui Darwin, r`mâne \nc` o idee foarte bun` [i aproape autovalidat`. Societatea european` Teoria evolu]ionist` a lui Darwin a fost publicat` \ntr-un moment \n care liderii gândirii europene erau selecta]i exclusiv din clasa superioar`, care \i privea condescendent pe membrii celorlalte clase sociale. Darwin era destul de bogat – era nepotul lui Josiah Wedgwood, care era renumit pentru ceramica sa. De asemenea, a beneficiat nu doar de cea mai bun` educa]ie pe care o putea oferi Imperiul Britanic – la Edinburgh [i Cambridge –, ci [i de toate rela]iile pe care o astfel de educa]ie i le-a furnizat. Printre prietenii lui Darwin erau personalit`]i din mediul academic [i al]ii preg`ti]i s`-l accepte ca pe un campion. Pozi]ia lui pripri vilegiat` a \nsemnat acces nene cesar \n cercurile sociale care \i puteau asigura impactul. |n acela[i timp, ideile lui Darwin s-au potrivit foarte bine cu no]iunea c` euroeuro supenii occidentali erau su periori altor oameni, atât celor din clasele inferioare, Bricât [i celor de alt` ras`. Bri tanicii conduceau lumea, britaiar clasa superioar` brita nic` se considera \n vârful piramidei umanit`]ii, Triumful lui Darwin – de ce?

32 | Perspective | septembrie 2009

ST{tiin]`

guvernând Anglia. Charles Darwin a fost persoana potrivit` \n pozi]ia social` potrivit`. Materialismul lui Darwin Teoria lui Darwin a avut \n miezul s`u o filosofie materialist` care a negat supranaturalul [i a pretins c` lumea material` este tot ceea ce exist`. Aceast` filosofie a fost suficient` pentru a scoate teoria materialist` a evolu]iei din desi[ul celor mai multe teorii [tiin]ifice ale vremii [i s` o transforme \ntr-o cauz` care s` merite a fi ap`rat` de o puternic` minoritate anticre[tin`. Mare parte din cartea Originea speciilor este dedicat` argumentelor mai degrab` teologice decât celor [tiin]ifice, pentru c` teoria evolu]ionist` a lui Darwin era \n sine un argument teologic \mpotriva implic`rii lui Dumnezeu \n lumea material`. De exemplu, discutând despre cât de diferite sunt creaturile din familia cabalinelor: zebre, m`gari, cai etc., Darwin a argumentat \mpotriva cre`rii de c`tre Dumnezeu a unor creaturi atât de asem`n`toare, pentru c` „aceasta face din lucr`rile lui Dumnezeu o simpl` b`taie de joc [i o \n[el`torie. Aproape la fel de repede a[ crede, \mpreun` cu astronomii b`trâni [i ignoran]i, c` scoicile fosilizate nu au fost niciodat` vii, ci au fost create \n piatr`, astfel \ncât s`-[i bat` joc de cochiliile care tr`iesc acum pe ]`rmul m`rii“.

Teologul Darwin Darwin a argumentat, \n mod constant, mai degrab` din pozi]ia de cleric (prin educa]ie), decât de om de [tiin]`. Din pozi]ia privilegiat` pe care o ocupa \n societate, Darwin a ap`rat o filozofie materialist` \ntr-o epoc` \n care ideea de progres era larg acceptat`, iar europenii din clasele superioare se vedeau pe ei \n[i[i la apogeul acestui progres. Dac` Darwin avea dreptate, \nseamn` c` oamenii sunt cu adev`rat, prin noroc Semnele timpului

septembrie 2009 | Perspective | 33

chior [i legi naturale, st`pânii Universului. Francezul Jacques Monod, laureat al premiului Nobel, pune problema \n felul urm`tor: „Leg`mântul antic este f`cut buc`]i; omul [tie, \n sfâr[it, c` este singur \n imensitatea imperceptibil` a Universului, din care a ap`rut doar prin [ans`. Destinul s`u nu este scris niciunde, [i nici \ndatorirea lui. |mp`r`]ia de deasupra sau \ntunecimea din adâncuri: alegerea \i apar]ine.“ |ntr-un timp când p`rea c` [tiin]a [i tehnologia vor m`tura toate vechile sisteme de credin]e [i supersti]ii, mecanismul evolu]ionist bazat pe selec]ia natural` a fost suficient de credibil pentru mul]i care deja credeau \n materialism chiar f`r` dovezi foarte ra]ionale. Darwin p`rea s` resping` necesitatea unui Dumnezeu creator, iar teoria sa a explicat unele lucruri mai bine decât ideile lui Platon [i Aristotel. Dup` cum afirma [i Richard Dawkins, om de [tiin]` [i ateist militant: „Darwin a f`cut posibil s` fii un ateist \mplinit din punct de vedere intelectual.“ Liber-cuget`torii, asemenea lui Thomas Henry Huxley (cunoscut [i ca „buldogul lui Darwin“) l-au promovat pe Darwin, de[i Huxley a pus sub semnul \ntreb`rii fundamentarea teoriei lui Darwin pe selec]ia natural`. A fost suficient c` teoria lui Darwin a negat interven]ia lui Dumnezeu \n natur`. Se spune c` Alfred Russel Wallace, „codescoperitorul“ evolu]iei prin selec]ie natural`, a respins materialismul. De aceea el nu este s`rb`torit ast`zi.

