Covers:Layout 1
2/15/07
2:57 AM
Page 2
SEMNELE
timpului FEBRUARIE 2007
REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~
Uraganul
Ecumene Europa pioas` Excrocherii me[te[ugite â‚ŹURO afec]iune Imperiul De[eurilor G Familia, sub ochiul autorit`]ilor
Sumar + Editorial:Layout 1
2/15/07
2/2007
SEMNELE TIMPULUI VOLUMUL 19 NR. 107 SERIE NOU~ Revista a ap`rut \n limba englez` \nc` din 1840. Fondat` \n 1908, \n România ea a fost publicat` pân` \n 1942. Seria nou` a fost \nceput` \n 1990. Apare o dat` pe lun`.
2:59 AM
Page 2
Sumar FEBRUARIE 2007
Editorial 1 Ce-am avut [i ce-am pierdut
Religie 2 Credin]a \n credin]` 6 Rena[te p`gânismul grec? 7 Uraganul Ecumene II
DIRECTOR: Lucian Cristescu REDACTOR-{EF: Cristian M`gur`
Politic 16 Europa pioas`
COLEGIU DE REDACT ¸IE: Dorin Aiteanu, Marius Andrei, M`d`lin Avramescu, Daniel Brânzan, Florian Cârnu, Adrian Neagu, Marius Necula, Lauren]iu Nistor, Flavius Pan`, Attila Peli, Cristina Peli, Anca Porumb, Florian Ristea, Florin Theodoru. CORECTURA˘: Adela B`nc`u-Burcea
19 SOS! Planeta \nc`lzit` de lupta pentru suprema]ie
Cultur` 25 Citatul ST
GRAFICA˘ ¸S I TEHNOREDACTARE: C`t`lin Ciolca MANAGER: Irina Anghel – 0744.472.463
Social 32 €uroafec]iune
ISSN 1453-7060 2/2007
SEMNELE
timpului FEBRUARIE 2007
26 Dragoste [i d`ruire
REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~
Uraganul
Ecumene
Europa pioas`
Excrocherii me[te[ugite €URO afec]iune Imperiul De[eurilor G Familia, sub ochiul autorit`]ilor
36 Familia, sub ochiul autorit`]ilor 44 Masa \n familie, o binecuvântare
Economic 40 Excrocherii me[te[ugite
Mediu 45 Imperiul De[eurilor
ADRESA REDACT ¸IEI: Editura Via]` [i S`n`tate, Str. Labirint 116, Sector 3, BUCURE{TI Telefon: +402 (1) 323 4895 Fax: + 402 (1) 323 0040
Semnele Timpului Februarie 2007
Sumar + Editorial:Layout 1
2/15/07
2:59 AM
Page 1
Editorial Ce-am avut [i ce-am pierdut CRISTIAN M~GUR~ vorbe[te luna aceasta despre demonetizarea religiei \n spa]iul public românesc.
Eu sunt fan al lui Isus Cristos [i de aceea tr`iesc dup` propria mea lege, la fel ca El. Gigi Becali
cre[tinismul personalizat al cut`rui sau cut`rui personaj public? De ce suntem atât de permeabili [i de fragili \n contactul cu retorica sumar`, lipsit` de orice dogmatic` [i rigurozitate logic` a omniprezen]ilor actori ai vie]ii publice române[ti? crisoarea postat` pe site-ul CNA a atras Sunt \ntreb`ri c`rora trebuie s` le g`sim un aten]ia asupra unui simptom bine tolerat de r`spuns pentru c` nu avem chemarea de a judecel mai religios popor european, cre[tinat, ca m`sura \n care X sau Y este sincer sau ipocrit, a[a cum \i place s` cread`, cu 2000 de ani \n cre[tin autentic sau unul \nchipuit. Nu avem nici urm`: „Sentimentele religioase care apar]in intidatoria de a-i condamna sau de a le interzice mit`]ii fiin]ei noastre, simbolurile credin]ei [i dreptul legitim de a-[i prezenta ne\ngr`dit proculturii ortodoxe, ale Bisericii \nse[i sunt tot mai priile concep]ii religioase. Spa]iul public este des folosite sau manipulate \n scopuri comerciale. unul al dialogului, dac` vre]i, al ofertelor \n care Apar clipuri publicitare sau reportaje cu v`dit camodelele sunt prinse \ntr-o mi[care concuren]ial`. racter publicitar sau chiar electoral \n care iden{i pentru c`, din p`cate, nu câ[tig` \ntotdeauna tific`m elementul religios, discursul manipulator, cine ar trebui s` câ[tige, r`spunsurile noastre la substratul demagogic.” Membrii CNA au mai \ntreb`rile de mai sus vor aduce cu sine un plus subliniat faptul c` „prezen]a preo]ilor la tot felul de responsabilitate. Bunul sim] [i sim]ul critic sunt de ‘evenimente’ intens mediatizate, menite s` \n acest caz bastioanele pe care n-ar trebui s` le serveasc` imaginea puced`m. S` nu ne mai am`gim blic` a unor personaje Consiliul Na]ional al Audiovizualului cu cre[tinismul nostru milecontroversate spore[te (CNA) a solicitat Bisericii Ortodoxe nar, cu tezaurul sapien]ial al confuzia [i creeaz` poporului român, cu celula impresia c` Biserica se Române (BOR) s` se delimiteze public noastr` c`lit` \n vitregiile istolas` folosit`.” de \ncerc`rile de folosire a simbolurilor riei [i, \n general, cu toate Gestul membrilor CNA [i sentimentelor religioase \n scopuri superlativele stenice cu care este nobil, trebuie s` ne-am mângâiat orgoliul, c`ci recunoa[tem, [i poart` publicitare, comerciale sau electorale. dac` vom asista nep`s`tori cu sine un repro[ nedisila terfelirea simbolurilor mulat adus liderilor religio[i care, anemia]i de-o religioase sau la manipularea sentimentelor letargie suspect`, au uitat s`-[i fac` sim]it` religioase, vom descoperi \ntr-o bun` zi, prezen]a [i dincolo de ograda bisericii. |n ultimii mahmuri, c` am pierdut pu]inul pe ani, spa]iul public românesc a ajuns teatrul de care l-am avut [i c`, \n schimb, opera]iune al unor personaje cu totul discutabile ne-am pricopsit doar cu un din unghi etic, care au f`cut deseori parad` de o nou regim politic sau cu religiozitate de conjunctur` sau, \n cel mai bun personaje mai vocale caz, au-tentic`, dar f`r` duh, o simpl` birocra]ie pe pia]a vedetelor stearp` [i anost` a \nv`]`turilor morale ale cre[timass-mediei românismului, \n care evlavia se poate conjuga u[or cu ne[ti. ST deriziunea, pio[enia cu tupeul [i mila cu scatoalcele unui justi]iarism rudimentar. Este, vrem nu vrem, imaginea autentic` a celui mai reprezentativ adagiu na]ional: merge [i a[a. Cum se explic` toleran]a noastr` \n fa]a unor modele improvizate ale religiozit`]ii de campanie electoral`? De unde capacitatea de a asimila
S
Februarie 2007 Semnele Timpului 1
02-05 Credinta in credinta:Layout 1
2/15/07
2:42 AM
Page 2
Religie
Credin]a \n credin]` |n contextul unei Românii europene, pluralitatea religioas` este un lucru a[teptat [i natural. Fugind de formalismul unui cre[tinism irelevant secolului XXI, mul]i tineri (\ndeosebi intelectualii) caut` alternativa pentru setea ce o resimt \n interiorul lor. Trebuie s` admitem c` preocup`rile spirituale nu sunt un moft, ci o profund` necesitate. Avem [i alternative. S` lu`m una dintre ele: New Age. I Marius Necula
A
ceast` nou` er`, numit` [i a V`rs`torului, vine s` \nlocuiasc` era Pe[telui1. Conform zodiacului, punctul prim`verii – locul unde se afl` Soarele pe data de 21 martie – se deplaseaz` cu câte o constela]ie la fiecare 2140 de ani. Plecând de la acest fapt astronomic, astrologii – [i trecem astfel de la fapt la supersti]ie – cred c` translatarea punctului prim`verii \ntr-o alt` zodie \ncheie o er` [i deschide o alta. Se a[teapt` ca aceast` nou` er` a V`rs`torului s` fie un potop de lumin` [i noi cuno[tin]e. Mi[carea New Age a \nceput ca o reac]ie la a[anumitul faliment al cre[tinismului clasic, dar [i ca un r`spuns la materialismul pesimist impus de linia oficial` a ateismului [tiin]ific. |n esen]a ei, mi[carea este eclectic`, fiind un amalgam de Semnele Timpului Februarie 2007
2
02-05 Credinta in credinta:Layout 1
2/15/07
2:42 AM
Page 3
Pastorii Noii Ere Norman Vincent Peale (1898-1993) A studiat teologia la Universitatea din Boston, fiind numit ulterior pastor la Marble Collegiate Church, New York. |n timpul cât a slujit, biserica a crescut de la 600 de membri la 5000, Peale devenind astfel unul dintre cei mai populari predicatori. A scris zeci de c`r]i cu larg` r`spândire \n mediile cre[tine, cea mai cunoscut` fiind Puterea gândirii pozitive. Este primul predicator care impune o alt` abordare a Evangheliei: se va deta[a de „cre[tinismul acuzator” [i va \n`l]a valoarea unei atitudini pozitive. El \nsu[i recunoa[te c` Emerson a avut o influen]` hot`râtoare asupra
modului s`u de gândire. „Formuleaz` [i \ntip`re[te-]i \n minte o imagine mental` a ta \nsu]i \n care e[ti plin de succes. Concentreaz`-te cu tenacitate asupra acestei imagini. Nu o l`sa niciodat` s` se disipe. Mintea ta va c`uta s` dezvolte acea imagine.” Pentru Peale, vizualizarea nu este altceva decât continuarea natural` a gândirii pozitive. Tat`l lui Peale c`tre fiul s`u: „Tu ai elaborat o nou` mi[care cre[tin`, care \[i are greutatea ei [i care este un amestec de [tiin]` a con[tientului, metafizic`, [tiin]` cre[tin`, practic` medical` [i psihologic`, Evanghelia bapti[tilor, m`rturia metodi[tilor [i un calvinism solid olandezo-reformat.”
Robert Schuller (n. 16 septembrie 1926) Robert Schuller a preluat ideologia lui Peale [i a r`spândit conceptul gândirii pozitive \n contextul cre[tin evanghelic, fiind [i el preocupat doar de aspectele „pozitive” ale cre[tinismului. |n semn de apreciere, Peale \i va scrie prefa]a pentru cartea Exist` o solu]ie pentru fiecare problem`. Iat` un extras din mesajele sale: „Crede \n dorin]ele tale, \n marele t`u vis. |ncrede-te \n credin]a ta [i s` te \ndoie[ti numai de \ndoiala ta!” |n acord cu teologia lui Schuller, nu pot fi acceptate no]iuni ca p`cat, pierzare, nevrednicie sau t`g`duire de
sine. Dimpotriv`, unul dintre cele mai grave p`cate, \n viziunea acestuia, este tocmai atunci când spun c` sunt nevrednic. La rândul s`u, Schuller va influen]a o alt` genera]ie de lideri cre[tini, printre care Bill Hybels, Rick Warren, dar [i pe Yonggi Cho, un tân`r pastor coreean, c`ruia \i va scrie prefa]a la cartea numit` sugestiv A patra dimensiune. Emisiunile televizate ale lui Robert Schuller, dar [i c`r]ile sale au avut o deosebit` influen]` stând la baza unor firme de succes, printre care [i Amway.
David Yonggi Cho Este pastorul celei mai mari biserici din lume, cu peste 800.000 de membri la finele lui 2006. |n expunerile sale publice, dar [i \n c`r]ile sale, apar constant subiecte precum gândirea pozitiv`, motivare ori succes. El \nsu[i pune un foarte mare accent pe tehnica vizualiz`rii. „Trebuie s` \nv`]`m s` vizualiz`m r`spunsul ca ceva \mplinit… Trebuie \ntotdeauna s` vizualiz`m rezultatul final atunci când ne rug`m”, aminte[te adesea \n predicile sale Yonggi Cho. Ceea ce este demn de notat este faptul c` Cho \nsu[i recunoa[te
c` sâmburele ideologic al soliilor sale nu l-a descoperit prin studiul atent al Bilbiei, ci \n urma unei experien]e mistice, sau, cum se exprim` el, „prin revela]ie”. Cho admite c` [i yoghinii sau budi[tii fac apel la tehnica vizualiz`rii, numai c` ace[tia, \n opinia lui, \ncearc` s` dea acestor for]e un alt \n]eles. O explica]ie a vorbirii \n limbi, dat` de Yonggi Cho: „...Cuvântul t`u \]i modeleaz` via]a, c`ci centrul nervos al vorbirii controleaz` to]i nervii. De aceea este vorbirea \n limbi primul semn al botezului cu Duhul Sfânt... Dac` vorbim \n alte limbi, suntem deci umplu]i cu Duhul Sfânt.”
|n loc de concluzie... Teoria este simpl` [i aparent plauzibil`: Chiar [i oamenii de [tiin]` \nva]` c` materia poate fi transformat` \n energie. A[adar, prin procesul vizualiz`rii nu s-ar produce decât reversul. Pentru adep]ii New Age, gândurile [i spiritul omului sunt energie, iar prin tehnici corespunz`toare se poate ajunge la materializare. Foarte asem`n`toare abord`rile, nu? Din nefericire, to]i ace[ti predicatori sus]in o evanghelie a imaginii de sine [i, \n mod grav, confund` realizarea personal` cu mântuirea. Predicile lor sunt, aidoma diver[ilor guru New Age,
nu doar \n limbaj, ci chiar \n esen]a concep]iilor. Pentru acest gen de predicatori, cuvântul are o putere deosebit`. „Cuvântul t`u este materialul pe care \l \ntrebuin]eaz` Duhul Sfânt ca s` fie creator. Dup` cum po]i pune \n ac]iune puterea lui Isus prin cuvântul t`u vorbit, tot a[a po]i produce [i prezen]a lui Hristos... Roste[te-l clar [i produ prezen]a deosebit` a lui Isus Hristos.”2 Aten]ie \ns`: credin]a \n for]a cuvântului este o veche concep]ie care st` la baza [amanismului, a vr`jitoriei [i a celorlalte practici oculte p`gâne [i neo-p`gâne!
Februarie 2007 Semnele Timpului 3
02-05 Credinta in credinta:Layout 1
2/15/07
2:43 AM
Page 4
Religie elemente preluate din diverse religii vechi, rea[ezate \ns` \ntr-un context modern [i exprimate printr-un limbaj [tiin]ific. G`sim astfel idei \mprumutate din spiritualism, animism, budism, hinduism, [amanism, confucianism [i din multe alte „Vedem lumea bucat` cu bucat` ca: soarele, luna, animalul, copacul, dar \ntregul acestor p`r]i str`lucitoare este sufletul. Esen]a eului nostru este divin`. Noi g`sim \n noi \n[ine Fiin]a, for]a lui Dumnezeu din care tr`im [i ac]ion`m.” Ralph Waldo Emerson
credin]e. F`r` a folosi \n sens peiorativ termenul, putem spune c` New Age este o form` de neop`gânism. Chiar dac` termenul (New Age) a fost introdus \n limbajul popular doar prin anii ’80 ai secolului trecut, r`d`cinile acestei mi[c`ri se \ntrev`d \n spiritualismul, teosofia, antroposofia [i transcedentalismul filozofic al secolului al XIX-lea. Miezul acestor curente de gândire este credin]a \n esen]a divin` a fiin]ei umane. Printre ideile de baz` ale transcedentalismului amintim credin]a c` o stare spiritual` ideal` transcede (lat. trece dincolo) domeniul fizic, deci sursa divinului este \n interiorul omului. De aici o mare \ncredere \n for]ele proprii. |n descoperirea adev`rului, intui]ia este mai presus decât sim]urile, iar Divinitatea se poate revela omului tocmai prin intermediul ei. Scopul religiei este o unire
Spre o religie planetar` Noua baz` ideologic` a agendei politice New Age este unitatea tuturor religiilor. De[i este permis` existen]a religiilor variate, fiecare religie este privit` ca \nv`]ând acela[i adev`r central: divinitatea umanit`]ii. |n lumina acestei ideologii, cre[tinismul este reinterpretat [i redefinit de adep]ii mi[c`rii drept un „cre[tinism ezoteric”. „Se sus]ine c` unitatea religiilor este absolut necesar` dac` se vrea ca „unitatea omenirii” s` devin` o realitate. Robert Muller, fostul adjunct al secretarului general al Na]iunilor Unite, a comentat urm`toarele cu privire la unitatea religiilor: „Pentru prima dat` \n istorie am descoperit c` planeta pe care locuim este una singur`. Acum nu ne mai r`mâne decât s` descoperim c` suntem, de asemenea, o singur` familie uman` [i c` trebuie s` transcedem toate diferen]ele na]ionale, lingvistice, culturale, rasiale [i religioase, ce reprezint` istoria noastr`. Avem [ansa de a scrie o istorie complet nou`.”
con[tient` a umanit`]ii cu Dumnezeu. Unul dintre exponen]ii de baz` ai transcedentalismului american este renumitul filozof Ralph Waldo Emerson (1803-1882). |n 1845, marele gânditor nota \n propriul jurnal impresii \n urma citirii Bhagavad-Gitei [i a unor comentarii asupra Vedelor. A[adar, din orice direc]ie am studia fenomenul New Age, ajungem la aceea[i surs`: gândirea oriental`. La baz` se afl` o concep]ie monist` (totul este una) [i panteist` (totul este Dumnezeu). Se afirm` c` omenirea, de fapt totul din Univers, este o parte a unui \ntreg, elementele acestuia fiind interconectate la aceea[i energie, pe care unii o numesc Dumnezeu (ideea apare [i \n filmul SF R`zboiul Stelelor, acea energie fiind numit` for]a). A[adar, New Age este un curent modern, cu orientare umanist`, care sus]ine o viziune comun` a unei noi ere a ilumin`rii, a cunoa[terii [i a Adep]ii egipteni ai lui Hermes credeau c` totul este numai spirit [i sus]ineau faptul c` cineva se putea vindeca de o boal` \nchipuindu-[i o s`n`tate deplin`. Tehnica vizualiz`rii era folosit` [i de indienii Navajo tot cu acela[i scop al vindec`rii. Paracelsus, \n secolul al XVI-lea, alchimist [i medic elve]ian, f`cea apel la aceea[i metod`. Unii cercet`tori consider` c`, prin teoriile sale, C.G Jung a readus practica str`veche \n actualitate, dându-i hainele moderne ale investiga]iei [tiin]ifice.
armoniei. Mi[carea este profund pozitivist`, fiin]a uman` fiind definit` ca având puteri nelimitate, dar pe care trebuie s` \nve]e s` le acceseze. Pentru aceasta se recurge la exerci]ii spirituale: medita]ia, rug`ciunea, postul. |n viziunea adep]ilor New Age, solu]ia problemelor nu se afl` niciodat` \n exterior, ci \n noi \n[ine. Ca atare, nu putem avea un alt obiect al credin]ei \n afara for]elor ascunse ale interiorului, iar ca tehnic` pentru modelarea viitorului se apeleaz` la „vizualizare”, la „materializarea cu ajutorul unei ima-gina]ii intensive”. Se \nva]` c` \nchipuirile sub form` de imagini sunt dezvoltate treptat, pân` ce determin` atât de mult realitatea \ncât, \n cele din urm`, ele \nsele devin realitate. Pe scurt, putem spune c` New Age este credin]a \n credin]`.
|n Biseric`… pe u[a din spate Unele concepte fundamentale ale New Age au fost preluate de influen]i autori [i lideri cre[tini [i introduse \n mentalitatea popular` prin diverse Semnele Timpului Februarie 2007
4
02-05 Credinta in credinta:Layout 1
2/15/07
c`r]i despre succes [i reu[it`. A[a se face c` asist`m la o redefinire de tip New Age a conceptului care st` la baza cre[tinismului: credin]a.
Credin]a \n Dumnezeu Sfintele Scripturi, spre deosebire de diver[i guru New Age ori predicatorii prosperit`]ii, pun un foarte mare accent pe credin]` \n sensul de \ncredere \n Dumnezeu. |n acela[i timp, fiin]a uman` este \nstr`inat` de Dumnezeu prin p`cat. De aici necesitatea ca omul s` renun]e la sine pentru a urma calea divin`. Nici urm` de reg`sire, de realizare ori gândire pozitiv`. Isus a zis: ,,Dac` voie[te cineva s` vin` dup` Mine, s` se lepede de sine, s`-[i ia crucea [i s` M` urmeze.”(Matei 16,24). Iar cu privire la esen]a naturii umane, apostolul Pavel scria: „{tiu, \n adev`r, c` nimic bun nu locuie[te \n mine, adic` \n firea mea p`mânteasc`, pentru c`, ce-i drept, am voin]a s` fac binele, dar n-am puterea s`-l fac. [...] O, nenorocitul de mine! (Romani 7,18.24). S` fi gre[it apostolul Pavel când se numea pe sine nenorocit? Biblia prezint` experien]a poc`in]ei, [i nu a realiz`rii personale ca rezultat al gândirii pozitive. S` nu m` \n]elege]i gre[it, Biblia aduce speran]`. Biblia vorbe[te despre bun`stare [i \mplinire. Dar Cuvântul inspirat vorbe[te nu doar de rezultate, ci [i de o cale. {i calea este important`! Vestea bun`, conform Bibliei, const` \n eliberarea asigurat` p`c`tosului de |nsu[i Dumnezeu. {i aceasta se cap`t` prin credin]`. Adep]ii New Age, dar [i
2:43 AM
Page 5
mul]i cre[tini consider` credin]a ca având \n sine puterea de a transforma lucrurile [i de a na[te o nou` realitate. Este adev`rat c` Scripturile afirm` c` „totul este posibil celui ce crede”, dar \ntrebarea se pune: |n ce s` cread`? Conform Bibliei, credin]a este \ncrederea deplin` \n f`g`duin]ele lui Dumnezeu. „Avraam a crezut pe Dumnezeu” (Romani 4,3). Cu siguran]` c` Avraam a v`zut prin credin]` ceea ce va fi, dar rezultatul nu a ap`rut ca urmare a tehnicilor sale de vizualizare, ci a interven]iei directe a lui Dum-
Sfintele Scripturi, spre deosebire de diver[i guru New Age ori predicatorii posterit`]ii, pun un foarte mare accent pe credin]` \n sensul de \ncredere \n Dumnezeu. nezeu. Singurele cuvinte care au avut o putere creatoare au fost cele ale lui Dumnezeu, [i niciodat` cele ale omului. New Age predic` tot-ul pentru a oferi nimic-ul. Cre[tinismul biblic predic` nimicnicia pentru a oferi tot-ul. R`mâne deci s` d`m r`spunsul: Credin]a \n Dumnezeu sau credin]a \n credin]`? ST
1. De remarcat [i coinciden]a, pe[tele fiind un simbol protocre[tin 2. Yonggi Cho, A patra dimensiune, vol. 1, p. 16
Februarie 2007 Semnele Timpului 5
06 Zeus:Layout 1
2/15/07
2:44 AM
Page 6
Religie ca ofrand` adus` zeilor, [i s-a oficiat [i un ritual de c`s`torie dup` modelul antic.
