Stop to shop Martie 2011 by Stop to Shop

Sumar

“ ” Nr. 102 - Martie 2011

Dac` ar fi s` aleag` un magazin de suflet, Harrods din Londra este “the one”. “Harrods este cel mai spectaculos mall pe care l-am v`zut vreodat`. Este cople[itor [i se aseam`n` foarte mult cu un muzeu.

TeaTru/Film/carTe Recomand`rile noastre

FilmreporTer

iNTerViu

FashioN archiTecTure

From The hisTory oF...

s~N~TaTe

sTory oF...

DesTiNa}ii

Director general Andreea Bqnicq andreea.banica@unireashop.ro

Director Publicitate [i V~nz`ri Ecaterina Utali ecaterina.utali@unireashop.ro 021.30.30.364, 0722.101.756

Director Crea]ie Cristian Scutelnicu cristian.scutelnicu@unireashop.ro 021.30.30.367, 0724.242.742

Redactor {ef Roxana Bichi[ Redactori: Elena Dumitru, Diana Rodan Foto: Gabi Roman, Dreamstime Revista editat` de:

Tycoon Media Press parte a grupului

Filmul românesc \n 2010 De vorb` cu Andra

Moda masculin`, un martor-cheie al istoriei (II) Timex. Dincolo de orice a[tept`ri

Adresa redac]iei: Unirea Shopping Center Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1, Bucure[ti Fax: 021.30.30.236

Anorexia: boal` sau capriciu omenesc? Rita Hayworth [i Orson Welles Insula Madeira 2 Stop to shop

Tiraj: 14.000 exemplare Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq publica]ie fqrq acordul prealabil scris al Tycoon Media Press.

EditShop

Pentru Doamnele din viata , noastrã La mul]i ani, doamnelor care ne-a]i dat via]`!

red c editorialul pentru martie, proclamat luna femeii, l-ar fi scris mult mai bine un brbat. Ne-am fi distrat copios s lecturm rndurile atent a[ezate pe hrtie, cu pu]in sarcasm [i un umor fin, nscute poate din disperarea c 1. brba]ii nu au o lun a lor [i 2. c trebuie s ofere mr]i[oare [i alte cadouri. Nu \ncerc s fiu avocatul diavolului, \ns, gndindu-m din aceast perspectiv, este corect. Nu [tiu exact de ce toate cele 31 de zile au cptat denumirea de “luna femeii”. Pot \ns s scriu despre ceva ce [tiu cu siguran]. Dincolo de sarcasmul masculin vis-à-vis de martie, ignornd comer]ul cu mr]i[oare [i frenezia alergatului dup cadouri, martie simbolizeaz altceva: via]a. Fr a da o not patetic acestor rnduri, am s v explic de ce martie = via]. Fiecare dintre noi are o mam. Ea trebuie srbtorit \n fiecare zi, mcar prin simplul gest al telefonului. Din pcate, nu mereu este posibil a fi suficient de aten]i cu mama. Fie doar [i din acest motiv, ar trebui s ne bucurm c pe data de 8, a lunii martie, \n fiecare an, calendarul ne aten]ioneaz c e timpul s spunem mcar un simplu “mul]umesc, fiindc e[ti mama mea!”. Pentru mine asta \nseamn martie: celebrarea mamei mele!

Roxana Bichi Redactor {ef

4 Stop to shop

tEatru TeaTrul odeoN preziNTå

Via\a e vis Regia [i scenografia: Drago[ Galgo]iu Costume: Doina Levintza Video: Sabina Spatariu Distribu]ia: Marius St`nescu, Nicoleta Lefter, Gabriel Pintilei, Istvan Teglas, Dan B`d`r`u, Mihai Smarandache, Marian Ghenea, Paula Niculi]`, Ioana Marchidan, Mugur Arvunescu, Ionu] Kivu, Lauren]iu Laz`r, Mircea N. Cre]u

TeaTrul Na}ioNal de opereTå “ioN daciaN” aNuN}å

Brodway

Regia: Alexandru Tocilescu, Ion Caramitru, Beatrice Rancea, Radu Afrim, Cornel Todea, Radu Alexandru Nica, R`zvan Dinc` Dirijor: Lucian Vl`descu Coregrafia: R`zvan Mazilu, Mihai Babuska, Florin Fieroiu, Carmen Co]ovan`, Sergiu Anghel Decoruri: J. Werner Costume: Doina Levintza 6 Stop to shop

“Broadway” este un spectacol cu cele mai frumoase momente din 14 musicaluri celebre americane realizate de la \nceputuri p~n` ast`zi, un spectacol pe care au acceptat s` \l realizeze mari creatori (regizori, coregrafi, scenografi), personalit`]i proeminente ale teatrului rom~nesc de ast`zi, arti[ti din genera]ii diferite, deosebi]i, firesc, prin stilul propriu, uni]i \n ideea de a da na[tere unui proiect inedit, \n premier` \n Rom~nia.

Scris` \n 1635, “Via]a e vis”, cea mai cunoscut` pies` a lui Calderon de la Barca, este o alegorie filosofic` despre condi]ia uman`, despre misterul vie]ii [i despre iluziile lumii reale. Aceasta imagineaz` povestea lui Segismundo, \ncarcerat de la na[tere de propriul lui tat`, Regele Basilio, rege fictiv al Poloniei.

Pagin` realizat` de Elena Dumitru

de W. Shakespeare

Film

Premierele lunii martie Rango Regia: Gore Verbinski Cu: Jonny Depp, Ian Abercrombie, Isla Fisher Gen: Ac]iune, Anima]ie, Aventuri Premier` \n Rom~nia: 04.03.2011

Aurora Regia: Cristi Puiu

Big Mommas: Like Father, Like Sun Regia: John Whitesell Cu: Martin Lawrence, Brandon T. Jackson Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 04.03.2011

Iadul se dezl`n]uie (3D) Regia: Patrick Lussier Cu: Amber Heard, Nicolas Cage, William Fichtner Gen: Ac]iune, Thriller Premier` \n Rom~nia: 04.03.2011

8 Stop to shop

The Adjustment Bureau Regia: George Nolfi Cu: Matt Damon, Emily Blunt Gen: Romantic, SF, Dragoste Premier` \n Rom~nia: 11.03.2011

Matinal cu scandal Cu: Cristi Puiu Gen: Crim`, Dram` Premier` \n Rom~nia: 11.03.2011

Chain Letter Regia: Deon Tayler Cu: Betsy Russell, Nikki Reed Gen: Horror, Thriller Premier` \n Rom~nia: 11.03.2011

Regia: Roger Michell Cu: Rachel McAdams, Harrison Ford Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 18.03.2011

Uciga[ \n mine Regia: Michael Winterbottom Cu: Jessica Alba, Casey Affleck Gen: Crim`, Dram`, Thriller, Western Premier` \n Rom~nia: 25.03.2011

CartE

Planeta Domnului Sammler de Saul Bellow Detalii carte: Editura: Polirom Traducere: Ruxandra Dr`gan, C`lin Co]oiu Pre]: 39,95 lei

Saul Bellow s-a n`scut \n 1915, la Montreal, \ntr-o familie de emigran]i evrei ru[i. A urmat cursurile Universit`]ii din Chicago, ale Universit`]ii Northestern [i ale Univesit`]ii din Wisconsin, lu~ndu-[i licen]a \n sociologie [i antropologie. |n 1975 a primit Premiul Pulitzer pentru “Darul lui Humboldt”, iar \n 1976 Premiul Nobel pentru Literatur`. Pentru “Planeta Domnului Sammler” (1970), Bellow a c~[tigat prestigiosul National Book Award.

cel mai important scriitor de limba englez` din cea de-a doua jum`tate a secolului XX. Opera lui este peren` [i, \n acela[i timp, nemilos de contemporan`." Sunday Times 10 Stop to shop

„G`sea timp. Pentru Sammler aceasta era un lucru de foarte mare \nsemn`tate legat de America. Feffer tr`ia o via]` american` de mare energie dus` p~n` la punctul anarhiei [i al destr`m`rii. {i totu[i cu devotament. {i «desigur» era \n tratament psihiatric. To]i erau.” Citat din carte Personajul principal al romanului, Arthur Sammler – un “intelectual devenit f`ptur` a explica]iilor”, trecut u[or de [aptezeci de ani, supravie]uitor al Holocaustului, surmenat de \ns`[i existen]a sa, dar analiz~nd sistematic [i intens lumea cu o vigilen]` uimitoare -, mediteaz` cu impetuozitate asupra vie]ii sociale, condi]iei umane [i culturii de mas` a timpului \n care s`l`[luie[te. Intelectual rapace, “iscodind atent \ntre firele de spr~ncean`”, imponderabilul Sammler \[i resimte \ntr-un mod zeflemist z`d`rnicia [i fragili-

tatea, ag`]at \ntre personaje n`ucite dup` f`g`duielile viitorului. Fiin]a sa observ` \n profunzime [i \n detaliu degradarea condi]iei umane, dar [i suferin]a ce se perpetueaz` dincolo de luxul [i confortul prosperit`]ii. “Planeta Domnului Sammler” este un roman foarte dur, lipsit de orice romantism sau sensibilitate, adun~nd \n el toat` materia studiat` de Saul Bellow de-a lungul timpului. Un univers v`zut de c`tre o con[tiin]` inteligent`, cu sclipiri de geniu, rafinat [i prozaic, f`r` menajamente sau compasiune. Pagin` realizat` de Elena Dumitru

Sursa: Editura Polirom

"Saul Bellow este

NEwS – agENda luNii 1/03

4/03

speCtACol mår}i{or „må mut lA mAmA”

ConCert „tudor GheorGhe”

O comedie adev`rat`, o poveste vesel`, optimist`, dar cu accente tragice, o buc`]ic` rupt` din via]a de familie a noastr`, a tuturor, despre ceea ce ar putea \nsemna o familie fericit` sau drumul spre idealitate atunci c~nd speran]a te \nva]` s` tr`ie[ti frumos [i s` te bucuri de fiecare clip`. Dup` spectacol cineva poate c~[tiga un m`r]i[or: o ma[in`. Cu o or` \naintea spectacolului, \n foaier, va avea loc o prezentare de mod` a Casei Azzara. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 39 [i 69 lei, \n func]ie de categorie. Sala Palatului, Bucure[ti

Ma rtie

7/03 ConCert „niCu AlifAntis & ZAn – ChAnson pour mon Amour?”

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

1/03 ConCert “CombieChrist” “Combiechrist”, cea mai cunoscut` trup` industrial/aggrotech a momentului, [i-a rafinat muzica [i prezen]a scenic` dup` [apte ani de carier`, cinci albume [i sute de apari]ii live. Trupa propune o muzic` dansabil` [i cu edge, iar turneul de promovare a ultimului album, “Making Monsters”, include pe harta sa [i Bucure[tiul. Pre]ul unui bilet este de 50 lei. Silver Church, Bucure[ti

12 Stop to shop

Preambulul spectacolului “Al cincilea anotimp – Femeia” \i introduce pe iubitorii muzicii de calitate \ntr-o atmosfer` unic`, str`lucitoare, ce veste[te primele raze ale prim`verii. Tudor Gheorghe, acompaniat de Orchestra [i corul Filarmonicii “Oltenia” din Craiova, va pune \n scen` un eveniment de s`rb`toare ce va elogia \ntr-o unic` manier` sexul frumos. Evenimentul este adresat cu prec`dere publicului feminin, dar [i celui masculin, deoarece versurile, atent selec]ionate din cultura poetic` autohton`, vor aduce o od` inestimabil` doamnelor, \ns` vor constitui [i un instrument moralizator pentru b`rba]i, ce vor descoperi secretul iubirii femeii. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 40 [i 100 lei, \n func]ie de categorie. Sala Palatului, Bucure[ti

“|n 1995, c~nd i-am invitat pe cei patru muzicieni, Virgil Popescu, R`zvan Miric`, Sorin Voinea [i Relu Bitulescu, la \nregistr`rile pentru albumul “Voiaj”, nici prin g~nd nu-mi trecea c` avea s` se nasc` o prietenie care s` dureze 15 ani. Iat` \ns` c` surprizele vie]ii sunt nenum`rate [i mai ales nea[teptate. Pentru mine toat` aceast` perioad` a fost extraordinar`. Am realizat o sumedenie de lucruri pe care f`r` ei nu le-a[ fi f`cut, [i pentru asta le mul]umesc.”, spune Nicu Alifantis despre spectacol. Pre]ul unui bilet este de 50 lei. Cinema Patria, Bucure[ti

8/03

los ViVAnCos flAmenCo Los Vivancos este o trup` de dans alc`tuit` din [apte fra]i. Educa]i \n diverse ora[e din jurul lie, ei [i-au sus]inut pasiunea pentru lumii, unde au c`l`torit cu \ntreaga fami de tat`l lor, Pedro Vivanco, un flamenco \nc` din copilarie, \ncuraja]i fiind dansat de-a lungul timpului \n spectamare dansator al epocii sale. Ace[tia au ne Farmer, Lola Ponces [i Gio 'Di cole organizate de Antonio Banderas, Myle La Fenice de Venecia Award" [i Tonno, au fost premia]i cu "Gran Teatro prin]esa Stéphanie de Monaco, au "Jerome Medrano Special Award" de c`tre c~ntat ca instrumenti[ti pentru cele fost modele pentru D&G [i Vogue [i au ului, Bucure[ti mai bune orchestre europene. Sala Palat

iNFoShop v+ aduCE {tirilE mai aproapE

NEwS – agENda luNii ConCert „GoGol bordello”

Concertul face parte din turneul „We Comin’ Rougher” care promoveaz` albumul “Trans-Continental Hustle“. Trupa Gogol Bordello este una dintre cele mai cunoscute trupe de “gypsy punk” din lume. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 88 [i 198 lei, \n func]ie de categorie. Sala Palatului, Bucure[ti

Parov Stelar a sosit prima dat` \n Rom~nia pe 14 august 2008, \mpreun` cu trupa sa, pentru un concert cu caracter pronun]at underground \n Fratelli, iar succesul incredibil al evenimentului l-a consacrat direct ca fiind unul dintre cele mai reu[ite live-uri petrecute pe meleaguri rom~ne[ti. Parov Stelar are stabilite \n program dou` date \n Rom~nia, [i anume la “Scottish Pub Fest”, \n Timi[oara, pe 11 martie 2011, [i la “Obsession” Cluj-Napoca, pe 20 mai 2011. Arenele Romane, Bucure[ti

12/03 the mission: dJ pAroV stelAr

31/03 ConCert „budApest Gypsy symphony orChestrA – 100 Viori” Orchestra este compus` din 60 de viori, 9 viole, 6 violoncele, 10 contrabasuri, 9 clarinete [i 6 ]ambaluri. Fiecare apari]ie a acesteia are un efect incomparabil asupra publicului: \mbr`ca]i \n costume tradi]ionale colorate, orchestra este mult mai mare dec~t majoritatea orchestrelor clasice. Schimb`ri rapide de ritm, culoare, armonie [i stil se g`sesc la tot pasul, iar varia]iile extraordinare, armonia bogat` [i sim]urile instinctuale sunt talente native ale acestor muzican]i. Ei transmit spectatorilor energia unei na]iuni ce a ales, ca [i limbaj universal, muzica. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 80 [i 120 lei, \n func]ie de categorie. Sala Palatului, Bucure[ti

16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31

Sedenta rismul du neaz grav snta]ii!

15/03

25/03

27/03

ConCert “GAither VoCAl bAnd”

ConCert “horiA brenCiu & hb orChestrA”

The Gaithers sau “Gaither and Friends” a scos pe pia]` mai mult de 40 de albume. Toate aceste materializ`ri au f`cut cunoscute lumii c~nt`ri scrise de c`tre Bill [i Gloria Gaither, dintre care multe sunt binecunoscute \n spa]iul evanghelic rom~nesc actual. Sala Palatului, Bucure[ti

“15% dans, 35% c~ntec, 30% priviri, 20% atingeri [i \nc` 50% dragoste. V-a]i dat seama c` nu e un show normal pentru c` sumele totalizeaz` 150%. A[a suntem noi, mai darnici!”, spune Horia Brenciu despre show. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 100 [i 200 lei, \n func]ie de categorie. Sala Palatului, Bucure[ti

ConCert extrAodinAr: orChestrA nA}ionAlå rAdio – orChestrA rAdio moldoVA

iNFoShop v+ aduCE {tirilE mai aproapE

Dirijor: Gheorghe Muste]ea. |n program: Beethoven – Simfonia a Va, Gherghe Mustea – Concert pentru orchestr` num`rul 2, dedicat lui George Enescu, Tudor Chiriac – Dacofonia num`rul 1, George Enescu – Rapsodia I. Sala Radio, Bucure[ti

Rubric` realizat` de Elena Dumitru

9/03

Stop to shop 13

CE Citim? “Du-m`, fericire, \n sus, [i izbe[te-mi/ t~mpla de stele, p~n` c~nd/ lumea mea prelung` [i \n nesf~r[ire/ se face coloan` sau altceva/ mult mai \nalt [i mult mai cur~nd.” Nichita Stanescu – „Ce bine c` e[ti”

pornografia sau epuizarea dorin]ei de Michaela Marzano Editura Nemira

Cartea ne permite s` distingem mizele etice care sus]in reprezent`rile corpului uman.