Darwin [i cre[tinii Dat fiind faptul c` teoria evolu]ionist` a lui Darwin s-a bazat pe o filosofie materialist` aflat` \n conflict cu teismul cre[tin, nu este surprinz`tor c` filosofii greci, partizani ai aceluia[i materialism, au propus idei similare cu ale lui Darwin

Alfred Russel Wallace

cu mii de ani \nainte. Este surprinz`tor c` unii cre[tini au \mbr`]i[at cu entuziasm darwinismul, r`mânând, \n acela[i timp, adep]i ai cre[tinismului. Unii au v`zut \n teoria materialist` a lui Darwin un mod de a-L absolvi pe Dumnezeu de responsabilitatea pentru unele dintre cele mai \nsp`imânt`toare aspecte ale naturii. Darwin i-a asigurat c` acest r`u din natur` poate fi pus \n contul selec]iei naturale, f`r` a-L \nvinov`]i pe Dumnezeu: „Selec]ia natural` poate [i chiar produce adeseori structuri care r`nesc \n mod direct alte animale, dup` cum putem observa \n col]ii viperei [i \n ovipozitorul1 ihneumonidului2, prin care ou`le sale sunt depozitate \n trupul altor insecte.“ |n egal` m`sur`, acceptarea darwinismului le-a permis evolu]ioni[tilor tei[ti s` p`streze o anumit` respectabilitate intelectual` \n raport cu cei care credeau c` darwinismul este o explica]ie [tiin]ific` a naturii, [i nu un model filosofic. Onorabilitatea [tiin]ific` al`turi de nevoia materiali[tilor de a avea un suport [tiin]ific pentru filosofia lor [i de nevoia cre[tinilor de a-L elibera pe Dum-

nezeu de acuza]ia c` produce r`ul, toate acestea ne ajut` s` explic`m de ce teoria evolu]ionist` a lui Darwin a avut un impact atât de mare de-a lungul ultimilor 150 de ani. Impactul ei nu o face \ns` adev`rat` sau m`car o ipotez` bun`. |n plus, darwinismul \l elibereaz` pe Dumnezeu de responsabilitate pe un pre] semnificativ: cer[e[te o explica]ie pentru cum au ap`rut Universul [i fiin]ele vii, reduce Biblia la o colec]ie de pove[ti ireale [i |l reduce pe Dumnezeu de la statutul de Creator al tuturor lucrurilor la un statut lipsit de importan]`. Ast`zi, \n]elegerea noastr` superioar` ne ajut` s` cunoa[tem c` sistemele vii posed` mai mult` elegan]`, frumuse]e [i str`lucire decât [i-ar fi putut imagina Darwin [i promotorii s`i. |n cele din urm`, credin]a darwinist` c` broa[tele se transform` cu adev`rat \n prin]i – atâta doar c` necesit` foarte mult timp – r`mâne o idee extraordinar`. Dar \mbr`carea cuno[tin]ei uimitoare pe care o avem acum la dispozi]ie cu haina teoriei materialiste a lui Darwin necesit` eforturi din ce \n ce mai eroice. Aceasta nu \nseamn` c` darwinismul va seca pur [i simplu [i va disp`rea. Oamenii cred \n lucruri ciudate din motive personale [i mul]i dintre darwini[ti au motive

Dac` Darwin avea dreptate, \nseamn` c` oamenii sunt cu adev`rat, prin noroc chior [i legi naturale, st`pânii Universului. independente de datele [tiin]ifice pentru a \mbr`]i[a teoria lui Darwin. Dac` istoria este un ghid rezonabil, \nseamn` c`, \n ciuda controverselor [i datelor, va exista \ntotdeauna un sistem de credin]e asemenea darwinismului. Articol preluat din The Signs of the Times – Australia, mai 2009.

1. Ovipozitor – organ al insectelor cu ajutorul c`ruia ou`le sunt depuse \n mediul \n care se vor dezvolta 2. Ihneumonid – insect` himenopter` care paraziteaz` alte insecte

Triumful lui Darwin – de ce?

Social

„Semnele timpului“ CÂND P~RIN}II DEVIN DEPEND EN}I DE COPII

1. http://www. dictsociologie. netfirms.com/ 2. Conform unor studii realizate de Diviziunea Na]iunilor Unite pentru Popula]ie, care pot fi consultate la http://www. undp.ro/ 3. Roger Fontaine, Psihologia îmb`trânirii, Ia[i, Editura Polirom, 2008, p. 23

Semnele timpului

P`rin]ii sunt u[or de acceptat mai ales când ne zâmbesc deasupra leag`nului, când ne sus]in pentru a face primii pa[i, când ne cump`r` prima biciclet`, primul laptop, când ne ajut` la achizi]ionarea unei case sau a unei ma[ini, când ne cresc copiii. de Ecaterina Didi]el

