Sumar
“ ” Nr. 136 - Ianuarie 2014
Ionei]` Bianpicnga on lin Shop
10
INTERVIU
68
Majoritatea hainelor o achizi]ionez online, pentru c` nu \mi place aglomera]ia [i nici s` stau s` probez haine. Dac` am nevoie de ceva, \mi place s` m` duc la magazin [i s` [tiu exact ce \mi cump`r.
De vorb` cu TEO
22
FaShIoN aRchITEcTURE
Director general Andreea Bqnicq andreea.banica@unireashop.ro
Director Publicitate [i V~nz`ri Ecaterina Utali ecaterina.utali@unireashop.ro 021.30.30.364, 0722.101.756
Director Crea]ie Cristian Scutelnicu cristian.scutelnicu@unireashop.ro 021.30.30.367, 0724.242.742
Redactor {ef Roxana Bichi[ Redactori: Felicia Chirvq[oiu, Carmen Cristea, Mqdqlina Nicolae, Vladimir Popa, Igor Drqgan, Medic Florin Juravle. Foto: Valentin S., Dreamstime Revista editat` de:
Tycoon Media Press parte a grupului
Giorgio Sant'Angelo
25
GENTLEMEN’S aGREEMENT by Ego Men’s Fashion Concept
38
FaShIoN STYLE by Silvia Terziu
64
LEc}Ia dE KEMPo Arta luptei totale la radio
72
SToRY oF... Serge Gainsbourg [i Jane Birkin
2 Stop to shop
Adresa redac]iei: Unirea Shopping Center Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1, Bucure[ti Fax: 021.30.30.236 Tiraj: 10.000 exemplare Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq publica]ie fqrq acordul prealabil scris al Tycoon Media Press.
EditShop
Începutul cu care continuãm
2014
A mai trecut un an sau… a mai venit unul. Cum vre]i . Important este c, odat cu trecerea celor 12 luni, trec momente care ne-au marcat via]a. Unele mai mult, altele mai pu]in. Ne dm seama, intrnd \ntrun nou an calendaristic, c timpul nu poate fi oprit. De cte ori nu mi-am dorit s pot avea o telecomand [i s pun pauz… Chiar \mi aduc aminte de un film (Click) \n care Adam Sandler (Michael Newman) primise “cadou” un astfel de gadget. A fost bine [i nu prea. {i asta pentru c toate experien]ele pe care le trim au rolul lor \n definirea noastr ca oameni [i \n modul \n care ne creionm via]a. Poate nu \ntmpltor ne este dat s avem att bucurii, ct [i triste]i. Nu fr scop \ntlnim anumi]i oameni sau avem anumite experien]e din care s \nv]m ceva. S]iu c to]i v-a]i fcut o list pentru 2014 cu… hai s le zicem “priorit]i”. Sper din suflet s vi se \mplineasc toate, dar, mai mult dect att, sper ca tot ceea ce v-a dat via]a \n anii care au trecut s fi fost crmizi care v-au cldit o funda]ie solid ca oameni. Cred c odat ce caracterul s-a format frumos iar calit]ile cu care trecem prin via] sunt cele ce fac dovada unui om de valoare, anii care vin [i vin iar nu pot s ne aduc dect lucruri frumoase. Cu acest crez, v doresc un 2014 plin de \mpliniri [i lucruri frumoase!
Roxana Bichi Redactor {ef
4 Stop to shop
Film
Premierele lunii ianuarie The Secret Life of Walter Mitty Regia: Ben Stiller Cu: Kristen Wiig, Ben Stiller Gen: Aventuri, Comedie, Dram`, Fantastic Premier` \n Rom~nia: 10.01.2014
Saving Mr. Banks Regia: John Lee Hancock Cu: Emma Thompson, Tom Hanks Gen: Dram` Premier` \n Rom~nia: 10.01.2014
The Wolf of Wall Street Regia: Martin Scorsese Cu: Leonardo DiCaprio, Matthew McConaughey, Margot Robbie, Jonah Hill, Jon Favreau Gen: Crim`, Dram` Premier` \n Rom~nia: 10.01.2014
6 Stop to shop
Jack Ryan: Shadow Recruit Regia: Kenneth Branagh Cu: Chris Pine, Keira Knightley Gen: Ac]iune, Dram`, Thriller Premier` \n Rom~nia: 17.01.2014
American Hustle Regia: David O. Russell Cu: Bradley Cooper, Christian Bale, Jeremy Renner Gen: Dram` Premier` \n Rom~nia: 17.01.2014
August: Osage County Regia: John Wells Cu: Benedict Cumberbatch, Ewan McGregor, Julia Roberts, Meryl Streep Gen: Comedie, Dram` Premier` \n Rom~nia: 24.01.2014
Lone Survivor Regia: Peter Berg Cu: Emile Hirsch, Mark Wahlberg, Taylor Kitsch, Ben Foster Gen: Dram` Premier` \n Rom~nia: 24.01.2014
Hercules: The Legend Begins Regia: Renny Harlin Cu: Kellan Lutz, Gaia Weiss Gen: Ac]iune, Aventuri Premier` \n Rom~nia: 31.01.2014
The Monuments Men Regia: George Clooney Cu: Cate Blanchett, George Clooney, John Goodman, Matt Damon Gen: Comedie, Dram`, Istoric, R`zboi, Thriller Premier` \n Rom~nia: 31.01.2014
nEwS – agEnda lunii 1
2
1/01 ConCert
3 ??
4 5
6 7
8 9
10
??
11
12 13
14 15 16
17 18
19 20
21 22
23 24
25 26
27 28
29 30
31 8 Stop to shop
inFoShop v+ aducE {tirilE mai aproapE
Foto: Alex Ro[ieanu
intErviu
Teo Trandafir
de voca|ie entertainer
10 Stop to shop
O vedem \n fiecare dup-amiaz de luni pn vineri la Kanal D, unde show-ul \i poart numele. {i aceasta nu \ntmpltor, ci pentru c este o marc \nregistrat a farmecului personal ce aduce audien] [i a umorului de calitate garantat. Carismatica realizatoare de emisiuni TV cu nume de floare parfumat contrazice din plin prejudecata adnc \nrdcinat c o femeie trebuie s fie la standardul 90-60-90 pentru a avea succes pe sticl. Ce ne spune Teo \n acest interviu exclusiv este mai pu]in cunoscut de telespectatorii care o urmresc [i o \ndrgesc: c a avut o copilrie fr prieteni [i fr rdcini, c a vrut s fac medicina, la fel ca tatl ei, dar a absolvit filologia unde a vrut s pice, c vorbe[te fluent limba arab, c a ajuns \n mass media din \ntmplare [i, nu \n ultimul rnd, c \n timpul liber face mrgelu]e cu fiica ei Maya...
intErviu
Foto: Alex Ro[ieanu
Cum a fost copil`ria ta din Trivale? Teo Trandafir: Precum a tuturor celor care locuiau acolo. Special`. Strada pe care locuiam era una de promenad`, iar \n zilele de weekend era cel mai frumos, pentru c` vedeam perechile de \ndr`gosti]i, de toate v~rstele. Ni se p`rea c` a[a vom ar`ta [i noi, la un moment dat. Femeile veneau \mbr`cate frumos, \n Trivale, la bra]ul domnilor. {i noi, copiii, care st`team pe terase [i ne uitam la cei care se plimbau, aveam „obliga]ia“ s` ne \mbr`c`m frumos. Nu puteam ie[i \n pijama s` ne uit`m. Dintre amintirile dragi este aceea \n care sora mamei mele mi-a pus \n p`r bigudiuri. Am stat a[a, cu sarmalele \n cap, 10 minute [i m-am uitat la oamenii care treceau. Mi
se p`rea foarte interesant [i aveam impresia c` toat` lumea se uit` la mine. Cine te-a poreclit „Chi]u“? Teo: Nu-mi amintesc exact cine m-a poreclit „Chi]u“, asta se \nt~mpla c~nd aveam doi din]i jos [i doi sus, pe la v~rsta de 8 luni. N-am suferit foarte tare, dar am sc`pat din pricina faptului c` bunica a f`cut un scandal monstru. A venit s` \[i vad` nepoata pe care toat` lumea o striga „Chi]u!“ [i a zis c` nepoata ei nu e [obolan [i c`, dac` mai aude o dat` chestia asta, d` cu pumnul \n mas`. A[a s-a ajuns la numele urm`toare care erau foarte „complexe“. Eu nu puteam s` spun c` m` cheam` Teodora [i ziceam c` m` cheam` „Dodo”. De atunci am r`mas Dodo mult timp.
Nu cred c` exist` om s`n`tos la minte c`ruia s` nu i se fi p`rut fascinant` televiziunea. Era o cutie minunat` \n care se plimbau oamenii, \mbr`ca]i \n lamé, \n catifea. Noi eram ni[te s`r`ntoci \mbr`ca]i muncitore[te.
De ce ]i se p`rea atunci fascinant` televiziunea? Teo: Pentru c` nu cred c` exist` om s`n`tos la minte c`ruia s` nu i se fi p`rut fascinant` televiziunea. Era o cutie minunat` \n care se plimbau oamenii, \mbr`ca]i \n lamé, \n catifea. Noi eram ni[te s`r`ntoci \mbr`ca]i muncitore[te, care mai de care mai s`rac, mai am`r~t, [i cu ra]ia de p~ine [i ulei. Cei de la televizor aveau de toate, dup` p`rerea noastr`. Femeile asortate, machiate, coafate, iar noi le vedeam pe mamele noastre ciufulite diminea]a \ndrept~ndu-se c`tre serviciu, cert~ndu-se. La televizor nu se certa nimeni. Ai fost o elev` con[tiincioas`? Teo: Am fost o elev` mediocr`, pentru c` nu m-a ajutat inteligen]a. Nu am \n]eles, de ce trebuie s` fac integrale? Niciodat` nu o s`-mi foloseasc` \n via]`. Hai c` \n]eleg trigonometrie, geometrie \n spa]iu, dar matematici comparate [i lucruri de genul `sta n-am priceput veci. La rom~n`, francez` [i englez` eram foarte bun`. Cum ai resim]it mut`rile frecvente din copil`rie? Ai avut probleme de adaptare? Teo: Nu am avut copil`rie din pricina faptului c` p`rin]ii mei mau mutat f`r` \ncetare. N-am avut o cas` a mea, un loc al meu, un birou al meu. Am stat la ]ar`, \ntrun spital de ]ar`, am locuit acolo pe un pat de spital pentru c` tata era medic acolo [i a[a trebuia.
Stop to shop 11
intErviu Dup`, mama a decis c` apa nu e suficient de bun` [i m-a trimis la mama ei. Mama ei avea serviciu, a[a c` st`team [i la n`[ica mea. De la n`[ica m-au dus la Bucure[ti, \napoi la mama tat`lui meu, dup` care m-am mutat la Br`ila. A fost ceva \ngrozitor pentru c` eu nu-mi amintesc s` fi avut prieteni \n copil`rie. |mi amintesc \nv`]`toarea mea de la sat, \nv`]`toarea de la Pite[ti, pe cea de la Bucure[ti. E traumatizant, cred, pentru un copil s` nu prind` r`d`cini. Acum, eu cu fiica mea procedez invers. Orice schimbare pe care vrea s` o fac` trebuie s` vin` de la ea. Eu nu-mi mut copilul vreodat`! Ce te g~ndeai c` vei deveni c~nd ai ales s` studiezi facultatea de filologie? Teo: Eu nu am ales facultatea de Filologie, ci facultatea de Medicin`. Tat`l meu fiind medic, am c`p`tat de mic` o mare pasiune pentru asta, pentru c` am crescut prin spitale, am [i locuit \n ele. Pentru mine spitalul e a doua cas`, \n]eleg perfect cum func]ioneaz`. Mirosul de cantin` \mi e familiar, pentru c` am m~ncat din cantin`, cu femeile alea murdare care g`teau \n ni[te cazane murdare. Primeam biscui]i de la c`p`t~iul bolnavilor care m` g`seau dr`gu]`. Totul era sordid, dar m~ncam f`r` nicio problem`. Am hot`r~t c` medicina este ceea ce trebuie, doar c` \n Br`ila liceul pe care l-am f`cut eu era astfel constituit \nc~t, dac` intrai la liceu, intrai sigur [i la facultate, la orice facultate ai fi dorit. Pentru
12 Stop to shop
c` eu am intrat la facultate \n 1986, fiind promo]ie de ceau[ei, eram 40 [i ceva pe loc. Fiind foarte mul]i pe loc, m-am dus la sec]ia Arab` ca s` fiu sigur` c` pic, urm~nd ca anul urm`tor, dup` ce a[ fi picat, s` intru la Medicin`. M-am dus la Arab` [i am intrat‌ To]i colegii mei au intrat la ce facultate [i-au dorit, liceul fiind unul foarte bun.
