Femeia
TIMPUL săptămânală. timpulsă să știi! știi! TIMPULEdiție - Ediție SpecialăApare luni E Etimpul
6 AUGUST 2012, NR. 28 (81)
Argument
Ce vor femeile
Mariana Harjevschi:
„Cam tot ce mi-am dorit s-a împlinit până acum în viaţa mea...” P.7
Apă de parfum Today Tomorrow Forever Câştigătoarea premiului AVON este Claudia Boldescu din Chişinău.
TALON DE PARTICIPARE NUME_____________________________________________________________________ PRENUME_________________________________________________________________ ADRESĂ___________________________________________________________________ TELEFON
Aroma este dedicată fe m e i l or rom ant i c e, visătoare care descoperă în fiecare zi noi laturi ale iubirii. Un amestec provocator de piper, floare de portocal şi mosc alcătuieşte aura florală, care surprinde esenţa viselor romantice. Este aroma unei poveşti de dragoste. Încearcă aroma nouă de la AVON, creată exclusiv pentru tine!
Iubire. Asta vrem. E simplu. Atât de simplu, încât pare foarte complicat. Imaginaţia noastră este prea complexă pentru a accepta simplitatea şi a face din lucruri mărunte poveşti demne de a fi transformate Mira Tănase în producţii fără început şi fără sfârşit. Nu cred că noi ştim mereu când o relaţie merge sau când e pe cale să moară. Începem să avem de multe ori nelinişti, intuiţia ne spune, strigă la noi, într-un fel sau altul. O ignorăm cât putem, împingem inevitabilul cât mai departe, ne agăţăm de speranţe leşinate, poate-poate „îşi va da seama că pe mine mă vrea”. Dar nu, nu există aşa ceva. Dacă te vrea, te vrea şi punct. Dacă te vrea, îţi oferă atenţie acum şi mereu. Dacă te vrea, ţi-o spune. Dacă te iubeşte, te iubeşte şi tu simţi asta. E simplu. Poate că sunt eu prea prinsă în lumea mea colorată, însă mi-e imposibil să cred că relaţiile sunt împărţite în începuturi dulci şi restul - certuri, stres, oboseală, nervi, gelozii. Cum poate sta cineva într-o relaţie care nu îi oferă linişte, care nu îi aduce zâmbet şi bucurie în suflet? Doar de dragul de a nu fi singur? Mai bine nu. Să mi se spună pretenţioasă, dar ştiu că nu aş putea duce povara unei relaţii în care să fiu singură, în care să cerşesc puţină atenţie şi asta pentru că ştiu şi sper că există şi relaţii frumoase şi senine. Ştiu că există cineva pentru fiecare, acel cineva alături de care să ştii că eşti iubit, cineva care să îţi merite iubirea până la cer şi înapoi. Am încetat de mult timp să mă mai ascund după deget. Îmi era întotdeauna teamă că, dacă aş fi spus ce simt, ce vreau, de ce am nevoie, îl voi speria pe cel de lângă mine, îl voi supăra şi va dispărea subit. Dacă este să dispară dintr-un motiv sau altul de lângă tine, o va face mai devreme sau mai târziu. Nu are sens. Pentru asta am fost înzestraţi cu grai, să spunem ce avem pe suflet, să cerem, să întrebăm. Nu ajută cu nimic dacă ne apucăm să sperăm că el sau ea ştie, că el sau ea ghiceşte în stele şi gândurile negândite şi nerostite. Nu va şti nimeni niciodată că pe noi ne doare un deget, dacă nu spunem acest lucru. Vreţi iubire, cereţi iubire, vreţi atenţie, cereţi-o. Aveţi o întrebare al cărei răspuns vă înspăimântă? Atunci puneţi întrebarea, pentru că sunt şanse foarte mari ca răspunsul imaginat să fie doar în capul vostru. Dacă este cumva cel corect, atunci ştiţi unde este uşa. E simplu. Răspunsul este mereu la noi. Întrebarea corectă este dacă putem accepta răspunsul sau ne amăgim cu iluzii?… Să nu ne mai întrebăm doar ce vor bărbaţii, pentru că şi ei vor acelaşi lucru. Vor să fie iubiţi, vor atenţie. Vor să li se aducă aminte că sunt speciali, la fel ca noi. Când o femeie este tristă, o stea îşi pierde strălucirea. Printre lacrimi va căuta iubire în altă parte. Cu toţii facem acelaşi lucru. Şi aşa o să ajungem în altă poveste. Este atât de simplu…
Dosarele minții
Pagina 6
Salată cu creveţi Culinar.md
Cred că a sosit momentul
Pagina 8
6
LUNI, 6 AUGUST 2012
www.timpul.md
FEMEIA
DOSARELE MINTII Liber prin mintea femeilor
Adevăr şi oroare
Eu vara nu... Petru Stratulat petru@umbluliber.com www.umbluliber.com Nu a fost nebun Connect-R, când a cântat în baie, pentru prima dată, în faţa oglinzii „Eu vara nu dorm”. De câţiva ani, verile mele au cam luat-o razna pentru că atunci sufăr cel mai mult. Parcă ar fi trebuit să-mi fie furaţi ochii de fete în bikini pe malul mării sau de formele apetisante ale iubitei mele, oricare ar fi aceasta în vara cu pricina, dar, de ceva timp încoace, îmi cam înec amarul cauzat de femei şi se întâmplă numai vara. În 2002 am aflat că iubita mea mă înşală. În 2008 am aflat că iubita mă înşală (alta). Am iertat-o, dar durerea a rămas în suflet. Doi ani mai târziu, m-a părăsit. Anul trecut, mi-am făcut foarte multe speranţe cu „Ochi albaştri într-o cameră de hotel”, speranţe care s-au izbit de un perete dur, prin iulie. Acum, după şase luni de relaţie zbuciumată, m-am despărţit de actriţa mea cu ochi negri, un deznodământ previzibil şi prevăzut, în aceeaşi zi în care fosta, care m-a părăsit în urmă cu doi ani, s-a măritat cu altul, după ce noi am planificat acest moment la milimetru şi chiar ajunsesem să alcătuim lista cu invitaţi. Bacovia era trist toamna şi scria poezii perfecte pentru a-ţi tăia venele pe ele. Eu sunt trist vara, dar fără a produce nimic folositor pentru omenire.
