Semnele Timpului - noiembrie 2009 by Revista Semnele Timpului

SEMNELE

timpului NOIEMBRIE NOIE NO IEMB IE MBRI MB RIE RI E 20 2009 09 9

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

4 LE LEI EI

Viata ‚

în lanturi ‚ ● ●

Identitatea G20 [i Noua Ordine Mondial` Noe [i potopul de dovezi ● Dinastia casei de mod`

SUMAR 1 Excesul ca lips` Editorial

NOREL IACOB

IMPRESSUM Director

ACTUALITATE

2 G20 [i Noua 8 Identitatea Ordine Mondial`

Teodor Hu]anu

Conexiuni

Redactor−[ef Norel Iacob

PAGINI REALIZATE DE FLORIN BIC~

politic

Învestit acum cu o nou` autoritate, vechiul forum economic interna]ional, G20, este desemnat ca viitorul juc`tor principal în economia mondial`. CHRISTIAN S~LCIANU

14 Comer] \n timp de criz`

economic

În cadrul summitului G20 din septembrie a.c., liderii principalelor puteri ale lumii [i-au reînnoit angajamentul de a lupta împotriva protec]ionismului. CRISTINA MODORAN {I M~D~LINA TOADER

18 social

Prin[i \n cursa vitezei (din vina cui?) În perioada ianuarie-februarie 2009, num`rul accidentelor rutiere soldate cu mor]i a crescut cu 61,5% fa]` de aceea[i perioad` a anului 2008, conform Direc]iei Generale de Poli]ie Bucure[ti (DGPMB). ECATERINA DIDI}EL

28 religie

30 biblie

PERSPECTIVE

Noe [i potopul de dovezi Popoarele lumii au avut, înc` din cele mai vechi timpuri, legende [i istorii despre un potop universal. MARIUS CRE}A

Via]a \n lan]uri Are suferin]a uman` vreun sens? Problema suferin]ei umane îi preocup` deopotriv` pe atei [i pe credincio[i.

Colegiul de redac]ie Ion Buciuman, Ecaterina Didi]el, Elena Dobrescu, Alina Kartman, Florin L`iu, Cristina Modoran, Adrian Neagu, Marius Necula, Christian S`lcianu, M`d`lina Toader

Secretar de redac]ie Florin Bic`

Corectur` Livia Ciobanu-Mihai

Grafic` [i tehnoredactare C`t`lin Ciolca Volumul 20 nr. 140 Serie nou` ISSN 1453-7060 10/2009

Adresa redac]iei Editura Via]` [i S`n`tate, Str. Labirint 116, Sector 3, Bucure[ti, Telefon: +402 (1) 323 4895, Fax: + 402 (1) 323 0040

6(01(/(

WLPSXOXL LPSXOX 12,(0%5,( (0%5,( 0%5,( 5,(

5(9,67a '( $1$/,=a ^, 23,1,( &5(^7,1a

/(,

FLORIN BIC~

contra Nobel 38 Nobel domnia unui ideal imprecis

cultur`

lifestyle

Comitetul Nobel anun]a pe 8 octombrie a.c. c` Premiul Nobel pentru Literatur` se acord` în acest an scriitoarei germane de origine român` Herta Müller. ELENA DOBRESCU

Dinastia casei de mod` „Nimeni nu vrea s` vad` femei grase. Doar m`micile dolofane, care stau în fa]a televizorului cu o pung` de chipsuri în bra]e, spun c` modelele slabe sunt urâte.“ declara creatorul de mod` Karl Lagerfeld. ALINA KARTMAN

Semnele timpului

Viata ‚

în lanturi an ‚

O ,GHQWLWDWHD * >L 1RXD 2UGLQH 0RQGLDOC O 1RH >L SRWRSXO GH GRYH]L O 'LQDVWLD FDVHL GH PRGC

Revista a ap`rut \n limba englez` \nc` din 1840. Fondat` \n 1908, \n România ea a fost publicat` pån` \n 1942. Seria nou` a fost \nceput` \n 1990.

EDITORIAL

Excesul ca lips` revolta unei genera]ii f`r` încredere

ele câteva luni trecute de la instalarea administra]iei Obama la Casa Alb` [i zvonurile despre obiec]iile ini]iale a trei dintre cei cinci membri ai comitetului Nobel, au poten]at uimirea publicului pân` la îndoial`. E adev`rat c` istoria recent` a decern`rilor a indicat o tendin]` a acord`rii distinc]iei nu ca r`splat`, ci pentru a sprijini o cauz`. Cu toate acestea, surpriza anun]ului a fost recunoscut`, cu sim]ul m`surii, chiar de Obama. În fine, povestea pare s` se tâlcuiasc` prin ceea ce membrii comitetului norvegian au sintetizat în raportul lor c`tre pres` – al`turi de America, toat` lumea n`d`jduie[te în omul providen]ial care s` conduc` „pe baza valorilor [i atitudinilor împ`rt`[ite de majoritatea popula]iei globale“. Cu alte cuvinte, nota de exces a decern`rii din 2009 a Premiului Nobel pentru Pace ]ine de sim]`mântul global al lipsei de securitate, pe care vrem s`-l înl`tur`m, pare-se, creditând un superlider hot`rât s` poarte de grij` onest destinelor planetei. Genera]ia tân`r` este argumentul important în sprijinul ultimei mele afirma]ii. Apatic` fa]` de politic`, aceast` genera]ie este excesiv preocupat` de via]a monden`, staruri [i celebrit`]i, iar ratingul spectacolelor TV de profil reprezint` o dovad`. Cu toate acestea, în timp ce declar` ceea ce v`d – c` politica este obositoare sau chiar dezgust`toare –, genera]ia Y nu este mul]umit` cu deta[area ei. Aparenta nep`sare Acordarea Premiului Nobel pentru este forma de protest a unor indivizi care s-au decis s` trìasc` pentru azi, fiindc` nu Pace pre[edintelui american Barack cred c` viitorul le va oferi ceva mai bun. Obama a avut o not` de exces. De fapt, tinerii a[teapt`, iar Barack ObaTotu[i, comunicatul de pres` care ma a demonstrat c` aceast` categorie de a înso]it anun]ul a oferit, probabil, public vrea s` se implice. La alegerile din 2008, Obama a câ[tigat voturile celor sub o cheie a interpret`rii misterului 30 de ani în propor]ie de 68%, iar dintre cei norvegian: „Doar foarte rar a reu[it 10% noi votan]i, 72% au votat pentru erovreo persoan`, în m`sura în care a ul onest, transparent, cu orizonturi largi [i f`cut−o Obama, s` capteze aten]ia în− eliberat de constrângerile sistemului. Tenta mesianic` a lui Obama demonstreaz` implitregii lumi [i s` ofere poporului sù cit existen]a anxiet`]ilor populare. speran]a într−un viitor mai bun.“ Excesul goanei dup` faim` [i bani sau excesul de consum vorbesc despre o lips` de NOREL IACOB identitate. Dac` îi întrebi pe tineri care sunt cele mai importante ]inte pe care le au în via]`, r`spunsul lor va fi: bani [i faim`. Din zece, opt vor s` fie boga]i, iar cinci vor s` fie faimo[i, în contextul în care banii sunt mult mai importan]i în mintea noastr` decât în mintea genera]iilor anterioare. Nu banii în sine sunt râvni]i, cât putin]a individului de a se distinge cu ajutorul lor, de a-[i asigura pozi]ia, recunoa[terea [i respectul, adic` identitatea (cine sunt are de-a face, din ce în ce mai pregnant, cu ce am, ce îmbrac, ce conduc). Nefericirea este c` toat` investi]ia de energie, resurse [i respect de sine cump`r` faima, adic` doar ceea ce oamenii cu care nu avem prea mult de-a face cred despre noi. Lista exceselor notabile ale noului val ar putea continua cu excesul relativiz`rii, al individualismului sau cu excesul virtualiz`rii vie]ii. Studiul World Values Survey a confirmat o transformare la nivelul valorilor popula]iei. Ast`zi, oamenii caut` s`-[i ia via]a în propriile mâini, s` r`zbeasc` având încredere doar în ei în[i[i. Cu manifestarea spiritualit`]ii [i a religiozit`]ii în declin, excesele unei genera]ii indic` lipsa unei surse de moralitate. Unei genera]ii care are aproape totul, \i lipse[te încrederea.

2 | Actualitate | noiembrie 2009

STReligie Vaticanul le \ntinde m=na Biserica Catolic` a anun]at c` este gata s`−i primeasc` \n rândurile sale pe anglicanii conservatori care nu sunt de acord cu tendin]ele teologice progresiste ale Comuniunii Anglicane, respectiv cu hirotonirea femeilor [i a homosexualilor [i cu sus]inerea c`s`toriilor \ntre persoanele de acela[i sex.

ecizia Vaticanului a fost anun]at` \n 20 octombrie a.c. [i a reprezentat un [oc pentru unii dintre episcopii catolici [i anglicani. Anglicanii din \ntreaga lume vor putea s` devin` membri ai Bisericii Romano-Catolice, p`strându-[i anumite elemente liturgice speciﬁce [i „intangibile“. Ei vor intra „\ntr-o comuniune deplin` cu Biserica Catolic`, p`strând totodat` elementele distinctive ale patrimoniului liturgic [i spiritual al anglicanilor“1, a precizat cardinalul William J. Levada, care a mai ad`ugat c` „unitatea bisericii nu presupune o uniformitate care ignor` diversitatea cultural`, dup` cum o dovede[te [i istoria cre[tin`t`]ii“2. Dac` pân` acum 1. Rachel Donadio, Laurie Goodstein, „Vatican Bidding to Get Anglicans to Join Its Fold“, The New York Times, 20 octombrie 2009 2. Nicole Winfield, „Vatican seeks to lure disaffected Anglicans“, Associated Press, 20 octombrie 2009

Semnele timpului mpului

anglicanii care se converteau la catolicism treceau printr-un proces individual de preg`tire, odat` cu decizia Vaticanului, intrarea \n Biserica Catolic` se va putea face \n grup. Episcopii anglicani tradi]ionali[ti Andrew Burnham [i Keith Newton declarau c` anglicanii care vor dori s` intre \n Biserica Catolic` vor forma o caravan` ca aceea a poporului Israel \n de[ert, \n drum spre ]ara f`g`duit`. Vaticanul a anun]at c` preo]ii anglicani c`s`tori]i vor putea deveni preo]i catolici, f`r` ca starea lor civil` s` ﬁe afectat`. Anun]ul este surprinz`tor, \n condi]iile \n care se [tie c` o regul` a preo]iei \n

catolicism este celibatul. Rowan Williams, arhiepiscop de Canterbury [i lider spiritual al celor 70 de milioane de membri ai Comuniunii Anglicane, sus]inea c` decizia Vaticanului nu este neap`rat un element de noutate [i c` nu o consider` „un act de agresiune“. Aparen]a de bun` \n]elegere \ntre cele

noiembrie 2009 | Actualitate | 3

anglicanilor conservatori dou` biserici, pe care a \ncercat s` o transmit` Williams, a fost privit` cu scepticism. Publica]ia The Guardian a catalogat evenimentul drept o „umilire public` [i brutal` a lui Rowan Williams“. Totu[i, spre deosebire de papa Benedict al XVI-lea, care este liderul suprem [i necontestat al Bisericii Catolice, Rowan Williams conduce o Comuniune format` din biserici distincte, cu op]iuni teologice diverse [i contradictorii, fr`mântat` \n ultimii ani de dispute teologice. Atitudinea \mp`ciuitoare a lui Williams poate ﬁ justiﬁcat` [i de faptul c` este anun]at`, pentru 2010, o vizit` a papei Benedict al XVI-lea \n Marea Britanie. Decizia Vaticanului a fost motivat`, conform cardinalului Levada, de cererile numeroase din partea credincio[ilor nemul]umi]i de trendul progresist al

Bisericii Anglicane. |n 2003, dup` hirotonirea primul episcop anglican homosexual, arhiepiscopul Peter Akinola, lider al anglicanilor din Nigeria, denun]a anglicanismul occidental pentru interpret`rile liberale ale Bibliei. Alian]a dintre Vatican [i anglicanii conservatori a fost negociat` \n secret de câ]iva episcopi anglicani [i Vatican, arhiepiscopul Williams ﬁind anun]at doar cu dou` s`pt`mâni \nainte. Odat` cu publicarea Constitu]iei apostolice privind aceast` decizie, Vaticanul va \ncepe un lung proces de consult`ri cu episcopii din \ntreaga lume, pentru a vedea cum poate ﬁ implementat` aceast` m`sur`. Jurnali[tii de la The New York Times apreciaz` c` reac]ia Vaticanului este o

mi[care inspirat`, \ntr-o perioad` \n care se \ncearc` revigorarea catolicismului din Europa. |n condi]iile \n care parohii [i chiar dioceze \ntregi ale anglicanilor se vor al`tura Bisericii Catolice, vor ap`rea conﬂicte inevitabile privind cl`dirile [i propriet`]ile ecleziastice. Mai r`mâne poate de v`zut dac` liderii anglicani vor \ntoarce Vaticanului „favoarea“, deschizându-[i bra]ele pentru catolicii cu op]iuni liberale.

Conexiuni Conexiu

4 | Actualitate | noiembrie 2009

STPolitic

Bilan] s=ngeros \n Irak În perioada 2004−2008, 85.000 de irakieni au murit ca urmare a r`zboiului din Irak, potrivit jurnali[tilor de la Associated Press (14 octombrie a.c.).

entagonul contabilizeaz` cu aten]ie num`rul solda]ilor americani uci[i în Irak – cel pu]in 4.349 – p`strând îns` t`cerea asupra num`rului de victime din rândul popula]iei irakiene. Raportul Ministerului irakian pentru Drepturile Omului vorbe[te despre 85.694 de mor]i [i 147.195 de r`ni]i, în intervalul de timp amintit. Raportul are la baz` certificatele de deces emise de Ministerul S`n`t`]ii, fiind luate în considerare doar decesele din cauz` violent` (împu[care, bombe, decapit`ri). La acestea pot fi adùgate, desigur, victimele provocate de factori indirec]i – lipsa serviciilor medicale, infrastructura distrus`, lipsa alimentelor etc. „Conform raportului ministerial, lista celor deceda]i include Semnele timpului

1.279 de copii [i 2.334 de femei. Cel pu]in 263 de profesori universitari, 21 de judec`tori, 95 de avoca]i [i 269 de jurnali[ti au fost uci[i – profesii care au fost vizate în mod inten]ionat, pe m`sur` ce ]ara se cufunda în haos”. Raportul are în vedere doar victimele din rândurile civililor, militarilor [i for]elor de ordine irakiene, nu [i victimele din rândul mi[c`rilor teroriste sau a grup`rilor paramilitare. Cel mai sângeros an a fost 2006, cu 32.622 de victime, urmat de anul 2007, cu 19.155 de mor]i. Oricum, primele luni ale invaziei americane din 2003, nu au intrat în aceast` statistic`, pentru c`, potrivit declara]iei lui Kamail Amin, oﬁcial în Ministerul irakian pentru Drepturile Omului, la data aceea ]ara era în anarhie total`,

neexistând institu]ii guvernamentale care s` înregistreze aceste date. Num`rul de victime din raportul ministerial este minim, num`rul adev`rat fiind mai mare. Emmanuel d’Harcourt, de la International Rescue Committee din New York, aprecia c` datele prezentate în raport sunt destul de mici [i c` este foarte probabil ca num`rul exact al victimelor s` nu poat` fi aflat niciodat`. „Cred c` Irakul va fi unul dintre locurile de pe p`mânt unde va fi cel mai dificil s` num`r`m mor]ii“. Datele raportului, îmbinate cu cele oferite de spitalele din Irak [i cu unele informa]ii din pres`, ridic` num`rul poten] ial al victimelor la peste 110.600 de mor]i, în perioada 2003-2009. Iar r`zboiul este, din nefericire, departe de a se fi încheiat.

noiembrie noi n no o oiemb em ri ri 2009 rie 200099 | Actualitate Actual ualita i te | 5

