Stop to Shop Iunie 2014

Sumar

“ ” Nr. 141 - Iunie 2014

cea 68 a Oan Doinngi]p~ n` la temperare Shoppi

10

Sunt zile c~nd pierd ore \n [ir prin magazine [i tr`iesc cu sentimentul c` a[ vrea s` plec acas` cu toate hainele posibile, dar m` temperez repede [i revin cu picioarele pe p`m~nt .

INTERVIU

De vorb cu Silvia Ioni]

22

FaShION aRchITEcTURE Jacaues Heim 

25

FaShION FIT

by Diana {tirbu

64

LEc}Ia DE KEMPO De la Kempo la alte sporturi

72

andreea.banica@unireashop.ro

Director Publicitate [i V#nz`ri Ecaterina Utali ecaterina.utali@unireashop.ro 021.30.30.364, 0722.101.756

Director Crea]ie Cristian Scutelnicu cristian.scutelnicu@unireashop.ro 021.30.30.367, 0724.242.742

Redactor {ef Roxana Bichi[ Redactori: Felicia Chirv[oiu, Carmen Cristea, Igor Drgan, Mdlina Nicolae, Vladimir Popa, Ela Crciun, Medic Florin Juravle.

Foto: Valentin S., Dreamstime Revista editat` de:

Tycoon Media Press parte a grupului

FaShION KIDS

by Zaza Boutiaue 

46

Director general Andreea Bnic

STORY OF...

Anne Spencer Morrow [i Charles A. Lindbergh

2 Stop to shop

Adresa redac]iei: Unirea Shopping Center Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1, Bucure[ti Fax: 021.30.30.236 Tiraj: 10.000 exemplare Copyright: Este interzis reproducerea oricrui material scris sau a oricrei ilustra]ii din aceast publica]ie fr acordul prealabil scris al Tycoon Media Press.

EditShop

Joaca de-a copilãria Conform a tot ceea ce [tim, copilria se \ncheie la un moment dat al vie]ii noastre [i dus este pe vecie. Trecem prin alte etape, fiecare cu rolul su \n definirea noastr ca oameni.

Personal, nu cred c aceast perioad de \nceput, din care mul]i nu pstrm att de clare multe dintre amintiri, dispare pentru totdeauna.

Am convingerea ferm c undeva, \n adncul nostru, copilul rmne [i ne hrne[te cu acele calit]i de care avem nevoie ca s fim oameni.

Buntatea, iubirea sincer, doza de inocen] care ne d puterea de a crede \n oameni (de[i unii ne dezamgesc sau ne rnesc), cheful de joac [i spiritul de aventur – toate ne rmn din copilrie. Indiferent de vrst, de statutul social, de grijile din cotidian, ceva ne \ntoarce \n trecut: copilul din noi. {i mai cred c nu este ru c se \ntmpl a[a. Orict am \ncerca s reprimm “copilrismele”, tot ajungem s le facem \ntr-o situa]ie anume sau la un moment dat.

Astfel, cu ocazia lui 1 Iunie, v voi ura tuturor un clduros “La Mul]i Ani”, invitndu-v s redeveni]i copii, fr a v pune bariere, fie chiar [i pentru o zi .

Roxana Bichi Redactor {ef

4 Stop to shop

Film

Premierele lunii iunie Edge of Tomorrow Regia: Doug Liman Cu: Emily Blunt, Tom Cruise Gen: Ac]iune, SF Premier` \n Rom#nia: 06.06.2014

A Million Ways to Die in the West Regia: Seth MacFarlane Cu: Amanda Seyfried, Charlize Theron, Liam Neeson, Seth MacFarlane Gen: Comedie, Western Premier` \n Rom#nia: 06.06.2014

Grace of Monaco Regia: Olivier Dahan Cu: Nicole Kidman, Milo Ventimiglia, Paz Vega, Tim Roth Gen: Biografic, Dram` Premier` \n Rom#nia: 13.06.2014

6 Stop to shop

The Fault in Our Stars

How to Train Your Dragon 2

Regia: Josh Boone Cu: Willem Dafoe, Shailene Woodley, Nat Wolff, Ansel Elgort Gen: Dram`, Dragoste Premier` \n Rom#nia: 13.06.2014

Regia: Dean DeBlois Cu: Jonah Hill, Jay Baruchel, Gerard Butler, Kristen Wiig Gen: Ac]iune, Anima]ie, Aventuri, Comedie, Familie, Fantastic Premier` \n Rom#nia: 20.06.2014

Chef Regia: Jon Favreau Cu: Scarlett Johansson, Robert Downey Jr., SofĂ­a Vergara, Jon Favreau, John Leguizamo Gen: Comedie Premier` \n Rom#nia: 13.06.2014

Blended Regia: Frank Coraci Cu: Adam Sandler, Drew Barrymore Gen: Comedie Premier` \n Rom#nia: 20.06.2014

Blood Ties Regia: Guillaume Canet Cu: Clive Owen, Marion Cotillard, Mila Kunis, Zoe Saldana Gen: Crim`, Dram`, Thriller Premier` \n Rom#nia: 27.06.2014

Transformers: Age of Extinction Regia: Michael Bay Cu: Jack Reynor, Mark Wahlberg Gen: Ac]iune, Aventuri, SF Premier` \n Rom#nia: 27.06.2014

nEwS – agEnda lunii 1

2

1/06

19/06

cONcERT

cONcERT TORI aMOS

Fenomenul LaLa Band va prezenta, \n premier`, cel mai nou show al trupei. LaLa Band preg`te[te o nou` produc]ie de propor]ii - Arenele Romane, Bucure[ti.

Dup` 7 ani de la primul concert, Tori Amos revine în România unde va sus]ine un concert de promovare a ultimului album, “Unrepentant Geraldines” - Arenele Romane, Bucure[ti.

3 LaLa baND

4 5

6 7

8 9

10

7/06

28/06

METaLhEaD 11 MEETINg 2014

12 13

14 15 16

bUENa VISTa SOcIaL cLUb

Edi]ia a doua a Metalhead Meeting \[i dore[te s` p`streze aceea[i re]et` ca anul trecut: 3 headlineri de peste hotare al`turi de 3 trupe rom~ne[ti \n vog` - Arenele Romane, Bucure[ti.

17 18

25/06

19

cONcERT bOb DYLaN

20

21

Bob Dylan este unul dintre cele mai influente personaje ale secolului 20, fiind un simbol al inova]iei în muzic` [i cultur`, primul artist care a îmbinat muzica popular` cu ambi]iile intelectuale - Sala Palatului, Bucure[ti.

22

23 24

25 26

27 28

12/06

Dup` 16 ani în care au încântat publicul din lumea întreag`, Orquesta Buena Vista Social Club se preg`tesc s` ne spun` “Adios!” în ultimul lor turneu mondial.

Turneul “Adios!” reprezint` o încununare a ceea ce a însemnat mai bine de o mie de spectacole, la care au participat de-a lungul vremii în total ceva mai mult de 40 de muzicieni de elit` - Sala Palatului, Bucure[ti.

29/06 cONcERT bILLY IDOL Billy Idol va concerta pe 29 iunie 2014, urm~nd ca \n luna octombrie s` \[i \nc~nte fanii lans~nd autobiografia “Dancing with myself“, dar [i un nou alum de studio - Arenele Romane, Bucure[ti.

ThE ShOw – a TRIbUTE TO abba

29 30

1

Fanii Abba vor avea ocazia s` s`rb`toreasc` 40 de ani de la c~[tigarea concursului Eurovision de c`tre celebra trupa suedez` [i s` asculte live hituri precum „Money, Money, Money”, „The Winner Takes It All” „Dancing Queen” sau „Waterloo” - Sala Palatului, Bucure[ti.

8 Stop to shop

inFoShop v aducE {tirilE mai aproapE

intErviu O vedem de miercuri pn vineri la pupitrul [tirilor Kanal D [i este greu s ne imaginm c ar exista un mod mai profesionist de a prezenta un jurnal de [tiri.

Frumoas, elegant, echilibrat [i, invariabil, profesionist, Silvia Ioni] are toate atuurile necesare unei vedete la pupitru, care atrage aten]ia [i respectul publicului, printr-o deontologie profesional necompromis pn acum, cu toate c a prezentat [i o emisiune cu mondeni...

Tabloidele o ocolesc sisteMODEL DE PROFESIONALISM |N TELEVIZIUNE matic, pentru c via]a ei personal n-are cusur: Cstorit din dragoste, mmic fericit [i dedicat, amatoare de campanii umanitare [i activit]i intelectuale, nimic scandalos…

Probabil c a gsit cheia longevit]ii \n televiziune.

Silvia Ioni]`

10 Stop to shop

intErviu Ce amintiri frumoase ]i-a l`sat ora[ul t`u natal de la malul M`rii Negre?

Silvia Ioni]`: Sunt amintirile copil`riei [i adolescen]ei mele.

Cum ambele au fost fericite, Constan]a r`m#ne \n amintirea mea ora[ul cel mai drag... Dar, din p`cate, doar \n amintire, pentru c` realitatea e de pl#ns. Locurile pline de farmec \n care s-au consumat diverse episoade ale adolescen]ei mele sunt de nerecunoscut acum. M` g#ndesc dac` voi mai putea vreodat` s` m`n#nc o \nghe]at` pe terasa Cazinoului const`n]ean, de exemplu...

Urmresc doar jurnali[tii care nu \[i bat joc de public prin manipularea lui \n func]ie de anumite interese.

Care sunt profesioni[tii pe care \i admiri \n breasla jurnalistic`? De ce?

S.I.: |i respect pe cei care \[i respect` meseria, cunosc#nd [i aplic#nd regulile deontologice [i limba rom#n`. Urm`resc doar jurnali[tii care nu \[i bat joc de public prin manipularea lui \n func]ie de anumite interese. Un jurnalist poate fi folositor oamenilor doar dac` nu le uit` interesul, singurul care te ajut` s` ]ii drumul drept, indiferent de direc]iile din care poate s` bat` v#ntul...

C#nd ai decis c` vrei s` fii jurnalist? Ai avut un moment de revela]ie?

S.I.: Pot s`-i spun [i a[a! O cuno[tin]` de familie a \ntrebat, pe vremea c#nd eram \nc` la liceu, de ce nu m` g#ndesc s` devin jurnalist. C#nd am auzit cuv#ntul „jurnalist”, am avut un soi de revela]ie. Mi-am dorit, exact din acel moment, s` m` dedic acestei profesii.

}i-ai \nceput cariera jurnalistic` \n Radio Rom#nia [i ai continuat cu Radio Total [i Uniplus. Cum este lucrul la radio comparativ cu munca de “[tirist`” \n fa]a camerelor?

S.I.: Diferen]a \ntre munca la radio [i cea \n televiziune este dat` de faptul c` te folose[ti de instrumente diferite. Dac` la radio vocea este cartea ta de vizit`, \n fa]a camerei accentul cade pe expresivitatea chipului [i a gesturilor. |n ambele profesii, \ns`, trebuie s` ai un discurs coerent, bun sim], imagina]ie [i logic`.

Ce mentori ai avut la {coala Superioar` de Jurnalism?

S.I.: De la mul]i profesori am avut c#te ceva de \nv`]at, de aceea nici nu-mi vine s` fac nominaliz`ri. Am luat de la fiecare c#te ceva, informa]ii pe care le consideram utile \n profesia pe care urma s` o practic. {i, pentru c` au avut ce s` \mi ofere, au [i acum respectul meu.

C#t conteaz` frumuse]ea unei femei pentru o carier` \n televiziune? Este valabil [i pentru b`rba]i?

S.I.: Sigur c` frumuse]ea nu e de ignorat. Dar pentru unele conteaz` foarte mult, chiar 100%.

Pentru altele, nu este sinonim` cu succesul \n televiziune. Depinde ce-[i propun s` „pun` la b`taie”, s` ofere publicului. {i, 

Stop to shop 11

intErviu da, este valabil [i pentru b`rba]i! {i ei speculeaz` acelea[i atuuri.

Pentru telespectator, relaxant e s` vad` la TV un chip pl`cut care s`-i st#rneasc` aten]ia, chiar dac` nu e frumos dup` standardele moderne [i mondene.

Nu te oblig nimeni s devii, la rndul tu, monden. Le po]i \n]elege [i discuta problemele [i fr s semnezi condica prin locurile frecventate de ei.

Ai fost prezentatoarea emisiunii de divertisment VDTV de la Antena 3. Cum ai reu[it s`-]i p`strezi profesionalismul \n fa]a vedetelor momentului?

