TIMPUL - FEMEIA by Tanase

Femeia

TIMPUL săptămânală. timpulsă să știi! știi! TIMPULEdiție - Ediție SpecialăApare luni E Etimpul

19 NOIEMBRIE 2012, NR. 42 (95)

Argument

Femeia şi volanul Trebuie să recunosc că m-am amuzat copios atunci când m-am hotărât să fac şcoala de şoferi şi am început să caut pe internet tot felul de lucruri legate de femei şi de şofat. Atunci când am găsit din Mira Tănase greşeală căutând pe google propoziţia „women can’t park” („femeile nu pot parca)” şi am primit în schimb 743.000.000 de rezultate, m-am gândit imediat la un stereotip şi chiar la discriminare. Şi stereotipul continuă cu felul în care bărbaţii şi femeile se deplasează de la un loc de parcare la altul, operaţiune cunoscută sub numele de şofat. Conform studiilor, bărbaţii ţin cont de punctele cardinale atunci când conduc, refuzând cu îndârjire să ceară lămuriri, în timp ce femeile se orientează după te miri ce: peisaj, copaci, magazine, afişând un zâmbet mieros şi, când este nevoie, chiar o parte dintr-un picior. În niciun caz, însă, dacă le vei direcţiona în funcţie de punctele cardinale nu vor ajunge la destinaţie. Nu există comedie sexistă să nu fi profitat de acest scenariu. Dacă eşti femeie, probabil vei spune că realitatea nu stă chiar aşa, că la condus ai minte de bărbat. Însă ştiinţa te contrazice, nenumărate studii arătând că bărbaţii heterosexuali se pot orienta mult mai bine în trafic - când conduc la drum lung, ţin cont de punctele cardinale şi văd lucrurile tridimensional. De ce ar fi însă bărbaţii favorizaţi de mama-natură? Are legătură cu mâncarea şi sexul? În epoca de dinainte de supermarket, bărbaţii mergeau la vânătoare. Testosteronul îi ajută să-şi găsească drumul către „casă” după o zi lungă, astfel încât să-şi poată face datoria pentru perpetuarea speciei. Mai mult decât atât, un cercetător a avut curiozitatea de a scana creierul a peste un milion de copii, observând că, încă de la vârsta de patru ani, băieţii depăşeau fetele în ceea ce priveşte orientarea în spaţiu, raportul fiind de 4:1. În plus, se pare că băieţii sunt capabili să înţeleagă mai repede şi mai uşor şi noţiunea de depărtare. Cu toate acestea, am multe prietene care şofează cel puţin la fel de sigur şi de bine ca un bărbat. Femei care se descurcă în felul lor în trafic şi de cele mai multe ori dau dovadă de o responsabilitate mai mare decât a unui bărbat la volan. Atâta timp cât am ajuns la destinaţie, ce mai contează că am ocolit trei străzi şi nu am un simţ al orientării la fel de dezvoltat ca al bărbaţilor? Șofatul cred că este încă un drept cucerit de către femeie prin perseverenţă şi responsabilitate. Ultima dată când aţi văzut o ştire la televizor cu şoferi prinşi băuţi la volan erau bărbaţi, nu? J

Gabriela Lungu:

„În teatru ne bem cafeaua dimineaţa, aici ne trăim viaţa...”

Dosarele minții

PAGINA 6

E bine să fii narcisistă?

P.7

Participă la concursul “Relaxeazăte sănătos” și poți câștiga un binevenit masaj terapeutic antistres de la salonul de frumusețe „HD STUDIO” (Botanica, str. Cuza-Vodă, nr. 30/1). Trimite pe adresa redacției sau la e-mail concurs@timpul.md talonul de participare împreună cu o scrisoare

„Relaxează-te sănătos”

în care să menționezi 5 reguli pe care le urmezi în mod obișnuit pentru a-ți păstra sănătatea și vitalitatea. În numărul următor, va fi publicat numele câștigătorului, împreună cu cele 5 reguli de sănătate pe care le practică. Mult succes! www.hd-studio.md

TALON DE PARTICIPARE NUME_____________________________________ PRENUME_________________________________ ADRESĂ___________________________________ TELEFON

Culinar.md Adjika

PAGINA 8

LUNI, 19 NOIEMBRIE 2012

www.timpul.md

FEMEIA

DOSARELE MINTII CLUBUL PĂRINŢILOR

O vorbă bună

Un film cu proști Aţi avut vreodată senzaţia că viaţa dvs. e un film cu proşti? Cât de des aţi fost martori ai unor situaţii absurde, care v-au dezarmat total şi în loc de concluzie aţi ridicat din umeri zicând: „Am impresia că trăiesc într-un Ramona Szucsik film cu proşti”? Iar filmul acesta monaszucsik@gmail.com e de foarte lung metraj. Parcă nu se mai termină niciodată. Acţiunea, cadrele, decorurile, regizorul, unghiul de filmare - totul diferă de la o reprezentaţie la alta, doar protagoniştii sunt aceiaşi mereu: proştii. În roluri principale apar câteodată artişti noi, produse ale societăţii, care poate nici n-ar părea atât de proşti, dacă nu i-ar încuraja alţii să-şi etaleze această „calitate”. Urmărind mai multe episoade din acest interminabil serial foileton cu proşti, am observat că vechile axiome sunt în continuare valabile: 1. Prostia e molipsitoare, aşadar aveţi grijă cu cine vă-nsoţiţi! 2. Prostia e periculoasă: nu e bine să te prefaci prea mult timp că eşti prost, s-ar putea să rămâi aşa. 3. Prostia e veşnică şi omniprezentă. Dar cel mai enervant este momentul în care pici chiar tu de prost, pentru că n-ai fost suficient de vigilent să părăseşti repede locul faptei, atunci când personajele din film evadează în viaţa reală şi ţin morţiş să îţi dea un autograf. „În lume sunt mai mulți proști decât oameni.” (Heinrich Heine)

Surprize, surprize

Z ilele trecute, dragi părinți, în timp ce făceam nevinovate cumpărături, băieţelul meu, în vârstă de opt ani, cercetând curios produsele de pe raft, a întrebat foarte interesat: „Ce sunt chestiile astea?”. „Ce chestii, dragul meu?”, zic eu. Aaaa!! astea!!… bănuiţi, probabil că băiatul descoperise nişte cutiuţe mici, colorate ce conţineau prezervative. Mă gândeam eu că odată şi odată ziua aceea va veni şi cu toate acestea tot pe nepregătite m-a luat momentul. Am improvizat rapid un răspuns din care nici măcar eu nu am înțeles mare lucru. Am promis să mă documentez și să revin cu o explicaţie mai de Doamne-ajută, după care am schimbat elegant subiectul. Pentru acest extemporal mă pregătesc încă. Primul pas a fost să achiziţionez de la librărie o carte despre sex, pe înţelesul copiilor, scrisă de o persoană avizată. Am ajuns acasă foarte încântată, numai că zâmbetul mi-a dispărut, brusc, pentru că am constatat că lipsea exact capitolul despre contracepţie. De-acum doar imaginaţia mă mai poate ajuta.

