Covers:Layout 1
3/9/07
8:31 PM
Page 2
SEMNELE
timpului MARTIE 2007
REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~
{coala, un naufragiu premeditat Vocea angaja]ilor E[ecul inteligen]ei
ONU, \ncotro?
Adu-]i aminte de ziua Sabatului G Easy life
Sumar + Editorial:Layout 1
3/9/07
3/2007
SEMNELE TIMPULUI VOLUMUL 19 NR. 108 SERIE NOU~ Revista a ap`rut \n limba englez` \nc` din 1840. Fondat` \n 1908, \n România ea a fost publicat` pân` \n 1942. Seria nou` a fost \nceput` \n 1990.
8:35 PM
Page 2
Sumar MARTIE 2007
Editorial 1 Obsesii antiamericane
Religie 2 Adu-]i aminte de ziua Sabatului
Apare o dat` pe lun`.
DIRECTOR: Lucian Cristescu REDACTOR-{EF: Cristian M`gur` COLEGIU DE REDACT ¸IE: Dorin Aiteanu, Marius Andrei, M`d`lin Avramescu, Daniel Brânzan, Florian Cârnu, Adrian Neagu, Marius Necula, Lauren]iu Nistor, Flavius Pan`, Attila Peli, Cristina Peli, Anca Porumb, Florian Ristea, Florin Theodoru. CORECTURA˘: Adela B`nc`u-Burcea GRAFICA˘ ¸S I TEHNOREDACTARE: C`t`lin Ciolca MANAGER: Irina Anghel – 0744.472.463 ISSN 1453-7060 2/2007
SEMNELE
timpului MARTIE 2007
6 ONU, \ncotro?
Cultur` 13 Citatul ST 14 {coala, un naufragiu premeditat 24 E[ecul inteligen]ei
Social 28 Vocea angaja]ilor Noi, sindicatele, „ap`r`m interesele tale...” 33 Easy life 37 Mergem la cump`r`turi?
{tiri
REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~
{coala, un naufragiu premeditat
27 Eficient sau superficial
{tiin]`
Vocea angaja]ilor E[ecul inteligen]ei
Politic
ONU, \ncotro?
42 Extratere[tri sau tere[tri? Amprenta de pe chipul nostru nu se potrive[te hazardului
Adu-]i aminte de ziua Sabatului G Easy life
ADRESA REDACT ¸IEI: Editura Via]` [i S`n`tate, Str. Labirint 116, Sector 3, BUCURE{TI Telefon: +402 (1) 323 4895 Fax: + 402 (1) 323 0040
Semnele Timpului Martie 2007
Sumar + Editorial:Layout 1
3/9/07
8:35 PM
Page 1
Editorial Obsesii antiamericane CRISTIAN M~GUR~ vorbe[te luna aceasta despre politica extern` a Statelor Unite fa]` de proiectele nucleare ale Iranului [i Coreei de Nord.
P
e harta divergen]elor politice susceptibile de a derapa \n zona unor conflicte militare se remarc` dou` state: Coreea de Nord [i Iranul. Regimurile de la Phenian [i de la Teheran au transmis \n repetate rânduri c` nu vor renun]a la proiectele nucleare [i c` presiunea interna]ional` la care sunt supuse nu are nici pe departe efectul de a le intimida, ci, dimpotriv`, le \nt`re[te convingerea c` politica Occidentului este discriminatorie, rezumându-se la conservarea unei suprema]ii nucleare a partenerilor s`i privilegia]i. A[adar, o loj` \n care nu oricine are dreptul de a urca. Nu am inten]ia de a construi o analiz` exhaustiv` aplicat` tipului de amenin]are reprezentat de proiectele nucleare ale celor dou` state, ci m` rezum doar la semnalarea unei iner]ii stupefiante de care d` dovad` o parte \nsemnat` a opiniei publice \n privin]a acestor dou` cazuri. |n mod concret, este vorba de un tip paradoxal de „obsesie antiamerican`”, ca s` citez titlul unui excelent volum al lui Jean-Francois Revel, obsesie care nu face altceva decât s` \mpiedice dezbaterea serioas` [i nepartinic` pe tema politicii interna]ionale a Statelor Unite. Odat` cu sfâr[itul R`zboiului Rece [i, \n consecin]`, al bipolarit`]ii lumii, s-a vorbit din ce \n ce mai mult despre unica superputere [i despre imperialismul american ca despre un factor destabilizator pe arena politic` interna]ional`. Colajul r`bufnirilor antiamericane se alimenta din ame]irea câtorva obsesii persistente: dac` acum câteva decenii era privilegiat` critica foarte vocal` de pe pozi]iile ideologiei marxist-comuniste, pe fond, \n schimb, se desf`[ura ranchiuna european` a marilor state, \n special a Fran]ei, care pierduser` pozi]ia central` a ini]iativelor [i a cuceririlor, rolul de nucleu al organiz`rii politico-militare [i al activit`]ii economice pe care \l de]inuser` pân` \n secolul XX. O critic` a politicii externe a Statelor Unite este oricând posibil` [i binevenit`, motive ar fi destule, dar tonul criticilor, cel pu]in \n privin]a intransigen]ei americane vizavi de Iran [i Coreea de Nord, nu este degajat de preconcep]ii sau de interese particulare care nu ]in de securitatea global` [i echilibrul politic al lumii de ast`zi. Cazul celor dou` state plasate \n discursurile pre[edintelui G. W. Bush pe o beligerant` „ax` a r`ului” este privit de un segment \nsemnat al opiniei publice europene [i de comunitatea musulman` din perspectiva abuzului de putere pe care \l defileaz` non[alant „jandarmul universal”. Cum se face c` cea mai matur` democra]ie a lumii – cea american` – manifest` un interes atât de sc`zut pentru suveranitatea, neatârnarea [i autonomia unor state na]ionale \n ce prive[te politica lor intern`,
care, nu-i a[a, este coordonat` de guverne \n func]ie de interesele lor proprii? De ce se bag` americanii acolo unde nu le fierbe oala? Iat` câteva dintre numeroasele \ntreb`ri legitime care ar trebui s` suscite dezbateri serioase pe marginea statutului de superputere al Statelor Unite [i a obliga]iilor care le revin de aici \n planul rela]iilor interna]ionale. Chestiunea se poate l`muri printr-un scurt excurs istoric. |n timpul R`zboiului Rece exista suficient arsenal nuclear \ncât se putea distruge planeta de o sut` de ori. Ce se poate \n]elege de aici? |n primul rând c` se pot face pa[i uria[i pe t`râmul descoperirilor [tiin]ifice, \nregistrându-se simultan o pandemie de prostie, dat fiind faptul c` 99% dintre bombe erau absolut inutile. Ba mai mult, dac` s-ar fi folosit doar 0,1% din armamentul nuclear existent la acea dat`, lumea de ast`zi ar fi ar`tat cu totul altfel. Cu siguran]`, mult mai r`u. |n al doilea rând, este inerent` concluzia c` politica de preven]ie ar trebui stimulat` cu orice pre] [i c` discu]iile despre dreptul inalienabil al unor ]`ri de a dezvolta tehnologii nucleare \n scopuri militare este o aiureal` care nu rimeaz` cu fondul problemei. |n lumea de ast`zi, care pare tot mai mic` [i mai ne\nc`p`toare, problemele \nc`lzirii globale, ale exploat`rii resurselor naturale, fatalmente epuizabile, politicile legate de securitatea energetic` nu se mai rezolv` doar \n func]ie de interesele izolate ale unui guvern. Asemenea probleme se interna]ionalizeaz`, asta \nsemnând c` solu]ionarea lor se negociaz` \n func]ie de binele comun [i de interesele pe termen lung ale cât mai multor state. |n acest context, este greu de acceptat c` \nc` se mai confund` Consiliul de Securitate ONU sau politica extern` american` cu amvonul de la care se d`sc`lesc patern grup`rile teroriste sau orgoliile nucleare ale unor ]`ri care [i-au demonstrat \n repetate rânduri inten]iile beligerante. Nu ne putem gândi totu[i la bombele atomice care ar ajunge \n mâinile unor [efi de state extremi[ti ca la drobul de sare al lui Creang`, dar nici nu putem uita c`, nu mai departe de acum câteva decenii, capacitatea autodistructiv` a planetei, amanetat` de numeroase „suveranit`]i” na]ionale, ajunsese la o amploare pe care numai paranoia o mai putea justifica. |n aceste condi]ii, e de ne\n]eles de ce atitudinea intransigent` a americanilor este atât de blamat`. |n absen]a unui consens \ntre membrii permanen]i ai Consiliului de Securitate, pentru administra]ia de la Casa Alb`, r`zboiul ar fi ultimul r`spuns dat Iranului [i Coreei de Nord. S` sper`m c` nu se va ajunge aici [i c` statele refractare politicii intransigente americane vor aborda aceste crize cu mai mult` \n]elepciune. ST
Martie 2007 Semnele Timpului 1
02-05 Ziua Sabatului:Layout 1
3/9/07
10:55 PM
Page 2
Religie
Adu-]i aminte de
ziua Sabatului {apte vânz`tori dintr-un magazin din statul american Maryland au fost acuza]i \n decembrie 1960 de \nc`lcarea unei legi locale ce interzicea vânzarea anumitor produse duminica, zi considerat` a fi Ziua Domnului. Ca urmare, ap`rarea a cerut Cur]ii Supreme a Statelor Unite s` decid` dac` este sau nu constitu]ional` o lege care ap`r` anumite precepte religioase, ]inând cont de faptul c` primul amendament al constitu]iei americane interzice promulgarea legilor cu aspect v`dit religios. I Marius Necula
P
`zirea duminicii ca Sabat s`pt`mânal [i respectarea ei ca zi de odihn` [i de \nchinare, abstinen]a de la b`uturi alcoolice [i tutun – acestea sunt doar câteva dintre standardele moralreligioase pe care a[a-numitele „legi albastre” le-au impus \n Statele Unite ale Americii [i \n Canada. |n multe state nu era permis` vânzarea b`uturilor alcoolice duminica, plecându-se de la premisa c` \n ziua aceasta oamenii ar trebui s` se \ndeletniceasc` cu cele religioase, [i mai pu]in cu cele lume[ti. Prin interzicerea comer]ului doar \n zilele de duminic`, legile albastre \ncercau, de fapt, s` aplice porunca a IV-a din Decalog, care nu permite
activit`]i de genul acesta pe parcursul zilei. „Ziua a [aptea este ziua de odihn` \nchinat` Domnului, Dumnezeului t`u: s` nu faci nicio lucrare \n ea...”, spune Exodul. |n multe state americane, unele legi albastre sunt [i ast`zi \n vigoare \ntr-un cod de norme care pare uneori f`r` noim` [i paradoxal. |n statul Texas spre exemplu, s-a interzis, pân` \n 1985, vânzarea obiectelor casnice duminica. |n Colorado, Illinois, Indiana, Michigan, Minnesota, Pennsylvania, [i Wisconsin chiar [i ast`zi este ilegal` vânzarea sau cump`rarea autoturismelor duminica. |n schimb, tot \n aceste state, vânzarea de alimente, mobilier [i \mbr`c`minte sau Semnele Timpului Martie 2007
2
02-05 Ziua Sabatului:Layout 1
3/9/07
10:56 PM
tranzac]iile imobiliare au und` verde chiar [i \n ziua cea sfânt`. Cât prive[te etimologia sintagmei „legile albastre”, chiar dac` nu au nicio dovad` material`, unii istorici afirm` c` aceste legi ar fi fost tip`rite ini]ial \n c`r]i cu coper]i albastre sau scrise pe hârtie albastr`. Al]ii cred c` denumirea, care a fost folosit` \nc` din anii 1700, ar face trimitere la aspectul rigid al legii, [i asta pentru c`, \n America, habotnicii erau porecli]i nasuri albastre – bluenoses \n variant` original`. Sus]in`torii acestei teorii spun c` tocmai jocul de cuvinte format de cele dou` expresii – bluenoses [i blue laws – \nt`re[te explica]ia lor. O alt` variant` privind originea acestei denumiri spune c` expresia blue laws (legi albastre) ar fi o prescurtare denaturat` a bloody laws (legi sângeroase), [i asta pentru c` pedeapsa pentru violarea unor astfel de legi era cu adev`rat sângeroas`: t`ierea nasului, a urechii sau a membrelor. La finele secolului al XIX-lea, s-a \ncercat promovarea legilor duminicale la nivel na]ional. La acea dat`, s-au sim]it amenin]a]i de aceste ambi]ii atât proprietarii de locuri de distrac]ie, cât [i evreii [i adventi[tii de ziua a [aptea – primii din ra]iuni pur economice, ultimii din motive religioase. Cu timpul \ns`, legile duminicale au \nceput s` fie ignorate. O cauz` major` ce a dus la c`derea \n dizgra]ie a acestor legi este individualismul, iar, pe de alt` parte, a[a cum afirma pentru Christianity Today1 Bradley Jacob, profesor de legisla]ie la Regent University, „legile albastre au c`zut pentru c` au devenit imposibil de sus]inut din punct de vedere politic”. Procesul celor [apte vânz`tori din Anne Arundel, Maryland, s-a finalizat pe 29 mai 1961, Curtea Suprem` declarând c` legile duminicale sunt constitu]ionale. S-a considerat c` fundamentul este unul religios, dar scopul final este unul social, a[a Un caz similar celui din Maryland, petrecut de data aceasta \n Canada, a avut rezultate identice: Curtea Suprem` a Canadei a hot`rât \n anul 1985 c` actul cu privire la Ziua Domnului din 1906 nu are cerin]e strict seculare, ci scopuri religioase, actul fiind considerat o violare a drepturilor [i libert`]ilor stipulate \n Carta Canadian`. |n acela[i timp, s-a stabilit c` actul cu privire la vânz`rile \n timp de s`rb`toare (Ontario's Retail Business Holiday Act) nu reprezint` o \nc`lcare a Cartei [i asta pentru c` scopul final al acestui act nu este unul cu caracter religios.
Page 3
c` legile au r`mas \n vigoare. |n 1974, Congresul a dat puterea de decizie fiec`rui ora[ ori comitat s` stabileasc` dac` va aboli sau va pune \n aplicare noi legi duminicale.
Cazul Virginia La ini]iativa unui grup de afaceri[ti din Virginia, \n 1988 s-a deschis un alt proces, \n urma c`ruia legile duminicale au fost abrogate. Tot \n Virginia, din dorin]a de a actualiza o serie de legi \nvechite [i irelevante, \n 2004 s-a votat [i Re]eaua de restaurante ChickFil-A, prezent` \n peste 32 de state cu peste 1100 de restaurante, nu ofer` servicii \n nicio duminic`, [i asta pentru c` fondatorul, S. Truett Cathy (foto), le-a promis angaja]ilor timp s`pt`mânal pentru \nchinare, familie, prieteni [i odihn`.
o lege privitoare la ziua de odihn`. Justi]ia ar fi impus angajatorilor s` le ofere muncitorilor o zi de repaus s`pt`mânal – la alegere, sâmb`ta sau duminica. |n cazul \n care angajatorii \nc`lcau noile reglement`ri, se puteau aplica amenzi ori angajatorul avea s` fie nevoit s` pl`teasc` triplu orele de munc`. Ca urmare, mul]i dintre angaja]i au refuzat s` se mai prezinte duminica la munc`. La presiunea patronatului [i din cauza crizei create, pe 14 iulie a fost convocat` o sesiune extraordinar` a Adun`rii Generale a statului Virginia, iar legea cu pricina a fost amendat`. Ceea ce atrage aten]ia este atitudinea opiniei publice care a sus]inut legea \n forma neamendat`. Pe acest fond, \n pres` apar o mul]ime de articole care sus]in valoarea legilor ce vizeaz` o zi s`pt`mânal` de odihn` [i, implicit, rolul deosebit pe care \l joac` ziua de duminic` \n context social. Washington Times a publicat un articol despre valoarea zilei de odihn` intitulat sugestiv: O societate stresat` ar putea folosi duminicile odihnitoare.2 {i \n Time a ap`rut un articol pro-duminical, ce c`uta r`spunsul la o \ntrebare cât se poate de pertinent`: {i \n ziua a [aptea ne odihnim? 3 Tot din revista Time, afl`m c` „dealerii de ma[ini din Kansas fac presiuni pentru o lege care s`-i oblige s` \nchid` \n ziua de duminic`, astfel \ncât s` poat` avea o zi liber`, f`r` a pierde \ns` de pe urma competi]iei”.4 R`u cu r`u, dar mai r`u f`r` r`u…
Martie 2007 Semnele Timpului 3
02-05 Ziua Sabatului:Layout 1
3/9/07
10:56 PM
Page 4
Religie Europa face presiuni pentru legi duminicale Dou`zeci [i unu de deputa]i polonezi, sus]inu]i de episcopi catolici [i \ncuraja]i de documentul papal privind p`zirea duminicii (Dies Domini), au cerut \n 2001 promulgarea unei legi prin care s` se \nchid` supermarketurile \n zilele de duminic`, deoarece 90% dintre polonezi sunt catolici.5 Jerzy Gwizdz, unul dintre sus]in`torii peti]iei, recunoa[te c` motivul cererii este unul strict religios. „Vrem s` \i protej`m pe cei care sunt obliga]i s` munceasc` duminica”, afirma Gwizdz. Pre[edintele republicii \n 2001, Aleksander Kwasniewski, [i-a exprimat \n mod clar dezacordul, folosindu-[i \n final dreptul de veto. Biserica Catolic` a criticat dur gestul pre[edintelui, spunând c` acesta \ncalc` Decalogul [i tradi]ia Bisericii. „Acest veto contrazice Cele Zece Porunci [i tradi]ia noastr` de veacuri”, declara p`rintele iezuit Adam Szulc, purt`torul de cuvânt al Conferin]ei Episcopilor Polonezi. Pe un fundal asem`n`tor, \n toamna anului 2003 s-a \ncercat impunerea unei astfel de legi [i \n Croa]ia.6 Biserica Catolic` a strâns peste 300.000 de semn`turi \n vederea elabor`rii unei legi care s` garanteze p`zirea duminicii [i \nchiderea oric`rui |n secolul al IX-lea, bulgarii proasp`t cre[tina]i caut` \ndrumare pe calea credin]ei [i la Constantinopole, [i la Roma. Papa Nicolae I r`spunde unei scrisori [i \l avertizeaz` pe Boris, voievodul bulgarilor, cu privire la ]inerea sâmbetei. Fotie, patriarhul de la Constantinopole, se simte ofensat de interven]ia papei [i \l excomunic`. Chiar [i la 1054, \n timpul Marii Schisme, \n Constantinopole se ]ineau \nc` liturghii \n ziua de sâmb`t`, care era marcat` ca zi sacr`. Printre subiectele care au creat disputa, [i \n final schisma, a fost [i cea cu privire la sâmb`t`. Cre[tinii din r`s`rit (ortodoc[ii) considerau c` sâmb`ta trebuie s` fie tratat` \n continuare ca sfânt`, viziune condamnat` \ns` de cre[tinii din vest (catolici).
magazin \n aceast` zi. Guvernul croat, chiar dac` nu este de acord cu abuzurile care se fac \n cazurile \n care angaja]ii sunt obliga]i s` munceasc` duminica – zi declarat` liber` de legea croat` – a preferat mai degrab` o politic` de descurajare a abuzurilor, decât una a impunerii [i for]ei.
Odihna s`pt`mânal` – un principiu divin Discu]iile cu privire la o zi liber` pe s`pt`mân` aduc \n centrul aten]iei valoarea principiilor divine
[i se demonstreaz` \nc` o dat` perenitatea Cuvântului divin. |n perioada Revolu]iei Franceze, pentru a se [terge orice urm` de religiozitate, autorit`]ile au \ncercat impunerea decadei, s`pt`mâna fiind \nlocuit` cu perioada de 10 zile. Un fapt asem`n`tor s-a petrecut [i \n Rusia comunist` când s-a \ncercat „s`pt`mâna” de 5, respectiv 6 zile. Experimentul nu a avut nici aici succes, peste câtva timp revenindu-se la ciclul obi[nuit de 7 zile. Geneza, prima carte a Bibliei, leag` existen]a s`pt`mânii de opera crea]iunii ce |i apar]ine lui Dumnezeu. Ba mai mult, porunca a IV-a din Decalog identific` ziua de odihn` [i explic` maniera \n care poate fi p`strat` ca sfânt` cea de-a [aptea zi a s`pt`mânii. „Adu-]i aminte de ziua de odihn` ca s-o sfin]e[ti. S` lucrezi [ase zile [i s`-]i faci lucrul t`u. Dar ziua a [aptea este ziua de odihn` \nchinat` Domnului, Dumnezeului t`u: s` nu faci nicio lucrare \n ea, nici tu, nici fiul t`u, nici fiica ta, nici robul t`u, nici roaba ta, nici vita ta, nici str`inul care este \n casa ta. C`ci \n [ase zile a f`cut Domnul cerurile, p`mântul [i marea, [i tot ce este \n ele, iar \n ziua a [aptea S-a odihnit, de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihn` [i a sfin]it-o”, spune Dumnezeu \n cartea a doua a Scripturii (Exod 20,8-11). Termenul de Sabat, din care deriv` denumirea pentru sâmb`t` \n numeroase limbi antice [i moderne, vine de la verbele „a \nceta”, „a repauza”. Semnele Timpului Martie 2007
4
02-05 Ziua Sabatului:Layout 1
3/9/07
10:56 PM
Page 5
izeaz` revela]ia biblic`. Rolul s`u este de a reaminti c` istoria [i cosmosul |i apar]in lui Dumnezeu [i c` omul nu se poate dedica lucr`rii sale de colaborator al Creatorului \n lume f`r` a fi mereu con[tient de acest adev`r”. Aici, Sabatul joac` rolul unei adev`rate pece]i, un sigiliu al autorit`]ii7 [i puterii divine. Aidoma unei [tampile, Sabatul are \n sine autoritate (Dumnezeu), titulatur` (Creator), dar [i domeniu (crea]ia \ntreag`).
