Joi 23 Septembrie 2010 by Tanase

Director: Constantin Tănase www.timpul.md e-mail: secretariat@timpul.md issn 1857-2448

E timpul să știi

Unicul Cotidian Național JOI, 23 SEPTEMBRIE 2010

Anul IX, nr.172 (1376)

Săptămâna europeană a mobilităţii la Chişinău Pagina 4

8 PAGINI

preț - 2 lei

Pagina 3

Voronin şi Popuşoi ar putea rămâne fără imunitate parlamentară

stăzi, parlamentarii vor iniţia procedura de ridicare a imunităţii deputatului comunist Anatolie Popuşoi, fostul şef al „Moldsilva”. Mâine, potrivit unor surse de la parlament, ar putea ca să fie examinat un alt demers al procurorilor în cazul a încă unui fost demnitar comunist. După Păpuşoi e posibil să rămână fără imunitate chiar ex-preşedintele Vladimir Voronin. Informaţia nu a fost confirmată, dar nici infirmată de preşedintele Comisiei juridice a legislativului, Ion Pleşca. Pagina 2

Mihai Ghimpu: „Trebuie să convingem viitorul să revină acasă” Preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, a avut ieri o întâlnire cu studenţii şi liceenii basarabeni care învaţă în România. Preşedintele a salutat decizia tinerilor de a-şi continua studiile şi a încercat, totodată, să-i convingă să se întoarcă acasă după absolvire, chiar dacă R. Moldova se confruntă în prezent cu multiple probleme de ordin economic şi politic.

Irina Papuc „Problemele nu sunt simple şi nu trebuie să credem că ele pot fi rezolvate imediat. Dacă înţelegem acest lucru şi tindem spre a le rezolva, sigur vom reuşi. Am început o schimbare pe data de 29 iulie, ca viaţa socialeconomică să nu mai depindă de partidul care vine la guvernare, şi trebuie s-o ducem la bun sfârşit”, a spus

Ghimpu. El le-a mai sugerat tinerilor să nu fie indiferenţi faţă de ceea ce se întâmplă aici, acasă, în lipsa lor şi „fiindcă viitorul european al RM depinde numai de alegerile din noiembrie”, Mihai Ghimpu a îndemnat tinerii să meargă la vot. „Decizia cu cine veţi vota vă aparţine, dar să nu uitaţi că sunteţi viitorul acestei ţări şi voi sunteţi acei care veţi continua acest neam”, a mai menţionat preşedintele. Tinerii care au decis să-şi facă studiile în România spun că au ales să înveţe acolo pentru că România este o ţară europeană şi cu diploma obţinută vor avea mai multe şanse de angajare în spaţiul european. Iniţial, unii dintre ei nici nu s-au gândit să-şi facă studiile în România. Însă, deoarece nu au putut obţine o bursă acasă, cu toate că mulţi aveau o medie destul de mare, au ales România, unde au fost acceptaţi. Pagina 2

2 4 4 8 0 0

Responsabil de ediţie: Arcadie Gherasim

Câte o benzinărie la fiecare kilometru de drum?

9 7 7 1 8 5 7

Ce va fi? Pagina Pagina6 6

Bună dimineaţa!

Eu sunt „tâmpit” Pavel Păduraru Despre faptul că-s „tâmpit” am aflat marţi, de la fostul ministru al Securităţii Naţionale, Anatol Plugaru. Acesta, participând la o emisiune televizată, mi-a dat de înţeles că agenţii KGB care şi-au bătut joc de tatăl meu şi, în cele din urmă, l-au omorât, reprezintă „patrimoniul naţional al ţării noastre”. „Sunt tâmpiţi cei care cer să-i deconspirăm pe agenţii care au lucrat pentru interesele RM”, a declarat Plugaru, referindu-se la securiştii care anterior au slujit şi în KGB. Dimpotrivă, crede el, e un lucru normal ca aceştia să ajungă apoi deputaţi sau chiar miniştri, „dacă nu au comis crime”… Mai întâi, îi mulţumesc dlui Plugaru că a atins acest subiect. Cel puţin, asta mă va face să-i iau mai în serios de azi înainte pe unii demnitari blânzi la chip şi la grăire - despre care se zice că ar fi fost nişte ticăloşi pe când activau la KGB. Totuşi, dacă kaghebiştii nu trebuie deconspiraţi şi pot să deţină funcţii importante, cine mă va asigura pe mine, alegătorul, că votez cu un politician, dar nu cu un criminal? Nimeni şi niciodată. Nici măcar „comisia specială”, propusă tot de Plugaru, care, chipurile, ar urma să verifice „unele dosare” ale concurenţilor electorali. Eu n-am să cred niciodată într-o asemenea comisie în RM, unde totul fără excepţie se vinde şi se cumpără, unde demnitatea profesională şi morală are mai puţină importanţă decât o mătură. De-ar fi o aşa comisie, tare s-ar mai îmbogăţi sărmăneii membrii ei! Şi aici pun punct (ca să nu scap vreo vorbă nelalocul său la această temă…).

Maxima zilei

„Nu-ţi fie frică de perfecţiune: n-o s-o atingi niciodată” (Salvador Dali)

joi, 23 SEPTEMBRIE 2010

www.timpul.md

Timpul

COTIDIAN NAțIONAL INDEPENDENT

top NEWS Mihai Ghimpu: „Trebuie să convingem viitorul să revină acasă” Astăzi, în R. Moldova Joi, 23 septembrie 2010 Meteo Minim +80C Maxim + 190C Cer senin, fără precipitaţii

Cursul valutar EURO - 16.2747 USD - 12.1639 RON - 3.8252 RUB - 0.3924 UAH - 1.5315

GUVERNUL: cere modificarea Codului Electoral

Guvernul va transmite Parlamentului spre examinare un proiect de lege pentru modificarea Codului Electoral ce ţine de reducerea campaniei electorale de la 60 la 30 de zile. O altă modificare a Codului Electoral, avizată pozitiv, ieri, de Cabinetul de miniştri, prevede eliminarea pragurilor de validare pentru toate tipurile de scrutine. Iniţiativa aparţine ministrului Justiţiei, Alexandru Tănase, iar proiectul înaintat de PLDM ca iniţiativă legislativă propune modificarea art. 76 din Codul Electoral. Potrivit lui Tănase, iniţiativa de modificare a Codului Electoral ţine de ajustarea legislaţiei naţionale în domeniu la practicile ţărilor europene. Proiectul de lege urmează să fie examinat în Parlament.

BANCNOTE: cu semnătura lui Dorin Drăguţanu

Banca Naţională a Moldovei va pune în circulaţie, începând cu 27 septembrie 2010, bancnote noi cu valoarea nominală de 1 leu şi 20 lei, cu semnătura guvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu. Bancnotele de 1 leu şi de 20 lei, cu anul de imprimare 2010, vor avea aceleaşi caracteristici ca şi bancnotele de 1 leu din emisiunea anului 1994 şi bancnotele de 20 lei din emisiunea anului 1993, respectiv, aceleaşi dimensiuni, culori, elemente grafice şi aceleaşi elemente de siguranţă. Elementele noi ale acestor bancnote vor constitui semnătura guvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu, şi anul de imprimare 2010.

RESTRICŢII: la instalarea sistemelor individuale de încălzire

În circa 15% din apartamentele din Chişinău sunt instalate sisteme autonome de încălzire. Iar la Bălţi numărul este şi mai mare - 28%. Ca rezultat, cresc tarifele în sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, constată responsabili de la Ministerul Economiei. O altă consecinţă a faptului că tot mai mulţi consumatori optează pentru sisteme individuale de termificare este că se dereglează procesul de încălzire în sistemul centralizat. Studiul formulează propuneri pentru a opri debranşarea de la sistemul centralizat. Una dintre acestea este de a ridica plata pe care proprietarii de locuinţe cu sistem individual o achită pentru încălzirea spaţiilor de uz comun, de la 5% la 30%. De asemenea, se propune ca la debranşare solicitantul să obţină consimţământul tuturor locatarilor din bloc.