Deocamdată e linişte, pentru că pe moment copilul a uitat şi de cutiuţele colorate, şi de explicaţia promisă. Nu sunt un părinte extrapudic, exagerat, conservator, dar recunosc că m-am străduit cât de cât să țin copiii departe de ceea ce este licențios, vulgar, pornografic, ieșit din comun sau pur și simplu nepotrivit pentru vârsta lor. Am încercat să îi feresc de imagini și scene șocante care ar putea declanșa traume. Ceea ce este firesc însă, am lăsat la vedere. Știu părinți care schimbă brusc canalul atunci când în filmul vizionat împreună cu cei mici actorii

În oglindă

Generaţia Eu

E bine să fii narcisistă? Generaţia Y, cu vârste cuprinse între șapte şi 36 de ani, a fost catalogată ca fiind „cu tupeu”, „superficială” şi „cu pretenţii la tot ce mişcă”. Un studiu recent arată că nu mai puţin de 30% dintre „membrii” generaţiei Y sunt narcisişti, adică plini de sine, puternic materialişti şi cred că li se cuvine totul. Psihologii consideră narcisismul ca fiind strâns legat de vanitate, convingerea că ţi se cuvine să ai tot ce-ţi doreşti, reacţia negativă la critici şi lipsa de empatie faţă de alţii. Asta nu înseamnă că sunt oameni răi - discutăm de un nou model social, un produs al vremurilor în care trăim. Socializarea online a jucat un rol decisiv în „propagarea” epidemiei Generaţiei Eu. Cei mai mulţi dintre noi avem, cel puţin, un cont pe celebrele reţele sociale Facebook sau Twitter şi deţinem sute, ba chiar mii de prieteni care ne dau like-uri şi care ne admiră şi ne laudă, aşa că e greu să nu simţi că ţi se cuvine totul de la viaţă, de vreme ce eşti „periată” mai tot timpul.

se sărută pasional. Asta nu mi se pare necesar. Cum nu mi se pare corect să insist cu legenda berzei atunci când deja copilul devine suspicios. Nu mi se pare matur să consider strict secrete alte subiecte ce țin de intimitate. Cred că există posibilități de a adapta discursul astfel încât să nu bați câmpii atunci când juniorul deschide un subiect delicat. Ei oricum sunt expuși bombardamentului de informație, iar cenzura nu funcționează întotdeauna. Mereu se va găsi un prieten binevoitor, cu câțiva ani mai mare, care să le povesteas-

că ce fac mama cu tata în dormitor și prin urmare să elucideze marele mister al venirii pe lume a bebelușilor. Sigur, se va găsi un coleg de clasă care să le explice niște „chestii”, niște „treburi”. Despre păcătosul de internet ce să mai vorbim, e de ajuns o clipă de neatenție și copiii pot descoperi orice drăcovenie. Ideea e să fim noi pregătiți să ripostăm, adică să oferim explicații pertinente suficient de detaliate ca să-i astâmpere copilului curiozitatea și, în același timp, nu prea complete pentru a nu divulga tot misterul prea devreme. În final, revenind la episodul din supermarket, mai am doar o întrebare: oare la ce şcoală de marketing au învăţat administratorii respectivului magazin, care s-au gândit să aşeze prezervativele pe raft la nivelul ochilor unui copil de opt ani? Și nu spun asta din pudoare, sunt doar îngrijorată că cei care ar avea nevoie de ele nu le vor vedea, din cauză că sunt poziţionate mult prea jos faţă de înălţimea unui adult care de regulă le foloseşte. Ramona Szucsik

exemplu, vei fi admirată şi invidiată, dacă vei ieşi cu un tip care arată ca un model şi asta o să-ţi „umfle” încrederea în tine. Din păcate, ai putea fi tentată să ieşi cu el în continuare, chiar dacă tipul, în afară de look, nu face doi bani - aici ai trecut limita.

Învaţă să respecţi

Narcisismul e bun... dar cu măsură

Există şi avantaje în felul tău de a fi, dacă te numeri printre fetele narcisiste din generaţia ta. Narcisiştii au multă încredere în ei înşişi, în forţele proprii şi în felul în care arată, de aceea sunt extrovertiţi şi expansivi. Atâta timp cât nu sari calul şi nu acaparezi întreaga atenţie sau nu te impui cu forţa în anumite grupuri ori la serviciu, nu ai de ce să-ţi faci griji. O încredere în tine puţin mai mare decât a celorlalţi te va face populară peste tot. Specialiştii recomandă să nu mergi însă mai departe, deoarece e un comportament distructiv. De

Dacă observi că mulţi se uită pe sus când intri într-o cameră şi că nu prea ai prieteni, poate că e timpul pentru o mică schimbare. Îndulceşte din narcisism, amintindu-ţi de fiecare dată când te „mănâncă” o ieşire egoistă, că vei câştiga mai mulţi prieteni, dacă eşti şi interesată de persoana lor, nu doar o tipă foarte interesantă. De altfel, ar fi indicat s-o iei mai uşor şi cu socializarea online - îţi dă senzaţia că eşti centrul Universului. Mai bine ieşi la o cafea sau la sală cu prietenele şi află ultimele noutăţi suculente din viaţa lor. Cine ştie, e posibil să-ţi placă mai mult de tine aşa... înconjurată de o grămadă de oameni fascinanţi, mulţi dintre ei devenind prieteni sinceri şi afectuoşi. (S. U.)

Drumuri fără maniere În ultima perioadă, am făcut mai multe drumuri spre şi din Bucureşti. Ocazie care m-a făcut să exclam de fiecare dată „plină-i grădina cu oameni”. Am fost martora unor scene de râsu’ plânsu’, unde apostrofările nu sunt luate în considerare, iar dacă şi sunt auzite, rişti să te trezeşti Silvia Ursu cu toţi pasagerii în cap. psihologie@timpul.md Să începem cu foamea. Chiar dacă autocarul se porneşte la prânz sau după ora 22, concetăţenii noştri, de cum se aşază pe scaun şi simt roţile maşinii în mişcare, îşi scot pacheţelul. Se vede că există o legătură invizibilă între stomac şi motor. Ce preferinţe alimentare avem la drum? Mere, pere, tartine cu salam, brânză de oi, bere, chipsuri cu miros de bacon sau ceapă, dar şi peşte afumat, pe care-l savurăm îndelung. Evident, nu pot omite şi „rozătorii” de seminţe de floarea-soarelui. Cel puţin, au bunul-simţ şi nu scuipă cojile, ci le pun în pachet, pe care, la staţia terminus, îl uită în autocar. Avem şi o categorie de domni şi doamne care le ştiu pe toate şi nu pierd nicio ocazie să-ţi dea un sfat sau să te mustre pentru vreo greşeală făcută. Tare îi mai place neamului nostru să comenteze în gura mare, să îl audă şi vecinul, ceea ce vede în jurul lui. O altă categorie sunt persoanele care, la atenţionarea ofiţerului de frontieră de a nu coborî din maşină, asta şi fac - coboară imediat ce pleacă funcţionarul. De, are şi omul anumite necesităţi… După atâtea drumuri, observând atâţia oameni, mi-am dat seama că nu purtăm niciun respect faţă de cei din jurul nostru. Nouă să ne fie bine, comod, răcoare - ceilalţi nu contează. Şi apropo, ca o întrebare de final - ştie cineva de ce şoferii de autocare sau maxi-taxiuri preferă filmele cu şi despre hoţii în lege, omoruri, scene violente explicite - şi toate astea în rusă, cu sonorul dat la maximum?