Pe mine nu m` mai po]i p`c`li \n calitatea mea de cre[tin, pentru c` \n mine a crescut [i s-a dezvoltat dimensiunea mea musulman` \ntr-o suficient` m`sur` \ncât s` \n]eleg exact c` nimeni nu de]ine adev`rul absolut. }i-ai folosit vreodat` competen]ele lingvistice? Teo: Eu am studiat arab` principal, o limb` rar` a Facult`]ii de Limbi [i Literaturi Str`ine. Doamna Mioara Roman mi-a dezv`luit un secret pe care urma s`-l dezvolt ulterior, [i anume faptul c` cine [tie o limb` str`in` are patru ochi. Dac` eu citesc, pentru c` pot, un articol \n limba arab`, despre un subiect sensibil, dup` care citesc un articol \n limba englez` despre acela[i subiect, dar
scris de un cre[tin, \n]eleg exact unde e adev`rul. Pe mine nu m` mai po]i p`c`li \n calitatea mea de cre[tin, pentru c` \n mine a crescut [i s-a dezvoltat dimensiunea mea musulman` \ntr-o suficient` m`sur` \nc~t s` \n]eleg exact c` nimeni nu de]ine adev`rul absolut. Primul t`u job a fost de v~nz`toare de bilete la o agen]ie de turism. Cum vedeai pe atunci continuarea carierei tale? Teo: Nu o vedeam \n niciun fel, era imediat dup` Revolu]ie, \n 1990. Ce era s` vezi? Tot ce vedeai era liberalizarea pre]urilor, o p~ine ajunsese de 10 ori mai scump`. Eram singur` \n Bucure[ti f`r` niciun ajutor, trebuia s` tr`iesc \ntr-un fel. Fusesem selectat` de aceast` agen]ie pentru c` vorbeam limba francez`. Nu vedeam altceva dec~t ziua de m~ine [i disperarea de a termina facultatea \nceput` [i neterminat` la vremea respectiv`, \nv`]am pe sub mese. Vroiam s` fac arab` \ntr-o bun` zi, vroiam s` m` angajez la o ambasad`, pentru c`, spre deosebire de japonez` sau chinez`, unde era c~te o singur` ambasad`, la arab` existau 16 ambasade la vremea respectiv`. |n 1991, ai aplicat, probabil din \nt~mplare, pentru un post de secretar` la Fun Radio Bucure[ti. Cum a ajuns secretara timid` [i emotiv` s` prezinte [tiri? Teo: Am fost angajat` pentru
intErviu c` [tiam bine limba francez`, Fun Radio Bucure[ti fiind un post fran]uzesc, iar directorul lor economic era francez [i aveau nevoie de un om care s`-i traduc` documentele. Noaptea traduceam contractele pentru el. |ntr-una din nop]ile cu viscol, pe la ora 23:00, a venit un cet`]ean de la Bra[ov c`ruia trebuia s` i se fac` o
reclam`; dac` nu-i f`cea nimeni la ora aia, urma s` fie dat afar`. Pentru c` eram singurul om din radio, [eful nostru de produc]ie m-a rugat s` citesc eu reclama domnului. Am refuzat, domnul ma rugat frumos [i am tras-o p~n` c~nd a ie[it bine. Ne-am dat seama c` a[ avea voce de radio dac` a[ munci pu]in la ea.
Radioul e complicat, acolo trebuie s`-]i folose[ti toate resursele pentru a crea decoruri, st`ri, culori, atmosfere. (...) Po]i s` ar`]i \ngrozitor, trebuie s` se aud` bine.
m-a convins \n a[a m`sur`, \nc~t a spart pere]ii dintre radio [i televiziune, de la etajul 10 [i etajul 11, ca s` intre \n radio cu regia din televiziune.
Din 1993, ai lucrat timp de un an la Pro Fm, ca realizator-prezentator al emisiunii Rondul de diminea]`. Ce diferen]e notabile exist` \ntre experien]a de radio [i cea de televiziune? Teo: Radioul e complicat, acolo trebuie s`-]i folose[ti toate resursele pentru a crea decoruri, st`ri, culori, atmosfere. Nu le ai! La televiziune totul se rezolv` printr-o coafur` inspirat` [i un machiaj reu[it, un „decorangiu“ care s-a trezit \ntr-o bun` diminea]` [i ]i-a tr~ntit un decor cum trebuie. La radio nu ai nimic \n afar` de propria stare. Po]i s` ar`]i \ngrozitor, trebuie s` se aud` bine, trebuie s` lucrezi cu vocea, cu respira]ia, cu spiritul t`u, cu distan]a fa]` de microfon. Rela]ia cu ascult`torii e mult mai intim`, \l duci mai pu]in cu pre[ul, trebuie s` explici mai mult.
Din 1994 p~n` \n 2000 ai lucrat al`turi de Mircea Badea, al`turi de care, \n ultimii 3 ani de colaborare, a]i dominat ni[a de divertisment cu emisiunile Diminea]a devreme [i Teo&Mircea Show. Cum a evoluat rela]ia dintre voi? Ce rela]ie mai exist`? Teo: Mircea Badea face parte din mine structural, noi doi am crescut \mpreun`, a fost vorba de 7 ani [i jum`tate. St`team trei ore \n emisie, dup` care r`m~neam la [edin]ele de sumar, \ncercam s` ne pliem unul pe cel`lalt. Pliatul repetat, unul pe cel`lalt, duce la compatibilitate, \n ciuda faptului c` poate la \nceput nu a existat. Prin rezonabilitate [i prin \ncercarea ta de a nu fi \n centru, de a te plia pe argumentele celuilalt, dup` 8 ani de plieri repetate, pot spune c` Mircea Badea e parte din mine. Dac` nu vorbesc \n fiecare zi cu ficatul meu, nu \nseamn` c` nu func]ioneaz` \n mine. Dac` nu l-a[ mai avea pe Mircea, cred c` ar fi \ngrozitor, face parte din ce am eu mai important [i mai reprezentativ.
Cine sau ce te-a convins c` ai talent pentru televiziune? Teo: Nu m-a convins nimeni nici p~n` \n ziua de ast`zi. Ideea a fost a lui Mihai Tatulici care
|n perioada 2000-2006, emisiunea ta, Teo, s-a bucurat de un succes fantastic [i de audien]e uimitoare, devenind un fel de emďƒ˜
Stop to shop 13
intErviu Teo: Nu! |n condi]iile \n care am spus toate prostiile pe post, am luat premii [i de la Patriarhie [i de la CNA, am luat premii [i dup` ce n-am mai avut emisiune... Singurele premii la care am ]inut au fost “Premiile TV Mania”, pentru care chiar trebuia s` te ba]i. blem` a PRO TV-ului. Care sunt secretele profesionale ale acestei reu[ite? Teo: Nu exist` a[a ceva. Noi la \nceput ne-am luat b`taie, pentru c` oamenii nu erau obi[nui]i s` butoneze, la ora respectiv` erau seriale pe toate posturile de televiziune. Era Mihaela Tatu pe PRO TV, ceea ce lumea a uitat, a fost mutat` pe Acas` [i eu \n locul ei. Noi am f`cut munc` de pionierat lu~nd b`taie [i de la reluarea telenovelei de la Acas`, dar am fost \ncurajat` [i sus]inut` zilnic, p~n` \ntr-o bun` zi c~nd a fost pu]in mai bine, dup` c~teva luni era mult mai bine [i dup` un an a fost foarte bine. Secretul a constat \n r`bdare, d`ruire [i niciodat` \mp`unarea cu asta [i asumarea c` a[a se face [i c` noi am g`sit solu]ia. Venea imediat cineva peste noi care s` ne aduc` pe P`m~nt! Din 2003 p~n` \n 2008, cariera ta a fost pres`rat` de premii [i distinc]ii. Sunt acestea o confirmare necesar` a valorii profesionale [i popularit`]ii?
14 Stop to shop
Am trecut prin mai toate ora[ele din ]ara asta [i am v`zut o mul]ime de c`m`[i, cear[afuri, cartoane, pe toate scria „Vino, Teo, te a[teptam!“. A fost spectaculos! Cum ]i-a venit ideea caravanei care a colindat Rom~nia timp de doi ani \n 2005 [i 2006? Cum te sim]i c~nd reu[e[ti s` stabile[ti o leg`tur` direct` cu telespectatorii? Teo: åsta a fost scopul, eu nu [tiam cui m` adresez. Mi se p`rea de fiecare dat` c` vorbesc cu mama, ori mama ar putea s` arate \n fiecare cas` diferit pentru c` nu e numai mama mea. Pentru c` nu am vrut s` deranj`m, ne-am g~ndit s` rug`m telespectatorii s`-[i
at~rne de geamuri ceva pe care s` scrie c` pot s` \i vizitez. Mare ne-a fost surpriza c~nd am trecut prin mai toate ora[ele din ]ara asta [i am v`zut o mul]ime de c`m`[i, cear[afuri, cartoane, pe toate scria „Vino, Teo, te a[teptam!“. A fost spectaculos! Am r`mas prieten` cu mul]i dintre cei pe care i-am vizitat \n caravan`. De ce te-ai retras \n 2008 din televiziune? Teo: Pentru a reveni \n 2013 \n televiziune.
Mi-am dat seama c` nimic nu e de nereparat \n afar` de moarte. Anul 2011 a \nsemnat lupta pentru propria via]`. |n ce mod perspectiva mor]ii ]i-a schimbat viziunea asupra vie]ii? Teo: Am \n]eles c` e bine s` nu fii bolnav, am \n]eles c` s` mori e o mare chestie pentru c` se \nt~mpl` o singur` dat`, mi-am dat seama c` nimic nu e de
intErviu nereparat \n afar` de moarte. Ai un stil unic de a prezenta [i a rela]iona cu invita]ii \n direct, dublat` de o carism` a c`rei „marc` \nregistrat`“ este umorul t`u. C~t este nativ [i c~t este elaborat din toat` acest` combina]ie ce ]i-a adus faim`? Teo: Uneori am umor, alteori nu, nu [tiu s` spun c~t e nativ [i c~t elaborat. Cert e c` ]ine de cum sim]i, de invitat, de starea de spirit, de subiect. Ce rela]ie ai cu fiica ta, Maya? Cum reac]ioneaz` c~nd o vede pe mami la televizor? Teo: Am o rela]ie minunat` cu fiica mea. E cea mai dr`gu]` feti]` din lume, e sufletul meu! M` r`sfa]` foarte tare, are grij` de mine [i exist` o chimie incredibil` \ntre noi. Nu m` tr`deaz` niciodat` [i vorbim lucruri intime de tot. Ce faci c~nd nu faci televiziune? Teo: Fac m`rgelu]e \mpreun` cu fiica mea. |n timpul liber citim, ne uit`m la filme. Dup` ce a citit „Girlgame[“ mi-a zis: „[tii, cred c` aveam nevoie de asta. |n lumea \n care tr`iesc eu totul se termin` bine!“ Ce \nseamn` motto-ul t`u „D`-i sfaturi califului t`u ca [i cum i le-ai cere“? Teo: Eu vreau s`-]i cer ]ie ni[te bani, nu [tiu cum s` fac asta [i atunci fac \n a[a fel \nc~t
tu s`-mi dai. Vin [i-]i zic: „Mare om ai fost c~nd te-ai hot`r~t s`mi dai banii `ia. {tii de ce? Uite ce m-am g~ndit s` fac cu ei. Tu nu trebuie s` faci nimic [i ]i se \ntorc \nzecit.“ |mi vei da banii pentru c` va fi ca [i c~nd ar fi fost idea ta. Asta am \nv`]at eu \n Facultate.
La televiziune se vine cu [coala f`cut`. Dac` n-ai apucat s` faci [coala când te-ai angajat \n televiziune, nu o s-o faci niciodat` [i se va vedea. Av~nd \n vedere c` ai r`sturnat standardele 9060-90 ale succesului pe sticl`, ce sfat le po]i da vis`toarelor ce \[i doresc s` ajung` prezentatoare TV? Teo: S` citeasc` [i s` fac` [coal` la vremea ei. Pe mine cineva m-a \nv`]at a[a: la televiziu-
ne se vine cu [coala f`cut`. Dac` n-ai apucat s` faci [coala c~nd teai angajat \n televiziune, nu o s-o faci niciodat` [i se va vedea. Niciodat` nu o s` po]i sus]ine o discu]ie f`r` s` suferi de ni[te complexe intelectuale marcante, care te vor face s` g~nde[ti la fiecare fraz` c` ai f`cut ceva gre[it.
Care este dieta ta obi[nuit`? Teo: |n general, m` feresc de lucrurile care fac r`u tuturor. L-am \ntrebat pe profesorul care m-a ajutat la Viena [i mi-a spus a[a: „Sunte]i \n principiu cam ca un om normal. Eu dac` a[ m~nca trei torturi \ntr-o zi, crede]i c` mi-ar fi bine? Dar dac` a[ m~nca un porc \n fiecare zi, m-a[ sim]i ok? Nu! Nici dumneavoastr`!“ Nu m`n~nc pr`jit, nu m`n~nc zah`r, nu m`n~nc p~ine alb`. Unde [i cum te vezi peste 10 ani? Teo: Nu [tiu ce-mi rezerv` viitorul, dar sper s` fim bine cu to]ii. Felicia Chirv`șoiu
Stop to shop 15
muSt havE! st~rnit admira]ia audien]ei din magazinul Burberry K11, din Shanghai, prin elegan]a des`v~r[it` [i simplitatea ]inutei. Mai \ndr`znea]`, Rosie Huntington Whiteley a preferat un costum \ntr-o nuan]` de oranj intens, pe covorul ro[u, \n timp ce solista Rita Ora a adoptat un look “tomboy” \ntr-un costum albastru, pe care l-a purtat cu un tricou cu imprimeu [i sandale cu platform`.