De la Sabat la duminic`
Papa Ioan Paul al II-lea, \n Dies Domini (Ziua Domnului), surprinde [i el adev`rata valoare a Sabatului: „Tocmai de aceea este [i ziua odihnei: \ntreruperea ritmului deseori ap`s`tor al ocupa]iilor traduce, \n limbajul expresiv al ’nout`]ii’ [i al ’deta[`rii’, recunoa[terea dependen]ei propriei persoane [i a cosmosului fa]` de Dumnezeu. Totul vine de la Dumnezeu! […] Sabatul a fost deci interpretat \ntr-o manier` sugestiv` ca un element determinant \n acea ’arhitectur` sacr`’ a timpului, ce caracterUn rol deosebit \n preeminen]a duminicii fa]` de sâmb`t` a avut-o legea duminical` a \mp`ratului Constantin. „Fie ca to]i judec`torii [i locuitorii din ora[e, [i to]i negustorii s` se odihneasc` \n venerabila Zi a Soarelui!”, spunea \mp`ratul la acea vreme. De remarcat c` edictul din 7 martie 321 (Corpus Juris Civilis Cod., lib. 3, tit. 12, Lex. 3) este unul laic, \n care nu se folose[te expresia „Ziua Domnului”, ci „Ziua Soarelui”. |n perioada de \nceput a cre[tinismului, nu se transferase \n totalitate caracterul de Sabat de la sâmb`t` la duminic`. Pe fundalul \n care prima zi a s`pt`mânii era acceptat` de popula]ia necre[tin` ca o zi a bucuriei, fiind Ziua Soarelui, recunoa[terea duminicii ca \nc` o zi de \nchinare care s` celebreze \nvierea lui Hristos nu a fost atât de greu de f`cut.
|n cadrul teologiei cre[tine, se mai caut` r`spunsul la \nc` o \ntrebare: A preluat \n totalitate duminica atributele Sabatului? R`spunsul este dat de istorie. Ini]ial, Biserica cre[tin` a recunoscut ca zi de \nchinare s`pt`mânal` sâmb`ta; ulterior \ns`, duminica a câ[tigat teren devenind ziua cu valoare de simbol \n contextul cre[tin. La mai bine de 300 de ani de la \nceputurile sale, Biserica cre[tin` \nc` nu \[i l`murise problematica zilei de odihn` [i, din motive multiple, \n multe regiuni ale cre[tin`t`]ii, sâmb`ta (Sabatul) [i duminica erau respectate ca „dou` zile surori”. Socrates Scolasticus, un istoric al Bisericii cre[tine, scria la sfâr[itul secolului al IV-lea: „Adun`rile nu sunt ]inute \n toate bisericile \n acela[i timp [i \n acela[i fel. Cei din Constantinopole [i oameni de pretutindeni se adun` \n Sabat, dar [i \n prima zi a s`pt`mânii (duminica, n.a.), obicei care nu a fost niciodat` p`zit la Roma sau Alexandria”. Distinc]ia dintre duminic` [i sâmb`t` se va afirma din ce \n ce mai puternic \n con[tiin]a Bisericii, chiar dac` ast`zi recunoa[terea duminicii ca Sabat s`pt`mânal se impune \n cre[tinism, iar p`zirea sâmbetei este asociat` doar obiceiurilor evreie[ti. Omenirea are nevoie de Sabat! Hristos |nsu[i a spus-o: „Sabatul a fost f`cut pentru om, iar nu omul pentru Sabat” (Marcu 2,27). Omul nu are nevoie doar de un timp de relaxare, ci [i unul de medita]ie [i reg`sire a Creatorului. E nevoie de o zi de Sabat real`, adev`rat`, autentic`... O zi „\nchinat` Domnului, Dumnezeului t`u...” ST 1. http://www.christianitytoday.com/ct/2007/january/10.21.html 2. http://www.washingtontimes.com/metro/20040712-101813-1002r.htm 3. http://www.time.com/time/archive/ preview/0,10987,1101040802-672596,00.html 4. http://www.time.com/time/magazine/article/ 0,9171,1101040802-672596,00.html 5. „ Adu-]i aminte de ziua Sabatului….” http://www.warsawvoice.pl/ archiwum.phtml/4927/ 6. http://www.ewtn.com/vnews/getstory.asp?number=39009 7. Ezechiel 20,20 8. Socrates, Ecclesiastical History, cartea 7, cap. 19
Martie 2007 Semnele Timpului 5
06-12 Quo Vadis ONU:Layout 1
3/9/07
11:24 PM
Page 6
Politic
ONU,. \ncotro? „…R`zboiul va continua pân` la sfâr[it [i, \mpreun` cu el, [i pustiirile.” (Biblia, Daniel 9,26)
Semnele Timpului Martie 2007 6
06-12 Quo Vadis ONU:Layout 1
3/9/07
11:24 PM
„NOI, POPOARELE NA}IUNILOR UNITE, hot`râte s` izb`vim genera]iile viitoare de flagelul r`zboiului care, de dou` ori în cursul unei vie]i de om, a provocat omenirii suferin]e de nespus…” I Florian Ristea
C
u aceste cuvinte \ncepe Carta ONU, documentul de \nfiin]are semnat de cele 50 de state fondatoare \n 28 iunie 1945.1 Aruncat` \n pr`pastia dezn`dejdii de cele dou` r`zboaie mondiale, care au f`cut peste 100 de milioane de victime \n numai o jum`tate de secol, dorin]a de pace a omenirii se simte chiar din Preambulul Cartei ONU. Chiar dac` nu ar fi citit cuvintele Cartei, un badea C\r]an ar recunoa[te \ndat` scopul acestei organiza]ii, [i asta numai dac` ar p`[i pe aleea din fa]a sediului ONU din New York, unde str`juie[te sculptura unui pistol enorm, cu ]eava \nnodat`. |ns`, dac` ar mai [i cunoa[te ceva din realitatea actual` a lumii noastre [i cât de eficient` este ONU \n asigurarea p`cii mondiale, mai mult ca sigur c` badea C\r]an s-ar sc`rpina nedumerit sub cu[m`.
La \nceput a fost Liga Na]iunilor N`scut` din dorin]a de a \mpiedica apari]ia unor noi r`zboaie, ONU este materializarea unui ideal al statelor \nfr`]ite, care nutreau speran]a c` vor putea realiza o ordine mondial` pacifist` de durat`. Organiza]ia nu a fost \ns` prima tentativ` de felul acesta. Ororile Primului R`zboi Mondial, cu imensele pagube materiale [i pierderi de vie]i omene[ti,2 i-au determinat pe politicieni s` pledeze pentru \nfiin]area unei alian]e a popoarelor care s` \mpiedice apari]ia altor conflagra]ii. Ideea se pare c` \i apar]ine lui Edward Grey, pe atunci secretar de stat \n Ministerul Afacerilor Externe din Marea Britanie, iar mai apoi, a fost preluat` cu entuziasm de pre[edintele american Woodrow Wilson3. Idealismul molipsitor al acestuia \n vederea \nfiin]`rii unui astfel de organism s-a manifestat \n discursul de la 8 ianuarie 1918, când a prezentat \n fa]a
Page 7
Congresului American cele „Paisprezece puncte pentru pace”. Pre[edintele chema lumea la „o asociere general` a na]iunilor, care s` garanteze autonomia politic` [i integritatea teritorial` atât a statelor mari, cât [i a celor mai mici deopotriv`”. Ca urmare, la Conferin]a de Pace de la Paris din 1919, s-a acceptat propunerea de \nfiin]are a Ligii Na]iunilor4.
Un e[ec r`sun`tor Ideea unei r`spunderi colective pentru pace [i securitate a fost considerat` revolu]ionar` pentru vremea respectiv`, deoarece, a[a cum remarc` Hartmut Krüger, „pân` la Primul R`zboi Mondial, r`zboaiele, chiar [i cele de agresiune – atâta vreme cât erau declarate \n mod formal – nu erau considerate imorale, ci ultimul mijloc legitim al politicii”.
Preambulul Cartei Na]iunilor Unite „NOI, POPOARELE NA}IUNILOR UNITE, hot`râte s` izb`vim genera]iile viitoare de flagelul r`zboiului care, de dou` ori \n cursul unei vie]i de om, a provocat omenirii suferin]e de nespus, s` ne reafirm`m credin]a \n drepturile fundamentale ale omului, \n demnitatea [i valoarea persoanei umane, \n egalitatea \n drepturi a b`rba]ilor [i a femeilor, precum [i a na]iunilor mari [i mici, s` cre`m condi]iile necesare men]inerii justi]iei [i respect`rii obliga]iilor decurgând din tratate [i alte izvoare ale dreptului interna]ional, s` promov`m progresul social [i condi]ii mai bune de trai \ntr-o mai mare libertate, [i \n aceste scopuri s` practic`m toleran]a [i s` tr`im \n pace unul cu cel`lalt, ca buni vecini, s` ne unim for]ele pentru men]inerea p`cii [i securit`]ii interna]ionale, s` accept`m principii [i s` instituim metode care s` garanteze c` for]a armat` nu va fi folosit` decât \n interesul comun, s` folosim institu]iile interna]ionale pentru promovarea progresului economic [i social al tuturor popoarelor, am hot`rât s` ne unim eforturile pentru \nf`ptuirea acestor obiective. Drept urmare, guvernele noastre, prin reprezentan]ii lor, reuni]i \n ora[ul San Francisco [i având depline puteri, recunoscute ca valabile [i date \n forma cuvenit`, au adoptat prezenta Cart` a Na]iunilor Unite [i \nfiin]eaz` prin aceasta o organiza]ie interna]ional` care se va numi Na]iunile Unite.” (San Francisco, 26 iunie 1945)
Martie 2007 Semnele Timpului 7
06-12 Quo Vadis ONU:Layout 1
3/9/07
11:24 PM
Page 8
Politic Momente importante care au prefa]at constituirea ONU I 1941: Churchill [i Roosevelt
proclam` Carta Atlantic`, \n care se reg`sesc primele elemente ale unei noi ordini a p`cii [i cooper`rii. I 01.01.1942: Numele „Na]iunile Unite” apare pentru prima oar` \n
Declara]ia Alia]ilor din cel de-al Doilea R`zboi Mondial, \n care 26 de state se obligau s`-[i continue lupta \mpotriva Axei. Pân` la finalul r`zboiului, alte 25 de state ader` la Alian]`. I 30.10.1943: Prima conferin]` a mini[trilor de externe din statele Alian]ei la Moscova. SUA, Marea Britanie, URSS [i China declar` c` trebuie creat` o organiza]ie interna]ional` care s` cuprind` toate statele care iubesc pacea, \n vederea men]inerii p`cii mondiale [i a securit`]ii interna]ionale. I 01.12.1943: La Conferin]a de la Teheran, Roosevelt, Churchill [i Stalin declar` c` atât ei, cât [i Na]iunile Unite au ca sarcin` primordial` instaurarea unei p`ci de durat`.
I Septembrie 1944: Reprezentan]ii SUA, ai Marii Britanii, URSS [i Chinei schi]eaz` la Dumbarton Oaks, SUA, scheletul Cartei Na]iunilor Unite. I Februarie 1945: Churchill, Roosevelt [i Stalin cad de acord la Yalta asupra cre`rii unui statut special al marilor puteri \n cadrul Consiliului de Securitate (drept de veto). I Aprilie-iunie 1945: La Conferin]a de la San Francisco, reprezentan]ii celor 50 de state membre ale Alian]ei elaboreaz` Carta Na]iunilor Unite. I 26.06.1945: Carta ONU este semnat` de cele 50 de state fondatoare (Polonia devine mai târziu cel de-al 51-lea stat fondator). I 24.10.1945: Carta ONU intr` \n vigoare dup` ce a fost ratificat` de majoritatea membrilor fondatori. (Dup` Auswärtiges Amt, ABC der Vereinten Nationen, Berlin 2000, p. 47, citat de Serverul Educa]ional D@dalos)
Conform statutului, membrii Ligii se obligau s` respecte autonomia teritorial` [i politic` a statelor membre, iar eventualele conflicte trebuiau rezolvate pe calea justi]iei interna]ionale. Succesele nu au \ntârziat s` apar`, \n a[a fel \ncât, curând dup` \nfiin]are, datorit` interven]iei Ligii, a fost evitat` declan[area unor r`zboaie, de exemplu \ntre Suedia [i Finlanda (1921), \ntre Grecia [i Bulgaria (1925) [i \ntre Iugoslavia [i Albania (1921). Gra]ie Ligii, au fost solu]ionate divergen]ele teritoriale dintre Germania [i Polonia \n privin]a Sileziei superioare (1922), iar disputele dintre Irak [i Turcia, legate de provincia Mosul din 1926, au fost clarificate. Ulterior, s-au \nregistrat \ns` [i e[ecuri deloc neglijabile, care au culminat cu izbucnirea celui de-al Doilea R`zboi Mondial.
Cauzele care au dus la e[ecul Ligii Na]iunilor Limitele noului organism au ap`rut \n special \n sfera normativ` a statutului, din care lipsea, de pild`, o defini]ie clar` a termenului „agresiune”. Rezultatul: Liga nu a avut nicio reac]ie fa]` de alte forme de agresiune armat` care nu se \ncadrau \n categoria r`zboiului. La nivel structural, Liga Na]iunilor nu a reu[it niciodat` s` includ` toate marile puteri de la acea vreme. Ca o ironie a istoriei, Statele Unite, al c`ror fost pre[edinte, Woodrow Wilson, militase intens pentru \nfiin]area Ligii, nu au aderat niciodat` la acest organism interna]ional. |n tot acest timp domnea o mare nesiguran]` [i \n privin]a condi]iilor de aplicare a sanc]iunilor. Acest lucru a devenit evident odat` cu invazia japonez` \n Manciuria, nordul Chinei (1931) – fa]` de care Liga Na]iunilor nu s-a implicat \n niciun fel – [i, ulterior, odat` cu izbucnirea r`zboiului \ntre China [i Japonia (1937), pe care nimeni nu l-a putut \mpiedica. Când totu[i, \n decembrie 1939, Liga Na]iunilor a luat decizia de a exclude Rusia \n urma agresiunii asupra Finlandei, func]ia ei de sistem colectiv de securitate a e[uat definitiv: al Doilea R`zboi Mondial izbucnise deja (septembrie 1939). |n consecin]`, la 18 aprilie 1946, cu ocazia celei de-a 21-a Adunare, Liga Na]iunilor a fost dizolvat`.
Partea leului – niciodat` uitat` E[ecul Ligii Na]iunilor i-a determinat pe politicienii marilor puteri s` ocoleasc` ideea implic`rii [i altor state \n problema asigur`rii p`cii interna]ionale. |ns` al Doilea R`zboi Mondial i-a f`cut s` Semnele Timpului Martie 2007
8
06-12 Quo Vadis ONU:Layout 1
3/9/07
11:24 PM
\n]eleag` faptul c` o pace de durat` nu putea fi realizat` decât prin implicarea unei largi coali]ii de state din care s` fac` parte inclusiv Uniunea Sovietic`. Astfel, a prins din nou contur ideea unui organism interna]ional de prevenire a r`zboaielor, bazat pe norme juridice interna]ionale. De[i arhitec]ii ONU au sperat s` \nl`ture deficien]ele care duseser` la e[ecul Ligii Na]iunilor, ele [i-au f`cut loc \n cadrul noii organiza]ii chiar din faza de constituire. |n timp ce toate statele „suverane [i pa[nice” puteau deveni membre (excluzând, \n felul acesta, „statele du[mane” din al Doilea R`zboi Mondial), cele patru mari puteri – SUA, Marea Britanie, URSS [i China – [i-au rezervat \nc` din faza de concept a organiza]iei din 1943 „dreptul” de a ac]iona cu trupe proprii pentru men]inerea p`cii, \n calitate de „poli]i[ti mondiali”. La renumita Conferin]` de la Yalta, din februarie
Page 9
1945, când s-a discutat despre modalit`]ile de votare \n cadrul celui mai important for al viitoarei organiza]ii, Consiliul de Securitate, s-a adus din nou \n discu]ie „partea leului”. La cererea URSS, membrii permanen]i ai Consiliului de Securitate – SUA,
De[i arhitec]ii ONU au sperat s` \nl`ture deficien]ele care duseser` la e[ecul Ligii Na]iunilor, ele [i-au f`cut loc \n cadrul noii organiza]ii chiar din faza de constituire. Marea Britanie, URSS, China [i Fran]a – urmau s` de]in` drept de veto \n toate chestiunile importante. Atunci s-au pus bazele unui compromis, care constituie pân` ast`zi o piedic` serioas` pentru
Martie 2007 Semnele Timpului 9
06-12 Quo Vadis ONU:Layout 1
3/9/07
11:24 PM
Page 10
Politic activitatea ONU. |ns`, a[a cum afirm` istoria, f`r` acest compromis nu s-ar fi ajuns probabil nic`ieri la acea conferin]`. |n sfâr[it, de[i la Conferin]a de constituire de la San Francisco (aprilie-iunie 1945), conceptul de „poli]i[ti mondiali” nu a fost acceptat de statele semnatare, totu[i statele mici [i mijlocii nu au reu[it s` desfiin]eze statutul privilegiat al marilor puteri, care [i-au p`strat „dreptul de veto” \n problemele importante. Carta ONU a fost adoptat` \n unanimitate la 26 iunie 1945 [i a intrat \n vigoare la 24 octombrie 1945, dup` ce num`rul necesar de state au ratificat tratatul. Astfel, atmosfera \n cadrul ONU poate fi foarte bine caracterizat` prin binecunoscutul slogan orwellian: „La ONU toate statele sunt egale, \ns` unele state sunt mai egale decât altele.”5
„C`lcâiul lui Ahile” Perioada care a urmat constituirii ONU a fost una de optimism [i speran]`; un timp \n care se vorbea despre „o lume nou`” [i despre pace global`.
Aspecte pozitive ale activit`]ii ONU Conform Human Security Report 2005, publicat de Oxford University Press, de la \ncheierea R`zboiului Rece, num`rul r`zboaielor, genocidelor [i al situa]iilor de \nc`lcare a drepturilor omului a sc`zut \n mod dramatic. Raportul include: I sc`derea cu 40% a conflictelor violente; I o sc`dere cu 80% a majorit`]ii conflictelor mortale I o sc`dere cu 80 % a genocidelor [i politicidelor (crime politice de mas`). |n domeniul investi]iilor, Raportul men]ioneaz`: I cre[terea de [ase ori a num`rului misiunilor ONU destinate s` previn` r`zboaiele, \ntre 1990 [i 2002; I cre[terea de unsprezece ori a num`rului de sanc]iuni economice \mpotriva regimurilor de pe glob, \ntre 1989 [i 2001; I o cre[tere de patru ori a num`rului opera]iunilor de men]inere a p`cii, ]ntre 1987 [i 1999 etc. De asemenea, se poate men]iona faptul c`, \n domeniul men]inerii p`cii, Biroul de Responsabilitate Guvernamental` [US Government Accountability Office] a apreciat faptul c` trupele ONU de men]inere a p`cii sunt de opt ori mai pu]in costisitoare decât trupele Statelor Unite. |n privin]a eficien]ei, un studiu al RAND Corporation a ar`tat faptul c` dou` din trei misiuni de men]inere a p`cii apar]inând ONU au fost \ncununate de succes, iar \n privin]a eforturilor de reconstruc]ie \n anumite regiuni, [apte din opt cazuri ale ONU se bucur` de pace, \n timp ce \n cazul eforturilor SUA numai patru cazuri din opt se bucur` de pace.
Organiza]ia s-a implicat \n problemele interna]ionale, reu[ind s` \nregistreze unele succese \nsemnate. Speran]ele s-au n`ruit \ns` curând, deoarece acordul dintre marile puteri s-a destr`mat [i, dup` 1947, chiar a degenerat \ntr-un conflict care a durat peste 40 de ani. A fost a[a-numita perioad` a R`zboiului Rece, când func]ia ONU de men]inere a p`cii a fost practic desfiin]at`, \n timp ce „marile puteri iubitoare de pace” s-au angajat \ntr-o competi]ie de acaparare a sferelor de influen]` \n lumea a treia, unde au comis acte grave de \nc`lcare a p`cii. Se poate constata astfel c`, dac` ini]ial marile puteri amintite p`reau s` constituie for]a [i garan]ia asigur`rii p`cii interna]ionale, \n aceast` perioad` s-au dovedit a fi exact contrariul – chiar veriga slab` \n privin]a idealului de pace [i securitate, un fel de „c`lcâi al lui Ahile” \n cadrul ONU. Cei care se autointitulau „poli]i[ti mondiali” ai securit`]ii globale s-au dovedit a fi distrug`torii ei.
Dup` R`zboiul Rece Dup` \ncremenirea din timpul R`zboiului Rece, \n care s-a ocupat mai mult de probleme social-economice, ONU a cunoscut o perioad` de revigorare Semnele Timpului Martie 2007
10
06-12 Quo Vadis ONU:Layout 1
3/9/07
11:24 PM
Page 11
men]inere a p`cii, ci \n afara scopului pentru care fuseser` create. „Mandatele din Genera]ia a Doua”, a[a cum au fost denumite aceste misiuni, au \nregistrat unele succese, dar [i e[ecuri de propor]ii, care au conturat organiza]iei o imagine public` proast`. Interven]iile din Somalia [i fosta Iugoslavie au marcat \nceputul crizei actuale a ONU \n privin]a rolului s`u de men]inere a p`cii.