FEMEIA

LUNI, 19 NOIEMBRIE 2012

www.timpul.md

femeia Gabriela Lungu:

„În teatru ne bem cafeaua dimineaţa, aici ne trăim viaţa...” - Dragă Gabriela Lungu, în copilărie vă plăcea să vă jucaţi cu păpuşile? - Nu ştiu dacă mai există vreun copil care să aibă atâtea păpuşi câte am avut eu în copilărie. Oricine venea în ospeţie la noi îmi aducea câte un asemenea bibelou, la cele cumpărate de mama, tata şi sora mai mare. - Înseamnă că profesia de actor păpuşar aţi gustat-o de la cea mai mică vârstă... - De fapt, niciodată în copilăria mea nu mi-am dorit să fiu actriţă. Dacă ceilalţi copii din sat visau să se facă artişti, eu voiam să devin profesoară. Poate fiindcă am crescut într-o familie de pedagogi, tot profesori fuseseră şi bunicii mei. Asta am văzut, asta voiam să fac şi eu. Am mers la Actorie doar pentru că, fiind elevă, participam des la festivaluri, declamam frumos, dansam foarte bine şi cam peste tot obțineam premii. Aşa am ajuns la emisiunea „Se caută o stea” a regretatului Emil Loteanu, care m-a „descoperit” şi m-a luat la studioul său. După aceea, mi-am continuat studiile la Liceul teatral... şi de acolo la Institutul de Arte, astăzi Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice... - Totuşi, la facultate v-aţi înscris în clasa profesorului Victor Ştefaniuc, la specialitatea „actor pentru teatrul de păpuşi”... - Iarăşi, Măria Sa întâmplarea. Aşa cum toţi la vârsta adolescenţei visează să ajungă pe marile scene hollywoodiene, nici noi nu eram o excepţie. S-a întâmplat ca tocmai în anul în care mă înscrisesem la facultate, la Institutul de Arte să nu se formeze curs la specialitatea „Actor teatru şi cinema”, iar Victor Ştefaniuc să ia pentru prima dată o clasă de actori păpuşari. Şi ne-am gândit în sinea noastră: „Lasă că ne jucăm un an cu păpuşile şi după aceea mai vedem...”. Ei bine, am rămas să ne „jucăm” cu păpuşile o viaţă întreagă. Avea domnul Victor Ştefaniuc un dar deosebit de a te molipsi de această pasiune. A făcut-o ani în şir, aducând în teatrul de păpuşi mai multe promoţii de actori păpuşari. - Ce au însemnat pentru dumneavoastră anii de conlucrare în aceeaşi echipă cu Victor Ştefaniuc? - Deosebit de mult. Fac

parte din prima promoţie de artişti păpuşari, modelată de maestrul Victor Ştefaniuc. Am fondat împreună Teatrul „Guguță”, care în curând, pe 27 noiembrie, va împlini 20 de ani... Datorez mult acestui om şi tânjesc după „fata tatei”, aşa cum deseori îmi spunea, şi pe bune. Am realizat la un moment dat că eram mai mult timp alături de el, decât de părinţii mei. Colaborarea noastră a durat din 1991 până în 2010, când a plecat într-o altă lume. - Aţi avut noroc de Teatrul „Guguţă”, pentru că aţi reuşit să vă menţineţi împreună şi după absolvirea facultăţii... - Da, în 1992, când a fost înfiinţat Teatrul de păpuşi de la Ciocana, eram studenţi la anul II şi aveam deja spectacole în repertoriu. Domnul Ştefaniuc venea mereu cu idei şi proiecte interesante, iar noi ne ambiţionam să le realizăm. Ne transmitea o putere şi o energie fără egal… - Astăzi, mai vin studenţii la Actorie? - Din păcate, nu prea. Anul acesta, din cele 11 locuri (la buget), specialitatea „Actor teatru cu păpuşi”, au fost completate doar cinci. O situaţie similară cu cea de la alte catedre. Este regretabil faptul că nu se mai doreşte să se facă artă şi e păcat, deoarece avem tineri foarte talentaţi. Teatrul „Guguţă” susţine de doi ani proiectul „Spectacole cu şi pentru copii”, în cadrul căruia aducem în teatru copii talentaţi. Descoperim în ei adevărate valori artistice. Dar, odată cu absolvirea şcolii, aceste talente se pierd la alte facultăţi. Evident, salariul unui actor nu se poate compara cu cel al unui contabil, de exemplu. Recent, din acest motiv, am pierdut o pictoriţă deosebit de interesantă. Realizasem împreună un spectacol destul de inspirat şi lucram împreună la al doilea, când, într-o dimineaţă, m-a anunţat că este nevoită să plece. „Nu pot rămâne în Moldova cu doi copii şi cu un salariu ce nu-mi ajunge nici pentru chirie”. Şi a plecat într-o altă țară, acolo unde cultura mai valorează ceva. - Observ aici, în biroul dumneavoastră, un tablou parcă ar fi Teatrul „Guguţă”, dar un pic altfel...

- E viitorul Teatru „Guguţă” - un proiect transpus în culori de tânăra de care tocmai vă vorbeam. Pentru a-l transforma în realitate, acest viitor necesită cam vreo 400 mii de lei. E tot ce ne trebuie pentru a pune în valoare terenul din jur şi curtea. Ar fi frumos, nu? Toţi angajaţii teatrului mi-au zis: „Găsiţi bani pentru materiale, restul îl facem noi - pictura, decoraţiile etc.”. Avem nevoie de bani doar ca să ridicăm un gărduleţ, să cumpărăm nişte tobogane şi să amenajăm cu forţele proprii un adevărat centru de distracţii pentru copii. Ca aceştia nu doar să vină să stea cu mămicile lor pe băncile din faţa teatrului, dar să-şi poată petrece frumos timpul. - Mai observ, pe biroul dumneavoastră, o sticluţă de valeriană... Semn că viaţa unui director de teatru nu e deloc uşoară... - De obicei, nu ţin medicamentele pe masă, ci în poşetă... Valeriana şi Nomigren-ul sunt prietenii mei, mă ajută în diverse situaţii. Când trăia domnul Ştefaniuc, iar eu îi eram consilier

sau asistent de regie, știam că orice mică greşeală voi face o să am după cine să mă ascund. Acum, uneori, îi simt acut lipsa şi trebuie să iau deciziile de una singură. Nu e simplu. - Ce alte probleme vă mai frământă ca director de teatru? - Într-un teatru există tot felul de probleme. Îmi dau bătăi de cap, de exemplu, teatrele ambulante. Sunt aproximativ 80 de aşa-zise trupe particulare doar în Chişinău. Şi, din moment ce biletul lor este mult mai ieftin, iar noi nu putem stabili un preţ mai mic de 10 lei (plăţi de impozit, rapoarte financiare etc.), în şcoli şi grădiniţe sunt preferate spectacolele lor. Ca să nu mai zic că, uneori, aceştia joacă şi în numele Teatrului „Guguţă”. Nu o singură dată vedem afişat în grădiniţe un anunţ de genul: „Teatrul „Guguţă” prezintă spectacolul...”. Puţin le pasă unor conducători de instituţii preşcolare ce privesc copiii. Când e vorba de bani, ştiţi cum e... - Să trecem puţin cu privirea şi peste viaţa persona-

lă a directorului Teatrului „Guguţă”... - Ca să fiu total sinceră, nici nu mai ştiu ce e şi unde e aceasta. Soţul mi-a zis nu demult: „Gabi, a mai rămas un pic şi vom rămâne cu somnul tot pe scena teatrului”. Fiul este îndrăgostit de actorie, are deja programul lui distractiv pentru copii, un scenariu de clovn, deşi este licean în clasa a XI-a. Soţul nu este angajatul teatrului, dar e permanent aici, la dispoziţia noastră, ne dă o mână de ajutor. În teatru ne bem cafeaua dimineaţa, aici ne trece viaţa, nici nu mai ştiu unde e familia şi casa mea, atât de mult s-au împletit una cu alta... - Cu ce v-a surprins ultima oară soţul? - Pe lângă buchetele de flori, pe care mi le aduce exact în momentul când am cea mai mare nevoie de ele, avem şi o tradiţie a noastră. Primăvara, când abia încep să crape mugurii, mergem la pădure - nu la frigărui, nu la iarbă verde, ci să ne plimbăm şi să culegem flori. Este de nedescris cum cântă păsările primăvara. Când ieşi din