S.I.: Cu ce mi-ar fi afectat profesionalismul vedetele momentului? Nu te oblig` nimeni s` devii, la r#ndul t`u, monden.

Le po]i \n]elege [i discuta problemele [i f`r` s` semnezi condica prin locurile frecventate de ei. Acea emisiune de divertisment pe care am prezentat-o a fost o experien]`, dar nu cred c` m-ar fi p`scut pericolul deprofesionaliz`rii.

De ce ai ales Kanal D? S.I.: Am urm`rit postul de televiziune Kanal D exact din momentul lans`rii pe pia]a din Rom#nia. Aveam prietene care lucrau la Kanal D [i \mi vorbeau foarte frumos despre echipa de acolo. Mi-am manifestat dorin]a

12 Stop to shop

de a face parte din echipa Kanal D [i, acum, sunt la pupitrul [tirilor Kanal D, de miercuri p#n` vineri, prezent#nd [tirile de pr#nz.

A prezenta [tiri este esen]a \ntr-o televiziune. Reducerea la esen]ial este un principiu pe care m ghidez [i \n via].

De ce \]i place s` prezin]i [tiri?

S.I.: M` bucur c` se \n]elege c` \mi place! Din punctul meu de vedere, a prezenta [tiri este esen]a \ntr-o televiziune. Un astfel de prezentator trebuie s` mearg` ceas, f`r` ostenta]ie, pentru c` nu el este personajul central, ci informa]ia pe care o are de transmis privitorului. De[i sunt zile \n care toate \]i sunt potrivnice (inclusiv celebrul prompter), durata jurnalului nu se lunge[te dup` nevoi, a[a \nc#t rezolvi problemele din mers, rapid, f`r` ezit`ri [i f`r` ca telespectatorul s` observe asta.

Prezentatorul de [tiri face aceste sinteze rapid, doar dac` a \nv`]at s` reduc` lucrurile la esen]ial.

Reducerea la esen]ial este un principiu pe care m` ghidez [i \n via]`, iar faptul c` \mi place acest domeniu e consecin]` fireasc` a acestui lucru.

Ai vreo tehnic` anume care te face s` nu r#zi sau s` nu pl#ngi la [tirile cu mare \nc`rc`tur` emo]ional`?

S.I.: Nu apelez la vreo

tehnic` anume, ci este vorba despre st`p#nirea de sine [i de exerci]iu. Sunt, \ns`, momente \n care \mi este foarte greu s` \mi pot men]ine s#ngele rece.

So]ul t`u, Cristian, cu care te-ai c`s`torit acum 5 ani, este cameraman. V-a]i cunoscut “la seviciu”?

Povestea voastr` de dragoste s-a \nfiripat pe platourile de filmare?

S.I.: Nu ne-am cunoscut la serviciu, de altfel, pe-atunci eu nu lucr`m \n televiziune, ci \n radio.

Ne–am cunoscut \n timpul liber.  Ne-am \nt#lnit \ntr-un club celebru pe vremea aceea, \n Club A.

Maternitatea m-a \mplinit ca femeie, \mi d o stare de lini[te [i doze nelimitate de rbdare [i de tandre]e. |n 2012 ai devenit m`mica Anei Sofia. Ce sentiment \]i ofer` maternitatea?

S.I.: Maternitatea m-a \mplinit ca femeie, era ceea ce \mi lipsea din laturile feminit`]ii. |mi d` o stare de lini[te [i doze nelimitate de r`bdare [i de tandre]e. Este foarte pl`cut acest sentiment.

Crezi c` este important faptul c` s-a n`scut \n aceea[i zi cu luceaf`rul poeziei rom#ne[ti?

S.I.: {i dac` este important, n-am cum s` [tiu acum, e mult

intErviu prea devreme!  Este ea istea]`, ambi]ioas` [i curajoas`, dar nu m` hazardez s` vorbesc despre destine excep]ionale. Cert e c` ea a ales ziua aceasta. Na[terea era planificat` ini]ial pe 14 februarie, dar a „vrut” s` ne ia prin surprindere. {i a reu[it!

Cum reu[e[ti s` \mpaci rolul de m`mic` cu rolul de profesionist \n televiziune?

S.I.: Sper c` bine! C#nd nu sunt la serviciu, sunt a Anei Sofia, [i vice versa. |ncerc s` \mpac profesia cu maternitatea cum pot eu mai bine. De fapt, \ncerc s` nu am cusur \n niciuna din aceste p`r]i de via]`.

Micu]a Sofia o vede pe “mami” la televizor? Care \i sunt reac]iile?

S.I.: M` vede doar dac` n-am concuren]` serioas` pe posturile de desene animate: Mickey, Donald, doctori]a Plusica, Timmy [i alte c#teva personaje m` scot din joc.  Nu i-am v`zut reac]iile, dar mi s-a spus c` „\i place de mami c#nd vorbe[te la televizor”.

Ce cadou \i vei face de Ziua Copilului?

S.I.: De 1 iunie vom petrece timp \mpreun` \ntr-un loc pe care o s` \l alegem \n func]ie de ceea ce \[i dore[te ea.

Considera]i-m dep[it de vremuri, dar cred c a fi vedet presupune responsabilitate, nu fi]e.

E[ti considerat` una dintre vedetele postului TV Kanal D. Ce \nseamn` s` fii vedet` \n Rom#nia? Dar profesionist?

S.I.: Pe scurt, e[ti vedet`

dac` te [tiu [i oameni de existen]a c`rora tu habar nu ai. Considera]i-m` dep`[it` de vremuri, dar cred c` a fi vedet` presupune responsabilitate, nu fi]e: vrei, nu vrei, e[ti exemplu pentru oa- 

Stop to shop 13

intErviu meni care te g`sesc interesant de urm`rit [i de urmat. S` fii profesionist presupune s` \]i cuno[ti foarte bine meseria, \n toate tainele ei, s` fii st`p#n pe situa]ie indiferent de provoc`ri.

De-ar fi motto-urile plasturi vindectori pe care s-i aplici peste „juliturile “vie]ii, mi-a[ umple pagina cu ele...

Pe site-ul oficial al Kanal D, pe pagina dedicat` ]ie nu exist` niciun motto. Nu ai nicio mantr` care s` te sus]in` \n momente grele, un principiu de via]` care s` te ghideze?

S.I.: De-ar fi motto-urile plasturi vindec`tori pe care s`-i aplici peste “juliturile “vie]ii, mi-a[ umple pagina cu ele... Dar nu sunt, [i m` g#ndesc c` atunci c#nd ajungi \n situa]ii dificile, nu ai timp s` aplici [abloane de acest gen. |n afara profesoarei Ionela Linte, desfigurat` de tumora osoas`, \n ce alte campanii umanitare te-ai mai implicat?

S.I.: De c#nd sunt \n echipa [tirilor Kanal D m-am implicat al`turi de colegii mei \n foarte multe campanii umanitare, printre care pot enumera: „Schimb` viitorul unui copil cu autism”, „Ajut` un copil cu autism s` mearg` la [coal`”, „Un apel ratat, o copil`rie pierdut`”. Sunt foarte sensibil` la acest subiect, copiii, pentru c` [i

14 Stop to shop

eu sunt mam` la r#ndul meu [i prin aceste campanii ini]iate de Kanal D am \ncercat s` ajut`m la integrarea copiilor cu autism \n [coli, dar [i la eliminarea oric`rui gen de abuz asupra copiilor.

Devin „consumatorul” unei produc]ii de televiziune atunci cnd \mi place atitudinea realizatorului ei. M intereseaz emisiunile de anchet [i reportaj.

Ai emisiuni pe care le urm`re[ti (locale sau din str`in`tate) pentru a te perfec]iona ca profesionist?

S.I.: Urm`resc produc]ii TV nu din dorin]a de a m` perfec]iona, ci pentru c` sunt interesat` s` v`d ce subiecte abordeaz` realizatorii de emisiuni.

Devin „consumatorul” unei produc]ii de televiziune atunci c#nd \mi place atitudinea realizatorului ei. V`d [tiri de peste tot, documentare, reportaje. M` intereseaz` emisiunile de anchet` [i reportaj, precum “Asta-i Rom#nia”, de la Kanal D.

intErviu Ce faci c#nd nu e[ti nici m`mic`, nici profesionist de televiziune? Ce pasiuni ai?

S.I.: Am c`r]ile mele, muzica mea, prietenii mei, filmele mele preferate. Timpul pentru toate acestea nu-l prea mai g`sesc, dar nu disper. Pe r#nd, vine vremea pentru fiecare.

Ce sfaturi le-ai da tinerelor care vor s` devin` vedete de televiziune?

S.I.: M` feresc s` dau sfaturi, asta pentru c` nici eu nu le-am prea cerut. Dar... sunt at#tea lucruri de \nv`]at \ntr-o televiziune, fie c` este vorba de munc` de redac]ie/produc]ie/regie sau de cea din fa]a micului ecran, \nc#t s` ai doar grija de a deveni vedet` mi se pare pu]in [i riscant dac` nu e[ti genial.

|mi place s fiu \n pas cu moda, \n stilul meu.

Cine \]i alege ]inutele de prezentatoare?

S.I.: Stilista Ana Nisipeanu se ocup` de ]inuta mea vestimentar` c#nd sunt la pupitrul [tirilor Kanal D. Cum te \mbraci \n afara televiziunii? Ai m`rci sau magazine preferate pentru shopping?

S.I.: Lejer, sport, \n ]inute casual, \n func]ie de situa]ie. Nu am m`rci preferate, ci dac` \mi place

o anumit` vestimenta]ie, o cump`r, indiferent de brand. Singurul magazin pe care \l preferam era unul de pantofi, Gazzit, dar nu mai exist` pe pia]a rom#neasc`.

Care sunt accesoriile [i parfumurile tale preferate?

S.I.: Nu m` prea accesorizez, ba \n ultimul timp nu port dec#t verigheta. Am tot felul de accesorii, \ns`, la ]inutele de prezentare. |n ceea ce prive[te parfumul sunt de p`rere c` acesta trebuie sim]it, mirosit, nu deconspirat. |]i place s` fii \n pas cu moda sau ai un stil propriu?

S.I.: Cred c` ambele. |mi place s` fiu \n pas cu moda, \n stilul meu.

Nu sunt un personaj pentru tabloide. Nu fac lucruri care s strneasc aten]ia unor astfel de publica]ii.

De ce nu apari \n tabloide?

S.I.: Pentru c` nu m` prinde culoarea .

Nu sunt un personaj pentru tabloide. Nu fac lucruri care s` st#rneasc` aten]ia unor astfel de publica]ii.

Unde te vezi peste 10 ani, profesional [i personal?

S.I.: Nu [tiu s` r`spund la acest gen de \ntreb`ri. Mi-am trasat anumite direc]ii, dar mi-ar pl`cea ca profesional s` p`strez multe dintre lucrurile pe care \mi place s` le fac. Pe plan personal, \mi doresc s`n`tate [i s` nu aud dec#t de bine!

Text: Felicia Chirv`[oiu Foto: Kanal D

Stop to shop 15

muSt havE!

Burberry a adus spiritul Londrei \n Shanghai

b

urberry a s`rb`torit lansarea noului m a g a z i n flagship din Shanghai, Burberry Kerry Centre, printr-un eveniment spectaculos.

Peste 1.500 de invita]i au p`[it pe o strad` pavat`, \n stil londonez [i luminat` cu felinare c`tre un spa]iu amenajat sub forma unui teatru-cinema. Aflat` pe ]`rmul r#ului Huangpu, \n [antierul de construc]ii navale din Shanghai, strada londonez`, realizat` special pentru acest eveniment, a fost decorat` cu elemente inspirate de flagship-ul Burberry,

16 Stop to shop

situat pe 121 Regent Street, unde s-a aflat primul cinema din Londra. |n timp ce invita]ii p`[eau \n acest spa]iu ce amintea de «epoca de aur» a cinematografiei, un film aducea iconicul trench la via]`, contopind atmosfera din Regent Street cu orizonturile Shanghai-ului.

Dup` ridicarea cortinei din cinematograful imaginar,

publicul a urm`rit un recital de muzic` live, sus]inut de George Ezra. Sunetul furtunii a fost evocat prin percu]iile DJ-ului britanic, Gary Powell, care a introdus un moment romantic, un vals cu umbrele realizat de dansatori profesioni[ti, urmat de tunete [i fulgere. Solistul Ed Harcourt a interpretat live melodia „You Can’t Stop the Rain”, care a fost compus` special pentru acest eveniment, moment care a coincis cu luminarea unor fereste imaginare prin care se puteau z`ri siluete de femei care se machiau. Modele, printre care s-au aflat celebrele Cara Delevingne, Suki Waterhouse [i Qin Shu Pei, au \nceput s` defileze pe scen`, purt#nd ]inute spectaculoase ce au inclus iconicele trench-uri [i piese cu imprimeuri pictate manual, din colec]ia de toamn`-iarn` Burberry Prorsum, Bloomsbury Girls.