Se va repeta istoria?
a principalei sale func]ii – men]inerea [i garantarea p`cii interna]ionale. Lucrul acesta a fost posibil datorit` evenimentelor memorabile din anii 19891990 [i mai ales datorit` politicii de deschidere promovate de pre[edintele URSS, Mihail Gorbaciov, care s-a pronun]at \n favoarea consolid`rii ONU pe plan interna]ional. Dezghe]area rela]iilor dintre SUA [i URSS a dus la \ncetarea exercit`rii dreptului de veto \n Consiliul de Securitate, care a dobândit o putere decizional` [i de ac]iune pe care nu le avusese niciodat` mai \nainte. Rezolu]iile [i m`surile Consiliului de Securitate au condus la \ncetarea primului r`zboi din Golf (1991), a conflictului din Afganistan [i altor conflicte interna]ionale (Angola, Namibia, Cambogia). Optimismul ce caracterizase perioada de constituire i-a cuprins din nou pe politicieni, o dovad` \n acest sens fiind chiar pre[edintele american George Bush, care vorbea despre „o nou` ordine mondial`”. Acest avânt care a propulsat ONU \n centrul politicii interna]ionale a \nregistrat \ns` un recul \n urm`torii ani. Misiunile „C`[tilor Albastre”6 au devenit tot mai numeroase [i dificile datorit` faptului c` nu se mai \ncadrau \n tiparul clasic de
|n prezent, se vorbe[te despre caracterul anacronic al organiza]iei, care, de[i [i-a l`rgit foarte mult num`rul de membri [i domeniile de activitate, reflect` \nc` situa]ia politicii mondiale de la sfâr[itul celui de-al Doilea R`zboi Mondial. Dovada o constituie \ns`[i faptul c` organiza]ia nu [i-a modificat \n mod fundamental Carta adoptat` \n 1945. De asemenea, ONU se confrunt` nu doar cu o serioas` criz` de imagine la nivel interna]ional, dar [i cu spectrul desfiin]`rii, datorit` contest`rii competen]ei sale \n rezolvarea crizelor interna]ionale. Criticile aduse sunt legate de incapacitatea de a ac]iona \n mod clar [i decisiv pentru stoparea genocidului din Darfur, Sudan, sau de e[ecul de a implementa prevederile Rezolu]iilor 1559 [i 1701 pentru dezarmarea mili]iilor Hezbollah din sudul Libanului. De asemenea, vechiul „c`lcâi al lui Ahile” este din nou vizibil. De exemplu, \n leg`tur` cu programul nuclear iranian, Consiliul de Securitate al
Cauzele ineficien]ei ONU „Na]iunile Unite s-au confruntat [i se mai confrunt` \nc` cu probleme \n ceea ce prive[te garantarea p`cii [i solu]ionarea celorlalte probleme globale, acest lucru nu se datoreaz` structurilor Naţiunilor Unite – ele s-au dovedit suficient de flexibile [i de eficiente –, ci lipsei acordului dintre statele membre [i disponibilit`]ii lor insuficiente de a pune \n practic` m`surile politice [i economice necesare.” (Helmut Volger, Zur Geschichte der Vereinten Nationen, citat de Serverul Educa]ional D@dalos)
ONU este \n imposibilitatea de a adopta o pozi]ie clar` din cauza faptului c` cei cinci membri permanen]i nu ajung la o \n]elegere comun` \n aceast` direc]ie. Atunci când anumite rezolu]ii sunt totu[i adoptate, lipse[te voin]a sau mijloacele de a le pune \n aplicare, a[a cum este cazul amintitelor rezolu]ii cu privire la conflictul dintre Israel [i Hezbollah. Mai mult decât atât, exist` repro[uri c` statele industrializate se folosesc de ONU pentru
Martie 2007 Semnele Timpului 11
06-12 Quo Vadis ONU:Layout 1
3/9/07
11:24 PM
Page 12
Politic Despre finan]area ONU Organiza]ia este finan]at` prin contribu]iile voluntare ale statelor membre, a c`ror valoare o stabile[te Adunarea Generală a ONU, \n func]ie de capacitatea relativ` de plat` a fiec`rei ]`ri, apreciat` după statisticile referitoare la venitul na]ional [i după al]i factori. Timp de mai mul]i ani, Congresul Statelor Unite a refuzat s` autorizeze plata datoriilor c`tre ONU, pe de o parte pentru a determina organiza]ia s` serveasc` scopurilor sale, iar pe de alt` parte pentru a ob]ine o reducere a obliga]iilor sale financiare fa]` de aceasta. |n urma unor negocieri prelungite, s-a ajuns la \n]elegerea ca Statele Unite s` achite o mare parte a banilor pe care \i datorează, iar ONU va reduce obliga]iile financiare ale SUA de la 25% la 22%. |n prezent, datoriile SUA fa]` de ONU \nsumează peste 1,3 miliarde dolari [i nu se \ntrevede niciun plan \n vederea achit`rii lor. Cei mai importan]i cotizan]i ai ONU, conform bugetului stabilit pentru 2001 erau: SUA – 25-22%, Japonia – 19,63%, Germania – 9,82%, Fran]a – 6,50%, Marea Britanie – 5,57%, Italia – 5,09%, Canada – 2,57%, Spania – 2,53% [i Brazilia – 2,39%. (Sursa: Wikipedia)
impunerea propriilor interese la nivel global. Edificatoare este situa]ia Statelor Unite – cel mai mare cotizant al ONU, despre care se [tie c` a exercitat permanent presiuni \n sensul nepl`tirii obliga]iilor financiare fa]` de organiza]ie, ceea ce a dus la o situa]ie financiar` precar` de notorietate a acesteia. Lucrul acesta poate conduce \ns` [i la o marginalizare la nivel interna]ional a organiza]iei, care nu-[i va mai putea \ndeplini astfel sarcinile pentru care a fost creat`. |n plus, „r`zboiul \mpotriva terorismului” ini]iat de SUA pune \n pericol \ns`[i ideea de baz` a existen]ei ONU, [i anume r`spunderea colectiv` a tuturor statelor \n ceea ce prive[te pacea. Aceste realit`]i \i determin` pe unii politologi s` remarce: „|ngrijorarea exprimat` nu vizeaz` \ns` numai poten]ialul sfâr[it al unei organiza]ii interna]ionale. Mai mult, aici este vorba despre
\ntrebarea fundamental` dac` problemele p`cii mondiale [i ale securit`]ii interna]ionale vor mai r`mâne [i pe viitor \n r`spunderea unui sistem colectiv de men]inere a p`cii sau dac` acestea vor fi trecute la nivelul statelor, respectiv a sistemelor de alian]e regionale.”7 Deoarece experien]a a mai fost f`cut` odat`, ne \ntreb`m dac` politicienii vor \n]elege vreodat` faptul c` cine nu \nva]` din gre[elile istoriei risc` s` le repete.
ONU, \ncotro? Trecând \n revist` istoria [i rolul Na]iunilor Unite pe scena politicii mondiale, constat`m c` o atmosfera de nesiguran]` plute[te ast`zi \n lumea noastr` din cauza erod`rii imaginii [i rolului pe care aceast` organiza]ie \l are \n prezent \n leg`tur` cu pacea interna]ional`. Pe de o parte, se dore[te reformarea [i resuscitarea ei, iar pe de alt` parte, se ia \n calcul [i „cântecul de leb`d`” al acesteia. Prima variant` este posibil` \n cazul \n care decizia ar apar]ine \n exclusivitate coali]iei largi de state care formeaz` \n prezent Na]iunile Unite [i care ar duce – spun speciali[tii – la o \ntoarcere la ordinea de drept interna]ional` care s-a dezvoltat de la sfâr[itul celui de-al Doilea R`zboi Mondial [i asupra
O atmosfer` de nesiguran]` plute[te ast`zi \n lumea noastr` din cauza erod`rii imaginii [i rolului pe care ONU \l are \n prezent. necesit`]ii c`reia exist` totu[i un consens larg \ntre state. A doua variant`, \n care ONU ar c`lca pe urmele Ligii Na]iunilor, presupune asumarea rolului de „poli]i[ti mondiali” din partea marilor puteri, care de]in \n prezent „pâinea [i cu]itul” \n Consiliul de Securitate. Dup` cum se poate observa, Statele Unite \[i asum` \n prezent acest rol sub pretextul r`zboiului \mpotriva terorismului. Deci, ONU, \ncotro? ST
1. Polonia a devenit membru fondator mai târziu. |n prezent, organiza]ia cuprinde 192 state membre, adic` aproape toate statele lumii. 2. Amploarea acestor pagube, nemai\ntâlnit` pân` atunci, a f`cut ca Primul R`zboi Mondial s` r`mân` \n memoria omenirii ca „Marele R`zboi”. 3. Pentru activitatea sa \n sprijinul \nfiin]`rii Ligii Na]iunilor, lui Woodrow Wilson i s-a decernat Premiul Nobel pentru Pace \n 1919. 4. Unii autori folosesc termenul „Societatea Popoarelor”. 5. Parafrazare dup` romanul lui George Orwell, Ferma animalelor. 6. Trupe de men]inere a p`cii, aflate sub egida ONU. 7. Sven Gareis/Johannes Varwick, Die Vereinten Nationen. Aufgaben, Instrumente und Reformen; Bundeszentrale für politische Bildung Schriftenreihe Band 403, Bonn 2003, p. 132, citat de Serverul Educa]ional D@dalos.
Semnele Timpului Martie 2007 12
13 Citatul ST:Layout 1
3/9/07
11:04 PM
Page 13
Citatul ST Noble]e [i inima de tigru XUN ZI vorbe[te despre deosebirile dintre omul Ales [i omul m`runt
Când vezi binele
„
Când vezi binele, pe deplin s` ]i-l \nsu[e[ti; când vezi r`ul, cu \ngrijorare s` te iscode[ti ca s` vezi de nu cumva r`ul este \n tine. Dac` binele este \n tine, nu pregeta s`-l pre]uie[ti; dac` r`ul este \n tine, nu \ntârzia s` \l dispre]uie[ti. A[adar, cel care cu temei m` dezaprob` maestrul meu va fi; cel care cu temei m-aprob` amicul meu va fi; cel care m` lingu[e[te du[manul meu va fi. Omul Ales \[i laud` maestrul, se apropie de tovar`[ul s`u... Iubind binele, el totdeauna este mul]umit, iar de-i mustrat, se las` pov`]uit. Chiar dac` [i-ar dori \n loc s` stea, cum [i-ar \ng`dui s` se \ntâmple a[a ceva?
Omul m`runt
Omul m`runt este exact pe dos: \mpr`[tiat, f`r’ de m`sur`, ur`[te când ceilal]i \l critic`; se poart` cum nu trebuie, [i totu[i n`zuie[te ca ceilal]i s`-l cread` virtuos. Având o inim` precum inima de tigru sau de lup, ac]ioneaz` asemenea fiarelor, [i totu[i nu-i place ca oamenii s` \l considere netrebnic. Apropiat este de cei lingu[itori, indiferent este cu cei ce \l \nfrunt`. Pentru el, cultivarea drept`]ii este un lucru ce stârne[te râsul, iar des`vâr[irea loialit`]ii este un lucru de nimic.
”
Xun Zi, Calea guvern`rii ideale
Martie 2007 Semnele Timpului 13
14-23 Scoala - naufragiu premeditat:Layout 1
3/10/07
6:38 AM
Page 14
Cultur`
{coala, un naufragiu premeditat 25 decembrie 1957. Ca m`sur` antireligioas`, Partidul o decretase zi obi[nuit` de [coal`. |n diminea]a aceea, profesorul a venit f`r` catalog. |n lini[te, s-a rezemat de catedr` [i, f`r` explica]ii, a \nceput s` depene \ncet o istorie. Era o povestire despre doi prieteni buni, unul neam], cel`lalt francez. A izbucnit r`zboiul franco-prusac [i cei doi au fost \nrola]i. Când iure[ul luptei i-a adus fa]` \n fa]` ca ofi]eri inamici, ambii au ales s` ordone escadroanelor pe care le comandau: „Pentru onor, saluta]i!”. {i, cu s`biile ridicate \n onor, au trecut pe al`turi, ca vijelia... |n inima mea de copil s-a \ntip`rit pentru totdeauna acea lec]ie de Cr`ciun, c` iubirea e mai presus de orice. I Lucian Cristescu
Semnele Timpului Martie 2007 14
14-23 Scoala - naufragiu premeditat:Layout 1
3/10/07
6:38 AM
Page 15
M
i-am iubit [coala. |n fiecare zi, clasele se strângeau la careu. Profesorul de sport citea numele celor indisciplina]i. Pe rând, inculpa]ii urcau solemn platforma, li se rostea vina, apoi proful le articula, demn, o palm` b`rb`teasc` peste piept. Atât. Au trecut 40 ani de atunci, [i [coala [i-a schimbat radical profilul [i identitatea. |ntr-un liceu de vaz` din capital`, elevii vopsesc \n pauz` scaunul profesoarei. Urm`rile sunt previzibile. |n alte ocazii, toat` clasa decide s` chiuleasc` \n mas` – situa]ie pentru care nu exist` penaliz`ri. Alteori, clasa in corpore refuz` s` dea lucr`rile. Chiar [i la nivel gimnazial, [tiind c` nu sunt permise pedepsele corporale, elevii terorizeaz` cadrele didactice mai vulnerabile. Au disp`rut \nsemnele autorit`]ii [i ale disciplinei: se vine \mbr`cat oricum, se fumeaz` dezinvolt, \n timpul orelor se r`sfoiesc de-a valma reviste deocheate sau se vorbe[te la mobil. Mai presus de toate, nu se mai \nva]` carte. R`d`cinile acestor transform`ri dep`[esc cauzalitatea circumstan]ial`. Cred c` este vorba de o istorie mult mai profund` care nelini[te[te.
,
La \nceput a fost... „[coala veche” Care „\nceput”? E greu s`-l stabile[ti pe secole. Cert este c`, \nc` din vremea filozofilor greci, scopul educa]iei nu era s` „informeze”, ci s` „formeze” cet`]eni virtuo[i [i buni. Metoda acestei form`ri reiese chiar din numele „educa]ie”, dup` latinescul „ex-duco, ex-ducere”. E o surpriz` s` afl`m c` educa]ia const`, \n principal, \n a scoate din`untru ceea ce se afl` \n copil – setea de cunoa[tere, talentele [i capacit`]ile, pe care tu, ca adult, trebuie doar s` le canalizezi. |n tot Evul Mediu, educa]ia [colar` a fost apanajul aristocra]iei [i al Bisericii. Reforma protestant` din secolul al XVI-lea a schimbat din temelii concep]ia despre [coal`. Ra]ionamentul era simplu: Dumnezeu, pentru c` e Persoan`, a[teapt` o rela]ie personal`. Pentru ca apropierea s` se realizeze, El a dat un instrument: Sfânta Scriptur`. Ca s-o cite[ti \ns`, trebuie s` \nve]i mai \ntâi carte. Deci, pentru o rela]ie personal` cu Dumnezeu, to]i au datoria s` \nve]e. A[a au luat na[tere primele [coli publice. Ca s` \n]elegem cât de mult \nsemna educa]ia pentru puritanii emigran]i, e nevoie s` amintim doar faptul c`, la numai câ]iva ani de la debarcarea lor \n Lumea Nou`, peregrinii \nfiin]eaz`, \n 1636, colegiul Harvard pentru copiii coloniei. Martie 2007 Semnele Timpului 15
14-23 Scoala - naufragiu premeditat:Layout 1
3/10/07
6:39 AM
Page 16
Cultur` La \nceput a fost „[coala veche” Artizanul „[colii vechi” a fost husitul Jan Amos Comenius (1592-1670), autorul monumentalei Didactica Magna [i p`rintele pedagogiei moderne. |n viziunea sa cu r`d`cini biblice, perioada copil`riei era prima etap` \n formarea omului matur, iar maturitatea era etapa urm`toare, preg`titoare pentru ve[nicie – pentru „atunci [i acolo”. Rostul principal al [colii era s` ajute p`rin]ii \n managementul copil`riei. Fiind conceput` ca o extensie a familiei, [coala trebuia s` fie cu totul necoercitiv`. „Totul decurge din proprie motiva]ie. Deci ]ine constrângerea departe”, spunea Comenius. |ntrucât mântuirea nu-i privea doar pe b`ie]i, educa]ia era deschis` [i pentru fete. Aici, actul \nv`]`rii \ncepea cu demonstra]ia dasc`lului [i continua cu angajarea personal` a copilului \n procesul \nv`]`rii. |nv`]`torul era doar un \ndrum`tor din umbr`, consecvent principiului c` „\nv`]area este individual`” [i c` „omul nu \nva]` decât ce descoper` singur”.
|ntr-o clas` puteau participa copii de orice vârst`, fiecare f`cându-[i treaba. |n „[coala veche”, for]a motrice a activit`]ii [colare era elevul, nu dasc`lul. {coala era un loc pl`cut [i amuzant; tot timpul descopereai ceva nou – lucru grozav pentru un copil. {coala func]iona pe rela]ii de prietenie, de suflet, cu mult cântec [i jocuri antrenante. Dasc`lul \[i lua timp s` comunice cu copiii, \n rolul
«{colile trebuie s` modeleze omul, [i s`-l modeleze \n a[a fel \ncât pur [i simplu s` nu mai poat` voi altfel decât cum voie[ti tu s` vrea.» (Johann Gottlieb Fichte) de frate mai mare. Exemplul lui impecabil se replica \n micu]ii care-[i \nsu[eau cu mândrie modelul. Educa]ia elementar` ]inea de la 6 la 12 ani. Manualele vremii constau \n colec]ii de istorioare ce transmiteau lec]ii morale [i s`deau valorile biblice: altruismul, abnega]ia, spiritul de economie [i responsabilitatea. Pentru urm`torii 6 ani, adoles-
centul p`[ea \n via]`, \n toate domeniile practice, prin munci ale câmpului sau ale gospod`riei. Apoi, de la 18 ani, tinerii urmau universitatea pentru \nc` 6 ani. Rezultatele cele mai vizibile ale „[colii vechi” se descoper` \n miracolul na[terii unei na]iuni puternice, na]iunea american`.
„{coala nou`” – robo]ei Idealurile cre[tine \ns` nu r`spund oric`rei filozofii. |n locul supremei \mpliniri „atunci [i acolo”, natura teluric` [i pragmatic` \l cere pe „acum [i aici”. Un a[a scop scuz` orice mijloace. La jum`tatea secolului al XVIII-lea, tân`rul Frederic cel Mare lansase un plan ambi]ios de expansiune [i de afirmare interna]ional` a noului s`u regat, Prusia. Pe atunci, r`zboiul func]iona cu „carne de tun” – cu solda]i. Pentru victorie, decisiv era devotamentul [i motiva]ia lor. Frederic avea disperat` nevoie de cet`]eni gata oricând s` moar` pentru rege. Or a[a ceva nu se putea forma decât prin educare. A[a s-a n`scut [coala prusac`, instrument des`vâr[it [i monstruos, care trebuia s` \ndoctrineze fiecare individ cu obedien]`, cu convingerea c` deciziile regelui erau \ntotdeauna drepte, c` ascultarea fa]` de coroan` era datoria suprem`. Filozoful Johann Gottlieb Fichte, cel care a croit [coala prusac`, spunea: „{colile trebuie s` modeleze omul, [i s`-l modeleze \n a[a fel \ncât pur [i simplu s` nu mai poat` voi altfel decât cum voie[ti tu s` vrea”. |n 1763, Frederic cel Mare instituie [coala obligatorie pentru to]i copiii \ntre 5 [i 13 ani. Predarea se f`cea doar \n limba oficial`, cu ignorarea limbilor grupurilor etnice care tr`iau \n Prusia. Copiii erau instrui]i fie pentru cariera militar`, fie pentru cea birocratic`: 93% dintre copii urmau Volkschule, [coala popular`; elita, de 7%, era instruit` \n Realschule, [coala real`. |n scurt` vreme, toate [colile din Prusia au devenit institu]ii de stat. Mecanismul a mers strun`! |n decursul a numai patru genera]ii, Prusia a demonstrat Europei ce puteri miraculoase are acest model educa]ional pentru „aici [i acum”: regatul anexase cu rapiditate Rinul de jos, Pomerania, Posen, Saxonia, Silezia, Westfalia [.a., devenind o mare putere mondial`. Dup` succesul r`sun`tor al Prusiei \n r`zboiul contra Fran]ei (1871), speriate, marile imperii au adoptat urgent modelul „[colii noi”; Austria, \ntreaga Germanie, Italia, Elve]ia, Olanda, Belgia, Fran]a [i Anglia instituie [coala prusac` obligatorie. Faima [colii prusace a trecut [i oceanul. La \nceputul Semnele Timpului Martie 2007
16
14-23 Scoala - naufragiu premeditat:Layout 1
anilor 1840, Horace Mann, renumit educator american, a venit personal \n Prusia s` vad` cu ochii lui fenomenul. |ntors acas`, Mann a l`udat „[coala nou`” drept modelul ideal pentru educa]ia angajat` intereselor statului.
Big Brother \[i face „[coal` nou`” Zorile industrializ`rii [i coagularea marilor centre urbane aduc epoca [colariz`rii de mas`. |ntre 1890 [i 1910, visul statului politic care s` realizeze miracolul economic a stârnit un grup de bancheri, industria[i [i gânditori sociali americani s` fac` din [coala obligatorie instrumentul prin care s` transforme na]iunea american`, dintr-un popor prea independent, \ntr-o mas` gregar`, subordonat` oligarhiei. Programul „[colii noi” – \n variant` american` – a fost z`mislit de funda]iile Carnegie, Rockefeller, Ford, Russel Sage [i altele. |ntre 1906 [i 1920, Andrew Carnegie [i John D. Rockefeller au investit \n [coal` mai mul]i bani decât a dat guvernul. Psihologi str`luci]i, ca Edward Thorndike [i John Dewey1, au fost mandata]i s` elaboreze strategia [colii publice. {coala, \n viziunea lui Thorndike, trebuia s` fie „instrumentul de evolu]ie controlat`, care trebuia s` stabileasc` condi]iile unei reproduceri selective, \nainte ca masele s` ia h`]urile \n mâinile lor”.2 Pornind de la modelul biosocial al furnicarului [i al stupului, [coala avea menirea s` \i
3/10/07
6:39 AM
Page 17
separe pe cei „buni pentru reproducere” de cei „corespunz`tori pentru munc`” [i de cei „necorespunz`tori”. A[a s-a n`scut sistemul de teste standardizate, prin care indivizii necompetitivi aveau s` descopere inferioritatea lor biologic`.
„Pedagog de [coal` nou`” Sociologul Edward A. Ross (foto), strategul „[colii noi”, dezv`luia scopul ei ultim: „Avem planuri de a \nl`tura familia, comunitatea [i Biserica prin propagand`, mass-media [i sistemul de educa]ie. Oamenii sunt doar ni[te buc`]i de lut moale \n mâinile noastre”.3 |n acela[i ton, John D. Rockefeller spunea: „|n visul nostru, cet`]enii se predau cu perfect` docilitate \n mâinile noastre modelatoare. Educa]ia caracterului [i a min]ii, \nc` prezent`, va disp`rea din mintea lor. Elibera]i de tradi]ie (cre[tin`, n.a.), ne exercit`m voin]a asupra unui popor \ndatorat [i ascult`tor. Nu trebuie s` facem din ei \nv`]a]i, filozofi sau savan]i, nici autori, educatori, oameni de litere, arti[ti, avoca]i, doctori, politicieni. Din `[tia avem destui! Sarcina noastr` este simpl`: vrem s` organiz`m copiii [i s`-i deprindem \ntr-o manier` perfect` s` fac` lucruri pe care p`rin]ii lor nu le f`ceau.”4
Martie 2007 Semnele Timpului 17
14-23 Scoala - naufragiu premeditat:Layout 1
3/10/07
6:39 AM
Page 18
Cultur` |n aceast` perioad`, Asocia]ia Na]ional` de Educa]ie din SUA (ANE), care strânge azi laolalt` peste trei milioane de dasc`li, cade sub influen]a oligarhiei industria[ilor. La cerere, ANE creeaz` un curriculum bazat pe valorile etice „umaniste”5. John Dewey, militantul anti-cre[tin, serve[te ca pre[edinte de onoare al ANE. Poate c`, din cauza orient`rii sale de stânga, ANE ajunge s` dezvolte rela]ii strânse cu grupurile marxiste. Asta [i explic` faptul c`, \n 1986, atunci când universitatea din Moscova publica6 un set de strategii educa]ionale comuniste, Centrul Na]ional pentru Educa]ie [i Economie al SUA \l preia integral [i-l promoveaz` ca pe un document fundamental pentru legisla]ia [colar`. |n general, schimb`rile sociale se produc lin, dar de cele mai multe ori f`r` \ntoarcere. Odat` cu dezvoltarea haotic` a capitalismului, idealul social promovat de „[coala veche”, cu oameni morali, responsabili [i ferici]i \n ciuda condi]iilor modeste, face loc unei societ`]i de figurine-purt`toare-defor]`-de-munc` cu chip uman, obsedate de munc` [i câ[tig. Instrumentul macabru care modeleaz` cet`]enii s`-[i conceap` via]a \n servitutea caruselului materialist nu este altul decât [coala.
