Revista Traceurs #02

sa avansam in fiecare zi, traceuri!

Salut traceuri, On avance toujours et vous? zicea David Belle odată. Sper că acest număr doi al revistei Traceurs să fie dovada acestei evoluții și în cazul nostru și să fie o sursă de inspirație pentru voi toți, așa cum este și pentru noi.

E-mail: revista@traceurs.ro Site: www.traceurs.ro Forum: www.traceurs.ro/forum Retele sociale: Twitter Facebook

Am venit cu un font nou, grea treaba asta cu diacriticile. Chiar așa, dacă aveți cunoștiință de fonturi mișto cu diacritice vă rugăm să ne scrieți pe revista@traceurs.ro.

Deasemenea, așteptăm în continuare pozele voastre (doar înaltă rezoluție) de la antrenamente, articole sau orice ați vrea să împărtășiți cu comunitatea. Suntem, de altfel aici pentru voi, pentru mișcarea Parkour-ului și Freerunningului din România.

Am să vă las în continuare cu acest număr doi, nu însă fără a vă ura Sărbatori fericite! alături de persoanele dragi vouă, un an nou ce vine plin de momente frumoase, de dragoste, de satisfacție si ce vă place vouă cel mai mult, MIȘCARE.

Să ne vedem cu bine la anul, Echipa Traceurs.RO

Youtube Mulțumiri: Madalina Ene Ionuț Stan

REVISTA TRACEURS NR.02

Copyright (c) Traceurs.RO. Imaginile si materialele continute nu pot fi reproduse fara acordul nostru.

Pagina 2 | Revista Traceurs #2

Vizitează-ne

Avem

pe site şi pe forum.

mai multe informaţii acolo!

Revista Traceurs #2 | Pagina 3

INTRĂ ÎN EŞTI FREERUNNER?

Teleenciclopedia Daca ştii să te mişti, hai să jucăm un joc, el se numeste “Teleenciclopedia”, mai pe româneşte “horse” sau “ce face unul să facă toţi”, noi l-am numit Teleenciclopedia ca să ai o şansă mai mare la el.

Cum se joacă: - Primul face un trick, traseu, acrobaţie, ş.a.m.d, îl filmează şi pune linkul pe forum.

- Restul participanţilor trebuie să facă exact ce a facut primul şi deasemenea să filmeze şi să posteze pe forum în acelaşi topic.

- Cel care nu reuşeste combinatia/trickul/traseul de freerun, ş.a.m.d sau nu postează în 48 de ore filmuleţul, are o literă.

- Când cineva acumulează toate literele adică “teleenciclopedia” cele 16 mai exact, înseamnă că a pierdut şi este exclus din joc.

INTRA IN JOC Pagina 4 | Revista Traceurs #2

CONCURS ŞTII SĂ EDITEZI?

Traceurs.RO - Art of Motion 2011 Este un concurs care se adresează tuturor PASIONAŢILOR DE EDITAT. Evident, este importantă şi priceperea în ale editatului nu doar pasiunea pentru.

Ce trebuie sa faceţi?

Faceţi un clip cu numele Traceurs.RO - Art of Motion 2011. L-am numit aşa pentru că vorbim despre Arta Mişcării, indiferent că este Parkour sau Freerunning, cu cele mai prolifice mişcări din Romania pe 2011.

Câştigatorul acestui concurs va primi din partea stafului şi un premiu: - Un tricou Traceurs.ro - Va fi prezentat în revista comunitătii, pe forum, pe site şi pe Facebook.

- Îi va fi publicat clipul pe contul traceurs.ro de youtube şi vimeo.

- Va colabora în continuare la editurile comunităţii, dacă doreşte

INTRA IN CONCURS Revista Traceurs #2 | Pagina 5

ce am facut de craciun? workshop!

workshop de craciun În fiecare sărbătoare de Crăciun, încercăm să facem ceva diferit. Chiar dacă suntem traceuri, Sărbătorile de iarnă sunt un moment destul de important pentru foarte mulţi dintre noi, aşa că am dorit să aducem ceva special, legat de spiritul Parkour.

Aşa că am creat un workshop special, in ajunul Crăciunului, unde să putem promova spiritul sărbătorilor şi să ne antrenăm impreună în acelaşi timp. Şi, cum am făcut asta? Păi toţi participanţii au ieşit la antrenament îmbrăcaţi în Moş Crăciun, pe data de 24 decembrie. A fost relativ simplu de implementat şi de organizat. Acesta a fost principalul punct forte.

Pagina 8 | Revista Traceurs #2

Revista Traceurs #2 | Pagina 9

Când ne-am apucat?

Anul trecut a fost prima dată când l-am făcut şi a avut un succes răsunător. Nu numai in rândul participanţilor ci şi a copiilor si părinţilor care au fost martorii acestui eveniment. Un grup de Moş Crăciuni care aleargă sar şi fac acrobaţii urbane este întotdeauna un stimulent incredibil pentru copii, care nu s-au dat în lături să intre în joc şi chiar să aibă cereri de cadouri.

Pagina 10 | Revista Traceurs #2

Revista Traceurs #2 | Pagina 11

Ce am făcut pe 24 Decembrie 2011?

Ieri a fost al doilea workshop şi regula a fost aceeaşi, cu un bonus. Ne-am pregătit cu bomboane şi mici cadouri pentru copii. Dacă Moş Crăciun vine în Bucureşti, măcar să fie darnic cum a fost până acum. Şi oamenii au reacţionat extraordinar. Vidul social creat zilnic de frustrări şi lipsuri a fost înlăturat, cel puţin pentru o zi. Atât de participanţi cât şi de privitori.

Pagina 12 | Revista Traceurs #2

Revista Traceurs #2 | Pagina 13

Ce am văzut in aceşti ani?

Este extraordinar de văzut cum lumea Parkour şi obiceiurile vechi de când lumea se unesc într-un amalgam omogen care atrage atenţia într-un mod frumos şi care lasă o impresie de durată.

Pagina 14 | Revista Traceurs #2

Revista Traceurs #2 | Pagina 15

Ce dorim pentru la anul?

De aceste sărbători ne-am făcut datoria încă odată. Acum, aşteptăm anull viitor pentru o manifestaţie asemănătoare la o scară şi mai largă. Am vrea ca aceste feluri de manifestări să fie naţionale şi Parkour-ul să devină încet, încet o mică parte din viaţa participanţilor şi să devină practic în mult mai multe sitaţii decât cele de antrenament.

vezi clipul din 2010

Pagina 16 | Revista Traceurs #2

Revista Traceurs #2 | Pagina 17

Din 5 Ianuarie poți să îți iei tricoul Parkour România!

magazin@traceurs.ro 0740.135.109 Sună sau trimite un mail!

POZA PRACTICANT

Pagina 20 | Revista Traceurs #2

Mao oradea Revista Traceurs #2 | Pagina 21

Nume: Alexandru Juravle Vârsta: 23

Oraş: Bucureşti

Cunoscut pentru forţa sa incredibilă în braţe şi dorinţa de mişcare, Alex este unul dintre cei mai prolifici practicanţi de Parkour din România. A fost de acord să ne împărtăşească secretele lui, în cel mai complet interviu de până acum.

Pagina 22 | Revista Traceurs #2

Interviu national

Revista Traceurs #2 | Pagina 23

Pagina 24 | Revista Traceurs #2

alexandru juravle Află părerile celui mai puternic traceur din România și invață care sunt cele mai bune modalități de a evolua bine și sustenabil, din perspectiva lui Alex. Interviul acordad este extraordinar de personal și plin de povestiri care vă vor capta atenția, fără dar și poate.

Un punct de vedere proaspat și interesant asupra impotanței călătoriilor și cum iți poate influența grupul modul de antrenament.

Salutare mândru traceur, spune-ne câteva cuvinte despre tine, pentru cei care nu te cunosc personal.

îmi aduc aminte că a început cu un stretch la Palatul Copiilor, în București.

Era prima dată când faceam ceva ce îmi Salutare tuturor, Alexandru Juravle place, alături de niște persoane necunoseste numele meu, locuiesc în București, cute, având aceeași pasiune. Dorința de puțini îmi spun și Bmx... de la pasiu- a învăța cât mai multe era atât de mare încât ceea ce făceam nea mea pentru biciclete.

“Filozofia nu mi se părea greu, Sunt un "veteran" în ale era doar o chestiune de Parkour-ului aproape de parkour-ului timp și exercițiu până la începutul lui prin țară, nu a venit ca o reușeam. Tot la început, mai exact, de prin vara 2006. M-am apucat de revelatie, din- primele luni au trecut repede, cu antrenamente antrenamente cu un contr-o data.” în fiecare zi eu și încă un cept vag, cuvântul parkcoleg. Ne analizam unii our care nu știam exact ce definește. Eram bucuros că am de ce pe alții, vedeam ce greșeam și încercam să mă leg. Ideea de mișcare o aveam în să le reparăm. Ne ajutam reciproc, nu cap și inainte dar fără nici o bază. Îmi aveam camere de filmat să ne uitam pe aduc aminte înainte să aflu de parkour clipuri. cum făceam provocări cu prietenii de la bloc, de exemplu, să mergem un gărduleț care înconjura părculețul din fața blocului din profil pătrat de 4 cm lățime, și de câțiva zeci de metri lungime. Trebuia să îl mergem în echilibru și foloseam fiecare colț al părculețului drept checkpoint.

Cam așa a început totul.....

Cât de greu a fost începutul pentru tine, povestește-ne primele impresii de la antrenamentele de parkour.

Bun... legat de primele antrenmamente, sau mai bine zis, primul antrenament,

Când ți-ai luat treaba în serios, când ai simțit apropierea față de filozofia Parkour-ului?

Filozofia parkour-ului nu a venit ca o revelație, dintr-o data să zic. Pe măsură ce te antrenezi înveți lucruri noi, depășesti obstacole din ce în ce mai grele, mai mari, atât fizic cât și psihic și te călești. Cred că după doi ani de antrenament, prin 2008, după Jam-ul de la Sibiu - care pentru mine a fost cel mai memorabil - eram deja legat spiritual de această disciplină.

Era nelipsită din activitățile mele de zi cu Revista Traceurs #2 | Pagina 25

Pagina 26 | Revista Traceurs #2

Revista Traceurs #2 | Pagina 27

zi.

vor să aiba rezultate mari cu cât mai puțin antrenament, ceea ce nu prea este posibil.

Ai avut obstacole pe care le-ai depășit cu Daca vrei rezultate, trebuie să dai 101%. Nu greu ? Cum stai cu accidentările? toată lumea ia în serios această disciplină, Cu siguranță, cel mai greu obstacol, a fost cred că lipsește ambiția. surprinzător, unul psihic, nicidecum unul fizic. Este vorba de o accidentare care a sur- Știm că te-ai plimbat și prin străinătate, venit în urmă cu șapte luni, sfârșitul lunii cum a fost în Franța? dar în Anglia?

Mai, când am făcut un mic trip în Calarasi Mă bucur că ai adus vorba despre deplasări, să ne antrenam cu băieții. Accidentul a fost în 2009 a avut loc prima plecare în Franța destul de stupid, o hiper-extensie făcută la alături de cei mai buni prieteni, de neuitat. bară, executând o planșă (back lever). Am Să ajungi până în inima locului de unde a arcuit spatele prea mult și s-a produs o de- început parkour-ul este grozav. Am văzut plasare de vertebă care m-a pus în stand by. pe viu obstacolele, ce până atunci le vaIdeea de a sta pe bară, să știi că nu ai voie să zusem doar în filmulețe, ocazia să te antrenezi în acele locuri este faci mișcare, este deprimantă, extraordinară. Am întâlnit “Am văzut un obstacol cu adevărat dificil oameni din toată lumea pentru cei ce nu pot trăi altfel. pe viu obstași am să-i și enumar: FinAceasta a fost și cea mai gravă accidentare, în rest, doar colele, ce până landezi, Belgieni, Italieni Elvețieni Suedezi și bineluxații și entorse care nu și-au atunci le vanțeles Francezi, fiecare cu lăsat amprenta. zusem doar în stilul lor de antrenament.

Toți eram cazați la același Îți mai amintești cum ai infilmulete.” hotel din Lisses, a fost extrat în echipa Traceurs.RO ? traordinar și nu a durat În echipa Traceurs.ro am intrat la început mult până am realizat că toți eram acolo printr-un post de moderator la rubrica cu același scop. Întâmplător ne-am întâlofftopic, ulterior antrenându-mă împreună nit și cu Sebastien Foucan, doar la o scurtă cu Cris și Justin și văzând că mă țin de antre- discuție și o poză din pacate, pentru că eram namente și nu renunț după câteva luni, cum la cumpărături. au făcut mulți, am intrat pe postul de moderator unde lucrurile au început să fie mai Toată călătoria a durat 7 zile, dar ca să serioase. De atunci, am contribuit la fiecare enumăr sentimentele trăite acolo, cred că ar trebui să scriu o carte. eveniment organizat în comunitate.

Plecarea în Anglia, în 2010, a fost o experiență Cum vezi viitorul Parkour-ului din nouă. Când ajungi în Anglia și începi să vezi România? locurile de acolo nu ai cum să NU îți explici Viitorul nu îl pot vedea, dar sper să ne cum au evoluat băieții ăia atât de mult. Obdezvoltam cât se poate de tare. Sper ca stacole peste tot, atât de multe posibilități. generațiile ce vin să dea mai mult din ei, îmi Obstacolele erau solide și îți dădeau înpare rău că trebuie să recunosc dar majori- credere maximă. Și aici ne-am intalnit cu tatea practicanților de astăzi sunt puturoși și persoane cunoscute de prin filmulețele de pe Pagina 28 | Revista Traceurs #2

Revista Traceurs #2 | Pagina 29

Pagina 30 | Revista Traceurs #2

Revista Traceurs #2 | Pagina 31

internet, unii nu prea comunicativi, alții din contră. Și aici mă refer la Chima Akenzua care ne-a fost ghid prin Londra. Din păcate majoritatea dintre noi aveau mici probleme care nu ne-au permis să ne antrenam la potențial maxim. Ne-am întors acasă fericiți și cu speranța că vom mai ajunge cel puțin încă o dată pe acolo.