Dispute „legale” Chiar dac` legile statului elen nu permit niciun fel de ceremonii religioase \n siturile arheologice, Asocia]ia Ellinas pretinde c` ini]ial a primit aprobare pentru ceremonie, dar c`, mai târziu, Ministerul Culturii s-a r`zgândit, \ngr`dindu-le astfel libertatea de exprimare. „Nu avem inten]ia s` limit`m libertatea de exprimare…, dar siturile arheologice nu sunt teatrul privat al nim`nui”, a fost replica Ministerului Culturii, dat` de Nikoletta Valakou. Ini]ial, asocia]ia a avut ca obiect de studiu religia Greciei antice, dar azi, membrii grupului se comport` ca o nou` mi[care religioas` [i se ghideaz` dup` un calendar ce num`r` scurgerea timpului de la prima Olimpiad` din 776 \.Hr. }inta \nchin`torilor la zei este aceea de a reconstrui vechile temple, de a restaura religia antic` [i de a declara greaca veche limb` oficial`. „Dorim s` putem ]ine ceremonii \n vechile temple. Obsesia de a le trata doar ca monumente trebuie s` \nceteze”, spune Peppa. „{i Parlamentul grec este un monument [i continu` s` func]ioneze. A[a ar trebui s` se procedeze [i cu templele”, Aproximativ 30 de persoane s-au adunat luna trecut` \n Templul conchide lidera 1 grupului. |n Grecia lui Zeus , din Atena, nu pentru a-l vizita, ci pentru a ]ine vechi majoritar ortodox`, ceremonii religioase. Ellinas este recuI Marius Necula noscut` doar ca o asocia]ie, dar membrii ei depun eforturi pentru a embrii Sfintei Asocia]ii a Credincio[ilor câ[tiga statutul de religie, având \n acest fel dreptul Vechii Religii Grece[ti (Ellinas) au cântat de a ]ine ceremonii religioase \n cinstea zeilor greci. ode la adresa lui Zeus, Afroditei [i altor zei Ca r`spuns, Biserica Ortodox` Greac` spune, din din vechiul panteon grecesc [i s-au rugat pentru cauza practicilor p`gâne, c` nu sus]ine asocia]ia, iar pace având \n vedere Jocurile Olimpice din 2008. reprezentanta Ministerului Culturii, Nikoletta Vala„Ne \nchin`m naturii [i aducem cinste zeilor Grekou, afirm` c` „ace[ti oameni nu sunt serio[i”. ST ciei antice”, declara conduc`toarea grupului, Doreta Peppa. Lidera grupului sus]ine c` aproape 3% dintre greci \mp`rt`[esc viziunea grupului, dar nu se exprim` pentru c` le e team`. |n cadrul ceremoniei s-au putut observa reminiscen]e din ce1. Unul dintre cele mai importante monumente arheologice din capitala Greciei: Templul lui Zeus, ridicat la porunca \mp`ratului roman Adrian, a remonia aprinderii fl`c`rii sacre a Olimpului, s-au ad`postit cândva colosala statuie din aur [i filde[, care \l reprezenta pe maieliberat doi porumbei, s-a turnat ap` pe p`mânt, marele panteonului grec: Zeus.
Rena[te
p`gânismul grec? M
Semnele Timpului Februarie 2007 6
07-15 Uraganul Ecumene II:Layout 1
2/15/07
2:45 AM
Page 7
Uraganul
Ecumene II
( )
Un vechi dicton zice: „|n materie de revela]ie divin`, adev`rul este unic.” Pe cât de adev`rat` este aceast` maxim`, pe atât de ne\n]eles este pluralismul ce fumeg` \n blocul cre[tin. |n flagrant` contradic]ie cu filozofia dragostei, fracturarea cre[tinismului \n peste 300 de denomina]iuni (plus nenum`rate secte) multiplic` votul de ne\ncredere pe care lumea de azi i-l acord`. Nu poate fi o cauz` mai pioas` [i nobil` ca dorin]a lui Isus: „M` rog ca to]i s` fie una” (Ioan 17,21). Iar cei convin[i de aceast` cauz` se \ntreab`: „Pe ce cale? Cum?” Dup` secole de schisme, lumea modern` propune solu]ia: Ecumenismul1. I Lucian Cristescu
Februarie 2007 Semnele Timpului 7
07-15 Uraganul Ecumene II:Layout 1
2/15/07
2:45 AM
Page 8
Religie
T
eologia protestant` a fost, din nefericire, prima care a ridicat dubii asupra certitudinilor cre[tinismului. Când nu mai exist` absoluturi [i universalii, r`mân doar specula]iile omene[ti, care \ntotdeauna las` loc [i pentru alte variante de adev`r. Consecin]ele nu sunt \ntotdeauna previzibile. Pentru protestantism, ecumenismul universal apare ca un substitut acceptabil pentru universa-
Prin practicarea sincer` a ceea ce este bun \n propriile religii..., oamenii primesc mântuirea prin Isus chiar [i dac` nu recunosc [i nu-L m`rturisesc pe Hristos ca Mântuitor al lor. Papa Ioan Paul al II-lea liile pierdute odat` cu relativismul teologic. Jocul de-a pluralismul cre[tin, \n mod firesc, a extins sfera de variante ale adev`rului pân` acolo c` a ajuns s` includ` [i religiile necre[tine \n tigaia
amestecului ecumenic. Universalismul este un altfel de-a zice pentru pluralismul religios. Dac` [i a[a nu mai exist` adev`ruri absolute, atunci orice crez \[i poate g`si un loc[or \n marele puzzle religios. Pentru Consiliul Mondial al Bisericilor (CMB), invitarea reprezentan]ilor religiilor p`gâne la Adunarea General` din Nairobi (1975) a fost doar \nceputul. La Adunarea General` de la Canberra (1991), prezbiteriana coreean` Chung Hyun-Kyung a \n`l]at conceptele p`gâne despre divinitate. La un moment dat, ea a invocat \n manier` sacerdotal` spiritele mor]ilor, spiritul P`mântului, al Apei [i al Aerului... Când a terminat, Chung a primit ova]ii \n picioare din partea delega]iilor CMB. Era dovada implicit` a largii sus]ineri de care universalismul se bucur` \n lumea protestant`, care predomin` \n CMB. La urm`toarea Adunare General` (Harare, 1998), \nsu[i secretarul general al CMB, dr. Conrad Raiser, a inaugurat „Decada ecumenic` de Semnele Timpului Februarie 2007
8
07-15 Uraganul Ecumene II:Layout 1
2/15/07
2:45 AM
Page 9
s-a autoproclamat „noul Mesia”. Pe un alt merisolidaritate cu femeile” printr-un act de vindedian, pre[edintele vestitului Seminar Fuller din care \n tradi]ia [amanic` din Coreea. Pasadena, cu ocazia unei conferin]e mormone, Pentru cei care se mir`, liderul cre[tin interdeno[i-a cerut scuze \n numele \ntregii lumi evanghemina]ional Robert Stearns are un r`spuns preg`tit2: lice pentru lipsa ei de toleran]` [i permeabilitate „|n timp ce p`[im \n noul mileniu, trebuie s` renunfa]` de ace[ti mormoni. Istoria – faptul c` Joseph ]`m la vechile idei religioase... Din p`cate, multe biSmith, \ntemeietorul mormonilor a declarat teoloserici mai cred c` Dumnezeu vorbe[te doar prin gia cre[tin` drept „p`gânism”4 – [i-a pierdut sempaginile Bibliei. Dar secolul XXI va aduce o genera]ie care va \nl`tura restric]iile spiritului religiei. Noua Binifica]ia. seric` va fi o biseric`-ora[, \n care toate zidurile deNu to]i protestan]ii agreeaz` \ns` ecumenisnomina]ionale vor fi sf`râmate, unde oamenii se vor mul. Un num`r semnificativ de confesiuni cre[tine \nchina cu abandonare [i cu prec`dere prin dans.” mai cred \n adev`rul unic al revela]iei Scripturii. Mai |n luna februarie a anului jubiliar 2000, [apte cred \n crezul cre[tin primar [i \n speran]a advent`: somit`]i din lumea religioas`3 au fost invitate la o „{i iar`[i va s` vie, cu m`rire...”. Ace[tia spun c` evenimentul care va pune cap`t confuziei [i va reaemisiune na]ional` de TV, Dumnezeul anului 2000, liza unitatea turmei lui Hristos este doar revenirea transmis` de la Universitatea de stat din Oregon. Lui \n glorie. Aceasta e categoria cea mai rezistent` Ideea central` a discursului se reg`se[te \n fa]` de ecumenisdeclara]iile urm`toare: mul CMB. „Dumnezeu este dincolo Va veni ziua când to]i cre[tinii vor Sir Robert Runde religie [i exist` pre- fi uni]i \ntr-o biseric`, ziua când iudei cie, arhiepiscopul tutindeni, f`r` s` aib` [i musulmani vor fi binecuvânta]i [i de Canterbury, renevoie de biserici [i nici cuno[tea c` singurii chiar de rug`ciune!”, spu- \ntor[i la biseric`. Atunci protestan]ii care nu salut` ininea Markus Borg. „|i pro- nu vor mai exista. Pontiful suveran va ]iativa ecumenic` voc pe cre[tini s` se des- fi cu adev`rat rege peste religiile lumii sunt cei care a[ chid` fa]` de celelalte re[i va face orice va voi cu toate teapt` a doua veniligii [i s` renun]e la teisre a lui Hristos. „Noi mul supranatural cre[tin neamurile p`mântului. (teologia Bibliei)”, \ncheUnul dintre obiectivele masoneriei nu putem accepta disperarea celor ia Borg. Celebrul arhiecare interpreteaz` diferitele crize de azi ca semne piscop sud-african Desmond Tutu, laureat Nobel, ale sfâr[itului lumii. Fatalismul inerent unei asemeafirma c` „nicio religie (nici chiar cre[tinismul) nu nea filozofii nu poate avea nicio parte \n con[tiin]a poate pretinde c` posed` tot adev`rul cu privire religioas` autentic`”, suns]inea arhiepiscopul. la misterul credin]ei” [i recomanda acceptarea [i Pe de alt` parte, protestan]ii biblici recunosc \n a altor credin]e. „Mai importante decât c`utarea evolu]ia ecumenismului un semn care veste[te lui Dumnezeu \ntr-o biseric` sau prin religie sunt furtuna! compasiunea [i facerea de bine”, era opinia scriitoarei Karen Armstrong. |n acela[i ton, rabinul Kushner, mare mentor al iudaismului american, Cât de „catolic” mai e papa? spunea: „|n timp ce diferitele religii ofer` o multiVocifer`rile antiecumenice nu sunt izolate. Se tudine de c`i spre Dumnezeu, to]i ajung exact \n \nmul]esc frac]iunile de credincio[i catolici, laici [i acela[i loc.” clerici, care v`d \n politica Vaticanului grave Este unul [i acela[i duh care-i inspir` pe corifeii t`g`duiri ale identit`]ii lor seculare. Pentru un spiritualit`]ii contemporane [i care a inspirat Bhabun catolic, Conciliul Vatican II a schimbat testul gavad Gita (4,11): „Când oamenii se vor apropia de credin]ei: din „este corect dogmatic?” \n „este mine, \i voi primi. Toate c`ile conduc spre mine!” ecumenic?”. {i \n loc de „Duce]i-v`... [i \nv`]a]i...”, Spiritul inclusivist, care se deta[eaz` de pozi]iile misiunea catolic` e[ueaz` \n „Duce]i-v` [i teologice vizavi de Sfânta Scriptur`, l-a f`cut [i pe dialoga]i”. tele-evanghelistul baptist Jerry Falwell, fondaDin punctul de vedere al Sfântului Scaun, torul Majorit`]ii morale, s` se simt` liber de a se \nobiec]iunile acestea sunt doar expresiile miopiei fr`]i cu coreeanul Sun Myung Moon, cel care politice: din cauza copacilor, nu v`d p`durea! Ce Februarie 2007 Semnele Timpului 9
07-15 Uraganul Ecumene II:Layout 1
2/15/07
2:45 AM
Page 10
Religie
mai conteaz` detaliile teoretice [i chi]ibu[`riile teologice, când bate la u[` oportunitatea unei mize atât de uria[e: alinierea cre[tinismului [i a tuturor religiilor sub cheile lui Petru? Idealul acesta a fost proclamat \nc` de Paul al VI-lea: „Când toate obsta-
Identit`]i durabile sunt nimicite; structuri istorice sunt retopite \n forme globalizate; reperele milenare ale spiritualit`]ii iudeocre[tine, pe care s-a construit cultura european`, sunt brusc abandonate. {i totu[i lumea nu sesizeaz`. colele \n calea comuniunii ecleziastice au fost treptat dep`[ite, to]i cre[tinii vor celebra \n cele din urm` Euharistia (liturghia catolic`) [i vor fi strân[i \n una [i singura Biseric`... Noi credem c` aceast`
unitate subzist` \n Biserica Catolic`... unitate ce va continua s` creasc` pân` la sfâr[itul timpului.”5 Cu autoritate crescând`, Roma a absorbit cât nu se poate mai bine principiul protestant al „inclusivismului”, c`utând [i g`sind pun]i comune cu oricine, ba chiar [i cu religiile necre[tine. Pare-mi-se, cu pre]ul unei noi teologii. La 1 octombrie 2000, \naintea slujbei „Angelus”, Ioan Paul al II-lea a declarat: „Prin practicarea sincer` a ceea ce este bun \n propriile religii..., oamenii primesc mântuirea prin Isus chiar [i dac` nu recunosc [i nu-L m`rturisesc pe Hristos ca Mântuitor al lor”6. Iar la 6 decembrie 2000, a mai spus: „To]i cei care tr`iesc o via]` dreapt` vor fi salva]i, chiar dac` nu cred \n Isus Hristos [i \n Biserica Romano-Catolic`.”7 Personalitatea puternic` a papei Ioan Paul al II-lea i-a dat for]a s` \nf`ptuiasc` rela]ii Semnele Timpului Februarie 2007
10
07-15 Uraganul Ecumene II:Layout 1
2/15/07
transecumenice f`r` precedent. La 8 august 1985, la lacul Togo, pontiful ia parte cu \nchin`torii la spirite la o ceremonie \n care s-a adus omagiu [arpelui sacru. La 5 februarie 1986, un preot al lui {iva \i aplic` pe frunte cenu[a sacr` [i Tika (pasta ro[ie hindus` ca semn c` este adorator al lui {iva). La 27 octombrie 1986, la inaugurarea Zilei Mondiale de Rug`ciune pentru Pace de la Assisi, Ioan Paul al II-lea „a urat bun venit \nchin`torilor [arpelui, \nchin`torilor focului, spiriti[tilor, animi[tilor, budi[tilor, hindu[ilor, musulmanilor [i [amanilor”. |n septembrie 1989 se adreseaz` musulmanilor lumii „\n numele aceluia[i Dumnezeu pe care-L ador`m deopotriv`”. La 4 februarie 1993, la Cotonu, Africa, suveranul pontif a luat parte la un ritual de incanta]ie voodoo s`vâr[it de marii vr`jitori din Benin, iar la 19 aprilie 1998, \n timpul misei, când 13 femei din India au adus flori [i au ars
2:45 AM
Page 11
t`mâie zeilor, papa a rostit cuvintele: „S` ascult`m ce zice bisericilor Duhul, a[a \ncât s` poat` proclama pe Hristos \n contextul hinduismului, budismului, [intoismului…” Declara]iile suveranului pontif anun]` noua strategie a Romei de integrare a tuturor religiilor \n Biserica Noii Ordini. Globalismul omniprezent face ca asemenea afirma]ii s` dea bine. Pilda \ntâiului st`t`tor al Bisericii Catolice marcheaz` noua direc]ie pe care supu[ii lui trebuie s-o urmeze. |ntr-un interviu din 1999, la \ntrebarea „Po]i ajunge \n cer f`r` a-L accepta pe Isus Hristos?”, asistentul pentru dezvoltare al papei Ioan Paul al II-lea, cardinalul nigerian Francis Arinze, a r`spuns: „Hot`rât, da!” Apoi, a ad`ugat: „Oferta mântuirii lui Dumnezeu \i include nu doar pe cre[tini, ci [i iudei, musulmani, hindu[i [i pe to]i oamenii de bine.”8 Pân` [i buna Maic` Tereza [i-a \nsu[it noua teologie: „Iubesc toate religiile... To]i – budi[ti, hindu[i [i cre[tini s.a. – au acces la acela[i Dumnezeu.”9 „Când facem bine altora, ne apropiem de Dumnezeu... [i ne convertim. Devenim un hindus mai bun, un musulman mai bun, un catolic mai bun. Pe ce cale ne apropiem de El? Pentru mine, va fi cea catolic`. Pentru tine ar putea fi cea hindus` sau oricare alta, conform con[tiin]ei tale.”10 |n acela[i ton, Ana din Kathmandu, Nepal, asistenta ei, declara \ntr-un interviu din 23 noiembrie 1984 urm`toarele: |ntrebare: Crede]i c` cei care mor \n credin]a \n [iva sau Rama vor merge la cer? R`spuns: Da, aceasta este credin]a lor. Dac` ace[tia cred puternic \n dumnezeul lor, cu siguran]` c` vor fi salva]i. |ntrebare: Se pare c` azi, Biserica Catolic` nu mai \ncearc` s` converteasc` pe nimeni. Ioan Paul al II-lea spunea c` cei de alte religii vor fi salva]i. Dumneavoastr` nu crede]i c` ace[tia sunt pierdu]i, nu-i a[a? R`spuns: Nu, ei nu sunt pierdu]i. Dac` ei cred, indiferent ce, vor fi mântui]i”.11 {i atunci te \ntrebi: Ce relevan]` mai are cre[tinismul? {i pentru ce toat` drama de milenii cu martiri [i sânge – pentru o misiune inutil`?
Eminen]a cenu[ie Pentru ochiul neexperimentat, evenimentele istoriei par c` se succed la voia \ntâmpl`rii, determinate de un destin orb [i lipsite de sens. Pentru mintea informat` \ns`, detalii vin s` dea sens evenimentelor: se distinge o cauz`, se dezv`luie un scop.
Februarie 2007 Semnele Timpului 11
07-15 Uraganul Ecumene II:Layout 1
2/15/07
2:45 AM
Page 12
Religie
Câteva informa]ii din presa ultimelor decenii, legate de mi[carea ecumenic`, au aprins pentru observatorul atent câteva lumini de pozi]ie [i continu` s` ridice o serie de \ntreb`ri ce \i vizeaz` chiar pe partizanii ecumenismului. Spre exemplu: ce leg`tur` s` fie \ntre faptul c` John R. Mott, \nsu[i ini]iatorul ecumenismului, a fost membru declarat
Nu to]i protestan]ii agreeaz` ecumenismul. Un num`r semnificativ de confesiuni cre[tine mai cred \n adev`rul unic al revela]iei Scripturii. Ace[tia spun c` evenimentul care va pune cap`t confuziei [i va realiza unitatea turmei lui Hristos este doar revenirea Lui \n glorie. al societ`]ii secrete francmasonice [i faptul c` acela[i John R. Mott era prieten apropiat al unui \nalt mason, John D. Rockefeller – milionarul care i-a finan]at consecvent [i generos conferin]ele [i proiectele ecumenice? Sau pentru care scop s` fi fost Meletius Metaxachis \nsc`unat cu for]a pe tronul constantinopolitan de c`tre guvernul grec \n 1921? Numirea
lui ca patriarh ecumenic s-a f`cut prin interven]ia expres` a prim-ministrului, francmasonul Elefterios Veizeles, cu violarea frontal` a deciziei sinodului. La acea dat`, Meletius era sanc]ionat [i depus din func]ie de c`tre sinodul Greciei „pentru grave \nc`lc`ri ale canonului [i pentru schism`”. Cu numai o zi \naintea numirii publice a patriarhului, sinodul votase un alt candidat, pe arhiepiscopul Germanos. |n cursul nop]ii \ns`, oamenii lui Venizeles l-au \mpresurat pe Germanos [i l-au constrâns s` renun]e la pozi]ia patriarhal` \n favoarea lui Meletius. Peste noapte, electorii au fost \nlocui]i [i un alt vot a fost dat pentru omul puterii. Documente la \ndemân`12 dezv`luie faptul c` Meletius fusese ini]iat \n masonerie la Constantinopol [i era membru al lojei „Armonia”. |n 1967, \n Buletinul Masonic al Marei loje a Greciei, apare biografia lui Meletius, \n care scrie: „Meletius a decis s` urmeze exemplul multor (!) episcopi englezi [i str`ini, de a se dedica pe sine misterelor ascunse ale masoneriei”. Are vreo leg`tur` informa]ia, publicat` nu demult de un prestigios cotidian portughez13, c` Angelo Roncalli, alias papa Ioan al XXIII-lea, artizanul ecumeniz`rii catolicismului, a avut o identitate Semnele Timpului Februarie 2007
12
07-15 Uraganul Ecumene II:Layout 1
2/15/07
2:45 AM
Page 13
Principiile catolice ale ecumenismului ntrucât ast`zi, \n mai multe ]`ri ale lumii, sub inspira]ia haru-
| lui Duhului Sfânt, se fac multe eforturi prin rug`ciuni, cuvânt [i fapt` pentru a ajunge la acea plin`tate a unit`]ii voit` de Isus Cristos, Conciliul \ndeamn` pe to]i credincio[ii catolici ca, recunoscând semnele timpurilor, s` ia parte \n mod activ la opera ecumenic`.
P
rin „mi[care ecumenic`” se \n]eleg activit`]ile [i ini]iativele suscitate [i organizate, \n func]ie de diferitele necesit`]i ale Bisericii [i dup` \mprejur`ri, \n favoarea unit`]ii cre[tinilor. Astfel sunt, \n primul rând, toate eforturilor de a elimina cuvintele, judec`]ile [i actele care nu se potrivesc, dup` adev`r [i dreptate, situa]iei fra]ilor desp`r]i]i [i care, de aceea, \ngreuneaz` rela]iile cu ei; apoi, \n cadrul \ntrunirilor organizate cu inten]ie [i \n spirit religios \ntre cre[tinii din diferite Biserici sau comunit`]i, este „dialogul” purtat de exper]i cu preg`tire adecvat`, unde fiecare \[i poate expune mai profund \nv`]`tura Comuniunii proprii [i \i poate prezenta limpede caracteristicile. Prin acest dialog, to]i dobândesc o cunoa[tere mai adev`rat` [i o pre]uire mai just` a \nv`]`turii [i a vie]ii fiec`rei Comuniuni; \n acela[i timp, aceste Comuniuni ajung s` colaboreze mai larg \n felurite ac]iuni cerute de orice con[tiin]` cre[tin`, pentru binele comun, [i se \ntâlnesc, \n modalitatea permis`, pentru a se ruga \n comun. |n sfâr[it, to]i \[i examineaz` fidelitatea fa]` de voin]a lui Cristos privitor la Biseric` [i \ntreprind, dup` cum se cuvine, o activitate sus]inut` de re\nnoire [i reform`.
T
oate acestea, \ndeplinite cu pruden]` [i r`bdare de c`tre credincio[ii Bisericii catolice sub privigherea P`storilor, contribuie la progresul drept`]ii [i adev`rului, al bunei \n]elegeri [i colabor`ri, al fraternit`]ii [i unirii; pe aceast` cale, \ncetul cu \ncetul, dep`[ind piedicile aflate \n calea perfectei comuniuni ecleziale, to]i cre[tinii se vor aduna \ntr-o unic` celebrare euharistic`, \n unitatea Bisericii una [i unic`, unitate pe care Cristos a d`ruit-o de la \nceput Bisericii Sale [i care credem c` d`inuie \n Biserica catolic` f`r` a se putea pierde [i sper`m c` va cre[te din zi \n zi, pân` la sfâr[itul veacurilor.
