Gândirea critică. De ce învăț? - Prof. Diana SALUP RUSU 60

3. Transmiterea conținuturilor vizate:

Ce este învăţarea ?  A dobândi cunoștințe prin studiu, ajunge prin muncă sistematică să cunoști o meserie, o artă, o limbă etc.; a studia; a-și întipări în minte ceva pentru a putea reproduce; a memora; a trage o învățătură, a căpăta experiență  Ținând cont de aceste definiții și, totodată, amintindu-ne de maxima lui Seneca scrisă la începutul lecției pe tablă, în continuare vom vedea în ce măsură ceea ce studiem noi la școală, în fiecare an de studiu, la fiecare materie ne ajută efectiv în viață.  Scrierea, în fişa de lucru, a trei materii care le plac elevilor mai mult identificarea, pentru fiecare, a câte trei lucruri pe care le învaţă în cadrul lor și care le sunt / le vor fi folositoare în viața de zi cu zi.  Completarea unui chestionar. (Anexa 1 – este un test al sincerităţii)  Discutarea chestionarului (ca între prieteni).  După completarea chestionarului, li se propune elevilor să atribuie valoare pozitivă sau negativă diferitelor motive enumerate.  Se notează semnul (+) sau (-), evidențiindu-se calitatea superioară a motivelor pozitive.  Motivele pentru care învăț (simțul datoriei, plăcerea de a învăța, formarea personalității...) și motivele exterioare (frica de note, dorința de a lua premiu etc.)  Se subliniază soluțiile pentru autonomia învățării. (Nimic nu realizăm dacă nu avem un impuls, un mobil, un imbold) și importanța curiozității ca dorință puternică, captivantă de a ști.  Se citeşte povestea din Anexa 2, Povestea fiului de împărat ce nu voia să înveţe.  Să-și dezvolte creativitatea, la final, li se cere elevilor, să-şi imagineze că sunt chemaţi la Marea Adunare de către împăratul din Țara Neştiutorilor de Carte, sunt invitaţi să se implice activ prin transpunerea intr-un personaj să se gândească la următoarea întrebare: ce ar spune copilului de împărat sau ce ar face pentru a-l convinge să înveţe şi, astfel să rupă blestemul ce s-a abătut asupra familiei regale din acele ţinuturi de poveste?

Elevii vor lucra pe grupe, astfel:

Grupa 1: Redactează o scrisoare, adresată fiului de împărat, prin care să îl convingi să înceapă să înveţe tainele scrisului şi ale cititului. Grupa 2: Compun o scurtă poezie prin care să-l convingă pe fiul de împărat că școala este importantă. Grupa 3: Creează o scurtă scenetă cu care să te înfățișezi în fața fiului de împărat pentru a-l convinge să învețe. Grupa 4: Realizează un desen cu imaginea unei școli sau a unei săli de clasă, pentru a-l atrage pe fiul de împărat, spre a veni la școală. Grupa 5: Echipa zânelor bune - Rosteşte o formulă magică pentru a rupe vraja

4. Asigurarea feed-back-ului

Scrieți, pe post-it-ul primit, trei promisiuni pe care le veți respecta în ceea ce privește modul vostru de învățare de acum înainte. Fiecare post-it va fi lipit pe o coală A4 formând Promisiunile clasei.

Anexa 1

Fişă de evaluare

1. Crezi că înveţi cât trebuie?

a) da b) nu

2. Ai putea încerca să înveţi mai mult?

a) da b) nu c) nu ştiu

3. Pentru cine înveţi?

a) pentru viață b) pentru diplomă (certificat) c) pentru note d) pentru premiu e) pentru laudă f) din ambiție g) din rușine h) din datorie i) din atașament pentru profesori j) din dorința de a ști k) din plăcerea de a învăța l) de frica pedepselor m) pentru a reuși la examen n) pentru formare o) pentru a mulțumi părinții p) pentru mine r) pentru că așa trebuie s) alt motiv. Care? ....................

4. Există persoane în viaţa ta (părinţi, bunici, prieteni) care te recompensează material dacă ai rezultate bune la şcoală?

a) da (cine? cum?) b) nu

5. Crezi că acest lucru (de la ex.4) e singurul care te motivează?

a) da b) nu

6. Te-ar motiva altfel de recompense?

a) da b) nu

7. Care este lucrul pe care îl faci doar pentru tine? ..................................................................... 8. Fiecare om evoluează în felul său. Tu ce crezi că vei face peste zece ani? ............................

„Scrie pentru a fi înțeles, vorbește pentru a fi ascultat, citește pentru a crește.”