Ai observat diferențe sau asemănări între oamenii cu care te-ai antrenat?

rusesc, multe bări, mișcări libere, nedefinite, făcute din reflex. Oricum stilul este într-o continuă evoluție, fiind influențat de ceea ce văd. Mă inspir și adaug câte puțin de peste tot, formându-mi un stil propriu.

Prezinta-ne modul tău de antrenament.

Te antrenezi după obiective sau lași totul la voia întâmplării și doar te bucuri de mișcare?

Modul de antrenament depinde de starea de Desigur, diferențe sunt întotdeauna între spirit pe care o am la momentul respectiv. Am persoanele care nu se antrenează împreună, momente când îmi propun să fac anumite din orase diferite. Asemănările se văd la per- lucruri și încep încet, încet, să ating anumite soanele cu care te antrenezi des; se formează țeluri pentru a ajunge unde mi-am propus. o apropiere în stilul de antreAlte ori, fac doar antrenanament. Spre exemplu Finlan“Finlandezii mente de mentenanță și fac dezii cu care ne-am întâlnit lucruri la voia întâmplării. cu care ne în Lisses aveau un stil diferit Ești fidel Parkour-ului față de stilul nostru, se bazau am întâlnit pur, ai încercat și Frefoarte mult pe condiționare, în Lisses, se erunningul? exersau lucruri mici de foarte multe ori, erau minuțiosi și bazau foarte Eu mă antrenez după motpreciși. to-ul "Fi puternic, pentru a mult pe condi- fi util" asta mi se potrivește De ce crezi că are nevoie cel mai bine, am încercat și tionare.” scena Parkour-ului româputin din Freerun, câteva nesc pentru a evolua precum trick-uri, însă nu îmi oferă aceeași plăcere țări precum Anglia, Rusia sau Spania? care mi-o oferă Parkour-ul. Ideea de a fi efiCum am spus și mai inainte puțin, ambiția cient în mișcare a rămas de bază. și dedicarea persoanelor care se antrenează.

Nu poți să îți dorești ceva atât de tare și să nu Ai ceva sfaturi pentru tinerii practicanți reușesti să îți atingi scopul, doar în cazul în din țară? Dar pentru cei care sunt deja care nu ești făcut pentru așa ceva - lucru care avansați? nu există, din punctul meu de vedere.

Pentru tinerii practicanți din țară, cât mai multe încurăjari, să nu se dea bătuți usor, să Ai modele după care te ghidezi? Cum ți- facă lucrurile cu cap și să asculte de cei mai ai format stilul de astăzi ? vechi în meserie. Îmi place să urmăresc multe filmulețe cu Pentru cei care deja se văd avansați, să nu se parkour, dar din păcate puține îmi și plac, culce pe-o ureche că au ajuns la un nivel mai în ziua de azi sunt prea din abundență, vezi ridicat, ci din contră să tragă din greu pentru aceleași lucruri, rar să vezi ceva nou. La mine a ajunge și mai sus. stilul a început să se formeze după Englezi, însă, de curând am început să ador și stilul Pagina 32 | Revista Traceurs #2

Revista Traceurs #2 | Pagina 33

Pagina 34 | Revista Traceurs #2

Revista Traceurs #2 | Pagina 35

Pagina 36 | Revista Traceurs #2

Când se anunță un clip nou cu tine ?

Un clip nou.... chiar aș vrea să fac un clip frumos care să arate mai mult progresul meu, însă cred că va mai trece puțin timp, acum fiind în repaus. Sper ca anul ce vine să mă pun pe picioare și să scot ceva frumos, care să inspire tinerii practicanți și nu numai. Până atunci, e posibil să mai apară mici secvențe pe profilul meu de Youtube.

Ai liber la povești. Niște sfaturi de final pentru comunitatea Traceus.RO? Am să închei acest interviu cu urările de rigoare, respectiv Sărbători fericite tuturor și un an nou cât mai plin de realizări și cât mai puține accidentări. Și nu uitați "Go hard or Go home!"

SFÂRȘIT

Revista Traceurs #2 | Pagina 37

POZA PRACTICANTI

Pagina 38 | Revista Traceurs #2

alex cluj-napoca Revista Traceurs #2 | Pagina 39

Nume: Florin Mârza Vârsta: 21

Oraş: Bucureşti

Practicant de Parkour, din Galaţi, Florin este probabil unul dintre cei mai mediatizaţi traceuri de pe meleagurile noastre. A realizat Journey Through Life şi a participat la Descopera Eroul din Tine pe Discovery. Afla mai multe!

Pagina 40 | Revista Traceurs #2

Interviu national Revista Traceurs #2 | Pagina 41

Florin Mârza Florin Mârza este unul dintre cei mai vechi practicanti din Romania, şi printre primii din oraşul Galaţi. De când a început s-a remarcat cu filosofia putenică şi perseverenţa de a se antrena şi evolua singur. A făcut documentarul Journey Through Life şi a participat la emisiunea Discoverz Channel numită Descoperă Eroul din Tine.

Salut Florin, bine te-am găsit. Poţi să saluţi cititorii cu o prezentare scurtă?

oarecare măsura şi de curajul pe care îl ai dar nu acesta este lucrul esenţial. Esenţial Hey hey! Bine v-am găsit! Mulţi mă ştiti este să te simţi bine în pielea ta, să fii sigdrept ‚Skypici’ (piciul cerului). Nume- ur pe tine şi să faci o mişcare doar atunci le meu este Mârza Florin şi anul acesta când te simţi pregătit - după ce ai facut s-au implinit 7 ani de când practic park- sute de ore de antrenament. Nu trebuie să te arunci niciodată cu capul înainte. our. Nickname-ul nu are să te gândeşti la nicio legătura cu faptul “Nu trebuie Trebuie consecinţe. Degeaba ai tu că practic parkour, e o curaj să faci o saritură de să te arunci poveste veche, îl am de la 2-3 metri şi nu păţeşti la începutul internetuniciodată cu nimic pe moment dacă lui. Pe chatul retelei mai era un Florin şi ca să nu capul înainte condiţia ta fizică este zero. În timp lucrurile se vor ne încurce lumea, m-a fără să te schimba, toate şocurile rugat să găsesc altceva... pe care organismul le gândeşti la şi am gasit. Când eram acumulează se vor simţi mic Superman era suconsecinţe.” fără o pregatire fizică. pereroul meu favorit, întotdeauna mi-am dorit să am puterea de a zbura şi se pare ca am aflat cum să fac acest lucru pentru cateva fracţiuni de secundă.

Eşti destul de vechi în comunitatea de Parkour din România. Cum ţi se pare că a evoluat disciplina la noi în ţară, faţă de ce se întâmplă afară?

Revenind la subiect, în afară, mentalitatea oamenilor e alta, nu am fost eu în prea multe locuri dar pe unde am fost am văzut că lumea apreciază aceasta mişcarea. Atunci când eşti apreciat te simţi altfel. Practicanţi sunt mai multi, posibilităţile ca aceştia să se întâlnească mai des sunt mai mari. La noi, nu o singură dată, am auzit prieteni de prin alte oraşe spunându-mi ‚mă antrenez singur’. Atunci când sunt mai multe energii la un loc concentrate pe acelaşi scop, atmosfera e alta, evoluţia e altfel.

Păi, treaba stă în felul următor: la noi în ţară a început să se practice parkour destul de târziu faţă de afară. Informaţia era foarte puţină pe internet, în consecinţă evoluţia a fost mai grea, mie Astăzi, daca tastezi parkour în „Google” cel putin mi-a luat ani de zile să învăţ un- găseşti sute de articole, documentare, ele mişcări. Lucrul acesta depinde într-o Pagina 42 | Revista Traceurs #2

Revista Traceurs #2 | Pagina 43

Pagina 44 | Revista Traceurs #2

Revista Traceurs #2 | Pagina 45

cărti, ştii în mare măsură despre ce e vorba dar oricum filosofia din spatele mişcării nu poti s-o obţii decât după ce ai practicat ceva timp aceasta artă.

oraşul tău natal? În momentul de faţă nu ştiu să vă spun exact câţi practicanţi mai sunt dar din câte ştiu maxim 6 - 7 care se antrenează serios.

Ce pot spune, ne-a luat ceva timp, a fost Ai început direct cu Parkour, sau ai mai greu dar suntem pe drumul cel bun. practicat şi altceva înainte?

Cum ai evoluat tu, de la începuturile Întotdeauna am vrut să practic un sport tale din oraşul Galaţi? dar din păcate nu s-a putut. Aşadar, da,

Evoluţia mea a fost una foarte lentă şi parkour a fost ‚prima dragoste’. calculată. Nu m-am grăbit niciodată în a face o mişcare pe care ştiam ca încă nu Ce te-a atras, în mod special, la Parksunt pregătit. Nu m-am aruncat niciodată our? cu capul înainte. Având în vedere şi faptul Înainte cu 2 ani de a mă apuca eu de parkcă aveam o frică foarte exaour, am văzut pe Discovery gerata de înălţimi, mi-a luat “Nu am avut Channel documentarul o perioadă să mă obişnuiesc Jump London. Atunci s-a accidentari cu ele, până am ajuns să aprins ceva în interiorul fiu stăpân pe mine în orice grave. Nu mi- meu. Îmi doream foarte situaţie. mult să fac şi eu aşa ceva am rupt nimic numai că nu aveam un Nu trebuie niciodată să ai o evolutie prea rapidă deo- de când m-am punct de start. Pe internet nu erau informaţiile din arece organismul nu va face apucat de ziua de azi, asta până întrfaţă. Trebuie să urci treptat. o zi, după 2 ani când un parkour.“ Ajungi să faci sărituri mai coleg m-a chemat să-l ajut mari, trebuie să ai picioarele să filmeze ceva. Ghiciţi ce: şi mai bine dezvoltate pentru a fi capabile să absoarbă şocul. Aşa că, nu uitaţi să in- da, un antrenament de parkour. În mocludeti şi condiţionarea în antrenamentele mentul resectiv i-am zis‚ găseşte pe altcineva să filmeze că voi face şi eu’. La început voastre. totul era o joacă, nu cunoşteam filosofia E adevărat că nu trebuie să-ţi asu- din spatele mişcării, îmi plăcea doar să mi niciodată riscuri, dar evoluţia cere mă folosesc de aceste abilităţi cu care am câteodată şi asumarea unui risc. Dar şi fost înzestraţi: săritul, căţăratul. Cred că acela trebuie să fie un risc calculat. nu sunt singurul care se uita la Superman În acest fel am reuşit să mă feresc de ac- sau Spiderman când era mic şi îşi dorea cidentari grave. Nu am avut rupt nimic de cumva să poată face şi el unele lucruri pe care eroii le făceau. În felul ăsta simţeam că când m-am apucat de parkour. sunt oarecum special. În timp au început În concluzie sunt mulţumit de evoluţia să apară pe internet articole, interviuri cu mea dar întotdeauna este loc de mai bine.

David Belle, interviuri în care vedeam cu Câţi practicanţi sunt în acest moment în câtă pasiune vorbeşte Belle despre aceasta artă, lucru care m-a facut să vreau să mă Pagina 46 | Revista Traceurs #2

Revista Traceurs #2 | Pagina 47

Pagina 48 | Revista Traceurs #2

concentrez mai mult pe filosofie şi după pe mişcare. De aceea am şi evoluat mai greu faţă de tinerii din ziua de azi, doream să evoluez psihic, să îmi înţeleg corpul pentru ca mai apoi să înteleg o mişcare. Atunci când eşti sigur 100% pe ceea ce este capabil corpul tău să facă, mişcarea vine de la sine.

şi a avut foarte multe vizualizari. După excursia din Franţa (vă voi povesti mai încolo despre ea) am câştigat la un concurs organizat de Joe cu tema „Îndrăzneşte şi tu” o statuie în centrul oraşului Galaţi. Am câştigat cu filmuleţul pe care l-am făcut în Franţa, le-am spus că îndrăzneala mea a fost să-mi urmez visul, să ajung acolo de La ce te-a ajutat antrenamentul de Park- unde a pornit totul. Astfel, am apărut în our? Ai simţit vreo îmbunătăţire faţă de cateva articole prin ziare, şi am fost contrecut? tactat de domnul Sorin Avram, cameraM-a ajutat să rămân pe o cale dreaptă, să man de profesie, care a avut visul ca munca am o viaţă sănătoasă, să cunosc oameni lui să ajungă la Discovery, astfel i-a venit de calitate, ştiti vorba aceea‚ cei ce se ideea de a realiza aceste scurtmetraje. Ei bine, a reuşit. aseamană se adună’. Nu m-a tentat niciodată să mă apuc de fumat, de băut, etc. În timp ce alţii erau la plimbare prin oraş, eu eram acolo, antrenandumă. Nu regret niciodată că am ales această cale. E ceea ce mă face fericit.

“Parkour m-a ajutat să rămân pe o

Ce alte proiecte mai ai realizate, sau la care ai mai participat?

Am reprezentat ‚imaginea’ cale dreaptă, daciei Sandero Orange, unde am facut un filmuleţ să am o viaţă în care alerg prin oraş, sănătoasă.” depăşind obstacolele penBineînţeles că am simtit nu tru a ajunge în timp la lannumai o îmbunătăţire ci un sarea oficiala a masinii şi am fost personaşir de îmbunătăţiri. După cum spuneam, jul principal într-un film numit ‚Urban’, am ajuns să ştiu de ce sunt capabil, am scurtmetraj care a fost făcut pentru un învăţat că toate lucrurile au o limită. Treconcurs de artă vizuala cu tema‚ ‘viteză’ . buie să stii când să te opreşti, mi-am întărit organismul, mi-am îmbunătăţit abilităţile, Vrei să devii practicant profesionist şi să de exemplu: alergat, viteza, sărit, căţărat. faci din antrenamentele tale o modaliLucruri pe care le obţii numai prin ore şi tate de a-ţi câştiga existenţa? ore de antrenament.