Cred că a sosit momentul
Sunt slab, un bărbat foarte slab. Am realizat asta obs e r v â n du - m i propriile reacţii atunci când alegerile mele sunt întâmpinate de lacrimile ei. Sunt un insensibil, pentru că iau decizii fără să mă gândesc la ce simte, uneori. Sunt un egoist, pentru că îmi fac planuri fără să o întreb ceşi doreşte. Sunt rece, căci atunci când se supără, nu-i mai dau pic de atenţie. Sunt un arogant, vorbindu-i deseori de sus. Ce face ea în faţa tuturor defectelor mele? Mă iubeşte, mă ajută, mă susţine, mă sprijină şi plânge. Lacrimile ei m-au dărâmat întotdeauna şi, ori de câte ori s-a rupt relaţia, m-au întors râurile sale de tristeţe pentru că au atins de fiecare dată în mine acel lucru pe care l-am ascuns de atâtea ori, atât de bine: sufle-
tul. Atunci când plânge, mă dărâm în interior şi, deşi ştiu cum îi pot readuce zâmbetul pe buze, orgoliul mă împiedică. Am uitat să spun că sunt orgolios. De ce trebuie să plătească factura restantă lăsată de altele în sufletul meu? De ce mă răzbun uneori pe ea, deşi nu poartă nicio vină? Ştiu cum e, căci am trecut prin asta la rându-mi, dar se presupune că la cei douăzeci şi opt de ani am
destulă minte cât să discern ce-mi doresc şi ce nu. Nu-mi doresc să plângă, să fie tristă, ci să zâmbească şi să radieze atunci când îi trimit un simplu sms. Ca acum. Revin în două minute. Dacă mă analizez, nu găsesc acele calităţi de care ar fi trebuit să se îndrăgostească. Oi avea şi părţi bune, dar eu, ca femeie, aş fugi de cele negative. Nu sunt un om violent şi nu ţip, dar violenţa
mea se manifestă, probabil, altfel. Prin reacţii de autoizolare, de respingere... Sunt un bărbat slab, defect, care trebuie reparat c u mv a ş i nu cred că există femei dispuse să treacă prin momente dificile doar pentru a acoperi găurile lăsate de altele. Mă u it d e multe ori la ea şi mă întreb ce caută lângă mine. Dacă ar pocni din degete, s-ar alinia zeci de bărbaţi scoşi din cutie în faţa ei, unii poate chiar nou-nouţi, lipsiţi de traume şi defecte. Totuşi, îmi zâmbeşte mie, uneori cu ochii înlăcrimaţi. Oricât de slab, insensibil, rece, răutăcios, retras, egoist, arogant, orgolios aş fi, nu pot să nu mă gândesc la faptul că am căutat-o foarte mult timp şi iată că tot ea m-a găsit! O voi cere de soţie. Petru Stratulat
În oglindă
Dacă tăceai…
Inamicii conversaţiilor plăcute Las acasă…
De ce nu m-a mai sunat? De ce n-a râs la glumele mele? De ce n-am mai ieşit niciodată împreună? Dacă şi ţie ţi s-a întâmplat să te simţi respinsă în urma unei conversaţii, nu înseamnă neapărat că ai spus ceva greşit sau că nu ai simţul umorului. Mai rău este că s-ar putea să nu afli niciodată ce anume l-a deranjat la modul tău de abordare, dar am identificat patru greşeli comune în care s-ar putea să te regăseşti. Vorbeşti prea mult. Uneori, din cauza emoţiilor şi plecând de la ideea că nu vom găsi nimic de spus atunci când conversăm cu cineva nou, ajungem să spunem prea multe. Fără pauze de respirat, fără să aşteptăm reacţii
din partea celuilalt şi chiar fără să ne gândim dacă ceea ce spunem l-ar putea „ataca” în vreun fel. Indiferent de sex, oamenilor nu le place ca partenerul de discuţie să vorbească mult şi inutil, însă bărbaţii sunt chiar mai sensibili la acest capitol. Ne acuză că vorbim prea mult, că ne plângem prea mult şi că nu-i lăsăm şi pe ei să-şi spună oful. Aşadar, de acum înainte, încearcă să te pui mai des în postura de ascultător şi gândeşte-te dacă ce vrei să spui e cu adevărat relevant în ceea ce priveşte conversaţia voastră. Vorbeşti doar despre tine. Din dorinţa de a face impresie bună, s-ar pu-
tea să pari narcisistă. Nu te transforma în subiectul principal al discuţiei voastre - vorbeşte despre tine la momentul potrivit, adică atunci când eşti întrebată sau dacă subiectul conversaţiei are legătură cu o întâmplare interesantă sau amuzantă din viaţa ta. Ai prea multă energie. Deşi de cele mai multe ori crezi că nu e posibil să suferi de prea multă energie, te poţi afla printre acele persoane care se înviorează instant când iau contact cu alţi oameni. Şi, pentru că toată ziua ai stat cu nasul în calculator şi n-ai avut timp să vorbeşti cu nimeni, s-ar putea ca odată ce găseşti un partener de discuţie să-l ameţeşti cu energia ta. Încearcă să te controlezi atunci când îţi dai seama că te agiţi prea mult, că râzi prea tare din nimic sau că îţi bombardezi interlocutorul cu un milion de întrebări. Respiră adânc, calmează-te şi ia-o de la capăt. Eşti previzibilă. Când nu întreţii conversaţia cu informaţii noi şi interesante, s-ar putea să-l plictiseşti pe cel de lângă tine. Şi mai rău este să spui în mod repetat lucruri previzibile sau care se subînţeleg. Nu-ţi subestima interlocutorul presupunând că nu va fi interesat de ultimul film necomercial pe care l-ai văzut - împărtăşeşte-i impresiile tale. În plus, încearcă să aduci întotdeauna argumente pro şi contra subiectului discutat şi vei face conversaţia mai incitantă. (S. U.)
Scriu aceste rânduri cu gândul la vacanţa ce mă aşteaptă în câteva zile şi la briza mării pe care am aşteptat-o de la începutul anului. Zilele de concediu, mai ales dacă le petreci departe de casă, sunt perfecte pentru a te detaşa de grijile cotidiene şi rutină. Iar Silvia Ursu pentru a avea o vacanţă de neuitat şi psihologie@timpul.md a-mi face bagajul mai uşor, am decis să las acasă… …limitele care împart lucrurile în posibile şi imposibile. Vacanţa e perioada potrivită pentru a-ţi întinde aripile şi „a zbura”. E momentul prielnic de a uita de frică, deoarece e doar o iluzie, creată de mintea noastră. …nevoia de a avea mereu dreptate. Cu siguranţă, sunt mulţi dintre noi care nu suportă ideea de a greşi, îşi doresc să fie ei cei cu dreptatea, chiar cu riscul de a termina relaţii frumoase. Adevărul e că toate aceste lucruri nu contează. Iar în momentul când simţi nevoia să intri într-o luptă, mai bine e să te întrebi „E mai bine să am dreptate sau să fiu binevoitoare cu ceilalţi?”. …etichetele puse oamenilor sau evenimentelor pe care nu le înţeleg şi le consider diferite sau ciudate. Mai bine e să ieşi din cutia convenţională şi să înveţi lucruri noi, inedite. …scuzele elaborate, de care nu voi avea nevoie. În loc să creştem şi să muncim pentru propria dezvoltare, ne trezim blocaţi, minţindu-ne şi folosind diferite scuze pentru a nu ne simţi vinovate. …plângerile cu privire la multe, multe lucruri - situaţii, oamenii, servicii, evenimente care ne fac triste sau depresive. Adevărul este că nicio situaţie din afară nu ne poate face triste atâta timp cât nu-i permitem acest lucru. Nu situaţiile sunt de vină pentru emoţiile noastre, ci modul în care alegem să le interpretăm. Ce voi pune însă în bagajul de vacanţă este o cantitate enormă de gândire pozitivă.
FEMEIA
LUNI, 6 AUGUST 2012
www.timpul.md
7
femeia
Mariana Harjevschi:
„Cam tot ce mi-am dorit s-a împlinit până acum în viaţa mea...”