STMediu P

oluarea din apropierea marilor autostr`zi [i a drumurilor cu trafic intens poate conduce la apari]ia unor probleme de memorie [i chiar a demen]ei în cazul persoanelor vârstnice. Este concluzia cercet`torilor de la Universitatea Heinrich-Heine, din Düsseldorf, care au efectuat un studiu pe câteva sute de femei ce au locuit timp de 20 de ani în apropierea unor drumuri cu un trafic de aproximativ 10.000 de automobile pe zi. Cele mai slabe rezultate la testele cognitive au fost ale femeilor care locuiau cel mai aproape de zona poluat`. „Se crede c` particulele fine din aerul poluat pot s` treac` prin pl`mâni [i s` se depun` în creier, unde provoac` o inflama]ie asociat` cu demen]a”1. Un alt studiu, realizat la Universitatea din Michigan, privind efectele aerului poluat asupra s`n`t`]ii omului, a relevat faptul c` particulele microscopice din aer determin` o cre[tere a tensiunii arteriale, ceea ce cre[te posibilitatea producerii unui atac de cord. Exist`, de asemenea, o leg`tur` între poluarea aerului [i inciden]a mai mare a cazurilor de apendicit`. În acest sens, 1. Rebecca Smith, „Air Pollution Linked to Early Form of Dementia“, Telegraph. co.uk, 21 octombrie 2009

publica]ia Science Daily cita, în 6 octombrie a.c., un studiu al speciali[tilor de la Universit`]ile din Calgary [i Toronto, Canada, care au ajuns la concluzia c` nivelul ridicat de ozon2 [i dioxid de azot din aer inﬂuen]eaz` apari]ia cazurilor de apendicit`. Num`rul acestora „au

apendicit` la b`rba]i ar putea ﬁ corelat astfel cu faptul c` ocupa]iile b`rba] ilor se desf`[oar` mai mult în aer liber. Conform unui raport al Centrului de studiu al justi]iei [i crimei de la King’s College din Londra, 24.000 de britanici mor anual din cauze rela]ionate cu polu-

Aerul poluat ne afecteaz` creierul [i inima Nivelul ridicat al polu`rii aerului favorizeaz` apari]ia tulbur`rilor de memorie, a demen]ei [i cre[te probabilitatea atacurilor de cord. cunoscut o cre[tere dramatic` în ]`rile industrializate, în secolul al XIX-lea [i începutul secolului al XX-lea, apoi a sc`zut la jum`tate \n a doua parte a secolului al XX-lea, fapt care a coincis cu legislatia , pentru îmbun`t`]irea calit`]ii aerului“3. Num`rul mai mare al cazurilor de 2. Spre deosebire de ozonul stratosferic, ozonul troposferic este un gaz toxic, care se men]ine la suprafa]a terestr`, fiind un poluator al marilor ora[e. 3. „Air Pollution May Trigger Appendicitis“, Science Daily, 6 octombrie 2009

area aerului. Exper]ii au apreciat c` nivelul de poluare a aerului din Londra ar putea pune în pericol chiar desf`[urarea Jocurilor Olimpice din 2012. Se [tie c` la Beijing, în 2008, au fost atle]i care au amenin]at c` se retrag din competi]iile desf`[urate în aer liber, din cauza smogului. Un sondaj IRSOP, citat de Cotidianul, ar`ta c` 79% dintre bucure[teni sunt îngrijora]i de poluarea aerului din capitala României.

Conexiuni

6 | Actualitate | noiembrie 2009

STSocial

|nc`lc`ri grave ale M

Femeile din diferite regiuni ale lumii sufer` din cauza înc`lc`rilor brutale ale drepturilor omului, fiind supuse agresiunilor sexuale, abuzurilor psihice [i vio− len]elor. Este concluzia mai multor rapoarte ale unor organiza]ii pentru drepturile omului. Semnele timpului

ii de femei [i fete violate în timpul r`zboiului din Bosnia [i Her]egovina (1992-1995) a[teapt` s` li se fac` dreptate, în timp ce vinova]ii se plimb` în libertate. Este concluzia unui raport al organiza]iei Amnesty International, dat publicit`]ii la Sarajevo în noiembrie a.c., cu pu]in timp înainte de împlinirea a 14 ani de la încheierea ostilit`]ilor. „În timpul r`zboiului, mii de femei [i fete au fost violate, adeseori cu o brutalitate extrem`. Multe au fost re]inute în penitenciare, hoteluri sau case particulare, unde au fost exploatate sexual. Multe femei [i fete au fost omorâte“, declara Nicola Duckworth, director Amnesty International în Europa. Se pare c`, în timp ce victimele altor forme de discriminare din timpul r`zboiului beneﬁciaz` de sprijin social, cazurilor de abuz sexual r`mâne înc` un subiect tabu. Pân` în iulie 2009, Tribunalul Penal Interna]ional pentru fosta Iugoslavie a judecat doar 18 cazuri de viol, în condi]iile în care num`rul victimelor se ridic` la câteva mii. Conform raportului amintit, multe dintre victime sufer` de depresie [i alte manifest`ri posttraumatice, f`r` a beneﬁcia de alt ajutor decât cel oferit

noiembrie 2009 | Actualitate | 7

de ONG-uri, pentru c` autorit`]ile guvernamentale nu au luat m`suri în acest sens. Oxfam International, un grup de organiza]ii nonguvernamentale care lupt` pentru drepturile omului pe trei continente, publica, pe 9 septembrie a.c., un raport despre utilizarea violen]ei sexuale ca instrument de r`zboi în Columbia. Comisia Inter-American` pentru drepturile omului, Raportorul special al ONU pentru violen]e împotriva femeilor, Curtea Constitu]ional` a Columbiei [i numeroase organiza]ii na]ionale [i interna]ionale au ajuns la o concluzie comun`: „violen]a sexual` împotriva femeilor [i fetelor este o realitate generalizat` [i sistematic` în conﬂictul armat din Columbia“1. Agresarea sexual` a femeilor [i a fetelor este o realitate comun`, un 1. Oxfam Briefing Paper. Sexual Violence in Colombia. Instrument of War, 9 septembrie 2009, p. 11

mod prin care adversarii în]eleg s`-[i demonstreze for]a [i s` î[i umileasc` du[manii. Doar 9% dintre victime decid s` raporteze ceea ce li s-a întâmplat [i, din nefericire, sistemul judiciar le supune altor forme de discriminare. Consecin]ele sunt multiple: multe dintre femeile [i fetele abuzate sunt stigmatizate pe via]`, sufer` de depresii, afec]iuni psihosomatice, imagine de sine sc`zut`, incapacitatea de a avea rela]ii sociale normale, la acestea ad`ugându-se sarcini nedorite, boli cu transmitere sexual`, dureri cronice etc. Tot în 2009, Comitetul ONU pentru eliminarea discrimin`rii împotriva femeilor „observa cu o îngrijorare profund` c` drepturile umane ale femeilor [i copiilor din Gaza, în special dreptul la pace [i securitate, liber` mi[care, mijloace de trai [i s`n`tate, au fost grav înc`lcate în timpul conﬂictului

militar”2. Publica]ia Los Angeles Times atr`gea aten]ia, în aprilie a.c., c` în Afganistan urma s` fie promulgat` o lege prin care femeile [iite erau obligate s` se supun` preten]iilor so]ilor lor cu privire la între]inerea de rela]ii intime (în fapt, o legalizare a violului în familie) [i s` nu p`r`seasc` domiciliul f`r` permisiunea acestora. Cele 300 de femei care au protestat împotriva adopt`rii acestei legi, în fa]a Parlamentului din Kabul, au fost lovite cu pietre de un grup de contraprotest. Pre[edintele american Barack Obama cataloga legea drept „scârboas`“. Oriunde în lume, perioadele de conflict [i instabilitate politic` ofer` prilejul înc`lc`rii flagrante a drepturilor categoriilor sociale vulnerabile. Este o dovad` clar` c` injusti]ia nu poate fi eradicat`. Ea poate fi doar inhibat` prin m`suri proactive, legi [i ordine. 2. unispal.un.org, 6 februarie 2009

PAGINI REALIZATE DE FLORIN BIC~ PA

drepturilor femeilor

M`rturia unei femei din Bogotá „Era în timpul nop]ii. Doi b`rba]i înarma]i [i care purtau uniforme militare de camuflaj au intrat. [...] L-au dus pe so]ul meu afar`, ]inându-l permanent sub amenin]area armei. [...] Am reu[it s` o lini[tesc pe feti]a noastr` [i i-am cântat pân` a adormit. Apoi, unul dintre b`rba]ii aceia m-a luat din camer` [i m-a dus în hol ca s` m` interogheze. M-a amenin]at c` m` omoar` dac` opun rezisten]`. Mi-a dat jos hainele, mi-a pus mâna la gur`. [...] M-a violat. Dup` aceea mi-a cerut s` m` îmbrac [i mi-a zis: Aici nu s-a întâmplat nimic. La urma urmei pentru asta sunt femeile “. Din raportul Oxfam International - Sexual Violence in Colombia. Instrument of war, 9 septembrie 2009

Conexiuni

Politic Învestit acum cu o nou` autoritate, vechiul forum economic interna]io− nal, G20, este desemnat ca viitorul juc`tor principal în economia mondial`. Agen]ia Reuters cita Casa Alb`, într−o analiz` sumar` a summitului G20 din septembrie 2009: „Grupul celor 20 va deveni organismul principal de coordonare pe probleme economice globale, reflectând o nou` ordine economic` mondial`.” de Christiaan S`lcianu

20 este grupul mini[trilor de ﬁnan]e [i guvernatorilor b`ncilor centrale din 19 state [i UE. Reprezentativitatea este evident`, G20 însumând 90% din produsul intern brut calculat la nivel mondial, 80% din comer]ul global (incluzând UE) [i dou` treimi din popula]ia lumii (de pe toate continentele).

Seria G (G6 G90) Constituit ini]ial ca un G6, grupul celor mai industrializate state ale lumii a intrat în arena politic` [i economic` în anul 1975, reunind Fran]a, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie [i Statele Unite ale Americii. Un an mai târziu, Canada se al`tura grupului [i, abia 21 de ani mai târziu, Rusia (1997). G8 a devenit cel mai cunoscut grup mondial de discu]ii [i planiﬁcare în domenii diverse – economie, social, mediu, justi]ie, terorism etc. For]a Semnele timpului

IDE

noiembrie 2009 | Actualitate | 9

NTITATEA

NOUA [i ORDINE

NDIAL~ [i influen]a G8 sunt incontestabile, întrucât vorbim despre statele cele mai dotate militar [i influente politic. Discu]iile în cadrul G8 au loc la nivel de [efi de stat [i de guvern. G8 este reprezentat geografic exclusiv în emisfera nordic`, pe mai multe continente. La nivelul juc`torilor din economia mondial` s-au petrecut schimb`ri profunde în cei 21 de ani care au trecut pân` la accederea Rusiei în grup, iar acceptarea Rusiei a reprezentat doar vârful iceber-

gului. În scurt timp s-a impus reevaluarea reprezentativit`]ii demografice [i geografice în cadrul grupului, în contextul în care mai multe state emergente c`p`taser` importan]` în balan]a economiei mondiale. Cel mai cunoscut exemplu este China. În consecin]`, într-un singur an de la aderarea Rusiei, grupul devenea G22, prin adùgarea a 14 noi state, [i apoi, în 1999, a devenit G33. Pentru contracararea monopolului marilor puteri, s-a ajuns pân` la crearea G90, un grup format din statele s`race [i în curs de dezvoltare. Formula actual` a elitei economice este G20.

10 | Actualitate | noiembrie 2009

STPolitic

G20, mai mult decât mini[tri de finan]e

1. Bretton Woods, statul New Hampshire (SUA) este loca]ia unde, în iulie 1944, se semna Acordul Bretton Woods cu privire la înfiin]area Fondului Monetar Interna]ional, a B`ncii Interna]ionale pentru Reconstruc]ie [i Dezvoltare, ast`zi parte a B`ncii Mondiale. Acolo au participat delega]i din 44 de state, iar institu]iile respective au devenit func]ionale în 1945, dup` încetarea r`zboiului.

Ini]iat ca un efort de a întâmpina criza economic` asiatic` de la sfâr[itul secolului al XX-lea, grupul G20 a ocupat întotdeauna un loc secundar fa]` de G8. De[i au loc anual, summiturile G20 nu au atras aten]ia presei ca în ultimul an, în special prin transformarea uimitoare a statutului acestui grup. Schimbarea a fost determinat` de acutizarea crizei economice mondiale, dar [i de decizia fostului pre[edinte american, George W. Bush, care propunea, pentru prima dat`, în 2008, o întâlnire a grupului la nivel de [efi de stat [i de guvern. Pe agend` era subiectul crizei financiare mondiale care se prefigura. Summitul propus de Bush a avut loc la Washington, în 14-15 noiembrie 2008. Dac` dup` cel de-al Doilea R`zboi Mondial lua na[tere, pe baza sistemului de management propus la Bretton Woods1, arhicunoscutul Fond Monetar Interna]ional, s-a a[teptat ca summitul G20 din 2008 s` creeze o nou` form` de administrare financiar` global`, predictibil numit` Bretton Woods II. Nicolas Sarkozy, pre[edintele Fran]ei, preciza c` „trebuie s` regândim sistemul financiar de la zero, ca la Bretton Woods“. În acela[i ton, premierul britanic, Gordon Brown, anun]a imperativ: „Trebuie s` avem un nou Bretton Woods, construind o nou` arhitectur` financiar` interna]ional` pentru anii care vor veni“. {i a[tept`rile cancelarului german, Angela Merkel, cuprindeau o perspectiv` „Bretton Woods“, care s` aduc` „o reform` adev`rat`, cuprinz`toare a sistemului financiar interna]ional“. În timpul summitului de la

Semnele timpului

Washington au fost identificate r`d`cinile crizei, s-au rev`zut ac]iunile întreprinse de p`r]i pentru contracararea crizei, s-au stabilit principii de reformare a pie]elor financiare [i o metodologie de implementare a acestora. Cuvintele-cheie au fost nou, regândire, reform`, noua arhitectur`. În ciuda optimismului afi[at înainte [i dup` eveniment, deciziile [i ini]iativele au fost puse curând la îndoial` de c`tre economi[ti.

În cùtarea consensului Cu ocazia celui de-al doilea summit G20, organizat la nivel de [efi de stat [i de guvern, desf`[urat la Londra, în aprilie a.c., interesele Statelor Unite, manifestate explicit în contextul influen]ei crescânde pe plan economic a Chinei, au f`cut ca summitul s` fie poreclit ironic G2 (aluzie la rela]ia între China [i Statele

noiembrie 2009 | Actualitate | 11

rândul ei, Angela Merkel sublinia c` „nu ne putem permite s` avem un al treilea summit pentru c` nu am reu[it s` decidem nimic la summitul de acum.“ Cu toate acestea, în septembrie 2009 a avut loc al treilea summit G20.

Concluziile sum− mitului G20 de la Pittsburgh

Unite). SUA [i Marea Britanie au cerut pomparea unor mari sume de bani în economie [i stimularea consumului, în timp ce Europa continental` a propus o mai strict` administrare financiar`. Dezbaterile cele mai aprinse au avut loc în leg`tur` cu reglementarea financiar` în ceea ce prive[te paradisurile fiscale, fondurile de risc [i bonusurile bancherilor, adic` exact acele zone în care se pot accesa banii. Cuvintele-cheie ale celui de-al doilea summit G20 au fost: nou, a na[te, oportunitate, er` progresiv`. Premierul britanic, Gordon Brown, anun]a \n acea ocazie apari]ia unei Noi Ordini Mondiale: „Cred c` o Nou` Ordine Mondial` se na[te odat` cu întemeierea unei noi ere progresive a cooper`rii interna]ionale.“ Totu[i, lipsa de consens între participan]ii la summitul de la Londra a fost evident` atunci când Fran]a [i Germania au organizat o conferin]` de pres` separat`. Sarkozy afirma cu temere c` „avem oportunitatea istoric` de a construi o lume nou`“, motiv pentru care „nu ne putem permite ca situa]ia s` r`mân` vag`“. La

În documentul2 dat publicit`]ii cu ocazia summitului de la Pittsburgh, din 24-25 septembrie a.c., se aﬁrm` c` „întâlnirea noastr` are loc în mijlocul unei tranzi]ii critice de la criz` la refacere, pentru a întoarce o pagin` peste era iresponsabilit`]ii [i a adopta un set de politici, regulamente [i reforme care s` întâmpine nevoile unei economii globale a secolului al XXI-lea.“ Sintagmele vehiculate, precum tranzi]ia critic`, era iresponsabilit`]ii, reforme, nevoile economiei globale, au dovedit opinii conform c`rora mecanismele care au func]ionat pân` acum au atins un maxim, dincolo de care se întrevede un regres periculos.