Pagina 1 Mihaela Andrei a venit la întâlnirea cu preşedintele interimar din Roşcani, Străşeni. Este „bobocică”, în primul an la o facultate de Drept din Bucureşti şi a fost plăcut surprinsă să afle că va beneficia de bursă. În cazul în care va găsi o slujbă cu un salariu decent, Mihaela a spus că nu se va mai întoarce acasă, deşi speră că pe parcursul a patru ani, cât îşi va face studiile, situaţia politică din RM se va îmbunătăţi. La fel a procedat şi Mihaela Bunescu, azi studentă la Facultatea de Psihologie a Universităţii „Transilvania” din Braşov. Ea a depus actele la noi, dar nu a trecut concursul şi a decis să încerce în România, unde a fost acceptată şi beneficiază, de asemenea, de bursă.

Mircea Rusnac este student în anul IV la Teologie. El spune că a ales România pentru că studiile sunt de calitate, iar mită se dă mai puţin. Bucureştiul a devenit o capitală de suflet şi pentru Valentin Troşin. El şi-a dorit de mic să-şi facă studiile în România unde au învăţat şi cei doi fraţi ai săi. „Studiile în altă ţară îţi permit să-ţi construieşti alte viziuni decât cele cu care ai crescut, iar aceasta îţi dă posibilitatea să aplici la tine acasă ceea ce ai învăţat în altă parte”, spune Valentin. Chiar dacă situaţia din RM nu se va schimba, el zice că se va întoarce acasă, pentru că îşi iubeşte meleagul natal. Preşedintele Organizaţiei studenţilor basarabeni din Bucureşti, Vlad Durnea, a declarat că tinerii noştri se vor întoarce acasă numai în cazul în care statul va crea condiţii favorabile pentru aceştia. El

ne-a asigurat, însă, că tinerii vor merge la vot, fiindcă îşi doresc să mai ofere o şansă actualei guvernări. Problemele cu care se confruntă tinerii de la noi sunt legate de procesul de admitere, cazare, permisul de şedere, precum şi impactul emoţional provocat de brusca schimbare a locului de studii şi de trai. Studenţii au avut posibilitatea să-i pună întrebări preşedintelui. Ei au vrut să afle dacă relaţiile dintre R. Moldova şi România vor continua să fie la fel de bune şi după alegerile din noiembrie, dacă va exista totuşi o unificare între cele două ţări şi cum ar putea R. Moldova să se integreze în UE în timp-record. Pentru acest an de studii, Guvernul de la Bucureşti a acordat tinerilor din RM 5000 de burse.

Voronin şi Popuşoi ar putea rămâne fără imunitate parlamentară Pagina 1

Valentina Baciu Procuratura Generală, care a adresat un demers preşedintelui parlamentului în acest sens, îl acuză pe fostul conducător al „Moldsilva” că şi-ar fi depăşit atribuţiile de serviciu atunci când a dat în folosinţă familiei liderului comunist pădurea de la Ţiganca (Trebujeni, Orhei) cu suprafaţa de aproape 700 ha. Amintim că TIMPUL a scris că „Moldsilva” a dat în arendă pădurea SRL „Biotex-Com” (una din firmele

lui Oleg Voronin), pentru 49 de ani şi cu mari abateri de la lege. Sursele noastre spun că Voronin şi-a adus aici toată averea şi animalele de la Condriţa. Procurorii susţin că actul de arendă a fost întocmit ilegal şi netransparent: pădurea a fost îngrădită cu sârmă ghimpată şi este păzită de băieţii de la „Fulger”; „Biotex-Com” a ridicat diverse construcţii fără autorizaţii şi fără acordul „Moldsilva”; arendaşul a suprapopulat zona cu mistreţi, fapt care a afectat pădurea, dar şi populaţia din satele situate în apropiere. Şi Curtea de Conturi a scos

TIMPUL

de dimineaţă

cotidian naţional independent Tiraj săptămânal (abonamente + vânzări) - 35.530 exemplare

Apare din 2001

Redacţia

Fondator Constantin Tănase

Redactor-şef coordonator Sorina ştefârţă

Adresa redacţiei Chişinău, BD. Grigore vieru, 22/2, et. 2 e-mail: secretariat@timpul.md WEB: www.timpul.md Tel./FAX: 22.56.70 TELEFOANE: 22.24.58; 22.39.75; 22.57.67 (publicitate)

Redactori-şefi adjuncţi gheorghe budeanu tatiana corai arcadie gherasim secretar general de redacţie Vitalie munteanu

Departament ŞTIRI Natalia Hadârcă Nicolae Roibu Departament ANALIZĂ Valentina Baciu Alina Ţurcanu departament INVESTIGAŢII Pavel Păduraru Editorialişti Constantin Tănase Dan Dungaciu Constantin Cheianu Editor FOTO Constantin Grigoriţă Relații cu publicul Svetlana Coneva REDACTORI-STILIZATORI Maria Boroda Silvia Condraţchi

la iveală ilegalităţile comise la semnarea contractelor de arendă. Potrivit preşedintelui Comisiei juridice, Ion Pleşca, astăzi preşedintele legislativului va citi în plen cererea procurorului general, după care va transmite materialele în comisie. Timp de 15 zile, aceasta este obligată să examineze demersul şi să întocmească un raport care va fi supus unui vot secret. În cele din urmă, raportul va ajunge din nou în plen, iar deputaţii, prin vor secret, vor decide să-i ridice sau nu imunitatea lui Popuşoi.

REDACȚIA TIMPUL.MD Silviu Tănase Ion Surdu Andrei Loghin Ion Macovei

Publicaţia este înregistrată la Ministerul Justiţiei al R. Moldova cu nr. de înregistrare 139, la 16.05.2003.

DIRECTOR COMERCIAL Olesea Mărcuţă

„TIMPUL de dimineaţă” apare de cinci ori pe săptămână în format A3, într-un volum de opt pagini (luni-joi) şi 24 de pagini (vineri). Tiparul - Tipografia „Universul”, str. V. Pârcălab, 45.

Departament PUBLICITATE MIRABELA TĂNASE MANAGER DISTRIBUŢIE Alexandru Josan DEPARTAMENT MARKETING Elena sărăteanu

CONTABIL-şef ELENA GRIGOR

Textele marcate cu P şi PP reprezintă Publicitate, respectiv Publicitate Politică. Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul articolelor publicitare.

joi, 23 SEPTEMBRIE 2010

Timpul

COTIDIAN NAțIONAL INDEPENDENT

www.Timpul.biz

www.timpul.md

www.Culinar.md Romi sau ţigani?

Ambuteiaje enorme în Moscova, de Ziua Mondială fără Maşini Cetăţenii ruşi au rămas insensibili de Ziua Mondială fără Maşini, marcată de ambuteiaje mai mari decât de obicei la Moscova. Circulaţia la periferia capitalei ruse era practic blocată miercuri dimineaţă, iar vehiculele avansau cu greu spre centrul oraşului. „Ambuteiajele au fost mai mari, probabil şi din cauza ploii”, explică purtătorul de cuvânt al Centrului moscovit pentru gestionarea traficului rutier. Autorităţile municipale au redus tarifele la transportul în comun pentru a diminua traficul rutier de Ziua Mondială fără Maşini, marcată în 2.000 de oraşe din lume. Primăria Moscovei este criticată constant pentru modul în care se desfăşoară traficul rutier. Sursa: Mediafax.ro

Victor Catan la Berlin

Ministrul Afacerilor Interne, Victor Catan, se află într-o vizită de lucru în Germania, unde va avea întrevederi cu oficiali din domeniul justiţiei şi afacerilor interne. În cadrul vizitei la Berlin, Victor Catan va avea o întrevedere cu ministrul federal al Afacerilor Interne al Germaniei, în cadrul căreia urmează să fie semnat Protocolul de implementare a Acordului dintre R. Moldova şi Comunitatea Europeană privind readmisia persoanelor aflate în situaţie de şedere ilegală. Totodată, ministrul va avea întrevederi cu conducerea Ministerului Afacerilor Interne al landului Bavaria şi reprezentanţii Fondului Hanns Seidel, care s-a manifestat ca un partener fidel în procesul de instruire a poliţiştilor moldoveni. Sursa: mai.md

Pakistan: o femeie a fost ucisă cu pietre de talibani S-a întâmplat recent în nordul Pakistanului, în Orakzai. Imaginile filmate în cursul execuţiei sunt şocante. Talibanii s-au năpustit asupra femeii ca nişte animale însetate de sânge. Au lovit-o cu pietre pe tot corpul. I-au lovit şi capul cu bucăţi de stâncă. Femeia a murit în chinuri cumplite. Filmul a fost difuzat şi de unele televiziuni din Orientul Mijlociu, iar execuţia a fost prezentată ca un act de justiţie.

