Sumar
“ ” Nr. 137 - Februarie 2014
i]` 68 VlamdodM` ir [i shopping Stil,
10
INTERVIU
Nu sunt un om care se aliniaz` la tendin]e. |n ultimul timp, descop`r [i tot descop`r [i sunt fascinat de portul tradi]ional rom~nesc, plin de simboluri, de creativitate, de cromatic` echilibrat`, de sens. De aceea, m` folosesc de orice ocazie s` \mbrac portul na]ional.
De vorb` cu Aylin
22
FaShIoN aRchITEcTURE
Director general Andreea Bqnicq andreea.banica@unireashop.ro
Director Publicitate [i V~nz`ri Ecaterina Utali ecaterina.utali@unireashop.ro 021.30.30.364, 0722.101.756
Director Crea]ie Cristian Scutelnicu cristian.scutelnicu@unireashop.ro 021.30.30.367, 0724.242.742
Redactor {ef Roxana Bichi[ Redactori: Felicia Chirvq[oiu, Carmen Cristea, Igor Drqgan, Mqdqlina Nicolae, Vladimir Popa, Medic Florin Juravle. Foto: Valentin S., Dreamstime Revista editat` de:
Tycoon Media Press parte a grupului
Hattie Carnegie
25
GENTLEMEN’S aGREEMENT by Ego Men’s Fashion Concept
38
FaShIoN STYLE
by Iulia Dima & Silvia Terziu
64
LEc}Ia dE KEMPo
De la gale ilegale la gale cu transmisii na]ionale
72
SToRY oF... Roger Vadim [i Jane Fonda
2 Stop to shop
Adresa redac]iei: Unirea Shopping Center Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1, Bucure[ti Fax: 021.30.30.236 Tiraj: 10.000 exemplare Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq publica]ie fqrq acordul prealabil scris al Tycoon Media Press.
EditShop
Amore, Amore Vrei s` \]i surprinzi iubita/iubitul? F`-o ori de câte ori sim]i asta! Nu cred c` ai nevoie (...) de ursule]ii cu inimioare sau alte dulceg`rii ce te duc \n pragul diabetului…
De ani buni, Februarie este luna iubirii. Cupidon devine guvernatorul \ndrgosti]ilor [i porunce[te: “s fie cadouri, cine romantice [i alte surprize dulci”. Uite a[a, planetele se aliniaz \ntr-o singur direc]ie, cea a iubirii. Dar, avem o autostrad cu dou benzi: banda ctre 14 februarie [i banda ctre 24. Deh, s nu se supere nici iubitorii importurilor, nici cei ai tradi]iilor autohtone. Cred c cei mai ferici]i \n acest context astralo-cupidonian sunt comercina]ii, managerii restaurantelor sau ai altor afaceri de gen. Nu am \n]eles niciodat de ce trebuie s celebrm iubirea \ntr-o zi anume… Parc era un sentiment care se celebreaz \n fiecare secund prin simplul fapt de a o sim]i. M \n[el? Poate da… Sau, poate, \n gregarismul unei economii de pia] prost \n]eleas [i chiar mai prost aplicat, \ncepem s uitm adevratele valori, picnd cu voie ori fr \ntr-un kitsch total. Este doar o opinie. Consider c iubirea reprezint ceva mult prea personal, care nu se expune, ci se trie[te. Vrei s \]i surprinzi iubita/iubitul? F-o ori de cte ori sim]i asta! Nu cred c ai nevoie s alergi prin magazine sau s dai zeci de telefoane pentru rezervri doar ca s nu ratezi 14/24 februarie… S nu mai vorbesc de ursule]ii cu inimioare sau alte dulcegrii ce te duc \n pragul diabetului… Dragilor, voi to]i cei care iubi]i, tri]i-v sentimentul \n cel mai frumos mod [i srbtori]i-v cuplul \n fiecare clip! Restul este …istorie.
Roxana Bichi Redactor {ef
4 Stop to shop
Film
Premierele lunii februarie RoboCop Regia: JosĂŠ Padilha Cu: Gary Oldman, Samuel L. Jackson, Abbie Cornish, Joel Kinnaman Gen: Ac]iune, SF Premier` \n Rom~nia: 07.02.2014
Brick Mansions Regia: Camille Delamarre Cu: David Belle, Paul Walker Gen: Ac]iune, Crim`, Dram` Premier` \n Rom~nia: 07.02.2014
The Lego Movie Regia: Phil Lord, Chris Miller, Chris McKay Cu: Elizabeth Banks, Liam Neeson, Morgan Freeman, Will Ferrell, Channing Tatum, Jonah Hill Gen: Ac]iune, Anima]ie, Comedie Premier` \n Rom~nia: 14.02.2014
6 Stop to shop
Endless Love Regia: Shana Feste Cu: Alex Pettyfer, Joely Richardson Gen: Dram` Premier` \n Rom~nia: 14.02.2014
Winter's Tale Regia: Akiva Goldsman Cu: Will Smith, Russell Crowe, Jennifer Connelly, Colin Farrell Gen: Dram`, Fantastic, Mister Premier` \n Rom~nia: 14.02.2014
The Monuments Men Regia: George Clooney Cu: Cate Blanchett, George Clooney, John Goodman, Matt Damon Gen: Ac]iune, Comedie, Dram`, Istoric, R`zboi Premier` \n Rom~nia: 14.02.2014
3 Days to Kill Regia: McG Cu: Kevin Costner, Amber Heard, Connie Nielsen Gen: Ac]iune, Dram`, Thriller Premier` \n Rom~nia: 21.02.2014
The Bag Man Regia: David Grovic Cu: Crispin Glover, John Cusack, Robert De Niro Gen: Crim`, Thriller Premier` \n Rom~nia: 28.02.2014
Non-Stop Regia: Jaume Collet-Serra Cu: Julianne Moore, Liam Neeson, Michelle Dockery Gen: Ac]iune, Thriller Premier` \n Rom~nia: 28.02.2014
nEwS – agEnda lunii 1
2
9/02 ConCert
3 dulCe ponteS
4
15/02 ConCert led apple
5
6 7
8 9
LED APPLE, trupa fenomen a scenei pop din Corea, concerteaz` într-un eveniment unic în Europa de Est. Concertul LED Apple este cu siguran]` evenimentul cel mai a[teptat al începutului de an - Turbohalle, Bucure[ti.
11
20/02
10 12 13
14 15 16
17 18
Considerat` demna urma[` a Amaliei Rodrigues, DULCE PONTES a cucerit lumea cu albumul “Làgrimas”. Marcel Pavel este invitat special în cadrul concertului, urmând s` cânte în duet cu regina contemporan` a muzicii fado - Sala Palatului, Bucure[ti.
ConCert deep purple
14/02
Pionieri ai curentelor heavy metal [i hard rock modern, membrii Deep Purple revin \n Rom~nia, continu~ndu-[i povestea muzical` cu un nou material discografic: Now What?! Sala Polivalent`, Bucure[ti.
19 ConCert 20 dIreC}Ia 5 21 22
21/02 ConCert MIrCea BanICIu To]i cei care vor fi prezen]i la Hard Rock Café se vor delecta cu un concert select, în care cele mai îndr`gite piese din repertoriul lui Mircea Baniciu vor fi puse în valoare de parfumul de epoc` [i imblodurile rock’n’roll - Hard Rock Café, Bucure[ti.
23–24/02
23 24
Shadowland
25 26
27 28
1 2
3
Direc]ia 5 va aduce mai aproape de inimile publicului cele mai frumoase melodii, invit~nd publicul s` rememoreze iubiri nemuritoare [i s` contribuie la crearea unor noi pove[ti de dragoste - Sala Palatului, Bucure[ti.
8 Stop to shop
Captivantul dans al umbrelor al Pilobolus Dance Theater va ajunge pentru prima dat` la Bucure[ti. Shadowland este un altfel de spectacol, este un t`râm în care imagina]ia [i-a dep`[it demult limitele. O combina]ie special` de dans, acroba]ie, operet` [i teatru ce cu greu î[i g`se[te locul într-o categorie - Sala Palatului, Bucure[ti.
inFoShop v+ aducE {tirilE mai aproapE
intErviu
aylin cad\r:
„{mi Place s~ {mi s~rb~toresc feminitatea“
10 Stop to shop
A venit \n Bucure[ti dintr-un sat dobrogean de un farmec slbatic [i a cucerit ]ara cu farmecul a[ezat, cu frumuse]ea cu iz oriental de cadn, cu talentul la cntat (jazz!), la dansat (pentru tine!) [i la jucat (pe scen [i pe sticl). Copiii o [tiu de Clopo]ic plecat \n cutare de comori, adolescen]ii de Ela Crciun mereu cu „Un pas \nainte“, iar fanii PRO de Aysha din „Iubire [i onoare“. |ns adevrata piatr de \ncercare [i confirma rea valorii a venit din lumea teatrului. Talentului ei actoricesc incontestabil, remarcat de regizori de talia lui Hora]iu Mlele [i Chris Simion, este de vzut [i admirat pe scen, unde Aylin o joac pe tnra Maitreyi a lui Eliade, alturi de inegalabila Maia Morgenstern. |n afara scenei, este o tnr care cite[te trei cr]i simultan, iube[te designerii romni [i face cadou bro[e pe la propriile concerte...
intErviu |n limba rom~n` ai o dic]ie impecabil`, ca orice actor profesionist, de[i e[ti de origine turc`. Vorbe[ti [i turce[te? Aylin: Da, vorbesc bine [i turce[te, turca fiind prima limb` pe care am \nv`]at-o. Ce te leag` suflete[te de comunitatea turc` din Constan]a, ora[ul \n care te-ai n`scut? Aylin: O mare parte a copil`riei mi-am petrecut-o \n satul bunicii mele, sat care se nume[te Baspinar (F~ntana Mare – n. r.), \n Dobrogea undeva la grani]a cu Bulgaria. Satul este special pentru c` este locuit numai de turci, o comunitate mic` \n care tradi]iile \nc` se p`streaz`, un sat construit \n jurul ci[melei mari de unde \[i iau apa [i oamenii, [i animalele, [i a geamiei, construit` pe la 1870, [i care cheam` oamenii la rug`ciune de cinci ori pe zi. Este ca o mic` Turcie, arhaic`, Ada Kaleh-ul din Dobrogea (din limba turc`, \nsemn~nd Insula Fort`rea]`, insul` pe Dun`re, populat` de circa 600 de turci, acoperit` \n 1970 de apele lacului de acumulare al hidrocentralei Por]ile de Fier I – n. r.).