„...Cumplit me[te[ug de tâmpenie” Spre deosebire de „[coala veche”, unde elevul \[i dezvolta abilitatea de a \nv`]a independent, motivat de setea de descoperire, [i unde profesorul doar coordona din umbr`, „[coala nou`” a r`sturnat rolurile. Profesorul este singurul factor activ \n clas`, motorul care se opinte[te s` trag` clasa, din punctul A – ignoran]`, \n punctul B – cunoa[tere. Ele„Herald Tribune, din 22 ianuarie 2007, anun]a decizia statului California de a legifera interdic]ia p`rin]ilor de a da „p`lmu]e la fund” copiilor sub trei ani. Ambi]ia Californiei este de a comp`rea cu acest record \n Guiness Book.”
vul este mai degrab` un element pasiv. Ironic, James Panton, lector la universitatea Oxford, compara [coala cu „centrul de prest`ri servicii”, \n care elevii nu sunt decât consumatori. De aici se nasc marile probleme ale capacit`]ii de concentrare! {coala nu prea mai reu[e[te s` re]in` aten]ia elevului. Plictiseala creeaz` o nevoie
profund` de eliberare prin stimuli externi. Ca s` recucereasc` aten]ia copilului distrat, profesorul performeaz` ca un actor care distrage elevul de la preocup`rile lui spontane. Aceast` continu` h`r]uire pentru câ[tigarea aten]iei creeaz` \n copil o „psihologie de [obolan”, o biochimie ale c`rei rezultate sunt caracteristicile elevilor de azi: frustrare, \n[el`ciune, rebeliune [i cruzime. Urmeaz` apoi problemele cu gândirea analitic`. „{coala nou`” nu instruie[te \n felul \n care \nva]` un copil. Metodologia [colii, dictat` nu de nevoile cognitive ale elevului, ci de curriculumul predestinat, blocheaz` intui]ia, \ncrederea \n for]ele proprii [i pl`cerea de a cerceta. Programul ei te face s` crezi c` totul este complicat [i greu de priceput. Renun]ând s` mai priceap`, elevul se mul]ume[te s` memoreze ce i se ordon`, purtând \n sine condamnarea la z`d`rnicie [i ignoran]`. Contradic]iile continu`. Cu toate c` profesorul Semnele Timpului Martie 2007
18
14-23 Scoala - naufragiu premeditat:Layout 1
3/10/07
6:39 AM
Page 19
citeau bine. Rata celor incapabili s` citeasc` altfel decât silabisit ajungea la 38%. Re]ine]i: e vorba de liceeni! Raportul Departamentului de Educa]ie al SUA din 1983, intitulat O na]iune \n pericol, constata c` 50% dintre adul]i aveau mari dificult`]i sau erau incapabili s` citeasc`. De asemenea, au constat c` 60% (un procent foarte mare) dintre copii fie au abandonat [coala general`, fie au trecut clasa a VII-a din mila profesorilor. Rezultatele sunt cu mult mai dezastruoase dac` le compar`m cu performan]ele unui elev de 12 ani din Anglia anilor 1850: copilul promova o examinare riguroas` la latin`, greac` [i francez`. Iar capacitatea lui de a scrie \n englez` echivala cu cea a unui licen]iat de azi.
Tot „nou`”, chiar dac` postmodern`
este factorul activ, el rateaz` un lucru esen]ial \n actul pedagogic: rela]ia personal` cu copilul. |n urma unui studiu efectuat de Universitatea California din Los Angeles, pe 1.000 de [coli publice, s-a constatat c` profesorii dispun \n medie de numai 7 minute zilnic pentru rela]ii personale cu elevii. Dac` \mpar]i aceste 7 minute la cei 30 de elevi din clasa ta, nu dispui decât de 14 secunde pentru fiecare...
Mere p`dure]e Din p`cate, lipsesc studiile autohtone care s` evalueze efectele „[colii noi” \n România. De nevoie, m-am limitat la statistici occidentale. Centrul Na]ional pentru Statistica Educa]iei (SUA) raporteaz` c`, \n 1983, 13% dintre to]i liceenii americani (respectiv 40% dintre liceenii de culoare) nu aveau capacitatea de a citi cursiv. |n 1998, doar 33% dintre elevii din clasa a VIII-a citeau fluent, iar dintre absolven]ii de liceu, doar 40%
Anii 1960-1970 au adus transform`ri culturale [i sociale neb`nuite. Epoca industrial`, a „co[urilor de fum”, cu regimentele de bra]e de munc`, a f`cut loc unei epoci privilegiate. Tehnologia [i informatizarea ridic` civiliza]ia materialist` la un nivel ame]itor, care jaloneaz` o nou` concep]ie despre via]`. Televizorul, distrac]iile [i divertismentul surclaseaz` pasiunea pentru cultur`, performan]` [i realiz`ri profesionale. Pân` [i disciplina prusac`, specific` „[colii noi”, atât de necesar` pentru societatea colectivist`, a devenit superflu` \n societatea individualist`. Epoca modern` cedeaz` \n fa]a postmodernismului! |n postmodernism, chiar dac` [coala se bazeaz` pentru un alt „acum [i aici”, principiile r`mân acelea[i. Dac` se \nva]`, este tot pentru a ob]ine privilegii, nu de dragul cunoa[terii. |n 1967, Oficiul SUA de Educa]ie a emis un document vizionar: Behavioral Science Teacher Education Project. Era un proiect de reforme \n
Centrul Na]ional pentru Statistica Educa]iei (SUA) raporteaz` c`, \n 1983, 13% dintre to]i liceenii americani nu aveau capacitatea de a citi cursiv. \nv`]`mânt care s` continue urm`rirea scopului dintru \nceput: aservirea indivizilor fa]` de o „mic` elit`”. Documentul cerea ca lipsa de motiva]ie a elevului s` fie compensat` prin „cultivarea pl`cerii, a jocului social [i a altor atitudini compatibile cu o
Martie 2007 Semnele Timpului 19
14-23 Scoala - naufragiu premeditat:Layout 1
3/10/07
6:39 AM
Page 20
Cultur`
lume nemuncitoare”; se cerea ca disciplinarea s` \nceteze cu totul [i s` fac` loc „gândirii pozitive”, cu respectarea drepturilor elevului. Ca s` fac` fa]` situa]iilor noi, profesorul trebuia s` devin` psihoterapeut, dup` prescrip]iile psihologiei sociale. Credin]a \n Dumnezeu, \nc` prezent`, trebuia \nlocuit` cu religia psihologiei. Familia, tradi]ia [i religia, valori fundamentale care au construit civiliza]ia european`, sunt declarate anacronice [i d`un`toare. „|n locul setului de valori tradi]ionale, [coala \i va ajuta pe elevi s`-[i identifice [i s` celebreze propriile valori.”7 Curriculumul avea \n vedere corectarea „atitudinilor nepotrivite”, mai exact acele vederi considerate pân` ieri ca „principiale”. Printre aceste „noxe sociale”, este enumerat ata[amentul religios, un „indicator al unui sistem de credin]` rigid [i nedezvoltat”. „Credin]a religioas` ferm`” este pus` \n categoria „mentalit`]i
rigide [i inflexibile”, la un loc cu bolile mintale [i cu devierile psihice.
„Florile r`ului” Dac` problemele cu care se confruntau educatorii acum 50 de ani erau legate strict de vorbitul ne\ntrebat \n timpul orei, mestecarea gumei, alergatul pe coridoare sau de ]inuta necorespunz`toare, ast`zi ei se confrunt` cu droguri, alcool, contacte sexuale [i sarcini, sinucideri, tâlh`rii [i uzul armelor de foc. I Violen]a |ncepând cu anii 1970, [coala, dezbr`cat` de mijloace de disciplinare, cunoa[te o escaladare a Semnele Timpului Martie 2007
20
14-23 Scoala - naufragiu premeditat:Layout 1
3/10/07
6:39 AM
Page 21
fa]` de orice [i cu totul lipsit` de prejudec`]i cu violen]ei. |n numai doi ani [i jum`tate (1997privire la ce era socotit bun sau r`u, o societate f`r` 2000), sistemul [colar din SUA a \nregistrat o conflicte de atitudini [i de credin]`”. ANE oferea serie de situa]ii dezastruoase, soldate cu moartea un set de manuale de „educa]ie sexual` valuesa 30 de persoane [i r`nirea a altor 75. |ntr-un sinfree” (f`r` valori constrâng`toare) pentru clasele gur an, \n 1999, [coala american` a contabilizat 2,5 primare, sub numele Via]a de familie. Niciunul milioane de jafuri [i violen]`, dintre care 186.000 de agresiuni corporale violente [i violuri. dintre cititori n-ar putea anticipa con]inutul lor. De Pe 13 ianuarie 2006, postul de televiziune ABC exemplu, cartea Heather are dou` m`mici, de Leslea Newman (2000), \l familiarizeaz` u[or pe prezenta \n cadrul emisiunii 20/20 episodul Stupid copil cu lesbianismul. Recomandarea ei: „Cartea America. |n obiectiv erau liceele din New York. este esen]ial` pentru copiii de la 5 ani \n sus din Eforturile cameramanilor de a p`trunde \n clase au familiile cu p`rin]i de acela[i sex”. Din lectur` fost blocate cu obstina]ie de conducerea liceelor. decurge o moral` roz: „Cel mai important lucru |n cele din urm`, elevi „gentili” au furnizat matereferitor la familie este c` to]i se iubesc.” O alt` rialul video. Clipul 1: o profesoar` disperat` \[i carte, Cine alc`tuie[te o familie?, te introduce \n frânge mâinile, incapabil` s` st`pâneasc` boicotul clasei... Clipul 2: o jum`tate din clas` doarme litoate alternativele de cuplare sexual`. Volumul teralmente la ore, \n timp ce proful pred` monotColegul de camer` al lui t`ticu’ \ncepe cu sosirea on... Clipul 3: un licean, dezbr`cat pân` la brâu, noului partener al tat`lui. {i t`ticu’ \i explic` lui danseaz` frene-tic \n fa]a Nick: „Aceast` leg`tur` este catedrei [i a profesoarei Copiii no[tri trebuie \ndruma]i doar un alt fel de iubire.” amuzate, \n timp ce clasa California a \mpânzit liceele \n câ[tigarea s`n`t`]ii mintale, cu volumul Un adolescent din chiuie... Clipul 4: un grup pentru a se putea conforma zece! Scrieri ale tinerilor gay [i de elevi p`r`sesc non[alant clasa ca s` fumeze la ale lesbienelor, de Ann Heron, societ`]ii viitorului – o toalet` ni[te „iarb`” (ma(1986). Manualele Life Skills societate tolerant` fa]` de rijuana)... Nostim, nu? includ, \ntre alte lucruri ce pot orice [i cu totul lipsit` de fi considerate utile, o introI D`sc`limea Din sl`biciune sau con- prejudec`]i cu privire la ce era ducere complet` privind sexualitatea alternativ` (gay, lesvingere, dasc`lii se adapsocotit bun sau r`u, o biene), sexul oral [i masturteaz` noilor conven]ii sosocietate f`r` conflicte de barea. ciale. atitudine [i de credin]`. (ANE) |n martie 2000, DepartaUSA Today ( \n num`rul mentul de Educa]ie din Masdin 20 august 2003) aducea sachusetts, \n colaborare cu Re]eaua de Educa]ie \n discu]ie moda profesorilor: [lapi, tatuaje, a homosexualilor GLSEN8, a ini]iat seminarul Fistabdomene [i spin`ri goale, [orturi, inele \n buric... „Codul nostru vestimentar este: Merge orice!” gate de instruire pentru adolescen]i (14-18 ani) [i Revista Cape Times din Africa de Sud publica \n pentru profesorii lor, cu scopul de a promova \n mod direct stilul alternativ homosexual. Profe3 decembrie 2003 un articol intitulat: „{colile sunt sorii participan]i au primit chiar credite academice. institu]ii de reproducere a gangsterismului”. Unul dintre cursuri se intitula Ce nu ]i s-a spus la Autorul articolului citeaz` o statistic` de iad: 33% dintre toate agresiunile sexuale din Africa de Sud orele de educa]ie sanitar` despre sexul neconsunt comise de c`tre profesori, iar Banca Mondiven]ional. Dou` instructoare lesbi [i unul homo au al` aprecia c` 40.000 de dasc`li sud-africani sunt reu[it s`-i conving` u[or pe pu[tani c` actul sexual infecta]i cu virusul HIV. este orice „obturare a unui orificiu” [i c` cele mai bune variante sunt cele ar`tate pe plan[e... I Promiscuitatea Expunerile teoretice au fost urmate de ateliere de |n ultimii ani, faimoasa Asocia]ie Na]ional` de simulare \ntre adolescen]i. Seminarul a stârnit o Educa]ie (ANE) a lansat un ghid pentru profesori. furtun` de proteste din partea p`rin]ilor, ceea ce Printre alte lucruri interesante, ghidul cu pricina s-a terminat cu penalizarea unor persoane responstipuleaz`: „Copiii no[tri trebuie \ndruma]i \n sabile, dar [i cu o recrudescen]` mai ostentativ` a câ[tigarea s`n`t`]ii mintale, pentru a se putea propagandei gay. conforma societ`]ii viitorului – o societate tolerant` Martie 2007 Semnele Timpului 21
14-23 Scoala - naufragiu premeditat:Layout 1
3/10/07
6:39 AM
Page 22
Cultur` Colorado, pentru elaborarea unei strategii de forCa recunoa[tere a unor merite deosebite, ANE mare a caracterului moral \n copii [i tineri. Odat` a acordat \n 2004 premiul de „Conducere Crecu Declara]ia de la Aspen, s-a n`scut [i mi[carea ativ` \n Drepturile Omului” lui Kevin Jenings, numit` Caracterul Conteaz`. fondatorul asocia]iei GLSEN. Putem \n]elege acum de ce secretarul SUA pentru Educa]ie, Rod Paige, a numit ANE-ul o „organiza]ie terorist`”.9 Fereastr` de sc`pare Situa]iile de criz` au [i o latur` bun`: trezesc Convin[i fiind de adev`rul spuselor doamnei reac]ii [i nasc reformatori. Cu câteva decenii \n Melinda Harmon, judec`tor federal \n SUA, anume urm`, un grup de profesori au implementat un proc` „p`rin]ii cedeaz` drepturile pe care le au asupra gram de dezvoltare a valocopiilor \n clipa când \i \ncredinrilor morale [i a caracteru]ea z` [colilor publice”, un num`r Dac` «pu]in aluat dospe[te lui pe o structur` de [ase tot mai mare de p`rin]i opteaz` virtu]i: empatia, comuni- toat` pl`m`deala», cu cât mai pentru alternativa „[colii de c`destructiv este atunci când min” (Home School). carea, gestionarea problemelor, exercitarea alegerii, r`ul prevaleaz` binelui, când Departamentul de Educa]ie luarea hot`rârilor [i prinal SUA a raportat pentru 2003 un binele e confundat cu r`ul, cipialitatea. |n 1991, peste num`r de 1,1 milioane elevi \n când p`rin]ii nu mai au 100 de [coli elementare din asemenea [coli. |n realitate, cifra idealuri pentru copiii lor... Massachusetts au adoptat [colariz`rii dep`[e[te 2 milioane. programul Virtu]i fundaRata de cre[tere a [colilor de c`min este de circa 7% pe an. Care este argumentale. Efectul a fost atât de rodnic \ncât a fost mentul? preluat [i \n alte state din America. |n 1992, InstiStudiile de caz din 199710, f`cute pe 5.400 de tutul de Etic` Josephson a convocat 30 de personalit`]i din lumea eticii [i a educa]iei la Aspen, copii \nrola]i \n [colile de c`min, au demonstrat c`
Anti-[coala |n 1991, John Taylor Gatto (foto), nominalizat ca „Profesorul anului 1991 din statul New York”, publica articolul Profesorul de [apte lec]ii13, \n care sumariza deficien]ele „[colii noi”: „Prima lec]ie pe care eu o predau elevilor se nume[te confuzie. Totul se pred` \n afara contextului, nelegat de nimic. Se predau disconec]ii, lipsa de coeren]` [i contradic]ii interne... {coala ne \nva]` cum s` accept`m confuzia drept propriul nostru destin. A doua lec]ie se nume[te categoriile sociale. Copiii sunt distribui]i pe clase, \n a[a fel \ncât s` fie pu[i al`turi de al]ii ca ei. Competi]ia din [coal` \i \nva]` cum s`-i invidieze pe cei mai buni [i cum s`-i dispre]uiasc` pe cei mai slabi. A treia lec]ie se cheam` indiferen]a. Când sun` clopo]elul, tot ce gândesc sau fac \nceteaz` subit, ca la o tastare pe \ntrerup`tor. Soneria pauzei inoculeaz` indiferen]a \n fiecare disciplin`. A patra lec]ie este dependen]a emo]ional`. Reflexul condi]ionat al aprecierilor [i premiilor, ca [i al mustr`rilor [i pedepselor, \i determin` pe copii s`-[i subordoneze voin]a [irului de comenzi ce le este predestinat. A cincea lec]ie se nume[te dependen]a intelectual`. Poate
c` este cea mai dur` lec]ie prin care suntem dresa]i s` a[tept`m dup` al]i oameni, mai sus de noi, care s` ne direc]ioneze via]a. Profesorul este cel care hot`r`[te ce s` studieze [i ce s` nu studieze copiii no[tri. Când eu spun c` evolu]ia e un fapt, nu doar o teorie, transmit aceasta ca pe un ordin, pedepsind rebelul care nu accept` ce i se spune. Cei care execut` lucrul cerut cu minim` rezisten]` [i cu oarecare angajare sunt numi]i copii de succes. Cei care st`ruie s` ia hot`râri proprii sunt declara]i copii r`i. Din „fericire” avem teste care s` le frâng` rezisten]a. A [asea lec]ie este compromiterea imaginii de sine. Odat` ce copiii sunt \ndep`rta]i de p`rin]i, siguran]a [i \ncrederea de sine ajung s` depind` de evaluarea f`cut` de oficialii autoriza]i. Copiii nu mai [tiu cât pre]uiesc. Trebuie s-o afle de la profesori, dup` notele \ncasate. A [aptea lec]ie este monitorizarea constant` de c`tre profesori [i colegi. Urm`rirea continu`, izvorât` dintr-o prezum]ie de vinov`]ie, \i transmite copilului sim]`mântul c` este privit cu suspiciune [i nu e demn de \ncredere. {coala este o sentin]` grea, de 12 ani de \nchisoare, unde singurul curriculum cu adev`rat \nv`]at sunt obiceiurile rele.”
Semnele Timpului Martie 2007 22
14-23 Scoala - naufragiu premeditat:Layout 1
3/10/07
6:39 AM
Page 23
particulare din str`in`tate, \n nevoia de a ob]ine o recunoa[tere legal`. O „or` de clas`” dureaz` doar 20 minute [i se face prin coresponden]`. Note nu exist`, pentru c` se merge pe un singur calificativ: foarte bine. {coala de azi mai are [i p`r]i pozitive, la fel cum un canceros muribund mai are [i el zile bune. Dac` „pu]in aluat dospe[te toat` pl`m`deala” (1 Corinteni 5,6), cu cât mai destructiv este atunci când r`ul prevaleaz` binelui, când binele e confundat cu r`ul, când p`rin]ii nu mai au idealuri pentru copiii lor [i când copiii, r`v`[i]i de frustr`ri, se abandoneaz` \n orice alternativ` contestatar`.
Speran]a e la tine
nivelul lor mediu de preg`tire dep`[e[te cu 30-37% nivelul elevilor din [colile publice. Dr. Lawrence Rudner a constatat, pe un e[antion de 20.760 de cazuri, c` elevii care au parcurs \ntreg ciclul preuniversitar \n familie au ob]inut cele mai bune rezultate. Lucrul acesta nu era o noutate. |nc` din 1986 se constatase c` 60% dintre ace[ti copii sunt mai avansa]i decât [colarii de aceea[i vârst` din [colile publice cu cel pu]in un an de studiu. |n acela[i ton, un alt lucru excep]ional este faptul c` [i copiii de culoare, de regul` coda[i, ob]in rezultate similare cu cele ale copiilor albi: media comun` este de 87% la matematic`, iar \n [colile publice, media este de 58% pentru albi [i 24% pentru negri. Printre alte concluzii, dou` paradoxuri eclateaz`: primul, c` suma cheltuit` cu un elev \n [coala de familie pe an este de numai 546 dolari, \n timp ce taxele statului pentru fiecare elev \n [coala public` sunt de 10 ori mai mari, 5.325 dolari, [i al doilea11, c`, din num`rul total de mame care-[i instruiesc acas` copiii, doar 13,9% au o oarecare calificare pedagogic`. Concluzia \nt`re[te ideea c` actul \nv`]`rii s`n`toase este realizat \n mod primordial de elev [i c` el este adev`ratul factor activ \n [coal`. Un articol recent dintr-un cotidian central12 a publicat informa]ia c` \n România a demarat, timid, „[coala de c`min”, \n ciuda faptului c` legea \nv`]`mântului preuniversitar nu-i ofer` nicio baz` legal`. Unii p`rin]i [i-au \nscris copiii la [coli
{coala a naufragiat, de[i \nc` e pe ape. A mai r`mas o ultima gard`: cei [apte ani de acas` la care, dac` vrei, mai po]i ad`uga \nc` [apte, contopindu-te cu nedumeririle [i problemele copiilor t`i \n cursul primar. {i, dac` pân` aici totul a mers strun`, vei continua s` adaugi \nc` „de 70 de ori câte [apte”, \ntr-o rela]ie de comuniune f`r` sfâr[it. Nu m` laud, dar [tiu c` ce scriu este adev`rat! N-ai timp? Nu exist`. Copiii t`i sunt prioritatea num`rul unu! ST
1. John Dewey – expert \n teoriile cunoa[terii. Ateist militant [i p`rinte al lui Humanist Manifesto (1933), Dewey proclama inexisten]a lui Dumnezeu [i a supranaturalului, abolirea virtu]ilor [i moralei cre[tine, afirmarea omului ca autoritate suprem`, liberalizarea moravurilor („orice form` de expresie sexual` este acceptabil`”), \nlocuirea valorilor tradi]ionale – familia, na]iunea [i religia – cu un nou set de valori globaliste. |ntre 1919-1921, Dewey a stat \n China ca s`-[i perfec]ioneze modelul pedagogic. Mi[carea Noii Culturi din China propaga ideile lui Marx, promovând un program de educa]ie academic` combinat zilnic cu munca de jos. Ambi]ia acestei mi[c`ri era s` \nl`ture diviziunea muncii [i s` produc` „omul multilateral dezvoltat”, cheia pentru realizarea societ`]ii economice perfecte. Camaradul lui Dewey, filozoful ateist Bertrand Russel, vedea China ca pe un „\nger de lumin` care descoper` \ntunericul lumii occidentale” (Problema Chinei, 1922). 2. Edward Thorndike, Eseu prezentat la Columbia Teacher's College, \n 1911 3. E. A. Ross, Social Control (1901) 4. John D. Rockefeller, Declara]ia de misiune, \n Scrisoarea ocazional` nr. 1 a Boardului General de Educa]ie, 1903. 5. Pe plan filozofic, umanismul, \n latura sa radical`, este folosit \n opozi]ie cu teismul. Umanismul radical |l \nl`tur` pe Dumnezeu, \ntronând omul \n centrul existen]ei. 6. |n Progress Publishing Company, 1968. 7. William Kilpartick, De ce Johnny nu poate deosebi binele de r`u?, Boston College,1992. 8. Gay, Lesbian and Straight Education Network 9. |n World Net Daily, 16 mai 2005. 10. Dr. Brian Ray, pre[edintele a „Home Education Research Institute”, \n Strengths of Their Own: Home Schoolers Across America, 1997. 11. „A Nationwide Study of Home Education: Family Characteristics, Legal Matters, and Student Achievement.” 1990 12. Cristina Olivia Moldovan, Elevii care mut` scoala \n sufragerie, \n Evenimentul Zilei din 26 ianuarie 2007. 13. J. T. Gatto, The Seven-Lesson Schoolteacher. De acela[i autor: Dumbing us Down: the Hidden Curriculum of Compulsory Schooling, 1993
Martie 2007 Semnele Timpului 23
24-26 Cronica:Layout 1
3/9/07
11:14 PM
Page 24
Cultur` V-a]i gândit vreodat` câte idei, propuneri sau proiecte au fost refuzate din prostie? Câte decizii stupide s-au sfâr[it cu pierderi de vie]i omene[ti? Câte eforturi asidue pentru a reformula un gând spus din prostie? Istoria este plin` de astfel de cazuri. Cât despre \nc`p`]ânarea noastr` de a repeta la nesfâr[it acelea[i gre[eli, ar trebui s` ne pun` serios pe gânduri pentru c`, depistat` \nc` din Antichitate, prostia este o boal` de care ne putem molipsi cu to]ii.