Trandafiri de Leila Meacham Editura Litera

Leila Meacham ofer` cititorilor un splendid buchet de sentimente de familie, \n care se \mpletesc pasiunea, r`zbunarea [i o mul]ime de “ce-ar fi fost dac`”. „O saga minunat` [i captivant`, cu ecouri din «Pe aripile v~ntului».” Publishers Weekly

„La aproape treizeci de ani de la perioada de glorie a romanelor-fluviu... debutul lui Meacham le-ar putea aduce din nou \n prim-plan. Amatorii genului vor devora acest n`ucitor roman despre pasiune [i r`zbunare.” Library Journal 14 Stop to shop

Fericirea obligatorie de Norman Manea Editura Polirom

„Fericirea obligatorie confirm` \n proz` ceea ce era, de fapt, [tiut: \n timpul domniei lui Nicolae Ceau[escu, Romania a fost cea mai represiv` dintre ]`rile de dup` «Cortina de Fier». Cele patru nuvele din cartea lui Manea sunt pline de terifiante descrieri ale chinului cotidian.” The New York Times

„Frumuse]e [i cruzime ca la Gogol. Manea se \nscrie \n tradi]ia marilor profe]i ai catastrofei care au fost Kafka, Blecher [i Bruno Schulz.” Le Monde Pagin` realizat` de Elena Dumitru

FilmrEportEr

„Bun`! ce faci?” P

entru cei care viseaz` la o scurt` destindere \n aerul \ntunecat al filmului rom~nesc, luna martie vine cu o propunere mai mult dec~t satisf`c`toare: „Bun`! Ce faci?”. A[a \ncepe idila personajelor din acest film pe care primii lui spectatorii (de la festivalul TIFF) s-au gr`bit s`-l gratuleze cu complimente de tipul „mult-a[teptatul campion la box-office”, „filmul rom~nesc care sparge ghea]a”, „prima comedie romantic` de dup` 89”.

16 Stop to shop

Amuzant [i imprevizibil \n com pa ra]ie cu majoritatea sce na riilor hollywoodiene, dup` cum a remarcat prestigioasa revist` american` „Variety”, \ntr-o cronic`: „Antitez` la naturalismul cenu[iu al binecunoscutului Nou Cinema Rom~nesc, comedia romantic` dulce-amar` a lui Alexandru Maftei, «Bun`! Ce faci?», e ca o gur` de aer proasp`t, demonstr~nd c` p~n` [i filmele mai comerciale pot livra epifanii emo]ionale. Spiritual` [i me[terit` cu stil, povestea celor doi so]i a c`-

ror c`snicie [i-a pierdut zv~cnetul dup` 20 de ani, f`c~ndu-i vulnerabili la farmecele chatului pe Internet, e perfect` pentru un remake”. Potrivit sinopsisului, „Bun`! Ce faci?” este povestea a doi so]i care, dup` 20 de ani de c`snicie, nu mai simt nici o atrac]ie unul fa]` de cel`lalt. Gabriel (Ionel Mih`ilescu) este pianist, iar Gabriela este patroana unei mici sp`l`torii de lux. |n jurul celor doi, pe care rutina i-a f`cut imuni la farme-

FilmrEportEr

Filmul romÂnesc din 2010, {n ciFre A

Alexandru Maftei \[i impregneaz povestea cu foarte mult umor [i nu se teme de muzic, nici de mici artificii vizuale sau de voiceover. „Bun! Ce faci?”, \n regia lui Alexandru Maftei, are premiera \n cinematografe pe 4 martie. cele celuilalt, roiesc personaje cu un libido exacerbat: fiul lor de 17 ani (Paul Diaconescu) nu rateaz` nici o partid` din liceu, iar angajata Gabrielei, Toni (Ana Popescu), are o via]` sexual` extrem de activ`. Ajuta]i de colegii de lucru, cei doi so]i prind gustul chat-ului [i \ncep s` flirteze virtual. Fiecare e convins c` [i-a g`sit amantul perfect, la un moment dat, \ns` nici unul nu b`nuie[te c` partenerul de care s-a \ndr`gostit pe Internet nu e deloc un necunoscut.

[tept`rile pentru filmul rom~nesc \n box-office n-au fost niciodat` prea mari. Cel pu]in \n ultimii ani, c~nd doar trei pelicule autohtone au dep`[it pragul de 50.000 de bilete v~ndute: „Garcea [i oltenii” (232.000 \n 2002), „4 luni, 3 s`pt`m~ni [i 2 zile” (88.000 \n 2007) [i „Eu c~nd vreau s` fluier, fluier” (55.000, anul acesta). |n materie de \ncas`ri, asemenea. {i totu[i, diferen]a e prea b`t`toare la ochi ca s` treac` neobservat` chiar [i pentru cei c`li]i \ntr-ale a[tept`rilor: potrivit cifrelor finale furnizate recent de Agen]ia Champions, cele 19 filme rom~ne[ti care au rulat anul trecut pe ecrane au contabilizat la final pu]in peste 2 milioane de lei, cam c~t a \ncasat „Harry Potter [i Talismanele Mor]ii: Partea I” \ntr-o lun`. Disponibilitatea de a merge la cinema exist` deci, \ns` nu tocmai la filme rom~ne[ti. Nici titlurile nonamericane pe care critica [i premiile le recomandau f`r` rezerve n-au avut mai mult` trecere \n fa]a spectatorilor rom~ni: „The White Ribbon” / „Panglica alb`”, premiat cu Palme d’Or la Cannes, sau „Un profet” al lui Jacques Audiard abia au adunat 2000-3000 de privitori. Cel mai popular film rom~nesc din 2010 r`m~ne „Eu c~nd vreau s` fluier, fluier”, cu peste 55.000 de bilete v~ndute [i 868.000 de lei \ncas`ri (circa 200.000 de euro). Sergiu Nicolaescu s-a ]inut tare cu „Poker”, care a bifat un onorabil

24.000, urmat de „Mar]i, dup` Cr`ciun”, drama conjugal` a lui Radu Muntean, cu 14.000. Locurile 4 [i 5 sunt ocupate de comedia „Nunt` \n Basarabia” – 13.355 spectatori, [i „Autobiografia lui Nicolae Ceau[escu” – 13.038 spectatori. Topul zece al celor mai vizionate produc]ii locale e completat, \n ordine, de „Morgen”, „Caravana cinematografic`”, „Websitestory”, documentarul „Kapitalism – re]eta noastr` secret`” [i drama cu Victor Rebengiuc \n rolul principal, „Medalia de onoare”. Dac` tragem linie, la filmele rom~ne[ti s-au cump`rat anul trecut 181.000 de bilete, cam c~t a f`cut singur „Prin]ul Persiei: Nisipurile timpului”. Orice compara]ie \n materie de cifre cu Hollywood-ul e descurajant`: cel mai vizionat film de anul trecut [i din ultimul deceniu este „Avatarul” lui James Cameron, care a adus peste 800.000 de rom~ni la cinema. |l secondeaz` „Inception”, cu aproape 230.000 de spectatori. Tot un film rom~nesc \nchide [i clasamentul celor 151 de premiere de anul trecut: „Oul de cuc”, care a fost v`zut de doar 373 de oameni. Florentina Ciuverca



Stop to shop 17

NEwS

mAnlY.ro, ghidul b`rba\ilor adev`ra\i

18 Stop to shop

Exclusiv pentru brba]i. Informa]ii de calitate. Update-uri zilnice. O echip de milioane. Acesta este MANLY.RO, „portalul care se adreseaz brba]ilor activi, de succes, cu un stil de via] sntos”, a[a cum ei \n[i[i se descriu.

NEwS

lansare la \n`l]ime {i cum inaugurarea era necesar`, petrecerea a fost ea \ns`[i un concept exclusivit. Astfel, \n incinta Sky Bar, gazdele [i-au r`sf`]at invita]ii cu m~ncare delicioas`, b`uturi fine [i un playlist de senza]ie, atent g~ndit de DJ-ul serii. „Evenimentul a fost unul fastuos, ca o petrecere new-yorkez`. O petrecere reu[it` în care toat` lumea s-a sim]it bine. Oameni frumo[i, sociabili, pu[i pe distrac]ie. {i asta este abia prima petrecere dintr-un lung [ir ce va urma, sub semn`tura MANLY.RO.”, ne-a

spus R`zvan Dinu, Owner&Editor manly.ro. Dintre invita]i nu au lipisit: Maria Dinulescu, Tania Budi, Bianca Ioni]`, Florentina Opri[, Carmen Negoi]`, Mirela Bucoviceanu, Oana Vasiloiu, Mirela Fraser, Sofie Matei, Cosmin Tudoran (Cassa Loco), Claudiu Miric`, Mihai Dragomir [i Iulian Chele[.

universul manly.ro Odat` ce ai accesat site-ul, \]i dai seama c` b`rba]ii au de ce s` fie m~ndri. De la art` [i cultur`, evenimente, sport, life

style la multe alte informa]ii utile, revista online este un ghid al b`rba]ilor. „MANLY.RO este o lume în sine. Este singura revist` online dedicat` în exclusivitate b`rba]ilor din România. Aceasta are un con]inut 100% propriu, exclusiv, cu informa]ii de calitate [i este updatat` zilnic. Prin materialele postate de redac]ie, format` dintr-o echip` de jurnali[ti profesioni[ti, portalul este un mijloc de comunicare [i interactivitate care se adreseaz` comunit`]ii masculine române[ti.”, concluzioneaz` R`zvan. Roxana Bichi[

Stop to shop 19

iNtErviu Andra [tie c “Romnii au talent”. Mai mult, crede \n [ansa lor [i asta pentru c se vede pe ea, cu mul]i ani \n urm, cnd tot un concurs de talente i-a dat brnciul necesar \n via]. Andra s-a maturizat destul de devreme \n snul unei familii [i profesii frumoase. {i-a creat propriul destin muncind enorm, creznd \n Dumnezeu. E fericit. |n curnd va primi cel mai frumos dar: un copil.

andra

inima e cea care alege pentru mine 20 Stop to shop

iNtErviu E foarte greu s` decoje[ti misterul Andra. Un artist des`v~r[it, \ntr-o permanent` evolu]ie cu sine, p`str~ndu-[i modestia [i farmecul, firescul de zi cu zi. Un motiv pentru care oamenii din media ]i se adreseaz` cu respect dar, \n acela[i timp, se bareaz` tocmai pentru c` totul e perfect \n conduita ta, nu la[i s` se vad` hibe. Nu cred c` pot vorbi despre „misterul Andra”, cum spui, nu sunt un gen misterios, poate \n ciuda aparen]elor. Discret... da. E genul meu, nu-mi place striden]a de niciun fel. A[a am fost dintotdeauna. Chiar [i c~nd eram adolescent`, am fost mai retras`, nu-mi pl`ceau apari]iile [ocante. Iar dac` apar \ntr-un fel \n ochii publici, este pentru c` a[a sunt cu adev`rat, nu \ncerc s` creez o imagine artificial`. Nu [tim niciodat` cum s` reac]ion`m [i c~t de voin]e puternice putem fi, p~n` c~nd via]a nu ne pune \n fa]a unor evenimente mai pu]in pl`cute. Atunci descoperim c`, o a[a-zis` fragilitate care ne caracterizeaz`, poate deveni un scut de sprijin. }ie ]i s-a \nt~mplat s` te sim]i astfel? Fragilitatea femeii presupune sensibilitate. Iar sensibilitatea \nseamn` a tr`i mai emo]ional, mai intens dec~t restul lumii. Da, cred c` experien]ele care nu ne ucid ne fac mai puternici. Am trecut [i eu prin destule clipe dificile

\n via]`, nu vorbesc neap`rat de necazuri mari, ci de stres \n general. Am o profesie care nu ofer` numai bucurii, ci [i stres, dar asta se \nt~mpl` oricui. Am \nv`]at s` tr`iesc \n asemenea \mprejur`ri.

Cred foarte tare c` “Românii au talent” Spuneai c` dac` ai fi fost acum la \nceput de drum, te-ai fi \nscris la show-ul pe care-l jurizezi la PRO Tv“Rom~nii au talent”- [i asta pentru c` rom~nii au [anse egale. Da, fiindc` [i eu am debutat la o emisiune concurs, la Tip Top Minitop. Concursul mi-a dat o [ans` [i sunt recunosc`toare p~n` ast`zi pentru asta. Iat` de ce cred foarte tare \n emisiunea „Rom~nii au talent”, eu am v`zut cum se desf`[oar` lucrurile [i [tiu c` oamenii care se prezint` la concurs [i au ceva interesant de spus sau de f`cut chiar au o [ans` \n via]`. Am vazut la preselec]ii c~]iva arti[ti necunoscu]i, excep]ionali. Vor fi mari surprize. C~nd ai filmat la Praga pentru o reclam`, machioza (care \nt~mpl`tor fusese [i a Rihannei) te-a rugat s`-i fredonezi c~teva acorduri. Reac]ia ei te-a m`gulit, aveai s` poveste[ti tu, suspend~nd amintirea fix \n acest punct, f`r` a da mai multe detalii care, \n mod cert, ar fi umplut prima

pagin` a tabloidelor. Am avut senza]ia c` ai povestit acest lucru, con[tient` fiind c` a fost un gest frumos pe care nu po]i s` nu-l \mp`rt`[e[ti cu ceilal]i pentru c` te-a f`cut s` te sim]i bine, dar, \n acela[i timp, 

Stop to shop 21

iNtErviu astea, am \ncredere \n mine [i \n arti[tii rom~ni \n general, eu cred c` dac` am reu[i s` \nvingem grani]ele politice, am ajunge departe. Episodul Praga e o memorie foarte pl`cut` \n general, atunci am filmat pentru spoturile Garnier [i am lucrat cu profesioni[ti, cu oameni de o calitate excep]ional`. Nu doar episodul cu machioza, ci tot ce s-a petrecut acolo m-a f`cut fericit`, a fost o experien]` fantastic`.

C`s`toria nu e o joac`. Dragostea trebuie p`strat` zi de zi

te-ai oprit din a spune mai multe dintr-o modestie care te caracterizeaz`, din teama de a nu te l`uda mai mult dec~t e suficient. Probabil fac asta din instinct. Sigur c` m-a m`gulit reac]ia unei femei care st` mult \n preajma Rihannei, care la ora asta e un megastar mondial. Cu toate

22 Stop to shop

Schimb`rile care se produc \ntr-o viitoare m`mic` sunt senza]ionale. Tu pur [i simplu ai radiat \n toat` aceast` perioad`. Sunt fericit`. Mi-am dorit s` fiu mam` t~n`r` [i Dumnezeu ma ajutat s` am primul copil exact atunci c~nd \l doream mai tare. Nimic nu se compar` cu perioada sarcinii, e un sentiment pe care nu \l po]i avea dec~t dac` treci prin asta. Oric~t ]i-ar explica altcineva, p~n` nu tr`ie[ti personal aceast` experien]`, nu ai cum s` [tii ce \nseamn` s` por]i \n p~ntec un suflet. C~nd am sim]it prima oar` mi[carea copilului, am l`crimat de emo]ie [i bucurie. {i nu cred c` exist` vreo femeie pe fa]a p`m~ntului care s` nu aib` reac]ia asta.

Adev`ratele emo]ii vor fi atunci c~nd copilul va veni pe lume, e un dar imens pentru sufletul unei femei, iar eu a[tept acest moment cu emo]ii din ce \n ce mai mari [i mai frumoase. Fiindc` se apropie... C~nd vorbe[ti despre C`t`lin ar`]i ca o licean` [i abia a[tep]i s`-l \nt~lne[ti. Vorbe[te-ne despre micile voastre ritualuri. |l mai dai cu crem` pe fa]` \nainte de somn? Noi ne-am p`strat o form` de iubire de adolescen]i, `sta e un sentiment grozav. C`t`lin a fost dintotdeauna atent cu mine [i protector, nu doar \n perioada sarcinii. Ne-am p`strat [i emo]ia, surprizele, ritualurile de frumuse]e, ritualurile de dragoste. C`s`toria e o profesie, nu e o joac`. Dragostea trebuie p`strat` zi de zi, trebuie s` fugi de orice blazare periculoas`. Am~ndoi proveni]i din familii unite, tradi]ionaliste, unde exist` cultul c`sniciei [i asta e cu at~t mai important din moment ce c`snicia a devenit un soi de fast-food. Faptul c` ai crescut al`turi de p`rin]i te-a ajutat s` te maturizezi \n ideea de a face fa]` unei c`snicii? Am spus mereu c` familia mea m-a ajutat s`-mi construiesc o c`s`torie frumoas`. {i eu, [i C`t`lin, avem \n familie modele de c`snicii trainice. {i ai mei, [i ai lui au r`mas \mpreun`, \ntr-o

iNtErviu societate \n care divor]ul a ajuns, din p`cate, un fenomen la ordinea zilei. Iar eu mai am doi fra]i [i o sor` [i faptul c` am crescut \ntr-o cas` plin` de copii mi-a pl`cut, m-a f`cut fericit`, de aceea [i eu \mi doresc mai mul]i copiiâ&#x20AC;Ś

Ne-am creat o telepatie a noastr` De ce-l am~ni pe C`t`lin cu pisica aia? |mi plac foarte mult animalele, dar vom avea un copil cur~nd [i vreau s` v`d \n ce m`sura e bine. |n plus, noi suntem genul care st`m foarte pu]in acas`, iar un animal are nevoie de aten]ie, de \ngrijire. N-a[ vrea s` fug cu pisica \n bra]e la prieteni sau rude, s`-i rog s` mi-o p`zeasc` de fiecare dat` c~nd plec`m undeva, adic` foarte des... C~nd e[ti singur` acas` aprinzi jum`tate din becuri iar, la cel mai mic zgomot, pui m~na pe telefon ca s` suni pe cineva. De unde aceast` fric`? Nu e vorba de o fric` exagerat`, e doar o form` de pruden]`. Cred c` invazia asta de [tiri proaste ne face pe to]i mai tem`tori dec~t eram c~ndva... C`t`lin te-a \ntrebat odat` c~nd te sim]i frumoas`, \ntrebarea lui pornind de la un eveniment petrecut \ntr-o edi]ie Happy Hour c~nd s-a trezit g~ndind cu voce tare

ce nevast` frumoas` are. }i s-a \nt~mplat s` nu te sim]i frumoas`, s` fie C`t`lin nevoit s` \]i spun` anumite lucruri, s` te \ncurajeze? Femeile au nevoie de confirm`ri ale frumuse]ii [i iubirii. Eu nu fac excep]ie. Sunt [i zile c~nd am nevoie s` fiu \ncurajat`, dar pe de alt` parte [tiu c` el e sincer atunci c~nd \mi spune c` sunt frumoas`, nu face asta doar fiindc` a[a trebuie sau a[a consider` necesar. Am iubit sinceritatea lui de la bun \nceput. Cele dou` momente \n care ai sim]it c` ]i-ai pierdut respira]ia au fost c~nd te-a cerut C`t`lin de nevast` [i c~nd a s`rit cu para[uta de ziua ta. E o chimie senza]ional` \ntre voi. Comunica]i telepatic? Ave]i st`ri simpatetice de durere, fric`, emo]ie, r`ceal`, chit c` nu sunte]i unul l~ng` altul? |ntr-o iubire, ai nevoie [i de o comunicare nonverbal`, a[a cum spui, nu numai de cea direct`. Vorbesc acum de iubirile mari, profunde. Sigur c` ne-am creat [i o telepatie a noastr`. Nu am crezut prea mult \n fenomenul `sta \nainte de a fi cu C`t`lin, dar acum l-am probat. {i da, avem [i st`ri simpatetice, nici el nu se simte perfect dac` eu sunt r`cit`, nici eu nu sunt \n apele mele dac` pe el \l doare capul. Eu le doresc tuturor s` iubeasc` suficient, \n via]a lor, c~t s` cunoasc` acest sentiment.