Abia când am luat primul casting, pe la 20 de ani, am realizat c` pot fi actri]`. Ai tr`it vreun moment de revela]ie \n care ai [tiut c`
vei deveni c~nt`rea]` [i actri]`? Aylin: Toat` copil`ria spuneam c` \mi doresc s` fiu c~nt`rea]`, dar niciodat` nu m-am g~ndit c` se va \nt~mpla cu adev`rat. Iar, actri]`... nu am \ndr`znit niciodat` s` visez asta. Cred c` abia c~nd am luat primul casting, pe la 20 de ani, am realizat c` pot fi actri]`.
Ai f`cut parte din trupa de fete Pops, care s-a bucurat imediat de un mare succes. Ce sentimente ]i-a trezit faima tr`it` \n adolescen]`? Aylin: Trebuie s` recunosc c` este un sentiment pl`cut care nea p`c`lit. Practic, f`r` s` facem mare lucru, eram cunoscute de toat` ]ara, un succes u[or care ne las` impresia c` meritam to-
La mai pu]in de 17 ani ai participat la concursul de televiziune „Alege Asia“. Cum ai fost selectat`? Aylin: M-am prezentat la audi]ii [i am f`cut ce am putut.
tul, c` orice am face o s` mearg`, c` lucrurile func]ioneaz` de la sine, chiar dac` noi nu ne implic`m [i nu f`ceam, practic, nimic pentru ca lucrurile s` aibe [i continuitate. {i am mers \n iner]ia asta c~t s-a putut. Dar, ca s` concluzionez, cred c` faima de care am avut parte \n adolescen]` m-a \nv`]at c` nu asta e ceea ce conteaz`, este doar cirea[a de pe tort, f`r` de care tortul e la fel de bun.
Faima de care am avut parte \n adolescen]` m-a \nv`]at c` nu asta e ceea ce conteaz`, este doar cirea[a de pe tort.
Ce mari actri]e sau c~nt`re]e te-au inspirat
Stop to shop 11
intErviu [i te mai inspir` \nc`? Aylin: |mi plac [i cred \n actri]ele [i c~nt`re]ele care, atunci c~nd apar, aduc cu ele o lume \ntreag`, cele care \n interpretarea lor \[i p`streaz` feminitatea [i sensibilitatea [i pe care le-ai crede oric~nd gata s` ia \n piept o lume \ntreag`. Pot s` vi le dau ca exemple pe Lisa Ekdahl, Melody Gardot, Blossom Dearie, [i ca actri]e pe Patricia Clarkson, Marion Cotillard, Penelope Cruz. Desigur c` lista e mult mai lung`. Ce mentori ai avut \n studen]ie? Aylin: Am studiat actoria la Hyperion la clasa lui Catrinel Dumitrescu [i Emil Hossu. |ntr-adev`r, \n facultate am \nceput s` cred c` a[ putea practica meseria asta, sus]inut` [i ghidat` de profesorii mei. Ei au fost mentorii mei \n timpul facult`]ii. O admiram pe doamna Oana Pellea pe care o v`zusem \n „M` tot duc“ de c~teva ori, spectacol de care m` \ndr`gostisem absolut [i \n care ea era minunat`, [i v` da]i seama cum a fost pentru mine s` joc \n acela[i proiect \n care juca [i ea...
Toate personajele pe care le joc au ceva din mine, pentru c` pornesc de la mine \n construirea lor. Cum ai ob]inut \n 2007 primul t`u rol de televiziune
12 Stop to shop
\n serialul „Un pas \nainte“? Ce puncte comune ai cu personajul pe care l-ai interpretat timp de 2 ani, Ela Cr`ciun? Aylin: Castingul pentru „Cu un pas \nainte“ a fost primul casting important, pentru care m-am preg`tit timp o s`pt`m~n`. Dup` prima prob` sim]eam c` voi lua. C~t despre c~t de mult sem`n cu Ela, toate personajele pe care le joc au ceva din mine, pentru c` pornesc de la mine \n construirea lor. |n 2009 ai dublat-o pe Clopo]ica \n filmul de anima]ie „Clopo]ica [i comoara pierdut`“. Ce „talent“ specific trebuie s` aib` un actor care joac` pentru copii? Aylin: S` \i plac` s` se joace, ceea ce la mine e cu surplus.
|n teatru ai timp s` \ncerci mai multe variante (...), ai timp s` construie[ti personajul... Ai interpretat-o [i pe Aysha \n „Iubire [i onoare“ timp de aproape 2 ani. Retrospectiv [i comparativ, care sunt principalele diferen]e dintre jocul pe platou [i jocul pe scena unui teatru?
Aylin: Diferen]a st` \n primul r~nd \n ritmul de lucru. |n televiziune totul merge foarte repede. Ca s` nu mai zic c` exist` diferen]e \ntre un serial normal [i o telenovel`. La „Un pas \nainte“, de exemplu, filmam 5 secven]e pe zi pe c~nd la „Iubire [i onoare“ se fimau [i 20 de secven]e pe zi. |n teatru, se repet` \n medie dou`-trei luni pentru un spectacol. Practic, \n televiziune se merge mult pe spontaneitate [i normalitate, pe reac]ii imediate, pe c~nd \n teatru ai timp s` \ncerci mai multe variante ca p~n` la urm` s` alegi ceea ce ]i se pare cel mai potrivit, ai timp s` construie[ti personajul, ba chiar [i dup` ce ai dat premiera pe m`sur` ce joci, \nc` mai adaugi sau renun]i la lucruri, pe c~nd \n film sau la televiziune, odat` filmat, a[a r`m~ne. Primul t`u rol important \n teatru a fost ca eleva din „Lec]ia“ lui Eugen Ionesco, \n regia Hora]iu M`l`ele, unde ai jucat chiar al`turi de regizor. Cum ai ob]inut
intErviu rolul \n aceast` pies` premiat` \n ]ar` [i \n str`in`tate? Aylin: L-am cunoscut pe Hora]iu la film`rile de la un serial, m-a observat [i i-a pl`cut de mine. La un moment dat mi-a spus c` se g~nde[te s` reia spectacolul „Lec]ia“ [i c` ar vrea s` joc Eleva. |ntr-o lun` am scos premiera.
Este o mare pl`cere [i bucurie lucrul cu Hora]iu; era foarte u[or s` devin spectator pe scen`.
Cum este s` joci al`turi [i sub indica]iile unui maestru \n regie [i actorie precum Hora]iu M`l`ele? Aylin: Este o mare pl`cere [i bucurie lucrul cu Hora]iu. Este \ns` greu de jucat cu el \n sensul c` a trebuit s` m` educ s` nu m` mai las prad` jocului lui; era foarte u[or s` devin spectator pe scen`. Ai participat \n 2011 la concursul „Dansez pentru tine“ la ProTV. Ce a \nsemnat pentru tine aceast` experien]` intens` a dansului? Aylin: Cred c` a fost cel mai solicitant lucru pe care l-am f`cut
p~n` acum. E o experien]` aparte, \n care mi-am exersat la maxim puterea de concentrare. Cum te-ai preg`tit s` fii Maitreyi? Aylin: Am dat casting, iar preg`tirea a fost la fel ca la orice personaj, numai c`, aici fiind vorba despre unul cunoscut din literatura rom~n`, am recitit romanul [i l-am avut la mine la fiecare repeti]ie, am citit ce s-a scris despre „Maitreyi“. Pe l~ng` asta, am stat de vorb` cu oameni care au tr`it \n India [i care m-au \nv`]at ritualuri [i obiceiuri hinduse, am lucrat cu o profesoar` specializat` pe cultura hindi [i care e singura din ]ar` care [tie arta katak-ului, stilul de dans din spectacol. {i, desigur toate modelate dup` dorin]a [i viziunea lui Chris asupra personajului [i a pove[tii.
Discriminarea, \n orice form` a ei, nu are ce c`uta \ntr-o societate civilizat`. Scena nudit`]ii din aceast` pies` te-a inhibat ca actri]` sau este o scen` ca oricare alta? Aylin: Nu-mi vine u[or s-o fac, dar \i \n]eleg rolul \n \ntregul piesei [i atunci devine o scen` ca oricare alta. Cum este s` \mpar]i scena cu o actri]` de talia Maiei Morgernstern? Aylin: Este o mare bucurie
Stop to shop 13
intErviu s` \mi ap`r` numele pe acela[i afi[ cu al doamnei Maia, [i este cu at~t mai mare norocul pentru mine, cu c~t numele ei umple s`lile p~n` la refuz. Te-ai implicat \ntr-o campanie \mpotriva discrimin`rii rasiale. Ai fost vreodat` victima discrimin`rii etnice sau al unui alt tip de discriminare? Aylin: Nu a[ putea spune c` am sim]it discriminarea pe pielea mea, \ns` asta nu \nseamn` c` nu o v`d \n jurul meu. Discriminarea, \n orice form` a ei, nu are ce c`uta \ntr-o societate civilizat`.