Nu cred că există practicant profesionist de parkour şi nici nu cred că poţi face o Ştim că ai participat şi la emisiunea Descoperă Eroul din Tine de pe Discov- slujbă din asta, în afară de a fi antrenor de ery Channel. Spune-ne, cum ai ajuns să parkour. În schimb, as dori să am un job în care să-mi folosesc abilitatile pe care faci asta? le-am antrenant toţi anii ăştia. Visul meu După cum ştiti, am făcut un documentar de acum este să devin cascador. Nu ştiu în 20 de minute în care am încercat să explic ce măsură voi fi capabil să-mi îndeplinesc parkour-ul aşa cum l-am înţeles eu şi cum acest vis dar nu trebuie să îmi fac planuri mi-a schimbat acesta viaţa. Documentarul pentru viitor ci să traiesc prezentul, să mă a fost foarte bine primit, lumea l-a apreciat Revista Traceurs #2 | Pagina 49

bucur de el pentru că viitorul depinde de vorbe, însă în prezent chiar nu-mi mai ceea ce faci în prezent. pasă de ce crede lumea atunci când sunt afara şi mă antrenez. La câtă mediatizare Poţi să ne creionezi antrenamentele tale, am facut parkour-ului, lumea deja ar treîn mare? Cu ce începi şi cu ce termini bui să înţeleagă despre ce e vorba, însă cei când ieşi la un antrenament? care nu vor să gândească în afara cutiei, Înainte aveam antrenamentele împărţite pe pot să rămână acolo între 4 pereţi. Nu mă săptămâni. Aveam 3 zile de condiţionare, chinui să le explic celor pentru care chiar în care îmi antrenam fiecare grupă mi-aş bate gura degeaba. Autorităţile sunt musculară, un antrenament de tehnică, în şi vor fi întotdeauna la fel, îşi fac meseria. care repetam o mişcare sau mai multe pe Atât timp cât ne antrenăm pe domeniul care nu le stăpâneam încă şi un antrena- public suntem la mâna lor. Daca mă roagă ment în care ieşeam pur şi simplu dădeam să mă opresc, îmi iau bagajele şi găsesc alt frâu liber creativităţii, imaginaţiei. În loc, retras în care să mă antrenez. prezent, condiţionarea o fac în sala de În ultimele tale clipuri, ai forţă, iar când ies afară nu arătat mai mult mişcări “Am o idee am un scop anume, ci las de Parkour pur. Practici imaginatia să lucreze penpentru un şi Freerun? tru mine. Doar dacă mai scurtmetraj, am anumite provocari sau În tot acest timp de când îmi impun noi limite, mă pe care vreau practic parkour nu m-am antrenez până le depăşesc. concentrat aproape desă-l realizez loc pe Freerun. Doar Cât de des te antrenezi? în primavară.” atunci când cunoşteam oraşul ca în palmă şi când În prezent, dacă apuc să imaginaţia mea începuse mă antrenez de 2 ori pe să stagneze putin, mi-am saptamana e bine. Mi-e ruşine cu mine, dar odată cu vârsta vin din îndreptat atenţia puţin şi pe Freerun şi ce în ce mai multe responsabilităţi. Dacă am învatat câteva mişcări. În prezent am atenţia egal împărţită între cele două dar nu aţi aflat încă, veţi afla. ce pot spune e că oricat te-ai antrena penE bine că antrenamentele de condiţionare tru ceva, trebuie să fii şi nascut pentru acel din sala le fac în fiecare zi, plus că alerg de ceva, se pare că eu am fost mai mult pentru 2-3 ori pe săptămână, astfel nu pot spune parkour. ca mă încheg sau îmi pierd din flexibilitate ori viteză.

Când plănuieşti să scoţi un nou clip?

Cum reacţionează oamenii din jurul tău Am o idee pentru un scurtmetraj, pe care vroiam să-l realizez astă vară, dar am când te văd antrenându-te? Dar forţele fost plecat din ţară şi planurile vor trebui de ordine? să astepte până în primavară, când se va Aceasta e o poveste veche de care, sinc- încălzi. er, nici nu-mi mai pasă. La început eram stânjenit, când lumea se uita la mine şi Ce le sugerezi practicanţilor care abia nu înţelegea ce fac şi auzeam tot felul de Pagina 50 | Revista Traceurs #2

Revista Traceurs #2 | Pagina 51

au început să se antreneze şi vor să evolueze rapid.

Le sugerez să se documenteze în primul rand şi să îşi îndrepte atenţia mai mult spre partea filosofică decât pe mişcare. Mişcarea vine odată cu timpul. Dar degeaba faci ceva daca nu ştii de ce faci. Mulţi se apucă doar pentru ca li se pare cool sau că e la modă.

Aceştia nu vor rezista mult, se vor plictisi, vor găsi altceva de făcut. Cei care rezistă sunt cei care ştiu de ce fac ceea ce fac. Să nu uite de condiţionare şi că evoluţia mai lentă e cea mai bună.

Despre Franta, cum ai ajuns acolo şi cum te-ai simtit în Lisses?

V-am promis că vă povestesc despre excursia în Franţa. Încă de la început când m-am apucat de parkour, erau câteva filmuleţe cu David Belle în locurile alea. După câţiva ani îmi doream deja să pot ajunge şi eu într-o Pagina 52 | Revista Traceurs #2

bună zi în acele locuri, de unde a pornit totul, şi poate voi avea norocul să-l întâlnesc şi pe David Belle, cel care a fost o mare inspiraţie pentru mine. Prietenii mei din Bucureşti, doreau acelaşi lucru. Vorbisem cu ceva timp înainte că mergem, mergem, dar în 2008 toţi erau hotarati: „În 2009 mergem, cu tine sau fără tine”, au spus ei. Astfel am muncit toată vara lui 2008 pentru a strânge bani şi aşa am ajuns şi în Franţa. A fost o experienţă colosală. Era prima dată când ieşeam din ţară şi când eram aşa departe de casă. Nu am cuvinte să descriu ce am simtit atunci când am văzut cu ochii mei locurile în care se antrenase Belle. În Lisses, am fost cazaţi la un hotel unde se cazau majoritatea traceurilor care veneau să viziteze Lisses-ul.

Am cunoscut oameni din Italia, Finlanda, Elveţia, Belgia, oameni super de treabă. Din pacate nu l-am întalnit pe Belle însă ne-am întâlnit din întâmplare în mall cu Sebastien Foucan. A fost un vis pe jumătate îndeplinit.

Un cuvând de încheiere pentru cititori?

Mi-a făcut plăcere să pot împărtăşi puţin din experienţa mea, sper să fie de folos cuiva. În rest, vă doresc să va antrenaţi în siguranţă şi să fiţi cât mai fluizi şi rapizi. Spor la antrenamente!

SFÂRŞIT

Revista Traceurs #2 | Pagina 53

Învaţă Parkour şi Freerunning la prima şcoală de profil

PARKOUR FREERUN

Pagina 54 | Revista Traceurs #2

REBORN

Descoperă Parkour şi Freerunning.

Ascultă-ţi corpul şi învaţă-l să se mişte eficient în mediul urban.

EDUCATION www.reborned.ro | 0723.348.504 | 0740.135.109

Nume: Sascha Cionn Vârsta: 34

Oraş: Viena

Pagina 56 | Revista Traceurs #2

Interviu international Revista Traceurs #2 | Pagina 57

SASCHA CIONN HAUSER Cunoscut pentru mişcările energice şi pofta de viaţă, Cionn spune că Parkour l-a ajutat să îşi regăsească libertatea, pe care credea că a pierdut-o în oraş. Un practicant de Freerunning şi antrenor desăvârşit în această disciplină, Sascha spune că este un visător şi că în totdeauna trebuie să îţi asculţi instinctele în Parkour sau Freerunning.

Salut Sasha. Poţi să ne spui câteceva despre tine?

Eşti un atlet internaţional şi un idol pentru mulţi. Ce te-a determinat să alegi Păi, toţi prietenii mei îmi spun Sascha, am Freerunning-ul, peste alte sporturi?

34 de ani de viaţă în Viena, cel mai frumos Sunt foarte multe căi pe care poţi merge în oraş din Austria-Europa-Lume (după par- viaţă. Cred că eu am ales această cale, penerea mea). tru că vroiam să simt libertatea absolută!

Poţi să ne spui cum ai avut primul contact cu lumea Parkour-ului?

“Trebuie

să

ai o minte

Cunoşti, sau te-a impresionat cineva, din scena de Freerunning românească?

deschisă, Am văzut un reportaj la TV disciplină şi despre nişte tipi din Franţa Personal, nu cunosc decare săreau peste obstacole, neapărat să te cat un singur practicant, peste ziduri mari şi dispe Justin, care m-a vizitat trându-se extraodinar în distrezi în Fre- în 2007. Stilul şi abilităţile tot acest timp. Chiar atunci lui m-au impresionat! erunning.” m-am îndrăgostit şi mi-am Câteodată mai privesc dat seama că vreau să mă câte un clip pe Youtube cu mişc ca ei. A doua zi, am ieşit de unul sin- români, şi de fiecare dată sunt impresionat gur ca să încerc câteva chestii. Abia după în mod plăcut. am aflat că în reportaj erau cei de la Team Spune-ne câteva cuvinte despre rutina ta Adrenalin. de antrenament.

Mulţi traceuri par, din interviurile lor, Mă duc afară, sar şi mă distrez o perioadă, să fi avut o inclinaţie din naştere pentru vin acasă şi dorm extraordinar! ;) acest tip de mişcare. Ai avut impulsul Nu am o un antrenament standard sau o ăsta de a te căţăra şi de a te mişca din rutină fixă de condiţionare! copilărie?

Când eram mic, nu aveam prea multe vise despre ce o să devin cand mă maturizez, dar ştiu că am vrut întotdeauna să mă mişc ca un ninja, deci este adevărat şi în cazul meu.

Pagina 58 | Revista Traceurs #2

După parerea ta, ce trebuie să facă un practicant de Freerunning ca să atingă perfecţiunea?

Păi este foarte uşor de explicat în puţine cuvinte! Un practicant bu, trebuie să aibe o

Revista Traceurs #2 | Pagina 59

SASCHA CIONN HAUSER

Pagina 62 | Revista Traceurs #2

minte deschisă, disciplină şi neapărat să se mai important este faptul că am găsit un distreze la antrenament! scop în viaţă, iubire şi multe călătorii prin lume. Şi bineînţeles, mulţi prieteni!

Dacă ai putea să dai un sfat practicanţilor din lume şi, bineînţeles, SFÂRŞIT celor din România, ce le-ai spune?

Ascultaţi întotdeauna vocea din capul vostru, ea vă va spune ce vreţi să faceţi în viaţă. Şi nu mă refer la vocile care vă spun să vă cumpăraţi o armă de foc şi să faceţi măcel!

Cum este văzut acest sport în Austria, în general?

Oamenii de rând sunt foarte toleranţi. Cred că s-au obişnuit cu noi. Nici cu autorităţile nu sunt probleme atât timp cât nu distrugem nimic.

Ai planuri să te extinzi în această disciplină? Să faci ceva din care să şi trăieşti practicând Freerunning?

“A

devenit

viaţa mea.

Sunt

deja pro-

fesor de sport şi antrenor de

Freerunning.”

Păi deja a devenit un mod de viaţă pentru mine. Pasiunea mea este să antrenez oameni interesaţi să înveţe! Aşa că sunt deja profesor de sport şi antrenor de Freerunning. Cred că voi face acest lucru tot restul vieţii, pentru că mi se potriveşte. Planurile mele sunt deja stabilite!

Ai şi alte hobby-uri în afară de Freerun?

Cred că ar fi mai uşor să îţi spun ce hobby-uri NU am! Fac foarte multe lucruri în timpul liber, aşa că nu mă pot seta pe un singur lucru. ;) Care este cel mai frumos lucru pe care l-ai căpătat din experienţa ta în scena Freerun?

Sunt o grămadă de lucruri! Dar cred că cel Revista Traceurs #2 | Pagina 63

freerunning arta miscarii

Pagina 64 | Revista Traceurs #2

Revista Traceurs #2 | Pagina 65

Freerunning - Arta miscarii Inițial, termenul de Free Running a apărut ca un sinonim englezesc pentru Parkour introdus în documentarul Jump London. Ulterior “Parkour” și “Free running” au devenit două discipline diferite.

Cine a pus bazele Freerunning?

Se spune că fondatorul diciplinei Free Running este Sebastian Foucan, bun prieten al lui David Belle de la care ar fi preluat mișcarea și căreia i-ar fi schimbat țelul adăugând conceptul de “follow your own way” (urmează-ți propria cale) și nu neapărat pe cea mai eficientă.

Acest lucru presupune că freerunnerul să se folosească de o diversitate de mișcări, incluzând pe cele des folosite în parkour, pentru a-și exprima caracterul individual. Este permisă orice formă de mișcare, indiferent de eficiența ei atâta timp cât ea reprezintă “calea” practicantului.

Legătura Freerunning cu Parkour

Încă de la început s-a creat o confuzie între cei doi termeni datorită faptului că în clipurile care făceau cunoscute lumii parkourul, Belle executa diferite salturi având și un backround în gimnastică, (salt pe spate, gainer, sideflip etc) fapt ce a dus la o întelegere greșită a ceea ce înseamna el cu adevărat.

“fondatorul diciplinei Free Running este Sebastian Foucan.”

Au apărut diferite controverse pe această tema, însă dacă suntem puțin atenți la scopul celor două ne dăm seama că este foarte ușor să le diferențiem. Astfel, dacă aruncăm un ochi peste definiția disciplinei Parkour vom vedea că reprezintă “cel mai eficient mod de A ajunge din punctul A în punctual B” asta însemnând că utilizând o cantitate minimă de energie și minimalizând maxim riscul trebuie ca traceur-ul să se deplaseze dintr-un punct în altul. Orice mișcare ce nu prezintă eficiență maximă nu este Parkour, orice acrobație la care raportul risc asumat/distant înaintată este disproporționat nu este Parkour. Mai ușor pentru a face diferența între cele două, când avem dubii dacă un element se potrivește uneia sau alteia, încercați un experiment mintal: puneți-va într-o situație de criză în care trebuie să ajungeți cât mai repede posibil într-un loc și gândiți-vă dacă ați introduce acea mișcare sau nu pe parcursul deplasării voastre. Spre exemplu: dacă cineva ar fi în spatele vostru cu o arma oare ați mai executa mișcări acrobatice? Probabil că dacă nu suferiți de sadomasochism răspunsul este “nu”.

