ST7 by Revista Semnele Timpului

Cover + C4-Q7:Layout 1

1/18/07

3:04 PM

Page 2

SE M N E L E T I M P U L U I REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

IANUARIE 2007

Uraganul Ecumene Biserica \n peniten]` Publicitatea â&#x20AC;&#x201C; asalt asupra min]ii

Din culisele

Industriei petrolului

02-03 Sumar + Editorial-Q7:Layout 1

SEMNELE TIMPULUI

1/18/07

2:47 AM

Page 2

SUMAR

7/2007

SEMNELE TIMPULUI

SUMAR EDITORIAL

VOLUMUL 19 NR. 106 SERIE NOU~ Revista a ap`rut \n limba englez` \nc` din 1840. Fondat` \n 1908, \n România ea a fost publicat` pân` \n 1942. Seria nou` a fost \nceput` \n 1990.

3 Vrem s` iert`m RELIGIE 4 Biserica \n peniten]` 9 Uraganul Ecumene 16 Biserica [i bebelu[ii

Apare o dat` pe lun`. Director: Lucian Cristescu Redactor-{ef: Cristian M`gur` Colegiu de redac]ie: Dorin Aiteanu, Marius Andrei, M`d`lin Avramescu, Daniel Brânzan, Florian Cârnu, Adrian Neagu, Marius Necula, Lauren]iu Nistor, Flavius Pan`, Attila Peli, Cristina Peli, Anca Porumb, Florian Ristea, Florin Theodoru. Corectur`: Adela B`nc`u-Burcea Grafic` [i Tehnoredactare: C`t`lin Ciolca Manager: Lucian Golea – 0740/120.198 ISSN 1453-7060 7/2007

SE M N E L E T I M P U L U I REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

IANUARIE 2007

Uraganul Ecumene Biserica \n peniten]` Publicitatea – asalt asupra min]ii

Din culisele

Industriei petrolului Adresa redac]iei: Editura Via]` [i S`n`tate, Str. Labirint 116, Sector 3, BUCURE{TI Telefon: +402 (1) 323 4895 Fax: + 402 (1) 323 0040

POLITIC 18 O lovitur` dat` democra]iei CULTURAL 23 Citatul ST 24 M`rturia dintre ziduri SOCIAL 27 Ori casa, ori moartea 31 Publicitatea – asalt asupra min]ii R`zboiul marketingului 35 Fenomenul downshifting sau atunci când mai pu]in \nseamn` mai bine {TIIN}~ 40 Quo vadis... medicinae Joaca de-a Dumnezeu – un joc sc`pat de sub control?! TEHNOLOGIE 38 IRDF unde nici nu te a[tep]i

ECONOMIE 46 Din culisele Industriei petrolului

02-03 Sumar + Editorial-Q7:Layout 1

1/18/07

2:48 AM

Page 3

EDITORIAL

SEMNELE TIMPULUI

Vrem s` iert`m Tr`im deseori cu certitudinea c` cele mai tragice episoade ale istoriei nu pot avea o carier` prea \ndelungat` [i c` eviden]a erorilor comise \n trecut este cea care ne va mântui de eventualele c`deri. Aceast` lini[te \[i v`de[te totu[i conturul fragil ori de câte ori ies la suprafa]` avatarurile celor mai ignobile demisii morale. ■ Cristian M`gur`

n exemplu elocvent c` a[a stau lucrurile este tocmai ultimul seism care a zdruncinat credibilitatea Bisericii Catolice din Polonia, \n prima s`pt`mân` a acestui an, atunci când, cu doar 30 de minute \nainte de \nceperea ceremoniei oficiale de \nvestire a noului arhiepiscop de Var[ovia, Stanislaw Wielgus, acesta s-a retras din func]ie din cauza colabor`rii cu Securitatea comunist`. Episodul acesta ne atrage aten]ia asupra unei simptomatologii a moralei de tranzi]ie care risc` s` se eternizeze: cu toate c` m`sur`m timpul scurs de la \nl`turarea regimurilor comuniste din Europa de Est cu unit`]i din ce \n ce mai mari, suntem \nc` bântui]i de fantomele trecutului, cel pu]in atâta vreme cât nu vor fi cauterizate toate cioturile crescute pe corpul celei mai respectate institu]ii, Biserica. De aici ar trebui s` radieze peste \ntreaga societate exemplul cur`]iei, al poc`in]ei, al fidelit`]ii nobile fa]` de valorile morale ale cre[tinismului. Pe lâng` istorici, politologi sau zecile de milioane de oameni simpli care au suferit sub ap`sarea celui mai teribil virus ideologic pe care l-a cunoscut vreodat` omenirea, slujitorii Domnului ar trebui s` [tie cel mai bine cât de greu era s` ai acces la o alt` transcenden]` decât cea a Partidului, cât de greu era s` ai alt` misiune decât cea a luptei \mpotriva imperialismului occidental sau cât de greu te puteai angaja \ntr-o lupt` pentru reforma spiritual` dup` modelul hristic, atâta timp cât pe soclu era „Marea Revolu]ie Socialist` din Octombrie”. Cu toate c` au \ndurat aceast` tragedie to]i aceia care au cunoscut \n mod direct plaga ideologic` de dinainte de ‘89, relicvele triste ale unor mentalit`]i

de sorginte comunist` mai polueaz` [i ast`zi spa]iul public. Tovar`[ii apostoli care poart` \n spate aceste tare morale sunt, \n general, persoane c`rora nu le cade prea bine discre]ia, resemnarea sau remu[carea pentru p`catele comise. De cele mai multe ori au a[teptat dezv`luirile din pres` sau ale CNSAS, necatadicsind s`-[i fac` vreun proces de con[tiin]` sau m`car s` fac` un pas \napoi, l`sându-[i slujbele \n mâna altora mai pu]in compromi[i. Ni s-a tot spus c` micul compromis de conjunctur` era necesar, c` doar \n acest fel se putea rezista \n comunism. Nu era vorba de o pactizare cu du[manul, ci doar de o echilibristic` foarte \n]eleapt` \n scopul protej`rii unei minime libert`]i religioase. Era pre]ul ce trebuia pl`tit! Ni se mai amintesc episoadele biblice ale unor celebre convertiri, ca mostre ale rena[terii spirituale, ale convertirii izb`vitoare. Le cunoa[tem [i noi, am citit despre drumul lui Pavel c`tre Damasc, am citit [i experien]a prostituatei Rahav, dar mai cunoa[tem c`, dup` convertire, Pavel nu a adus spiritul inchizitorial \n biseric`, [i nici Rahav dezm`]ul printre enoria[i. |n fine, sunt destui care s-ar ar`ta dispu[i s`-[i contorsioneze judecata pân` la fractur` pentru a \n]elege utilitatea tactic` a compromisurilor unor slujitori ai Domnului, atunci când au semnat angajamente cu Securitatea. Ar \nvesti iubirea lor toat` \n cele mai discrete demisii din func]iile pe care le ocupa]i, unde, dragi tovar`[i, ar trebui \n mod normal, s` face]i dovada unei solide probit`]i morale. Iubirea [i iertarea nu cost` mult, [i vi se cere un singur sacrificiu: fi]i umili! ■ 3

04-08 Biserica in penitenta-Q7:Layout 1

SEMNELE TIMPULUI

1/18/07

2:52 AM

Page 4

RELIGIE

Biserica \n peniten]`

04-08 Biserica in penitenta-Q7:Layout 1

1/18/07

2:52 AM

Page 5

RELIGIE

SEMNELE TIMPULUI

Pe 14 ianuarie 1208, \ntr-un mic sat de pe malul Rhônului, dup` o ceart` violent`, un gentilom al contelui de Toulouse l-a ucis pe legatul papei cu o lovitur` de pumnal. Acesta a fost episodul care a dat na[tere unei noi cruciade, a albigenzilor. Cavalerii din nord, condu[i de Simon de Monfort, s-au n`pustit \n numele papei asupra sudului catar al Fran]ei pentru a se r`zbuna.

I Marius Necula

rmata catolic` s-a reunit la Lyon, a coborât spre Occitania pe Rhôn [i a asediat Béziers, ora[ul vicontelui Trenceval. Au fost masacrate peste 80001 de persoane, deopotriv` catari [i catolici. Pentru a-i putea deosebi pe bunii cre[tini de eretici, Simion de Monfort a cerut sfa-tul legatului papei. Replica acestuia a r`mas celebr` \n istorie: „Omorâ]i-i pe to]i, Dumnezeu \i va recunoa[te pe ai Lui.” Dup` masacrarea ereticilor, papa Grigore al IX-lea publica documentul apostolic Excommunicamus (20 aprilie 1231), prin care anun]a \nfiin]area unui tribunal suprana]ional mandatat s` judece cazurile de erezie. Acesta nu era decât \nceputul unei perioade negre din istoria Bisericii. Mul]i cercet`tori sus]in c` Inchizi]ia2 a fost cel mai teribil dintre toate instrumentele ecleziastice folosite vreodat`. S-au scris nenum`rate studii cu privire la activitatea acestui tribunal, concluziile fiind nu de pu]ine ori diferite. Paradoxal, Biserica Catolic` a declarat sfin]i [i martiri chiar pe unii dintre aceia pe care Inchizi]ia i-a condamnat la ani grei de temni]` ori i-a ars pe rug (Tereza de Avila, Ioana d'Arc, arhiepiscopul de Toledo [.a.). Oricât ar p`rea de straniu, Biserica RomanoCatolic` nu a renun]at formal la Inchizi]ie decât \n 1908. La \nceput de mileniu, Biserica s-a ar`tat preg`tit` s`-[i cear` iertare pentru gre[elile comise \n trecut, f`r` s`-[i asume, \n schimb, [i responsabilitatea pentru acestea.

Iertare la \nceputul mileniului |n viziunea papei Ioan Paul al II-lea, anul 2000 – Anul Jubileului – era cel mai bun prilej pentru \ncheierea tuturor socotelilor cu trecutul: Biserica era gata s`-i ierte pe to]i cei care i-au gre[it [i \n acela[i timp s` cear` iertare tuturor celor c`rora le-a gre[it. Cu ocazia unei conferin]e de pres` care a avut loc la Paris, la 1 martie 2000, o comisie papal` coordonat` de Joseph Ratzinger (actualul pap` Benedict al XVI-lea, pe atunci prefect al Congrega]iei pentru Doctrina Credin]ei) a redactat documentul Amintire [i responsabilitate: Biserica [i gre[elile trecutului. Acesta a fost dat publicit`]ii \n data de 12 martie 2000, chiar \n

duminica ce deschidea postul Pa[telui, subliniindu-se parc` [i mai mult aspectul s`u peniten]ial. Cu toate c` nu-[i asuma responsabilitatea pentru gre[elile comise \n trecut, Biserica dorea s` ob]in` iertarea atât de necesar`. Pe marginea celor amintite \n document, p`rintele Jean-Louis Brugues afirma: „Am amintit câteva gre[eli, dar am fi putut avea o list` foarte lung`, prea lung`. M` tem c` lista aceasta nu se va sfâr[i niciodat`.” „Cre[tinii de azi nu sunt responsabili pentru gre[elile din secolul al XIX-lea ori al XVI-lea. Nu suntem responsabili pentru gre[elile pe care nu noi le-am comis... A trebuit s` g`sim o cale prin care s` ne eliber`m [i s` ne cur`]`m memoria trecutului f`r` a vorbi \n schimb de responsabilitate”, a ad`ugat p`rintele Brugues. Cu ocazia prezent`rii scuzelor din partea Vaticanului, CNN i-a luat un interviu p`rintelui John Haughey, de la Universitatea Loyola din Chicago. |ntrebat de ce Biserica a f`cut o astfel de m`rturisire, Haughey a afirmat: „... Problematica de aici

1. Sursele din perioada aceea dau numere diferite. Trimisul papei, \n raportul s`u, amintea de aproape 20.000. Unii istorici cred c` era o exagerare tocmai pentru a sublinia succesul campaniei. 2. lat. „inquisitio“ = cercetare, anchet`

04-08 Biserica in penitenta-Q7:Layout 1

SEMNELE TIMPULUI

1/18/07

2:52 AM

RELIGIE

este deci reconcilierea unul cu altul odat` cu intrarea \n noul mileniu.” |n aceea[i duminic`, \nsu[i papa Ioan Paul al II-lea, \n cadrul unei predici3, \[i cerea scuze pentru tot r`ul f`cut femeilor, evreilor, ]iganilor, altor cre[tini [i chiar catolicilor. |n mod explicit, iertarea era cerut` pentru „diviz`rile dintre cre[tini, pentru folosirea violen]ei de c`tre unii care erau \n slujba adev`rului [i pentru ne\ncrederea [i ostilitatea cu care au fost trata]i credincio[ii de alt` religie”.

Studiu cu tendin]` Drumul inaugurat \n 2000 este continuat pe 15 iunie 2004, când Biserica Catolic` public` un studiu elaborat despre Inchizi]ie. Cu toate c` studiul era redactat \n acela[i spirit mea culpa, materialul era \n mod categoric [i o \ncercare de „corectare” a istoriei. Raportul Vaticanului, \ntemeiat pe un studiu de [ase ani, facilitat de deschiderea arhivelor Sfântului Oficiu4,, subliniaz` c` „Inchizi]ia nu a fost atât de brutal`”. Cu acea ocazie, papa Ioan Paul al II-lea a reamintit c`, \n 12 martie 2000 a fost celebrat` o zi special` \n care s-a cerut iertare „pentru gre[elile comise \n slujba adev`rului când au fost folosite metode neetice”. Studiul impune deci 6

Page 6

o concluzie surprinz`toare5: \n judecarea ereticilor, inchizitorii nu au fost atât de brutali precum se credea. |n documentul de 800 de pagini, se arat` c` Inchizi]ia, care a impus domnia fricii \n \ntreaga Europ` medieval`, nu apela la execu]ii [i torturi \n m`sura consemnat` \n mod obi[nuit de c`r]ile de istorie. De pild`, profesorul Agostino Borromeo afirm` c`, din 125.000 de oameni judeca]i \n Spania, au fost executa]i mai pu]in de 2%. El sus]ine c`, adesea, erau arse pe rug manechine care \i reprezentau pe cei judeca]i \n absen]`. Profesorul Borromeo mai spune c` ereticii [i vr`jitoarele care se c`iau erau, \ntr-un fel, milui]i, fiind strangula]i \nainte de a fi ar[i pe rug. Cu toate c` mul]i istorici \nc` nu \mp`rt`[esc concluziile studiului, un lucru este clar: Biserica Romano-Catolic` nu putea intra \n dialog \n vederea reconcilierii p`strând umbrele unui trecut controversat. Avea nevoie de haine noi pentru mileniul III. Cele vechi, medievale, erau p`tate de sânge… Evenimentul aducea \n discu]ie [i un alt subiect: libertatea de gândire. |n cadrul celui de al III-lea seminar interna]ional pe tema Dominicanii [i Inchizi]ia roman`, ce a avut loc anul trecut (15-17 februarie 2006) la sediul Universit`]ii Pontificale „Sfântul Toma” din Roma, cardinalul elve]ian

04-08 Biserica in penitenta-Q7:Layout 1

1/18/07

2:52 AM

Page 7

RELIGIE

George Cottier, fost teolog al Casei Pontificale, afirma: „Inten]ia de baz` a Inchizi]iei era ap`rarea credin]ei. Inten]ia era de a \mpiedica r`spândirea ereziei prin mijloace juridice [i, mai mult, chiar prin mijloace violente. |n Inchizi]ie rezid` o eroare profund` de tip psihologic: aceea potrivit c`reia constrângerea fizic` poate \mpiedica r`spândirea ideilor. Ast`zi, dimpotriv`, coerci]ia favorizeaz` difuzarea ideilor. Desigur, folosirea violen]ei pentru a \mpiedica erezia a dus la mari abuzuri.”6 Cele afirmate de George Cottier sunt perfect valabile, \ns` ar trebui mers mai departe, \n direc]ia sesiz`rii ideii c` Inchizi]ia este o eroare profund`, de ordin teologic. Iar dac` lucrurile stau a[a, „eroarea” cap`t` dimensiuni cu mult mai mari.

Teologia represiunii Inchizi]ia a fost instituit` \n anul 1231 de papa Grigore al IX-lea, \n \ncercarea de a pune cap`t ereziilor. Perioada sa de glorie a fost la finalul secolului al XV-lea, când romano-catolicismul a intrat sub

{tia]i c` cel mai celebru proces al Inchizi]iei a fost cel al lui Galileo Galilei, \n 1633? Considerat „p`rintele” [tiin]ei moderne, Galilei a fost condamnat pentru afirma]ia c` P`mântul se \nvârte \n jurul Soarelui? amenin]area mi[c`rii protestante. Morfologic vorbind, Inchizi]ia era o re]ea de tribunale ecleziastice. Pedepsele pe care le aplica ereticilor erau variate: de la a-i obliga pe cei g`si]i vinova]i s` mearg` la biseric` sau s` fac` pelerinaje, cu retractarea afirma]iilor incriminatorii, pân` la \nchisoare pe via]` sau execu]ie prin arderea pe rug. Dar cum s-a ajuns aici? Dac` \n zorii istoriei sale Biserica a fost persecutat` pentru c` era considerat` o sect`, dup` câteva secole lucrurile \ncep s` ia o cu totul alt` turnur`. Constantin cel Mare, dup` ce s-a convertit la cre[tinism, a ap`rat Biserica folosindu-se de for]a militar`. Succesorii lui se vor considera episcopi externi, resim]ind datoria de a folosi sabia \n ap`rarea cre[tinismului. Ceva mai târziu, Sf. Ilarie de Poitiers (cca. 300-367) protesteaz` \n fa]a oric`rei posibilit`]i de coabitare a religiei [i for]ei armate, indiferent dac` era vorba de r`spândirea credin]ei sau de ap`rarea ei. Cu toate acestea, \mp`ra]ii cre[tini din R`s`rit au continuat s` emit` edicte \mpotriva ereticilor, care arau deposeda]i de averi sau condamna]i la moarte.

SEMNELE TIMPULUI

|n vestul continentului, situa]ia era oarecum diferit`. Ereticii ajung s` cear` ajutor statului pentru a fi proteja]i. Se fac plângeri peste plângeri, dar nimeni nu ia vreo m`sur`. Mai mult decât atât, statul va trece – [i aici – la persecutarea lor. Un episcop cre[tin, Optatus de Mileve, a venit \n ap`rarea statului (De Schismate Donntistarum, III), dup` cum reiese din chiar cuvintele sale: „... a[a cum se gândea c` nu este \ng`duit s` te \nf`]i[ezi ca r`zbun`tor al lui Dumnezeu [i s`-i trimi]i la moarte! Dar, v` zic, statul nu poate condamna \n Numele lui Dumnezeu. Ba mai mult, nu \n Numele lui Dumnezeu Moise [i Fineas au ucis pe \nchin`torii la vi]elul de aur [i pe to]i cei care desconsiderau adev`rata religie?” Este pentru prima dat` când un episcop cre[tin se \nf`]i[eaz` limpede ca sus]in`tor al persecu]iei. Augustin, care ini]ial era \mpotriva folosirii violen]ei [i pleda pentru \nduplecare, \n urma unor abuzuri comise de eretici ajunge [i el la concluzia c` singura solu]ie nu poate fi decât folosirea for]ei. De acum \ncepe s` se construiasc` o adev`rat` teologie a represiunii. {i iat` cum Biserica persecutat` devine ea \ns`[i persecutoare. S` revedem situa]ia: dac` ini]ial se sus]inea c` Biserica \n niciun caz nu trebuie s` verse sânge (\i amintim aici pe Augustin, Ambrozie [i Leo I), ulterior s-a ajuns la concluzia c`, \n unele cazuri, statul ar trebui s` intervin` \n vederea pedepsirii ereticilor, atunci când binele public \l cere. Oricum, \n primele cinci secole, \n Biseric` se credea c` nu este \n concordan]` cu spiritul lui Hristos ca un eretic (oricât de mult ar fi deviat de la calea cea dreapt`) s` fie condamnat la moarte, cu excep]ia

Ioan Gur` de Aur considera c` este inadmisibil s` duci la moarte un eretic, pentru c` \n acest fel era adus` o ofens` isp`[irii realizate de Isus la cruce.