Este primul album de acest gen, care practic creaz` un drum nou, situat undeva \ntre mainstream [i underground. |n 2012 ai lansat albumul jazz-pop „Cloud“, cu piese scrise special pentru tine. |n afar` de faptul evident c` vrei s` promovezi muzica jazz, pe care o iube[ti, ce-]i dore[ti de la aceast` lansare? Aylin: Cred c` lansarea acestuia este important` pentru pia]a muzical` rom~neasc`, pentru c` este primul album de acest gen, care practic creaz` un drum nou, situat undeva \ntre mainstream [i underground, pia]` care \n afara Rom~niei exist` deja demult.
14 Stop to shop
Sper c` [i aici la noi \n ]ar` s` fie apreciat` [i valorificat`. Care este rolul de care sim]i c` e[ti foarte apropiat` suflete[te, interpretat f`r` s` te \ndep`rtezi de ceea ce e[ti? Aylin: Nu cred c` l-am jucat \nc`.
Cred c` sunt o actri]` muncitoare, implicat`, simpatic`, amuzant` [i sensibil`. |n opinia ta, ce anume te face s` te nume[ti actor? Tr`irea? Talentul? Ce te define[te pe tine ca actri]`? Aylin: Un mare actor mi-a spus c` pentru a face meseria asta trebuie „s` [tii textul, s` nu r~zi [i s` nu te love[ti de decor“. Mi-e greu s` m` autodefinesc, dar \ncerc~nd s` privesc din afar`, cred c` sunt o actri]` muncitoare, implicat`, simpatic`, amuzant` [i sensibil`. E o pl`cere s` lucrezi cu mine! :) Te deranjeaz` paparazzi c~nd ie[i \n ora[ sau la un eveniment? Aylin: Nu sunt genul de vedet` dup` care alearg` paparazzi atunci c~nd ies \n ora[, iar la evenimente, dac` te duci, te a[tep]i desigur s` fie acolo tot felul de fotografi. A[a c` fenomenul paparazzi nu m` afecteaz` cu nimic, nu urm`resc tabloidele, nu [tiu cine apare [i de ce.
|mi place s` \mi exprim stilul personal [i prin vestimenta]ie (...), p`strând un aer relaxat [i ad`ugând mici accente senzuale. Cum te \mbraci c~nd nu e[ti pe scen`? Ai locuri preferate de shopping? Designeri favori]i? Aylin: |mi place s` \mi exprim stilul personal [i prin vestimenta]ie, deci [i atunci c~nd nu sunt pe scen` p`strez din elementele esen]iale ce se reg`sesc pe scen`. |mi place s` \mi s`rb`toresc feminitatea, p`str~nd un aer relaxat [i ad`ug~nd mici accente senzuale. Designerii mei prefera]i sunt Andreea Badala, Kinga Varga [i Carla Szabo. |mpreun` cu Carla am f`cut ni[te „lucky charms“, bro[e \n form` de nori[or pentru a marca lansarea albumului „Cloud“, pe care le dau cadou la concerte. Dincolo de muzic` [i film, care sunt pasiunile tale? Ce faci \n timpul liber? Aylin: |n perioada asta m` documentez, \mi iau noti]e, fac poze [i \mi pun bookmark-uri din revistele de design interior pentru viitoarea noastr` c`su]`. Ce alegi c~nd ai timp [i pentru o carte bun` sau un film bun? Aylin: A[ alege o carte bun`.
intErviu |n ultima vreme citesc mult` dramaturgie. |n acela[i timp, am \nceput trei c`r]i: „Insula de sub mare" de Isabel Allende – o autoare pe care am mai citit-o [i de al c`rei stil m-am \ndr`gostit; „Amintiri despre Caragiale“ – volum editat de {tefan Cazimir care adun` laolalt` cele mai importante m`rturii despre omul Caragiale [i pe care mi-ar fi pl`cut s-o citesc \n timpul facult`]ii, c~nd lucram la piesele lui
Care sunt scriitorii [i regizorii t`i prefera]i? Aylin: Dintre regizorii de film rom~ni \mi place foarte mult Adrian Sitaru. N-am lucrat cu el, \ns` mi-a pl`cut tot ce am v`zut f`cut de el.
Dac` s-ar face un film despre regina Maria, mi-ar pl`cea s-o joc eu.
servitoarele ei de la castelul de la Balcic. Ai vreo filosofie personal` care te ghideaz`? Aylin: Cred \n frumos [i \n puterea lui, m` protejez [i merg \nainte \nconjurat` de tot ce este frumos.
Lucrurile bune vin dac` le a[tep]i [i dac` munce[ti pentru ele. Ce sfaturi le-ai da \n prezent fetelor care te admir` [i viseaz` s` devin`, la fel ca [i tine, actri]e sau c~nt`re]e faimoase c~t se poate de repede? Aylin: S` nu-[i doreasc` un rezultat rapid, s` \n]eleag` c` lucrurile bune vin dac` le a[tep]i [i dac` munce[ti pentru ele.
Caragiale [i „Bucure[tii mahalalelor sau periferia ca mod de existen]`“ a lui Adrian Majuru, care are un mod unic de a povesti istoria Bucure[tilor ce te cucere[te definitiv [i pe care \l citesc de c~nd mi-a picat \n m~n` „Cum se distrau rom~nii odinioar`“.
Ce personaj feminin clasic ]i-ar pl`cea s` interpretezi? Aylin: Am mai zis la un moment dat c`, dac` s-ar face un film despre regina Maria, mi-ar pl`cea s-o joc eu, de[i la modul realist, cu fa]a mea, probabil c` a[ fi distribuit` \n una din
Care este cea mai important` experien]` tr`it` p~n` acum? Aylin: Am tr`it multe lucruri din care am \nv`]at, n-a[ putea spune c` unul singur e mai important dec~t altele. |ns`, decisiv \n dezvoltarea personalit`]ii mele mature a fost mai mult ca sigur facultatea de actorie. Cum te vezi peste 5 ani? Mai mult actri]` sau mai mult c~nt`rea]`? Aylin: Sunt actri]` [i c~nt`rea]` [i asta voi fi [i peste cinci ani. Felicia Chirv`șoiu
Stop to shop 15
muSt havE!
burberry 14 Prim`var` - Var` 20
“Sezonul de prim`var`-var` 2014 este animat de o atmosfer` romantic`, tipic englezeasc`, \nsufle]it` de tinere noi talente britanice.” Christopher Bailey, Chief Creative Officer
16 Stop to shop
C
olec]iile 2014 Burberry Prorsum, London [i Brit pun accent pe haine [i accesorii pentru femei, b`rba]i [i copii. Trench-uri destructurate, mantouri parte peste parte, mantouri/jachete Chesterfields [i pulovere relaxate eman` un aer distins [i elegant \n nuan]e pastelate de bej cald, griuri colorate, galben, bleu, roz [i vernil. Materialele predominante sunt dantela englezeasc` [i ca[mirul, originar din Sco]ia. Au fost introduse gen]ile Petal (pentru femei) [i Duffle (pentru b`rba]i), ochelarii feminini \n form` de pe-
tal` [i ochelarii de soare Wave. Fotografiat` de celebrul Mario Testino, campania readuce \n centrul aten]iei iconicele trench-uri Burberry. T~n`rul actor britanic, Jamie Campbell Bower, solistul trupei indie-rock “Childhood”, Leo Dobson, Malaika Firth, Matilda Lowther, Neelam Johanl, Callum Ball (modele britanice) [i Jean Campbell reprezint` “distribu]ia” aleas` de c`tre Christopher Bailey pentru a “pune \n scen`” atmosfera romantic` a campaniei de prim`var`-var` 2014. Texte: Vladimir Popa Foto: Burberry
EvEnimEnt
tadaShI ShojI,
acum \n România
t
adashi Shoji este recunoscut la Hollywood [i peste tot \n lume pentru crea]iile sale haute-couture, purtate de vedete cu renume interna]ional. Dita von Teese, J Lo, Kate Beckinsale, Helen Mirren sau Katy Perry sunt doar c~teva dintre divele care au str`lucit \n lumina reflectoarelor [i pe covorul ro[u \n rochii de sear` spectaculoase, imaginate de designerul japonez stabilit \n S.U.A. Drapajele, pliseurile [i fron-
seurile sunt tehnicile pentru care este recunoscut, dar [i pentru faptul c` realizeaz` rochii pentru toate v~rstele, etniile [i siluetele. Tadashi Shoji este cel care le-a \mbr`cat pe mai pu]in gra]ioasele Octavia Spencer [i Mo’Nique, atunci c~nd fiecare dintre acestea a c~[tigat c~te un premiu Oscar. Prima sa colec]ie de runway a fost prezentat` \n 2007, la New York Fashion Week, iar \n 2012 Tadashi Shoji s-a num`rat printre cei 26 de designeri accepta]i de Council of Fashion Designers of America. |ntre timp, brand-ul s-a extins c`tre Asia, \n Shanghai [i Beijing. |n Rom~nia, rochiile sale se afl` disponibile \n magazinul Sport/Couture. Talentat desenator [i pictor, Tadashi Shoji a studiat artele frumoase la Tokyo. |n 1973, s-a mutat \n S.U.A. unde a studiat design-ul vestimentar la Trade Technical College din Los Angeles. |n acea perioad` a lucrat al`turi de Bill Whitten, cel care realiza costumele pentru Elton John, Stevie Wonder, Neil Diamond sau The Jacksons. |n 1982, Tadashi Shoji a pus bazele propriului brand de haine, iar crea]iile lui au fost acceptate \n peste 4.000 de magazine din peste 40 de ]`ri, printre care \n Neiman Marcus, Nordstrom, Saks Fifth Avenue, Bloomingdale, Macy, Harvey Hichols din Dubai sau exclusivistul boutique Forum Shops at Caesars, din Las Vegas. Igor Dr`gan