Romi sau ţigani, cum ar trebui să se numească această minoritate? Senatorii români au deschis subiectul în plen odată cu respingerea unei propuneri legislative referitoare la declararea unei zile naţionale de comemorare a dezrobirii romilor din România. Reprezentantul minorităţii rome în Parlament, deputatul Nicolae Păun, a propus ca, în fiecare an, pe 20 februarie să fie comemorată dezrobirea romilor din România. El vrea ca Ministerul Culturii să asigure fonduri pentru organizarea de manifestări publice dedicate acestei zile, iar în manualele şcolare să fie introdus un capitol despre perioada de robie a romilor, din istoria României. Senatul, ca prima cameră sesizată, a respins proiectul. Senatorii au arătat că denumirea de romi a fost dată printr-o rezoluţie a Consiliului Europei atunci când ţara noastră era în negocieri de aderare la comunitatea europeană. Sursa: Tvr.ro

Misiune economică a Moldovei în România Camera de Comerţ şi Industrie a R. Moldova (CCIRM), în colaborare cu Organizaţia de Promovare a Exportului şi Atragere a Investiţiilor din Moldova (MIEPO) şi cu sprijinul Ministerului Economiei al R. Moldova, organizează în perioada 22-25 septembrie o misiune economică în România, la Bucureşti şi Braşov, unde vor participa agenţi economici din ambele ţări. Programul misiunii prevede organizarea a două forumuri economice moldo-române, în Braşov - pe 23 septembrie şi în Bucureşti - pe 24 septembrie. Totodată, sunt planificate întrevederi bilaterale de afaceri conform domeniilor de interes, anunţă un comunicat al CCIRM. „Întreprinzătorii de la noi din ţară sunt interesaţi de iniţierea relaţiilor de colaborare în domeniile: agroindustrial, construcţii, biocombustibil, turism, servicii medicale, juridice etc. În cadrul celor două forumuri vor fi organizate întrevederi bilaterale de afaceri conform intereselor întreprinderilor moldoveneşti. Misiunea economică în România va permite valorificarea oportunităţilor de promovare a produselor şi serviciilor din Moldova pe o piaţă dinamică a Uniunii Europene. Participanţii vor face schimb de informaţii comerciale şi contacte, vor identifica noi parteneri de afaceri”, potrivit lui Mihai Bâlba, directorul Departamentului Dezvoltarea Competenţelor al CCIRM, citat de AGERPRES. Misiunea economică în România este organizată cu scopul de a consolida relaţiile comercial-economice bilaterale, de a prezenta oportunităţile investiţionale ale Republicii Moldova, de a promova exporturile pe piaţa României şi a Uniunii Europene şi a crea noi platforme de cooperare eficientă între reprezentanţii businessului din ambele ţări. După Jurnalul National.ro

Funded by the European Union

timpul.md Rusia îşi va moderniza armata cu armament american

În următorii 15 ani, Rusia va cheltui 19 trilioane ruble (aproximativ 613 mlrd. dolari) pentru modernizarea armatei sale. De asemenea, pentru prima dată de la cel de-al Doilea Război Mondial, o parte din tehnica de luptă şi tehnologia militară vor fi cumpărate din SUA, a declarat ministrul rus al Apărării, Anatoli Serdiukov, citat de presa rusă. Reamintim că şi SUA vor să cumpere elicoptere militare din Rusia pentru dotarea armatei afgane, anunţul în acest sens al secretarului de Stat al Apărării, Robert Gates, stârnind protestele mai multor membri ai Congresului. „Propunerile guvernului privind majorarea cu 46% a bugetului apărării pentru 2011-2020 sunt în curs de finalizare”, a spus Serdiukov la întoarcerea dintr-o călătorie în America, unde a negociat cu şeful Pentagonului, Robert Gates. „Este puţin din punctul de vedere al dotării forţelor noastre armate cu sisteme moderne. Puteam cere mai mult, dar era evident că nimeni nu ar fi acceptat asemenea cheltuieli. În ultimă instanţă, 19 trilioane este o sumă serioasă, care va asigura numeroase comenzi pentru industria apărării”, a precizat Serdiukov. Experţii au spus că, în pofida interdicţiilor în vigoare, propunerea va primi toate aprobările necesare, astfel încât, pentru prima dată în ultimii 70 de ani, Rusia va importa legal producţie militară din SUA. Sursa: Hotnews

Militanţi extremişti ruşi au răsturnat maşini de poliţie Militanţi ai grupului extremist rus Voina (Război) au răsturnat mai multe maşini de poliţie la Sankt Petersburg, protestând faţă de corupţie. Membrii grupului au anunţat că în cursul nopţii de 16 spre 17 septembrie au răsturnat cel puţin trei maşini de poliţie în Sankt Petersburg, potrivit blogului unuia dintre ei, Aleksei Ploutser-Sarno, informează MEDIAFAX, citând AFP. Pe blogul propriu, militantul prezintă zeci de fotografii de la acţiuni intitulate spre exemplu „Lovitura de palat” sau „Ajuţi un copil, îţi ajuţi ţara”.

Imaginile îl surprind pe un copil de trei ani jucându-se cu o minge în centrul oraşului rus. Mingea se îndreaptă spre o maşină de poliţie staţionată în apropierea Palatului „Mihailovski”. Cinci tineri se apropie de maşină şi o răstoarnă, iar un militant îi dă mingea copilului. „Corupţii distrug spaţii vaste ale ţării noastre, iar poliţia îi ajută să comită infracţiuni”, scrie militantul. Poliţia din Sankt Petersburg a confirmat că două maşini inscripţionate au fost răsturnate de necunoscuţi. Sursa: 9am.ro

LOCAL INTEGRATION PROJECT OF REFUGEES IN BELARUS, MOLDOVA AND UKRAINE 2009-2011

VACANCY NOTICE

Implemented by the United Nations High Commissioner for Refugees

The United Nations High Commissioner for Refugees (UNHCR) Representation in the Republic of Moldova wishes to announce the following vacancy: VN/2010/02 Programme Assistant (Temporary), GL-6, (6 months with possibility of extension) Main responsibilities: The post is part of an EC-funded regional project which covers local integration of refugees in Moldova, Belarus and Ukraine. The UNHCR Representation in Moldova will assist the government to develop a functioning refugee local integration system and procedures as outlined in the Regional Local Integration Project. Applicability criteria and required documents for application may be found on: UNHCR website www.unhcr.org.md and UN website: www.un.md Deadline for submission of applications is 04 October 2010, 18:00.

joi, 23 SEPTEMBRIE 2010

www.timpul.md

societate

Timpul

COTIDIAN NAțIONAL INDEPENDENT

În oraş fără automobil

Săptămâna europeană a mobilităţii la Chişinău I

eri, în Europa s-a desfăşurat acţiunea „În oraş fără automobilul meu”. Deşi timp de câteva săptămâni reprezentanţii instituţiilor de mediu au chemat populaţia ca în această zi să renunţe la mijloacele de transport personale şi să se deplaseze prin capitală cu bicicleta sau să utilizeze transportul public, ieri, străzile Chişinăului au fost la fel de aglomerate cu transport. La automobile au renunţat însă preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, prim-ministrul Vlad Filat, liderul PD, Marian Lupu, venind la serviciu pe jos. Primarul Dorin Chirtoacă a ales să meargă cu microbuzul.