De la “a \mprumuta” la “a de]ine”
ei
MaScULINUL
C
ostumul masculin \n ]inutele feminine r`m~ne \n tendin]e. Potrivit unui dress-code “black tie”, costumul masculin, tip tuxedo, mizeaz` pe simplitatea elementelor [i frapeaz` prin impactul vizual puternic. Nu este de mirare c` din ce \n ce mai multe vedete de la Hollywood \l prefer`, \n locul somptuoaselor rochii de sear`, la evenimente de gal` sau “red carpet”.
16 Stop to shop
Start de red Carpet
Sandra Bullock a purtat o jachet` Burberry Tailoring la premiera din Londra a filmului “Gravity”. Actri]a s-a “jucat” cu albul [i negrul \n aceea[i ]inut`. Pantalonii str~m]i [i sandalele cu toc \nalt au avut un efect de alungire [i de sub]iere a siluetei. Cara Delevingne a optat tot pentru un costum Burberry la lansarea platformei digitale, “Art of Trench”, \n Asia. Top modelul a
Costumul masculin [i-a c~[tigat popularitatea \n anii ‘30-‘40, c~nd femeile au ie[it de sub autoritatea b`rba]ilor [i au decis s` le „\mprumute” vestimenta]ia. Dac` Marlene Dietrich sau Coco Chanel au adaptat costumul masculin, Yves Saint Laurent a fost cel care l-a introdus drept o tendin]` major` \n mod`, asigur~ndui astfel ciclicitatea. De atunci, costumul masculin [i-a p`strat un loc binemeritat \n colec]iile marilor case de mod`. „Burberry Tailoring are la baz` o istorie bogat` \n materie de inova]ie a ]es`turilor, inspirat` de stilul nemuritor al trenciului iconic Burberry. Designul modern [i detaliile realizate manual creeaz` o siluet` perfect`, „chic f`r` efort”, condimentat` cu acea atitudine britanic`, distinct`”, spune Cristopher Bailey, Chief Executive Officer Burberry. Linia Burberry Tailoring este disponibil` [i \n Rom~nia \n magazinul Burberry. Carmen Cristea
EvEnimEnt
H
ImprImeul
Cu InImI a cucerit lumea
ot [i \n tendin]e: imprimeul cu inimi. Din m`tase, bumbac sau din in, c`m`[ile cu inimi arat` “tres chic” \n combina]ie cu jean[ii, pantalonii din piele sau fustele creion. Victoria Beckham a fost surprins` de paparazzi la aeroportul JFK, purt~nd o astfel de c`ma[`, \n timp ce o plimba cu c`ruciorul pe fiica sa \n v~rst` de doi ani, Harper. Imediat, o pleiad` de vedete s-au inspirat din look-ul s`u. Printre acestea Paula Patton (actri]a care va juca \n Misiune Imposibil` 5), t~n`ra actri]` Elle Fanning (sora Dakotei Fanning), Miss Sri Lanka, Jaqueline Hernandez sau c~nt`rea]a Tamar Braxton. Celebra c`ma[` este una dintre piesele centrale ale colec]iei Burberry Prosrum, toamn`-iarn` [i a “defilat” pe modele celebre, precum Karlie Kloss sau Cara Delevingne. Chiar [i frumoasa Sienna Miller a purtat-o \n timpul unui shooting incendiar pentru campania “Burberry Kisses” realizat` al`turi de iubitul s`u, actorul Tom Sturridge. Nici b`rba]ii nu s-au sfiit s` poarte acest imprimeu. Harry Styles, unul dintre membrii trupei “One Direction” [i fostul iubit al lui Taylor Swift, a fost catalogat drept un romantic incurabil c~nd a ap`rut la premiera unui film \mbr`cat \ntr-o c`ma[` albastr` cu inimi, din colec]ia masculin` Burberry Prorsum. “Isteria” inimilor nu se opre[te aici. Christine Centenera, editor al revistei Vogue Australia, a purtat un superb trenci din piele, imprimat cu inimi, pe care l-a suprapus unui outfit simplu, dar de efect. (C.C.)
Stop to shop 17
Editor’S choicE
M`d`lina Nicolae Fashion editor
F`-]i cadou un
TATUAJ (II)
18 Stop to shop
}i-ai fcut cadou un tatuaj? Ce motiv ai avea s \]i faci un tatuaj, \n afar de cel al accesorizrii corpului sau de a fi \n pas cu moda? Cine \l face [i unde? Care sunt pericolele? |n ce const arta? Tatuajul este o form de exprimare, o nou identitate att \n rela]ia cu tine, ct [i cu cei din jur. Las-te condus de dorin]a interioar de a schimba ceva la tine, de a te decora cu arta care pentru tine reprezint un sentiment, o plcere, o poveste [i nu lua decizia doar pentru a fi cool – mai trziu vei regreta. Dac nu e[ti decis [i alegi un tatuaj temporar sau fluorescent, invizibil la lumina zilei, atunci trebuie s te gnde[ti [i mai bine. Tatuajele semipermanente con]in henna, dar [i alte plante [i coloran]i care atac pielea devenind mai periculoase dect cele executate cu cerneal. Atunci vei spune c o s \]i faci un tatuaj care se vede doar \n lumina UV, astfel vei fi mai „cool” \n club. Din pcate, nici aceast metod nu este cea mai bun alegere – pentru tatuajele fluorescente se folose[te un alt tip de cereal mult mai periculoas pentru piele, care provoc alergii sau alte probleme grave ale pielii. Pe lng cerneala folosit, un alt dezavantaj ar fi acela c la expunerea prelungit la soare, tatuajul invizibil poate deveni galben sau maro. Cntrind situa]iile descrise mai sus, prerea mea este c, dac vrei un tatuaj, trebuie s fii \ncreztor c decizia pe care ai luat-o este cea mai bun. Tatuajele variaz de la cele cu copyright, care servesc ca surse de inspira]ie, la cele create sau inspirate de tine. Simbolistica [i motiva]ia tatuajelor difer \n func]ie de locuri, culturi, concep]ii, motive estetice, ajungnd chiar pn la cosmetizarea unor imperfec]iuni. De la simbolism trecem apoi la crearea unei identit]i, nici o persoan nu este la fel cu alta, nici un tatuaj nu este identic cu altul. |n func]ie de modelul ales, tatuajul poate fi negru sau colorat, dnd posibilitatea unei exprimri mai bune a pove[tii din spatele lor. De la desenele simple, cu simboluri, artistul poate copia alte tatuaje, poate crea desene inedite sau poate face portrete. Cele mai \n tendin] [i mai noi tatuaje sunt cele 3D care folosesc cerneala normal, dar prin crearea umbrelor [i distan]area imaginilor pot da senza]ia unei imagini 3D. Tu ce alegi? S fii \n pas cu moda sau s \]i creezi un alt mod de exprimare a identit]ii?
FaShion architEcturE
Giorgio
Sant'Angelo “Pentru mine, sufletul \nseamn` libertate [i \ncredere interioar`. Eu \l exprim prin fericire, culori aprinse [i prin simplitatea design-ului.” Giorgio Sant'Angelo
22 Stop to shop
Giorgio Sant'Angelo este considerat de istoria modei ca fiind o supernova a anilor ‘70 \n lumea fashion-ului. A iubit culoarea, materialul [i tivul. Ura fermoarele [i \[i dorea s` dea na[tere unei femei eliberat` de garderoba tradi]ional`. Criticii de mod` sus]in c` abia odat` cu designerii de la John Galliano la Marc Jacobs geniul s`u a fost \n]eles [i implementat. Crea]iile romantice, potrivite pe corp ale lui Giorgio Sant’Angelo erau inspirate din surse precum povestea Cenu[`resei p~n` la Indienii din America. Hainele lui radicale, foarte colorate de la \nceputul anilor ‘70 au fost foarte bine primite de perioada hippie [i au beneficiat de o expunere mare \n media. Cu toate acestea, pe la mijlocul acestei decade cererea pentru crea]iile lui scade. Revenirea are loc \n 1987. Doi ani
mai t~rziu [i cu doar 4 luni \nainte de a muri, \[i prezint` colec]ia final`. Presa de mod` a sus]inut c` aceasta a fost cea mai bun` din \ntreaga lui carier`. A fost \ntotdeauna admirat ca un designer de avant-garde, iar multe dintre ideile sale au intrat \n normele fashion-ului. Predilec]ia lui pentru materialele care \mbr`]i[eaz` corpul, permi]~ndu-i totodat` s` se mi[te liber, au fost ulterior v`zute \n colec]iile unor nume mari precum Jean-Paul Gaultier, Calvin Klein [i Donna Karan. De-a lungul carierei sale ca fashion designer a creat ]inute feminine, costume de baie, haine pentru b`rba]i, gen]i, fulare [i tricotaje. “|mi place de mine; m` plac chiar foarte mult. Nu a[ putea s` fac niciodat` ceva mediocru”, spunea Sant'Angelo \n 1969.
FaShion architEcturE Inacio Ribeiro, membru al echipei britanice a Clements Ribeiro, a devenit interesat de munca lui Sant'Angelo dup` ce a v`zut crea]iile sale \n vechi edi]ii ale Vogue America [i Bazaar. Ribeiro spunea: “A avut un mod uimitor de a crea volumul. Era extrem de \ndr`zne] \n folosirea culorii, combin~nd fluorescen]a luminoas` cu culorile fine ale perioadei renascentiste. Iar hainele lui ofereau acest sentiment incredibil de libertate!” Donna Karan \[i aminte[te de simplitatea designer-ului: “Am crezut mereu c` \]i trebuie doar o e[arf` mare; asta \i era lui \n fire.” “Dac` ar trebui s` alegi un creator de mod` de la finele anilor ‘60 [i \nceputul perioadei ‘70, el este acela”, spune Harold Koda, curator la Metropolitan Museum of Art's Costume Institute, unde este expus` o vast` colec]ie cu crea]iile lui Sant'Angelo. “Hainele lui au dat na[tere ideii c` a te \mbr`ca este o ac]iune de tip social, dar nu trebuie s` fie una gregar`.” Iar Jorge Alberto Imperatrice di Sant'Angelo e Ratti di Desio cu siguran]` nu s-a n`scut pentru a fi gregar sau comun.
Spiritul liber, geniul creator A v`zut lumina zilei \n 1933 pe meleagurile ora[ului italian Floren]a, \ntr-o familie aristocrat`. La scurt timp de la na[tere a plecat cu familia \n Argentina. |n copil`rie, cea mai mare influen]` a avut-o bunica lui, o persoan` plin` de via]` [i nonconformism. Astfel
c` t~n`rul Sant'Angelo a fost \nv`]at s` g~ndeasc` creativ. |n acela[i timp, educa]ia era strict`, religioas`, condus` de un critic feroce, o fire ce tr`ia [i ac]iona cu pasiune - bunica. Giorgio a f`cut totul ca s` \i c~[tige iubirea, numind-o “marea inspira]ie”. La 19 ani, c~[tig` un concurs de ceramic`, premiul fiind 3 luni ca ucenic al lui Pablo Picasso la atelierul acestuia din sudul Fran]ei. Maestrul avea s` \l influen]eze enorm. Toat` via]a lui, Sant'Angelo a \ncercat s` dep`[easc`, asemeni lui Picasso, tenta]ia de a privi \n urm` sau de a r`m~ne ag`]at de trecut. |[i va provoca mereu limitele, pentru a
le dep`[i. Dup` Picasso, a r`mas \n Europa [i a studiat architectura \n Floren]a, design-ul industrial la Barcelona [i Artele la Sorbonne \n Paris. La 24 de ani, decide s` \[i \ncerce talentul \n lumea anima]iei, cre~nd un film de scurt metraj despre un b`rbat [i o femeie. Erau un punct [i o linie care se \nt~lnesc [i decid ca \mpreun` s` dea na[tere unor forme superbe.