Aceast` c`l`torie imaginar` prin lumea Burberry, care [i-a propus s` contopeasc` distan]a dintre Londra [i Shanghai, printr-o serie de momente magice, a culminat cu un zbor deasupra audien]ei al modelului [i actri]ei Cara Delevigne, \mbr`cat` \ntr-o cap` Burberry Prorsum [i o umbrel` cu celebrul imprimeu cadrilat.

Text: Vladimir Popa Foto: Burberry

EvEnimEnt

DENIM eco-friendly

“|napoi la natur`” este conceptul campaniei de prim`var`var` 2014 al brand-ului AG Adriano Goldschmied care juxtapune materiale u[oare cu aspect aerat [i diafan, denimului vintage.

Campania pune accent pe nuan]e de p`m#nt, culorile evoc` tranzi]ia soarelui de la amurg la asfin]it cu tu[e umbrite, pasteluri moi [i tonuri neutre, sc`ldate \n soare. Imprimeuri cu p`p`dii, pene [i cuiburi abstracte de p`s`ri sunt motivele-cheie ale acestei colec]ii care pune accent pe suprapuneri, pe luxul discret [i accesibil.

Jean[ii Absolute Legging sunt

combina]i cu tricouri moi (Luminous Tank) [i cardigane \n tonuri de nisipiu [i roz pal, contur#nd siluete longiline. Jean[ii scur]i, Cocktail Zip, sunt mixa]i cu c`m`[i din denim, Breeze Colette Shirt, pentru un aspect tineresc.

Pantalonii jeans Drew cu model boyfriend sunt mixa]i cu piese basic, de zi cu zi, precum Cumulus Cardi Dress sau Swirl Cardigan pentru a ob]inute ]inute fresh.

Disponibili \n magazinul Sport/Couture, jean[ii Adriano Goldschmied folosesc fibre “ecoconcious” care sunt prietenoase cu mediul [i nu te \mboln`vesc.

Mai pu]in consum de ap`, de energie, mai pu]ine chimicale dezideratul brand-ului de jean[i AG Adriano Goldschmied. Printro tehnologie care are la baz` ozonul, compania produce jean[i prieteno[i cu mediul. Ozonul este unul dintre cele mai puternice dezinfectante care poate fi folosit la purificarea m#nc`rii [i a apei.

Mai nou, acest element chimic sa dovedit a fi foarte util \n industria denim-ului. Tehnologia pe baz` de ozon este folosit` \n procesul de finisare al ]es`turii din denim.

Igor Dr`gan

Stop to shop 17

Editor’S choicE

M`d`lina Nicolae Fashion editor

DE UNDE NE ALEGEM

stilul vestimentar?

18 Stop to shop

Care este stilul tu [i cum \l define[ti \n func]ie de trend? Ar fi un rspuns destul de simplu, dar \ntrebarea capcan este „ce cumperi ca s te conformezi stilului ales?”

Atunci cnd, fr deosebire de eveniment, alegi s por]i acela[i stil intervine monotonia, dar tu e[ti \mpcat \n sine c ceea ce alegi este pe placul tu [i lumea este obi[nuit cu tine, nimeni nu apreciaz ]inuta ta, dar nici nu o comenteaz. |n cealalt extrem gsim strlucirea, alegerea ]inutelor glam purtate peste tot pentru a ie[i ct mai mult \n eviden], indiferent de evenimentul zilei. |n aceste vremuri to]i suntem liberi s alegem ceea ce ne place, dar pentru a fi \n trend [i a purta ceea ce ni se potrive[te este un must s avem mcar un pic de sim] artistic, s [tim a deosebi materialele [i a alege culori [i printuri care se \mbin armonios.

A venit vara [i pornim la shopping. Cum unde? |n mall, unde avem o varietate mare de magazine pentru toate gusturile sau, cel pu]in, a[a ne imaginm. Intrm cu \ncredere [i entuziasm [i ne izbim de realitate... |n acest an se pare c a explodat pia]a de materiale ieftine, modele dintre cele mai hidoase [i mai odioase cu aspect de zdren]e. Mrcile cele mai comerciale sunt ticsite de haine [ifonate, cu look „second hand” [i miros de mucegai.

Se pare c ob]inerea unui profit ct mai mare duce la achizi]ionarea hainelor la kilogram, provenite din cea mai mare pia] chinezeasc. M aflu \n mijlocul mall-ului [i m uit la ]inutele unui brand de renume, \ncercnd a gsi ceva, orice care s \mi plac. Iar ceea ce vd sunt numai articole din material plastic gros, cu o form att de bine definit \nct oriunde le-ai pune nu \[i pierd forma - asemenea unui carton. Plec spre alt brand [i \nc de la intrare m \ntmpin un miros neplcut [i multe haine \nghesuite, [ifonate, abia scoase probabil din ni[te saci ticsi]i. |ncep s \mi pierd \ncrederea c voi gsi ceva \n trend pentru var, dar nu m las [i continuu drumul. Gsesc o alt marc renumit, vd \n vitrin o varietate de culori [i intru. |n afara pieselor de \mbrcminte \n culori neon [i printuri care nu au nici un fel de sim] artistic, observ pe un manechin o rochie simpl, neagr, parc apretat. M apropii [i observ cel mai dezgusttor lucru din via]a mea – o rochie din burete; da!, dintr-un burete ca cel folosit pentru parchet, acoperit cu plastic negru. |n acel moment ies din magazin, ies din mall [i stau [i m \ntreb cum este posibil a[a ceva? Cnd marii designeri concep materiale organice [i caut cele mai bune solu]ii pentru ca noi s ne sim]im ct mai bine cu ceea ce purtm, brandurile comerciale caut exact opusul sau ce anume?!... c nu \n]eleg!!!

Stilul ]i-l po]i crea \n imagina]ie cum vrei, dar unde \l gse[ti? Eu am ales modificarea articolelor cumprate \n anii trecu]i sau crearea altora pe comand! Tu ce alegi?

Zmbet de vacan]

BEauty nEwS

Do’s & V

DON’TS

20 Stop to shop

ara [i-a intrat \n drepturi.

Odat` cu ea, grija fa]` de aspectul nostru corporal este num`rul 1 pe lista de priorit`]i. Un vechi proverb chinezesc spune c` „un z#mbet \]i aduce un plus de 10 ani \n via]`”. {i cum un z#mbet frumos face c#t 1000 de cuvinte, grija pentru perfec]iunea lui trebuie s` fie cu high priority.

Medicul stomatolog dr. implantolog Taner Chemal este de p`rere c` secretul unui z#mbet de excep]ie st` \n puterea noastr`. |n opinia sa, regimul alimentar echilibrat, bogat în substan]e nutritive dintre care amintim vitamina C, vitamina D, calciul [i altele, este esen]ial pentru s`n`tatea oral`. Cu c#t suntem mai con[tien]i c` un regim de via]` s`n`tos ajut` corpul per total, cu at#t ne vom sim]i mai tineri [i mai frumo[i.

Ce poate fi mai \n trend [i

niciodat` demodat pe timp de var`? Un bronz perfect al`turi de o dantur` s`n`toas`. Astfel, medicul Taner Chemal ne sf`tuie[te ca, pentru a proteja smal]ul dentar, s` evit`m: dulciurile rafinate, gust`rile compuse din dulciuri [i carbohidra]i, b`uturile dulci, în special cele carbogazoase, b`uturile care coloreaz` din]ii (ceai, cafea, vin ro[u), consumul de alimente/b`uturi fierbin]i urmate de cele reci.

La polul opus, numai bune de consumat vara, dar [i un real ajutor pentru un z#mbet perfect sunt: ceaiul verde, ciuperca Shiitake („regele ciupercilor”), uleiul de mu[tar, ceapa, menta, apa, brânza, guava, kiwi, carnea de pui, ]elina, semin]ele de susan, p`trunjelul, m`rul, morcovul, nucile, c`p[una.

A[adar, let’s smile. Acum e simplu!

Carmen Cristea

FaShion architEcturE

JACOUES

-

Heim

Jacaues Heim a  creator infost un teligent, care a [tiut s se joace cu mai multe stiluri.

Unele dintre cele mai privilegiate dintre clientele sale, precum Doamna Charles de Gaulle sau doamna Dwight D. Eisenhower ori actri]a Gloria Swanson, \l adorau pe acest gentleman de excep]ie.

22 Stop to shop

Jacques Heim a fost un creator de mod` specializat, mai ales, \n paltoane din blan` destinate doamnelor. A preluat afacerea de familie \n domeniul bl`nurilor \n anul 1930 [i a pornit linii de paltoane, de haine de sear`, de mod` pentru tinerele femei [i de costume pentru doamne. Principala sa inova]ie a constat \n descoperirea faptului c` bl`nurile pot fi lucrate ca orice alt material, lucru ce a devenit semnul distinctiv al brand-ului s`u.

Creatorul francez a fost un outsider \n perioada exploziei New Look-ului din anii 1950, creat de Dior [i sus]inut de designeri precum Cristobal Balenciaga [i Jacques Fath.

Jacques Heim, un b`rbat \nalt, ar`tos, cu un temperament jovial, p`rea mai degrab` un om de afaceri dec#t un creator de mod`. El nu dispunea de str`lu-

cirea competitorilor s`i Christian Dior sau Yves Saint Laurent. Caroline Rennolds Milbank l-a caracterizat \n cartea sa “Couture” (1985) ca fiind un inovator din fire. |n timp ce presa interna]ional` a vremii nu l-a v`zut pe Jacques Heim ca pe un designer ce dicta moda, el avea o influen]` real` pe scena fashion. Colec]iile “Heim Young Girls” din 1930 [i “Heim Actualité Girls” din 1937 au fost sursa de inspira]ie pentru designerii anilor ‘50 [i ‘60.

Dup` succesul pe care l-a \nregistrat odat` cu lansarea parfumului s`u, Alambie, \n 1947, Jacques Heim a creat [i produs c#teva parfumuri renumite [i \n prezent [i considerate esen]e de top: J'Aime (1958) [i Shandoah (1966). Parfumul “J'Aime” a fost sursa de inspira]ie pentru faimosul “J’Adore” al lui Christian Dior.

De[i nu s-a l`sat condus de pia]`, dar a [tiut ce \[i dore[te

FaShion architEcturE aceasta, contribuind \n consecin]` la a face istorie \n mod`, a fost r`spl`tit prin a fi fost numit Pre[edintele Camerei Sindicale a Haute Couture-ului \ntre 1958 [i 1962. |n 1950 a publicat propria revist`, “Revue Heim”.

Jacques Heim a fost un creator inteligent, care a [tiut s` se joace cu mai multe stiluri. Unele dintre cele mai privilegiate dintre clientele sale, precum Doamna Charles de Gaulle sau doamna Dwight D. Eisenhower ori actri]a Gloria Swanson, \l adorau pe acest gentleman de excep]ie.

Casa de mod` Jacques Heim a func]ionat timp de 40 de ani.

ea la “Expozi]ia Interna]ional` de Arte Decorative [i Industrii Moderne”, la Paris. |mpreun` prezint` “boutique-ul simultan”: o nou` viziune asupra artei vestimentare printr-o conjugare a picturii cu moda. |n 1930, Sonia Delaunay se \ntoarce la iubirea ei ini]ial`, pictura, \n timp ce creatorul \ntregistreaz` un succes nebun, iar atelierul de bl`nuri devine Casa de Mod` Jacques Heim.

De la bl`n`rie la Casa de mod` P`rin]ii lui Jacques Heim, Isidore [i Jeanne Heim, evrei de origine polonez`, se ocupau cu bl`nurile, av#nd un atelier deschis \n 1898 la Paris, cu exact un an \nainte de na[terea fiului lor. |nc` de la \nceputul anului 1920, Jacques munce[te al`turi de ei. |n 1923 preia afacerea p`rin]ilor, bl`n`ria locat` pe Rue Lafine, \n Paris. De aici plecau cele mai luxoase haine de blan` c`tre toat` aristocra]ia Europei.