E
ste directoarea Bibliotecii Publice de Drept, filială a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” şi e un nume foarte cunoscut în mediul juriştilor, inclusiv al studenţilor de la facultăţile de Drept, pe care îi scoate întotdeauna din situaţiile dificile. Mai ales la examene, când le oferă cartea potrivită la timpul potrivit. Şi, deşi la 35 de ani mai e celibatară, Mariana crede în destinul ei, care se împlineşte încet, dar sigur. Optimismul şi starea ei de spirit sunt alimentate de contactul permanent cu oamenii, dar nu în ultimul rând, de cărţile printre care îşi trăieşte viaţa. Tatiana Corai
- Dragă Mariana, faci carieră în domeniul tău deja mai bine de zece ani. Dar cât de mult te gândeşti la viaţa personală? - În activitatea mea de zi cu zi încerc să fac loc şi pentru viaţa personală... Citesc literatură artistică, gătesc ceva la bucătărie, vizionez un film ori ies la o cafea cu prietenele să mai discutăm de-ale noastre. - Cu prietenele? Să înţeleg că e criză de bărbaţi în Moldova... - Nu chiar criză. Am în jurul meu foarte multe persoane inteligente. Îmi doresc şi eu, ca toate fetele, o familie, dar... aşa s-au aranjat pe moment stelele că nu am întâlnit persoana cu care să-mi leg destinul. - A-şi găsi perechea potrivită este sau nu o problemă pentru tinerii din Chişinău? - Este. Deşi multe depind uneori de tine însăţi. În ceea ce mă priveşte, unii mi-au spus-o verde în ochi, alţii mai pe ocolite, că aş ţine prea mult la munca mea. Nu cred că au dreptate în totalitate. Nu zic, îmi place succesul profesional, ador ceea ce fac şi nu mi-aş dori ca în viaţa de familie viitorul soţ să-mi pună condiţia: eu sau serviciul. Dar totdeauna am fost sigură că-mi voi face o familie şi voi avea un alt statut decât cel de celibatară. O femeie modernă ştie să împace cariera şi familia. - Tu, deocamdată, ţi-ai concentrat energia pe acest proiect, care se numeşte Biblioteca Publică de Drept. Cum te simţi aici, pe post de directoare? - Am depus în el foarte mult suflet. Prin anul
2000, lucrând la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, am primit o sarcină de la directoarea Lidia Kulikovski - să scriu un proiect care ar avea drept grup-ţintă comunitatea juridică şi, în general, cititorul din capitală, interesat de informaţia legislativă. L-am scris, iar Fundaţia Soros-Moldova a acceptat să-l finanţeze. Biblioteca propriu-zisă a fost deschisă în anul 2001, pe 24 mai. Finanţatorii au văzut în Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” o instituţie care poate asigura durabilitatea proiectului. Iniţial am fost subvenţionaţi de Fundaţia Soros-Moldova timp de trei ani, apoi au extins până la opt ani. În prezent suntem finanţaţi de Consiliul municipal Chişinău. - Cine sunt beneficiarii voştri? 90 la sută ar trebui să fie jurişti... - Eu aş zice că 80 la sută fac parte din comunitatea juridică. Ne dorim să aibă acces la informaţia noastră toţi cetăţenii. Aici vin în mod special studenţii facultăţilor de Drept, dar şi avocaţi, judecători, cadre didactice. Vine şi cetăţeanul de rând, el de asemenea face parte din grupul nostru ţintă, întrucât avem în vedere şi doleanţele sale atunci când facem achiziţii de carte. Apoi, foarte mulţi ne vizitează din simpla curiozitate de a citi literalmente ce spune o lege sau alta. - Biblioteca are şi nişte consultanţi, în acest sens, care să le tălmăcească legile? - Nu avem asemenea servicii, dar soluţia pe care o oferim noi sunt lecţiile publice. Când observăm că cititorii se interesează de anumite subiecte, căutăm un finanţator care să ne ajute să
organizăm asemenea lecţii. Au fost mai multe, despre sistemul de pensii, asistenţa socială a persoanelor defavorizate, despre condiţiile de admisibilitate la CEDO, protecţia pacientului. De obicei, invităm experţi care îşi cunosc domeniul din interior. - Câteva cifre, date, care vorbesc despre Biblioteca Publică de Drept... - Dispunem în prezent de circa 16 mii de exemplare de carte. Anual, abonăm 50-52 de titluri de reviste de specialitate în limbile română, franceză, engleză şi rusă. Printre utilizatorii noştri sunt şi instituţiile de stat - adesea primim solicitări din partea Curţii Constituţionale sau a Curţii Supreme de Justiţie, din partea unor comisii parlamentare care examinează juridic o anumită problemă. Apropo, şi unii deputaţi lucrează în sălile noastre de lectură, se documentează înainte de elaborarea unor legi. - Ce i-ar mai trebui acestei biblioteci ca să te mulţumească? - Conceptul de bibliotecă modernă presupune ca aceasta să fie nu doar o colecţie de cărţi, ci un spaţiu care te invită la studiu. Mi-aş dori extinderea spaţiului, pentru că reuşim să achiziţionăm carte în fiecare an şi riscăm să devenim neîncăpători. Vrem mai multe calculatoare, ne gândim şi la modernizarea serviciilor. Am citit undeva că în Germania cititorilor li se permite să lucreze în bibliotecă şi pe timp de noapte. Personalul bibliotecii nu este prezent, dar cărţile sunt supravegheate de camerele video. Tu, ca cititor, dacă ai nevoie să lucrezi noaptea, trebuie să termini o lucrare la timp, vii la bibliotecă, deschizi uşa cu cardul şi o încui când pleci. Mi-ar plăcea să existe ceva similar şi la Chişinău. - Nu vrei să ne povesteşti câte ceva despre cele câteva diplome, expuse în cabinetul tău? - Acesta e certificatul pe care l-am obţinut în urma absolvirii unui program de studiu, finanţat de Guvernul SUA. A fost o stagiere de un an în cadrul Univer-
sităţii Indiana din oraşul Bloogmington. Iar după ce m-am întors din America m-am implicat în mai multe activităţi de promovare a experienţei acumulate în SUA şi mi-a fost acordată o diplomă din partea Asociaţiei absolvenţilor programelor SUA. - America e ţara tuturor posibilităţilor, dar ce îi poate oferi Chişinăul unui tânăr bine instruit, dornic să fie fericit? - Poate că Chişinăul nu-ţi oferă ceea ce ar putea să-ţi dea Parisul sau Roma, dar întotdeauna trebuie să porneşti de la ideea că lucrurile cele mai valoroase se află în interiorul tău, nu în exterior. - Ai privit cumva, recent, filmul „Secretul”? Şi acolo se menţionează acelaşi lucru... - Păi toată literatura de dezvoltare personală, cu care se delectează publicul modern, face trimitere la acest film. L-am privit de mai multe ori. Nu am ajuns să mă ghidez de tehnicile pe care le recomandă, dar am fost de acord cu ideile pe care le promovează. Dacă vă amintiţi, există în film un episod în care cineva povesteşte că îşi dorea foarte mult o casă frumoasă şi, undeva, într-o revistă, a găsit poza casei la care visa. A decupat-o şi a lipit-o în biroul său, pentru ca în fiecare zi s-o poată admira. Ei bine, timpul a trecut, iar peste cinci ani, când trebuia să se mute din apartamentul său, a dat printre alte lucruri de acea poză
şi s-a cutremurat: casa în care el se muta arăta întocmai ca şi cea din fotografie. - Şi ce concluzie ar trebui să tragem de aici? - Informaţia se transmite prin timp. Apropo, ceva similar mi s-a întâmplat şi mie. Eu întotdeauna mi-am dorit să învăţ în Statele Unite ale Americii. Eram încă la liceu prin 1992, când am participat la un concurs şi nu l-am trecut. Dar nu am renunţat la vis, ştiam că va veni o zi când voi pleca în State la studii. Prin 1995 eram deja la facultate, am aplicat iarăşi, şi tot fără succes. Atunci, am scris o scrisoare la Universitatea Indiana din oraşul Bloogmington. Aflasem că aceasta era una din primele în top printre instituţiile de învăţământ american. Şi am dorit să aflu condiţiile de admitere. Am primit în scurt timp o mapă întreagă cu materiale. Le-am studiat, apoi am aşteptat o altă ocazie. Şi peste aproape zece ani, în 2004, am reuşit să obţin o bursă de stagiere în SUA. Ajung la Washington, încă nu ştiam la care universitate voi fi repartizată, şi ce credeţi? Aflu abia aici că voi face stagierea la Universitatea Indiana din oraşul Bloogmington! Adică, exact la universitatea unde voiam să învăţ cu zece ani în urmă. Este cel mai elocvent exemplu că informaţia se transmite în timp. Am privit filmul „The Secret” mult mai târziu, prin 2008, şi el mi-a confirmat acelaşi lucru: da, informaţia se transmite în timp.