ând trebuie s` le fim al`turi \n neputin]ele care-[i fac sim]it` prezen]a la b`trâne]e, ne vine greu s` accept`m reversul situa]iei. Speran]a de via]` la na[tere reprezint` „num`rul de ani de via]` pe care \i are de tr`it o persoan` de la na[tere pân` la vârsta limit`, considerând c` persoana va tr`i \n condi]iile mortalit`]ii din perioada pentru care s-a f`cut tabela de mortalitate“1. Limita de vârst` de la care o persoan` poate fi considerat` b`trân` difer` de la o regiune la alta. |ntr-o ]ar` european`, o persoan` de 45 de ani este considerat` adult`/matur`. Aceea[i vârst` indic` o persoan` b`trân` \n ]`ri precum Botswana, Burundi sau Afghanistan, unde speran]a de via]` este de 36,1 ani, respectiv 40,6 [i 45,8 ani2. |n ]`rile dezvoltate, speran]a de via]` este mai ridicat`

decât \n ]`rile cu venituri mici [i mijlocii. De asemenea, s-a demonstrat c` femeile tr`iesc mai mult decât b`rba]ii. Roger Fontaine3, profesor de Psihologia dezvolt`rii la Universitatea din Tours, a studiat acest fenomen \n 2007 [i a observat diferen]a dintre b`rba]i [i femei privind speran]a de via]`. |n Germania este de 6,5 ani, Marea Britanie – 5,7 ani, }`rile de Jos – 6,6 ani, Suedia – 6 ani, iar \n Fran]a – 8,2 ani. Concluzia acestui studiu a fost aceea c` fenomenul este prezent atât \n ]`rile bogate, cât [i \n cele s`race. Num`rul v`duvelor este, \ntr-adev`r, mai mare decât al b`rba]ilor v`duvi, numai c` femeile tr`iesc ace[ti ani \ntr-o stare de s`n`tate mai rea [i cu un grad mai mare de dependen]`. |n România, \n perioada 2004– 2006, diferen]a dintre b`rba]i [i femei, privind speran]a de via]` era de 7,25 ani.

36 | Perspective | septembrie 2009

septembrie 2009 | Perspective | 37

STSocial

Neputin]a [i dependen]a – greu de acceptat În esen]`, nu exist` o vârst` anume c`reia s`-i fie atribuit debutul procesului de \mb`trânire. Viteza [i severitatea acestuia variaz` de la o persoan` la alta, \n func]ie de nivelul la care se situeaz` – biologic, psihologic sau social. Speciali[tii Organiza]iei Mondiale a S`n`t`]ii consider` c` procesul de \mb`trânire \ncepe \nainte de na[tere [i continu` de-a lungul \ntregii vie]i5. Capacitatea func]ional` a sistemelor biologice cre[te \n timpul primilor ani de via]`, iar dezvoltarea atinge punctul

comune tr`iri ale b`trânilor”6. Pe lâng` aceste temeri, sentimentul de neputin]` [i dependen]a de o alt` persoan` \i determin` de multe ori s` fie revolta]i pe via]`, ostili sau invidio[i pe cei \n putere, b`nuitori fa]` de oamenii din jur. Via]a le prilejuie[te o confruntare grea \n momentul \n care \ncep s` realizeze c` nu mai sunt ceea ce erau. Tocmai din pricina acestor aspecte, b`trânii au nevoie de afec]iune, aprobare, \ncurajare [i sunt foarte sensibili la respingeri [i critici. Refuzul lor de a abdica \n fa]a neputin]ei [i a dependen]ei de o alt` persoan` \i determin` s` manifeste o acut` dorin]` de autodeterminare. Copiii ajung s` se descurce singuri pe m`sur` ce \nainteaz` \n vârst`, pe când b`trânii privesc, de la an la an, cum dependen]a lor fa]` de al]i oameni (partenerul de via]`, propriii copii sau alte persoane) cre[te.

culminant \n perioada adult` timpurie. Dup` acest apogeu, \ncepe un declin natural, un regres. B`trânii \ncep s` experimenteze intens frica de: infirmitate fizic` – care survine adesea \n urma unor atacuri cerebrale; indiferen]a/respingerea copiilor – soldat` cu abandon sau violen]` verbal` [i fizic`; pierderea securit`]ii economice – \n afara costurilor crescute la utilit`]i, apar cele legate de s`n`tate. „Pierderea prietenilor [i contactelor sociale, apropierea mor]ii [i, mai presus de toate, teama de singur`tate, intens resim]it` dup` pierderea partenerului de via]`, reprezint` adesea cele mai

Accentuarea tr`s`turilor de caracter

Îmb`trânirea accentueaz` tr`s`turile de caracter, fie ele pozitive, fie negative.

Teama de a nu fi \n[ela]i sau fura]i \i determin` s` pun` accentul pe siguran]` [i s` ]in` totul sub cheie. Când un lucru nu mai este la locul lui, pot deveni suspicio[i [i acuzatori, f`r` s` ]in` cont de rela]ia cu ]inta acuza]iilor lor. B`trânii obi[nui]i s` fie tot timpul \n aten]ia oamenilor sau a partenerului au tendin]a de a c`uta sprijin [i echilibru \n alt` persoan` atunci când cei dragi nu le mai sunt \n preajm`. Dac` nu g`sesc pe cineva care s` preia rolul pe care \l avea partenerul, \ncep s` tr`iasc` st`ri de depresie, care pot crea dezechilibru psihic [i alterarea st`rii de s`n`tate. Din cauza depresiei \n care se afund`, \[i pierd pofta de via]`. Pân` la identificarea unui posibil sprijin, nu mai sunt dispu[i s` fac` nimic. Rezultatul poate fi o c`dere din punct de vedere psihic [i fizic. Obi[nuin]a de a sanc]iona gre[elile celor din jur se transform` \ntr-o deficien]` marcant` la vârsta senectu]ii. Cei care au vrut s` de]in` controlul \n orice moment, la b`trâne]e vor fi [i mai dificili. Nimic din ceea ce fac ceilal]i nu li se