Diferența dintre Freerunning și Parkour

Mișcările folosite în Free Running sunt infinit variate întrucât formele mișcărilor pe care le poate executa un corp uman sunt de asemenea infinit variate. Întotdeauna apar mișcări noi, sunt depășite bariere vechi și se impun noi idei a ceea ce este posibil. În principal cel mai des folosite mișcări sunt cele din Parkour (vault-uri, cățărari, sărituri, rostogoliri) combinate cu salturile din gimnastică (salt pe față, salt pe spate, salt lateral, aerial, flicuri, twist-uri), un-

eori fiind prezente și elemente de breakdance sau arte marțiale extreme. Scopul practicantului așa cum spunea Foucan este de a se exteriorize cât mai bine prin mișcare. El nu este un salvator sau o mașină eficientă asemenea unui traceur, el este un artist care crează celui ce îl observa o imagine vizuală foarte placută, de fluiditate și control al mișcării extraordinare combinate cu expunerea propriei personalități prin viteza și stilul acestora. Acest fapt va duce și la o varietate de moduri în care o persoana se va antrena pentru această disciplină, dar și de moduri în care se va mișca. În lume putem observa foarte multe tipuri de free runneri: unii mai agresivi care execută elemente în forță și viteză, alții mai calmi care pun accentul pe control și o senzație de execuție fără efort a tuturor elementelor etc. Cel mai bine însă este că acestea să fie combinate într-un singur stil care să reprezinte însuși perfecțiunea, acest lucru fiind realizat de foarte puțini practicanți la nivel mondial. De multe ori apare idea greșită conform căreia mișcările eficiente executate în cerc sau în alt mod care nu are ca scop deplasarea cât mai rapidă între două puncte reprezintă parkour atâta timp cât nu sunt incluse și acrobații, ceea ce este fals dacă evaluăm situația așa cum am vorbit mai sus.

Freerunning, arta spectacolului

Senzația vizuală plăcută generată de mișcările unui practicant al acestei discipline a oferit posibilitatea organizarii unor spectacole pentru publicul larg sub forma unor competiții de Free Running. Acestea au luat amploare în ultimii ani fiind din ce în ce mai des susținute în din ce în ce mai multe zone ale globului. La acestea se strâng practicanți de pe întreaga planetă care au la dispoziție un anumit interval de timp în care să execute cel mai spectaculos traseu folosind cât mai multe obstacole, într-un mod cât mai plăcut.

“Scopul

prac-

ticantului este de a se exteriorize cât mai

bine prin miscare..”

Cele mai cunoscute astfel de competiții sunt cele organizate de Red Bull, sub denumirea de Red Bull Art Of Motion care intenționează de fiecare dată să strângă practicanții de top din diferite țări. Un alt concurs pe aceeași tema a fost Barclaycard World Freerunning Championships.

Discipline asemănătoare - Tricking

O altă disciplină care este adesea etichetată greșit drept Free Running este Tricking. Tricking-ul reprezintă mișcări din arte marțiale (lovituri cu piciorul, pumnul etc) combinate cu mișcări din gimnastică executate pe o suprafață plană (iarbă, podea polimetrică, ciment) care are ca scop executarea de combo-uri (legarea a cât mai mult mișcări, cât mai spectaculoase executate consecutiv). Principala diferență este că în Tricking nu se folosesc obstacole, trickster-ul nu înaintează semnificativ și nu include în combinațiile sale decât exclusiv mișcări specifice.

Istoria Freerunning-ului în lume

Așa cum am menționat mai devreme, primele clipuri în care apăreau mișcări ce mai târziu aveau să fie specifice Free Running-ului sunt cele ale lui David Belle –

http://www.youtube.com/watch?v=ippMPPu6gh4. http://www.youtube.com/watch?v=-iJLMrW4j4M. A urmat clipul lui Oleg Vorslav (russian climber) care a făcut milioane de vizualizări și a ajuns să devină unul dintre cele mai cunoscute clipuri de pe youtube. http://www.youtube. com/watch?v=Rxv8SS1XU_8. Oleg Vorslav ramane unul dintre cei mai renumiți practicanți din lume.

Alte clipuri care au atrast atenția pe vremea când Free Runningul își făcea timid apariția pe internet sunt Urban Ninja, care arată mișcările unui practicant nipon și care a ajuns la performanța de aproape 40 de milioane de vizualizări http://www.youtube.com/watch?v=D2kJZOfq7zk, cel al echipei Evolution http://www.youtube.com/watch?v=RmMPCbRuW2Y și diverse compilații care aratau mișcări din mai multe filmulețe, cum ar fi aceasta http://www.youtube.com/watch?v=WEeqHj3Nj2c .

Pionierii Freerunning-ului

O echipă ce a stârnit multă atenție la început a fost 3run family, formată din câțiva tineri britanici în frunte cu Chase Armitage ce executau mișcări la un nivel foarte înalt pentru perioada aceea. Ei ajuns atât de cunoscuți încât ulterior 3run a devenit sinonim al Free Running-ului (în mod eronat) și este folosit de foarte mulți practicanți în numele dat clipurilor sau chiar și în viața de zi cu zi. http://www.youtube.com/watch?v=vX0zQ-a-Af0 .

“miscările unui practicant nipon au ajuns la

40

de milioane de

Clipurile urcate de Chris Ilabacă ce prezentau antrena- vizualizări .” mente ale fratelui acestuia Daniel Ilabaca au creat o impresie puternică asupra tuturor practicanților vremurilor acelora și încă reprezintă unele dintre cele mai bune filmulețe făcute cu această disciplină. http://www.youtube.com/watch?v=MqPdWLbSwpE. Daniel este considerat unul dintre cei mai buni Free Runneri din lume și este unul dintre puținii care afisează în clipuri o mișcare aproape de perfecțiune cu flow, putere, control și o foarte puternică filosofie în spate pe care o împărtășește cu placere de câte ori are ocazia. Un exemplu îl reprezintă acest clip http:// www.youtube.com/watch?v=nRSOe-rDa9Y .

Alți practicanți și echipe care și-au lasat într-o oarecare masura amprenta asupra acestei discipline sunt: Ryan Doyle, Blue, Team Tempest, Damien Waters, Speeders Family (cu un clip foarte în voga la vremea aceea http://www.youtube.com/watch?v=8RDPJDG2dio ) Nody G, Hellden, Zyrken etc.

Ascensiunea rușilor în Freerun

Ulterior mișcarea a început să evolueze foarte mult și au apărut clipuri extraordinare din toate regiunile lumii. Cei care au reșit să atraga atenția foarte mult sunt rușii care au dezvoltat un stil foarte special, unic, cu mișcări foarte fluide și de multe ori nebunești ce sfidează toate ideile a ceea ce se credea că este posibil. Unii dintre reprezentanții acestei mișcări sunt

Alexandr Gysich, Erik Mukhametshin și Pavel „Pasha” Petkuns . Dacă până la ei un salt cu o dublă rotație era considerat ceva foarte dificil și apărea destul de rar în clipuri, odată cu primele lor apariții pe youtube acestea și-au pierdut din spectaculozitate fiind prezente în abundență în mai toate cadrele postate de aceștia. Un exemplu de astfel de filmuleț este http://www.youtube.com/watch?v=U6pyy8SQbtY .

La populația slavă mișcarea Free Run a avut un imens succes și mai ales în zonele defavorizate fiindcă a oferit un mod de distracție celor care nu își permiteau alte sporturi costisitoare ce necesitau echipament special sau înscrierea într-un club. La aceștia ceva similar era prezent cu mult timp înainte ca Belle să facă mișcarea de Parkour sau Free Running cunoscută și anume acrobațiile la bare de gimnastică amplasate în diverse parcuri. Acest lucru se poate observa și din diversitatea barelor prezente în Rusia unde mișcarea de orice fel reprezintă un adevărat cult.

Bifurcarea mișcării de Freerunning și separarea

A avut loc însă un fenomen ciudat care se pare că tinde să apară în ultima vreme tot mai des și anume free runnerii “Practicantii să o ia pe căi separate în funcție de ce ramură a mișcării le place mai mult, asta însemnând că cei care pun de exem- adoptă antreplu accent pe salturi să se apropie din ce în ce mai mult de namentele de gimnaști, însă neputând să ajungă niciodată nivelul unui tricking.” profesionist care se ocupă exclusiv cu așa ceva lucrurile încep să devină într-o oare care masură plictisitoare, deoarece vazând un dublu salt din ronda al unui free runner dat pe o podea polimetrică imediat gândul ne duce la gimnaștii de top și la ce lucruri mult mai complexe de atât pot face pe acea podea. În aceeași idee, cei cărora le plăceau mai mult mișcările de balans la bară s-au dezvoltat exclusiv pe așa ceva, dezvoltând abilitățile unui gimnast de mâna a 2-a în materie de giganți sau salturi date cu bara. În cazurile de acest gen mai fericite totuși practicanții uită de cățărări și sărituri și adoptă antrenamentele de tricking. În modurile acestea Free Running-ul își pierde farmecul și devine doar o copie învațată de pe internet a gimnasticii, fapt ce cu siguranță nu a fost dorit de fondatori. Alții atrași foarte mult de partea de condiționare încep să prefere sala de forță în detrimentului orașului și bordurilor.

Freerunning în România

În România Free Running-ul s-a dezvoltat odată cu disciplina Parkour, practicanții de cele mai multe ori combinând cele două în antrenamentele lor. Astfel primii free runneri coincid cu primii traceuri din țară. La prima vedere salturile par mult mai greu de executat decât o cățărare sau o săritură în lungime astfel că a fost nevoie de un mic grup de oameni care să iși ia inima în dinți și să le învețe singuri, ca apoi să le folosească la unul dintre primele jamuri din țară și să trezească interesul celorlalți și astfel mulți practicanți au ajuns să învețe acrobații pe care apoi să le transmită mai departe noilor veniți ca mișcarea să evolueze. În fiecare zonă din țară există practicanți ce urcă în mod constant clipuri pe internet și care sunt bine cunoscuți și a căror activitate este urmarită de către întreaga comunitate.

În final, Free Running-ul este o disciplina ce are ca scop exteriorizarea de multe ori foarte spectaculoasă a practicantului prin mișcare, ce a luat amploare la nivel mondial și ce poate fi catalogată drept o adevarată forma de artă.

Freerunning în Pitești, România

În Pitesti, mișcarea a fost facută cunoscută de un grup mic de foști bboys, LeL și Cul2ra. Ei cunoscând tehnicile de la diferite salturi la care au adaugat câteva mișcări nou învațate, cum ar fi săriturile peste obstacole sau cățărările, au urcat filmulețe cu evoluția lor și au stârnit curiozitatea unor tineri pe atunci încă în școala generală, care dornici să învețe au progresat foarte rapid. Numele celor mai pasionați dintre ei era Florin, Radu Adi, Șarpe, Cipri, Castor la care se mai adăugau câțiva puști ce nu au rezistat prea mult. După ce s-au familiarizat puțin cu antrenamentele au urcat și ei clipuri pe internet, iar la scurt timp noi practicanți și-au facut apariția, mai exact eu, Andy(X) împreuna cu niște amici care m-au însoțit doar în primele zile. Ulterior primii s-au retras și au ramas doar o parte din generația nouă care apoi a recrutat diverse persoane ce și-au manifestat dorința de a practica, printre care câțiva se aflau chiar în afara orașului cum ar fi Ioan, Dodo, Tako, Andy (altul). Din păcate, ca peste tot și ca în orice sport, lipsă de determinare și mișcările negândite ce au dus la accidentări au facut ca din numărul de două cifre care desemna odată mulțimea free runner-ilor de aici să dispare o cifră, apoi cea ramasă să se înjumatățească și în final chiar să fie pusă sub radical.

Fenomenul acesta este prezent în majoritatea orașelor din țară unde practicanții fiind foarte tineri nu sunt capabili să depună prea multă seriozitate în abordarea antrenamentelor și în cele din urma le abandonează.

Istoria Freerunning și Parkour în Pitești

Pentru a ilustra mai bine istoria Parkour-ului în Pitesti atașez în ordine cronologică cele mai importante clipuri: Unul dintre primele clipuri la început de tot (protagonist -LeL): http://www.youtube.com/ watch?v=Ej2o4EwvB24 .

Practicanții din generația veche: http://www.youtube.com/watch?v=cKCA93MIokU .

Clipul de rămas bun al lui LeL: http://www.youtube.com/watch?v=SKdl4TWUC14 .

Primul clip cu tinerii școlari care începeau să prindă gustul salturilor - NGP (new generation pitesti): http://www.youtube.com/watch?v=ESBVKyIpQ2w .

Al 2-lea clip în care apăreau trick-uri: http://www.youtube.com/watch?v=HuQXIJsWZZs .

Cei care au rămas au evoluat, astfel Florin s-a transformat în Goblin: http://www.youtube. com/watch?v=IubsSraPYqQ În cele din urmă am ajuns să ne antrenăm cu toții ca o mare familie și am devenit foarte buni prieteni. http://www.youtube.com/watch?v=UrlIpSRG1r4 .

tutorial PARKOUR: ROSTOGOLIREA

Pagina 76 | Revista Traceurs #2

Revista Traceurs #2 | Pagina 77

tutorial roll Definiție: Rostogolirea poate fi definită ca mișcarea realizată pentru a amortiza căderea corpului, rostogolindu-se pe sol, de la umăr spre șoldul opus (pe diagonala spatelui ). O altă întrebuințare a mișcării este aceea de a păstra un ritm ridicat al traseului (menține o viteză mare de deplasare).