El a dorit ca afacerea s` se extind`, aduc#nd design-ul vestimentar \n business. A studiat tehnicile de design timp de 7 ani. |ncepe s` confec]ioneze cape [i paltoane cu ni[te ]es`turi deosebite, originale. {i asta pentru c` avea o colaborare cu Sonia Delaunay, o artist` plurivalent`. |n 1925, particip` al`turi de

Doi ani mai t#rziu, Heim creaz` un costum de baie din dou` piese, l`s#nd abdomenul la vedere. |[i denume[te piesa vestimentar` “Atome” (n.r. atom). Din p`cate, femeile nu sunt preg`tite \nc` s` \[i dezveleasc` trupul at#t de mult, num`rul celor care cump`r` fiind mic. C#]iva ani distan]`, crea]ia lui Heim va sta la baza a ceea ce azi cunoa[tem ca

bikini. Din p`cate pentru Heim, istoria modei nu \l crediteaz` ca [i inventatorul de drept al bikini-lor.

Povestea este simpl`. Dup` ce l-a creat, Heim l-a pus la v#nzare \n magazinul pe care \l de]inea la Cannes, pe plaj`. Ca s` \l promoveze, a \nchiriat avioane care f`ceau reclam` pe cer. A scris c` “Atome” este “cel mai mic costum de baie din lume”. Dar, exact la trei s`pt`m#ni din momentul \n care Heim \ncepuse a[i promova crea]ia, un alt designer francez, Loius Reard, a f`cut acela[i gen de promovare a unei crea]ii similare cu cea la lui Jacques. Loca]ia de publicitate a fost Riviera francez`. Mesajul lui, simplu, dar puternic: “Bikini – mai mici dec#t cel mai mic costum de baie din lume.” Iar femeile care au \ndr`znit s` poarte acel outfit \n acele timpuri c`utau Bikini…

De[i nu a avut succes cu costumul de baie din dou` piese, d` lovitura \n materie de haine sport \n momentul \n care \n 1956, Brigitte Bardot este v`zut` purt#nd o costuma]ie de plaj` marca Heim.

Creeaz` [i lanseaz` linia “Haute Fourrure” care \i aduce un mare succes. Nume mari din domeniu, precum Gabrielle Chanel, Lanvin [i Poiret \i \ncredin]eaz` crearea colec]iilor lor pe baz` de bl`nuri.

Odat` cu colec]ia de prim`var`-var` 1934, Jacques Heim devine primul creator de mod` care utilizeaz` bumbacul \n haute couture. |naintea sa, designerii foloseau exclusiv organza sau muselina.

Stop to shop 23

FaShion architEcturE |n 1937, lanseaz` o colec]ie foarte \ndr`znea]`, “Spécial été”, care, pentru acea epoc`, a fost revolu]ionar`. Dup` succesul acesteia, Jacques Heim debordeaz` de imagina]ie [i creeaz` un stil care se adreseaz` \n mod special tinerelor.

Pune bazele unui departament pe care \l denume[te “Heim Jeunes Filles”, av#nd ca scop adaptarea la gusturile tinerelor.

Colec]ia “Heim Jeunes Filles” este una tinereasc`, proasp`t` dar, \n acela[i timp, simpl`. Ca element particular, punea adesea accentul pe marcarea taliei. Rochiile de sear` sunt romantice, altern#nd cu dantele vesele, materiale transparente. G#nde[te [i \nfiin]eaz` ni[te saloane destinate strict tinerelor, le pune la dispozi]ie cataloage cu crea]ii destinate strict lor, astfel \nc#t \[i puteau alege ]inutele preferate. Aceast`

colec]ie a avut o via]` lung`, p#n` aproape de anul 1969 c#nd Casa de Mod` [i-a \nchis por]ile. |n perioada ocupa]iei germane i-a fost foarte greu, din cauza originilor evreie[ti. A reu[it \ns` s` nu \i fie \nchis` afacerea. Apoi, \ntre 1946 – 1966 ajunge s` deschid` un lan] de magazine unde vindea haine sport, costume de baie [i haine casual. |n anii ‘50 debuteaz` [i cu haine ready-to-wear prin brand-ul “Heim Actualité”. |n 1945, Jacques Heim lanseaz` parfumul “Alambic” care se dovede[te a fi un mare succes.

Peste 4 ani, el fondeaz` propria societate, “Parfums Jacques Heim”. Cinci ani mai t#rziu lanseaz` parfumul “J'AIME”, urmat \n 1953 de “ARIANE”.

Anul 1950 este momentul \n care societatea “Maria Carine”, prima structur` ce se ocupa de difuzarea mondial` a ]inutelor prêt-à-porter sub semn`tur` de designer, semneaz` contract cu linia lui Jacques Heim.

Datorit` calit`]ilor sale profesionale [i umane, \n 1960 a devenit creatorul de mod` oficial al doamnei de Gaulle. |n 1966 parfumul “Shandoah” vede lumina zilei [i devine un succes. Tot acum creatorul lanseaz` linia vestimentar` pentru domni, “Monsieur Heim”.

Mo[tenirea Jacques Heim trece \n nefiin]` pe 8 ianuarie 1967 [i, din p`cate, doi ani mai t#rziu Casa

24 Stop to shop

sa \[i \nchide por]ile. Dup` decesul lui, “New York Times” scrie: “Jacques Heim, un mare om, jovial, care p`rea a fi mai degrab` un om de afaceri sau bancher dec#t un creator de mod`”. |n “Women’s Wear Daily” se men]iona: “Heim a fost un inovator \n afaceri. Nu vroia s` fie numit designer, ci, mai degrab`, editor de haine.”

A anticipat puterea de cump`rare [i influen]a ready-to-wear, a [tiut s` anticipeze nevoile publicului american g#ndind o linie inovatoare sport, dar care nu [ia pierdut feminitatea prin linia de croial`. A fost omul care, dup` al Doilea R`zboi Mondial, a lansat blana de iepure, devenit un must al vremii.

Roxana Bichi[

FaShion

kidS

Foto: Gabi Todirel

www.zazaboutiaue.ro 

Stop to shop 25

FaShion

kidS

Foto: Gabi Todirel

www.zazaboutiaue.ro 

26 Stop to shop

FaShion

kidS

Foto: Gabi Todirel

www.zazaboutiaue.ro 

Stop to shop 27

FaShion

kidS

Foto: Gabi Todirel

www.zazaboutiaue.ro 

28 Stop to shop

FaShion

kidS

Foto: Gabi Todirel

www.zazaboutiaue.ro 

Stop to shop 29

nEwS From...

Cercei MELI MELO 29,99 RON

Cercei MELI MELO 29,99 RON

Benti] MELI MELO 14,99 RON

Colier MELI MELO 39,99 RON

Br]ar MELI MELO 29,99 RON

Inel MELI MELO 19,99 RON

Colier MELI MELO 59,99 RON

Geant MELI MELO 99,99 RON

30 Stop to shop

Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.

FaShion

kidS

Foto: Gabi Todirel

www.zazaboutiaue.ro 

32 Stop to shop

FaShion

kidS

Foto: Gabi Todirel

www.zazaboutiaue.ro 

Stop to shop 33

FaShion

kidS

www.zazaboutiaue.ro 

Stop to shop 35

SntatE

2 TERAPII DE FRUMUSE}E care te scap de T acnee [i celulit

ocmai ce am trecut peste zilele de Pa[te, cu m#ncare din bel[ug [i activitate fizic` redus`, dac` nu ignorat`, de-a binelea. Chiar dac` nu crezi sau dac` \nc` nu vezi, efectele dezastruoase ale acestor… “\ndeletniciri” exist` [i foarte cur#nd vor \ncepe s` te deranjeze.

Stresul este [i mai mare pentru c` mai este foarte pu]in p#n` la vacan]` c#nd o s` vrei s` folose[ti costumul de baie.

Astfel, recomand 2 terapii de frumuse]e, una pentru fa]`, cealalt` pentru corp, terapii care promit s` [tearg` efectele stilului de via]` dezorganizat,

36 Stop to shop

SntatE poate fi aplicat \n 2 feluri. Exist` mezoterapia prin injectare, se percep mici \n]ep`turi, suportabile chiar [i de cele mai sensibile persoane. Ca s` fie eliminat definitiv disconfortul, se poate aplica o crem` cu anestezic, cu 30-40 de minute \nainte de tratament.

A doua variant`, mezoterapia prin electrodermopora]ie este total nedureroas`, ba chiar relaxant`, procedura const#nd \ntr-un masaj bl#nd cu ajutorul unei piese de m#n`. De obicei, tratamentul implic` sesiuni spa]iate la 1-3 s`pt`m#ni, p#n` c#nd se ob]ine efectul dorit [i apoi, pentru \ntre]inere, la fiecare dou`-trei luni. Dup` dou`-trei sesiuni, pacien]ii pot vedea \mbun`t`]irile aduse de tratament. Unii pot vedea efectiv rezultatele dup` doar o singur` sedin]`.

adoptat \n ultima vreme.

Peeling-ul chimic te scap` de acnee Pe l#ng` faptul c` ac]ioneaz` foarte bine asupra ridurilor fine, peeling-ul chimic trateaz` foarte bine [i acneea sau urmele pe care aceasta le-a l`sat asupra tenului t`u.

Se [tie foarte clar c` m#ncarea grea, plin` de gr`sime, consumul de alcool [i nop]ile nedormite \[i pun amprenta, \n primul r#nd, pe ten. De aceea, recomand c#teva [edin]e de peeling chimic care, cu siguran]`, vor ajuta.

Peeling-ul chimic, cunoscut [i sub numele de exfoliere chimic` sau derma-peeling, este o tehnic` folosit` pentru a \mbun`t`]i aspectul pielii. Pe parcursul acestui tratament, preparatul chimic aplicat pe piele determin` apari]ia unor vezicule [i, mai apoi, duce la exfolierea suprafe]ei cutanate. ”Noua piele” este mult mai catifelat` [i mai pu]in ridat`, dar este temporar sensibil` la razele solare.

Mezoterapia Reducerea depozitelor de gr`sime, tratarea celulitei, prin utilizarea unor substan]e precum fosfatidilcolina sau deoxicolatul ce emulsioneaz` grasimile din depozitele \n care sunt injectate (lipoliza).

Re\ntinerirea pielii, \n mod special de la nivelul fe]ei [i g#tului, decolteului [i m#inilor,

prin utilizarea de substan]e precum acidul hialuronic, multivitamine, aminoacizi, coenzime, antioxidan]i, care stimuleaz` produc]ia de colagen [i regenerarea elastinei, elimin` formarea [i daunele radicalilor liberi, favorizeaz` hidratarea pielii, \mbun`t`]irea tonusului [i texturii pielii, netezirea ridurilor fine [i chiar a celor mediu-profunde, atenuarea vergeturilor (datorate deteriorarii [i/ sau perturb`rii form`rii fibrelor de colagen [i elastin`). Acestea sunt o parte dintre beneficiile pe care le are mezoterapia asupra corpului t`u. {edin]ele de mezoterapie nu sunt dureroase, iar tratamentul

Articol realizat de Dr. Florin Juravle Medic primar chirurgie plastic` [i reparatorie Clinica Dr. Florin Daniel Juravle Calea Doroban]i 51, Etaj 1, Interfon 03; tel.: 0731.554.554 email: contact@drflorinjuravle.ro

Stop to shop 37

Stil

dE via}

"Hai mai bine despre copilrie s povestim, cci ea singur este vesel [i nevinovat. {i, drept vorbind, acesta-i adevrul."

Ion Creang, Amintiri din copilrie.

Ela Cr`ciun Prezentatoare Antena 3 („Numai de bine” & {tiri matinale de weekend) www.elacraciun.ro

La mul]i ani!

38 Stop to shop

Ziua de 1 iunie a fost dintotdeauna important pentru mine. {i pentru dumneavoastr la fel, nu-i a[a? Cnd eram mic, prin]ii mei reu[eau ca de fiecare dat s m surprind [i s transforme aceast zi \ntruna special. Acum, din postura de mam \ncerc s fac la fel pentru copiii mei. 1 iunie \nseamn planuri, cadouri, amintiri pre]ioase. Copilul din mine revine, iar adultul pierde teren.

Bie]elul meu, Alex, [i feti]a mea, Alesia, a[teapt cu mult nerbdare aceast zi. Cumva este la fel de important ca aniversrile lor. Bucuria lor este molipsitoare. Energia lor este grozav. {i astfel, [i eu a[tept cu nerbdare aceast zi la fel cum o fceam \n copilrie. Nu lsa]i grijile de niciun fel s boicoteze planurile pentru aceast srbtoare. Zmbetul de pe fe]ele celor mici este cel mai important lucru. Ve]i putea muta mun]ii dac le observa]i [i \nv]a]i de la ei entuziasmul [i modul pozitiv \n care abordeaz via]a. Eu \n]eleg \n fiecare zi de la Alex [i Alesia c ceea ce conteaz este, de fapt, pe cine avem alturi.