3. Omilia mai poate fi g`sit` pe unele pagini de Internet cum ar fi http://www.priestsforlife.org/magisterium/papal/00-03-12prayerofforgiveness.htm 4. Organism devenit ast`zi Congrega]ia pentru Doctrina Credin]ei 5. Este adev`rat c` \n ultimele decenii au ap`rut studii de specialitate,de orientare revizionist`, \n ceea ce prive[te activitatea Inchizi]iei: Iquisition (1988) de Edward Peters [i The Spanish Inquisition: An Historical Revision (1997) de Henry Kamen. 6. http://www.oecumene.radiovaticana.org/rom/Articolo.asp?c=67222

04-08 Biserica in penitenta-Q7:Layout 1

SEMNELE TIMPULUI

1/18/07

2:53 AM

Page 8

RELIGIE

Inchizi]ia spaniol` Inchizi]ia ca institu]ie politic` a fost folosit` de capetele \ncoronate [i pentru eliminarea du[manilor lor. |n galeria „inchizitori politici” intr` [i \mp`ratul Frederic II, Ferdinand Catolicul, regele Spaniei, Pombal, ministrul Portugaliei. |n Spania, Inchizi]ia se explic` prin \mprejur`rile sociale deosebite de atunci. |n urma unirii regatului Castiliei cu cel al Aragonului, Spania devenea o mare putere. Ferdinand Catolicul considera c` este de datoria sa s`-i converteasc` la catolicism pe to]i maurii (arabii) [i evreii. De fric`, mul]i aveau s` se boteze. Tot a[a avea s` se \ntâmple [i cu unii evrei cre[tina]i numai \n aparen]`. Ace[tia din urm` erau persecuta]i nu atât de mult din ra]iuni religioase, cât mai cu seam` din cauze economice, ei fiind cei care de]ineau puterea bancar` a Europei. Pentru cercetarea [i pedepsirea lor, coroana \l nume[te inchizitor suprem pe c`lug`rul dominican Toma Torquemada (1481-1494). Ace[ti inchizitori se considerau func]ionari de stat [i ascultau mai mult de rege decât de pap`. Cele mai mari abuzuri [i cele mai crude violen]e din Europa au fost comise \n Spania.

cazurilor \n care se f`cea vinovat [i de alte delicte care subminau stabilitatea societ`]ii. |n mare parte, Biserica va avea rezerve \n privin]a folosirii directe a violen]ei, dar pentru a \ndep`rta totu[i amenin]area eretic` se va ar`ta dispus` s` apeleze nu de pu]ine ori la bra]ul s`u de fier – statul. La amenin]area ereziilor catarilor, ale albigenzilor ori ale valdenzilor, Biserica Catolic` se vede \ndrept`]it` s` reac]ioneze. Astfel ia na[tere Inchizi]ia, instituit` prin sinodul din Toulouse (1229), la sfâr[itul r`zboiului \mpotriva albigenzilor (1231). Episcopului i se d` autoritatea de a \mputernici \n fiecare parohie un preot [i 2-3 mireni care s`-i caute pe eretici pentru a-i readuce \n sânul Bisericii. Dac` ace[tia nu acceptau, erau preda]i autorit`]ilor civile \n vederea condamn`rii la moarte. Acesta era un crâmpei din Evul Mediu \ntunecat. S` nu uit`m \ns` c` Sfintele Scripturi erau aproape necunoscute nu numai poporului, ci chiar [i preo]ilor. Cre[tin`tatea se g`sea \ntr-un soi de paralizie moral` [i intelectual`. Oamenii nu se d`deau \napoi de la nicio crim` prin care puteau s` câ[tige avere sau pozi]ie. Corup]ia era la ea acas` chiar [i \n palatele papilor ori ale \nal]ilor prela]i. |ntr-o a[a lume nu ne mai poate mira nimic, nici chiar abuzurile Inchizi]iei. Chiar dac` ast`zi se \ncearc` rescrierea istoriei, nu putem nega cruda realitate a Inchizi]iei. Este posibil oare ca, prin minimalizarea atrocit`]ilor, s` fie sp`lat trecutul? Dimpotriv`, procedând astfel, nu facem decât s` deschidem poarta altora mult mai mari. Ideile, chiar cele care slujesc ap`r`rii adev`rului, nu trebuie s` fie impuse niciodat` prin violen]`. Aceasta este principala \nv`]`tur` pe care o putem trage din istoria Inchizi]iei. Iar cu privire la scuzele prezentate, Biserica Romano-Catolic` va cunoa[te un ascendent aparte, prin cre[terea respectului [i a popularit`]ii, cu prec`dere \n rândul opozan]ilor. Aceasta s` fi fost strategia cu b`taie lung`? R`mâne de v`zut. I

Cererea de iertare din partea Bisericii Catolice nu este un caz singular. Anul trecut (februarie 2006), Biserica Anglican` [i-a cerut scuze pentru faptul c` \n trecut a sus]inut sclavia. Anterior, Conven]ia Baptist` de Sud (SUA) f`cuse deja acest lucru. Scuze au fost prezentate [i de c`tre Biserica Luteran` din Germania, care s-a al`turat cauzei naziste \n perioada celui de-al Doilea R`zboi Mondial. 8

09-13 Ecumenismul

1/18/07

4:05 AM

Page 9

RELIGIE

SEMNELE TIMPULUI

Uraganul

ECUMENE

(I)

Un vechi dicton zice: „|n materie de revela]ie divin`, adev`rul este unic”. Pe cât de adev`rat` este aceast` maxim`, pe atât de ne\n]eles este pluralismul care fumeg` \n blocul cre[tin. |n flagrant` contradic]ie cu filozofia dragostei, fracturarea cre[tinismului \n peste 300 de denomina]iuni (plus nenum`rate secte) multiplic` votul de ne\ncredere pe care lumea de azi i-l acord`. n Lucian Cristescu

09-13 Ecumenismul

1/18/07

SEMNELE TIMPULUI

4:05 AM

Page 10

RELIGIE

u poate fi o cauz` mai pioas` [i mai nobil` decât dorin]a lui Isus: „M` rog ca to]i s` fie una” (Ioan 17,21). Iar cei care sunt convin[i de aceast` cauz` nu contenesc s` se \ntrebe: „Pe ce cale? Cum este posibil?” Dup` secole de schisme, lumea modern` se pare c` a g`sit solu]ia: ecumenismul1.

O cronic` trist` Ca s` po]i aprecia valoarea unei solu]ii, trebuie mai \ntâi s` identifici corect problema. Martorul necru]`tor, istoria, a identificat-o deja: este lunga serie de controverse dogmatice. Iat` câteva dintre cele mai importante: ■ |n al doilea secol cre[tin (186 d.Hr.), episcopul 10

Romei, Victor I, excomunica \n bloc bisericile r`s`ritului pe motivul serb`rii diferite a Pa[telui (controversa pascal`). Doar interven]ia celorlal]i episcopi a \mpiedicat o schism` timpurie. ■ Trei secole mai târziu, dou` controverse scindeaz` cre[tinismul: cea privind natura Fecioarei Maria – criza teotokos (431 d.Hr.) [i cea privind natura uman` a lui Hristos – criza monofizit`, din 451 d.Hr. |n urma lor, din corpul cre[tinismului se rup Biserica Asirian` de R`s`rit [i Biserica Armean`. ■ |n 1054, controversa privind purcederea Duhului Sfânt – criza filioque – a produs Marea Schism`, desp`r]irea Bisericii Catolice de Biserica R`s`ritean` – Ortodox`.

09-13 Ecumenismul

1/18/07

4:05 AM

Page 11

RELIGIE

■ |n fine, la \nceputul secolului al XVI-lea, o serie de controverse – privind autoritatea Sfintei Scripturi [i modul \n care Dumnezeu \l \ndrept`]e[te pe p`c`tos – duc la na[terea blocului occidental protestant. De[i fidel` \n sesizarea evenimentelor, sentin]a istoriei nu este corect`. Istoria cânt`re[te faptele. Dar faptele sunt ca ni[te saci goi, ce iau forma inten]iilor care le genereaz`. |n spatele controverselor dogmatice se afl`, din p`cate, o alt` istorie: cronica ambi]iilor [i a setei de putere. Aproape f`r` excep]ie, toate schismele [i-au tras seva din lupta pentru \ntâietate2 [i din calculul intereselor politice. |ncerc`ri de reconciliere au existat [i \n trecut3, dar f`r` succes: pentru probleme profunde nu merg solu]ii de suprafa]`. Fric]iunile de natur` politic` nu se rezolv` prin dezbateri teologice. Va reu[i ecumenismul s` vindece o maladie cronic`? R`mâne s` afl`m.

|nceputuri promi]`toare |n atmosfera roz` a \nceputului de secol XX, un vizionar al misiunii, metodistul american John R. Mott, convoac` \n 1910, la Edinburgh, un congres mondial interdenomina]ional. Scopul urm`rit era \ntemeierea unei misiuni cre[tine ca o reac]ie \mpotriva t`v`lugului bol[evic. Bisericile [i misiunile protestante, fiind deja preg`tite printr-un [ir de conferin]e interdenomina]ionale, trimit cca. 1200 delega]i. Cu entuziasm, se iau câteva decizii mari: evitarea oric`ror discu]ii de natur` teologic` [i continuarea \ntâlnirilor. |n mod surprinz`tor, \n 1920, patriarhul ecumenic al Constantinopolului, Dorotheos, trimite o enciclic` „tuturor bisericilor cre[tine din \ntreaga lume” prin care solicit`, \n vederea ac]iunii [i m`rturisirii comune, formarea unei „comunit`]i de biserici”. Ca dovad` a bunelor sale inten]ii, patriarhul f`g`duie[te schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian \n blocul r`s`ritean, aceasta pentru suprapunerea datelor s`rb`torilor cre[tine. Obiectivul se [i traduce \n fapt \ncepând cu anul 1924. Animat de acelea[i ]inte, \n 1925, arhiepiscopul Suediei protestante \nfiin]eaz` o organiza]ie interdenomina]ional`, numit` Via]` [i lucrare. |n mai multe rânduri, apelurile \nfr`]irii ajung [i la Vatican. Dar papii nu consimt s` cedeze de la pozi]ia lor istoric`: nu exist` loc pentru dialog, nici pentru tratative, nu este decât o singur` cale: re\ntoarcerea schismaticilor [i ereticilor \n sânul bisericii adev`rate – Biserica Catolic`. |n 1928, \n enciclica Mortalium Animos, Pius al XI-lea declara:

SEMNELE TIMPULUI

„|ncercarea de unire nu poate fi \n niciun caz aprobat` de catolici, pentru c` este fondat` pe opinia gre[it` care consider` toate religiile mai mult sau mai pu]in bune. Cel care sus]ine aceast` teorie abandoneaz` religia divin`!” Efervescen]a ecumenic` este brusc \ntrerupt` de furtuna celui de-al Doilea R`zboi Mondial. |n sfâr[it, pacea readuce dialogul interbisericesc \n actualitate. Ca \ncoronare a str`daniilor de decenii, la 23 august Aproape f`r` excep]ie, toate schismele [i-au tras seva din lupta pentru \ntâietate [i din calculul intereselor politice. (...) Fric]iunile de natur` politic` nu se rezolv` prin dezbateri teologice 1948, \n marea catedral` din Amsterdam, 147 de biserici din 44 de ]`ri hot`r`sc \nfiin]area Consiliului Mondial al Bisericilor (CMB). Atunci se lanseaz` [i simbolul CMB, o barc` cu pânze pe marea lumii. Consecvent` idealurilor \nceputului, CMB declar` chiar de la prima [edin]` c` nu vrea s` devin` o supra-biseric`, nici o biseric` universal`, ci vrea s` fie doar un negociator interbisericesc. |n grupuri sau pe rând, din nevoia de apartenen]` sau de recunoa[tere global`, tot mai multe organiza]ii se alipesc de CMB. |n 1961, când se ata[eaz` [i Biserica Ortodox` Român`, num`rul bisericilor membre era de 350. |ns` la masa tratativelor se resimte tot mai acut lipsa unui mare partener – Vaticanul.

Un macaz epocal Lucrurile iau o \ntors`tur` radical` odat` cu alegerea nea[teptat`, \n 1958, a cardinalului Angelo Roncalli drept papa Ioan al XXIII-lea. Mai clarv`z`tor decât predecesorii s`i \n ceea ce prive[te jocul culiselor politicii [i \n]elegând cât de \n urm` a r`mas Vaticanul fa]` de „corabia oecumene”, Ioan al XXIII-lea convoac` surprinz`torul Conciliu Vatican II (1962-1965), care va redefini pozi]ia catolicismului \n multe privin]e. Papa Ioan al XXIII-lea moare \ns` \n timpul conciliului, \n 1963, f`r` s`-[i vad` opera \nf`ptuit`. |n

1. De la gr. „oiko” = a locui; [i „oikoumene” = lumea ca locuin]`. Ecumenismul cultiv` speran]a \nfr`]irii \ntregii lumi \ntr-o singur` familie. 2. Este bine [tiut c` motivul Marii Schisme din 1054 a fost „primatul” Papei – cine este cel mai mare! 3. Principalele \ncerc`ri de reconciliere \ntre ortodoc[i [i catolici: Conciliul de la Lyon (1274) [i de la Floren]a (1442). |ncerc`rile de reconciliere \ntre protestan]i [i patriarhatul Constantinopolului sunt: coresponden]a lui Melanchton (1555), dialogul teologilor de la Tuebingen (1580) [i dialogul anglicanilor (1638).

09-13 Ecumenismul

1/18/07

SEMNELE TIMPULUI

4:05 AM

Page 12

RELIGIE

Scaunul Papal este ales Paul al VI-lea, un mare suporter al ini]iativelor predecesorului s`u, care va prelua din mers reformele-surpriz`. Sub laitmotivul Aggiornamento4, se ceeaz` un nou „cadru canonic” favorabil ecumenismul. Vaticanul renun]` la slujba \n limba latin` [i-i confer` o form` mai „protestant`”. |n Decretul despre Ecumenism, ortodoc[ii, pân` ieri anatemiza]i, nu mai sunt numi]i schismatici, ci membrii unor „onorabile biserici separate”5 , iar ereticii de protestan]i sunt considera]i „comunit`]i ecleziastice” de „fra]i desp`r]i]i”, c`rora li se recunosc „multe elemente ale sfin]irii [i ale adev`rului”6. Por]ile Conciliului Vatican II se deschid pentru a-i primi \n mod generos, ca observatori, pe reprezentan]ii acestora. Un nou cod de legi canonice este produs (\n 1983), care \ncorporeaz` o sec]iune nou`, de disciplin` ecumenic`. Iar Catehismul din 1992 include, ca parte a doctrinei de baz` a bisericii, dimensiunea ecumenic`. Dac` \n Enciclopedia catolic` din 1908 nici nu apare cuvântul „ecumenism”, \n edi]ia din 1965 ecumenismului i se dedic` [apte pagini! |n acest fel, ecumenismul devine „noua teologie a Bisericii”. De[i Vaticanul nu se vrea membru al CMB, teologii catolici particip` activ [i cu drepturi depline \n diferitele comisii de studiu ale Consiliului chiar din 1965. {i Sfântul Scaun trece la fapte: ini]iaz` dialoguri de reconciliere cu schismaticii. |n 1965 se lanseaz` un dialog rodnic cu luteranii. Ca rezultat, la 31 octombrie 1999, chiar de Ziua Reformei – când Luther declan[eaz` Marea Reform` german` –, se semneaz` un acord luterano-catolic privind pricina schismei protestante: \ndrept`]irea prin credin]`. Tot \n 1965, patriarhul Athenagoras al Constantinopolului [i papa Paul al VI-lea \[i ridic` afuriseniile reciproce aruncate \n 1054. |n 1967, se stabile[te o comisie catolico-anglican` care finalizeaz`, \n mai 2005, un acord teologic \ntre Evlavia protestant`, fundamentat` pe individualismul specific societ`]ii apusene, accept` u[or diversitatea. |n schimb, culturile religioase de mas` percep coabitarea \n diversitate drept curat` babilonie. cele dou` biserici. |ntr-un subtil duet [i sub monitorizarea din umbr` a Romei, CMB continu` s` fac` pa[i mari \n definirea unui cadru legislativ: \n 1983, se lanseaz` Documentul de la Lima, care statueaz` o baz` dogmatic` pe temeiul c`reia s` 12

poat` fuziona blocul cre[tin. Documentul fixeaz` ca doctrin` minimal` care define[te statutul de cre[tin: botezul, Euharistia (\mp`rt`[ania) [i clerul ordinat. La 16 mai 2006, Vaticanul [i CMB au demarat un proiect extrem de important \n direc]ia stabilirii de comun acord a unui Cod de conduit` privitor la chestiunea convertirii religioase. Probabil c` s-a atins masa critic` prielnic` stop`rii oric`rei activit`]i misionare \n staulul marii familii cre[tine.

Curat „Babalu”7 F`r` s`-[i fi propus ini]ial acest lucru, Consiliul Mondial al Bisericilor a devenit ipso facto, frontul

09-13 Ecumenismul

1/18/07

4:05 AM

Page 13

RELIGIE

de convergen]` al unor culturi diferite, chiar antagonice. Evlavia protestant`, fundamentat` pe individualismul specific societ`]ii apusene, accept` u[or diversitatea. |n schimb, culturile religioase de mas` percep coabitarea \n diversitate drept curat` babilonie. Tensiunea dintre pietatea occidental` [i cea tipic oriental` izbucne[te prima oar` la Uppsala, la cea de-a patra Adunare general` (1968). Vocifer`rile se aud \ns` doar \n culise [i \n strategiile de lobby. La Nairobi (1975), la cea de-a cincea Adunare general`, când pentru prima oar` sosesc [i reprezentan]i necre[tini (hindu[i, budi[ti, sikhi[ti,

SEMNELE TIMPULUI

musulmani [i iudei), un grup semnificativ de cre[tini se ridic` [i ies din sal`, \n semn de protest. |n cadrul urm`toarei Adun`ri generale, cea de la Vancouver (1983), Documentul de la Lima (care stabilea doctrina minimal`) [i promovarea preo]iei feminine \i lezeaz` profund pe cre[tinii fundamentali[ti. Urmeaz` tensiunile de la Canberra (1991), când tipul de serviciu divin – astfel alc`tuit \ncât s`-i poat` atrage pe charismatici – \i scandalizeaz` pe suporterii slujbei sobre. |n urma acestui episod, patriarhatul Ierusalimului, Biserica Georgiei, Bulgariei [i Serbiei iau decizia irevocabil` de a se retrage din CMB (1997-1998). La Harare (1998), Biserica Rus` amenin]` cu retragerea. Speriat, CMB \ntocme[te de urgen]` o comisie alc`tuit` din 30 de delega]i ortodoc[i [i al]i 30 neortodoc[i pentru analizarea situa]iei. Raportul comisiei, acceptat pe loc de CMB, acord` drept de veto blocului ortodox. Este rândul pentru aripa liberal` protestant` s` se scandalizeze: Federa]ia bisericilor evanghelice din Germania a amenin]at cu retragerea din CMB [i constituirea unui alt organism interdenomina]ional paralel cu CMB. La a noua [i ultima Adunare general`, de la Porto Allegre (2006), \n atmosfera de cvasi-carnaval, \ntre dou` mar[uri multicolore \n favoarea s`racilor, a minorit`]ilor sexuale, a invalizilor..., sub banerele curcubeului New-Age, delega]ii au votat, printre altele: respectarea celorlalte religii p`gâne, renun]area la slujbe comune [i crearea unui nou statut, cea de biseric` asociat` – pentru acele biserici membre (ortodoxe, penticostale...) care ar c`uta desp`r]irea de CMB. La firul ierbii, tensiunile sunt slab resim]ite. Ecumenismul a devenit o parte integrant` a decorului curent. De Ziua Bisericii Ecumenice, la 30 mai 2003, postul german de televiziune na]ional` ZDF a transmis un eveniment f`r` precedent: o liturghie comun` catolico-protestant`. |ntr-o sfidare f`]i[` a codului de drept canonic, preotul catolic Gotthold Hasenhüttl a oficiat o liturghie \mpreun` cu p`stori]a luteran` Brigitte Probst din München. Biserica „Ghetsemani” din Berlin era ticsit` cu peste 2000 de participan]i [i

4. Aggiornamento (it.) = „aducere la zi” 5. Unitas Redintegratio, 21 nov. 1964. 6. Lumen Gentium, 8, 21 nov. 1964 7. Babalu (ebr.) = „\ncurc`tur`”, aluzie la r`d`cina cuvântului „Babilon” (Geneza 11,9)

09-13 Ecumenismul

1/18/07

SEMNELE TIMPULUI

4:05 AM

Page 14

RELIGIE

jurnali[ti. |nsemn`tatea evenimentului a fost scoas` \n relief prin prezen]a unor oaspe]i rari: teologul catolic rebel, Hans Küng, [i – s` nu crezi! – Dalai Lama, care este ova]ionat timp de minute \ntregi. Dup` o predic` protestant`, a urmat Euharistia catolic`. Pentru \mp`r]irea ostiei, a fost nevoie 14

de 13 co[uri mari, plus 21 urcioare de lut [i 12 vase mari cu vin. C`tre sfâr[itul programului muzical, mul]imea este cuprins` de frenezia spiritului Gospel. Sim]`mintele \[i dat frâu liber. Benzi portocalii zboar` prin aer, se bate din palme [i se cânt`. Sfânta Cin` a continuat apoi cu mici [i bere

09-13 Ecumenismul

1/18/07

4:05 AM

Page 15

RELIGIE

la gr`dina de peste drum, unde, \n mod „ecumenic”, protestan]i [i catolici au fost taxa]i f`r` deosebire, cu 3 Euro por]ia.

Controverse ortodoxe Considerându-se mo[tenitoarea direct` a bisericii primare [i p`str`toarea tradi]iilor timpurii, ortodoxia s-a vrut \ntotdeauna etalonul absolut al cre[tinismului. Dac` protestan]ii istorici concep ecumenismul ca „unitate \n diversitate” [i dac` Vaticanul [i-l dore[te ca o „sintez` a antitezelor” sub o singur` autoritate central`, Roma, ortodoxia vede \n schimb ecumenismul \ntr-un singur mod, nenegociabil: revenirea \ntregii cre[tin`t`]i \n sânul ortodoxiei-mam`. |n vara lui 1978, o delega]ie de la Consiliul Ecumenic al Bisericilor a venit la chilia p`rintelui Cleopa, cerându-i p`rerea vizavi de proiectul de unire a bisericilor. R`spunsul a fost pe [leau: „Va fi o singur` turm` [i un P`stor... numai când toate popoarele cre[tine [i cele necre[tine vor veni la adev`rata credin]` ortodox`...”8 Punct! Pentru ortodoxia tradi]ional`, rela]ii „politice” cu alte biserici nu-[i g`sesc locul. Nici chiar cu Bi-serica Romano-Catolic`. |n Moliftelnic, edi]ia 1937, \n capitolul Rânduiala primirii prin botez, catolicilor doritori s` devin` ortodoc[i li se cere s` recite: „M` lep`d de toat` r`t`cirea [i gre[eala adun`rii catolice... Afurisesc toate eresurile [i dezbinarea lor ca pe ale unor potrivnici ai lui Dumnezeu [i ai Sfintei Lui Biserici”.9 Iat` de ce e mare mirarea cum [i pentru care motiv a intrat Patriarhia Constantinopolului \n mi[carea ecumenic`, \n vad cu catolicii [i protestan]ii, când canoanele apostolice 10, 11, 45, 47 [i 65 interzic chiar [i rug`ciunea comun` cu schismaticii [i ereticii. De exemplu, canonul apostolic 45 stipuleaz`: „Preotul care numai s-ar ruga cu ereticii s` se afuriseasc` [i, dac` ar fi s` slujeasc` drept preot, s` se cateriseasc`.” Participarea patriarhului Athenagoras, \n 1963, la mi[carea ecumenic` a constituit o gre[eal` impardonabil`. Cu toate acestea, cele mai multe Biserici Ortodoxe sunt membre CMB. Faptul acesta produce o polarizare \n rândurile ortodoxe. Pe de o parte, ierarhii de vârf, \n majoritate, sunt pro-ecumenici. Eforturile lor de regrupare a comunit`]ilor heterodoxe din estul Europei [i din Orient \ntr-o pan-ortodoxie au adus [i unele roade. |n 1991, patriarhiile Antiohiei [i ale Alexandriei au recunoscut tainele monofizi]ilor [i au f`cut propuneri pentru revizuirea textelor liturgice [i

SEMNELE TIMPULUI

stabilirea unui tipic pentru slujbe comune. Dintr-o direc]ie diametral opus`, aripa tradi]ionalist` condamn` politica pro-ecumenic` a ierarhilor. Prof. Dumitru St`niloaie repeta adesea vorba unui confrate contemporan, sfântul Iustin Popovici: „Ecumenismul este pan-erezia secolului XX!” |n ultimii zece ani, opozi]ia a sim]it nevoia s`-[i strâng` rândurile. |n 1998 [i apoi \n 2004, la ini]iativa mai multor biserici, s-a convocat câte o „Adunare inter-ortodox`” la Tesalonic, cu o ampl` participare. |n 2004 au fost prezen]i o seam` de ierarhi, teologi, parlamentari [i ziari[ti din 14 ]`ri (inclusiv România). Cei 60 de vorbitori au denun]at Considerându-se mo[tenitoarea direct` a bisericii primare [i p`str`toarea tradi]iilor timpurii, ortodoxia s-a vrut \ntotdeauna etalonul absolut al cre[tinismului. ecumenismul drept o „mla[tin` ecleziastic`”. „Dup` un secol de implicare ortodox` \n mi[carea ecumenic`, pr`pastia dintre ortodoc[i [i ceilal]i a devenit mai mare, din pricina promov`rii hirotonirii femeilor, a drepturilor minorit`]ilor sexuale, a sincretismului religios...” Conteaz` aceste opinii sau „câinii latr`, ursul merge”? n va continua...