Premierul britanic, Gordon Brown, anun]a \n acea ocazie apari]ia unei Noi Ordini Mondiale: „Cred c` o Nou` Ordine Mondial` se na[te odat` cu întemeierea unei noi ere progresive a cooper`rii interna]ionale.” Evaluând situa]ia global` prezent`, forumul G20 a recunoscut c` „peste patru miliarde de oameni r`mân cu un nivel redus de educa]ie, un nivel redus de echipare cu capital [i tehnologie [i insuﬁcient integra]i în economia global`“. Dou` miliarde dintre ace[ti oameni fac parte, îns`, chiar din statele membre ale grupului G20. Plecând de la o asemenea

2. Leaders Statement: The Pittsburgh Summit

Identitatea G20 [i Noua Ordine Mondial`

12 | Actualitate | noiembrie 2009

STPolitic

realitate, principalele m`suri discutate la Pittsburgh au vizat crearea unui cadru pentru o cre[tere economic` puternic`, sus]inut` [i echilibrat`; reglementarea sistemului financiar; modernizarea institu]iilor financiare globale pentru a reflecta economia curent`; solu]ionarea problemelor de mediu [i energie; politici sociale; o economie global`. Detaliul remarcat în presa din întreaga lume a fost ideea final` a unui for nou care va conduce lumea: „Am desemnat G20 ca forumul primar pentru cooperarea noastr` economic` interna]ional`“.

Este sau nu o Nou` Ordine Mondial`? Presa scris` [i audio-vizual` a folosit, în septembrie, titluri incitante care, în esen]`, erau varia]iuni pe aceea[i tem`: o Nou` Ordine Mondial`. Înainte de începerea sesiunilor de lucru ale summitului din septembrie, Reuters avansase ideea c` „Statele Unite preseaz` pentru o Nou` Ordine Mondial` economic` la G20“. În timpul desf`[ur`rii evenimentului, Radio Europa Liber` anun]a c`

Titlurile asem`n`toare din pres` se datoreaz` unei situa]ii relativ atipice. Liderii politici nu par a avea solu]ii imediate, dar î[i dau seama c` este nevoie de un nou început. Sintagma cea mai a[teptat`, nu doar de la Obama încoace, trebuie s` includ` ideea de schimbare, de nou, de prospe]ime. În acest context, presa adulmec` orice expresie cu iz de „revolu]ie“, provocând publicul cititor cu titluri incitante. Astfel, afirma]ia liderului britanic referitoare la ocazia instaur`rii unei noi ordini economice mondiale a fost suficient` pentru a atrage aten]ia. Merit` observat c`, dup` fiecare dintre aceste reuniuni la nivel înalt, au ap`rut în pres` titluri din aceea[i serie: dup` Washington – „O Nou` Ordine Mondial` [i atacul asupra paradisurilor fiscale“ (The Wall Street Journal), dup` Londra – „Ambi]ia grupului G20 de a institui o nou` ordine economic` va fi rapid pus` la încercare“ (NewsIn). Ideea unei Noi Ordini Mondiale nu este deloc nou`, fiind reg`sit` în discursurile istorice începând de la Wilson [i Churchill, pân` la Gorbaciov [i Bush. Cea mai cunoscut` sintagm`, în ultimii ani, este aceea a lui George H. W. Bush, din discursul ]inut pe 11 septembrie (da!) 1990: „Acum vedem ap`rând o nou` lume. O lume în care se poate prevedea o Nou` Ordine Mondial`“. Anii au trecut. Au trecut [i cele dou` mandate preziden]iale ale fiului sù, G. W. Bush (Bush jr.), dar ordine nu este. Iar acum, discutându-se despre o nou` ordine mondial` la nivel economic, sintagma este în]eleas`, voluntar sau nu, ca referindu-se la o nou` ordine politic`. O Nou` Ordine Mondial` înseamn` o nou` structur` de conducere [i o anumit` politic` dup` care va fi guvernat` lumea. Dar cine pe cine va conduce? În cadrul primului sù discurs3 la tribuna ONU, în 23 septembrie, pre[edintele american

Peste patru miliarde de oameni r`mân cu un nivel redus de educa]ie, un nivel redus de echipare cu capital [i tehnologie [i insuficient integra]i în economia global`.

3. „Obama’s Speech to the United Nations General Assembly“, The New York Times, 23 septembrie 2009

„o Nou` Ordine Mondial` se na[te din summitul G20“. La încheierea forumului, The Guardian titra: „Liderii G20 traseaz` o nou` ordine economic` la summitul de la Pittsburgh“. Nici în România, presa cu proﬁl economic nu s-a l`sat mai prejos: „Summitul G20 modeleaz` o nou` ordine economic` mondial`“ (Capital), „La G20 se stabile[te o Nou` Ordine Mondial`“ (Financiarul), „Cum va ar`ta lumea dup` summitul G20 – noul for care va conduce lumea vrea s`-i supravegheze pe bancheri la sânge“ (Ziarul Financiar).

Semnele timpului

noiembrie 2009 | Actualitate | 13

Barack Obama sublinia rolul ]`rii sale, cerând lumii s` nu mai învinov`]easc` SUA pentru criza mondial` [i, totodat`, s` nu a[tepte rezolvarea doar de la na]iunea american`. Mai mult, Obama preconiza c` „nicio ordine mondial` care va în`l]a o na]iune sau un grup de oameni nu va avea succes“.

s` le fac` u[or de manageriat de c`tre structurile politice existente, ceea ce va conduce, în mod probabil, la un nou mercantilism, pe unit`]i regionale“4. Nu exist` îns` nicio garan]ie c` marii juc`tori

„Criza economic` actual` este una mondial`, nicidecum global`. Schimbarea climatic` este global` [i nu poate avea r`spunsuri na]ionale. Dar criza economic` este una mondial` [i are r`spunsuri na− Incertitudini ]ionale, iar acestea con]in un na]ionalism economic.” [i perspective

Lordul Ralf Dahrendorf, sociolog Noua Ordine Mondial` este, deocamdat`, o mare dezordine mondial`. politici nu vor încerca s` profite în Dac` va veni sau nu noua ordine despre aceast` perioad`, în care marea tabl` de care s-au gr`bit s` scrie marile publica]ii, [ah a lumii este redesenat`, pentru a-[i r`mâne de v`zut. Dac` noua ordine asigura pozi]ii de decizie [i influen]` în economic` pe care o propune G20 va viitorul postrecesionist. Oricum, cineva avea succes, r`mâne de probat. Dincolo trebuie s` piard`. Este regula nescris` a de teoriile conspira]ioniste r`mâne îns` o oric`rei competi]ii. Dar cine? Cuvântulîntrebare: în ce m`sur` va afecta aceast` cheie din agenda G20 este cooperarea. nou` ordine via]a fiec`rui individ? Care Dar în interesul cui? vor fi mecanismele prin care va fi impus` noua ordine [i în ce fel va influen]a drepturile [i libert`]ile omului? Cert este c` lumea trece prin schimb`ri profunde. Criza economico-financiar` a dezgolit de preten]ii marile state [i a reliefat dependen]a statelor mici. Practic, criza a relevat adev`rata imagine a tuturor, probabil nu cea mai dorit` [i, cu siguran]`, nu cea trâmbi]at`. Rolurile, riscurile, sarcinile [i viitoarele profituri sunt redefinite, reîmp`r]ite [i asumate de marii juc`tori. În contextul globalismului trebuie s` se ]in` seama [i de juc`torii mai mici. Criza economic` are nevoie de un r`spuns politic pentru a putea fi dep`[it`. „În cele din urm`, sistemele economic [i politic pot fi armonizate printr-unul dintre cele dou` moduri: prin crearea unui sistem regulator politic interna]ional, având aceea[i anvergur` ca sistemul economic, sau prin reducerea unit`]ilor economice la dimensiuni care

4. Henry A. Kissinger, „The Chance for a New World Order“, The New York Times, 12 ianuarie 2009

Identitatea G20 [i Noua Ordine Mondial`

Economic

COM

În cadrul summitului G20 din septembrie a.c., liderii principalelor puteri ale lumii [i−au reînnoit angajamentul de a lupta împotriva protec]ionismului. În ciuda acestui fapt, promisiunea este privit` cu scepticism, având în vedere seria de m`suri adoptate de majoritatea ]`rilor membre G20. de Cristina Modoran [i M`d`lina Toader de

1. „Declaration and action plan from the Washington Summit“, www.g20.org 2. „Global plan for recovery and reform: the Communiqué from the London Summit“, www.londonsummit.gov.uk 3. „Protectionist Measures Show Worrisome Rise Since Beginning of Financial Crisis“, web.worldbank.org, 11 martie 2009

nul dintre angajamentele importante luate [i reînnoite în cadrul ultimelor trei întâlniri G20 a fost ab]inerea de la adoptarea unor m`suri protec]ioniste. Protec]ionismul define[te acele politici economice care urm`resc protejarea industriei [i agriculturii unui stat prin aplicarea unor taxe vamale ridicate, prin interzicerea anumitor tipuri de importuri [i impunerea unor restric]ii valutare. „Respingerea protec]ionismului” [i „ab]inerea de la noi bariere impuse comer]ului cu bunuri sau servicii”1 pentru urm`toarele 12 luni au fost angajamentele luate la Washington, în noiembrie 2008. În comunicatul final al summitului de la Londra2, din 2 aprilie 2009, se reg`sea aceea[i promisiune de a se face „tot posibilul” pentru respingerea unor prevederi protec]ioniste, termenul limit` fiind extins pân` la sfâr[itul anului 2010. Cu toate acestea, chiar înainte de reuniunea de la Pittsburgh, pre[edintele american, Barack Obama, semna, în data de 11 septembrie a.c., un decret prin care impunea taxe vamale suplimentare pentru importurile de pneuri din China. Astfel, taxele au crescut de la 4% la 35%. Conform unui raport al B`ncii Mondiale3,

Semnele timpului

în timp

ERT

noiembrie 2009 | Actualitate | 15

dup` summitul de la Washington, din urm` cu un an, 17 din cei 20 de membri G20 au adoptat astfel de politici, în ciuda promisiunilor f`cute. Rusia a impus taxe mai mari pentru automobilele la mâna a doua cump`rate din alte ]`ri, iar Ecuadorul a ridicat taxele pentru peste 900 de produse provenite din import. Indonezia a impus ca anumite produse s` fie importate în ]ar` doar prin cinci porturi [i aeroporturi. În unele ]`ri, anumite importuri au fost interzise. Poate fi amintit` India, care a interzis importul de juc`rii chineze[ti. SUA [i China au introdus în pachetele de stimulare financiar` anticriz` o serie de clauze privind achizi]ia produselor locale, denumite generic Buy American sau Buy Chinese, care prevedeau ca în cadrul lucr`rilor publice efectuate s` fie folosite doar bunuri produse în statele respective.

Comer]ul liber [i amenin− ]area protec]ionismului

de crizá

M`surile protec]ioniste împiedic` buna desf`[urare a schimburilor libere [i au un impact negativ asupra economiei globale. Logica produc]iei de bunuri impune ca fiecare ]ar` s` se specializeze în fabricarea [i oferirea anumitor bunuri [i servicii, potrivit avantajelor competitive de care dispune. Astfel, fiecare ]ar` poate vinde altor state produse specifice. Este mai convenabil` cultivarea bananelor în Costa Rica, decât în Germania, pentru c` mediul este mult mai favorabil. China ofer` o mân` de lucru foarte ieftin`, comparativ cu alte state care nu dispun de pârghiile specifice ]`rilor puternic industrializate, precum tehnologia avansat` [i capitalul. Eficien]a se traduce în pre]uri mai mici pentru consumatori [i o cre[tere a bun`st`rii la nivel global. Progresul incredibil al economiei din ultimele decade s-a datorat, în bun` parte, schimburilor comerciale libere. Totodat`, eforturile de combatere a s`r`ciei la nivel mondial au fost strâns legate de acest tip de comer],

16 | Actualitate | noiembrie 2009

STEconomic

deoarece s-a favorizat accesul ]`rilor în curs de dezvoltare la pie]ele de desfacere, la importuri mai ieftine de tehnologie [i la intr`ri de capital. Tenta]ia protec]ionismului cre[te îns` în perioadele de criz`. Comer]ul liber presupune competi]ie, [i aceasta devine necru]`toare în condi]iile în care are loc o sc`dere a cererii pe pia]`. În momentele de criz`, protejarea locurilor de munc` [i stimularea firmelor locale devin prioritare. Guvernele pot fi presate de uniunile sindicale s` impun` restric]ii la importuri, pentru ca produsele [i serviciile proprii s` fie favorizate pe pie]ele interne. Un alt dezavantaj al comer]ului liber în perioade de recesiune este c` efectul urilor or anticriz` anttic icri riz` z` aado dopt do p at pt atee benefic al m`surilor adoptate într-o ]ar` se împarte cu ]`rile partenere, f`r` ca acestea s` contribuie la suportarea costurilor acestor politici. Astfel, sunt limitate beneficiile anticipate pentru economia local`. Programul de reînnoire a parcului auto din Germania, în contextul crizei actuale, a avut ca efect cre[terea vânz`rilor produc`torului autohton, Dacia. Programul din Germania a avut, în mod cert, efecte pozitive în România, f`r` a fi necesar` o participare financiar` a contribuabililor români. Aceste situa]ii pot fi prevenite par]ial printr-o coordonare a programelor anticriz` între guvernele marilor economii, iar în cazul crizei actuale a existat o cooperare f`r` precedent.

Anali[tii economici sunt preocupa]i [i îngrijora]i de politicile protec]ioniste. Ei atrag aten]ia asupra Marii Depresii din anii ’30, când m`surile protec]ioniste adop− tate în contextul crizei economice, au con− tribuit la accentuarea acesteia.