Nu-mi place s` fac din visurile mele un spectacol zilnic C~nd vorbe[ti despre Andra de azi sunt dou` lucruri care te definesc ad~nc, dincolo de munca, perseveren]a ď&#x192;&#x2DC;

Stop to shop 23

iNtErviu [i talentul nativ. Ideea visului \n care ai crezut cu t`rie precum [i rug`ciunile care ]i-au fost ascultate. Ast`zi, mul]i oameni nu mai viseaz`, unora li se spune s` nu viseze m`re] pentru c` nu vor ajunge niciodat` \n punctul dorit. Eu am luptat [i am muncit mult ca s` ajung \n acest punct. Nu aveam \ncotro, eram o fat` din provincie, din Cluj, care avea de str`b`tut drumul p~n` la Bucure[ti, [i la propriu, [i la figurat. Ceea ce am azi am pl`tit cu mult efort [i munc`, nesomn [i drumuri cu trenul, emo]ii [i a[tept`ri. Cred c` ne construim mai mult singuri drumul, dar trebuie s` [tim s` c`utam ajutor, s` primim un sfat. Trebuie s` vis`m, dac` nimeni n-ar mai visa, unde am ajunge? E de datoria oricui s` spere. E[ti supersti]ioas`? Nu sunt supersti]ioas` [i, dac` nu am \mp`rt`[it toate visurile mele, e pentru c` uneori \mi p`strez pentru mine col]uri de g~nd. |mp`rt`[esc public doar ceea ce cred eu c` \i intereseaz` pe fanii mei. Nu sunt un gen de om secretos, dar nici nu-mi place s` fac din existen]a [i visurile mele un spectacol zilnic. |ncerci s`-]i alungi din minte lucruri care te-ar face s` te temi legate de oamenii pe care \i iube[ti. G~ndurile negative pot influen]a la fel de mult destinul unui om precum o fac visurile frumoase?

24 Stop to shop

Nu trebuie s` te complaci \n prea multe temeri. E greu s`-]i fie fric` tot timpul de ceva. Sigur c` asta \]i influen]eaz` destinul. Oamenii curajo[i sunt automat mai puternici. Dar asta nu \nseamn` c` putem confunda curajul cu nebunia, cu impruden]a. Via]a nu e o cascadorie. Te \mprietene[ti u[or? Pari genul de om care are foarte mul]i amici, dragi, iubi]i \ns`, ca s` ajung` cineva cu adev`rat \n sufletul t`u, e nevoie de o disponibilitate emo]ional` mare din partea ta. Da, am mul]i amici, sunt sociabil`, m` lipesc u[or de oameni, dac` e vorba de rela]ii cordiale, amicale. Sigur, prietenii buni sunt pu]ini [i stabili, asta [tie toat` lumea. E o diferen]` \ntre a avea o via]` social` bogat` [i a avea mul]i prieteni de suflet.

|ntrebat` fiind de C`t`lin ce nu-]i lipse[te sub nicio form` din programul zilnic, pe l~ng` o \n[iruire frumoas` de lucruri [i manifest`ri afective, am g`sit ceva ce m-a impresionat. }ie nu-]i lipse[te niciodat` din geant` cartea de rug`ciuni. Rela]ia mea cu Dumnezeu e foarte personal`, a[a cum cred c` ar trebui s` fie rela]ia oricui cu Dumnezeu. Sunt un om credincios [i port cu mine o c`rticic` de rug`ciuni, seara nu adorm f`r` s` m` rog. Sunt credincioas` cu sufletul meu, cu inima mea, nu fac din asta un ritual fix. Nu-mi place s` fac mare caz de credin]`. Religia ]ine de intimitatea sufleteasc` a fiec`ruia.

|ncepusem s` c창nt \nainte de a vorbi Prima amintire din copil`rie e la 3 ani, c~nd mama \]i c~nta [i tu o \ng~nai la r~ndul tù \n acela[i ritm melodic. Nu cred c` erai con[tient` atunci c` `sta va fi destinul tù, \ns`, destul de devreme, ai con[tinetizat c` acesta e drumul tù. P`rin]ii mei \mi spun c` \ncepusem s` c~nt \nainte de a vorbi. Mai \n glum`, mai \n serios, cred c` a[a a fost [i asta s-a v`zut mai t~rzior, c~nd am debutat, la numai [apte ani, la un concurs na]ional. Am avut de mic` o dragoste de muzic` [i aveam sim]ul ritmului.

iNtErviu Practic, \mplinirea visului de artist a fost \n m~na tat`lui t`u care, intuind probabil poten]ialul t`u, te-a confruntat cu emo]ia, la 7 ani, atunci c~nd ai debutat pentru prima oar`, la Tip Top Minitop. A[a este, debutul meu a fost la Tip Top Minitop, unde am c~ntat muzic` popular`, \mbr`cat` \ntr-un costuma[ tradi]ional \n miniatur`, probabil [i asta m-a f`cut simpatic` \n ochii publicului, \n afar` de voce [i repertoriu. Au urmat [i alte concursuri [i... a[a a \nceput totul. Ai avut momente \n care ai vrut s` renun]i, s` te consolezi cu o carier` muzical` modest`â&#x20AC;Ś Au fost [i asemenea momente, desigur, mai demult, c~nd eram adolescent`, c~nd competi]ia din muzic` nu era mereu marcat` de fairplay, c~nd mi se p`rea c` e greu s` r`zba]i. M` bucur c` n-am renun]at, Dumnezeu m-a ajutat s` trec peste toate \ndoielile.

Pe vremea aceea f`ceai naveta cu trenul Bucure[tiC~mpia Turzii. Perioada \n care sacrificiul te-a c`lit, tea motivat. Pentru t~n`ra care eram, a fost destul de greu. F`ceam \ntradev`r drumuri lungi, \ntre C~mpia Turzii [i Bucure[ti. Dar [tiam c` asta e condi]ia, ca s` reu[esc. Bucure[tiul era centrul artistic al Rom~niei, normal, a[a c` nu aveam \ncotro. |n plus, a[a cum spui, profesia asta e plin` de orgolii [i nu o dat` m-am lovit de greut`]i. Slav` Domnului c` miam g`sit locul meu \n muzic`, publicul meu, iar ast`zi am ajuns s` cred c` totul a meritat, c` drumurile [i frigul [i oboseala s-au compensat. Poveste[te-ne despre obsesia care te-a urm`rit o vreme, cea a contactului cu reflectoarele televiziunii. Faptul c` nu sim]eai c` po]i empatiza cu energia publicului t`u. Pasiunea mea e muzica [i, normal, c~nd mi s-a propus pen-

tru prima oar` s` fac emisiuni tv, am avut [i re]ineri. Nu pentru mult timp \ns`. Pe de alt` parte, televiziunea m` ]inea la distan]` de public, aveam senza]ia asta uneori. Desigur c` e o senza]ie fals`, dar asta aveam s` \n]eleg mult mai t~rziu. Publicul care te iube[te se simte la fel de aproape de un artist [i dac` \l vede la tv, [i dac` \l vede la un concert. Mama ]i-a spus \ntotdeauna c` \n via]` e important s` alegi cu sufletul. }i s-a \nt~mplat ca ra]iunea s` se bat` cap \n cap cu alegerea sufletului, ca atunci c~nd dou` trenuri ce vin din direc]ii diferite se ciocnesc? St` \n natura omului s` oscileze \ntre ra]iune [i inim`. Probabil c` mi s-a \nt~mplat [i mie de multe ori, dar am ales p~n` la urm` cu sufletul [i nu-mi pare r`u. Ra]iunea mi-o folosesc \n profesie, atunci c~nd e cazul, dar \n marea majoritate a situa]iilor, inima e cea care alege pentru mine. Diana Rodan

Stop to shop 25

SpECial te de s i v i s exclu e l e rêt à t n P “ e , m l i a n ondi e eve m t l a e este o v t i ” n n e r o a t i l n h i Pr u loc f Fas a O e t r r a a c he He T mod` s i Par m ai porter e l e c intre diale unul d n o m ~rguri t i r a nizat a m g r o d`, al. de m o bianu |ntre 22 – 25 ianuarie a avut loc prima edi]ie din anul 2011, gazd` fiindu-i Galeriile expozi]ionale Porte de Versailles. 1500 de brand-uri din 45 de ]`ri au prezentat colec]iile de toamn` - iarn` 2011-2012. Roxana Bichi[

inima modei bate la paris

26 Stop to shop

SpECial portretul unui succes Designer-ul Mirela Diaconu este la cea de-a doua participare [i a \nregistrat un mare succes cu o colec]ie prêt à porter, o reinterpretare a stilului lady like ’60s. “|n colec]ia mea predomin` stofa, pielea – simpl` [i l`cuit`, dantela [i catifeaua. Culorile propuse pentru sezonul toamn` – iarn` 2011 – 2012 sunt: crem, negru, bej [i fucsia. Liniile sunt clasice, cumin]i [i foarte feminine.”, ne-a declarat creatoarea Mirela Diaconu.

5 piese \n show-urile de tendin]e

România a fost reprezentat` de designeri precum: Mirela Diaconu, Laura Laz`r, Adelina Ivan, Irina Schrotter, Iris {erban, Silvia {erban, Maria Lucia Hohan.

Mirela a avut onoarea ca la aceast` edi]ie “Prêt à porter Paris - The Heart Of Fashion” s` aib` 5 piese \n show-urile de tendin]e, show-uri \n care au defilat modele foarte cunoscute pe plan interna]ional. Printre brandurile al`turi de care au fost prezentate ]inutele designer-ului rom~n se num`r`: Manoush, Desigual, Antik Batik, Manish Arora, Dice Kayet. “Prin participarea la «Prêt à porter Paris» mi-am l`rgit pia]a de desfacere, urm~nd s` expun \n magazine din New York, Geneva [i Londra. Totodat`, am fost invitat` s` fiu prezent` la «Paris Fashion Week», \n luna iulie a acestui an, [i la «Pure London», cel mai mare t~rg de mod` din Anglia.”, a ad`ugat Mirela Diaconu.

Stop to shop 27

SpECial About… mirela diaconu



Absolvent` a cursurilor de fashion design ale Instituto NABA (Nuova Accademia di Belle Arti) [i a unui master \n Accessories Design la Domus Academy, ambele la Milano.



Seminarii pe proiect cu Diego Dolcini (proiect final de master), Daniela Puppa, Frankie Morello, Future Concept Lab, Mario Sorbo, Carlos Osman.



Colec]ia de diplom`, realizat` \n colaborare cu Diego Dolcini, particip` la concursul interna]ional “ITS SIX Accessories” \n 2007, beneficiind de suport tehnic din partea casei de mod` Ferragamo. 28 Stop to shop

SpECial Portofoliu: OCTOMBRIE/NO  IEMBRIE 2010 – lansarea colec]iei prim`var` / var` 2011: PERSEIDS SEPTEMBRIE,  2010 – lansarea unei linii vestimentare „ready to wear” \n cadrul t~rgului de Prêt-à-porter Paris. 2010 – prezent` \n  cadrul Romanian Fashion Week de la Ia[i, sec]iunea “Tineri Designeri”, cu colec]ia “Invasion” 2010 – Soirées de  la Mode, a VIII-a edi]ie, Athenee Palace Hilton, colec]ie in memoriam Alexander McQueen 2009 –  colec]iei Skin

lansarea Second

2008 – prezent` \n  cadrul Romanian Fashion Week de la Ia[i, sec]iunea “Designeri Debutan]i”, cu colec]ia “Vespertine” 2007 – deschi derea atelierului de mod` Mirela Diaconu, odat` cu debutul \n mod` \n cadrul celei de a III-a edi]ii a Galei Avanpremiere. Stop to shop 29

FaShioN arChitECturE

Moda masculin`,

un mArtor-cheie Al istoriei (ii) un ritual Pentru nobilii din timpul Tudorilor, moda era asemeni unui ritual. Aveau haine foarte elaborate, ad`ug~nd broderii din m`tase, aur sau argint. Purtau pantaloni scur]i, jachete foarte str~mte pe corp, cu o vest` pe deasupra [i rob`. Foloseau l~n` scump`, in, bumbac [i m`tase. Aveau bl`nuri din pisic`, iepure, castor, urs, bursuc [i dihor. Cei s`raci purtau haine practice [i rezistente la folosiri repetate: o tunic` lejer` sau o vest` de piele. To]i purtau ciorapi din l~n`. Nasturii erau folosi]i ca element decorativ al hainelor, pentru sistemele de prindere av~nd [ireturi sau ace. Ca [i culori, nobilii utilizau ro[u puternic, ro[u \nchis [i indigo, iar cei s`raci maro, galben [i albastru.

rivalitatea de la curte Hainele b`rba]ilor s-au schim-

30 Stop to shop

bat drastic \n timpul secolul XVI. Din cauza rivalit`]ii dintre Henry VIII al Angliei [i Francis al Fran]ei, s-a n`scut competi]ia: â&#x20AC;&#x17E;cine are cei mai bine \mbr`ca]i oameni de la Curteâ&#x20AC;?. B`rba]ii aveau haine multistratificate, cu ornamente [i din materiale luxoase. Umerii erau largi, iar m~necile umflate, man[etate [i f`cute din contrastante f~[ii de material. M~necile deveniser` partea central` a multor vestimenta]ii masculine. Pe deasupra c`m`[ii se purta un pieptar cu m~neci separate [i fixate de um`r, cu o vest` de piele, f`r` m~neci. Gulerele erau accesoriu al c`m`[ilor, asemeni broderiilor. Cei boga]i aveau haine elaborate. Se foloseau p~nza de in, m`tase, catifea, piele, dantel`, broderii din aur [i argint, butoni din aur [i argint, adesea cu pietre pre]ioase. Blana era la mod`, \n special cea argintie a linx-ului [i cea neagr` a samurului. Fiecare vestimenta]ie a nobililor era decorat` abundent. P`l`riile aveau pene,

FaShioN arChitECturE iar pantofii decora]iuni. }`ranii [i cei din clasa muncitoare se \mbr`cau simplu: pantaloni p~n` la jum`tatea gambei, o hain` de lungime medie, lejer`, purtat` peste o c`ma[` legat` \n jurul br~ului cu o cordelin`.

amprentele elizabethane Diviziunea claselor este notabil` [i \n perioada reginei Elizabeth. Nobilii purtau p`l`rii, c`m`[i, pantaloni scur]i, gulere, pantofi, accesorii. P`l`riile, din m`tase, l~n` [i tafta, aveau marginile \ntoarse [i prinse cu bro[e, adesea cu pene. C`m`[ile, lejere [i str~nse la man[ete, din m`tase sau in scump, erau decorate cu broderii lucrate manual. Pantalonii p~n` la genunchi, adesea umfla]i, ofereau un aer impun`tor. Se f`ceau [i crest`turi \n partea lor exterioar`, pentru a l`sa la vedere un contrast str`lucitor de culoare cu partea de dedesubt. Gulerele, foarte largi, accesorizau g~tul [i chiar m~necile. Se foloseau bijuteriile c~t mai mari. B`rba]ii din clasa muncitoare [i cei s`raci trebuia s` respecte reguli: c`m`[ile erau din materiale aspre, pantalonii rotunzi [i largi, totul pe maro, bej [i galben.

cu cap` \n partea de sus. Spre final, pieptarul devine vest`, peste care se purta o sutan`. |mpreun` cu pantalonii, acest outfit ap`rea ca un costum din trei piese. Stilul baroc a debutat \n jurul anului 1600, la Roma, [i s-a extins \n \ntreaga Europ`. Perioada adev`ratului cavaler \nseamn` bucle lungi, materiale din piele [i dantela. |n general, un nou liberalism se reflect` prin haine mai lejere, mai casual. La mod` sunt p`l`riile mari cu pene [i cizmele mari din piele. Barocul \nsemn` opulen]`, \nsemn` Louis XIV la Curtea Fran]ei [i Charles I la Curtea Angliei. |n urm` r`m~ne â&#x20AC;&#x17E;stilul cavalerescâ&#x20AC;?. Dup` 1600, gulerele devin comune iar dantele se ata[eaz` pe jachete [i pe pantaloni. Linia g~tului se \nal]`. La finele lui 1680, pieptarele sunt \nlocuite de haine lungi p~n` la jum`tatea genunchiului. Man[etele din dantel` r`m~n la mod`. Pantalonii sunt \nal]i [i lungi p~n` la genunchi. |ntre 1685 [i 1690, se poart` paltoane lungi, cu partea din fa]` \mpletit` [i ornate cu nasturi de la g~t p~n` la tiv. Linia g~tului r`m~ne \nalt` [i decorat` cu gulere din dantel`. Acest stil este \n mod` p~n` la 1715.