8. Arh. Cleopa Ilie, C`l`uza \n credin]a ortodox`, Gala]i, 1985. 9. Recent, \n Cuvinte [i scrisori duhovnice[ti, vol. 2, Chi[in`u, 1999, se citeaz` cu sens de actualitate cuvintele sf. Paisie de Neam]: „Au sunt Râmlenii (romano-catolicii) eretici cu-al lor pap`? Bine zici c` sunt. {i de vreme ce sunt eretici, Sfânta noastr` Biseric` \i afurise[te pre dân[ii. {i pe cei pe care Biserica \i afurise[te, pe aceia [i eu \i afurisesc...”

16-17 Biserica si bebelusii-Q7:Layout 1

SEMNELE TIMPULUI

1/18/07

3:13 AM

Page 16

RELIGIE

Bebelu[ii iserica [i

Biserica Lakewood din Houston, la ale c`rei servicii religioase particip` peste 10.000 de persoane, are un spa]iu amenajat pentru 5000 de copii, astfel \ncât p`rin]ii sau adul]ii \nso]itori s` poat` participa la serviciile divine, iar copiii lor s` fie prin[i \ntr-un program relevant pentru ei.

I Lauren]iu Nistor

ifuzate de pe un stadion de basket recondi]ionat, predicile pastorului Joel Osteen pun un accent special asupra familiei [i sunt vizionate de [apte milioane de oameni. Victoria Osteen, care \mparte responsabilit`]ile de conducere cu so]ul s`u, Joel, spune: „Iubesc copiii pentru c` sunt atât de cura]i!... Mi-au f`cut via]a extraordinar`, minunat`, deplin`”. Când aud cuvintele „America”, „religie”, „valori familiale”, europenii se gândesc la predicatori care amenin]` cu „foc [i pucioas`” aranjamentele casnice neconven]ionale; ei pierd \ns` din vedere rolul pozitiv pe care \l joac` bisericile neo-protestante americane \n a sus]ine [i a hr`ni familiile conven]ionale. O activitate a Bisericii Lakewood, important` \n acest sens, este consilierea cuplurilor c`s`torite care primesc sfaturi practice despre comunicare [i despre cre[terea copiilor. |ntr-o societate atât de dinamic` [i de mobil`, adesea, oamenii nu mai [tiu unde s` caute un sfat prietenesc. Hillary Clinton a spus \ntr-o anumit` ocazie: „E nevoie de un sat s` cre[ti un copil”. Iar \n Statele Unite, dup` cum afirm` Stephen Klineberg, sociolog la Universitatea Rice din Houston, „Biserica este satul”. |n Europa \ns`, predomin` secularismul, dup` cum sus]ine George Wiegel (The Cube and the Cathedral: Europe, America, and Politics without God, 2005), aceasta contribuind semnificativ la sporul negativ al popula]iei, la sinucidere demografic`. |n mai 2006, \n studiul Tomas Frejka, de la Institutul Max Planck pentru Cercetare Demografic` din Rostock, Germania, [i Charles West16

off, de la Universitatea Priceton, sesizeaz` c` ultimele trei decade indic` leg`tura dintre declinul/cre[terea num`rului popula]iei [i religiozitatea/apartenen]a denomina]ional` (Religie, Religiozitate [i Fertilitate \n SUA [i Europa).

Mul]i bani, pu]ini copii |n jurul datei de 17 octombrie 2006, conform calendarului Biroului demografic, \n Statele Unite num`rul de locuitori a ajuns la 300 de milioane, de la 200 de milioane \n 1967. Iar \ntr-un nu foarte \ndep`rtat 2043, Biroul afirm` c` vor fi 400 de milioane de americani. O cre[tere atât de robust` este unic` printre ]`rile bogate. |n timp ce Statele Unite vor ad`uga \nc` 100 de milioane \n urm`toarele patru decade, Japonia [i Uniunea European` vor pierde aproape 15 milioane fiecare. Acestea sunt, bine\n]eles, calcule predictive bazate pe statisticile ultimelor decade. Speran]a de via]` tinde s` creasc` \n ]`rile dezvoltate, iar \n aceste condi]ii, chiar [i regulile imigra]iei s-ar putea schimba. Izbitoare este totu[i pr`pastia dintre rata natalit`]ii din Statele Unite [i cea din alte ]`ri dezvoltate – \n SUA este la 2.1 copii, aceasta fiind valoarea necesar` pentru a avea un num`r constant de locuitori. Celelalte ]`ri dezvoltate, cu excep]ia Israelului, recurg la imigra]ie pentru a suplini deficitul cauzat de natalitatea sc`zut`. Rata natalit`]ii \n UE este de 1.47 – cu mult sub capacitatea de \nlocuire. Pân` \n 2010, se a[teapt` ca decesele s` dep`[easc` num`rul na[terilor pân` \ntr-atât \ncât imigra]ia va conta aproape singur` \n cre[terea demografic`. Media de 1.47 ascunde ]`ri care au fost martore la un colaps uluitor \n ceea ce prive[te dorin]a

16-17 Biserica si bebelusii-Q7:Layout 1

1/18/07

3:13 AM

Page 17

RELIGIE

popula]iei de a se \nmul]i. }`rile Scandinave sunt mai bine clasate, dar rata natalit`]ii \n Italia [i Spania este de 1.28, ceea ce, f`r` imigra]ie, ar face ca spaniolii [i italienii s` se \njum`t`]easc` \n 42 de ani. |n vestul Germaniei, 30% dintre femeile care au absolvit o universitate decid s` nu conceap` copii [i fenomenul se extinde [i la clasa de mijloc – cea f`r` studii universitare. |n Marea Britanie, num`rul femeilor f`r` copii s-a dublat \n ultimii 20 de ani. |n Japonia, unde rata natalit`]ii este \n jur de 1.25, 56% dintre femeile de 30 de ani nu au copii. Popula]ia României va sc`dea pân` la 16 milioane \n anul 2050, din care mai mult de jum`tate va avea peste 60 de ani, iar fiecare persoan` activ` va pl`ti asigur`rile sociale pentru nou` persoane, releva un studiu dat publicit`]ii de c`tre Fondul ONU pentru Popula]ie (UNFPA). Tendin]a de sc`dere a popula]iei României s-a observat \n perioada 1992-2005, cifrele continuând s` scad`. Acest fapt este determinat de fertilitatea sc`zut` (1,3 copii la o femeie, \n loc de 2,1, care ar asigura \nlocuirea popula]iei) [i de migra]ia extern` mare (aproximativ dou` milioane de români se afl` legal \n str`in`tate, dar num`rul celor pleca]i ilegal este necunoscut)1. Odat` cu cre[terea puterii de cump`rare \n diferite ]`ri [i cre[terea num`rului de femei cu cariere avansate, copiii sunt mai pu]ini. Dac` totu[i sunt copii, atunci se investe[te mai mult \n fiecare dintre ei. |n timp ce ]`ranii din Mali nu-[i permit s` n-aib` copii deoarece au nevoie de bra]e de munc` \n familie, mul]i occidentali se agit` din cauza faptului c` nu [i-i permit financiar – facultatea este scump`, iar dac` mama se decide s` r`mân` acas`, familia trebuie s` se descurce f`r` salariul ei. Ad`ugând la acestea contextul hedonist al stilului de via]` din lumea occidental`, al secu-

Cre[terea popula]iei SUA Popula]ia \n miloane 500

Uniunea European`

400 300

Statele Unite 200

Japonia

100

SEMNELE TIMPULUI

larismului, nu este de mirare c` rata natalit`]ii a sc`zut \n toate ]`rile dezvoltate. Este interesant de notat c`, de[i ]`rile care \nregistreaz` o rat` foarte sc`zut` ale natalit`]ii au religii diferite, nota comun` este secularizarea \n cre[tere sau la un grad \nalt de manifestare.

P`rin]i credincio[i, bebelu[i (mai) numero[i? America r`mâne o excep]ie notabil`. De[i pot fi multiple cauzele pentru care natalitatea este \n cre[tere \n Statele Unite, un rol important \l joac` religia, afirm` Klineberg. Trebuie observat aspectul mai personal al percep]iei religiei \n Statele Unite, \nc` de la \nceputurile fond`rii acestora, spre deosebire de Europa. |n diversele contexte na]ionale, bisericile institu]ionalizate europene au conferit credin]ei percep]ii oficiale, civice sau etnice; americanii sunt \ns` mai devota]i, mai credincio[i decât europenii, abordând credin]a \ntr-un mod personal. |n plus, dac` participarea la serviciile realizate \n biseric` ar fi un indicator, credin]a, cu atât mai mult, ar creiona orizontul valorilor americane despre lume [i via]`. Dac` acest lucru este accentuat de c`tre o Biseric`, de o congrega]ie care num`r` peste 10.000 de credincio[i, cu atât mai mult este plauzibil pentru congrega]iile obi[nuite. „Credin]a na[te speran]`”, spune Don Iloff, purt`tor de cuvânt al Bisericii Lakewood, „[i, dac` ai speran]` pentru viitor, este mult mai probabil s` \]i dore[ti s` aduci copii pe lume”. Europa, implicit România, ar putea \nv`]a din acest exemplu al tr`irii credin]ei. I

0 2000

Sursa: UN “World Population Prospects”; US Census Bureau

1. Wall Street, Economie, 02 octombrie 2006, edi]ia online.

18-22 Lovitura democratie

SEMNELE TIMPULUI

1/18/07

4:10 AM

Page 18

POLITIC

O lovitur` dat`

Democra]iei Faptul c` lumea noastr` s-a schimbat radical dup` 11 septembrie 2001 [i c` „r`zboiul \mpotriva terorismului” a devenit un laitmotiv al politicii americane de atunci \ncoace sunt adev`ruri de necontestat. n Florian Ristea

chimb`ri drastice \n regimul c`l`toriilor aeriene, interven]ia militar` din Irak sau tonul adoptat de Casa Alb` vizavi de anumite state suspectate c` ar sponsoriza terorismul sunt numai câteva exemple. |ns`, cât de mult este influen]at` politica american` de a[a-numitul „r`zboi \mpotriva terorismului” se reflect` cel mai bine \n adoptarea unor legi imposibil de imaginat \nainte de 11 septembrie 2001. Cel mai recent exemplu este Actul Comisiilor Militare din 2006, o lege controversat`, considerat` de unii anali[ti drept o amenin]are la adresa democra]iei.

18-22 Lovitura democratie

1/18/07

4:10 AM

Page 19

POLITIC

SEMNELE TIMPULUI

importan]i conduc`tori de stat [i publica]ii de prestigiu din Statele Unite [i \ntreaga lume [i-au exprimat dezacordul fa]` de abuzurile s`vâr[ite \n aceste centre [i au cerut guvernului american s` pun` cap`t acestor practici cutremur`toare. Impresia profund` pe care au l`sat-o respectivele dezv`luiri asupra opiniei publice poate fi apreciat` cel mai bine \n lumina raportului anual, din 25 mai 2005, al Organiza]iei Amnesty International, care a numit aceste centre „un gulag al zilelor noastre”.1

Ce este Actul Comisiilor Militare din 2006? Semnat` de pre[edintele George W. Bush la 17 octombrie 2006, noua lege are ca scop declarat „facilitarea aducerii \n justi]ie a terori[tilor [i a altor combatan]i inamici ilegali prin procese complete [i corecte de c`tre comisiile militare.” Actul a stârnit reac]ii critice prin modul \n care define[te

„Marele perdant este democra]ia noastr` [american`]”. (New York Times, editorialul din 28.09.2006)

„combatantul inamic ilegal”, prin modific`rile aduse dreptului habeas corpus [i prin prevederile referitoare la tehnicile de interogare a persoanelor suspectate de terorism. Un alt subiect controversat este cel referitor la principiul responsabilit`]ii autorit`]ilor pentru \nc`lcarea legilor \n acest domeniu.

Ce \nseamn` combatant inamic ilegal?

Un „gulag” american? Reac]iile critice orientate \mpotriva Actului sunt justificate [i de faptul c` acesta a ap`rut pe fondul dezv`luirilor [ocante, f`cute de pres` \n ultima perioad`, cu privire la abuzurile comise asupra de]inu]ilor din centrele militare de la Guantanamo (Cuba), Abu Ghraib (Irak) [i din alte centre secrete de pe glob. Dezv`luirile au determinat o cre[tere a presiunii asupra Administra]iei de la Casa Alb`, \n vederea \nchiderii acestor centre de deten]ie. Organiza]ii ca Amnesty International sau Human Rights Watch, Organiza]ia Na]iunilor Unite, prin fostul Secretar General Kofi Anan,

Conform textului legii, cel desemnat \n acest fel este „o persoan` care \nainte, la data sau dup` decretarea Actului Comisiilor Militare din 2006 a fost declarat combatant inamic ilegal de c`tre un tribunal de verificare a statutului de combatant sau de c`tre un alt tribunal competent, instituit sub autoritatea pre[edintelui sau a secretarului Ap`r`rii.” Referindu-se la aceast` prevedere, care \i acord` pre[edintelui autoritatea de a institui un astfel de tribunal, unii comentatori nu se sfiiesc s` remarce \n mod ironic c`, „dac` pre[edintele spune c` e[ti insurgent, atunci e[ti.” |ns`, \n timp

1. Aluzie la Gulagul sovietic sau la centrele de munc` for]at` descrise de Aleksandr Soljeni]\n, \n Arhipelagul Gulag, unde se estimeaz` c` ar fi lucrat \n condi]ii deosebit de grele 20 de milioane de oameni [i c` ar fi murit aproximativ un milion.

18-22 Lovitura democratie

SEMNELE TIMPULUI

1/18/07

4:10 AM

Page 20

POLITIC

ce opinia public` american` este preocupat` mai mult de gradul \n care noua lege afecteaz` drepturile cet`]enilor americani, unii comentatori semnaleaz` larga interpretare care se poate da acestui termen. Bill Goodman – director juridic al Centrului pentru Drepturi Constitu]ionale – [i Joanne Mariner – de la FindLaw.com – afirm` c` Actul redefine[te no]iunea de insurgent \ntr-o manier` atât de larg` \ncât poate fi incriminat „oricine a donat bani unei organiza]ii caritabile pentru orfanii din Afganistan, dovedit` a avea leg`turi cu talibanii…”

Rebel f`r` cauz` Habeas corpus desemneaz` ac]iunea legal` (sau peti]ia) pe care de]inutul o poate \ntreprinde (sau \nainta) \n vederea stabilirii legitimit`]ii punerii sale sub arest. Este un drept consfin]it de Constitu]ia Statelor Unite, care ofer` persoanelor str`ine \ntemni]ate din gre[eal`, posibilitatea de a-[i proba nevinov`]ia. Speciali[ti \n drept afirm` c`, prin prevederile Actului Comisiilor Militare din 2006, acest drept este refuzat unei persoane „combatante inamice ilegale”, indiferent c` este str`in sau american. |ngrijorarea se na[te din faptul c`, f`r` habeas corpus [i cu o a[a larg` interpretare a no]iunii de insurgent, o astfel de persoan` poate fi arestat`, ]inut` \n deten]ie f`r` proces [i privat` de dreptul de a apela la justi]ie. Mai mult decât atât, exist` pericolul s` fie \nchise [i persoane nevinovate, nu doar terori[ti. Jennifer Van Bergen, \n articolul Admirabila lume a torturii, men]ioneaz` cazuri de persoane care au petrecut deja câ]iva ani \n \nchisoare, \n condi]iile \n care peti]iile lor habeas corpus \[i urmeaz` lungul drum prin tribunale. Odat` cu noua lege, [ansele lor de a-[i proba nevinov`]ia au fost spulberate.

|napoi \n Evul Mediu Criticii atrag aten]ia asupra faptului c`, prin votarea acestei legi, Congresul i-a conferit pre[edintelui puteri despotice, prin care poate ordona torturarea persoanelor suspectate de terorism \n scopul ob]inerii unor informa]ii. Faptul contravine Conven]iilor de la Geneva, la care Statele Unite Pentru o judecat` s`n`toas`, obi[nuit` cu no]iuni ale societ`]ii moderne, situa]ia creat` de Actul Comisiilor Militare din 2006 duce cu gândul la practicile inchizitoriale ale Evului Mediu. sunt semnatare. Mai mult decât atât, Actul \i permite pre[edintelui s` decid`, \n baza propriei voin]e, ce fel de metode de constrângere pot fi folosite pentru interogatoriu, asemenea decizii r`mânând secrete. |n editorialul din 28 septembrie 20

2006 al ziarului New York Times, se afirm` c` \n textul legii „nu exist` nicio cerin]` ca aceast` list` [a metodelor de constrângere] s` fie publicat`.” Pentru o judecat` s`n`toas`, ancorat` \n valorile societ`]ii moderne, situa]ia creat` de Actul Comisiilor Militare din 2006 duce cu gândul la practicile

Conven]iile de la Geneva Denumirea se refer` la patru tratate formulate la Geneva, care stipuleaz` standardele legilor interna]ionale referitoare la problemele umanitare. A Treia Conven]ie de la Geneva, adoptat` \n 1949, se refer` la tratamentul prizonierilor de r`zboi. Articolul 17 men]ioneaz`: „Nicio tortur` fizic` sau moral` [i nicio constrângere nu vor putea fi exercitate asupra prizonierilor de r`zboi spre a ob]ine de la ei informa]ii de orice fel. Prizonierii care vor refuza s` r`spund` nu vor putea fi nici amenin]a]i, nici insulta]i, nici expu[i la nepl`ceri sau dezavantaje de orice natur` ar fi ele.”

inchizitoriale ale Evului Mediu. Jonathan Turley, profesor de Drept Constitu]ional la Universitatea „George Washington”, remarca \ntr-un interviu de pe canalul de televiziune MSNBC: „Administra]ia a stabilit deja c` s-a angajat \n folosirea unei tehnici cum ar fi ]inerea capului prizonierului sub ap` [i c` aceasta nu ar fi tortur`. Dup` al Doilea R`zboi Mondial, noi am urm`rit \n justi]ie oameni care au aplicat aceast` tehnic` prizonierilor. Am tratat-o ca pe o crim` de r`zboi. Iar acum – oh, Doamne! – adopt`m practici pentru care i-am condamnat pe al]ii!”

Fum f`r` foc? Mai mul]i comentatori au atras aten]ia asupra faptului c` Actul Comisiilor Militare din 2006 neag` principiul responsabilit`]ii autorit`]ilor pentru eventuale abuzuri [i crime deoarece rescrie retroactiv Actul Crimelor de R`zboi din 1996. Acesta definea orice \nc`lcare a Conven]iilor de la Geneva drept crim` de r`zboi [i oferea baza legal` pentru acuzarea oric`rei persoane implicate \n acte de abuz contra de]inu]ilor, inclusiv a persoanelor oficiale care ar fi autorizat asemenea acte. |n prezent, nici ceea ce putea fi considerat abuz sau crim` \nainte de adoptarea Actului nu mai poate fi pedepsit de legile Statelor Unite. |n felul acesta se [terg urmele abuzurilor care au scandalizat comunitatea interna]ional`, ceea ce face ca faima sinistr` a unui nume precum Guantanamo s` creasc` [i s` fie legat` definitiv de actuala Administra]ie de la Casa Alb`. L`sând aceast` chestiune \n seama justi]iei americane [i \n sfera

18-22 Lovitura democratie

1/18/07

4:10 AM

Page 21

POLITIC

de activitate a organismelor interna]ionale care se ocup` de asemenea cazuri, orice om \[i poate pune o \ntrebare logic`: Dac` nu exist` persoane oficiale care ar putea fi acuzate de crime de r`zboi, atunci care este rostul acestei puneri la ad`post? Impresia l`sat` este aceea c` Actul Comisiilor Militare din 2006 \i a[az` mai presus de lege pe oficialii CIA responsabili de asemenea fapte – ceea ce pare o culme a orbirii zei]ei cu sabia [i cump`na!

„Piraterie” \n Congres Pentru cineva care se \ntreab` cum de a fost posibil` adoptarea unei asemenea legi \n Congresul Statelor Unite, r`spunsul este cât se poate de simplu: printr-o manevr` politic` ce func]ioneaz` pretutindeni [i care nu d` gre[ niciodat`. Concret, proiectul de lege a fost \naintat Congresului cu aproximativ dou` luni \naintea alegerilor generale din 7 noiembrie 2006, speculând astfel atât teama republicanilor de a nu pierde majoritatea \n cele dou` Camere, cât [i a democra]ilor, care au fost nevoi]i s-o voteze pentru a nu fi acuza]i c` nu iau \n serios lupta \mpotriva terorismului. Adic`, a[a cum men]iona cotidianul New York Times \n editorialul amintit, „dac` a existat vreodat` vreun moment pentru piraterie [\n privin]a specul`rii unui moment favorabil], atunci acesta a fost.”