Cuprins :

Definiție Tehnică

Întrebări frecvente

Tehnică: INTRODUCERE: Rostogolirea sau rollul cum i se mai spune în engleză este o mișcare foarte importantă în parkour. Este printre puținele mișcări care te ajută exclusiv sa fii în siguranță.

Această tehnică de rostogolit din parkour nu diferă cu mult față de rostogolirea care se învață la artele marțiale. Învățarea rostogolirii nu este ușoară dacă am început deja cu o postură greșită. Poate lua câțiva ani înainte ca mișcarea sa fie stăpanită, așadar, nu vă plângeți și nu disperați dacă nu reușiți să vă rostogoliți după câteva săptămani.

Este recomandat să învățați mișcarea dintr-o poziție statică urmând apoi să o încercați din viteză. Ultimul pas pentru a dezvolta această mișcare este să-l încercați sărind de la o mică înalțime, eventual să schimbați suprafața de aterizare (iarbă, pământ, beton, piatră cubică etc).

ETAPE: Pentru început e bine să aveți o imagine de ansamblu asupra mișcării. Plecați din poziție verticală a corpului, ajungeți pe sol unde vă rostogoliți. În această poziție corpul este grupat (poziția bilă) după care corpul revine la poziția inițială. Înainte de a începe exersarea mișcării, atenție la suprafața pe care aveți în gând să vă antrenați. Căutați suprafețe cât mai moi, mai ales dacă sunteți persoane mai sensibile.

Suprafața pe care o recomandăm este cea a pământului cu iarbă.

Vă prevenim că veți simți dureri la umăr și la șold (vor apărea chiar mici julituri) chiar dacă faceți corect mișcarea. Se întâmplă acest lucru pe motiv că nu sunteți obisnuiți, corpul nu e obișnuit cu mișcarea pe care o face, însă în timp nu veți mai avea parte de aceste mici neplăceri.

Așadar, după ce ați ales o zonă pt a exersa, luați-vă o poziție ca de luptă (un picior în fața celuilalt) distanța dintre picioare să fie normală (poziție relaxantă).

Pagina 78 | Revista Traceurs #2

Aplecați-vă pe piciorul din față păstrând astfel piciorul din spate mai drept. Acest lucru îl veți face pentru a vă apropia de pământ și pentru a nu vă arunca direct pe spate în timpul în care veți executa mișcarea.

Puneți mâna stângă pe sol pentru a vă regla poziția față de sol după care aruncați-vă pe brațul drept (braț care va avea o formă circulară și care va fi îndreptat spre șoldul stâng).

Pastrați brațul ușor încordat astfel încât atunci când vă veți rostogoli să nu o faceți pe bucăți (palma, antebraț,umăr, spate, șold). Mișcarea terbuie să fie fluidă.

Capul în această etapă se va duce după direcția brațului și anume într-o parte, deci barbia se va orienta către umărul stâng evitând astfel impactul cu solul.

Până să aibă loc contactul brațului cu solul piciorul din spate (cel drept) se va desprinde de sol primul (pe motiv că ne apropiem de sol) și se va grupa sub fund. Poziția acestuia va fi păstrată grupat pana când mișcarea se va termina. Astfel, poziția finală trebuie să fie cea de block start (poziția de plecare la sprinturi) având piciorul drept în față iar pe cel stâng în spate. Orientați șiretul piciorului stâng în sol astfel încât,c ând vă ridicați din rostogolire să nu o faceți mai întâi cu piciorul stâng.

Este greșit să faceți rostogolirea pe partea dreaptă și totuși să aterizați cu piciorul stâng în față, deci atenție la acest aspect.

După o săritura ce necesită o rostogolire, nu ne prabușim după care ne rostogolim, brațele nu amortizeaza șocul ci ghidează direcția de rostogolire. Nu lăsați greutatea corpului pe brațe, folosiți-le doar pentru orienta corpul în direcția dorită.

Ca să găsiți echilibrul mișcării (adică să folosiți cât mai puțină energia pentru a-l face) lăsați spațiu corpului să iasă din rostogolire. Orientați piciorul stâng spre exterior și piciorul drept în față lăsând inerția să își facă treaba și voi să ajungeți astfel în poziția de final de care vă spuneam, cea de block start.

Cel mai important : Nu există tipuri de rostogoliri. Ca toate mișcările de Parkour, rostogolirea trebuie să fie adaptată la morfologia fiecăruia, tipului de obstacol, etc. Încercați să variați felul în care vă rostogoliți pentru a vă face o idee proprie.

Revista Traceurs #2 | Pagina 79

ROLL: VEDERE LATERALA

ROLL: VEDERE DE SUS

Întrebari frecvente: Rostogolirea se face drept sau lateral?

Rostogolirea dreaptă, pornind de la ceafă și continuând pe lungimea spatelui este rostogolirea folosită în gimnastică.

Rostogolindu-vă pe coloana vertebrală, riscați accidentări grave în această zonă, chiar mai mult? capul va lovi solul aproape de fiecare dată. Lovituri repetate la cap sau șira spinarii pot provoca accidente grave, posibil fatale.

A NU SE ROSTOGOLI PE COLOANA. Rostogolirea laterală, folosită în Parkour, are ca rol folosirea tuturor mușchilor spatelui și a unei suprafete cât mai mari a spatelui, tocmai pentru a proteja coloana vertebrală. Poziția laterală a mișcării permite capului de a fi adapostit și a nu se lovi de sol.

Rostogoliți-vă cu încredere lateral ? umăr ? șold opus.

Pagina 84 | Revista Traceurs #2

Rostogolirea se foloseste pentru a amortiza săriturile de la înalțimi mari ?

Da, însă nu în exclusivitate. Rostogolirea poate fi folosită și pentru a continua o mișcare oarecare, pentru a nu tăia din elan, sau pentru a fluidiza trecerea de la o mișcare la alta.

La fel, rostogolirea poate fi folosită și pentru a vă încetini, în cazul în care aveți un ritm prea alert pentru un obstacol prea apropiat pentru a fi abordat la viteza mare.

Revista Traceurs #2 | Pagina 85

Pagina 86 | Revista Traceurs #2

tutorial Freerun: blocking

Revista Traceurs #2 | Pagina 87

Blocking - cum sa transformi miscarea orizontala în miscare verticala.

Am realizat acest tutorial pentru a putea explica mai bine, de ce unii au "arcuri și aripi" iar alții nu. Ca să puteți întelege mai uşor, o să încerc să disec un trick.

Un trick este format din 4 mișcări specifice folosite la aproape orice săritură: - Prima tehnică este cea de blocking, adică transformarea vitezei cu care un obiect se mișcă orizontal ( --- ) în concentrarea ei și propulsarea pe verticală ( | ), mai pe scurt cum poți să îți ridici centrul gravitațional al corpului peste înălțimea ta.

- A doua tehnică este cea de așteptare a înălțimii care îți permite să execuți mișcarea în timp util, fără a te gandi că ești aproape de sol.

- Aici intervine forța gravitațională care te trage în jos. În acest mo-

așteptarea înalțimii

ck blo

Pagina 88 | Revista Traceurs #2

ing

ment, dacă nu aplici viteză tragând corpul peste axa capului, vei cădea.

- Ultima tehnică și cea mai importantă la care majoritatea clachează este cea de vizualizare a locului de aterizare. Acest lucru permite o aterizare în siguranta și controlată. Dacă nu vezi unde aterizezi, vei cădea.

Aceste patru tehnici combinate reprezintă, în mare parte, controlul corpului și orientarea în spațiu. Majoritatea practicanților de la noi duc lipsă de aceste elemente, din simplu motiv că doresc să învețe cât mai mult și cât mai repede. De aici apar accidentările. Dar nu o să vorbim aici despre greșelile făcute și drumurile alese de practicanți.

Din acest motiv am decis să încep cu un tutorial, pe larg, despre cum să profitați de înalțimea maximă pe care mușchii corpului și tehnica voastră o pot permite.

Ca un corp, care se mișcă paralel cu pământul, să poată ajunge să fie propulsat în înălțime trebuie să întălnească un obiect sau o piedică înclinată, la un anume unghi, care să îl propulseze în sus. Ținând cont că am explicat în termeni stiințifici de ce se întâmplă acest lucru, adică cum corpul poate să prindă înălțime, acum este momentul să îți explic cum tu, ca practicant, poți să te folosesti de aceasta înșelare a gravitației pentru o miime de secundă.

vizualizare aterizare

Revista Traceurs #2 | Pagina 89

Acum o să luăm drept referință 2 sărituri diferite raportate la înclinarea corpului: 1) Primul exemplu este acela de ronda backflip. De ce am ales acest exemplu și nu altul? Este simplu. La ronda backflip corpul va fi în față iar picioarele în spate.

Să analizăm aceste 2 sărituri combinate.

Când se efectuează ronda, viteza acumulată din alergarea spre punctul unde se începe

această mișcare propiu-zisă este distribuită la plecare pe picioare, apoi când picioarele

sunt în aer pe mâini creându-se un arc cu viteza acumulată din alergare + arcuirea și rotirea corpului în aer, de aici corpul este aruncat pe picioare cu fața în jos unde traceurul va avea un unghi de 50 grade (care reprezintă tehnica de blocking ), de aici ar trebui ca practicantul să plece în backflip.

Pe lânga tehnica de blocking mai exista un lucru care determină înalțimea la ronda backflip, respectiv momentul de plecare, dacă cel care execută săritura are genunchi prea flexați sau nu pleacă imediat de la sol (plecare ar trebui să dureze nici jumătate de secunda ). Aceste tehnici o să le prezint într-un tutorial mai amplu pe acrobațiile respective.

2) Am ales Sideflip-ul ca al doilea exemplu deoarece este opusul rondei cu salt prin faptul că picioarele vor fi acum în fața corpului.

Vom folosi picioarele ca rampă de lansare. Aşa că, pentru a prinde punctul maxim de înalțime, o să avem picioarele în fața corpului iar spatele va avea o înclinație de 70-75 grade față de pamant. Acest lucru va conferi înalțime dacă capul este în față, iar nu aplecat Pagina 94 | Revista Traceurs #2

în piept. Nu in ultimul rând mâinile aruncate în aer vor ajuta cu încă câțiva centrimetri la înălțime.

Acum vin întrebările pe care mulți le au: I ) Dacă nu am un obiect înclinat, ce fac ?

Este simplu. Corpul înclinat despre care vorbesc poate să fie și poziționarea corpului dinaintea săriturii, adică cât de înclinat este corpul de pământ. Aici avem 2 variante : a) Când corpul este în spate iar picioarele (sau piciorul) în față b) Când corpul este în față iar picioarele sunt în spate.

II) Cât de înclinat trebuie să fie corpul raportat cu pamantul? Înclinarea corpului este relativă și este diferită de la săritura la săritura, dar ea poate să plece de la un unghi de 50 de grade și poate să ajungă la un grad de înclinare apropiat de 75 grade față de pământ.

III) Dacă am un obiect în față, cum mă folosesc la maxim de el?

Aici se folosește exact aceeași tehnică ca pe plat, singura diferență este aceea că săritura de pe un obstacol ajutător conferă o înălțime mult mai mare.

IV ) Cum fac ca aceasta tehnică să o înlocuiască pe cea veche ?

Dupa cum mulți stiți, tehnicile noi le putem întelege dar nu putem să le folosim în mișcările și săriturile noastre din simplu fapt că mișcarea voastră a fost antrenată de multe ori și a fost implementată creierului ca cea mai bună mișcare .

Ca să putem să ne dezvățăm de tehnica veche putem să facem o serie de plecări repetate cu tehnica nouă (de obicei necesită undeva la 50-100 de repetări per antrenament înainte de săritură).

V) Tot am încercat dar nu reușesc să prind înalțime. De ce?

Acest lucru se poate întampla dintr-o mulţime de motive. O să încerc să o explic ceea mai des folosită greșeală: - Tehnica de blocare este înlăturată atunci când practicantul pleacă cu corpul aplecat în față, respectiv având capul în piept. Practicantul trebuie să își arunce mâinile în sus odată cu plecarea piciorului de la sol, iar nu în ultimul rând să aibă privirea în față deoarece când capul este aplecat în față sau în spate corpul nu apucă să prindă înalțime, pentru că nu este lăsat de rotație și este tras de forta gravitațională spre pământ .

Deci nu uitați: privirea în față, aruncați mâinile în aer odată cu piciorul (sau picioarele) de plecare și asteptați înălțimea pănă să dați comanda de rotire.

Justin Mușină.

Revista Traceurs #2 | Pagina 95

Pagina 96 | Revista Traceurs #2

blo cki ng Revista Traceurs #2 | Pagina 97

Pagina 98 | Revista Traceurs #2

Antrenamentul iarna

Revista Traceurs #2 | Pagina 99

Antrenamente pe timp de iarna zăpadă, frig, ger, ninsoare, viscol şi lista continuă. Pentru mulţi oameni pare I arnă, un obstacol imens de depăşit fizic, din cauza condiţiilor care le oferă iarna, dar unii oameni o văd cu alţi ochi.

Iarna, întradevar, este unul dintre cele mai mari obstacole pe care un practicant îl poate întâlni deoarece vremea, obstacolele din jur, ba chiar solul îţi devin inamici, însă cu toate astea noi tot înaintăm şi înfruntăm tot ce aruncă înspre noi.

Majoritatea, în special începătorii, dau înapoi la vederea norilor gri sau la simțul vânturilor mai reci, se duc acasă și așteaptă o altă zi mai frumoasă pentru antrenament.

Iarna nu este asa rea precum pare, sau mai bine zis, cum vrea ea să pară. Zăpada care este aşternută peste obstacolele peste care tu zburai înainte, nu te împiedică nici acum să zbori, ba chiar te ajută. Pentru cei care nu ştiu, iarna te ajută sa te cunoşti cel mai bine şi să vezi de ce anume eşti capabil, pentru ca ea îţi oferă condiţiile cele mai grele de antrenament şi în acelaşi timp te şi învaţă cum să le foloseşti.