Costurile protec]ionismului Protec]ionismul este d`un`tor pe termen lung pentru c`, de multe ori, ]`rile afectate de m`surile protec]ioniste r`spund prin m`suri similare. Când Semnele timpului

Statele Unite au limitat circula]ia camioanelor mexicane în zona de frontier`, pentru a favoriza ﬁrmele de transport locale, Mexicul a ripostat printr-o cre[tere a taxelor pentru importurile de fructe din SUA. În consecin]`, produc`torii de fructe din Statele Unite au suferit pierderi considerabile. Multe dintre m`surile de acest fel nu se bucur` de sus]inerea larg` a produc`torilor din domeniul respectiv. Decizia pre[edintelui american de a majora taxele vamale la importurile de cauciucuri din China a venit ca r`spuns la plângerea sindicatului United Steelworkers, care sus]inea c` importurile de anvelope din China reprezint` cauza pierderii a peste 1.000 de locuri de munc` în rândul americanilor. Asocia]ia Industriei de Anvelope din Statele Unite

noiembrie 2009 | Actualitate | 17

a reac]ionat negativ fa]` de hot`rârea pre[edintelui Barack Obama. Conform unui comunicat4 de pres`, Asocia]ia consider` c` industria american` se adreseaz` unui alt segment al pie]ei de anvelope [i decizia ar ﬁ neîntemeiat`. Altfel spus, majorarea tarifelor pentru importurile din China nu va avea drept efect o redirec]ionare a cererii de pneuri c`tre industria local`, pentru c` aceasta produce pneuri de calitate superioar` [i, evident, la pre]uri mai ridicate. Astfel, industria local` nu ar beneﬁcia de pe urma acestei decizii. Anali[tii economici sunt preocupa]i [i îngrijora]i de politicile protec]ioniste. Ei atrag aten]ia asupra Marii Depresii din anii ’30, când m`surile protec]ioniste adoptate în contextul crizei economice au contribuit la accentuarea acesteia. Profesorul de comer] interna]ional Simon J. Evett, interpretând un raport al Global Trade Alert5, aprecia c` exist` totu[i un

confort temporar, întrucât m`surile protec]ioniste actuale sunt mult mai pu]ine [i mai subtile decât cele din anii ’306. În ciuda subtilit`]ii de care vorbea profesorul Evett, protec] ionismul actual are consecin]e chiar asupra libert`]ii umane. În opinia lui Pierre Chaffour7, economist al B`ncii Mondiale, schimburile comerciale libere, dincolo de faptul c` faciliteaz` cre[terea economic` [i contribuie la reducerea s`r`ciei, au un rol esen]ial în promovarea libert`]ii omului. Restric]iile impuse comer]ului reprezint` o amenin]are a drepturilor omului, a principiilor liberului schimb [i nondiscrimin`rii. Protec]ionismul poate descuraja indivizii s` î[i foloseasc` talentele [i abilit`]ile în acord cu propriile planuri sau dorin]e [i limiteaz` alegerile consumatorilor, care sunt obliga]i astfel s` cumpere produse locale de o calitate inferioar` sau la costuri suplimentare fa]` de produsele similare de import. „Lupta împotriva protec]ionismului”, p p ] , crede Chaffour, haffour, „este nu doar un imperativ economic, omic, ci o responsabilitate moral` pentru a ne asigura c` orele cele mai negree ale secolului al XXlea nu se vor mai repeta”. Constat`m `m îns` c` liderii ]`rilor cu u un rol major în echilibrul economic nomic global creeaz` eeaz` o sincop`` între ceeaa ce promitt [i m`surile luate. De multe ori, i, deciziile lor par s`` se plaseze în afara dimensiunii mensiunii etice, urm`rind d doar ob]inereaa unor avantaje sub]iri, de moment. Este datoria ﬁec`rui individ ndivid în parte s` priveasc` în perspectiv`, ectiv`, dincolo de interesul egoist, [i s` descurajeze prin votul s`u astfell de politici.

4. „Tire Industry Association Expresses Disappointment With President’s Decision Concerning Chinese Tire Tariff“, www. tireindustry.org, 14 septembrie 2009 5. Organiza]ie care monitorizeaz` m`surile discriminatorii ale statelor 6. „Broken Promise, a G20 Summit Report by Global Trade Alert“, www. voxeu.org, 17 septembrie 2009 7. „The Protectionist Virus Attacks More Than our Prosperity; It Attacks our Very Freedom“, www.voxeu.org, 3 octombrie 2009

Comer] \n timp de criz`

STT

Social În perioada ianuarie−februarie 2009, num`rul acciden− telor rutiere soldate cu mor]i a crescut cu 61,5% fa]` de aceea[i perioad` a anului 2008, conform Biroului de Pres` al Direc]iei Generale de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti (DGPMB). de Ecaterina Didi]el

1. Campaniile „Stop accidentelor. Via]a are prioritate!“ [i „Respect reciproc – 2009“, adresate conduc`torilor de autoturisme, mopede [i motociclete 2. www.igpr.ro, 10 octombrie 2009

ncon[tien]a [i lipsa de responsabilitate a participan]ilor la trafic sunt [ocante. Mai mult de 60% dintre români nu ar anun]a poli]ia în cazul unui accident soldat cu victime, iar 15% declar` c` ar fugi de la locul accidentului, dup` cum reiese dintr-un sondaj realizat de Poli]ia Rutier` în septembrie a.c. {tirile din pres` despre accidentele rutiere cu urm`ri tragice au devenit o realitate comun`. Adev`rul neechivoc este c` viteza excesiv`, [ofatul sub influen]a bùturilor alcoolice, neaten]ia, oboseala [i teribilismul spulber` vie]i într-o clip`. Din p`cate, reac]iile emo]ionale ale publicului, de la p`rere de rù pentru vie]ile pierdute pân` la revolta fa]` de incon[tien]a unor [oferi, se estompeaz` parc`, pe m`sur` ce [tirile se înmul]esc. De[i autorit`]ile încearc`, prin ac]iunile1 desf`[urate de Poli]ia Rutier`, s` reduc` num`rul accidentelor rutiere grave, statisticile demonstreaz` c` aceste campanii, na]ionale [i locale, nu au rezultatul scontat, iar num`rul celor care mor în urma accidentelor de circula]ie este, în continuare, destul de mare.

Semnele timpului

Str`zile din România – PERICOL! România ocup` locul 123 în topul calit`]ii drumurilor, conform unui studiu realizat recent de Forumul Economic Mondial (FEM). Aceast` pozi]ie ne situeaz` cu mult sub vecinii no[tri unguri (locul 64) [i bulgari (locul 105). Mai mult, îndep`rtatul Kârgâstan reu[e[te s` dep`[easc` la acest capitol atât România, cât [i Bulgaria, clasându-se pe locul 104. Calitatea slab` a [oselelor din România este scuza multor [oferi, care argumenteaz` c` num`rul mare de accidente rutiere are drept cauz` infrastructura deﬁcitar`. Acesta este un aspect obiectiv, îns` o analiz` atent` a datelor existente relev` faptul c` multe dintre cauzele producerii accidentelor depind mai degrab` de alegerea ﬁec`rui [ofer [i pieton în parte. Potrivit statisticilor2 Poli]iei Române, 1.100 de români [i-au pierdut via]a, 3.700 de români au fost r`ni]i [i 4.200 de accidente grave au fost înregistrate pe str`zile din România în prima jum`tate a acestui an. Urm`rind statisticile din perioada 2004-2008, se observ` c`, de la an la an,

noiembrie noiemb noi emb mb m b brie riee 2009 22000099 | Actualitate Acct Act A ctua ual u a itate | 19

12000 10000 8000

8.203 2.712 6.779

10.242 2.947 9.072

6.745 2.460 5.406

2000

6.905 2.491 5.637

4000

6.707 2.328 5.503

6000

2004

2005

2006

2007

2008

Accidente grave constatate

Mor]i

R`ni]i

Sursa: Poli]ia Român` - www.igpr.ro, 10 octombrie 2009

din vina cui? num`rul accidentelor rutiere [i num`rul mor]ilor [i r`ni]ilor cu care se soldeaz` astfel de incidente sunt în cre[tere. În 2008, se înregistrau 150 de mor]i la ﬁecare milion de locuitori, acest num`r reprezentând o înr`ut`]ire a situa]iei fa]` de 2007. Potrivit raportului3 publicat de Consiliul European pentru Securitatea Transporturilor (ETSC), România se situeaz` pe locul doi în Uniunea Euro-

pean` în ce prive[te persoanele care î[i pierd via]a în accidente de ma[in`.

Europa împotriva accidentelor Uniunea European` [i-a stabilit ambi]iosul obiectiv de a reduce cu 50% num`rul anual de decese, pân` în 2010, fa]` de anul 2001. În acest sens, era semnat`, în 2001, Cartea Alb` a Transporturilor

3. www.etsc.eu, 10 octombrie 2009

20 | Actualitate | noiembrie 2009

STSocial

din Uniunea European`, un document strategic pe termen mediu [i lung. Se pare c` atingerea scopului propus nu va fi posibil`, cel pu]in nu în intervalul de timp stabilit. De[i num`rul deceselor a sc`zut cu 15.400 în fiecare an, reprezentând o medie de 4,4%, în ritmul acesta ar fi nevoie de al]i [apte ani pentru ca obiectivul s` poat` fi îndeplinit. Analiza evolu]iilor arat` c`, în perioada 2001-2008, în unele state europene num`rul accidentelor rutiere s-a redus cu peste 40%. Luxemburgul (-49%), Fran]a (-48%), Portugalia (-47%), Spania [i Letonia (-43%) au cele mai bune rezultate în acest sens [i sunt pe cale de a atinge obiectivul înainte de 2010. Belgia (-38%) [i alte ]`ri europene au înregistrat, la rândul lor, progrese. În schimb, în România [i Bulgaria, num`rul deceselor rutiere a fost mai mare în 2008 decât în 2001.

„The Fast and the Furious”

4. Studiul a fost realizat de GfK România, pe un e[antion format din 1.098 de persoane, cu vârste de peste 15 ani. www.gfk-ro. com, 12 octombrie 2009

Prezentarea repetat` a unor idei, principii sau opinii este o metod` eﬁcient` de manipulare, folosit` de mass-media cu un impact deosebit asupra form`rii (deform`rii) caracterului unui individ, iar în România, nou` din zece români prefer` s`-[i petreac` timpul liber în fa]a televizorului4. Dou` dintre cele mai importante sim]uri perceptive – v`zul [i auzul – sunt provocate la maximum de profesioni[tii media cu scopul cre`rii dependen]ei de produc]iile TV. Dac` p`rin] ii tinerilor vitezomani care zac ast`zi pe

Semnele timpului

paturile de spital au crescut transpunându-[i visurile în produc]ii cinematografice cu caracter preponderent comic sau romantic, genera]ia tân`r` este produsul noului val – ac]iune [i adrenalin` la maximum. Tinerii sunt crescu]i sub îndrumarea am`gitoare a personajelor de film, a imposibilului pe care o ma[in` îl poate realiza în mâna unui tân`r, precum [oferii din „Mad Max“ sau „The Fast and the Furious“. Modela]i de supereroii hollywoodieni, adolescen]ii [i tinerii cresc [i trìesc cu iluzia indus` a invincibilit`]ii. În aceea[i not`, clipurile publicitare pentru modelele auto nu accentueaz` „banalul“ sistem de siguran]`, ci capacitatea motoarelor [i performan]ele în condi]ii limit`. Ideea responsabilit`]ii în trafic nu are semnifica]ie comercial`.

Escape? F`r` sc`pare! Jocurile pe calculator ocup` anual sute de ore din timpul a milioane de copii [i adolescen]i din întreaga lume. P`rerile privind efectele jocurilor video asupra copiilor sunt împ`r]ite. Subiectul este înc` foarte controversat. O echip` de cercet`tori din Germania sus]inea c` [oferii, în special cei tineri, care conduc [i în medii virtuale, sunt mult mai dispu[i s` î[i asume riscuri mari [i în via]a real`. Din cauza jocurilor de racing, tinerii se simt invincibili, iar aceast` cutezan]`, indus` de realitatea virtual`, conduce în cele din urm` la rezultate foarte grave. Într-un joc, [oferul virtual are

600

noiembrie 2009 | Actualitate | 21

500 400 300

279 35 251

199 62 177

193 39 198

508 123 391

100

577 212 550

200

Viteza

Traversarea neregulamentar` a pietonilor

Neacordarea priorit`]ii de trecere pietonilor

Conducerea imprudent`

Indisciplin` la volan

Accidente grave constatate

Mor]i

R`ni]i

Sursa: Datele centralizate în Eviden]a Accidentelor de Circula]ie (E.A.C.) pentru perioada ianuarie-aprilie 2009

întotdeauna la îndemân` tasta escape, prin care pune punct unei situa]ii nefavorabile [i reia jocul. Exerseaz` pân` când trece la urm`torul nivel. În via]a real`, lucrurile se petrec cu totul altfel. Nimeni nu mai poate da timpul înapoi, nimeni nu are la dispozi]ie o tast` cu care s` ia totul de la început. În via]a real`, nimeni nu se poate trezi doar pentru a constata c` totul a fost un vis urât. Realitatea love[te puternic [i, de multe ori, ireversibil.

Din „dragoste” pentru copii Influen]ei mass-media [i influen]ei mediului virtual asupra tinerilor, li se adaug` dragostea ignorant` a unor p`rin]i, care achizi]ioneaz` pentru odraslele lor „juc`rii“ motorizate la vârste la care ace[tia nu sunt înc` responsabili. Nu mai surprind [tirile despre copii de 13-14 ani, care circul` pe drumurile publice cu motoscutere, motorete sau ATV-uri [i, uneori, f`r` echipament de protec]ie. Lipsa de experien]` [i teribilismul conduc adesea la accidente fatale. Tot „din dragoste“, p`rin]ii le d`ruiesc copiilor lor, la vârsta majoratului, ma[ini ale c`ror cai-putere devin criteriu important de stratificare social` în cercurile celor de 18-25 de ani. Gustul vitezei, dorin]a de a-[i demonstra mìestria sau de a-[i etala

bolizii produc deja cunoscutele curse ale mor]ii.

Patima vitezei Accidentele rutiere nu sunt o consecin]` direct` a cre[terii puterii motoarelor, ci a cre[terii nivelului de dezechilibru în dezvoltarea normal` [i în via]a indivizilor. Fie c` este vorba de viteza excesiv`, de [ofatul sub influen]a bùturilor alcoolice, de teribilism, fie c` este vorba de neaten]ie sau oboseal`, cauzele principale ale accidentelor rutiere arat` c` avem de-a face fie cu alegeri comportamentale gre[ite [i devieri caracterologice, fie cu efectele extenu`rii cotidiene. Accidentele rutiere nu reprezint` atât de mult un pre] pl`tit dezvolt`rii tehnicii, ci, mai degrab`, doar o parte foarte mic` a pre]ului pl`tit transform`rii omului în ]int` [i unealt` comercial`. Prin contrac]ie, este [i un pre] pl`tit absen]ei timpului petrecut de p`rin]i în compania copiilor lor, a c`ror educa]ie r`mâne produsul unor factori externi necontrolabili. Avem deci nevoie s` reducem drastic viteza, dar nu doar pe cea a autoturismului cu care circul`m, ci viteza cu care trìm, consumând prea mult [i prematur. E timpul ca familia [i via]a personal` (la nivel fizic, psihic [i spiritual) s` nu mai fie sta]ii pe drum sau chiar factori stresori, ci s` fie punctul de reper [i prioritatea. Prin[i în cursa vitezei (din vina cui?)

Religie Popoarele lumii au avut, înc` din cele mai vechi timpuri, legende [i istorii despre un potop universal. Scepticii sus]in c` potopul nu a existat, dar larga circula]ie a tradi]iilor despre un potop universal cere o explica]ie mai bun`. de Marius Cre]a

[i potopul E

1. Horia Matei, Literatura [i fascina]ia aventurii, Bucure[ti, Albatros, 1986, p. 34

popeea lui Ghilgame[, una dintre cele mai vechi crea]ii literare cunoscute ast`zi, prezint` o variant` a istoriei potopului asem`n`toare istoriei biblice. Eroul principal, Ghilgame[, aflat în cùtarea secretului nemuririi, îl întâlne[te pe Ut-napi[tim, care este prezentat ca fiind unicul supravie]uitor al potopului. Men]ionarea potopului în istoria legendarului Ghilgame[ nu este singular` îns`.

Semnele timpului

„Conform unei clasiﬁc`ri întocmite de etnologul german Richard Andree, în Asia sunt cunoscute treisprezece relat`ri diferite despre potop: patru în Europa, cinci în Africa, nou` în Australia [i Oceania, treizeci [i [apte pe continentul american. James George Frazer a adunat peste 200 de mituri despre potop“1. De la epopeea mesopotamian` [i pân` la Zend-Avesta (în Iran), de la Cartea mor]ilor (în Egipt) [i pân` la Legenda lui Nu-U (în Hawaii),

noiembrie 2009 | Perspective | 23

de dovezi exist` istorii [i legende de-spre un potop care a distrus lumea. Dac` potopul nu a avut loc, numeroasele tradi]ii care îl men]ioneaz`, prezente chiar [i în regiunile de[ertice ale continentului african, sunt diﬁcil de explicat. În opinia scepticilor, toate relat`rile men]ionate indic` o con[tien]` a ciclicit`]ii în istoria omenirii, în care distrugerea e urmat` mereu de o realitate existen]ial` nou`. Antropologul J. G. Frazer

(1854-1941) aprecia c` relat`rile cu privire la potop, atât cele cele din scrierile babiloniene, cât [i cele din literatura iudaic`, sunt „simple povestiri“2. Cu toate acestea, este evident c` num`rul mare de relat`ri despre potop [i arc`, prezente în cele mai variate locuri [i datând din era antecre[tin`, chiar în ciuda discrepan]elor3 dintre versiuni, reclam` existen]a aprioric` a unui eveniment concret care s` stea la originea relat`rilor. continuare \n pagina 26

2. J. G. Frazer, Folclorul în Vechiul Testament, Editura Scripta, 1995, p. 59 3. Explicabile, de altfel, relat`rile datând dintr-o perioad` lipsit` de criterii [tiin]ifice, de istoriografie [i de o comunicare facil` la distan]`.