SEMNELE TIMPULUI

Lumea, \nainte [i dup` 11.09 |ntr-un articol intitulat Un interogatoriu mortal, edi]ia on-line a ziarului Newyorker \l citeaz` pe Richard Durbin, senator democrat de Illinois, care a lucrat \n Comisia pentru Servicii Secrete a Senatului: „Este foarte greu s` \n]elegi politica Administra]iei \n aceast` privin]`. Cred c` lumea era foarte simpl` \nainte de 11 septembrie 2001. {tiam ce \nsemna legea [i mai [tiam c` ea se aplica inclusiv persoanelor din guvern. Acum exist` o real` nesiguran]`. Asupra na]iunii noastre planeaz` o umbr` care trebuie \nl`turat`.” Dac` o lege ca Actul Comisiilor Militare din 2006 era de neconceput \nainte de 11 septembrie 2001, \n prezent lucrurile arat` de parc` apari]ia ei ar fi avut nevoie de un „Cred c` lumea era foarte simpl` \nainte de 11 septembrie 2001. {tiam ce \nsemna legea [i c` ea se aplica inclusiv persoanelor din guvern. Acum exist` o real` nesiguran]`.” (Richard Durbin, senator democrat de Illinois)

eveniment ca acesta. Nu subscriem la teoria conspira]ionist` despre atacurile de la World Trade Center, dar nici nu putem s` nu remarc`m faptul c` ceea ce se petrece \n cadrul legisla]iei americane alimenteaz` asemenea teorii [i extinde umbra despre care vorbea senatorul Durbin. 21

18-22 Lovitura democratie

SEMNELE TIMPULUI

1/18/07

4:10 AM

Page 22

POLITIC

„Dac` ar fi diavolul…” O asemenea lege provoac` team` nu neap`rat din pricina prevederilor clare, explicite, pe care le con]ine, ci, \n primul rând, din cauza acelor formul`ri ambigue, care permit o larg` interpretare a ei [i la ad`postul c`rora se pot \nf`ptui anumite ac]iuni, de altfel condamnabile. Acesta este [i motivul pentru care Actul Comisiilor Militare din 2006 a stârnit atâtea critici. Chiar admi]ând c` \n spatele acestei legi nu se afl` nicio inten]ie conspirativ`, ci numai dorin]a Administra]iei de la Casa Alb` de a avea un instrument eficient \n lupta „O asemenea lege provoac` team` nu neap`rat din pricina prevederilor clare, explicite, pe care le con]ine, ci, \n primul rând, din cauza acelor formul`ri ambigue, care permit o larg` interpretare a ei.” \mpotriva al-Qaida, nu putem totu[i s` nu sim]im o \ngrijorare justificat`: Cine garanteaz` c` o asemenea lege nu va fi folosit` [i \n alte scopuri decât lupta \mpotriva terorismului? Cine [i cum va putea protesta atunci când persoanele „incomode” vor fi eliminate dup` bunul plac al pre[edintelui Statelor Unite, f`r` s` aib` posibilitatea s`-[i demonstreze nevinov`]ia? Asemenea scenarii pot p`rea exagerate, \ns`, pentru atingerea unor interese meschine la ad`postul acestei legi, nici diavolul nu ar proceda altfel!

La judecata istoriei |ngrijorarea creat` de Actul Comisiilor Militare din 2006 este exprimat` cel mai elocvent de Jonathan Turley,: „[Actul] este o imens` schimbare \n democra]ia noastr`… ceva ce nimeni nu a gândit c` ar fi posibil \n Statele Unite… Dar oamenii nu \n]eleg ce schimbare fundamental` este aceas-

Actele de R`zvr`tire ale Strìnilor Au fost o serie de patru legi votate \n 1798, \n timpul administra]iei pre[edintelui John Adams, cu scopul de a proteja Statele Unite de cet`]enii strìni din statele du[mane [i de a stopa actele de r`zvr`tire ce puteau sl`bi guvernul. Aceste legi autorizau pre[edintele s` deporteze orice rezident strìn, considerat „periculos pentru pacea [i siguran]a Statelor Unite”, considerau drept crim` publicarea de scrieri „false, scandaloase [i rùt`cioase” la adresa guvernului sau a oficialilor sì [i m`reau durata reziden]ei necesare pentru ob]inerea cet`]eniei americane de la cinci la paisprezece ani. Pre[edintele Thomas Jefferson le-a considerat neconstitu]ionale [i neavenite, eliberându-i pe to]i cei \ntemni]a]i \n virtutea acestor legi.

toare la Actele de R`zvr`tire ale Str`inilor pentru a-[i aduce la t`cere criticii din pres` sau cum ordinul lui Franklin D. Roosevelt de a-i captura pe cet`]enii americani de origine japonez`, \n timpul celui de-al Doilea R`zboi Mondial, a fost urmat opt mandate mai târziu de scuze oficiale din partea pre[edin]iei. Vorba lui Keith Olberman, jurnalist MSNBC, „istoria nu [tie s` se joace prea bine ’de-a Casa Alb`’.”

„Viitorii americani nu-[i vor aminti argumentele pragmatice care au convins administra]ia. Ei vor [ti c` \n 2006, Congresul a votat o lege tiranic` ce va fi a[ezat` \n rândul celor mai inferioare tr`s`turi ale democra]iei americane…” ( New York Times , editorialul din 28.09.2006)

|n concluzie, blamând Actul Comisiilor Mi-litare din 2006 cu argumente care par a fi \mprumutate de la „avocatul diavolului”,2 criticii acestei legi aduc un serviciu enorm na]iunii americane [i comunit`]ii interna]ionale. Dac` argumentele lor se dovedesc nefondate, toate temerile ridicate de aplicarea acestei legi se vor risipi. Iar dac` se adeveresc, vor ajuta na]iunea american` s` se trezeasc` la realitate [i s` ia atitudine fa]` de o asemenea deraiere de la valorile democra]iei, iar restul lumii s` nu repete o asemenea gre[eal`. n

ta. (…) Ceea ce s-a \ntâmplat ast`zi [la data semn`rii Actului] ne-a schimbat… Pute]i sim]i judecata istoriei… Cred c` istoria ne va \ntreba: ’Unde a]i fost? Ce a]i f`cut atunci când a fost semnat` legea aceasta?’… |n mod straniu, r`mânem

2. Avocatul diavolului – \n limbaj uzual desemneaz` o persoan` care adopt` o anumit` pozi]ie de dragul disputei/discu]iei \n contradictoriu. Termenul se refer`, \n general, la o tehnic` de instruire, \n care o persoan` cu experien]` \nva]` pe cineva mai pu]in experimentat, luând o atitudine sceptic` fa]` de argumenta]ia celui novice, pentru a-l ajuta s`-[i \nt`reasc` propriile convingeri.

La judecata istoriei

indiferen]i fa]` de aceast` fisur` na]ional`, prin care se evapor` drepturile noastre.” Aceea[i istorie ne aminte[te cum pre[edintele american John Adams [i-a \ncheiat cariera politic` insistând c` a avut nevoie de legi ca acelea privi-

23 Citatul ST-Q7:Layout 1

SEMNELE TIMPULUI

1/18/07

3:20 AM

Page 23

CULTUR~

ST Citatul Morali[tilor

„

Morali[tilor. Ave]i un catalog al p`catelor. El este o sit` care opre[te musculi]a [i las` s` treac`, f`r` probleme, c`mila. A]i inventat mul]ime de p`cate [i le perpetua]i, ce spun eu? Cultiva]i altele infinit mai adânci [i mai redutabile. Mai precis, denun]a]i p`catele, dar nu p`catul – acel rù substan]ial, difuz [i aproape incurabil care este consim]`mântul la mediocritate [i la religia confortului interior – acea condi]ie de batracian ce se complace \n ap` sterilizat` sau \n ap` sfin]it`. Acest rù se reg`se[te pretutindeni, inclusiv \n virtu]ile voastre care sunt paravane menite a v` feri de adierea spiritului, [i pân` \n cìn]ele voastre care sunt purgative sau tonice pentru micul vostru eu, grijuliu de m`runta voastr` s`n`tate.

|ndoiala vie

|ndoiala vie [i credin]a moart`. O solu]ie, pentru a fi cu adev`rat asimilat`, cere mai \ntâi o anumit` capacitate de a pune [i de a sim]i personal problema pe care solu]ia o dezleag`. Sl`biciunea educa]iei religioase const` \n aceea c` ea ofer` solu]iile cu mult \nainte ca problemele s` se fi maturat \n min]i [i \n inimi. Ea te duce cu gândul la acele c`s`torii politice dintre prin]i copii care trebuiau s` a[tepte ani de zile pentru ca unirea lor s` se des`vâr[easc`, dar \ntre Dumnezeu [i sufletul „credincio[ilor”, câte c`s`torii proclamate oficial [i niciodat` s`vâr[ite!

“

(Gustave Thibon, Ignoran]a \nstelat`) 23

24-25 Cronica carte-Q7:Layout 1

SEMNELE TIMPULUI

1/18/07

3:22 AM

Page 24

CULTUR~

Jurnal de credin]`

M`rturia dintre ziduri Exist` c`r]i \n care, atunci când le cite[ti, e[ti nevoit s` traversezi intensitatea fiec`rei fraze. {i nu po]i s` le la[i din mân` pân` \n clipa \n care chiar [i ultimul sens nu-[i va culmina r`suflarea, pân` când [i cel de pe urm` gând nu va l`sa loc unei \ndelungate t`ceri meditative.

I Alina Popa

n acest model de lectur` se pot \nscrie textele lui Richard Wurmbrand. Sunt c`r]i care evoc` atrocit`]ile comunismului. Exist` m`rturii ale suferin]elor \ndurate \n cele mai \ntunecate \nchisori, acolo unde tortura, \nfometarea [i „des`vâr[irea” tratamentelor s`lbatice la care erau supu[i de]inu]ii atingeau paroxismul lipsei de umanitate. Cu toate acestea, lucr`rile lui Richard Wurmbrand nu se sufoc` sub anxietatea regimului tor]ionar. |n ele radiaz` o iubire sincer` fa]` de semeni, \n forma unui r`spuns dat \mpotriva rùlui. Despre Richard Wurmbrand nu s-a amintit mai nimic pân` la proiectul Mari Români, pus \n practic` de Televiziunea Român`. Desf`[urat` \n perioada 27 mai - 21 octombrie 2006, campania a cùtat reperele fundamentale din istoria României care au influen]at, influen]eaz` [i probabil c` vor influen]a via]a românilor. Prin intermediul SMSurilor, al site-ului TVR sau prin telefon, românii din ]ar` [i din strìn`tate au avut ocazia s` aleag` o personalitate care a adus o contribu]ie pozitiv` [i semnificativ` României sau lumii. Formatul con-

ceput de BBC a \nregistrat un mare succes \n ]`rile \n care a mai fost importat: Statele Unite, Anglia, Fran]a, Germania, Canada, Finlanda, Olanda, Cehia [i Africa de Sud. |n America, „cel mai mare” a fost desemnat Ronald Reagan, englezii l-au votat pe Churchil, francezii pe Charles de Gaulle, iar românii l-au ales pe {tefan cel Mare. Mare a fost \ns` surpriza unora când, \n topul final al primelor zece mari personalit`]i, pe al cincilea loc s-a remarcat pastorul luteran Richard Wurmbrand. Odat` cu alegerea acestui nume, a fost semnalat \nc` o dat` faptul c` un proces al comunismului este posibil. Richard Wurmbrand, unul dintre cei mai mari predicatori ai secolului XX, s-a n`scut \n 1909, \ntr-o familie de evrei din Bucure[ti. Din cauza dificult`]ilor financiare, familia se stabile[te pentru un timp la Istambul. La vârsta de nou` ani, Richard Wurmbrand r`mâne orfan de tat`, iar la cincisprezece ani revine \n ]ar`. |ntors acas`, tân`rul Richard Wurmbrand este atras de mi[carea comunist`. |ntre anii 1927 [i 1929 urmeaz` studiile unei [coli politice la Moscova. Dup` \ntoarcerea clandestin` \n ]ar`, este urm`rit de Securitate, arestat [i condamnat la trei ani de deten]ie pentru „infrac]iuni contra lini[tii publice”. Renun]` la doctrina comunist`, \n care vede o surs` de iluzii, o minciun` grosolan`, cu ajutorul c`reia Partidul Comunist am`gea clasele oprimate. Din cauza anilor de \nchisoare, se \mboln`ve[te de tuberculoz`, fiind nevoit s` urmeze un tratament de refacere \ntr-un sanatoriu din Predeal. Aici cite[te Biblia care, a[a cum va m`rturisi mai târziu, poate schimba din temelii un om, [i se converte[te la cre[ti-nism, \mpreun` cu so]ia sa, Sabina. Atras de protestantism, \ntre anii 1940 [i 1948 este pastor al Bisericii Luterane Române, [ef al Misiunii Suedeze [i reprezentant al Consiliului Mondial al Bisericilor. |n 1945 particip` la un congres al

24-25 Cronica carte-Q7:Layout 1

1/18/07

3:23 AM

Page 25

CULTUR~

cultelor, unde Petru Groza le cerea liderilor denomina]iunilor cre[tine din România s` colaboreze cu regimul comunist. |ntr-o sal` arhiplin` care ova]iona Partidul Comunist, Richard Wurmbrand a avut curajul s` se \mpotriveasc` unei conduceri totalitare spunând c` „datoria slujitorilor lui Dumnezeu este de a-L sluji pe Isus, [i nu puterea trec`toare, p`mântean`”. Drept consecin]`, Richard Wurmbrand este urm`rit de autorit`]ile comuniste, iar pe 29 februarie 1948 este ridicat de pe strad` [i dus, sub amenin]area unui pistol, \n arestul din Calea Rahovei. Urmeaz` ani de tortur` [i izolare. Bolnav de pl`mâni, zb`tându-se \ntre via]` [i moarte, Richard Wurmbrand este transferat la spitalul penitenciar din Târgu-Ocna. |n aceast` \nchisoare prime[te sentin]a de dou`zeci de ani de munc` silnic` pentru spionaj [i activitate contra clasei muncitoare. Trece prin \nchisorile din Craiova, Gherla, Canal, V`c`re[ti, Cluj, iar \n 1956 este eliberat de la Jilava. Pentru c` \[i continu` activitatea misionar`, este arestat din nou \n 1959, când prime[te o condamnare de dou`zeci [i cinci de ani. Este pus \n libertate \n 1964, iar un an mai târziu este r`scump`rat de o organiza]ie cre[tin` norvegian` cu suma de 10.000 de dolari. Ajuns ulterior \n America, Richard Wurmbrand cere s` fie audiat de Senat. Prin depozi]ia sa, pastorul român a vorbit lumii \ntregi dezv`luind crimele comunismului. A \nfiin]at o organiza]ie numit` Vocea Martirilor, cu sedii \n toat` lumea, \n dorin]a de a-i sprijini pe cei persecuta]i. C`r]ile sale au fost traduse \n toate limbile de circula]ie interna]ional` [i sunt publicate aproape \n toat` lumea. Al`turi de Umple]i vidul!, volum scris ca r`spuns la Manualul ateului, Cu Dumnezeu \n subteran`, este istoria celor paisprezece ani petrecu]i \n \nchisorile comuniste. Ap`rut` pentru prima dat` \n Anglia [i Statele Unite \n 1968, Cu Dumnezeu \n subteran` este prima carte care descoper` Occidentului ororile dictaturii comuniste din România. Torturile p`strate pân` atunci \n umbra celulelor intr` \n aten]ia publicului str`in. Dincolo de evocarea suferin]elor de care se \ndep`rteaz` treptat, Richard Wurmbrand rea-lizeaz` \n cartea sa monografia unei epoci a dezumaniz`rii. Experien]a personal` se pierde voit \n istoria unui spa]iu european-central. Referin]ele la cadrul politic fragmenteaz` textul, diminueaz` fraza uneori grav`. Cartea lui Richard Wurmbrand este un text scris \n paradigma lui „a iubi”. Acest aspect devine o not` definitorie a \ntregului discurs. Dup` cum

SEMNELE TIMPULUI

m`rturise[te autorul \n prefa]a c`r]ii, anii de \nchisoare i-au descoperit c`, „dincolo de credin]` [i iubire, exist` bucuria \ntru Domnul: un adânc, extraordinar extaz de fericire, f`r` seam`n \n lumea aceasta”. |n tot acest timp, remarc` Wurmbrand, a denun]at comunismul fiindc` \i iubea pe comuni[ti. |n acest fel, ca experien]` similar` celei a lui Nicolae Steinhardt, cartea lui Richard Wurmbrand devine un Jurnal al fericirii. Fericire, spune autorul, pentru c` a \nv`]at s`-L iubeasc` pe Dumnezeu, trecând chiar prin suferin]`, [i s`-i iubeasc` pe oameni. |n timpul anilor petrecu]i \n izolare, m`rturise[te Richard Wurmbrand, bucuria lui „a tr`i” s-a manifestat \n t`cere, prin rug`ciune, vorbind cu un auditoriu absent, imaginat doar. Al`turi de de]inu]i, bucuria se exterioriza prin credin]a [i iubirea de Dumnezeu [i de Cu Dumnezeu \n subteran` nu este jurnalul unui singur om, ci un mod de a consemna via]a tuturor celor care au refuzat dialogul cu puterea, rezistând atrocit`]ilor unui regim demonic. semeni, care de multe ori ducea la convertirea celorla]i condamna]i [i chiar a ofi]erilor de Securitate. Aceast` iubire, afirm` autorul, trece dincolo de ziduri [i \ncurajeaz` speran]a. Patru certitudini i-au luminat memoria celor paisprezece ani petrecu]i \n \nchisorile comuniste: \n primul rând faptul c` exist` Dumnezeu, c` Hristos este Mântuitorul nostru, c` exist` o via]` ve[nic` [i c` iubirea este cea mai bun` cale de urmat \n via]`. Cartea lui Richard Wurmbrand, Cu Dumnezeu \n subteran`, este un text care aminte[te c` \ncrederea \n Dumnezeu [i libertatea gândirii, \n vremurile \n care acestea reprezentau o amenin]are grav` pentru regimul comunist, erau pedepsite cu ani grei de \nchisoare sau chiar cu via]a. Cu Dumnezeu \n subteran` nu este jurnalul unui singur om, ci un mod de a consemna via]a tuturor celor care au refuzat dialogul cu puterea, rezistând atrocit`]ilor unui regim demonic. I

Richard Wurmbrand, Cu Dumnezeu \n subteran`, Editura Casa {coalelor, Bucure[ti 1994, 272 pagini.

26 Iran-Q7:Layout 1

SEMNELE TIMPULUI

1/18/07

2:42 PM

Page 26

POLITIC

Criz` petrolier` \n Golf sau recalibrarea Iranului ca putere regional` Ultimii ani au cunoscut o intensificare a controversei legate de programul nuclear iranian, care nu a putut fi privit decât cu suspiciune, dat fiind profilul geo-politic al ]`rii: Iranul se situeaz` pe locul 2 – dup` Arabia Saudit` – \n ierarhia statelor de]in`toare de z`c`minte petroliere ([i, automat, \n rândul furnizorilor indispensabili ai economiei globale) [i este inclus \n lista american` a principalilor sponsori ai terorismului. I Cristina de Silentio

cuzat de \nc`lcare a Tratatului de Neproliferare a Armelor Nucleare, Iranul a motivat c` centrala nuclear` de la Bushehr are ca destina]ie acoperirea necesarului energetic domestic, pentru ca astfel \ntreaga produc]ie de petrol s` poat` merge la export. Ceea ce a trecut f`r` excep]ie drept flagrant` disimulare a unor inten]ii deloc pa[nice a c`p`tat de curând dreptul la prezum]ia de autenticitate, prin concluziile unui studiu realizat pentru Academia Na]ional` de [tiin]e a S.U.A., de Roger Stern, profesor la Universitatea John Hopkins [i expert \n probleme iraniene. Prof. Stern identific` o serie de factori care au adus Iranul sub amenin]area curioas` a unei „crize petroliere”, a c`rei magnitudine poate fi dedus` imediat din faptul c` 70% din bugetul de stat \l constituie veniturile din industria petrolier` (din care circa 50%, din exporturi).

Subven]ionarea consumului petrolier domestic Subven]ionarea substan]ial` a cererii de petrol domestice a atras cre[terea consumului. Din 1980, cererea de energie a crescut cu 6,4%, dep`[ind rata cre[terii produc]iei (5,6%). O component` a 26

acestui dezechilibru o constituie declinul \nregistrat \n ultima vreme \n produc]ia de petrol. Produc]ia petrolier` [i, implicit, exporturile sunt afectate [i de s`r`cirea z`c`mântului [i pierderile din cursul procesului de rafinare. Infrastructura precar`, datând de dinainte de Revolu]ia din 1979, a debilitat produc]ia. „Ar fi nevoie de o investi]ie anual` de 2,5 miliarde de dolari, doar pentru a frâna evolu]ia descendent`, ceea ce \ns` nu se face pentru c` [guvernan]ilor] le este mult mai u[or s` finan]eze armata sau programele de asisten]` social`”, consemneaz` prof. Stern. Aceea[i deteriorare se \nregistreaz` [i \n dreptul investi]iilor str`ine, descurajate de prevederile Constitu]iei care interzice aranjamentele specifice unor astfel de ini]iative, prin care, \n schimbul capitalului b`nesc, tehnologic [i managerial, firmele str`ine primesc o parte din resursele exploatate. Reticen]a investitorilor a crescut [i mai mult \n urma opozi]iei iraniene vizavi de presiunile diplomatice legate de Tratatul de Neproliferare. Un alt factor responsabil de diminuarea capacit`]ii de exploatare este [i neglijarea aplic`rii unor tehnici cardinale de \ntre]inere a câmpurilor petroliere. Toate aceste e[ecuri administrative s-au repercutat dramatic \n plan economic. Cu o cre[tere a consumului energetic domestic conjugat` cu produc]ia debilitat`, declinul exporturilor de petrol devine iminent. {i atunci nu este exclus, spune raportul, ca „Iranul s` aib` nevoie de energie nuclear`”. Oricum, a[a cum promitea pre[edintele Ahmadinejad, ca r`spuns la Rezolu]ia O.N.U. prin care se dispunea stoparea programului de \mbog`]ire a uraniului, „Iranul nu va avea de suferit din pricina acestei rezolu]ii, \ns` cei care au sus]inut adoptarea ei cât de curând vor regreta acest act de frivolitate. Noi, \ns`, ne vom s`rb`tori realiz`rile atomice, \n februarie.” I

27-30 Onoare-Q7:Layout 1

1/18/07

3:34 AM

Page 27

SOCIAL

SEMNELE TIMPULUI

Ori casa, ori moartea S-a \ntâmplat pe 11 august 2006, \n Brescia, Italia. Hina, o tân`r` pakistanez`, a fost ucis` de tat`l ei, Mohammed Saleem, pentru c` [i-a dezonorat familia prin refuzul de a se c`s`tori cu un b`rbat ales de p`rin]i. „Nu voiam ca fiica mea s` ajung` o prostituat`”, declara tat`l, condamnat la \nchisoare pe via]`.