4. http://www.insse. ro/cms/files/ statistici/ Statistica%20teritoriala %202008/rom/5. htm 5. http://www.who. int/whosis/indicators/ 2007LEX0/en/ index.html 6. Kurt Wolf, The Biological, Sociological and Psychological Aspects of Aging, Greenwood Publishing Group, 1959, p. 72

Speran]a de via]`

2005-2007

Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`

Masculin

Feminin

Ambele sexe

Masculin

Feminin

Ambele sexe

Masculin

Feminin

C`l`ra[i

Dolj

Timi[

2005-2007

Ambele sexe

Masculin

Feminin

Cluj

2005-2007

Ambele sexe

Masculin

Feminin

Ambele sexe

Masculin

Feminin

73,54 69,92 76,93

Br`ila

Ambele sexe

71,76 68,43 75,17

Feminin

72,89 69,43 76,47

2005-2007

Masculin

71,89 68,63 75,17

Neam]

Ambele sexe

72,49 69,33 75,78

Feminin

72,50 68,87 76,28

Masculin

72,66 69,07 76,41

Ambele sexe

72,78 72,66 72,50

80 70 60 50 40 30 20 10 0

Alba

Bucure[ti

2005-2007

Semnele timpului

„Semnele timpului“ când p`rin]ii devin dependen]i de copii

38 | Perspective | septembrie 2009

septembrie 2009 | Perspective | 39

STSocial

atitudinilor sociale fa]` de vârstnici [i nevoile lor. |ntr-o societate \n care sunt valorizate tinere]ea [i puterea economic`, \n care oamenii se afl` \ntr-o continu` competi]ie, \n care mul]i au pierdut bucuria de a tr`i [i duc o via]` dominat` de stres [i anxietate, de multe ori b`trânii nu sunt aprecia]i. Dup` pensionare, mul]i nu mai sunt implica]i \n activit`]i productive. Se observ` facil c` un om nu este perceput ca „b`trân“ atâta timp cât continu` s`-[i men]in` rela]iile sociale [i s` aib` preocup`ri productive. Nu devine o problem` pentru familie cât` vreme este \nc` activ [i independent. Când dependen]a lui de o alt` persoan` cre[te, atunci multe familii se confrunt` cu realitatea [i complexitatea b`trâne]ii [i au probleme \n acceptarea [i \ngrijirea lor. C`minele pentru b`trâni [i \ngrijitorii la domiciliu par a fi o solu]ie, \ns` pu]ini sunt cei care pot beneficia de astfel de servicii (mai ales de calitate). Solu]ia moral` este alta. P`rin]ii b`trâni au nevoie de copiii lor, cei \n care au investit timp [i dragoste. Copiii trebuie s` simt` obliga]ia de a-[i organiza via]a [i \n func]ie de nevoile p`rin]ilor vârstnici. Din nefericire, pe chipul multor vârstnici \ntâlnim adesea urme de am`r`ciune [i depresie. Schimbarea depinde de noi, pentru c`, \ntr-o atmosfer` de respect, acceptare [i dragoste, b`trânii pot fi ferici]i, senini [i prieteno[i, rareori

cultivând resentimente. Atâta timp cât fiecare dintre noi respect` nevoile celuilalt, putem tr`i \mpreun` \n armonie. Resemnarea b`trânilor o reg`sim adesea \n expresia „va trece [i asta“. Cu privire la aceasta, cunoscutul umanist Claire Rayner spunea: „Era vorba preferat` a bunicii mele, pe care o rostea \n orice situa]ie. Atunci când totul pare un dezastru, când situa]ia devine absolut \nsp`imânt`toare, când totul e frumos [i \]i e bine [i e[ti fericit..., repet`-]i \ntruna

B`trânii \ncep s` experimenteze intens frica de: infirmitate fizic`; indiferen]a/ respingerea copiilor; pierderea securit`]ii economice [i frica legat` de s`n`tate.

pare bine f`cut. Opusul acestora este reprezentat de oamenii care toat` via]a au c`utat frumosul \n cei din jurul lor [i au oferit constant circumstan]e atenuante celor care nu s-au purtat tocmai bine cu ei. La b`trâne]e sunt cei mai docili [i, datorit` felului lor de a fi, au un psihic [i o s`n`tate fizic` mult mai echilibrate. Semnele timpului

cele patru cuvinte. Ele te vor ajuta s` sco]i esen]a din ceea ce este bun [i s` \nduri cu stoicism ceea ce este r`u“7. Fiecare genera]ie trece prin anotimpurile specifice vârstei, iar viitorul de azi va fi, pentru fiecare dintre noi, prezentul de mâine. Dac` la \nceput ne bucura zâmbetul p`rin]ilor deasupra leag`nului [i ne sim]eam \n siguran]` al`turi de ei, va veni o vreme când rolurile se vor schimba. |n suferin]a lor, p`rin]ii vor avea nevoie de zâmbetul nostru. Vor avea nevoie s` se simt` \n siguran]` când ne a[ez`m lâng` ei pe patul de suferin]` sau atunci când temerile \i doboar`.