[i pantalonii, din timpul barocului t~rziu, r`m~n \n trend, modific~ndu-[i foarte pu]in forma. De exemplu, vesta a fost scurtat` p~n` \n zona [oldurilor. Are nasturi doar \n regiunea abdomenului, l`s~nd la vedere gulerul c`m`[ii. O e[arf` acoper` g~tul.

perioada rococo

Hainele b`rb`te[ti ale anilor 1800 s-au schimbat drastic. La \nceputul secolului XIX, la mod` erau \nc` pantalonii p~n` la genunchi, purta]i peste [osete, paltoanele p~n` la talie, gulerele \ntoarse [i e[arfele \n jurul g~tului. |ns`, \n tandem cu ridicarea Imperiului Napoleonian,

cavalerul La \nceputul secolului XVII, b`rba]ii purtau gulere scrobite, pantaloni p~n` la genunchi, ciorapi [i cizme. |n partea de sus, \mbr`cau c`ma[i de in. La \nceputul secolului, aveau un pieptar

Stilul Rococo a debutat \n Fran]a, la \nceputul secolului XVIII. Moda este caracterizat` de opulen]`, gra]ie, plenitudine [i lejeritate, contrast~nd cu liniile grele [i culorile \nchise din perioada baroc`. C`m`[ile, vestele

influen]a imperiului

Stop to shop 31

FaShioN arChitECturE linia vestimentar` masculin` sub marc` Victorian`

pantalonii devin mai lungi, pentru prima dat` \n istorie. Intr` \n mod` cizmele p~n` la genunchi, favoritele lui Napoleon. De[i aveau un aspect formal, hainele anilor 1800 sunt mult mai lejere \n tìetur`. Haina devine mai practic` \ncep~nd cu 1820. Tìetura slim [i mult mai scurt` este adaptat` hainelor business. E[arfele sunt mai pu]in voluminoase, l`s~nd loc cravatelor cu nod. Astfel c`, spre finele secolului, moda masculin` se preg`te[te a face pasul c`tre modernism. Imperiul lui Napoleon impune \n linia vestimentar` accente din ]inuta militar`. Trese militare aurii accesorizau multe din hainele b`rba]ilor, iar tìetura umerilor o imita pe cea a uniformei. Se purtau bastonul [i cizmele asem`n`toare celor sold`]e[ti. Culorile \mprumut` [i ele din uniform`, fiind folosit ro[ul \nchis. Chiar [i \n America, unde nu izbucnise r`zboiul, acest look era foarte fashion.

32 Stop to shop

Epoca Victorian` \ncepe la 1837. |n moda masculin`, doar b`ie]ii mai poart` pantaloni scur]i, adul]ii folosindu-i numai la echita]ie. |n trend sunt cizmele de c`l`rie, hainele mai pu]in colorate, ce \mbin` o diversitate redus` de materiale. To]i b`rba]ii, \n afar` de muncitori, poart` \n timpul zilei costume din trei piese: pantaloni, hain` peste c`ma[` [i un palton. Se accesorizau cu cravat` [i p`l`rie. La finele secolului, t`ieturile ajung s` fie personalizate, astfel \nc~t fiecare b`rbat \[i putea recunoa[te propriul costum dup` lina de croial`. Moda francez` era \n vog` \n

anii 1830, iar cea victorian` \mprumut` anumite t`ieturi pentru haina b`rb`teasc`. Cea mai \n trend era haina tip sutan`. Varia \n lungime, dar p`stra linia taliei str~ns` [i baza tip popic. Pentru ocazii mai formale, t`ietura era precum cea a smochingului. Treptat, haina devine mai scurt` [i simpl`, odat` cu inven]ia ma[inii de cusut. La \nceputul lui 1870, hainele sunt tip sac. Aceste costume erau ca o cutie, cu haine p~n` la [olduri, f`r` cus`tur` la mijloc, fiind lejere. Pe la 1880, se schimb` croiala, ajung~nd s` fie asemeni jachetelor moderne at~t \n lungime, c~t [i ca stil, cu detalii fixe [i cus`tura de mijloc deasupra buzunarelor. |n perioada victorian`, vesta este elementul cel mai important. Adesea era modul \n care un b`rbat \[i ar`ta personalitatea (prin tipul de culoare [i material). |ntruc~t la 1840, China se deschide spre lume, m`tasea nu mai este at~t de scump`. |n consecin]`, multe veste sunt din m`tase. Abia spre finele perioadei l~na [i bumbacul se folosesc pentru hainele de zi, vestele \ncep~nd a se potrivi ca material cu jachetele [i pantalonii. Pantalonii se purtau destul de \nal]i pe talie [i netezi \n partea din fa]`. Erau sus]inu]i de bretele [i aveau adesea model - dungile [i p`tratele fiind la mod`. To]i b`rba]ii purtau p`l`rii. |n episodul urm`tor descoperim vestimenta]ia masculin` [i transformarea ei din anii â&#x20AC;&#x2122;20, â&#x20AC;&#x2122;30 [i â&#x20AC;&#x2122;40. Roxana Bichi[

Pentru c` o ]inut` care v` reprezint` nu \nseamn` doar vestimenta]ie aleas` \n conformitate cu tendin]ele din mod` [i cu personalitatea voastr`, am aflat care sunt recomand`rile acestui sezon \n materie de hair styling masculin.

hair styling-ul masculin

tendin]e 2011 by laurent Tourette

gENtlEmENâ&#x20AC;&#x2122;S agrEEmENt

Stop to shop 33

gENtlEmEN’S agrEEmENt

m apelat la unul dintre cei mai renumi]i stili[ti \n domeniu, Laurent Tourette. „Se recomand` p`strarea lungimii pe calot`, iar \n spate [i \n laterale mai scurt. Se creeaz` un efect al anilor ‘60, \ntr-o abordare actualizat` [i modern`. P`rul u[or lung este totu[i \n trend, inclusiv la domni”. |n ceea ce prive[te culorile sezonului, Laurent recomand` domnilor un lejer baleaj care s` imite decolorarea pe timp de var`, cauzat` de razele soarelui. “Dac` este necesar` o colorare, opt`m pentru COLOR 5, care are culori naturale [i reci”, explic` hair stilistul. Cei care au p`rul ondulat, pot s` opteze pentru tunsori prin care p`rul s` se aranjeze singur. Laurent \[i argumenteaz` sfatul, spun~nd c`

Foto: Zoltan Lorencz

34 Stop to shop

Eu \i sf`tuiesc pe domni s` foloseasc` produse de calitate, fie c` vorbim de [ampoane, de produse \mpotriva c`derii p`rului, m`tre]ii, etc. Mai mult, le spun s` utilizeze produse din gama destinat` b`rba]iilor.

Foto: Zoltan Lorencz

gENtlEmEN’S agrEEmENt

Foto: Zoltan Lorencz

“de obicei, pe p`rul cre] trebuie o tunsoare perfect`, pentru c` este tipul de p`r care se tunde cel mai greu [i, adesea, se a[eaz` cum vrea el.” Dac` vre]i s` afla]i ce stil este \n trend \n materie de tunsoare (lejer, sobru sau elegant), Laurent are r`spunsul: “Pentru mine, toate aceste stiluri pot fi reunite \ntr-o singur` tunsoare [i cu un touch de modernitate...”. |n 2011, se poart` p`rul lung, scurt, asimetric, dar cu asimetrii bine definite, moderne. |ntruc~t r`bdarea unui b`rbat de a-[i aranja p`rul este incomparabil` cu cea a unei femei, trebuie men]ionat c` pentru a avea o coafura rapid` trebuie s` ai o tunsoare perfect`. “Atunci totul decurge foarte repede. Se mai adaug` doar un produs de styling [i … ready to go!”, explic` Laurent Tourette. La fel de important pentru aspectul \ngrijit al p`rului, pe l~ng` tunsoare, este [i modul de \ngrijire. “Eu \i sf`tuiesc pe domni s` foloseasc` produse de calitate, fie c` vorbim de [ampoane, de produse \mpotriva c`derii p`rului, m`tre]ii, etc. Mai mult, le spun s` utilizeze produse din gama destinat` b`rba]iilor. Dac` ar fi s` recomand ceva anume, drag sufletului meu, recomand Aif Fix L’Oréal, Fix Design L’Oréal, Fluide Purifiant Kerastase, Capital Force Kerastase.”, concluzioneaz` hair stilistul. Roxana Bichi[

Stop to shop 35

FaShioN

Colec]ia “Mademoiselle Blanche” by Oana {eran (600 lei)

Foto: Valerian Ardelean

36 Stop to shop

FaShioN

Colec]ia “Mademoiselle Blanche” by Oana {eran (450 lei)

Foto: Valerian Ardelean

Stop to shop 37

FaShioN

Colec]ia “Be sophisticated” by Oana {eran (450 lei)

Foto: Lucian Bora

38 Stop to shop

FaShioN Colec]ia “Be sophisticated” by Oana {eran (450 lei)

Foto: Lucian Bora

Stop to shop 39

FaShioN

Colec]ia “Skin” by Oana {eran (700 lei)

Foto: Valerian Ardelean

40 Stop to shop

FaShioN Mi-am propus s` v` conving s` purta]i pulovere pe g창t. Sunt la mod`, sexy [i foarte versatile, aici cu jeans [i jachet` casual. Colec]ia Royal Hem \n exclusivitate \n magazinele TRENDS by Adina Buzatu

Stop to shop 41

Colec]ia Royal Hem \n exclusivitate \n magazinele TRENDS by Adina Buzatu

Dac` totu[i trenchul nu e printre favoritele tale, acela[i pulover \l po]i asorta cu un sacou din bumbac (1475 RON), important este s` aib` croiala potrivit`.

FaShioN

42 Stop to shop

Colec]ia Royal Hem - \n exclusivitate \n magazinele TRENDS by Adina Buzatu

De[i se apropie prim`vara, este totu[i frig. Poart` un pulover pe g창t cu trench (1575 RON).

FaShioN

Stop to shop 43

FaShioN Dac` totu[i nu alege]i varianta pe g창t, purta]i un pulover la baza g창tului cu sacou [i jeans (1195 RON) elegant [i relaxat \n acela[i timp.

Colec]ia Royal Hem - \n exclusivitate \n magazinele TRENDS by Adina Buzatu 44 Stop to shop

FaShioN Tot cu un pulover pe g창t (695 RON), de data aceasta mai sub]ire, po]i asorta sacoul din stof` (1795 RON) pe care l-ai purtat toat` iarna sub palton, acum pe post de jachet`.

Colec]ia Royal Hem - \n exclusivitate \n magazinele TRENDS by Adina Buzatu Stop to shop 45

SpECial

UN TABLOU APARTE

Nail art. Nicole Nail art

46 Stop to shop

SpECial

Orice femeie [tie c minile \i sunt precum o carte de vizit. |nc din adolescen], suntem educate s avem o manechiur \ngrijit. Iar odat cu trecerea anilor, facem din \ngrijirea unghiilor o pasiune. |ns, unghi-

ile pot fi asemeni unui tablou – un obiect de art. Exist o femeie al crei talent a trecut grani]ele salonului, transformnd-o \ntr-o persoan cunoscut la nivel mondial: Nicole Kontogiannis. Stop to shop 47

SpECial so]iile multor diploma]i, la nivel mondial Nicole a colaborat cu Lady Gaga (pentru videoclipul “Poker face”), Kelly Rowland, fosta component` Destiny's child, [i Anna Visi – artist` din Grecia, cunoscut` pe plan interna]ional. Nicole ne-a povestit c` Lady Gaga [i-a f`cut programarea \n Moscova cu 3 luni \nainte. “Eu realizez modele de la cele mai simple p~n` la cele mai excentrice. Pictura pe unghii este o art`. Eu \n]eleg dorin]ele fiec`rei femei. Imagina]ia joac` un rol – cheie, iar satisfac]ia mea cea mai mare este s` v`d entuziasmul doamnelor la final. Orice obiect poate fi folosit ca pretext pentru a da unghiilor o \nf`]i[are inedit`: cioburi de sticl`, pene, frunze, petale. Realizez unghii cu m`tase, gel, acril, picturi \n relief, etc.”, ne-a spus Nicole. Totul a \nceput \n anul 2002, ca o pasiune. Nou` ani mai t~rziu, Nicole a devenit celebr` \n domeniu. |n ultimii doi ani a fost singura prezent` \n culisele Fashion Week Atena, iar anul acesta se va implica \n Fashion Week Londra.

Cursuri \n rom~nia Atena. moscova. bucure[ti Nicole este de]in`toarea salonului Nicole Nail Art, care \n Rom~nia se afl` doar \n cadrul salonului Laurent Tourette. Aceasta este tradi]ia sa. At~t \n Atena, c~t [i la Moscova, are spa]ii doar \n cele mai renumite saloane. La noi \n ]ar`, primul salon l-a deschis \n 2004, iar de

48 Stop to shop

atunci este mai mult dec~t un nume. Nicole colaboreaz` cu C`t`lin Botezatu, al`turi de Laurent Tourette [i Mirela Vescan complet~nd ]inutele spectaculoase ale designer-ului.

unghii pentru lady Gaga Dac` \n Moscova [i Atena, printre clientele sale se num`r`

2011 marcheaz` debutul cursurilor de art` de modelare a unghiilor la noi \n ]ar`. “Cursurile sunt completate de seminarii [i workshop-uri la care iau parte speciali[ti \n domeniu din Grecia, Rusia [i Italia. Cursurile sunt atestate [i recunoscute interna]ional.”, explic` Nicole Kontogiannis. Roxana Bichi[

toShop

Shop ‘till you drop! Cercei ZIIO LEAF ROSA MONDO GIOIELLI 455 RON

Rochie NISSA 379,5 RON

Set ZABLE Reflex YOU&ME l`n]i[or - 215 RON br`]ar` - 165 RON cercei - 248 RON

Rochie AGNES tOMA 1.282,4 RON

Sacou NISSA 419,5 RON Plic MUSEttE 179,4 RON

Geant` BENvENUtI 149 RON

Pantofi MUSEttE 244,3 RON

50 Stop to shop

Pantofi BENvENUtI 219 RON

toShop Sacou MARIO 429 RON

Shop â&#x20AC;&#x2DC;till you drop! Cercei ZIIO cu turcoaz de Arizona [i perle de ap` dulce MONDO GIOIELLI 455 RON Inel din argint acoperit decorativ cu aur roz 18kt, cuart roz MONDO GIOIELLI & YOU&ME 390 RON

Fust` MARIO 239 RON Geant` OttER 191 RON Hain` ARDENt 750 RON Pantofi BAtA 359,9 RON

52 Stop to shop

Ghete OttER 199 RON

Plic BENvENUtI 114 RON

Ghete OttER 249 RON

toShop

Shop ‘till you drop!Lan] colec]ia Geac` LEvI’S 299,9 RON

AQUAMARINA YUKIKO CIELO vENEZIA 1270 3.813 RON

Inel din argint Special Rose ROYAL CARO & CIELO vENEZIA 1270 150 RON

tricou MADAME 99 RON

Geac` BSB 989 RON

Geant` OttER 299 RON

Blugi BSB 433 RON

Blugi LEvI’S 399,9 RON

Cizme BAtA 299,9 RON

Geant` MUSEttE 419,3 RON

Cizme OttER 239 RON

Pantofi MUSEttE 389,4 RON

Stop to shop 53

toShop

Shop ‘till you drop!

Sacou BIGOttI 483 RON

C`ma[` ESPANSIvO 99,9 RON

Pantaloni CAvALIERE 299,9 RON

Borset` BAtA 159,9 RON

Blugi LEvI’S 499,9 RON Pantofi OttER 151 RON

Pantofi BAtA 329,9 RON

54 Stop to shop

Pantofi BAtA 159,9 RON

From thE hiStory oF… Istoria TIMEX se prezint cronologic. Ea nu poate fi spus pe capitole mari sau pe ani-cheie. Povestea Timex este cea a unui brand care a scris istoria timpului accesibil tuturor. Alturi de B&B Collection v invitm s parcurge]i file din cartea timpului Timex. Roxana Bichi[

1850 – 1870 Waterbury Clock face cronometrarea accesibil` [i pentru americanii din clasa muncitoare. Ceasurile de c`min, ieftine dar de \ncredere, au cutii al c`ror design imit` modelele scumpe din import. Produsele Waterbury Clock se ridic` dintr-o lung`

TimeX Dincolo de orice a[tept`ri

56 Stop to shop

From thE hiStory oF… tradi]ie a cre`rii de ceasuri, cu origini \n Connecticut Naugatuck Valley, regiune cunoscut` \n secolul XIX [i sub denumirea de „Elve]ia Americii”.

1880 Waterbury Watch, o companie sor`, fabric` primul ceas mecanic de buzunar ieftin. Foarte repede \nregistreaz` v~nz`ri mai multe dec~t orice alt` firm` din lume. “Waterbury”, cunoscut pentru arcul s`u principal extraordinar de lung, este asamblat cu ajutorul unei m~ini de lucru predominant feminin`, premiat` pentru dexteritate [i exactitatea muncii. Ceasurile de buzunar Waterbury se v~nd pe \ntreg continentul nord american [i \n Europa. Se g`sesc chiar [i \n Africa, unde sunt oferite ca [i cadou c`peteniilor de trib. Iar drumul lor nu se opre[te aici, c`ci aceste ceasuri ajung p~n` \n Japonia.

\n v~nz`ri de mas` din industria ceasurilor, Robert H. Ingersoll, a lucrat cu Waterbury Clock la distribuirea ceasului de buzunar “Yankee”, primul care avea s` coste doar un dolar. Dou`zeci de ani mai t~rziu, cu aproape 40 de milioane de exemplare v~ndute, “Yankee” devine cel mai bine v~ndut produs, fiind denumit “ceasul care a f`cut dolarul celebru”. Toat` lumea are un Yankee: de la Mark Twain la mineri, de la fermieri la muncitorii din fabrici [i de la func]ionarii din birouri p~n` la v~nz`tori.

termin` pe cei de la Waterbury Clock s` produc` primele ceasuri cu M i c k e y Mouse (\n 1933), sub licen]` exclusiv` de la Walt Disney. |n ciuda perioadei sumbre a Marii Depresii, \n doar c~]iva ani, p`rin]ii achizi]ioneaz` 2 milioane de ceasuri cu Mickey Mouse pentru copiii lor. Ini]ial v~ndute cu pre]ul de 1,50 dolari bucata, aceste ceasuri au ajuns s` fie ast`zi piese de colec]ie, av~nd pre]uri din ce \n ce mai mari.