I Anca Porumb

elda a fost c`s`torit` de familie la 13 ani. Se afla \ntr-un cinematograf, \mpreun` cu o rud`, când so]ul ei, acuzând-o de prostitu]ie, a târât-o afar` [i i-a t`iat gâtul sub privirile \ngrozite ale mul]imii. Pentru crima sa a primit doar [ase luni de \nchisoare. |n aprilie 2005, la Ramallah, \n Palestina, o familie de cre[tini palestinieni [i-a ucis fiica pentru c` aceasta era \ndr`gostit` de un musulman. Se numesc „crime pentru ap`rarea onoarei” (honor crimes). Se practic` \n estul [i sud-estul Turciei, \n \ntreg spa]iul mediteranean, \n Orientul Apropiat, dar [i \n Asia [i Africa. Cele mai multe victime sunt \n Pakistan [i Bangladesh, \n comunit`]i islamice inflexibile, \n care familiile \[i ucid fiicele dac` acestea [i-au pierdut virginitatea. La fel se \ntâmpl` [i cu cele care \ndr`znesc s` aib` vreo aventur` amoroas`, dar [i cu cele de care s-a abuzat sexual sau au fost violate. F`pta[ii restabilesc \n mod tradi]ional onoarea familiei, ucigând victima abuzurilor. Femeile din aceste zone sunt pasibile de aceea[i pedeaps` dac` \ndr`znesc s` rup` c`snicia cu un partener pe care nu \l iubesc sau evadeaz` dintr-o c`s`torie aranjat`, chiar dac` nu-[i p`r`sesc so]ul pentru un alt b`rbat. |n cultura aceasta primitiv`, via]a sau moartea unei femei atârn` de o simpl` b`nuial`. Iar femeia b`nuit` c` [i-ar fi dezonorat familia trebuie s`

moar`! Etica justi]iarismului fanatic nu las` loc de cale \ntoars`. Astfel, onoarea \ntregii familii se rezum` la un singur element crucial: virginitatea fetelor, respectiv castitatea femeilor m`ritate. Nu se face nicio deosebire \ntre femeile care [i-au pierdut virginitatea \n mod voluntar [i cele care au fost siluite. Dac` „ru[inea” iese la suprafa]` [i devine vizibil`, printr-o sarcin` de exemplu, doar moartea femeii \n cauz` mai poate reface onoarea familiei. |n Turcia, Pakistan, Iordania, Irak, femei [i fete de orice vârst` pot fi ucise pentru c` au stat de vorb` cu un b`rbat pe strad`, pentru faptul de a nu fi servit masa la timp, pentru un telefon primit de la un b`rbat. B`nuielile pornesc de la privitul prea ... onoarea \ntregii familii se rezum` la un singur element crucial: virginitatea fetelor, respectiv castitatea femeilor m`ritate. Nu se face nicio deosebire \ntre femeile care [i-au pierdut virginitatea \n mod voluntar [i cele care au fost siluite. mult timp pe fereastr`, de la telefonul care sun` f`r` ca cineva s` r`spund` la cel`lalt cap`t al firului, de la simpla discu]ie cu vânz`torul. Femeia acuzat` nu trebuie s` se bizuie pe suportul femeilor din familie, pentru c` [i acestea trebuie s` contribuie la restabilirea onoarei. |n plus, „dezonorarea” adus` unei familii de c`tre una dintre fiice poate reduce [ansele celorlalte fete de a se c`s`tori „bine”. Nimeni nu face distinc]ie \ntre femeia vinovat` [i femeia b`nuit` de rela]ii sexuale \n 27

27-30 Onoare-Q7:Layout 1

SEMNELE TIMPULUI

1/18/07

3:34 AM

Page 28

SOCIAL

afara c`s`toriei. Simpla b`nuial` arunc` oprobriu asupra demnit`]ii b`rbatului, care va fi perceput de comunitate ca un \ncornorat. Onoarea nu are nimic de-a face cu adev`rul. |ntr-un atare context, povestea b`rbatului care viseaz` \ntr-o noapte c` so]ia \l \n[al` [i se treze[te [i o ucide cu lovituri de cu]it nu ne mai mir`.

Consiliu de familie Familiile se reunesc \ntr-un consiliu pentru a-l desemna pe membrul clanului care va trebui s` ucid` femeia ce le-a lezat onoarea. Astfel, ta]i, fra]i sau so]i se transform` \n uciga[i. Cultura \ns` \i nume[te „eroi” [i \i aplaud` pentru c` au purificat onoarea familiei. |ntre timp, femeile sunt \ngropate \n cel mai strict anonimat, iar crima prime[te numele de accident sau sinucidere. Sanc]iunile variaz` de la [ase luni la trei ani de \nchisoare, \n contextul \n care doar 10% dintre crime ajung s` fie tratate \n justi]ie. Deseori, cel desemnat pentru a \mplini legea onoarei este un Potrivit OMS, num`rul anual de decese \nregistrate \n rândul femeilor cu vârste \ntre 15 [i 44 de ani [i care au drept cauz` violen]a domestic` este mai mare decât totalul de decese cauzate de cancer, malarie [i accidentele rutiere. membru al familiei mai mic de 18 ani, pentru c` pedeapsa ce revine faptei se reduce de la 20 de ani la 6 luni de \nchisoare. Perpetuarea acestei practici justi]iare este favorizat` de ambientul juridic [i politic, prin sanc]iunile blânde [i, respectiv, prin indiferen]a [i chiar complicitatea statului. Un exemplu e Pakistanul, unde p`rin]ii recurg la poli]i[ti pentru a-[i g`si fetele, pentru a le \nchide [i pentru a le pedepsi. Doar \n ora[ul Urfa din Turcia au fost comise \n ultimii cinci ani 26 de astfel de crime. {i Bangladesh-ul \[i num`r` victimele: 775 de femei ucise \ntre 1999 [i 2001. Anual, \n Pakistan, sute de femei sunt r`nite sau ucise de rudele lor de sex masculin din pricina unor a[a-pretinse rela]ii sexuale nelegitime. Fetele tinere sunt prinse [i ucise dac` \ncearc` s` fug` – ele sunt \njunghiate, \mpu[cate sau stropite cu benzin` [i incendiate, \necate, c`lcate cu ma[ina (de b`rba]ii din familie) sau otr`vite (de mamele sau soacrele lor). Alteori sunt \nchise \ntr-o camer` timp de o lun` de zile, pân` mor sau sunt \mpinse la sinucidere, repetându-li-se: „Dac` nu te omori, fratele t`u va fi arestat pentru moartea ta”. Rare sunt cazurile \n care acestea s` fie doar excluse din familie. Uneori, aceste femei „pâng`rite” sunt c`s`torite urgent, dar, [i dup` c`s`torie, via]a le este amenin]at` \n 28

cazul \n care noua lor familie afl` c` au fost „dezonorate”. C`s`toriile for]ate fac de asemenea victime. |n Anatolia de sud-est, dou` treimi dintre toate c`sniciile continu` s` fie aranjate de familie. Pentru prestigiul familiei, suma care trebuie pl`tit` pentru cump`rarea miresei este foarte important`. Aceast` sum` este deseori prea mare pentru mul]i tineri care, ani de-a rândul, se v`d nevoi]i s` strâng` bani pentru a se putea c`s`tori. Tinerele femei sunt astfel condamnate s` se c`s`toreasc` cu b`rba]i mai \n vârst` pe care nu \i iubesc. Urmeaz` \mpotrivirea, dezonorarea familiei [i „crima ru[inii”, cum mai este numit` crima pentru ap`rarea onoarei.

Cultura uciga[` Conform statisticilor ONU, anual, \n lume sunt \nregistrate mai mult de 5000 de astfel de crime de onoare. Nu se cunoa[te num`rul exact, pentru c` multe dintre aceste crime sunt declarate accidente. Cele mai multe au loc \n ]`rile musulmane [i \n comunit`]ile de imigran]i musulmani. Paradoxal, conduc`torii islamici condamn` aceast` practic`, afirmând c` nu are fundament religios. Conform legii islamice, pedeapsa pentru adulter este de 100 de lovituri de baston dac` femeia este nec`s`torit` sau uciderea cu pietre dac` este c`s`torit`. |n ambele cazuri, adulterul trebuie dovedit de patru martori, fapt ce \ngreuneaz` pedeapsa. Dr. Shaheen Sardar Ali, pre[edintele Comitetului Na]ional privind statutul femeii \n Pakistan, consider` c` aceste crime de onoare

Statistici ■ Potrivit OMS, num`rul anual de decese \nregistrate \n rândul femeilor cu vârste \ntre 15 [i 44 de ani [i care au drept cauz` violen]a domestic` este mai mare decât totalul de decese cauzate de cancer, malarie [i accidentele rutiere. |n Iordania, \n 1997, 5000 de femei au fost ucise pentru restabilirea onoarei familiei. ■ |n ultimii 3 ani, \n Cambogia, 43 de so]ii infidele au fost desfigurate cu acid sulfuric. ■ |n 2002, crimele de onoare au costat via]a a 327 de femei \n Pakistan, \n 2002 pentru ca \n 2005, num`rul victimelor s` urce la 1015; numai \n provincia Pendjab, zilnic o femeie e ucis` \n numele onoarei. ■ Anul trecut, 20 de ]`ri s-au ab]inut de la semnarea unei rezolu]ii O.N.U., care condamna crimele de onoare. \ntre acestea se num`r` [i Iordania, China [i Rusia.

27-30 Onoare-Q7:Layout 1

1/18/07

3:34 AM

Page 29

SOCIAL

sunt „bazate pe tradi]ii [i obiceiuri feudale [i tribale. Aceast` practic` nu va \nceta atâta timp cât b`rba]ii vor socoti femeia o proprietate personal`”. Totul se reduce la o mo[tenire cultural`, care apas` greu [i frâneaz` cea mai mic` posibilitate de \mbun`t`]ire a condi]iei femeii. Potrivit unui sondaj realizat de organiza]ii de femei din Turcia, 37,4% dintre b`rba]ii intervieva]i sunt de acord cu crimele de onoare.

SEMNELE TIMPULUI

Occidentul condamn` aceste practici. Orientul ne acuz` c` ne pronun]`m \n chestiuni care ne dep`[esc cultural. |n 2001, Abdul Karim Dughmi, ministrul iordanian al justi]iei, declara: „Toate aceste femei ucise \n numele onoarei sunt ni[te prostituate, iar eu socotesc c` prostituatele merit` moartea.” Legea iordanian` nu condamn` persoana care omoar` „pentru ap`rarea vie]ii sau onoarei proprii sau a altcuiva”. Pentru o alt` de29

27-30 Onoare-Q7:Layout 1

1/18/07

3:34 AM

Page 30

SOCIAL

SEMNELE TIMPULUI

patriarhal`. Dreptul la via]` al femeii depinde de stricta respectare a normelor sociale [i a tradi]iei. O femeie nu are mai mult` individualitate decât o mobil`. Samia, de exemplu: la 29 de ani, aceast` femeie avea doi b`ie]i [i un so] violent. Paharul s-a umplut pentru ea când, \ns`rcinat` fiind, so]ul \i d` brânci pe sc`ri, \n jos. Pe 6 aprilie 1999, discuta problema divor]ului cu avocatul ei. |n birou intr` mama sa, unchiul [i [oferul lor. Un glon] tras de [ofer curm` via]a Samiei, deoarece divor]ul era o dezonoare pentru familia ei. Aceast` crim` s`vâr[it` \n prezen]a martorilor arat` c` uciga[ii erau convin[i de juste]ea faptelor lor. O problem` de familie rezolvat` \n familie! A fost depus` plângere \mpotriva autorilor crimei, dar, pân` \n prezent, nimeni nu a fost arestat. Souad este o tân`r` palestinian` care a fost v`zut` stând de vorb` cu un b`iat. Cumnatul ei i-a turnat o sticl` cu petrol pe cap [i i-a dat foc. Cu arsuri de gradul trei, dispre]uit` de infirmierele de la spitalul din Betleem, Souad se \ntreba: „La ce bun s` m` mai vindec când [tiu c` familia mea \mi Conform statisticilor ONU, anual, \n lume sunt \nregistrate mai mult de 5000 de astfel de crime de onoare. Nu se cunoa[te num`rul exact, pentru c` multe dintre aceste crime sunt declarate accidente.

putat` iordanian`, Nayla Rachdane, „ONG-urile interna]ionale vin cu subiecte care pân` acum erau str`ine culturii noastre – libertinajul, sexualitatea, divor]ul, subiecte care duc la dislocarea familiei [i societ`]ii noastre. S` lu`m exemplul abolirii crimelor de onoare. Ei, str`inii, vor ca b`rbatul care [i-a surprins so]ia cu amantul s` nu poat` reac]iona \n niciun fel. Ei vor s` reprime aceste crime, uitând c` [i b`rbatul are demnitatea [i onoarea lui. Nu ap`r aceste crime, dar consider c` b`rbatul care \[i ucide so]ia \n astfel de situa]ii beneficiaz` de circumstan]e atenuante.” Kor ya gor (casa ori moartea) – acesta este mottoul care stabile[te locul femeii \n societatea

dore[te moartea?”. Pe patul spitalului, mama ei a \ncercat s` o otr`veasc`. „Nu-i port pic` mamei mele. Ea nu avea de ales, se supunea doar deciziei tat`lui meu.” Ast`zi, Souad se afl` \n Elve]ia, gra]ie ajutorului oferit de o asocia]ie umanitar`. |n 1999, \n Germania, un kurd s-a sinucis dup` ce [i-a masacrat \ntreaga familie. Motivul: demnitatea i-a fost atins` deoarece familia nu a acceptat ca el s`-[i ia drept a doua so]ie pe propria-i fiic`, de 19 ani. |n Turcia, un adolescent de 16 ani [i-a ucis sora c`s`torit` pentru c` se \ntorcea târziu acas`. „Nu regret nimic. Am sp`lat onoarea familiei”, m`rturisea el. O femeie a fost ucis` pentru c` a primit o dedica]ie la radio. Familia a b`nuit c` ar avea un amant. Crimele pentru ap`rarea onoarei nu se opresc aici. Sunt uci[i presupu[ii p`c`to[ii, \n timp ce p`catul \[i face de cap prin lume. „Cine dintre voi este f`r` p`cat s` arunce cel dintâi cu piatra \n ea”, a fost sentin]a lui Isus Hristos. Peste timp, alegerea e aceea[i: putem arunca cu piatra \n cineva sau putem pune o piatr` la temelia unei case. I 30

31-34 Razboiul marketing-Q7:Layout 1

1/18/07

3:53 AM

Page 31

SOCIAL

SEMNELE TIMPULUI

M` numesc...

Publicitatea – asalt asupra min]ii

R`zboiul marketingului Navigam pe internet. Treceam de pe un site pe altul \n c`utarea unor informa]ii. Deodat`, \n multitudinea de reclame mai mult sau mai pu]in sâcâitoare, am z`rit una care m-a scos din \n]epeneala unei ore de concentrare. |ntr-un dormitor modern, un b`rbat [i o femeie st`teau \ntin[i, lasciv, \n pat.

I Diana Gavajuc

l \ns` p`rea \ncordat [i se uita cercet`tor la fa]a femeii. Pe fruntea ei era un bile]el autocolant pe care, cu majuscule, scria numele ei. Dedesubtul imaginii mai scria: „Post-it1 – pentru lucrurile m`runte pe care le ui]i.” Reclama \n cauz`, probabil, este un fel de parodie foarte realist` pentru zilele noastre. Strategii marketingului nu trebuie s` inventeze situa]ii fantastice pentru a vinde. E suficient s` scaneze via]a real`, s` adauge un element-surpriz`, o noutate sau pu]in umor, [i produsul poate fi dorit de publicul care viseaz` astfel de delicii. Acum 10 ani, \mi \ncepeam incitanta carier` \n marketing. |n acea vreme, la un seminar de instruire, am primit o carte care urma s` fie „cartea de c`p`tâi”, colacul salvator \ntr-un ocean deopotriv` magnific [i periculos. Semnat` de doi autori cele-

bri \n bran[`, Al Ries [i Jack Trout, cartea se numea Marketingul ca r`zboi. |nv`]`tura, pe care am urmat-o con[tiincios mul]i ani, suna cam a[a: „Adev`rata natur` a marketingului nu este servirea clientului, ci dep`[irea concuren]ei. Pe scurt, marketingul \nseamn` r`zboi; firmele concurente sunt inamicul, iar clientul, teritoriul care trebuie cucerit”.

Convertirea prin simboluri Suntem \n plin r`zboi! La televizor, la radio, de pe panouri publicitare, suntem ataca]i de mesaje care ne trezesc „setea de via]`”, care ne \ndeamn`

1. „Post-it” – bile]el autocolant

31-34 Razboiul marketing-Q7:Layout 1

SEMNELE TIMPULUI

1/18/07

3:53 AM

SOCIAL

„s` trìm cu poft`”, „s` \ncerc`m totul”, „s` ne realiz`m visurile”, oricare ar fi ele. |ntr-un col], câteva ini]iale sau un simbol tr`deaz` garan]ia credibilit`]ii: o firm` sonor`, un brand2. Obsesia brandurilor este discutabil` atunci când ele vor s` \nlocuiasc` setul de principii morale. Totu[i, când sunt amplificate prin sloganuri, brandurile pot trezi un ecou profund \n societate. Ce a[teapt` oamenii de la aceste modele atr`g`toare, de exemplu de la bùturile r`coritoare? Ele se vor simboluri de stil de via]`. Câteva \nghi]ituri din bùtura minune, [i... problemele dispar! Ni[te „zero calorii” [i „f`r` zah`r” ne transform` \n tineri plini de via]`. Aporturi de „extra-energie” din surse dubioase ne fac irezistibili. Cu a[a licori extraordinare, putem surmonta aglomera]ia, oboseala, limitele fizice [i oricare obstacol spre fericire. Judecând impar]ial, ele ne ajut` s` ignor`m realitatea – nu tocmai optimist` – printr-o atitudine pozitiv`, ceea ce este destul de lùdabil. Dar de la pozitivism [i pân` la superficialitate este un singur pas. Via]a ne joac` \ntr-un ritm atât de alert \ncât nu avem timp de analize \n profunzime: „Ne place, deci e bun. E frumos, deci e moral. Ne scap` de nepl`ceri, deci e de la Dumnezeu.” O mare agen]ie de publicitate din lume declara c` „brandurile constituie o nou` religie”. |nsemnele lor sunt peste tot: de la ofertele din toaletele publice [i pân` la etichetele lipite pe portocale. „Fiecare are nevoia s` cread` \n ceva”, sus]ine reclama unei ma[ini engleze[ti. Lâng` cuvinte apare [i o imagine cu trifoi, amuleta3 tradi]ional`, apoi o imagine cu o cruce, devenit` accesoriu la moda, iar la sfâr[it vine [i emblema brandului ma[inii \n care nu te \ncrezi doar, ci pe care o [i crezi! Pentru a-i \nt`ri valoarea spiritual` speculat`, acest logo a fost proiectat chiar pe cupola Catedralei „Sf. Paul” din Londra4. |n societatea post-cre[tin` sunt multe alternative la credin]a \n Dumnezeu: cariera, sportul, astrologia, spiritualitatea oriental` etc. Aici a g`sit marketingul solu]ia pentru vânzarea produselor: transformarea brandurilor \n icoane, promovarea lor ca [i cum ele ar putea umple golul din suflet, invitând apoi pe „credincio[i” la devo]iune prin cump`rarea produselor, act prin care cump`r`torul este „convertit”.

Vinde c` se cump`r` orice Joe Girard, autorul c`r]ii Cum s` vinzi orice oricui, este \nscris \n Guiness Book of World Records ca cel mai grozav vânz`tor al tuturor timpurilor. Autorul porne[te de la premisa ca „po]i 32

Page 32

câ[tiga [i f`r` s` faci victime”. Teoria „win-win” („eu câ[tig – tu câ[tigi”), aplicat` la simplul cump`r`tor, se dovede[te a fi „eu am câ[tigat – tu doar ai impresia c` ai câ[tigat”. Satisf`cu]i cu efecte temporare, ne l`s`m am`gi]i cu forme atr`g`toare „pentru c` merit`m”; „dormim lini[ti]i” pentru c` „cineva se ocup` de \nmul]irea fondurilor noastre”; mânc`m „pui atât de proasp`t c` zboar`” chiar dac` pic` mort pe asfalt4. Inaugur`m case ob]inute prin „credite la minut” [i muncim pentru rambursarea banilor tot restul vie]ii, teroriza]i s` nu le pierdem cumva... Legea Publicit`]ii5 cere ca „publicitatea s` fie onest`, adev`rat` [i corect`. Publicitatea nu trebuie s` exploateze credulitatea, lipsa de experien]` sau lipsa de cuno[tin]e a consumatorului.” |n practic` \ns`, publicitatea func]ioneaz` pe un principiu simplu: poten]ialul client trebuie convins c` va fi mai fericit, mai \mplinit, mai frumos [i mai curajos cu produsul acela decât f`r` el. Fiecare spot publicitar devine, automat, un sistem de credin]` \n miniatur` la care este expus` mintea consumatorului. „Pasul spre fericirea etern` \l faci cu noul toaster X!” sau „Noua bicicleta Y \]i va oferi tot ce dore[ti!” sau „Crede \n tine! Cu produsul

31-34 Razboiul marketing-Q7:Layout 1

1/18/07

3:53 AM

Page 33

SOCIAL

Z ai curaj!”. Rupte din context, aceste declara]ii par absurde. Dar ele reprezint` elementul dominant al fiec`rei reclame. |n aceast` conjunctur`, omul postmodern \[i schimb` cheia filozofic`, de la „Cogito, ergo sum” la „Consumo, ergo sum”.