Într-o zi... nevoile lor vor fi ale noastre Atitudinea fa]` de semnele timpului când p`rin]ii devin dependen]i de copii este influen]at`, \n mod esen]ial, de factorul cultural. Acesta joac` un rol extrem de important \n conturarea

7. Helen Exley, În]elepciune pentru mileniul III, New York, Exley Publishing, 2004

Semnele „timpului“ când p`rin]ii devin dependen]i de copii

Septembrie septembrie 2009 | Perspective | 41

Educa]ie

Interviu DRUMUL C~TRE EXCEL EN}~ PRIN EDUCA}IE Interviu cu dr. Sorin Moro[an, manager al Liceului Teoretic „Muntele de Foc“ din Câmpeni]a (jud. Mure[) interviu de Adrian Neagu Domnule doctor, sunte]i managerul unui liceu teoretic cu profil cre[tin. Care este specificul drumului pe care a]i pornit? Dr. S. M.: Pentru a fi mai relevant, voi folosi o ilustra]ie. Se [tie c` un delfin poate g`si diferite obiecte \n ap`, chiar [i \n condi]ii de vizibilitate redus`. Creierul s`u are un sistem Semnele timpului

de ecoloca]ie care \l ajut` \n acest sens. Desigur, procesul de cùtare este complex, drumul pân` la obiect fiind oscilatoriu. S-ar putea spune c` delfinul tatoneaz` terenul pân` când reu[e[te s` repereze cu precizie pozi]ia obiectului. Drumul sù este unul oscilant, dar sensul general al cùt`rilor \l duce c`tre obiectul respectiv. Cred

c` modul \n care delfinul g`se[te calea c`tre ]int` descrie destul de bine ceea ce se \ntâmpl` \n [coala noastr`. {tim foarte bine ceea ce dorim s` ob]inem. Avem un scop precis sau, f`r` a exagera, avem un ideal. Pornim de la convingerea c` omul este o fiin]` complex`, creat` de Dumnezeu dup` chipul [i asem`narea Sa [i c` El a avut un scop anume atunci când l-a adus la existen]`. |n consecin]`, \n c`utarea restaur`rii chipului oferit nou` prin crea]ie, dorim s`-i ajut`m pe copiii care \nva]` aici s` se dezvolte fizic, intelectual [i spiritual. Totu[i, revenind

la „delfinul nostru“, trebuie s` recunosc c` sunt mai mul]i factori care fac din drumul pe care \l parcurgem la „Muntele de Foc“ un drum deloc u[or, unul care solicit` din plin capacit`]ile de orientare spre scopul propus. Care sunt principalele dificult`]i pe care le \ntâmpina]i? Dr. S. M.: Pe de o parte, lipsa unei experien]e educa]ionale cre[tine. Suntem o [coal` relativ nou`. Timp de multe decenii, [coala româneasc` a urmat un anumit curs, care nu este u[or de

42 | Perspective | septembrie 2009

septembrie 2009 | Perspective | 43

STEduca]ie

schimbat. Pe de alt` parte, specificul genera]iei de azi ridic` \n fa]a noastr` noi provoc`ri.

Care ar fi problemele genera]iei de ast`zi? Dr. S. M.: Este o genera]ie care cre[te \n plin postcre[tinism, cu toate tr`s`turile caracteristice acestuia. Tinerii sunt poate mai toleran]i fa]` de semenii lor, dar, \n acela[i timp, nu mai au no]iunea de adev`r absolut. Totul este relativ. Sunt relativ preocupa]i de spiritualitate, dar nu-L cunosc pe Dumnezeul care poate r`spunde celor mai profunde c`ut`ri ale sufletului lor. Pentru ei, tehnologia modern` a devenit un stil de via]`, iar lucrul acesta le-a afectat capacitatea de a comunica direct. Ceea ce \ncerc`m, \n primul rând, \mpreun` cu elevii no[tri, este s` identific`m provoc`rile specifice vârstei lor [i s` evit`m pericolele implicite. |n acela[i timp, idealul pe care \l avem poart` \n sine o tensiune care nu poate fi rezolvat` cu u[urin]`. Este necesar` men]inerea unui echilibru continuu \ntre dezvoltarea caracterologic` [i dezvoltarea academic`, \n sensul \n care fiecare dintre cele dou` o motiveaz`, o sus]ine [i \i d` sens celeilalte. Totu[i colabor`m cu oameni \nzestra]i de Dumnezeu cu talente speciale, oameni care vor s` ajute aceast` genera]ie de copii. Este o experien]` care \i transform` pe elevi [i profesori deopotriv`. Cum a \nceput totul? Spune]i-ne câte ceva despre \nceputurile Liceului Teoretic „Muntele de Foc“. Dr. S. M.: |nceputurile [colii se leag` de Centrul de S`n`tate de la Herghelia. S-a dorit deschiderea unei [coli care s` le asigure un \nv`]`mânt de calitate copiilor din aceast` zon` rural`. Semnele timpului