Oprim antrenamentele pe timp de iarnă?

Un punct de vedere răspândit în comunitatea Parkour, este cel conform căruia lunile de iarnă sunt doar pentru antrenament în casă, fitness și pregătire generală pentru acele 3-4 luni pe an în care antrenamentele afară sunt o adevărată placere, iar în condiții adverse, ne oprim antrenamentele sperând la o oră sau două de vreme mai bună, pentru un scurt antrenament.

În nici un caz!

În realitate, dacă așa ați gandit până acum, ați pierdut mult - nu doar câteva luni de antre-

Pagina 100 | Revista Traceurs #2

nament dar și o ocazie unică de a explora zone ale Parkour-ului care de cele mai multe ori ramân neexplorate. Venirea iernii nu trebuie să însemne neapărat și încetarea antrenamentelor, ci, dacă sunt abordate corect și cu puțină precauție, condițiile dificile ale vremii pot oferii provocări noi prin care putem să progresăm, să învățăm și să ne îmbunătățim tehnica la fel de consistent ca și în lunile de primăvara/vară/ toamnă.

Cheia succesului este de a nu vedea vremea în termeni de bună sau rea. Perspectiva limitată care rezultă vă lăsă la mila unei variabile pe care nu o puteţi controla. Nu există vreme bună sau rea, există doar vreme.

Există în multe forme, se poate schimba des, și da, într-adevăr, unele condiții sunt mai indicate pentru anumite activități.

De exemplu, mersul patruped prin zapada sau pe poteci cu polei sau chiar pe gheaţă îţi întăreşte tot corpul şi este cel mai bun mod de a te menţine încălzit pe parcusul antrenamentului afară. Pentru cei aflaţi la început, zăpada vă oferă cea mai bună amortizare pentru a învăţa roll-ul şi alte viariaţii de roll, pentru cei avansaţi. Gheaţa va ajută să găsiţi noi metode de a vă mişca, mai ales dacă o folosiţi cum şi când trebuie.

Individul cu adevărat adaptabil vede diferitele tipuri de vreme ca și diferite tipuri de obstacole, ca și ziduri de diferite înălțimi sau distanțe de diferite marimi, sau chiar și ca noi și neexplorate obstacole. Pe scurt, vede aceste capricii ale vremii ca pe oportunități, nu ca pe bariere.

Ce trebuie să luăm în considerare

Desigur, sunt aspecte care trebuie luate în seama când ne antrenăm în condiții adverse. Acestea sunt în mare parte lucruri care țin de bunul simț (nu încercați un speed pe o bară înghețată) dar merită să le revizuiți și să țineți seama de ele. Adaptarea la vreme este exact ce sugerează: continuarea antrenamentului ca de obicei Revista Traceurs #2 | Pagina 101

indiferent de condiții. Trebuie pur și simplu să îți creezi un traseu în funcție de mediul existent și să fii precaut atunci când trebuie.

Deasemenea, antrenamentul în frig și umezeală poate fi extrem de revigorant și pe deasupra, un adevărat test al dedicării și angajamentului tău. Atâta timp cât il gestionezi corect și respecți pericolul și variabilele vremii, un astfel de antrenament poate fi deosebit de plăcut.

Hainele cu care ne îmbrăcăm poartă un rol important pentru ca antrenamentul să decurgă bine. Adidaşi sau bocanci, geacă de iarnă sau hanorac, căciulă sau cu capul gol, cu mănuşi sau fără. Alegerile astea sunt foarte importante pentru ca de ele depind sănătatea voastră. Nu neglijaţi aceste lucruri şi nu încercaţi să vedeţi cât rezistaţi la frig pentru ca nu toată lumea este la fel. Este adevărat că dacă nu te opreşti din miscare nu răceşti, însă există oameni care sunt mai sensibili la zăpada rece şi la frig. Îmbrăcaţi-vă în aşa fel încât să nu vă fie frig cât vă antrenaţi şi să vă puteţi mişca în voie.

Factorul FRIG

Se știe din experiență că frigul moderat mărește de fapt performanța. Pe de altă parte, frigul extrem poate diminua performanța iar expunerea îndelungată la frig poate fii fatală dacă se instalează hipotermia (scăderea temperaturii interne a corpului).

Spre deosebire de capacitatea omului de aclimatizare la căldură, omul nu dispune de abilități de adaptare la frig, excepție făcând toleranța mentală. În consecință, este ABPagina 102 | Revista Traceurs #2

SOLUT CRUCIAL să vă mențineți temperatura constantă a corpului în timpul antrenamentelor de iarnă. Mușchii și ligamentele trebuie încălzite și menținute la o temperatură constantă pentru a evita accidentările.

Cum prevenim frigul

Fraza cheie aici este "înfofolirea" (nu mai râdeți) deoarece tricourile și puloverele echipate

rețin căldura naturală a corpului aproape de piele, menținând o temperatură constantă și apropriată. Materialul îmbrăcat direct peste piele trebuie să fie făcut dintr-un material care să permită oxigenarea (cum ar fi polipropilena), “E vitaţi să materiale care să absoarbă umiditatea transpirației, nepermițând răcirea acesteia pe piele. alergaţi pe Acoperiți-vă capul și mâinile suprafeţe aco- în condiții de frig extrem și purtați șosete groase și încălțăminte adecvată, deperite de polei oarece majoritatea căldurii se pierde prin extremitățile corpului. Evitați materi- sau gheaţă.” alele din bumbac deoarece acesta se udă repede (lucru care duce la răceală, gripă, hipotermie, moarte). La exterior, preferați un material impermeabil pentru a vă feri de ploaie sau umiditate.

Cu toate acestea, evitați supra-încărcarea cu haine deoarece exercițiul fizic vă va încălzi considerabil - în general, pe timp de iarnă, îmbrăcați-vă ca pentru o temperatură cu 20 Revista Traceurs #2 | Pagina 103

de grade mai mult decât este în realitate.

Evitați să alergați pe suprafete tari care ar putea fi acoperite de polei sau gheață, preferați zăpada dacă există deoarece conferă tracțiune sporită. În condiții de frig EXTREM, umiditatea se apropie de zero și cantități mari de fluide se pierd prin vapori exhalați, deci, este imperativ să vă mențineți hidratați pentru a asigură o bună funcționare a mușchilor și o recuperare rapidă a acestora după antrenament. Se recomandă o bautură bogată în carbohidrați deoarece vă va ajuta sistemul imunitar și, ca bonus, va preveni degerături sau cazuri mai grave.

Importanţa încălzirii pe timp de iarnă

La temperaturi scăzute, încălzirea și stretching-ul de sfârşit sunt de două ori mai importante, deci se va efectua cu atât mai mult. De preferință, încălziți-vă în casă înainte de a ieși afară și evitați statul degeaba pe cât posibil.

Vântul este iarăși un factor ce trebuie luat în considerare atunci când vă îmbrăcați , atât vântul natural cât și curenții de aer creați în momentul săriturilor și a diverselor mișcări.

Toate acestea vă vor duce la sesiuni de antrenamente mai scurte, mai compacte și mai intense pe perioada anotimpului rece, ceea ce nu este neapărat un lucru rău.

Oportunitatea în adversitate

Alt factor care trebuie retinut este acela ca oricata zapada ar fi pe sol sau pe un obstacol, verificati de 2 ori chiar daca nu este ceva ghiata dedesubt sau alte lucruri care va pot cauza rani sau accidente. Daca e nevoie curatati locul sau verificati si puneti zapada la loc dupa aceea. Nu uitati, siguranta este pe primul loc deoarece nu cred ca vrea cineva sa stea in vacanta de iarna cu vreun picior rupt sau mai rau de atat.

Pe lângă faptul de a se antrena în condiții adverse, există o latură pozitivă continuând antrenamentele în lunile de iarnă. Într-un sens imediat și real, sunteți pus în fața unui mediu total diferit, și asta fară a călătorii sau a plătii. Acoperit de zăpadă, stropit de ploaie, brizat de vânt sau umbrit de nori (adică varză complet) mediul Pagina 104 | Revista Traceurs #2

Ce porti iarna!

Cand e frig, apei îi ia mai mult timp să se evapore, deci, suprafețele rămân “umede” și alunecoase mult timp.

Verificați orice material cu care intrați în contact, în special metal, barele de fier sunt dezastrul perfect, ca și zidurile de marmură sau înghețate.

Purtați încălțăminte cu o aderență BUNĂ. Timpul efectiv în care veți alerga va fi mai mic, așadar puteți sacrifica greutatea pentru o aderență sporită. Reglați-vă distanța și ritmul alergării în funcție de condițiile de afară. Majoritatea accidentărilor pe timp de iarnă sunt rezultatul încălțării neadecvate, gheață și polei.

După un antrenament în condiții de umiditate crescută, schimbați-vă hainele cât mai repede - hainele ude vă vor cobori temperatura corpului foarte repede. În condiții ideale, ar trebui să vă schimbați hainele înainte de a vă relaxa după antrenament. Dacă locul antrenamentului este departe de casă, luați-vă haine de schimb la voi pentru a vă schimba imediat după antrenament.

Luați în considerare ceea ce vă prezintă natura si învățați să vă adaptați.

își schimbă complexitatea față de zilele însorite și calde, încă o dată, nefiind neapărat un lucru rău - doar diferit. Și nu este oare un scop al Parkour-ului de a se mișca eficient și cu succes în ORICE mediu și peste ORICE teren? Așa că vedeți acest anotimp ca pe o oportunitate de a excela într-un mediu nou, adaptați-vă și învingeți!

Clipuri

După cum vedeţi avem şi 3 videoclipuri cu antrenamente iarna. Ultimul este un clip facut de Wutang şi Raizen cu ceva distractie prin zapada ( mişcări simple). Sperăm să vă ajute şi să vă inspire.

Snow Training

Glasgow PK: Snow Training

Gorillas in the snow

Revista Traceurs #2 | Pagina 105

Pagina 106 | Revista Traceurs #2

parkour: perspectiva unei femei Revista Traceurs #2 | Pagina 107

Perspectiva unei femei asupra Parkour-ului Parkour reprezintă, în esență, arta mișcării: o disciplină în care viteza și eficiența sunt ideale în depășirea obstacolelor în mișcarea de la punctul A la punctul B. Nu ducem lipsă de inspirație din partea practicanților de elită din toată lumea, dintre care - cel mai faimos și fondatorul acestei arte: David Belle. Cu toate acestea, numărul practicantelor, deși în continuă creștere, rămâne totuși redus. Acest scurt articol dorește să abordeze principalele dificultăți cu care femeile s-ar putea confrunta la începutul antrenamentelor, și oferă sfaturi general valabile pentru practicantele de peste tot.

Arta Evadării

Parkour promovează reflexele și cunoașterea propriului corp. Potențial, este cea mai bună forma de auto-apărare pe care o femeie o poate avea în timp ce merge sau face jogging singură, deoarece, un practicant al Parkour-ului are mai multe opțiuni de evadare în nefericitul caz de atac sau urmărire. În acest caz, obstacole ca ziduri, porți și garduri nu incomodează o practicantă, ci devin rute de scăpare.

Pregătirea :

Ca și artele marțiale, Parkour-ul necesită dedicarea totală a practicantului. Totuși, purtarea hainelor care să nu incomodeze mișcarea și încalțăminte cu aderență bună vor asigura concentrarea asupra performantei și a îmbunătățirii ei, nu asupra echipamentului.

Dificultăți întâlnite :

Cu toate ca a fii femeie are unele avantaje, există anumite aspecte de care femeile practicante trebuie să țină cont, în special faptul că, de obicei, barbații au o putere fizică superioară în comparație cu femeile. Aceasta înseamnă că ridicarea greutății propriului corp poate fi uneori o provocare majoră și, cu siguranță obositoare, fără condiția fizică necesară. Așadar, când o femeie începe antrenamentul în Parkour, mișcările care necesită folosirea părții superioare a corpului (de la talie în sus) se dovedesc a fi dificile. Exemple a acestui fapt sunt: săritura "cat-leap" și ridicarea corpului deasupra ostacolului, și mișcarea "passe-muraille" (escaladarea zidurilor, care, pentru ziduri înalte, înseamnă o împingere în sus a corpului pentru a-l putea escalada). Cu acestea în minte, este o idee bună să se lucreze asupra mușchilor din partea superioară a corpului, fie acasă, fie la o sala de forță/fitness.

Alte diferențe care ar trebui să fie luate în considerare sunt că bărbații se învinețesc (sau julesc) mai greu, suportă mai bine zgârieturile sau rănile ușoare, și au încheieturile mâinilor și picioarelor mai dezvoltate pentru a rezista la șoc. Cu toate acestea, nu Pagina 108 | Revista Traceurs #2

Revista Traceurs #2 | Pagina 109

Pagina 110 | Revista Traceurs #2

înseamnă că femeile sunt mai puțin capabile.

Avantajele unei femei :

Acolo unde sunt neajunsuri, sunt și avantaje în a fi femeie. În special faptul că femeile au o flexibilitate naturală mai mare decât cea a barbaților, iar aceasta duce în sine la o mai mare extindere a încheieturilor și a mușchilor, fără riscul de a se accidenta. Fiind mai mică de statură, se dovedește a fi încă un avantaj în executarea anumitor mișcări, cum ar fi alergatul și săritul prin spații mici, în plină viteză.

Femeile au deasemenea o apreciere mai bună a situațiilor periculoase care ar putea duce la accidentări.

O problemă care trebuie subliniată când începi să te antrenezi, indiferent de sex, este cum să eviți accidentarea. Încălzirea mușchilor înainte și după o sesiune de antrenament este foarte importantă și va scădea riscul lezării mușchilor înaintea antrenamentului, precum și eliminarea acidului lactic după antrenament (acidul lactic provoacă durerile din mușchi de a doua zi după antrenament - o cunoaștem cu toții nu ?

Felul în care aterizezi este foarte important în Parkour, iar o mișcare fundamentală care trebuie repetată și stăpânită la perfecție este rostogolirea după aterizarea de la înălțimi, și aterizarea cât mai fluidă de la înălțimi mai mici. O aterizare bună va preveni durerea genunchilor și, în timp, vă va proteja încheieturile de accidentări grave.