E[ecul inteligen]ei I Alina Popa
„Dac` inteligen]a este salvarea noastr`, prostia este cea mai mare amenin]are. Din acest motiv se cuvine s` fie studiat` la fel ca SIDA.” Jose Antonio Marina
I
nteligen]a e[uat` nu este un elogiu al stupidit`]ii, ci un tratat despre aceast` meteahn`. Dac` unii autori au dezb`tut subiectul \n mod ironic, umoristic sau pur anecdotic, lucrarea de fa]` este o excep]ie. José Antonio Marina realizeaz` o abordare original` [i captivant`. Cartea este o lucrare ampl` [i dens`, unde teoria [i practica prostiei sunt analizate \n adâncimea experien]elor psihologice. |n acela[i timp, textul trimite la o bibliografie interdisciplinar` prin care se remarc` complexitatea temei abordate. Deoarece „prostia” a luat o form` burlesc`, dobândind statut de insult`, \n cartea amintit`, José Antonio Marina o parafrazeaz` prin „e[ecuri ale inteligen]ei”, expresie ce semnaleaz`, de fapt, profunzimea problemei. Inteligen]a, spune autorul, e[ueaz` atunci când este incapabil` s` se adapteze la realitate, s` \n]eleag` ce se \ntâmpl` sau ce ni se \ntâmpl`. Dar nu doar inteligen]a individual` e[ueaz`, ci [i cea colectiv`. Societ`]ile pot fi inteligente sau stupide \n
func]ie de valorile acceptate sau de scopurile propuse. Ideologia comunismului [i cea a nazismului sunt o parantez` prosteasc` \n istoria omenirii. Ce-a \nsemnat, bun`oar`, glorificarea unei rase, a unui partid sau setea de putere, dac` nu o morg` a terorii, un e[ec al inteligen]ei? Scopul acestei c`r]i, noteaz` autorul, este s` coboare inteligen]a de pe tronul ei platonic \n via]a cotidian`, \n labirinturile inimii. Marele obiectiv al inteligen]ei este ceea ce numim fericire, pe când toate e[ecurile conduc la nefericire. Or ceea ce motiveaz` acest text este interesul de a fi fericit. Modalit`]ile de a e[ua sunt numeroase. |n studiul semnat de J. A. Marina, acestea sunt dezvoltate \n patru mari p`r]i: e[ecurile cognitive, afective, ale limbajului [i ale voin]ei. |n cele ce urmeaz`, voi insista asupra unora dintre acestea, pentru ca la sfâr[it s` acord aten]ie ultimului capitol al c`r]ii, intitulat Societ`]i inteligente [i societ`]i stupide. E[ecurile cognitive. E[ecul inteligen]ei, afirm` autorul, are loc atunci când o persoan` nu cunoa[te Semnele Timpului Martie 2007
24
24-26 Cronica:Layout 1
3/9/07
11:14 PM
Page 25
un lucru evident, când o convingere devine invulnerabil` \n fa]a faptelor care o contrazic. Aceste e[ecuri se concretizeaz` \n prejudec`]i, supersti]ii, dogmatism [i \ntr-o periculoas` form` condensat` a acestora – fanatismul. A avea o prejudecat` \nseamn` a fi absolut convins de un lucru incert. Dintr-o sum` de informa]ii sunt alese doar acelea care confirm` prejudecata. |n urma citirii unui ziar, exemplific` autorul, un rasist \[i va aminti doar de crima comis` de un negru, dar le va uita pe cele s`vâr[ite de un alb. Astfel, el este imun \n fa]a oric`rei posibile critici. De multe ori, prejudec`]ile sunt periculoase. S` ne gândim doar la masacrele provocate de prejudec`]ile rasiale. Supersti]ia \nseamn` men]inerea vie a unei convingeri nejustificate, dar care continu` s` influen]eze o persoan`. |n multe hoteluri nici nu exist` etajul treisprezece, iar potrivit unei statistici, \n Fran]a sunt zece mii de astrologi. 10% dintre francezi afirm` c` au participat la o [edin]` de divina]ie. {i politicienii, noteaz` José Antonio Marina, manifest` interes pentru astrologie. William Mackenzie King, de trei ori prim-ministru al Canadei, s-a ocupat mult timp de spiritism. Hitler era foarte devotat mamei sale, care \l \ndruma de dincolo de mormânt. Nancy Reagan, spune autorul, i-a introdus pe astrologi la Casa Alb`. Mitterand o consulta pe Elizabeth Teissier asupra r`zboiului din Golf, iar De Gaulle se sf`tuia cu astrologul s`u, Maurice Vasset. De[i m`rturise[te c` nu cunoa[te
num`rul cazurilor rezolvate, Poli]ia din New York adeseori apeleaz` la clarv`z`tori. Strâns legat de prejudec`]i [i supersti]ie, dogmatismul apare atunci când, cu toate c` o previziune e infirmat` de realitate, gre[eala nu e recunoscut`. |n plus sunt introduse anumite modific`ri menite s` o sus]in`. Prezicerea c` Hristos trebuia s` vin` \n 1844, ceea ce nu s-a \ntâmplat, a fost continuat` de Martorii lui Iehova, care anun]au acela[i eveniment pentru anul 1914. Cu toate c` nici atunci nu s-a adeverit, momentul a fost amânat de ace[tia pân` \n 1975 [i continu` s` fie interpretat eronat pân` \n zilele noastre. Fanatismul, noteaz` José Antonio Marina, cuprinde, pe lâng` cele amintite anterior, dou` elemente extrem de periculoase: ap`rarea unui a[anumit „adev`r absolut”, f`r` s` fie \nso]it de o fundamentare universal`, [i o chemare la ac]iune. Pentru cel care a incendiat Biblioteca din Alexandria, c`r]ile fie con]ineau ceea ce se spune \n Coran, fie spuneau alte lucruri, [i atunci erau considerate blasfematoare. Pericolul fanatismului rezid` \n trecerea la ac]iune. Un cuvânt n`scut din convingeri supersti]ioase duce la fapte ridicole, nedrepte [i crude. Fanatismul, afirm` autorul, citându-l pe Voltaire, nu e altceva decât supersti]ia pus` \n practic`. |n concluzie, aceste fenomene sunt un e[ec al inteligen]ei, deoarece blocheaz` una dintre func]iile acesteia, aceea de a cunoa[te realitatea. Efectele periculoase ale acestor e[ecuri ale inteligen]ei se reg`sesc de-a lungul timpului \n Inchizi]ie, cruciade, r`zboaie religioase, camere de gazare sau \n jihadul islamic. E[ecurile afective. Prin tradi]ie, noteaz` autorul, s-a spus c` emo]iile, pasiunea oarb` sunt principalele cauze ale e[ecurilor inteligen]ei. |n aproape toate tratatele despre afectivitate se sus]ine ideea c` inteligen]a lucreaz` \n slujba emo]iilor.
José Antonio Marina, Inteligen]a e[uat`. Teoria [i practica prostiei, Ed. Polirom, Ia[i, 2006, 196 pag.
Martie 2007 Semnele Timpului 25
24-26 Cronica:Layout 1
3/9/07
11:14 PM
Page 26
Cultur` Potrivit unui vechi mit platonic, ra]iunea e vizitiul unui car tras de cai n`r`va[i – pasiunile. Spinoza, citat de José Antonio Marina, considera c` salvarea noastr` st` \n ra]ionalizarea pasiunilor. Freud, de asemenea, era fascinat de aceast` teorie. Emo]iile, comenteaz` autorul, devin ira]ionale când pun st`pânire nu doar pe inim`, ci pe \ntreaga minte. E[ecul afectiv declan[eaz` invidia, gelozia, resentimentul, ura, astfel \ncât victima tr`ie[te o via]` care nu e a ei, ci dirijat` din afar` de un agresor. Richard al III-lea, de Shakespeare ne relateaz` povestea unei inteligen]e deformate de ranchiun`. Fiecare persoan`, afirm` autorul, \[i poate configura deprinderile afective, motiva]iile [i sentimentele. Schimb`rile sunt astfel posibile, dar aceasta implic` reconstruirea de la baz` a unei personalit`]i mai inteligente. E vorba de \nv`]area unei limbi noi: s` \nve]i s` cite[ti lumea altfel.
Societ`]i inteligente [i societ`]i stupide |n acest capitol, José Antonio Marina extinde analizele anterioare [i vorbe[te despre inteligen]a social`, cea care se concentreaz` \n cadrul grupurilor, asocia]iilor sau societ`]ilor. Societatea spaniol` din secolul al XIII-lea, noteaz` autorul, care striga „Tr`iasc` lan]urile!”, societatea francez` care aproba furia r`zboinic` a lui Napoleon, societatea german` care-l aclam` \n delir pe Hitler, globalizarea care adânce[te pr`pastia dintre ]`rile
bogate [i cele s`race sunt doar câteva exemple ale e[ecului inteligen]ei comune. Fiin]ele umane, afirm` José Antonio Marina, doresc \n mod con[tient s` tr`iasc` \n societate, pentru c` descoper` mai multe posibilit`]i de via]`. Un om solitar nu poate supravie]ui. C`utându-[i fericirea personal`, se integreaz` \n spa]iul colectiv [i contribuie \n acest fel la aspira]iile personale [i, totodat`, ale celorlal]i. Primind statutul de cet`]ean, individul se instaleaz` \ntr-un cadru nou, cetatea, un sistem de comunicare continu`, unde toat` lumea influen]eaz` pe toat` lumea, \n bine sau \n r`u. Un guvern nepriceput poate arunca o societate \n neantul prostiei, unde cei nevinova]i trebuie s` pl`teasc` pentru abuzurile celor care de]in puterea. Pare de necrezut ce a f`cut Hitler cu Germania, Stalin cu Rusia, Napoleon cu Fran]a, papii Rena[terii cu Biserica [i exemplele pot continua. Istoria omenirii a \ncercat s` creeze forme de convie]uire mai inteligente, dar, dup` cum se [tie, o cronic` a e[ecurilor pune \n umbr` eforturile anterioare. Multe dintre convingerile acceptate \ntr-o anumit` epoc` de majoritatea oamenilor, afirm` José Antonio Marina, au fost \n final respinse din cauza experien]elor lungi [i deseori tragice. Sclavia, discriminarea, ignorarea drepturilor copiilor, suprema]ia unei rase, folosirea torturii ca procedeu judiciar legitim [i multe altele reprezint` un mare e[ec al inteligen]ei sociale. Consecin]a este clar`, noteaz` autorul, trebuie s` ne dorim abolirea prostiei, pentru c` \n acest fel ne vom asigura fericirea. Nefericirea [i r`utatea sunt e[ecurile depline ale inteligen]ei. Exprimarea acestora se manifest` prin fanatism, lips` de sensibilitate, de dragoste, violen]`, ur`, dorin]` de putere, fric`. Istoria las` un gust amar. Este puternic sugestiv` afirma]ia lui Kafka, citat` de José Antonio Marina la finalul c`r]ii: „Pe bastonul lui Balzac poate fi citit` aceast` inscrip]ie: ’D`râm toate obstacolele!’; pe al meu: ’Toate obstacolele m` d`râm`...’”. Dac` ac]iunea e[ecurilor este de d`râmare, menirea, sau sarcina, inteligen]ei este de a dep`[i r`ul \n ciuda tuturor obstacolelor. José Antonio Marina este scriitor spaniol, profesor [i cercet`tor \n domeniul fenomenologiei, psihologiei genetice [i lingvisticii, reprezentant marcant, \mpreun` cu Fernando Savater, al filozofiei spaniole din ultimele decenii. ST Semnele Timpului Martie 2007
26
27 Multitasking:Layout 1
3/9/07
11:16 PM
Page 27
{tiri
Eficient sau superficial |nva]` pentru [coal`, ascult` muzic`, ]in televizorul pornit, stau la calculator [i vorbesc la telefon – toate \n acela[i timp! Adolescen]ii de azi par superoameni! Fenomenul descris se nume[te activitate multipl` (multitasking) [i este principala \ngrijorare a psihologilor cu privire la tineri. I Radu Vasile
C
hiar dac` se spune (printre practican]i) c` este mai eficient` [i mai pu]in stresant`, cercet`torii cred c` activitatea multipl` va avea consecin]e serioase asupra capacit`]ii tinerilor de a se concentra [i de a gândi analitic. Este binecunoscut faptul c` anumite p`r]i din creier \nc` se dezvolt` \n perioada adolescen]ei. „Una dintre cele mai mari probleme ridicate de multitasking ar fi aceea c` este aproape imposibil s` aprofundezi vreuna dintre activit`]ile pe care le \ntre]ii simultan”, este de p`rere Jordan Grafman, cercet`tor \n cadrul National Institute of Neurological Disorders and Stroke din Washington (Institutul Na]ional pentru Cerce tarea Disfunc]iilor Neurologice [i Atacurilor Cerebrale). Pentru mul]i p`rin]i, ceea ce se \ntâmpl` \n camerele copiilor lor nu este altceva decât un adev`rat haos. Unii
spun chiar c` le este greu s` stea \n camera \n care copiii \ntreprind activit`]i multiple. Adolescen]ii \ns` cred c` a[a este mai bine [i mai pu]in plictisitor. „Ei cred c` se descurc` din ce \n ce mai bine [i c` sunt mult mai buni decât genera]ia anterioar` la asta, f`r` s` le fie \n vreun fel afectate eficien]a [i dezvoltarea intelectual`”, observ` David Meyer, psiholog [i cercet`tor la University of Michigan. Cercet`torii au descoperit c`, \n timpul activit`]ii multiple, sunt folosite p`r]i ale creierului diferite de cele folosite \n timpul concentr`rii asupra unei singure activit`]i. Acest lucru nu poate fi decât \n detrimentul adolescen]ilor, al c`ror creier \nc` se dezvolt`. „Poate c` au note bune la [coal`, dar este foarte posibil s` fi avut note foarte bune dac` atunci când \nv`]au s-ar fi concentrat asupra unui singur lucru”, concluzioneaz` Meyer. ST
Martie 2007 Semnele Timpului 27
28-32 Vocea angajatilor:Layout 1
3/9/07
8:37 PM
Page 28
Social
Vocea angaja]ilor Noi, sindicatele, „ap`r`m interesele tale…” Declara]ia de misiune a sindicatelor nu a fost f`cut` nici azi [i nici ieri. Fraze de genul: „Ap`r`m interesele tale, \mbun`t`]im condi]iile de munc` ale angaja]ilor [i negociem salariile” sunt fraze cu vechime de sute de ani de zile. Cum au ajuns unele sindicate s` devin`, din cel mai bun prieten al angajatului, organiza]ii implicate politic, ce nu mai ]in cont de p`rerea celor pe care \i ap`r` [i care au \n conducere chiar [i lideri ai mafiei? Se pare c` declara]ia de misiune [i scopul ini]ial ce defineau sindicatele nu s-au schimbat, conform spuselor sindicali[tilor. Faptele \ns` tr`deaz` o realitate par]ial diferit`. I Marius Andrei
L
a sfâr[itul anului trecut, cele mai mari dou` confedera]ii sindicale mondiale, respectiv Confedera]ia Interna]ional` a Sindicatelor Libere (CISL) [i Confedera]ia Mondial` a Muncii (CMT) au fuzionat devenind cel mai mare sindicat existent – Confedera]ia Interna]ional` a Sindicatelor (ITUC). „Existau diferen]e de tactic`, dar nu [i de principii”, declara la acea vreme Guy Rider, secretarul general ITUC. Alte 50 de
organiza]ii na]ionale de acela[i gen, neafiliate \nc` niciunei structuri interna]ionale au devenit membre ale acestui nou organism. Cele dou` confedera]ii men]ionate, una cu platform` secular`, iar cealalt` cu platform` cre[tin`, [i-au uniformizat doctrinele pentru a forma un nou sindicat, imens de data aceasta. Cu un total de 304 organiza]ii afiliate, reprezentând 153 de ]`ri [i având 168 de milioane de membri, acest colos se Semnele Timpului Martie 2007
28
28-32 Vocea angajatilor:Layout 1
3/9/07
8:37 PM
preg`te[te s` lupte pentru drepturilor membrilor s`i. |nc` din aprilie 2006, dup` cedarea guvernului \n fa]a grevelor declan[ate de sindicate, Nicolas Sarkozy, ministrul de interne al Fran]ei, avertiza c`, „\n realitate, problema ]`rii noastre nu este c` nu avem sindicate prea puternice, ci faptul c` acestea sunt prea fragmentate [i prea mici”. Analistul politic român Cristian Pârvulescu declara c` „fuziunea celor dou` confedera]ii este o ac]iune preg`tit` de mult` vreme, din cauz` c` sindicatele au pierdut din impactul pe care \l aveau. Este o \ncercare de restabilire politic` pe motivul c` desindicalizarea a crescut foarte mult”. Este evident faptul c` aceast` fuziune a fost determinat` de intensificarea globaliz`rii pentru a putea face fa]` mai bine corpora]iilor multina]ionale. „Este nevoie de o colaborare, \ntrucât concuren]a dintre sindicate a dus la sl`birea lor”, declara Dumitru Costin, pre[edintele Blocului Na]ional Sindical. O alt` explica]ie este dat` de Bogdan Hossu, pre[edintele Cartel ALFA: „Fuziunea celor dou` confedera]ii sindicale mondiale este legat` \n principal de problema noii guvern`ri mondiale, \n cadrul c`reia mi[carea sindical` interna]ional` trebuie s` aib` un cuvânt de spus”.
Confedera]ia Interna]ional` a Sindicatelor A ap`rut la Londra, la sfâr[itul anului 1949, ca urmare a unei reorganiz`ri a mi[c`rii sindicale. Este o organiza]ie foarte puternic`, a c`rei politic` este \ndreptat` mai ales \mpotriva corpora]iilor multina]ionale. |n ultimele trei luni ale anului 2006, CISL a publicat un raport despre mijloacele pe care le folosesc marile companii pentru a sc`pa de obliga]iunile fiscale. Are 236 de organiza]ii afiliate [i peste 155 de milioane de membri \n 154 de ]`ri. |n România este reprezentat` de CNSLR Fr`]ia.
Page 29
De ce sindicate? |n ultimele trei secole, sindicatele s-au dezvoltat \n numeroase forme, influen]ând diferite structuri politice [i economice. Definite ca fiind „o continu` asociere a angaja]ilor pentru a men]ine sau a \mbun`t`]i condi]iile de munc`”, obiectivele [i activit`]ile acestor organisme difer`, \ns` \n general includ [i asigurarea beneficiilor membrilor. |nc` de la \nceputul mi[c`rii sindicale se punea accent pe asigurarea \n caz de [omaj, asigur`rile
Breslele medievale Sistemul breslelor a cunoscut maturitatea \n Germania anilor 1300 fiind forma de conducere a ora[elor pân` \n secolul al XIX-lea. Breasla era forma de organizare a societ`]ii Europei secolului al XVI-lea [i se bucura de anumite privilegii oferite de stat sau rege. Breslele se \ngrijeau de fondurile pentru sus]inerea membrilor infirmi sau b`trâni, a v`duvelor sau orfanilor din breasl`, oferind bani pentru \nmormântare [i permise de c`l`torie pentru cei care aveau nevoie s` c`l`toreasc` pentru a g`si de lucru. Erau stabilite perioade de ucenicie pentru a putea p`trunde \n breasl`. Mae[trii [i cei cu experien]` predau cuno[tin]e elementare ucenicilor iar dup` terminarea perioadei, ucenicii erau numi]i calfe. Doar când ace[tia câ[tigau \ncrederea mae[trilor puteau avea acces la secretele breslei sau meseriei. Dup` câ]iva ani de experien]`, calfa primea brevetul de maestru. Era necesar` aprobarea tuturor mae[trilor unei bresle, o dona]ie \n bani sau alte bunuri [i o produc]ie proprie, a[a numita capodoper`, care ilustra capacitatea celui ce aspir` la titlul de maestru. Breslele de]ineau monopol asupra muncii, produc]iei [i profesiei unui ora[. Nimeni nu putea deschide o afacere dac` nu era membru al breslei [i doar mae[tri puteau deveni membrii ai unei bresle. Nu toate ora[ele \ns` erau conduse de bresle – existau [i a[a numitele ora[e libere.
Confedera]ia Mondial` a Muncii Fondat` \n 1920 sub numele de Confedera]ia International` a sindicatelor cre[tine, CMF are afiliate aproximativ 150 de organiza]ii autonome [i 26 milioane de membri. O dat` la patru ani, CMT organizeaz` un congres de amploare. |n România este reprezentat` de Confedera]ia Sindicatelor Democratice.