Stop to shop 17
Editor’S choicE
M`d`lina Nicolae Fashion editor
MaxiMalisM noul concept \n mod`
18 Stop to shop
Minimalismul prezent \n mod \n ultimii ani a \nsemnat, pentru mul]i dintre noi, o \ngrdire a exprimrii libere [i necenzurate a creativit]ii \n ceea ce prive[te vestimenta]ia, poate chiar un concept mult prea conservator [i auster. Vestea bun pentru iubitorii de culoare [i extravagan] este c, \ncepnd cu anul 2014, maximalismul va predomina, designerii axndu-se pe acest concept \n prezentrile colec]iilor pentru 2014. Pe podiumurile de la Paris din septembrie 2013 au defilat modele purtnd tunici [i fuste viu colorate, parc pictate cu pensula sau desenate cu grafiti, agresndu-ne vizual cu o explozie de culori [i modele nonconformiste. Anul acesta, piesele vestimentare vor fi asemeni operelor de art, \n care att designerul, ct [i purttorul \[i pot exprima liber orice emo]ie, orice trire. Dar oare acest nou trend va putea fi \nglobat [i \n moda strzii? Minimalismul necesita mai pu]in efort \n producerea [i reproduce rea vestimenta]iei, datorit simplit]ii culorilor, modelelor, materialelor. Maximalismul, \n schimb, presupune aten]ie mai mare la alegerea materialelor, printuri nonconformiste, culori mai diversificate [i materiale preten]ioase care vor ridica pre]urile noilor modele vestimentare. Designeri ca Chanel, Celine, Prada, Karl Lagerfeld [i Christian Dior au prezentat \n show-urile de la Paris [i Milano crea]ii care apar]in unei noi ere \n mod, cea a maximalismului, \n care regulile de coloristic se respect, dar exceleaz \n creativitate [i art. Pn acum, vestimenta]ia excentric era purtat numai la diferite evenimente [i la anumite nivele sociale. |ns, de acum \ncolo, cum vom reu[i s ne facem remarca]i \n mul]imea supercolorat, extravangant [i, mai ales, cum ne vom alege ]inuta? Stilul office va trebui s pstreze o anumit sobrietate, dar stricte]ea \n ceea ce prive[te clasicul [i culorile \nchise va trebui revizuit, deoarece, odat introdus \n mod acest concept, vei \ncerca mereu s fii ct mai liber \n exprimarea personalit]ii. Strada va fi colorat [i, cel pu]in pentru \nceput, va prea un pic ciudat. Hainele purtate \n baruri [i cluburi vor fi pline de strlucire. Cum vom [ti s purtm acest concept? Dac \n vremea minimalismului aveam proble me \n asortarea culorilor [i potrivirea stilurilor vestimentare cu momentul zilei, acum riscm s avem parte de o oboseal vizual. Cu toate acestea, nu pot dect s sper c acest amalgam cromoterapeutic ne va aduce o infuzie puter nic de bun dispozi]ie [i jovialitate \n via]a noastr cotidian!
FaShion architEcturE
HATTIE Carnegie De[i nu avea talent s` deseneze [i s` coas`, Hattie de]inea abilitatea unei comunic`ri execelente, iar angaja]ii ei \n]elegeau perfect ce vrea, realizând perfect hainele vizualizate de Carnegie.
22 Stop to shop
Hattie Carnegie este adesea asociat` cu elegan]a [i moda de \nalt` clas`. Chiar [i linia sa de ready-to-wear ori hainele mai casual au avut mereu o sclipire de elegan]`. Filosofia ei era c` femeia trebuie s` poarte hainele, nu invers. Hattie a crezut mereu c` “hainele simple, frumoase sunt cele care pun \n eviden]` [armul femeii.” Sus]inea c` o hain` trebuie s` i se potriveasc` purt`toarei, dar s` nu pun` st`p~nire pe aceasta. Zeci de ani, gustul s`u - impus \n moda american` \ntrun mod natural - a influen]at stilul femeilor. Chiar dac` importa modele de la Paris sau crea altele, femeile primeau cu bra]ele deschise hainele de la Carnegie. Hattie reprezenta garan]ia sofistic`rii [i stilului.
din Viena la new York Hattie s-a n`scut la Viena \n 1889 sub numele de Henrietta Kanengeiser, a doua din cei 7 copii ai familiei. Tat`l s`u, artist [i designer, a ini]iat-o \n lumea modei \n perioada adolescen]ei sale. |n 1900, dup` ce casa le-a fost distrus` \ntr-un incendiu, iau decizia s` emigreze \n America, pentru a se stabili la New York. Exista o poveste, conform c`reia \n timpul voiajului c`tre America, Hattie l-a \ntrebat pe unul dintre pasageri cine a fost cel mai bogat [i prosper om din State. R`spunsul a fost “Andrew Carnegie”. Astfel, ea decide s` \[i schimbe numele \n Carnegie. Se pare c` toat` familia ar fi renun]at la numele de origine adopt~ndu-l pe cel ales de Hattie, fapt care era normal printre imigran]i.
FaShion architEcturE C~nd \n 1902 \i moare tat`l, Hattie renun]` la [coal` [i \ncepe a munci pentru a-[i ajuta familia. Se angajeaz` ca mesager la Macy’s, mai apoi ca tivitor de p`l`rii. |n 1909, al`turi de prietena ei, Rose Roth, \[i deschide propria afacere - un mic magazin. Lau denumit “Carnegie – Ladies’ Hatter”. Vindeau \ns` [i rochii care erau croite de Rose, \ntruc~t Hattie nu [tia s` coas`. Ea f`cea p`l`rii. Magazinul a avut un succes imens, mai ales datorit` sim]ului estetic incredibil al lui Hattie. La \nceput, neav~nd bani s` angajeze modele, Hattie \mbr`ca hainele create [i se plimba, fiind o reclam` ambulant`. Iar v~nz`rile au crescut [i \n 1913 se mut` \n partea de Vest unde erau mul]i clien]i cu bani, iubitori de mod`. Printre timpurii, dar faimo[ii lor clien]i s-au num`rat Harrison Williams (mai t~rziu cunoscut` ca Mona von Bismarck) [i vedeta Broadway, Tallulah Bankhead. Pe m`sur` ce afacerea cre[tea, Hattie [i Rose au angajat muncitori care realizau design-urile concepute de Hattie. |n acele timpuri, tot ce ]inea de mod` venea de la Paris astfel c` ea decide s` studieze stilurile pariziene [i s` le adapteze pentru clien]ii lor. De[i nu avea talent s` deseneze [i s` coas`, Hattie de]inea abilitatea unei comunic`ri execelente, iar angaja]ii ei \n]elegeau perfect ce vrea, realiz~nd perfect hainele vizualizate de Carnegie.
de la boutique la afacere de milioane |n 1919, Hattie a cump`rat partea de ac]iuni de]inut` de Rose. Se na[te “Hattie Carnegie, Inc.”. Acum pleac` pentru prima dat` la Paris. Era o practic` normal` ca magazine precum al lui Hattie sau Bergdorf Goodman s` \[i trimit` reprezentan]ii la prezent`rile de mod` pariziene, pentru a decide ce ]inute sau accesorii s` aduc` \n State spre comercializare. Iar Hattie avea s`
aduc` \n magazinul s`u dou` tipuri de oferte: fie puteai s` cumperi o crea]ie Chanel direct din magazinul ei, fie aveai posibilitatea s` achizi]ionezi interpretarea lui Hattie asupra crea]iei Chanel. Carnegie f`cea cel pu]in [apte c`l`torii pe an la Paris, av~nd chiar [i un apartament acolo. La momentul apogeului business-ului s`u (anii ‘30), ea
cump`ra chiar [i 75 de piese vestimentare din fiecare colec]ie de la Paris. |n c`l`toriile sale cump`ra de la Vionnet, Lanvin, Molyneux [i Schiaparelli. Din 1920 \[i permite reclam` permanent` \n Vogue. Doar 5 ani mai t~rziu, revista face un material \n num`rul de ianuarie, denumit “A Parure for Formal Occasions” fotografiat de Edward Steichen. P~n` \n 1928, toate rochiile de la Hattie Carnegie erau f`cute pe comand`, dar decide s` dea na[tere [i primei linii readyto-wear. |l angajeaz` ca designer al acestei linii pe Norman Norell. Era momentul \n care afacerea sa crescuse. |n 1929, \nainte de marele crash, a f`cut o cifr` de afaceri de 3.500.000 dolari. P~n` la finele lui 1930, \[i vindea toate hainele, p`l`riile [i accesoriile din linia ready-to- wear \n magazine din \ntreaga ]ar`. Hainele ei erau populare mai ales \n California, multe staruri de la Hollywood purt~ndu-le. Astfel c` [i-a f`cut un renume, devenind un trend-setter. A \nceput s` v~nd` [i cosmetice [i parfumuri. De[i la \nceput criza nu a afectat-o, odat` cu dispari]ia multora dintre clien]ii boga]i, Hattie a trebuit s` adopte o nou` strategie. Astfel, \nfiin]eaz` o divizie cu pre]uri mult mai sc`zute, denumit` “Spectator Sports”. Vindea hainele cu aproximativ 40 de dolari bucata (tot mult pentru 1934, \ns` mai pu]in dec~t pre]ul practicat \nainte). Cu aceast` strategie, afacerea ei a supravie]uit. Chiar [i-a deschis mai multe sec]iuni \n
Stop to shop 23