faptul c` el a ajuns s` cunoasc` r`ul, [i planul lui Dumnezeu de a-[i atinge, chiar [i \n aceste condi]ii, scopul \n educarea fiin]elor umane. Am \nv`]at \mpreun` c` avem o responsabilitate uria[` fa]` de copiii pe care \i form`m. Copiii au nevoie s`-[i dezvolte individualitatea, puterea de a gândi [i de a ac]iona responsabil, \n loc s` reflecte doar gândirea altor oameni. |ncerc`m, de asemenea, s` le l`rgim orizontul, \ndrumându-i c`tre vastele resurse de \nv`]`tur` ale naturii [i ale revela]iei biblice. Cred c` acestea sunt ]intele adev`ratei educa]ii. |nceputurile au fost modeste, dar, cu sprijinul financiar al unor pacien]i ai Centrului de S`n`tate Herghelia, sosi]i din SUA, am reu[it s` ridic`m o cl`dire adecvat` scopului nostru, la care se poate ajunge u[or [i care are perspective de dezvoltare \n viitor. Dup` doi ani de construc]ie, am putut da \n folosin]` noua cl`dire. Se \ntâmpla \n septembrie 2004. Autoriza]ia de func]ionare pentru ciclul primar de \nv`]`mânt o aveam din anul 2001. |n vara anului 2007 ni s-a acordat [i autoriza]ia de func]ionare pentru clasele de liceu, cu specializarea {tiin]ele naturii. Câ]i elevi \nva]` aici, la Câmpeni]a? Dr. S. M.: |n prezent sunt aproape 100 de elevi care vin la noi din opt sate. Care este viziunea educa]ional` a profesorilor dumneavoastr`? Dr. S. M.: Formarea unui corp profesoral dedicat scopului pe care \l avem

a cerut timp. Anii ace[tia au fost ani de c`ut`ri, de formare profesional`. Un moment crucial, \n procesul contur`rii viziunii educa]ionale a echipei, a fost reprezentat de descoperirea unui aspect fundamental al educa]iei cre[tine: pentru a \n]elege ce cuprinde lucrarea de educa]ie, avem nevoie s` lu`m \n conside considera]ie atât natura omului [i scopul pe care Dumnezeu l-a urm`rit prin crearea lui, cât [i schimbarea condi]iei omului, prin

Care v` sunt planurile pentru viitor? Dr. S. M.: Este datoria noastr`, ca educatori, s` gândim pe termen lung. Avem \ntotdeauna \n fa]a ochilor cap`tul drumului. Refuz`m s` ne mul]umim doar cu un succes temporar, pentru aici [i acum. Vrem ca no]iunile predate la biologie, istorie sau matematic` s` \i deschid` elevu elevului o perspectiv` mai larg`, s`-l ajute s`-L \n]eleag` pe Creator [i s` cu cunoasc` dragostea Lui. Ne bucur`m când un elev \nva]` \ntr-un an cât al]ii \n doi [i, \n egal` m`sur`, ne bucur`m când un copil care nu promitea prea mult se ridic` treptat la nivelul celorlal]i colegi. {coala aceasta ne-a ajutat s` \nv`]`m s` avem r`bdare unii cu al]ii, dup` cum Dumnezeu are r`bdare cu noi [i ne ofer` de fiecare dat` o nou` [ans`. Drumul spre excelen]` nu este u[or, dup` cum nici ascensiunea unui munte \nalt nu se face cu u[urin]`. Dar, dac` ai \n vedere cap`tul drumului [i dac` ai \ncredere \n reu[it`, eu cred c` merit` s` investe[ti pe termen lung. Drumul c`tre excelen]` prin educa]ie

septembrie 2009 | Perspective | 45

Tehnologie

Tautismul,

maladia însingur`rii

Societatea informatizat` dispune de numeroase tehnologii menite s` faciliteze comunicarea la nivel global. |ns` aceea[i societate le r`pe[te indivizilor timpul, iar tehnologiile de comunicare le diminueaz` capacitatea de a rela]iona calitativ [i durabil. de Alina Kartman

1. Sfez, L. 1988. Critique de la communication, Editura Seuil, Paris

Semnele timpului

eoreticianul francez Lucien Sfez a diagnosticat cu „tautism“1 societatea suprasaturat` de informa]ie [i mijloace de comunicare, dar s`rac` \n nutrien]i rela]ionali. Conceptul de „tautism“ a fost creat de Sfez prin combinarea sensurilor altor dou` cuvinte – „tautologie“ (repetarea inutil`, \n alte cuvinte, a aceleia[i idei) [i „autism“ (stare patologic` caracterizat` de pierderea contactului cu realitatea exterioar`). Tautismul este boala unei lumi \n care se vorbe[te mult, dar se \n]elege

din ce \n ce mai pu]in. Societatea tautist` este rezultatul boom-ului tehnologic \n comunica]ii, pe care Sfez \l consider` responsabil pentru implozia comunic`rii. Altfel spus, de[i ast`zi oamenii au la dispozi]ie mai multe instrumente de comunicare [i chiar comunic` mult mai mult decât \n orice alt moment al istoriei, totu[i profunzimea dialogului s-a redus, iar calitatea rela]iilor a sc`zut [i ea. Pentru a ilustra, Sfez se folose[te de exemplul televiziunii. Dezvoltarea tehnologiei a permis raportarea evenimentelor

\n timp real. Varietatea mijloacelor de comunicare folosite au ajutat la formarea iluziei c` televiziunea ar fi un observator bun (obiectiv) al realit`]ii. Publicul s-a l`sat cucerit de aceast` imagine [i s-a identificat cu mesajul fragmentat transmis la televizor, devenind la fel de limitat ca [i mesajul. Istoria se repet` \n cazul comunic`rii la nivel personal. Multitudinea de instrumente de comunicare existente hr`ne[te ideea c` suntem mai liberi ca oricând s` comunic`m. |n realitate, aceste medii sunt limitate [i limitante.