(Lawrence Clark Powel)

Puterea vindecătoare a emoțiilor

Prof. Ionela Lăcrămioara IGNĂTESCU Școala Gimnazială nr.1 Suceava

Disciplina: Consiliere și dezvoltare personală Domeniu de conținut: Dezvoltarea socio-emoțională Tema activității: Puterea vindecătoare a emoțiilor Clasa: a VIII-a  CG 2: Relaționarea armonioasă cu ceilalți în contexte școlare și extrașcolare  CS 2.1.: Manifestarea unor forme simple de autocontrol și autoreglare Scopul activității: Dezvoltarea abilității de a identifica gândurile, emoțiile și comportamentele pe care le manifestă într-o situație; familiarizarea cu tehnicile de reglare emoțională și comportamentală. Obiective operaționale: La sfârșitul activității, elevii vor fi capabili:  Să recunoască și să exprime emoțiile în diverse situații;  să devină conștienți de propriile emoții;  să identifice modalități prin care poate fi dobândit/ dezvoltat autocontrolul emoțional;  să-și autoregleze emoțiile și comportamentele personale pentru crearea unor relații bune cu cei din jur;  să manifeste o atitudine pozitivă față de ei și colegii lor.

Strategia didactică:

a) Resurse procedurale: jocuri didactice „Ghicește emoția”, „Vânătoarea de comori”, exercițiul, conversația euristică, explicația, activitate în echipă/ individuală, discuția dirijată. b) Resurse materiale: calculator, videoproiector, fișa de documentare „Ce sunt emoțiile?” poster „Tehnici de autocontrol”, poster „Harta emoțiilor”, organizatorul grafic „Legătura dintre gând-emoție-comportament”, cartonașe cu emoții, plicuri colorate. c) Resurse de timp: 50 de minute. d) Forme de organizare: individuală, frontală şi pe grupe. e) Forme de evaluare: formativă, observarea sistematică, aprecierea verbală, autoevaluarea, inter-evaluarea. f) Concepte cheie: autocontrol, gând, emoție, comportament, tehnică de autocontrol/ autoreglare a emoțiilor.

DESCRIEREA ACTIVITĂȚILOR

Introducere

Activitate: Exercițiu de spargere a gheții

Profesorul propune jocul „GHICEȘTE EMOȚIA” având ca obiectiv conștientizarea, exprimarea și etichetarea corectă a emoțiilor. Materialele folosite sunt cartonașele cu emoții http://jucarii-vorbarete.ro/product/cutiuta-cuemotii-jucause/ . Jocul se desfășoară în sala de clasă pe echipe. Se aleg 4 echipe, fiecare având câte un cartonaș cu fața unui copil goală. Fiecărui grup i se va prezenta o situație, iar apoi va trebui să ghicească emoția personajului descris. Vor trebui să aleagă dintre toate fețele cu emoții, cea potrivită situației expuse. În cazul în care nu ghicesc emoția potrivită i se acordă șansa altui grup să aleagă. Va câștiga echipa cu cele mai multe răspunsuri corecte.

Fișă de documentare

Primul care a constatat caracterul universal al emoțiilor a fost Charles Darwin, folosind această idee pentru a susține teoria evoluționistă, motivând că emoțiile reprezintă modele de reacție mentală întipărite în sistemul nervos.

Emoțiile pot fi definite ca stări specializate, modelate de selecția naturală pentru a creşte adaptabilitatea în situaţii specifice.

De ce avem capacitatea de a iubi, de a ne înfuria, de ce există frică, bucurie şi tristeţe? Toate fenomenele biologice necesită două tipuri de explicaţii: o explicaţie proximă, despre mecanismul unui proces sau fenomen şi o explicaţie evoluţionistă, care explică cum s-a ajuns ca un organism să deţină asemenea funcţii, mecanisme, de ce există ele.

Este necesară o explicație evoluționistă a emoțiilor. Ele sunt un produs al creierului, iar creierul este un produs al selecţiei naturale.

Astfel, fiecare emoţie corespunde unei anumite situaţii care a apărut în mod repetat pe parcursul evoluţiei. Iar tocmai aceste situaţii şi nevoia de a fi cât mai adaptat a dus la apariţia diferitelor tipuri de emoţii. Psihologul american Robert Plutchik a creat în 1980 „cercul emoţiilor", care constă din 8 emoţii fundamentale şi 8 emoţii complexe, formate din câte două emoţii fundamentale. Emoţiile fundamentale pot fi observate pe cercul al doilea din imagine, pe când emoţiile complexe sunt cele trecute pe fundal alb: optimism, dragoste, supunere, înfiorare, dezaprobare, remuşcare, dispreţ şi agresivitate. Emoţiile puternice sunt declanşate de o parte a creierului numită amigdala, aflată în sistemul limbic. Părţi mai avansate ale creierului, denumite lobi frontali, acţionează ca nişte poliţişti, conferindu-ne capacitatea de a ne ascunde emoţiile şi a rezista imboldului de a acționa sub influenţa lor. Lobii frontali se dezvoltă anevoie şi nu ajung la maturitate decât după vârsta de 20 de ani. Ca urmare, copiii şi adolescenţii a o predispoziţie pentru pierderea cumpătului şi accese de furie. Amigdala lor generează sentimente puternice, dar lobii frontali nu sunt suficient de maturi pentru a le controla.