FaShion architEcturE cadrul magazinului s`u. Se spunea la acea vreme c` o doamn` poate fi \mbr`cat` din cap p~n` \n picioare de la Hattie Carnegie, chiar dac` singurul element care \i lipsea erau pantofii. Magazinul ei era complet: puteai lua o geant` care s` se asorteze cu hainele sau p`l`ria, o hain` de blan`, bijuterii sau chiar mobil` ori farfurii. |n anul 1931 p`l`riile sale sunt promovate de Vogue care scrie un material denumit “Shades of Our Grandmothers” \n care celebreaz` design-ul clasic adaptat pentru femeia contemporan`. Doi ani mai t~rziu, \n aceea[i publica]ie, Elsa Schiaparelli apare purt~nd crea]ii Carnegie \ntr-un articol despre evenimentul White Ball de la Paris. Ca un pas firesc al recunoa[terii sale, Hattie prime[te invita]ia \n 1938 de a realiza coperta Vogue. Un an mai t~rziu i se ofer` “Neiman Marcus Fashion Award”. La \nceputul anilor 1940, afacerea ei avea 1000 de angaja]i. Mare parte dintre ei lucra la crearea hainelor ready-to-wear. Carnegie era deja renumit` ca o femeie cu gust. Datorit` reputa]iei, ap`rea ea \ns`[i \n reclamele pentru afacerea sa. |n timpul R`zboiului, Carnegie a continuat s` fie lider al scenei modei din America. A fost momentul \n care a \nceput s` se bazeze mai mult pe fabrican]ii de materiale [i muncitorii americani. |n 1945, revista Life scrie despre Hattie, denumind-o un colos \n lumea modei: “S-a ridicat din s`r`cie c`tre [eful absolut al unei afaceri cu haine \n valoare
24 Stop to shop
de 6.500.000 de dolari.” Trei ani mai t~rziu prime[te prestigiosul “Coty Award”. |n 1950, Guvernul SUA o invit` s` creeze uniforma oficial` a diviziei de femei a armatei. Linia sa de croial` este premiat` cu “Medal of Freedom”, cea mai \nalt` distinc]ie civil` a ]`rii. Pe tot parcursul anilor ‘50, Carnegie a continuat s` fie exact conform a[tept`rilor clientelor sale: a
oferit haine [ic, dar conven]ionale. Hattie iubea \n mod special “little black dress” pentru care folosea o culoare special`, cunoscut` sub numele de “Albastrul Carnegie”. A creat p`l`rii, accesorii, bijuterii [i rochii de bal, adesea adpatate dup` stilul creatorilor francezi. Vogue scria \n 1951 c` “Hattie Carnegie \nseamn` multe lucruri. Un magazin glossy \n New York; o etichet` pe haine, p`l`rii [i bijuterii [i parfumuri v~ndute \n
\ntreaga ]ar`. {i, bine\n]eles, doamna Hattie Carnegie, ale c`rei gusturi, talent [i ani de crea]ie sunt responsabile pentru toate astea.” Hattie Carnegie a murit \n 1956. Afacerea sa a r`mas deschis`, mai \nt~i sub conducerea so]ului ei, John Zanft, [i apoi a unui fost angajat, Larry Joseph. Din p`cate, \ns`, se pare c` puterea brand-ului \[i tr`gea seva din \ns`[i fiin]a lui Hattie, astfel c` odat` ce ea fizic nu a mai fost, [ia pierdut din str`lucire. Prima dat` s-a \nchis salonul de haine (1965), iar \n 1976 \ntreaga afacere a devenit doar o amintire. Una dintre marile ei realiz`ri este “little Carnegie suit” care const` \ntr-o jachet` str~mt` \n zona taliei, asortat` cu o fust` feminin` [i \ngust`. Costumul era elegant [i a devenit imediat un must al garderobei anilor ‘40. Hattie r`m~ne \n istoria modei [i ca o femeie foarte tipicar`. Avea preten]ii ca totul s` fie perfect, cerea loialitate din partea angaja]ilor [i spunea mereu: “odat` ce o femeie prime[te ceva ce este potrivit pentru ea, nu v`d motivul schimb`rii. (…) Realmente nu exist` “Aspectul Carnegie”, ci “Aspectul T@U”. Hainele mele sunt construite s` scoat` \n eviden]` femeia care le poart`. |mi place ca ele s` fie simple…s` se mi[te bine, s` se mi[te odat` cu timpul [i un pic \naintea acestuia. Scopul meu principal a fost mereu s` pun \n eviden]` femeia american` – [i nu doar scopul, ci biografia mea real`.” Roxana Bichi[
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
Frigul zilelor de iarn` va fi mai u[or de suportat cu ajutorul paltoanelor \mbl`nite, realizate din piele de oaie, merino sau baby merino. Ego Men’s Fashion Concept www.egofashion.ro
Stop to shop 25
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
O astfel de jachet` este extrem de versatil`, putând fi potrivit` cu succes unei ]inute business, dar [i unui outfit casual. Ego Men’s Fashion Concept www.egofashion.ro
26 Stop to shop
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
Când te hot`r`[ti s` achizi]ionezi o hain` de iarn`, nu o alege pe cea mai ieftin`. Gânde[te-o ca pe o investi]ie! Ego Men’s Fashion Concept www.egofashion.ro
Stop to shop 27
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
Secretul unei ]inute cu personalitate pentru anotimpul rece este s` te \mbraci "\n straturi", mai exact s` por]i mai multe piese vestimentare \mpreun`, combinând armonios texturi [i culori. Ego Men’s Fashion Concept www.egofashion.ro 28 Stop to shop
gEntlEmEn’S agrEEmEnt Jacheta din piele cu mâneci tricotate este o pies` vestimentar` actual`, care \]i va asigura o prezen]` \n tendin]e. Ego Men’s Fashion Concept www.egofashion.ro
Stop to shop 29
nEwS From...
Clam` Meli Melo 12,99 RON
Cercei Meli Melo 29,99 RON
Colier Meli Melo 44,99 RON
e[arfa Meli Melo 39,99 RON
inel Meli Melo 29,99 RON
Rucsac Meli Melo 129,99 RON
Br`]ar` Meli Melo 49,99 RON
30 Stop to shop
Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.
SpEcial
Business entry level
32 Stop to shop
Un nou tip de business \[i face loc pe pia]a din Romnia: haine, gen]i, pantofi [i alte accesorii vestimentare \n regim de consignatia. Dac \n Occident este un trend de mult la mod \n rndul fashionistelor, la noi abia se fac primii pa[i. Ideea care st la baz este simpl: fie ]i-ai dorit un outfit, dar ai ratat colec]ia ori nu ]i l-ai putut permite ca new entry, fie ai cumprat ceva [i nu \l mai folose[ti, dar nici nu vrei s \l arunci [i s pierzi to]i banii investi]i. Dac te afli \ntr-una dintre aceste situa]ii, atunci fii smart [i apeleaz la speciali[tii \n magazine de tip consignatia.
SpEcial
C
ristiana T`u[anu de]ine un astfel de boutique. A locuit c~]iva ani buni \n Occident [i a observat c` sunt enorm de multe astfel de afaceri, fiecare \ncununat` de succes. “|n afar`, oricum, ni[ele sunt mult mai bine dezvoltate, lumea e mult mai educat` din punct de vedere estetic, moda e mult mai divers` [i mult mai puternic`, iar acesta e un fapt de decenii \ncoace. Rom~nia recupereaz` \ns` rapid, toat` industria modei s-a dezvoltat frumos, clien]ii devin mult mai educa]i [i dicteaz` sensul \n care merg urm`toarele afaceri, a[a c`
m` a[tept ca, \n c~]iva ani, zona de produse second-hand de lux s` devin` foarte puternic`.” Astfel, a luat decizia s` deschid` \n Bucure[ti “L'armoire magique”. ”L'armoire magique” func]ioneaz` \n sistem de consigna]ie. Este un showroom cu peste 350 produse, aflat \ntr-o zon` boem` superb`, vis-à-vis de Her`str`u (Str. Alexandrina nr. 19, parter, zona Arcul de Triumf-Pia]a Charles de Gaulle). “Am vrut s` dedic`m toat` aten]ia noastr` fiec`rei cliente \n parte, a[a c` toate clientele \[i anun]` vizitele la telefon. Vrem s` d`m timpul necesar
Stop to shop 33
SpEcial fiec`rei cliente s` cunoasc` bine produsele [i s` fac` alegerea f`r` grab`, plus c` \mi place mult s` cunosc gusturile [i pove[tile de stil cui \mi calc` pragul. Ne sf`tuim, ne delect`m cu un latte machiato, fiecare client probeaz` \n lini[te, e un loc cald, care respir` mod`, a[a cum mi l-am dorit.”, spune Cristiana.
hand de lux [i am observat aceast` dorin]` a multor fete [i femei din jurul meu de a vinde multe din hainele superbe din dressing-ul lor, pentru a face loc altora. E o ni[` pu]in exploatat`, a[a c` locul meu e foarte binevenit, iar feedback-ul e excelent.” ”L’armoire magique” este locul ideal pentru a ad`uga o not` glam, high-class, cool oric`rei garderobe. De la rochii, pantaloni, gen]i, bijuterii p~n` la bl`nuri [i accesorii de lux, doritoarele pot g`si absolut orice. Printre brand-urile comercializate sunt Dsquared, Prada, Miu Miu, Chanel, Louis Vuitton, Hermes, Dolce & Gabbana, Giuseppe Zanotti, Gucci, Lanvin, Jimmy Choo, Moncler, Valentino, Fendi.