Ce nu vezi, conteaz`... Unul dintre principalele defecte ale comunic`rii intermediate de tehnologie este acela c` reduce semnificativ comunicarea nonverbal` – foarte important` pentru rela]iile noastre. Albert Mehrabian [i Morton Weiner2 public`, \n anul 1967, un studiu prin care demonstreaz` c`, \n timpul unei conver-

sa]ii, „cum se spune“ conteaz` mai mult decât „ceea ce se spune“. |n urma acestui studiu, cei doi cercet`tori au concluzionat c` doar 7% din informa]ie este extras` din cuvinte. |n schimb, pân` la 50% din informa]ie provine din analiza indiciilor nonverbale oferite de interlocutor. Expresia fe]ei, pozi]ia corpului [i tonul vocii sunt exemple de asemenea indicii. Mediile de comunicare moderne (telefon, internet etc.) au un suport limitat pentru comunicarea nonverbal`. |n bun` parte, din pricina acestei caren]e, vorbim mult, dar transmitem pu]in [i, astfel, rela]iile devin superficiale. Studiul lui Mehrabian [i Weiner sus]ine astfel teoria lui Lucien Sfez c` internetul [i comunicarea online distorsioneaz` rela]iile [i chiar contribuie la izolarea semenilor.

Paradoxul internetului La sfâr[itul anilor ’90, sociologul Robert Kraut a lansat ipoteza c` utilizarea internetului ar cre[te nivelul de depresie

2. Mehrabian, A. & Wiener, M. 1967. „Decoding of inconsistent communications“, Journal of Personality and Social Psychology, SUA

46 | Perspective | septembrie 2009

septembrie 2009 | Perspective | 47

STTehnologie

3. http://www. cs.cmu. edu/~kraut/RKraut.site.files/articles/ kraut98-InternetParadox.pdf 4. http://www.behavior.net/JOB/v1n2/ paradox.html

Semnele timpului

[i de singur`tate al utilizatorilor. Exist` o leg`tur` cauzal` \ntre sc`derea comunic`rii cu membrii familiei, care locuiesc \n aceea[i cas`, [i utilizarea internetului, concluziona Kraut \n studiului sù, publicat \n 1998. Cercul social al subiec]ilor s-a mic[orat pe m`sur` ce ace[tia au avansat \n utilizarea internetului ca mijloc de comunicare. Kraut a numit studiul „Paradoxul internetului“3, pentru a sublinia caracterul ciudat al unei tehnologii sociale, care love[te tocmai \n ceea ce, aparent, [i-a propus s` faciliteze: rela]iile sociale. Matthew Eastin [i Robert LaRose au criticat ipoteza lui Kraut, argumentând c` utilizatorii intervieva]i de acesta aveau doar o experien]` de 1-2 ani \n folosirea internetului4. De asemenea, au atras aten]ia cei doi cercet`tori, pentru a ajunge la o concluzie general valabil`, studiul lui Kraut ar fi trebuit s` ]in` cont nu doar de influen]ele negative ale internetului, ci [i de sprijinul social resim]it de c`tre utilizatorii sì. Comunicarea online, \n viziunea lui Eastin [i LaRose, are chiar un efect de diminuare a depresiei \n cazul utilizatorilor cu experien]` \n folosirea internetului. Cu toate acestea, criticii nu au invalidat corela]ia dintre depresie [i folosirea internetului. |n lipsa unei preocup`ri pentru eficientizarea comunic`rii online, efectele acesteia vor fi mai degrab` negative. Comunicarea nu se \ntâmpl` pur [i simplu, ci implic` decizii cu privire la timp [i la spa]iu, la mesaj [i la scopul transmiterii acestuia. Aceste decizii nu sunt \ntotdeauna con[tiente, \ns`, dac` ar fi, ar putea ajuta la evitarea exceselor dùn`toare.

Via]a social` vs cea digital` Ast`zi, pia]a digital` vine cu oferte personalizate [i foarte tentante. De la simulatoare de via]` (jocurile din seria Sims, SecondLife, diferitele aplica]ii

de tip avatar), pân` la chat, forumuri [i comunit`]i online, orice utilizator are libertatea de a-[i alege [i gestiona identitatea, aproape independent de realitatea de zi cu zi. |n aceste condi]ii, riscul de „fals \n identitate“ este foarte real, iar utilizatorii comunic`rii intermediate de computer nu ar trebui s` \l ignore. Explica]iile sunt lesne de descoperit. |n primul rând, \n mediul online, orice om are tendin]a de a-[i crea [i sus]ine o identitate atr`g`toare. |n al doilea rând, partenerii de dialog online \[i pot ajusta, \n orice moment, amploarea [i profunzimea dezv`luirii de sine pentru a se conforma ciber-imaginii pe care doresc s` o proiecteze.

|n al treilea rând, din pricina lipsei de indicii nonverbale, partenerii sunt predispu[i s` extrapoleze informa]ia pe care o au despre cel`lalt [i s`-i confere o identitate idealizat`. Acest lucru se \ntâmpl` atunci când a[tept`rile unuia modeleaz` [i interpreteaz` cuvintele celuilalt, \n a[a fel \ncât s`-i confirme ceea ce anticipase. Decodificarea feedbackului primit poate ac]iona ca o profe]ie care se \mpline[te singur`.