Filmul a fost premiat, astfel c` \n 1962 ajunge la studioul Walt Disney din Burbank, California. Z`bove[te doar c~teva s`pt`m~ni, \ntruc~t a considerat c` i se impun restric]ii \n munca de crea]ie. Dup` c~teva luni, ajunge la New York [i, printr-un noroc, devine designer de interioare pentru hotelurile din Caraibe. |n timpul liber se joac` cu materiale de plastic, deciz~ndu-se s` le orneze cu c~teva bijuterii colorate. Un editor al revistei Vogue, Cathy di Montezemolo, le vede [i i le trimite [efului ei. Lui Vreeland \i place ceea ce a v`zut [i \i cere bijutierului Richelieu s` produc` piesele de plastic, folosindu-le pe coperta revistei. Mai mult, convinge un creator de m`nu[i s` produc` o parte din modelele lui Sant'Angelo. Au urmat curele [i gen]i. Revine la Sant’Angelo cu ideea de a-[i \ncerca viziunea pe haine, dar el refuz`, prefer~nd s` se joace cu design-ul pe accesorii. Vreeland \l angajeaz` ca stilist la Vogue. Unii dintre prietenii lui \[i amintesc c` tot ceea ce crea era at~t de spectaculos [i simplu \n acela[i timp. Al`turi de Polly Mellen, fashion editor al Vogue, Sant’Angelo realiza [edinte foto. “Totul al`turi de el era at~t de distractiv – Doamne, c~t mai r~dea. |n echip` \l aveam pe fotograful Richard Avedon. St`team [i \mpreun` cream c~te ceva. Dick a[tepta r`bd`tor. {tia c` Giorgio \i va oferi ceva fabulous.” |ntr-un astfel de cadru, preg`tind coperta pentru num`rul din Iulie 1967 al Vogue, a luat na[tere o imagine
Stop to shop 23
FaShion architEcturE iconic` pentru anii ‘60: fa]a lui Twiggy, cu o floare desenat` pe obrazul ei – machiaj by Sant'Angelo.
Culoare, libertate, spirit La finele lui 1968, Sant'Angelo lanseaz` colec]ia de readyto-wear, bogat` \n modele [i materiale lipsite de nasturi [i fermoare. Este momentul \n care se \ntrevede succesul s`u, care p`rea c` poate s` elibereze femeia de hainele structurate. |n 1969, primul s`u show a fost plin de culoare, cu haine de inspira]ie gipsy [i din portul popular. Succesul a fost imens. Jean Shrimpton a fost model al colec]iei pentru coperta din martie a Vogue. Apoi Giorgio a realizat o nou` colec]ie dedicat` stilului nativilor americani, de la Inca[i la Navajos [i eschimo[i. Show-ul i-a adus permiul Coty \n 1970. Mai t~rziu, a lansat colec]ia denumit` “Jane and Cinderella”. Sezon dup` sezon, hainele [i ideile lui cucereau, fiind greu a le ]ine pasul. Editorii de mod` sus]ineau c` existau momente c~nd avea prea multe idei. “Aveam egipteni [i greci, apoi Isadora Duncan \n amestec cu gipsy!”, \[i aminte[te iubitul [i asistentul lui, Martin Price. Hainele sale, cum adesea spunea, vorbeau despre libertate. O inova]ie a sa a fost modalitatea \n care a transformat bodyul. Mai \nt~i i-a pus broderie, apoi l-a f`cut s` fie potrivit pe manechin; i-a ad`ugat dantele, culoare [i alte tipuri de texturi. Cur~nd,
24 Stop to shop
doamnele fashion precum Lena Horne, Faye Dunaway, Cher, Isabella Rossellini (care mai t~rziu avea s` poarte o crea]ie Sant'Angelo la Oscar-uri), Mica Ertegun, Bianca Jagger, [i chiar so]ul ei, Mick, i-au \ntors favoarea de a fi creat ceva at~t de inedit purt~nd modele [i umpl~ndu-l de faim` [i bani.
Calvin Klein, pe care Sant'Angelo l-a introdus \n r~ndul celor din lumea modei la \nceputul anilor ’70, spunea c` pentru a avea succes \n mod` trebuie trei lucruri: “s` ai intui]ia de a [ti ce \[i doresc femeile, s` faci acele lucruri bine [i s` le faci la timp. Dar mai ai nevoie de un suport veritabil pentru toate astea [i cred c` Giorgio nu prea a beneficiat realmente de un asemnea suport.” Dar Sant'Angelo nici nu c`uta un sprijin. El, adesea, chiar \i \ndep`rta pe cei care vroiau s` \l ajute prin m~ndria sa [i dorin]a de independen]`. Pentru el, a
pune suflet \n ceea ce crea era suficient. Nu vedea munca lui ca pe un business. Iubea s` lucreze, iar ceea ce ie[ea din m~na sa erau opere de art`. Mai mult, avea mania de a potrivi haina exact pe femeie, motiv pentru care nu prea colabora cu croitori, ci f`cea totul personal. La \nceputul anilor ‘80, accept` s` ofere licen]` pentru colec]ia sa de ready-to-wear. Nu este mul]umit [i \n 1984 decide s` o retrag`. “Erau fermoare!”, [ia motivat el decizia. A \nceput s` realizeze colec]ii private pentru magazine de elit` precum Barneys, Charivari, Ultimo [i Martha. P~n` \n iunie 1986 \[i revigorase cariera. {i-a mutat studioul \ntr-un spa]iu mai mare pe Broadway. Un an mai t~rziu, a prezentat un show grandios. A prezentat body-uri sexy, \n culori str`lucitoare, cu panglici, rochii mulate \n form` tubular`. {i-a atras astfel devotamentul unor cliente precum Linda Evangelista [i Naomi Campbell. |n 1989, are iar o colec]ie de succes. Actri]a Farrah Fawcett a [i purtat la premiile Oscar o rochie neagr` semnat` Sant'Angelo. Revenise \n top. Spunea dup` prezentarea de mod`: “Am fost mai mult dec~t fericit, am fost acceptat. Este foarte important s` fii acceptat, s` fii recunoscut”. Din p`cate, dou` luni mai t~rziu, pe 29 august 1989, a decedat, fiind bolnav de cancer pulmonar. Roxana Bichi[
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
Optând pentru o ]inut` colorat` sau bogat` \n imprimeuri, vei merge la sigur purtând accesorii \ntr-o singur` culoare. Creeaz` contrast prin cravat`!
Foto: Mihai Stetcu
Ego Men’s Fashion Concept www.egofashion.ro
Stop to shop 25
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
26 Stop to shop
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
Dac` \]i plac culorile, \ns` nu [tii cum s` le combini, apeleaz` la consultan]ii de stil care, nu numai c` te vor \nv`]a s` te asortezi, dar \]i vor defini un stil personal.
Foto: Mihai Stetcu
Ego Men’s Fashion Concept www.egofashion.ro
Stop to shop 27
gEntlEmEn’S agrEEmEnt Combina]ia albastru deschis- maro, pân` la nuan]a coniacului, este una foarte reu[it`. Acestui sacou \i mai po]i potrivi o cravat` galben`, burgundy sau bleumarin.
Foto: Mihai Stetcu
Ego Men’s Fashion Concept www.egofashion.ro
28 Stop to shop
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
De[i cravatele tricotate sunt \n trend [i anul acesta, pentru o ]inut` business \ncearc` s` alegi \ntotdeauna o cravat` din m`tase. Elegan]a [i calit`]ile m`t`sii \]i vor des`vâr[i apari]ia.
Foto: Mihai Stetcu
Ego Men’s Fashion Concept www.egofashion.ro
Stop to shop 29
nEwS From...
Colier meli melo 39,99 RON
Cercei meli melo 29,99 RON
inel meli melo 39,99 RON
Colier meli melo 49,99 RON
Geant` meli melo 119,99 RON
Cercei meli melo 34,99 RON
Br`]ar` meli melo 29,99 RON
30 Stop to shop
Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.
SpEcial Vedetele \i poart crea]iile la cele mai importante evenimente din Cetatea Filmului. Eva Longoria, Minnie Driver, Carmen Electra, Britney Spears, Carry Underwood, Minnie Driver, Nicole Ritchie, Blake Lively, Kelly MacDonald sunt doar câteva dintre starurile care \mbrac pe covorul ro[u crea]iile sale. Face piese vestimentare pentru Saks Fifth Avenue, Hugo Nicholson [i Hirshleifer. La Gala Premiilor Emmy 2013 au purtat rochii semnate de acest designer Allison STEAUA ROMÅNEASC~ DIN BEVERLy HILLS Janney, Andrea Anders [i Ariel Winter. Aceasta este cartea de vizit a romncei Lorena Srbu, creatoarea care a reu[it s cucereasc prin talentul su cele mai exigente gusturi \n materie de mod! |n exclusivitate pentru Stop To Shop, Lorena Srbu a vorbit despre via]a [i acti vitatea sa de creator de mod \n Statele Unite.
Lorena Sârbu, designer la Hollywood
32 Stop to shop
SpEcial timi[oara – Chicago – new York – l.A. Lorena locuie[te de câ]iva ani buni \n Beverly Hills, iar crea]iile sale vestimentare sunt din ce \n ce mai c`utate \n America. De la rochii pentru p`pu[ile ei preferate a ajuns s` creeze vestimenta]ie pentru celebrit`]ile de la Hollywood. Diva Eva Longoria, cunoscut` din "Neveste Disperate", sau Blake Lively din "Gossip Girl" sunt numai câteva dintre vedetele care i-au purtat crea]iile. La decernarea premiilor "Globul de Aur" din 2013, Kelly MacDonald, actri]a din "No Country for Old Men", a purtat o crea]ie a rom~ncei, f`c~nd senza]ie \n rândul criticilor de mod` americani. Lorena Sârbu s-a n`scut [i a crescut la Timi[oara. Pasiunea pentru mod` a dobândit-o de mic`, când \i strica rochiile mamei sale, pentru a crea rochi]e destinate p`pu[ilor ei. Mai t~rziu, de[i a absolvit Colegiul Na]ional B`n`]ean din Timi[oara, studiind psihologia, a decis s` urmeze alt drum. Astfel, la sfâr[itul anilor '90 a plecat \n America, s` \nve]e design-ul vestimentar la “International Academy of Design&Technology” din Chicago. A intrat \n industria modei deschizându-[i un magazin de mod`, iar ulterior a \nceput s` creeze [i s`-[i promoveze propria linie. |n anul 2010, [i-a deschis propriul showroom la New York, având \n acela[i timp o prezen]` la Los Angeles, iar rochiile sale au ajuns s` fie c`utate de vedete [i personalit`]i din lumea monden`. Am \ntrebat-o de ce America
Stop to shop 33
SpEcial deschid` dou` magazine de retail la Hollywood. {i u[or, u[or, abilit`]ile sale \n ceea ce prive[te achizi]ionarea de produse pentru magazine au ajutat-o s` \n]eleag` tainele acestui business. “Totul a \nceput cu un mic butic (\n stil european) pe strada Bedford \n Beverly Hills. |ns`, cu timpul, seriozitatea care mi-a fost insuflat` de p`rin]i m-a ajutat foarte mult. Mereu am fost creativ`, dar abia când eram la [coal` \n Chicago, mi-am dat seama c` moda e pasiunea mea. Atunci a devenit evident c` trebuia s` lucrez \ntr-un astfel de domeniu. {i nu regret nicio secund` alegerea f`cut`”, ne-a spus Lorena.
recompensa talentului [i nu Fran]a sau Italia… “|ntotdeaua am crezut c` America este ]ara tuturor posibilit`]ilor [i c` numai acolo \mi voi putea urma visul. |nc` din adolescen]` am visat s` ajung \n America, g~ndindu-m` c` este locul perfect pentru a-mi pune \n practic` creativitatea. {i iat` c` acest lucru s-a \nt~mplat. Acolo l-am cunoscut [i pe so]ul meu care m-a sprijinit \n toate proiectele din prima clip`, mi-am deschis un business de success, am reu[it s` \mbrac nume mari din Cetatea filmului, am un copil minunat. {i toate aceste lucruri m` fac cea mai fericit` femeie din lume.” Visul american r`m~ne pentru mul]i doar at~t. Pentru Lorena a devenit realitate. A reu[it s`-[i
34 Stop to shop
S` \mbraci at~tea nume mari de la Hollywood nu este ceva simplu. Ne-a confesat c` satisfac]ia pe care o are atunci c~nd o actri]` cunoscut` [i apreciat` \n \ntreaga lume \i poart` crea]iile nu se compar` cu nimic. “|]i dai seama c` ai ajuns la un nivel foarte \nalt, \nseamn` c` e[ti profesionist. Am lucrat cu multe celebrit`]i, mai ales pentru apari]iile acestora pe covorul ro[u. Eva Langoria este una dintre actri]ele pe care le-am \mbr`cat. Pentru a purta aceast` rochie, Eva s-a sf`tuit cu stilista ei, Charlene Roxburough. Pe unele le cunosc personal, depinde de situa]ie. Dar majoritatea m` contacteaz` prin intermediul stili[tilor, cu care am o rela]ie minunat` [i pe care \i ador. Colaborez foarte bine cu stilistul Deborah Waknin.