Parteneri \n[ela]i So]ii maltratate Familii destr`mate Copii abuza]i P`rin]i abandona]i

pentru ei

Ë&#x2DC; rau

Ë&#x2DC; casa!

|n decembrie, ofer` cadoul ideal! SEMNELE

timpului \n format special*

Al`tur`â&#x2C6;&#x2019;te campaniei

bine acasË&#x2DC; a! ini]iat` de revista Semnele timpului.

* dimensiuni: 200 x 265 mm cu peste 100 de pagini de analize [i solu]ii pentru via]a de familie

26 | Perspective | noiembrie 2009

STReligie

continuare din pagina 23

Indicii istorice Ind În secolul al XIX-lea au avut loc patru exp expedi]ii în Ninive, unde s-au descoperit 30.0 30.000 de t`bli]e de lut cu scriere cuneiform form`, care au apar]inut împ`ratului Asu Asurbanipal (668-626 î.Hr.). Câteva t`bl t`bli]e fac referire la nimicirea întregii ome omeniri prin potop, din pricina p`catelor oam oamenilor. Berrosos, un preot, istoric [i astr astronom babilonian care a tr`it cu peste 300 de ani înainte de Christos, men]iona trad tradi]ia existen]ei arcei pe muntele Ararat. Lucrarea sa, Babyloniaca, s-a pierdut, dar s-au p`strat anumite fragmente reproduse repr p de al]i autori antici. Istoricul evreu evre Iosif Flavius men]ioneaz` cele scrise de d Berrosos [i al]i cronicari antici. Exist` [i indicii legate de etimologia E unor uno denumiri. Vechii persani numeau muntele Ararat – unde, conform textului mun biblic, bibl s-a oprit arca lui Noe – Koh-i-Nuh, adic` adic „muntele lui Noe“. A[ez`rile din preajma Araratului vorbesc, prin denuprea mire, mire despre istoria potopului. Numele

Semnele timpului

„Potopul [i arca sunt amintite de to]i str`inii care au scris lucr`ri de istorie, printre ace[tia num`rându-se [i Berrosos Caldeeanul. Privitor la potop, el afirm` urm`toarele: ’Zice-se c` [i acum s-ar afla în muntele Cordyerilor, din Armenia, o parte din acea corabie, uns` pe din`untru cu smoal`. Unii o desprind de acolo [smoala]

capitalei armene, Everan, înseamn` „prima apari]ie“ – o posibil` referire la debarcarea lui Noe în regiunea respectiv`. Ahora este numele unei trec`tori [i al unei localit`]i [i se traduce prin „plantarea vi]ei“ – aluzie la faptul c`, dup` potop, Noe a s`dit o vie (Geneza 9:20).

Exist` o miz` Miza privind recunoa[terea autenticit`]ii relat`rii biblice [i a veridicit`]ii potopului este destul de mare. „Dac` potopul a fost într-adev`r de magnitudinea [i intensitatea pe care ni le indic` Biblia,

noiembrie 2009 | Perspective | 27

[i o folosesc drept amulet` pentru îndep`rtarea primejdiilor’. Despre aceasta a scris [i Hieronymus Egipteanul, autorul Antichit`]ilor feniciene, a[ijderea Mnaseas [i mul]i al]ii. Nicolaos din Damasc (64-2 î.Ch.), în cartea XCVI-a din lucrarea sa, descrie aceste lucruri prin vorbele urm`toare: ’Mai sus de Milyada, în Armenia, se afl` un munte uria[, numit Baris, c`tre

atunci întregul suport al evolu]iei se pr`bu[e[te. Evolu]ia depinde întru totul de registrul fosil, interpretat în sensul unor ere geologice uria[e. Dac` aceste lucruri nu au avut loc, evolu]ia este imposibil`“4, scria crea]ionistul [i apologetul cre[tin Henry M. Morris. Dac` accept`m c` adev`rul biblic despre Dumnezeu este faptic [i literal, trebuuie s` recunoa[tem istoricitatea potopului ui biblic [i, totodat`, trebuie s` existe dovezi fizice, palpabile, în acest sens. Nu u se putea ca p`mântul s` fie devastat de un potop planetar, f`r` ca acest eveniment s` lase urme vizibile. În anii ’60, în n Statele Unite ap`rea mi[carea crea]ionismului „p`mântului tân`r“, reprezentat` de H. M. Morris, care sus]inea împreun` cu colegii sì c` straturile geologice [i fosilele s-au format în urmaa potopului planetar. „Judecând dup` sondajele de opinie, aceast` teorie crea-]ionist` este împ`rt`[it` de aproximativ 45% dintre americani. Multe biserici cre[tine evanghelice subscriu acestei concep]ii“5. Desigur, opinia nu este împ`rt`[it` de to]i oamenii de [tiin]`.

{tiin]a se pronun]` Suprafa]a terestr` este acoperit` în propor]ie de 75% cu depozite de roci sedimentare. Forma]iuni sedimentare similare pot ﬁ observate atât în Marele Canion din statul Colorado (SUA), cât [i în Anglia, Fran]a, Germania, }`rile Scandinave, Polonia, Rusia etc. Existen]a ]a

care se zvone[te c` au fugit mul]i oameni, g`sindu-[i salvarea; unul dintre ei, sosit într-o arc`, ar fi poposit pe vârful muntelui, lemnele r`mase din corabia lui d`inuind acolo mult` vreme. Poate c` este unul [i acela[i cu cel despre care a scris Moise, legiuitorul iudeilor’.“ Sursa: Iosif Flavius, Antichit`]i iudaice, Bucure[ti, Hasefer, p. 18-19

acestor straturi presupune c`, în trecut, au existat simultan, pe întregul p`mânt, acelea[i condi]ii climaterice care au condus la formarea lor. Prezen]a fosilelor sugereaz`, de asemenea, realitatea unui cataclism. Se [tie c` fosilele s-au format prin moartea rapid` a ] vii, p p unor ﬁin]e prinse atât de repede între

Biblia despre potop Domnul a v`zut c` rùtatea omului era mare pe p`mânt [i c` toate întocmirile gândurilor din inima lui erau îndreptate în fiecare zi numai spre rù. [...] {i Domnul a zis: „Am s` [terg de pe fa]a p`mântului pe omul pe care l-am f`cut, de la om pân` la vite, pân` la târâtoare [i pân` la p`s`rile cerului; c`ci îmi pare rù c` i-am f`cut“. Dar Noe a c`p`tat mil` înaintea Domnului. [...] Atunci Dumnezeu a zis lui Noe: „F`-]i o corabie din lemn de gofer (chiparos). [...] Intr` în corabie, tu [i toat` casa ta; c`ci te-am v`zut f`r` prihan` înaintea Mea în neamul acesta de oameni. [...] {i Noe a intrat în corabie cu fiii sì, cu nevast`-sa [i cu nevestele fiilor sì. [...] Ploaia a c`zut pe p`mânt patruzeci de zile [i patruzeci de nop]i. {i a pierit orice f`ptur` care se mi[ca pe p`mânt. Fragmente din Geneza capitolele 6 [i 7

4. Henry M. Morris, Crea]ionism [tiin]ific, Societatea Misionar` Român`, 1992, p. 263 5. Francis S. Collins, Limbajul lui Dumnezeu, Bucure[ti, Curtea veche, 2009, p. 182

Noe [ii potopul N t de dovezi

28 | Perspective | noiembrie 2009

STReligie

6. Dr. Farid Abou-Rahme, [i Dumnezeu a zis... Autoritatea Bibliei confirmat` de [tiin]`, Cluj, Logos, 1998, p. 123 7. P`durile pietrificate din Parcul Na]ional Yellowstone (Wyoming) [i Montana sunt, probabil, cele mai spectaculoase [i largi p`duri pietrificate din lume. Existen]a lor a stimulat cercetarea stiin]ific` timp de mai bine de 100 de ani. 8. Harold G. Coffin, „The Yellowstone Petrified Forests“, Origins, 1997 www.grisda.org 9. De exemplu, c`rbunele brun din Australia, care are o grosime de aproximativ 150 m [i cantitatea enorm`, de mii de milioane de tone, din bazinul carbonifer din mun]ii Apala[i. 10. George Hill, „Some Aspects of Coal Research“, Chemical Technology, mai 1972, p. 296

sedimente, încât nu au avut timp s` se dezintegreze în mod natural. Descoperirea unor bancuri întregi de pe[ti fosiliza]i nu ar putea fi explicat` decât prin faptul c` un eveniment catastrofal le-a curmat brusc existen]a. Din statul Nebraska [i pân` în de[ertul Gobi, straturile de fosile ale unor viet`]i marine [i terestre nu fac altceva decât s` confirme c` potopul a fost atât de distrug`tor pe cât îl prezint` Biblia. Lan]urile de mun]i din regiuni diferite ale lumii prezint` fosile marine. „Se poate vedea clar Unul dintre primele straturi c` aceste zone s-au aflat sub geologice analizate în detaliu ap`, deoarece în apropierea este Old Red Sandstone din piscurilor, mun]ii sunt forAnglia. Aceste roci, care acoma]i în mare parte din straturi marine ce con]in frecvent per` peste 10.000 de mile p`trate, con]in un num`r fosile marine recente“6. uimitor de fosile de pe[ti. Fosilele, în special de trunSiluetele lor sunt contorsiochiuri de copaci, se întind nate, contractate, încovoiate, transversal în mai multe stra[ira spin`rii este scoas` în turi. Potrivit teoriilor evolu] afar`, aripioarele sunt larg ioniste, astfel de straturi s-au întinse ca ale unor pe[ti format pe parcursul a milioac`ruia c o cantitate care mor în convulsii. Astfel ne de ani. Tocmai de aceea, imens` i de n`mol, de depozite exist` [i în alte evolu]ionismul nu poate piatr`, p copaci [i alte zone ale lumii. explica satisf`c`tor existen]a resturi r s-a rev`rsat unor astfel de copaci în poziîn î lacul Spirit de la ]ie vertical`, unii chiar cu poalele muntelui. vârful în jos, în mai multe straturi. Astfel Când r`d`cinile copacilor au absorbit apa din lac, bu[tenii au început s` pluteasc` de forma]iuni se afl` în Parcul Na]ional orienta]i vertical. Mâlul rev`rsat în lac Yellowstone7, unde geologii au g`sit 27 de straturi de p`dure fosil` (la Specia îngropat unii dintre bu[teni în aceast` men Ridge), îngropate în roca vulcanic` pozi]ie vertical` [i iat` cum ceea ce ar fi din care este compus muntele. Bu[tenii putut p`rea o p`dure îngropat` în periscufunda]i vertical las` impresia mai oade foarte lungi de timp a fost de fapt multor p`duri crescute una peste alta, rezultatul unui cataclism. îns` cazul recent al erup]iei vulcanului Sf. Formarea z`c`mintelor de c`rbune9, 8 Elena , din Washington, ilustreaz` efecimpresionante prin grosimea [i întindetele condi]iilor create de potop. Erup]ia rea lor, poate fi explicat` prin potopul din 18 mai 1980, cu o for]` de 500 de ori global. „Experimentele realizate de mai mare decât a bombei atomice de la dr. George Hill [i dr. Don Adams, de Hiroshima, a trântit sau distrus milioane la Universitatea din Utah, au ar`tat c` de copaci într-un areal de aproximativ plantele se pot transforma în c`rbune în 600 km2 de p`dure [i a dislocat circa 400 numai câteva ore.“10 Este foarte probabil de metri din vârful muntelui. Fenomenul ca înveli[ul de p`duri [i plante al lumii de a declan[at un lan] de reac]ii, în urma dinainte de potop s` fi fost depozitat în

Semnele timpului

noiembrie 2009 | Perspective | 29

bazinele în care g`sim ast`zi importante cantit`]i de c`rbune. Autenticitatea informa]iei biblice este conﬁrmat` [i de s`p`turile din anul 1929, care au avut loc în Mesopotamia, mai exact la poalele turnului sumerian din vechea cetate Ur. La o adâncime de 20 m s-a descoperit un strat de n`mol de 3 m f`r` nicio urm` de civiliza]ie. În straturile de suprafa]` [i în cele situate sub acest strat intermediar s-au g`sit cioburi, unelte [i diferite obiecte. Sir C. Leonard Woolley, cel care a condus aceste cercet`ri arheologice, a concluzionat c` istoria biblic` a marelui potop era corect`. Vor ﬁ mereu voci, atât în tab`ra [tiin]ei, cât [i în cea a teologiei seculare, care s` considere istoria potopului un mit. În schimb, Biblia va oferi întotdeauna o m`rturie despre realitatea acestui eveniment prin care Dumnezeu a judecat omenirea pentru p`catele sale. Trebuie spus c` Iisus Christos Însu[i

a conﬁrmat potopul [i S-a folosit de istoria acestuia pentru a creiona o paralel` cu timpul sfâr[itului (escatonul) despre care i-a avertizat pe ucenicii S`i: „Ce s-a întâmplat în zilele lui Noe se va întâmpla la fel [i în zilele Fiului omului“, când oamenii „mâncau, beau, se însurau [i se m`ritau pân` în ziua când a intrat Noe în pr r` corabie [i a venit potopul [i i-a p pr`p`dit pe to]i“ (Luca 17:26-27).

Noe [i potopul de dovezi

Biblie

Viata ‚

în lanturi ‚

Semnele timpului

noiembrie 2009 | Perspective | 31

Problema suferin]ei umane îi preocup` deopotriv` pe atei [i pe credincio[i. Pe cei dintâi, c`utarea unui r`spuns îi duce pe culmile disper`rii. Pe ceilal]i, suferin]a îi a[az` inevitabil în fa]a unei dileme: de ce exist` atâta suferin]` în lume, dac` Dumnezeul care a creat−o este iubitor [i omnipotent?

de Florin Bic`

Are suferin]a uman` vreun sens?

ste simplu s` citezi textele biblice care aﬁrm` dreptatea, dragostea [i puterea Creatorului. Dar cum le po]i sus]ine veridicitatea în fa]a dovezilor suferin]ei?