Punctul critic Pentru genera]ia tân`r`, comunicarea mediat` tehnologic este status-quo-ul. F`r` un sistem de compara]ie, tinerii risc` s` nu \n]eleag` total consecin]ele nefaste ale acestui tip de comunicare. Pentru genera]iile care au rela]ionat vreme \ndelungat` numai fa]` \n fa]`, tehnologia comunic`rii este un t`râm al ini]ia]ilor, la care nu au [i nici nu \[i doresc s` aib` acces. Indiferent de categorie, un lucru e cert: nimeni nu \[i poate permite s`

comunice oricum. Neglijen]a afecteaz` calitatea vie]ii. De profunzimea comunic`rii depinde s`n`tatea rela]iilor, iar construirea [i men]inerea rela]iilor este fundamental` pentru realizarea sim]`mântului de \mplinire.

Societatea singuraticilor |ntr-un interviu acordat publica]iei Atlantic Unbound 5, reputatul profesor al Universit`]ii Harvard, Robert Putnam, \[i exprima \ngrijorarea cu privire la faptul c` rela]iile sociale, de[i fundamentale pentru dezvoltarea armonioas` a omului, au suferit transform`ri serioase din pricina promov`rii individualismului ca stil de via]`. Aceast` mutare a valorilor face obiectul bestsellerului Bowling Alone: The Collapse and Revival of American Community (Jucând bowling de unul singur: Pr`bu[irea [i revitalizarea comunit`]ii americane), \n care Putman deplânge predilec]ia americanilor pentru activit`]ile solitare (privitul la TV, jocurile video), care erodeaz` spiritul comunitar, civic [i chiar fericirea personal`. Societatea, prin defini]ie, presupune codependen]`. Separarea de ceilal]i conduce, treptat, la centrarea pe propria

5. http://www. theatlantic.com/ unbound/interviews/ba2000-0921.htm

Tautismul, maladia însingur`rii

Aboneaz`-te la

48 | Perspective | septembrie 2009

STTehnologie

persoan`, iar acest lucru d`uneaz` \n mod evident sistemului social, dar [i individului. Oamenilor preocupa]i numai de propria bun`stare le lipse[te noble]ea pe care o dau altruismul [i c`utarea unui scop mai \nalt decât satisfacerea instinctului de autoconservare. De asemenea, autoizolarea stric` echilibrul interior, fiindc` \ngreuneaz` formarea unei identit`]i, care, \n mod normal, ar trebui calibrat` prin interac]iunile cu ceilal]i. Apoi, exist` o leg`tur` foarte puternic` \ntre rela]iile sociale [i dezvoltarea intelectului. Charles Fernyhough este unul dintre psihologii care trateaz` pe larg acest subiect. El consider` c` func]iile \nalte ale min]ii sunt de natur` dialogic`6. |n viziunea lui Fernyhough, gândurile sunt o versiune internalizat` a rela]iilor exterioare ale individului, o confruntare interioar` \ntre realitatea proprie [i realit`]ile percepute diferit de partenerii de rela]ie, care ajut` individul \n luarea deciziilor.

Conexiuni \n echilibru

6. Fernyhough, C. 1996. „The dialogic mind: A dialogic approach to the higher mental functions“. New Ideas in Psychology 14: 47-62

O via]` normal` [i \mplinit` presupune apartenen]a individului la un sistem de rela]ii. Noi suntem determina]i de comunicarea cu Dumnezeu [i cu oamenii. Ba mai mult, conform gândirii religioase [i \n acord cu descoperirile [tiin]ifice recente, suntem chiar preg`ti]i genetic pentru dialogul cu Divinitatea. O comunicare profund` \n leg`tura cu Dumnezeu [i \n rela]iile cu oamenii

Semnele timpului pentru 2010

\mprosp`teaz` spiritul [i s`n`tatea fizic`. Biblia descrie plastic beneficiile, \n cartea Proverbelor lui Solomon: „Cuvintele prietenoase sunt ca un fagure de miere, dulci pentru suflet [i s`n`toase pentru oase.“ (Proverbele lui Solomon, cap 16, versetul 24) . Comunicarea superficial` cu Dumnezeu [i cu oamenii amenin]` s` ne acutizeze lipsa de identitate, demnitate [i sens. Religia a fost v`zut`, probabil, prea rar ca un r`spuns real la aceast` problem` a umanit`]ii. Religia \nseamn` rela]ie, iar cre[tinismul, ca religie a crucii, este definit de rela]ii armonioase pe vertical` cu Dumnezeu [i pe orizontal` cu semenii. Nu \ntâmpl`tor, cuvântul „religie“ provine de la latinescul religare – „a conecta, a lega strâns“.

Profilaxia tautismului 1. F`-]i o prioritate din a le acorda timp lui Dumnezeu [i oamenilor care sunt importan]i pentru tine. 2. Asum`-]i costurile sincerit`]ii. Ipocrizia cost` [i mai mult. 3. Ascult` \nainte s` tragi concluzii.

Semnele timpului

4. Dac` nu \n]elegi, \ntreab`. 5. Verific` aparentele certitudini. 6. Dac` gre[e[ti, recunoa[te [i cere-]i iertare. 7. Dac` nu te mul]ume[ti cu pu]in, ofer` mult.

R`m=nem \mpreun`!

Educa]ia este îmblânzirea unei fl`c`ri, nu umplerea unui vas. Socrate

SEMNELE

timpului