1940

1917 |n timpul Primului R`zboi Mondial, armata SUA solicit` celor de la Waterbury Clock s` reutileze ceasurile de buzunar Yankee, transform~ndu-le \ntr-un nou [i potrivit „ceas pentru \ncheietura m~inii” destinat solda]ilor. Dup` r`zboi, veteranii continu` s` poarte ceasurile. |n perioada anilor 1920, civilii le achizi]ioneaz` \n num`r foarte mare.

1900

1930

P~n` la intrarea \n secolul XX, cel mai de succes specialist

Popularitatea unui nou personaj de desene animate \i de-

|n cel de-Al Doilea R`zboi Mondial, compania, cu un nou nume - U.S. Time Company, \[i transform` complet fabricile, adapt~ndu-se la vremurile de r`zboi. Urm~nd cursul r`zboiului, o tradi]ie de 84 de ani – sinonim` cu cronometre mecanice de \ncredere – se transform` \n perioada produc]iei record a unei

Stop to shop 57

From thE hiStory oF…

artilerii de mecanisme de cronometrare a timpului, la standarde de calitate ridicat`.

1950 Experien]a din timpul r`zboiului, \n materie de cercetare [i dezvoltare [i \n ceea ce prive[te tehnicile produc]iei \n mas`, face ca U.S. Time s` creeze la nivel mondial primul ceas cu mecanism mecanic ieftin, dar totalmente fiabil. Noul ceas de m~n`, denumit Timex, se lanseaz` \n 1950. Iar p~n` la finele decadei, unul din trei ceasuri v~ndute \n State este un Timex.

1960 Brandul Timex devine un brand renumit \n perioada anilor ’60. Astfel, se na[te „Cavatina”, primul brand pentru femei (1959). Odat` cu el este implementat un concept revolu]ionar de

58 Stop to shop

v~nzare: ceasul ca [i obiect – impuls. Cu suma de achizi]ie a unui ceas scump, femeile pot acum s` achizi]ioneze mai multe ceasuri Timex, ideale \n diferite ocazii. Dezvoltarea tehnologic` permite companiei s` ofere o gam` larg` de produse, inclusiv primul ceas electric ieftin pentru b`rba]i [i femei [i alte c~teva modele ieftine, cu bijuterii \ncorporate.

1980 Dintre to]i produc`torii de ceasuri locali, doar Timex a supravie]uit cutremurului din industrie, provocat \n 1970 d e n o u a tehnologie digital` a ceasurilor [i de competi]ia feroce la nivel de pre]uri, venit` din Asia. F`c~nd o trecere

gradual` de la ceasul mecanic la cel digital, \n 1986 Timex introduce ceasul “Ironman* Triathlon”. |ntr-un an, acesta devine cel mai bine v~ndut ceas din America. Diversificat \n linii pentru femei [i b`rba]i, cap`t` titulatura de cel mai bine v~ndut ceas din lume, distinc]ie de care se bucur` [i \n toat` perioada anilor ’90.

1990 Compania introduce primul ceas electroluminescent (1992), c~nd lumina de noapte albastruverzuie a lui “Indiglo” apare ca [i caracteristic` pe c~teva dintre ceasurile digitale [i analogice produse. Mai mult de 75% dintre ceasurile Timex sunt echipate cu lumin` de noapte “Indiglo®”. Ecranul „All-Day Indiglo”, un material asemeni unei holograme, ofer` un contrast mult mai mare \ntre numerele digitale [i background-ul de afi[are.

From thE hiStory oF… purtat la \ncheietura m~inii, “Beepwear”.

2000

|n 1994, Timex introduce sistemul “Data Link”, un instrument sofisticat pentru m~n`, care con]ine planificare calendaristic`, numere de telefon [i alte informa]ii personale. Acesta este realizat \n colaborare cu Microsoft, care a contribuit la crearea software-ului necesar. |n 1998, Timex produce “Turn and Pull” – ceasul analog cu alarm` [i \n parteneriat cu Motorola produce noul pager d e

La \nceputul secolului XXI, Timex este pozi]ionat ca lider \n inova]ia tehnologic` [i design, fiind pionier \n miniaturizare, capabil a transforma \n realitate lucruri care \nainte p`reau de neimaginat. Produsele focusate pe stilul de via]` ofer` [i mai mult succes celor de la Timex: \ncheietura m~inii comunic` mai mult dec~t ora din zi. Unelte sportive de performan]` calculeaz` viteza [i distan]a cu ajutorul tehnologiei GPS, monitoarele care arat` ritmul inimii \i ajut` pe atle]i s` se antreneze mult mai bine, iar busola [i altimetrul le permit iubitorilor de aventur` s` \ndr`zneasc` mai mult.

|n prezent Timex continu` s` fie un inovator. Noile produse sunt \n trend, f`c~nd colec]iile suficient de versatile pentru a fi ideale oric`rei ocazii. Popularitatea ceasurilor companiei este indubitabil`. |n prezent, Timex Group are birouri [i fabrici \n peste 80 de ]`ri. De mai bine de 150 de ani, Timex a avut grij` ca produsele inovatoare, [ic [i robuste s` fie accesibile tuturor. Av~nd \n spate tradi]ia \ndelungat`, precum [i spiritul inovator prezent, pentru Timex perspectivele viitorului sunt nelimitate.

Stop to shop 59

BEauty Shop

WrinkleResist24

ârsta! v t` a r a i a m i \] Tenul nu

Ingredientul – cheie, Mukurossi extract - descoperit de Shiseido este solu]ia \n stoparea ridurilor vizibile [i apari]ia altora noi, al`turi de extractul de Chlorella [i extractul de ghimbir. De asemenea, asigur` o catifelare mai bun` tenului, cu ajutorul super bio acidului hialuronic – formul` nou` patentat` Shisido.

Cum?

Folosind cei trei pa[i esen]iali \n \ngrijirea zilnic` a tenului (spuma de cur`]are, solu]ia catifelant` [i crema), avem un sistem de lupt` –WRINKLE RESIST 1-2-3 \mpotriva ridurilor.

pentru cine? Gama WrinkleResist24 se adreseaz` doamnelor care au v~rsta de 40 ani [i \[i doresc un ten f`r` riduri.

Gama con]ine: extra creamy  cleansing foam – spum` demachiant` balancing softener &  balancing softener enriched – lo]iune catifelant` day emulsion & day  Cream spf15 – emulsie [i crem` antirid, hidratante night emulsion &  night cream – emulsie [i crem` antirid, hidratante

60 Stop to shop

Produsele sunt disponibile [n magazinul Kendra din unirea shopping center

BEauty Shop Crem` de noapte cu efect de lifting pentru fa]` [i gât Ofer` efect de lifting conturului chipului [i g~tului. Remodeleaz` ridurile profunde. Regenereaz` elasticitatea pielii. Textura sa bogat` protejeaz` tenul asemeni unei pelicule transparente. Rezultate: diminea]a, mult mai bine sus]inute, ]esuturile pielii se reunesc pentru un efect intens de men]inere a fermit`]ii tenului.

Crem` pentru conturul ochilor cu efect de lifting Decontracteaz` ridurile fine [i pe cele cu aspect de « talpa g~[tei » dup` 1 minut de la aplicare. Are un efect de lifting vizibil asupra pleoapelor. |ndep`rteaz` cearc`nele [i decongestioneaz` semnele de oboseal`. Aplicatorul s`u Soft Touch trateaz` cu precizie [i confort zona fragil` a conturului ochilor [i elibereaz` o formul` cu efect instant de lifting. Rezultate: o privire mai deschis`. Reconturat`, are un aspect vizibil mai t~n`r.

5 ani de cercetare Yves Rocher: 2 extracte - 2 brevete anti-rid - 2 efecte de lifting Arbustul de C`tin` este capabil s` readuc` la via]` solurile s`race. Din inima pulpei fructului s`u, bogat \n acid malic, [i a s~mburilor s`i, concentra]i \n fitosteroli, Cercetarea Cosmétique Végétale® Yves Rocher a selec]ionat [i elaborat «Serul Activ de C`tin`», pentru un dublu efect de lifting: redarea volumului [i fermit`]ii pielii.

Crem` de zi cu efect de lifting pentru fa]` [i gât Ofer` consisten]` materiei pielii. Are efect de lifting asupra ridurilor profunde. Restructureaz` tr`s`turile pentru redefinirea ovalului chipului. Textura sa onctuoas` \nv`luie tenul cu o formul` ce ofer` un efect detensionant imediat. Rezultate: tenul \[i reg`se[te fermitatea [i elasticitatea. Ovalul chipului [i g~tul sunt reconturate.

Produsele se g`sesc [n magazinul Yves rocher din unirea shopping center.

Stop to shop 61

S+N+tatE

AnorexiA

eIm Fre

boal` sau capriciu omenesc? Ce este anorexia? Anorexia reprezint` o dereglare sever` din punct de vedere al alimenta]iei, ce poate avea reac]ii foarte grave asupra organismului [i psihicului, duc~nd uneori la moarte. Oamenii care se confrunt` cu asemenea probleme se lupt` de fapt cu teama de a acumula kilograme \n plus. Anorexicii sunt foarte u[or de depistat, pentru c` aliura lor extrem de slab` \i diferen]iaz` de persoanele normale. Mai mult, ace[tia se disting [i prin modul lor de manifestare atunci c~nd vine vorba despre consumul de alimente, mai exact sunt mereu preocupa]i de propor]iile felurilor de m~ncare consumate.

62 Stop to shop

Aceast` boal` afecteaz` \n primul r~nd corpul, deform~ndu-l, dar [i sistemul nervos, sl`bindul, p~n` la degradare. Primul pas c`tre anorexie \ncepe cu o diet` [i poate continua \ntr-un ritm alarmant de pierdere \n greutate. Persoanele cu anorexie se g~ndesc, \n mare parte din timpul lor, numai la cure de sl`bire, se c~nt`resc constant [i au o imagine distorsionat` despre propriul trup. |n pofida faptului c` cei din jurul lor le spun c` sunt exagerat de slabe, acestea \[i v`d imaginea proprie \n oglind` total nerealist. Anorexia \ncepe, de regul`, \n anii tinere]ii, iar un tratament administrat timpuriu poate fi foarte eficient, dar ne-

.co ks or

CoNCurS

Strict masculin!

Trends by Adina Buzatu [i Revista Stop to Shop te invit` la concurs! Sun` la num`rul de telefon 021.30.30.364, \ntre orele 10.00 â&#x20AC;&#x201C; 11.00, \n data de 15 martie 2011, r`spunde corect la \ntrebare [i po]i cĂ˘[tiga prin tragere la sor]i unul din cele 5 parfumuri TRENDS by ADINA BUZATU!

Unde a filmat Andra pentru o reclam`?

Premiile sunt oferite de:

Cu sprijinul:

Concursul va continua [i \n numerele urm`toare ale Stop to Shop! Stop to shop 63

Conform statisticilor la nivel global, anorexia afecteaz` 1% din popula]ie [i este mai frecvent` la tineri [i la femei, 9 din 10 persoane anorexice fiind persoane de sex feminin. tratat` la timp, boala se transform` \ntr-o afec]iune permanent`. Mai mult, \n timp poate cauza [i probleme serioase de s`n`tate, printre care sl`birea sistemului osos (osteoporoza), afec]iuni ale rinichilor [i probleme cardiace. Exist`, bine\n]eles, situa]ii \n care persoanele suferinde de anorexie au decedat, ca urmare a agrav`rii bolii.

Cauzele bolii Speciali[tii \n domeniu au ajuns la concluzia c` identificarea cu exactictate a anorexiei este foarte greu de realizat, \ntruc~t dezechilibrele alimentare sunt foarte complexe. |ns`, conform cercet`rilor am`nun]ite, ace[tia au reu[it s` stabilizeze anumite aspecte responsabile, printre care se num`r` [i istoricul fami-

64 Stop to shop

Foto: FreeImageWorks.com

S+N+tatE

liei, anumi]i factori sociali sau tr`s`turi de personalitate. Mai mult dec~t at~t, persoanele bolnave de anorexie au urm`toarele caracteristici principale: Ereditar vorbind, problemele de greutate ale familiei suferindului: obezitatea, dezechilibrele alimentare sau devia]iile comportamentale pot cauza, de asemenea, disfunc]ii serioase la nivel fizic [i psihic pentru urma[i. Ace[tia sunt, \n majoritate, anxio[i sau depresivi. Predispun[i la anorexie sunt [i aceia care practic` un anumit sport solicitant, ce implic` foarte mult` munc` sau d`ruire, cei care au o slujb` \n domeniul artistic, precum baletul sau gimnastica. Persoanele care \[i doresc \ntr-un mod exagerat s`



 

arate bine tot timpul (de exemplu – fetele care practic` modellingul), cele care se \ngrijoreaz` foarte mult de felul \n care arat` vor fi tentate s` fac` numeroase concesii [i vor c`dea \n extrem`, ce poate conduce cu u[urin]` la anorexie. O alt` categorie de oameni predispus` la forme grave ale acestei boli este format` din cei care se confrunt` cu evenimente marcante \n vie]ile lor divor], pierderea unei persoane dragi, etc.



simptome |n primul r~nd, aceia care se confrunt` deja cu formele acestei boli au greutatea cu mult mai mic` dec~t cea normal`, sunt foarte deprima]i [i speria]i de faptul c` pot lua \n greutate,

S+N+tatE metode de tratament

refuz` cu vehemen]` s` men]in` o greutate normal` a corpului – conform staturii –, sunt obseda]i de tot felul de cure de sl`bire [i diete, reduc drastic consumul de alimente, consum` felurite pastile cu efect laxativ, fac exerci]ii de \ntre]inere corporal` \ntr-un mod excesiv sau obi[nuiesc s` se hr`neasc` cu “f`r~me” de alimente. Tocmai din acest motiv, ace[tia au mari probleme de s`n`tate - se simt tot timpul sl`bi]i [i surmena]i, au st`ri de le[in frecvente, podoaba capilar` este foarte sub]ire, pielea aspr` [i uscat`, unghiile fragile, tensiunea arterial` sc`zut`, pulsa]ii ale inimii foarte slabe, culoarea pielii de pe bra]e este vine]ie ca urmare a proastei circula]ii sanguine.

Trebuie s` [ti]i c` aceast` boal` nu trece de la sine, ci duce \n spate un tratament sinuos [i delicat. Un prim pas \n tratarea bolii ar fi o diet` echilibrat` [i s`n`toas`. Cu ajutorul medicilor, anorexia se trateaz` mult mai u[or dec~t dac` \ncerc`m diverse metode populare acas`. |ntuc~t aceast` tulburare grav` este o afec]iune pe baz` psihic`, este nevoie [i de un consilier \n domeniu sau de un doctor psiholog pentru administrarea unui tratament corect, cu rezultate satisf`c`toare. Mai mult dec~t at~t, nu exist` un sistem medicamentos care s` vindece anorexia, cazurile excep]ionale fiind incluse la o alt` categorie, [i anume la antidepresivi. Aceia care se confrunt` cu severe forme de depresie, suferin]a lor se atenueaz` numai cu administrarea de medicamente antidepresive. Tratamentul bolii este unul de durat`, iar cazurile cu probleme mai speciale necesit` internare \n spital. Tocmai din acest motiv, este extrem de important` avizarea bolnavilor de anorexie, a familiei acestora [i chiar a persoanelor care ofer` \ngrijiri medicale, s` supravegheze \n detaliu adul]ii [i copiii care utilizeaz` antidepresive, din cauza posibilit`]ii de suicid. Acest lucru se realizeaz` la \nceputul tratamentului medicamentos sau c~nd sunt modificate dozele. Elena Dumitru

tipuri de tratament terapia cognitiv-com• portamental`. Aceast`

metod` de terapie educ` bolnavii s`-[i schimbe comportamentul fa]` de alimenta]ie. Metoda const` \n 20 de sedin]e de terapie de-a lungul c~torva luni, cu toate c` \n cazul anorexiei tratamentul se poate \ntinde [i pe c~]iva ani, \n func]ie de gravitate.

terapia de grup. O m`• sur` foarte eficient` poate fi [i programul de tratament \mpreun` cu alte persoane care se confrunt` cu acela[i tip de afec]iune. Ace[tia \[i pot \mp`rt`[i g~ndurile [i tr`irile, \ncuraj~nduse reciproc cu sfaturi utile. Este extrem de important pentru un pacient s` continue [edin]ele de terapie individual`, suplimentar acestor \nt~lniri de grup. terapia \n cadrul fami• liei. Prin aceast` metod` se

educ` \ntreaga familie despre cauzele [i efectele acestei cumplite boli, iar acest lucru este foarte eficient \n tratarea ulterioar`. |n prim` faz` [i practic cel mai important, pacientul ajunge s` recupereze \n greutate [i capat` un echilibru emo]ional constant.

recomandarea nutri]io• nis tului. O persoan` abili-

tat` poate da sfaturi utile bolnavului de anorexie, de la num`rarea caloriilor alimentelor p~n` la consumarea m~nc`rii preferate \ntr-un mediu c~t mai degajat. Cei care se lovesc de aceast` problem` trebuie s` c~[tige \n greutate s`pt`m~nal un anumit num`r de kilograme, p~n` c~nd ajung la greutatea corespunz`toare staturii. Dup` aceea, se recomand` men]inerea acesteia la o valoare c~t mai normal`.