Expoziţia „Security 2010”

Paza bună trece primejdia rea

isteme de alarmă şi pază de ultimă generaţie, sisteme de supraveghere video cu camere minuscule, control acces şi navigare GPS, toate acestea pot fi găsite la „Moldexpo”, unde ieri a fost inaugurată cea de-a IX-a ediţie a Expoziţiei internaţionale specializate „Security 2010”. Acesta este unicul eveniment în Moldova care abordează toate aspectele domeniului de securitate. Astfel, în cadrul expoziţiei, pe lângă tehnologiile prezentate, vizitatorii vor putea să participe la o serie de seminare şi mese rotunde unde se vor dezbate diverse probleme - de la măsuri antiteroriste până la protecţia contra incendiilor şi securitatea personală. Ala Coica

Expoziţia a demarat cu o demonstraţie ecvestră a Regimentului de patrulă şi santinelă „Scut”, urmată de prestaţia studenţilor de la Academia de Poliţie „Ştefan cel Mare” a MAI. Viceministrul Afacerilor Interne, Dumitru Ursachi, a ţinut să sublinieze în cadrul FELICITARE

ceremoniei de inaugurare a Expoziţiei „Security 2010” că măsurile întreprinse pentru prevenirea şi combaterea eficientă a infracţiunilor şi asigurarea integrităţii vieţii şi proprietăţii cetăţenilor contribuie nemijlocit la îndeplinirea obiectivului general de integrare a R. Moldova în Uniunea Europeană. În premieră, la expoziţia din acest an sunt prezentate mijloace tehnice de securitate de producţie europeană. „Compania „Justar” prezintă sisteme individuale de alarmă antiincendiu de clasa premiu BOSH Security (Olanda) şi sisteme de semnalizare de pază PIMA (Israel)”, a specificat Vitali Berlinschi, director comercial „Justar”, partenerul proiectului expoziţional. Viorel Gurău, şef-adjunct al Direcţiei generale pază de stat, accentuează că la expoziţie sunt prezentate sisteme de pază atât pentru interior, cât şi pentru exteriorul locuinţelor. „Sistemele antiincendiu, cele împotriva spargerii sticlei şi senzorii de mişcare sunt în măsură să asigure integritatea bunurilor materiale ale cetăţenilor”, a conchis Viorel Gurău. Referitor la costurile acestor

Cu ocazia frumosului jubileu de 60 de ani, rudele şi prietenii îl felicită cu drag şi duioşie pe domnul Mihai Ilie Palamarciuc, dorindu-i sănătate trainică, realizări frumoase, înţelepciune în luarea deciziilor şi-i transmit pe această cale un călduros „La mulţi ani!”.

sisteme, Gurău a declarat că suma depinde de suprafaţa casei sau a perimetrului supravegheat, dar nu este mai mică de 5000 lei. Costul lunar de deservire este de minimum un leu pe metru pătrat. La expoziţie este amenajat şi un stand al Facultăţii Pază, Protecţie şi Securitate (PPS), USEFS. Valeriu Cuşnir, decanul facultăţii, spune că anual aici sunt înmatriculaţi circa 100 de candidaţi, dintre care cinci la sută sunt fete. „Pentru a deveni studenţi în cadrul acestei facultăţi, tinerii trebuie să susţină câteva probe de aptitudini şi un test psihologic de peste 700 de întrebări, care are menirea de a evidenţia calităţile acestora şi de a exclude persoanele predispuse la violenţă”, a remarcat Valeriu Cuşnir. Eugen Rusu, student la Facultatea PPS, spune că a ales această facultate pentru că oferă mai multe oportunităţi. „În Moldova bodyguarzii nu sunt foarte bine plătiţi, însă peste hotare poţi să ai un salariu impunător. Un bodyguard foarte bun poate să primească minimum 250 de dolari pe oră”, spune Eugen Rusu. Cea de-a IX-a ediţie a Expoziţiei internaţionale specializate de tehnologii, mijloace de protecţie şi securitate „Security” se desfăşoară în perioada 22-25 septembrie 2010. Timp de patru zile expoziţionale se va desfăşura un program demonstrativ care va include prezentări ale Academiei „Ştefan cel Mare”, Brigăzii de poliţie cu destinaţie specială „Fulger”, Serviciului protecţie civilă şi situaţii excepţionale.

Natalia Hadârcă Ieri, în ultima zi a Săptămânii europene a mobilităţii, la Primăria Chişinău a avut loc o masă rotundă cu genericul „Fluidizarea transportului urban: probleme şi soluţii”, la care au participat ecologişti, funcţionari publici, poliţişti. Experţii prezenţi la şedinţă au vorbit despre faptul că cei mai nocivi factori pentru mediu sunt gazele de eşapament emanate de automobile, în special de cele vechi. Cu toate acestea, doar 60% din numărul total de maşini sunt supuse anual testării ecologice. O altă sursă puternică de poluare a aerului sunt deşeurile solide generate de automobile. E vorba de anvelope uzate, acumulatoare ş.a., aruncate la gunoi. Acest lucru se întâmplă pentru că în oraş nu există o reţea de colectare şi prelucrare a acestor deşeuri. Spălătoriile autorizate deservesc doar 47% din nu-

mărul total de maşini, restul sunt spălate pe malul râului Bâc şi afluenţii acestuia, în ogrăzi etc. Astfel, deşeurile lichide cu conţinut de petrol nimeresc direct în ape. Calculele aproximative arată că un automobil din Chişinău parcurge zilnic în medie 40 km. Raportat la numărul total de automobile aflate în circulaţie, consumul total de carburanţi constituie 66 mii litri/zi, gradul de poluare fiind foarte mare. O altă problemă discutată în cadrul mesei rotunde a fost distrugerea gazoanelor din oraş din cauza şoferilor care parchează în aceste locuri. În urma unui studiu s-a constatat că doar 31,7% din şoferi parchează în timpul zilei maşinile în locuri autorizate, ceilalţi, adică 100 de mii, îşi lasă maşinile pe unde apucă. Ecologistul Vladimir Garaba a propus să fie amenajate în oraş piste pentru biciclişti, iar pe unele străzi accesul transportului să fie interzis. Viceprimarul Vlad Coteţ a

spus că pe mai multe străzi din Chişinău au fost amenajate astfel de piste doar că pe ele continuă să meargă şoferii. Garaba a mai menţionat că Chişinăul este singurul oraş din Europa unde nu se percepe taxă pentru parcare. Ecologistul a mai propus ca astfel de plată să fie cerută şi de la oficii, în jurul cărora sunt parcate automobilele angajaţilor. O altă idee a fost introducerea taxei de circulaţie în centrul oraşului. S-a constatat că cele mai poluate cu gaze de eşapament sunt străzile Bănulescu-Bodoni, Ismail, Eminescu, unde circulaţia transportului este foarte intensă. Anatol Burlacioc, reprezentantul Centrului municipal de sănătate publică, a menţionat faptul că aerul atmosferic este unul din factorii principali care, în caz de necorespundere, influenţează negativ asupra populaţiei. Conform datelor OMS, mai mult de 2 mln. de oameni anual mor din cauza influenţei negative a factorilor de mediu. Peste 210 mln. suferă de boli pulmonare. În 2005 pe glob au decedat peste 3 mln. de persoane din cauza bolilor pulmonare. OMS susţine că şi în următorii 20 de ani bolile pulmonare legate de calitatea aerului atmosferic vor ocupa unul din primele locuri în morbiditatea populaţiei. Sursa principală de poluare a aerului este transportul urban.

Eveniment în avanpremieră

La Chişinău va fi deschis Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”

La ceremonia de deschidere, preconizată pentru 29 septembrie, vor participa ministrul Afacerilor Externe al României, Teodor Baconschi și ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, Iurie Leancă. Ministerul Afacerilor Externe al României precizează într-un comunicat de presă că deschiderea Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău este rezultatul eforturilor Ministerului Afacerilor Externe şi ICR de extindere a reţelei institutelor culturale româneşti, ca instrument al unei diplomaţii culturale moderne. Instituţionalizarea unei „case a culturii române” în Republica Moldova a constituit o prioritate a politicii externe româneşti, iar ICR „Mihai Eminescu” de la Chişinău îşi propune edificarea unor punţi spirituale noi între cele două maluri ale Prutului, regăsirea şi consolidarea comunităţii de limbă, cultură