Minnie Driver este una dintre favoritele mele, la fel [i Nicole Ritchie. Minni Driver chiar a fost prezent` la mine acas`. Pentru cea mai recent` colec]ie a mea, Resort 2014, m-am consultat cu oamenii din echipa mea [i am ajuns la concluzia c` un eveniment f`cut chiar acas` la designer ar fi inedit. A[a c` am invitat mai multe personalit`]i din lumea modei, ziari[ti, cristici [i c~teva vedete, printre care [i Danny Huston, Minnie Driver, Topher Grace, Radha Mitchell, Rhona Mitra, Cara Santana, Odessa Rae, Cynthia Kirchner [i Natasha Henstridge. O pot da ca un exemplu perfect pe Minnie, care este o actri]` talentat` [i o femeie remarcabil` \n acela[i timp”, poveste[te designer-ul. Creativitatea, seriozitate, ho-
SpEcial t`r~re. Prin aceste trei cuvinte \[i define[te Lorena S~rbu munca. Am fost curio[i s` afl`m de ce dup` psihologie a ales design vestimentar. R`spunsul a fost simplu: se sim]ea atras` de mod`. Cu sprijinul p`rin]ilor s-a mutat \n S.U.A. pentru a studia. A fost o perioad` plin` de provoc`ri. A trebuit s` lucreze part time [i s` mearg` la [coal`, “dar când e[ti tân`r, resursele de energie sunt mari, iar entuziasmul meu vis-àvis de r`masul \n S.U.A. [i-a spus [i el cuvântul. La [coal` mi-a pl`cut mult [i mi s-a confirmat pasiunea pentru design. Atunci mi-am dat seama c` cel mai mare vis al meu era s` am propria linie vestimentar`. A[a c` m-am apucat s` lucrez, iar prima colec]ie a avut succes [i ma [i f`cut cunoscut` \n r~ndul
“Mereu am fost creativ`, dar abia când eram la [coal` \n Chicago, mi-am dat seama c` moda e pasiunea mea. Atunci a devenit evident c` trebuia s` lucrez \ntr-un astfel de domeniu. {i nu regret nicio secund` alegerea f`cut`” Lorena Sârbu
vedetelor din America”. O poveste care a \nceput frumos [i continu` spectaculos. Provocat` s` pun` \n oglind` fashion-ul rom~nesc [i pe cel american, Lorena crede c` designerii rom~ni sunt creativi [i foarte talenta]i. “{i cred c` [tiu exact ce s` le ofere doamnelor. O cunosc pe Maria Lucia Hohan, e foarte talentat`. |nainte s` creez propria linie vestimentar`, vindeam o parte din crea]iile ei la mine \n magazine. E minunat`!” De[i tr`ie[te deja o frumoas` realitate, Lorena ne-a m`rturisit c` a[teapt` \nc` s` i se \mplineasc` cel mai mare vis al s`u: “s` v~nd pentru Neiman Marcus \n SUA [i am reu[it!” Roxana Bichi[
Stop to shop 35
S+n+tatE
p
eeling-ul chimic, cunoscut [i sub numele de exfoliere chimic` sau derma-peeling, este o tehnic` folosit` pentru a \mbun`t`]i aspectul pielii. Pe parcursul acestui tratament, preparatul chimic aplicat pe piele determin` apari]ia unor vezicule [i, mai apoi, duce la exfolierea suprafe]ei cutanate. �Noua piele� este mult mai catifelat` [i mai pu]in ridat`, dar temporar sensibil` la razele solare.
Zonele ce pot fi tratate
PROCEDURA CARE-}I {TERGE RIDURILE
Peeling-ul chimic
36 Stop to shop
Procedura poate fi efectuat` pe fa]`, g~t sau m~ini [i se folose[te pentru a \ndep`rta ridurile fine de sub ochi [i din jurul gurii, precum [i pe cele rezultate ca urmare a expunerii la soare, \mb`tr~nire sau factori ereditari. De asemenea, se adreseaz` persoanelor cu anumite tipuri de acnee sau cu cicatrici postaceneice, reduce pistruii [i petele solare, prcum [i hiperpigment`rile postgesta]ionale (melasma) sau ap`rute dup` tratamentele cu contraceptive orale.
tipuri de peeling-uri Exist` o gam` variat` de peeling-uri chimice, a[a cum exist` [i o mare varietate de produse chimice, fiecare cu propriet`]ile lor. Peeling-ul cu fenol con]ine cea mai concentrat` solu]ie [i produce o cur`]are \n profunzime a pielii, iar TCA-ul (acid tricloracetic), \n concentra]ii diferite, este considerat un peeling de profunzime medie. Peeling-urile cu acid glycolic [i alfahidroxiacizi sunt con-
S+n+tatE siderate a fi bl~nde, fiind frecvent recomandate [i \n tratamentele de \ntre]inere pentru acas`.
peeling-ul cu alfahidroxiacizi [i acid glycolic Alfahidroxiacizii, cum ar fi acidul glycolic, lactic sau acizii din fructe au devenit populari datorit` propriet`]ii lor de a \ndep`rta celulele moarte de pe suprafa]a pielii. |nc` de pe vremea reginei Cleopatra, cunoscut` [i pentru b`ile frecvente \n lapte de capr`, bogat \n acid lactic, aceste peeling-uri bl~nde au fost incluse de-a lungul timpului \n produse de \ntre]inere cosmetic`, distribuite liber \n farmacii, dar cu concentra]ii prea mici pentru a ob]ine efecte notabile (<10%). Peelingurile cu alfahidroxiacizi, \n concentra]ii ce variaz` de la 30-70%, efectuate doar de c`tre medic, \ndep`rteaz` startul cornos al pielii (celulele moarte), l`s~nd o piele cu o textur` mai fin` [i mai radiant`, fiind indicate \n \ndep`rtarea ridurilor fine, diferen]elor de pigmenta]ie [i acneei. Este binecunoscut rolul acidului glicolic \n a stimula produc]ia de colagen, proteina ce confer` structur` pielii. Avantaje: recuperarea este rapid`, \n mai pu]in de 12 ore, nu se formeaz` cruste, exfolierea nu este notabil` [i de obicei sunt necesare peeling-uri repetate. Se recomand` protec]ie solar` cu SPF>15 pe o perioad` de 8 s`pt`m~ni. preg`tire: cu cel pu]in o s`pt`m~n` \nainte de peeling se opre[te aplicarea cremelor sau
lo]iunilor pe baz` de acid retinoic sau Retin-A, de asemenea se \nceteaz` aplicarea cremelor de gomaj sau exfoliere. Nu se folose[te crema sau ceara depilatorie, iar b`rba]ii nu au voie s` se epileze \n ziua \n care vor efectua peeling-ul.
peeling-ul cu Acid tricloracetic (tCA) Acidul tricloracetic (TCA), folosit \n concentra]ii variate, pentru un peeling de profunzime medie, reduce ridurile fine de suprafa]` [i problemele de pigmentare ale tenului. Sunt necesare mai multe [edin]e de peeling, distan]ate la 2-3 luni [i, uneori, pentru a le cre[te eficacitatea, medicul v-ar putea recomanda combinarea acestor peeling-uri cu alte proceduri de rejuvenare, inclusiv mezoterapia sau rejuvenarea Laser. Avantaje: este un peeling mai profund ce se adreseaz` unor defecte cutanate mai importante, ce nu pot fi rezolvate folosind peeling-urile superficiale, uneori fiind necesare mai multe tratamente. Crustificarea este maxim` la 48 de ore, iar dup` 2-3 zile crustele \ncep s` cad` spontan cu atenuare progresiv` \n 7-10 zile. Pentru a u[ura procesul de descuamare, se recomand` aplicarea unor unguente cu antibiotic [i, uneori, este necesar` administrarea de antibiotic postpeeling. Pot fi necesare dou` sau mai multe peeling-uri TCA pentru a ob]ine rezultatele dorite, acestea put~nd fi efectuate la intervale de c~teva luni. Dup` c~teva minute
pielea devine ro[ie, edematiat` iar \n c~teva ore fa]a se acoper` de cruste maronii la maxim 48 de ore, care \ncep s` cad` dup` 2-3 zile, fiind interzis` smulgerea crustelor, exist~nd riscul apari]iei de r`ni [i formarea de cicatrici. Reintegrarea social` se face de obicei dup` 1-2 s`pt`m~ni, c~nd ro[ea]a [i edemul s-au diminuat [i c~nd este permis` aplicarea de produse de machiaj. Dup` tratament este total interzis` expunerea direct` la soare 2-6 luni postpeeling [i este necesar` folosirea cremei cu factor de protec]ie solar`. Complica]iile posibile dup` peeling-ul chimic sunt legate direct de agresivitatea acestuia. Prin \ndep`rtatea stratului cornos al pielii (celulele moarte), porii pot p`rea deschi[i, dilata]i, dar aceasta este doar o situa]ie temporar` p~n` la diminuarea eritemului [i a edemului.
Articol realizat de Dr. Florin Juravle Medic primar chirurgie plastic` [i reparatorie Clinica Dr. Florin Daniel Juravle Calea Doroban]i 51, Etaj 1, Interfon 03; tel.: 0731.554.554 email: contact@drflorinjuravle.ro
Stop to shop 37
FaShion StylE
Silvia Terziu: “|ncearc` aceast` rochie cu care vei ie[i \n eviden]` la fiecare eveniment! Brocardul auriu \]i va da un aer regal, iar m`tasea \]i va mângâia corpul...” www.silviaterziu.com 38 Stop to shop
FaShion StylE Silvia Terziu: “Alege aceast` ]inut` fluid`, din mousselin` de m`tase, cu aplica]ii de dantel` neagr`, care \]i va fi extrem de confortabil` [i foarte sexy, nefiind vulgar` [i near`tând mai mult decât este necesar.” www.silviaterziu.com
40 Stop to shop
FaShion StylE
Silvia Terziu: â&#x20AC;&#x153;Dantel` aurie, brocard auriu, m`tase verde...re]eta unei rochii superbe, care se poate comanda [i la alte lungimi.â&#x20AC;? www.silviaterziu.com Stop to shop 41
FaShion StylE
Silvia Terziu: â&#x20AC;&#x153;Rochie lung`, brodat` manual cu paiete cu reflexe multicolore, pe un fond culoare petrol.â&#x20AC;? www.silviaterziu.com
42 Stop to shop
FaShion StylE
Silvia Terziu: â&#x20AC;&#x153;|]i propun s` ai curaj [i s` str`luce[ti! Rochia lung`, ro[ie, cu pene de stru] cusute manual, [i capa de pene este o adev`rat` oper` de art`. Vei fi o siren` \nv`luit` \n tulle de m`tase! Alege s` por]i ceva unic.â&#x20AC;? www.silviaterziu.com
Stop to shop 43
FaShion StylE
Silvia Terziu: “Rochie demilung`, cu un colier – curea, care accentueaz` buzunarele aparente ale rochiei de m`tase. Combina]ia ro[u-auriu este perfect` pentru orice ocazie.” www.silviaterziu.com 44 Stop to shop
FaShion StylE
Silvia Terziu: â&#x20AC;&#x153;Iat` o rochie care te \nv`luie prin suple]ea ei, te face s` te sim]i cuprins` de m`tase, precum un fluture.â&#x20AC;? www.silviaterziu.com 46 Stop to shop
FaShion StylE
Silvia Terziu: â&#x20AC;&#x153;O ]inut` elegant`, chic [i plin` de originalitate.â&#x20AC;? www.silviaterziu.com
Stop to shop 47
FaShion StylE
Silvia Terziu: â&#x20AC;&#x153;|]i propun o rochi]` scurt`, vesel` datorit` paietelor brodate manual, excelent` pentru o ocazie unic`.â&#x20AC;? www.silviaterziu.com 48 Stop to shop
FaShion StylE
Silvia Terziu: â&#x20AC;&#x153;Aceast` rochie cu trandafiri pudra]i pe o baz` de tulle transparent are un aer rafinat, lejer, fiind o ]inut` luxuoas` [i de efect. Baza de m`tase te va face s` te sim]i excelent!â&#x20AC;? www.silviaterziu.com 50 Stop to shop
FaShion StylE
Silvia Terziu: â&#x20AC;&#x153;Dac` vrei ceva unic, opteaz` pentru aceast` rochie neagr` cu un ham din pietre de cristale, cusute manual, care se poate purta cu lejeritate [i ziua, f`r` hamul deta[abil.â&#x20AC;? www.silviaterziu.com Stop to shop 51
SpEcial “Jum`tatea mea [tie!”, show-ul serilor de miercuri
de
Kanald
istrac]ie
“Jum`tatea mea [tie!”, emisiunea concurs prezentat` de Gabriel Cove[eanu [i difuzat` \n fiecare miercuri, de la ora 20.00, la Kanal D, este un show realizat dup` un format interna]ional cu un succes foarte mare \n Turcia. S`pt`m~nal, patru cupluri puse pe distrac]ie, c~[tig` o ma[in`, dac` fac dovada c` merit` acest lucru. Partenerii trebuie s` dovedeasc` faptul c` se cunosc foarte bine, c` sunt spontani, c` se sus]in unul pe cel`lalt [i nu se dau \n l`turi de la cele mai tr`snite probe. Universul casnic se transform` \ntr-un adev`rat teren de joac`, \n care partenerii de via]`, c`s`tori]i sau nu, sunt invita]i s` demonstreze c` \[i cunosc reciproc limitele [i colaboreaz` pentru a fi cei mai buni \n competi]ie. “Este un concurs, \nainte de toate, miza este foarte mare, \n fiecare s`pt`m~n` o pereche c~[tig`toare pleac` acas` cu o ma[in`. Dincolo de competi]ie, e distrac]ie maxim`, de la aruncatul mingilor \n cuva ma[inii de sp`lat, la t`iatul legumelor cu viteza fulgerului sau la consumatul alimentelor mai repede ca g~ndul. E nevoie de concentrare, determinare [i sus]inere maxim` din partea partenerului”, a declarat Cove.