Cu toții simțim frica în anumite momente ale antrenamentelor. Corpul uman are capacități înăscute de apărare ce intervin automat pentru a ne proteja de accidentări, pentru că, asa cum vă și imaginați, săritul pe/peste/ obstacole nu pare o mișcare naturală - deci corpul - nesimțind nevoia de a se perfecționa - rezistă acestor schimbari și încearcă doar să supravietuiască. Așadar, la început, un traceur are multe temeri de depășit. Odată cu antrenamentul, crește și încrederea în sine, este important să iți impingi corpul până la limita în care te simți confortabil, și să nu permiți corpului să te facă să te simți nesigur pe tine când încerci o mișcare de care nu ești sigur sau pregatit. Va exista mereu o altă zi în care să îți impingi limitele și să îți învingi frica.

Progresul :

Nu este neobișnuit ca în Parkour să treci prin faze de dezvoltare, în care progresul va încetini iar apoi se va relansa în forță. Acest lucru se datorează faptului că minții tale îi trebuie puțin timp să se acomodeze și să asimileze noile tale capacități fizice (îi ia ceva timp să le prinda din urmă).

Posibilitățile corpului tău pot progresa până la un nivel în care ești sigur că poți depăși obstacole mai dificile sau tehnici mai complexe. Totuși - cea mai grea parte a dezvoltării reprezintă depășirea fricii - indiferent de cât de dezvoltat fizic ești. Dacă mentalul nu este la acelși nivel cu fizicul, sau viceversa (puțin probabil viceversa :P) , veți constata o stagnare, până când cele două planuri se echilibrează și se completează. Acest lucru poate fi frustrant uneori, însă, prin învațarea tehnicilor mentale, și în același timp neîncetinind antrenamentul fizic, fizicul și mentalul pot fi armonizate relativ repede.

Articol redactat de Liv Rowlands aka Flame Revista Traceurs #2 | Pagina 111

Nume: Diana Popa Vârsta: 19

Oraş: Constanţa

Printre puţinele practicante de Parkour, constanţeanca Diana, sau Dydy, este cu siguranţa o traceuriţă perseverentă şi cu foarte multă motivaţie. Practică această disciplină din 2006 şi de atunci nu s-a oprit. Ce o motivează? Află!

Pagina 112 | Revista Traceurs #2

Interviu national Revista Traceurs #2 | Pagina 113

Pagina 114 | Revista Traceurs #2

Diana Popa La doar 19 ani, Diana este probabil cea mai tânără practicantă de Parkour din România.

Originară din Constanţa, a fost de acord să ne împărtăşească experienţa ei în lumea Parkour şi detalii despre scena de Parkour din oraşul ei natal. Află care sunt secretele perseverenţei şi cum diferă antrenamentul unei fete faţă de cel al unui băiat şi de ce.

Salutare Diana. Poţi să ne spui câte ceva despre tine, pentru început?

început să explorăm tot felul de filmulețe pe Youtube printre care și faimoasa scenă Salutare și vouă băieți. Numele meu este din Suburbia 13, tutoriale, începand pracDiana Popa, sau mai bine zis Dydy, așa tic să încercăm să imităm ceea ce vedeam cum mă știe toată lumea. Am 19 ani acolo. Amicii mei între timp au renunțat, (peste câteva zile chiar 20), iar începând dar le sunt recunoscătoare pentru că miau împartășit și mie ceea ce cu anul acesta sunt descoperiseră.

“Eram studentă la Facultatea

de Medicină Veterinară conştientă că Ce te-a făcut să te apuci din București. Ce să vă să îl practici? Ce te-a e diferit penmai spun despre mine? atras la el?

Sunt o fire serioasă, tru o fată, dar În primul rând,de când perseverantă, îmi place să îmi umplu ziua cu m-am gândit că eram mică, am fost atrasă de sport în general. Așa fel de fel de activități, nu e decât un că nu mi-a fost prea greu astfel încât să fiu mereu în mișcare, exact ca alt obstacol.” să mă hotărăsc să practic Parkour. Eram conștientă la antrenamentele de de faptul că este ceva diferparkour. it pentru o fată, dar m-am gândit că acesBănuiesc că Parkour nu e un sport ta nu este decât un alt obstacol pe care foarte popular printre fete. Cum ai trebuie să-l depașesc cu timpul. Ceea ce auzit tu de el? m-a atras la Parkour a fost libertatea pe Totul a început acum câțiva ani, pe când care o simțeam atunci când mă mișcam, aveam 14 ani. Niște amici din cartierul filozofia din spatele mișcării și mai ales în care locuiesc mi-au povestit, foarte faptul că mă simțeam unică sau cel puțin încântați de altfel, de niste filmulețe vi- diferită în sensul bun al cuvântului față zualizate de ei pe youtube cu niște tipi de restul lumii. care se mișcau într-un mod diferit și totodata fascinant. Au dat repede cuvânt de căutare pe Google și au aflat că era vorba despre Parkour și evident despre David Belle, așa că mi-au zis și mie și așa am început să-l practicăm. În scurt timp am

Ai practicat şi alte sporturi înainte?

Trebuie să recunosc faptul că am avut înclinații spre fotbal (și încă am,credJ), dar din cauza unor mici probleme de sănatate, nu am putut să practic acest

Revista Traceurs #2 | Pagina 115

Pagina 116 | Revista Traceurs #2

Revista Traceurs #2 | Pagina 117

sport. Totuși am jucat handball în echipa itatea ca o fată să practice Parkour. Probașcolii și mai apoi la liceu. bil credeau că este ceva trecător, sau ceva chiar imposibil. Însă, cu timpul au priceput Constanţa este un loc extraordinar pen- faptul că Parkour nu este cu siguranță un tru Parkour. Care a fost primul loc în sport facut numai pentru baieți. care te-ai antrenat? Cu ce ai început? Într-adevăr mă consider foarte norocoasă Cum diferă antrenamentul tău faţă de pentru că m-am nascut în Constanța, un cel al unui băiat? Există vreo diferenţă?

oraș cu multe locuri de antrenament. Pri- Da, pot să spun că există mai multe ma oară m-am antrenat în parcul de la diferențe. Una dintre ele ar fi faptul că Casa de Cultură, începând direct cu vault- băieții au mai multă forță decât fetele și urile de bază din Parkacea explozie în mișcare. our, deoarece pe atunci Fetele se mișcă mai grațios “I niţial, nu aveam cunoștinte deca să zic așa, axându-se băieţii erau spre condiționarea cormai mult pe echilibru, pului. Derulând în trecut, foarte miraţi stretching, mobilitate. îmi amintesc cu plăcere Multe fete consideră că de posibilisenzația pe care am avut-o un astfel de antrenament atunci când mi-a reușit pritatea ca o fată le-ar dezvolta muscuma mea mișcare din Parklatura şi ar fi inestetic să practice our și anume, Thief Vaulto fată. Ai avut ul.

Parkour.” pentru vreodată problemă asta?

Cât de mare este comuNiciodata nu m-am gandit nitatea de Parkour din Constanţa, locul la aspectul asta, deoarece nu l-am considerunde ai început? at important. Ceea ce cu adevărat contează În prezent, din păcate, comunitatea de este să am un corp puternic, pentru a face Parkour din Constanta s-a micșorat, re- față oricărei situații survenite. zumându-se doar la câțiva practicanți, nu Care crezi că sunt beneficiile pe care lepot să dau un număr exact. ai căpătat de când practici parkour? Fie Ai şi colege de antrenament acolo? fizice sau psihice.

Au existat cândva niste fete care au practicat la un moment dat Parkour, dar au renunțat între timp. Se pare că încă nu am colege de antrenament în Constanta, însă am avut ocazia să mă antrenez cu o fată foarte ambițioasă din Sibiu care în prezent încă practică.

Cum ai fost privită de practicanţii de Parkour din oraşul tău?

Inițial, băieții erau foarte mirați de posibilPagina 118 | Revista Traceurs #2

Dupa cum bine știe toata lumea, Parkour îți dezvoltă condiția fizică a corpului, spre exemplu: datorită săriturilor de precizie am ajuns să sar mult mai mult în lungime decât săream înainte să mă apuc de acest sport. Beneficiile psihice constau în faptul că m-a ajutat să mă maturizez mai repede și să privesc provocările ivite în viață ca pe niște obstacole pe care trebuie să le trec cu brio.

Revista Traceurs #2 | Pagina 119

Pagina 120 | Revista Traceurs #2

Bănuiesc că eşti destul de populară, având în vedere că practici acest sport.

Ai fost căutată vreodată de reviste sau televiziune?

Populară n-aș putea să spun că sunt, poate doar cunoscută și apreciată de oamenii din jur pentru ceea ce fac. Da, ce-i drept am fost contactată de mass-media, iar de curând am acordat un interviu pentru Revista Unica de care sunt foarte mulțumită.

Ce părere au prietenii tăi despre faptul că practici Parkour?

“îmi

Da am. Este vorba despre binecunoscuta Kat de la Torre, sau pur și simplu Kat din Mexico, așa cum o stie mai toată lumea.

O apreciez deoarece este o persoană care se implică foarte mult atât în folosul comunității din Mexic,c ât și în antrenamentele ei foarte consecvente. Mi-ar plăcea tare mult să o cunosc într-o zi și să împărtășim experiențele noastre din Parkour.

do-

resc să mă

Cum arată un antrenament tipic şi de câte ori te antrenezi pe săptămână?

Pentru mine un antrenament tipic înseamnă un mai des cu antrenament cât mai diversificat. În mare parte deputinţă.” pinde de ceea ce vreau să fac în ziua respectivă. De obicei În ce alte proiecte legate de Parkour eşti nu-mi stabilesc un program anume, încerc să fac câte puțin din toate, adică: alergare, implicată? Planuieşti un clip? sărituri, vault-uri, condiționare, echiliMomentan nu pot să spun că sunt implicată bru etc. Mă antrenez cam de 2-3 ori pe în proiecte legate de Parkour (poate doar săptamâna. acest interviu J) .Poate în anul 2012 o să-mi fac curaj să mă filmez, ca să văd cum stau Ai o dietă specială pe care o foloseşti la cu progresul și poate în felul acesta se vor antrenamente? mai găsi practicanți/practicante dornici/ dornice să afle despre Parkour prin inter- Nu chiar, mă străduiesc să mănanc sănatos, astfel încât să nu am probleme în general. mediul clipului pe care o să-l realizez.

Prietenii mei au rămas placut impresionați când le-am povestit despre Parkour, așa că mă sustin în continuare și sunt mereu alaturi de mine.

antrenez cât

Unde vrei să ajungi cu antrenamentele?

Planuieşti să faci din asta o carieră în viitor?

Ce le-ai recomanda fetelor care doresc să se apuce de parkour?

Ai o anumită practicantă de Parkour sau sportivă pe care o apreciezi în mod special?

Ce le-ai recomanda practicanţilor de Parkour, în general?

Le-aș recomanda să înceapă de jos căci alÎn continuare îmi doresc să mă antrenez tfel o să ajungă jos foarte curând, să nu se cât mai des cu putință. Pe viitor nu m-am gândească să renunțe atunci când survin gandit să îmi fac o carieră din asta. Dar diverse vânătăi/julituri și să fie conștiente cine știe? Se pot ivi oricând diverse ocazii. de ceea ce implică Parkour.

Le-aș spune să fie perseverenți în antrenamentele lor și să dea tot ce au mai bun din Revista Traceurs #2 | Pagina 121

ei.

Un cuvânt de sfârşit? Țin să vă mulțumesc pentru că m-ați ales pentru acest interviu. Vă doresc baftă multă la antrenamente și să continuați să faceți treabă bună!

SFÂRŞIT

Pagina 122 | Revista Traceurs #2

Revista Traceurs #2 | Pagina 123

Nume: Alexa Putineanu Vârsta: 20

Oraş: Bucureşti

Pagina 124 | Revista Traceurs #2

Interviu national Revista Traceurs #2 | Pagina 125

Alexandra putineanu Perpectiva unei practicante de Parkour care abia şi-a început călătoria pe meleagurile acestei discipline poate fi o sursă foarte bună de inspiraţie, chiar şi pentru cei experimentaţi.

Sunt mulţi practicanţi care se apucă de acest sport, şi o parte din ele sunt fete. Dar nu foarte multe se interesează de partea filosofică. Alexandra este o excepţie; află de ce!

Bună Alexandra, povesteşte-ne mai multe despre tine.

în ceea ce face. Este uimitor ce maşină puternică deţinem şi cum noi oamenii o Bună dragi traceuri, mă numesc Putineanu lăsăm să se strice singură.

Alexandra şi Maria, detin 20 de ani doar ai Continui să o practic pentru că simt nevoia mei şi sunt momentan studentă la Univer- de mişcare, poate că încă nu sunt la fel de sitatea De Arta Teatrală şi implicată ca băieţii însă “Ma atras Cinematografică I.L. Caramă bucur foarte mult când giale din Bucureşti - Faculpot să ies la antrenamente, faptul că îţi tatea de Scenografie. cand pot să stau sau să poţi folosi merg în echilibru, mă buCum ai aflat de parkour şi corpul la ca- cur mereu de ceea ce fac. cum te-ai gândit să începi Până la urmă, în viaţă cred pacitatea lui antrenamentele? că după asta trebuie să mergem, după echilibru şi De parkour am auzit acum maximă.” fericire. mai mulţi ani pe postul Discovery, din câte se pare era vorba de documentarul Jump London. Ulterior am Cât de des te antrenezi? avut şansa să-l întalnesc pe Cristi, sau el pe La început dispuneam de mai mult timp mine, şi să îmi împărtăşească şi mai mult liber şi mă antrenam chiar şi de 2, 3 ori pe această dorinţă de mişcare. săptămână. În ultimul timp, însă, prograDeşi am ezitat la început, i-am propus lui mul mi-a fost foarte încărcat şi a trebuit Cristi să mă ia la unul din workshopurile să renunţ puţin în a mă mai antrena conorganizate de voi şi iată-mă. M-a prins şi secvent. pe mine.