şi tradiţii. „Institutul Cultural Român de la Chişinău a primit numele simbolic al poetului Mihai Eminescu. Este numele unei identităţi comune, unei istorii comune, unei simţiri comune. Acest nume trasează, într-un fel, programul acestui Institut. Este un Institut care porneşte de la premisele comune, pentru a clădi un viitor în care spaţiile respective să se regăsească, fără să se amestece”, explică Petre Guran, directorul ICR „Mihai Eminescu” Chişinău (foto). Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Politice al Universităţii Bucureşti şi doctor în istorie, cu o teză susţinută în 2003 la École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris, fost membru al Centrului de Studii Elenice al Universităţii Princeton, Petre Guran este autorul a numeroase studii, articole şi recenzii pe teme de antropologie, istorie şi actualitate politică şi religioasă. (Moldova Azi)

joi, 23 SEPTEMBRIE 2010

Timpul

COTIDIAN NAțIONAL INDEPENDENT

www.timpul.md

Actual

Perspective economice

Falsa dilemă a Moldovei: piaţa estică sau cea vestică? Încotro s-o luăm: spre Est sau spre Vest? Este întrebarea sacramentală pe care ne-o punem de aproape douăzeci de ani. Spre piaţa occidentală cu standardele şi valorile ei mai înalte, spun unii sugerând chiar să ardem podurile pe direcţia opusă. Se face referinţă, în context, la interdicţiile impuse de Rusia la importurile de vinuri sau fructe. Nu putem lăsa economia dependentă de o singură piaţă, este un alt „argument” adus de unii analişti. Nimeni nu pune problema de a ignora Federaţia Rusă sau de a nu avea relaţii bune cu aceasta, mai spun ei, efortul ar trebui să fie îndreptat însă spre diversificarea pieţelor de desfacere a produselor moldoveneşti. Aşa-zisa dilemă - „piaţa estică sau vestică?”- este una falsă. Nu poţi să acuzi o ţară că este încarnarea răului pentru că a interzis importul unor produse şi să ignori o realitate - că este cea mai mare piaţă de desfacere a mărfurilor moldoveneşti şi să pretinzi apoi să mai fii crezut. Iată ultimele statistici: R. Moldova a exportat în şapte luni ale anului curent în Federaţia Rusă mărfuri în valoare de 175,4 milioane de dolari, cu 25,6% mai mult decât în perioada similară a anului 2009. Circa 45% din exporturile de vinuri moldoveneşti şi 70% din livră-

rile externe de fructe merg pe piaţa rusă. Rusia este pe prima poziţie şi printre ţările din care R. Moldova importă mărfuri şi servicii. În prima jumătate a acestui an, sută la sută din importurile de gaze naturale şi 62,5% din gazul lichefiat provin din Federaţia Rusă. Încordarea relaţiilor bilaterale în sfera economică dintre Moscova şi Chişinău din ultimii ani a afectat economia moldovenească şi a pus în pericol zeci şi sute de companii. Factorul politic s-a implicat în relaţiile pur economice, iar replica autorităţilor moldovene nu a făcut decât să ridice şi mai mult temperatura relaţiilor şi aşa suficient de încinse. Problemele care au apărut în legătură cu importurile de vin şi fructe din R. Moldova trebuiau rezolvate exclusiv de experţi. Pragmatic şi profesionist. În ultimii ani au avut probleme pe piaţa rusă nu doar exportatori din R. Moldova, dar şi din Polonia,

din SUA, alte ţări, care, o recunosc şi experţi de la Chişinău, leau rezolvat mai discret şi abil. Crede cineva că vor veni alţii să ne rezolve problemele, că cineva va proteja interesele exportatorilor noştri, că prin declaraţii vor fi soluţionate problemele? Moldova ar trebui să fie cu atât mai mult abilă şi pragmatică în promovarea intereselor sale cu cât este un jucător mic pe pieţele externe. Evident că pericolul dependenţei există totdeauna acolo unde se mizează doar pe o singură piaţă. Criza financiară din 1997 ne-a arătat cât de periculoasă este această dependenţă. În 1997, exporturile moldoveneşti erau orientate spre Federaţia Rusă în proporţie de 58%, iar 28,4% din importuri veneau din această ţară. Criza a dus la prăbuşirea comerţului exterior dintre ambele ţări, care în următorii doi ani s-a redus la jumătate şi nu a mai fost restabilit până în prezent. Şi importurile s-au înjumătăţit. Astăzi, cota Federaţiei Ruse în importurile realizate

de R. Moldova este de 15,3%, iar la exporturi de 23,7%. O pondere sub 25% în relaţiile comerciale prezintă un risc pentru o economie? Problema este că, aşa precum am mai afirmat, aproximativ 45% din exporturile de vinuri moldoveneşti şi 70% din livrările externe de fructe merg spre piaţa rusă. Aceasta determină R. Moldova să identifice şi alte pieţe de desfacere. Lucrurile, însă, se mişcă foarte încet. După embargoul din martie 2006, vinificatorii au avut patru ani la dispoziţie pentru a se reorienta spre alte pieţe, inclusiv din UE. Pentru avem nevoie de calitate, responsabilitate, aliniere la standardele Uniunii Europene. Au trecut însă patru ani, iar ponderea exporturilor spre piaţa UE a crescut nesemnificativ. După ce au apărut problemele cu exportul fructelor, s-a pus speranţa în piaţa României, însă iarăşi apar exigenţele UE, care trebuie respectate, dacă doreşti să livrezi produsele pe această piaţă. Aşadar, încotro: spre piaţa estică sau spre piaţa vestică? Este o întrebare falsă şi ar fi o alegere falsă. O greşeală ar fi să faci această alegere. Să ai această dilemă. Este în interesul R. Moldova să fie în relaţii excelente şi cu Federaţia Rusă şi cu Uniunea Europeană. Elena Munteanu

Reacţie la materialele publicate

Marchel intimidează enoriaşii? Am citit, în TIMPUL de marţi, 20 septembrie, un articol intitulat „Între Dumnezeu şi Parlament”, semnat de Înaltul şi Preasfinţitul Episcop de Bălţi şi Făleşti Marchel, în care acesta lansează critici dure la adresa AIE, învinuind-o de sărăcirea populaţiei. M-am mirat că Domnia Sa nu şi-a adus aminte de sărăcia noastră pe vremea guvernării comuniste, care a agonisit miliarde pe spatele populaţiei. Cred că episcopul greşeşte spunând că enoriaşii de astăzi pun mână de la mână câte jumătate de leu pentru a putea cumpăra o lumânare. Aş spune chiar că

intimidează enoriaşii creştini din RM cu astfel de declaraţii. Oricât de săraci sunt, ei totdeauna găsesc câţiva lei pentru rânduielile bisericeşti (cel puţin o lumânare pentru cei duşi din viaţă şi una pentru sănătatea celor apropiaţi de pe pământ). ÎPS Marchel îşi mai exprimă regretul că RM rămâne o ţară politizată, dar nu este revoltat de faptul că tot de politică sunt preocupate şi unele înalte feţe bisericeşti din Mitropolia Moldovei, care sprijină deschis anumite partide politice. Nu este adevărat nici faptul că guvernanţii din AIE nu agreează prezenţa Bisericii Ortodoxe Ruse în Moldova.

Dimpotrivă, aceştia fac declaraţii şi acţiuni în sensul concilierii ambelor mitropolii din RM, sunt prezenţi la sfintele liturghii şi alte ceremonii creştine ce au loc în lăcaşurile sfinte ale Mitropoliei Moldovei. Iar cât priveşte afirmaţia că Patriarhul Kirill nu doreşte să vină în RM din cauza situaţiei politice, noi am zice că vizita oricărei feţe bisericeşti este binevenită pentru creştinii din RM, cu atât mai mult când e vorba de patriarh, numai că venirea sa nu trebuie să aibă conotaţii politice. A. Donică, or. Chişinău

Enciclopedia minciunilor comuniste

Câte o benzinărie la fiecare kilometru de drum?