acest oraş zgomotos şi intri în pădure, totul se schimbă radical. - Astăzi, când am intrat în biroul dumneavoastră şi v-am întrebat ce faceţi, mi-aţi spus că... scrieţi versuri. Vă vine inspiraţia la serviciu? - Nu erau nişte versuri în înţelesul deplin al cuvântului... E una din pasiunile care-mi aduc satisfacţie şi un oarecare venit material. În timpul liber organizez şi moderez ceremonii: seri de creaţie, zile de naştere pentru cei mici, sărbători pentru cei mari. Îmi plac oamenii. - Aveţi des astfel de solicitări? De obicei, la asemenea evenimente trebuie să poţi cânta, să dansezi. Cum vă descurcaţi? - Destul de des, cam de două-trei ori pe săptămână. Sunt actriţă, cânt, dansez, dar în aceste cazuri doar moderez. Versurile le fac singură, nu-mi place să plagiez şi mă bucur când cineva le împrumută de la mine. Nu pretind la dreptul de autor, dar... De fapt, scriu versuri nu doar pentru asemenea evenimente, ci ori de câte ori îmi vine inspiraţia şi necesitatea de a comunica într-un mod confidenţial cu tăcerea. - În încheiere, nu pot să nu vă întreb: În ce relaţii sunteţi cu „tatăl” lui Guguţă? Din câte ştim, anul 2013 a fost declarat Anul Spiridon Vangheli... - Am crescut cu poveştile lui Vangheli. De câte ori mergeam la bunei, pe malul Prutului, şi-mi spuneau că, dacă nu voi fi cuminte, o să mă pună într-un pachet şi o să mă trimită acasă, pe Prut, mi-l imaginam pe Guguţă în butoi şi mă umpleam de curaj. Dacă nu a păţit el nimic în largul mării, ce mi se poate întâmpla mie, că doar n-o fi Prutul mai mare decât marea… Pentru Teatrul „Guguţă”, Spiridon Vangheli rămâne a fi părintele spiritual, iar spectacolul „Taina inelului”, după piesa Domniei Sale, are mare priză nu doar la copii, ci şi la spectatorii adulți. Nutresc pentru acest scriitor sentimente speciale. Este omul şi scriitorul pentru care am un respect deosebit. Tatiana Corai

LUNI, 19 NOIEMBRIE 2012

www.timpul.md

FEMEIA

Culinar.md

Jumătăţi de adevăr Mira Tănase mirabela.tanase@timpul.md

Ingrediente

O femeie întotdeauna ştie că nu îi place să fie comparată cu nimeni şi decât să afle o părere dureroasă despre faptul că nu găteşte ca mama lui, preferă să fie minţită frumos sau să i se spună doar jumătate de adevăr. Totodată, femeilor nu le place să li se strice euforia unui lucru cumpărat prin întrebarea: cât a costat? Şi, în cazul în care vor fi întrebate de iubit, cu siguranţă vor minţi şi vor spune că e vorba de o reducere substanţială. Fără să fim dure, să ştii că poţi fi un

bărbat foarte drăguţ, dar dacă nu există scânteia, noi nu vrem totuşi să îţi rănim sentimentele. De aceea când o să ceri numărul de telefon, poate o să ţi-l dăm, dar, deşi spunem că poţi să ne suni, minţim. Cu toate acestea, nu vrem ca tu să suferi. Adesea mândria este puternică, iar dacă o femeie dă dreptate unui bărbat, înseamnă că minte. Spune asta pentru că nu vrea să intre în polemici şi preferă să lase impresia că îi dă dreptate, deşi nu crede nici ea când spune asta.

Drept urmare, se întâmplă de multe ori în viaţă să ajungem să spunem unele minciuni sau să omitem o parte din adevăr ca să nu îi facem pe cei din jur să sufere. Nu contează că suntem femei sau bărbaţi, de multe ori simţim nevoia de a-i proteja pe cei din jur şi să venim în întâmpinarea lor doar cu „jumătăţi de adevăr”. Dacă asta e bine sau rău, fiecare decide prin felul lui de a fi şi prin caracterul său. Câteodată, o minciună frumoasă ne poate ajuta, dar câteodată nu…

Adjika

- 500 g ardei gras roşu - 200 g roşii (dacă folosiţi) - trei ardei iuţi roşii felii (dacă doriţi să fie mai puţin intens, puteţi folosi doar unul sau chiar niciunul) - câte o linguriţă de coriandru, pătrunjel, mărar, mentă - ½ legătură busuioc - o ţelină de mărime medie - patru mere -150 g usturoi curăţat - două frunze de dafin - două linguri ulei de măsline uşor - o lingură de condimente uscate - măghiran, fenugreek, şofran, piper negru, cimbru, isop Mod de preparare Se spală ardeii şi se coc pe grătar până când coaja subţire se carbonizează în proporţie de 80-90. Între timp se aşază roşiile (dacă folosiţi) în apă clocotită cinci minute sau până

când coaja începe să crape. Se scot, se cojesc şi se aşază într-un bol să se răcească. Se curăţă ardeii şi se aşază deoparte. Se curăţă de coajă şi sâmburi merele şi se taie cuburi. Se curăţă ţelina şi se taie cuburi. Se spală şi se toacă verdeaţa. Se aşază o cratiţă largă şi grea la foc mediu, se adaugă cele două linguri de ulei, se încălzeşte, apoi se adaugă merele, ţelina, lingura de mirodenii uscate, usturoiul, foile de dafin, se amestecă bine, se reduce focul şi se acoperă. Între timp se curăţă de seminţe ardeiul şi se taie felii. Se mărunţesc roşiile decojite. Se verifică din când în când amestecul de pe foc, dacă lichidul s-a evaporat şi ingredientele nu sunt pătrunse (ele nu trebuie însă să fie moi) adăugaţi un pic de apă. Când au însă consistenţa dorită, se iau de pe foc şi se răstoarnă într-un bol iena. Se aşază ardeiul, roşiile, merele şi ţelina, toată verdeaţa şi ardeiul iute într-un robot şi se pasează. Pasta nu trebuie să fie însă foarte omogenă

asemeni unui sos, ci ar trebui să aibă mai degrabă textura unei salse. Se răstoarnă tot amestecul în cratiţa în care au fost merele şi ţelina şi se dă la fiert la foc mic până când lichidul rezultat din pasarea ingredientelor se evaporă atât cât să obţineţi consistenţa unui pesto. Se aşază în borcane sterilizate cu o peliculă de ulei de măsline deasupra şi se sigilează. Se ţine la loc răcoros şi uscat.

Notă: Adjika este un preparat de origine georgiană, un sos ce poate fi un antreu în sine, dar poate acompania şi carnea de peşte sau de pui. Se păstrează ca orice altă conservă, dar odată desigilat borcanul, conţinutul trebuie consumat în decurs de o săptămână. Adjika are ca ingredient principal ardeiul gras roşu sau verde, verdeţuri şi condimente uscate.

Gust de toamnă dovleac copt Ingrediente - dovleac de toamnă - miere sau zahăr (opţional) Mod de preparare Spălăm dovleacul, îl tăiem felii sau îl lăsăm întreg dacă nu este prea mare şi îl curăţăm de sâmburi. Îl aşezăm într-o tavă potrivită şi îl băgăm în cuptor să se coacă. Dovleacul se rumeneşte în cuptorul încins şi se înmoaie, devenind dulce şi aromat. Dacă preferaţi, puteţi presară o lingură de zahăr sau miere pe feliile coapte.

Notă: Aceasta este o reţetă excelentă pentru o zi de toamnă, în care casa se va umple de aroma dovleacului copt. Despre amintirile pe care aroma de dovleac copt vi le va reactiva vă las pe voi să povestiţi familiei... Pe mine mă duce cu gândul de fiecare dată la copilărie şi la bunica.

FEMEIA

LUNI, 19 NOIEMBRIE 2012

www.timpul.md

Culinar.md Detalii convingătoare

Dieta pentru stimularea imunităţii

Cum să combatem astenia de toamnă? P

ersoanele afectate de astenia de toamnă au o stare generală alterată în această perioadă, marcată de oboseală, lipsă de concentrare, insomnii, dureri de cap, nervozitate și iritabilitate, toate acestea fără o cauză aparentă. Modificările merg mai profund de atât, chiar și sistemul imunitar fiind influențat negativ, motiv pentru care răcelile și virozele sunt curente la aceste persoane.