Foto: Kanal D

SpEcial

comedie la puterea D,

Kanal D

42 Stop to shop

“Fetele lu’ Dom’ Profesor” este serialul de comedie difuzat \n fiecare vineri, de la ora 23:30, la Kanal D. Serialul produs de Kanal D [i filmat \n Studiourile din Buftea aduce \n fa]a telespectatorilor un scenariu alert, tipologii pline de haz [i actori foarte talenta]i. Ctlin C]oiu, Octavian Strunil, Doini]a Oancea, Adina Galupa, Diana Roman, Dana Dembinski Medeleanu, Alec Secreanu sunt doar cteva dintre numele care dau via] persoanjelor acestui sitcom.

SpEcial

|

n fiecare episod, un invitat special \[i face apari]ia \n fa]a telespectatorilor. P#n` acum, vedete precum Loredana, Irinel Columbeanu, Alexandru Ar[inel, Alexandru Papadopol, Teo, Gabriel Cotabi]`, Dan Chi[u [i Liviu V#rciu au interpretat roluri \n sitcom-ul “Fetele lu’ Dom’ Profesor”.

Produc`torul serialului este actorul C`t`lin C`]oiu, al`turi de C`t`lin Volo[eniuc [i Mihai R`dui. Actorul care d` via]` [i personajului principal, Tinel, ne-a povestit c` visul de a produce filme a \nceput s` i se contureze odat` cu \nt#lnirea cu celebrul actor Dennis Hopper, \n urm` cu mai bine de zece ani. “Aveam g#nduri s` producem filme \mpreun`, [i l-am \nso]it de c#teva ori la un festival de film din Los Angeles. Din p`cate, nu am mai apucat s` facem acele filme pe care ni le propusesem, pentru c` s-a stins \n 2010”, a spus C`t`lin C`]oiu. Despre serialul “Fetele lu’ Dom’ Profesor”, ne-a m`rturisit c` a fost ideea lui: “Serialul «Fetele lu’ Dom’ Profesor» a fost ideea mea, eu l-am g#ndit, eu l-

am proiectat, eu l-am adus \n stadiul \n care prietenii mei, Mihai R`dui [i C`t`lin Volo[eniuc, l-au v`zut. Am ajuns iat`, de la idee, \n acest moment, c#nd suntem aproape de finalizare”.

C`t`lin crede despre Tinel, personajul pe care-l interpreteaz`, c` este o proiec]ie a lui. “|n general, am jucat personaje care n-aveau leg`tur` cu mine.

Pot s` spun c` personajul pe care-l interpretez este o responsabilitate mult mai mare, fiind primul personaj principal pe carel fac. |n ciuda faptului c` este extrem de diferit fa]` de persoana mea, profesorul de filosofie Tinel este un personaj care mie mi-e simpatic pentru c` \mi creeaz` senza]ia c` este o proiec]ie a mea, cel pu]in fizic [i ca mi[care, \n viitor, c#nd o s` \mb`tr#nesc.”, a spus r#z#nd actorul.

sor» are o structur` atipic` din punct de vedere al scenariului.

Este un serial de comedie cu o poveste de dragoste inclus`.

Deci, un sitcom romance. Urm`rim povestea de dragoste dintre Cornel [i Stela, [i ne vom delecta, episod de episod, cu alte pove[ti din registrul comediei de situa]ie. Avem \n fiecare episod [i c#te un special guest. Nume mari!”, a spus Octavian Strunil`.

Cerasela (Dana Dembinski Medeleanu), o actri]` foarte popular` \n Rom#nia, \l p`r`se[te, dup` 20 de ani de c`snicie, pe

Scenariu atipic, distribu]ie excelent` |ndr`gitul actor Octavian Strunil` s-a ocupat de scenariul sitcom-ului “Fetele lu’ Dom’ Profesor”. “«Fetele lu’ Dom’ Profe-

C Foto: osmin

Foto: Kanal D

Gogu

Stop to shop 43

SpEcial Distribu]ia serialului: C`t`lin C`]oiu (Tinel) – Actor [i muzician, membru al formatiei VH2. A jucat de-a lungul timpului \ntr-o serie de proiecte de televiziune, dar [i \n lung-metrajele “Supravie]uitorul” [i “Minte-m` frumos!”.

Dana Dembinski Medeleanu (Cerasela) – Absolvent` a Universit`]ii Na]ionale de Art` Teatral` [i Cinematografic`, actri]` la Teatrul Nottara [i Teatrul Mic, a jucat \n: “|ngera[ii”, “Aniela”, “Iubire [i Onoare”, “Pariu cu via]a” [i “Tanti Florica”.

Doini]a Oancea (Mela) – A absolvit Facultatea de Teatru [i are studii post-universitare \n Budapesta. A jucat \n filmul “S-a furat mireasa”, \n mediu-metraj-ul “May’s fever”, dar [i \n produc]iile “Regina”, “Inim` de ]igan” [i “State de Rom~nia”. adina Galupa (Bella) – Actri]` licen]iat` la UNATC Bucure[ti. A fost cooptat` \n produc]iile “Ghost Rider 2”, “Lover Boy”, “S-a furat mireasa” [i \n serialele – “|ngeri pierdu]i”, “Inim` de ]igan”, “Regina”, “Iubire [i Onoare”, “Aniela”.

Francesca leonte (sTela) – A debutat ca actri]` a Teatrului Foarte Mic \n piesa “Sa \nt~mplat \ntr-o joi”, a jucat \n piesa “Aproape” la Teatrul Mignion, dar [i \n scurt metrajele “Clepsidra” [i “Jazz”.

Octavian strunil` (COrnel) – A studiat teatrul la UNATC, Bucure[ti. A jucat \n “Iubire ca \n filme”, “Regina”, “State de Rom~nia”, “Tanti Florica”. A regizat [i montat filmele “Bani” [i “Home delivery”.

Diana roman (TOni) – Absolvent` a UNATC, Bucure[ti; joac` la Teatrul Na]ional \n piesa “Ho]i” [i la Teatrul Nottara \n produc]ia “Un pic prea intim”. A dat via]` unui personaj extrem de ofertant \n proiectul “|ngeri pierdu]i”.

Mariana liurca (lena) – S-a n`scut \n Republica Moldova, dar a absolvit Academia de Art` Teatral` [i Cinematografic`, Bucure[ti, sec]ia Actorie, la clasa profesorului Grigore Gonta. A jucat la Teatrul Na]ional Bucure[ti [i la Teatrul Nottara. alec sec`reanu (MarCel) – Absolvent al UNATC, a interpretat personaje \n serialele “Daria, iubirea mea”, “Cu un pas \nainte” [i “Pariu cu via]a”. Joac` frecvent piese la Teatrul Metropolis, Nottara [i Teatrul Foarte Mic.

44 Stop to shop

Tinel, un profesor de filosofie disponibilizat, [i \i cere acestuia jum`tate din banii pe casa \n care locuie[te. Tinel, for]at de \mprejur`ri [i la sugestia unor fete pe care le are \n gazd`, \[i deschide un salon de masaj erotic. Cerasela nu [tie nimic de existen]a acestui salon deschis \n fosta ei cas`, iar Toni (Diana Roman), fata lor \ntoars` de la studii, afl` despre activitatea desf`[urat` de Tinel. Cele trei fete sunt tinere, pline de sexualitate [i cu personalit`]i diametral opuse.

Dac` Bella (Adina Galupa) este cea care [tie exact ce \[i dore[te, un b`rbat cu bani care s`-i ofere tot confortul necesar, Stela (Francesca Leonte), sora acesteia, este o fire mai sensibil` [i se \ndr`goste[te de electricianul ne\ndem # natic [i f ` r ` niciun viitor.

Mela (Doini]a Oancea) \[i tr`ie[te via]a \n func]ie de ce scrie la horoscop. Cornel (Octavian Strunil`) [i Lena (Mariana Liurc`) sunt personajele care fac deliciul publicului prin Foto: Adi Stoicoviciu Vestimenta]ie oferit` de magazinele Icon [i Sport Couture

glume. Cornel este electricianul nepriceput care intr` tot timpul \ntr-o \ncurc`tur` [i \i trage [i pe ceilal]i cu el, provoc#nd adev`rate dezastre c#nd se apuc` s` repare ceva prin cas`. Lena este “femeia \n cas`”, de origine din Basarabia, extrem de ata[at` de Tinel. |n primul episod al serialului, Loredana Groza [i-a jucat propriul rol, \ns` a fost pus` \ntr-o postur` fictiv`, aceea de expert \n bl`nuri naturale de mare valoare.

Loredana a trebuit s` analizeze o hain` de blan` primit` de “Bella” de la u n f o s t client rus.

“Am intrat \n distribu]ie la invita]ia lui C`t`lin C`]oiu, prietenul meu de o via]`, care mi-a trimis scriptul. Cea mai mi[to faz` este c` am jucat cu o… lam`. {i atunci c#nd apare un animal (n.r.: \n distribu]ie), nici nu mai conteaz` cum joci, c` toat` lumea se uit` la el. Am avut o concuren]` fantastic`. Lama mi-a luat fa]a!”, a spus amuzat` Loredana.

Carmen Cristea

FaShion Fit Pantaloni scur]i & Tricou Adidas by Stella McCartney Boost 2 Shoes Adidas by Stella McCartney Stilist: ABChic

46 Stop to shop

FaShion Fit

Diana {tirbu: “Recunosc, fac parte din acea categorie de femei care vizioneaz meciuri de fotbal stict pentru a afla mai multe detalii legate de sportivii de pe teren. |nainte de sesiunea foto [tiam peste 80% din biografia lui Beckham [i nu sunt microbist.

Propunerea mea din aceast lun este o ]inut superb semnat Stela McCartney. Un cadru mai frumos pentru sesiunea fashion fit nu cred c puteam gsi. Cnd ie[i]i la alergat, gndi]i-v de dou ori ce echipament alege]i.

Nu [ti]i niciodat ce sportiv \ntlni]i .” www.dianastirbu.ro Stop to shop 47

FaShion Fit Diana {tirbu: “Am reu[it s transform holurile mallului \n pist de alergare. Pasiunea pentru sport nu are limite, a[a c propun s privi]i [i astfel de loca]ii ca locuri unde pute]i face mi[care. Eu am pozat lng manechinele magazinelor [i am reu[it s atrag aten]ia trectorilor. Outfit-ul poate fi folosit [i la antrenamentele indoor de grup sau individuale.” www.dianastirbu.ro

Bustier SUPERNOVA Colan]i 3/4 SUPERNOVA Jachet CLIMA ANTHEM Adida[i SPRINGBLADE. Stilist: ABChic 48 Stop to shop

SpEcial Arhitectul localului [i-a propus s` creeze un decor organic prin linii ondulate cu o cromatic` vibrant` \n contrast cu griul fumuriu [i metalic al granitului [i sticlei ce domin` cl`direa Sky Tower. Spa]iul are c`ldur`, dar reu[e[te s` se [i integreze \n ambian]a general`. La Entre Aromas s-a pus accent pe finisajele artistice cu o not` personal` de manualitate care s` imprime energie artistic` \n suprafe]ele ce compun spa]iul.

arome [i entertainment

Se poart fiesta spaniol

Dac \n zilele sau serile acestei veri dore[ti s ie[i din monotonie [i s petreci clipe cu sangre caliente, atunci trebuie s [tii c exist Entre Aromas – Social Restaurant, situat la parterul celei mai \nalte cldiri din Romnia – SkyTower.

Spania [i gaudi Cu un decor spectaculos, inspirat de opera celebrului architect spaniol Antoni Gaudi, Entre Aromas este situat pe 3 nivele.

Atmosfera urban`, amplasamentul \n inima centrului de business al Capitalei, muzica [i m#ncarea \l transform` \ntr-un loc perfect pentru \nt#lniri de afaceri, reuniuni cu prietenii, petreceri corporate [i private sau evenimente exclusiviste.

50 Stop to shop

Preparatele culinare Entre Aromas satisfac [i cele mai exigente gusturi. Toate sunt acompaniate de o re]et` secret` de Sangria, dar [i de vinuri atent selec]ionate: spaniole, interna]ionale sau rom#ne[ti. |n fiecare vineri [i s#mb`t`, restaurantul Entre Aromas va g`zdui concerte av#nd ca invita]i unii dintre cei mai \n vog` arti[ti: piani[ti, soprane, mezzosoprane, violoni[ti, actori, tenori. Periodic aici se vor organiza expozi]ii, workshop-uri culturale, degust`ri de m#ncare [i vinuri.