- Crezi în astfel de coincidenţe? - De fapt, în viaţa mea s-au întâmplat mai multe coincidenţe. Taică-meu totdeauna visa ca eu să fac Dreptul... Şi iată că nu am făcut Dreptul, dar lucrez în acest domeniu... Personal, mi-am dorit să locuiesc într-o casă la sol, nu la etaj. Şi locuiesc într-o astfel de casă. Deci, cam tot ce mi-am dorit s-a împlinit până acum în viaţa mea. De aceea sunt calmă şi sunt sigură că şi celelalte lucruri se vor împlini la timpul lor. - Şi de aceea singurătatea nu te sperie? - Nu mă sperie, dar îmi displace. Încerc să-mi umplu timpul liber cu lucruri frumoase: citesc, ascult muzică, îmi vizitez părinţii, fraţii, prietenii... Ultima carte pe care am citit-o a fost Umberto Eco, Jean-Claude Carrière - Nu speraţi că veţi scăpa de cărţi: Convorbiri moderate de Jean-Philippe de Tonnac. - Ce ţi-a plăcut în această carte? - Mai multe. De exemplu, Jean-Philippe de Tonnac îl întreabă pe Umberto Eco la ce îi foloseşte faptul că este un erudit. „Ce vă ajută că ştiţi anul naşterii şi morţii lui Napoleon?”. Iar răspunsul e: „Da, nu mă ajută cu nimic în viaţa de zi cu zi, dar îmi dă în schimb o autonomie intelectuală”. Şi are mare dreptate. Atunci când cunoşti mai multe, ai o siguranţă personală mai mare, mai multă încredere în tine. Şi asta te conduce spre succes...
8
LUNI, 6 AUGUST 2012
www.timpul.md
FEMEIA
Culinar.md
Cât vă costă o faptă bună? Mira Tănase mirabela.tanase@timpul.md Când aţi făcut ultima dată o faptă bună? În fiecare zi mă gândesc cum să fac ca la finalul zilei să fiu mulţumită de faptele mele bune, chiar dacă acestea se rezumă la a ajuta un suflet neputincios, cuvântător sau necuvântător. Dar ce înseamnă oare „o faptă bună”? Să faci prin casă tot ceea ce trebuie? Să te
Salată cu creveţi Ingrediente - o salată iceberg - 100 creveţi mici - un ardei gras roşu - sare, piper - 1/2 lămâie
asiguri că toată lumea s-a ridicat mulţumită de la masă? Să îţi îndeplineşti toate sarcinile la serviciu? Să ajuţi tot ceea ce este în jurul tău? Să zâmbeşti chiar şi atunci când eşti trist? Sau pur şi simplu înseamnă să faci ceea ce ţi-ai propus şi să ştii în sinea ta că ai făcut ceea ce trebuie şi a stat în puterile tale... Sunt aşa de multe modalităţi prin care îţi poţi analiza acţiunile, încât de multe ori este bine să nu intri întru totul în detalii. Mie îmi place să
văd când lumea se mobilizează pentru fapte bune, parcă îmi umple de lumină perspectiva pe care o am asupra vieţii. De ce în statele mai civilizate oamenii se mobilizează mai repede decât în Moldova atunci când li se cere ajutorul, nu înţeleg. Un gând bun sau o mână de ajutor ar trebui să fie gratis chiar dacă există un preţ la toate pe timpul nostru. Fiecare dintre noi poate ajuta cu ceva la un moment dat, eu cred că trebuie doar să vrem asta.
salata. Peste acest amestec puneţi creveţii şi stoarceţi jumătate de lămâie, amestecaţi puţin şi gata… Cât se poate de simplu, nu? Poftă bună!
Mod de preparare Salata (salată Iceberg) se taie fâşii subţiri, se sărează puţin. Ardeiul gras se taie felii subţiri şi se amestecă cu
Notă: Se ştie că Salata Iceberg nu conţine nutrienţi şi este adevărat că salata Iceberg este în principal formată din apă, aşa că nu prea conţine vitamine, dar, consumată în cantităţi medii, poate aduce un aport de proteine, fibre, vitamine şi minerale.
Alimente antistres Peşte
Orice soi de peşte conţine vitaminele B6 şi B12, deosebit de importante pentru starea de bine a organismului. Un deficit de vitamina B12 poate duce la depresie.
Spanac
Ajută organismul să facă faţă stresului, pentru că este foarte bogat în magneziu, denumit şi mineralul antistres.
A
i auzit că sunt alimente care întăresc sistemul imunitar, reglează tensiunea arterială şi menţin sănătatea inimii, dar ştiai că există şi alimente care combat stresul şi oboseala? Este foarte bine să ştii ce şi cât mănânci, pentru că anumite alimente te ţin la distanţă de stres şi oboseală şi îţi redau energia de care ai nevoie.
Afine Cereale
Este bine să includeţi cerealele integrale în alimentaţia zilnică. Acestea conţin vitamine, minerale şi glucide foarte benefice pentru sănătate.
Lapte
În afară de vitaminele B2 şi B12, laptele conţine antioxidanţi buni pentru îndepărtarea radicalilor liberi asociaţi stresului.
Migdale
Conţin vitaminele B2 şi E, magneziu şi zinc. Vitamina B şi magneziul produc serotonină, un hormon care produce starea de bine, zincul are efecte de înlăturare a stresului, iar vitamina E este un antioxidant.
Broccoli
Conţine vitamine din grupa B şi acid folic, care ajută la diminuarea anxietăţii şi la îndepărtarea depresiilor.
Bogate în vitamina C şi substanţe antioxidante, afinele sunt foarte bune în lupta cu stresul şi, în plus, nu conţin calorii. Dacă te deranjează gustul acrişor al afinelor, le poţi amesteca cu o bucată de brânză dulce de vaci.
Carne de vită
Un grătar din carne de vită este recomandat atunci când te simţi stresată, deoarece are un conţinut bogat de fier. Cel mai indicat este
muşchiul de vită, care are foarte puţină grăsime. Nimeni nu îţi spune să consumi aceste alimente atunci când eşti stresată, aceste alimente pot face parte din dieta şi meniul tău zilnic, astfel evitând să devii o persoană anxioasă şi
stresată acumulând cât mai multă oboseală. În afară de femeia de acasă şi cea de la serviciu mai exişti şi tu, o persoană care trebuie să facă totul şi pentru ea, nu doar pentru ceilalţi. (M. T.)
FEMEIA
LUNI, 6 AUGUST 2012
www.timpul.md
9
Culinar.md
Ai trecut de 40 de ani? Iată dieta care te menţine!
D
upă vârsta de 40 de ani femeile sunt predispuse să acumuleze kilograme în plus, iar pentru a slăbi au nevoie de o dietă specială. O dietă sănătoasă pentru o femeie ajunsă la vârsta de 40 de ani nu seamănă cu una pentru o femeie mai tânără, deoarece mai multe proteine ajută la menţinerea masei musculare pe măsură ce se înaintează în vârstă. Necesarul zilnic de calorii pentru o femeie trecută de vârsta de 40 de ani este de 1.880. Ca să poată scăpa rapid de câteva kilograme, trebuie să consume zilnic numai 1.400 de calorii, să facă mişcare cel puţin 30 de minute zilnic şi să bea doi litri de apă pe zi.
Peşte, pui, legume şi fructe Alimentele cu valoare energetică ridicată, dar cu un conţinut mic de grăsimi sunt cele mai indicate la această vârstă. Dacă doreşti să urmezi o dietă de slăbire, este cel mai bine să alegi un regim bazat pe fructe şi legume, care conţine multe vitamine, pentru a-ţi menţine tinereţea şi vitalitatea. În niciun caz nu opta pentru curele de slăbire drastice (prin înfometare) ori pentru dietele vegetariene. Specialiştii în nutriţie susţin că la femeile după 40 de ani nevoia de proteine este asigurată prin consumul de pui fără piele, peşte, fasole şi soia. Dar acestea nu trebuie să depăşească 25% din caloriile zilnice,
deoarece excesul de proteine poate provoca la această vârstă grave probleme hepatice şi renale.