E
ste evident c` lucrarea de preg`tire [i de \mp`care individual` a persoanelor care doresc comuniunea deplin` cu Biserica catolic` se deosebe[te, prin natura sa, de ini]iativa ecumenic`; totu[i nu exist` nicio opozi]ie \ntre ele, deoarece [i una [i alta izvor`sc dintr-o minunat` orânduire a lui Dumnezeu. |n ac]iunea ecumenic`, credincio[ii catolici trebuie, f`r` \ndoial`, s` fie plini de grij` fa]` de fra]ii desp`r]i]i, rugându-se pentru ei, vorbind cu ei despre realit`]ile Bisericii, f`când spre ei primii pa[i. |ns`, \nainte de toate, trebuie s` cânt`reasc`, cu sinceritate [i aten]ie, ceea ce trebuie re\nnoit [i \nf`ptuit \n \ns`[i Familia catolic` pentru ca via]a ei s` dea o m`rturie mai fidel` [i mai clar`
despre \nv`]`tura [i institu]iile transmise de Cristos prin Apostoli. |ntr-adev`r, de[i Biserica catolic` este \nzestrat` cu tot adev`rul revelat de Dumnezeu [i cu toate mijloacele harului, totu[i membrii ei nu le tr`iesc cu toat` râvna cuvenit`, a[a \ncât chipul Bi-sericii str`luce[te mai pu]in luminos \n fa]a fra]ilor desp`r]i]i de noi [i \n fa]a lumii \ntregi, iar cre[terea \mp`r`]iei lui Dumnezeu este \ntârziat`. De aceea, to]i catolicii trebuie s` tind` la perfec]iunea cre[tin`1 [i s` se str`duiasc`, fiecare dup` condi]ia proprie, pentru ca Biserica, purtând \n trupul s`u umilin]a [i mortificarea lui Isus2, s` se purifice [i s` se re\nnoiasc` din zi \n zi, pân` ce Cristos {i-o va \nf`]i[a glorioas`, f`r` pat` sau zbârcitur`3.
P
`strând unitatea \n cele necesare, to]i, \n Biseric`, dup` misiunea \ncredin]at` fiec`ruia, s` p`streze libertatea cuvenit`, atât \n diferitele forme de via]` spiritual` [i de disciplin`, cât [i \n diversitatea Riturilor liturgice, ba chiar [i formularea teologic` a adev`rului relevat; \n toate s` cultive, \ns`, iubirea. Prin acest mod de a ac]iona, ei vor manifesta tot mai deplin adev`rata catolicitate precum [i apostolicitatea Bisericii.
P
e de alt` parte, catolicii trebuie s` recunoasc` [i s` aprecieze cu bucurie valorile cu adev`rat cre[tine, izvorâte din patrimoniul comun, care se afl` la fra]ii desp`r]i]i de noi. Vrednic [i drept este s` recunoa[tem bog`]iile lui Cristos [i faptele puterii Sale \n via]a celorlal]i, care dau m`rturie pentru Cristos uneori pân` la v`rsarea sângelui: Dumnezeu e pururi minunat [i vrednic de admira]ie \n lucr`rile Sale.
N
u trebuie s` uit`m nici faptul c` tot ce se des`vâr[e[te prin harul Duhului Sfânt \n fra]ii desp`r]i]i poate contribui [i la edificarea noastr`. Tot ceea ce este cu adev`rat cre[tin nu se opune niciodat` valorilor autentice ale credin]ei, ci, dimpotriv`, ne poate face \ntotdeauna s` p`trundem mai des`vâr[it misterul lui Cristos [i al Bisericii.
T
otu[i separ`rile dintre cre[tini \mpiedic` Biserica s` realizeze deplina catolicitate, ce-i este proprie, \n acei fii ai s`i care, de[i \i apar]in prin Botez, sunt desp`r]i]i de comuniunea deplin` cu ea. Mai mult, [i pentru Biseric` este, e mai greu s`-[i exprime, sub toate aspectele, plin`tatea catolicit`]ii \n \ns`[i realitatea vie]ii. Conciliul constat` cu bucurie cre[terea continu` a particip`rii credincio[ilor catolici la ac]iunea ecumenic` [i o \ncredin]eaz` episcopilor de pretutindeni pentru a o promova cu grij` [i a o conduce cu pruden]`. (Conciliul Ecumenic Vatican II. Constitu]ii, Decrete, Declara]ii, Bucure[ti, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice, 1999, pag. 138-140) 1. Cf. Iac 1,4; Rom 12,1-2 2. Cf. 2 Cor. 4,10; Fil 2, 5-8 3. Cf. Ef 5, 27
Februarie 2007 Semnele Timpului 13
07-15 Uraganul Ecumene II:Layout 1
2/15/07
2:46 AM
Page 14
Religie ascuns` de francmason? Mai multe surse aduc o serie de probe cu privire la faptul c` Roncalli fusese ini]iat \n Ordinul Rosacrucienilor \n 1935, la Constantinopol, [i a activat ca atare \n Fran]a, pe când slujea ca ambasador al Vaticanului. E de la sine \n]eles c` specula]iile referitoare la organiza]iile secrete au caracter relativ. Ceva \ns` leag` toate aceste elemente \ntr-o logic` coerent`. Este fapt acceptat de istorie c` societatea secret` masonic` a ac]ionat \n epoca modern` ca o for]` care a modelat efectiv fa]a lumii. Masoneria revendic` pe drept paternitatea Revolu]iei Franceze, a Revolu]iei Italiene (carbonarii [i Garibaldi), a valului de revolu]ii burghezo-democratice din \ntreaga Europ` (pa[opti[tii no[tri), a Primului R`zboi Mondial, a Revolu]iei Bol[evice din Rusia etc. |ntre obiectivele masoneriei, clar articulate, se reg`se[te voin]a de a \nlocui cre[tinismul cu o religie global`. Documente \nc` din 1862 afirm` crezul: „Va veni ziua când papa... va retracta toate excomunic`rile [i anatemele, când to]i cre[tinii vor fi uni]i \ntr-o biseric`, când iudei [i musulmani vor fi binecuvânta]i [i \ntor[i la biseric`... Atunci, protestan]ii nu vor mai exista. Pontiful suveran va fi cu adev`rat rege peste religiile lumii [i va face orice va voi cu toate neamurile p`mântului.”14 Iar Alta Vendita , un document din 1820 apar]inând carbonarilor, declara: „|ntr-o sut` de ani, episcopi [i preo]i vor gândi c` umbl` sub steagul cheilor lui Petru, când de fapt vor p`[i sub steagul nostru. Reformele trebuie s` fie f`cute \n numele ascult`rii.” Ca din senin, \n 1893, la Chicago se \nfiin]eaz` Parlamentul Religiilor Lumii. La fondarea lui au participat reprezentan]i de orice nuan]`, convoca]i din orient [i occident, cre[tini [i p`gâni, spiriti[ti [i scientologi, umani[ti [i agnostici. Parlamentul \[i propunea
Omul postmodern are nevoie de valori, idealuri [i viziuni comune. Dar marea chestiune \n discu]ie e: oare toate acestea nu presupun o credin]` religioas`? s` ofere lumii un viitor spiritual, prin proclamarea pe cale guvernamental` a unei etici globale. Etic` global`? Este exact ce se str`duie[te \n zilele noastre s` elaboreze comisia mixt` Vatican – CMB! Sir John Templeton este unul dintre liderii biroului executiv al Parlamentului Religiilor Lumii. El
s-a f`cut cunoscut ca mason declarat, evolu]ionist, panteist, universalist [i ocultist. Anual, el confer` câte un premiu de 1 milion dolari pentru cei care contribuie la realizarea dezideratului s`u, de transformare a spiritualit`]ii lumii. La 4 septembrie 1993, cu ocazia centenarul acestui parlament, Templeton a dat urm`torul comunicat: „Noi afirm`m c` exist` deja un consens \ntre religii, consens care poate constitui baza pentru o etic` global`, un consens fundamental minim privind valorile [i standardele irevocabile, cât [i atitudinile morale fundamentale.” La fel de surprinz`tor este faptul c` proiectul pentru codul eticii globale al Parlamentului a fost conceput de teologul catolic Hans Küng, sub titlul Towards a Global Ethic, \n care el scria: „Orice form` de conservatorism bisericesc trebuie rejectat`. Niciuna dintre religiile represive, fie cre[tinism, islamism sau iudaism, nu are viitor. Lumea indivizibil` are nevoie de o etic` nedivizat`. Omul postmodern are nevoie de valori, ]inte, idealuri [i viziuni comune. Dar marea chestiune \n discu]ie e: oare toate acestea nu presupun o credin]` religioas`? Ceea ce ne trebuie este o ordine mondial` ecumenic`!”15 Semnele Timpului Februarie 2007
14
07-15 Uraganul Ecumene II:Layout 1
2/15/07
Ochiul uraganului Pe marea lumii bântuie furtuna. Barca ecumenismului, zguduit` de talazuri, \nainteaz` totu[i cu pânzele sus. |ncotro? Nu e clar. No]iunea \n sine de „ecumenism” nu \nseamn` mai mult decât un ideal frumos, dar difuz. Nici Conciliul Vatican II n-a reu[it, sau a evitat, s`-i dea o defini]ie, ceea ce-i confer` un caracter echivoc. „Am folosit la conciliu termeni ambiguu”, spunea teologul catolic olandez Edward Schillebeeckx, „[i noi, fiecare, [tim cum s`-i folosim dup` aceea!” Deci frumuse]ea sau vinov`]ia acestui ideal depinde de calea pe care se vrea \nf`ptuirea lui. Dup` Cornelius Van Till, nu exist` decât trei alternative: Ecumenismul misionar – care concepe unitatea religioas` prin convertirea \ntregii lumi la religia lui Hristos; aceasta a fost motiva]ia misiunilor cre[tine \n lumea p`gân`. Ecumenismul spiritual – care concepe omenirea ca o turm` risipit` ce poate fi recâ[tigat` doar prin manifestarea dragostei autentice a lui Hristos; aceasta reprezint` atitudinea adev`ra]ilor ucenici ai lui Hristos, gata s` iubeasc` [i s` adune \ntr-o singur` familie, deopotriv` pe iudei [i samariteni, greci [i barbari.
2:46 AM
Page 15
Ecumenismul politic – care mizeaz` pe jocul puterii [i al manipul`rii, pentru integrarea prin orice mijloc a \ntregii lumi sub bagheta autoritar` a unui lider absolut. Dar nicio problem` nu poate fi rezolvat` prin folosirea principiului sau a metodei care a produs-o! R`ul istoric – schismele n`scute din competi]ie politic` – nu poate fi vindecat tot prin politic`! Tot ce se va ob]ine nu va fi decât simulacru, contrafacere, surogat. {i, destul de ciudat, omenirea pare lovit` de orbire. Prefer` c`ile comode, indiferent de deznod`mântul fatal. Evenimentele malefice au luat \ntotdeauna lumea prin surprindere. A[a a fost cu recesiunile economice, crizele politice, marile epidemii, cu cele dou` r`zboaie mondiale... A[a pare s` evolueze [i fenomenul ecumenism. Identit`]i durabile sunt nimicite; structuri istorice sunt retopite \n forme globalizate; reperele milenare ale spiritualit`]ii iudeo-cre[tine, pe care s-a construit cultura european`, sunt brusc abandonate. {i totu[i lumea nu sesizeaz`. Este culmea cinismului c`, \n timp ce uraganul distruge structuri [i identit`]i [i \mpr`[tie moarte, \n ochiul ciclonului – pe o raz` de 20-80 km – e lini[te des`vâr[it`. Este lini[tea dinaintea mor]ii. ST
1. De la gr. „oiko” = a locui; [i „oikoumene” = lumea ca locuin]`. Ecumenismul cultiv` speran]a \nfr`]irii \ntregei lumi \ntr-o singur` familie. 2. Robert Stearns, O biseric` pentru sec. 21, \n revista „Charisma”, decembrie, 1999 3. Cele [apte personalit`]i sunt: scriitoarea Karen Armstrong; arhiepiscopul sud-african Desmond Tutu; rabinul Lawrence Kushner; c`lug`ri]a feminist` Joan Chittister; teologa Diana Eck de la Harvard; imamul Seyyed Hossein Nasr [i teologul revizionist Markus Borg, animator al lui grupului revizionist Jesus Seminar. Dialogul a ap`rut [i sub form` de carte: God at 2000, Marcus Borg, Morehouse Publishing, 2001 4. B. H. Roberts, Mormon Doctrine of Deity, p. 116, 2004 5. Unitatis Redintegratio, 4, 1964 6. Ad Gentes, n.3, 9, 11; \n Pontifical Council for Interreligious Dialogue. 7. Dallas Morning News, 9 dec. 2000, articol de Peggy Polk. 8. Dallas Morning News, din 20 martie 1999 9. Time, 4 decembrie 1989, pp. 11, 13 10. Desmond Doig, Mother Teresa, Her people and her work, p.136, 1978. 11. Ibid 12. Jurnalul Pathagore - Equerre, vol IV, partea 7-8, 1935. „Patriarhul Ecumenic Meletius Petaxakis”, OEM, 1990, I-XII, cap. 18-21, p. 149 - \n greac`. Citat de Fotius de Triaditsa, A 70-a aniversare a Congresului PanOrthodox, \n Orthodox Life, No. 1-2, 1994 - \n român`. 13. Portugal Daily News, 11 noiembrie, 2002.Vezi [i cartea masonului Pierre Carpi, Profe]iile lui Ioan XXIII, 1976. Vezi [i declara]ia Baronului Yves Marsaudon, [ef al ramurii franceze a Cavalerilor de Malta, \n L'Oecuménisme vu par un franc-maçon de tradition, ed. Vitiano, 1976: „Libertatea n`scut` \n lojile masonice se r`spânde[te deasupra basilicii Sf. Petru. Aceasta este revolu]ia lui Paul VI.” 14. Dr. Rama Coomaraswamy, The Destruction of the Christian Tradition, p. 133., 2006 15. Hans Küng, Global Responsibility: In Search of a New World Ethic, 1991, pp.23,35,69
Februarie 2007 Semnele Timpului 15
16-18 Europa pioasa:Layout 1
2/15/07
2:46 AM
Page 16
Politic
Europa pioas`
La \nceputul lunii decembrie, \n 2006, Biserica Catolic` a declan[at un scandal r`sun`tor \n Fran]a, denun]ând popularul program de televiziune Teleton ca fiind un paravan pentru finan]area cercet`rilor care folosesc embrioni umani pentru tratarea bolilor ereditare. I Florian Ristea
C
ontroversa a atins o asemenea intensitate \ncât \nsu[i pre[edintele francez, Jaques Chirac, a intervenit \n mod public pentru aplanarea a ceea ce publica]ia Le Monde a numit „o polemic` f`r` precedent”. Departe de a fi doar un caz izolat, evenimentul constituie un indicator important cu privire la o dezbatere tot mai aprins` pe teritoriul b`trânului continent: dezbaterea pe tema valorilor morale.
Boicot pe criterii etice De dou` decenii, Asocia]ia Francez` \mpotriva Miopatiei organizeaz` anual un program de
colectare de fonduri pentru cercet`ri medicale, care a devenit un adev`rat ritual pentru francezi. Ultima edi]ie, cea din 2005, a strâns 104 milioane euro pentru cercet`rile din domeniul bolilor degenerative ale sistemului muscular, iar organizatorii se a[teptau ca edi]ia din decembrie 2006 s` dep`[easc` acest record. |ns`, \naintea \nceperii celei de-a 20-a edi]ii a acestui program-maraton de televiziune (34 ore), programat vineri, 8 decembrie, lideri importan]i ai Bisericii Catolice din Fran]a au acuzat organizatorii teletonului1 de folosirea fondurilor strânse pentru scopuri ce \ncalc` etica Bisericii Catolice referitoare la embrionii Semnele Timpului Februarie 2007
16
16-18 Europa pioasa:Layout 1
2/15/07
2:47 AM
umani2. Trebuie s` remarc`m faptul c` un asemenea incident pare destul de neobi[nuit \n spa]iul european, unde, a[a cum remarc` The Economist, „problemele bio-etice sunt dezb`tute de obicei de comisii de exper]i, \n spatele u[ilor \nchise”. |n timp ce o asemenea dezbatere este un eveniment obi[nuit \n Statele Unite, unde influen]a religiei asupra politicii este deja notorie, pentru statul francez, eminamente laic, polemica declan[at` de Biserica Catolic` sun` „aproape ca o declara]ie de r`zboi” (New York Times).
Page 17
nilor europeni sau la o adev`rat` \ntoarcere la morala religioas`?
„Constitu]ia cre[tin`”a Europei
Chiar [i \ntr-o Germanie unde cancelarul cre[tindemocrat, Angela Merkel, insist` asupra reformei economice, semnele de oboseal` pe care le d` aceast` reform` determin` partidul ei s` aduc` elogii patriotismului [i valorilor familiei. |n cadrul unei \ntâlniri private cu papa Benedict al XVI-lea, \n august 2006, ea \ns`[i [i-a exprimat dorin]a ca textul Constitu]iei Europene s` con]in` referiri la valorile cre[tine. {i nu \ntâmpl`tor, tot ea este Revolu]ie moral` \n Europa? aceea care \ncearc` resuscitarea muribundului Dac` aceast` polemic` ar fi singular`, probabil Tratat Constitu]ional odat` cu preluarea c` nu ar trezi niciun interes din partea anali[tilor pre[edin]iei Uniunii Europene de c`tre Germania, politici. Dar, când scena politic` european` este \n ianuarie 20073. „Cred c` acest Tratat trebuie s` populat` tot mai mult de lideri care, \n discursul lor politic, vorbesc despre valori morale [i virtute, fie legat de cre[tinism [i de Dumnezeu, deoarece incidentul din Fran]a nu este deloc \ntâmpl`tor. cre[tinismul a avut un rol decisiv \n formarea Discursuri pres`rate cu trimiteri la moral` se pot Europei”, a spus ea. auzi [i \n alte p`]i ale Europei. De exemplu, \n Germania nu este \ns` singura ]ar` care sus]ine cadrul campaniei electorale pentru alegerile geintroducerea referirilor la Dumnezeul cre[tin \n nerale din Olanda (notextul viitoarei Coniem brie 2006), primstitu]ii. Italia, PoloApelul la morala religioas` pare s` ministrul, Jan Peter constituie o oportunitate pe care unii nia, Lituania, Malta, Balkenende, [i partidul Portugalia, Republipoliticieni nu doresc s` o scape, aflat la guvernare au mica Ceh`, Slovacia [i chiar dac` discursul lor, pres`rat cu litat pentru „standarde Irlanda au sus]inut [i valori olandeze” \n fa]a puternic acest deexpresii duhovnice[ti, sun` cel mai a ceea ce ei au numit mers \n timpul priadesea fals. Or, aceast` not` fals` „criz` moral`” a societ`mei runde de negose datoreaz` tocmai faptului c` arta ]ii. |n toamna anului cieri \n 2004 4. Un compromisului nu prea este compa- lucru interesant este 2005, Partidul Lege [i Dreptate al fra]ilor [i faptul c` a 50-a tibil` cu etica cre[tin`. Kaczyn´ski a promis „o aniversare a Tratarevolu]ie moral`” \n Polonia [i a ajuns la putere tului de la Roma, care a pus bazele cre`rii Uniunii (unul dintre partenerii la coali]ie ai acestui partid Europene, este g`zduit` anul acesta chiar de a declarat c` programul s`u electoral „s-a bazat pe Angela Merkel, \n luna martie, la Berlin [i coincide \nv`]`turile sociale ale Bisericii Catolice”), iar \n cu ziua \n care vor \ncepe lucr`rile Congresului cursa pentru alegerile preziden]iale din Fran]a, European al episcopilor catolici, la Roma. |n cadrul programate \n data de 22 aprilie 2007, Ségolène acestui congres, lideri ai Bisericii Catolice de pe Royal, candidata oficial` a sociali[tilor francezi, a \ntreg cuprinsul Europei vor redacta [i prezenta spus c`: „|n aceast` campanie, lupta [cu „dreapun raport cu privire la mo[tenirea religioas` a ta” reprezentat` de contracandidatul s`u, Nicolas Europei, sperând c` raportul „va da un nou impuls Sarkozy] va fi mai presus de orice, o lupt` a valodezvolt`rii unui sim] civic prin care Europa va fi rilor.” Asemenea discursuri – cu referiri directe [i privit` ca o comunitate a valorilor.” clare la moral` – pe t`râmul european genereaz` o \ntrebare justificat`: Sunt ele simple tactici elecPoliticieni religio[i… torale sau constituie un curent ce tinde s` devin` |n condi]iile \n care no]iuni ca „politic`” [i „politipredominant \n Europa? Cu alte cuvinte, asist`m cian” sunt \n mare m`sur` compromise \n ochii la o schimbare cameleonic` a politicii [i a politicieopiniei publice, se simte nevoia unei primeniri Februarie 2007 Semnele Timpului 17
16-18 Europa pioasa:Layout 1
2/15/07
2:47 AM
Page 18
Politic care s` recâ[tige \ncrederea aleg`torilor. |n aceast` privin]`, apelul la morala religioas` pare s` constituie o oportunitate pe care unii politicieni nu doresc s` o scape, chiar dac` discursul lor, pres`rat cu expresii duhovnice[ti, sun` cel mai adesea fals. Or, aceast` not` fals` se datoreaz` tocmai faptului c` arta compromisului nu prea este compatibil` cu etica cre[tin`. Pe de alt` parte, acest recurs la moral` al politicienilor nu ar avea niciun fel de justificare \n absen]a unei preocup`ri corespunz`toare a societ`]ii. Altfel, ei nu ar avea vreo [ans` s` fie asculta]i. Prin urmare, este a[a-numita religiozitate a politicienilor determinat` de presiunea \n cre[tere a unei societ`]i care [i-a reg`sit voca]ia religioas`?