Text: Vladimir Popa Foto: Entre Aromas

FaShion rEport

c

ristina Stoica este un designer aflat la \nceput de drum. Dar ceea ce ea creaz` nu se afl` la vedere.

Cu at#t mai special` este munca sa, cu c#t piesele g#ndite de ea le face fericite pe doamne… [i nu numai.

Cristina spune c` totul a pornit de la o discu]ie la cafea, al`turi de o prieten`. “Am#ndou` fiind pasionate de mod`, ne-am g#ndit cum am putea crea un produs care s` ofere femeilor ceea ce au nevoie. Nu am inventat roata, doar punem accentul exclusiv pe imaginea femeii care are \ncredere \n sine, iar celor care nu o au \ncerc`m s` leo oferim prin ceea ce facem”. {i a[a a luat na[tere Bawdy, locul unde lenjeria intim` cap`t` cele mai senzuale forme.

Inspira]ie la tot pasul

Bawdy by cristina Stoica

52 Stop to shop

Cristina Stoica creeaz` pentru toate femeile, “\n deosebi pentru cele care care se iubesc pe sine. Ne raport`m at#t la lenjeria intima purtat` zi de zi, care \n mod evident lucreaz` la \ncrederea \n sine [i \]i ofer` confortul necesar pentru \ntreaga zi, c#t [i la momentul acela c#nd femeia alege s` se dezbrace de orice masc` [i s` lase toate rolurile zilei la o parte, r`m#n#nd ea \ns`[i.”

Bawdy \nseamn` pasiune pentru acest tip de design vestimentar, dar [i dorin]a de a oferi

FaShion rEport

femeilor ceva unic prin textur`, prin croial`. “Dorim s` oferim o lenjerie delicat` [i confortabil`, care s` le dezv`luie femeilor adev`ratul sine. S` se simt` frumoase indiferent de dimensiuni, de tipul [i culoarea pielii [i indiferent de v#rst`”, spune designerul.

Ea se inspir` din orice o \nconjoar`. “Primordiale sunt emo]iile cu care se asociaz` fiecare g#nd sau fiecare obiect - cam a[a iese fiecare pies` de lenjerie intim`”. Munce[te cu drag, de la primul punct cu creionul pe h#rtie, la alegerea tipurilor de mate-

rial [i p#n` la cercetarea \n ceea ce \nseamn` textile noi care s` acopere nevoile tuturor - aici fiind vorba de pielea sensibil` [i diverse alergii.

Critina Stoica iube[te s` foloseasc` dantela, m`tasea [i voalul, nu doar pentru fine]ea [i senzualitatea lor, c#t [i pentru calitatea pe care o adaug` produselor. Bawdy \nseamn` at#t colec]ii pe care creatoarea le lanseaz` [i le folose[te \n prezent`ri [i show-uri fashion, dar mai ales execu]ii la comand`. “De aici vine [i unicitatea produselor, orice fe-

meie poate s` se simt` frumoas` [i sexy \ntr-o lenjerie care \i vine perfect, indiferent de dimensiunile ei. Toate femeile [tim c` suntem unice \n dimensiuni, nu exist` un tipar de corp care s` fie identic cu altul”, explic` designerul. Calitatea [i unicitatea produselor, frumuse]ea tiparului [i profesionalismul sunt garantate [i prin faptul c` Bawdy a fost selectat` de o celebr` revist` cu “iepura[i” ca furnizor de piese pentru [edin]ele foto.

Text: Roxana Bichi[ Foto: Sorin Ioni]`

Stop to shop 53

makE-up

rEport

Ruxandra Dobrescu,

arhitecta chipurilor 56 Stop to shop

Ruxandra Dobrescu este un nume care, \n domeniul make-up-ului, nu mai are nevoie de nicio prezentare. A lucrat att \n Romnia, dar [i peste grani]e. Nu \i place s vorbeasc despre cei cu care a lucrat, argumentnd simplu: “Nu vreau s numesc pe nimeni – în fond am prestat un simplu serviciu, iar asta nu înseamn c celebritatea lor poate fi transferat [i asupra mea.” |n plus, Ruxandra este cea care a pus bazele renumitei {coli de makeup, Krüger-Brent Agency.

Peste dou treimi dintre absolven]ii si profeseaz în ]ar [i în strintate (S.U.A, Canada, Costa Rica, Africa de Sud, Anglia, Italia, Olanda, Fran]a, Suedia [i Emiratele Arabe Unite). Stop To Shop a provocat-o la o lec]ie de make-up without make-up.

makE-up “Chiar [i atunci când am dat admitere la Institutul de Arhitectur`, tot machiaj urm`ream s` fac – fusesem sf`tuit` s` m` îndrept c`tre arhitectur` în timpul unei vizite la studiourile Animafilm, ocazie în care am avut onoarea de a-l cunoa[te pe directorul de atunci, maestrul Ion Popescu Gopo, care mi-a explicat cum poate deveni cineva creator de personaje. Alte aplica]ii ale machiajului propriu-zis nu prea existau la vremea aceea, cel pu]in nu în domeniul care m` interesa pe mine, respectiv machiajul transforma]ional (de personaj). {i a[a am ajuns arhitect [i grafician. La aproape 25 de ani am dezvoltat o form` destul de grav` de acnee, care nu a r`spuns bine la niciun tratament disponibil în Europa în perioada respectiv`. Datorit` acelei situa]ii [i pe fondul interesului meu constant pentru tot ce înseamn` produs cosmetic [i mai ales de machiaj, am ajuns s` cunosc pia]a produc`torilor [i distribuitorilor, dar [i nivelul educa]iei de profil din România.

Concluziile rezultate m-au convins de importan]a înfiin]`rii unei [coli de machiaj complete, cu o metod` pedagogic` modern` [i deschidere c`tre inova]iile occidentale (în special S.U.A.)”. În 2000 a urmat cursurile de perfec]ionare în machiaj organizate de Dumarex, avându-i lectori pe Alexandru Abagiu [i Narcisa {imandan. „La vremea aceea erau foarte pu]ini make-up arti[ti pe pia]a de mod` (vreo 4 sau 5) [i înc` [i mai pu]ini machiori cu greutate pe pia]a de film

rEport

[i efecte speciale. {i-a completat educa]ia absolvind în 2004 programul de calificare al Westmore Academy of Cosmetic Arts [i în 2009 modulele de machiaj digital [i machiaj pentru efecte speciale [i prostetics ale Cinema Makeup School, ambele [coli situate în Hollywood. „Am ob]inut, de asemenea, în 2006 certificatul de nivel maxim (5) eliberat de Make Up For Ever Academy din Paris.

Din fericire toate calific`rile mele anterioare au contribuit la evolu]ia mea ca make-up artist [i instructor de machiaj, respectiv ca arhitect am avut o baz` solid` în desen, cromatic` [i teorie compozi]ional` [i am putut asimila mult mai u[or tehnicile de prostetic` pentru efecte speciale (bazate majoritatea pe sculptur` [i mulaje din ciment).”

c` amenajarea într-o fabric` mare a unei înc`peri dedicate angajatelor, pentru împrosp`tarea [i retu[area machiajului, e în măsur` s` creasc` productivitatea cu pân` la 10% – 15%. Tot în vara anului 1942, comisia SUA pentru produc]ie de r`zboi a fost nevoit` s` limiteze categoriile de articole cosmetice produse pe pia]` dup` criterii de necesitate – unele fabrici produc`toare c`p`tând importan]` strategic`. Aceea[i comisie [i-a revocat decizia nu mai târziu de octombrie în acela[i an, la presiunea Consiliului Na]ional Pentru Femei al S.U.A., cump`r`toarele neputându-se decide la care dintre articole s` renun]e: ruj, crem` hidratant` sau mascara? Inamicul num`rul unu al bombei atomice exist`, [i se nume[te fond de ten… Nu r`mân

Make-up-ul, un must cotidian

prea multe de spus.”

Am \ntrebat-o pe Ruxandra Dobrescu ce sfaturi ofer` femeilor legat de machiajul zilnic. “Machiajul zilnic al unei femei poate acoperi modele variate – de la un machiaj ultra-natural, aproape nedetectabil, pân` la cel mai

Referitor la importan]a machiajului \n via]a cotidian`, Ruxandra z#mbe[te. „Conform unui raport din 1942 al New York Times, exper]ii în cre[terea productivit`]ii muncii au descoperit

Stop to shop 57

makE-up

rEport

sofisticat machiaj clasic (inclusiv genele false). De aceea, e greu s` formulezi sfaturi universal valabile, cu urm`toarele excep]ii: nu exist` machiaj care s` arate la fel de bine în orice lumin`, de la orice distan]`, reprodus prin oricare din mijloacele cunoscute (film, fotografie etc.) sau asociat oric`rei coafuri [i vestimenta]ii.

De aceea machiajul trebuie întotdeauna adaptat sezonului, momentului din zi [i a[a mai departe; orice machiaj arat` mai bine aplicat pe un ten curat [i tratat cu o bază de machiaj; cea mai comun` gre[eal` în alegerea fondului de ten este alegerea texturii nepotrivite, iar cea mai comun` piedic` în calea alegerii fondului de ten adecvat este atitudinea cump`r`toarelor înse[i. Orice fond de ten va releva ridurile dac` este pudrat excesiv sau dac` el însu[i con]ine pulberi în exces; machiajul purtat neglijent arat` mai r`u decât dac` nu ar exista machiaj de loc; de[i o vestimenta]ie sofisticat` poate fi asociat` unui machiaj minimalist, unui machiaj sofisticat, intens, nu i se va potrivi o vestimenta]ie casual – machiajul sofisticat reclam` întotdeauna o coafur` [i o ]inut` de aceea[i factur`.” |n opinia Ruxandrei, nu exist` solu]ii magice pentru ca femeile s` \n]eleag` importan]a folosirii doar a unor produse de calitate.

“Ca regul` general`, cump`r`-

torii ar trebui educa]i s` nu cumpere produse despre a c`ror origine nu au informa]ii certe (de exemplu, produse comercializate la tarabe, în bazaruri, produse de contraband`, produse f`r` sigiliul original, sau cu ambalajul [i/sau etichetele deteriorate etc.) [i s` se str`duiasc`, pe cât posibil, s` testeze produsele înainte de a le achizi]iona – în]elegând prin „testare” testarea produsului ori ca machiaj complet oferit de comerciant, ori în acelea[i condi]ii în care ar fi utilizat în mod normal (fondul de ten testat acas`, dup`

1

2 3

58 Stop to shop

Model „Ioana Aldea”

4 5

rutina obi[nuit` de preg`tire a pielii, rujul testat pe buzele în prealabil nefardate [i a[a mai departe). Testarea superficial` în orice alte condi]ii nu va releva calit`]ile sau defectele reale ale produsului. Cu alte cuvinte, singurul aspect legat de calitate pe care îl putem inocula cump`r`torilor este s` evite produsele care le-ar putea face r`u. Calitatea r`mâne, în rest, un factor dependent de personalitatea, a[tept`rile [i obiceiurile fiec`ruia dintre noi.”

Roxana Bichi[

BEauty Shop

42ra9beauty lei

IAN OMNIA IND let a to Ap de

Kend etics cosm

(40 ml)

RA AOVA AMA let a to e Ap d (100 ml)

28ra3beauty lei

Kend etics cosm

SHISEIDO IBUKI purifying cleanser

SHISEIDO IBUKI Gentle Cleanser

16ra6beauty lei

SHISEIDO IBUKI Protective moisturizer

Kend etics cosm

23ra6beauty lei

21ra2beauty lei

Kend etics cosm

16ra6beauty lei

Kend etics cosm

Kend etics cosm

13ra3beauty lei

Kend etics cosm

23ra6beauty lei

SHISEIDO IBUKI eye cream 60 Stop to shop

Kend etics cosm

23ra6beauty lei

Kend etics cosm

SHISEIDO IBUKI Softening concentrate SHISEIDO IBUKI Refining Moisturizer enriched

SHISEIDO IBUKI Refining Moisturizer

Produse disponibile \n magazinele Kendra beauty cosmetics [i B&B Collection.

BEauty Shop

Stop to shop 61

BEauty nEwS Se poart împletituri lejere pentru zi, un mix între tradi]ional [i modern. Miryam sus]ine c "este o coafur superb. Dac vrei s atragi privirile, cu siguran] reu[e[ti cu acest aranjament al prului".