5 reguli de bază pentru a slăbi 1. Optează pentru alimente cu indice glicemic mic, care cresc mai puţin valoarea glicemiei din sânge şi secreţia de insulină, ceea ce duce la scăderea ritmului de stocare a grăsimilor. Înlocuieşte dulciurile cu fructe proaspete sau confiate şi consumă mai multe legume şi fructe, pâine neagră şi cereale integrale. 2. Mizează pe antioxidanţi naturali consumând roşii, varză, broccoli, conopidă, prune sau kiwi şi bea, de asemenea, ceai verde. 3. Consumă mai multe fibre, acestea dau senzaţia de saţietate
şi favorizează digestia, prevenind acumularea kilogramelor în plus. La micul dejun optează pentru cereale integrale şi pâine neagră. La prânz şi la cină consumă 50% legume verzi şi 50% uscate (fasole, mazăre, soia) sau 75% legume proaspete şi 25% proteine (carne, peşte, ouă). Nu uita să mănânci şi trei fructe pe zi. Atenţie! Consumând fibră solubilă, 25-35 grame pe zi, pe care o găseşti în cereale, orez şi fructe, vei reduce şi nivelul colesterolului. 4. Magneziul este indispensabil pentru asigurarea energiei zilnice, fiind considerat şi un stimulent al procesului de slăbire. Mănâncă migdale şi două bucăţele de ciocolată neagră pe zi. 5. Nu în ultimul rând, redu grăsimile rele (saturate) şi optează pentru Omega-3. Evită mezelurile şi alte preparate din carne, precum şi brânzeturile grase, alimentele de tip fast-food, sosurile şi prăjelile. Cel mai indicat este peştele (sardine, ton, somon, păstrăv sau macrou), de cel puţin trei ori pe săptămână, pentru a-ţi asigura „porţia” de Omega-3. Nu uita nici de uleiul de măsline, pe care nu trebuie să-l foloseşti numai în salate, ci şi la gătit. O sursă importantă de Omega-3 sunt şi fructele de mare,
soia, nucile şi germenii de grâu. După 40 de ani, cele trei mese principale ale zilei sunt obligatorii, cu condiţia să nu fie prea bogate în calorii. Este indicat chiar să mănânci porţii mici, de cinci sau şase ori pe zi, evitând gustările dulci şi sarea în exces. Atenţie: trebuie să renunţi la consumul de alcool, cafea şi mâncăruri condimentate. Iată o dietă cu două variante pe care o poţi urma cu succes după această vârstă.
Prânz
Micul dejun
Varianta 1 - pui cu legume, sos de soia şi tăiţei sau un amestec de ciuperci cu morcovi, roşii, ardei roşu şi orez brun. Varianta 2 - 250 ml supă de legume, 150 g peşte, 40 g pâine integrală, 30 g brânză, un fruct. (M. T.)
Varianta 1 - caşcaval, un ou, un iaurt, un fruct sau o salată de legume rase ori un castronaş cu cereale. Varianta 2 - un iaurt natural fără grăsimi sau 150 ml de lapte degresat, 60 g pâine sau un croissant.
Secrete pentru o viaţă sănătoasă Cu siguranţă au existat momente în viaţa ta când le-ai invidiat pe cele de lângă tine, fie ele prietene sau colege de birou care nu ştiu ce înseamnă să ţii regim. Cu siguranţă au existat momente în care să le fi urât, măcar pentru o secundă. De câte ori nu ţi-ai dorit să fii în locul lor şi să nu îţi pui probleme în privinţa siluetei? Sunt persoane în jurul tău sau în cercul tău de prieteni care nu au avut niciodată grija kilogramelor în plus. Pentru ele nu există noţiunea de calorie, ca să nu mai spunem că există şi persoane care nici măcar nu ştiu câte kilograme au. Sunt persoane care nu pun preţ pe siluetă şi din acest motiv sunt foarte fericite, sănătoase şi slabe. Sunt naturale, radiază şi sunt „inamicii” celor care se luptă cu kilogramele în plus. Nicăieri în lume nu există o scală cu greutăţi standard, nu trebuie să ai 90-60-90 ca să fii fericită. Încearcă să îţi propui adevărate ţinte şi să te poţi bucura de viaţă. Cei de care ești înconjurată şi care sunt cu adevărat fericiţi, nu au ajuns la acest stadiu pentru că au o anume greutate, ci pentru că ştiu să se bucure cu adevărat de micile plăceri ale vieţii. Îşi fac planuri de vacanţă şi nu se gândesc ce să mănânce în vacanţă ca să nu se îngraşe, îşi propun ţinte pe care ajung să le atingă, pentru că au energia necesară să le îndeplinească. Ei sunt oamenii slabi, dar fericiţi, pentru că sunt sănătoşi. Însă nu
1. Încearcă să ai o greutate constantă
trebuie să ai motiv să îi urăşti. Şi tu poţi să devii ca ei, începând chiar de azi. Dar care este secretul unei vieţi fericite şi sănătoase în acelaşi timp? Totul începe de la cum gândim, de la prima zi în care ne gândim să ne apucăm de un regim alimentar. Prima reacţie este să transformăm totul în obsesie şi de aici până la boli, precum anorexia, nu este decât un pas. Nu exista o dietă, un plan sau un exerciţiu care să funcţioneze la fel pentru toată lumea. Ideea este ca tu să fii conştientă de faptul că viaţa ta s-a schimbat şi că aceste schimbări se reflectă şi în alimentaţie. Trebuie să găseşti un echilibru între „obsesia” kilogramelor care te macină şi starea de spirit necesară care să te facă să ajungi să pierzi acele kilograme. Îţi prezentăm mici secrete pentru o viaţă sănătoasă, pe care le poţi pune în practică cu uşurinţă.
Persoanele slabe au o greutate stabilă şi nu îşi fac probleme care este aceasta. Ele nu se cântăresc şi nu se măsoară zilnic. În casa lor nu vei găsi niciodată un cântar, pentru că nu au nevoie de el. Ele au încredere în propriul corp şi ştiu că asta le asigură o greutate constantă. Sigur că este uşor de zis în cazul persoanelor a căror greutate nu se modifică uşor. Dar greutatea nu li se modifică doar pentru că nu se gândesc la asta? Grija constantă pentru greutate determină faptul ca aceasta să se modifice şi să varieze. Aşa se explică creşterile bruşte în greutate. Încearcă să nu faci o obsesie din asta şi ai să vezi cum greutatea corpului tău va rămâne constantă.
2. Gândeşte pozitiv Persoanele slabe au o atitudine pozitivă, au încredere în ele. Pentru că nu s-au confruntat niciodată cu problema greutăţii, ele ştiu că secretul unei vieţi fericite constă într-o atitudine pozitivă. Au o impresie foarte bună despre ele, pentru că nu au permis niciodată celor din jur să le influenţeze. Din aceste motive există tendinţa să le criticăm
pentru comportamentul lor permanent pozitiv. Modul în care îşi văd corpul se reflectă şi asupra aceluia în care privesc viaţa. Încearcă să ai încredere în propriul tău corp şi să gândeşti pozitiv. Acest lucru va fi reflectat şi asupra atitudinii tale faţă de ceilalţi.
3. Învaţă să intuieşti de ce mănânci
Persoanele slabe mănâncă atunci când le este foame, dar şi din alte motive. Mănâncă pentru că ştiu că au nevoie de energie, dar mănâncă şi atunci când nu le este foame. S-a constatat că 75% din oameni mănâncă pentru a se simţi bine din punct de vedere psihic, 25% din dorinţa psihică şi doar 10% din motive emoţionale. Secretul este să fii atentă la semnalele pe care ţi le transmite corpul şi astfel vei şti de ce să mănânci. Se întâmplă de asemenea să îţi doreşti să mănânci doar pentru că ai avut o zi proastă sau pentru că ai poftă de ceva dulce. Savurează momentul fără să te gândeşti la consecinţe. Ai grijă însă ca momentele de răsfăţ să nu fie foarte dese.
