Etichetare și prejudecăți - Prof. Raluca Ana BOBU 54

SCENARIUL DIDACTIC - selecție

Motto: „Prejudecata este o judecată fără gândire.” (Voltaire)

I. SPARGEREA GHEŢII: Elevii identifică o trăsătură de caracter caracteristică care începe cu iniţiala numelui.

II. ACTIVITĂŢILE SPECIFICE TEMEI:

Activitatea 1. Elevii vor sunt puşi să îndoaie o foaie pe jumătate şi să o rupă în colțul din dreapta sus, apoi în cel din stânga jos și la mijloc, să o plieze şi să repete aceleaşi acţiuni. La final sunt puşi să desfacă foile de hârtie şi să observe dacă acestea seamănă între ele. Se observă că deşi au primit aceleași instrucțiuni nici una nu este asemănătoare cu cealaltă. Se concluzionează cu faptul că deşi suntem asemănători suntem totuşi diferiţi. Anunţarea temei şi a obiectivelor operaționale: „Etichetarea şi prejudecăţile”

Activitatea 2. Se prezintă elevilor concluzia unui „studiu” efectuat asupra unor persoane potrivit căruia persoanele cu părul şi pielea mai deschise la culoare, cu ochi albaştri sau verzi sunt net superioare faţă de celelalte persoane. După citirea acestui fragment sunt puşi să-şi exprime punctul de vedere în legătură cu aceste afirmaţii. În momentul în care încep să emită păreri li se spune că datorită unei confuzii sa citit greşit şi că de fapt studiul spune că persoanele cu părul şi pielea mai închisă la culoare şi ochi căprui sau negri sunt net superioare celorlalte persoane. Li se cere să-şi spună din nou părerea în legătură cu cele afirmate după care li se spune că în realitate nu există un astfel de studiu şi că totul a fost un joc. Au loc discuţii pe baza celor prezentate în care să afirme cum s-au simţit regăsindu-se etichetaţi în una din cele două situaţii şi sunt puşi să-şi reamintească unul din jocurile anterioare - Cum mă simt în papucii altei persoane.

Activitatea 3. Elevii sunt organizaţi pe grupe şi primesc ca sarcini să noteze etichete şi prejudecăţi pe care le-au folosit între ei. Fiecare grupă îşi prezintă ideile notate şi se discută asupra consecinţelor pe care acestea le-au avut sau le pot avea.

Activitatea 4. Are loc vizionarea unei prezentări cu titlul - Stridia, perla şi tu http://pt.slideshare.net. Se trag învățăminte în urma celor vizionate. Se concluzionează cu faptul că efectele negative pe care le au, folosirea unor etichete şi prejudecăţi pot fi corectate prin gânduri şi fapte bune, pot fi transformate în perle, la fel ca un fir de nisip care pătruns în corpul scoicii provoacă o oarecare suferinţă, dar care va fi înconjurat cu straturi de sidef şi transformat într-o perlă.

„Prejudecăţile deformează întotdeauna gândurile, sentimentele şi opiniile oamenilor.”

(Mark Twain)

III. EVALUAREA:

Exerciţiu de reflecţie: În urma unor discuții avute cu elevii, doi dintre aceștia au recunoscut că sunt deranjaţi din cauza unor etichete şi prejudecăţi afirmate de colegi. Pe baza unui joc, elevii sunt aşezaţi în două cercuri cuprinzând în mijloc pe fiecare din cei doi colegi cărora le vor fi adresate lucruri pozitive despre ei sau mulţumiri.

IV. TEMA ACASĂ:

Vor primi ca studiu Povestea iepuraşului, http:// dirigentia.blogspot.com/2008/01/povesteaiepurasului.html să găsească o situaţie similară din viaţa lor şi să reflecteze asupra acestor aspecte.

Comunicarea interpersonală și de grup

Prof. Luminița CĂȘUNEANU Școala Gimnazială nr.1 Suceava

„Cuvintele drăguțe pot fi scurte și ușor de spus, dar ecourile lor sunt cu

adevărat nelimitate.”