Toate râurile se vars` în mare... Ne na[tem, tr`im [i murim în suferin]`. Exist` un consens universal în aceast` privin]`. De fapt, s-ar putea crede c` esen]a condi]iei umane este suferin]a. Durerea ﬁzic` [i fr`mânt`rile interioare sunt componentele existen]ei efemere. Vorbind despre soarta omului, în]eleptul Solomon scria c` „toate zilele lui sunt pline de durere [i truda lui nu este

decât necaz; nici m`car noaptea nu are odihn` în inima lui“ (Eclesiastul 2:23). {i dac` sunt dureri pe care omul înva]` s` le îndure, sunt [i dureri care par de nesuportat [i care biciuiesc mintea cu aceea[i întrebare – de ce? Deseori, discu]ia despre suferin]a uman` începe de la Holocaust. S-au scris pagini întregi despre groz`viile „solu]iei ﬁnale“, de la Mai este oare acesta un om? a evreului Primo Levi, pân` la Noaptea lui Elie Wiesel. Într-un limbaj rece, metalic, Wiesel descria groz`viile pe care le-a v`zut [i îndurat în lag`r. Bebelu[i ar[i în gropi comune, femei [i b`trâni uci[i ca animalele în abator, oameni ]inu]i goi-pu[c` în gerul iernii, copii dezumaniza]i în a[a m`sur`,

32 | Perspective | noiembrie 2009

STBiblie

încât [i-au ucis p`rin]ii pentru o coji]` de pâine, oameni care recitau rug`ciuni în ne[tire [i sfâr[eau prin a-[i pierde credin]a. Noaptea se încheie sec, placid. Dup` ani de chin [i orori, în ajunul eliber`rii, Wiesel [i-a pierdut tat`l, f`r` s`-i poat` spune r`mas-bun. „Nu am plâns“, scrie el, „[i m` durea îngrozitor aceast` ne-

Teologul Millard Erickson f`cea distinc]ie între rùl natural [i rùl moral. Dac` rùl moral (crime, abuzuri, r`zboaie, discrimin`ri etc.) poate fi atribuit alegerilor gre[ite ale fiin]elor înzestrate cu inteligen]` [i liber arbitru, rùl natural (cutremure, furtuni, inunda]ii, secet`, erup]ii vulcanice, boli [i epidemii) pare s` nu aib` explica]ie. De ce nu intervine Dumnezeu pentru a opri fenomenele care provoac` o necurmat` suferin]`? Abatele Pierre scria: „Se crede, dup` cum am aflat de curând, c` pe p`mânt au trìt optzeci de miliarde de oameni. Câ]i au avut parte de o via]` dureroas`, câ]i s-au chinuit, câ]i au C. S. Lewis suferit... [i pentru ce? Da, Doamne, pentru ce“2? putin]` de-a plânge. Dar nu mai aveam Dac` Dumnezeu este o Fiin]` iubitoare [i lacrimi“1. atotputernic`, de ce exist` suferin]`? Râuri de suferin]` se vars` în marea istoriei R`zboaiele din Irak [i Afganistan, [i pare c` marea tot nu se umple. Pân` valul uciga[ care a lovit coastele Asiei în când va trebui s` fie pl`tit acest tribut al decembrie 2004, atentatele de la World suferin]ei? {i care este rostul lui? Trade Center, Madrid [i Londra, sângerosul conflict din fâ[ia Gaza, genocidele Biblia – o carte despre [i epur`rile etnice din Bosnia, Rwanda, Cambodgia [i regiunea Darfur, milioane- suferin]` le de victime ale drogurilor, alcoolului, Suferin]a este prezent` înc` de pe tutunului, epidemiilor, cutremurelor, primele pagini ale Bibliei. Dup` ce cuplul foametei – sunt tot atâtea dovezi recente primordial, Adam [i Eva, a nesocotit ale suferin]ei din lume, dovezi care îi fac avertismentele divine mâncând din pe mul]i s` se întrebe dac` este adev`rat rodul pomului oprit, suferin]a a devenit ceea ce afirm` teologia cre[tin` despre parte a vie]ii umane. Dumnezeu i-a spus Dumnezeu. femeii: „Voi m`ri foarte mult suferin]a [i

„F`r` îndoial`, i−ar fi stat în putere lui Dum− nezeu s` înl`ture printr−un miracol conse− cin]ele celui dintâi p`cat s`vâr[it de fiin]a omeneasc`; dar asta n−ar fi însemnat un bine foarte mare dac` n−ar fi fost gata s` înl`ture [i consecin]ele celui de−al doilea p`cat, apoi al celui de−al treilea [i a[a mai departe mereu”.

1. Elie Wiesel, Noaptea, Bucure[ti, Univers, 2005, p. 121 2. Abatele Pierre, Doamne, de ce?, Bucure[ti, Humanitas, 2006, p. 9. Henry Grouès, numit [i Abatele Pierre – c`lug`r capucin, fondator al Mi[c`rii Emmaüs, votat de telespectatorii postului France Télévision drept unul dintre cei mai importan]i trei francezi din istorie.

Semnele timpului

noiembrie 2009 | Perspective | 33

Istoria omenirii \ntr−o propozi]ie O veche poveste oriental` spune c` un monarh i-a poruncit odat` istoricului de la curte, s` îi scrie o istorie a omenirii. Când a terminat de scris câteva zeci de volume, istoricul s-a prezentat înaintea majest`]ii sale, cu istoria complet` a omenirii. Foarte ocupat cu problemele politice [i r`zboaiele pe care le purta cu vecinii, monarhul i-a cerut s` sintetizeze [i s` reduc` la jum`tate num`rul de volume. Istoria s-a repetat a doua oar` [i, de fiecare dat` îns`rcinarea ta; cu durere vei na[te copii [i dorin]ele tale se vor ]ine dup` b`rbatul t`u...“ (Geneza 3:16). B`rbatului i s-a spus: „Blestemat este acum p`mântul din pricina ta. Cu mult` trud` s`-]i sco]i hrana din el în toate zilele vie]ii tale. (...) În sudoarea fe]ei tale s`-]i m`nânci pâinea pân` te vei întoarce în p`mânt, c`ci din el ai fost luat; c`ci ]`rân` e[ti [i în ]`rîn` te vei întoarce“ (Geneza 3:17-19). „F`r` îndoial`“, remarca scriitorul [i apologetul cre[tin C. S. Lewis, „i-ar ﬁ stat în putere lui Dumnezeu s` înl`ture printr-un miracol consecin]ele celui dintâi p`cat

când istoricul se înf`]i[a înaintea tronului, i se cerea s` reduc` num`rul de volume, pentru c` monarhul era ocupat. Dup` mul]i ani, când istoria omenirii fusese rescris` într-un singur volum, istoricul l-a reg`sit pe monarh, îmb`trânit [i bolnav, tr`gând s` moar`. Acesta l-a rugat s` îi sintetizeze istoria omenirii într-o propozi]ie. „Majestate“, [opti istoricul la urechea muribundului, „oamenii sufer` [i mor“.

s`vâr[it de fiin]a omeneasc`; dar asta n-ar fi însemnat un bine foarte mare dac` n-ar fi fost gata s` înl`ture [i consecin]ele celui de-al doilea p`cat, apoi al celui de-al treilea [i a[a mai departe mereu“3. În a doua genera]ie – Cain [i Abel – ap`reau deja invidia, mânia [i fratricidul. Scriind în primul rând pentru contemporanii lor, profe]ii Vechiului Testament s-au referit adeseori la problema suferin]ei, considerat` o consecin]` a p`catului. „Voi pedepsi – zice Domnul – lumea, pentru rùtatea ei, [i pe cei rì, pentru nelegiuirile lor“ (Isaia 13:11). Suferin]ele nu erau, în viziunea profe]ilor, rezultate ale circumstan]elor politice, economice [i sociale, ci urm`ri ale înc`lc`rii Legii morale [i ale idolatriei. Ideea suferin]ei ca urmare [i ca pedeaps` a p`catului transpare aproape din fiecare pagin` a scrierilor profetice din Vechiul Testament. Totu[i profe]ii nu au afirmat c` suferin]a este întotdeauna o consecin]` a p`catului. Dac`, uneori, Divinitatea a pedepsit p`catul prin secet`, foamete sau epidemie, aceasta nu înseamn` c` fiecare secet`, foamete sau epidemie este o interven]ie direct` din partea lui Dumnezeu, cu scop punitiv. Preocuparea de a împ`ca iubirea divin` cu realitatea suferin]ei este atât de mare, încât, adeseori, este pierdut din vedere un personaj important – diavolul. Numit în Biblie „st`pânitorul lumii acesteia“

3. C. S. Lewis, Problema durerii, Bucure[ti, Humanitas, 2007, p. 77

Via]a \n lan]uri − Are suferin]a uman` vreun sens?

34 | Perspective | noiembrie 2009

STBiblie

(Ioan 12:31; 14:30), „dumnezeul veacului acestuia“ (2 Corinteni 4:4) [i „domnul puterii v`zduhului“ (Efeseni 2:2), Satana este cel care contribuie esen]ial la ampliﬁcarea suferin]ei umane. Vizionarul Ioan asocia suferin]a cu activitatea maleﬁc` a diavolului: „Nu te teme nicidecum de ce ai s` suferi. Iat` c` diavolul are s` arunce în temni]` pe unii din voi, ca s` v` încerce. {i ve]i avea un necaz de zece

a suferin]ei este amânat` pân` la un moment pe care omenirea nu îl cunoa[te.

Un Om obi[nuit cu suferin]a Lunga istorie a suferin]ei se împarte în dou`: înainte [i dup` Christos, înainte [i dup` cruce. Întruparea Fiului lui Dumnezeu este gestul prin care Dumnezeu a demonstrat universului c` El nu st` ascuns undeva, în slav`, l`sându-i pe bie]ii oameni s` se târasc` în chinuri [i durere. Fiul lui Dumnezeu a luat natura uman` pentru a suferi împreun` cu cei ce sufer`. Într-o bine cunoscut` profecre[tin ]ie mesianic`, profetul Isaia îl descrie astfel pe Iisus Christos: „Dispre]uit [i p`r`sit de oameni, om al durerii [i obi[nuit cu suferin]a, era a[a de dispre]uit, c` î]i întorceai fa]a de la El, [i noi nu L-am b`gat în seam`. Totu[i, El suferin]ele noastre le-a purtat [i durerile noastre le-a luat asupra Lui... El era str`puns pentru p`catele noastre, zdrobit pentru f`r`delegile noastre“ (Isaia 53:3-5). „Dac` Dumnezeu nu este nimic mai mult decât o inven]ie a omului, atunci omul a scornit nu doar un Dumnezeu, ci Unul care a suferit inﬁnit mai mult decât f`ptura, decât orice f`ptur` pe care a creat-o“4. Din poemul profetic al lui Isaia se distinge cu claritate o idee, [i anume c` Iisus a purtat durerile

„Dumnezeu nu numai c` particip` la suferin]ele noastre, dar face din ele suferin]ele Lui [i aduce moartea în via]a Lui”. Jurgen Moltmann, teolog

4. Clifford Goldstein, Ra]iuni ale inimii, Bucure[ti, Via]` [i S`n`tate, 2004, p. 55

zile“ (Apocalipsa 2:10), iar apostolul Petru îi avertiza pe credincio[i c` „potrivnicul vostru, diavolul, d` târcoale ca un leu care r`cne[te [i caut` pe cine s` înghit`. Împotrivi]i-v` lui, tari în credin]`, [tiind c` [i fra]ii vo[tri, în lume, trec prin acelea[i suferin]e ca [i voi“ (1 Petru 5:8-9). Sunt prezentate în Biblie cazuri când lepro[ii, orbii, surzii [i demoniza]ii au fost vindeca]i. Dar Dumnezeu nu i-a vindecat pe to]i lepro[ii, orbii, surzii [i demoniza]ii. Exist` suficiente argumente biblice c` El poate s` anihileze rùl [i s` suprime suferin]a. Totu[i, conform Bibliei, înl`turarea complet` a rùlui [i

Semnele timpului

noiembrie 2009 | Perspective | 35

[i suferin]ele noastre. Ca Om nevinovat, [i-a însu[it lacrimile, durerile [i pedeapsa celor vinova]i, adic` ale noastre. Dumnezeu a cunoscut mai dinainte istoria omenirii. A [tiut despre c`derea omului în p`cat, precum [i despre suferin]ele lui Iisus Christos. {i totu[i a creat! Iar faptul acesta ne d` încredere c`, dincolo de istoria lumii îndurerate, va ﬁ un timp al bucuriei.

Premian]i în „{coala suferin]ei” Suferin]a, în formele ei cele mai crunte, determin` cel pu]in dou` reac]ii. Unii s-au r`zvr`tit împotriva lui Dumnezeu, acuzându-l sau negându-i existen]a. Al]ii au v`zut în suferin]e o interven]ie divin` în propriile vie]i. Acesta a fost, de pild`, cazul lui Edith Stein (1891-1942), o evreic` n`scut` în Germania [i convertit` la catolicism la vârsta de 29 de ani. Edith, care se al`turase între timp ordinului c`lug`ri]elor carmelite, a fost arestat` în august 1942 [i dus` la Auschwitz, unde a murit în camera de gazare. Biletul pe care i l-a trimis superioarei, înainte de a ajunge în lag`r, con]inea aceste cuvinte – Ave Crux, spes unica (Slav` Crucii, unica

noastr` speran]`). Dac` pentru individul de la început de mileniu trei suferin]a pare mai degrab` „o exigen]` a sﬁn]eniei

Suferin]a „este întotdeauna un rù [i nu trebuie niciodat` cùtat` sau glorificat`. Dar acest rù poate duce la culmi de omenie”. Abatele Pierre cre[tine“5, unii dintre cei pe care suferin]a i-a mutilat fizic [i psihic au perceput-o ca pe un mod în care Dumnezeu le-a transformat gândirea, preg`tindu-i pentru întâlnirea cu El. Aceasta a fost [i în]elegerea pastorului [i teologului Dietrich Bonhoeffer care, în perioada celui de-al Doilea R`zboi Mondial, a f`cut parte din mi[carea de rezisten]` împotriva nazismului. Arestat în 1943, Bonhoeffer a r`mas înc`tu[at pân` aproape de sfâr[itul r`zboiului. În timpul întemni]`rii, el a scris mai multe scrisori [i note, publicate post-mortem sub titlul Scrisori [i note din închisoare. „Este un lucru bun“, scria Bonhoeffer, „s` înv`]`m cât mai repede c` Dumnezeu [i suferin]a nu sunt în

5. Tereza Brându[a Palade, „Ave Crux, spes unica – Sensul suferin]ei în viziunea lui Edith Stein”, Idei în dialog, august 2008

Via]a \n lan]uri − Are suferin]a uman` vreun sens?

36 | Perspective | noiem brie 2009

STBiblie

6. Millard Erickson, Teologie cre[tin`, Oradea, Cartea Cre[tin`, 2004, p. 362

opo opozi]ie, ci, mai degrab` [i în mod nece necesar, converg. Pentru mine, ideea c` Dum Dumnezeu Însu[i sufer` este, de departe, cel m mai conving`tor element al doctrinei cre[ cre[tine“. Bonhoeffer a fost executat prin spânzurare, cu o lun` înainte ca Ger Germania nazist` s` capituleze. Unul dint dintre martorii care au asistat la execu]ie a povestit ulterior c`, înainte de a p`r` p`r`si celula, Bonhoeffer a îngenuncheat [i a rostit o rug`ciune. În 2009 s-au împlinit 100 de ani de la na[t na[terea pastorului Richard Wurmbrand (190 (1909-2001), un om care a acceptat suferin] rin]a ca pe o [coal` a lui Christos. N`scut la Bucure[ti, B s-a convertit la cre[tinism [i a petrecut pe 14 ani în închisorile comuniste, din cauza convingerilor sale religioase. A fost torturat [i înfometat, dar a ie[it din înch închisoare doar pentru a vorbi lumii despre iubirea lui Dumnezeu cu un entuziasm pe care [i l-a p`strat pân` la sfâr[itul vie] vie]ii. A fost supranumit „apostolul Pavel al Cortinei C de Fier“. Suferin]ele îndurate nu l-au l îndep`rtat de Dumnezeu, ci i-au înt` înt`rit convingerea c` suferin]a este un mod de a-l imita pe Christos [i de a te apro apropia de El. „{tim c` toate lucrurile lucr lucreaz` împreun` spre binele celor ce iube iubesc pe Dumnezeu“, scria apostolul Pav Pavel (Romani 8:28), „c`ci Domnul ped pedepse[te pe cine iube[te [i bate cu nuia nuiaua pe orice fiu pe care-L prime[te. Sufe Suferi]i pedeapsa; Dumnezeu Se poart` p cu voi ca [i cu ni[t ni[te fii“ (Evrei 12:6-7). Sufe Suferin]a p poate fi un mijl mijloc prin care

Semnele timpului

Dumnezeu corecteaz` natura uman`, deformat` de p`cat. Uneori, Dumnezeu poate ﬁ v`zut mai bine prin ochii înl`crima]i. Nu este poezie, ci m`rturia celor care L-au întâlnit prin suferin]`.