Stop to shop 65

aBout…

casa

POVESTEA EI. POVESTEA LUI. BY...

rochas eternul feminin

La 22 de ani, Marcel Rochas creeaz` propria cas` de mod`. Subjugat de eternul feminin [i de formele voluptoase ale starletelor de la Hollywood, trece de la liniile drepte la cele curbe. Lunge[te fustele [i inventeaz` bustiera. Rochiile sale „siren`”, imortalizate de fotograful Irving Penn, apar \n revistele interna]ionale. Actri]e precum Joan Crawford, Jean Harlow, Marlene Dietrich sau Mae West i-au purtat crea]iile. |n 1936, lanseaz` primul s`u

66 Stop to shop

Anii ’20. O perioad care \nseamn mai mult dect Al Capone. Este momentul \n care Jazz-ul se impune, femeia \[i c[tig libertatea de expresie, moda \nflore[te [i Holywood-ul prinde aripi. Iar \n 1925 \ncepe [i povestea Casei Rochas pe care, alturi de Kendra, v invitm s o descoperi]i. parfum: „Audace”. Urmeaz` „Air Jeune” [i „Avenue Matignon”. |n 1944, creeaz` „Asocia]ia parfumurilor Marcel Rochas”, \mpreun` cu Albert Gosset [i \nt~lne[te femeia vie]ii sale: Hélène. Marcel Rochas a f`cut din Hélène, un personaj public, un star. Presa a adorat-o, \n Statele Unite fiind numit` „pantera sofisticat`”. |n co[ul s`u de mireas`, Hélène de Rochas descoper`, ascuns \ntr-un s`cule] de satin [i dantel`, un flacon-amfor` - creat de Lalique: „Femme”, cadou de nunt` \nmiresmat, semnat Edmond Roudnitska.

aBout… {i povestea continu` La treizeci de ani, din p`cate, Hélène r`m~ne v`duv`. Preia fr~iele societ`]ii Parfums Marcel Rochas. |n 1969, lanseaz` un nou parfum care \i poart` numele: „Madame Rochas”. Este un triumf interna]ional ce va incita Rochas s` lanseze prima linie de baie din lume. |n acela[i an apare „Monsieur Rochas”, iar \n 1970 „Eau de Rochas”, care devine simbolul unei genera]ii de femei „eliberate”. |n 1971, Hélène cedeaz` casa Rochas. Revine \n 1984, la solicitarea lui Claudet Buchet, cel care a preluat direc]ia artistic` [i a lansat „Lumière”, creat de Nicolas Mamounas.

o istorie \n mi[care Casa Rochas intr`, \n 2003, \n portofoliul grupului Procter&Gamble. Respect~ndu-i tradi]ia, P&G \i propune lui Jean Michel Duriez s` devin` Parfumerul Casei. Acest compozitor-parfumer, care activa de zece ani la Patou (alt` Cas` a P&G), are o \nalt` viziune a meseriei, pe care o practic` precum un estet exigent [i vizionar peste timp. Vine s` completeze pleiada unora dintre cei mai mari parfumeri ai secolului trecut: Edmond Roudnitska, creator pentru „Rochas Femme” [i „Moustache” (1949 - primul parfum masculin al timpurilor moderne), Guy Robert care a oferit „Madame Rochas” [i Nicolas Mamounas care a imaginat „Eau de Rochas”, „Mystère” [i „Byzance”. Roxana Bichi[

MARILE PARFUMURI ROCHAS  FEMME

„Marcel Rochas dorea s` realizeze crea]ii pline de feminitate [i de aceea c`uta un parfum \n armonie cu aceast` dorin]`”, poveste[te Edmond Roudnitska, creatorul lui Femme. Lansat \n decembrie 1944, printre femeile cel mai bine v`zute din Paris, cu „flaconul semnat Lalique, \n cristal alb-rose, pe o pernu]` de satin”, cum \[i aminte[te Roudnittska, a \nregistrat un succes imediat. Toate femeile erau \nnebunite dup` „Femme”, parfumul oferit cadou de nunt` de Marcel Rochas lui Hélène.

 MADAME ROCHAS

|n 1955, Hélène conducea Parfums Rochas. Pentru a continua opera so]ului s`u, decide s` lanseze un nou parfum, c`ruia \i d` numele ei: Madame Rochas. Este un tribut adus iubirii pentru Marcel. Se lanseaz` \n 1960, fiind realizat de Guy Robert. Ca [i \n vremea lui Marcel Rochas, care f`cea din fiecare lansare un eveniment cultural [i monden, „Madame Rochas” a fost prezentat la 15 octombrie \n Muzeul Galliera, \n fa]a a 300 de jurnali[ti [i personalit`]i din lumea \ntreag`. Parfumul a cunoscut un success interna]ional, care nu s-a pierdut nici ast`zi. El poart` cu sine sufletul Casei Rochas.

 EAU DE ROCHAS Rochas este precursor pe teritoriul parfumurilor fresh. Primul are un nume [i ast`zi inconfundabil: „Eau de Rochas”. Creat \n 1970, de Nicolas Mamounas, este apa emblematic` a genera]iei „flower power”. Parfumul r`m~ne unul dintre best-seller-urile de la Rochas.

 ROCHAS MAN At~t prin prezentare, c~t [i prin con]inut, „Rochas Man” (creat de Maurice Roucel \n 1999) este unul dintre primele parfumuri care face intrarea \n scen` a unui acord gurmand, inspirat de note culinare. Aromele tandre [i intense, n`scute dintr-o nea[teptat` al`turare a lavandei cu note de café frappé, rup radical codurile tradi]ionale ale parfumeriei masculine. Acest parfum s-a impus rapid ca o nou` pist` olfactiv` de urmat. Casa Rochas este un simbol care particip` la transmiterea unei arte vii, o marc` a clasicului, cu o tradi]ie inspirat` din lumea artei [i culturii franceze.

Stop to shop 67

Story oF...

Rita Hayworth [i Orson Welles Frumoasa ]i creierul Când un geniu \ntâlne[te pasiunea, g`se[te cu siguran]` calea c`tre iubire. Când o frumuse]e adulat` de to]i, \ns` lipsit` de afec]iune, \ntâlne[te iubirea, rateaz` cu siguran]` stabilitatea emo]ional`. A[a pare a fi scris` povestea de dragoste dintre Orson Welles [i Rita Hayworth. 68 Stop to shop

Pe el, to]i \l apreciau pentru genialitatea de care d`dea dovad` \n profesie. Orson Welles a \nceput cariera ca reporter, c`l`torind \n Irlanda, unde [i-a f`cut debutul \n teatru, la Gate Theatre din Dublin. De atunci, a continuat s` evolueze, fiind regizor, actor [i fondator de teatru, produc`tor [i prezentator la radio [i, mai apoi, actor, produc`tor [i regizor la Hollywood. Marele s`u succes a fost produc]ia „Citizen Kane”, considerat` una dintre cele mai bune din istoria cinematografiei. Pe ea, tot mapamondul o iubea pentru frumuse]ea ei [i pentru talentul cinematografic. A jucat al`turi de nume mari precum Cary Grant, Joan Crawford, Gene Kelly, Fred Astaire, Orson Welles, etc. A f`cut roluri senza]ionale \n filme cu succes imens la public. I s-a

spus „The goddess of love”. |ns`...\n plan personal nu [i-a g`sit nicic~nd fericirea prin iubire, fiind instabil` emo]ional. Pe Orson, pare-se cea mai adev`rat` [i sincer` iubire din via]a ei, l-a p`r`sit spun~nd: "Nu mai suport geniul lui.”

Cotten – m~na destinului La Hollywood se [tia c` Orson o dorea pe Rita \nc` din momentul \n care o v`zuse \n filmul „Blood and Sand”. Un prieten de-al lui Welles povestea c` odat` ce a v`zut-o, el fiind atunci \n America de Sud, i-a spus scurt: "Ma \ntorc \n America s` m` \nsor cu Rita Hayworth.". |n condi]iile \n care nici m`car nu o cunoscuse personal! Inima lui Orson nu a ie[it suferind` din rela]ia cu Dolores

Story oF...

del Rio. Spre deosebire de actri]`, care a sim]it c` \ntreg universul i se pr`bu[e[te, Orson era mai plin de via]` ca niciodat`. |[i f`cuse un ]el din a se c`s`tori cu Rita. Replici de genul "E[ti nebun” sau „Oric~t de faimos te crezi tu, ea cu siguran]` nici nu [tie c` exi[ti” nu \l afectau. Joseph Cotten, prieten intim de-al s`u, v`z~nd obsesia fa]` de div`, a organizat o petrecere, av~nd ca scop s`-i \mplineasc` dorin]a de a o \nt~lni pe Rita. Lui Orson nici nu i-a p`sat ca aceasta urma a veni \nso]it` de partenerul ei de atunci, Victor Mature. Nu l-a descurajat nici atitudinea rece a actri]ei fa]` de tentativele lui de a o cuceri. A doua zi [i \n cele care au urmat, el s-a men]inut ferm pe pozi]ii [i a curtat-o. Dup` 5 s`pt`m~ni, s`tul` de at~tea in-

sisten]e [i cumva curioas`, Rita a acceptat invita]ia lui Orson la cin`. Welles [i-a dat seama imediat c` imaginea de vamp` senzual` pe care i-o f`cuser` filmele nu are nici o leg`tur` cu adev`rata ei personalitate. |n fa]a lui se afla acea fiin]` pe care el [i-o imaginase. O siluet` perfect`, o frumuse]e unic`, o personalitate ravisant`. |ns`, ceea ce i-a atras aten]ia [i l-a cucerit iremediabil a fost vulnerabilitatea ei, lipsa de afec]iune din via]a sa [i setea unei provoc`ri \n iubire. Iar asta l-a dezarmat, f`c~ndu-l s` i se dezv`luie, f`r` masc` sau alte tertipuri cavalere[ti. Pe 7 septembrie 1943, Orson Welles, atunci \n v~rst` de 28 de ani, a plecat cu mai t~n`ra cu trei ani Rita Hayworth, din studiourile Columbia, dup` o lung` zi de film`ri la muzicalul „Cover Girl”. La prim`ria din Santa Monica, cei doi se c`s`toresc. Despre mariajul f`cut \n secret, doar cu martorii Joseph Cotten [i Jackson Leighter, cei de la Columbia au aflat din pres`. A doua zi, Rita a revenit pe platouri, iar filmul avea s` fie un hit al anului. Regizorul produc]iei, Charles Vidor, avea s` spun`: „|n toat` perioada c~nd el a curtat-o, ea emana o lumin` pozitiv`. C~nd era \ns`rcinat`, ar`ta ca o zei]`, p`[ind undeva departe de p`m~nt, purt~nd atingerea gloriei.” Copilul celor doi, Rebecca Welles, s-a n`scut pe 17 decembrie 1944. |ntr-un interviu acordat la lansarea c`r]ii sale, IN MY FATHER’S SHADOW , Chris Welles

Feder, fiica actorului din alt mariaj, spunea: „Am petrecut weekend-uri fericite al`turi de Rita Hayworth [i tat`l meu. |n acea perioad`, Rita era persoana mea preferat` din \ntreaga lume. Era cea mai pl`cut`, fermec`toare [i lini[tit` fiin]`. To]i o vedeau ca aceast` zei]` a iubirii, dar \n via]a real` era o persoan` \n preajma c`reia \]i f`cea o pl`cere nebun` s` fii.”

“e[ti via]a mea – \ns`[i via]a mea.” Mariajul dintre Welles [i Hayworth avea s` dureze mai pu]in de 4 ani, \ns` a fost unul intens. Dovad` iubirii dintre ei stau scrisorile descoperite \n cutia de machiaj a Ritei, p`strate [i dup` divor]. |ntr-una dintre epistole, Orson \i scrie:

Stop to shop 69

Story oF...

„ Drag` \ngera[ule, … Cred c` majoritatea dintre noi suntem singuri \n lumea asta mare, \ns` pentru a con[tientiza acest fapt trebuie, mai \nt~i, s` ne \ndr`gostim nebune[te. Leacul este a descoperi nevoia de companie – [i c~nd spun asta m` refer la o companie foarte special`, a[a cum este cea dintre noi doi: eu [i cu tine. Pl`cerea experien]ei umane nu exist` f`r` un partener – mai ales acum, c~nd mi-a fost dat s` descop`r acest lucru. F`r` acest partener, fericirea este la fel de insuportabil` ca [i triste]ea. E[ti via]a mea – \ns`[i via]a mea. Nici nu-mi imaginez c` tu po]i [ti ceea ce \nsemni pentru mine. Copil frumos [i pre]ios – gr`be[te soarele! – f` zilele mai scurte p~n` la momentul c~nd ne vedem. Te iubesc [i la asta se rezum` totul. Al t`u b`iat, Orson”

70 Stop to shop

Presa \i numea „Frumoasa [i Creierul". Orson, cunoscut [i ca „Geniul”, a introdus-o pe Rita \ntro lume cu totul aparte: politicieni, intelectuali [i mul]i al]ii care nu aveau deloc leg`tur` cu lumea filmului. Rita \[i petrecuse via]a, \nc` de mic`, \n lumea showbusiness-ului [i de aceea educa]ia sa fusese limitat`. Astfel c`, \n perioada mariajului cu Orson, a \nceput s` acorde mare importan]` studiilor. |ns`, din p`cate, magia a durat p~n` \n toamna lui 1945, c~nd cei doi au divor]at.

the love goddess N`scut` \n 1918, frumoasa de origine latin`, Rita Hayworth [ia f`cut debutul oficial \n film \n 1935, cu featuring-ul „Infernul”, sub numele real, Rita Cansino. Scena dansului plin de energie, realizat` al`turi de Gary Leon, a impus-o ca pe o viitoare vedet`. Totu[i, de aici [i p~n` la a fi Rita Hayworth, t~n`ra a trecut printr-un

lung proces de transform`ri. Primul ei so], Ed Judson, i-a contractat filme cu buget redus, ca s` capete experien]`, i-a schimbat look-ul [i a demarat o campanie de publicitate pentru ea. Apoi, a urmat contractul pe termen lung cu Columbia Pictures sub noul nume: Rita Hayworth. Rezultatul? O femeie de o frumuse]e r`pitoare [i o actri]` briliant`. Imaginea de "love goddess" a fost cimentat` de fotografia lui Bob Landry din „Life Magazine” (Rita \ngenunchiat` pe un pat, \n c`ma[` de noapte), care a f`cut senza]ie, fiind v~ndut` \n 5 milioane de exemplare. |n timpul ultimului s`u interviu, acordat cu 2 ore \nainte de deces, Orson i-a spus lui Merv Griffin legat de comentariul apreciativ al acestuia la adresa Ritei: „a fost una dintre cele mai dragi [i mai dulci femei care au existat vreodat`”, definindu-se ca fiind „suficient de norocos de a fi stat al`turi de ea cel mai mult dintre to]i b`rba]ii din via]a ei.”. Roxana Bichi[

CariEr+

OBIECTIVELE PERSONALE: CUM S~ LE GESTION~M CU SUCCES

Corina Mih`ilescu Specialist Resurse Umane

72 Stop to shop

-]i defini [i a-]i stabili obiectivele personale \n via]` reprezint` o mare realizare \n sine. Totu[i, obiectivele [i scopurile noastre nu ar trebui s` r`m~n` scrise doar \ntrun jurnal sau ]intuite pe un perete, ca s` le prive[ti din c~nd \n c~nd... Scopurile ar trebui s` reprezinte o destina]ie \n sine de care, cu fiecare progres al vie]ii personale [i profesionale, s` te apropii din ce \n ce mai mult; de fapt, tu e[ti cel care decide c~t de lung va fi drumul p~n` la destina]ia final`! Obiectivele personale joac` un rol important \n gestionarea timpului nostru personal. De ce? Pentru c` din perspectiva managementului timpului, via]a reprezint` o succesiune de

op]iuni, mai importante sau mai pu]in importante, [i de decizii. {i prin asta m` refer la acele alegeri [i la acele decizii pe care doar tu le po]i lua, pe care tu le controlezi. |]i dore[ti s` ajungi unul dintre managerii de v~nz`ri de top? Scopul t`u este de a conduce o companie de succes? }i-ai stabilit un obiectiv de pensionare anticipat`, astfel \nc~t s` po]i pleca, \n sf~r[it, \n c`l`toria \n jurul lumii pe care o tot planifici de 20 de ani \ncoace? Indiferent care ar fi obiectivul t`u (personal ori profesional), este clar c` vor fi multe lucruri de f`cut, astfel \nc~t s` \l atingi. Deci, de unde \ncepi? Pornind de la presupunerea c` ]i-ai stabilit deja cel pu]in un

CariEr+ obiectiv personal, urm`torul pas necesar este acela de a lua situa]ia \n m~n` [i de a hot`r\ modul prin care \l vei realiza.

evolu]ia personal` Primul lucru pe care \l consider necesar este s` analizezi ceea ce ]i-ai propus. Poate fi orice; fie c` este un lucru foarte important sau mai pu]in important. Cu to]ii avem visuri pe care dorim s` le \ndeplinim c~t suntem pe aceast` lume, chiar [i atunci c~nd via]a noastr` pare a fi aranjat` a[a cum ne-am imaginat. Datorit` faptului c` noi ne afl`m \ntr-un continuu proces de dezvoltare personal`, este de la sine \n]eles c` [i nevoile [i aspira]iile noastre evolueaz` cu timpul [i tocmai datorit` acestei dinamici este bine s` fim aten]i la dorin]ele [i la scopurile pe care ni le propunem. Dac` uit`m s` le acord`m aten]ie, exist` posibilitatea de a ne trezi \ntr-o zi c` ne afl`m, \ntr-adev`r pe drumul cel bun de a realiza ceva de care, cu siguran]`, ne-am fi bucurat cu ani \n urm`, dar nu [i acum.

planificarea Odat` ce ]i-ai luat angajamentul de a fi mai atent la schimb`rile prin care treci [i la scopurile tale, este esen]ial s` le pui pe h~rtie. Este indicat s` \]i listezi toate visurile, scopurile, obiectivele personale; este posibil chiar s` descoperi c` unele sunt \n contradictoriu cu altele. Dar,

odat` ce le-ai a[ternut pe h~rtie \]i va fi mai u[or s` le descurci. Care dintre ele se completeaz` reciproc, care se exclud reciproc? Acesta va fi momentul \n care va trebui s` iei decizii, s` \]i stabile[ti priorit`]i [i s` porne[ti pe drumul \ndeplinirii anumitor obiective \n detrimentul altora. De asemenea, ar fi util s` \]i stabile[ti chiar un calendar al lucrurilor care sunt necesar de \ndeplinit pentru atingerea obiectivului; [i da, trebuie s` \]i stabile[ti [i un termen de timp pentru realizarea acestuia. De multe ori, se poate \nt~mpla ca un obiectiv s` par` de neatins p~n` \n momentul \n care \l spargi \n componente principale [i \n etape. Odat` ce ai f`cut asta, totul

merge strun`, e ca [i cum ai urma linia drumului!

nivelul de energie [i de \ncredere Este un lucru [tiut c` f`r` energie nu puteam realiza nimic \n via]`. La fel se \nt~mpl` [i \n cazul dorin]elor tale â&#x20AC;&#x201C; f`r` energie nu se vor \ndeplini. Energia \]i d` perseveren]` \n parcurgerea drumului p~n` la destina]ie. Vei produce energia necesar` \n momentul \n care \]i vei aduce dorin]ele \n centrul vie]ii tale, [i atunci ac]iunile tale, laolalt`, te vor conduce spre \ndeplinirea obiectivelor. |n schimb, dac` \]i vei spune \n mod constant c` acestea nu sunt suficient de importante pentru a le lua \n seam`, dac` le

Stop to shop 73

CariEr+ bucur`-te de schimbare

vei l`sa de o parte, atunci energia ta va fi deturnat` c`tre alte aspecte ale vie]ii. Odat` ce devii con[tient de importan]a acestora vei fi surprins de c~t` energie [i putere de concentrare vei avea. Oricare ar fi punctul de pe harta destina]iei tale, \n care te afli \n acest moment, nu \]i minimaliza obiectivele \n rela]ia cu ceilal]i. Acest lucru este important, mai ales \n procesul de planificare a scopului – \ncepe acest proces cu dorin]a de a ajunge la destina]ie!

realizeaz` ceea ce ]i-ai propus |n stadiul ini]ial de planificare a obiectivului t`u ar trebui s` incluzi [i planul de „lansare la ap`”. Exact ca [i \n situa]ia \n care lans`m pe mare un nou vas maritim, [i \n cazul nostru trebuie s` fim con[tien]i c` exist` riscul unui e[ec. Cunoa[terea [i con[tientizarea acestui risc sunt vitale \n procesul nostru. Cu c~t vei a[tepta mai mult, cu at~t va deveni mai dificil s` \]i duci obiectivul la bun sf~r[it [i te vei g~ndi c` nu a venit \nc` momentul de ac]iune; fiecare obstacol \nt~lnit va fi mai greu de dep`[it.

|nc`p`]~neaz`-te Punctul acesta se potrive[te ca o m`nu[` celui anterior! De fiecare dat` c~nd vei fi dat \napoi de la planul t`u de realizare, \mb`rb`teaz`-te [i mergi mai departe, nu te l`sa dobor~t de obstacolele \nt~lnite!