… [i o Europ` „pioas`” Realitatea demonstreaz` c` nici societatea nu pare mai credincioas` decât politicienii. Europenii, a[a cum remarc` The Economist, sunt mult mai pu]in dispu[i decât americanii s`-[i afirme credin]a \n Dumnezeu. Dovada o constituie faptul c` prea pu]ini sunt v`zu]i \n biseric` la sfâr[it de
Biserica Catolic` – „locomotiva” Europei cre[tine Presiunea tot mai mare pe care Biserica Catolic` o exercit` \n mod singular asupra scenei politice europene alimenteaz` aceast` dezbatere european` cu privire la valorile morale. |n privin]a aceasta \ns`, protestantismul european nu are un cuvânt prea greu de spus. Ca exemplu, \n cadrul polemicii franceze cu privire la cercet`rile asupra celulelor embrionare umane, finan]ate de Teleton, Jean-Arnold de Clermont, pre[edintele Federa]iei Protestante Franceze, a afirmat: „F`r` nicio preten]ie de paternitate a ideii, noi nu consider`m un embrion ca fiind o fiin]` uman` pe deplin dezvoltat`.” Din aceast` afirma]ie, nu este greu de dedus atitudinea acestora \n problema avortului sau a altor probleme etice implicite. Biserica Catolic` r`mâne, \n fapt, singura voce capabil` s` se fac` auzit` de liderii politici europeni [i s` determine un nou curs al evenimentelor pe b`trânul continent. Acest lucru s-a putut observa [i anul trecut, cu ocazia Congresului Partidului Popular European (30-31 martie), când papa Benedict al XVI-lea a primit \n audien]` pe liderul partidului, germanul Hans-Gert Poettering, [i pe al]i lideri conservatori din Parlamentul European. |n cadrul acestei audien]e, suveranul catolic i-a \ndemnat pe ace[tia „s` plaseze cre[tinismul \n inima politicii [i a legisla]iei europene”. Aceast` grupare de centru-dreapta constituie grupul majoritar \n Parlamentul Europei, iar Hans-Gert Poettering a fost ales recent (16 ianuarie 2007) \n func]ia de pre[edinte al Parlamentului European. Ca urmare, este de a[teptat ca impulsul dat de Benedict al XVI-lea s` fie pus \n practic`.
s`pt`mân`. De asemenea, pu]ini sunt preocupa]i de probleme cum sunt cercet`rile asupra celulelor embrionare umane (de unde s-a declan[at polemica din jurul teletonului francez), avortul sau c`s`toriile homosexuale, care \i \nfurie pe evanghelicii americani. Dimpotriv`, \n Fran]a, unde renumitul Teleton a fost etichetat drept imoral de li-deri ai Bisericii Catolice, cercet`rile privind celulele embrionare umane sunt permise de lege (e drept, cu anumite limite). O situa]ie similar` se \nregistreaz` [i \n alte ]`ri ale Uniunii Europene. Marea Britanie [i Belgia au o legisla]ie [i mai permisiv` \n aceast` privin]`. Musulmanii, prezen]i \n num`r \nsemnat \n Europa, au un poten]ial destul de important \n provocarea unei dezbateri a problemelor morale. |ns`, \n ciuda puternicelor convingeri politice ancorate \n credin]a lor [i a spiritului adesea provocator \n care \ncearc` s` [i le promoveze, musulmanii nu reu[esc s`-i atrag` pe europeni \ntr-o asemenea dezbatere. Problemele de moralitate public` pe care le ridic` ace[tia sunt abordate de europeni din perspectiva unei societ`]i tolerante [i se \ncearc` g`sirea unui echilibru prin \mp`carea drepturilor individuale (purtarea v`lului islamic) cu obliga]iile sociale (ar`tarea fe]ei). Din aceste motive, dezbaterea cu privire la virtu]i personale sau publice \n Europa este prea pu]in religioas` [i influen]at` nesemnificativ de votan]i religio[i.
Nevoia de pruden]` Indiferent de semnifica]ia acestei noi dezbateri europene – fie o \ntoarcere real` la cre[tinism, fie o simpl` tactic` electoral` –, istoria ne-a \nv`]at s` fim precau]i. Pe de o parte, pentru a nu face mai târziu amara constatare c` pio[enia politicienilor a fost doar o botezare cre[tin` a vechilor n`ravuri, iar pe de alt` parte, s` nu asist`m din nou la vechi scenarii, \n care interesele Bisericii se pliaz` pe bra]ul de fier al puterii seculare. C`ci, dintr-o asemenea „clonare”, nu poate rezulta decât un monstru cu apuc`turi medievale. ST
1. Prescurtare pentru program-maraton de televiziune, organizat \n scopuri caritabile. 2. Demersul se bazeaz` pe faptul c` Biserica Catolic` este unul dintre cei mai importan]i donatori \n cadrul teletonului. 3. Fran]a [i Olanda au respins Constitu]ia European` prin referendum, la 29 mai, respectiv 1 iunie 2005. 4. Datorit` opozi]iei Marii Britanii, Fran]ei [i Suediei, referirile religioase au fost l`sate \n afara textului Tratatului Constitu]ional.
Semnele Timpului Februarie 2007 18
19-21 Incalzire:Layout 1
2/15/07
2:47 AM
Page 19
SOS!
Planeta \nc`lzit` de lupta pentru suprema]ie „Dac` tai un copac, mergi cu ma[ina pân` la serviciu, ai central` termic` sau aprinzi aragazul pentru a preg`ti ceva de mâncare..., te faci vinovat de consecin]ele grave pe care le are \nc`lzirea global` asupra mediului. Nu e o glum`. Raportul Comisiei Interguvernamentale pentru Schimbarea Climatic`, dat publicit`]ii luna aceasta, spune clar: „|n propor]ie de 90%, fiin]ele umane sunt principala cauz` a \nc`lzirii globale!”
I Steliana Nzikou
P
este 2000 de ecologi[ti din \ntreaga lume s-au reunit la Conferin]a de la Paris pentru a prezenta raportul ONU despre \nc`lzirea climatic`. Previziunile nu sunt deloc \ncurajatoare; studiul ajunge la concluzia c` omul este cel care cauzeaz` \nc`lzirea global`, iar dac`, \n urm`torii 10 ani, nu se iau m`suri drastice pentru stoparea emisiilor de gaze, efectele asupra planetei [i omenirii ar putea fi devastatoare. Principalele cauze ale \nc`lzirii globale sunt emisiile de dioxid de carbon ce cresc din ce \n ce mai mult din cauza arderilor de combustibili fosili. Raportul anterior al comisiei,
publicat \n 2001, sus]inea c`, \n decurs de cinci ani, temperatura va cre[te cu 0,15 - 0,35 grade Celsius. Din 2001 pân` \n 2006 s-a \nregistrat o cre[tere de 0,33 grade Celsius, iar nivelul oceanelor a crescut mult mai mult decât fusese preconizat.
{p`gile americane |ntr-o \ncercare disperat` de a discredita raportul ONU, Institutul American de Ini]iativ` (IAI) a oferit câte 10.000 de dolari mai multor oameni de [tiin]` pentru a submina concluziile Comisiei Interguvernamentale privind \nc`lzirea global`, conform
Februarie 2007 Semnele Timpului 19
19-21 Incalzire:Layout 1
2/15/07
2:48 AM
Page 20
Politic cotidianului The Guardian. Oamenii de [tiin]` au fost pl`ti]i pentru a scrie articole prin care s` pun` sub semnul \ntreb`rii corectitudinea raportului ONU. Nici nu este de mirare, având \n vedere c` institutul american este finan]at de ExxonMobil – compania petrolier` cu cel mai mare profit \nregistrat vreodat` pe plan mondial. Numai \n 2006, ExxonMobil a \nregistrat profituri de peste 39 miliarde de dolari. E de la sine \n]eles efortul extrem pe care compania \l depune pentru a \mpiedica recunoa[terea raportului care prevede noi limit`ri ale emisiilor de gaze cu efect de ser` [i care impune guvernelor g`sirea altor surse alternative de energie. Situa]ia se complic` \ns` \n momentul \n care politicul intr` pe scen`: cei 20 de membri ai institutului finan]at de ExxonMobil au fost consultan]i ai administra]iei pre[edintelui George W. Bush. „E o \ncercare disperat` din partea unei organiza]ii care vrea s` distorsioneze [tiin]a pentru propriile scopuri politice”, spunea David Viner, de la Unitatea de Cercet`ri Climatice a Universit`]ii din East Anglia. „IAI func]ioneaz` ca o Cosa Nostra intelectual` a administra]iei Bush. E vorba de ultimele \ncerc`ri ale campaniei de dezmin]ire a schimb`rii climaterice. Au pierdut la dezbaterea [tiintific` [i la cea moral`. Ceea ce le-a mai r`mas este o valiz` plin` cu bani”, comentau reprezentan]ii Greenpeace.
Casa Alb` neag` avertismentele
Nici China, nici India nu se las` mai prejos
Pozi]ia oficial` a pre[edintelui Bush nu a mai fost aceea[i ca \n cazul anului 2001, când a refuzat s` ratifice „protocolul de la Kyoto”. Protocolul impunea limite ale emisiilor de gaze [i a fost semnat de cele mai multe ]`ri industrializate. De[i a fost acuzat` c` nu a f`cut publice rapoartele exper]ilor \n problema \nc`lzirii globale, administra]ia Bush a salutat raportul dat de exper]ii ONU luna aceasta. Presa interna]ional` \ns`, mai precis The Guardian, sus]ine c`, \n spatele zâmbetului sfios pe care pre[edintele american \l afi[eaz` când recunoa[te c` America este principalul poluator de pe glob, se ascunde o adev`rat` lupt` pentru suprema]ie. Conform cotidianului, Casa Alb` a cenzurat raporturile [tiintifice despre \nc`lzirea global`, eliminând concluziile nedorite. Bush ar fi intervenit asupra raporturilor guvernamentale, avertizând oamenii de [tiin]` s` nu vorbeasc` despre \nc`lzirea global`. Toate acestea pentru a limita cererile ca emisiile de gaze cu efect de ser` s` fie controlate.
„Este momentul ca \ntreaga comunitate interna]ional` s` negocieze un acord global pentru stoparea \nc`lzirii climei”, sus]ine Stavros Dimas, comisarul european pentru Mediu. Secretarul britanic pe probleme de mediu sus]ine [i el necesitatea unui angajament interna]ional. China [i India, state aflate pe locurile doi [i trei \n topul marilor poluatori mondiali, minimalizeaz` concluziile speciali[tilor pe tema schimb`rilor climatice. De[i reprezentan]ii Indiei prev`d faptul c` ]ara se va confrunta cu temperaturi mai ridicate, precipita]ii extreme, perioade de secet` frecvente [i cre[terea nivelului m`rilor ca urmare a \nc`lzirii globale, atitudinea guvernului de la New Delhi este una de nep`sare fa]` de criza anun]at` de Comisia ONU. Profitând de faptul c` sunt considerate ]`ri \n curs de dezvoltare, nici China [i nici India nu respect` avertismentele exper]ilor IPCC privind reducerea emisiilor poluante. Pe timp scurt, noile reglement`ri nu avantajeaz` nicidecum economia acestor ]`ri. Semnele Timpului Februarie 2007
20
19-21 Incalzire:Layout 1
2/15/07
2:48 AM
Statele UE atac` Nici statele membre ale Uniunii Europene nu se arat` \ncântate de m`surile pe care Bruxelles-ul le preg`te[te pentru reducerea efectelor \nc`lzirii globale. Prima propunere pe care UE a f`cut-o se refer` strict la reducerea emisiilor de gaze a ma[inilor. Asta presupune proiectarea unor noi autoturisme, cu emisii reduse de dioxid de carbon, pentru c` transportul rutier cauzeaz` mai mult de un sfert dintre emisiile de CO2 din UE. Noile m`suri prev`d reducerea cu 18% a emisiilor de dioxid de carbon la ma[inile noi \n urm`torii cinci ani, emisiile fiind reduse la 130 de grame pe kilometru; zece grame \n minus se vor ob]ine prin utilizarea biocombustibililor, modificarea pneurilor [i folosirea cu economie a aerului condi]ionat. Potrivit BBC News, Asocia]ia European` a Constructorilor de Automobile (ACEA) condamn` propunerile Comisiei Europene, considerând c` acestea afecteaz` \ntreaga economie a Europei. Germanii sus]in c` introducerea acestei limite va scumpi ma[inile cu 2500 euro pe unitate, iar europenii vor cump`ra autoturisme produse \n afara UE, ceea ce va duce la \nchiderea uzinelor din spa]iul Uniunii. Uniunea European` vrea multe \ns` [i, mai presus de Uniune, guvernele \[i cer drepturile. Cine poate interzice Rusiei s` exploateze petrol când dezvoltarea ei se bazeaz` pe consumul cât mai mare de petrol al celor din vest? India [i China nu vor accepta prea curând limitele impuse, pentru c`, atâta timp cât vor mai putea, [i una, [i alta vor profita de statutul privilegiat de state \n curs de dezvoltare, iar SUA, de statutul de putere suprem`.
Page 21
[i simplu, nu v`d cum anume s-ar \ncadra din punct de vedere politic [i cultural”, spunea Baliunas. Conflictele din Bosnia, Irak, Afganistan, Somalia, Ruanda sau 11 Septembrie 2001 – sunt doar câteva evenimente ce demonstreaz` c`, mai presus de binele societ`]ii, mai presus de mediu [i de viitor, interesele m`surate \n argin]i câ[tig` deta[at lupta dintre supravie]uire [i suprema]ie. Nimic nu ar trebui s` ne surprind` \ns`. Scriptura descrie \n am`nunt toate aceste evenimente, iar cartea ultim` a Scripturii spune scurt: „A venit vremea s` pr`p`de[ti pe cei ce pr`p`desc P`mântul”. Se pare \ns` c` mai-marii no[tri conduc`tori ori au \n]eles gre[it textul, ori vor cu tot dinadinsul s` pun` um`rul la autodistrugerea lumii. Ei par s` spun` c` nu conteaz` pre]ul, ci doar suprema]ia. ST
Exper]ii climatologi avertizeaz` România I trecerea de la patru anotimpuri la dou`: o prim`var` timpurie [i o toamn` \ntârziat` I temperaturi mai ridicate I tornade [i varia]ii bru[te de temperatur` I \nmul]irea inunda]iilor [i prelungirea perioadelor de secet` I cre[terea num`rului de zile cu brume târzii prim`vara I riscul apari]iei bolilor tropicale I probleme de asigurare a hranei [i a apei potabile
Concentra]ia medie a dioxidului de carbon \n atmosfera terestr` \naintea erei industriale era de 280 ppm (p`r]i de milion). Ast`zi, ea a ajuns la 380 ppm. Dac` aceasta va ajunge la 550 ppm, va fi \nregistrat` o schimbare drastic` a climei”, ceea ce ar provoca o cre[tere a temperaturii cu aproximativ 3°C. Pe de alt` parte, cre[tereaa consumului de energie – cu 15% mai mult \n ultimii cinci ani – va ajunge la un nivel de 60% \n anul 2030.
O lege universal` Comisarul european pentru Mediu, Stavros Dimas, sus]ine c` \ntreaga comunitate interna]ional` ar trebui s` negocieze un acord global pentru stoparea \nc`lzirii climei. |nalte ]inte, am putea spune, [i nerealiste având \n vedere c` nici m`car statele europene nu ajung la o \n]elegere. Cât prive[te folosirea resurselor alternative, dr. Sallie Baliunas, de la Centrul de Astrofizic` Harvard Smithsonian, sus]ine c` alternative exist`, \ns` nu pot fi aplicate din cauze politice. „Cu siguran]`, exist` tehnologii abordabile, dar ele nu sunt aplicabile din punct de vedere politic. Un exemplu ar fi energia nuclear`. Aceasta nu produce CO2. {tim cum s` construim generatoarele, dar, pur
Previziunile exper]ilor pentru urm`torii 100 de ani I Temperatura global` va cre[te cu 2-6 grade Celsius. I De[ertul se va extinde, cuprinzând Africa de Sud [i Mexic. I Valurile de c`ldur` [i secet` se vor intensifica. I Oceanul Arctic va disp`rea. I Va cre[te aciditatea oceanelor, din cauza dioxidului de carbon. I Precipita]iile vor cre[te cu peste 20% \n regiunile cu latitudine \nalt`
[i medie. I Ghe]arii se vor topi, iar nivelul m`rii se va ridica cu 18-59 cm. I Alunec`rile de teren [i inunda]iile se vor intensifica.
Februarie 2007 Semnele Timpului 21
22-24 Cronica:Layout 1
2/15/07
2:48 AM
Page 22
Cultur`
Va pieri
cre[tinismul? a supravie]ui cre[- Iat` o \ntrebare dezb`tut` ast`zi mai precum Le Monde , La tinismul \ntr-o so, Futuribles, Di mult ca niciodat` \n paginile ziarelor Croix cietate secularimanche, \i dedic` numere [i revistelor, \n emisiuni sau zat` sau se va retrage speciale, iar aceasta din onest, transformându-se talk-showuri televizate. {i nu numai. cauza unor sondaje deloc \ntr-o nostalgie? Mai este De la discu]iile teologice diletante, \ncurajatoare. de actualitate? Mai putem Conform unor studii purtate prin sta]iile de metrou sau la publicate \n jurul anului crede \n viitorul lui? Istoric de mare autori- semafor, pân` la muta]ia religiozit`]ii 2000, 42% dintre britanici tate, Jean Delumeau este [i 49% dintre \n fanatism, preocuparea public` se [iolanfrancezi cunoscut lumii \ntregi dezi se declar` f`r` reprin studiile sale, care au \nscrie sub antetul sentin]ei: secolul ligie. La nivelul \ntregii Euca obiect interpretarea XXI va fi religios sau nu va fi deloc. rope, aceast` categorie a marilor teme cre[tine. I Alina Popa areligio[ilor este alc`tuit` Publicat` \n 2006 la editucu preponderen]` de tineri. ra Polirom, |n a[teptarea zorilor. Un cre[tinism |n ianuarie 1999, \n cadrul unui sondaj I.F.O.P. (Institut Français d’Opinion Publique), la \ntrepentru mâine este viziunea unui istoric, de rit barea „Ce persoane a]i dori s` vede]i c` joac` un catolic, asupra unui destin religios \n care se rol important \n viitor?”, dintre cele zece cateimplic` [i pentru care se simte responsabil. Ca idee gorii propuse, doar 4% au ales „autorit`]ile relicentral`, volumul rezum` schimb`rile religioase din gioase [i spirituale”. |ntr-un alt sondaj publicat \n ultima perioad` a secolului XX, subsecvente globaliz`rii accelerate. |n acela[i timp, autorul propune La Croix, \n 2001, la \ntrebarea „Crede]i c` Biblia o nou` \n]elegere a cre[tinismului \n contextul este o carte dep`[it`?”, 54% dintre francezii chescultural actual. tiona]i au r`spuns „da”. Procentajele au atins 59% la cei \ntre 35 [i 49 de ani [i 61% la cei cu vârste \ntre 25 [i 34 de ani. De[i uneori sondajele [i staCre[tinismul \n deriv` tisticile se pot contrazice \ntre ele, totu[i, noteaz` |ntrebarea „Va pieri cre[tinismul?” apar]ine unei autorul, este destul de clar c` \n Europa interesul societ`]i \ntregi. Imposibil de ocolit, aceast` \nfa]` de cre[tinism \nregistreaz` un regres. Astfel, trebare devine omniprezent`. Reviste importante,
V
Semnele Timpului Februarie 2007 22
22-24 Cronica:Layout 1
2/15/07
2:49 AM
Page 23
adaug` Jean Delumeau preluând un citat din Le Monde, se poate formula ipoteza unui fel de apostazii a Europei, o defri[are a memoriei cre[tine. La aceste rezultate descurajatoare culese din pres` [i c`r]i, afirm` autorul, contribuie [i paginile negre din istoria cre[tinismului, \n special \n versiunea sa catolic`. Sunt re]inute erorile, t`cerile, crimele s`vâr[ite \n numele Bisericii, dar mai pu]in aportul pozitiv al Bisericii la civiliza]ie. |ntr-adev`r, noteaz` autorul, trebuie afirmat categoric faptul istoric c` nicio epoc` nu a persecutat [i executat cre[tini precum secolul XX. Nazismul, apoi comunismul au f`cut milioane de victime din Europa pân` \n China.
{tiin]` [i religie Secularizarea accelerat` [i trecutul p`tat al cre[tinismului, sus]ine Jean Delumeau, l`rgesc ruptura tot mai grav` dintre om [i Biseric`. La acestea, continu` autorul, se adaug` nerecunoa[terea transcendentului, promovat` \n mediul [tiin]ific, \n special prin programul neopozitivist curent. Dezbaterea dintre [tiin]` [i religie r`mâne deschis` [i tensionat`. Cu toate acestea, \n fa]a marelui public r`mâne o \ntrebare fundamental`: Ne oblig` [tiin]a s` credem c` omul este produsul hazardului [i c` universul nu are sens? S` lu`m aminte la ceea ce arat` [tiin]a despre univers sau s` coborâm la nivelul infinitului mic, cel al corpului uman? „Structura intim` a moleculelor noastre”, scrie France Quéré, citat` de Jean Delumeau, „spune slava lui Dumnezeu”. {tiin]a, afirm` autorul, nu L-a deposedat pe Dumnezeu de crea]ia Lui, ci \i \nt`re[te statutul de Creator. Toate aceste elemente, revelate prin [tiin]`, adaug` Jean Delumeau, ne permit s` afirm`m c` universul [i omul nu sunt nici pe departe rodul \ntâmpl`rii sau al hazardului.
P`catul originar Cu acest subiect, Jean Delumeau p`trunde \n interiorul cre[tinismului. Abordeaz` originea p`catului, interpretat de aceast` dat` la distan]` de cuvântul biblic [i \ntr-o accep]iune mai degrab` [tiin]ific` [i alegoric` \n acela[i timp. Prin aceast` metod` de interpretare, textul sacru devine o parabol`. De exemplu, noteaz` autorul, majoritatea cre[tinilor nu mai cred interpretarea biblic` conform c`reia lumea a fost creat` \n [ase zile, ci ader` la concluziile [tiin]ei moderne cu privire la vârsta universului [i eviden]a evolu]iei. Biblia
cap`t` astfel atributul unui limbaj figurat, contrar crezului cre[tin. {i, sus]ine el mai departe, ceea ce ne spune ast`zi [tiin]a despre trecutul omenirii, calculat la trei milioane de ani, nu ne mai permite s` credem \n existen]a unui prim b`rbat [i o prim` femeie, scuti]i de moarte [i situa]i \ntr-un paradis terestru. Toate indiciile trimit la o omenire care s-a desprins cu greu din starea de animalitate [i \n dreptul c`reia moartea este un fapt biologic, [i nu o pedeaps` cauzat` de un p`cat originar. Expresia de „p`cat originar”, noteaz` Jean Delumeau, este o doctrin` de care trebuie s` ne debaras`m, deoarece, conform datelor men]ionate anterior de autor, din punct de vedere istoric este imposibil de sus]inut identificarea lui Adam cu primul om. Prin aceste interpret`ri desprinse de sensul propriu al textului biblic, Facerea, sus]ine
Nu este o absurditate, spune Jean Delumeau, s` credem c` trecerea lui Dumnezeu prin aceast` lume a creat un fel de parantez` supranatural` \n ritmul unor legi care guvernau universul. Jean Delumeau, este o profe]ie scris` la timpul trecut. Conform acestei viziuni, paradisul terestru este o „machet` a crea]iei”, iar Adam [i Eva, o imagine anticipat` a ceea ce va fi omenirea când va ajunge la o stare de perfec]iune. Departe de sensul literal al textului sacru, interpret`rile comport` un limbaj figurat, un limbaj care se suprapune [i se modific` \n func]ie de perspectivele culturale.