Eliberarea patimilor Cercet`rile de pia]` \n România postrevolu]ionar` eviden]iaz` nevoia disperat` a individului de exprimare liber`. Libertatea, de la un mod de a fi, a ajuns un scop \n sine. Paradoxal, bombardamentul cu reclame continu` politica fostului sistem comunist cu promisiuni de utopie. Libertatea, promovat` ca sens suprem al vie]ii, ne este servit` cu fiecare \nghi]itur` de bere sau fum de ]igar`, marc` nou`. La o mare intersec]ie din Bucure[ti, ochii sunt izbi]i de un panou cu „modelul masculin”. Cu trupul aproape gol, el invit` vis`toarele s` se elibereze de inhibi]ii [i s`-[i urmeze instinctele. Reclamele de tot felul, cu imagini provocatoare sexual, exploateaz` dorin]a de dezb`rare de orice frustrare. Calvin Klein, titularul unei m`rci de mod` [i parfumuri, declara: „Jeans-ii vorbesc despre sex. Abunden]a de trupuri dezbr`cate

SEMNELE TIMPULUI

este ultima g`selni]` a publicit`]ii de a oferi produselor redundante o nou` identitate.”6 Publicitatea nu-[i propune direct negarea valorilor morale, ci doar o confuzie valoric` \n care s` nu mai existe niciun criteriu obiectiv al binelui moral. Singurul reper promovat este pornirea hedonist`. |ndemnuri ca „Trìe[te dup` jeanstinct!” ilustreaz` procesul de substituire a conceptului de libertate a fiin]ei umane cu fascina]ia vie]ii ghidate dup` instincte. Combina]ia care a demonstrat c` are succes la publicul consumator este sex, religie [i umor. Spotul publicitar care folose[te imaginea unui preot june [i foarte atractiv, flirtând cu o tân`r` „f`r` prejudec`]i”, a vândut foarte bine o bùtur` r`coritoare devenit` simbol al stilului de via]` nonconformist, deschis la orice aventur` [i, \n definitiv, identificat cu libertatea. Ar fi prea simplist s` presupunem c` expunerea la aceste forme de „cultur` de mas`” conduce automat la schimb`ri iremediabile de comportament. Studiile \ns` au revelat c` publicitatea are o influen]` semnificativ` asupra mentalit`]ii societ`]ii, \n ansamblu, [i a individului, \n parte, cu prec`dere a adolescen]ilor, [i aceasta mai ales pentru faptul c` mijloacele de comunicare \n mas` au cunoscut o dezvoltare escaladant` prin televiziune, media cu cel mai mare impact. Aceasta se adreseaz` sim]ului cel mai sensibil, dar [i cel mai coruptibil al omului – v`zul. Se [tie c` 84% din informa]ie vine prin v`z. Aceasta [i explic` cuvintele lui Isus: „Dac` ochiul tù este rù, tot trupul tù va fi plin de \ntuneric” (Matei 6,23). Ori de câte ori distorsiunile realit`]ii, transmise prin televiziune, sunt lansate inten]ionat pentru atingerea anumitor scopuri, e vorba de manipulare. Sexul se altoie[te cu violen]`. Conform unui studiu recent al CNA7, rezult` c` patru canale de televi-ziune cu cel mai mare rating din Romania difuzeaz`, \n propor]ie de 28%, \n timpul de maxim` audien]`, clipuri publicitare cu scene de violen]`. Dar nu de orice fel: o violen]` ce debordeaz` de virilitate, bucurie [i vitalitate, izvorând din eliberarea instinctelor.

2. Brand – marc` de \nalt` calitate 3. Amulet` – mic obiect c`ruia oamenii supersti]io[i \i atribuie puteri magice aduc`toare de noroc 4. Reclam` promo]ional` al firmei Avicola Transilvania 5. Legea nr. 148 / 2000 6. http://en.wikipedia.org/wiki/Calvin_Klein 7. Consiliul National al Audiovizualului http://www.cna.ro/cercetari/sondaje.html

31-34 Razboiul marketing-Q7:Layout 1

1/18/07

3:53 AM

Page 34

SOCIAL

Via]a puncti-form` Omul zilei, tipul „la mod`”, este individul care nu tr`ie[te decât dac` posed` [i consum`8. Cu toate c` euforia, hedonismul [i narcisismul veacului sunt frustrante [i efemere, totu[i ei au un argument care câ[tig` credibilitate: clipa. Cine crede c` momentul de fa]` este singurul lucru real \ntr-o lume plin` de incertitudini \ncepe s` se ag`]e de el cu t`rie. Viitorul poate suna bine, poate fi „chiar str`lucitor”, noi \ns` vrem s` gust`m nu mai târziu de acum produsele-minune sau sentimentele pasionale. {irete, marile companii \[i promoveaz` marfa prin sloganuri forte, de genul: „Clipa – cel mai de pre] lucru din via]`”. Furnizorii de pl`ceri de tot felul ne promit s` ne duc` tot mai departe \n descoperirea de noi satisfac]ii. Angajament provocator, nu-i a[a? |ntrebarea este: |n ce direc]ie duce drumul spre culmi: spre cer sau spre abis? |ntr-o astfel de dilem`, sloganul pentru o renumit` bere, „Tu alegi. Cheia e la tine!”, ar trebui s` te pun` pe gânduri.

B`t`lia pentru minte Deciziile pe care le lu`m sunt din ce \n ce mai mult bazate pe valorile [i principiile pe care ni le cultiv` filozofia servit` la col] de strad`, pe fiecare ecran TV sau pe copertele revistelor de mare tiraj. Publicitatea, \n forma ei agresiv`, de reclam`, a devenit antibioticul cu spectru larg, f`r` de care aproape c` nu mai putem func]iona, atâta timp cât alegerile noastre sunt condi]ionate de no]iuni ca „top of mind”9, „most popular”10 sau „bestseller”11. Rodul unor intense studii psihologice [i demografice, industria publicitar` modeleaz` mai mult sau mai pu]in filozofia vie]ii, motiva]iile [i reperele morale. Din aceast` perspectiv` este acuzator faptul c` limbajul publicitar ocole[te \n

SEMNELE TIMPULUI

mod sistematic sistemul nostru ra]ional, anesteziind inteligen]a prin pervertirea principiului identit`]ii. |n acela[i timp, supradezvolt` automatismele, comportamentele negândite [i reflexele, \ntinzând capcane con[tiin]ei, printr-o re]ea de [oapte [i \ncânt`ri12. Pu-blicitatea ne transpune \n acea lume a abunden]ei \n care obiectele se gr`besc s` se conformeze voin]ei noastre, rupându-ne astfel de realitate [i deturnându-ne de la problemele esen]iale ale vie]ii, spre materialitate. Al Ries [i Jack Trout au totu[i dreptate! Câmpul de b`t`lie nu mai este spa]iul fizic, cum ar fi rafturile supermarketurilor, nici str`zile ora[elor... B`t`liile de marketing se duc pentru mintea poten]ialului cump`r`tor. Locul sacru al fiec`rui om, mintea, nu poate sta mult timp gol: se ocup` imediat. Dac` nu-l ocup` valorile perene, atunci \ncet-\ncet \l vor invada mesajele publicitare lansate subtil spre ]inta exact` – instinctele consumatorului –, pentru ca apoi dorin]ele [i impulsurile s` asedieze fiin]a uman`. A]i observat, probabil, c` termenii folosi]i sunt prelua]i din vocabularul militar. Ne afl`m \n stare de r`zboi, un r`zboi pentru câ[tigarea dreptului la gândire [i autodeterminare... A consuma nu este un sinonim al gândirii inteligente; \n schimb, a devenit un indicator spiritual. Pe rafturile uria[elor catedrale ale secolului XXI – mall-urile13 [i supermarketurile – se \n[iruie lucruri care am`gesc nu numai nevoile fizice, materiale, ci [i foamea spiritual`, pe care mul]imile \nc` o resimt. „Cel mai bun vânz`tor” care ne \nv`]a cum s` vindem orice oricui a dedicat cartea mamei sale „pentru dragostea cu care l-a crescut [i pentru c` l-a f`cut s` cread` c` este o fiin]` uman` valoroas`”. Iar noi, beneficiarii strategiilor [i tacticilor de ob]inere a profitului de pe urma oric`rui fleac, cum rezist`m pe acest front f`r` ca lucrurile esen]iale s` fie compromise? Un autocolant pe frunte, cu un lucru fundamental de neuitat ar putea fi r`spunsul: „S` nu mai tr`i]i ca p`gânii, \n de[ert`ciunea gândurilor, având mintea \ntunecat`... S` v` dezbr`ca]i de omul cel vechi, care se stric` dup` poftele \n[el`toare, [i s` v` \nnoi]i \n duhul min]ii voastre...” (Efeseni 4,17-23). I

8. Francois Brune, Fericirea ca obligatie. Eseu despre standardizarea prin publicitate, Ed. Trei, 1996 9. Top of mind – primul pe lista, produs sau serviciu care primul ne vine in minte din categoria lui 10. Most popular – cel mai popular produs sau serviciu 11. Bestseller – cel mai bine vândut produs sau serviciu 12. Francois Brune, Fericirea ca obliga]ie. Eseu despre standardizarea prin publicitate, Ed. Trei, 1996 13. Mall – centru comercial

35-37 Downshifting

1/18/07

4:12 AM

Page 35

SOCIAL

SEMNELE TIMPULUI

Fenomenul

Downshifting sau atunci când mai pu]in \nseamn` mai bine Cu pu]in timp \n urm`, a rulat pe micile ecrane clipul publicitar al unei companii de telefonie mobil` \n care protagonista era o musculi]`. O voce pl`cut` povestea c` minuscula vietate trìe[te numai o zi, dar o trìe[te la maximum, adic` descoper` c` poate s` zboare, zburd` prin v`zduh fericit`, face surf pe o frunz`, joac` tenis folosindu-se de o pânz` de pìanjen [i, la finalul zilei, \[i g`se[te jum`tatea al`turi de n Cristina Peli care contempl` asfin]itul.

eclama nu este deosebit` numai prin imaginile superb realizate, cât mai ales prin sloganul pe care, indirect, \l promoveaz`: „Trìe[te clipa! Trìe[te prezentul! Via]a este scurt`, nu irosi nicio clip` din timpul pe care \l ai [i f` ce \]i place!”. Dictonul este vechi. A fost consemnat acum 2000 de ani \n Odele lui Hora]iu: „Carpe diem quam minimum credula postero”, adic` „Trìe[te clipa [i \ncrede-te cât mai pu]in \n viitor!”. Acest dicton antic, carpe diem, constituie un uimitor instantaneu al scopurilor [i ]elurilor care \i mi[c` pe mul]i dintre contemporani. Dorin]a de a avea [i experimenta totul atinge toate vârstele, toate

clasele sociale [i toate ]`rile lumii, iar pentru a atinge scopul dorit, alerg`torii absolvesc cel pu]in o facultate, urmeaz` studii de master [i doctorat, muncesc dou`sprezece ore pe zi [i, \n acela[i timp, \ntemeiaz` familii, cresc copii [i viseaz` la vacan]e. |mplinirea acestor dorin]e \i determin` s` se \nscrie \ntr-un maraton permanent \ntre cas` [i serviciu, magazine [i [coal`, influen]ând cu prec`dere via]a locuitorilor din marile ora[e. Aceast` via]` promite premii pentru to]i alerg`torii, promite ani de odihn` [i lipsa grijilor materiale. |ns` cu ce pre]? Cursa frenetic` \n care lumea contemporan` s-a \nscris a dat na[tere \n societ`]ile occidentale 35

35-37 Downshifting

SEMNELE TIMPULUI

1/18/07

4:12 AM

Page 36

SOCIAL

dezvoltate unui contra-fenomen, pe care speciali[tii l-au numit downshifting. Cuvântul le ofer` vorbitorilor de limb` englez` indicii foarte sugestive cu privire la sensul s`u: este vorba despre un schimb, o schimbare (engl. shift) \n jos (engl. down). O descriere mai exact` a fenomenului o ofer` psihologul Aurora Liiceanu, \n lucrarea sa Fenomenul downshifting – sau „dincolo” de top management: „Downshiftingul \nseamn` refuzul de a intra \ntr-o \nregimentare (prin dresaj), refuzul pozi]iei, refuzul salariilor mai mari etc. Ideea de baz` este c`, de fapt, calitatea vie]ii individului este dat` nu de felul \n care se pozi]ioneaz` el din punct de vedere material – nu \]i trebuie atât de mul]i bani ca s` po]i s` fii fericit, mul]umit \n via]` –, ci de faptul c` po]i profita, s` zicem, inteligent de timpul pe care \l ai de tr`it, ca s` nu devii un sclav al muncii. Prin urmare este vorba de o etic` a muncii.” Aurora Liiceanu precizeaz` c` „downshiftingul s-a n`scut din refuzul societ`]ii occidentale de a nu deveni sclava valorilor materiale [i de a-[i consuma toat` existen]a alergând dup` bani, dup` o pozi]ie ierarhic`.” Practic, acest fenomen apare \n societ`]ile dezvoltate ca o reac]ie \mpotriva consumerismului. {i cât de bine cunosc românii consumerismul! |n România, [i cu prec`dere \n ]`rile \n curs de dezvoltare, banii [i acumularea de bunuri materiale sunt dominante ale vie]ii. Lumea \i prive[te cu admira]ie pe cei care au o ma[in` mai bun`, sunt mai bine \mbr`ca]i sau au o cas` mai mare. Banul are valoare, banul d` valoare! Suntem o societate de consum cu valori materialiste excesive [i ostentative. Unde [i când, mai mult decât aici [i acum au fost mai multe ma[ini ultimul r`cnet, mai multe telefoane [i televizoare ultraperformante [i mai multe haine de firm`? {i pentru a le ob]ine, cât` trud` [i sudoare sunt depuse? Downshiftingul propune modera]ie, propune ca, odat` ce ai ob]inut un statut [i un nivel de trai satisf`c`tor, s` te opre[ti [i s` prive[ti \n jur. Downshiftingul propune schimbarea atitudinii fa]` de bunuri [i munc` \n sensul c` „mai pu]in \mi ajunge” [i „munca nu este totul”. „|n general, downshiftingul”, spune Aurora Liiceanu, „pune accentul asupra unei chestiuni esen]iale: exist` [i alte laturi ale vie]ii care sunt importante [i pe care le po]i realiza dac` ai bani, dar nu neap`rat foarte mul]i bani: rela]iile, prietenii, pl`cerea de a sta la ora 11 diminea]a pe malul unui râu sau pl`cerea de a te trezi diminea]a la ora 10, cu gazeta \n pat etc.” Sus]in`torii acestui fenomen declar` c` motivele pentru care au ales s` fac` mai pu]ini 36

bani, s` aib` o slujb` cu mai pu]ine ore \n program, s` se retrag` \n ora[e mai mici sau la ]ar` au de a face cu dorin]a de a experimenta o \mbun`t`]ire a calit`]ii vie]ii, sau c`utarea acelei st`ri de ben essere \n propria pielea, avantaje pe care societ`]ile de consum nu le pot oferi. Problema societ`]ilor ultra-dezvoltate este c` tocmai timpul necesar pentru acel ben essere \l solicit` ca pre] \n schimbul unei [anse de a fi printre câ[tig`torii cursei. Cei care aleg aceast` schimbare \[i regândesc existen]a [i priorit`]ile, \[i amintesc c` mai exist` natur`, timp liber, prieteni, lectur` [i nenum`rate alte surse de satisfac]ie personal`.

Un fenomen f`r` grani]e Ceea ce surprinde la acest fenomen este universalitatea lui [i felul \n care este importat [i adaptat de multe dintre societ`]ile actuale. Este de a[teptat s` \l g`sim \n societ`]ile de consum dezvoltate, cum ar fi ]`rile vest europene, Statele Unite sau Australia, dar el [i-a deschis calea [i \n ]`rile \n curs de dezvoltare sau chiar \n cele slab dezvoltate. |n India spre exemplu, filozofia de via]` este caracterizat` de renun]area la pl`ceri

35-37 Downshifting

1/18/07

4:12 AM

Page 37

SOCIAL

materiale [i de un trai simplu, \n armonie cu mediul \nconjur`tor, ceea ce face ca downshiftingul s` fie foarte u[or de acceptat aici. „Civiliza]ia, \n adev`ratul sens al cuvântului”, spune Mahatma Gandhi, „\nseamn` nu multiplicarea, ci reducerea deliberat` a dorin]elor. Numai aceasta sus]ine adev`rata fericire [i mul]umire”, creând astfel un precedent al fenomenului. |n Australia, statistici cu privire la gradul de penetrare a fenomenului \n societate, realizate de Institutul Australian, arat` c`, la sfâr[itul anului 2003, 23% dintre adul]ii australieni cu vârste cuprinse \ntre 30 [i 59 de ani [i-au schimbat via]a optând pentru acest fenomen. |n cadrul acestui studiu, Institutul Australian \mparte adul]ii chestiona]i \n trei clase de venituri: mari, medii [i mici. Studiul subliniaz` faptul c` fenomenul este \ntâlnit \n toate clasele sociale, fapt care demonstreaz` c` nu numai cei cu venituri mari ader` la acest fenomen, ci [i cei cu venituri medii sau mici, [i aceasta \n propor]ie asem`n`toare cu cei din clasa cu venituri mari. Printre alegerile pe care australienii le fac pentru a-[i simplifica via]a (simple living este o alt` denumire a acestui fenomen) se num`r` diminuarea num`rului orelor

SEMNELE TIMPULUI

de program la serviciu, renun]area la orice slujb` sau schimbarea carierei. Acela[i studiu citeaz` statistici din Statele Unite care demonstrau c` 19% dintre americanii adul]i au ales simplitatea voluntar` (voluntary simplicity, o alt` denumire a fenomenului). Un alt studiu al aceluia[i institut indic` faptul c`, \n noiembrie 2003, 25% dintre adul]ii britanici au optat pentru downshifting, motivele invocate fiind acelea[i ca [i ale australienilor: doresc o via]` mai echilibrat`, s` petreac` mai mult timp cu familia, \mplinire personal` [i un stil de via]` mai s`n`tos. |ntre 22 [i 28 aprilie, \n Marea Britanie a fost s`rb`torit` S`pt`mâna Na]ional` a Downshiftingului, prilej \n care sus]in`torilor simplit`]ii voluntare, deopotriv` adul]i [i copii, le-au fost oferite anumite sfaturi: „Taie o carte de credit! Doneaz` o pung` cu haine! |nchide televizorul [i radioul, joac`-te, vorbe[te! Implic`-te voluntar \ntr-un anumit proiect pentru o jum`tate de or` pe zi!” Chiar [i persoanele juridice au participat [i au fost \ndemnate s` recicleze plasticul [i hârtia, s` doneze mobila de birou de care nu mai au nevoie, s` foloseasc` materiale de cur`]are [i produse de papet`rie ecologice [i chiar s` construiasc` o sal` de sport angaja]ilor, pentru exerci]iile fizice din timpul pauzei de prânz. Se pare c` acest eveniment a fost un succes, dac` ]inem cont de faptul c` britanicii \l preg`tesc pe al doilea, programat pentru 21- 27 aprilie 2007. O privire de ansamblu asupra downshiftingului ne indic` faptul c` apari]ia acestuia [i traseul ascendent pe care l-a c`p`tat ulterior sunt sus]inute de principii cu totul areligioase. Cu toate acestea, nu de pu]ine ori putem g`si \n Biblie sfaDownshiftingul propune modera]ie, propune ca, odat` ce ai ob]inut un statut [i un nivel de trai satisf`c`tor, s` te opre[ti [i s` prive[ti \n jur. turi de a nu ne construi castele [i bog`]ii pe p`mânt, unde le m`nânc` moliile [i le fur` ho]ii, sau de a nu ne investi fiin]a \n averi [i pozi]ii sociale, ci de a d`rui altora [i a pre]ui natura. Downshiftingul preia [i aplic` aceste principii, \ns` se opre[te \n afara sferei religiosului [i r`mâne un fenomen strict social. Cu toate c`, din punctul de vedere al \nv`]`turii cre[tine, fenomenul parcurge drumul numai pân` la jum`tate, totu[i, prin faptul c` ne poate \ndep`rta de stresul marilor ora[e sau ne propune retragerea din cursa acumul`rilor materiale, downshiftingul ne ofer` un cadru propice pentru cultivarea unei religiozit`]i autentice. n 37

38 IRDF-Q7:Layout 1

SEMNELE TIMPULUI

1/18/07

3:58 AM

Page 38

TEHNOLOGIE

IDRF unde nici nu te-a[tep]i Tehnologia de identificare prin radiofrecven]`, urma[` a codului de bare, pare s` fie din ce \n ce mai popular` [i mai u[or de acceptat. Ce este IDRF? A[a cum revista noastr` a mai scris, IDRF este cea mai avansat` tehnologie de identificare a obiectelor [i de colectare a datelor.