Ce te-a atras la această mişcare şi de ce continui să o practici?

Deabia aştept însă să treacă sărbătorile ca să pot ieşi în voie din nou.

Care sunt punctele tale slabe în ceea ce M-a atras faptul că îţi poţi folosi corpul la priveste antrenamentul? capacitatea lui maximă şi nu doar pentru Hohoho, mai am mult de lucru în ceea ce a merge undeva sau a sta în faţa unui cal- priveşte antrenamentul. Va trebui în primul culator. Am fost fascinată de-a dreptul de rând să trec de pragul psihic, de problema cum se poate mişca un om având un antre- vremii reci. Nu îmi place să mă antrenez nament în spate, de viteză cu care se poate pe frig pentru că îmi slăbeşte imunitatea, mişca şi totuşi având şi o mare siguranţă pur şi simplu nu îmi simt degetele mâinilor Pagina 126 | Revista Traceurs #2

Revista Traceurs #2 | Pagina 127

Pagina 128 | Revista Traceurs #2

Revista Traceurs #2 | Pagina 129

Pagina 130 | Revista Traceurs #2

şi asta din cauza circulaţiei nu tocmai per- nu o prea avem. Este un avantaj cu care ei fecte pe care o am. pleacă de la bun început.

Momentan sunt multe bariere pe care trebuie să le depăşesc,cum ar fi frica de a nu cădea şi a nu mă lovi, deocamdată am şi o oarecare frică de înăţtime. Dar mă rog, e bine că am la ce să lucrez şi asta pentru că pot în continuare să-mi antrenez corpul şi mintea.

Ai tendinţa să te compari cu băieţii în privinţa rezultatelor tehnice?

Da, am tendinţa să mă compar şi cu băieţii pentru că eu mă văd ca şi o altă persoană care practică.

Nu cred că există şi ar trebui să existe diferenţe între sexe având în vedere că toti dispunem de acelas echipament, corpul uman.

Deasemenea am observat că băieţii sunt mult mai atrasi de partea dură, antrenamente dure, chestii periculoase. Noi fetele suntem mai sensibile, suntem atrase foarte mult de continuitate de flow.

Care sunt avantajele unei femei care se antrenează pentru parkour ?

Nu intră în competiţie cu alţii asa cum o fac băieţii. Noi fetele suntem mai atrase de noastră decât pe “Nu cred că depăşirea compararea cu ceilalţi sau celelalte. Poate şi de asta există şi ar nu sunt aşa de multe clitrebui să expuri pe internet cu fete. iste diferenţe Un alt avantaj ar fi că ne

între sexe.”

Ai avut momente dificile în antrenamentul tau ?

mişcăm mai graţios, folosim mai puţină energie pentru a face mişcare. Nu avem forţă dar compensăm prin frumuseţea sau lejeritatea cu care ne mişcăm.

Îmi amintesc că nu reuşeam la primul Observi schimbări la tine de când ai înantrenament să fac nici o flotare, am ajuns ceput antrenamentele de parkour? astăzi să pot face până la 20 de flotări.

Da, evident, de când am început antrenaSă numai vorbesc de monkey vault; mă mentele mi-am mărit considerabil forţa şi enervează tare când nu reuşesc să-l dau aşa am cum îmi propun. învăţat să nu renunţ aşa de repede când în-

Momentan sunt probleme minore dacă cep ceva. stau să mă uit la alţii, dar ce ar fi viaţa fără Observ deasemenea că mă orientez altfel în probleme. spaţiu, obstacolele nu sunt doar limitări ci oportunităţi. Mă văd sărind şi căţărânduCare este diferenţa principală între un mă peste tot. Am avut chiar şi mai multe băiat şi o fată în privinţa parkour-ului? vise în care făcem parkour :) Sânii. Este foarte periculos ca o fată să se lovească la sâni, pe când, pentru băieţi este Recomanzi şi altor fete să urmeze calea o nimica toată. parkour-ului ?

Am observat că ca băieţii dispun de o forţă Da, este o mişcare care îţi dă mare înşi o explozie în mişcare pe are noi fetele credere în propriile tale forţe, te ajută să te Revista Traceurs #2 | Pagina 131

Pagina 132 | Revista Traceurs #2

Revista Traceurs #2 | Pagina 133

descoperi şi sa te înţelegi. Te învăţa să iei decizii cu o mai mare încredere.

Care sunt sfaturile pe care le-ai da viitoarelor practicante?

Să fie perseverente, să creadă în puterile lor şi să nu intre decât în competiţie cu sine.

Deasemenea le recomand să se informeze despre ceea ce înseamnă parkour şi mai apoi să contacteze pe cineva cu experienţă care sa le fie aproape, cum sunteţi voi Traceurs.RO Un gând de sfârşit pentru cititori ?

Vă urez Sărbători Fericite şi un an nou, fără accidentări, cu cât mai multe realizări, voinţă şi curaj.

SFÂRŞIT

Pagina 134 | Revista Traceurs #2

Revista Traceurs #2 | Pagina 135

loc de antrenament

alba iulia parcul chinezesc Localizare: Zona cetate în spate la casa de cultură, peste drum de liceul HCC. Forţele de Ordine: Nu Populaţie: Foarte rar câte un trecător.

Precizări: Păstraţi curăţenia când vă antrenaţi aici.

Pagina 136 | Revista Traceurs #2

Revista Traceurs #2 | Pagina 137

perspectiva unui practicant

Pagina 138 | Revista Traceurs #2

Revista Traceurs #2 | Pagina 139

perpectiva unui practicant Numele meu este Stan Ionuț, practic Parkour de aproape 6 ani și sunt împătimit al acestei discipline.

La început am început să fac Parkour doar pentru că îmi plăcea estetica mișcărilor, modul în care arătau din exterior. Pe parcursul anilor, însă, pe măsură ce antrenamentele s-au acumulat și am devenit o parte a comunității mi-am dat seama că este vorba și despre întărirea legăturii dintre minte și corp și despre o anumită atitudine în fața vieții. Am asociat modul în care săream peste un obstacol cu modul în care depașeam o greutate în viață: prima oară te lovești din plin cu propriile limite, și aici includem frica, neîncrederea în sine sau pur și simplu resursele.

Un model pentru mine, Daniel Ilabaca, a spus într-un clip, la un moment dat niște cuvinte care au rămas întipărite adânc în mintea mea: ”If you are afraid to fall, you will fall because you’re afraid! ” (“Dacă ți-e frică să cazi, o să cazi pentru ca ți-e frică!”). Din punctul meu de vedere cuvintele lui reprezintă o realitate, chiar dacă la prima vedere această frază pare doar un joc de cuvinte, pot spune că din acel moment felul meu de a gândi s-a schimbat radical și a fost momentul când totul, a prins formă! Și ca să fiu mai explicit pot să dau ca exemplu faptul că motivația și scopul pe care le aveam înainte nu erau la fel de intense. Am realizat că dacă mergi la antrenamente doar pentru că și alții o fac și vrei și tu să fii “cool” ca și ei, să fii vazut cu alți ochi de către lumea care trece pe langa tine, ele te vor ajuta decât fizic, și da, îți vor pompa pe moment părerea pe care o ai despre tine. Eu mi-am dat seama că trebuie să ai un scop pe care să îl urmezi și pe care să ți-l aduci aminte în fiecare zi, aproape ca o rugăciune.

Indiferent de ce sport practici, fie atletism, fie fotbal, fie alpinism, cu toții folosim acea enegie numită motivație, care ne ajută să excelăm și să nu cedăm psihic în fata eșecurilor care vin din lipsă de experientă, pentru a ne putea atinge scopul care există în fiecare din noi!

Seven Rules of Motivation

Pentru a clarifica cuvântul “scop”, fac referire la definiția din DEX: “Țintă, obiectiv către care tinde cineva; ceea ce își propune cineva să înfăptuiască” !

#1 Set a major goal, but follow a path. The path has mini goals that go in many directions. When you learn to succeed at mini goals, you will be motivated to challenge grand goals. #2 Finish what you start. A half finished project is of no use to anyone. Quitting is a habit.

Develop the habit of finishing self-motivated projects. #3 Socialize with others of similar interest. Mutual support is motivating. We will develop the attitudes of our five best friends. If they are losers, we will be a loser. If they are winners, we will be a winner. To be a cowboy we must associate with cowboys. #4 Learn how to learn. Dependency on others for knowledge supports the habit of procrastination. Man has the ability to learn without instructors. In fact, when we learn the art of selfeducation we will find, if not create, opportunity to find success beyond our wildest dreams #5 Harmonize natural talent with interest that motivates. Natural talent creates motivation, motivation creates persistence and persistence gets the job done.

Pagina 140 | Revista Traceurs #2

Revista Traceurs #2 | Pagina 141

#6 Increase knowledge of subjects that inspires. The more we know about a subject, the more we want to learn about it. A self-propelled upward spiral develops. #7 Take risk. Failure and bouncing back are elements of motivation. Failure is a learning tool. No one has ever succeeded at anything worthwhile without a string of failures.

Mi s-a întâmplat să ies la antrenament cu o foarte mare energie și chef de sărit! Nimic de zis in ceea ce privea elementele pe care le știam, pe care le adăugasem și combinasem deja la locurile de antrenament! Însă, pentru a nu intra într-o stare de monotonie și a nu-mi pierde motivația apelez mereu la faze care sunt cu un grad de dificultate mai mare decât cele precedente. Încercând să pun în aplicație noua mișcare am constatat că îmi trebuie și tărie psihică mai mult dezvoltată , deorece aici intervin ezitările și panica de a nu da greș.

Noi ne putem antrena și psihicul, ca și fizicul, putem învata să ne “păcălim” creierul în așa fel încât să proceseze ceea ce vrem noi să se întample. O modalitate cunoscută, atât foarte utilă cât și foarte utilizată de foarte mulți atleți este vizualizarea. În cazul în care intervine frica, ce vedem pe ecranul minții noastre? Esecul, o imagine mentală în care ne vedem dând greș. Acea imagine produce tensiune, atât fizică, producând tensiune musculară, cât și psihică, ducând la lipsa de încredere și imposibilitatea de a ne concentra. Însă noi, prin apelul la vizualizare, putem rula pe ecranul minții noastre o experiență a succesului. O dată, de doua ori, de câte ori este nevoie pană ne putem relaxa și totodată obișnui atât mintea cât și corpul cu ceea ce urmează să facem. Această vizualizare trebuie să fie cât mai bogată în detalii. Imaginați-va ce veți vedea în timpul mișcării, ce veți auzi și, foarte important, ceea ce veți simți, încercați să reproduceți fiecare mișcare căt mai aproape de realitate în mintea voastră. Mult succes!

Pagina 142 | Revista Traceurs #2

Revista Traceurs #2 | Pagina 143

alt sport: slackline

Pagina 144 | Revista Traceurs #2

Revista Traceurs #2 | Pagina 145

practica slackline Slackline este un exercițiu în echilibru care folosește o chingă de nylon ancorată între două puncte. Tensiunea chingii se poate regla, iar lățimea ei este de asemenea de diferite variații.

Natura dinamică a chingii permite executarea unor miscări de-a dreptul impresionante. Acest sport este o modalitate excelentă de a scăpa de monotonia orașului, de a-ți dezvolta reflexele, echilibrul, creativitatea și, nu în ultimul rând, distracția.

Istoria Slacklining-ului își are rădăcinile la începutul anilor '80 în California unde doi alpiniști, Adam Grosowsky și Jeff Ellington au început sa meargă pe lanțurile parcărilor, iar mai târziu progresând la întinderea corzilor de alpinism și mersul pe ele. Din nefericire o răspândire a sportului în Europa nu a fost posibilă pâna în 2006. În prezent un număr destul de ridicat de slacklineri pot fi găsiți în principal în Germania, Austria și Elveția, dar și în Scandinavia și Europa de Est. În slacklining sunt mai multe stiluri, cum ar fi tricklining care este cel mai comun dintre ele.

Tricklining-ul se practică aproape de sol și de aceea este de multe ori denumit și lowlining. Deja există o gramadă de trikuri dar sportul este relativ la început, așa că este loc de mai mult.A poi avem urban lining sau urban slacklining care combină mai multe stiluri diferite, este practicat în locuri urbane cum ar fi parcurile din oraș, pe stradă sau prin parcări. Majoritatea slacklinerilor urbani prefera chinga lată de 2 inch pentru tricuri, dar sunt și cazuri când se folosesc chingile mai înguste de 1 inch care de obicei sunt pentru longline. Longline este mersul pe distanțe lungi.

Mai avem și Waterlining care este simplu slacklining deasupra apei, fiind o oportunitate grozavă sa înveți trikuri noi sau doar sa te distrezi mai tare. Și nu în ultimul rând avem highlining care este de fapt slacklining la înalțimi mari deasupra apei sau pamântului. În România primul workshop de slackline a avut loc în Decembrie 2010, eveniment organizat de Asociația Pro Boulder Project și Gibbon Slacklines România în colaborare cu Alpin Club Carpatic București. Evenimentul a durat două zile, în care tinerii practicanți au avut ocazia să stăpânească mersul pe slack, iar la sfârșitul evenimentului a avut loc un concurs unde cei mai buni 6 inițiați, 3 fete și 3 baieți au câștigat mici premii și echipamente. Evenimentul a avut un real succes adunând peste 40 de persoane care au învățat să meargă și cel mai probabil vor continua și în viitor.

Cea de-a doua ediție a workshopului a avut loc în septembrie 2011. Aceasta s-a desfășurat în cadrul festivalului de sport extrem Street Heros 2011 în parcul Tineretului din București.

Pagina 146 | Revista Traceurs #2

Revista Traceurs #2 | Pagina 147

bobo oradea

Pagina 148 | Revista Traceurs #2

POZA PRACTICANT Revista Traceurs #2 | Pagina 149

REVISTA TRACEURS NR.02

Copyright (c) Traceurs.RO. Imaginile si materialele continute nu pot fi reproduse fara acordul nostru.