De ce exist` r`ul? R`ul, nefericirea [i suferin]a sunt p`r]i constitutive ale universului nostru. Cu toate acestea, exist` \ntreb`ri adresate lui Dumnezeu, c`ruia I se cere socoteal` pe m`sur` ce violen]a r`ului este tot
Jean Delumeau, |n a[teptarea zorilor. Un cre[tinism pentru mâine, Ed. Polirom, Ia[i, 2006
Februarie 2007 Semnele Timpului 23
22-24 Cronica:Layout 1
2/15/07
2:49 AM
Page 24
Cultur` mai pronun]at`. Exist` o revolt` \mpotriva lui Dumnezeu, sporit` de genocidurile, masacrele [i torturile secolului XX. Mai putem crede \n bun`tatea lui Dumnezeu dup` Auschwitz? De ce a t`cut \n timpul acestui genocid f`r` precedent \n istoria omenirii? Sunt \ntreb`ri, afirm` autorul, care au d`unat credibilit`]ii lui Dumnezeu. |ntr-un sondaj realizat pentru Le Figaro \n 1997, \n Fran]a, la \ntrebarea „Ce v-ar putea face s` nu mai crede]i \n Dumnezeu?”, 45% dintre intervieva]i au r`spuns „ceea ce se \ntâmpl` \n Ruanda, masacrele [i genocidurile”. La aceste \ntreb`ri revolt`toare, spune Jean Delumeau, citându-i pe Elie Wiessel [i Josy Eisenberg, singura \n m`sur` s` ofere un r`spuns este credin]a. De ce exist` r`ul? De[i nu avem niciun r`spuns la \ndemân`, cre[tinismul, noteaz` autorul, face lumin` prin dou` afirma]ii foarte puternice: Dumnezeu a venit printre noi ca s` \ndure, asemenea nou`, violen]a r`ului [i a murit \n cea mai crunt` p`r`sire; \n noul Ierusalim, r`ul nu va mai exista. |ntruparea lui Dumnezeu \n persoana lui Isus, devenit om ca noi, afirm` Jean Delumeau, reprezint` ajutorul oferit \mpotriva r`ului. Dumnezeu a \mp`rt`[it aceea[i condi]ie cu noi, oricât de cumplite sunt suferin]ele noastre. Unii cercet`tori, prin argumente [tiin]ifice, pun la \ndoial` divinitatea lui Isus, mai ales minunile relatate \n evanghelii. Minunile, prin \ns`[i esen]a lor, se sustrag legilor [i ies din cadrele cercet`rilor [tiin]ifice. {i dac` se sustrag legilor [tiin]ei,
\nseamn` oare c` nu exist`? Nu e o absurditate, spune Jean Delumeau, s` credem c` trecerea lui Dumnezeu prin aceast` lume, atunci când S-a f`cut om, a creat un fel de parantez` supranatural` \n ritmul unor legi care guvernau universul. |ntr-o astfel de parantez` se \nscriu via]a, minunile [i \nvierea lui Hristos; un Dumnezeu-om, care a traversat istoria precum un fulger, care a predicat numai 3 ani, fa]` de Mahomed, care a predicat 20, [i Buddha, aproximativ 50. Iar aceast` interven]ie \n firul istoric a fost suficient` s` provoace o revolu]ie religioas` profund` [i durabil`.
Ecumenismul, variant` a reconcilierii? Dac`, a[a cum cred cre[tinii, afirm` Jean Delumeau \n finalul c`r]ii, interven]ia lui Dumnezeu \n istorie prin na[terea [i \nvierea lui Hristos a fost [i va r`mâne unic`, atunci de ce se mai accept` situa]ia absurd` care o reprezint` dezbinarea dintre ei? Ecumenismul, noteaz` autorul, ca singur` [ans` a reconcilierii, pare c` bate pasul pe loc. Centralismul roman ridic` semne de \ntrebare pentru ortodoc[i [i protestan]i. Autoritatea Bisericii Catolice \ncetine[te momentul atât de mult dorit de Vatican. Concentrarea excesiv`, afirm` Jean Delumeau, pe autoritatea pontifical` [i centralizarea roman` \n toate domeniile \ngreuneaz` dialogul [i \mpiedic` progresele ecumenice. Se ajunge astfel la o hipertrofiere a rolului papalit`]ii pe plan religios, la o imagine al c`rei centru e reprezentat de autoritatea papal`. S` fie acesta un ecumenism sincer? Viitorul cre[tinismului, noteaz` autorul, presupune integrarea pluralit`]ii, adic` o acceptare fr`]easc` a confesiunilor cre[tine, precum [i acceptarea diversit`]ii \n interiorul fiec`reia dintre componentele cre[tinismului. E imposibil, adaug` Jean Delumeau, ca ecumenismul s` se realizeze prin \ntoarcerea \n sânul bisericii romane. Dar chiar [i a[a, prezen]a unui pap`, spune autorul, ar avea un rol pozitiv atâta timp cât acesta nu va fi nici episcopul, nici parohul lumii, ci purt`torul de cuvânt [i garantul acestei unit`]i reg`site. Dialogul interreligios, afirm` Jean Delumeau, va fi o problem` esen]ial` a secolului XXI. |ntr-o lume atât de diversificat` [i \n care religia \[i manifest` extremele, acest dialog poate degenera u[or, mai ales când diferen]ele sunt atât de mari [i nu sunt admise \ntr-o unitate care se vrea de multe ori autoritar`. ST Semnele Timpului Februarie 2007
24
25 Citatul ST:Layout 1
2/15/07
2:49 AM
Page 25
Citatul ST {tiin]` [i rug`ciune Geologul XAVIER LE PICHON consider` c` [tiin]a reprezint` un \ndemn la rug`ciune.
„
Pe 23 august
Pe 23 august 1973 am participat la prima scufundare \n inima Riftului oceanic, \n mijlocul Atlanticului, cu batiscaful Arhimede. Am fost cuprins de uimire \n fa]a peisajului extraordinar ascuns sub ap`, la trei mii de metri adâncime. Haosul vulcanic, ie[it din m`runtaiele P`mântului \n valea unde noile funduri oceanice se f`uresc \ntre buzele pl`cilor ce se \ndep`rteaz`, evoca extraordinar de puternic pentru mine Facerea. Via]a se instalase deja \n mijlocul unor gigantice cascade de lav` ce p`reau s` fi \ncremenit brusc \n \naintarea lor, ca sub bagheta unui magician. Descopeream o gr`din` de vis, lipsit` de frunze, foarte sobr`, o construc]ie riguroas` \n geometria ei [i fantasmagoric` \n desf`[urarea de forme albe ce se \n`l]au \ntr-o \ngem`nare de lumin` [i \ntuneric, ca \n zorii zilei, smulse pentru o clip` din tenebrele lumii lor…
Era rezultatul
Era rezultatul a zece ani de cercet`ri [i, \n chip cu totul firesc, am \n`l]at o rug` de mul]umire.
”
X. Le Pichon, Aux racines de l’homme
Februarie 2007 Semnele Timpului 25
26-31 Dragoste si daruire:Layout 1
2/15/07
2:50 AM
Page 26
Cultur`
Despre [i
Semnele Timpului Februarie 2007 26
26-31 Dragoste si daruire:Layout 1
2/15/07
2:50 AM
Page 27
bsen]a iubirii nu \nseamn` altceva decât Dragoste cu strângere de inim` absen]a luminii, mai bine zis \ntunericul \n Cel mai de temut m`r`cine – de temut pentru mijlocul c`ruia nu poate rodi decât planta c`, de[i pare cel mai inofensiv, este [i cel mai beznei: egoismul cu cei doi l`stari ai s`i – trufia [i mare sufocant al iubirii – este egoismul. Boldul lui dezm`]ul. |n bezna aceasta, exist` un singur izvor omoar` dragostea \nainte ca ea s` mijeasc`, cu de \nseninare, care s` deschid` aurora; o singur` toate c` faptele tale sunt frumoase [i par bune. raz` ar fi \ndestul`toare pentru a readuce zorii [i Mângâi un om sau \i zâmbe[ti, \i supor]i viciile, penpentru a preschimba obscurul acestor „iubiri” \n tru c` a[tep]i s` se iveasc`, s` se nasc` ceva bun ceea ce noi numim dragoste adev`rat`. Raza aceaspentru tine, s` \]i fie r`spl`tite sacrificiile pe care ta, coborând din divin [i ad`pându-se din el, se le faci à contre-cœur. |ns` dragostea care a[teapt` nume[te jertf`. [i cere pentru sine poate rodi pl`ceri, dar nu Ne este u[or s` cuvânt`m despre iubire, de[i este bucurie. |n plus, nici nu poate fi numit` dragoste, o greutate cât un munte s` vorbim responsabil ci ardoare, instinct, minciun`. Omul se sperie de despre acest sentiment care, de fapt, nu \nseamn` faptul c` tot ce ofer` altuia este furat de la sine, c`, doar tr`ire necontrolat`, ci [i principiu. Nu este oferindu-i persoanei de lâng` se priveaz` pe sine. stare mai deplin` de{i se zgârce[te, \[i cât a aceluia care iuchirce[te inima [i o be[te [i care nu conlas` s` se strâng`, „S` vorbim despre iubire”, scria José fund` iubirea cu \nr`mânând \n starea ei Ortega y Gasset \n Studii despre iubire, de stafid`. A[a ne-au dr`gostirea. Atunci continuând cu un trist sim] al realit`]ii: \nv`]at folosin]a [i când iube[ti, cuvintele devin de prisos; pen„Dar s` nu \ncepem prin a vorbi despre nevoia zilnic` de artitru tine vorbesc al]i ficial [i goan` materiiubiri. Iubirile sunt istorii mai mult sau oratori, mult mai al`. A[a ne-au obi[mai pu]in agitate, care survin \ntre conving`tori: gesturile, nuit absen]a lui Dumatitudinile, jertfele tale nezeu [i ignorarea, b`rba]i [i femei. |n ele intervin factori zilnice... |n schimb, uitarea jertfei. |ns`, nenum`ra]i care le complic` [i \ncâlcesc a[a cum nu \]i econodac` nu iube[ti, devii desf`[urarea \n asemenea m`sur` filozoful daltonist care mise[ti b`t`ile inimii ]ine prelegeri despre \ncât, \n majoritatea cazurilor, \n iubiri pentru tine, a[a s` nu miracolul cromatic al te zgârce[ti nici când se g`sesc de toate, mai pu]in ceea ce clorofilei... Nu e ofranele se \ndreapt` spre strict merit` s` se numeasc` iubire.” d` a vie]ii, \n tumultul cel de lâng` tine. din jurul altarului, deCunosc, a[adar, [i recunosc c` ceea ce D`ruind altuia o cât ofranda adus` de b`taie de inim`, o uime[te \n aceste istorii amoroase este d`ruie[ti, de fapt, cel care a iubit, care tocmai lipsa dragostei. iube[te. Altfel, trupul eternit`]ii, [i tu e[ti oferit nu mai e dar [i cel care ar trebui s` I Ecaterina Pavel rod al iubirii, ci le[ul se \ncline, fiindc` din mâinile m`celarului, fiin]` destinat` abatorucel`lalt ]i-a acordat favoarea de a primi. lui. C`ci dac` cel care ]ine peni]a \n mân` nu e |ndr`gostitul confund` adesea iubirea cu \nfl`decât un scrib, unde mai este str`lucirea cuvinc`rarea [i dragostea cu nebunia lipsei de st`pânire. telor sale? Dac` cel care \[i mângâie partenerul Aceasta din urm` te face s` suferi pentru c` nu nu este decât un animal cu instinctul priponit cunoa[te altruismul dragostei. Instinctul proprielatent, unde este splendoarea gestului s`u? Cel t`]ii este cel care te tulbur`, care nu \]i d` odihna care confund` patima meschin` cu bucuria dat` [i lini[tea blând` a iubirii, pentru c` el te ]ine cu de savoarea iubirii este ca un pom ce \[i d`ruie[te ghearele \ncordate asupra persoanei pe care spui sie[i fructele, ignorând ploaia [i ]`râna din care sau crezi c` o iube[ti, dar pe care o pânde[ti ca pe se hr`ne[te. |nfl`c`rarea celui care iube[te se o prad`, nerecunoscând acest lucru. Crezând c` revars` [i asupra izvoarelor din care nu \[i poate o iube[ti, sufoci aerul care o ]ine \n via]`, ne\ndomoli setea. ]elegând c` instinctul propriet`]ii este contrariul
A
Februarie 2007 Semnele Timpului 27
26-31 Dragoste si daruire:Layout 1
2/15/07
2:50 AM
Page 28
Cultur`
dragostei [i c` ceea ce se na[te din el nu este bucuria, ci suferin]a. Pozi]ia \ndr`gostitului \n raport cu cel`lalt este aidoma animalului care a g`sit o ciozvârt` [i o vrea doar pentru sine, mârâind [i ar`tându-[i col]ii oricui se apropie cu pa[i de amenin]are. Iar noi avem \ndr`zneala s` ne flat`m c` iubim, pentru ca, \n numele iubirii, s` ne ded`m la o astfel de \nfulecare disperat`!
Când d`ruirea cere plat` Recunosc dragostea pentru c` nu cere niciodat`, ci ofer`. {i, mai ales, [tie s` primeasc` frumos [i cu demnitate. De aceea, ea nu poate fi jignit` [i nici r`nit` de lipsa unei manifest`ri mutuale. R`nile sunt provocate de mândrie, de orgoliu [i de sim]ul alunec`rilor din tine \nsu]i, \nspre persoana de lâng`. Gre[e[ti atunci când m`sori [i cânt`re[ti ges-
Exist` mai mult` dragoste \ntre doi ]`rani ce-[i \ncruci[eaz` grânele decât \ntre dou` c`rnuri epuizate de l`comie [i poft`. |ns` fervoarea c`rnii distruge pasiunea [i am`ge[te dragostea, alungând-o. turile de d`rnicie, c`ci dac` ceea ce prime[ti \]i poate fi luat cu u[urin]`, cine poate s` \]i fure ceea ce ai d`ruit vreodat`? {i, dac` cel de lâng` tine alege s` \]i ofere [i el ceva, mânat de acela[i sen-
timent [i principiu ca tine, tot dragostea te va \nv`]a s` prime[ti. Nu este totuna s` \ntinzi mâna pentru a ]i se pune \n palm`, cu a ]i se abandona \n bra]e fiin]a iubit` [i inima ei. {i aceasta nu \nseamn` plat`-r`splat`-condi]ionare. Sunt oameni c`rora nu le-ar ajunge s`-[i vând` \nmiit trupul pentru a r`spl`ti un gest al t`u. Doar \n desfrâu d`ruirea e plat`. |n delirul egoismului, ea se nume[te acont; \n tumultul posesiei, ea se nume[te motivare, plocon de \nduplecare. {i \n desfrâu plata vine firesc, pentru c` este tributul familiar pe care \l aduce fiecare, nu \ntotdeauna [i nu neap`rat \n bani sau \n carne de fr`mântat. Numai aici tributul este a[teptat cu non[alan]`, pentru c` vorbim de troc, nu de iubire. Exist` mai mult` dragoste \ntre doi ]`rani ce \[i \ncruci[eaz` grânele, decât \ntre dou` c`rnuri epuizate de l`comie [i poft`. |ns` fervoarea c`rnii distruge pasiunea [i am`ge[te dragostea, alungând-o. Cei doi devin negustori de iluzii, se retrag \n unghere, la pând` reciproc`, umplându-[i chimirele cu singur`tate. |n acest chimir f`r` fund po]i turna toate mângâierile lumii, f`r` s` sim]i c` ai \nceput s` oferi ceva, pentru c` este nevoie de cineva \n stare s` primeasc`. Aici st` o mare gre[eal` a mim`rii iubirii: a primi este cu totul altceva decât a pretinde sau a accepta. A primi \nseamn` a oferi. A te oferi pe tine \nsu]i, a te pune la picioarele persoanei iubite. Zgârcit nu este omul care nu \[i risipe[te averea prin fapte Semnele Timpului Februarie 2007
28
26-31 Dragoste si daruire:Layout 1
2/15/07
milostive, ci acela care nu \]i zâmbe[te \n semn de mul]umire pentru darul t`u. Zgârcit` nu este mama care nu-i d` un leu fiului s`u, ci aceea care nu [tie s` r`spl`teasc` cu o s`rutare floarea primit` din mânu]a copila[ului ei. |n definitiv, [tie s` primeasc` doar cel care \n]elege valoare oferirii. Ofrandele sunt ignorate [i respinse doar pentru c` oamenii nu sunt obi[nui]i cu jertfa [i nu [tiu s` o pre]uiasc`. Acela care m`nânc` pâinea \n grab` [i ignor` truda [i d`ruirea facerii ei, neinteresându-l mâna care a s`dit s`mân]a, care a strâns snopii, care a treierat grâul sau a fr`mântat aluatul, nu pre]uie[te col]ul pe care \l are \n mân` [i se repede lacom asupra lui, doar pentru a se ghiftui sau a-[i astâmp`ra o nevoie care nu are nimic \n comun cu bucuria de a mânca, de a savura un rod.
„Ia mai pune-]i pofta ’n cui!” Sunt oameni care o via]` \ntreag` se str`duiesc s` devin` una [i nu reu[esc; ei se jertfesc \n raport cu cel`lalt, ucigându-se, distrugându-[i personalitatea. |n mod natural, via]a noastr` fuge de jertf`; trebuie s` ne lupt`m cu noi \n mod dureros pentru a jertfi, a[a c`, pân` la urm`, c`dem epuiza]i de r`zboiul cu noi \n[ine [i nu mai avem resurse pentru altul. Exist` ast`zi o trufie a jertfei, a d`ruirii, care este impropriu numit` ofrand`. Se \ntâmpl` c` un b`iat vede de la distan]` o fat`; [i, crede el, \ncepe s` o iubeasc`. {i a[a mintea lui pl`smuie[te \nchipuiri de vitejie \nchinate celei aflate \n dep`rtare, imaginându-se un brav cavaler care \ntâi cucere[te [i apoi ap`r` o medin` de peste m`ri [i ]`ri. {i fata, la rândul ei, viseaz` la s`li somptuoase [i la o pânz` de Penelop` care s` o fac` faimoas`. Nici unul, nici altul nu \n]elege jertfa, decât dup` restrângerea distan]ei. Sau ei nu o \n]eleg deloc [i abandoneaz` visul, sau ceea ce el/ea credea a fi dragoste [i, \n consecin]`, sacrificiu. Astfel, iubirea moare \nc` din starea embrionar`, pentru c` na[terea ei ar fi fost un e[ec, o stârpitur`. Dac`, din gre[eala [i graba patimii, urmeaz` o istorie amoroas` \ntre cei doi, \n care jertfa [i d`ruirea nu se produc, amorul acesta trece repede, odat` ce fervoarea c`rnii [i-a g`sit astâmp`rul, \mplinirea [i s`turarea; din moment ce pofta [i dorin]a s-au asem`nat, dar nu s-au \ntâlnit, satisfacerea poftei nu a mai l`sat nimic de consumat \n tihn` [i bucurie. |n consecin]`, a[a cum spunea un personaj al doamnei Ileana Vulpescu, dragostea [i gripa la pat se vindec`. Dragostea ca poft`, nu ca dorin]` – dorin]` de a cunoa[te, de a fi, de a deveni, de a \mplini.
2:50 AM
Page 29
Animalul din noi Ast`zi, datorit` confuziei poftei cu dorin]a real`, s-a ajuns la o ridiculizare a iubirii, reducând rela]ia dintre dou` persoane, care se presupune c` ar trebui s` se iubeasc`, la termenul de cuplare. Acum vreo dou`zeci de ani, ea se numea colaj. Acest cuvânt – cuplare – nu reprezint` decât reducerea, coborârea, unei leg`turi profunde la actul de a cupla mai multe vagoane unul dup` altul, suprasimplificând via]a de dragoste [i trimi]ând-o la ideea de via]` sexual`, care este o parte a vie]ii de dragoste, neidentificându-se \ns` total cu ea. Din p`cate, aceast` atitudine reprezint` o mare gre[eal`; dezbrac` via]a de toat` frumuse]ea [i de tot sensul ei [i o transpune \ntr-un act biologic, care nu are semnifica]ii \n sine, decât dac` este a[ezat \n contextul binecuvânt`rii lui Dumnezeu, care \nseamn` dragoste, prietenie, afectivitate, \n]elegere. Altfel spus, trebuie c`utat`
La tratative cu moartea, pentru dragoste A[adar, de la reducerea iubirii la un act biologic [i pân` la desfrâu nu este decât un pas. Simplul fapt de a ne purta ca animalele nu ne coboar` \n mod automat [i profund la starea animalic`; astfel c`, \n timp ce noi tr`im ca [i cum nu ar exista decât pofta, vrând astfel s` simplific`m iubirea [i via]a, con[tiin]a noastr` ne veste[te de[ert`ciunea unei asemenea atitudini. Desfrâul nu \nseamn` altceva decât frica [i dezn`dejdea apropierii mor]ii; uitarea sau ap`sarea sensului vie]ii. A[a cum apropierea frontului, \n timp de r`zboi, \nte]ea depravarea, promiscuitatea [i prostitu]ia, tot a[a se \ntâmpl` cu cei care tr`iesc ca [i cum ar fi pândi]i de amu]irea vie]ii. Renun]area la visurile de viitor nu \nseamn` pentru ei decât umbra mor]ii sau, mai bine zis, \ncurajarea gândului c` via]a este scurt`. Certitudinea mor]ii \i face pe mul]i s` cread` c` via]a nu mai merit` osteneala – osteneala de a d`rui, de a te jertfi, de a renun]a la tine pentru altul – numai c` nu via]a aceasta face ca totul s` le fie indiferent, ci moartea. De frica mor]ii, mul]i se hot`r`sc s` tr`iasc` de parc` ar fi mor]i [i totul s` le fie nu conteaz` cum, reducând totul la impuls. De[i prezentul este plin de amintiri [i speran]e, se tr`ie[te de parc` nu ar exista alt` realitate \n preajm` decât carnalul, senza]ia mincinoas` de culegere a pl`cerilor vie]ii prin exploatarea celorlal]i, prin satisfacerea poftelor [i instinctelor. Adev`rul este \ns` c` cei care [i-au pierdut sensul spi-ritual al vie]ii tr`iesc ca [i cum ar fi mor]i. De[i, v`zându-i, ai impresia c` tr`iesc ca [i cum ar fi nemuritori, ca [i cum nu se vor \ntâlni niciodat` cu sine; [i tocmai de aceea mor ca [i cum nici nu ar fi existat; a[a cum le e via]a le sunt [i iubirile: risipite, f`r` a exista cineva care s` ofere [i care s` primeasc`. Pentru c` desfrâul nu este decât renun]area de a fi, iar efemeridele amorului nu cer implicare [i nici nu oblig` la noble]e.
Februarie 2007 Semnele Timpului 29
26-31 Dragoste si daruire:Layout 1
2/15/07
2:50 AM
Page 30
Cultur` binecuvântarea omenescului, elevarea lui la rangul de iubire divin`. Dac` nu exist` aceast` elevare, atunci termenul folosit nu reprezint` decât decaden]a noastr`, regresul \n realitatea animalic`, pe care nu am avut-o niciodat`. Dac` vorbim de biologie, nu ne deosebim prea mult de animale. |ns`, la fiin]ele umane, dispozitivele naturale pentru asigurarea perpetu`rii speciei [i instinctul sexual au [i alte dimensiuni, pe care biologia pur` nu le-a prev`zut. Asta fiindc` li se adaug` simboluri, \n]elesuri [i sub\n]elesuri [i mai ales implica]ii care sunt derivate din dragoste sau ar trebui s` fie. Este paradoxal c` sunt oameni care afirm` c` rela]ia sexual` \l anima-lizeaz` pe om, c` este un p`cat, o coborâre din specie. Adev`rul este c` doar animalele folosesc sexul doar din instinct, \n cicluri regulate, pentru a procrea, \n acela[i mod \n care folosesc mânca-rea pentru a se hr`ni – din pur
... dragostea are o excelent` conota]ie transcedental` fiindc` ea reprezint` unirea a trei realit`]i: o femeie, un b`rbat [i Dumnezeu.
sapiens. Noi, oamenii, \n momentul \n care am \ncercat demitologizarea vie]ii [i a divinului, \n momentul \n care am scos miracolul \n afara existen]ei noastre, am r`mas doar cu secera [i ciocanul. Nu este nimic transcendental aici. |ns` dragostea are o excelent` conota]ie transcendental`, fiindc` ea reprezint` unirea a trei realit`]i: o femeie, un b`rbat [i Dumnezeu. Din aceast` cauz` constat c` noi suntem total nepreg`ti]i pentru iubire, pentru c` noi tr`d`m via]a, vrem s` culegem rodul f`r` a lupta, f`r` a jertfi nimic, f`r` a lua responsabilit`]ile \mpreun` cu favorurile. A[a se face c` deviza „noutate, diversitate, fezabilitate” este constanta existen]elor de ast`zi. Este principiul care guverneaz` societatea noastr`, r`sfrângându-se deci [i asupra vie]ii de cuplu. Oamenii ajung s` \[i satisfac` unii altora anumite nevoi, apoi se schimb` \ntre ei; ei devin astfel bunuri de consum, uneori chiar obiecte de unic` folosin]`. Efectele unei asemenea atitudini de via]` sunt
instinct biologic. Oamenii \ns`, prin rafinamentele care ies din sfera biologiei, au inventat erotismul [i gastronomia. Sexul este un mecanism de reproducere pentru om, ca [i pentru popând`i sau capre, dar nu doar atât; la oameni el produce [i alte efecte, cum ar fi poezia erotic` sau c`s`toria, pe care animalele nu le cunosc. De aceea, cu cât este separat mai mult sexul de instinct, de \mplinirea unei program`ri reproductive, cu atât mai uman devine el. {i cu cât este mai separat de iubire, cu atât mai mult \l putem \mpinge \n sfera animalicului. A[adar, omul, ca realitate biologic`, este doar un sfert de realitate. Datorit` contextului [i complexit`]ii fiin]ei umane construite de Dumnezeu \n mod aparte, omul este mai mult decât atât: omul este fiin]a biologic`, suportul material, \n care \ns` Dumnezeu {i-a a[ezat tot ceea ce era nobil, sacru, frumos. Mai mult, superioritatea omului fa]` de lumea biologic` este demonstrat` prin faptul c` omul a fost r`scump`rat de Dumnezeu, ceea ce arat` cât de pre]ios este omul [i care este diferen]a dintre omul r`scump`rat [i celelalte fiin]e ner`scump`rate.