I Radu Vasile

tichetele IDRF sunt mult mai performante decât codurile de bare: pot stoca mari cantit`]i de date, sunt rescriptibile, nu pot fi falsificate [i au o durat` de via]` practic nelimitat`. Ele pot fi aplicate pe orice produs, iar cipurile din silicon IDRF (de m`rimea unui bob de orez) pot fi implantate oamenilor [i animalelor. A[a c` \ntr-o [coal` din Osaka, Japonia, copiii au fost marca]i cu etichete IDRF \nc` din anul 2004. Deoarece autorit`]ile japoneze au decis c` urm`rirea permanent` a copiilor este cea mai bun` metod` de a-i proteja, scanarea lor se face la intr`rile [i ie[irile [colii [i \n anumite loca]ii cheie. Copiii poart` etichetele pe haine, ecusoane sau ghiozdane. Ca [i când ar mai fi avut nevoie de \nc` o scuz` ca s` fie lene[i, studen]ii Universit`]ii Westminster au la dispozi]ie, \ncepând cu anul 2006, un bar unde nu va mai fi nevoie s`-[i fluture mâinile [i s`-[i oboseasc` gura pentru a face o comand`, ci pot folosi tehnologia IDRF \n acest scop chiar de la masa la care stau, prin intermediul unui monitor (touchscreen). |n plus, sistemul le permite s` trimit` mesaje celor de la alte mese, scutindu-i de un eventual contact direct cu interlocutorul... Sistemul pare s` poat` face orice, mai pu]in s`-i opreasc` pe cei care au trecut limita turment`rii. Pentru aceasta exist` firmele de securitate. Tot \n 2006, câteva cluburi sportive din Anglia au introdus abonamentele anuale marcate IDRF. Fulham, Coventry City, Manchester City sunt primele cluburi care au permis folosirea tehnologiei IDRF pentru fanii lor. Conducerile cluburilor sus]in c` au reu[it astfel s` reduc` timpul pierdut de oameni la cozile pentru bilete [i au sporit securitatea din jurul stadioanelor. La Fulham, peste 20.000 de smartcard-uri IDRF au ajuns la 38

posesorii de abonamente anuale [i la membrii clubului. De beneficiile tehnologiei IDRF se arat` interesate Armata britanic` [i cea american`. Speciali[tii sus]in c` rata atacurilor \mpotriva propriilor for]e (friendly-fire) poate sc`dea dramatic odat` cu introducerea identific`rii prin radiofrecven]`. Pacien]ii de la Klinikum Saarbrücken din Germania au urmat \n 2005 exemplul pacien]ilor dintr-un spital din New York. Atunci, conducerea spitalului a hot`rât monitorizarea acestora prin IDRF. O band` \n jurul \ncheieturii este suportul pentru microcipul care poart` informa]ii despre medica]ia prescris` [i alte date importante. Atât personalul medical, cât [i pacien]ii pot citi informa]iile stocate de microcip. Tot clinica din Germania a introdus la \nceputul anului 2006 monitorizarea rezervelor de sânge prin sisteme IDRF. |ncepând cu octombrie 2006, toate pa[apoartele americane [i britanice au fost dotate cu microcipuri IDRF. Acestea stocheaz` datele posesorului pa[aportului, cum ar fi numele, na]ionalitatea, data [i locul na[terii [i o poz` \n format digital. Numeroase persoane [i organiza]ii civice [i-au manifestat dezacordul fa]` de folosirea tehnologiei. Aceste manifest`ri au primit cu pu]in timp \n urm` un nou impuls prin demonstra]ia f`cut` de hacker-ul Lukas Grunwald. Acesta a ar`tat c` orice pa[aport cu cip IDRF poate fi cu u[urin]` falsificat, folosind informa]ii oferite chiar de site-ul International Civil Aviation Organisation. I

39 Gheata-Q7:Layout 1

1/18/07

3:29 AM

Page 39

MEDIU

SEMNELE TIMPULUI

Ghea]a se tope[te

I Radu Vasile

a sfâr[itul verii polare din anul 2040, \n Oceanul Arctic nu va mai r`mâne nicio zon` \nghe]at`. Cercet`torii de la Centrul Na]ional pentru Studierea Atmosferei din Statele Unite, care au lansat aceast` previziune, au luat \n studiu evolu]ia banchizei polare la sfâr[itul verilor arctice din ultimii 27 de ani. Astfel, \n medie, suprafa]a acoperit` de ghe]urile „ve[nice” scade anual cu câte 60 de mii de kilometri p`tra]i. |n condi]iile \n

care, la sfâr[itul lunii septembrie 2006, Oceanul Arctic era \nghe]at pe o suprafa]` de 6 milioane de kilometri p`tra]i, estim`rile cercet`torilor indic` faptul c`, peste 10 ani, suprafa]a acoperit` de ghea]` va fi de trei ori mai mic`. Conform studiului, \n anul 2040, singurele por]iuni \nghe]ate vor r`mâne coastele nordice ale Canadei [i ale Groenlandei. Deocamdat`, efectele acestei topiri masive nu pot fi studiate. I 39

40-45 Quo

vadis-Q7:Layout 1

SEMNELE TIMPULUI

1/18/07

4:01 AM

Page 40

{TIIN}~

QUO VADIS... MEDICINAE? Joaca de-a Dumnezeu – un joc sc`pat de sub control?! Cuvintele de ordine \n medicin`, \n genetic` [i \n [tiin]ele biologice din ultimii ani au fost revolu]ie [i fantastic. Adev`rul este c` aceast` revolu]ie sau, mai bine zis, aceste revolu]ii succesive i-au luat prin surprindere chiar [i pe cei mai vizionari oameni ai secolului trecut, fie ei din domeniul [tiin]ei, teologiei, sociologiei sau al politologiei.

I Florin Theodoru

ei care urm`resc fluxurile de informa]ii vor admite rapid c` realitatea este reprezentat` printr-un amalgam bizar \ntre team` [i fascina]ie. Astfel, \n contextul revolu]iilor din medicin` (caset`), nu ar trebui s` mai surprind` pe nimeni faptul c` unii comentatori aviza]i folosesc analogii [i titluri de articole care fac referire expres` la imagina]ie „excentric`” (Pro-meteu, Frankenstein) [i la filme SF. Mul]i speciali[ti consider` c` pa[ii cei mai provocatori din ultimii ani \n aceast` revolu]ie „\n cascad`” ar fi reprezenta]i de trei evenimente esen]iale: clonarea primului mamifer, celebra oaie „Dolly”, derivarea celulelor stem umane [i identificarea celulelor stem embrionare (CSE) [i, \n ultimul rând, alc`tuirea „h`r]ii genetice a lumii” – a[a-numitul Genographic project (secven]ializarea genomului uman), proiect cu aspecte [i implica]ii pe care le vom analiza \ntr-o edi]ie viitoare a revistei. Primele dou` realiz`ri men]ionate ali-

menteaz` o angoas` care are drept epicentru ingineria genetic`, [tiin]a [i oamenii „sc`pa]i de sub control”. Acestea au f`cut ca \n ultimii ani s` curg` mult` cerneal` [i la fel de mult` transpira]ie prin cancelariile marilor puteri politice, [tiin]ifice sau ale forurilor decizionale \n domenii foarte sensibile precum religia [i bioetica.

Ce este o clon`? Termenul clon` deriv` din grecescul „klown” adic` „ramur`” – clonarea fiind produs`, \n principiu, prin dou` procese diferite:

40-45 Quo

vadis-Q7:Layout 1

1/18/07

4:01 AM

Page 41

{TIIN}~

SEMNELE TIMPULUI

■ Scindarea unui embrion – un eveniment rar, dar prezent \n natur`; a[a apar gemenii identici (univitelini), care sunt de fapt ni[te clone. Ei sunt crea]i ca rod al reproducerii naturale, prin scindarea unui embrion \n doi sau mai mul]i embrioni identici, [i nu sunt ob]inu]i printr-o ac]iune voluntar`. ■ Transfer nuclear1 (TN) – tehnic` folosit` pentru crearea oii Dolly. |n acest caz, clonarea este o form` de reproducere asexuat`, generatoare a unei noi forme de via]` din acela[i, unic, p`rinte.2

Deschizând Cutia Pandorei Dar s` ne \ntoarcem la oile noastre, mai exact la celebra Dolly, n`scut` \ntr-un obscur, pân` atunci, centru de cercetare din Sco]ia – or`[elul Roslin (lâng` Edimburgh) –, la 5 iulie 1996. Dolly a fost primul mamifer clonat vreodat` prin TN. Procedura, de[i este simpl` ca [i concept, este destul de complicat` din punct de vedere al realiz`rii tehnice. Au fost necesare 277 de \ncerc`ri pân` la reu[it`. Mai apoi… vaci, porci, [oareci, [obolani, iepuri, cai, pisici [i un catâr – toate au fost clonate prin acela[i procedeu. Cercet`torii de la Roslin 41

40-45 Quo

vadis-Q7:Layout 1

SEMNELE TIMPULUI

1/18/07

4:02 AM

Page 42

{TIIN}~

lucrau de fapt la producerea unor animale modificate genetic (transgenice) urm`rind ob]inerea unei oi numit` Polly, a c`rei celebritate a fost umbrit` probabil \n mod voit de c`tre mai cunoscuta sa predecesoare, oaia Dolly. Polly a fost clonat` din celule care fuseser` modificate genetic [i care aveau „o component` uman` \n fiecare gen`”. Scopul real al cercet`rii era producerea O interdic]ie, cel pu]in temporar`, este moralmente obligatorie. Orice \ncercare de clonare uman` este imoral` [i ar determina ostracizarea oamenilor de [tiin]` de c`tre restul colegilor... (Arlene Judith Klotzko) unor animale transgenice, care s` secrete \n lapte „proteine farmaceutice”3 – acestea fiind capabile s` furnizeze din abunden]` medicamente pentru tratarea unor afec]iuni umane grave, unele incurabile la aceast` or`. |n aceea[i direc]ie, speciali[tii sus]in c`, \n condi]iile penuriei permanente de donatori, clonarea porcilor ar fi la fel de eficient`, putându-se \n acest fel s` se furnizeze organe pentru transplanturi la om care s` nu fie respinse de organismul-gazd` [i care s-ar putea ob]ine din abunden]` (Xenotransplant).

Celule stem embrionare: „Un Big Bang biologic” |n ceea ce prive[te cea de-a doua descoperire epocal`, celulele stem embrionare, oamenii de [tiin]` [i-au pus mereu problema felului \n care,

dintr-o singur` celul`, dup` fecundare se nasc sutele de tipuri de celule care \ndeplinesc toate func]iile atât de complicate dintr-un organism. La fel de spectaculos este [i modul \n care, aparent f`r` niciun coordonator, aceste celule, ]esuturi [i organe \[i \ndeplinesc „partitura” f`r` nicio gre[eal` timp de zeci de ani. Savan]ii au fost de-a dreptul fascina]i când au reu[it s` descopere, s` izoleze [i apoi s` urm`reasc` modul \n care cele dou` celule sexuale, odat` contopite, se dezvolt`. Un embriolog american a descoperit \n 1970 c` anumite celule ale embrionului de [oarece, odat` implantate \n uterul femelei, dezvolt` un teratom – o tumoare format` dintr-un ansamblu bizar, dezorganizat de celule de mai multe tipuri (din]i, mu[chi, os, ]esut cardiac). El [i-a dat seama c` celulele ini]iale pot da na[tere unui ansamblu de celule existent \n organismul animalului [i a numit acest ansamblu „celule su[` embrionare pluripotente.” |n 1998, James Thomson a descoperit pentru prima oar` astfel de celule \n embrionul uman [i a reu[it – tot pentru prima oar` – cultivarea lor (CSE). Pentru a m`ri [i mai mult tensiunea, un cercet`tor israelian a reu[it \n anul 2000 transformarea celulelor stem \n neuroni, ceea ce a generat multe speran]e printre milioanele de bolnavi din lumea \ntreag` (paraplegici, tetraplegici, suferinzi de boala Parkinson [i Alzheimer). Au urmat cercet`ri f`cute pe persoane bolnave, unele cu rezultate spectaculoase (vezi caseta).

REVOLU}II \n medicin` ■ Transplantul de organe: primul transplant de cord a reprezentat un adev`rat [oc mediatic \n 1967. ■ Fertilizarea in vitro (embrion conceput \n afara organismului matern). Au fost fertilizate \n afara corpului mai \ntâi animale, apoi oameni. „Opera” lui Robert Edwards&Patrick Streptoe a dus la na[terea primului copil „\n eprubet`” (Louise Brown – \n 1978). ■ C`utarea unor metode de congelare a embrionilor de la oi sau vaci [i reimplantarea acestora \n uter, ob]inându-se \n acest fel „gemeni” cu vârste diferite (Steen Willadsen). ■ Primul animal transgenic prin transferul unei gene de la un animal la embrionul altuia (1982). Primul porc transgenic a fost creat \n 1992, de c`tre echipa lui David White, prin injectarea \n embrionii de porc a materialului genetic uman. Organele ob]inute astfel [i care urmau s` fie transplantate aveau o „amprent`” proteic` uman`, reu[ind astfel s` p`c`leasc` sistemul imun al primitorului. S-ar fi putut astfel evita rejetul, adic` respingerea organului respectiv de c`tre organism. ■ Modificarea genetic` a caprelor pentru a produce \n laptele lor un vaccin experimental antimalarie. Tehnologia respectiv`

urm`rea „introducerea unei transgene de la un parazit mortal al malariei \ntr-un embrion de capr`”. Potrivit datelor OMS, „malaria afecteaz` \ntre 300-500 milioane de oameni anual [i ucide un milion”. ■ 1996: clonarea oii Dolly. ■ 1998: descoperirea [i izolarea celulelor stem embrionare umane [i cultivarea lor \n laborator (James Thomson). ■ 2000: transformarea celulelor stem embrionare (CSE) \n neroni. ■ 2001: cercet`ri f`cute pe voluntari care sufereau de insuficien]` cardiac` sever` (injectarea \n ]esutul cardiac a unui extract de m`duv` ob]inut` din propriile oase) – experimente cu rezultate pozitive: ameliorarea st`rii de s`n`tate a voluntarilor. ■ Injectarea la unii pacien]i atin[i de leucemie a unor celule stem adulte. ■ Compania Geron sus]ine c`, \n 2007, Statele Unite se preg`tesc pentru experimentarea unor terapii pe baz` de CSE pe paraplegici (paraliza]i). Terapiile constau \n implanturi de celule neuronale \n m`duva spinal`.

40-45 Quo

vadis-Q7:Layout 1

1/18/07

4:02 AM

Page 43

{TIIN}~

Sun` promi]`tor, nu-i a[a? Cercet`torii spun c` aceste proiecte au un singur scop: salvarea cât mai multor vie]i omene[ti. |n acest sens, organismul animalelor modificate genetic [i clonate ulterior poate produce proteine „umane” care ar putea fi folosite \n tratarea mai multor boli. Din lapte de exemplu, s-ar putea ob]ine celule care produc insulina necesar` bolnavilor de diabet zaharat [i tot prin aceast` metod` de modificare genetic` [i clonare, s-ar putea g`si tratamente pentru boala Parkinson. Oferta celulelor stem este extrem de promi ]`toare: acestea permit o tehnologie de \nlocuire a organelor sau ]esuturilor f`r` ca organismul gazd` s` resping` noile organe. Mai mult, CSE fac posibil` vindecarea paraliticilor (fracturile de coloan` vertebral`) [i deschid calea unor noi

SEMNELE TIMPULUI

descoperiri care s` permit` refacerea sau \n locuirea celulelor [i organelor distruse de \mb`trânire.

Reversul medaliei Oricât de utile ar p`rea ultimele cercet`ri, riscurile [i problemele pe care clonarea [i CSE le presupun au determinat guvernele multor ]`ri s` interzic` pur [i simplu astfel de experimente. Exist` dou` mari probleme puse \n discu]ie: 1. Aceea[i tehnologie care ar putea fi folosit` pentru vindecarea unor boli (clonarea terapeutic`) poate fi folosit`, de c`tre anumite persoane lipsite de scrupule, [i pentru ob]inerea clonelor umane (clonare reproductiv`). De exemplu, \n 1997, doctorul Richard Seed a anun]at \nfiin]area unei 43

40-45 Quo

vadis-Q7:Layout 1

SEMNELE TIMPULUI

1/18/07

4:02 AM

Page 44

{TIIN}~

clinici specializat` \n clonare… uman`. Iar „secta lui Rael” (o sect` religioas` suspect de intens mediatizat` \n Occident) a \ntins [i mai mult coarda r`bd`rii oamenilor de [tiin]` [i a societ`]ii civile occidentale, anun]ând c` au \n plan, [i ulterior c` au reu[it deja, clonarea primelor fiin]e umane (vezi proiectul Clonaid). Reac]ia guvernelor din Occident a fost prompt`: interzicerea acestui tip de experimente, considerate extrem de riscante. 1.. |n cazul celulelor stem, statutul embrionului este factorul-cheie \n abordarea problemei. Pentru a putea ob]ine aceste celule, este necesar` 44

sacrificarea unor embrioni umani dup` cea de-a cincea zi de la fecundare in vitro – practic` ce ridic` mari probleme de deontologie medical`. |n afara problemelor ce ]in strict de etica medical` [i de cea moral`, aceste procedee presupun experimente pline de riscuri [i nereu[ite: ■ au existat anomalii, unele terifiante, la multe dintre clonele speciilor de mamifere ob]inute. ■ pu]ine au supravie]uit pân` la na[tere, iar dintre acestea, peste 50% au murit \nainte de pubertate. ■ chiar [i la animalele care p`reau s`n`toase la na[tere au ap`rut ulterior o serie de

40-45 Quo

vadis-Q7:Layout 1

1/18/07

4:02 AM

Page 45

{TIIN}~

SEMNELE TIMPULUI

disfunc]ionalit`]i severe din cauza neactiv`rii unor gene – neinterpretarea corect` a partiturii am putea spune (consecin]` a acestei expresii genetice deficitare). |n leg`tur` cu acest lucru, au existat nenum`rate specula]ii \n leg`tur` cu artrita de care suferea Dolly, cu \mb`trânirea [i moartea sa prematur`. Dolly a murit pe 14 februarie 2003 din cauza unei „afec]iuni pulmonare”, dup` cum sus]in speciali[tii britanici. |n plus, la ora actual` ar exista [i riscul \mboln`virii cu anumite virusuri provenite de la animale, virusuri care nu pot fi depistate sau \nl`turate \n prealabil. Tocmai din aceste cauze guvernele \ncearc` s` impun` limite jocului de-a Dumnezeu: „O interdic]ie, cel pu]in temporar`, este moralmente obligatorie. (...) Orice \ncercare de clonare uman` este imoral` [i ar determina ostracizarea oamenilor de [tiin]` de c`tre restul colegilor, \n lumina datelor [tiin]ifice actuale asupra procesului clon`rii [i asupra anomaliilor multiple \ntâlnite la animalele clonate.” (Arlene Judith Klotzko – O Clon` pentru fiecare). Dar cine poate [ti cu adev`rat ce se \ntâmpl` \n spatele u[ilor ferecate ale miilor de laboratoare [i clinici din lumea \ntreag`? Din p`cate s-ar putea ca, odat` [i odat`, mitul lui Frankenstein s` devin` realitate. Cutia Pandorei a fost deja deschis`. I

1. Nucleul unei celule izolate de la o oaie – inserat \ntr-o alt` celul` \n prealabil golit` de propriul nucleu, dar a c`rei citoplasm` este intact`. Celula e astfel „p`c`lit`” pentru a \ncepe diviziunea celular` (\nmulìrea). Anumi]i factori din citoplasm` genereaz` a[a-numita „reprogramare” a nucleului nou-venit, proces care reprezint` esenà clon`rii prin transfer nuclear. 2. Acesta este modul natural de reproducere al multor forme de via`` vegetal` sau animal`, dar nu este modalitatea natural` de reproducere a mamiferelor. 3. Speciali[tii de la Roslin \ncercau s` obìn` o protein` necesar` \n tratamentul fibrozei cistice (AAT = alfa 1 antitripsin`).

Curiozit`]i ■ {oareci fluorescen]i (inserarea \n genomul [oarecilor a unei gene care codific` fluoresceina, gen` preluat` de la animale marine). ■ Cercet`torii de la o companie biotehnologic` din Canada au injectat gene de p`ianjen \ntr-un embrion de capr`, dând na[tere unei capre care secret` \n lapte o protein` numit` fibroin`. Dup` \ndep`rtarea gr`simii, proteinele pot fi ]esute \n fibre care sunt de cinci ori mai rezistente decât o]elul [i mai elastice decât cauciucul.

■ Porci fluorescen]i (Taiwan): ad`ugarea de material genetic al unor meduze la un embrion de porc normal. ■ Au fost create „himere”: animale ob]inute prin amestecul celulelor unor embrioni ai aceleia[i specii sau chiar de la specii diferite. Astfel, de exemplu, au fost create „oile-capre”. (Steen Willadsen) ■ S-au ob]inut ro[ii transgenice pentru zonele foarte reci, care au fost combinate cu gene ale unui pe[te. „Aceast` ro[ie nu are niciun fel de probleme cu frigul, cre[te \n câmp deschis [i d` o recolt` foarte bogat`”. (Ziua – joi: 26.10.2006)

46-51 Criza Petrolului-Q7:Layout 1

SEMNELE TIMPULUI

1/18/07

3:51 AM

Page 46

ECONOMIE

Din culisele

Industriei petrolului

„Apoi am v`zut ridicându-se din p`mânt o alt` fiar`... {i a f`cut ca to]i, mici [i mari, boga]i [i s`raci, slobozi [i robi, s` primeasc` un semn pe mâna dreapta sau pe frunte [i nimeni s` nu poat` cump`ra sau vinde f`r` s` aib` semnul acesta...” (Apocalipsa 13,11.16.17). I Atilla Peli

46-51 Criza Petrolului-Q7:Layout 1

1/18/07

3:51 AM

Page 47

ECONOMIE

at` un fragment care a intrigat multe min]i de-a lungul veacurilor. Pân` nu demult, neputin]a de a cump`ra sau vinde nu reprezenta o catastrof`: de bine, de r`u, fiecare familie reu[ea s`-[i asigure cele strict necesare din propriile resurse. Acum \ns`, este cu neputin]` s` ne \nchipuim o lume \n care s` nu putem cump`ra sau vinde. Amploarea unei catastrofe de acest gen este greu de estimat atâta timp cât nu suntem pu[i fa]` \n fa]a cu ea sau m`car nu-i sesiz`m iminen]a. |ntrebarea principal` este urm`toarea: Ce ar putea paraliza un sistem economico-financiar care func]ioneaz` atât de bine?