Show-ul sutelor de mii de rom~ni Mii de rom~ni au r`spuns prezent la casting-ul pe care emisiunea “Jum`tatea mea [tie” l-a
54 Stop to shop
SpEcial f`cut \n vara anului trecut, \n toat` ]ara. Caravana emisiunii a plecat \n c`utarea celor mai carismatici concuren]i, dornici s` c~[tige o ma[in`, \n cel mai spectaculos show-concurs al momentului. Cove s-a \nt~lnit, astfel, cu admiratorii din Craiova, Ia[i, Cluj [i Bucure[ti. Iar cei care s-au \nscris [i-au asumat faptul c` pentru a intra \n posesia marelui premiu, trebuie s` treac` o serie de probe neobi[nuite care le va pune la \ncercare, pe l~ng` for]a fizic`, [i coordonarea. De exemplu, pentru a pleca acas` cu o ma[in`, concuren]ii au fost nevoi]i s` \[i ]in` partenerele \n aer, fiind suspenda]i la c~]iva metri deasupra solului [i ]inu]i cu capul \n jos, s` m`n~nce c~t mai multe l`m~i \ntrun timp foarte scurt, s` ]in` un bu[tean deasupra capului c~t mai mult timp, s` bea c~t mai multe c`ni cu zeam` de varz`, s` m`n~nce zeci de ardei iu]i \ntr-un minut, s` \nghesuie c~t mai multe persoane \n ma[in` \ntr-un timp limitat. Dar ce nu ar face concuren]ii pentru a pune m~na pe marele premiu? Doamnele au fost de acord, de exemplu, ca partenerii lor s` bage bani la sutien unei dansatoare din buric. Formatul emisiunii [i carisma lui Cove sunt secretele succesului garantat [i ale faptului c` emisiunea apar]ine miilor de rom~ni. O demonstreaz` nu doar prezen]a la casting, ci mai ales audien]ele \nregistrate. De la debut p~n` \n prezent, show-ul â&#x20AC;&#x153;Jum`tatea mea [tieâ&#x20AC;? a \nregistrat o medie a cifrelor de audien]` de 3.8% [i o
cot` de pia]` de 8.7%, target na]ional, conform datelor furnizate de Kantar Media. S`pt`m~nal, peste 700.000 de rom~ni s-au uitat, minut cu minut, la emisiunea prezentat` de Cove. De exemplu, edi]ia din 9 octombrie 2013 s-a pozi]ionat pe locul doi \n topul preferin]elor rom~nilor, surclas~nd programele preg`tite de Prima TV, Acas` Tv [i Antena 1, \nregistr~nd un rating mediu de 5.1% [i o cot` de pia]` de 9.5%, target na]ional, conform datelor Kantar Media. La edi]ia respectiv` au stat cu sufletul la gur` aproape un million de rom~ni.
Zeci de ore de filmare Film`rile show-ului se \ntind de fiecare dat` pe parcursul unei zile, asta pentru c` echipa de produc]ie este nevoit` s` aduc` recuzit` nou` pentru fiecare echip`, s` cure]e platoul \n momentul \n care proba implic` o mai mare desf`[urare de for]e. Majoritatea probelor sunt testate de c`tre echipa de produc]ie, dar fiind de un grad destul de ridicat de dificultate [i risc, pe toat` durata show-ului, un echipaj de medici supervizeaz` probele, fiind preg`tit s` intervin` dac` este cazul.
Stop to shop 55
SpEcial distrat de minune aici, sper`m c` [i via]a lui Tudor s` fie fericit` de acum \nainte”, a declarat Wilmark. A[adar, avem un show plin de distrac]ie, de neprev`zut, dar [i de speran]`. “Jum`tatea mea [tie” demonstreaz` ca este o re]et` de succes, marca unui post de televiziune – Kanal D care nea obi[nuit cu programe [i emisiuni quality. Vladimir Popa
“Chiar dac` au fost concuren]i care au b`ut zeci de pahare de zeam` de varz`, au m~ncat multe l`m~i sau ardei iu]i, medicii nu s-au confruntat cu probleme”, a spus Cove.
Vedete \n concurs Din cel de-al doilea sezon al emisiei, fiecare edi]ie g`zduie[te un cuplu de vedete care lupt`, cot la cot, pentru a c~[tiga marele premiu. |n cazul acesta, ma[ina (contravaloarea ei) ajunge la un caz social. |n edi]ia \n care Nicoleta Luciu [i Wilmark au c~[tigat marele premiu, banii s-au dus
56 Stop to shop
c`tre un copil de doi ani, bolnav de cancer, care se afla la tratament \n Fran]a. Printre probele pe care a trebuit s` le treac` pentru a fi declara]i c~[tig`tori, cei doi au fost nevoi]i s` sparg` un birou cu un baros \ntr-un timp foarte scurt, s` m`n~nce c~t mai multe l`m~i sau s` stea cu capul \ntr-un acvariu plin cu ap` [i [erpi. Eforturile lor au fost r`spl`tite, iar la final au reu[it s` \[i adjudece marele premiu. “Suntem foarte ferici]i c` am reu[it s` c~[tig`m ma[ina pentru Tudor, sper`m s` fie bine”, a spus Nicoleta Luciu la finalul competi]iei. “Noi ne-am
(Ap` de toalet` 100 ml + gel de du[ 100 ml)
SET L~CR~MIOARE îNFLORITE
BEauty Shop
79Rocher lei
11R9ocher lei
Yves
RE NOIR SET AMalBet` 50 ml + gel de (Ap` de to 75 ml) at du[ parfum
Yves
SET SERUM VEGETAL ANTI-RID & FERMITATE
18R5ocher lei
Yves
12R9ocher lei
Yves
(Force + crem` restructurant` de zi, 50 ml + corector anti-rid pentru ochi, 14 ml)
SET ELIxIR 7.u9intensificarea tinere]ii tenului, 40 ml +
) (Crem` de zi pentr zona ochilor, 15 ml r de tinere]e pentru to ica sif en int n ll-o ro
14R9ocher lei
(Ap` de parfum cu vaporizator - 50 ml)
COMME UNE EVIDENCE INTENSE
Yves
58 Stop to shop
Produse din aceast` pagin` sunt disponibile, \n limita stocului, în magazinele yves Rocher.
REVITALIFT LASER x3 crem` de zi
BEauty Shop
55ollection lei
B&B C endra [i K
84C,o6llection lei
B&B endra [i K
14o5llection lei
B&B C endra [i K
REVITALIFT LASER x3 crem` de noapte
SPARITUAL - TRUS~ INFINITELy LOVING llic + Lac de unghii Vegan Idy tely ini Inf n Lac de unghii Vega n, Loving + Lip gloss Vega g f`r` gluten Infinitely Lovin
55ollection lei
B&B C endra [i K
CE PROVEN s de E D S P AM mp F~R CH orp Cha SET CU rp [i scrub de c eliotrop o H Unt de c cu Piper Roz [i e c Proven lei
84C,o6llection
B&B endra [i K
CO{ DAIRyFUN Pudr` de baie + unt de corp + set bile aromatice pentru baie
12o9llection lei
B&B C endra [i K
SPARITUAL - TRUS~ REFLECT Lac de unghii Vegan, infuzat cu bambus Kindness + Lac de unghii Vegan, infuzat cu bambus Freedom + gentu]` Fair Trade din bumbac Produse disponibile \n magazinele Kendra beauty cosmetics [i B&B Collection.
Stop to shop 59
|n tEndin}E Tipul de eveniment
hoW To… alegerea \inutei de sear` Rochia de sear`, atât de potrivit` pentru evenimentele speciale! |ns`, trebuie s` fim foarte atente atunci când o alegem. Pare simplu, dar lucrurile nu stau chiar a[a. Stop To Shop a apelat la Alina Cârstea, CEO Cristallini, pentru a face lumin` \n problematica alegerii rochiei de sear`. 60 Stop to shop
Alina ne spune \nc` de la \nceput c` “\n primul r~nd, trebuie s` [tim foarte bine natura evenimentului la care particip`m: nunt`, botez, cununie civil`, petrecere aniversar`, party monden sau cocktail. Apoi, trebuie s` fim con[tiente de silueta noastr`. Dac` suntem \nalte [i suple, putem opta pentru rochii cu croial` siren` care sculpteaz` armonios formele. Cele minione pot alege rochii midi, de purtat cu pantofi cu platform` [i tocuri \nalte. Dac` suntem mai plinu]e, alegem rochii din ]es`turi elastice care str~mteaz` formele sau modele de rochii cu peplum care marcheaz` talia.” Calitatea este esen]ial` \n alegerea noastr`. Reprezentanta Cristallini spune c` materialele denot` calitatea. Trebuie s` opt`m pentru rochii din ]es`turi naturale, precum m`tasea, voalul din m`tase, triplu-voalul. Conteaz` [i c`ptu[ala, fiind vital ca ea s` fie dintr-un material natural, precum bumbacul sau v~scoza. De asemenea, Alina C~rstea puncteaz` c` “o rochie de calitate se deosebe[te [i prin aten]ia acordat` finisajelor [i detaliilor.” Un alt sfat important este cel legat de timpul alocat alegerii rochiei de ocazie. Ea se cump`r` cu cel pu]in dou` s`pt`m~ni \nainte. “Nu trebuie s` l`s`m pe ultima sut` de metri acest aspect, \ntruc~t c~teodat` rochiile trebuie retu[ate. Exist` cliente care vor s` vin` la mai multe probe, iar atunci trebuie s` ne lu`m toate m`surile de precau]ie.”
|n tEndin}E sau cu platform`, dar trebuie s` fim foarte atente la lungimea rochiei, \n a[a fel \nc~t s` nu fie nici prea scurt`, nici prea lung`. Plicul \l alegem \n func]ie de materialul din care este facut` rochia. Dac` purt`m o rochie “glam”, alegem un plic simplu, dac` purt`m o rochie uni ad`ug`m o not` de pre]iozitate ]inutei printr-un plic spectaculos.
Mai mult, afl`m c` ar trebui s` mergem singure la magazin. Alina ne elucideaz` misterul: “Este adev`rat c` foarte multe cliente vin \nso]ite de familie, de prietenele cele mai bune sau de so], ale c`ror p`reri conteaz`, dar ideal ar fi ca acestea s` vin` singure, \ntruc~t o echip` profesionist` le va consilia \n a[a fel \nc~t s` ia decizia cea mai bun`. Astfel, \[i vor putea asculta «glasul interior» [i le vor oferi o surpriz` celor dragi, printr-o apari]ie spectaculoas`!”
accesorizarea corect` Specialistul Cristallini ne explic` faptul c` dac` rochia este din paiete, nu avem nevoie de foarte multe elemente. Este suficient` o pereche de cercei candelabru sau un inel deosebit. Dac` rochia este mai simpl` [i uni, putem purta un colier statement. Sunt foarte importan]i pantofii [i plicul. Putem alege pantofi stiletto
na. Se poart` auriul, aramiul cald [i nuan]a cognac-ului [i nuan]ele pastelate de bej, roz pr`fuit, aquamarin. Negrul r`m~ne \n tendin]e, mai ales dac` particip`m la un eveniment moden [i nu vrem s` d`m gre[ cu alegerea rochiei. “|n acest an se poart` extravagan]a. Dac` \n anii trecu]i se purtau rochiile cu detalii din paiete, anul acesta putem s` alegem cu \ncredere o rochie care este confec]ionat` integral din paiete. Penele au revenit \n tendin]e datorit` aspectului spectaculos. Dantela este din nou \n vog`, dar de data aceasta vorbim de dantela delicat`, nu de cea din bumbac. Totodat`, se poart` rochiile din tul cu aplica]iile din pietre, perle. |n anii trecu]i, aceste detalii erau prezente numai la nivelul umerilor sau taliei”, afl`m de la specialista Cristallini.