Zilele de toamnă și-au intrat de ceva timp în drepturi, iar trecerea de la un anotimp la altul este insesizabilă pentru majoritatea, însă o categorie de persoane, mai sensibile la modificările pe care le aduce toamna, vor suferi o stare cunoscută drept astenie de toamnă. Ca și astenia de primăvară, astenia de toamnă are efecte asemănătoare asupra organismului; în peisajul autumnal, organismul celor care suferă în această perioadă devine sensibil la modificările prea bruște de temperatură și lumină. Starea de oboseală se menține la cei cu astenie chiar dacă au parte de somn suficient și odihnă corespunzătoare și chiar dacă ziua nu a fost deosebit de încărcată. Astenia de toamnă se manifestă indiferent de vârstă, îndeosebi la femeile care duc o viață activă, stresantă, plină de responsabilități și care, de multe ori, se neglijează din acest motiv. Cauzele acestei scăderi a tonusului pot fi multiple, începând de la inadaptarea organismului la diferențele de temperatură între zi și noapte, cantitatea mai mică de lumină pe parcursul unei zile, lipsa unei alimentații adecvate, carențelor de vitamine și minerale, dar și stilul de viață dezordonat, program foarte aglomerat etc. Cum puteți ușura simptomele asteniei de toamnă: • Acordați o atenție sporită alimentației. Slăbirea organismului este consecința privării de vitaminele și mineralele absolut necesare; • Fructele și legumele sunt din abundență în această perioadă a anului - profitați de ele pentru a evita carențele vitaminice; • Consumați multe cereale și lactate în aceasta perioadă pentru conținutul de calciu, fibre, carbohidrați și vitamine; • Revizuiți-vă programul zilnic și acordați mai mult timp relaxării; • Profitați de ultimele raze de soare și faceți plimbări în aer liber; • Nu sacrificați orele de somn pentru că lipsa somnului poate înrăutăți manifestările asteniei de toamnă; • Tonifiați-vă organismul cu produse naturale precum mierea, lăptișorul de matcă, gingsengul. (M. T.)

n aport alimentar echilibrat este esențial pentru integritatea și buna funcționare a sistemului de apărare a organismului, însă niciun aliment, vitamină sau alt tip de substanță nu poate oferi garanția unei protecții totale împotriva îmbolnăvirii.

Un sistem imunitar eficient nu este o armă absolută împotriva oricărui tip de boală, la fel cum suplimentele nutritive luate regulat nu pot înlocui alimentația echilibrată și nu asigură sănătatea deplină. Principalul mecanism de apărare a organismului împotriva bolilor este reprezentat de sistemul imunitar, care are capacitatea extraordinară de a identifica și memora potențialii agenți nocivi pe care apoi îi neutralizează prin intermediul anticorpilor. Fie că este vorba de inamici externi (bacterii, virusuri, ciuperci, substanțe toxice) sau interni (celule normale sau canceroase), există arme de apărare foarte eficiente în distrugerea acestora: sucurile digestive cu aciditate crescută; b ar iera tegumentară (pielea) și mucoasele care căptușesc pereții organelor; globulele albe din sânge și limfa (leucocitele și limfocitele).

ACIZII GRAȘI ESENȚIALI (Omega-3)

Consumul de pește gras (somon, ton, macrou, sardine) de minimum două ori pe săptămână are efecte pozitive asupra stării generale de sănătate prin intermediul următoarelor mecanisme: scade coagularea sângelui și riscul de tromboză; micșorează globulele roșii din sânge și facilitează ajungerea lor până în cele mai mici capilare din corp, asigurând astfel oxigenarea și hrănirea optimă a celulelor; reduce inflamația pereților arteriali; scade nivelul de colesterol și trigliceride din sânge, dar și fracția LDL.

VITAMINELE ANTIOXIDANTE

Pe lângă faptul că întăresc imunitatea și cresc rezistența la îmbolnăvire, scad riscul de boli cardiovasculare, boli neoplazice și încetinesc procesul de îmbătrânire. Vitamina C - este pr incip ala substanță antioxidantă din organism și împiedică procesele oxidative

declanșate de bacterii sau alți compuși patogeni. În prezența ei, vitamina E trece din formă inactivă în formă activă, iar procesele de refacere a mucoasei intestinale și de formare a țesutului cicatricial sunt accelerate. Vitamina A - are un rol-cheie în funcționarea imunității, pentru că menține integritatea pielii și a mucoaselor, stimulează producția de anticorpi. Sursele alimentare de vitamina A sunt produsele animale: ficat, pește, lapte, unt, brânză, ouă, smântână. Există și o formă vegetală – beta-carotenul, un precursor de vitamina A prezent în fructele și legumele de culoare portocalie sau verde: spanac și alte legume cu frunzele verzi, broccoli, ardei gras, morcov, dovleac, caise, pepene galben, mango. Vitamina E susține răspunsul imun prin stimularea activității limfocitelor și

lelor, ajută la refacerea și multiplicarea lor, încetinesc degradarea țesuturilor, previn acumularea de agenți cancerigeni, împiedică dezvoltarea și multiplicarea celulelor canceroase, scad nivelul colesterolului din sânge, protejează inima și vasele de sânge, reduc tensiunea arterială, asigură soliditatea oaselor, mențin echilibrul hormonal, previn cariile dentare. Oamenii au consumat din cele mai vechi timpuri produse bogate în fitonutrienți, de aceea organismul știe să le recunoască și să le utilizeze în beneficiul sănătății. Cel mai sigur mod de a asigura aportul optim de substanțe nutritive și fitonutrienți este alimentația diversificată bazată pe o varietate mare de legume de legume, fructe și cereale, pe cât posibil integrale, fără a uita legumele boabe (fasole, mazăre), semințe și

creșterea producției de anticorpi. Este prezentă în semințe și uleiuri vegetale (floarea-soarelui, măsline), fructe oleaginoase (nuci, alune), dar și în cerealele integrale, avocado, germeni de grâu, ouă, legume cu frunzele verzi.

fructe oleaginoase (nuci, alune) și, nu în ultimul rând, condimentele și ierburile aromate.

MINERALELE

C hi ar și în c ant it ăț i infime, micronutrienți precum zinc, seleniu, cupru sau fier sunt esențiali pentru buna funcționare a sistemului imunitar. ZINC - produsele de origine animală (pește, carne, ficat, ouă, lapte), dar și cereale integrale, leguminoase (fasole boabe, mazăre, linte), fructe oleaginoase. SELENIU - fructe de mare, carne și pește, ficat, pâine integrală, tărâțe, germeni de grâu, orez brun, ovăz. CUPRU - ficat, fructe de mare, nuci, semințe, cereale integrale. FIER - carne roșie, ficat, ouă, pește, fructe uscate, legume cu frunzele verzi, leguminoase.

FITONUTRIENȚII

Știința care se bazează pe efectele benefice ale produselor din natură (în special ale vegetalelor) poartă numele de fitoterapie, iar substanțele active benefice din fructe, legume, cereale și alte plante se numesc fitonutrienți. Fitonutrienții mențin sănătatea celu-

PRODUSELE PROBIOTICE

Etimologia cuvântului „probiotic” înseamnă care favorizează viața și definește produsele care odată ajunse în organism contribuie la refacerea florei intestinale și la multiplicarea bacteriilor benefice. Cel mai simplu mod de a primi bacterii benefice din alimentație este consumul de produse lactate fermentate și de iaurturi probiotice care conțin culturi vii de lactobacili și bifidobacterii. Consumul regulat de produse probiotice poate avea beneficii numeroase asupra organismului: ameliorează bolile cronice, digestive și intestinale, îmbunătățește intoleranța la lactoză și alte afecțiuni alergice, crește eficiența sistemului imunitar, protejează împotriva cancerului de tub digestiv și a ulcerului, scade frecvența infecțiilor urinare și vaginale la femei, scade colesterolul din sânge. Numărul de bacterii active scade substanțial în doar câteva zile (7-10 zile), prin urmare produsele lactate probiotice trebuie să fie proaspete sau păstrate la frigider neîntrerupt pentru a-și menține eficiența. (M. T.)