Tendin}e \n hair styling

62 Stop to shop

Care sunt coafurile la mod`?

Ce culori se vor purta în aceast` var`? Ana Aurelia Avasilcu]ei, hair stylist (absolvent al unei [coli de hair style de renume din Ia[i, cu particip`ri la seminarii Wella, Londa, Tigi, Joyco, L'oreal, Geta Voinea Upground) este specialistul care va r`spunde pentru Stop To Shop. Tot la ini]iativa noastr` redac]ional`, Miryam, interpreta hitului de succes "One love" - compus de Fly Project, a încercat personal coafurile acestei veri, ajutat` de Aurelia.

Text: Carmen Cristea Foto: Mihai Mitrea Geta Voinea upground

BEauty nEwS

"Braided ponytail" este pentru o apari]ie stylish, aferent unei seri în club. Dac vrei s sco]i din anonimat o coad ponytail, Aurelia propune o combina]ie de împletituri. Miryam s-a sim]it perfect cu aceast coafur, frumuse]ea ei fiind excelent pus în eviden] în acest fel.

O alt propunere este coafura "Static waves", o solu]ie simpl [i totu[i special. "Un pr întins drept poate \ntoarce privirile celorlal]i cu ajutorul câtorva valuri de [uvi]e.

Stop to shop 63

lEc}ia dE kEmpo

Ora de

KemPO De la Kempo la alte sporturi

64 Stop to shop

Este greu de definit complexitatea unui sport, mai ales la nivel teoretic, cci, practic, se vede cu ochiul liber. Este suficient s prive[ti doi lupttori de kempo \n competi]ie ca s-]i dai seama ce condi]ie fizic deosebit au (doamnele observ chiar mai repede...), ct de diverse sunt loviturile pe care [i le aplic [i ct de elaborat trebuie s fie antrenarea unor asemenea sportivi care \[i folosesc \n lupt toate pr]ile corpului. Nu este deloc surprinztor c „emigreaz”, cu performan]e cu tot, spre alte discipline sportive. Din pcate, motivele pentru care o fac sunt de cele mai multe ori de natur financiar.

lEc}ia dE kEmpo Racol`ri de lupt`tori \n echipe olimpice Complexitatea antrenamentelor din kempo genereaz` \n mod automat sportivi complec[i, capabili s` ob]in` performan]e folosindu-[i doar dou`-trei p`r]i ale corpului antrenat din cap p~n` \n picioare. „Fiind un sport de lupt` foarte complex, kempo are un sistem de preg`tire deosebit, \n sensul c` antrenorii sunt preg`ti]i s` antreneze at#t pe partea de lovituri de bra]e, coate, genunchi, picioare, c#t [i arunc`ri [i continuarea luptei la sol. Un lupt`tor de kempo este un sportiv complex, care poate s` fac` judo cu judocanul, box cu boxerul, lupte cu lupt`torul de lupte libere sau greco-romane, chiar dac` lupt`torii respectivi sunt mai buni pe acea specialitate. Lupt`torul de kempo reu[e[te s` \mbine toate aceste elemente [i, de multe ori, se lupt` de la egal la egal [i se descurc` cu succes.

Cooptarea Cristianei Stancu \n lotul na]ional de box feminin, cu care va merge la Campionatul European de Box [i la jocurile olimpice este doar o dovad` a complexit`]ii acestui sport numit kempo. La Jocurile Olimpice din 2012, ea a fost al`turi de lotul na]ional de box feminin, un fel de partener` a fetelor care se calificaser` deja [i se preg`teau cu Cristiana Stancu, iar acum, domnul

Yamato Zaharia L`c`tu[, antrenorul lotului, a considerat c` ar fi foarte bun` pentru a reperezenta Rom#nia [i la box.

Nu este un caz izolat de „racolare�. |n general, lupt`torii cocheteaz` cu mai multe specialit`]i sportive. Cei care vor s` r`m#n` pe o singur` speciali-

tate, fac foarte bine acea specialitate, dar exist` lupt`tori care vor s` devin` mai complec[i, s` [tie s` se lupte [i cu bra]ele, [i cu picioarele, s` [tie [i arunc`ri, [i sol, ceea ce presupune un antrenament care cere mult` anduran]`, o condi]ie fizic` extraordinar` [i mult` dorin]` de a

Stop to shop 65

lEc}ia dE kEmpo realiza performan]`. Am avut sportivi care au venit dinspre alte sporturi c`tre noi, dar [i lupt`tori de kempo care s-au orientat spre alte sporturi, a[a \nc#t acest melanj a oferit realiz`ri tuturor.

Spre exemplu, Eugen Preda era un practicant de lupte libere pe care noi l-am cooptat la lotul na]ional de kempo. C#nd s-a \ntors \napoi la lotul na]ional de lupte libere, se mi[ca mai bine dec#t o f`cea \nainte s` vin` la lotul de kempo”, poveste[te Amatto Zaharia, pre[edintele Federa]iei Rom#ne de Kempo.

Superlupt`tori, SuperKombat, superproduc]ie 100% rom~neasc` De[i \n Rom~nia notorietatea lupt`torilor de kempo este nemeritat de mic`, se pare c` str`inii gust` din plin, \n direct,

Cristiana Stancu

66 Stop to shop

produc]ia rom~nesc` cu ace[ti lupt`tori \n rolul principal... „Iat` c` avem sportivi complec[i care fac performan]` \n kempo, dar [i \n alte sporturi, inclusiv \n kick-boxing, adic` ceea ce vedem \n SuperKombat.

Speciali[tii nu spun niciodat` „K-1”, K-1 este o promo]ie, iar „SuperKombat” este varianta ei rom#neasc`, o produc]ie realizat` de la cap la coad` \n Rom#nia. Este conceptul [i crea]ia lui Eduard Irimia [i se afl` pe locul 3 \n lume ca notorietate [i ca imagine.

Federa]ia Rom#n` de Kempo este organizatorul principal al acestor gale, \n parteneriat cu Eduard Irimia, ca manager, pre[edinte [i promotor. Gala din 24 mai, de exemplu, a fost difuzat` \n direct de EuroSport \n 85 de ]`ri din toat` lumea, \n condi]iile \n care „SuperKombat” este un produs

Marvin Belecciu George Pcurariu

100% rom#nesc. Nu [tiu c#te produse media rom#ne[ti pot spune c` au fost transmise \n peste 80 de ]`ri la nivel mondial”, este de p`rere sensei Amatto Zaharia.

Remunera]ie, dup` buget, mic`, dac` e[ti federa]ie neolimpic`... „Tr`dare s` fie, dar s-o [tim [i noi!” ar putea exclama cineva, \n acela[i spirit al ironicului Caragiale, c~nd aude de aceste peregrin`ri ale lupt`torilor de la un sport la altul. Din p`cate, motiva]ia acestora este una simpl`, trist` [i veche de c~nd lumea: lipsa banilor. „Lupt`torii de kempo care pleac` spre alte sporturi nu pot fi considera]i \n niciun caz tr`d`tori, pentru c`, \n marea lor ma-

lEc}ia dE kEmpo joritate, nu pleac` f`r` acordul meu. Exist`, ce-i drept [i sportivi „mercenari”, care se duc la diverse sporturi, f`r` s` fie loiali [i dedica]i vreunuia. Pentru ei este excelent, pentru c` se dezvolt` ca lupt`tori, \ns` aceast` lips` de loialitate \i afecteaz` la un moment dat. Nu este o caren]` de caracter, a[a consider` ei c` este bine, \ncearc` mai multe variante, pentru c` observ` c` \n kempo nu se ob]in c#[tiguri financiare deosebite.

Niciun sport de lupt` nu ofer` mari satisfac]ii financiare, dar ei tr`iesc cu aceast` iluzie c` \n Rom#nia se pot face bani [i din sport. Este o himer`, noi ne \mb`t`m cu ap` rece de 25 de ani, iar banii nu ajung niciodat` pe la noi, iar ace[ti sportivi trec de la o specialitate la alta \n speran]a c` vor c#[tiga ni[te bani.

Ministerul Tineretului [i Sportului ne sprijin` \n limita \n

Claudiu Dimache

care poate s` o fac`. Ministerul prime[te o sum` de bani de la bugetul de stat, pe care o \mparte, nu chiar „fr`]e[te”, c`ci kempo este un fel de frate vitreg... Sunt federa]iile sporturilor olimpice care sunt „fra]ii buni” [i sunt federa]ii precum [i cea de kempo, care, de[i are mult mai mul]i sportivi dec#t mai multe federa]ii olimpice la un loc, sunt considerate un fel de paria sau „fra]i vitregi”. A[a s-au \mp`m#ntenit lucrurile, pentru c` s-a speculat foarte mult ideea de sporturi olimpice. Acestea nu au nimic \n plus fa]` de sporturile neolimpice dec#t o competi]ie major` o dat` la patru ani, Jocurile Olimpice; \n rest, avem la fel – campionate na]ionale, europene, mondiale; activit`]ile sportive ale tuturor federa]iilor sportive din Rom#nia sunt identice.

Sunt multe federa]ii vitregite pe acest criteriu, iar de cele mai

multe ori, rezultatele noastre sunt trecute \n derizoriu. Iar atunci c#nd minimalizezi valoarea unui rezultat, minimalizezi \ntreaga federa]ie.

Nu st` nimeni s` g#ndeasc` [i s` pun` pe h#rtie rezultatele, ce \nseamn` sportul, mai ales avantajele aduse societ`]ii prin implicarea unui mare num`r de tineri, sau num`rul de sportivi legitima]i de Federa]ia Rom#n` de Kempo, comparativ cu federa]iile olimpice, s` se vad` c#]i tineri ajung \n s`lile noastre.

Num`rul ar fi cov#r[itor \n favoarea noastr`, dar nu este luat \n seam`. Sloganul \ndelung vehiculat „s` aducem tinerii \n s`lile de sport” este doar un slogan cu care se am`gesc cei care nu cunosc problemele.

Sportivii no[tri sunt finan]a]i, de fapt, din buzunarul p`rin]ilor”, explic` pre[edintele Federa]iei Rom#ne de Kempo.

Felicia Chirv`[oiu

Amatto Zaharia alturi de Aurel Pirtea

Stop to shop 67

Foto: arhiva personal`

magazin dE SuFlEt

Doini]a Oancea

ShOPPing P~n La TemPerare

68 Stop to shop

Doini]a Oancea este una dintre cele mai \ndrgite actri]e ale noii genera]ii. Cu Doini]a v \ntlni]i \n fiecare vineri seara, de la ora 23.30, la Kanal D, \n sitcom-ul “Fetele lu’ Dom’ Profesor” unde interpreteaz personajul “Mela”. De cnd este o persoan public, actri]a a fost surprins de camerele de filmat sau fotografiat purtnd ]inute \n trend, mereu cu stil [i cu mult bun gust. Am provocat-o la o discu]ie despre ce reprezint moda [i shopping-ul \n via]a sa, dincolo de scen [i ecran.

magazin dE SuFlEt

Sunt zile cnd pierd ore \n [ir prin magazine [i triesc cu sentimentul c a[ vrea s plec acas cu toate hainele posibile, dar m temperez repede [i revin cu picioarele pe pmnt .” “|n ultimii ani, recunosc c` am \nceput s` fiu mai atent` la trend-urile din mod`. Nu le urmez cu stricte]e, m` inspir din ele [i \ncerc s` g`sesc elemente care s` mi se potriveasc`, s` m` pun` \n valoare [i care s` m` fac` s` m` simt bine. Cred c` oamenii ar trebui s` \mbrace haine care le vin bine, haine care-i avantajeaz` [i le ascund imperfec]iunile, nu s` urmeze f`r` discern`m#nt un trend.

Dac` ar fi s` m` g#ndesc ce fel de haine \mi plac, a[ porni o discu]ie interminabil`. Ca oric`rei femei, \mi plac hainele, \n general. Ador s` \mi cump`r lucruri noi de \mbr`cat. Sunt zile

70 Stop to shop

|n dressing-ul meu am de toate, de la haine sport, casual, pn la ]inute office, elegante.

Doini]a Oancea, \ntr-una dintre scenele serialului "Fetele lu' Dom' Profesor" c#nd pierd ore \n [ir prin magazine [i tr`iesc cu sentimentul c` a[ vrea s` plec acas` cu toate hainele posibile, dar m` temperez repede [i revin cu picioarele pe p`m#nt .

Un dressing complet |n dressing-ul meu am de toate, de la haine sport, casual, p#n` la ]inute office, elegante.