Via]` la second-hand Dragostea nu este un fenomen care apare din \ntâmplare sau programat \ntre doi indivizi homo Semnele Timpului Februarie 2007 30
26-31 Dragoste si daruire:Layout 1
2/15/07
\ns` dezastruoase. Un prieten avea o expresie, pe care o denumise axioma viermelui: „A intrat, s` se descurce!” Dar, dac` vom accepta aceast` exploatare a omului \n dragoste, dac` vom accepta s` fim masacra]i \n tot ceea ce este mai nobil [i mai frumos, ce ne va mai r`mâne? Dac` distrugem acest ultim bastion al fericirii noastre, noi suntem condamna]i la a tr`i incomple]i, \njum`t`]i]i... Utilitarismul este cuvântul care define[te starea de lucruri. Utilul este norma de definire a valorilor. Dar cum s` m`sori dragostea cu barosul muncitorului [i cu ciocanul?! Dragostea are ca rezultat o binecuvântare multipl`, care se ofer` [i \n domeniul utilului. |ns` esen]ial, ea apar]ine unui alt domeniu. Iar de acest alt domeniu ]ine jertfa.
Adev`rata filozofie a iubirii Când vorbe[ti despre dragoste, teoria [i complica]ia filozofic` distrug simplitatea [i firescul iubirii adev`rate. {i m`car de-am iubi atât cât ne pri-
2:50 AM
Page 31
cepem s` teoretiz`m despre dragoste! Originalitatea iubirii nu se caut` \n metaforele pe care ea le na[te, nici \n construc]iile greoaie pe care le nasc al]ii, crezându-se atin[i de inteligen]a amorului. Originalitatea iubirii nu se caut` \n fapte m`re]e, care s` taie r`suflarea, de[i gestul persoanei iubite ne va mira [i ne va bucura \ntotdeauna. Nu e nevoie ca ea s` moar` pentru noi \ntr-o \ntâmplare r`sun`toare, \ns`, \n acela[i timp, dragostea va fi \ntotdeauna gata s` dea totul pentru persoana iubit`, inclusiv via]a. Omul este om datorit` faptului c` poate muri pentru un sens spiritual pe care \l consider` mai presus decât existen]a. Cât` vreme r`mâne posibilitatea identific`rii unor astfel de idealuri, omul r`mâne om, iar c`s`toria, dragostea [i prietenia continu` s` fac` parte din sfera unor elemente care sunt mai presus de utilul sau instinctul nostru; ele atârn` de un Dumnezeu care le-a creat [i care define[te frumosul existen]ei noastre. Un Dumnezeu care d` sens filozofiei iubirii. ST
Februarie 2007 Semnele Timpului 31
32-35 Social - euroafectiune:Layout 1
2/15/07
2:52 AM
Page 32
Social La Ia[i, un b`ie]el s-a spânzurat de dorul mamei plecate s` munceasc` în str`in`tate. Inten]ia ei a fost bun`, dar efectul – devastator. Un alt b`iat, de 17 ani, a \mbrâncit mortal un b`trân. |i spusese ceva de mam`, aflat` de câ]iva ani \n Italia s` aib` grij`, pe bani, de copiii altora. P`r`sit` de p`rin]ii pleca]i \n Grecia, o adolescent` a fugit de la [coal` [i s-a \mb`tat „pentru mama [i pentru tata”. I Anca Porumb
€UROafec]iune C
onsecin]a: abandon [colar, \nso]it de o via]` prin cluburi. Al]i doi copii au ajuns la orfelinat deoarece mama lor n-a mai trimis bani na[ilor care aveau grij` de ei. Doi fra]i au fost l`sa]i de mama plecat` \n Belgia, la str`bunica. B`trâna i-a dus la bunic. Acum au ajuns la asisten]i maternali diferi]i. Am f`cut parte din genera]ia „copiilor cu cheia la gât”. Dar cel pu]in [tiam c` la ora patru p`rin]ii mei se \ntorceau de la munc`. Ast`zi, locurile de munc` din Italia [i Spania nu mai permit re\ntâlnirea cu p`rin]ii la ora patru. S-a dus gen-
era]ia „copiilor cu cheia la gât” pentru a se instala una nou`: genera]ia „singur acas`”. |i cuno[ti dintr-o privire. Au haine scumpe, telefoane de ultim` genera]ie, iar la teras`, comand` cu non[alan]a celui care [tie c` are bani \n buzunar. Cei mai mari afi[eaz` un aer de blazare [i plictis. E drept c` o parte dintre copiii celor pleca]i duc o via]` mai bun` gra]ie banilor pe care \i trimit p`rin]ii. Totu[i banii nu ]in locul afec]iunii. Ne d`m seama de asta din problemele cu care se confrunt` copiii românilor pleca]i peste hotare la munc`. R`ma[i \n grija unui Semnele Timpului Februarie 2007
32
32-35 Social - euroafectiune:Layout 1
2/15/07
tat`, de multe ori nepriceput sau be]iv, ori a vreunui vecin interesat doar de banii pe care i-ar putea primi „de afar`”, ei se maturizeaz` mai repede. O feti]` de clasa a cincea dintr-un sat vine la [coal` cu verigheta mamei \n buzunar, o copil` de 14 ani are \n grij` doi fra]i mai mici, un b`iat de 16 ani plânge de fiecare dat` când vorbe[te cu mama la telefon. Ce via]` au ei \n lipsa p`rin]ilor? Cine \i \nva]` ce e bine [i ce e r`u? Pe um`rul cui plâng când sunt sup`ra]i? Cine \i alint`?
Pre]ul singur`t`]ii Studiile arat` clar: lipsa p`rin]ilor afecteaz` via]a copilului, generând adev`rate drame, de la comportament deviant [i ticuri pân` la suicid. Chiar dac` nu \i lipse[te nimic din punct de vedere al alimenta]iei sau al igienei, copilul simte c` nu are cine s`-l reprezinte, se simte abandonat. Copilul p`r`sit de p`rin]i consider` c` nu este important \n cadrul grupului de referin]` sau se afiliaz` \ntr-o ga[c`, pentru c` acolo se poate manifesta [i acolo iese \n eviden]`. Scuipând, \njurând, b`tându-i pe ceilal]i, pentru c` numai a[a i se acord` aten]ie. La polul opus, copilul se interiorizeaz`, nu mai vrea s` comunice, se simte foarte singur, nu-[i dore[te nimic, pare tern [i f`r` emo]ii. Cei mici se aga]` \n parc de mâinile unei femei care seam`n` cu mama lor sau de un b`rbat pe care-l confund` cu tat`l lor. Al]ii sunt foarte dornici de afec]iune [i se ata[eaz` de \nv`]`toare sau de o rud`. Sunt ca un fel de sugative afective. Vor s` se simt` [i ei importan]i, vor s` simt` c` sunt iubi]i. Agresivitate verbal` sau fizic`, marginalizare, anxietate, note mici, chiul sau chiar abandon [colar – acestea sunt consecin]ele euronavetei. Pe termen lung, aceast` genera]ie de copii lipsi]i de iubirea p`rin]ilor [i de armonia familial` poate deveni una de adul]i problem`. Ei nu vor \n]elege sensul c`s`toriei, nu vor avea \ncredere \n institu]ia c`s`toriei [i nici \n oameni. Adul]ii care au fost \n preadolescen]` „singuri acas`” vor dori, \n general, meserii care s` le aduc` bani rapid: fotbalist, fotomodel, cânt`re] sau dansatoare, iar cei care au fost abandona]i de mici \[i doresc mai degrab` meserii prin care s` \mpart` dreptatea, cum ar fi cea de poli]ist sau avocat. Alte consecin]e ale separ`rii prelungite de p`rin]i sunt tulbur`rile psihice. Sunt cazuri \n care unii copii nu [i-au v`zut p`rin]ii de doi-trei ani, iar efectele separ`rii de p`rin]i depind foarte mult de vârsta pe care copiii au avut-o \n momentul desp`r]irii. Astfel, copiii mici devin anormal de
2:52 AM
Page 33
frico[i [i timizi, au somnul agitat [i au co[maruri. |n mediul rural, climatul copiilor este mult mai stabil [i mai pu]in solicitant emo]ional, iar \n momentul \n care unul dintre p`rin]i pleac` o perioad` mai \ndelungat` se produce o ruptur` care le pr`bu[e[te universul copil`riei [i \l destabilizeaz`. Pericolul este mai mare tocmai la ace[ti copii mici, a c`ror personalitate se formeaz` de la \nceput dizarmonic. Mul]i dintre ei, din cauza lipsei modelului parental, devin agresivi, nu au \ncredere \n ei, \ncep s` mint`, s` frecventeze grupuri stradale pentru c` nu mai pot comunica bine cu ceilal]i membri ai familiei [i \ncep s` fie labili emo]ional. Conform statisticilor, \n mediul rural, un copil din zece chiule[te de la [coal` \n mod constant dup` plecarea p`rin]ilor \n str`in`tate. La
Studiile arat` clar: lipsa p`rin]ilor afecteaz` via]a copilului, generând adev`rate drame, de la comportament deviant [i ticuri pân` la suicid. copiii mai mari de zece ani, mai ales la cei din mediul urban, s-a observat c` au tulbur`ri de conduit`, care se manifest` printr-un comportament agresiv fizic [i verbal, abuz de alcool, fumat [i rezultate slabe la \nv`]`tur`. Lor li se asigur` mul]i bani (de buzunar), care \i propulseaz` \n grupurile de copii cu probleme de comportament sau chiar de delicven]` infantil`. Tulbur`rile afective sunt la ele acas` atunci când copilul simte c` nu mai este protejat, c` nimeni nu are grij` de el. Cele mai grave repercusiuni le resimt copiii crescu]i \ndeaproape de p`rin]i pân` \n momentul plec`rii, iar când se trezesc dintr-odat` singuri, universul lor se sparge, se d`râm` ca un castel de nisip. Chiar [i p`rin]ii care nu au plecat \n str`in`tate, dar petrec foarte multe ore la serviciu \[i sensibilizeaz` copiii prin absen]a lor. Cu toate c` \n]eleg motiva]ia p`rin]ilor de a pleca la munc` \n str`in`tate, copiii tot reac]ioneaz` la p`r`sire. De cele mai multe ori, schimbarea comportamentului se produce ca urmare a ruperii sistemului de reguli stabilit, verbal sau nu, \ntre ei [i p`rin]i. Dispari]ia persoanei care-i supraveghea face, de exemplu, ca un copil s` nu se mai \ntoarc` de la joac` acas` la ora 21:00, ci mai târziu, pentru c` [tie c` nu-l va c`uta nimeni \ngrijorat [i nu-i va atrage nimeni aten]ia c` a \nc`lcat \n]elegerea.
Februarie 2007 Semnele Timpului 33
32-35 Social - euroafectiune:Layout 1
2/15/07
2:52 AM
Page 34
Social P`rin]i de carton P`rin]ii genera]iei „singur acas`” [i-au pus \n valiz` visurile de mai bine [i to]i banii de prin cas`, majoritatea \mprumuta]i, [i-au ancorat privirea peste m`ri [i ]`ri [i au hot`rât s` ia drumul str`in`t`]ii, unde orizontul li se p`rea mai aproape [i mai promi]`tor decât \n România. Pe copii i-au l`sat la cine au gândit c`-i mai bine [i au promis c` trimit bani de pe t`râmul f`g`duin]ei. Sperând c` astfel le vor oferi odraslelor lor tot ce \[i doresc, au uitat de multe ori c` o fotografie nu poate ]ine locul celor ce ar trebui s` fie al`turi de copii, s` \i creasc`. Psihologii le-au g`sit [i o titulatur` pe m`sura func]iei: p`rin]i de carton. Numele vine de la fotografii – singurul mijloc prin care copiii \[i pot vedea p`rin]ii pleca]i. Imaginea lor r`mâne doar pe hârtie fotografic` [i \n memoria copiilor, dac` sunt suficient de mari pentru a-[i aminti. Chiar dac` adul]ii au grij` de acolo, de departe, ca odraslelor s` nu le lipseasc` nimic, copiii cu p`rin]i de carton se simt abandona]i. |ncrederea \n sine scade atunci când mama sau tata nu este prin preajm` s` \l ]in` pe copil de mân` la serbarea pentru care s-a preg`tit zile [i nop]i sau la concursul [colar unde avea nevoie tocmai de \ncuraj`rile unui p`rinte. |ntr-un studiu f`cut de ONG-ul „Alternative sociale”, se arat` c` doi din trei copii care au p`rin]ii pleca]i la munc` \n str`in`tate resimt acut lipsa dragostei acestora. Iat` cum, pentru mul]i copii români, ziua cea mai fericit` este cea a telefonului din Spania! Dar nici desele telefoane, nici pachetele cu dulciuri [i haine, nici cei 100 de euro nu pot lua locul
Chiar dac` adul]ii au grij` de acolo, de departe, ca odraslelor s` nu le lipseasc` nimic, copiii cu p`rin]i de carton se simt abandona]i. \mbr`]i[`rii mamei sau al sfatului tat`lui. Nici m`car mama nu poate ]ine locul tat`lui, [i nici tat`l nu poate lua locul mamei. |nainte s` tragem linie pentru a socoti beneficiile [i pierderile, s` nu uit`m c` acei copii a c`ror mam` pleac` \n str`in`tate se simt pur [i simplu abandona]i.
Mam`, vino acas`! 3% din popula]ia mondial` este reprezentat` de emigran]i, adic` 175 de milioane de persoane. |n ]`rile dezvoltate, o persoan` din 10 \[i p`r`se[te ]ara pentru a locui \n str`in`tate, iar \n ]`rile \n curs
de dezvoltare o persoan` din 70 emigreaz`. Ast`zi, jum`tate din emigran]i (95 de milioane) sunt femei. Se poate vorbi a[adar de o feminizare a migra]iei. De multe ori, ele sunt singura surs` de venit a familiei, iar majoritatea femeilor emigrante sunt mame. |n ]`rile bogate, 72% dintre femei sunt active profesional. Banii, cariera [i siguran]a unui loc de munc` nu le permit s` se mai ocupe [i de copii. |n acest scenariu intervin femeile din ]`rile mai pu]in dezvoltate, care preiau rolul de d`dace [i de menajere, pentru ca finalul de lun` s` nu-i ia pe nepreg`tite pe cei de acas`. Beneficiile sunt de ambele p`r]i ale baricadei: bani [i o via]` mai bun` pentru familiile s`race [i valorificarea oportunit`]ilor profesionale pentru mamele \nst`rite. Implica]iile dep`[esc \ns` nevoile materiale. Nu e vorba doar de un transfer de for]` de munc`. Aici e vorba de un transfer de iubire. Cultura ]`rilor s`race presupune mai mult devotament matern, mai mult` implicare afectiv`, mai mult` r`bdare [i dispozi]ie din partea mamelor. Tocmai pentru c` femeile din aceste medii sunt mai orientate spre familie, acestea au mare c`utare \n ]`rile bogate. Consecin]ele exodului le suport` \ns` copiii r`ma[i Semnele Timpului Februarie 2007
34
32-35 Social - euroafectiune:Layout 1
2/15/07
acas`, \n grija unui tat` sau a unei d`dace. Acesta e paradoxul: mamele plecate ca d`dace \n ]`rile bogate \[i angajeaz` d`dace care s` se ocupe de copiii lor r`ma[i acas`. |ntreba]i dac` vor emigra, ca [i p`rin]ii lor, [i dac` \[i vor l`sa copiii \n grija altora, copiii lor spun \ns` un NU hot`rât. Ecua]ia e simpl`: pe de o parte, caren]e afective pentru copiii emigran]ilor, pe de alt` parte, afec]iune, r`bdare [i devotament pentru copiii \ngriji]i de mamele emigrate \n ]`rile bogate. „|n absen]a copilului meu, tot ce pot face e s`-i ofer dragoste copilului de care am grij`”, ne confirm` teoria o mam` emigrant`. F`când compara]ia, rezultatul poate p`rea nedrept. Timpul, afec]iunea [i r`bdarea de care aveau parte copiii din ]`rile s`race sunt acum exportate \n ]`rile bogate: „Eu \i dau feti]ei de care am grij` ceea ce nu le pot oferi copiilor mei”. Exportul de iubire las` un gol \n locul de unde a fost luat, \n locul unde se cuvenea s` fie. Oricum am \ntoarce-o, iubirea nu se transmite prin telefon [i nici prin scrisori. Ne confirm` Victor S`ndulescu, un b`rbat de 36 de ani, din Râmnicu-Vâlcea, care lucreaz` \n Spania: „Când am intrat pe u[`, fiica mea de patru ani, Simena, nu m-a cunoscut. Avea 2 ani când am plecat. A trebuit
2:52 AM
Page 35
s` treac` [ase luni pentru a-i recâ[tiga \ncrederea”. Câ]i copii vor mai cre[te f`r` p`rin]i? Nu se [tie [i poate nu vom afla prea curând, pentru c`, \n general, atunci când se vorbe[te de migra]ie, nu se mai ia \n calcul [i costul uman pe care \l presupune desp`r]irea. Un lucru e cert: odat` cu intrarea României \n Uniunea European`, num`rul ro mâ nilor pleca]i la munc` pe t`râmurile f`g`duin]ei va cre[te, iar milioanele de euro vor \ncerca, \n continuare, s` suplineasc` absen]a p`rin]ilor. Rezultatul r`mâne \ns` acela[i. ST
Câteva date statistice I |ntre 2 [i 4 milioane de români muncesc \n str`in`tate. Cel pu]in
jum`tate dintre ei au copii pe care-i las` \n ]ar`. I |n jude]ul Ia[i, peste 800 de copii au ambii p`rin]i pleca]i, iar
Bistri]a-N`s`ud, 15.000 de copiii au p`rin]i pleca]i \n str`in`tate. I La Centrul de S`n`tate Mintal` din Suceava, se prezint` lunar la consulta]ii circa 20-25 de copii cu tulbur`ri psihice cauzate de lipsa p`rin]ilor. I |n Filipine, 30% dintre copii, \n jur de 8 milioane, tr`iesc \n familii unde cel pu]in un p`rinte e plecat \n str`in`tate. |n 2005, femeile emigrante au trimis acas` peste 230 de miliarde dolari.
Februarie 2007 Semnele Timpului 35
36-39 Familia sub ochiul autoritatii:Layout 1
2/15/07
2:53 AM
Page 36
Social Evolu]ia cadrului familial \n ultimele decenii, \n special \n societatea occidental`, s-a remarcat printr-o maturizare for]at` [i precoce a copiilor. Fenomenul este stimulat de mass-media prin alimentarea artificial` a puterii de decizie ce apar]ine copiilor, concomitent cu sc`derea \ngrijor`toare a influen]ei [i c`l`uzirii p`rinte[ti. {i toate acestea se desf`[oar` sub obl`duirea autorit`]ilor statului. Sociologii cre[tini \ncearc` s` \[i dea seama \n ce m`sur` se va acutiza aceast` lupt` dintre p`rin]i [i stat pentru exercitarea influentei asupra copiilor si care sunt consecin]ele pe termen lung ale acestui fapt.
Familia, sub ochiul ocrotitor al autorit`]ilor I Dorin Aiteanu
F
amilia este celula de baz` a societ`]ii, ne spun manualele de sociologie. |n consecin]`, s`n`tatea moral` a familiei reprezint` factorul decisiv \n consolidarea unei comunit`]i bazate pe respectarea principiilor etice fundamentale. P`rin]ii sunt responsabili pentru cre[terea [i educa]ia copiilor [i iau decizii \n locul lor pân` \n momentul \n care ace[tia din urm` trec pragul majoratului. Ascultând glasul propriei con[tiin]e, p`rintele decide ce fel de instruire este potrivit` pentru copil [i \n ce context spiritual s` se desf`[oare educa]ia acestuia. Alteori, p`rintele pedepse[te copilul din dorin]a de a-i corecta comportamentul. Institu]iile statului menite s` previn` sau s` solu]ioneze abuzurile \n familie, de pild` maltratarea copiilor sau pedepsirea lor prin m`suri exagerate, \[i au un rol foarte bine definit \n societatea actual` minat` de dezechilibre. Ce se \ntâmpl` \ns` când
autorit`]ile intervin \n via]a familial` peste decizia p`rintelui – decizie justificat` poate din punct de vedere cre[tin – [i dispun aplicarea unor m`suri punitive \mpotriva tat`lui sau mamei, pân` \ntracolo \ncât se ajunge la retragerea calit`]ii de tutore? Asist`m la o schimbare de macaz lent`, dar sigur`, iar contextul \n care se plaseaz` familiile contemporane este cel pu]in contradictoriu: oficial, societatea occidental` pledeaz` pentru o educa]ie laic` \ns` practic, aceea[i societate limiteaz` pas cu pas libertatea educa]iei cre[tine oferite \n familie.
Copiii no[tri apar]in statului Un caz petrecut \n anii '90 \n Australia a stârnit la vremea respectiv` o aprins` polemic` referitoare la gradul \n care autorit`]ile pot interveni \n cadrul familiei pentru a „rezolva” problemele ap`rute. Semnele Timpului Februarie 2007
36
36-39 Familia sub ochiul autoritatii:Layout 1
Dup` efectuarea cump`r`turilor, o familie se preg`tea s` plece spre cas`, când fiica, nemul]umit` de faptul c` p`rin]ii nu \i cump`raser` lucrul dorit, s-a \ncuiat \n ma[in` [i a ]inut familia \n parcare minute \n [ir, stârnind treptat furia p`rin]ilor. |ntr-un final, când fiica a descuiat u[ile autoturismului, tat`l, nemul]umit de comportamentul ei, i-a tras o palm` la spate. Pân` aici nu exist` niciun element senza]ional. |ns` un echipaj de poli]ie, care tocmai trecea prin zon`, a urm`rit scena [i l-a arestat pe tat`, acuzându-l de abuz \mpotriva minorului. Dup` proces, p`rintele a sc`pat cu o amend` de „doar” câteva mii de dolari, sum` care, ironic privind, nu numai c` a limitat [i mai puternic posibilitatea achizi]ion`rii obiectului dorit de c`tre fiica sa, dar a avut repercusiuni [i asupra vie]ii familiei pentru o bun` bucat` de vreme. Aspectele reflectate \n media \n urma acestor evenimente relev` o limit` extrem de neclar` \ntre abuz [i latura corectiv` a educa]iei [i accentueaz` faptul c`, \n primul rând, copiii apar]in statului, [i doar apoi p`rin]ilor. A[adar, cel dintâi va avea \ntotdeauna... ultimul cuvânt.