Martie 2007 Semnele Timpului 29
28-32 Vocea angajatilor:Layout 1
3/9/07
8:37 PM
Page 30
Social medicale, cheltuielile de pensie [i cele de \nmormântare. |n multe ]`ri, aceste drepturi sunt asigurate de stat, dar asigurarea dezvolt`rii profesionale, consilierea juridic` [i reprezentarea membrilor sunt un beneficiu important de care se bucur` membrii sindicatelor. Reprezentan]ii angaja]ilor poart` negocierile colective, iar acolo unde sunt liberi [i recunoscu]i de angajator, sindicali[tii pot negocia condi]iile salariz`rii, dar [i condi]iile de munc`. Sindicatele pot organiza greve [i au activitate politic`, promo vând legisla]ia favorabil` in te reselor membrilor lor ca \ntreg. |n scopul acesta pot sus]ine campanii [i pot finan]a candida]i independen]i sau partide. La \nceputul secolului al XVIII-lea, ]`rile occidentale au trecut de la o societatea agricol` la o societate modelat` de revolu]ia industrial`. Schimb`rile aduse de aceast` revolu]ie, noile metode de lucru [i presiunea asupra structurii societ`]ii tradi]ionale au alarmat breslele vremii. |n acela[i timp, extinderea rapid` a societ`]ii industriale a obligat femeile, copiii, ]`ranii [i imigran]ii s` lucreze \n num`r mare [i \n slujbe pe care nu le practicaser` \nainte. Ace[ti muncitori necalifica]i s-au organizat spontan [i au \nceput ceea ce va fi mai târziu o zon` important` a dezvolt`rii sindicatelor. Breslele medievale existau tocmai pentru a proteja membrii lor. Spre deosebire de aceste uniuni, care erau foarte restrictive cu privire la calitatea de membru, incluzând doar pe aceia care practicau o anumit` meserie, sindicatele moderne tind s` fie mult mai deschise, \ncorporând frecvent tot felul de angaja]i pentru a m`ri reprezentativitatea sindicatului ca \ntreg. |n sindicatele anului 2007 pot fi inclu[i salaria]i dintr-o singur` breasl` sau pot fi combina]ii de câ]iva sau to]i angaja]ii dintr-o companie sau ramur` industrial`. Dreptul de a te al`tura unui sindicat este prev`zut \n Declara]ia Universal` a Drepturilor Omului,
articolul 23, punctul 4, dar, \n acela[i timp, articolul 20, punctul 2, men]ioneaz` dreptul de a nu te asocia. A interzice unei persoane s` se al`ture sau s` formeze un sindicat, dar [i a for]a pe cineva s` se \nscrie \ntr-o astfel de organiza]ie, fie c` este vorba de guvern sau angajator, este considerat abuz asupra drepturilor omului. De-a lungul timpului, rela]ia dintre angajator [i sindicate a func]ionat dup` câteva modele reprezentative chiar [i pentru România: a. Pia]a \nchis`: angajatorul angajeaz` doar oamenii care sunt deja membri ai sindicatului. To]i salaria]ii trebuiesc recruta]i direct de la sindicat. b. Pia]a sindical`: \n acest caz, se pot angaja lucr`tori care nu fac parte din sindicat, dar se stabile[te un timp limit` \n care nou-veni]ii trebuie s` se \nscrie \n organiza]ie.
a m r o f e i = R n ba e ` d r ` f ar` i! ] o n a b cio
Semnele Timpului Martie 2007 30
28-32 Vocea angajatilor:Layout 1
3/9/07
8:37 PM
Page 31
pl`teasc` cât mai pu]in pentru cât mai mult` munc`. Oricine produce ceva \n lumea economic` \n]elege instinctiv c` ceea ce limiteaz` puterea lor economic` este competi]ia. Monopolul ofer` putere uria[`. Din p`cate, nici sindicatele nu sunt cu mult mai diferite. Liderii lor au realizat imediat c` puterea este direct propor]ional` cu abilitatea de a monopoliza necesarul de munc`. Dac` orice alt agent economic ar \ncerca s` exercite acest tip de putere, ar fi ilegal. Dar sindicatele se bucur` de o facilitate special`. Aceast` facilitate le-a oferit o putere uria[` de negociere. |n ciuda mitului ofeBenefic sau nu? rit chiar de sindicate, cum c` membrii lor vor be|n ceea ce prive[te activitatea a[a-numitei voci neficia de facilit`]i suplimentare, costul suplimena angaja]ilor, p`rerile au fost \ntotdeauna \mp`r]ite. tar nu este datorat solidarit`]ii angaja]ilor [i comSuporterii sindicatelor au declarat mereu c`, paniilor care ofer` mai mult, ci angaja]ilor neafilia]i datorit` mi[c`rii acestora, a fost eradicat` munca niciunui sindicat, celor care nu pot avea acces la minorilor, s-au \mbun`t`]it condi]iile de munc` [i aceste slujbe [i [omerilor. riscurile asumate de angaja]i, au crescut salariile atât De ce [omerilor? „Pentru c`, atunci când sindipentru membrii de sindicat, cât [i pentru cei care catele pretind facilit`]i, companiile trebuie s` nu apar]in niciunei organiza]ii de acest fel, a crescreasc` productivitatea angaja]ilor pentru a comcut standardul de via]` al \ntregii societ`]i, au fost pensa pierderile. Fac reduse orele de lu cru s`pt`mânale, au fost câ[ti- Sunt situa]ii \n care un sindicat nu-i lucrul acesta prin investirea unui capital mai gate drepturi la educa]ia permite angajatului s` negocieze mare pentru cre[terea public` ale copiilor [i multe propriul salariu, obligându-l s` productivit`]ii, redualte beneficii [i facilit`]i pentru familiile angaja]ilor. accepte cel mai mic numitor comun când astfel num`rul de locuri de munc` prin Criticii mi[c`rii sindicale ce reprezint` valoarea minim` a cre[terea artificial` a au acuzat faptul c` beneunui salariat. De cele mai multe ori, costului muncii raporficiile membrilor de sindisindicatele oblig` personalul s` tat la capital”, explic` cat, care au slujbe mai sigure [i productivitate m`accepte beneficii \n schimbul unui Brian Lee Crowley, rit`, au fost ob]inute pe salariu mai mic, din cauza contrac- pre[edintele Atlantic Institute for Market seama celor care nu sunt tului colectiv de munc`. Studies. afilia]i la organiza]ie [i pe Sunt situa]ii \n care seama consumatorilor de un sindicat nu \i permite angajatului s` negocieze bunuri [i servicii produse. Cei care au cel mai propriul salariu, obligându-l s` accepte cel mai mult de pierdut din partea sindicatelor sunt mic numitor comun ce reprezint` valoarea mini[omerii, cei care risc` s`-[i piard` slujba sau cei m` a unui salariat. De cele mai multe ori, sindicare nu pot ob]ine slujba pe care [i-o doresc catele oblig` personalul s` accepte beneficii \n \ntr-un anumit sector. Aceia[i critici afirm` c` schimbul unui salariu mai mic, din cauza contracsindicatele opereaz` prin monopolizarea muncii. tului colectiv de munc`. Dac` angajatul nu are neCu cât costul muncii este mai mare cu atât voie de asigurarea medical` oferit` de angajator pre]ul produsului sau al serviciului oferit de comsau nu vrea cele cinci minute de pauz` de cafea panie este mai mare. De multe ori, costul m`rit al la fiecare or`, ci vrea s` fie pl`tit mai mult, nu are muncii oferit de sindicate companiilor le determin` aceast` posibilitate. Uneori, sindicatele sunt acupe acestea s` foloseasc` mita, specula [i alte taczate c` declan[eaz` greve pentru a produce tici ilegale pentru a-[i asigura contracte cu sinditulbur`ri \n serviciile oferite publicului general cate acolo unde altfel nu ar putea concura. Pretocmai pentru a men]ine o stare de nesiguran]`. siunea aceasta poate duce la c`utarea pie]elor cu Liderii lor negociaz` uneori \n secret cu liderii munc` ieftin`. Managerii [i patronii doresc s` c. Pia]a agen]iei: angaja]ii care nu sunt membri trebuie s` pl`teasc` o tax` sindicatului pentru c` acesta negociaz` contractul lor. d. Pia]a deschis`: angajarea sau men]inerea \n slujb` nu este determinat` de apartenen]a la un sindicat. Acolo unde exist` o astfel de organiza]ie activ`, pia]a deschis` le permite salaria]ilor s` beneficieze de rezultatele sindicatului, dar nu trebuie s` fie parte din el pentru procesul negocierilor colective.
Martie 2007 Semnele Timpului 31
28-32 Vocea angajatilor:Layout 1
3/9/07
8:37 PM
Page 32
Social
angajatorilor, [i nu direct cu angaja]ii. Dezavantajându-i pe angaja]ii excep]ionali, care sunt for]a]i s` accepte salariul numitorului comun, sindicatele \i dezavantajeaz` [i pe cei care sunt neexperimenta]i. Ace[tia nu pot negocia un salariu mai mic pentru a putea fi angaja]i \n vederea \mbun`t`]irii profesionale [i acumul`rii de experien]`. Acolo unde sindicatul de]ine monopolul,
|n unele ]`ri, sindicatele sunt implicate politic [i au chiar aceia[i lideri ca ai unui partid politic care reprezint` interesele angaja]ilor. |n general, acestea sunt partide de orientare social`. acesta devine mai degrab` un intermediar c`ruia angajatul trebuie s`-i pl`teasc` o tax` pentru a ob]ine un loc de munc`, ceea ce ar fi fost posibil [i f`r` interven]ia sindicatelor. |n unele ]`ri, sindicatele sunt implicate politic [i au chiar aceia[i lideri ca ai unui partid politic care
reprezint` interesele angaja]ilor. |n general, acestea sunt partide de orientare social`. |n Statele Unite ale Americii de exemplu, sindicatele sus]in Partidul Democrat. |n Marea Britanie, sindicatele sus]in Partidul Muncii. Nu de pu]ine ori, aceste voci ce se presupun a fi de partea angaja]ilor au fost penetrate [i chiar conduse de re]ele mafiote. Sunt confuz. Sindicatele sunt vocea angajatului sau doar ne leg`m de ele ca de un r`u necesar? Va veni vremea când cei mul]i vor fi obliga]i s` accepte deciziile celor pu]ini, chiar dac` aceste decizii vor contrazice propriile nevoi. Dramatic va fi momentul \n care deciziile acestora vor intra \n conflict cu propriile principii morale. Perspectiva nu este tocmai optimist`. Puterea tinde s` se concentreze \n mâna câtorva oameni, care folosesc argumentul c` astfel sunt mai puternici [i pot negocia mai bine. Tu e[ti doar unul dintre cei mul]i, iar dac` nevoile [i principiile tale nu sunt acelea[i cu cele ale mul]imii, cred c` ai aflat deja c` aceasta nu ]ine cont decât de cel mai mic numitor comun. Crezul t`u va fi strivit de t`v`lugul celor mul]i. Când va veni vremea? Curând. ST Semnele Timpului Martie 2007
32
33-36 Easy Life:Layout 1
3/9/07
9:41 PM
Page 33
Social
Easy life
Nu demult, am vizionat pe internet un clip \n care o domni[oar` legat` la ochi era condus` de familia ei \n fa]a casei pentru a i se oferi cadou de ziua ei o ma[in` decapotabil`. Surpriz`! C창nd este dezlegat` la ochi, fata se sup`r` [i \[i vars` nervii pe tat`l ei pentru c` acesta nu \n]elesese c` ea \[i dorea o ma[in` albastr`, [i nu ro[ie, cum era cea din fa]a ei. Fie c` este un caz real, filmat de un membru al familiei, fie c` este o scen` regizat`, aceast` situa]ie reprezint` o ilustra]ie perfect` ce define[te r`sf`]ul [i moravurile decadente, specifice societ`]ii moderne. I Cristina Peli
Martie 2007 Semnele Timpului 33
33-36 Easy Life:Layout 1
3/9/07
9:41 PM
Page 34
Social
P
osturile de televiziune sunt, mai mult decât ni[te mijloace de informare \n mas`, ni[te afaceri. Gra]ie acestui statut, mass-media se orienteaz` dup` profit, \ncercând din r`sputeri s` se adapteze cerin]elor de vizionare ale pie]ei. O zi petrecut` \n fa]a televizorului poate fi un exerci]iu interesant pentru cei care vor s` fac` o
Bun`stare \n Antichitate Societatea Romei antice era o una bogat` [i str`lucitoare. Tr`ia \n lux [i extravagan]`, avea armate numeroase, bine antrenate [i finan]ate. La data de 4 septembrie 476 \ns`, \mp`ratul Romulus Augustus a fost \nfrânt de Odoacru. Ziua a r`mas \n istorie ca data ce marcheaz` c`derea Imperiului Roman1 chiar dac` Imperiul Roman de R`s`rit a d`inuit pân` la 29 mai 1453 (C`derea Constantinopolului). De-a lungul timpului, au fost propuse multe teorii cu privire la motivele [i cauzele declinului [i c`derii Imperiului Roman, unele teorii ajungând pân` la afirma]ii conform c`rora imperiul nu a c`zut. |n 1984, profesorul german Alexander Demandt public` o colec]ie de 210 teorii cu privire la c`derea Imperiului Roman. Dintre toate, cea mai cunoscut` este teoria lui Edward Gibbon, care plaseaz` responsabilitatea c`derii imperiului asupra degrad`rii morale [i sc`derii virtu]ii civice din Roma antic`. „Declinul Romei a fost efectul natural [i inevitabil al m`re]iei f`r` modera]ie. Prosperitatea a copt principiile putrefac]iei; cauzele distrugerii s-au \nmul]it pe m`sura cuceririlor; atunci când timpul sau accidentul a \nl`turat suportul artificial2, fabulosul material a cedat chiar sub presiunea greut`]ii sale”, spunea Gibbon \n cartea Declinul [i c`derea Imperiului Roman. |nainte de c`dere, Roma era \n declin economic, armata era dependent` de mercenarii germani, \mp`ra]ii [i liderii ei tr`iau cu fastul pe care cu greu \l mai puteau sus]ine din bog`]iile luate de la popoarele cucerite, iar popula]ia ei tr`ia \ntr-o stare accentuat` de nep`sare civic` [i decaden]` moral`. |n perioada de \nceput, când Roma era republic`, sau chiar mai \nainte, moravurile cet`]enilor erau cu totul diferite fa]` de situa]ia de dinaintea c`derii: duceau o via]` auster` [i virtuoas`. Apoi, pe m`sura \mbog`]irii popula]iei, pe m`sur` ce hrana [i ap`rarea teritoriului nu mai erau o problem` pentru cet`]eni, virtutea \nainta[ilor Romei devenise pentru cei din urm` doar o amintire nostalgic`, alte preocup`ri mai pl`cute stârnind interes.
analiz` obiectiv` pe \ntreaga palet` de programe. Ce emisiuni monopolizeaz` grilele de programe? „Via]a fabuloas` a supermodelelor”, „Nun]ile secrete ale celebrit`]ilor”, „Cei mai dr`gu]i copii de vedete”, „Cele mai slabe vedete” [i, f`r` a termina lista, „Casele vedetelor”. Privind aceste emisiuni, spectatorul este transferat \ntr-o lume fabuloas` a luxului [i extravagan]ei, o lume a oamenilor frumo[i [i faimo[i, care au mii de haine [i stau \n case superbe, care fac toat` ziua lucruri interesante [i sunt ferici]i. Foarte pu]ini realizeaz` \ns` caracterul \ndoielnic [i uneori hilar al acestor \ntâmpl`ri filmate. Spre exemplu, Andreea, copil de mare vedet`, \[i \ncepe ziua mergând la salonul de \ngrijire a corpului \mpreun` cu animalul s`u de companie, o c`]elu[` Bichon Maltaise. Tratamentul \ncepe cu tunsul [i coafarea celor dou` mici vedete [i se termin` \n forte cu manichiura f`cut` cu un lac de unghii de culoare roz atât pentru fat`, cât [i pentru câinele acesteia. |ntâmplarea nu este singular`. |n mai toate emisiunile de divertisment, tinerii faimo[i se trezesc abia pe la ora 12 [i nu se duc s` ia micul dejun decât \n restaurantul X, Y sau Z, unde pot fi remarca]i, fotografia]i [i filma]i. Via]a acestor VIP-uri pare ireal`. Nu merg la munc` de diminea]a pân` seara, se trezesc târziu, merg la shopping, la saloane pentru \ngrijirea corpului, \n cluburi de distrac]ie... [i asta \n fiecare zi. Totu[i, chiar dac` pe unii telespectatori povestea \i las` indiferen]i, stilul easy life devine, \ngrijor`tor de rapid am putea spune, cel mai frumos vis al prezentului. Via]a u[oar` – easy life – e lipsit` de grija zilei de mâine sau de stresul de la locul de munc`, este u[oar`, abundent` [i plin` de distrac]ie. Paralel cu lumea intangibil` a vedetelor, \ntr-o m`sur` mai mic` sau mai mare, to]i experiment`m o via]` u[oar` sau cel pu]in mai u[oar` decât a p`rin]ilor no[tri de exemplu, [i asta dac` lu`m \n considerare doar prezen]a utilit`]ilor \n via]a noastr`. Nu numai utilit`]ile de care ne bucur`m mai mult decât oricând, ci [i mul]i al]i factori eviden]iaz` faptul c` societatea actual` se situeaz` pe un vârf economic – poate cel mai \nalt vârf din ultimele secole. Sunt anumite profesii care apar [i dispar odat` cu ascensiunea sau recesiunea st`rii materiale a societ`]ii. Spre exemplu, \ntr-o societate s`rac`, nu vor exista stili[ti, decoratori de interior, arhitec]i de spa]ii verzi sau saloane pentru câini. Acum Semnele Timpului Martie 2007
34
33-36 Easy Life:Layout 1
3/9/07
9:41 PM
Page 35
\ns` exist` o multitudine de afaceri [i profesii interesante care indic` starea de bine, de \mplinire a tuturor nevoilor pe care chiar [i cel mai preten]ios individ modern le-ar putea avea. Abunden]a posibilit`]ilor de alegere pentru fiecare produs [i serviciu, calitatea ridicat` a acestora, precum [i faptul c` foarte mul]i oameni \[i pot permite s` aib` acces la ele plaseaz` societatea actual` la cel mai \nalt nivel al bog`]iei pe care l-a cunoscut lumea vreodat`. Membrii ei se pot considera ferici]i [i mul]umi]i c` s-au n`scut \n acest timp de prosperitate [i pace. {i totu[i o singur` privire \n istorie relev` [i alte perioade de ascensiune [i bun`stare economic` asem`n`toare situa]iei prezente.
Crize vechi \n haine noi Istoria consemneaz` [i alte perioade de bun`stare [i dezvoltare economic`, best off-ul secolului trecut fiind \nregistrat \n anii 1920-1930. Totu[i nu deceniul acesta de bun`stare [i lux a r`mas \n istorie, cât perioada ce a urmat acestor zece ani. Anul 1929 reprezint` pentru anali[tii economici un punct de cotitur`, o born` kilometric`, anul \n care \ncepe marea Recesiune economic` [i care dureaz` pe tot parcursul deceniului trei. De[i a afectat mai mult America de Nord [i Europa,
Via]` u[oar` \n Sodoma Cuvântul Sodoma este asociat de cele mai multe ori unei vie]i u[uratice [i desfrânate. Conform raportului biblic din Geneza, capitolul 19, asocierea este mai mult decât \ndrept`]it`; pu]ini oameni [tiu \ns` c` Biblia mai consemneaz` [i altceva \n afar` de imoralitate atunci când vorbe[te despre Sodoma. Portretul este dramatic: „Era \ngâmfat`, tr`ia \n bel[ug [i \ntr-o lini[te nep`s`toare, ea [i fiicele ei, [i nu sprijinea mâna celui nenorocit [i lipsit”. Asem`n`rile dintre Sodoma [i societatea Romei antice surprind mai ales din cauza finalului brusc [i deloc fericit de care au avut parte ambele; via]a u[oar` [i \mbel[ugat`, desfrâul [i nep`sarea au precedat ambele c`deri.
fenomenul a avut efecte devastatoare pe tot mapamondul. Anali[tii plaseaz` cauzele recesiunii [i pr`bu[irii economiei mondiale din ’29 \n aria dezechilibrelor macroeconomice – dezechilibre \ntre cererea [i oferta de pe pia]a monetar`, dintre produc]ie, consum [i economii [i cre[terea rezervelor bancare. Totu[i este de remarcat faptul c` ciclul bun`stare-degradare, moral`-c`dere este replicat [i \n acest caz pur economic. Liberalii [i prosperii ani ’20, care aveau s` fie caracteriza]i mai târziu ca fiind „deceniul p`catului”, au fost urma]i de criz`, apoi de conservatorism [i mai apoi de o re\nviere a spiritului religios.