Emoție Descrierea indicatorilor faciali

Bucurie Fruntea netedă, obrajii ridicați, colțurile gurii îndreptate în lateral și în sus;

Tristețe Sprâncenele adunate, colțurile interioare ale pleoapelor ridicate, colțurile gurii îndreptate în jos, buza superioară împinsă în exterior de mușchii bărbiei; Furie Sprâncenele îndreptate în jos și apropiate una de alta, ochii îngustați prin apropierea sprâncenelor, buzele pot fi lipite între ele; Teamă Sprâncenele ușor ridicate și adunate, linii orizontale la nivelul frunții, ochii micșorați, pleoapele ridicate, colțurile gurii strânse în interior; Surprindere Sprâncenele ridicate, pielea de sub sprâncene întinsă, ochii măriți, rotunzi, gura deschisă; Dezgust Sprâncenele adunate și îndreptate în jos, riduri în zona bazei nasului, ochii micșorați, obrajii ridicați, mușchii gurii contractați, buza inferioară împinsă înainte.

De la stânga la dreapta și de sus în jos: frica, mânie, fericire, dispreț, surpriză, dezgust, tristețe

„Nu este vorba despre ce ni se întâmplă, ci despre răspunsul

nostru la ceea ce

ni se întâmplă.”

(Stephen Covey)

Experiența directă Activitate: Joc - Vânătoarea de comori

Profesorul împarte elevii în șase echipe de câte 4-5 elevi. În curte (preferabil, iar dacă nu este posibil, în clasă) vor fi plasate în locuri ascunse câte trei plicuri colorate pentru fiecare echipă (de ex. 3 plicuri albastre, 3 galbene, 3 roșii etc.). În fiecare plic se află un mesaj/ o acțiune redată prin imagine/ text pe care elevii din echipă vor trebui să o execute după ce își adună comoara (mesajele sunt scrise în fișa ”Tehnici de autocontrol”). Fiecărei echipe i se alocă o culoare, iar sarcina lor de lucru este să găsească cele trei plicuri care au aceeași culoare ca și culoarea echipei (de ex. echipa roșie caută plicurile roșii, echipa galbenă plicurile galbene ș.a.m.d.). Cele trei plicuri reprezintă comoara lor! După ce au găsit toate plicurile, în echipă, vor trebui să discute despre imaginile și mesajele găsite și să execute în fața colegilor acele comportamente care sunt redate prin imagine sau text.

Reflecția

Activitate: Discuții frontale despre „Vânătoarea

de comori”

Profesorul discută cu elevii despre experiența adresându-le următoarele întrebări:  Cum v-ați simțit căutând comoara?  Cum ați procedat ca să găsiți comoara?  Cum v-ați simțit când ați găsit comoara?  Ce ați descoperit în plicuri?  La ce credeți că v-ar ajuta acțiunea indicată?  Ați utilizat vreodată în experiența voastră de viață unul dintre comportamentele găsite/ una dintre tehnicile de autocontrol prezentate? În ce situație?  Sunt toate tehnicile de autocontrol la fel pentru toate emoțiile? Da sau nu? De ce?

Generalizare

Activitate: Completarea posterului „Harta emoțiilor” Profesorul explică elevilor conceptul de autocontrol și subliniază rolul pe care tehnicile de autocontrol emoțional le au în viața noastră. Apoi, pe harta emoțiilor (bucurie, tristețe, furie, surprindere, frică, dezgust), elevii sunt îndemnați să fixeze acele metode de reglare emoțională descoperite la „Vânătoarea de comori”, despre care cred că i-ar putea ajuta la modificarea emoției respective. Profesorul îi va ajuta pe elevi adresându-le următoarele întrebări/ indicații:

Care dintre metodele pe care le-ați găsit în plicuri credeți că v-ar putea face să vă simțiți mai puțin triști? Așezați imaginea în dreptul emoției. Care metodă v-ar face să vă simțiți mai puțin speriați? Fixați imaginea corespunzătoare în dreptul emoției etc. Elevii vor continua până când au fost fixate toate imaginile identificate la vânătoarea de comori. Discuțiile pe marginea posterului sunt încurajate de profesor pentru a ajuta elevii să înțeleagă că unele metode pot fi folosite pentru reglarea mai multor emoții sau că pentru aceeași emoție putem utiliza mai multe strategii. Profesorul îi solicită pe elevi să argumenteze răspunsurile date, fără însă a intra în polemici legate de faptul că o tehnică poate fi mai bună decât o alta pentru o anumită emoție. Cadrul didactic susține faptul că oamenii sunt diferiți, deci și strategiile lor pot să funcționeze diferit, important este ca elevii să conștientizeze că pot ține sub control emoțiile și comportamentele lor prin utilizarea unor astfel de tehnici. Iar acest lucru se numește autocontrol. Afișul care va rămâne de acum în clasă poate ajuta elevii să își amintească să utilizeze aceste tehnici în viitor, în diverse situații în care simt emoții.