LUNI, 19 NOIEMBRIE 2012

www.timpul.md

FEMEIA

PRACTIC

Cum întreţii hainele în funcţie de materialul lor

ainele se spală, se calcă şi se usucă în funcţie de materialul din care sunt confecţionate. De multe ori, nu urmărim întocmai instrucţiunile de pe etichetă şi riscăm să deteriorăm ţesătura. Iată câteva reguli de bază care te vor ajuta să-ţi păstrezi hainele ca noi, pentru mai multă vreme.

Pentru mătase foloseşte săpun cu pH neutru

Este de preferat ca hainele din mătase să fie curăţate uscat. Verifică, oricum, instrucţiunile de pe etichetă. Dacă le speli acasă, foloseşte apă călduţă (maximum 30 de grade Celsius) şi săpun cu pH neutru. Clăteşte mătasea cu apă caldă din abundenţă şi stoarce delicat. Calcă ţesătura la o temperatură joasă, printr-o pânză umedă.

Spală pânzeturile la temperaturi ridicate

Înainte de spălare, îndepărtează petele de grăsime (acolo unde este cazul). Foloseşte clor pentru pânză albă şi înălbitori fără clor pentru pânza colorată. Materialul se spală apoi la maşina de spălat evitând tratamentele agresive. Setează maşina pe un tip de stoarcere delicat. Pânzeturile se calcă umede, la o temperatură ridicată.

un prosop ca să se absoarbă excesul de apă. Întinde-le apoi la uscat pe o suprafaţă netedă, într-un loc ferit de lumină şi surse de căldură. Calcă îmbrăcămintea la o temperatură moderată, printr-o pânză umedă aşezată între material şi fierul de călcat.

Iată temperaturile la care se spală

Bumbacul alb se tratează cu clor

Pentru rufele foarte murdare, înainte de spălare, toarnă soluţii speciale de înălbire pe petele de grăsime. Este recomandat să foloseşti programul de prespălare al maşinii de spălat. Dacă nu ai maşină automată, pune rufele mai întâi la înmuiat. Spală articolele din bumbac cu imprimeuri la o temperatură de 40 de grade Celsius şi foloseşte detergenţi speciali pentru spălări la temperaturi mai joase. Dacă este nevoie, tratează hainele complet albe cu clor. Hainele din bumbac se stropesc cu apă înainte de a fi călcate la temperaturi ridicate.

Viscoza se spală în apă rece

Pentru hainele din viscoză ce pot fi spălate manual este obligatoriu să urmăreşti instrucţiunile de pe etichetă. Încearcă să foloseşti apă mai

rece. Rufele astfel spălate se storc uşor, prin presare, şi se pun la uscat pe un umeraş, dacă instrucţiunile nu interzic acest lucru. Cele împletite se vor usca aşezate pe o suprafaţă netedă. Se calcă umede, la temperaturi medii.

Poliesterul se calcă printr-o cârpă umedă

Fibră vegetală, creată în laborator, poliesterul are următoarele pretenţii: se spală cu apă călduţă, fie manual, fie

la maşina de spălat. Hainele din poliester se calcă la o temperatură medie, printr-o pânză umedă, aşezată între material şi fierul de călcat. În acest fel, previi luciul pe care fierul l-ar putea lăsa pe material.

Materialul acrilic se usucă pe umeraş

Este o fibră sintetică ce se spală la maşina automată, cu apă călduţă. Hainele mai delicate se spală manual, îndepărtând excesul de apă printr-o stoarcere delicată. Acestea se usucă pe umeraş, iar articolele de îmbră-

căminte din material acrilic împletite se usucă pe o suprafaţă netedă. Se calcă la o temperatură medie-joasă.

Fereşte lâna de lumină şi căldură

Spală puloverele cu apă călduţă (30 de grade Celsius) şi foloseşte detergent special pentru astfel de materiale în formă lichidă. Clăteşte apoi puloverele cu apă rece din belşug. Foloseşte înălbitor fără clor Vanish sau Ace Gentil numai dacă este absolut necesar. După clătire şi stoarcere delicată, înveleşte-le într-

În primul rând, rufele se spală separat. Cele albe nu se amestecă cu cele colorate. Cele foarte murdare nu se amestecă cu cele mai puţin murdare. Bumbacul - dacă optezi pentru un program de prespălare, rufele albe trebuie spălate la o temperatură între 50-90 de grade Celsius. Cele colorate se recomandă a fi spălate la o temperatură între 40-50 de grade Celsius. Sinteticele - ţesăturile din material sintetic se spală fie la temperaturi între 30-60 de grade Celsius (cele albe), fie la temperaturi între 30-40 de grade Celsius (cele colorate). Lâna - articolele din lână se spală la 40 de grade Celsius rufele albe şi 30 de grade Celsius rufele colorate. Mătasea - articolele de îmbrăcăminte din mătase trebuie spălate la o temperatură de maximum 40 de grade Celsius. Mira Tănase

Spiritualitate

Yoga şi voinţa profunde asupra comportamentului uman. şa cum activitatea fizică măreşte atât ca durată, cât şi ca intensitate, capacitatea de efort muscular, făcând posibilă atingerea unor noi performanţe, tot aşa şi activitatea psihică exercitată conştient educă încetul cu încetul psihicul şi mentalul uman, ceea ce conduce în timp la eliberarea gândirii şi voinţei de influenţele externe şi interne nedorite, perturbatore. Fiinţa umană care îşi cultivă voinţa ajunge să devină propriul stăpân al minţii sale şi al lumii în care trăieşte. Ideea de „nu pot” sau „este imposibil” dispare în urma acestei cultivări conştiente a voinţei, fiind înlocuită de o atitudine fermă care îşi are sursa în ideea, cunoscută, de altfel, de multă lume: „Dacă vreau, pot”. n acest sens, practica yoga presupune în mare parte trezirea şi amplificarea la maximum a voinţei. Exerciţiile fizice din hatha-yoga sau diferitele tehnici de concentrare şi meditaţie presupun existenţa unui minimum de voinţă care, în urma practicii, se va amplifica şi care, asociată cu o practică

xistentă în orice fiinţă umană în mod primar sub forma impulsului de a trăi, de a accepta viaţa şi de a lupta pentru ea, voinţa este unul dintre principalii factori psihici căruia îi datorăm cel puţin 80% din activităţile interioare şi/sau exterioare ale fiinţei noastre. Mai mult decât atât, aptitudinea de a dori cu hotărâre şi în mod continuu (având la bază susţinerea unei motivaţii suficient de puternice şi înrădăcinate în conştiinţă) creează premisele atingerii unei stări de luciditate spirituală. Susţinând supremaţia directă a gândirii deliberate (a discernământului) asupra gândirii spontane - nesupuse raţionamentului sau vreunui alt sistem de referinţă superior -, voinţa, atunci când este cultivată în mod conştient şi într-un sens benefic, are în mod evident implicaţii