Intoleran]a fa]` de dec`derea moral` necesit`... tratament |n Reforma educa]iei pentru Noua Ordine – articol publicat \n februarie 1993 de Media
2/15/07
2:53 AM
Page 37
Spotlight –, Albert Dager poveste[te despre un tân`r de 12 ani, David, care era nemul]umit de educa]ia cre[tin` primit` \n familie. David nu dorea s` participe la slujbele s`pt`mânale de la biseric` [i era extrem de nemul]umit de faptul c` p`rin]ii s`i nu erau de acord ca el s` asculte muzic` rock [i s` poarte tricouri cu \nsemne satanice. |n plus, considera c` este suficient de matur ca s` poat` avea rela]ii intime cu sexul opus. Revolta lui David s-a intensificat \ntr-o a[a m`sur` \ncât el s-a adresat consilierului familial din cadrul scolii,
Tinerii sunt \nv`]a]i s` se debaraseze de controlul excesiv al p`rin]ilor, s` considere c` Dumnezeu |nsu[i ar fi doar „un fel de for]` superioar`”, s` adopte Crea]iunea ca legend`, iar evolu]ionismul ca truism. care a alertat Oficiul pentru Protec]ia Copilului. Acesta a intervenit pentru a-l proteja pe tân`r de „agresiunea” p`rinteasc`. Ca urmare, David a fost dat \n custodie pân` la rezolvarea cazului. Aceast` rezolvare a constat \n consilierea p`rin]ilor lui David de c`tre un „psiholog autorizat” pentru rezolvarea problemelor lor psihice legate de tiranie [i intoleran]`. Mass-media americane surprind \ns` o latur` interesant` \n acest caz, [i anume
Lec]ii de religie, milioane de ani de evolu]ie [i fum de ]igar` Aproape simultan cu degradarea moravurilor \n [colile publice din ]`rile occidentale, câ[tig` din ce \n ce mai mult teren ideea de instruire [colar` \n familie. Oferind asisten]` prin coresponden]` sau prin internet, cercuri cre[tine din \ntreaga lume \ncurajeaz` p`rin]ii s` recurg` la „Homeschooling” ([colarizarea \n familie) pentru a ]ine tinerii la ad`post de influen]ele nocive din [coli [i pentru a face posibil` educarea lor \ntr-un spirit cre[tin. {coala de acas` dureaz` doar pân` când tinerii ajung la vârsta majoratului [i pot urma o universitate. Pentru un p`rinte din România postbelic`, unde \nv`]`mântul public era obligatoriu, iar prin structura sistemului comunist morala [i respectul fa]` de cadrele didactice, precum [i fa]` de p`rin]i erau ]inute \n anumit` m`sur` sub control, ideea de a nu trimite copilul la scoal` pare de-a dreptul absurd`. Nu la fel stau lucrurile \n ]`rile vestice. Declarat \n general laic, \nv`]`mântul permite educa]ia spiritual` sub forma orelor de religie, dar accept` tacit sau chiar pro-
moveaz` un alt soi de spiritualitate, aflat la antipod fa]` de educa]ia moral-cre[tin`. O vizit` \n pauza mare \ntr-o [coal` general` din Germania cu elevi de pân` la 14-15 ani izbe[te nu numai prin modelul de \mbr`c`minte, \n care cât mai multe p`r]i ale corpului sunt dezgolite, ci [i prin num`rul surprinz`tor de mare de fum`tori. P`rin]ii acestor copii spun c`, la petrecerile frecventate de elevi, consumului de alcool i se adaug` consumul de droguri [i \n special rela]iile sexuale. La orele de dirigen]ie, copiii sunt \nv`]a]i s` aplice prezervativul cât mai eficient pentru a nu se pierde cu firea [i pentru a nu s`vâr[i gre[eli atunci când nu vor mai fi la „simulare”. Pe de alt` parte, con]inutul materiilor de [tiin]e naturale este bazat aproape \n totalitate pe teoria evolu]ionismului, copiii fiind \ndoctrina]i cu milioanele de ani de cretacic, jurasic [i cuaternar. |n mod interesant, odat` cu sc`derea moralit`]ii \n [coli, se poate observa [i o sc`dere propor]ional` a calit`]ii procesului de \nv`]`mânt \n general, conform studiilor publicate de agen]ia interna]ional` de evaluare PISA.
Februarie 2007 Semnele Timpului 37
36-39 Familia sub ochiul autoritatii:Layout 1
2/15/07
2:53 AM
Page 38
Social dup` principiul libert`]ii credin]ei) au \nregistrat o cre[tere exploziv` a num`rului de membri dup` publicarea aventurilor adolescentului Harry. O familie din Bremen (Germania) a preferat s` p`r`seasc` ]ara pentru a emigra \n Danemarca, unde \nv`]`mântul preuniversitar \n familie este permis. P`rin]ii spun c` fetele lor erau excluse din grupurile de colegi pentru c` refuzau s` participe la petrecerile clasei \n care adolescen]ii erau implica]i [i \n activit`]i sexuale. Dup` mai multe \ncerc`ri de reglementare a problemei la nivelul unit`]ii de \nv`]`mânt, Accep]i sau fugi copiii au fost afecta]i Familii din cercul pro\ntr-o a[a m`sur` \ncât priu de cunoscu]i [i al]i p`rin]ii au fost nevoi]i s` cre[tini practican]i au fost p`r`seasc` ]ara natal` pu[i \n situa]ia de a alege pentru a se stabili \n Da\ntre a-[i trimite copiii la P`rin]ii conservatori se \ntreab` nemarca. Cu toate c` [colile publice, acceptând este criticat` chiar [i \n astfel riscul „emancip`rii” cum ar putea s` le prezinte odraslelor dup` modelul copiilor [i adolescen]ilor credin]a mediile cre[tine conservatoare ca fiind prea raprezentat anterior, sau a-i \n Dumnezeu \n situa]ia \n care dical`, atitudinea acesinstrui pe ace[tia dup` metoda „[coal` \n familie”. subiectul cel mai discutat \n [coli, tor p`rin]i trage un semnal serios de alarm` Cea de-a doua variant` nu din anul 2000 pân` \n prezent, asupra contraofensivei este scutit` \ns` de urm`ri a fost bestsellerul Harry Potter. morale din mediile indezirabile: p`rin]ii intr` educa]ionale vestice. \n vizorul autorit`]ilor penCotidiane ca Die Welt [i The Brussels Journal, tru nerespectarea legilor statului. Dificultatea educ`rii \n spiritul cre[tin este cu atât mai evident`, precum [i postul de televiziune Deutsche Welle au cu cât cel mic particip` \nc` de la gr`dini]` la adus \naintea publicului, \n septembrie anul trecut, jocuri \n care se simuleaz` invoca]ii sau magii [i 40 de familii din Germania care se afl` \n conflict ascult` povestiri cu vr`jitoare, lucruri pe care cu autorit`]ile pentru c` refuz` s` \[i trimit` copiii Scriptura le condamn` (Deuteronom 18,10.11). la [colile publice. Preferând instruirea acas`, ace[ti P`rin]ii conservatori se \ntreab` cum ar putea s` p`rin]i consider` educa]ia cre[tin` din [colile pule prezinte copiilor [i adolescen]ilor credin]a \n blice ca fiind insuficient`, iar influen]a moral` ca Dumnezeu \n situa]ia \n care subiectul cel mai fiind nociv`. Un exemplu relevant este Andre R., discutat \n [coli, din anul 2000 pân` \n prezent, a din Hamburg. Tat` a cinci copii, Andre a optat penfost bestsellerul Harry Potter. Grupurile de vr`jitotru [colarizarea acestora \n familie, \ns` a fost arestat [i \nchis timp de o s`pt`mân` pentru a-[i rie Wicca din \ntreaga lume (recunoscute de stat, demersurile nemijlocite sau mascate ale statului \n direc]ia deterior`rii leg`turii dintre p`rin]i [i copii. Astfel, copiii sunt considera]i cet`]eni cu acelea[i drepturi ca adul]ii, inclusiv dreptul de a se informa din surse pe care ei le consider` potrivite, dreptul de alege modul de petrecere a timpului liber [i de a se implica \n rela]ii a[a cum consider` ei de cuviin]`. Pe de alt` parte, consilierii familiali din [coli \ndeamn` copiii [i adolescen]ii s` \[i denun]e p`rin]ii atunci când au impresia c` ace[tia din urm` le \ngr`desc \n vreun fel libert`]ile sau \i pedepsesc.
Semnele Timpului Februarie 2007 38
36-39 Familia sub ochiul autoritatii:Layout 1
2/15/07
2:53 AM
Page 39
conservatori care \ncearc` s` p`streze valorile reconsidera pozi]ia. Sejurul „restrictiv” nu a reu[it Scripturii sunt anacronici [i pu]in cam prea „funs` schimbe decizia lui Andre R., \ns` copiii au fost damentali[ti”. Replica pentru conservatori este du[i sub escort` la o [coal` public`. Amenin]a]i cu fie sloganul „Societatea s-a schimbat”, fie bineridicarea custodiei, p`rin]ii au decis s` fug` \n cunoscutul „Gânde[ti ca pe vremea bunicii”. Austria. Armin Eckermann, avocatul lui Andre Aceast` nou` genera]ie este \ndemnat` mascat s` R., a \naintat cazul la Curtea European` pentru renun]e la cre[tinism [i s` adopte stindardul mulDrepturile Omului de la Strasbourg, men]ionând ticulturalit`]ii, al toleran]ei sau al ecumenismului. c` dreptul de a decide cum s` \i educe pe copii Tinerii sunt \nv`]a]i s` se debaraseze de controlul apar]ine p`rin]ilor, [i nu statului. Eckermann [i excesiv al p`rin]ilor, s` considere c` Dumnezeu avoca]ii celorlalte familii aflate \n situa]ii asem`\nsu[i ar fi doar „un fel de n`toare sper` ca Strassbourgul s` le dea Asist`m la o schimbare de macaz for]` superioar`”, s` adopte câ[tig de cauz` pe baza lent`, dar sigur`, iar contextul \n Crea]iunea ca legend`, iar evolu]ionismului ca truism. Cartei Europene a Drepturilor Omului, care se plaseaz` familiile contem- Cele mai multe astfel de care stipuleaz` c` „p`- porane este cel pu]in contradicto- schimb`ri sunt \ns` evocate rin]ii au dreptul de riu: oficial, societatea occidental` de Scriptur` \n nuan]e proeduca]ie a copiilor popledeaz` pentru o educa]ie laic`, fetice (Romani 1,29-31). Morala cre[tin` este \nlocutrivit credin]ei lor”. \ns` practic aceea[i societate it` cu o etic` situa]ional`, Avoca]ii acuz` statul limiteaz` pas cu pas libertatea german de \nc`lcarea introducând acolo unde este drepturilor omului [i educa]iei cre[tine oferite \n familie. nevoie a[a-zisa emergency pentru violarea prevedlie (minciuna de nevoie); erilor Cartei Europene. idealurile tradi]ionale referAflate \n situa]ii similare, familiile Rene R., din itoare la familie sunt demodate, iar identitatea Hamburg, [i Plett, din Paderborn, Germania, au na]ional` este \nlocuit` cu o identitate global` preferat, de asemenea, s` p`r`seasc` ]ara pentru dup` model hollywoodian. |n acest timp, p`rin]ii a evita \nchisoarea [i trimiterea for]at` sub escort` care p`streaz` valorile cre[tine, poate singurii a copiilor la [coal`. |n Austria, Elve]ia, Danemarcare sunt \n m`sur` s` contracareze aceast` ofenca [i Canada, \nv`]`mântul \n familie este permis siv`, sunt \ndep`rta]i lent, dar sigur, din ring. ST atâta timp cât copiii trec cu succes probele anuale organizate \n institu]iile publice.
Educa]ie pentru un cet`]ean planetar Pe lâng` procesul propriu-zis de instruire aflat \n general \n declin, centrele de \nv`]`mânt preuniversitar din ]`rile dezvoltate par s` devin`, \n mare parte, unit`]i de produc]ie ale cet`]eanului planetar postmodern. Care este profilul ob]inut? Un tân`r conformist integrat perfect \n societate, supus autorit`]ii, care consum` b`uturile r`coritoare [i alcoolice cele mai populare, este cool, ascult` MTV [i \[i \ncepe via]a intim` imediat dup` primul deceniu de viat` considerând asta un mijloc de distrac]ie [i relaxare. Tân`rul postmo-dern este educat s` poarte etichet` spiritual`, dar \n esen]` este agnostic, ba mai mult, consult` horoscopul, uneori face yoga, iar scopul suprem \n via]` este s` câ[tige cât mai mul]i bani, f`când, dac` este nevoie, chiar [i rabat de la moral`. Pentru el, cre[tinii Februarie 2007 Semnele Timpului 39
40-43 Excrocherii:Layout 1
2/15/07
2:53 AM
Page 40
Economic
Excrocherii me[te[u I Attila Peli
De curând, Chung Mong-koo, pre[edintele companiei sud-coreene Hyundai, a fost acuzat de delapidarea a peste 100 de milioane de dolari americani de la mai multe companii afiliate grupului Hyundai. |ntr-un articol recent din Semnele Timpului am prezentat contribu]ia determinant` a eticii protestante asupra dezvolt`rii economiei mondiale. Principiile biblice care au penetrat societatea nord-european` \n secolele XVI-XVII au influen]at decisiv „boom”-ul economic la masa c`ruia ne osp`t`m [i noi acum. A[a cum am subliniat \ns` la acea vreme, principiile biblice s-au transformat \ncet \n tradi]ii de business, care nu mai au for]a principiilor \nlocuite, pentru simplul fapt c` autoritatea din spatele lor – Dumnezeu – a disp`rut. Semnele Timpului Februarie 2007 40
40-43 Excrocherii:Layout 1
2/15/07
2:53 AM
[ugite C
azurile de mari falimente ale unor gigan]i economici mondiali vin s` sus]in` ideea c` ceva e putred \n sistemul economic actual. Mai r`u e \ns` faptul c` majoritatea marilor falimente sunt declan[ate de escrocherii ale propriilor angaja]i \n cârd`[ie cu marii auditori financiari.
Câteva cazuri deja celebre Un caz care a produs un adev`rat [oc \n mediul de afaceri mondial a fost dublul faliment Enron – Arthur Andersen. La momentul respec-
Page 41
tiv – primele luni ale anului 2002 – Arthur Andersen, una dintre cele cinci mari firme de audit/contabilitate la nivel interna]ional, a fost acuzat` c` ar fi obstruc]ionat justi]ia prin distrugerea de documente [i informa]ii legate de starea financiar` a gigantului energetic american Enron. Falimentul Enron a fost provocat \n bun` m`sur` de contabilitatea dubioas` a firmei Arthur Andersen, care a ]inut ascunse datorii de sute de milioane de dolari. Unul dintre actorii principali ai \n[el`ciunii a fost liderul echipei de auditare [i \n acela[i timp partener al firmei Arthur Andersen, David Duncan, ce a recunoscut caracterul premeditat al ac]iunii. La pu]in timp dup` aceasta, un alt caz a zguduit \ncrederea popula]iei \n buna credin]` a companiilor multina]ionale. O mân` de angaja]i sus-pu[i ai firmei Parmalat \mpreun` cu speciali[tii firmei de audit Grant Thornton au m`sluit rapoartele financiare ale filialei italiene Parmalat. |n urma acestei „afaceri”, procuratura italian` a emis ordine de arestare pe numele directorilor financiari ai grupului Parmalat, cât [i pe numele unor fo[ti angaja]i ai b`ncii de investi]ii Credit Suisse, care fuseser` recent angaja]i de Parmalat pentru a beneficia de expertiza lor \n tranzac]iile structurate prezentate mai sus. Imediat dup` dezv`luirea neregulilor, sucursala italian` a firmei Grant Thornton a fost exclus` din franchiza Grant Thornton International, pentru a preveni un faliment rapid al grupului, similar cu cel al tovar`[ului de breasl` mai mare – Arthur Andersen. Notoriu este [i cazul gigantului de telecomunica]ii american WorldCom, care, \n urma unor fraude contabile, a intrat \n faliment, cauzând mii de pierderi de locuri de munc`. Procurorii federali l-au pus sub acuzare pe Bernard Ebbers, pe atunci [ef al executivului companiei WorldCom. Mai târziu, el a fost g`sit vinovat [i condamnat pentru o fraud` de 11 miliarde de dolari – cea mai mare din istoria Statelor Unite.
S` fie doar cazuri izolate? F`r` a fi atât de cunoscute, multe alte cazuri de corup]ie au generat pe pia]a economic` mondial` procese de sute de milioane de dolari sau chiar falimente. Un caz deja obi[nuit \n lumea marilor scandaluri economice este cel al companiei americane Halliburton. |n urma numeroaselor informa]ii publice vizavi de leg`turile strânse \ntre administra]ia
Februarie 2007 Semnele Timpului 41
40-43 Excrocherii:Layout 1
2/15/07
2:54 AM
Page 42
Economic Bush si Halliburton, acesta din urm` a devenit una dintre cele mai contestate firme americane. Gra]ie contractelor câ[tigate f`r` licita]ii pentru reconstruc]ia ]`rilor afectate de r`zboaiele provocate [i conduse de administra]ia Bush (Afganistan [i Irak), Halliburton a avut un an 2005 excep]ional – cel mai profitabil an din istoria sa. Date fiind interesele imediate ale administra]iei americane pentru r`zboaiele alimentate de nevoia de petrol, cât [i beneficiile financiare aduse grupului de oameni sus-pu[i prin reconstruc]ia ]`rilor distruse \n urma r`zboaielor, este pu]in probabil ca deja r`suflatul caz Halliburton s` fie urm`rit cu consecven]` de organele competente americane sau interna]ionale. Corpora]ia suedezo-elve]ian` ABB, specializat` \n domeniul componentelor electrice, era v`zut` ca fiind o paradigm` a capitalismului european pân` când, \n urma descoperirii unei escrocherii financiare, a devenit subit versiunea suedez` a companiei americane Enron. Scandalul a \nceput dup` ce Percy Barnevik (foto) a p`r`sit postul de director executiv al firmei, \ncasând \n secret o sum` ame]itoare de 148 de milioane de dolari pentru el [i pentru succesorul s`u, Goran Lindhal. |n urma descoperirii fraudei, Kofi Annan, pe atunci secretarul general al ONU, a decis s` nu mai prelungeasc` contractul de consultant pe care \l avea Goran Lindhal cu ONU.
Dup` ce a condus mai mult de 30 de ani una dintre cele mai mari companii la nivel mondial \n domeniul asigur`rilor – AIG –, Maurice Greenberg (foto) a demisionat din func]ia de pre[edinte al grupului \n mijlocul unei anchete ce urm`rea clarificarea situa]iei companiei ce manipulase registrele contabile cu scopul de a dezinforma investitorii. Datorit` rolului pe care \l are AIG \n lumea financiar`, cazul nu a c`p`tat un caracter atât de notoriu ca cele prezentate mai sus.
Ca s` arate c` nu este cu nimic mai prejos, \n 2004 compania petrolier` Shell a pl`tit o amend` de 150 de milioane de dolari. Compania a fost sanc]ionat` pentru c`, urm`rind men]inerea cotei de pia]` [i a valorii ac]iunilor, a \ncercat, prin manevre contabile, s` ascund` neputin]a de a descoperi noi rezerve petroliere. Lista poate continua cu Elf, Hollinger, Yukos [i multe alte companii care au avut \n conducere
manageri care au considerat c` remunera]iile fabuloase anuale nu le sunt de ajuns pentru a-[i \ntre]ine familiile \ntr-un mod decent.