Brand, calitate, pre]uri de 10 ori mai mici La showroom, clien]ii beneficiaz` de pre]uri negociabile, fapt extrem de important \n economia acestei afaceri. De cur~nd s-a deschis [i shop-ul online, la adresa www.larmoire-magique.ro. Produsele pot fi livrate oriunde \n ]ar`, ceea ce e un mare avantaj. Clien]ii pot apela oric~nd la Facebook, unde este construit un univers propriu, impregnat de imagini superbe cu produsele. |nc` de la deschidere, Cristiana a f`cut dovada unui business serios, cu produse de lux \ntr-o stare excelent`. “Un alt aspect care m-a determinat s` deschid acest business \n Rom~nia este c` eu nu am g`sit businessuri serioase \n zona de second-
34 Stop to shop
numai c` nu \[i pot permite s` cumpere numai produse noi de lux, a[a c` fac un mix inteligent de branduri mass-market cu branduri de lux second-hand \ntr-o stare excelent`. “Multe dintre clientele care care vin la showroom [tiu de obicei care sunt pre]urile pe pia]a de lux, [tiu colec]iile, a[a c` \[i pot da seama c` aici g`sesc cele mai bune pre]uri pentru produse \ntr-o stare foarte bun`, care cost` chiar [i de 10 ori mai pu]in dec~t cump`rate noi de pe siteurile de specialitate sau din magazinele de lux. S` nu uit \ns` de gentlemani, pentru c` le dedic`m [i dumnealor produse de lux second-hand.”
dedicat` business-ului “L'armoire magique” e deschis \n primul r~nd femeilor active, care iubesc s` investeasc` \n lucruri de calitate, cu un design impecabil, realizate din cele mai bune materiale, cum sunt brandurile pe care “L'armoire Magique” le comercializeaz` (Chanel, Louis Vuitton, Prada, Alexander McQueen etc). Business-ul se adreseaz` [i femeilor care iubesc moda [i au cuno[tin]e vaste,
Cristiana este interesat` de mod` \nc` din copil`rie. Mai mult, fashion-ul pentru ea este un stil de via]`, astfel c` nu doar cump`r` haine, ci are cuno[tin]e \n domeniul modei. De aici [i ideea magazinului. “L'armoire magique” define[te perfect spa]iul care poate schimba via]a unei femei, doar c`lc~ndu-i pragul. “Un spa]iu feminin, plin de rafina-
SpEcial ment, \n care e imposibil s` nu te \ndr`goste[ti de vreo rochie, de vreo geant` sau de vreun accesoriu. Fiecare produs \n parte e \nceputul unei noi pove[ti \n vie]ile clientelor mele. M` bucur enorm c~nd v`d pur [i simplu cum o pereche incredibil` de stilettos Prada sau o rochie perfect croit` \ntr-un ro[u aprins Valentino inspir` clientele s` devin` mai puternice, mai \ncrez`toare, s`-[i \nt`reasc` brandul personal, s` se comunice mult mai bine pe ele \nsele [i pur [i simplu s` se bucure de feminitatea lor.� Cristiana T`u[anu este o t~n`r` ambi]ioas`, educat` \n comunicare [i business la Webster University din Viena, Austria. Iube[te moda [i petrece foarte
mult timp pe site-urile de specialitate. Este un om curios, care vrea s` afle mai mult despre domeniul vizual, despre design. �Muncesc foarte mult pentru a ajunge c~t mai departe cu business-ul meu actual [i m` preg`tesc \n anii viitori s` dezvolt [i partea de design. Cine [tie ce idei \mi mai vin! Consider c` moda e o parte important` din via]a noastr` de zi cu zi, un instrument esen]ial prin care transmitem enorm din noi \n[ine. Studiind \n profunzime maniera \n care o persoan` (se) comunic`, mi-am putut explica nevoia de a avea un stil c~t mai personal. Am con[tientizat c~t de important` e prima impresie, \n orice domeniu ai activa sau \n orice fel de \nt~lniri ai avea (pro-
fesionale sau, de ce nu, amoroase). Apoi am descoperit, de-a lungul timpului, efervescen]a cromatic`, festinul de linii [i croieli din curente diferite, diferen]a enorm` dintre materiale proaste [i materiale excelente, precum [i conceptele din spatele produselor designerilor (fie clasici, fie avangardi[ti), care \nc` m` fascineaz`. Iubesc trendurile \n m`sura \n care iubesc ideile noi, eclectice. Consider c` am ajuns la nivelul \n care discern`m~ntul meu e destul de mare, nu port ceva doar pentru c` "se poart`", ci pentru c` \mi asum ceea ce transmit prin acel ceva [i iubesc maniera \n care ochiul uman e r`sf`]at de acel obiect.� Roxana Bichi[
Stop to shop 35
S+n+tatE
O interven]ie chirurgical` obligatorie \n multe cazuri
LIFTING-uL DE FESE
De foarte multe ori ni s-a \ntmplat s auzim replici de genul: "\mi ursc fundul!" sau "Vai ce fund urt am!". De acum, aceste replici pot deveni istorie, pentru c suntem gata s intrm \n sala de opera]ie [i s facem o opera]ie de lifting de fese. Recomandat att persoanelor care au trecut printr-o cur de slbire drastic sau celor care nu sunt \ncntate de zona dorsal, liftingul de fese presupune excizia unei 'f[ii' de tegument din regiunea [oldurilor, circular. Aceast tehnic va lsa o cicatrice circular. Cum este perioada de vindecare [i c~t dureaz`? |n perioada de vindecare imediat`, care dureaz` de regul` maxim 2 s`pt`m~ni, zona operat` va sta pansat` p~n` la extragerea materialului de sutur`. Apoi pacienta poate s` spele zona cu ap` [i s`pun [i s` foloseasc` creme speciale pentru
36 Stop to shop
S+n+tatE remodelarea cicatricelor pe o perioad` de minim 6 luni. De asemenea, foarte important, trebuie purtat garmentul elastic cel pu]in 2 luni postoperator. Evolu]ia local` va fi cu at~t mai bun` cu c~t \ngrijirile igienice vor fi mai riguroase, se va respecta cu stricte]e utilizarea garmentului elastic, se vor aplica [edintele s`pt`m~nale de masaj manual specializat sau endermologic.
Cum evolueaz` cicatricea postoperatorie? Imediat dup` opera]ie, pacienta va constata c` cicatricea este ro[ie, uneori s~nger~nd`, [i se va acoperi de cruste. Dup` extragerea materialului de sutur`, sp`larea pl`gii nu trebuie s` fie agresiv`, iar eventualele 'coji' nu trebuie \ndep`rtate brutal pentru c` pot m`ri cicatricele. Acestea vor c`dea singure c~nd sub ele ]esutul este suficient de bine format. Dup` ce au c`zut toate crustele este momentul s` \ncepe]i utilizarea preparatelor anticicatriceale pe care medicul vi le-a prescris.
rezultatul este definitiv? Rezultatele se pot men]ine pe o perioad` lung` de timp dac` nu exist` cre[teri masive \n greutate [i dac` sunt respectate indica]iile de \ngrijire.
Lifting-ul se poate practica \n acela[i moment operator cu abdominoplastia de corec]ie a excesului masiv tegumentar abdominal, care adesea merge [i c`tre posterior, astfel \nc창t printr-o incizie unic` la nivelul abdomenului se corecteaz` ambele probleme.
de asemenea, contraindica]ii pentru efectuarea unei astfel de interven]ii chirurgicale.
Care sunt riscurile opera]iei? Imediat dup` opera]ie exist` riscuri de infec]ie, dehiscen]a pl`gii, s~nger`ri masive, inflama]ie important`. Riscurile la distan]` sunt reprezentate de cicatrizarea patologic` [i denivel`ri locale.
Care sunt contraindica]iile metodei? Deoarece aceast` interven]ie este de anvergur`, este nevoie de anestezie general`. Bolile grave cardiopulmonare la care exist` risc anestezic reprezint` o contraindica]ie pentru aceast` opera]ie. Bolile grave dermatologice, infec]ioase, casexiile [i diabetul zaharat sunt,
Articol realizat de Dr. Florin Juravle Medic primar chirurgie plastic` [i reparatorie Clinica Dr. Florin Daniel Juravle Calea Doroban]i 51, Etaj 1, Interfon 03; tel.: 0731.554.554 email: contact@drflorinjuravle.ro
Stop to shop 37
FaShion StylE Iulia Dima: “Croiala acestui palton este potrivit` oric`rei siluete, iar multitudinea de culori din imprimeul bogat \l face u[or de asortat.” Colec]ia toamn`-iarn` 13/14, “Russian Fairytale” Designer: Iulia Dima Idelier, Bd. Lasc`r Catargiu, Nr. 1
38 Stop to shop
FaShion StylE
Iulia Dima: “Franjurile [i blana, dar [i paietele sau bijuteriile aplicate pe haine confer` un aer glam unei rochii de sear`.” Colec]ia toamn`-iarn` 13/14, “Russian Fairytale” Designer: Iulia Dima Idelier, Bd. Lasc`r Catargiu, Nr. 1 40 Stop to shop
FaShion StylE
Stop to shop 41
FaShion StylE
Iulia Dima: “O fust` din paiete multicolore este perfect` pentru o sear` de sâmb`t` \n club!” Colec]ia toamn`-iarn` 13/14, “Russian Fairytale” Designer: Iulia Dima Idelier, Bd. Lasc`r Catargiu, Nr. 1 42 Stop to shop
FaShion StylE
Iulia Dima: “Albul abundent aminte[te de str`zile \nz`pezite ale Sankt Petersburg-ului, completând imaginea unei ierni autentice.” Colec]ia toamn`-iarn` 13/14, “Russian Fairytale” Designer: Iulia Dima Idelier, Bd. Lasc`r Catargiu, Nr. 1
Stop to shop 43
FaShion StylE
Iulia Dima: “Combina]ia rafinat` nudealbastru ultramarin este ideal` pentru rochiile elegante de sear`.” Colec]ia toamn`-iarn` 13/14, “Russian Fairytale” Designer: Iulia Dima Idelier, Bd. Lasc`r Catargiu, Nr. 1
44 Stop to shop
FaShion StylE
Iulia Dima: “Rochiile cu franjuri sunt create pentru evenimentele care presupun dans, potrivite unei petreceri retro.” Colec]ia toamn`-iarn` 13/14, “Russian Fairytale” Designer: Iulia Dima Idelier, Bd. Lasc`r Catargiu, Nr. 1
46 Stop to shop
FaShion StylE
Iulia Dima: “Rochia neagr` de dantel`, inspirat` din c`ma[`, este senzual` [i, \n acela[i timp, practic`.” Colec]ia toamn`-iarn` 13/14, “Russian Fairytale” Designer: Iulia Dima Idelier, Bd. Lasc`r Catargiu, Nr. 1
48 Stop to shop
MAGIC 50 Stop to shop
www.silviaterziu.com
thE Story oF a princESS
thE Story oF a princESS
www.silviaterziu.com
FABuLOuS
Stop to shop 51
thE Story oF a princESS
www.silviaterziu.com
MISTERIOuS
52 Stop to shop
SENSuAL
www.silviaterziu.com
thE Story oF a princESS
Stop to shop 53
SpEcial
digi24
Primii 2 ani de }tiri |n timp ce pia]a media din România este sufocat` de cupluri de carton, de vedete de mucava, de crime, omoruri [i violuri, de [tiri exclusive [i de breaking news-uri, Digi24 a \ncercat imposibilul: s` \i invite pe români la lec]ii televizate de istorie.