Vasile Şoimaru, doctor în economie

ctuala conducere a R. Moldova a moştenit un buchet de probleme grave, pentru rezolvarea cărora va trebui să-şi bată capul mai multe guvernări democratice, iar dacă, Doamne fereşte, comuniştii mai revin o dată la putere, riscăm să le multiplicăm şi să trecem cu ele şi în secolul XXII... Săptămâna trecută, am avut de parcurs cu doi români americani drumul de la Chişinău până la Orhei. După ce mi-am alimentat Toyota la benzinăria Petrom de lângă Fabrica Bucuria din Chişinău am mers până la staţia Petrom din cartierul Bucuria de la ieşirea dinspre nord a Orheiului. Pentru că pasagerii mei nu suportau viteze americane pe drumuri basarabene, şi pentru ca eu să nu mă plictisesc conducând Toyota cu viteza Lăzilor (Jiguliurilor) ruseşti, cei 50 de km de drum i-am parcurs în 50 de minute, în acest răstimp reuşind să fac şi 50 de imagini ale celor 50 de staţii de alimentare cu combustibil din acest drum, inclusiv 39 de staţii cu benzină şi 11 cu gaz. Două se mai află în proces de construcţie. Ştiam că-s foarte multe, dar n-aş fi crezut pe nimeni în lume că în medie la fiecare kilometru de traseu Chişinău-Orhei au fost înfipte în cernoziomul moldovenesc câte o staţie. Pe traseul de 5,3 km din interiorul municipiului Chişinău au fost implantate 19 staţii, aproape câte patru la fiecare kilometru de drum! Pe traseul Chişinău-Bucureşti, care-i mai lung de zece ori faţă de cel indicat mai sus, numărul de staţii PECO nu atinge această cifră. În Croaţia, bunăoară, cu greu întâlneam o benzinărie la 50 de kilometri de autostradă, dar americanii mei îmi spuneau că nici la traficul american nu există o atare intensitate a surselor de pericol pentru mediul înconjurător. Acesta este un adevărat dezastru ecologic, cu riscuri enorme pentru mediu şi pentru securitatea fizică a cetăţenilor. Să ne ferească Domnul, dacă vreun kukuruznik sovietic cade pe una din benzinăriile acestui segment de drum, conform principiului DOMINO, sar în aer şi celelalte 49 de benzinării... Din punct de vedere economic este imposibil de explicat care-i rostul să deschizi atâtea staţii PECO pe un segment atât de scurt de drum, dacă unei staţii PECO îi revine o cantitate minimă de benzină vândută cu o cifră de afaceri care nu-ţi permite nici măcar să-i mituieşti pe cei cu aprobarea... Atunci, de ce se investesc atâtea mijloace financiare în acest domeniu, sau poate mai corect ar fi să întreb care-i adevărata miză a investitorilor în benzinării? Sau poate multe din ele sunt doar o perdea comunistă după care se fac alte jocuri, alte afaceri, nu neapărat curate, şi ce fac organele abilitate să urmărească buna funcţionare a acestui stat? Acest fenomen nu poate fi numit liberă concurenţă şi luptă cu monopolismul. Chiar dacă pe segmentul dat circulă mai multe unităţi de transport faţă de alte direcţii, experienţa statelor dezvoltate demonstrează că un număr de staţii de zece ori mai mic ar asigura necesităţile actuale şi viitoare, asigurându-le şi o rentabilitate satisfăcătoare...

joi, 23 SEPTEMBRIE 2010

www.timpul.md

Editorial

COTIDIAN NAțIONAL INDEPENDENT

Arcadie Gherasim

Ce va fi? E

şecul referendumului constituţional a complicat la maximum planurile Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), impunând-o acum să rezolve toate problemele din galop, cu foarte multă nervozitate şi cu foarte multe replici care uneori seamănă deja cu un fel de isterică.

entru că ce s-ar fi întâmplat dacă referendumul era valid? Se întâmpla că AIE ar fi mers în alegerile anticipate cu un as puternic în mână: compromiterea la maximum a PCRM şi restabilirea unui drept în plus pentru cetăţenii RM - cel de a-şi alege preşedintele. Dacă se mai majorau pe ici pe acolo nişte pensioare sau indemnizaţii - parlamentarele din noiembrie ar fi adus la guvernare o AIE şi mai numeroasă.

cum însă lucrurile se acutizează. Cu toate că referendumul i-a permis AIE să-şi treacă în revistă electoratul, după consumarea regretabilului eveniment din 5 septembrie este foarte greu de presupus dacă acest electorat va rămânea tot atât de numeric. Mai mult decât atât, nimeni nu a verificat dacă votanţii pro-modificarea Constituţiei au venit la urne ghidaţi de dragostea faţă de AIE sau îndemnaţi de dorinţa de a participa în mod direct la alegerea viitorului şef de stat.

Timpul

ai departe - şi mai complicat, din cauza deficitului de timp pentru a formula, elabora şi oferi electoratului ceva palpabil, pipăibil şi mâncabil, cum ar fi pensii majorate, salarii mai mari şi, foarte important pentru cetăţeni, mai mulţi hoţi şi ciomăgari la închisoare. În această luptă contracronometru pentru electorat, unii membri ai AIE au recurs la o retorică atât de controversată, încât devin chiar enervanţi. Marian Lupu dorea adineauri ca până la alegeri să fie examinat şi poate chiar adoptat Bugetul de stat, astfel ca oamenii de afaceri să ştie cum să-şi planifice urmă-

torul an economic. Acelaşi lucru l-a dorit şi Mihai Ghimpu, acesta chiar răstindu-se la Guvern ca să grăbească prezentarea proiectului de buget. Mai apoi, însă, ambii au amuţit la această temă, deşi mie personal mi s-au părut rezonabile aceste propuneri. Ori ce este un Buget de stat? El, în actualele condiţii, devine cel mai credibil manifest electoral al guvernării AIE. Anume din documentul Bugetului de stat pentru anul 2011 cetăţenii vor afla dacă vor fi micşorate sau mărite salariile, pensiile, impozitele, taxele; dacă vor fi sau nu alocate sume suficiente pentru investiţii, pentru sfera socială etc. Un buget votat acum de Parlament le-ar tăia toate apele comuniştilor care, pe parcursul campaniei electorale, vor încerca să improvizeze promisiuni cosmice. Bugetul aprobat de AIE va deveni un angajament oficial şi în faţa electoratului, dar şi în faţa partenerilor străini UE, FMI, BM.

ar pentru a elabora şi definitiva documentul la care ne referim este nevoie de timp şi, înainte de toate, sunt necesare rezultatele economice pentru nouă luni ale anului - cele mai concludente pentru cei care pregătesc previziunile bugetare. De unde să ia AIE acest timp în condiţiile în care Curtea Constituţională a permis dizolvarea Parlamentului, iar Mihai Ghimpu a şi promis să semneze decretul respectiv, chiar dacă mai are în rezervă termenul rezonabil de trei luni? Ei bine, se pare că ieri Guvernul a găsit acest timp necesar, propunând Parlamentului să scurteze campania electorală de la două luni la o lună. Este posibil ca proiectul de decizie să ajungă la legislatori în chiar dimineaţa zilei de azi. Cum vor proceda componentele AIE vom trăi şi vom vedea. Un lucru este cert: dacă nu merg în alegeri cu Bugetul şi cu majorarea pensiilor - degeaba merg. Poate doar ca să obţină cineva dintre cei patru nişte voturi cu care să se târguiască mai apoi cu Voronin.

zi că nu!

opinii

Opinia cititorului

… Şi iarăşi despre votul etnic A doua zi după referendum, m-a telefonat din provincie, de la baştină, feciorul unui bun prieten. El a participat în această campanie în calitate de „persoană de încredere” a unui partid din AIE. Era decepţionat de rezultatele referendumului, şi încerca să găsească răspuns la întrebarea de ce poporul a refuzat să se folosească de un exerciţiu democratic care, în ţările civilizate, este ceva firesc. Situaţia descrisă de el se rezuma la următoarele: în satele moldoveneşti (româneşti), unde el a mers la întâlnirile cu alegătorii, oamenii au ieşit la referendum în proporţie de 37-39 de procente (un rezultat bunişor), în timp ce în satele alolingve au ieşit la vot doar 9-13 la sută. Tânărul îşi explica acest lucru prin faptul că în aceste localităţi oamenii au fost terorizaţi de comunişti. „Li s-au băgat în cap două prostii: prima, că referendumul este organizat de democraţi şi liberali pentru unirea cu România şi a doua - că dacă referendumul va reuşi, Ghimpu va rămâne preşedinte”, mi-a spus el. În context, îmi pun şi eu câteva întrebări, legate de votul alolingvilor din Taraclia, Găgăuzia, Bălţi şi unele raioane din nordul ţării. AIE a declarat sus şi tare