atentă şi perseverentă, poate conduce la rezultate uluitoare pe calea spirituală. Realizarea unui antrenament yoghin specific (sadhana) de durată necesită de asemenea angrenarea conştientă a voinţei. acă inteligenţa nu primeşte impulsul unui psihic suficient de activ, ea rămâne sterilă şi pasivă, oricât de vastă şi de profundă ar fi capacitatea de cunoaştere. Mentalul susţinut de această forţă interioară a fiinţei care este voinţa devine astfel un instrument care poate face chiar şi minuni. În acest sens, nu puţine sunt exemplele în care diverse persoane aflate faţă în faţă cu moartea s-au mobilizat din punct de vedere volitiv, mental şi emoţional şi au reuşit să deturneze cursul lucrurilor care la o primă, dar superficială, vedere părea a fi implacabil. reşterea nivelului resurselor fizice şi concentrarea voluntară permanentă asupra activităţilor desfăşurate sunt echivalente cu o lărgire a ariei posibilităţilor normale, având ca rezultate o capacitate de control (interior şi exterior) a nenumărate-

lor fenomene generatoare de distorsiuni, a rezistenţelor întâmpinate, cât şi a obstacolelor în aparenţă insurmontabile. upremaţia mentalului asupra condiţionărilor fiziologice explică, printre altele, şi faptul că o emoţie intensă poate cupla sau decupla forţa fizică. De asemenea, mentalul, susţinut de o voinţă puternică, poate acţiona asupra anumitor slăbiciuni organice, putând, de exemplu, să favorizeze în mod activ vindecarea. În sfârşit, se poate sublinia faptul că cel mai inert individ poate efectua uneori sub imboldul entuziasmului sau al pasiunii acte a căror iniţiativă sau realizare nu le-ar fi bănuit până atunci. utem astfel concluziona că o practică yoga eficientă va avea întotdeauna la bază o voinţă de fier. Şi, invers, cu cât un yoghin va practica mai mult yoga, cu atât voinţa sa se va amplifica şi va face din el o fiinţă independentă şi din ce în ce mai conştientă de sine însăşi. Mira Tănase

FEMEIA

LUNI, 19 NOIEMBRIE 2012

www.timpul.md

frumusete

Perfecţiunea feminină

Ajută metabolismul! Alimentele, sănătatea şi frumuseţea SĂNĂTATE

recerea anilor şi sedentarismul nu fac deloc casă bună cu formele la care visează orice femeie. Ne place sau nu, trebuie să recunoaştem acest lucru. Lipsa mişcării are câteva „beneficii” - ajută să luăm mult mai uşor în greutate, favorizează, chiar Oana Buzilă oana.buzila. mai mult decât crezi, apariţia timpul@gmail.com stratului pufos de celulită. Pentru a evita aceste consecinţe, trebuie să iei câteva măsuri. Cea mai grea de realizat este aceea de a încerca să faci mişcare măcar 30 de minute zilnic. Când spun mişcare, nu mă gândesc la mersul pe jos, decât în cazul în care chiar nu faci acest lucru! Trebuie ca efortul pe care îl faci să fie resimţit de organism. Mişcarea cu care este obişnuit zilnic nu poate fi considerată exerciţiu fizic, atunci când vrei rezultate. Preferabil ar fi să încerci să mergi la sală sau măcar să îţi creezi acasă un program de exerciţii. Iar în cazul în care vrei să ajuţi metabolismul, iată câteva idei care îl vor stimula: Ceaiul verde reduce pofta de mâncare! Câte o cană cu ceai este binevenită în anotimpul rece. Încearcă să bei ceaiul fără zahăr sau, poate, cu o linguriţă de miere. Ceaiul verde conţine cafeină, un suprimant natural ce impulsionează metabolismul. Ceaiul verde conţine substanţe care calmează şi relaxează! O singură cană de ceai verde este necesară pentru a introduce în corp antioxidanţi sănătoşi ce ajută la eliminarea grăsimilor. Cu o oră înaintea unui antrenament, poţi să bei o cafea. Vei rezista mai mult la antrenamente şi vei face faţă tuturor cerinţelor instructorului. Conform cercetărilor, cei care consumă cafea înaintea unui antrenament rezistă pentru o perioadă mai lungă de timp la antrenamente şi fac faţă solicitării corporale cu brio! Foloseşte un supliment natural cu extract de ardei iute. O capsulă luată înaintea unui antrenament fizic măreşte consumul de energie şi reduce pofta de mâncare resimţită după orele de exerciţii. Ardeiul iute ajută la pierderea în greutate prin creşterea metabolismului. Doza recomandată este de o tabletă zilnic, de preferinţă înainte de micul dejun. Mersul pe jos îmbunătăţeşte activitatea cardiovasculară. Mersul vioi pe jos timp de 45 de minute, deci nu o plimbare uşoară pe zi, te ajută să dai jos până la 30 de kilograme pe an, chiar dacă nu îţi modifici obiceiurile alimentare.

entru fiecare dintre noi, sănătatea ar trebui să fie extrem de importantă şi asta nu doar la nivel declarativ. Toţi ştim că este bine să avem grijă de noi, să mergem periodic la medic pentru controlul de rutină, dar şi să ne facem câte un set de analize măcar o dată pe an. Din păcate, acest lucru este pur teoretic… Trebuie să recunoaştem că nimeni nu se dă în vânt după medicina preventivă şi că ajungem la medic doar atunci când ne confruntăm cu probleme reale. Pentru a preîntâmpina măcar o parte din micile probleme de sănătate, astăzi îţi vom prezenta câteva alimente sau ceaiuri care au un dublu rol. Te ajută să fii sănătoasă, dar şi frumoasă.

CEAIUL VERDE

Ceaiul verde apără organismul de cancer şi întârzie îmbătrânirea. Datorită cantităţii mari de antioxidanţi, ceaiul verde apără pielea de îmbătrânirea prematură şi protejează organismul de cancer. Acesta este indicat şi în curele de slăbire, deoarece accelerează metabolismul şi favorizează arderea grăsimilor. Tot ceaiul verde te ajută să arăţi mult mai bine când eşti obosită, deoarece îndepărtează pungile şi cearcănele de sub ochi. Păstrează tot timpul două pliculeţe de ceai verde la frigider. Aplică-le pe ochi dimineaţa şi lasă-le să acţioneze 10 minute. Datorită conţinutului bogat în antioxidanţi şi alţi nutrienţi, ceaiul verde reduce pungile de sub ochi şi atenuează cearcănele. De asemenea, cafeina din ceai are rolul de a asigura fermitate pielii, redându-i aspectul întinerit.

IAURTUL

Iaurtul îţi conferă o digestie mai bună. Datorită probioticelor (bacterii bune), iaurtul îmbunătăţeşte digestia şi ajută la detoxifierea organismului. Acest lucru va uşura absorbţia vitaminelor

şi a mineralelor. De asemenea, conţinutul său bogat în calciu şi proteine asigură sănătatea dinţilor şi a oaselor. Dacă vrei o piele strălucitoare, aplică iaurt pe faţă. Lasă-l să acţioneze 10 minute, după care îndepărtează cu apă călduţă. Datorită conţinutului bogat în acid lactic, iaurtul dizolvă celulele moarte de la suprafaţa pielii, lăsând-o catifelată şi strălucitoare. Deoarece are proprietăţi antibacteriene, iaurtul ajută şi în cazul în care suferi de acnee.

LĂMÂIA

Sucul acestui fruct ajută la detoxifierea organismului. Consumă în fiecare zi un pahar de apă cu zeama stoarsă de la o lămâie, deoarece are un puternic efect detoxifiant. Acest amestec purifică sângele şi ajută la eliminarea toxinelor din corp. Pentru a întări unghiile poţi folosi zeama de lămâie. Stoarce o jumătate de lămâie, amestecă zeama cu o cantitate egală de apă şi ţine unghiile în acest amestec. Apoi este recomandat să le masezi cu ulei de măsline pentru a le hidrata. Zeama de lămâie întăreşte unghiile, le albeşte şi are proprietăţi antibacteriene, împiedicând apariţia diverselor infecţii.