Niciodat` ca acum Nivelul pe care l-a atins societatea actual` nu a mai fost atins vreodat` la o scar` atât de larg`. Societatea este bogat`, prosper` [i cu perspectiv`. Fenomenul nu mai genereaz` o preocupare atât de intens` a indivizilor pentru nevoile de baz`, nevoi care sunt asigurate f`r` efort prea mare [i f`r` grija zilei de mâine. Pentru c` aten]ia este redirec]ionat` spre satisfacerea altor nevoi, ofertan]ii de pe pia]a de bunuri [i servicii vin \n \ntâmpinarea acestor „alte nevoi” printr-o ofert` variat` de produse care \ncearc` s` mul]umeasc` cerin]ele unei societ`]i de consum \nfometate. Al]ii speculeaz` [i chiar creeaz` „alte nevoi”. Ajung astfel pe pia]` produse \nso]ite de sloganuri puternice [i directe: „Pentru fiara din tine”, „Venereaz`-]i pielea”, „Egocentrist” [i „Pentru cei puternici”. Cuvintele mângâie eul [i valorific` nevoile superficiale, reprezentând instantanee acurate ale preocup`rilor publicului larg. Degradarea moravurilor societ`]ii moderne este sesizabil` [i \n alte aspecte Martie 2007 Semnele Timpului 35
33-36 Easy Life:Layout 1
3/9/07
9:41 PM
Page 36
Social
ale vie]ii, nu doar \n abunden]a de oferte ce \mbie privitorul la o degustare „cu toate sim]urile” a unei b`uturi sau la de]inerea puterii [i a pasiunii odat` cu un automobil dup` care trec`torii s` \[i \ntoarc` privirile. De exemplu, o particularitate caracteristic` numai timpului curent este posibilitatea adopt`rii de c`tre un individ a oric`rei conduite morale ce i se pare potrivit` pentru sine [i asta la
Dac`, pe timpul Imperiului Roman, morali[tii vremii mai considerau luxul [i extravagan]a petrecerilor (...) un lucru de evitat, acum glasul celor care asociaz` luxul cu degradarea abia se aude... ad`postul legilor date \n spiritul „politically corectness” (corect din punct de vedere politic). De pild`, chiar dac` [i \n Roma antic` exista homosexualitate, cei care o practicau nu erau ap`ra]i de vreo lege care s` confere pe deasupra [i un statut sau drepturi speciale. Degradarea moral` a atins \n prezent culmile pe care s-a suit Roma antic` [i, de ceva vreme, le-a
dep`[it lejer. Dac`, pe timpul Imperiului Roman, morali[tii vremii mai considerau luxul [i extravagan]a petrecerilor oferite de cei din \nalta clas` un lucru de evitat [i \mpotriva c`ruia propuneau adoptarea de legi, acum glasul celor care asociaz` luxul cu degradarea abia se aude [i nu \ndr`zne[te s` mearg` pân` acolo \ncât s` propun` legi sau fapte. O profe]ie veche de aproape 2000 de ani care se g`se[te pe paginile Sfintei Scripturi descrie o societate asem`n`toare cu cea curent`, \n care oamenii sunt „iubitori de sine, iubitori de bani, l`ud`ro[i, trufa[i... ne\nfrâna]i... iubitori mai mult de pl`ceri decât iubitori de Dumnezeu”3. Via]a u[oar`, sau easy life, este via]a mondenului, a modernului [i a viitorului – dac` nu este tr`it` \n mod autentic atunci este m`car râvnit`. Istoria avertizeaz` \ns` c` dec`derea moral` generalizat` este un semn al \nceputului sfâr[itului; un experiment prea scump pl`tit pentru a fi \ncercat. ST
1. Romulus Augustus era \mp`ratul Imperiului Roman de Apus. 2. Venitul din cuceriri 3. 2 Timotei 3,3-5
Semnele Timpului Martie 2007 36
37-41 Consumatorul:Layout 1
3/9/07
9:27 PM
Page 37
Nu trebuie s` fii nici alcoolic, nici cleptoman, nici dependent de jocurile de noroc ca s` trebuiasc` s` te tratezi cu Nalmefene. Trebuie doar s` \]i plac` s` mergi la cump`r`turi. S` \]i plac` atât de mult \ncât pl`cerea s` devin`, \ntr-o bun` zi, obsesie. Psihiatrii \]i vor spune c` e[ti consumator compulsiv [i \]i vor prescrie vestitul Nalmefene, eficient, \n general, \n cazul consumatorilor de droguri. Recent, s-a adeverit c` [ase din zece dependen]i de cump`r`turi au renun]at la viciu urmând tratamentul. 10% din popula]ia globului este dependent` de noua boal` a secolului XXI – shoppingul. Tr`iasc` Nalmefene! I Anca Porumb
Mergem la cump`r`turi? S
untem ceea ce de]inem, acesta este mesajul cu care ne bombardeaz` mass-media. |ncet\ncet, mersul la cump`r`turi s-a transformat din nevoie \n pl`cere [i din pl`cere \n dependen]`. O contribu]ie deloc neglijabil` la extinderea fenomenului o are televiziunea, care a creat o \ntreag` mitologie despre cum tr`iesc oamenii, când, de fapt, realitatea este cu totul alta. Pe bun` dreptate, e foarte greu s` rezi[ti presiunii. Când vezi cum oamenii din jurul t`u prosper`, e o pornire natu-
ral` [i uman` s` vrei s` fii ca ei. Nici nu mai e de mirare c` unii oameni nu pot rezista tenta]iei de a cump`ra; de cele mai multe ori, ace[tia se \ntorc acas` – dup` o \ntreag` zi de shopping – cu tot felul de lucruri inutile. Curios este faptul c` multe dintre produse r`mân cu eticheta ata[at`, [i asta pentru c` ceea ce conteaz`, de fapt, este actul cump`r`rii, al achizi]iei, mai mult decât cel al folosirii din punct de vedere practic. Ei, cump`r`torii compulsivi, reprezint` un nou tip de victime ale
Martie 2007 Semnele Timpului 37
37-41 Consumatorul:Layout 1
3/9/07
9:28 PM
Page 38
Social Festivalul cump`r`turilor Trei milioane de turi[ti fac shopping \n Dubai \n perioada decembriefebruarie. Anul acesta, a fost s`rb`torit` cea de-a dou`sprezecea edi]ie a Festivalului Interna]ional al Cump`r`turilor, festival cu un profit de 1 bilion de dolari. Marea atrac]ie e Oaza Covoarelor, unde sunt prezentate peste 100.000 de produse. S-au vândut covoare \n valoare de 58 de milioane de dolari. Vizitatorii au la dispozi]ie 25 de mall-uri, precum [i pie]ele \n aer liber din jurul ora[ului. Oamenii pot merge la shopping chair [i noaptea, pentru c` bazarul de noapte este deschis pân` \n zori.
Statistici: I |n SUA, exist` mai multe ma[ini decât posesori ai unui permis
de conducere. I M`rimea frigiderelor a crescut cu 10% \ntre 1972 [i 2001. I Noile locuin]e sunt cu 38% mai mari \n 2000 fa]` de 1975. I |n SUA, venitul mediu pe persoan` s-a dublat \ntre 1957 [i 2002,
\n timp ce num`rul oamenilor care se declar` „foarte ferici]i” a r`mas acela[i. I Un american lucreaz` cu 350 de ore (9 s`pt`mâni) mai mult decât un european, potrivit unui raport realizat de Worldwatch Institute.
societ`]ii de consum, afectate de o tulburare c`reia speciali[tii i-au dat [i un nume: shopping compulsiv, sau consum patologic. Schema dup` care se desf`[oar` aceast` manie e simpl`: cump`r`torii achizi]ioneaz` lucruri de care nu au nevoie [i cheltuiesc mai mult decât \[i permit, pentru ca apoi s` se simt` vinova]i [i nesatisf`cu]i. E un fel de panaceu temporar pentru a contracara depresia, singur`tatea [i anxietatea. „Dac` e[ti nemul]umit, dac` vrei s` ui]i de probleme, dac` te sim]i vinovat, schimb`-]i look-ul [i du-te la cump`r`turi!”, aceasta este oferta societ`]ii de consum. Medicul psihiatru Florin Tudose \ncadreaz` aceast` manie:
„Pofta excesiv` de a acumula ]ine de o evaluare eronat` a necesit`]ilor reale. Civiliza]ia modern` a creat un cadru uimitor [i uluitor, unde imaginarul nostru este dep`[it, aceste supermarketuri, hipermarketuri, unde prin abunden]a colosal` de obiecte se satisface orice fel de fantasm` cumulativ` a individului, care intr` \n acest joc extraordinar”.1 Persoanele dependente de cump`r`turi au o stim` de sine mai sc`zut` decât cump`r`torii normali, sunt mai impulsive decât media [i tind s` fie perfec]ioniste. Simpla interac]iune cu vânz`torii le ofer` un sentiment de importan]` [i de putere. Tocmai de aceea, nici m`car nu probeaz` ceea ce cump`r`; prefer` obiectele cele mai scumpe, iar atunci când intr` \n magazine dup` un produs, ies cu zece. Uneori, dependen]ii sufer` un blocaj emo]ional [i nu \[i amintesc nici m`car dac` au cump`rat ceva. |n spatele simptomelor se pot afla nevoi afective, care fr`mânt` [i produc tensiune psihic` pasibil` de desc`rcare doar prin gestul frenetic al cump`r`rii. Gestul are rol de calmare, \ns` doar temporar. Consecin]ele dependen]ei de cump`r`turi sunt similare oric`rui comportament adictiv. Problemele financiare bat repede la u[`. Incapacitatea de control a impulsului de a cump`ra poate duce la datorii financiare, dar [i la probleme rela]ionale \n cadrul familiei. Nu c` lipsa banilor ar fi o problem` pentru dependentul de cump`r`turi; el minte [i fur` pentru a-[i procura banii de care are nevoie. De cele mai multe ori, \[i neag` problemele [i \[i mai ia un job ca s` poat` pl`ti datoriile. Poate p`rea neverosimil, dar nu trebuie decât s` facem substitu]ia dintre dependentul de droguri [i dependentul de cump`r`turi. Implica]iile sunt identice. Arma cump`r`torului compulsiv este tocmai cartea de credit. Lu`m acum [i pl`tim \n viitor. Iat` cum cump`r`turile ne desfiin]eaz` viitorul. „Noi garant`m cu viitorul nostru cump`r`turile pe care le facem mereu [i mereu, ne punem timpul din viitor [i pe noi, cei viitori, la dispozi]ia prezentului”, spune psihiatrul Florin Tudose. Cump`r`torii compulsivi au m`rturisit cercet`torilor c` senza]ia pl`cut` pe care o au atunci când cheltuie bani trece repede. „Pentru unii oameni, mersul la cump`r`turi este echivalent, ca senza]ie de euforie, cu mersul la vân`toare. Al]ii \[i satisfac astfel dorin]a de posesie, iar al]ii o fac Semnele Timpului Martie 2007
38
37-41 Consumatorul:Layout 1
3/9/07
9:28 PM
Page 39
doar ca s` socializeze, s` fie aprecia]i [i respecta]i de vânz`tori”, conchide psihologul specializat pe tratarea consumatorilor compulsivi, April Lane Benson, din New York. Finalmente, cei mai mul]i au remu[c`ri pentru câ]i bani au cheltuit dup` o zi de plimbare prin magazine.
fost transformate \n drepturi. Exist` un adev`rat terorism psihologic contra aceluia care nu este \n pas cu lumea, cu moda. Publicitatea ne repet` c` nu exist` alt model social, consumul fiind singurul [i cel mai bun mod de a tr`i. Ru[ine ]ie, consumatorule, dac` nu cumperi!
Terorism psihologic
Cre[tere negativ`
Era marketingului psihologic este incubatorul perfect pentru dezvoltarea consumatorului. Publicitatea ne ofer` produsul-minune care ne va rezolva toate problemele. „Un biet s`pun s-a ridicat cu mult deasupra menirii sale de a cur`]a, pentru c` el confer` floarea pre]ioas` a frumuse]ii oricui \l va folosi cu fidelitate. Cu to]ii str`lucim, plesnim de s`n`tate datorit` periu]ei de din]i, lamei de b`rbierit, cremei de ras, lo]iunii de fa]`, deodorantului [i din cauza altor duzini cu daruri ale zeilor, frumos ambalate. Publicitatea a intrat \n frenezie din cauz` c` ea confund` prostia de la suprafa]` cu substan]a s`n`toas` a naturii umane decente”, consemna legendarul agent publicitar Theodore MacManus \n 1928, la \nceputurile culturii de consum. Ast`zi, fericirea ni se ofer` la pachet, \n ambalaje sofisticate, cu mirosuri ademenitoare [i la pre]uri minime. |nc` din copil`rie, omului postmodern i s-a spus [i apoi i s-a repetat c` tot ce trebuie s` fac` e s` profite la maximum de reduceri, de promo]ii [i de cartea de credit. }inut \n captivitatea nout`]ii, el nu trebuie s` ]in` seama decât de propria pl`cere. Dac` uit` s` se supun` regulilor consumului, i se va reaminti \n mod consecvent c` nu are dreptul s` nu fie fericit. Dac` devine pasiv, risc` s` se mul]umeasc` cu ce are [i s` devin` asocial pentru c`, de fapt, „totul se reduce la o constrângere social` incon[tient`”, dup` cum nota Jean Baudrillard. Ori consumi, ori e[ti exclus. Ne place, nu ne place, avem parte de un dresaj social pro-consum. Niciodat` o societate nu a investit atâta energie, bani [i creativitate pentru a forma un individ. A[a cum spunea Edgar Morin, „nu se mai creeaz` un produs pentru consumator, ci un consumator pentru produs”. Nevoile au
La nivel global, fenomenul e o amenin]are pentru Terra. Dac`, de exemplu, India [i China ar folosi atâta hârtie ca un occidental, \n trei ani de zile ar trebui t`iate toate p`durile de pe planet` pentru a fi satisf`cute toate nevoile. Nu trebuie decât s` ne \ntoarcem \n anul 1968, când exper]ii vestitului Club de la Roma publicau raportul Aten]ie la cre[tere!. Speciali[tii au avut atunci \ndr`zneala s` propun` principiul cre[terii zero pentru a frâna de urgen]` consumul nest`vilit de bunuri, de energie [i de resurse al planetei. Mai târziu, unul dintre pre[edin]ii Comisiei Europene, Sicco Mansholt, a mers chiar mai departe, sus]inând c` obiectivul ar fi nu o cre[tere zero, ci o cre[tere negativ`. Un discurs optimist a mu[amalizat \ns` observa]iile Clubului de la Roma, societatea accelerând spre o cre[tere cantitativ`. |n decursul
Vot pentru abstinen]` I O asocia]ie din California, Forumul american pentru simplitate , organizeaz` an de an, \n octombrie, Ziua \n care \]i iei timp s` tr`ie[ti (Take Back Your Time Day). Asta \nseamn` s` ajungi târziu la birou, s` pleci devreme acas` [i s`-]i iei o pauz` lung` pentru prânz. I Faptul c` 50 de milioane de americani s-au \nscris \ntr-un registru care \i protejeaz` contra telemarketingului arat` frustrarea pe care o resimt oamenii când economia \ncepe s`-i domine, \n loc s` le deserveasc` interesele. I Zece prieteni din San Francisco au hot`rât s` \ncheie un pact prin
care s` se ab]in` de la cump`r`turi timp de un an. Singurele articole permise au fost cele de strict` necesitate, precum alimentele, pasta de din]i, s`punul, lenjeria intim` [i medicamentele. Orice alte produse necesare puteau fi confec]ionate artizanal, cump`rate de la secondhand, \mprumutate sau date la schimb. „To]i avem atât de multe lucruri, \ncât putem tr`i ani \n [ir cu ele. Asta \]i schimb` modul de a privi lucrurile [i te face s` apreciezi ceea ce ai”, spuneau ei. Numele lor: Mayflower Compact. I Tot americanii au lansat o provocare ce a \nceput acum 15 ani: 24 noiembrie este ziua cu 24 de ore f`r` cump`r`turi. Autolimitare, simplitate, naturale]e — acesta e mesajul Zilei f`r` Cump`r`turi.
Martie 2007 Semnele Timpului 39
37-41 Consumatorul:Layout 1
3/9/07
9:28 PM
Page 40
Social Românii [i cump`r`turile |n 2006, românii au cheltuit \n magazinele mari peste 30 de miliarde de euro. Mai precis, o treime din cât a produs economia \ntr-un an \ntreg. Speciali[tii se a[teapt` ca mania cump`r`turilor s` explodeze pân` la 100 de miliarde de euro \n 2010. La români totul trece prin stomac, ei cheltuind cea mai mare parte din bugetul pe 2006 pe produse alimentare. Apoi, pentru a-[i spori confortul, dar [i pentru a fi \n pas cu moda, au achizi]ionat aparatur` electrotehnic` de ultim` genera]ie. Numai de s`rb`tori, compatrio]ii no[tri las` 1 miliard de euro \n magazine. Prognoza pentru anul 2007 este de 40 de miliarde de euro la cump`r`turi.
unui secol, secolul XX, planeta [i-a v`zut popula]ia \nmul]indu-se de patru ori. De la un miliard [i jum`tate \n 1900, am ajuns la [apte miliarde \n 2007. Consumul de energie [i materii prime este \ns` inegal repartizat: 5% din popula]ie, adic` ]`rile bogate, a acaparat 80% din resursele naturale ale planetei. Pentru prima dat` \n istoria umanit`]ii, omul amenin]` planeta. Speciali[tii estimeaz` c` ne mai r`mân 40 de ani de rezerve de petrol [i 60 de ani de rezerve de gaz. Consum`m mai multe resurse decât descoperim, \n timp ce Terra se asfixiaz`.
Opri]i-v`! Realitatea este una singur`: cre[terea nivelului de trai merge mân` \n mân` cu degradarea calit`]ii vie]ii. E lucru dovedit. Nu ne r`mâne decât s` ne oprim [i s` ne hot`râm ce alegem: case sau c`mine, fast-food sau s`n`tate, averi sau valori, telefoane ultraperformante sau comunicare, libertate sau libertinaj? Cât despre valorile societ`]ii \n care tr`im, ele sunt de-a dreptul b`t`toare la ochi. E suficient s` observ`m c` un juc`tor de fotbal este pl`tit de 25 de ori mai mult decât un profesor sau c` milioane
|nc` din copil`rie, omului postmodern i s-a spus [i apoi i s-a repetat c` tot ce trebuie s` fac` e s` profite la maximum de reduceri, de promo]ii [i de cartea de credit. de copii mor de foame \n Africa, \n timp ce 5% din popula]ia lumii de]ine 80% din resursele planetei. Dac` tr`im cumva \ntr-o stare de negare, ar fi timpul s` ne ecologiz`m con[tiin]a [i s` ne reamintim \ndemnul lui Isus Hristos: „\n lume, dar nu din
lume”. Asta \nseamn` s` mergem contra curentului tendin]elor consumeriste; s` redescoperim ceea ce Epicur numea temperan]a fericit`, s` tindem poate spre o via]` autentic`, f`r` pl`cerile de o clip` oferite de un s`pun minune; s` redescoperim natura, de al c`rei verde poate nu ne mai aducem aminte din cauza griului betoanelor care ne sufoc`. Revolta, spunea Camus, este un NU spus nedrept`]ii [i r`ului, [i care presupune implicit un DA spus drept`]ii [i binelui. Nu ne vom opune de dragul de a ne opune. Dac` suntem sinceri, putem observa c` risc`m s` ne transform`m copiii \n ni[te r`sf`]a]i ai societ`]ii de consum. Genera]ia urm`toare va cre[te f`r` a avea o reprezentare real` a elementelor de care au nevoie pentru a fi ferici]i. Situa]ia cu care ne confrunt`m este una de tip mori[c` – o pant` descendent` [i alunecoas`, Semnele Timpului Martie 2007
40
37-41 Consumatorul:Layout 1
3/9/07
9:28 PM
Page 41
Cei mai ferici]i copii nu tr`iesc \n ]`rile bogate |n ]`rile industrializate, bun`starea material` [i fericirea nu se prea rimeaz`, conform ultimului raport UNICEF3. Sondajul a luat \n calcul nivelul de educa]ie, accesul la \ngrijiri medicale, securitatea, sentimentul de bun`stare fizic` [i psihic`, rela]iile cu familia [i anturajul copiilor din 21 dintre cele mai bogate ]`ri industrializate. Cu toate c` tr`iesc \n a cincea ]ar` din lume ca bog`]ie, tinerii din Marea Britanie se declar` neferici]i. La fel [i cei din Statele Unite. De altfel, cele dou` ]`ri se [i afl` \n coada clasamentului realizat de UNICEF. Cercet`torii spun c` mul]i copii britanici sufer` de depresie, beau alcool [i se drogheaz` frecvent. Un sfert dintre copiii de 11, 13 [i 15 ani au recunoscut c` au fost deja be]i \n cel pu]in dou` ocazii. |n plus, rela]iile sexuale \ntre minori sunt mult mai frecvente decât \n alte state din Europa. Tot copiii se confrunt` cu cele mai multe e[ecuri [colare [i cu rela]ii nefericite \n familie. SUA, Anglia [i Suedia au cei mai mul]i copii cu un singur p`rinte, \n timp ce Italia, Grecia [i Spania au cel mai mic num`r de astfel de cazuri. Un alt fapt surprinz`tor este acela c` Republica Ceh` este clasat` mult \naintea unor ]`ri bogate, cum este Fran]a, SUA, Austria sau Anglia, atunci când este vorba de bun`starea psihic`. Se pare c` cei mai ferici]i copii tr`iesc \n Olanda, Suedia, Danemarca [i Finlanda.
\n care copiii cad f`r` s`-[i dea seama c` e vorba de o dependen]` autentic`. Nu demult, pe 14 februarie, ziarul britanic The Independent titra: „Copiii britanici sunt neferici]i, neglija]i [i slab educa]i”2. Nefericirea tinerei genera]ii din ]`rile industrializate a constituit [i subiectul unui raport recent al UNICEF. Concluzia: copil`ria a uitat s` se mai ca]`re \n copaci, s` se mai joace de-a v-a]i ascunselea. Societatea de consum a oferit copiilor secolului XXI un televizor, internet, jocuri video [i droguri, plus p`rin]i cu dou` joburi, plus rela]ii sexuale premaritale. {i multe alte plusuri care au culminat cu un minus \n dreptul fericirii. Bine c` nu e minus infinit! |n loc s` acceler`m \nainte, ar trebui s` privim \n oglinda retrovizoare. Ba chiar mai mult, ar trebui s` facem cale \ntoars`, pentru c` fericirea a
r`mas undeva \n urma noastr`; nu ]ine nici de economii inteligente, nici de detergen]i care scot 99 de pete. |n vâltoarea societ`]ii de consum, sfaturile Bibliei ne pot readuce pe drumul cel bun. „Opri]i-v` [i s` [ti]i c` Eu sunt Dumnezeu!” (Psalm 46,10). Ce lucru simplu ne cere Dumnezeu! El merge chiar mai departe: „Veni]i singuri la o parte... [i odihni]i-v` pu]in!” (Marcu 6,31). Unii au \n]eles acest lucru [i au optat pentru abstinen]` de la cump`r`turi. Al]ii au ales s` dea frâu liber poftelor la Festivalul Shopping-ului de la Dubai. Categoric, nevoile trebuiesc \mplinite. Tot ce trece dincolo se nume[te moft [i \[i va g`si oricând satisfac]ia \n arhicunoscutul [lag`r al societ`]ii de consum: trei la zece mii!!! Alternativa const` \n oferta divin`: Opri]i-v` [i odihni]i-v`! Aten]ie, nu se [tie cât dureaz` promo]ia... ST
1. Florin Tudose: http://www.psihologia.ro/print.php?id=66&cat=articol, Consumatorismul ne desfiinteaza viitorul 2. Britain's children: unhappy, neglected and poorly educated , 14 februarie 2007, http://news.independent.co.uk/uk/this_britain/article2268082.ece 3. Child Poverty in Perspective: An Overview of Child Well-being in Rich Countries
Martie 2007 Semnele Timpului 41
42-48 Extraterestrii:Layout 1
3/9/07
9:35 PM
Page 42
{tiin]`
Extratere[tri sau ter Amprenta de pe chipul nostru nu se potrive[te hazardului Mars Global Surveyor (foto), sonda spa]ial` ce orbiteaz` în jurul planetei Marte, avea s` fac`, între 2004 [i 2005, o serie de fotografii ce au realimentat speran]a oamenilor de [tiin]` cu privire la apari]ia vie]ii pe planeta cea mai asem`n`toare P`mântului, al`turi de Venus. Cel mai mare obstacol îns` a fost imposibilitatea existen]ei apei în stare lichid` pe aceast` planet` din cauza temperaturilor deosebit de sc`zute din timpul nop]ii. Cum apa este considerat` indispensabil` pentru apari]ia oric`rei forme de via]`, acest pas p`rea de netrecut. I Mihai Bijacu
Semnele Timpului Martie 2007 42
42-48 Extraterestrii:Layout 1
3/9/07
ere[tri?
9:35 PM
Page 43
F
otografiile f`cute planetei Marte au venit din nou \n sprijinul acelora care sus]in c` via]a ar fi putut ap`rea \n alt` parte decât pe planeta noastr` [i numai ulterior a ajuns [i aici. |n aceste fotografii se v`d foarte bine conturate ni[te canale de scurgere a apei, ceea ce a condus la concluzia c` trebuie s` fi existat ap` \n stare lichid` pe Marte \n ultimii 10 ani. Dup` p`rerea exper]ilor, ni[te izvoare subterane [i-au f`cut loc la suprafa]` [i, mai \nainte s` \nghe]e, au reu[it s` sape aceste canale de scurgere.