că obiectivul principal al ei este integrarea în structurile europene. De ce, de exemplu, bulgarii de la noi s-ar teme de UE, din moment ce Bulgaria însăşi este membră a Uniunii Europene, încă din anul 2007? De ce s-ar teme de NATO? Doar Bulgaria din 2004 este membră a acestui bloc defensiv. Mulţi găgăuzi, ruşi, ucraineni deţin şi cetăţenia României care, la fel, este membră a UE şi NATO. De ce atunci se tem de români? Sau poate au nevoie numai de paşaportul românesc (ca şi de cel bulgar, turcesc) ca să călătorească mai uşor prin Europa şi întreaga lume? Oare unde lucrurile merg mai bine: în România sau la noi? Unde salariile şi pensiile sunt mai mari? Unde preţurile la majoritatea produselor alimentare, medicamente sunt mai mari: la ei sau la noi? Unde drumurile, oraşele şi satele sunt mai bune, mai bine îngrijite? Dar drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului unde sunt mai respectate? Şirul acestor întrebări poate fi continuat. Eu, unul, nu-mi pot explica ce motive au avut alolingvii să dea ascultare îndemnurilor unor partide de a boicota referendumul. Oare cât timp se vor lăsa manipulaţi de aceste partide, care nu-şi doresc

decât să se menţină la putere chiar cu riscul de a induce în eroare. Îmi amintesc de o rudă de-a soţiei, care în vara acestui an a fost la Cluj să-şi perfecteze actele pentru a primi paşaportul românesc. Ambii doar înţeleg româneşte, iar în România plecau pentru prima oară. Înainte de plecare aveau mari emoţii, dar la întoarcere mi-au spus: „Там уже почти Европа!”. Se vede că omul nostru e făcut în aşa fel că până nu vede cu ochii săi, nu crede. Iar „patrioţilor” ruşi, care sunt cetăţeni ai Moldovei, dar patria lor (istorică) e Rusia, le-aş recomanda să meargă nu la Moscova, dar în provincie, să se gândească că, deja de peste 15 ani, în Caucaz e război şi aproape în fiecare zi acolo mor oameni (inclusiv ruşi). Apropo, nici în România, nici în Bulgaria, nici în toată UE aşa ceva nu se întâmplă. În concluzie: unde se simte mai confortabil omul: la noi, în Rusia sau în statele Uniunii Europene? Această întrebare o adresez şi moldovenilor, în special, celor care nu au ieşit la referendum, deoarece s-au lăsat influenţaţi de comunişti. Gândiţi-vă bine ce faceţi, mai aveţi timp până la alegerile anticipate! Leonid Adarii

Votul diasporei poate aduce schimbarea

La o analiză generală a referendumului constituţional din 5 septembrie curent se observă următoarele fapte relevante: primul - o atenţie exagerată a mass-media din Rusia şi măsurile economice întreprinse de guvernarea Putin în proximitatea referendumului constituţional, subiect discutat frecvent în presa europeană, în special de cotidianul financiar italian „Il Sole 24 ORE” şi cel englez „The Financial Times”. Al doilea - relatările, deseori pesimiste, ale rezultatelor referendumului în mass-media autohtonă, însoţite de căutarea obsesivă a perdanţilor şi învingătorilor, pe fundalul unei apatii generale şi a „campaniei anticorupţie”. Dacă e să ne referim la ,,Moldovă din străinătate”, adică la diasporă, cu multitudinea de probleme identitare şi existenţiale, am putea spune că aici, în sfârşit, lucrurile s-au urnit din loc. Pentru prima dată, guvernarea de la Chişinău a conştientizat situaţia şi a deschis mai multe secţii de votare - ceea ce a constituit un pas înainte, deoarece comunităţilor moldave din străinătate li s-a cerut coeziune şi implicare în procesele democratice. Nu putem stabili exact procentul de participare la referendum a tuturor emigranţilor, deoarece nu se cunoaşte numărul cetăţenilor noştri în Italia. Orice estimare ar fi una aproximativă, dacă nu chiar speculativă. Mai mult decât atât, cetăţenii noştri nu pot vota în foarte multe cazuri din cauză că posedă acte de identitate ale altor ţări, dar nu a celei

de origine. Se ştie însă că la secţiile de votare din Italia, la 5 septembrie, afluenţa a sporit cu 300% în comparaţie cu alegerile din 2009, ceea ce este un fapt excepţional. Aceasta înseamnă că cetăţenii vor schimbare şi semnalul este pozitiv. A fost justificat, deci, aportul Ministerului de Externe de a deschide 18 secţii de votare suplimentare în localităţile cu o prezenţă mai numeroasă a cetăţenilor noştri. În sfârşit, comunităţile moldave locale au o şansă de a se activiza, luând în considerare atitudinea binevoitoare a autorităţilor centrale ale Italiei şi autorităţilor locale, care au dat un substanţial ajutor logistic şi material - au oferit gratis spaţii şi inventar pentru secţiile de votare, garantând o activitate nestingherită a secţiilor de votare în ziua referendumului. Comunităţile de cetăţeni care vor să participe la votare, dar nu au în apropiere secţii de votare, ar trebui să adreseze petiţii cu cerere de plasare a unor asemenea secţii la CEC şi Ministerul de Externe, iar secţiile care, conform statisticilor electorale, vor releva o prezenţă scăzută, ar trebui să fie desfiinţate. Diaspora moldovenească este o forţă care, dacă se va implica plenar, poate influenţa pozitiv procesele de democratizare şi integrare a Moldovei în sistemul european de valori. Eduard Gherciu, Asociaţia Internaţională ,,Moldova nel Mondo” din oraşul Roma e-mail: info@moldovanelmondo.it

joi, 23 SEPTEMBRIE 2010

Timpul

COTIDIAN NAțIONAL INDEPENDENT

www.timpul.md

divertis

HOROSCOP BERBEC Sunteţi optimist şi aveţi şanse de reuşită pe toate planurile. Relaţiile cu colaboratorii decurg foarte bine. TAUR Sunteţi stresat de o problemă de afaceri. Va trebui să alergaţi în stânga şi-n dreapta ca să o rezolvaţi, dar eforturile vă vor fi răsplătite. Nu neglijaţi relaţiile sentimentale! GEMENI Deşi nu prea vă mai rămâne timp liber, ambiţia de a termina că aţi început nu poate să vă aducă decât câştiguri. RAC După o perioadă nefavorabilă pe plan social şi sentimental, situaţia se schimbă complet. Bucuraţi-vă şi nu vă mai puneţi atâtea întrebări! LEU Fiţi foarte prudent în tot ce faceţi şi în discuţiile cu prietenii. Aveţi tendinţa să fiţi impulsiv. Dupăamiaza, o ruda apropiata vă dă o importantă sumă de bani. FECIOARĂ Se pare că nu sunteţi într-o formă prea bună. Nu vă asumaţi noi responsabilităţi, pentru că riscaţi să vă irosiţi energia!

BALANŢĂ Se anunţă o zi tensionată. Nu este exclus să aveţi divergenţe cu partenerul de viaţă, pornind de la o investiţie importantă. Stăpâniţi-vă impulsivitatea! SCORPION Sunteţi tentat să vă ocupaţi de mai multe probleme în acelaşi timp. Din cauza nerăbdării, riscaţi să vă enervaţi şi să nu mai aveţi nici un spor. SĂGETĂTOR Vă indispune faptul că nu reuşiţi să terminaţi la timp ceea ce v-aţi planificat. Starea de nervozitate vă poate pune într-o situaţie neplăcută faţă de prieteni. CAPRICORN Sunteţi decis să faceţi ceva folositor în casă, dar, dacă nu aveţi un plan de acţiune bine definit, ar fi mai bine să amânaţi. Nu neglijaţi odihna! VĂRSĂTOR Este posibil să aveţi un sentiment de nemulţumire şi o tendinţă accentuată de a vă contrazice cu oricine. Acordaţi mai multă atenţie familiei şi partenerului de viaţă. PEŞTI Traversaţi o perioadă mai dificilă, în care vă preocupă mult situaţia financiară. Reuşiţi, totuşi, să vă păstraţi optimismul.