Rochiile cristallini Tendin]ele sezonului rece 2014 Afl`m c` \n acest \nceput de an se poart` \n continuare rochiile cu croiala siren` care sunt spectaculoase, mai ales dac` sunt din paiete sau catifea. “Sunt \n tendin]e rochiile din voal de m`tase combinate cu dantela Chantilly, care arat` spectaculos cu o cap` din blan`. Sunt la mod` rochiile extravagante cu pene [i cu broderie aplicat` manual, care sunt pre]ioase, dar \n acela[i timp delicate”, explic` Alina. Paleta cromatic` este variat`. Ro[ul a revenit puternic \n tendin]e, \n nuan]e bogate de burgundy [i gre-
Am rugat-o pe Alina C~rstea s` ne spun` c~teva cuvinte [i despre rochiile brand-ului pe care \l reprezint`. Care sunt caracteristicile rochiilor Cristallini [i prin ce se deosebesc ele fa]` de alte brand-uri specializate \n rochii de sear` [i de ocazie. “|ntr-adev`r, avem c~teva elemente specifice: decolteul \n form` de inim` cu t`ietura vertical` [i tul, prin care rochiile noastre au devenit recognoscibile, cupele care dau o not` func]ional` rochiei [i elementele deta[abile (peplum-ul, bretelele) care dau o not` de versatilitate rochiei”, a conchis ea. Carmen Cristea
Stop to shop 61
FaShion nEwS
KRISTEN STEWART [i
RIHANNA, fane ale pantofilor sport 62 Stop to shop
Pantofii sport au reu[it s ptrund “cu bocanii” (n.r. folosim inten]ionat expresia pentru a scoate \n eviden] seriozitatea trend-ului) \n linii vestimentare care nu au nicio legtu r cu outfit-urile sport. {i, cum nu mai este un secret pentru nimeni, dac o idee nu vine singur, ci \mpreu n cu o vedet, din ce \n ce mai multe persoane o adopt [i sfr[esc prin a deveni fani. Iar dac panto fii sport apar]in unei linii ofertante din toate punctele de vedere, atunci dependen]a de a-i purta se justific. Pantofii sport [i rochia de gal` Kristen Stewart a fost numit` de criticii de mod` de la Hollywood (mai \n glum`, mai \n serios) drept o vedet` cu “picioarele pe p`m~nt”, iar acest lucru se datoreaz` faptului c` poart` obsesiv teni[i. Fie c` este \mbr`cat` \ntro pereche de skinny jeans [i \n tricou, fie c` poart` o rochie de mii de dolari, vedeta din trilogia Twilight nu se poate desp`r]i de \nc`l]`rile sport preferate. Pe covorul ro[u, la sedin]e foto, la gale [i decern`ri de premii, pe strad`,
FaShion nEwS \n c`l`torii, la concerte sau festivaluri, actri]a etaleaz` o adev`rat` colec]ie de pantofi sport Vans. |mbr`cat` \ntr-o rochie de la Marios Schwab, Kristen a p`[it pe Walk of Fame \nc`l]at` \ntr-o pereche de espadrile cu model cadrilat Vans Slip-On, renun]~nd la pantofii stiletto cu toc \nalt, pe care \i alesese ini]ial pentru aceast` ocazie. Op]iunea vestimentar` a vedetei a fost \ndelung comentat`, dar stili[tii americani [i revistele de mod` au ajuns la concluzia c` acesta este stilul lui Kristen: confortabil [i relaxat! Pu]ine vedete [i-ar fi asumat riscul s` combine o rochie elegant` cu o pereche de teni[i colora]i. {i totu[i, Kristen a fost fotografiat` de paparazzi ie[ind de la premiera filmului “Love Ranch” \mbr`cat` \ntr-o rochie Azzaro [i \nc`l]at` cu Vans Special Edition Multi-Colored Era. Modelul Vans Saddle Sid de]ine recordul \n privin]a apari]iilor sporty ale actri]ei. El a intrat \n “lumina reflectoarelor” odat` cu concertul
Florence and the Machine, atunci c~nd Kristen Stewart i-a purtat la o ]inut` compus` dintr-o pereche de pantaloni “nepermis” de scur]i, un tricou alb [i hanorac.
vedetele de la Hollywood, precum Rihanna, Rita Ora sau Kanye West, c~t [i de practican]ii sporturilor urbane (skateboarding, BMX) din \ntreaga lume.
Pl`cerea devenit` obsesie Rihanna a f`cut o adev`rat` obsesie pentru o pereche de teni[i Vans Authentic negri, de care nu se mai desparte! Solista pop a fost fotografiat` de nenum`rate ori, \n aeroporturi sau pe strad`, purt~nd acest model de tenis la diferite outfit-uri. Fie c` este vorba de o ]inut` relaxat`, alc`tuit` din colan]i, tricou [i jachet` din jeans sau piele, fie c` abordeaz` un look casual, format din rochie sau o fust` lung` [i tricou, Rihanna integreaz` cu succes acest pantof sport \n garderoba ei. O [apc` de baseball, un colier supradimensionat sau o bandan`, des`v~r[esc mereu stilul ei nonconformist. “Authentic black” este unul dintre cele mai populare modele de pantofi de la Vans, din toate timpurile. Cu un design neschimbat din 1966, acest pantof este o pies` clasic` a brand-ului american de haine [i \nc`l]`minte sport. Realiza]i din canvas negru [i cus`turi durabile albe, acest pantof are o talp` groas` din cauciuc, care \l face confortabil [i u[or de purtat. Este un p a n t o f preferat at~t de
Peste 40 de ani de Vans Cu o istorie de peste 40 de ani, Vans a devenit o for]` global` \n industria de action sport. Anul acesta Vans a colaborat cu trupa Mettalica [i brand-ul Kenzo (cu care a lansat colec]ii capsul`), a sponsorizat campionatul de surfing (Vans US Open of Surfing) din California [i a sprijinit copiii cu autism. |n Rom~nia, brand-ul este disponibil \n magazinul Sport/Couture sau pe www.sportcouture.ro. Igor Dr`gan
Stop to shop 63
lEc}ia dE kEmpo
ora de
KemPo arta luptei totale la radio
64 Stop to shop
Este foarte limpede c trim \ntr-o epoc \n care, fr o mediatizare foarte bun, practic nu exi[ti. Po]i s fii cel mai mare [i mai strlucit maestru sau po]i s practici cel mai complex sport de lupt, dar dac nimeni nu [tie [i nu aude de tine, este degeaba. Cine nu poate ]ine pasul cu viteza cu care se mi[c societatea moder n \n numele unui tradi]ionalism gre[it \n]eles rmne eclipsat \ntr-un con de umbr. Con[tient de acest lege imuabil a comunicrii de mas, pre[edintele Federa]iei Romne de Kempo a devenit realizatorul [i moderatorul a dou emisiuni de radio care au ca scop declarat popularizarea culturii mar]iale, a performan]elor [i problemelor din domeniu: Ora de Kempo cu Amatto Zaharia, difuzat din iunie 2011 la radio Activ eFeM [i mutat din septembrie 2013 la Sport Total FM, [i Kempo MMA, difuzat la Radio GSP din 19 septembrie 2013.
lEc}ia dE kEmpo din voia [i nevoia de comunicare [i dezbatere „Aceste emisiuni de radio, Ora de Kempo [i Kempo MMA, \mpreun` cu revista [i emisiunea SportRevolution, au ap`rut din dorin]a cre`rii unor platforme de comunicare prin care s` putem ridica nivelul de cunoa[tere [i de cultur` al publicului larg \n acest domeniu, [i de ce nu, s` creem [i un anumit tip de educa]ie \n aceast` direc]ie. Ambele emisiuni au un caracter s`pt`m~nal, Ora de Kempo fiind difuzat` \n fiecare vineri la SportTotalFm, iar Kempo MMA put~nd fi ascultat` \n fiecare miercuri la Radio GSP. Durata fiec`rei emisiuni este 1-2 ore, \n func]ie de temele dezb`tute, [i are ca public ]int` pasiona]ii sportului \n general predominant fiind, bine\n]eles, sportul de lupt`, indiferent de numele sau natura lui. Nivelul de educa]ie [i cultur` al popula]iei Rom~niei \n acest domeniu este unul extrem de sc`zut. Pentru majoritatea concet`]enilor no[tri, to]i cei care dau din m~ini [i picioare sunt „karati[ti“ sau, mai nou, fac „K1“. Inclusiv cei care se ocup` de destinele sportului rom~nesc sunt total pe dinafar` c~nd se discut` despre acest subiect, ceea ce devine o problem` grav` c~nd de deciziile acestora depinde soarta a zeci de mii de sportivi [i antrenori din domeniul mar]ial.“ Ora de Kempo [i Kempo
Amatto Zaharia [i Carmen Tocal
Stop to shop 65
lEc}ia dE kEmpo MMA, \mpreun` [i cu emisiunea SportRevolution, realizat` [i moderat` de Octavian Budic`, Ion Stanici [i Andrei Militaru, sunt platforme de comunicare, dar [i modalit`]i de ridicare a nivelului de cultur` [i educa]ie \n acest domeniu. Este clar c` sporturile mar]iale sufer` la capitolul comunicare, performan]ele sau problemele din acest domeniu fiind slab mediatizate. Tocmai de aceea ne-am propus s` echilibr`m balan]a [i s` aducem \n lumina reflectoarelor toate realiz`rile diferitelor sporturi mar]iale precum [i problemele cu care acestea se confrunt` \n desf`[urarea activit`]ii. De asemenea, ne-am propus s` vorbim despre istoricul fiec`rui sport \n parte, despre federa]ia na]ional` \n care acesta se afl`, precum [i despre beneficiile aduse prin practicarea acestora“, explic` sensei Amatto Zaharia.
de la pre[edinte [i antrenor la realizator [i moderator Cum ajungi, din antrenor [i pre[edinte de federa]ie, realizator [i moderator la radio? Este o \ntrebare fireasc`, av~nd \n vedere c~]i viseaz` s` aib` propria emisiune [i fac [coli de jurnalism sper~nd s` li se \mplineasc` visul. Nu se \nt~mpl` peste noapte, secretul este cunoa[terea din interior a domeniului, dublat`, bine\n]eles, de un talent nativ de a comunica cu oamenii. „De peste 20 de ani particip la diverse emisiuni de radio [i televiziune \n calitate de invitat, a[a c` trecerea de la aceast` postur` la cea de realizator-moderator a fost una c~t se poate de natural`. Av~nd experien]` at~t ca sportiv [i antrenor, c~t [i ca pre[edinte de federa]ie, cunosc
Amatto Zaharia [i Lucian Baroiu
66 Stop to shop
\n detaliu toate aspectele legate de fiecare treapt` \n parte, a[a c` subiectele abordate cu invita]ii mei sunt diverse. Alegerea invita]ilor pentru emisiuni se bazeaz` pe evenimentele care au
Octavian Budic, Amatto Zaharia [i Nicu Dasclu
lEc}ia dE kEmpo mare de ascult`tori fideli emisiunilor Ora de Kempo, Kempo MMA [i SportRevolution. Ace[tia particip` efectiv la dezbateri cu p`reri [i propuneri foarte bine argumentate. Este un public avizat, educat [i chiar [i bine informat. De c~teva ori, chiar am invitat \n emisiune cu mine \n platou unii dintre ascult`toriâ&#x20AC;&#x153;, poveste[te realizatorul [i moderatorul Amatto Zaharia.
dialogul ca form` de respect [i recunoa[tere
Amatto Zaharia [i Ciprian Sora loc, campionate na]ionale, europene sau mondiale, dar [i pe diversele probleme care apar \n activitatea federa]iilor na]ionale. Cel mai mult m` bucur` faptul c` deja s-a format un grup
Amatto Zaharia [i Ruxandra Dragomir
Popularizarea [i recunoa[terea sporturilor de lupt` din exterior, de c`tre publicul larg, nu este singurul scop [i beneficiu al emisiunilor de radio realizate [i moderate de Amatto Zaharia. Aceste emisiuni rezolv` implicit [i o problem` de comunicare intern` pe care mul]i lideri de federa]ii o ignor`.
â&#x20AC;&#x17E;De multe ori noi, pre[edin]ii de federa]ii, din cauza birocra]iei excesive pe care trebuie s` o desf`[ur`m, pierdem contactul cu realitatea, ne \ndep`rt`m de sportivi [i antrenori, ceea ce nu este corect fa]` de ei. Este bine s` ne facem timp s` ascult`m [i opiniile [i propunerile acestora. Pentru c` to]i cei care lucreaz` efectiv \n e[alonul 2-3 merit` toat` aprecierea [i respectul nostru. Ei sunt baza piramidei care formeaz` federa]ia. {i cum altfel putem s` ne ar`t`m respectul fa]` de ei dac` nu prin dialog? Ei bine, toate aceste emisiuni \[i doresc acest dialog. Pentru c` nimeni nu de]ine adev`rul absolut [i cu siguran]` doar printr-o form` de comunicare deschis` [i corect` se pot g`si solu]iile cele mai bune pentru promovarea [i dezvoltarea sportului mar]ialâ&#x20AC;&#x153;, afirm` pre[edintele Federa]iei Rom~ne de Kempo. (F.C.)
Amatto Zaharia [i Camelia Potec
Stop to shop 67
magazin dE SuFlEt
Shopping-ul online,
Preferatul Bianc~i ioni|~
68 Stop to shop
Bianca Ioni]` este cea care v` aduce “{tirile Kanal D” de la ora 12.30, \n fiecare sâmb`t` [i duminic`. O prezen]` activ` \n show-biz, se bucur` de aprecieri la adresa ]inutelor pe care la \mbrac` la evenimente. Cu ajutorul stilistului Kanal D, Adi Popescu, sau pe baza propriei inspira]ii, Bianca face dovada c` [tie cum s` ias` \n lume. Din aceste motive, a intrat [i \n aten]ia noastr`. Ca atare, am invitato la o confesiune despre mod`, shopping [i magazine.
magazin dE SuFlEt |mi plac hainele lejere [i u[oare. Cele pe care nu simt c` le am pe mine. ď &#x160; M` bucur c` \n timpul liber am libertate vestimentar`.