74 Stop to shop

E suficient ca o dat` s` \]i demonstrezi c` nu e[ti u[or de \ntors din drum [i vei constata c` pe viitor vei putea muta mun]ii din loc . G~nde[te-te ce nu a func]ionat conform planului ini]ial [i \ncearc` s` remediezi acea ac]iune sau \nva]` din ea. De asemenea, o imagine mental` te poate ajuta foarte mult. Este suficient s` vizualizezi mental momentul de dinainte de a \ncepe acest` c`l`torie [i momentul c~nd vei ajunge la destina]ie. Po]i s` \]i notezi un cuv~nt reprezentativ pentru aceast` viziune \ntr-un col] al listei tale. Te va ajuta \n a nu uita de ce faci ceea ce faci.

Obiectivele [i visele noastre chiar se schimb` – incertitudinea [i schimbarea fac parte din via]a noastr`, a fiec`ruia dintre noi. Astfel, fere[te-te s` ajungi prizonierul propriului plan de ac]iune. Prive[te cu aten]ie la schimb`rile din jurul t`u, la schimb`rile care se petrec cu tine, c~teodat` vei constata c` este necesar s` \]i revizuie[ti planul de ac]iune. F`-o! Dac` la un anumit moment consta]i c` acum \]i dore[ti ceva cu totul diferit fa]` de acum 2 ani, trage de c~rm` [i schimb` direc]ia. Chiar dac` asta \nseamn` s` o iei de la \nceput, cu primul pas. |ntr-adev`r, vei avea nevoie de mult curaj, dar, de asemenea, este o experien]` cel pu]in antrenant` [i stimulatoare a dezvolt`rii personale. Bucur`-te de acest moment [i ac]ioneaz` cu fermitate. Nevoile [i dorin]ele noastre se schimb` odat` cu timpul. Tocmai din acest motiv, planificarea atingerii obiectivelor este foarte important` [i util`. Recunosc~nd c` ceea ce \]i dore[ti s-a schimbat \n timp, afli de fapt [i ceea ce ai de f`cut pentru a-]i atinge noul scop. Ce \]i dore[ti s` fie diferit m~ine? Peste o s`pt`m~n` sau peste o lun`? Peste un an sau peste 10 ani? Aminte[te-]i c` micile schimb`ri sunt vitale bun`st`rii noastre mentale [i suflete[ti! Nu \ncerca s` construie[ti Roma \ntr-o zi, nici romanii nu au reu[it!

Stop to Shop

[i shopping-ul, o rela]ie frumoas`

laura cosoi

“Atunci când ajung la Londra, trag o fug` pân` la Harrods [i m` opresc de fiecare dat` la raionul de parfumuri!”

Stop to shop 75

Stop to Shop Pe Laura Cosoi, o vedem \n serialul “Mo[tenirea”, de la Pro Tv. |i cunoa[tem talentul de actri]` \nc` de la debutul pe micul ecran, \n “La Bloc”. Am tr`it emo]ii al`turi de ea \n cadrul emisiunii “Dansez pentru tine”. Ne-a fascinat \n compete]ia din Mexic, c~nd a reprezentat Rom~nia al`turi de Bogdan Boant`. {i, de fiecare dat`, o apreciem pentru c` este o apari]ie fascinat`. Rela]ia Laurei cu shopping-ul este una frumoas`.

prima care a purtat cizmele uGG Despre Laura Cosoi putem s` spunem c`, a[a cum ea \ns`[i declar`, este cea care a purtat prima dat` cizmele UGG, acum 10 ani, c~nd \n Rom~nia

76 Stop to shop

nu avea nimeni. "Eu am avut cizmele astea prima oar` cred c` acum 10 ani de zile, mi le-am cump`rat de la Londra. Nu erau a[a \n vog` atunci, nu avea nimeni \n Rom~nia, din c~te \mi aduc aminte, [i eram cel pu]in suspect`, pentru c` oamenii credeau c` se poart` doar \n casa".

pantofii: f`r` num`r La \ntrebarea c~te perechi de pantofi are \n garderob`, vedeta Pro Tv nu poate s` r`spund`. "{tiu c~te mi-am cump`rat din Mexic: vreo 20 de perechi. Cei mai mul]i pantofi i-am luat din Mexic, acum c~nd am fost, [i nu mi-am cump`rat absolut nimic altceva. Dar, trebuie s` recunosc c`, \nc`, nu am apucat s`-i port pe to]i”.

harrods [i parfumurile Dac` ar fi s` aleag` un magazin de suflet, Harrods din Londra este “the one”. “Harrods este cel mai spectaculos mall pe care l-am v`zut vreodat`. Este cople[itor [i se aseam`n` foarte mult cu un muzeu. Atunci c~nd ajung la Londra, trag o fug` p~na la Harrods [i m` opresc de fiecare dat` la raionul de parfumuri! |mi place felul \n care sunt prezentate esen]ele, iar calitatea lor este incontestabil`.”.

moda, un lucru drag Laura ne-a m`rturisit c` are o pasiune [i pentru hainele vintage, asemeni Danei Rogoz [i Adelei Popescu. {i pe l~nga

Stop to Shop aceasta, moda \n sine este un lucru drag sufletului ei. Fie c` \[i cump`r` direct hainele din ]ar` sau din str`in`tate, cert este c` vedeta Pro Tv este mereu o apari]ie impecabil` \n fa]a camerelor de luat vederi sau de fotografiat. |[i aduce aminte cu drag cum, anul trecut, a fost foarte m~ndr` s` \mbrace, cu ocazia unui eveniment, o crea]ie din colec]ia Lanvin pentru H&M. Laura v`zuse prezentarea Lanvin pentru H&M, a vorbit imediat cu o prieten` s` o ajute a-[i achizi]iona rochia dorit` [i astfel a fost posibil` purtarea ei la numai o zi dup` lansarea colec]iei \n magazine.

“De când eram mic` mergeam \mpreun` cu familia mea la acest târg [i s-a creat, \n timp, un fel de tradi]ie de la care \ncerc s` nu m` abat.”

respectarea unei tradi]ii “|n fiecare an, \n luna iunie, se organizeaz` la Ia[i «T~rgul Cucuteni», un t~rg \n cadrul c`ruia mai mul]i me[teri olari din \ntreaga ]ar` sunt prezen]i cu cele mai frumoase din operele lor. De c~nd eram mic` mergeam \mpreun` cu familia mea la acest t~rg [i s-a creat, \n timp, un fel de tradi]ie de la care \ncerc s` nu m` abat. Pot spune c` este cel mai a[teptat moment al verii [i deabia a[tept s` merg la Ia[i \n acea perioad`. Chiar dac` nu \mi achizi]ionez mai nimic, sunt foarte fericit` c` m` pot plimba prin parcul Copou, printre standurile cu marf`, mirosind teii abia \nflori]i.” Roxana Bichi[

Stop to shop 77

diSCovEr thE world

„VAsul FlorAl Plutitor”

insula

madeira

78 Stop to shop

diSCovEr thE world orto Santo a fost prima insul` descoperit` din arhipelag de c`tre exploratorii portughezi. |n 1418, c~nd Joao Vaz Teixeira a condus o expedi]ie pentru explorarea coastei vestafricane, a c`utat ad`post pe aceast` por]iune de p`m~nt mic`, din cauza furtunirlor n`prasnice ab`tute asupra echipajului. Datorit` acestor condi]ii nefavorabile, a fost nevoit s` o p`r`seasc` repede. S-a \ntors doi ani mai t~rziu, denumind-o “Insula de lemn”, datorit` p`durii dese ce o acoper`. Capitala, Funchal, s-a dezvoltat cur~nd, ajung~nd un port de escal` pentru vasele transatlantice. Clima bl~nd` a insulei a atras un num`r cresc`tor de vizitatori boga]i \n secolul al XIX-lea – \n particular cet`]enii britanici, care se bucurau de oprirea \n acest loc, \n drumul lor c`tre sau dinspre colonii. Celebrul “Reid’s

Madeira este una dintre cele mai frumoase insule ce apar]ine Portugaliei, pozi]ionat \n partea estic a Atlanticului. Cu toate astea, insula este mai aproape de statul Maroc dect de Portugalia, iar latitudinea sudic \i ofer un climat cald, subtropical, fcnd din aceasta o destina]ie de vacan] popular pe tot cuprinsul anu lui. |n apropie re de aceast \ntindere de pmnt, se zre[te vrful unui lan] muntos, denumit tot Madeira, ce face parte dintr-un arhipelag. Acesta cuprinde insulele Porto Santo, Ilhas Desertas [i Ilhas Selvagens. Mai mult dect att, Madeira este cea mai mare insul, cu o arie de 740 km2 [i o popula]ie de circa 300.000 de suflete.

Hotel” al Funchalului s-a deschis \n 1891, tocmai pentru a avea grij` de aceast` pia]` \n cre[tere. Vizitatorii britanici au introdus, de asemenea, me[te[ugul brod`rii [i fabricarea mobilei tapi]ate. |n ziua de azi, turismul \nc` reprezint` suportul economic al Madeirei, cu toate c` actuala strategie este de a \ncerca [i de a schimba imaginea binevoitoare [i demodat` a insulei, pentru a atrage o clientel` mai t~n`r` [i mai dinamic`. Insula este renumit` pentru peisajele minunate de-a lungul p`durilor de “levada” – specifice zonei, care traverseaz` dealurile luxuriante ale insulei. De c~nd Portugalia s-a al`turat Uniunii Europene, \n 1986, Madeira a beneficiat de pe urma investi]iilor majore [i a \mbun`t`]irilor aduse infrastructurii sale, de noi drumuri, tuneluri, facilit`]i aeroportuare [i hoteluri. |n ciuda acestor transform`ri,

Stop to shop 79

diSCovEr thE world natura esen]ial` a insulei r`m~ne neschimbat`: o abunden]` de fructe se combin` cu pe[te proasp`t pentru o buc`t`rie memorabil`, iar un calendar plin de festivaluri asigur` o scen` cultural` plin` de via]`. Aproape dou` treimi din insul`, cu peisajul s`u fabulos, este protejat` sub forma unei rezerva]ii naturale.

funchal – o capital` de vis Capitala “valsului floral plutitor” are un peisaj \nc~nt`tor, extinz~ndu-se peste un [ir lung de mun]i [i [esuri cu golfuri minunate. De cele mai multe ori mun]ii sunt \nv`lui]i de nori, iar dealurile ce o \mprejmuiesc protejeaz` ora[ul de v~nturile nord-estice, f`c~nd a[ez`m~ntul cel mai cald de pe insul`.

80 Stop to shop

Funchalul a fost numit dup` feniculul s`lbatic –funcho-, pe care primii locuitori l-au descoperit aici. |n vremurile de azi este denumit “mica Lisabon`”, datorit` arhitecturii rafinate, cafenelelor pline de culoare [i a magazinelor sofisticate. Vechiul ora[ se \ntinde \n fa]a portului [i a portului de ambarca]iuni, \n timp ce extensia cosmopolit` - cunoscut` drept “Ora[ul Turistic” [i c`min al majorit`]ii hotelurilor – se des`v~r[e[te direct spre vest, de-a lungul ]`rmului. |n mod concret, vizitarea acestuia \ncepe cu Praca do Municipio. Mai multe cl`diri importante \mbr`]i[eaz` pavajul s`u cu modele distincte din pietre negre [i albe de bazalt. La fel de impozant` este [i Camara Municipal (Prim`ria), un conac de-a dreptul spectaculos din secolul al XVIIIlea, construit, la origini, pentru Contele de Carvalhal. |n partea sudic` a pie]ei, la fostul palat al episcopului, descoperim o galerie arcuit` absolut impresionant`. Aceasta g`zduie[te acum Muzeul de Arte Sacre. O scar` impun`toare conduce c`tre o expozi]ie de statui, obiecte din argint [i ve[minte brodate cu aur, adunate de la bisericile insulei. La etajul superior, cea mai interesant` colec]ie de picturi flamande din secolul al XV-lea a Portugaliei este expus` al`turi de lucr`ri celebre portugheze. Mai mult dec~t at~t, mai putem vizita [i Muzeul de Fotografie Vincente, plasat pe locul celui mai vechi studio fotografic al Portugaliei, ce a luat na[tere \n anii 1850, construit de c`tre Vin-

cente Gomes de Silva. Acesta expune echipament fotografic vechi [i poze uluitoare ale oamenilor de la \nceputurile Madeirei, ale festivalurilor [i ale peisajelor insulei.

Vila Vehla – ora[ul vechi |nainte de a explora str`zile pavate [i \ncadrate de restaurante, cafenele, baruri cu fado [i magazine de artizanat, merge]i s` vizita]i principalul punct de atrac]ie al zonei: pia]a “Mercado dos Lavradores”. Aici localnicii v~nd un “corn al abunden]ei” colorat, compus din produsele insulei, sau pute]i achizi]iona fabuloase flori de sezon, pe[te proasp`t, fructe ori legume. |n apropiere de aceast` pia]` se afl` cap`tul lui “Teleferico” (teleferic), un loc preferat de turi[ti pentru unicitatea sa, ce urc` direct c`tre un ora[ de munte, numit Monte. Mai mult, nicio vizit` nu ar fi complet` f`r` o c`l`torie la minunata Jardin Botanico (Gr`dina Botanic`). Aici, vegeta]ia nativ` abundent` cre[te pe traseele care supravegheaz` valea ora[ului, iar exoticele orhidee, crini [i p`s`ri ale paradisului prosper` \n gr`dini, sub mirajul divin a unei atmosfere splendide.

de la vest la est Pe ]`rmul vestic al Madeirei se g`se[te unul dintre micile sate lipite de linia de coast` abrupt`, cu o panoram` spendid` c`tre mare. Departe de ]`rm, v` a[teapt` peisaje superbe. |n schimb, \n partea estic`, g`sim mai multe atrac]ii, de la c`l`toria

diSCovEr thE world

Bine de ]tiut Moneda na]ional` este

•euro. Portughezii sunt oameni •ce respect` religia, a[a c` ]ine]i cont de faptul ca Madeira este singurul loc \n care sunt acceptate [i alte confesiuni religioase, pentru rug`ciune. |mbr`ca]i-v` decent [i nu ridica]i vocea. excentric` cu sania lung` de pe Monte, la gr`dinile botanice remarcabile, [i ora[ele pesc`re[ti atractive, Canical [i Machico. Punctul cel mai vestic al Madeirei, Ponta do Pargo, este celebru pentru priveli[tile sale peste mare. Practic, sunt mii de kilometri de Ocean Atlantic \ntre cel care prive[te [i coasta de est a Americii de Nord. Exact a[a cum “Camara de Lobos” este cunoscut pentru pescuitul s`u de “espada”, „Ponta do Pargo” este recunoscut pentru pr`zile sale de “pargo” sau “mahi-mahi” - pe[tele delfin. La o scurt` distan]` de cap`tul cel mai vestic se afl` punctul cel mai nordic – Porto Moniz. O serie de bazine mari din piatr` atrag aici c`l`torii de o zi, obosi]i, spre a-[i odihni trupurile, \n timp ce contempleaz` stropii oceanului sp`rg~ndu-se de ]`rmul nordic. |n schimb, ca atmosfera s` fie una paradisiac`, cafenelele, restaurantele [i hotelurile au grij` de nevoile cele mai prozaice ale vizitatorilor. |n partea estic` se afl` cel mai mare ora[, Machico, unde descoperitorul Joao Goncalves Zarco a p`[it prima dat` pe uscat

\n 1420. |n pia]a principal`, o biseric` atractiv` din secolul al XV-lea se m~ndre[te cu statuia tovar`[ului navigator Tristao Vaz Teixeira, care a fost, de asemenea, [i guvernatorul Machicoului. La est de pia]`, Capela dos Milagres (Capela Miracolelor) este punctul central al Festivalului Major din octombrie. Acest eveniment comemoreaz` salvarea crucifixului capelei dup` ce capela original` a fost inundat` \n anul 1803.