Situa]ia actual` |n ultimul timp, economia mondial` este cuprins` de o tensiune imposibil de ignorat: pre]ul petrolului \nregistreaz` o cre[tere constant`, dep`[ind record dup` record. Din cauza problemelor politice din Orientul Mijlociu, produc]ia mondial` ]ine pasul din ce \n ce mai greu cu cre[terea consumului global, generat` \n special de Statele Unite [i, mai nou, de China [i India. Un alt factor agravant este sc`derea exporturilor irakiene, celelalte ]`ri din OPEC nefiind capabile s` sus]in` integral aceast` c`dere. Cre[terea pre]ului carburan]ilor este parte integrant` a unui tablou mai mare [i, pentru c` este o situa]ie nepl`cut` atât pentru produc`tori, cât [i pentru consumatori, este pus` sub t`cere. Sunt voci \ns` care avertizeaz` din ce \n ce mai des: numero[i savan]i, speciali[ti geologi, au f`cut estim`ri legate de „criza care are s` vin`”. De exemplu, marele geofizician american, doctorul Marion King Hubert, \n anul 1956, pe atunci angajat al firmei Shell, a estimat cu acurate]e, \n cadrul unei reuniuni a Institutului American al Petrolului, c` produc]ia intern` a Statelor Unite \[i va atinge vârful \n anul 1970. La data aceea a fost considerat, ca de altfel to]i cei care fac previziuni nepl`cute, un nebun care vrea s` fac` pe grozavul. Hubert a ajuns la concluziile lui urm`rind graficul descoperirilor de noi z`c`minte petroliere. |n 1956, dup` efectuarea câtorva zeci de mii de foraje pe teritoriul Statelor Unite, petroli[tii \[i f`cuser` o idee destul de clar` referitoare la resursele interne existente. Hubert a constatat c`, \n timp, rata descoperirilor de z`c`minte tinde s` se a[eze dup` modelul curbei clopotului lui Gaus – cu un vârf al descoperirilor pentru Statele Unite \n anul 1930. Plecând de la acest model, el a presupus c` produc]ia de petrol se va a[eza pe o curb` similar`,

SEMNELE TIMPULUI

punctul cel mai \nalt al acesteia – vârful – fiind anul \n care produc]ia de petrol urma s` fie cea mai mare din istorie. Timpul a dovedit c` Hubert a avut dreptate: \n 2004, Statele Unite extr`geau aproximativ 3,4 milioane de barili pe zi, cam o treime din ceea ce se producea \n perioada din „vârful curbei”. A urmat o epoc` de aur a descoperirilor de noi z`c`minte. Practic, cele mai importante z`c`minte, care sunt folosite [i ast`zi, au fost descoperite \n anii ‘60. Totu[i curba lui Gaus a descoperirilor de noi z`c`minte la nivel mondial [i-a atins vârful \n anii 1962-1964. De atunci, rata descoperirilor a fost \n sc`dere, urmând panta descendent` a curbei. Actualmente, folosind metoda lui Hubert [i informa]iile existente cu privire la resurse [i consum, speciali[tii consider` c` vârful curbei produc]iei de petrol trebuia s` aib` loc \n 2005 (versiunea pesimist`) sau \ntre anii 2015 [i 2020 (versiunile optimiste). Cu toate acestea, majoritatea exper]ilor fixeaz` perioada de vârf la mijlocul intervalului, \ntre 2008 [i 2010.

Consecin]e posibile Mul]i dintre cei care citesc aceste probleme sunt tenta]i s` spun`: „Ei, [i? O s` conduc mai pu]in!” Problema este \ns` departe de a fi atât de simpl`. Majoritatea domeniilor vitale ale economiei depind de infuzia permanent` de petrol ieftin. Spre exemplu, agricultura intensiv` utilizeaz` produse derivate din petrol: pesticidele, fertilizatoarele, combustibilul necesar ma[inilor agricole etc. Mai mult decât atât, majoritatea produselor alimentare parcurg distan]e de mii de kilometri pân` ajung pe farfuriile noastre, [i toate depind de fluxul continuu de petrol ieftin. Medicina modern`, distribu]ia de ap` potabil`, armata, toate func]ioneaz` Criza petrolului se va r`sfrânge asupra agriculturii intensive, care este baza alimenta]iei mondiale. Vor disp`rea pe rând fertilizatorii, pesticidele, fungicidele, agroma[inile... folosind cantit`]i semnificative de combustibili fosili. |n procesul tehnologic de producere a maselor plastice se folosesc cantit`]i importante de petrol. F`r` a continua lista, pe scurt, aproape toate produsele sau serviciile din economia mondial` au nevoie de petrol sau de produse derivate din petrol pentru a supravie]ui. |ntregul sistem bancar financiar este dependent de cantit`]i din ce \n ce mai mari de petrol ieftin. |n acest sens, doctorul Collin Campbell, reputat savant \n domeniul energiei, declara: „|n ultimele 47

46-51 Criza Petrolului-Q7:Layout 1

SEMNELE TIMPULUI

1/18/07

3:51 AM

ECONOMIE

decenii, b`ncile [i-au creat capital \mprumutându-se mai mult azi, bazându-se pe surplusul de petrol extras mâine, petrol care a constituit un colateral destul de bun pentru a acoperi deficitul actual. Declinul produc]iei petroliere, principalul agent \n cre[terea economic`, submineaz` valoarea acestui colateral, care duce pân` la urm` la erodarea pozi]iei majorit`]ii companiilor listate la bursa de valori”. Banii \nseamn` energie. Bog`]ia \nseamn` energie utilizabil`, fie c` este vorba de petrol, gaze naturale sau orice alt` form` de energie. Costul real al unui produs sau serviciu reflect` practic costul energiei consumate pentru realizarea lui. Aproape orice activitate a vie]ii economice – produc]ie, construc]ii, transporturi, agricultur` etc. – este alimentat` cu energie produs` din petrol. |n octombrie 2005, London Times prognoza, \ntr-un articol semnat de Bryan Appleyard, c` era bog`]iei se va evapora cât de curând: „Petrolul este pe terminate, climatul se schimb` \ntr-un ritm alarmant, r`zboaiele pentru energie mocnesc [i ce este mai [ocant este c` nu avem nicio idee referitoare la modul \n care am putea rezolva toate aceste lucruri. |n fiecare zi avem dovezi noi c` progresul nu mai poate fi considerat un dat [i c` un nou ev \ntunecat se a[terne \naintea noastr` [i a copiilor no[tri. Cre[terea economic` este aproape s` se sfâr[easc`. De vreme ce \ntregul nostru sistem financiar – dobânzi, fonduri de pensii, asigur`ri, pie]e bursiere – este previzionat \n cre[tere, efectele sociale [i economice ale unei crize energetice pot fi cataclismice”. |n decembrie 2005, US News [i World Report au publicat un articol \n care erau luate \n calcul câteva scenarii sumbre care ar putea afecta continentul nord-american. |n acord cu toate aceste surse, Chicago Tribune, prin Paul Salopek, câ[tig`tor al premiului Pullizer, descria consecin]ele atingerii vârfului curbei produc]iei petroliere, dup` cum urmeaz`: „Consecin]ele (dac` aceast` criz` este adev`rat`) sunt inimaginabile. Lipsa de combustibili fosili ar \mpinge eco48

Page 48

nomiile \n perioade lungi de depresiune. Milioane de oameni [i-ar pierde slujbele, fermele [i-ar \nceta produc]iile masive, ceea ce ar duce la foamete. R`zboaiele pentru energie s-ar \nmul]i, iar oamenii s-ar \ndeletnici cu recuperarea [i recondi]ionarea materialelor refolosibile”.

Un posibil scenariu La Serpa, \n Portugalia, s-a desf`[urat \ntre 23 [i 25 septembrie 2004 conferin]a interna]ional` Civiliza]ie sau barbarie. Printre cei care au luat parte la conferin]` s-a num`rat [i Jorge Figueiredo, un reputat specialist \n domeniul energiei, care a prezentat tema Era post-petrol. El a atras aten]ia c` o criz` a petrolului este iminent` \n urm`torii trei ani [i c` va avea efecte profunde asupra civiliza]iei umane. Jorge Figueiredo, cu prilejul discursului s`u, a prezentat câteva consecin]e pe termen mediu [i lung ale epuiz`rii resurselor de combustibili fosili. Criza petrolului, sus]ine Figueiredo, se va r`sfrânge asupra agriculturii intensive, care este baza alimenta]iei mondiale. Vor disp`rea pe rând fertilizatorii, pesticidele, fungicidele, agro-ma[inile, ceea ce va duce la o sc`dere a productivit`]ii \n domeniul agriculturii, \n condi]iile \n care se [tie c` solurile obosite de utilizarea intensiv` \[i pot men]ine productivitatea doar cu ajutorul fertilizatorilor. Foametea la nivel global va pune statele bogate, mai mult decât \n prezent, \n pozi]ia de a le controla pe cele mai s`race din punct de vedere alimentar. Pe plan demografic, \n opinia lui Figueiredo, vom asista la un control mult mai ferm al popula]iei, atât din punct de vedere al natalit`]ii, cât [i din cel al migra]iei, urmat de o „dezurbanizare”, adic` \ntoarcerea \n mas` c`tre mediul rural. Propor]ia de 10% din popula]ia care lucreaz` \n agricultur` va fi mult crescut` odat` cu „moartea petrolului”. Industria va suferi un mare [oc, \n special ramurile energofage, precum transporturile, industria produc`toare de ma[ini, rafin`riile, urmând imediat dup` aceea ramurile indirect dependente. Criza petrolului va reorienta lumea c`tre surse alternative de energie: hidroenergie, cea solar`, eolian`, nuclear` etc. Din p`cate, \n acest moment, toate aceste resurse sunt fie ineficient captate, fie sunt \ntr-un stadiu incipient de dezvoltare. Figueiredo sus]ine c` efectele vor avea un caracter sincron, adic` se vor resim]i \n toate ramurile vie]ii economice [i sociale. Odat` cu scumpirea excesiv` a pre]ului carburan]ilor, se vor scumpi toate celelalte produse (vezi exemplul României

46-51 Criza Petrolului-Q7:Layout 1

1/18/07

3:51 AM

Page 49

ECONOMIE

din anii ’90). Guvernele, marile companii petroliere [i organiza]iile interna]ionale (ca US Geological Survey, World Bank, OECD, AIEA), declara Figueiredo, s-au ferit s` deschid` subiectul \n dorin]a de a evita o isterie mondial`, \ncercând \n schimb s` explice cum „mâna invizibil`” a mecanismelor de pia]` va regla [i aceast` problem`, [i anume prin simpla reajustare a pre]urilor, conform teoriilor neo-liberale. Al]i negativi[ti sus]in c` progresul tehnologiei va rezolva problema f`r` a ]ine cont de faptul c` unul dintre factorii care stau la baza acestui progres este chiar petrolul. Al]ii consider` c` mai sunt cu siguran]` [i alte resurse, ignorând rata din ce \n ce mai redus` de rezerve noi g`site. Din acela[i motiv – interese ale unor grupuri – nu este cunoscut faptul c` primele dou` resurse petroliere ale lumii – Ghawar (Arabia Saudit`) [i Cantarell (Mexico) – se afl` \n declin evident al produc]iei.

R`zboaiele energetice |n num`rul 3 din noiembrie 2002 al Global Outlook, Eric Waddell, profesor de geografie la Laval University, a f`cut o serie de previziuni [i analize ale strategiei militare americane. El sus]inea

SEMNELE TIMPULUI

c` r`zboiul \mpotriva Irakului, care de]ine aproximativ 11% din produc]ia mondial` de petrol, are ra]iuni legate exclusiv de criza petrolului [i c` motiva]ia principal` a agresiunii a fost prosperitatea companiilor Exxon Mobil, BP, Chevron Texaco [i Shell, nicidecum democra]ia sau libertatea. SUA este cel mai mare importator mondial – cca. 56% din consumul intern fiind importat, estimându-se c` \n 2020 aceast` cifr` va urca la 66%. Un sfert din consumul mondial de petrol este realizat \n prezent de Statele Unite, \n condi]iile \n care rezervele sale interne ating abia 2,8% din rezervele mondiale. Marile descoperiri de petrol din Orientul Mijlociu – primul produc`tor de petrol la nivel mondial – au determinat SUA s`-i acorde un interes deosebit. Al doilea mare rezervor de petrol se afl` \n ]`rile exsovietice din bazinul M`rii Caspice [i \n Iran, fapt pentru care SUA \[i intensific` ac]iunile economice [i militare \n zon`. |n Irak, al doilea rezervor de petrol al lumii dup` Arabia Saudit`, precum [i \n Iran, pân` de curând companiile petroliere angloamericane nu au avut acces. |n schimb, ambele ]`ri au avut rela]ii comerciale solide cu firmele petroliere franceze, chineze [i ruse, ceea ce explic` pozi]ia acestor ]`ri vizavi de agresiunea SUA asupra Irakului [i, mai nou, asupra Iranului. Washington Post comenta \n septembrie 2002: „Eliminarea lui Saddam ar putea readuce companiile petroliere americane \n Irak, \n dauna celor franceze sau ruse[ti”. Total-Fina-Elf (Fran]a) are contracte importante \n Irak. Aceea[i companie \mpreun` cu Gazprom [i Petronas au stabilit un „joint venture” cu National Iranian Oil Company. Administra]ia Bush a \ncercat \n nenum`rate rânduri s` anihileze aceste contracte sub pretextul c` ele ar \nc`lca Iran Libya Sanctions Act – un act emis de Congresul Statelor Unite \n 1996, care vizeaz` impunerea de sanc]iuni entit`]ilor care fac investi]ii directe [i/sau contribuie semnificativ la dezvoltarea

{tia]i c`... ■ Pentru produc]ia unui automobil se consum` o cantitate de petrol

dubl` fa]` de greutatea sa. ■ |n procesul tehnologic de produc]ie a unui gram dintr-un microcip,

sunt necesare 630 de grame de combustibili fosili. ■ Pentru construc]ia unui computer de birou este nevoie de zece ori mai mult petrol decât cânt`re[te acesta. ■ Pentru producerea unei tone de cupru este nevoie de 17,8 barili de petrol (1 baril = 159 litri).

46-51 Criza Petrolului-Q7:Layout 1

SEMNELE TIMPULUI

1/18/07

3:51 AM

Page 50

ECONOMIE

|n acord cu toate aceste tranzac]ii pe pia]a petrolier` interna]ional`, studii recente sus]in c` primele cinci mari companii petroliere din lume se concentreaz` asupra dezvolt`rii capacit`]ilor de exploatare existente, \n dauna identific`rii de noi resurse, ceea ce arat` o atitudine foarte conservatoare specific` industriilor aflate \n declin. Mai mult decât atât, Exxon Mobil [i Chevron Texaco avertizeaz` asupra diminu`rii rezervelor de petrol [i fac lobby pentru o utilizare mai eficient` a lor.

Solu]ii alternative

capacit`]ilor de exploatare petroliere din cele dou` ]`ri. Controlul militar [i politic al Statelor Unite \n Orientul Mijlociu [i bazinul M`rii Caspice ar \nsemna controlul asupra a mai mult de jum`tate dintre rezervele mondiale, ceea ce ar duce, \n realitate, la controlul economiei mondiale. |n ton cu aceste informa]ii se afl` [i documentarul BBC din 2003, denumit War for Oil, care sus]ine c` administra]ia Bush vede r`zboiul din Irak ca pe unul pentru supravie]uire.

Reac]ia celor direct implica]i Un barometru excelent pentru a verifica acurate]ea previziunilor asupra crizei petrolului este monitorizarea celor direct implica]i, adic` marile companii petroliere. Pe orice pia]`, achizi]iile [i fuziunile sunt versiunea corporativ` a canibalismului. Mai exact, orice industrie aflat` \n dificultate este caracterizat` de prelu`ri [i fuziuni, \n \ncercarea de supravie]uire. Astfel, din 1998 [i pân` \n prezent, marile companii petroliere au \nceput s` se „devoreze” unele pe altele. Oferim doar câteva dintre cele mai cunoscute cazuri: ■ Decembrie 1998 – BP [i Amoco fuzioneaz`. ■ Decembrie 1999 – Exxon [i Mobil fuzioneaz`. ■ Octombrie 2000 – Chevron [i Texaco convin s` fuzioneze. ■ Septembrie 2002 – Shell achizi]ioneaz` Penzoil-Quaker State. ■ Apri lie 2005 – Chevron Texaco [i Unocal fuzioneaz`. ■ Iunie 2005 – Royal Dutch [i Shell fuzioneaz`. 50

Exper]ii iau \n calcul câteva solu]ii alternative pentru energia produs` de carburan]ii fosili, printre care cele mai importante sunt câmpurile petroliere neconven]ionale sursele „alternative” (enegia solar`, eolian`, nuclear` etc.). Câteva exemple referitoare la câmpurile petroliere neconven]ionale: ■ Petrolul greu. Poate fi extras \n mod similar cu petrolul crud, doar c` este mult mai solid [i necesit` rafinare mai puternic`. Se g`se[te \n peste 30 de ]`ri, dar se estimeaz` c` aproximativ 90% dintre rezervele totale se afl` \n Orinoco-Venezuela, evaluate la 1,2 trilioane de barili. O treime dintre aceste resurse se pot recupera cu ajutorul metodelor de extrac]ie existente. ■ Nisipurile petroliere. O alt` surs` de petrol neconven]ional, se afl` \n majoritate \n Alberta-Canada, resursele exploatabile fiind estimate la 1,8 trilioane de barili (1 baril = 160 l), dintre care cca. 280-300 de miliarde de barili sunt recuperabili. Rafinarea este de cinci pân` la zece ori mai costisitoare decât cea a petrolului conven]ional. ■ Marnele petroliere. Se afl` \n Statele Unite [i sunt extrem de greu de extras. |n prezent, Shell, Exxon Mobil, Chevron Texaco cheltuie miliarde de dolari pentru inventarea unor noi metode de exploatare, care deocamdat` sunt extrem de costisitoare. ■ Al`turi de costurile extrem de ridicate [i dificult`]ile \ntâmpinate \n procesul de extrac]ie, cel mai mare inconvenient pentru resursele de petrol neconven]ional r`mâne efectul d`un`tor asupra mediului \nconjur`tor, ceea ce reprezint` un cost pe care planeta noastr` nu [i-l mai poate permite. Sursele „alternative” au marele dezavantaj de a fi extrem de costisitoare [i ineficiente \n acest moment. Mai mult, a[a cum am prezentat, dezvoltarea [i sus]inerea acestor tehnologii avansate necesit` consumul unor mari cantit`]i de combustibili fosili.

Epilog Revenind la Apocalipsa 13 („Apoi am v`zut ridicându-se din p`mânt o alt` fiar`... [i a f`cut ca

46-51 Criza Petrolului-Q7:Layout 1

1/18/07

3:51 AM

Page 51

ECONOMIE

SEMNELE TIMPULUI

to]i, mici [i mari, boga]i [i s`raci, slobozi [i robi, s` primeasc` un semn pe mâna dreapt` sau pe frunte [i nimeni s` nu poat` cump`ra sau vinde f`r` s` aib` semnul acesta...”) [i f`r` a face referiri la identitatea simbolurilor folosite (fiara, semnul fiarei) – pe care le l`s`m \n sarcina cititorului de a le descoperi cu ajutorul informa]iilor oferite \n acest articol [i al profe]iei biblice –, fragmentul sugereaz` câteva idei clare: un „actor” (de natur` politic`) va avea putere asupra tuturor oamenilor [i va condi]iona orice tranzac]ie (vânzare, cump`rare) vital` omului modern, \n schimbul unei supuneri necondi]ionate. Pare un scenariu alarmist? Poate. Deocamdat` \ns`, jocurile de pe pia]a petrolului par s` duc` \n aceast` direc]ie: cine va controla resursele va impune scenariul piesei de teatru, din care cel mai probabil nu va lipsi despotismul politico-religios, a[a cum s-a \ntâmplat atât de des \n istorie. Cu un pic de viziune, putem constata c` nu a existat un moment mai bun \n istoria omenirii pentru controlul puterii mondiale, decât cel care se a[terne acum, pe nesim]ite. Motivul este simplu: fiecare dintre noi este dependent de sursele existente de energie, ceea ce face s` fie suficient controlul acestor resurse pentru a-i controla ulterior pe cei care depind de ele. S` piard` marii oameni politici aceast` ocazie? Pân` acum nu ne-au dat niciun motiv, a[a c` vom cere permisiunea s` ne \ndoim. Sforile din teatrul de p`pu[i au fost legate, mai r`mâne s` \nceap` spectacolul, \n care noi vom fi mai mult decât ni[te simpli spectatori. I

Câteva date importante ■ Speciali[tii estimeaz` c` ne vom confrunta cu o criza \n ceea ce prive[te resursele de petrol. De exemplu, Ali Bakhtiar, fondatorul World Oil Production Capacity, estimeaz` c` \n 2008 un baril de petrol va costa 180-200 USD, un pre] astronomic \n compara]ie cu cel din prezent, 75-80 USD pe baril (actualmente, pe fondul temperaturilor neobi[nuit de ridicate din aceast` iarn`, cererea redus` de petrol pe anumite pie]e mari ale lumii a dus la sc`derea pre]ului pân` la 54 USD) sau cu cel din 2004 de aproximativ 40 USD pe baril. ■ |ntemeiat pe 65 de studii publicate \n ultimii 50 de ani, centrul britanic Oil Depletion Analysis Center estimeaz` c` resursele totale de ]i]ei la nivel global au fost \ntre 2000 [i 2400 de miliarde de barili. Pân` la data aceasta, omenirea a consumat aproape jum`tate din acest total. ■ |n ultimii 50 de ani, cererea mondial` de petrol a crescut de [apte ori. |n 1986 se consumau aproximativ 54 milioane de barili pe zi, iar \n 2004, aproximativ 82 milioane de barili pe zi. ■ |n ultimii 10 ani, China [i-a dublat consumul de petrol, \n timp

ce num`rul de autoturisme particulare a crescut de la 700.000 la 7 milioane. ■ „Sunt 6,5 miliarde de oameni pe planet`, dintre care 5 miliarde aproape c` nu folosesc resurse energetice, dar to]i \[i doresc s` consume”, declar` Matt Simmons directorul executiv al Simmons&Company, cea mai mare banc` \n domeniul investi]iilor \n industria energetic`. ■ Sursele noi de petrol sunt din ce \n ce mai greu de g`sit: \n 2000 s-au identificat 16 z`c`minte importante, \n 2001, 8 z`c`minte, \n timp ce \n 2002 s-au g`sit doar 3. Ast`zi se consum` cca. 6 barili de petrol la fiecare baril descoperit nou. ■ Departamentul American al Energiei estimeaz` c` \n 2025 se vor consuma la nivel global aproximativ 120 milioane de barili pe zi. ■ Orientul Mijlociu controleaz` mai mult de o treime dintre resursele mondiale de ]i]ei, un sfert dintre resursele globale fiind controlate de Arabia Saudit`. ■ 80% dintre resursele actuale de petrol au fost descoperite \nainte de 1970.

Cover + C4-Q7:Layout 1

1/18/07

3:03 PM

Page 1

|N VIA}~, SUNT LUCRURI C~RORA NU LE PO}I |NTOARCE SPATELE

SEMNELE TIMPULUI