Finalul schimb` perspectiva Problema suferin]ei nu are solu]ii umane. Este o ecua]ie cu suficient de multe necunoscute, încât s` poat` fi rezolvat` doar de Dumnezeu. Este de apreciat sinceritatea cu care Erickson recuno[tea c` „nu ar trebui s` avem a[tept`ri prea mari de la tratarea problemei rùlui. Va trebui s` ne mul]umim cu ceva mai pu]in decât o rezolvare complet`. Este important s` se recunoasc` faptul c` aceasta este o problem` foarte dificil`, probabil cea mai dificil` dintre toate problemele intelectuale care stau în fa]a teismului“6. Uneori, suferin]a este cauzat` de neascultarea de Dumnezeu. Alteori, Dumnezeu testeaz` credin]a oamenilor prin necazuri [i dureri. Unele necazuri vin asupra omului tocmai ca rezultat al loialit`]ii lui fa]` de Dumnezeu. Pentru fiecare dintre aceste situa]ii g`sim exemple în Biblie, dar uneori este greu s` în]elegem modul în care inten]iile, alegerile [i faptele omului se îmbin` cu inten]iile,

noiembrie 2009 | Perspective | 37

alegerile [i actele divine. Aceast` dificultate deriv` din distinc]ia calitativ` dintre Creator [i creatur`. Rela]iile dintre oameni nu sunt un [ablon prin care s` în]elegem rela]ia dintre om [i Dumnezeu. Nu putem p`trunde rostul sau sensul suferin]ei umane f`r` o în]elegere mai larg` a istoriei acestei lumi. Dac` Dumnezeu n-ar exista, r`spunsul ar fi simplu: suntem o ras` degenerat`, cu instincte de fiare s`lbatice [i supravie]uiesc cei mai puternici. Nu exist` niciun sens. Nu exist` nicio speran]`. Dar Dumnezeu exist` [i a creat aceast` lume, cu mâinile Lui. În consecin]`, istoria omenirii are un sens pe care îl cunoa[te cel pu]in El. Lumea se îndreapt` spre un punct exact. Cartea Apocalipsei vorbe[te explicit despre sfâr[itul acestei lumi, cu tot ce înseamn` ea – ur`, r`zboi, crim`, viol, suferin]`, moarte – [i, în acela[i timp, anun]` instaurarea unei noi realit`]i: „apoi am v`zut un cer nou [i un p`mânt nou, pentru c` cerul dintâi [i p`mântul dintâi pieriser`“ (Apocalipsa 21,1).

În acest univers ref`cut, Dumnezeu „va [terge orice lacrim` din ochii lor. {i moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tânguire, nici ]ip`t, nici durere, pentru c` lucrurile dintâi au trecut“ (Apocalipsa 21:4). Cartea Genezei prezint` povestea tân`rului Iosif, unul dintre cei doisprezece fii ai patriarhului Iacov. Vândut ca sclav de fra]ii sì, Iosif [i-a pierdut o parte din anii tinere]ii muncind în palatul unui st`pân egiptean. Ulterior, a fost aruncat în temni]` pentru o vin` n`scocit`. Este u[or de presupus c`, în to]i ace[ti ani de robie, nedreptate [i suferin]`, Iosif nu a în]eles care este sensul evenimentelor din via]a lui. Mai târziu, când a ajuns, gra]ie providen]ei divine, al doilea om dup` faraon, în Egipt, perspectiva asupra propriei vie]i s-a schimbat. Reîntâlnindu-i pe fra]ii lui dup` mul]i ani, Iosif le-a spus: „Acum, nu v` întrista]i [i nu fi]i mâhni]i c` m-a]i vândut ca s` fiu adus aici, c`ci ca s` v` scap via]a m-a trimis Dumnezeu înaintea voastr`. (...) A[a c` nu voi m-a]i trimis aici, ci Dumnezeu“ (Geneza 45:5.8). Iosif nu a negat faptul c` inten]iile fra]ilor sì au fost rele. Tr`darea lor, motivat` de invidie [i ur`, merita s` fie pedepsit`. „Voi, negre[it, v-a]i gândit s`-mi face]i rù: dar Dumnezeu a schimbat rùl în bine“ (Geneza 50:20). Finalul a schimbat perspectiva asupra evenimentelor din trecut. Întreb`rile chinuitoare [i-au g`sit r`spunsul, iar suferin]a îndurat` în anii tinere]ii a dobândit un sens.

În acest univers ref`cut, Dumnezeu „va [terge orice lacrim` din ochii lor. {i moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tânguire, nici ]ip`t, nici durere, pentru c` lucrurile dintâi au trecut.” Apocalipsa 21:4 Via]a \n lan]uri − Are suferin]a uman` vreun sens?

Cultur`

NOBE NOB contra

Comitetul Nobel anun]a pe 8 octombrie a.c. c` Premiul Nobel pentru Literatur` se acord` în acest an scriitoarei germane de origine român` Herta Müller. În libr`riile din Bucure[ti, la doar o or` de la anun]area câ[tig`toarei a fost necesar` suplimentarea stocului volumelor semnate de doamna Müller. Bucure[tenii s−au repezit s` cumpere c`r]ile unei autoare despre care nu [tiau prea mult, dar care era acum validat` de un premiu prestigios.

1. Christine Rousseau, „Amos Oz, Assia Djebar et Joyce Carol Oates ont la cote pour le Nobel de littérature”, Le Monde, 05 octombrie 2009 2. Bo Svensen, The Nobel Prize in Literature, Nominations and Reports, decembrie 2004, http:// nobelprize.org/

etodologia Academiei Suedeze îi pune pe anali[ti, în fiecare an, în imposibilitatea de a prevedea care va fi laureatul. Printre prefera]ii Premiului Nobel din acest an se num`rau scriitorul israelian Amos Oz, urmat îndeaproape de algerianca Assia Djebar [i de americanca Joyce Carol Oates. Lista publicat` în Le Monde1 îi mai cuprindea pe Philip Roth, Mario Vargas Llosa, Salman Rushdie, Umberto Eco, Antonio Tabucchi, Claudio Magris, Thomas Pynchon, Haruki Murakami, Michel Tournier. Cu o zi înainte de marele anun], numele Hertei Müller urcase în topul favori]ilor la casele de pariuri, dep`[indu-l pe romancierul american Philip Roth [i disputându-[i locul de frunte cu Amos Oz. Dintr-un sondaj realizat pe site-ul oficial al Funda]iei Nobel, reie[ea îns` c` 93% din cele 10.000 de persoane chestionate

nu citiser` niciuna dintre c`r]ile laureatei din acest an. Altfel spus, popularitatea scriitorului pare s` nu ﬁ fost un argument forte pentru comitetul care a hot`rât câ[tig`torul din acest an.

Mister [i anticipa]ie Bo Svensen, doctor în ﬁlosoﬁe al Universit`]ii din Stockholm [i membru al Academiei Suedeze, scria c` lista candida]ilor la Premiul Nobel pentru Literatur` „alterneaz` de la nume celebre la indivizi total necunoscu]i, de la poe]i esoterici pân` la autori de bestseller, de la talente tinere pân` la scriitori cu opera complet`“2. Ceea ce r`mâne îns` sub semnul întreb`rii sunt criteriile dup` care este evaluat` opera unui autor, în vederea decern`rii unui premiu de asemenea anvergur`. Specula]iile care se fac în încercarea de a se oferi un r`spuns se lovesc de politica aspr` a Funda]iei Nobel.

domnia unui

Semnele timpului

noiembrie 2009 | Perspective | 39

L EL

de Elena Dobrescu

ideal imprecis

40 | Perspective | noiembrie 2009

STCultur`

Din culisele Premiului Nobel Publicului larg îi sunt cunoscute doar unele dintre detaliile de desf`[urare ale acestei competi]ii. Comisia, format` din trei pân` la cinci persoane, analizeaz` opera a aproximativ 200 de nume propuse pentru Premiul Nobel de c`tre profesori universitari de litere, fo[ti laurea]i, societ`]i literare sau asocia]ii de profil din întreaga lume. În urma analizei [i deliber`rilor comisiei sunt desemna]i în luna mai cinci autori care vor concura pentru marele premiu. Dintre ace[tia, Academia Suedez` nu anun]` decât numele câ[tig`torului, al`turi de o fraz` care justific` decizia luat`. Nominaliza]ii r`mân astfel în anonimat, oferindu-se posibilitatea editorilor de carte, cunosc`torilor pie]elor [i mediilor livre[ti s` fac` preziceri în leg`tur` cu viitorul laureat. Presupunerile sunt jucate la casele de pariuri, de unde întreaga pres` î[i alimenteaz` articolele. Exist` [i un câ[tig de alt` natur` îns`, generat de aceast` preocupare de a anticipa numele laureatului. Lista de autori vehiculat` prin pres` înaintea decern`rii premiului reflect` preferin]ele cititorilor [i editorilor în materie de literatur`, aducând în prim-plan toate numele care schi]eaz` proza [i poezia contemporan`.

3. Espmark, K., The Nobel Prize in Literature. A Study of the Criteria behind the Choices, G.K. Hall & Co, Boston 1991, http://nobelprize.org/

Într-un articol despre istoricul [i munca acestei funda]ii, publicat în anul 1991, istoricul literar Kjell Espmark, membru al Academiei Suedeze, afirma c` „politica Funda]iei Nobel interzice divulgarea informa]iilor cu privire la nominaliza]i, în mod privat sau public, timp de 50 de ani. Interdic]ia vizeaz` [i informa]iile legate de nominalizatori, de felul în care s-au f`cut investiga]iile operelor [i de opiniile personale care au dus la decernarea premiului“3. Nu putem ocoli discu]ia despre legitimitatea acestei politici, chiar dac` exist` unele ra]ionamente care au condus la adoptarea ei. Suntem îndrept`]i]i s` ne întreb`m care sunt criteriile de selec]ie ale câ[tig`torului, dat fiind faptul c` un asemenea premiu ofer` o autoritate mare unui autor [i lucr`rilor sale. Decernarea premiului creeaz` premisele pentru ca un cititor neavizat s` î[i extind` aprecierea asupra întregii opere a respectivului autor. Premiul Nobel valorizeaz` literatura produs` de un scriitor, în timp ce membrii Academiei evit` definirea valorii [i a criteriilor dup` care se decide ce anume este valoros sau nu.

Idealul greu de definit Inten]ia ini]ial` a lui Alfred Nobel (1833-1896) a fost ca acest premiu s`-i

Semnele timpului

fie acordat unei „persoane care a adus în câmpul literaturii o lucrare remarcabil`, înscris` pe o direc]ie ideal`“. Prescrip]ia, dup` cum recunosc [i membrii Academiei Suedeze, este destul de vag` [i a suscitat de-a lungul timpului diverse discu]ii. Neoferind un con]inut semantic termenului ideal, Alfred Nobel l`sa definirea acestuia pe seama Academiei [i a vremurilor. Kjell Espmark a realizat un istoric al semnifica]iilor cuvântului ideal, ca norm` de selec]ie a scriitorilor, plecând de la singurele informa]ii f`cute publice de

noiembrie 2009 | Perspective | 41

c`tre Academia Suedez` pân` acum (criteriile de selec]ie în perioada 1901-1950). Espmark a remarcat existen]a a cinci etape. Prima decad` a fost a[ezat` sub semnul unui „idealism înalt [i r`sun`tor“, la fel de vag ca viziunea secretarului permanent al academiei din acea vreme. Conform istoricului suedez, setul de criterii care a dus la recunoa[terea lui Bjørnstierne Bjørnson, Rudyard Kipling [i Paul Heyse, dar care i-a respins pe Lev Tolstoi, Henrik Ibsen [i Emile Zola, este

caracterizat de idealismul conservator (o variant` domestic` a filosofiei hegeliene), care sacraliza biserica, statul [i familia, [i de idealismul estetic coborât din epoca lui Goethe [i a lui Hegel. A doua etap`, circumscris` cronologic Primului R`zboi Mondial, a adus metodologia bazat` pe „o politic` a neutralit`]ii“. Neutralitatea a însemnat favorizarea în competi]ia pentru premiu a }`rilor Scandinave (Norvegia, Danemarca, Suedia), care nu se aflau în r`zboi. În anii 1916, 1917 [i 1920, câ[tig`torii au fost ale[i din aceste ]`ri. A treia etap`

este caracteristic` anilor ’20. Conceptul de „Marele stil“, a[a cum descoper` rapoartele comitetului Nobel, stabilea leg`turi cu idealismul primului deceniu de existen]` a Funda]iei Nobel, dar [i un nou criteriu – simpatia uman` d – de care trebuia s` dea d dovad`, în operele lor, viitorii laurea]i (Anatole France [i George Bernard Shaw au fost printre ace[tia). Decada a patra a marcat o nou` etap`, definit` de Kjell Espmark prin criteriul „interesului universal“. Prin urmare, autorii trebuiau s` dep`[easc` preocup`rile exclusiviste fa]` de na]iunea lor. Astfel, dac` ar fi fost nominaliza]i în aceast` perioad`, unii dintre laurea]ii anteriori nu ar mai fi luat Premiul Nobel. Discontinuitatea e evident` [i în ultima etap`, cea de-a cincea, intitulat` „Etapa pionierilor“. Criteriul prim în acordarea Premiului Nobel pentru Literatur` devenise gustul popular. Categoria „pionierilor“ i-a cuprins [i pe Hermann Hesse, Samuel Becket, T. S. Eliot. Concluzia care se impune este c` Academia Suedez` nu a avut, în aceast` prim` jum`tate de secol, un set de valori permanente, obiective, la care s` se raporteze în acordarea Premiului Nobel pentru Literatur`. În opinia lui David Johnson, profesor coordonator al unui curs despre Premiul Nobel, la Britain’s Open University, „cel mai interesant lucru în leg`tur` cu acest premiu literar… nu este judecata care se aplic` sau actul de decizie al celui mai bun, ci controversele pe care acesta le stârne[te“4.

Relativismul – muz` [i cenzor literar Relativismul este t`ria [i sl`biciunea postmodernismului. Paradoxul acesta guverneaz` [i lumea literar`. Pe de o parte, operele tr`deaz` con[tiin]a unor

4. „Amos Oz is favorite for Nobel literature prize” 2, octombrie 2009, www.msnbc.msn. com/

Nobel contra Nobel, domnia unui ideal imprecis

42 | Perspective | noiembrie 2009

STCultur`

auto care nu cred într-un adev`r absoautori lut. Pe de alt` parte, absen]a aceasta le îndr îndreapt` aten]ia c`tre aspecte sensibile, part particulare [i efemere ale realit`]ii, adic` esen esen]a operei lor literare. Aﬁrma]ia se poa poate proba cu u[urin]` printr-o trecere în re revist` a operei unora dintre favori]ii prem premiului Nobel din acest an – Amos Oz, Joyc Joyce Carol Oates [i Philip Roth. Sensibil sibilitatea lui Amos Oz este pus` în valoar loare de situa]ia atipic` a poporului Israel, mer mereu implicat în conﬂicte geopolitice.

5. Un exemplu în acest sens îl constituie romanul Blonde, inspirat din via]a actri]ei Marlyn Monroe 6. George Edward Veith, Jr., Citind printre rânduri – un ghid pentru o în]elegere cre[tin` a literaturii, Oradea, Cartea Cre[tin`, 1999, p. 32

Vol Volumele sale merg pe conturarea con[ con[tiin]ei interioare, abordare speciﬁc post postmodern`, ad`postind personaje alien alienate, izolate de restul societ`]ii. Acest tip d de personaj postmodern, centrat pe sine sine, lipsit de sens în via]`, apare [i în c`r] c`r]ile scriitoarei Joyce Carol Oates5. {i Salm Salman Rushdie, cu revoltele [i realismul s`u magic, sau americanul Philip Roth, cu im impulsurile sale necenzurate, creeaz` nev nevoia reevalu`rii valorilor perene, univers versale. Una dintre caracteristicile controv troversate ale postmodernismului este relativ lativizarea tuturor lucrurilor, respingerea

Semnele timpului

ideii unui adev`r obiectiv, transcendent, [i acceptarea unor adev`ruri inﬂuen]ate de cultur`, loc [i timp. Literatura contemporan` [i reprezentan]ii ei scot în eviden]` tocmai o astfel de realitate.

