Comunicarea interpersonală și de grup - Prof. Luminița CĂȘUNEANU 56

Exerciţiu: Dialog cu un singur cuvânt  Se repartizează participanţii în grupuri de câte patru: doi locutori şi doi observatori. Cei doi locutori vorbesc pe rând, utilizând de fiecare dată câte un singur cuvânt pentru a exprima ce vor să spună. Observatorii redactează dialogul, fiecare „îmbrăcând” în cuvinte replicile unuia dintre locutori.  După două minute, se întrerupe dialogul şi observatorii citesc interpretarea pe care au dat-o conversaţiei. Se citeşte cu voce tare fiecare replică. Destinatarul mesajului spune ce a înţeles el. Persoana care a emis mesajul (replica) indică dacă destinatarul a înţeles corect ce a vrut ea să-i comunice.  Prin acest exerciţiu se subliniază importanţa vocabularului şi a strategiilor de comunicare folosite, precum şi utilitatea limbajului nonverbal (gestică, mimică, rolul privirii etc.). Comunicarea de grup este o alta ipostază a comunicării interpersonale, ce presupune însă mai mult de doi participanţi. Este specifică grupurilor „mici”. Studiile de psihologie socială şi de sociologie apreciază că un grup mic (restrâns) are un set de caracteristici standard. De Visscher propune următoarele caracteristici:  numărul de persoane: de la 3-4 la 25 persoane;  unitate de timp şi de loc (proximitate şi distanţă interindividuală minimă);  raţiunea de a fi şi de a rămâne împreună;  destin relativ comun;  posibilitatea formării unei percepţii şi a unei reprezentări a fiecăruia despre ceilalţi;  perceperea unei anumite grupalităţi, observată de membri sau de un observator extern;  posibilitatea unei interacţiuni şi a unei comunicări verbale şi nonverbale efective;  durată suficientă pentru instituţionalizare. Potrivit sociologiei, grupul mic se caracterizeaza prin: posibilitatea interacţiunilor reciproce între toţi membrii; conştiinţa apartenenţei la grup; îndeplinirea unei sarcini comune.

Etapele formării unui grup

1. Iniţierea: Oamenii se iniţiază unii pe alţii în arii diferite, își verifică credinţele și atitudinile, se fac primele aprecieri reciproce. În această fază sunt recomandate exerciţiile de spargere a gheţii. Exerciţiu: Trombinoscopul Imediat după sosirea participanţilor, o echipă de animatori îi fotografiază sau îi filmează. Fotografiile sunt afişate apoi cu înscrierea numelor dedesubt, iar fiecare participant adaugă o frază, un citat, o deviză sau câteva indicaţii despre el însuşi, la alegere sau ca răspuns la nişte întrebări adresate în cadrul unui interviu: Ce vă propuneţi să faceţi ca participant la această întâlnire?, Ce speranţe aveaţi când v-aţi hotărât să veniţi?, Care sunt aşteptările voastre în legătură cu această întâlnire?, Ce obiective aveţi?, Ce imagine v-ar plăcea să furnizaţi despre voi înşivă ?, Ce calităţi speraţi să valorizaţi în timpul schimburilor?. 2. Experimentarea: Persoanele dezvoltă mai mult efort în a căuta experienţe şi interese comune; totul este general, relaxat şi necriticabil. Apare necesitatea unor activităţi comune între partenerii de echipă. Se recomandă interviul reciproc, interpretarea de roluri. O sugestie poate fi şi exerciţiul metaforic. Exerciţiul metaforic Bicicleta (De Peretti, A. Legrand , J. Boniface, Tehnici de comunicare, Editura Polirom , Iaşi , 2001, p.80 )

3. Intensificarea

Echipa petrece mai mult timp împreună, participanţii încep să-și spună lucruri personale, despre familie și prieteni. Activitatea didactică în echipă pentru rezolvarea sarcinii devine optimă.

4. Integrarea

Cei din afara echipei se așteaptă să îi vadă împreună. Fiecare membru în parte este capabil într-o mare măsură să prezică și să explice comportamentul unui alt membru.

5. Obligaţiile reciproce

Acest ultim stadiu este mai rar întâlnit la echipele didactice; apariţia lui în echipă oferă cadrului didactic o libertate de acţiune şi creativitate extraordinare.

Bibliografie:

 De Peretti, Legrand, A., Boniface, J., (2001), Tehnici de comunicare, Ed. Polirom, Iaşi;  Pânişoară, I.-O., (2003), Comunicarea eficientă. Metode de interacţiune ducaţională, Ed. Polirom , Iaşi.

„O viaţă este

șansa ta de a exprima sinele în cel mai

palpitant şi creativ mod cu

putinţă.”

(Richard Bach)

În căutarea sinelui - Fișă a identității personale

Prof. Luminița CĂȘUNEANU Școala Gimnazială nr.1 Suceava

Întrebarea Cine sunt? aduce cu sine alte multe întrebări legate de aspectul fizic (Cum arăt?), sentimente (Care sunt emoțiile și sentimentele mele?, Cine și/ sau ce le declanșează?), gânduri (Ce gândesc în legătură cu diverse aspecte ale vieții?) etc. 1. Ești implicat într-o activitate cu colegi din alte școli și trebuie să îți faci autoportretul. Completează schema cu tot ceea ce consideri că ar trebui să știe cei din jur despre tine. Poți adăuga și alte detalii care te definesc.

 Cine sunt eu? (opțional, poți insera și un selfie/ o fotografie/ un desen care te reprezintă)  Ce spune prenumele despre mine? (dacă știi „povestea” din spatele prenumelui tău, cine l-a ales și de ce, o poți împărtăși colegilor)  Ce vârstă ai și care este statutul tău?  Care sunt trăsăturile fizice? Ochii ................................................................................................................................................. Părul .................................................................................................................................................. Obrajii .............................................................................................................................................. Gura ..................................................................................................................................................  Preferințele mele vestimentare sunt:  stil ……………….................................................................................................................;  vestimentație, cromatica acesteia .....................................................................................;  accesorii ..................................................................................................................................;  încălțăminte .......................................................................................................................... .;  Alege, din listă următoare, cele mai importante cinci calități care te definesc și motivează alegerea fiecăreia, în 1-2 enunțuri.

 Autocontrol  Altruism  Bunătate  Calm  Capacitatea de a ierta  Compasiune  Conștiinciozitate  Corectitudine  Creativitate  Curaj  Curiozitate  Empatie  Generozitate  Hărnicie  Hotărâre  Încredere în sine  Onestitate  Perseverență  Politețe  Punctualitate  Respect  Sinceritate  Toleranță  Veselie g. Reflectează la stările, emoțiile și sentimentele tale:

Când se manifestă? Ce o/ îl declanșează? Starea Emoția Sentimentul

h. Pasiunile, hobbyurile, interesele mele sunt: Detaliază cum se manifestă fiecare:

Pasiunile .............................................................................. . Hobbyuri .............................................................................. Interese ................................................................................. i. Ce îmi place/ displace:  la ceilalți ……………………………………  a mine …………………………................….  în general ……………………………....… . j. Planurile, așteptările, speranțele mele sunt legate de: .........................................................................................................