4. Învaţă să intuieşti ce să mănânci Persoanele slabe mănâncă exact
Varianta 1 - supă de pui sau de vită, supă de roşii, pui la grătar cu lămâie sau o salată de ton. Varianta 2 - 40 g ton la grătar, 150 g legume preparate sau crude, 150 g făinoase preparate, două linguri de ulei de măsline, un iaurt fără grăsimi şi un fruct.
Cină
ceea ce poftesc. Se pare că au un simţ dezvoltat asupra a ceea ce vor să mănânce. Ştiu exact ce trebuie să ofere corpului lor pentru a fi plin de energie chiar dacă asta presupune să piardă o jumătate de zi la cumpărături. În cazul în care nu au timp, au grijă să înlocuiască mâncarea, pe care şi-o doreau cu ceva asemănător. În timp ce savurează mâncarea ele nu se gândesc neapărat la ea, ci au şi alte preocupări. Gândeşte-te înainte de a mânca ceva şi analizează-ţi simţurile şi dorinţele. Ai grijă însă şi la alimentele interzise.
5. Învaţă să intuieşti cât să mănânci Persoanele slabe ştiu exact cât să mănânce şi ştiu exact când să se oprească. De obicei, nu termină ce au în farfurie, mai ales atunci când iau masa într-un restaurant, pentru că porţia este mai mult decât au ele nevoie. Atunci când mănâncă acasă ştiu exact cât să îşi pună în farfurie, pentru că ştiu care este cantitatea necesară de alimente de care are nevoie corpul lor. Astfel de persoane pot nici măcar să nu îşi pună în farfurie mâncare şi doar să guste, pentru că ştiu când să se oprească. Mănâncă încet, fii atentă când te-ai săturat şi învaţă să spui „stop”. (M. T.)
10
LUNI, 6 AUGUST 2012
www.timpul.md
FEMEIA
PRACTIC
Cum alegem un epilator?
V
ara devine foarte actuală procurarea unui epilator care ar rezolva cu uşurinţă şi rapid problema părului nedorit. Anume acum sexul frumos optează mai mult pentru fuste şi pantaloni scurţi, aşa că picioruşele dragi trebuie să arate impecabil. Epilatorul este o soluţie ideală pentru femeile care nu îşi pot dedica timp zilnic pentru menţinerea frumuseţii. La varietatea de modele care sunt prezente în magazine e dificil de luat o decizie privind tipul de epilator. Aşadar, vă vom oferi câteva sfaturi pentru ca să alegeţi cel mai bun model, care să vă satisfacă toate cerinţele.
Cum funcţionează un epilator? Părul îndepărtat cu ajutorul epilatorului creşte mult mai greu, aşa că e suficient să va epilaţi 1-2 ori pe lună în funcţie de viteza de creştere a părului. Principiul după care lucrează acest dispozitiv e asemănător cu cel al lamei de ras, doar că lama taie părul de pe suprafaţa pielii, iar epilatorul îl îndepărtează de la rădăcină. Astfel, se obţine rezultatul pe termen lung. Majoritatea femeilor vor exclama că procesul e foarte dureros. Vom răspunde că a fost dureros când epilatoarele doar apăruseră pe piaţă. Acum însă acestea sunt dotate cu accesorii care diminuează senzaţia de durere şi fac procesul mult mai simplu şi mai comod. Cum se obţine reducerea durerii?
Epilatorul are câteva perechi de pensete. Cu cât sunt mai multe, cu atât procesul va fi mai rapid. De obicei numărul pensetelor variază de la 20 la 40. Când epilatorul lucrează, firele de păr nimeresc între aceste pensete, fiind scoase din rădăcină. Pentru a reduce senzaţia de durere, producătorii au dotat pensetele cu perii care masează pielea. Vibraţiile periei scad intensitatea durerii. Dacă pielea este foarte sensibilă, atunci mai puteţi opta pentru un aparat de epilat cu atenuator de durere sau gheaţă. De asemenea, există modele care pot fi utilizate sub apă, la duş sau în cadă. Epilarea în apă caldă determină vasodilataţia şi eliberarea de neuropeptide, durerea şi iritaţia fiind astfel reduse la maximum. Aşadar, când doriţi să procuraţi un epilator, este foarte important ca
înainte să vă gândiţi în ce zone ale corpului îl veţi utiliza. Există epilatoare create special pentru zonele foarte sensibile ca faţa sau cea inghinală, dar şi epilatoare care pot fi folosite exclusiv pentru părul de pe mâini şi picioare. De regulă, modelele mai scumpe de epilatoare au capete detaşabile, speciale pentru faţă, axile sau zona inghinală. De asemenea, există modele de astfel de aparate care au capul flexibil şi accesorii speciale pentru aceste zone.
Vitezele Epilatoarele au fie o viteză, fie două. Primele sunt mai ieftine şi acest lucru e singurul lor avantaj. Aparatele cu două viteze pot să îndepărteze cele mai fine fire de păr lucrând în regim normal sau rapid. Când viteza
e mai joasă, firele nu se rup, ci se îndepărtează cu tot cu rădăcină. Dacă vă este frică de durere, atunci alegeţi epilatoare cu pensete. Cele cu plăcuţe de fier sunt mult mai dureroase.
Sursa de alimentare Orice firmă producătoare se străduie să diversifice cât mai mult gama de modele. De aceea, pe piaţă au apărut modele care se alimentează de la priză, de la baterii şi/sau de la un acumulator. Dacă aveţi nevoie de epilator în vacanţă, atunci cel cu baterii e ideal, aşa cum nu veţi fi nevoite să căutaţi o priză pentru el.
Accesorii Unele accesorii ale epilatorului pot
face viaţa mai uşoară. Alte epilatoare au un cap special ce poate fi utilizat atunci când vrei să te epilezi foarte repede. Capul este fabricat din plastic foarte fin ce facilitează alunecarea pe piele astfel că epilatorul acoperă o suprafaţă mai mare în timp-record. Modelele mai scumpe de epilatoare sunt dotate cu accesorii şi capete speciale pentru zonele sensibile ce au rolul de ameliorare a durerii din timpul epilării. Accesoriile pentru curăţat sunt extrem de importante. Cu ajutorul lor dezinfectezi aparatul şi îl menţii ca nou pentru o perioadă mai mare de timp. Există modele de aparate de epilat care pot fi spălate parţial sau în totalitate sub un jet de apă. Este indicat ca aparatul de epilat să aibă săculeţ de protecţie, pentru a evita contactul cu alte obiecte, mai ales în momentul în care îl aşezi într-o geantă de voiaj. Un alt avantaj este iluminarea la capătul epilatorului. Majoritatea femeilor apreciază faptul că pot vedea mai bine locul unde e necesară epilarea.
Preţul Preţul unui aparat de epilat porneşte de la 350 de lei şi ajunge la circa 2000 de lei în funcţie de firma producătoare şi de funcţiile şi accesoriile speciale. Cam acestea sunt momentele la care trebuie de atras atenţia. Însă totuşi dacă doriţi să procuraţi un epilator mai întâi vedeţi dacă puteţi suporta durerea. Sensibilitatea femeilor e diferită. Aşa că încercaţi să vă epilaţi pe o porţiune mică ca să vă apreciaţi „pragul” de durere. Cumpărături reuşite! Elena Sărăteanu
Spiritualitate
Ce vrea omul să obţină practicând Yoga „Atunci când există dragoste nesfârşită imposibilul devine cu uşurinţă posibil”. Yoghinul vrea ceea ce mai puţin sau mai mult vrem cu toţii, cel mai adesea poate fără să ştim foarte clar. El aspiră frenetic să se îmbrăţişeze cu microcosmosul sau conştientizat cu macrocosmosul sau cu Universul care întotdeauna îl îmbrăţişează, el caută să cuprindă cuprinderea infinită ce îl cuprinde neîncetat. Prin urmare, yoghinul vrea să îmbrăţişeze şi năzuieşte să cuprindă cuprinderea ce îl cuprinde. Fie că suntem yoghini sau fiinţe umane comune, fără preocupări spirituale deosebite, conştient sau nu, suferim cu toţii de a nu putea să fim TOTUL. O asemenea aspiraţie spontană către totalitate se manifestă prin tendinţa de a îngloba mediul ambiant, de a-l absorbi în tine.