Ghinion \n magazine, noroc \n online â&#x20AC;&#x153;Majoritatea hainelor o achizi]ionez online, pentru c` nu \mi place aglomera]ia [i nici s` stau s` probez haine. Dac` am nevoie de ceva, \mi place s` m` duc la magazin [i s` [tiu exact ce \mi cump`r. De obicei, nu am noroc la cump`r`turi, adic` mi sa \nt~mplat de mai multe ori s` probez ceva [i s` nu fiu decis` 100% iar \n jumaâ&#x20AC;&#x2122; de or` s` se v~nd` respectivul articol; sau: \l
70 Stop to shop
Majoritatea hainelor o achizi]ionez online, pentru c` nu \mi place aglomera]ia [i nici s` stau s` probez haine.
magazin dE SuFlEt v`d, zic c` vin mai t~rziu s` \mi iau [i c~nd revin nu mai au num`rul sau m`sura mea. A[a c` shopping-ul online e sf~nt pentru mine! {i tot legat de online [i fashion, urm`resc post`rile de pe Pinterest despre moda str`zii. Nu pot s` spun c` le respect, dar \ncerc s` v`d ce mi se potrive[te [i, evident, cu ce \mi st` bine. Cu siguran]`, m` inspir` \n diverse combina]ii proprii, reu[ite sau mai pu]in reu[ite. Nu sunt adepta unui brand anume, \mi place s` m` inspir din c~t mai multe surse.
adepta stilului lejer |mi plac hainele lejere [i u[oare. Cele pe care nu simt c` le am pe mine. ď &#x160; M` bucur c` \n timpul liber am libertate vestimentar`. M` simt confortabil \ntr-o pereche de jeans, un tricou din bumbac [i tene[i \n picioare. Pentru evenimente am norocul [i pl`cerea s` pot colabora cu diverse magazine [i diver[i designeri rom~ni. |n func]ie de dress code-ul evenimentului la care ar trebui s` ajung, \mi aleg ]inuta potrivit`. O nebunie personal` sunt sandalele, am circa 200 de buc`]i, dar la ultima cur`]enie general` a dressing-ului am donat c~teva perechi. De altfel, \n dessing-ul meu se g`sesc \n acest moment hainele care \mi sunt strict necesare. Am hot`r~t c` ceea ce nu am purtat \n ultimul an trebuie donat [i am procedat ca atare. Am f`cut o selec]ie drastic` a hainelor [i
cred c` \nc` ar mai trebui s` donez c~teva.
Brand-uri [i nu prea Nu sunt adepta brand-urilor de lux la haine, dar am [i piese deosebite \n dressing. Nu brandul face persoana, [i tocmai de aceea e bine totu[i s` ne ]inem brand-urile doar pentru noi, pe cele interna]ionale, [i s` le promov`m pe cele rom~ne[ti. Dac` m` g~ndesc, cei mai mul]i bani iam dat pe o blan` natural` de vizon. Nici nu prea obi[nuiesc s` merg la cump`r`turi \n str`in`tate. Rar mi s-a \nt~mplat s` m` \ntorc dintr-o c`l`torie cu mai multe valize dec~t am avut la plecare. |mi
|n ceea ce prive[te moda, cu siguran]` Italia (Roma, Milano) e senza]ional` din acest punct de vedere.
Nu sunt adepta unui brand anume, \mi place s` m` inspir din cât mai multe surse. cump`r haine din str`in`tate doar dac` v`d ceva senza]ional [i cred c` nu o s` g`sesc \n ]ar`. |n general, \n vacan]e \mi place s` m` relaxez, nu s` fac shopping. |ns`, \n ceea ce prive[te moda, cu siguran]` Italia (Roma, Milano) e senza]ional` din acest punct de vedere.â&#x20AC;? Roxana Bichi[
Stop to shop 71
Story oF...
Serge Gainsbourg [iJane Birkin Serge Gainsbourg este privit ca o legend` a muzicii [i cinematografiei din Fran]a, dar [i ca unul dintre cei mai influen]i muzicieni ai lumii. Jane Birkin i-a fost mai mult decât iubit`, a fost muza lui.
Anii ’70. Fran]a. Platorile de filmare ale unei produc]ii care nu avea \nc` pe lista rolurilor actri]a principal`. Serge Gainsbourg, un simbol na]ional – muzician, poet, actor, particip` la casting, al`turi de regizor [i al]i membrii. Jane Birkin, o t~n`r` [i frumoas` englezoaic` este \n probe. Nici unul, nici cel`lalt nu [tiau, \ns`, c` luau parte la casting-ul vie]ii lor…
din suferin]` se na[te iubirea Serge Gainsbourg nu fusese \nzestrat cu o frumuse]e fizic`, dar primise de la Divinitate talent [i carism`. Astfel, el a reu[it s` cucereasc` inima unora dintre cele mai frumoase femei ale acelor timpuri, printre care [i pe cea
72 Stop to shop
a lui Jane Birkin. “Avea o minunat` aur` a unei \ncrederi t`cute \n sine, un mix ciudat de timiditate [i arogan]`”, dup` cum \l descrie Marianne Faithfull, actri]a care l-a \nt~lnit pe Serge \n 1965. Actri]a [i c~nt`rea]a Jane Birkin spunea: “Lui Serge \i pl`cea s` se \nconjoare de femei”. Cea care i-a fost marea iubire, ad`uga: “Nu era sigur pe modul cum ar`ta [i depindea de aten]ia acestor femei”. Iar femeile au fost cele care iau creat [i renumele. Cariera lui a cunoscut un real av~nt \n momentul \n care doamne celebre au \nceput s` \i c~nte melodiile. Dac` frumoasa actri]` [i c~nt`rea]` Juliette Gréco a fost prima, t~n`ra blond` France Gall i-a transformat cu adev`rat cariera. Succesul lui
Story oF... Gall i-a adus lui Gainsbourg celebritatea, inclusiv c~teva roluri \n filme. Apoi, crea]iile lui muzicale au fost interpretate de nume mari precum Françoise Hardy, Michèle Arnaud, Valérie Lagrange, Michèle Torr, Régine, Dalida, Barbara, Isabelle Aubret, Brigitte Bardot, Petula Clark, Marianne Faithfull, Dionne Warwick [i Nico. Dup` dou` casnicii e[uate [i aventuri amoroase nereu[ite, printre care [i cea cu celebra Brigitte Bardot, Serge avea s` se \ndr`gosteasc` nebune[te. N`scut` \n 1946, Jane Birkin era mai t~n`r` cu 18 ani dec~t Gainsbourg. Pe Jane o \nt~lne[te pe platourile de filmare ale produc]iei “Slogan”, \n 1968. Birkin se desp`r]ise recent de primul s`u so], John Barry. Suferea \ngrozitor [i nu [tia cum s` treac` peste acest e[ec din via]a sa. Cum \l vede pe Serge, care \n film urma s` aib` un rol secundar, se \ndr`goste[te de el. “Talentul lui [i acea timiditate mi-au p`rut a cere afec]iune”, poveste[te Jane. “Am luat parte la multe audi]ii, dar acestea mi-au schimbat via]a complet nu doar pentru c` mi-au f`cut cuno[tin]` cu b`rbatul care mi-a d`ruit 12 ani de fericire binecuv~ntat`, dar m-au [i convins c` viitorul meu este \n Fran]a, unde am [i avut o carier` extraordinar` \n teatru, film [i muzic`.” Timp de o lun`, au filmat la Vene]ia. Poate c` magia ora[ului, poate durerea de se fi desp`r]it recent de alte persoane pe care le iubiser`… nu le era foarte clar. Cert este c` ceva i-a str`fulgerat [i s-au \ndr`gostit unul de altul.
“Serge a reu[it s` elimine toat` triste]ea. Era extrem de romantic s` fiu \n Vene]ia cu el – m` f`cea s` m` simt superb”, \[i aminte[te Jane. Serge Gainsbourg este privit ca o legend` a muzicii [i cinematografiei din Fran]a, dar [i ca unul dintre cei mai influen]i muzicieni ai lumii. Jane Birkin i-a fost mai mult dec~t iubit`, a fost muza lui. C~nd Serge a v`zut-o prima dat` la audi]iile acelui film a ignorat-o total, \ntruc~t ea nu vorbea un cuv~nt \n limba francez`. |ns`, \n momentul \n care, spun~nd o anumit` replic`, ea a trebuit s` pl~ng`, aten]ia i-a fost captat` iremediabil. Lacrimile lui Jane nu erau un act de scen`, ci o realitate din cauza sufletului r`nit de divor], dar produse [i de frica de
a nu fi un co-star oribil. Atunci el s-a \ndr`gostit de ea [i avea s` \[i schimbe at~t via]a lui, c~t [i pe a ei. Apoi, \n timpul unui dineu cu \ntrega echip`, Serge [i Jane, din pur` \nt~mplare, au fost l`sa]i singuri la mas`. Ea l-a invitat la dans [i, \n ciuda refuzului lui Serge – care [tia c` are dou` picioare st~ngi – au dansat. Acest moment l-au continuat la clubul de noapte rusesc, unde Serge i-a convins pe muzican]i s` c~nte pentru Jane afar`, pe trotuar. Noaptea s-a \ncheiat \n camera lui de la Hilton, f`r` nimic erotic, \ntruc~t el a adormit \n secunda \n care a pus capul pe pern`. “A fost cea mai romantic` dintre seri”, \[i aminte[te Jane. “Fa]a lui era cu mult mai interesant` dec~t oricare alta pe care o v`zusem vreodata, cu ni[te ochi extraordinar de tri[ti [i o gur` frumoas`. |mi citea poeziile lui [i [tia mereu cum s` se joace cu cuvintele. Era o tr`s`tur` neobi[nuit` – s` fie at~t de romantic [i haios”.
Stop to shop 73
Story oF...
Je t’aime... moi non plus C~nd povestea lor a devenit public`, tuturor le era greu s` cread` c~t de u[or trecuse Serge de la mediatizata poveste cu Brigitte Barot la cea cu t~n`ra englezoaic`. Iubirea lor ]inea titlurile publica]iilor din \ntreaga lume. Iar ceea ce mul]i au crezut c` va fi o iubire pasager` a devenit o poveste de dragoste care a crescut [i mai mult cu fiecare an. Rela]ia lor a devenit una extrem de mediatizat`. Povestea lor de iubire a captivat inimile [i imagina]ia unei \ntregi genera]ii. Dragostea lor avea s` d`inuiasc` 12 ani. Din ceea ce tr`iau s-a n`scut celebrul lor duet pe acordurile [i mai celebrei “Je t’aime... moi non plus”, apoi \n 1971 albumul “Melody Nelson” [i fiica, Charlotte. Momentul \n care li s-a n`scut copilul a fost unul divin pentru am~ndoi. Era practic fructul iubirii lor, iar Serge spunea c` acea noapte a fost cea mai fericit` din
74 Stop to shop
via]a lui. “Atunci el a vrut s` ne c`s`torim, dar fusesem m`ritat` cu John [i era suficient. Acum regret c` l-am refuzat pe Serge”, spune Jane. |n to]i cei 12 ani au fost de nedesp`r]it. Andrew, fratele lui Jane, care \i vizita constant, a spus: “Serge a fost iubirea vie]ii lui Jane, iar c~nd a murit \n 1991, durerea ei a fost ca o agonie.” Jane a luat decizia s` pun` punct rela]iei lor, m`rturisind c` a f`cut-o \n mare parte din cauz` c` el bea foarte mult. Recunoa[te [i c` \ncepuse s` se simt` atras` [i de al]i b`rba]i, moment \n care diferen]a de v~rst` dintre ei (20 de ani) \[i spunea cuv~ntul. “Dar Serge a continuat s` m` iubeasc`, s` scrie c~ntece pentru mine [i mi-a adus un inel cu diamant cu trei zile \nainte de moar` \n 1991”, \[i aminte[te ea. C~nd s-au separat \n anul 1983, parc` a fost un declic.
|n ciuda deciziei de a-[i continua via]a pe drumuri diferite, ei au r`mas prieteni foarte apropia]i, vorbind des mai ales la telefon.
Parc` cu c~t se iubeau [i st`teau \mpreun` cu at~t mai mult r`u \[i f`ceau unul altuia. Astfel c`, dup` desp`r]ire, a ie[it la iveal` tot ceea ce era mai bun \n ei ca [i arti[ti. |n ciuda deciziei de a-[i continua via]a pe drumuri diferite, ei au r`mas prieteni foarte apropia]i, vorbind des mai ales la telefon. Serge fumase [i bause mult la via]a lui, iar aceast` dependen]` i-a distrus s`n`tatea. La v~rsta de 45 de ani a suferit un atac de cord, cu multe complica]ii ulterioare. Era ziua de 2 martie 1991 c~nd a fost g`sit f`r` suflare \n casa sa. Povestea de iubire dintre Serge Gainsbourg [i Jane Birkin r`m~ne una excep]ional`, unic`. A fost ca o hran` pentru sufletul lor, o cotitur` \n destinele am~ndurora, o demonstra]ie a adev`ratei pasiuni, devenit` acum legend`. Roxana Bichi[