Am \n dressing haine simple, dar [i foarte colorate. Nu sunt adepta hainelor foarte scumpe, a[a c` o s` g`se[ti la mine \n [ifonier chestii foarte interesante cump`rate din magazinele care

v#nd ]inute purtate, dar [i haine f`cute de mine (Dilo’s by Doini]a Oancea). De cele mai multe ori \mi cump`r haine casual, pentru c` \mi doresc mult ca ]inuta mea s` fie comod` [i s` nu-mi \ngreuneze \n niciun fel activit`]ile de zi cu zi.

C#t despre brand-urile de lux la haine, pot tr`i lini[tit` [i f`r` s` dau sute sau chiar mii de euro pe un articol vestimentar, dar asta nu \nseamn` c` nu-mi plac. Am pantofi Valentino, Dolce&Gabbana, etc. Nu am un brand preferat, \mi plac Cavalli, Anna Sui, Dolce and Gabbana. |n general, \mi plac lucrurile care nu sunt at#t de u[or de re-

magazin dE SuFlEt

cunoscut ca fiind f`cute de un anume brand. Mai nou, \mi \ndrept aten]ia asupra unor tineri designeri rom#ni, pentru c` am descoperit c` sunt o mul]ime de lucruri minunate care ies din m#inile lor.

Shopping \n orice magazin |mi cump`r haine din orice magazin \n care g`sesc ceva frumos. V-am zis, am g`sit lucruri dr`gu]e [i \n second hand, dar [i \n magazine scumpe. |n ultimul timp, colind magazinele virtuale dup` haine frumoase, [i cred c` multe fete fac asta pen-

Nu merg niciodat \n strintate \n mod special pentru shopping, \ns atunci cnd sunt \n vacan] peste hotare cei mai mul]i bani \i cheltuiesc pe haine.

tru c` e extrem de comod. Nu merg niciodat` \n str`in`tate \n mod special pentru shopping, \ns` atunci c#nd sunt \n vacan]` peste hotare cei mai mul]i bani \i cheltuiesc pe haine. Trebuie s` spun c` m-au fascinat hainele pe care le-am g`sit \n magazinele din Milano, Paris, Cannes [i Nissa.

C#nd merg la evenimente importante m` sf`tuiesc cu un specialist. |n ultimul timp, Adi Popescu s-a ocupat de mine \n acest sens [i vreau s`-i mul]umesc pe aceast` cale pentru toat` munca pe care a depus-o.”

Text: Roxana Bichi[ Foto: Kanal D

Stop to shop 71

Story oF...

Anne Spencer MORROW [i Charles A. LINDBERGH Cnd familia le-a anun]at mariajul, presa i-a denumit “cuplul secolului”. La acel moment, Charles nu era doar un erou, ci fusese cotat de mass-media ca cel mai rvnit burlac.

Astfel, Anne a devenit cea mai norocoas femeie.

72 Stop to shop

Numele Charles A. Lindbergh \nseamn` istorie. Iar l#ng` el st` scris, la fel de demn, [i cel al lui Anne Morrow. Cei doi au format un cuplu care a fascinat \ntreg mapamondul. I-a unit avia]ia [i \n numele ei au realizat lucruri m`re]e.

“Vreau s` m` m`rit cu un erou” |n liceu, Anne Morrow a scris \n jurnalul de an: “Vreau s` m` m`rit cu un erou”. C#]iva ani mai t#rziu, avea s` cunoasc` un erou al planetei, pentru ca ulterior s` se [i c`s`toreasc` cu el. |n 1927, Charles Lindbergh a fost primul pilot care a zburat f`r` oprire de la New York la Paris. Dup` acest moment, el a devenit un erou de talie in-

terna]ional`. A primit multe premii, a \nceput turnee prin ]ar`, promov#nd avia]ia. Mai mult a fost numit ambasador al bun`voin]ei pentru ]`rile latino americane. Iar acest fapt a fost cel care l-a dus c`tre \nt#lnirea cu femeia vie]ii lui.

Tat`l lui Anne fusese recent numit ca ambasador al Statelor Unite ale Americii \n Mexic.

Acesta decide s` \l invite pe celebrul aviator, Charles Lindbergh, s` \[i petreac` s`rb`toarea de Cr`ciun \n Mexic.

C#nd a aflat, Anne s-a enervat.

Era sigur` c` prezen]a acestui t#n`r faimos avea s` le strice vacan]a. Ea [i-l imagina asemeni unui juc`tor de baseball, respectiv un personaj care habar nu avea despre c`r]i. Dar, via]a avea s` \i demonstreze c#t

Story oF... de mult se \n[elase. Odat` ce la cunoscut, nu doar c` [i-a dat seama c` gre[ise, ci s-a \ndr`gostit de el. Iremediabil. Peste ani, Anne povestea: “Mi-a spus, ani mai t#rziu, c` a fost atras de mine tocmai pentru c` am fost singura fat` care nu flirtase cu el.”

Iar Anne Morrow nu f`cuse asta pentru c` era extrem de timid`. At#t de timid`, \nc#t chiar dac` ar fi vrut, tot nu ar fi [tiut ce s` \i spun` celebrului t#n`r care st`tea exact l#nga ea la cina Cr`ciunului lui 1927.

De[i t#n`ra nu [tia la acel moment, Lindbergh aprecia t`cerea [i era pentru prima oar` c#nd se sim]ea confortabil l#ng` o fat`.

toate mi[c`rile le f`cea mecanic. St`tea lejer [i era t`cut, nicidecum rigid, ci relaxat, dar totu[i alert. O m#n` pe manet` – o m#n`! Are cele mai uimitoare m#ini …a fost o experien]` incredibili` [i intens`. Nu voi fi fericit` p#n` \n momentul \n care o voi repeta.”

Anne se \ndr`gostise at#t de magia zborului, c#t [i de t#n`rul pilot care \i dusese \n aer.

Lindbergh a \nceput s` viziteze frecvent familia Morrow la re[edin]a lor din Englewood,

Zborul care le-a dat aripi A doua zi, Charles a invitat familia Morrow la un zbor. Anne avea s` scrie \n jurnalul s`u: "Con, Elisabeth [i cu mine neam a[ezat \n spatele Colonelului [i Capitanului W. ([i ne-am separat de restul). Apoi am fost at#t de ferici]i – extrem de ferici]it, singuri dar \mpreun`. {i eram ferici]i pentru c` puteam s` \l vedem. Dintr-odat` am sim]it adev`rata senza]ie de a te ridica – o \n`l]are asemeni unei p`s`ri, ca \n visul cuiva de a zbura - [i ne-am pierdut printre straturi. Aceast` ridicare ce-]i t`ia respira]ia s-a \nt#mplat iar! Am avut o senza]ie real` [i con[tient` a faptului c` zburam… el era at#t de acas` –

Tat`l lui Anne a anun]at logodna abia \n februarie 1929.

C#nd familia le-a anun]at mariajul, presa i-a denumit “cuplul secolului”. La acel moment, Charles nu era doar un erou, ci fusese cotat de mass-media ca cel mai r#vnit burlac. Astfel, Anne a devenit cea mai norocoas` femeie. Reporteri [i fotografi \i urm`reau pretutindeni.

A[a a fost toat` via]a lor. {i cu c#t \ncercau mai mult s` se ascund`, cu at#t mai urm`ri]i erau. Anne chiar spunea c` se simte ca un criminal care a evadat.

Detaliile nun]ii au fost ]inute secrete, chiar [i fa]` de invita]i tocmai din cauza presei. Pe 27 mai 1929 cei doi se c`s`toresc \n cadrul unei ceremonii discrete ce a avut loc \n curtea re[edin]ei familiei Morrow. Au avut doar 20 de invita]i.

Din momentul \n care si-au unit destinele, Anne l-a \nso]it pe Charles \n toate turneele [i c`l`toriile sale, promov#nd avia]ia.

C`l`torie de-o via]` New Jersey. P#n` \n toamna lui 1928 [i-a f`cut curaj [i a invitato la o \nt#lnire pe Anne. A fost momentul \n care au zburat din nou \mpreun`. |n noiembrie erau deja logodi]i. {i pentru ca presa s` nu afle, au ]inut \n secret acest eveniment. {i-au asumat vie]i separate, comunic#nd prin scrisori, telefoane discrete [i telegrame codate.

Anne devenise pasionat` de zbor. |n perioada \n care Charles a zburat pentru Transcontinental Air Transport, ea l-a \nso]it iar so]ul a \nv`]at-o s` piloteze. Pe 23 august 1929, Anne face primul s`u zbor singur`. A devenit prima femeie [i al 10-lea cet`]ean american care a ob]inut licen]a de pilot pentru planoare clasa I, licen]` ad`ugat` celei de pilot privat. 

Stop to shop 73

Story oF...

Iubirea pe care [i-o purtau era alimentat` la maxim de cea pentru zbor. De[i ar fi putut s` se dedice cre[terii copilului lor, Anne nu se putea dezice de a– i fi al`turi so]ului, dar [i avionului. |n 1930, Charles zboar` al`turi de so]ia lui c`tre Japonia prin Canada [i Nordul Oceanului Pacific. Anne scria despre acest zbor, pl`nuit timp de 2 luni: “M-a[ fi mul]umit s` stau acas` [i s` nu fac altceva dec#t s` am grij` de copil, dar erau acele zboruri care ne duceau c`tre aventur`. M-am al`turat cu m#ndrie ca parte a echipajului. Frumuse]ea [i misterul pe care zborul le presupunea nu se diminuau niciodat` iar eu eram profund \ndr`gostit` de munca mea ca operator radio.”

Cei doi au planuit apoi o nou` aventur`, sus]inut` din bani proprii. De[i Charles lucra pentru Pan American, al`turi de so]ia lui pl`nuia [i f`cea zboruri inedite [i pline de aventur`.

Din p`cate, mediatizatul

74 Stop to shop

cuplu avea s` cunoasc` tragedia \n 1932, la doi ani dup` ce au dat na[tere primului lor copil, Charles Augustus Lindbergh, Jr. |n martie, copilul a fost r`pit iar cazul a devenit unul public la nivel mondial. C#nd trupul ne\nsufle]it al micu]ului a fost g`sit pe 12 mai, toat` ]ara a ]inut doliu, al`turi de p`rin]i.

Presupusul vinovat a fost g`sit [i condamnat la moarte.

De frica unei noi r`piri [i pentru siguran]a celui de-al doilea copil, Jon Morrow Lindbergh, n`scut pe 16 august 1932, Anne [i familia sa au plecat \n secret c`tre Anglia [i au \nchiriat o cas` \n Sevenoaks, Kent. |n aceast` perioad` ea a re\nceput s` scrie. |n 1934 a publicat \n revista National Geographic nara]iunea “Flying Around the North Atlantic”, o poveste despre expedi]iile sale [i ale so]ului s`u \n c`utarea unor rute aeriene transatlantice.

Apoi, \n 1935, \[i public` [i

prima carte, “North to the Orient”. |n 1933, la mai pu]in de un an dup` tragedia prin care au trecut, Lindbergh scria: “]`rile au fost deja traversate [i continentele conectate. Au mai r`mas doar oceanele. Distan]ele lor imense sunt singurele bariere majore pentru comer]ul prin aer.” Familia Lindbergh a plecat \n c`l`torie pe 9 iulie 1933. Au zburat aproximativ 30.000 de mile peste 4 continente [i s-au \ntors pe 19 decembrie acela[i an. Apoi Anne a scris [i publicat cartea “Listen! The Wind!”, o poveste despre c`l`toria lor. |i unea iubirea pentru zbor, dar \i diferen]iau at#t de multe lucruri care, paradoxal, \i f`ceau s` se completeze perfect. Din momentul \n care ea a \nv`]at s` zboare [i i s-a al`turat \n aventur`, el spunea tuturor c` Anne este parte a echipajului, \n timp ce so]ia lui declara c` nu a fost nicic#nd mai fericit`.

Toat` via]a au c`l`torit [i [iau dedicat eforturile avia]iei.

Mai mult, [i-au concentrat aten]ia [i c`tre mediul \nconjur`tor, lupt#nd pentru protejarea naturii. Iubirea lor nu a putut fi rupt` nici m`car de tragedia pierderii unui copil. Sunt un rar exemplu de iubire care a l`sat omenirii o mo[tenire incontestabil`. Lumea avia]iei scrie despre Charles Lindbergh, dar nu f`r` a o men]iona [i pe Anne, cea cu care a \mp`r]it zeci de ani de carier` [i pasiune dedicat` aerului.

Roxana Bichi[