În YOGA aceasta se numeşte trecerea mediului extern în mediul intern al universului nostru lăuntric, iar omologarea acestei reflectări depline va fi nemijlocit autentificată în noi prin apariţia unei armonii inefabile ce va fi trăită sub forma unei fericiri oceanice cu nuanţări nesfârşite. Trecerea mediului extern în mediul intern este, s-ar părea, intrarea în condiţia lui „A FI”. Aici trebuind să se înţeleagă că dăm un sens plin lui „A FI”. În ordinea biologică, o primă încercare de a intra în condiţia de „A FI” este FOAMEA. Ea este însă o încercare ratată, pentru că trecerea mediului extern în mediul intern se realizează parţial şi ia forma simplei asimilări. Urmează apoi RESPIRAŢIA, pe care yoghinii o glorifică ca pe un mod foarte important de acces la fiinţă, deoarece permite o gamă nesfârşită de efecte extraordinare, dar şi aceasta ră-
mâne tot la nivelul asimilării, cu toate că este o asimilare mult mai amplă. În ordine biologică, iubirea plenară, erosul pare singura ilustrare deplină a lui „A FI”. Pentru că în momentele realizării sale supreme complete, nelimitate, erosul beatific este, analogic vorbind, Sângele pe care îl preiei sau îl predai, deci însăşi specia, odată cu celelalte realităţi caracteristice, cu alte cuvinte, mediul extern - devenite toate interioritate. Este aici prezent în misterele fascinante ale erosului triumfător, ca în orice reuşită de „A FI”, un mod de a-ţi îmbrăţişa transcendenţa. Căci sângele, ca şi orice mediu intern, este dincolo de purtător, el rămâne transcendent în imanenţa lui. Există întotdeauna în spiritualitatea autentică (şi nu în simpla dorinţă de a te preocupa superficial de spiritualitate, de a fi constant, parţial ÎN ea) un mod de a obţine
întregirea prin asimilarea restului care îţi lipseşte şi care te împiedică să te împlineşti, sau, cu alte cuvinte, SĂ FII TOTUL. Yoghinul vrea în fond ca prin intermediul contribuţiilor, aspiraţiilor, trăirilor şi ideilor sale să asimileze mediul extern ajungând să îmbrăţişeze, graţie acestei oglindiri lăuntrice profunde, tot ceea ce îl îmbrăţişează: natura, comunitatea, planeta, Universul şi chiar pe Dumnezeu însuşi (aproape). Yoghinul vrea aproape cu toată puterea fiinţei sale, pe deplin, ceea ce, mai mult sau mai puţin, vrem cu toţii: o dezminţire, o unificare, o ieşire din cotitura singurătăţii în care te simţi îmbrăţişat şi limitat fără să îmbrăţişezi şi să cuprinzi, la rândul tău. Mira Tănase
FEMEIA
LUNI, 6 AUGUST 2012
www.timpul.md
frumusete
Perfecţiunea feminină
Frumuseţe cu bani puţini
Sănătate
N
Oana Buzilă
oana.buzila. timpul@gmail.com
11
u ai nevoie să investeşti foarte mulţi bani pentru a arăta bine. Mitul conform căruia doar dacă mergi la saloanele de înfrumuseţare poţi să arăţi bine poate fi spulberat dacă eşti dispusă să foloseşti un buget minim. Cu puţină imaginaţie poţi transforma propria casă într-un minisalon de cosmetică. Epilatul poate fi realizat cu ajutorul unui aparat special, manichiura poate fi făcută acasă doar cu o forfecuţă, o pilă sau o unghieră, iar vopsitul sprâncenelor poate fi realizat cu ajutorul vopselelor care se găsesc în comerţ.
Apelează la cosmeticienele care lucrează acasă
Cosmeticienele, manichiuristele sau coafezele care lucrează pe cont propriu, în timpul liber, şi care vin acasă la tine pentru a-şi oferi serviciile sunt o variantă mult mai ieftină şi mai comodă decât saloanele. Pe lângă asta, poţi folosi propriile produse, pe care să le cumperi mai ieftin decât dacă ţi-ar fi fost aplicate în salon.
Produse naturale
Un simplu avocado, lăsat câteva zile la copt într-un loc întunecat, până devine moale, este o adevărată binecuvântare pentru frumuseţea ta. Îl poţi folosi în amestecuri cu miere, gălbenuş de ou, ulei de măsline pentru a-ţi face măşti hrănitoare pentru piele, dar şi pentru păr. Poţi folosi diverse fructe pentru a prepara măşti cosmetice. Acestea nu îţi răpesc foarte mult timp.
Exfoliante naturale
Nu ai niciun motiv să dai banii pe exfoliantele de corp şi de faţă din comerţ, din moment ce-ţi poţi face singură acasă unele 100% naturale. Poţi folosi mălaiul, tărâţele, zahărul, sarea de mare (numai pentru corp) sau zaţul de cafea. Masează-ţi corpul cu ele, apoi clăteşte-te. Nimic mai simplu.
Hidratare naturală
Loţiunile de corp pot fi înlocuite cu succes cu uleiuri naturale care îţi oferă şi mai multă hidratare, dar fără dezavantajul chimicalelor, coloranţilor şi parfumurilor sintetice care se găsesc adesea în acestea. Să nu mai vorbim de faptul că te costă mult mai puţin. Foloseşte uleiul de măsline, susan, cocos etc. pe care să-l aplici în fiecare seară, după baie.
Cum să te laşi de fumat
D
acă vrei să te laşi de fumat, dar nu reuşeşti, „Femeia” îţi va da câteva sfaturi pentru a te ajuta să scapi de acest viciu deloc sănătos. În cazul în care ai decis să faci acest pas, dar nu poţi, trebuie să apelezi la fel de fel de trucuri, iar dacă vei avea un gram mai mare de ambiţie cu siguranţă vei reuşi. Tot ceea ce trebuie să întreprinzi este să faci provizii naturale în frigider şi în debara.
Un prim pas ar fi să încerci să bei sucuri naturale. Sucul de struguri şi de portocale ajută la atenuarea poftei de nicotină, dacă sunt consumate de câteva ori pe zi. Mierea, consumată ca atare sau amestecată cu o ridiche rasă, este un alt remediu la îndemână care te ajută să te laşi de fumat. Două linguri de bicarbonat de sodiu dizolvate într-un pahar cu apă la fiecare masă este un alt remediu care îţi va ameliora simptomele de sevraj asociate lipsei de nicotină. Fulgii de ovăz te ajută nu doar să ţii colesterolul sub control, ci şi să reduci pofta de nicotină, chiar şi în situaţiile în care nu încerci neapărat să renunţi la fumat. Ghimbirul este deosebit de eficient pentru reducerea simptomelor de greaţă pe care le resimţi atunci când vrei să renunţi la fumat. Sunătoarea este frecvent folosită pentru a ameliora simp-
este motivul tău personal, acel „ceva” esenţial pentru tine, care te va face să-ţi spui, atunci când vor apărea tentaţiile interioare sau exterioare, „nu, mulţumesc, nu mai fumez pentru că...”.