Vegeta]ia “perlei Atlanticului” Madeira se m~ndre[te cu dou` aspecte remarcabile: primul, o re]ea lung` de 2.000 de kilometri de “levada” (canale de iriga]ie) [i al doilea, vegeta]ia savuroas` [i subtropical`. Vizitatorii pot parcurge kilometri \ntregi pe potecile de l~ng` “levada” pentru a ajunge la zonele izolate [i, altminteri, impractibabile. Pe drum, pe m`sur` ce microclimatul se schimb`, o lume aparent miraculoas` de plante de ser` cu flori spectaculoase este deslu[it` – prosper~nd fericit` [i singular` \n s`lb`tie. (E.D.)

C~nd

vine

vorba

•bac[i[ la restaurant, lo-

calnicii tind s` nu ofere nimic sau maxim 5%. |n cazul turi[tilor, ace[tia se a[teapt` s` ofere 10%, \ns` nu exist` o lege care s` impun` acest lucru.

Pute]i ajunge aici cu orice de transport, pornind de la c`l`toria cu trenul, p~n` la ma[in`, feribot, sau avion.

•mijloc

Madeira are numeroase

•festivaluri regionale, \ns`

principalele s`rb`tori publice sunt 25 aprilie – Ziua revolu]iei de la 1974, 10 iunie – Ziua Portugaliei, 5 octombrie – Ziua Republicii, 8 decembrie – Imaculata Concep]ie. Biroul Portugaliei pentru are destule bro[uri extrem de folositoare, pentru vizitatori. Personalul angajat vorbe[te dou` sau trei limbi, [i va explica entuziast, \n detaliu, tot ce dori]i s` vede]i [i s` cunoa[te]i, iar orice schimbare recent` va fi comunicat` \n cel mai profesionist mod.

•turism

Stop to shop 81

FlavourS

Ayran

cocktail portughez ingrediente: 500 g iaurt gras rece; 1/2 ap` plat`; 3-4 frunze de ment`; 1/2 linguri]` de sare; 1 priz` de chimion (cumin); cuburi de ghea]`.

Mod de preparare: Toate ingredientele se amestec`, except~nd ghea]a, \ntr-un blender. Se mixeaz` bine timp de dou` minute, p~n`

Bacalhau ingrediente:

Mod de preparare:

500 g pe[te bacalhau (Cod) 6-7 cartofi medii 1 ceap` mare 3 c`]ei de usturoi 300 g de sm~nt~n` m`rar boia dulce (dup` gust) sare [i piper

Se fierbe pe[tele timp de aproximativ zece minute. Cartofii se cur`]` [i se taie p`trate mici, iar apoi se fierb la o temperatur` moderat`. Ceapa t`iat` rondele se c`le[te \n ulei de m`sline \mpreun` cu usturoiul m`run]it. Se adaug` boia, m`rar [i pu]in piper (dup` gust). Atunci c~nd ceapa este deja c`lit`, se adaug` sm~nt~na [i se mai las` circa cinci minute la fiert, amestec~nd u[or cu o lingur` de lemn. |ntr-o tav` separat` se amestec` pe[tele Bacalhau [i cartofii, \mpreun` cu sm~nt~na. Toat` aceast` compozi]ie se intoduce la cuptor p~n` c~nd prinde pu]in` crust`.

Timp de preparare: aproximativ 25 minute.

82 Stop to shop

c~nd devine spum`. Se pun cuburile de ghea]` \n pahare [i se toarn` iaurtul, av~nd grij` ca spuma s` abunde deasupra. Se serve[te imediat ce este gata, savur~nd amestecul delicios. Poft` bun`!

pont: Limonada cu pepene verde se serve[te rece, cu cuburi de ghea]`, decorat` cu frunzuli]e de ment` sau busuioc.

complexitate: redus`

Rubric` realizat` de Elena Dumitru

cu smânân`

horoSCop

Zodia lunii

Pe[ti Foto: kagaya.com

particularit`]i generale Idealist din fire, cu o sensibilitate \mpins` la extrem, dar romantic [i vis`tor - mereu \n c`utarea unei ideologii, nativul Pe[ti are tendin]a de a idealiza orice situa]ie sau \mprejurare, d~ndu-i o \nf`]i[are cu totul distinct` dec~t ceea ce exist`, \n realitate. Pesonalitatea sa jongleaz` de la optimism la pesimism \ntr-un timp foarte scurt, [i nu dore[te dec~t s`-[i ating` scopurile cu orice pre]. Se simte u[or vulnerabil [i agitat atunci c~nd se afl` pe un teren str`in [i nesigur, [i nu risc` niciodat` mai mult dec~t e cazul. Cu o m~ndrie ie[it` din comun, atunci c~nd simte c` este \n pericol, reac]ioneaz` destul de ciudat pentru cei din jur. Timid, rezervat, nu \i place s`-[i fac` sesizabile calit`]ile, ascunz~ndu-le de cei din exterior, [i cu greu acestea fiind descoperite ulterior. Nu agreez` ideea de aten]ie asupra sa, [i tocmai din aceast motiv nu va fi apreciat la adev`rata lui va-

84 Stop to shop

19 februarie – 20 martie Elemente puternice:  compasiune,  mister,  receptivitate,  intui]ie,  sacrificiu,  inspira]ie,  imagina]ie. Puncte slabe:  nehot`r~re,  visare,  pasivitate,  renun]are,  nesiguran]`,  credulitate,  timiditate.

loare. Este bucuros atunci c~nd se dedic` persoanelor apropiate, iar dac` munca sa este exclusiv \n beneficiul altora, acesta se simte cu adev`rat \mplinit. |i place s` tr`iasc` \n solitudine, retras, cu propriile g~nduri, fiind vr`jit de tot ceea ce \nseamn` art`. Fiind un vis`tor convins, se las` prins \n planuri [i idei nu tocmai practice, ci mai degrab` se pierde \n ni[te iluzii nerealizabile. Destul de creativ, chiar mistic, are o predispozi]ie c`tre introspec]ie, astfel \nc~t cei din jurul s`u nu reu[esc s`-l deslu[easc` pe deplin.

“love and other drugs” Sunt cazuri \n care un nativ din aceast` zodie poate suferi de un complex de inferioritate, [i asta din simplul motiv c` firea sa tinde s` fie una interiorizat`. |i lipse[te \ncrederea \n sine, iar timiditatea pe care o afi[eaz` poate s`-l conduc` c`tre o via]` izolat`. Din acest motiv, partenerul s`u de via]` trebuie s` aib` foarte mare r`bdare \n

horoSCop dezvoltarea rela]iei. Nativul Pe[ti va ac]iona lent, cer~nd mereu dovezi de dragoste, m~ng~ieri [i alint`ri. |n schimb, este capabil s` se d`ruiasc` total, s` se sacrifice pentru jumatatea sa [i s`i ofere stabilitate maxim`. Se \nt~mpl` ca acesta s` fie atras de persoanele opuse personalit`]ii lui, cu un spirit practic bine dezvoltat [i cu un curaj ce pe el \l poate descalifica. Datorit` acestor atrac]ii destul de periculoase pentru el, atunci c~nd va fi nefericit, se va refugia \n propria-i singur`tate sau va face cuno[tin]` cu pl`cerea viciilor. Are marele “talent” de a se autodistruge [i nu ]ine cont de suferin]ele ulterioare. C~nd simte nevoia s` atrag` aten]ia partenerului, \ncearc` s` se fac` pl`cut, f`r` a-[i dezv`lui adev`rata stare de spirit. Capabil s` se dedubleze \n noi personalit`]i, acesta devine imprevizibil, schimb`tor [i niciodat` nu vei reu[i s`-l g`se[ti \ntr-o dispozi]ie constant`. Din cauza naivit`]ii cu care se confrunt`, nativul Pe[ti poate fi o victim` sigur` din punct de vedere sentimental. C~nd nu se mai simte dorit sau iubit se \nchide \n sine, alunec~nd \n pesimism, dezvolt~nd adev`rate crize de anxietate.

“s`n`tatea este \n alt` parte” Punctele anatomice cu probleme se vor manifesta mai mult la nivelul picioarelor [i \n cadrul sistemului limfatic. Riscul bolilor membrelor inferioare sau bolilor

Motto: “M` eliberez de orice form` de limitare, dezvoltând o \ncredere nelimitat` \n mine [i \n poten]ialul meu intuitiv, inspirat [i creator."

Element: Apa Planeta: Jupiter, Neptun Pietre: Acvamarin, Agat albastru, Ametist, Azurit

intestinale \i vor da b`t`i de cap de-a lungul vie]ii [i numai o stare pozitiv` la nivel mintal \l poate readuce cu picioarele pe p`m~nt. S`n`tatea Pe[tilor este, \n general, una [ubred`, datorit` problemelor de socializare cu care se confrunt` \n diferite medii. St`rile emo]ionale prin care trec acapareaz` \ntregul univers al acestora, ridic~ndu-le probleme de nivel cerebral, cu grave repercusiuni. Teama – un factor important ce cauzeaz` destul de des depresii \n r~ndul nativilor Pe[ti, \[i are un loc bine stabilit \n interiorul lor, cre~ndu-le nevoi mai mari [i mai speciale dec~t \n cazul altor zodii. Din acest motiv au nevoie de aten]ie [i de supunere sporite; au nevoie de dragoste \mp`rt`[it` [i de devotament.

munc`, munc` [i iar munc`… Niciodat` nu este mul]umit de lucrul pe care \l face, tocmai de aceea este tentat s` exagereze, extenu~ndu-se p~n` la epuizare. Fiindc` se agit` at~t de mult \n ceea ce prive[te jobul s`u, are nevoie de foarte mult` odihn`, iar de cele mai multe ori \n singur`tate deplin`. Are planuri [i idealuri m`re]e, a[tept~nd mereu tot mai mult de la sine. Fiindc` \[i dore[te cu ardoare s` fie primul \n tot, risc` s` fie dezam`git. Acest fapt bine\n]eles c` \l va marca, ne\n]eleg~nd care au fost gre[elile sale. |nv~rtinduse \ntr-o lume utopic`, cu greu va accepta [i p`rerile altora.

Stop to shop 85

horoSCop

„Flower Power”: Ce-[i doresc Berbec

Rac

21 martie - 20 aprilie

22 iunie - 22 iulie

„Totul sau nimic” – b`rba]ii acestei zodii ar recurge la diverse metode pentru a mul]umi femeile din via]a lor, a[a cum [i femeile n`scute sub acest semn zodiacal se dovedesc foarte deschise atunci c~nd e vorba de d`ruire. Un cadou pre]ios [i rafinat – precum un diamant - ar fi mul]umitor. flori preferate: trandafirul japonez [i orhideele.

Niciodat` Racii nu vor fi mul]umi]i de ceea ce primesc \n dar, \ns` vor aprecia mai mult gestul \n sine. Valoarea unor cadouri pentru ei nu poate fi contorizat`, a[a c` prefer` mai degrab` s` primeasc` ceva simbolic, dec~t s` nu se foloseasc` de acel dar. flori preferate: trandafirii ro[ii [i macii.

Taur

Leu

21 aprilie - 21 mai

23 iulie - 22 august

Exist` perioade \n via]a acestor nativi c~nd simt nevoia de eliberare. Atunci \[i vor cheltui banii pe cadouri [i lucruri care s`-i bucure pe cei din jur. Femeia Taur are a[tept`ri foarte mari de la partenerul ei, a[a cum [i b`rbatul Taur viseaz` s` i se aduc` chiar [i luna de pe cer. flori preferate: lalelele [i crizantemele.

Mereu m~ndrii de sine, nativii acestei zodii vor dori cel mai spectaculos cadou, dac` a[a ceva ar fi cu putin]`. Femeia Leu este sofisticat` [i elegant`, [i atunci prefer` lucrurile scumpe [i valoroase, pe c~nd Leul-mascul ador` luxul \n forma sa natural`. flori preferate: nuferii [i trandafirii albi.

Gemeni

Fecioar`

22 mai - 21 iunie

23 august - 21 septembrie

U[or re]inu]i \n alegerea unui codou, Gemenii vor face mai \nt~i cercet`ri \ndelungi \n achizi]ionarea celui mai potrivit cadou pentru partenerii sau apropia]ii lor. Femeile, fragile fiind [i destul de delicate, \[i doresc lucuri simple, dar practice, pe c~nd b`rba]ii a[teapt` s` li se \ndeplineasc` cele mai arz`toare dorin]e. flori preferate: bujorii [i narcisele.

Sim]ul practic al Fecioarelor le \ndeamn` s` nu cear` prea mult de la cei care le ofer` cadouri. Nu aspir` c`tre lucruri scumpe, \n schimb se dau \n v~nt dup` tot felul de produse legate de cur`]enie [i igien`. Femeile, perfec]ioniste, vor dori ori un aspirator ori o ma[in` de c`lcat, pe c~nd b`rba]ii vor fi ferici]i cu un joc de strategie de ultim` genera]ie. flori preferate: lalelele ro[ii [i alb`strelele.

86 Stop to shop

horoSCop

astrele \n prag de prim`var`? Balan]`

Capricorn

22 septembrie - 22 octombrie

21 decembrie - 19 ianuarie

Orice, oric~nd [i oricum. Balan]a este o fire destul de riguroas`, [i tocmai din acest motiv prefer` mai degrab` s` primeasc` dec~t s` d`ruiasc`. Femeia Balan]` ador` tot ce ]ine de parfumerie [i mod`, pe c~nd b`rbatul Balan]` prefer` s` primeasc` \n dar lucruri ce au leg`tur` cu c`minul. flori preferate: ghioceii [i narcisele.

C~nd e vorba de cadouri, Capricornii fac un pas \n spate. Nu le place nici s` ofere [i nici s` primeasc` \n mod deosebit ceva. Cu greu se las` convin[i de partener s` aleag` ceva pentru o aniversare sau pentru o ocazie special`. Odat` ales, cadoul se dovede[te a fi unul foarte potrivit. flori preferate: zambilele [i orhideele.

Scorpion

V`rs`tor

23 octombrie - 21 noiembrie

20 ianuarie - 18 februarie

Scorpionii sunt foarte selectivi \n ceea ce prive[te oferirea darurilor. Ei vor cu tot dinadinsul s` mul]umeasc` pe cei din jur, [i cu siguran]` vor face eforturi considerabile pentru a cump`ra ceva special. La r~ndul lor, ei se a[teapt` s` primeasc` ceva asem`n`tor. flori preferate: liliacul s`lbatic [i calele.

Cu un sim] estetic ie[it din comun, cele mai potrivite daruri sunt cele pe care le ofer` nativii acestei zodii. Mereu inspira]i, V`rs`torii \nveselesc orice atmosfer` cu ideile lor ingenioase. Nativii zodiei V`rs`tor ador`, la r~ndul lor, s` primeasc` lucruri la fel de „ciudate”. flori preferate: jerbera [i ghioceii.

S`get`tor

Pe[ti

22 noiembrie - 20 decembrie

19 februarie - 20 martie

Deloc preten]ios, acesta va accepta cu bucurie orice cadou primit. Nu analizeaz`, nu c~nt`re[te [i nici nu \[i face probleme legate de provenien]`. La r~ndul s`u, va oferi \n dar ceea ce i se pare deosebit pe moment, risc~nd s` piard` din vedere faptul c` nu to]i sunt at~t de degaja]i precum el. flori preferate: trandafirii japonezi [i garoafele.

Niciodat` nativii acestei zodii nu vor fi preten]io[i \n ceea ce prive[te natura sau consisten]a unui dar, atunci c~nd acesta se dovede[te a fi unul f`cut din inim`. |n egal` m`sur`, vor \ntoarce bucuria tot cu acelea[i g~nduri senine, \ns` foarte rar cadourile alese de ei se vor dovedi originale sau „trandy”. flori preferate: crizantemele [i astromeria.

Rubric` realizat` de Elena Dumitru

Stop to shop 87

tEChNEwS

Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice

Camere foto

Samsung pentru preten]io[i... la pre]

Cele dou` compacte sunt disponibile \n patru culori vibrante – argintiu, ro[uaprins, roz [i negru – pentru a fi pe placul oric`rui utilizator.

88 Stop to shop

e data aceasta v` prezent`m o ”dubl`”, marca Samsung, dou` camere foto pentru cei care caut` performan]e la pre]uri accesibile, compactele, PL20 [i ES80 care \mpart aceea[i carcas`. PL20 beneficiaz` de un senzor de 14 megapixeli, un obiectiv wide angle de 27 de mm [i un zoom optic 5x, posibilitatea de \nregistrare video HD, caracteristici integrate \ntr-un aparat elegant [i u[or de folosit. Camera elimin` nevoia \nlocuirii permanente a bateriilor AA, datorit` acumulatorului Li-ion care permite utilizatorului sesiuni foto prelungite. Camera include tehnologia Samsung Smart Filter care ofer` filtre artistice pentru moduri precum „fish-eye”, „miniatur`” [i „schi]`” – ce permit ad`ugarea instantanee a efectelor speciale. ES80 \ncorporeaz` op]iuni

u[or de folosit, precum touch screen-ul LCD de 2,4”, ce ofer` utilizatorilor posibilitatea s` exploreze func]iile aparatului, sau sistemul intern de alimentare, care nu permite epuizarea bateriei \ntr-un moment important al fotografierii. ES80 se m~ndre[te cu o rezolu]ie de 12 megapixeli [i un zoom optic 5x, prin care realizarea unor imagini de o calitate foarte bun` devine incredibil de simpl`. Ambele camere includ op]iunea Smart Auto ce ofer` moduri multiple de selec]ie automat` a set`rilor potrivite pentru tema aleas` de fotograf [i pentru adaptarea automat` a modului selectat la ambian]a fotografiei. A[a c`, indiferent dac` este vorba de o scen` de zi sau de una de noapte, \n format „portret” sau „landscape”, camerele vor realiza imagini bune.