Problema vie]ii pe Marte nu este nou` Oamenii de [tiin]` de la NASA au descoperit \n 1984, \n Antarctica, o roc` ce nu sem`na cu nicio alta cunoscut` pân` atunci. |n urma analizelor, s-a descoperit c` gazele care fuseser` prinse \n bulele din structura rocii sem`nau foarte bine cu amestecul de gaze despre care se [tia c` alc`tuie[te atmosfera planetei Marte. Tot atunci s-au descoperit mici forma]iuni tubulare, care sem`nau cu bacteriile fosilizate din mostrele terestre [i care p`reau a fi \nconjurate de substan]e chimice, probabil reziduuri ale metabolismului bacteriilor. Asta demonstra c` existau urme ale vie]ii chiar pe aceast` roc`. Nu to]i oamenii de [tiin]` au fost \ns` de aceea[i p`rere. Fosilele descoperite erau mult mai mici decât cel mai mic organism cunoscut nou` [i, \n plus, aceste forme s-ar fi putut na[te prin procese naturale. Problema este mult prea complex` pentru a putea fi elucidat` odat` cu descoperirea apei \n stare lichid` sau a unor forma]iuni celulare care
|ntrebarea este dac` via]a, \ntr-adev`r, poate ap`rea prin procese pur naturale sau dac`, având \n vedere uimitoarea complexitate a vie]ii, a fost nevoie de un Creator. aduc cu bacteriile fosilizate. |ntrebarea este dac` via]a, \ntr-adev`r, poate ap`rea prin procese pur naturale – a[a cum sus]ine canonul [tiin]ific modern – sau dac`, având \n vedere uimitoarea complexitate a vie]ii, a fost nevoie de un Creator. Dou` mari dificult`]i trebuiesc dep`[ite atunci când este vorba de evolu]ia vie]ii pe P`mânt: Martie 2007 Semnele Timpului 43
42-48 Extraterestrii:Layout 1
3/9/07
9:35 PM
Page 44
{tiin]` I |n primul rând, trebuie explicat` apari]ia vie]ii, trecerea de la materia anorganic`, inert`, la acea prim` celul` – prima entitate considerat` vie, prima entitate capabil` s` produc` urma[i aproape identici cu sine. |n termeni [tiin]ifici, aceasta se nume[te abiogenez`. I Cea de-a doua problem` o constituie modul \n care aceast` prim` celul` a reu[it s` produc` \n timp uria[a varietate de specii care populeaz` ast`zi P`mântul, culminând cu acea specie unic` Homo Sapiens.
O realitate trist` |n realitate \ns`, oamenii nu \[i pun prea multe \ntreb`ri legate de originea vie]ii. Poate c` timpul nu permite sau poate c` natura educa]iei nu ofer` uneltele necesare, iar aceast` filozofie pare prea dificil` [i cu totul inutil` \n truda vie]ii de zi cu zi. R`spunsul la aceste \ntreb`ri nu pune pâine pe mas`, nu ]ine copiii \n [coal` [i nici nu ofer` medicamente \n caz de boal`. Mul]i dintre noi credem \n ceea ce ortodoxia [tiin]ific` afirm`. Am auzit poate din documentare sau am citit prin ziare titluri senza]ionale cu privire la izbânzile [tiin]ei \n materie de origini ale vie]ii [i ne este de ajuns. Dac` ei spun a[a, atunci a[a trebuie s` fie, c` doar sunt cei mai \nv`]a]i. |nseamn` c` noi am evoluat [i cu asta basta. Eu \mi voi continua traiul [i voi \ncerca s` ob]in cât mai mult de la via]`. Blaise Pascal afirma c` nu este nicio problem` dac` tu crezi c` Dumnezeu exist` [i El, de fapt, este doar pl`smuirea unor min]i slabe. Nu ai pierdut nimic. Cu totul altfel se judec` lucrurile dac` tu crezi c` Dumnezeu nu exist` ([i \]i duci via]a \n consecin]`), când El, de fapt, exist`. Atunci ai pierdut totul.
|nainte de a lua o decizie cu privire la lucrul acesta, merit` m`car s` cercetezi pu]in situa]ia, s` cânt`re[ti argumentele, s` evaluezi [i o parte, [i alta [i apoi s` iei o decizie, având mereu \n minte faptul c` [i a[a s-ar putea s` gre[e[ti. E un risc oricum, dar ri[ti mai pu]in dac` cel pu]in te informezi.
Era informa]iei la nivel celular {tiin]a afirm` cu t`rie faptul c`, \n urm` cu un miliard [i jum`tate de ani, cea mai simpl` form` de
via]` a ap`rut din materia anorganic`. Problema este \ns` pus` gre[it. Nu exist` form` de via]` simpl`. Pân` cu pu]in timp \n urm`, tehnologia [i cuno[tin]ele [tiin]ifice limitate au determinat o percepere foarte simplist` a sistemelor vii. Microscoapele din secolul al XIX-lea [i \nceputul secolului XX nu aveau decât o mic` putere de m`rire [i o la fel de mic` rezolu]ie, astfel c` majoritatea oamenilor de [tiin]` aveau s` ajung` la concluzia c` celula nu este altceva decât un amalgam de substan]e chimice \ntr-un mic s`cule] gelatinos – „o buc`]ic` simpl` de combina]ii albuminoase de carbon”, a[a cum avea s` afirme Ernst Haeckel. La vremea aceea, nu p`rea prea improbabil ca diferite substan]e organice simple care interac]ionau \n Semnele Timpului Martie 2007
44
42-48 Extraterestrii:Layout 1
3/9/07
9:35 PM
oceanul primordial s` dea na[tere unei forme de via]`. Detaliile intime ale celulei, binecunoscute ast`zi chiar de elevii de [coal` general`, sc`pau privirii celor mai scrupulo[i cercet`tori ai acelor vremi, din cauze pur obiective – lipsa instrumentelor adecvate. Mijlocul secolului XX avea s` schimbe cu totul perspectiva asupra structurii celulei [i a func]ion`rii ei odat` cu descoperirea f`cut` de doi cercet`tori, unul englez [i altul american, care avea s` lanseze un ocean de cercet`ri ulterioare asupra originilor vie]ii. |n 1959, Francis Crick [i James Watson au f`cut public` descoperirea lor cu privire la structura molecular` dublu elicoidal` a ADN-ului. Astfel, dou` [iruri de ADN erau legate \ntre ele, formând
Page 45
o spiral` dubl`. Din momentul acela, experimentele aveau o sarcin` mult mai greu de rezolvat, pentru c`, pe lâng` substan]ele propriu-zise de care era nevoie pentru ca o celul` s` fie vie, acum trebuia explicat` originea informa]iei. Cu alte cuvinte, pentru ca totul s` func]ioneze, pentru ca s` se poat` spune c` o celul` este vie, pe lâng` toate elementele necesare de care se [tia pân` \n momentul acela, ap`rea aceast` component` crucial`, acest plan, aceast` carte de instruc]iuni – informa]ia stocat` \n lan]ul ADN. Astfel, se poate spune c`, la nivel celular, dou` categorii de molecule erau responsabile de via]a organismelor: acizii nucleici – ADN [i ARN – pentru stocarea informa]iei [i proteinele pentru toate
Martie 2007 Semnele Timpului 45
42-48 Extraterestrii:Layout 1
3/9/07
9:35 PM
Page 46
{tiin]` celelalte lucruri de \nf`ptuit: construc]ie, copiere, produc]ie, men]inere, cur`]enie, hr`nire [i evacuare. Cum rezolvi aceast` problem`, pentru c` ADN-ul nu se poate forma spontan, ci el este copiat doar prin ac]iunea anumitor proteine, iar instruc]iunile pentru formarea acelor proteine sunt stocate \n ADN? Apare astfel un joc ironic de-a „oul sau g`ina” – ce-a ap`rut mai \ntâi? ADN-ul sau proteinele? Niciun r`spuns care s` elimine una dintre ele nu p`rea satisf`c`tor, pentru c` se pare c` este nevoie de prezen]a amândurora pentru ca procesele chimice din interiorul celulei s` se desf`[oare. Problema apari]iei proteinelor prin procese naturale era deja foarte complicat` pentru c` ele sunt molecule foarte mari, a c`ror formare depinde de câteva condi]ii foarte restrictive. To]i aminoacizii trebuie s` fie orienta]i spre stânga [i trebuie s` se g`seasc` \ntr-o ordine specific` pentru c`, altfel, lan]ul nu se va putea plia \n forma sa tridimensional` pentru a-[i aduce la \ndeplinire func]ia. Este ca [i cum, \ntr-o anumit` propozi]ie, literele ar fi amestecate atât \n format normal, cât [i rotite cu 180 de grade. |n acest fel, propozi]ia este mult mai greu de \n]eles. Problema devine \ntr-adev`r complicat` atunci când trebuie explicat` originea natural` a informa]iei. Cum ajungi de la nivelul molecular, guvernat de legi fizice, dar haotic din punctul de vedere al semnifica]iei, la nivelul informa]ional, \n care un anumit aranjament de molecule care nu este specificat de nicio lege a fizicii sau chimiei dep`[e[te nivelul pur chimic [i stocheaz` o anumit`
Dac` este adev`rat c` omul a evoluat de la cea mai simpl` celul`, atunci via]a sa a c`p`tat o cu totul alt` importan]`. Nu mai exist` nimic absolut la care s` se raporteze [i care s` \i ofere linii de ghidare pentru ob]inerea fericirii. informa]ie care poate fi folosit` pentru construirea unei alte molecule? Am putea compara aceast` situa]ie cu aceea \n care ne l`s`m mâna s` bat` pur [i simplu, la \ntâmplare, la tastatura unui computer. Rezultatul va fi ceva de genul: AS{DLKG AWGQWR PTQJ|2+49TJGQW RLKFMVQW–.ER, TM 2|4+ZW2DV MASDLFKGM. Nu prea inteligibil, nu? Cu totul diferit` este situa]ia când, cu o anumit` inten]ie \n minte, reu[im s` red`m o propozi]ie
a c`rei semnifica]ie este \n]eleas` de to]i cei care cunosc limba român`: EXIST~ O COMPLEXITATE UIMITOARE LA NIVELUL CELEI MAI ELEMENTARE CELULE! Toat` lumea va fi \n stare s` \n]eleag` aceast` propozi]ie. Spre deosebire de alfabetul limbii române, care are 31 de litere, la nivelul ADN-ului nu exist` decât 4 „litere” (numite baze \n limbajul de specialitate), care sunt notate cu A, C, G [i T, [i orice „propozi]ie” trebuie alc`tuit` doar cu ele. Exact a[a se [i \ntâmpl`.
O mic` lec]ie de microbiologie Pentru ca instruc]iunile s` poat` fi citite [i apoi traduse \ntr-o anumit` protein`, trebuie mai \ntâi ca ADN-ul dublu s` fie desf`cut. O anumit` substan]`, ADN polimeraza, c`l`tore[te, s-ar putea spune, de-a lungul ADN-ului [i, acolo unde g`se[te gena respectiv`, \ncepe s` dezlipeasc` cele dou` [iruri de ADN. Dup` desfacere, gena este copiat` \n ceea ce se nume[te ARN mesager – aproximativ ca o copie xerox. Copia este dus` la fabric`. Ribozomul, o ma[in`rie extrem de complex`, alc`tuit` din dou` p`r]i principale [i care are \n componen]` peste 50 de proteine specifice [i ARN, reu[e[te s` o transforme \ntr-un lan] de aminoacizi – proteina respectiv` care apoi se va plia \ntr-o form` tridimensional` (determinat` de aranjamentul specific de aminoacizi) [i \[i va aduce la Semnele Timpului Martie 2007
46
42-48 Extraterestrii:Layout 1
3/9/07
9:35 PM
\ndeplinire sarcina proprie. Ribozomul este asistat de c`tre ARN-ul de transfer, care este specializat \n transportul aminoacizilor c`tre ribozom. |n]elegerea acestei mici lec]ii de microbiologie este crucial` pentru a putea percepe la cel mai elementar palier de complexitate [i uria[ul proces de coordonare care exist` la nivelul „celei mai simple” celule. O analogie cu situa]ii din via]a real` poate simplifica mult lucrurile. Un inginer (ADN-polimeraza) cite[te manualul de instruc]iuni (ADN) [i face o copie (ARN-mesager) paginii care \l intereseaz` (gena respectiv`). Apoi o trimite la fabric` (Ribozomul), care traduce instruc]iunile [i, ajutat de mul]i al]i ingineri (proteinele amintite), \ncepe fabricarea piesei. Furnizarea materialelor prime (aminoacizii) se face cu ajutorul unor camioane specializate (ARN de transfer) pentru fiecare tip. Procedeul este extraordinar de bine coordonat [i presupune mai multe etape de verificare a gre[elilor astfel \ncât, \n condi]ii normale, sunt rare ocaziile \n care o gen` este transcris` gre[it. Punând toate aceste elemente cap la cap, unii oameni de [tiin]` au calculat probabilitatea ca aceste macromolecule – acizii nucleici [i proteinele – s` fi ap`rut \n acela[i timp la \ntâmplare. S-a afirmat c` probabilitatea ca via]a s` fi ap`rut la \ntâmplare este egal` cu probabilitatea apari]iei unui ceas elve]ian \n urma exploziei unei fabrici de frigidere; sau cu probabilitatea form`rii unui Boeing 747 \n urma unei furtuni care ar r`v`[i un cimitir de avioane; sau cu probabilitatea ca 1.000.000 de maimu]e, care toate bat la ma[in`, s` scrie poezia Luceaf`rul, de Eminescu. Cifre greu de imaginat au fost vehiculate tocmai pentru a \ncerca s` transmit` imposibilitatea unui astfel de eveniment: 10340000000 sau 102000000000. Singura condi]ie este ca exponentul lui 10 s` fie cât mai mare. Incomensurabilitatea acestor cifre poate fi cel mult intuit` dac` ne-am gândi c` num`rul total de electroni din univers a fost estimat la 1080.
{tiin]`…, [i nu numai Majoritatea oamenilor de [tiin]` contemporani sus]in c` singura explica]ie ra]ional`, [tiin]ific`, pentru aceste origini este teoria evolu]iei. Toate publica]iile [tiin]ifice sau de popularizare a [tiin]ei, toate documentarele [i emisiunile [tiin]ifice difuzate pe cele mai prestigioase canale de televiziune specializate sau generale afirm`, atunci când este vorba de originea universului [i a vie]ii, nu numai
Page 47
c` aceasta poate fi explicat` prin evolu]ie, ci mai ales c` teoria evolu]iei vie]ii este un fapt. Un fapt la fel de demonstrat ca teoria sfericit`]ii P`mântului, teoria relativit`]ii sau orice alt` teorie a [tiin]ei acceptat` ast`zi ca fiind realitate. Evolu]ionismul \ns` nu se poate compara cu nicio alt` teorie [tiin]ific`. Dac`, de exemplu, teoria relativit`]ii nu este adev`rat` \n forma \n care este ea acceptat` ast`zi, implica]iile acestui fapt vor fi cu siguran]` importante \n anumite ramuri ale fizicii [i astronomiei implicate \n viitoarele c`l`torii interstelare, dar nu vor afecta deloc via]a normal`, de zi cu zi, a oamenilor de pe planeta aceasta. Dac` viteza luminii \n vid – 300.000 km/s – poate fi dep`[it` (a[a cum afirm` unii fizicieni [i matematicieni propunând existen]a unor particule elementare exotice – tahionii) sau nu (potrivit teoriei relativit`]ii), aceasta nu va dicta via]a niciunui Ionu] [i a niciunei Marii de pe p`mântul acesta; nu va influen]a speran]ele lor, atitudinile lor, morala lor, etica lor [i, ceea ce este cel mai important, filozofia lor de via]a. Dac` h – constanta lui Planck –
Cea mai simpl` form` de via]` Cea mai simpl` form` de via]` cunoscut` pân` \n prezent este Mycoplasma Genitalium, o bacterie care tr`ie[te \n pl`mâni [i \n tractul genital al omului, dar care nu provoac` nicio infec]ie. Num`rul total al genelor pentru aceast` bacterie se ridic` la doar 480, dintre care oamenii de [tiin]` au estimat c` 250-350 ar fi esen]iale pentru ca bacteria s` poat` supravie]ui. Din experimente a reie[it c` celelalte gene, dac` ar fi suprimate, ar mic[ora cumva [ansele de supravie]uire ale bacteriei, dar nu ar ucide-o. |ns` [i mai interesant este c`, din genele esen]iale, aproximativ o sut` sunt \nc` enigmatice pentru oamenii de [tiin]`, [i asta pentru c` func]ia lor nu a fost descoperit` \nc`. „Prezen]a a atât de multor gene a c`ror func]ie este \nc` necunoscut` printre genele esen]iale din cea mai simpl` celul` cunoscut` ne arat` c` nu cunoa[tem \nc` toate procesele moleculare care stau la baza vie]ii celulare”, m`rturise[te Craig Venter (foto), fondatorul Institutului pentru Cercetare Genomic` din Maryland, care se ocup` de acest proiect. Cea mai complex` form` de via]` de pe P`mânt – omul – are, dup` toate estim`rile, \ntre 80.000 [i 140.000 de gene. Orice teorie a evolu]iei care se vrea credibil` trebuie s` explice anevoiosul drum \ntre 480 [i 80.000 (ca s` lu`m cifra cea mai optimist`) de gene numai prin procese naturale, f`r` nicio interven]ie a vreunei entit`]i supranaturale.
Martie 2007 Semnele Timpului 47
42-48 Extraterestrii:Layout 1
3/9/07
9:35 PM
Page 48
{tiin]` are valoarea de 6,54 x 10-34 Js sau nu, asta nu va determina biserica la care pot merge Ionu] [i Maria [i nici nu va hot`r\ dac` cei doi vor merge la vreo biseric`. |n schimb, veridicitatea teoriei evolu]iei va influen]a total via]a lor [i felul \n care r`spund celei mai importante \ntreb`ri – Care este finalitatea vie]ii? Biserica a afirmat de milenii c` omul [i \ntreg universul au ap`rut prin puterea creatoare a lui Dumnezeu, [i astfel omul [tia care este scopul, care sunt urm`rile [i care va fi finalul. |n momentul \n care aceast` concep]ie cu privire la lume a fost zguduit` de noua (sau nu chiar atât de nou`, c`ci r`d`cinile ei se g`sesc \n urm` cu mii de ani, \nc` \n Antichitatea greac`) teorie a apari]iei [i evolu]iei naturale a universului [i a vie]ii f`r` nicio implicare supranatural`, r`spunsul la \ntrebarea men]ionat` mai sus s-a schimbat radical. Dac` este adev`rat c` omul a evoluat de la cea mai simpl` celul`, atunci via]a sa cap`t` o cu totul alt` importan]`. Nu mai exist` nimic absolut la care s` se raporteze [i care s` \i ofere linii de ghidare pentru ob]inerea fericirii. Totul este relativ [i fiecare om sau grup de oameni trebuie s` caute s` g`seasc` fericirea [i \mplinirea prin for]e proprii. Via]a se va limita la cele maxim o sut`, o sut` [i ceva de prim`veri [i apoi se va stinge – „chiar [i pomenirea li se va uita”. Moartea va fi sfâr[itul tuturor lucrurilor, dac` nu cumva [tiin]a va reu[i s` dezlege misterul nemuririi [i s` \i ofere omului via]a ve[nic`. Dac` \ns` teoria evolu]iei se dovede[te a fi falimentar`, lucrurile se judec` cu totul altfel. Atunci \nseamn` c` Cineva (\n sensul de entitate supranatural`, de divinitate) i-a creat pe oameni pentru un anumit scop, iar ei trebuie s` \l g`seasc`. Asta \nseamn` c` exist` un absolut la care oamenii pot s` se raporteze. |nseamn` c`, poate, moartea nu este punctul terminus al c`l`toriei lor [i poate c` este doar o pauz` sau, cum afirm` al]ii, o continuare a c`l`toriei. Indiferent care ar fi natura mor]ii, problema central` este c` via]a va deveni cu totul alta.
Doar \nceputul… Limitele de spa]iu ale acestui articol nu permit nici m`car o tratare sumar` a subiectului originii informa]iei, dar`mite a \ntregii abiogeneze sau a teoriei evolu]iei \n totalitate. Acesta este doar \nceputul. Minunata lume de la nivel celular st` gata s` \[i dezv`luie secretele [i s` ne \mbie la a o cerceta [i mai mult. Cu peste trei milenii \n urm`, un rege iudeu – poet, filozof [i profet \n acela[i timp –, f`r` s` aib` nici cea mai vag` idee despre acest uimitor univers minuscul, afirma: „Te laud c` sunt o f`ptur` a[a de minunat`! Minunate sunt lucr`rile Tale [i ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!” (Psalmi 139,14). Mul]i oameni nu sunt instrui]i formal \n ale [tiin]ei, dar pot s` se informeze singuri. Lectura de genul aceasta va \nfrumuse]a sufletul fiec`ruia. Dincolo de terminologii [i reac]ii chimice, exist` o amprent`, exist` ceva care ne spune c` suntem crea]i \n chip minunat. Lucrul acesta ar trebui s` ne schimbe via]a. {i o va face. ST
Semnele Timpului Martie 2007 48
49 Talon:Layout 1
3/9/07
11:17 PM
Page 49
|ncepând din luna aceasta, revista Semnele Timpului te ascult`. O rubric` special` va fi destinat` coresponden]ei cu cititorii. A[tept`m laude, critici sau eventuale sugestii la adresa: Str. Erou Iancu Nicolae, 38-38A, Voluntari, Ilfov Men]iona]i pe plic Semnele Timpului.
Talon de comand`
Revista
Semnele Timpului
I 9 apari]ii (aprilie – decembrie)... 30 lei |ncepând cu anul 2007, revista Semnele Timpului apare lunar.
Adresa personal` la care se vor expedia revistele comandate Nume ................................................... Prenume .......................................................... Adresa: Str. ......................................................... nr. .............. Bl. .............. Sc. ......... Et. ......... Ap. ........... Localitatea ................................................... cod ....................... Jude] ....................................... Telefon ................................ Fax .............................. V` rug`m s` completa]i talonul cite], cu majuscule [i s`-l expedia]i pe adresa de mai jos, \mpreun` cu copia documentului (chitan]`, mandat po[tal sau ordin de plat`, prin care justifica]i plata abonamentelor) SC Casa de Editur` Via]` [i S`n`tate SRL Str.Valeriu Brani[te nr. 29, sector 3 Bucure[ti; Cod po[tal 030715 Cont bancar RO78BPOS70003044397ROL01 BANC POST UNIRII COD FISCAL R 6710635 Manager: Irina Anghel – 0744.472.463
Martie 2007 Semnele Timpului 49
Covers:Layout 1
3/9/07
8:31 PM
Page 1
Prima impresie conteaz`
SEMNELE
timpului
PROMISIUNEA UNEI RELA}II DE DURAT~