2. ZIUA DE START
Alege perioada în care crezi că îţi va fi mai uşor - în zilele de odihnă sau în cele în care lucrezi, în concediu sau când eşti la serviciu. În cazul femeilor, este indicat să nu fie în perioada premenstruală. Şansele cele mai mari de a renunţa definitiv la fumat le au cei care se lasă „dintr-odată”. Reducerea treptata a numărului de ţigări nu are şanse de succes pe termen lung.
tomele de depresie şi anxietate resimţite de cei care vor să se lase de fumat. Nu există o formulă magică care să stopeze fumatul, dar poţi să îţi faci un mic plan care se va bate cu viciul tău.
1. DECIZIA
3. PLANUL PERSONAL Analizează-ţi viaţa de fumător: de ce fumezi, care sunt situaţiile, persoanele, locurile, obiceiurile care „cer” o ţigară. Recunoaşte-ţi ritualurile, tabieturile, dar şi momentele când aprinzi o ţigară fără să conştientizezi gestul.
Gândeşte-te la motivul pentru care vrei să faci acest pas: sănătatea, anturajul, banii. Important
(O. B.)
Sfaturi utile
Regenerarea podoabei capilare Vizitele la coafor
În cazul părului deteriorat, vârfurile sunt adesea afectate. Sunt despicate şi se rup des, arată îngrozitor, iar pe de altă parte, ai senzaţia că părul tău nu mai creşte! Taie-ţi frecvent vârfurile pentru ca părul tău să se regenereze. Dacă eşti într-o astfel de situaţie, poţi folosi un ser pentru protejarea vârfurilor. Acesta protejează zona cea mai expusă a părului pentru a preveni degradarea.
la vârfuri. Dacă ai părul ondulat sau creţ şi chiar nu mai poţi ieşi din casă dacă îl perii, poţi face asta seara, înainte de culcare, sau înainte de a te spăla pe cap. Foloseşte o perie cu păr natural, care ajută la menţinerea sănătăţii podoabei capilare, comparativ cu una sintetică.
Uită de placă, foehn sau ondulator
În sezonul cald părul pare să nu te mai asculte. Zilele toride îşi pun amprenta pe sănătatea firului de păr. În cazul în care părul tău are un aspect uscat, trebuie să iei câteva măsuri rapide. Pe lângă razele soarelui, vopsirile dese, folosirea produselor chimice pentru decolorare sau folosirea foehnului după fiecare spălare, a ondulatorului sau plăcii îşi pun amprenta pe podoaba capilară. Pentru a redobândi sănătatea părului trebuie să te tunzi mai des, să foloseşti balsam sau măşti pentru păr.
Balsamul
Primul pas şi cel mai important pentru un păr sănătos este balsamul. Dacă sari peste acesta, ai puţine şanse să reuşeşti altfel. Balsamul formează o peliculă protectoare în jurul firului de păr şi previne o degradare şi mai accentuată. Nu îl poate reface în totalitate, dar cel puţin îi oferă o protecţie.
În perioada în care vrei să îţi regenerezi părul este obligatoriu să renunţi la foehn, placă, ondulator sau perii termice pentru coafare. Lasă-ţi părul să se usuce natural de fiecare dată când ai ocazia şi evită coafarea termică. De asemenea, nu folosi temperaturi înalte pe părul ud, pentru că vor duce la deteriorarea rapidă a părului.
Măşti pentru păr
O dată sau de două ori pe săptămână aplică o mască special concepută pentru părul degradat. Îi va reda strălucirea părului tău şi îi va oferi mai multă rezistenţă. Ai grijă să nu aplici masca şi la rădăcină, pentru că astfel părul tău se îngraşă mai repede.
Periaj corect
Ai părul ondulat sau creţ şi eviţi să te piepteni? Este o greşeală care te poate costa sănătatea părului. La rădăcina părului este secretat sebumul, o substanţă grasă protectoare care îmbracă fiecare fir de păr. Prin periere, distribui uniform acest balsam natural pe toată suprafaţa părului, până
Casa de Parfumerie şi Cosmetică RA Group International Oferă o şansă unică de a câştiga 10.000 lei în doar 10 minute în luna august web: promoragroup.blogspot.com Tel: 079927529 - Iolanda 067371828 - Valentin 069793578 - Igor
12
LUNI, 6 AUGUST 2012
www.timpul.md
FEMEIA
TENDINTE
Ascunde-te de soare sub o pălărie
Cu siguranţă îţi aduci aminte de prima scenă din pelicula „Pe aripile vântului”, când Scarlet O’Hara se pregăteşte de picnic. Înainte de a ieşi din casă, aceasta este oprită de doică, care-i pune pălăria pe cap să nu-i apară pistruii. Aşadar, dacă ţi-ai făcut deja bagajul pentru vacanţă, când vei lenevi la plajă sau te vei plimba sub soarele din oraşe, nu uita acasă cel mai important accesoriu - pălăria de soare. Aceasta acoperă şi protejează faţa de razele soarelui şi în acelaşi timp dă
un aer sofisticat întregii ţinute. Istoria pălăriilor purtate de femei începe în Evul Mediu, când biserica le obliga să-şi acopere părul, considerat o „armă” de seducţie. În timp, pălăriile pentru femei devin tot mai elaborate în funcţie de statutul social. O ţinută era creată în jurul designului pălăriei. Odată cu cele două războaie mondiale însă, purtatul pălăriei este diminuat. Astăzi, pălării sofisticate, făcute la comandă, pot fi văzute la femeile din înalta societate engleză, la evenimente foarte importante, precum nunţi sau curse de cai. Totuşi, pălăriile nu au dispărut din garderoba noastră de fiecare zi. Acestea ne pot salva într-o zi când ne stă prost părul sau ne ţin umbră într-o zi toridă. Ideale în această perioadă sunt pălăriile din pai, cu boruri largi, în nuanţe naturale sau viu colorate. Şi nu-ţi fă griji dacă nu eşti sigură cu ce o poţi combina. Pălăria este potrivită unei ţinute de inspiraţie masculină, la o cămaşă albă purtată cu blugi, la o fustă lungă purtată pe plajă sau la o rochie cu cordon în talie. Silvia Ursu
O terasă cu mult stil
Fie că ne luăm micul-dejun sau bem cafeaua de dimineaţă, această „experienţă” este mult mai plăcută dacă are loc în aer liber, pe terasa/veranda casei. Îţi oferim câteva idei despre cum să creezi o terasă cu stil. Înainte de a redecora spaţiul terasei, ţine cont însă că secretul constă în confort. Terasa trebuie să fie o continuare a casei tale şi nu trebuie să renunţi la ce-ţi place şi te face să te simţi bine. Dacă îţi doreşti un colţ de relaxare modern, utilizează culori vii - bleu, portocaliu, galben sau roşu. Alegerea unei singure culori în cazul mobilierului creează un punct de atracţie în grădină. Accesorizează-l cu diverse decoraţiuni în imprimeuri puternice (dungi, flori etc.) pentru a crea un mix interesant. Dacă bugetul nu-ţi permite o investiţie în acest sens, nu-ţi fă griji. Câteva lăzi de fructe/bere colorate pot forma împreună o băncuţă drăguţă pe care să te poţi baza cu încredere. O husă lungă sau perne decorative este tot de ce mai ai nevoie. Un set de picnic clasic (măsuţă/băncuţe/scaune) capătă o notă feminină, chic doar cu ajutorul unei feţe de masă florale şi a unui buchet de flori proaspăt cules. Acest decor este perfect pentru servirea prânzului. De asemenea, un „parasolar” retractabil îşi face datoria de a acoperi terasa în zilele toride de vară. Dacă ai o terasă sută la sută albă, optează pentru o combinaţie cu roşu, foarte fresh, văratică, şi care transmite multă energie. Pentru terasele a căror pardoseală este realizată din lemn masiv, stilul rustic reprezintă o posibilă variantă. (S. U.)
c m y k