Carte frumoas`, cinste celui ce te cite[te cu rost Gene Edward Veith, Jr., autor cre[tin, interesat de percep]ia publicului asupra artelor [i literaturii, scria c` „o carte poate antrena profunzimea gândirii într-un

mod mult mai serios decât imaginile prezentate de televiziune [i cinematograﬁe, ﬁind astfel, sub anumite aspecte, mult mai insidioas` [i mai periculoas`“6. Autorul argumenta în favoarea unei lecturi serioase, bazate pe discern`mânt, care s` îmbog`]easc` gândirea cititorului. Literatura, prin valen]ele pe care le prezint`, are posibilitatea de a deveni un instrument paideic valoros. Pe lâng` avantajul inform`rii (indiferent de natura ei), decriptarea mecanismelor gândirii prezente într-o oper`, cu logica, ra]ionamentele [i neputin]ele ei, e un exerci]iu

noiembrie 2009 | Perspective | 43

Scandalurile premiilor Nobel Chiar în primul an al Funda]iei Nobel (1901), publica]ia german` Berliner Tagelblatt nu a recunoscut meritele laureatului, francezul Sully Prudhomme, repro[ând Academiei Suedeze gre[eala de a nu-l fi recompensat pe „marele geniu” al literaturii ruse[ti, Lev Tolstoi. Mai mult, oameni de cultur` suedezi au considerat decizia comitetului Nobel drept „o insult` na]ional`”. O scrisoare semnat` de 42 de scriitori, critici [i arti[ti din ]ara de decernare a premiului Nobel i-a fost trimis` lui Lev Tolstoi, cu men]iunea c` el este „venerabilul patriarh al literaturii contemporane”. În 1974, Graham Greene, Vladimir Nabokov [i Saul Bellow au fost respin[i de la acest titlu în favoarea a doi autori suedezi, Eyvind Johnson [i Harry Martinson, ambii fiind membri ai comitetului Nobel la acea dat`. Un alt aspect des atacat este faptul c` Premiul Nobel pentru Literatur` este centrat pe Europa, îndeosebi pe Suedia. Statistic vorbind, Suedia a avut mai mul]i laurea]i decât toate ]`rile din Asia împreun`.

util care îl ajut` pe cititor în deconstruc]ia mentalit`]ilor în general. În acela[i timp îns`, exist` riscuri. Literatura oglinde[te realul [i suprarealul, cu tot ce poate fi cuprins în aceste dimensiuni, [i cititorul ar trebui s` nu cedeze dreptul de a decide cum s` le împart` pe toate în bune [i rele. Problema este c` nu întotdeauna selec]ia este facil`. Trìm într-un timp în care defini]ia a ceea ce este bun [i rù la nivel de lectur` plute[te pe m`ri de cea]`. Într-un context în care contemporaneitatea este incapabil` s` defineasc` la unison ce înseamn` o carte bun`,

Prim`ria ora[ului Stockholm, locul de desf`[urare al banchetului Premiilor Nobel

sintagma lui Arghezi: „Carte frumoas`, cinste cui te-a scris“ poate deveni: „Carte frumoas`, cinste celui care te cite[te cu rost“. Andrei Ple[u crede c` „nu putem avea alt criteriu decât absolutul“ (în Minima moralia). Sfântul Pavel, c`rturar recunoscut, scria cu aproape dou` milenii în urm`: „Cerceta]i toate lucrurile [i p`stra]i ce este bun“ (1 Tesaloniceni 5:21) [i „niciun cuvânt stricat s` nu v` ias` din gur`; ci unul bun, pentru zidire, dup` cum e nevoie, ca s` dea har celor ce-l aud.“ „Cuvânt bun, pentru zidire“ – iat` un criteriu de re]inut. Herta Müller afirma c` „literatura se na[te acolo unde exist` cea mai mare înc`rc`tur` emo]ional`“. Survolând, chiar [i numai la nivelul min]ii, beletristica universal`, e evident c` sensibilitatea creatoare e trezit` mai u[or în fa]a neputin]ei, a durerii, a nedrept`]ii decât în fa]a luminii, a frumuse]ii [i a speran]ei. Prea adesea, disperarea, angoasa [i resemnarea î[i iau statutul de muz`. O schimbare semnificativ` ar fi necesar` exact aici. Nu ar trebui s` ne s`tur`m de o literatur` care cânt` florile rùlui [i s` cùt`m, mai degrab`, crea]ia senin`, plin` de încredere [i sens? Nu bate zâmbetul neîncrederea [i nu na[te speran]a fericirea? Nobel contra Nobel, domnia unui ideal imprecis

Lifestyle „Nimeni nu vrea s` vad` femei grase. Doar m`micile dolofane, care stau în fa]a televizorului cu o pung` de chipsuri în bra]e, spun c` modelele slabe sunt urâte.” declara creatorul de mod` Karl Lagerfeld, într−un interviu acordat revistei germane Focus. Extravagan]a r`mâne miza [i e[ecul industriei frumuse]ii. de Alina Kartman

INAS

ezbaterile ezbater errile re recente cu privire la etica utiliz`rii utiliz modelelor subponderale subpond pentru prezent`rile de colec]ii vestimentare au rezonat cu diversele campanii pentru promovarea frumuse]ii naturale [i s`n`toase. O astfel de campanie a fost ini]iat` de revista german` Brigitte, care a anun]at de curând c`, începând cu ianuarie 2010, nu va mai publica în paginile sale imagini cu modele slabe, ci doar fotograﬁi cu femei obi[nuite. Campania „F`r` modele“ (Ohne Models) a revistei germane vine în contextul unui scandal destul de mediatizat pe internet. Modelul Semnele timpului

de 23 de ani Filippa Hamilton a declarat c` a fost concediat` de casa de mod` Ralph Loren, pe motiv c` este prea gras`. Hamilton, care are 1,80 m în`l]ime [i o greutate de 54 kg, acuz` casa de mod` c` a exagerat cu retu[urile asupra unei fotograﬁi publicitare, distorsionând imaginea pân` când l`]imea coapselor modelului a ajuns egal` cu cea a capului. Reprezentan]ii casei de mod` au declarat în schimb c` imaginea, care a f`cut deja înconjurul lumii pe internet, a fost folosit` dintr-o eroare într-un magazin din Japonia [i c` demiterea modelului s-a datorat faptului c` acesta nu [i-a respectat toate obliga]iile contractuale, care r`mân conﬁden]iale.

noiembrie 2009 | Perspective | 45

Probabil c` nu se va aﬂa prea curând cine a spus adev`rul în acest caz. Important este, îns` îns`, c` astfel de relat`ri sunt credib credibile.

Absurd`, ca orice alt` curs` a înarm`rii

TIA

Nu e un secret c` industria modei este un câmp c de lupt`, iar concuren]a nu domin` doar culisele prezent`rilor prezen hautecouturee, ci se infiltreaz` în via]a de zi cu c zi a consumatorilor de mod`. Oamenii caut` s`-[i eviden]ieze unicitatea, îns` în uni societatea societat globalizat` acest lucru luc devine din ce în ce mai ma greu. Unicitatea cost`, [i pre]ul cre[te odat` cu cererea. cererea În „satul global“, lupta pe pentru titlul de „frumoasa satului“ s-a complisatul cat. „Mândra“ eeste acum vecin` cu modelele de lla New York [i, numai dac` nu vrea, nu afl` ce v se poart` la Paris Par sezonul acesta. Astfel, valoarea ajunge s` valo fie validat` de eficacitatea de a-i întrece pe p cei mai mul]i. Concuren]a Concuren] for]eaz` crearea unor stiluri estetice greu accesibile, incomode sau chiar incom nes`n`toase [i a unor nes`n standarde standar tot mai greu de atins, atin iar victimele

casei de mod`

46 | Perspective | noiembrie 2009

STLifestyle

■ 42% dintre elevele de clasele I-III vor s` fie mai slabe (Collins, 1991) ■ 81% dintre copiii de zece ani se tem s` nu se îngra[e (Mellin et al., 1991) ■ 51% dintre fetele cu vârsta cuprins` între nou` [i zece ani au o p`rere mai bun` despre ele dac` sunt la diet` (Mellin et al., 1991) ■ 35% dintre cei care ]in o „diet` normal`“ ajung la diete patologice. Dintre ace[tia, 20-25% ajung s` experimenteze par]ial sau total tulbur`ri grave de alimenta]ie (Shisslak & Crago, 1995) ■ una din cinci femei se lupt` cu o tulburare de alimenta]ie sau cu o alimenta]ie dezordonat`i ■ 24 de milioane de americani [i 70 de milioane de oameni din întreaga lume sunt afecta]i de o tulburare de alimenta]ieii. i. National Institute of Mental Health (NIMH), Eating Disorders: Facts About Eating Disorders and the Search for Solutions (2002) ii. Renfrew Center Foundation for Eating Disorders, Eating Disorders 101 Guide: A Summary of Issues, Statistics and Resources, (2003)

nu sunt doar competitorii, ci mai ales genera]iile urm`toare, obligate s` înfrunte criterii estetice care pierd din vedere normalitatea [i pot friza ridicolul.

Nu−mi mai place. Nu mai am. Mai vreau.

1. McLaughlin a lucrat în 1960 ca redactor pentru revista de mod` Vogue, iar din 1970 a devenit editor pentru revista Glamour 2. Vezi cercet`rile lui Vigneron [i Johnson (1999), www.amsreview.org

Prima caracteristic` a modei este c` se schimb`, [i asta foarte des, iar spectacolul care rezult` este mai mult tragic decât comic. A[a cum observa Mignon McLaughlin1 în Caietul unui nevrotic, „de[i de obicei iubesc ceea ce cump`r`, femeile ur`sc dou` treimi din hainele pe care le au în dulap.“ Explica]ia este c` atunci când cump`r`, femeile sunt inﬂuen]ate masiv de factorul emo]ional, spun speciali[tii în psihologia consumatorului. În general, oamenii aleg produsele pe care le cump`r` predominant pe criterii emo]ionale2 [i, de aceea, caracteristicile estetice ale hainei vor spune multe despre p nevoile emo]ionale ale posesorului ui ei.

Cinci tipologii Comportamentul consumatorului de haine de lux delimiteaz` cinci tipurii, bazate pe beneficiile c`utate. i. Dup` Teoria clasei f`r` griji, o lucrare de referin]` stein publicat` cu mai bine de un secol în urm` de Thorstein Veblen.

Semnele timpului

O prim` extrem`, întâlnit` din ce în ce mai des, este oniomania, sau dependen]a de cump`r`turi. Ca orice dependen]`, cump`rarea compulsiv` este, de fapt, o încercare de rezolvare a problemelor emo]ionale, precum lipsa de afec]iune [i respect de sine, singur`tatea [i depresia. Este evident, în acest context, c` valoarea psihologic` a bunului de cump`rat devine mai important` decât valoarea lui func]ional`. Exist` o distinc]ie interesant` între sexe. Dac` femeile cump`r` în cantit`]i ] nejustiﬁcate (unele folosind sscuza reducerilor

SNOBUL

Ador` exclusivitatea. Pentru el, util` este o hain` deosebit`, preferabil unic` sau greu de g`sit de majoritate. Hainele „la mod`“ îi displac, pentru c` le are toat` lumea.

noiembrie 2009 | Perspective | 47

Galeria Vittorio Emanuele II din Milano, probabil cel mai vizitat loc pentru shoppingul de mod`.

Ideea de brand vine de la fermierii americani, care marcau animalele cu fierul încins, pentru a−[i identifica mai u[or cireada.

de pre]uri), b`rba]ii cump`r` la pre]uri nejustiﬁcate (unii scuzându-se c` oricum nu merg des la cump`r`turi). În timp ce femeile caut` o asigurare emo]ional` constant`, b`rba]ii se concentreaz` pe intensitatea acestui tip de asigurare.

Pre]ul prestigiului O a doua extrem` este cea a luxului. Achizi]ia [i etalarea hainelor scumpe cumpe devin un simbol al poten]ei ei ﬁnanciare, cu rolul de a provoca oca

MODERNUL M

Vrea [i el ce au ceilal]i.i. Îi plac hainele în tendin-]e, pentru c`, în adâncul cul sufletului sau nu chiar sufle atât de adânc, tot ce dore[te este s` fie î[i d integrat într-un grup care inte are s` îîi confere identitateaa [i ssiguran]a de care are re nevoie. nev

admira]ia celor inferiori, teama concuren]ei [i acceptarea din partea celor superiori. Pe pia]a economic`, intens concuren]ial`, prestigiul poate p`rea principiu de supravie]uire. Analizând traiectoria unor mari succese comerciale, autorul Seth Godin3 – m mentor ento contemporan în î domeniul dom o en marketingului tinggul ului – descoper` d un mecanism foarte mecan simplu: nu n conteaz`

3. Seth Godin, Purple Cow: Transform Your Business by Being Remarkable, Editura Penguin Books, 2003

HEDONISTUL HE ED

Vrea s` aib` ce îi place. Un hedonist este influen]at de mediu. Când î[i foarte pu]in p este important s` se simt` alege hainele, ha Cele mai importante bine purtându-le. pur u recompense afective pe care le poate recomp pe a[tepta a[tept pta un hedonist de pe urma unei achizi]ii achizi]i ] i sunt pl`cerea (recompensa senzorial`), zo orial`), frumuse]ea (recompensa estetic`) (recompensa mental`). {i va sauu ex eexcita]ia cit pl`ti cât p pl `ti câ ât e nevoie pentru a le ob]ine.

continuare \n pagina 48

48 | Perspective | noiembrie 2009

STLifestyle

dac` o idee este bun` sau rea, important este s` se fac` remarcat`. Ideile care se fac remarcate sunt r`spândite, iar ideile care sunt r`spândite câ[tig`. Acest macro-principiu de marketing este egal valabil [i în mod`. Dac` te faci remarcat, exi[ti. Dac` te faci admirat, contezi. Cu cât num`rul celor care adopt` un stil este mai mare, cu atât mai mare este prestan]a estetic` a acelui stil. Frumuse]ea devine relativ` la mul]imea celor care o apreciaz`.

Dincolo de ceea ce izbe[te privirea

continuare din pagina 47

PERFEC}IONISTUL

Pentru el, prestigiul e dat de calitatea hainelor [i e dispus s` pl`teasc` exorbitant pentru ea. E atent la tradi]ia [i autenticitatea unei m`rci, pentru c` aceste dou` elemente îi indic` dac` o pies` vestimentar` este sau nu dee calitate.

Semnele timpului

nevoia care le-a produs. În schimb, c`utarea frumuse]ii este legitim` atâta timp cât ea nu serve[te drept instrument de satisfacere egoist` a intereselor individuale [i nu este ob]inut` prin mijloace care degradeaz` alte valori, cum ar ﬁ s`n`tatea sau, mai pu]in evident, altruisgenerozitatea. mul, generozit i ate

L~UD~ROSUL

Tot ce vrea este s` impresioneze. L`ud`rosul va pl`ti pre]ul pentru a fi cât mai vizibil în cercurile sociale pe care le consider` importante. El va fi dispus s` pl`teasc` mai mult pentru o hain`, cu cât aceasta este mai u[or de reperat [i de asociat cu anumite valori pe care vrea s` le transmit`.

Dinastia casei de mod` D

DESENE DE LUCIA R~DU}

Moda ofer` solu]ionarea temporar` a unei probleme complexe: identitatea. A adopta un stil înseamn` a adopta o sum` de caracteristici prestabilite. Marca aduce cu sine promisiunea unei identit`]i care poate ﬁ accesat` rapid [i comod, pl`tind o sum` variabil`, în func]ie de reputa]ia brandului [i, implicit, a identit`]ii. În fa]a acestui sistem exist` dou` tipuri de reac]ie: cei care adopt` moda [i cei care o resping. Stilul vestimentar este o form` de comunicare. Dac` este adev`rat c` o imagine vorbe[te cât o mie de cuvinte, atunci imaginea personal` merit` cel pu]in aceea[i aten]ie pe care o acord`m [i comunic`rii verbale. Între extravagan]a care mascheaz` nevoia acut` de aten]ie [i modestia ostentativ`, care ascunde dorinde aﬁrmare, atitudinile disimulative au ]a d repercusiuni triste, pentru c` nu satisfac rep atisfac

V`d prin ochii mei, nu cu ei. William Blake

SEMNELE

timpului