54 Stop to shop
1
martie 2012 aducea pe pia]a media din România o premier`, apari]ia primei televiziuni de [tiri care emitea full HD. Digi24 [i-a afirmat înc` din prima secund` de emisie scopul, acela de a oferi telespectatorilor s`i informa]ia corect`, echilibrat` [i netrunchiat`.
2 ani de emisie echilibrat` Digi24 a reu[it s` \[i p`streze mereu independen]a editorial`, s` formeze o echip` de jurnali[ti profesioni[ti, cu o imagine public` curat`. Adriana Muraru, Sanda Nicola, Luca Niculescu, Cosmin Prelipceanu sunt doar câ]iva dintre cei c`rora telespectatorii le-au
oferit credit. Cum este îns` posibil s` faci televiziune de [tiri normal`, în România? Totul st` în ...aer, spune redactorul-[ef al Digi24, Cosmin Prelipceanu. „Este un avantaj. Tot ce se \nt~mpl` este un avantaj pentru noi. Nu avem presiuni. Respir`m cel mai curat aer din Rom~nia, m` refer la aerul redac]iilor [i fiecare eveniment este pentru noi ocazia de a le ar`ta telespectatorilor c` suntem diferi]i [i de \ncredere.”
2013 - anul raportului de ]ar` La împlinirea primului an de Digi24, televiziunea a preg`tit o campanie f`r` egal, Raport de ]ar`. Timp de 6 luni, începând din
SpEcial 1 martie, Digi24 a realizat o adev`rat` radiografie a României. În cifre, campania a ar`tat astfel: 300 de tehnicieni implica]i în peste 650 de transmisiuni live, 5.000 de kilometri de fibr` optic` folosi]i, peste 50.000 de kilometri str`b`tu]i în întreaga ]ar`. Peste 100 de jurnali[ti din Bucure[ti [i din sta]iile locale Digi24 au luat ]ara la picior [i au realizat peste 1.000 de materiale. Cosmin Prelipceanu a vizitat, în ultima jum`tate de an, 20 de jude]e [i Bucure[tiul, iar în alte 21 de jude]e dezbaterile au fost moderate de Sanda Nicola. „Am plecat la drum [i am pus \n joc toate resusele de care am dispus ca s` le punem rom~nilor \n fa]` o oglind` pentru ca, dac` cineva \i cheam` la referendum [i \i \ntreab` de regionalizare, s` fie informa]i. Rom~nia v`zut` de aproape, microscopic, e mult mai frumoas` dec~t ceea ce se vede la televizor”, spune Sanda Nicola. Loca]iile alese pentru transmisiunile în direct au fost dintre cele mai variate. În premier`, Digi24 a amplasat un ministudio TV, cu transmisiune full HD, la 1.700 de metri altitudine, pe Transalpina [i unul pe fregata Bricul Mircea de pe Marea Neagr`. Film`rile realizate \n zeci de loca]ii cu pove[ti impresionante au fost apreciate [i l`udate de telespectatorii Digi24.
Un pariu câ[tigat cu audien]a |n timp ce pia]a media din Rom~nia este sufocat` de cupluri
de carton, de vedete de mucava, de crime, omoruri [i violuri, de [tiri exclusive [i de breaking news-uri, Digi24 a \ncercat imposibilul: s` \i invite pe rom~ni la lec]ii televizate de istorie. Digi24 a acordat spa]ii ample campaniilor istorice. Pe 24 ianuarie, a \ncercat s` afle cum s-a n`scut Rom~nia. A c`utat [i a g`sit unde se afl` cu exactitate locurile Unirii [i a ar`tat cât de bine sunt îngrijite în cele 354 de zile pe an când românii nu celebreaz` ziua Micii Uniri. Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza a avut loc în Bucure[ti, la Hotel Concordia, o cl`dire care exist` [i ast`zi în Centrul Vechi, dar care, aflat` într-o stare avansat` de degradare, este „împachetat`” de câ]iva ani, în panouri de PFL [i \n indiferen]a total` a trec`torilor [i a Prim`riei.
A urmat o dezbatere major`, cea a importan]ei regalit`]ii \n Rom~nia. Mai avem nevoie de Rege? Ce a \nsemnat el pentru Rom~nia? “10 Mai, Ziua Independen]ei, Ziua Regalit`]ii" a \ncercat s` priveasc` dincolo de pove[tile de cancan [i detalii spumoase din istoria monarhiei [i s` g`seasc` adev`rul istoric. Echipele Digi24 au filmat în locurile speciale unde au locuit sau locuiesc regii României, precum Palatul Regal [i Palatul Elisabeta, din Bucure[ti, castelele Pele[, Bran, Balcic sau Savâr[in. Poate cea mai de succes campanie a ultimului an \n televiziunea de [tiri este cea care vorbe[te despre „Triumful unei na]iuni. Cine a înf`ptuit România Mare”. Zeci de reportaje, film`ri speciale la Castelul Pele[, Chi[in`u, Cern`u]i [i M`r`[e[ti, o echip` numeroas` de reporteri, produc`tori, tehnicieni. Toate sunt datele campaniei marca
Stop to shop 55
SpEcial Digi24, care de ziua na]ional` a redescoperit istoria [i a spuns povestea Unirii, dar mai ales povestea celor care au ĂŽnf`ptuito: politicieni remarcabili, dedica]i interesului na]ional sau simpli ]`rani care au luptat ĂŽn r`zboi pentru ĂŽmplinirea unui vis.
cultura, componenta de baz` a jurnalismului de televiziune De[i, la nivel declarativ, toat` lumea \[i dore[te s` vad` cultur` la televizor, c~nd vine vorba de rating emisiunile culturale par a nu-[i g`si publicul. {i totu[i, din dorin]a de a le readuce rom~nilor apeten]a pentru teatru, cinema, evenimente culturale, Digi24 a pus mare pre] pe...cultur`. S`pt`m~nal, postul Tv difuzeaz` emisiuni dedicate culturii- Digicult, Ca-n filme. Sunt din ce \n ce mai pu]ine locurile unde oamenii de cultur` din Rom~nia \[i pot face auzit` vocea. Poate tocmai de aceea de la Mircea C`rt`rescu la Oana Pellea, de la Tudor Chirila la Dan C. Mih`escu, de la Stela Popescu la Lumini]a Gheorghiu,
56 Stop to shop
to]i ace[ti oameni de cultur` au acceptat provocarea Digi24, aceea de a-i \ntoarce pe rom~ni cu fa]a c`tre bogata mo[tenire cultural` a ]`rii. Audien]ele emisiunilor de cultur` au demonstrat c`, atunci c~nd \i dai ceva de calitate, telespectatorul apreciaz` cu adev`rat. Digi24 a plusat [i, pe l~ng` cultur`, difuzeaz`, \n fiecare week-end, o emisiune pentru copii, una pentru amatorii de ma[ini, una dedicat` pasiona]ilor de gadget-uri, o emisiune de reportaj, una de diploma]ie, o emisiune de bune maniere.
2014 - primii doi ani continu` cu proiecte \ndr`zne]e La \mplinirea primilor doi ani de emisie, Digi24 trece la urm`torul nivel, cel al anchetelor, al subiectelor care informeaz` [i creeaz` reac]ie. {i asta pentru c`, \n 2014, la Digi24, informa]ia e putere! Puterea de a decide \n cuno[tin]` de cauz`, de a reac]iona, de a sanc]iona, puterea care, de regul`, \i revine oric`rui om informat corect. 2014 este
anul \n care Digi24 va \ncerca s` afle c~t s-a furat \n Rom~nia, este anul \n care se \mplinesc 25 de ani de la Revolu]ia din 1989, ce a schimbat fa]a lumii, este anul \n care, pe micul ecran, \[i vor face loc, de[i este an electoral, nu politicienii ci to]i acei oameni care i-au inspirat pe cei din jurul lor, acei eroi cunoscu]i sau necunoscu]i care schimb` destine. 2014 este anul alegerilor europarlamentare [i preziden]iale \n Rom~nia. 2014 este un nou prilej pentru singura televiziune de [tiri care emite full HD din Rom~nia de a pune \n slujba telespectatorilor s`i calitatea imaginii, cea mai bun` tehnic` de pe pia]a media din Rom~nia [i profesionalismul jurnali[tilor care formeaz` echipa Digi24. 2014 este anul \n care Digi24 \[i propune s` transforme spa]iul universitar \ntr-un spa]iu al dialogului. Anul \n care Sanda Nicola [i Cosmin Prelipceanu vor face un tur al universit`]ilor din Rom~nia [i vor pune fa]` \n fa]`, \ntr-o dezbatere sincer` [i aprins`, studen]ii [i oamenii politici din Rom~nia. Igor Dr`gan
12ra1beauty
BEauty Shop
lei
Kend etics cosm
A LAVER ROSE N GARDE l e g shower
ANTONIO BANDERAS The secret men
(edt 100ml)
14ra3beauty lei
A LAVER S RO E N GARDE n tio body lo
Kend etics cosm
LAVERA ROSE GARDEN body oil
ANTONIO BANDERAS Her secret (edt 80ml)
39a beauty lei
uRBAN WELLNESS
r Kend etics o c sm
BIO VITAL – 100% crem` de fa]` anti-rid 35-45 ani pentru orice tip de ten
(50ml)
Produse disponibile \n magazinele Kendra beauty cosmetics [i B&B Collection.