BANANELE

Fiind bogate în vitamina B6, magne-

ziu, potasiu şi acid folic, bananele asigură un plus de energie şi ajută la transportarea oxigenului la creier. Datorită nutrienţilor din conţinutul ei, banana îmbunătăţeşte starea de spirit, alungă depresia şi ajută la regenerarea celulelor. Banana catifelează pielea şi hidratează părul. Pisează o banană şi masează pielea cu acest amestec, atunci când eşti sub duş. Poţi să foloseşti acest amestec ca un balsam înainte de a rade părul de pe corp, deoarece îl înmoaie şi împiedică apariţia iritaţiilor.

SCORŢIŞOARA

Atât de plăcută la gust, dar şi cu un miros deosebit, scorţişoara accelerează metabolismul şi favorizează procesul de slăbire. De asemenea, ajută la reglarea glicemiei şi reduce colesterolul rău. Mai mult, scorţişoara este recunoscută pentru efectul de încălzire care favorizează arderea grăsimilor. Dacă vrei să ai buze catifelate, te ajută tot scorţişoara. Amestecă puţină scorţişoară cu miere de albine şi exfoliază buzele cu acest amestec. Astfel vei stimula circulaţia sangvină, buzele vor fi mai colorate şi mai pline. Imediat după exfoliere, aplică un balsam hidratant. (O. B.)

SFATURI UTILE

Cum asiguri o protecţie optimă tenului în anotimpul rece

arna sau, mai exact, temperaturile scăzute pot fi un foarte bun motiv de a avea mai multă grijă de tenul nostru. Pentru că vine frigul, nu putem să ne gândim că va fi suficientă doar o cremă hidratantă pentru a putea trece cu bine de perioada rece. Gerul şi vântul nu sunt tocmai ceea ce trebuie pentru tenul nostru.

În sezonul rece, hidratarea tenului este la fel de importantă ca și hainele groase, cizmele sau mănuşile. O cremă hidratantă pe bază de ulei mult mai grasă şi mai hrănitoare decât cea pe care o foloseşti pe timpul verii este absolut necesară. De asemenea, este foarte important să nu foloseşti produse cosmetice care conţin alcool, pentru că acestea usucă şi mai tare pielea. Pentru a fi complet sigură că tenul tău se va bucura de hidratare

şi, automat, de protecţie, ar fi bine să încerci să porţi crema de faţă în poşetă. Astfel, de câte ori pleci de la lucru spre casă poţi să îşi protejezi tenul. Iată ce mai poţi să faci pentru a-ţi proteja tenul iarna:

Consumă lichide

Știi foarte bine că trebuie să consume zilnic doi litri de lichide. Indiferent că sunt ceaiuri, sucuri, de preferat cele naturale, sau poate chiar apă, consumul de lichide este

dintre anotimpurile în care trebuie să avem grijă la hidratare.

Renunţă la băile fierbinţi

esenţial. Dacă nu vrei să bei atât de multă apă, poţi încerca să bei ceaiuri. Acum este o gamă foarte variată de plante aromate care pot deveni băuturi delicioase în zilele reci. Încearcă ceaiul verde, alb sau negru care conţine foarte mulţi antioxidanţi, atât de benefici pentru sănătatea noastră. Iarna este unul

Apa foarte caldă îndepărtează uleiurile naturale pe care pielea le produce şi care asigură hidratarea atât de necesară. Totuşi, dacă preferi băile fierbinţi, este indicat să foloseşti geluri de duş care conţin uleiuri, care nu îţi vor usca şi mai mult pielea. După ce ai ieşit din baie, foloseşte creme de corp hidratante, chiar dacă gelul de duş a fost unul pe bază de uleiuri.

Nu uita de exfoliere

Exfolierea săptămânală este unul dintre trucurile care vor ajuta pielea să iasă cu o notă bună din sezonul rece. Indicat este să o faci seara! Pielea este mult mai sensibilă după exfoliere şi ar fi bine să nu mai expui tenul intemperiilor.

Măştile de faţă

Măştile puternic hidratante sunt asul din mâneca fiecăreia. Cele mai bune tratamente sunt cele pe care le prepari tu, din ingrediente naturale. În perioada rece poţi folosi cu multă încredere bananele, uleiul de măsline sau cel de migdale, sau mierea de albine pentru a-ţi hidrata şi hrăni tenul. (O. B.)

LUNI, 19 NOIEMBRIE 2012

www.timpul.md

FEMEIA

TENDINTE Inspiră-te de la vedete,

Idei de coafuri pentru serviciu

entru că ştim cât de greu e uneori dimineaţa să-ţi aranjezi parul - mereu altfel, mereu potrivit cu un look elegant, pentru oficiu - iată câteva idei şic, inspirate din stilul vedetelor.

Fie că îl prinzi la ceafă sau mai sus, cocul de balerină este clasic, elegant şi îţi descoperă chipul frumos. Bonus: te înalţă şi îţi alungeşte faţa, dacă îl faci în creştetul capului. Strânge bine părul în coadă şi prinde-l cu un elastic, apoi roteşte coada şi fixeaz-o în coc cu agrafe. Cărarea pe mijloc este clasică şi perfectă pentru birou. Fă-ţi o cărare dreaptă

pe mijloc, apoi prinde părul la ceafă, fie într-un coc, fie în coadă. Este alegerea ideală pentru întâlnirile importante, deoarece îţi descoperă faţa şi nu distrage atenţia prin volum sau complexitate. Părul întins şi drept va arăta întotdeauna strălucitor şi sănătos. Foloseşte o placă ceramică pentru a-ţi întinde pletele de la rădăcină până la vârf şi aplică un produs pentru netezirea

firelor de păr. Este o coafură care se potriveşte oricărei ţinute pentru serviciu, fie că alegi fustă sau pantaloni. Împletiturile atât de promovate în ultimele sezoane nu sunt potrivite doar pentru ţinutele casual; poţi foarte bine să le porţi şi la birou. Pentru un look mai serios, adună părul într-o parte şi împleteşte-l, apoi ridică-l ca să creezi o coroniţă

şi fixează coada cu agrafe, în dreptul urechii opuse. Buclele bogate şi jucăuşe sunt puţin cam sexy pentru birou, dar onduleurile subtile creează un look elegant şi proaspăt. Ia şuviţe mari şi răsuceşte-le de la ureche în jos cu placa sau cu un ondulator şi finisează coafura cu o cremă de styling pentru netezirea firelor de păr. (S. U.)

Cum să alegi lampadarul şi veioza perfecte? Dacă foloseşti lampa sau veioza în primul rând ca obiect decorativ, atunci mărimea nu prea contează. În cazul în care intenţionezi să o foloseşti pentru citit sau scris, trebuie să ţii seama de mărimea ei, de intensitatea luminii şi de locul unde o vei aşeza. Înălţimea ideală? Indiferent unde vei amplasa lampa (pe o măsuţă, noptieră sau direct pe jos), marginea inferioară a umbrei făcută de abajur trebuie să vină în dreptul urechii tale. Altfel rişti ca lumina să-ţi bată în ochi, în loc să fie concentrată pe carte! Proporţiile lămpii trebuie să fie în armonie cu locul pentru care ai destinato - nici mult mai mare decât măsuţa sau noptiera, nici prea mică. Verifică-i greutatea! Ridică lampa, pentru a vedea cât de grea este baza. O lampă sau o veioză cu o bază uşoară se pot răsturna, aşa că evită să o aşezi în zonele de trecere sau în cele în care au acces copiii. Transparentă sau opacă? Dacă vei folosi lampa doar pentru a da accente de lumină interiorului, atunci abajurul poate fi realizat dintr-un material opac, care lasă să treacă puţină lumină. În schimb, dacă o vei folosi pentru citit, ai grijă ca materialele folosite să nu împiedice lumina să treacă şi să o lase să fie distribuită corect. Câte? O lege nescrisă spune că lămpile arată cel mai bine în număr impar. Astfel, într-un living poţi folosi două lămpi de masă şi una de podea, pentru a avea rezultatul optim. (S. U.)