(Maica Tereza)

Comunicarea interpersonală este cea mai importantă formă de comunicare şi cel mai des folosită. Oamenii nu pot evita acest tip de comunicare. Existenţa lor socială depinde de abilitatea cu care pot angaja discuţii cu alții. Viaţa de familie, relaţiile cu prietenii, activitatea profesională, toate depind de această calitate. Comunicarea interpersonală se referă la comunicarea faţă în faţă. Acest tip de comunicare este important pentru a înţelege propria persoană şi pentru a construi relaţii cu ceilalţi. Pentru a realiza acest lucru, trebuie dezvoltată capacitatea de autoanaliză, autocunoaştere, autoexpunere cât şi cunoaşterea barierelor şi factorilor perturbatori care îngreunează procesul comunicării. Un element-cheie în comunicarea eficace şi în obţinerea de performanţe în cadrul grupurilor îl constituie încrederea interpersonală. Încrederea din partea persoanei A faţă de B are ca rezultat o comunicare mai deschisă din partea lui B. Aceasta îi sporeşte încrederea lui A faţă de B. Dacă A răspunde cu integritate, B se va simţi mai încrezător şi îşi va spori gradul de autoexpunere. Astfel, ciclul constructiv evoluează într-o direcţie pozitivă. Profesorii pot dezvolta încrederea interpersonală prin: comunicarea unor standarde de corectitudine şi integritate şi respectarea acestora în primulrând de către ei înşişi; respectarea promisiunilor; atitudine respectuoasă şi suportivă faţă de elevi; rezistenţă la tentaţia de a-şi încălca promisiunile pentru obţinerea unor avantaje personale. Comunicarea eficace presupune deţinerea abilităţii de a asculta eficace, toate elementele implicate în recepţia şi procesarea mesajelor fiind aspecte ale ascultării. Pentru ca procesul de ascultare să se poată derula în bune condiţii, este necesară stabilirea unei atitudini fizice şi psihice propice. Pentru aceasta, propunem următoarele şapte acţiuni: concentrarea asupra ascultării (înlăturarea altor gânduri sau preocupări), rezistenţa la factorii externi care distrag atenţia (spaţiu, timp, zgomot etc.), crearea interesului faţă de ceea ce urmează să ascultaţi, crearea de condiţii favorabile pentru emitentul mesajului (zâmbet, gesturi şi cuvinte de politeţe, contactul privirii, încuviinţarea din cap etc.), conştientizarea ideilor preconcepute faţă de cel care vorbeşte (sau faţă de mesaj), controlarea emoţiilor în legătură cu cel care vorbeşte (sau cu mesajul său), stabilirea scopului ascultării.

Pentru asigurarea unei ascultări active şi eficace sunt necesare regulile: 1. Urmăriţi acordul dintre limbajul nonverbal şi cel verbal al interlocutorului. 2. Concentraţi-vă asupra conţinutului mesajului. 3. Ascultaţi pentru a înţelege mesajul, nu pentru a pregăti răspunsul. 4. Suspendaţi evaluarea mesajului până la înţelegerea sa completă. 5. Grupaţi ideile pentru a depista structura mesajului, astfel încât să-l puteţi reţine mai uşor. 6. Rezumaţi mental mesajul sub forma unei schiţe a punctelor principale. 7. Luaţi notiţe din când în când pentru a vă ajuta în memorarea mesajului, prevenirea distragerilor şi demonstrarea interesului faţă de ceea ce vă spune interlocutorul. 8. Nu anticipaţi ceea ce vorbitorul vrea să spună şi nu terminaţi propoziţiile în locul lui. 9. Nu adoptaţi comportamente nonverbale care denotă nerăbdare sau plictiseală (verificarea ceasului, căscatul, privitul în altă parte, mişcări necontrolate etc.). 10. Folosiţi în mod productiv diferenţa dintre viteza de gândire şi cea de vorbire pentru a identifica mesajele ascunse, ideile centrale şi argumentele aduse în sprijinul acestora.