TIMPUL şi „Cupa Mondială FIFA. Anglia 1966” Mâine, 24 septembrie, caută TIMPUL împreună cu următorul DVD, Anglia 1966, la toate chioşcurile MOLDPRESA. Ţara care a inventat fotbalul, Anglia, a găsit în sfârşit formula succesului. Cele trei goluri marcate de Geoff Hurst în finala contra Germaniei de Vest au contribuit decisiv la succes, deşi discuţia dacă mingea a trecut sau nu de linia porţii la unul din şuturile sale continuă până astăzi. În această ediţie a apărut un nou erou, este vorba despre Eusebio, care a marcat nouă goluri - patru dintre ele în poarta Coreei, care a eliminat Italia, clasând Portugalia pe locul trei. La un preţ de 40 de lei vei avea ziar + DVD şi vei începe să-ţi creezi propria colecţie despre istoria Cupei Mondiale.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

МИНИСТЕРСТВО ЗДРАВООХРАНЕНИЯ РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА

Ministerul Sănătăţii anunţă concurs pentru ocuparea funcţiilor publice vacante. Informaţia privind condiţiile de desfăşurare a concursului este plasată pe panoul informaţional la sediul Ministerului Sănătăţii şi pagina web: www. ms.gov.md. Concursul se va desfăşura peste 20 zile din data publicării anunţului. Documentele se vor prezenta la adresa mun. Chişinău, str. Vasile Alecsandri 2, bir.101, MD 2009. Telefoane de contact: 26-88-02, 26-88-04, E-mail: gheorghe. plamadeala@ms.gov.md.

CITAȚII PUBLICE Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău, citează pe Diana Prisacari pentru 08.11.2010, ora 09.00, în bir. 613, str. Mihai Viteazul, nr. 2, în calitate de pârâtă în cauza civilă nr. 2-2334/10 la cererea lui Rodion Mazur privind încasarea sumei. Judecător - Sv. Balmuş Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău, citează pe Nadejda Nicoriuc pentru 08.11.2010, ora 09.00, în bir. 613, str. Mihai Viteazul, nr. 2, în calitate de pârâtă în cauza civilă nr. 2-2334/10 la cererea lui Rodion Mazur privind încasarea sumei. Judecător - Sv. Balmuş Judecătoria Economică de Circumscripţie, în baza art. 108 CPC al RM, solicită prezentarea SRL HAZAR SERVICE la data de 13.10.2010, ora 11.00, la şedinţa judiciară în incinta Judecătoriei Economice de Circumscripţie, bir. 230, mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 73, în calitate de pârât pe cauza civilă intentată la cererea SRL SPERANŢA PF-COM. În caz de neprezentare, cauza se va examina în lipsa dvs. Judecător - Al. Rotari Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău, solicită prezentarea pârâtului Nicolae Colun pentru participare în şedinţa judiciară din 08 octombrie 2010, ora 12.00, str. M. Viteazul, 2, bir. 504 în calitate de pârât pe cauza civilă nr. 2-2173/10, la acţiunea Nataliei Colun către Nicolae Colun cu privire la desfacerea căsătoriei. Prezenţa în şedinţa de judecată cu întocmirea referinţei este obligatorie. În caz de neprezentare, cauza va fi examinată în lipsa dvs. Judecător - Dorin Dulghieru Judecătoria Ciocana, mun. Chişinău (str. M. Sadoveanu, 24/1, bir.315), în conformitate cu art. 108 CPC al RM, anunţă citarea publică a lui Victor Filipovici, a.n. 12.03.1963, în calitate de pârât în procesul civil intentat de Inna Filipovici privind recunoaşterea pierderii dreptului la folosirea încăperii de locuit şi evacuarea fără acordarea altui spaţiu locativ. Şedinţa de judecată va avea loc pe data de 11.10.2010, ora 08.50, în Judecătoria Ciocana, bir. 315. Judecător - I. Mânăscurtă Judecătoria Botanica solicită prezentarea cet. Denis în şedinţa de judecată, care va avea loc pe data de 15.10.2010, ora 09:30, în bir. 15, str. Zelinschi, 13, mun. Chişinău, în legătură cu examinarea cauzei civile la acţiunea Tatianei Morari privind recunoaşterea pierderii dreptului la folosirea încăperii de locuit. Judecătoare - Luiza Gafton

joi, 23 SEPTEMBRIE 2010

www.timpul.md Pagina

CALENDAR ISTORIC

23 septembrie

1386 - A început domnia lui Mircea cel Bătrân în Ţara Românească. 1848 - John Curtis produce prima gumă de mestecat în SUA. 1861 - S-a născut Rober Bosch, fondatorul Companiei „Bosch”. 1923 - Reprezentanţi ai poliţiei din 20 de ţări s-au reunit la Viena pentru a lansa Organizaţia de poliţie criminală internaţională - INTERPOL. 1939 - A murit psihiatrul Sigmund Freud, întemeietorul psihanalizei (n. 1856). 1943 - S-a născut celebrul cântăreţ Julio Iglesias, menţionat în Cartea Recordurilor Guinness cu cele mai multe vânzări de discuri. 1991 - Sovietul suprem al Armeniei a proclamat Republica Armenia stat independent. 2002 - A intrat în vigoare legea care aprobă eutanasia, Belgia fiind a doua ţară din lume, după Olanda, care a legalizat eutanasia. CALENDAR RELIGIOS

Septembrie

10 J 23 Sf. Mc. Minodora, Mitrodora şi Nimfodora

Timpul

COTIDIAN NAțIONAL INDEPENDENT

Patrimoniu românesc

Castelul Cantacuzino din Buşteni, din nou turistic

astelul construit de Gheorghe Grigore Cantacuzino în 1911 a fost renovat şi introdus din nou în circuitul turistic. În plus, castelul va fi punctul central al unui modern complex turistic, scrie RTV.

Renovarea are loc la câţiva ani după ce castelul a fost retrocedat moştenitorilor familiei Cantacuzino. Aceşti moştenitori au vândut clădirea, împreună cu un teren de circa 1000 de hectare, unui grup de investitori. Până în 2013, pe spaţiul din apropierea castelului se vor construi un hotel de cinci stele, un parc acvatic şi pârtii de schi. Clădirea de la Buşteni a fost ridicată de prinţul Gheorghe Grigore Cantacuzino, de două ori preşedinte al Consiliului de Miniştri. Alte funcţii deţinute de acesta sunt cele de ministru al Justiţiei, ministru al Lucrărilor Publice şi ministru de Finanţe. Între 1899 şi 1907 a fost lider al Partidului Conservator, preluând această sarcină după moartea lui Lascăr Catargiu. Castelul de la Buşteni, inaugurat

pe când prinţul avea 79 de ani (cu doi ani înaintea morţii sale), reprezintă o perfectă mostră a valorii arhitecturii neo-brâncoveneşti. Interiorul este foarte bogat în decoraţiuni, aceasta fiind o dorinţă a soţiei prin-

ţului, cea care, în 1927, a comandat construirea unei bisericuţe de lemn în apropierea castelului. Tot la porunca lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a fost construit şi Palatul Cantacuzino din Bucureşti,

Aurorele boreale se pot vedea pe internet A genţia Spaţială Canadiană (ASC) transmite în direct, pe internet, aurore boreale, prin intermediul unui site lansat ieri.

De obicei, aurora boreală poate fi observată numai în poli. Dar această imagine spectaculoasă a putut fi observată în august 2010 şi în Canada, nordul SUA, Danemarca şi nordul Germaniei, adică la latitudini relativ joase. „Sperăm ca dansul luminilor celeste să vă incite să descoperiţi secretele

cerului şi ale ştiinţei, care se produc în urma interacţiunilor dintre Terra şi

propria noastră stea, Soarele”, a declarat, într-un comunicat, Steve MacLean, directorul ASC. În afara transmiterii în fiecare noapte a imaginilor cu aurorele boreale care se produc deasupra Canadei, scopul siteului este de a explica internauţilor felul în care se formează „luminile celeste”,

cunoscut astăzi drept Muzeul „George Enescu”. În perioada comunistă, castelul din Buşteni a fost transformat într-un sanatoriu. (EVZ)

locurile în care acestea pot fi admirate şi modul în care ele pot fi fotografiate. Aurorele boreale se formează deasupra polilor, atunci când vânturile solare intră în coliziune cu atmosfera terestră. În Canada, acest fenomen se produce în intervalul august - mai. Văzute de pe Terra, ele apar pe cer ca nişte pete sau benzi luminoase, ce par că se balansează din cauza unui curent de aer, având de cele mai multe ori culorile roşu sau verde. (După AFP)

O epigramг pe zi

Ion Diviza

Surpriză în vama Ucrainei De la băi am revenit cu chin, Vameşii flămânzi găsindu-mi vină; Pentru că m-am îngrăşat puţin, Am plătit impozit pe slănină.

Bancuri Ce are doi ochi şi 108 dinţi? - Un aligator. - Dar ce are 108 ochi şi doi dinţi? - Un autobuz plin cu pensionari!..