Ce a fost va mai fi [i ce s-a f`cut se va mai face... Cu o abilitate extraordinar` de a analiza moravurile omene[ti, Isus Hristos prezenta, acum aproape 2000 de ani, o parabol` care pare a se potrivi ca o m`nu[` cazurilor de mai sus. |n capitolul 21 din Evanghelia dup` Matei, \ncepând cu versetul 33 [i pân` la versetul 41, ne este relatat` o pild` care vorbe[te despre un om gospodar – \ntr-o terminologie actual`, patron – care [i-a s`dit o vie [i a dat-o \n st`pânirea unor \ngrijitori, sau administratori, cum am putea spune ast`zi. Când a venit vremea roadelor, st`pânul a trimis, \n Semnele Timpului Februarie 2007
42
40-43 Excrocherii:Layout 1
2/15/07
2:54 AM
Page 43
imoralit`]ii, pe care din timp \n timp societatea a reu[it pe alocuri s-o controleze, dar niciodat` s-o \ndep`rteze. {i totu[i NU, pentru c` fenomenul este cu mult mai r`spândit decât \n alte vremuri. {ocant este faptul c` tocmai oamenii din pozi]iile de conducere, ale c`ror salarii pot ajunge, \n cazurile analizate mai sus, la nivelul a câtorva milioane de dolari pe an, se las` condu[i de l`comie, sfâr[ind lamentabil \n nop]i albe [i chiar r`coroase. Este o anomalie greu de explicat cum un om poate s` \[i ri[te lini[tea personal`, a familiei [i chiar libertatea umblând \n buzunarul angajatorului s`u, [i aceasta \n condi]iile \n care nu este determinat de o nevoie real`. Date fiind cazurile multiple de corup]ie dezv`luite la acest nivel, tindem s`
{ocant este faptul c` tocmai oamenii din pozi]iile de conducere, ale c`ror salarii pot ajunge la nivelul a câtorva milioane de dolari pe an, se las` condu[i de l`comie, sfâr[ind lamentabil \n nop]i albe [i chiar r`coroase.
repetate rânduri, pe robii s`i ca s`-[i ia partea de rod, dar \ngrijitorii viei au prins de fiecare dat` pe robi [i i-au b`tut sau ucis. De-a lungul timpului, parabola a primit dou` aplica]ii clasice. Prima aplica]ie direct` conduce c`tre modul gre[it \n care decidem noi s` administr`m bunurile pe care ni le-a \ncredin]at Dumnezeu. Cea de-a doua aplica]ie \ns` este legat` de respingerea Fiului lui Dumnezeu de c`tre poporul evreu. Analizând subiectul abordat, g`sim o a treia aplica]ie ce arat` cât de denaturat \ncepe s` vad` rolul s`u cel c`ruia i s-a dat un bun \n administrare, \ncepând s` dispun` de el ca [i cum i-ar apar]ine de drept.
credem c` fenomenul este destul de r`spândit \n cercul, poate mai pu]in respectabili decât credeam, de manageri de companii multina]ionale sau locale. S` fie oare doar o \ntâmplare c` atât de multe companii gigant au probleme cu oamenii \n care ar trebui s` aib` cea mai mare \ncredere? Sau palida lic`rire de moralitate pe care credin]a cre[tin` reu[e[te s-o mai reflecte pe fa]a unei societ`]i angrenate \n c`utarea \ntunericului apune \ncet, purtându-ne spre o nou` er`? |n urma eviden]elor, din p`cate, sunt constrâns s` cred \n a doua variant`. Dar, \n acela[i timp, cred hot`rât c` exist` [i o cale mai bun`: cea a p`str`vului, care \noat` \mpotriva curentului. Este mai obositor, pentru c` este un efort individual, nesus]inut de tendin]a societ`]ii, [i pentru c` este nevoie de o for]` superioar` celei omene[ti, dar, cu siguran]`, este mai s`n`tos... ST
A[adar, un fenomen normal? R`spunsul este DA... [i NU. DA, pentru c` firea omeneasc` este \ncorsetat` \ntr-o armur` a Februarie 2007 Semnele Timpului 43
44 Masa:Layout 1
2/15/07
2:54 AM
Page 44
Social tive va fi mai degajat` [i mai pl`cut`. {i invers. Psihologii sus]in c` prezen]a tuturor membrilor unei familii \n acela[i loc [i \n acela[i timp m`re[te [ansele c`minului de a deveni spa]iul care le d` tuturor celor prezen]i siguran]`, spa]iul \n care niciunul nu se simte incomod, timid sau ru[inat atunci când \[i expune ideile. De multe ori, se pleac` de la ideea gre[it` c` adolescen]ii nu sunt deloc interesa]i s` petreac` timp cu familia ajungându-se astfel la dispari]ia mesei \n familie. De fapt, copiii sunt \ncânta]i de ideea de a mânca la aceea[i mas` cu p`rin]ii. „Ne-am pierdut \n ideea c` adolescen]ii vor individualitate, c` sunt s`tui de familiile lor [i c` nu-[i doresc altceva decât s` petreac` timpul cu prietenii. Aceast` idee a fost dus` la extrem, ajungânCu cât un adolescent aude mai des aceste dou` du-se s` se cread` c` adolescen]ii nici nu au nevoie de familiile lor. Nimic cuvinte,„masa \n familie”, cu atât va avea mai multe [anse mai fals”, scrie jurnalista Miriam Weins` ajung` om mare [i s`n`tos. {i nu pentru c` ar mânca mai stein, \n articolul Surprinz`toarea mult. S`n`tatea psihic` este foarte puternic influen]at` de putere a meselor \n familie. Cina \n familie, pentru simplul momesele luate \n familie, sus]in oamenii de [tiin]` de la CASA tiv c` seara sunt de obicei momentele (National Center on Addiction and Substance Abuse), \n care to]i membrii familiei sunt acas`, Columbia University. are \ns` câteva elemente-cheie care o I Radu Vasile pot face medicament pentru familie. De exemplu, televizorul trebuie s` fac` mai pu]in ac` era vorba doar de mâncare, ne-am fi zgomot decât atingerea lingurii pe fundul farfuriei introdus-o \n organism printr-un tub”, spune [i s` atrag` aten]ia mult mai pu]in decât o face cinic Robin Fox, antropolog la Rutgers Unicâinele care doarme pe hol. Eventual, s` fie \nchis. versity, New Jersey, referitor la felul \n care sunO mas` la care cei prezen]i doar m`nânc`, se uit` tem influen]a]i psihic de cina cu familia. „La mas` la televizor [i se gândesc la treburile din restul zilei este vorba despre civilizarea copiilor. Este vorba este o mas` ratat`. Studii medicale semnaleaz` despre cum \i \nve]i s` fie membri de seam` ai culfaptul c` digestia nu se produce \n mod corect turii din care fac parte”, explic` acesta. Mai mult dac` \n timpul mesei aten]ia nu este \ndreptat` decât atât, exper]ii \n psihologia adolescen]ilor asupra farfuriei, iar atmosfera nu este una pl`cut`. sus]in c` num`rul mare de mese petrecute \mpreO familie care \[i propune s` m`nânce s`n`tos penun` cu familia scade \n mod semnificativ probabitru a fi o familie s`n`toas`, cu siguran]`, va descoperi litatea ca tinerii s` se apuce de fumat, b`utur`, drosingur` modul \n care este bine s` arate mesele ei. guri ori s` m`nânce nes`n`tos sau s` se gândeasCercet`torii de la Columbia University sunt cei c` la sinucidere. De asemenea, rezultatele la [coal` care aduc [i vestea bun`. Cel mai recent sondaj vor fi mai bune, \nceperea vie]ii sexuale va avea loc arat` c` exist` o puternic` tendin]` de \ntoarcere la o vârst` mai potrivit`, legumele nu vor mai la tradi]ii (inclusiv cina cu p`rin]ii). Num`rul famir`mâne \n farfurie, furculi]a [i cu]itul vor fi ]inute liilor care au sim]it nevoia revenirii la obiceiurile [i folosite corect, iar exprimarea verbal` va avea vechi [i bune [i care au [i f`cut ceva \n acest sens [anse mai mari s` fie una elegant` [i elevat`. este cu 23% mai mare \n 2005 fa]` de 1998. Cercet`rile au mai relevat faptul c` pofta de a Institutul Archives of Family Medicine sus]ine mânca \n familie vine... mâncând \n familie. Cu cât c` cina este cea care stabile[te identitatea [i culfrecven]a meselor avute \n compania p`rin]ilor este tura unei familii [i, in extenso, a unei societ`]i. ST mai mare, cu atât atmosfera \n momentele respec-
Masa \n familie,
o binecuvântare D
”
Semnele Timpului Februarie 2007 44
45-48 Imperiul deseurilor:Layout 1
2/15/07
2:55 AM
Page 45
Mediu
Imperiul
De[eurilor R
|n mod tragic, ne-am obi[nuit ca la fiecare pas s` fim asalta]i vizual [i olfactiv de gunoaie de tot felul, [i nu facem nimic. Invazia este t`cut`, dar agasant` ca pic`tura chinezeasc`. Un imperiu din coji de banane, pampers, hârtii, brazi de Cr`ciun, oase, sticle de bere, PET-uri [i pachete de ]ig`ri. Creat de noi \n[ine, Imperiul De[eurilor câ[tig` P`mântul.
omânia ocup` locul \ntâi \n Europa la produc]ia anual` de gunoi menajer pe cap de locuitor, cu aproximativ 800 kg. Urmeaz` Fran]a, cu 450 kg, [i Bulgaria, cu 349 kg. |n România, plasticul ocup` locul \ntâi \n topul celor mai frecvente de[euri, \ntr-un procentaj de 29%. Urmeaz` hârtia [i cartonul, cu 23%, [i sticla, cu 22%. Acest „merituos” loc \ntâi al ]`rii, coroborat cu recenta aderare la organismul european, nu face decât s` complice lucrurile pentru c`, \n momentul de fa]`, România este neputincioas` \n r`zboiul pe care \l are de purtat cu proprii mun]i de gunoaie. Ca dovad`, \n România, numai 6 gropi de gunoi pentru reziduuri, dintre cele 234 câte exist` \n toat`
]ara, se ridic` la standardele cerute de Uniunea European` – nici m`car 3%. Ministrul Mediului, Sulfina Barbu, recuno[tea recent c` „nu avem o infrastructur` de colectare [i de I M`d`lin Avramescu reciclare a gunoiului”. Conform normelor europene, cantitatea de de[euri municipale biodegradabile care va fi depozitat` \n România va trebui redus`, pân` \n 2013, astfel \ncât s` se ajung` la 52% din cantitatea celei \nregistrate \n 1995. Pentru a ajunge la aceste cifre se vor \nchide 177 dintre depozitele de de[euri \n urm`torii [ase ani. }inta este ca \n 2013 s` se ajung` la maximum 2,2 milioane tone de[euri pe an, fa]` de cele 17 miliarde existente azi.
Februarie 2007 Semnele Timpului 45
45-48 Imperiul deseurilor:Layout 1
2/15/07
2:55 AM
Page 46
Mediu România insalubr`
Gunoaie pe mapamond
Nu mai departe de \nceputul lui 2007, presa Perspectiva devine mai cuprinz`toare atunci din România a relatat despre situa]iile generate de când analiz`m datele la nivel global. Cantitatea de neputin]a gestion`rii adecvate a resturilor menade[euri solide municipale rezultat` \n ]`rile dezjere \n câteva localit`]i: voltate a crescut \ntre 1970 [i 1990 de la 318 mi1. Mormanul ilegal de gunoaie de la marginea lioane la 400 milioane tone. Numai Fran]a, de ora[ului S`cele, creat de rromii din localitate, chiar pild`, care \n anii ’60 avea o medie de 220 kg de pe DN1. Aici se a[teapt` venirea unei firme amede[euri pe cap de locuitor anual ajunsese \n praricane pentru a investi 18 gul anului 2000 la o medie milioane de euro, firm` ce Dezvoltarea economic`, aproape dublat`: 434 kg de va procesa integral gunoa- dublat` de solicitarea tot de[euri pe cap de locuitor. |n iele, ca materie prim` pen- mai mare de produse (...), perioada 1992-1996, produc]ia tru producerea de energie de de[euri a crescut cu 3% pe face ca problema de[eurilor an \n Norvegia [i cu 4,5% \n electric`. 2. |n jude]ul Mure[, o serie la nivel global s` fie din ce Statele Unite, acestea fiind [i cel de localit`]i au aderat la \n ce mai presant`. mai mare produc`tor mondial de un proiect comun ce de[euri. Europa produce la ora vizeaz` construirea unui depozit de gunoaie dup` actual` aproximativ 2000 de milioane de tone normele UE, la Ungheni. Pân` când acesta va fi anual. Conform prognozelor, tendin]a ascendent` finalizat, se continu` depozitarea gunoaielor \n se va men]ine [i \n perioada urm`toare. actualele gropi. Ora[ul Reghin se confrunt` cu situa]ia cea mai presant`, \ntrucât gunoiul nu mai Gunoaie cu impact are loc, el \ncepând s` fie depozitat pur [i simplu Dezvoltarea economic`, dublat` de solicitarea tot pe vertical`. mai mare de produse din partea unei popula]ii 3. Groapa de gunoi a Bicazului a devenit loc de reaflate, de asemenea, \n cre[tere, face ca problema fugiu pentru un grup de rromi, care caut` aici de[eurilor la nivel global s` fie din ce \n ce mai premâncare [i fier vechi. Pentru a se \nc`lzi, ace[tia sant`. Pe zi ce trece, efectul este devastator [i se dau foc gunoaielor, fumul produs cuprinzând orapropag` exponen]ial: poluarea aerului, a apei, a [ul \n mirosuri pestilen]iale. Nu de pu]ine ori a fost solului, riscul sporit al r`spândirii epidemiilor, necesar` interven]ia pompierilor pentru stingerea pericolul apari]iei incendiilor [i afectarea esteticii fl`c`rilor. mediului \nconjur`tor. Programul de Dezvoltare al
Alternative |n medie, costul recicl`rii unei tone de de[euri este de aproximativ 30 de dolari, \n vreme ce depozitarea la groapa de gunoi duce cheltuielile la 50 de dolari. De[i costul pentru incinerarea unei tone de gunoi este ceva mai mare (cca 65-75 de dolari), din ce \n ce mai multe ora[e ale lumii iau \n discu]ie aceast` variant` pentru a se descotorosi de gunoi. Prin acest procedeu se ob]in [i energie electric`, [i biogaz. |n condi]iile \n care Bucure[tiul produce anual dou` milioane de tone de de[euri [i este confruntat cu dificultatea depozit`rii acestora, Prim`ria Capitalei a demarat deja discu]iile pentru achizi]ionarea unor incineratoare moderne, produse \n SUA. Utilajele sunt folosite cu succes la Madrid, Var[ovia, Bordeaux, dar [i \n ora[ele mari ale Asiei. Aceste incineratoare cu plasm`, care ard gunoaiele la o temperatur` de peste 6000 de grade Celsius, ar putea genera energia necesar` iluminatului public sau func]ion`rii metroului, tramvaiului [i troleibuzului bucure[tean. Economia realizat` \n felul acesta ar fi de 1 milion RON pe lun`. Semnele Timpului Februarie 2007 46
45-48 Imperiul deseurilor:Layout 1
2/15/07
Na]iunilor Unite estimeaz` c` mai mult de 5.000.000 de oameni mor anual din cauza bolilor generate de gunoaiele depozitate necorespunz`tor. Totodat`, \ntre 500 [i 1000 de oameni mor anual \n accidente de circula]ie \n timp ce \ncearc` s` evite diverse gunoaie sau mizerii ap`rute \n cale. Un alt aspect care stârne[te nelini[ti este acela al durabilit`]ii \n timp a diverselor categorii de de[euri. De exemplu, o coaj` de banan` este asimilat` \n sol dup` aproximativ 2 ani, o conserv` de aluminiu se descompune \n 200-500 de ani, iar sticla nu este supus` perisabilit`]ii.
2:55 AM
Page 47
Distrac]ie [i gunoi |n România, cu ocazia petrecerilor organizate de c`tre municipalit`]i pentru Revelionul 2007, s-au raportat cantit`]i enorme de gunoi recoltate de pe urma petrec`re]ilor: 10.000 kg de cioburi [i diferite ambalaje produse de 35.000 de locuitori ai Municipiului Piatra Neam] [i 20.000 kg adunate de pe str`zile din Bucure[ti. Cel mai mare festival public din lume este considerat a fi Oktoberfest, o s`rb`toare a berii, care dureaz` \ntre dou` s`pt`mâni [i 18 zile [i este organizat` anual la München, unde gunoiul rezultat cumuleaz` peste 1.000.000 de kg.
Campanii antigunoi }`ri ca Australia, Canada sau Marea Britanie au luat \n serios problema propriilor gunoaie, iar asocia]iile non-guvernamentale din \ntreaga lume \ncearc` s` \[i fac` auzit glasul. Rezultatele \ncep s` devin` vizibile. Am putea vorbi chiar despre o „cultur` a gunoiului”. |n ultimii ani au fost organizate ample campanii de educare a popula]iei cu privire la riscul asumat pe termen mediu atunci când se arunc` tot ce este de prisos. Se face apel la folosirea cu \n]elepciune a resurselor materiale disponibile. Faptul c` \n Australia se arunc` la gunoi 4000 de pungi \n fiecare minut a condus la organizarea campaniei „Spune]i NU pungilor din plastic!”. Odat` ajuns` la groapa de gunoi, o pung` de plastic putreze[te \ntr-o perioad` cuprins` \ntre 20 [i 1000 de ani!!! O alt` campanie vizeaz` colectarea telefoanelor mobile uzate. Expedierea c`tre centrele de colectare se face f`r` implicarea financiar` a celui care renun]` la telefonul mobil, \n \ncercarea de a-i educa pe cet`]eni s` dezvolte o atitudine responsabil` fa]` de tot ceea ce, aruncat la gunoi, ar constitui un pericol pentru mediu.
Cine face mizerie? B`rba]ii fac de dou` ori mai mult` mizerie decât femeile, iar cea mai mare mizerie o fac b`ie]ii cu vârste cuprinse \ntre 10 [i 20 de ani, potrivit statisticilor sociologice. B`rba]ii de 21-30 de ani fac de 3 ori mai mult` mizerie decât cei trecu]i de 50 de ani. A[adar, tronsonul nevralgic este reprezentat de b`rba]ii tineri [i foarte tineri, ceea ce nu disculp` totu[i pe deplin sexul frumos.
Ministerul Mediului [i Gospod`ririi Apelor din România a lansat la 10 ianuarie 2007 un amplu proiect ce urm`re[te, printre altele, con[tientizarea popula]iei cu privire la responsabilitatea ce \i revine pentru p`strarea unui mediu curat. Chiar dac` cea mai mare parte a ]`rii este scufundat` practic \n gunoaie, lucrurile se \ndreapt` – firav, ce-i drept! – \n direc]ia cea bun`. Avem exemplul Hunedoarei, unde, de la jum`tatea lui 2006, popula]ia a \nceput s` se obi[nuiasc` cu containerele special destinate recuper`rii PET-urilor [i a cartoanelor. Acum se lucreaz` la implementarea
Februarie 2007 Semnele Timpului 47
45-48 Imperiul deseurilor:Layout 1
2/15/07
2:55 AM
Page 48
Mediu sistemului de recuperare a sticlei, de[i, aten]ie!, \n România nu mai exist` companii care s` aib` drept obiect de activitate valorificarea sticlei.
Cre[tinismul [i gunoiul „Problema degrad`rii mediului nu este doar de natur` economic` [i tehnologic`; ea este mai degrab` moral` [i spiritual`”, se arat` \n Declara]ia cu privire la mediul \nconjur`tor, semnat` la 10 iunie 2002, la Vene]ia, de c`tre papa Ioan Paul al II-lea [i patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului. Datorit` faptului c` oamenii sunt crea]i dup` chipul [i asem`narea lui Dumnezeu [i desemna]i administratori ai naturii de c`tre |nsu[i Creatorul acesteia, cei doi adreseaz` umanit`]ii un apel la respect fa]` de mediu. „O schimbare a stilului nostru de via]` [i a modului \n care producem [i consum`m poate fi generat` doar de o schimbare a inimii”, se mai arat` \n document. |ngrijor`rile cu privire la „marile amenin]`ri la adresa mediului \nconjur`tor” au fost recent reiterate \n cadrul altei declara]ii comune, semnate la Fanar de papa Benedict al XVI-lea [i de patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului, la 30 noiembrie 2006. Chestiunea a trecut, de pe agenda liderilor politici, [i pe cea a liderilor religio[i, semn c` dimensiunile confrunt`rii cu gunoaiele transcend cotidianul. Cuvintele Scripturii din Apocalipsa 11,18 – „a venit vremea [...] s`
I Prima groap` de gunoi a fost \nfiin]at` \n anul 500 \.Hr., la Atena. Primul program de reciclare a de[eurilor a fost ini]iat de c`tre edilii New York-ului, \n anii 1890. I Cca 122 de tone de mucuri de ]igar` [i de pachete sunt aruncate zilnic \n Marea Britanie. I Cantitatea de lemn [i hârtie aruncat` anual ar fi suficient` pentru a asigura \nc`lzirea a 50.000.000 de case pe o perioad` de 20 de ani. I |n SUA, pe un kilometru [i jum`tate de autostrad` sunt aproximativ 1457 mici gunoaie. I 5% din popula]ia lumii produce 40% din gunoiul mondial.
pr`p`de[ti pe cei ce pr`p`desc p`mântul” – ar trebui s` constituie un avertisment serios pentru to]i cei care se consider` cre[tini. Mesajul Bibliei este clar: Dumnezeu \i va pr`p`di pe cei ce pr`p`desc p`mântul. |n mod cert, avem nevoie de o reconsiderare a atitudinii privitoare la modul \n care gener`m gunoi. La fel de important` este [i modalitatea prin care ne dispens`m de el. De la [oferul care-[i arunc` mucul de ]igar` pe geam pân` la turistul din tren care arunc` o cutie de iaurt, ne revine tuturor responsabilitatea \ndrept`rii situa]iei. Cu atât mai mult, cu cât ne revendic`m a fi un popor cre[tin \nc` de la apari]ia cre[tinismului. ST
Oamenii gunoaielor pe gunoiul oamenilor Unul dintre efectele sociologice produse de cantit`]ile uria[e de gunoi din \ntreaga lume a fost apari]ia unor categorii sociale specializate \n recuperarea gunoaielor de pe str`zi [i \n sortarea acestora cu scopul de a fi reciclate. Fenomenul este atât de extins \ncât milioane de oameni numesc groapa de gunoi „acas`”. S` facem cuno[tin]` cu doar câteva dintre aceste grupuri. |n Bangkok, Thailanda, avem renumitele triciclete (saleng), cu ajutorul c`rora recuperatorii de gunoaie str`bat ora[ul \n lung [i \n lat, pentru a-[i câ[tiga existen]a de pe urma de[eurilor. F`r` popula]ia saleng, Bangkok-ul ar fi sufocat de gunoi. Zabbaleen („oamenii gunoaielor”) reprezint` o comunitate s`rac` de cre[tini coptici, care au \nv`]at s` supravie]uisac` din valorificarea de[eurilor. Ei sunt cantona]i \n cartierul Moqattam din Cairo, Egipt. Dis-de-diminea]`, ace[tia se deplaseaz` \n Cairo (ora[ de 16 milioane de locuitori), unde \[i umplu c`ru]ele trase de m`gari, pentru ca apoi s` vin` acas` pentru a sorta de[eurile. Mul]i dintre ei sufer` de emfizem
[i de hepatit`, iar pentru copiii lor [coala reprezint` un lux. La periferia capitalei Filipinelor, Manila, numero[i adul]i [i copii cotrob`ie zilnic prin muntele de gunoaie de la depozitul Payatas, care \n 2006 ajunsese la considerabila \n`l]ime de 49 de metri. Pentru ace[ti „pescuitori”, plasticul [i componentele de calculatoare sunt mici comori ce pot fi vândute. |n anul 2000, pr`bu[irea unei sec]iuni din muntele de gunoaie a ucis 300 de oameni. |n cazul \n care s-ar dori evacuarea acestui colos de gunoi, ar fi necesare 3000 de camioane care s` lucreze zilnic, timp de 11 ani!!! |n mai 2006, num`rul oamenilor care tr`iau de pe urma gunoaielor din Manila (unde se produc 7000 de tone de de[euri zilnic) era estimat la 150.000. |n Mexico City, ora[ de circa 25 de milioane de locuitori, care produc zilnic 20.000 tone de de[euri, oamenii gunoaielor sunt numi]i pepenadores. Mul]i dintre ei au probleme cu stomacul, [i mul]i copii mor \nainte de a \mplinit 10 ani. Conform datelor UNICEF, \n Brazilia, 45.000 de copii m`nânc`, se joac`, muncesc [i dorm \n gunoaiele altora. Semnele Timpului Februarie 2007
48
49 Talon:Layout 1
2/15/07
2:56 AM
Page 49
|ncepând din martie 2007, revista Semnele Timpului te ascult`. O rubric` special` va fi destinat` coresponden]ei cu cititorii. A[tept`m laude, critici sau eventuale sugestii la adresa: Str.Erou Iancu Nicolae, 38-38A, Voluntari, Ilfov Men]iona]i pe plic Semnele Timpului.
Talon de comand`
Revista
Semnele Timpului
I 10 aparitii (martie – decembrie)... 33 lei |ncepând cu anul 2007 revista Semnele Timpului apare lunar.
Adresa personal` sau a responsabilului cu literatura la care se vor expedia revistele comandate
Conferin]a ................................................... Comunitatea ............................................... Pastor ........................................................
Nume ................................................... Prenume .......................................................... Adresa: Str. ......................................................... nr. .............. Bl. .............. Sc. ......... Et. ......... Ap. ........... Localitatea ................................................... cod ....................... Jude] ....................................... Telefon ................................ Fax .............................. V` rug`m s` completa]i talonul cite], cu majuscule [i s`-l expedia]i pe adresa de mai jos, \mpreun` cu copia documentului (chitan]`, mandat po[tal sau ordin de plat`, prin care justifica]i plata abonamentelor) SC Casa de Editur` Via]` [i S`n`tate SRL Str.Valeriu Brani[te nr. 29, sector 3 Bucure[ti; Cod po[tal 030715 Cont bancar RO78BPOS70003044397ROL01 BANC POST UNIRII COD FISCAL R 6710635 Manager: Irina Anghel – 0744.472.463
Februarie 2007 Semnele Timpului 49
Covers:Layout 1
2/15/07
2:57 AM
Page 1
SEMNELE
timpului
ECHILIBRU |N CONCENTRA}IE OPTIM~