Stop to shop 59
BEauty Shop FLORI DE CIRE{ Lapte pentru corp
SOIN VEGETAL CAPILLAIRE Spray protector pentru p`rul vopsit
(200 ml)
42Rocher lei
(150 ml)
Lapte oriental pentru du[ (200 ml)
Yves
28Rocher lei
Yves
28Rocher lei
15s,R5ocher lei
Yves
Yve
SOIN VEGETAL CAPILLAIRE {ampon pentru descurcarea p`rului 3 in 1
(300 ml)
28Rocher lei
13s,R5ocher lei
(200 ml)
Yve
FLORI DE CIRE{ Gel de du[
Yves
SOIN VEGETAL CAPILLAIRE Fluid pentru str`lucirea p`rului
(150 ml)
60 Stop to shop
Produse disponibile, \n limita stocului, ĂŽn magazinele Yves Rocher.
BEauty Shop
70Rocher lei
Yves
18R5ocher lei
Yves
Concentrat ultra-reparator pentru corp (45 ml)
18R5ocher lei
MOMENT DE BONHEuR Ap` de parfum
(50 ml)
Yves
74Rocher lei
(30 ml)
(50 ml)
SO ELIX IR Pu Ap` de RPLE parfum
FLORI D E Ap` de CIRE{ t o alet` (100 ml)
ELIXIR 7 9 Ser intensificator pentru tineretea tenului
Yves
12R0ocher lei
Yves
Produse disponibile, \n limita stocului, ĂŽn magazinele Yves Rocher.
Stop to shop 61
|n tEndin}E
FEMINITaTE
floral`
62 Stop to shop
Un nou an, noi tendin]e \n mod. |n ceea ce prive[te culorile, fashionistele trebuie s [tie c “Radiant orchid” este \n vog pentru 2014. Nuan]a florii de orhidee, desemnat de Pantone Color Instititute, autoritatea interna]ional \n domeniul culorilor [i sistemelor de culori, a fost descris ca o “simfonie \ncnttoare” de fucsia, mov [i nuan]e de roz. Decizia a fost luat \n urma unor consultri ample cu designeri de mod [i de produse industriale, ct [i prin analize ample ale tehnologiei, industriei de entertainment, colec]iilor de art [i destina]iilor de cltorie. Nici nu este de mirare c, deja, celebrit]ile interna]ionale au introdus \n garderoba lor piese vestimentare \n aceste nuan]e, iar catwalkurile au primit o “infuzie” de crea]ii \n culori optimiste de roz, ciclam [i mov.
|n tEndin}E orhidee la ocazii speciale {i pentru c` \n cazul ]inutelor de gal` culoarea este la fel de important` ca [i croiala, anul acesta Cristallini propune rochii de cocktail [i de sear` \n paleta cromatic` a orhideelor exotice. Pentru o petrecere aniversar`, un eveniment festiv sau o zi de na[tere speciali[tii ne recomand` s` alegem rochii midi din voal de m`tase natural`, tafta [i m`tase satinat`, \nnobilate cu dantel` [i broderie aplicat` manual. Modele diafane sau cu croieli ce urm`resc liniile corpului pun \n valoare diferite tipuri de siluete. Speciali[tii Cristallini ne sugereaz` ca \n cazul evenimentelor de gal` s` opt`m pentru rochii de sear` lungi, de o simplitate aparent` care denot` elegan]` [i rafinament prin fluiditatea voalului din m`tase [i detaliile minu]ios aplicate pe m~neci sau \n zona decolteului. Decolteul ad~nc, a c`rui linie merge p~n` la cordonul \n form` de semilun` sub]iaz` talia, iar faldurile \mbrac` perfect zona bustului, permi]~nd orice tip de mi[care. {li]ul ad~nc permite s` se \ntrevad` discret piciorul, fiind un element modern [i atemporal care ofer` un plus de feminitate ]inutei. A[adar, pe tot parcursul noului an putem fi la fel de frumoase ca unele dintre cele mai elegante [i rafinate dintre flori! Text: Carmen Cristea Foto: Sergiu Zimbilschi
Pentru o petrecere aniversar`, un eveniment festiv sau o zi de na[tere speciali[tii ne recomand` s` alegem rochii midi din voal de m`tase natural`, tafta [i m`tase satinat`, \nnobilate cu dantel` [i broderie aplicat` manual.
Stop to shop 63
lEc}ia dE kEmpo
ora de
KemPo mma de la gale ilegale la gale cu transmisii na\ionale
64 Stop to shop
|n panoplia calit]ilor sale de sensei, mentor, pre[edinte de federa]ie, mutiplu campion european [i mondial etc., Amatto Zaharia mai de]ine una valoroas, dar, din pcate, mai pu]in faimoas: aceea de organizator de gale de lupt profesioniste. Mai precis, \n lumea artelor mar]iale, este considerat pionierul MMA \n Romnia \n special datorit organizrii \n premier, la \nceputul anilor 2000, a turneului „Provocarea Campionilor“, prima competi]ie de arte mar]iale mixte televizat integral [i \n direct \n Romnia. De unde a pornit, cine l-a inspirat [i l-a sus]inut, ne poveste[te chiar sensei, mndru de faptul c aceste gale au confirmat talentul unor sportivi de talia lui Ctlin Zmrandescu sau Tolea Ciumac.
lEc}ia dE kEmpo
Amatto Zaharia [i Aurel Pirtea - Centura Mondial MMA Pro (WOF)
amintiri din ilegalitate Galele de lupt` nu sunt un fenomen strict postdecembrist, ci au existat \n Rom~nia \nc` din anii comunismului, c~nd erau, evident, interzise de regulile stricte ale partidului conduc`tor. „Organizarea competi]iilor mai mult sau mai pu]in clandestine pe reguli mixte de genul
Free-Fight, Street-Fight, Karate Contact, Full-Fight etc. a \nceput \n Rom~nia \nc` de prin anii ‘87‘88, subsemnatul num`r~ndu-se printre organizatorii din acele vremuri. Se organizau competi]ii de acest gen \n special \n Bucure[ti [i zona Ardealului de c`tre instructorii [i lupt`torii din zon`. Formula era simpl`, vorbeai cu diver[i colegi sau prieteni, invitai ni[te lupt`tori care [tiau s` dea bine cu pumnul, nu conta de
unde erau, intrau pe saltea sau urcau \n ring [i luptau pe un regulament [i cu un echipament de protec]ie minimal. Lupt`torii respectivi proveneau de peste tot, din toate sistemele mar]iale, chiar [i din alte sporturi sau pur [i simplu de pe strad`. Competi]iile de lupt` mixte erau denumite dup` cum vroia organizatorul. Chiar [i eu personal am folosit p~n` prin 1998-2000 diverse denumiri de genul
Stop to shop 65
lEc}ia dE kEmpo Free-Style Kempo, Kempo FreeFight, Street-Fight etc. Toate aceste competi]ii sportive, organizate at~t de mine, c~t [i de colegii mei din ]ar`, aveau farmecul lor, fiind extrem de benefice dezvolt`rii bazei sistemului de lupt` mixt \n Rom~nia. |n 2002 \ns`, am organizat prima competi]ie sportiv` clar` cu denumire de MMA, „Provocarea Campionilor“, care a fost [i prima competi]ie de MMA organizat` \n Rom~nia [i transmis` integral [i \n direct pe TV. Acea competi]ie care a pus bazele MMA, dar [i ale galelor televizate \n Rom~nia, a avut tot fastul unei gale Pro a[a cum o [tim noi \n prezent, cu promovare prealabil` pe TV, prezentarea [i promovarea sportivilor, interviuri, muzic`, lumini, feedback ulterior galei etc.“, poveste[te pre[edintele Federa]iei Rom~ne de Kempo.
Modelul japonez pentru campioni români C~nd lucrurile devin oficiale, a[tept`rile [i eforturile organizatorice cresc exponen]ial. Dar la fel de \nt~mpl` [i cu rezultatele… „|nt~lnirea cu Kancho Soeno Yoshiji, pre[edintele Shidokan, a fost determinant`. Merg~nd la ni[te gale \n Japonia, acesta mi-a propus s` organizez [i \n Rom~nia o gal` televizat` pe modelul celor organizate de el la nivel mondial, \n care s` existe \n egal` m`sur` meciuri pe reguli stand-up fighting (K1), dar [i meciuri de MMA. Am acceptat f`r` s` clipesc, f`r` s` [tiu c~t de greu \mi va fi s` finalizez un astfel de proiect, pentru c` a lucra cu o televiziune \n Rom~nia era o noutate pentru noi to]i cei implica]i \n fenomenul sportului mar]ial. Ni-
Amatto Zaharia [i Aurel Pirtea
66 Stop to shop
meni nu a crezut \n acest proiect, pentru c`, la acea dat`, televiziunile nu erau absolut deloc interesate de acest domeniu sportiv. Am muncit foarte mult s` conving ni[te televiziuni s` transmit` integral evenimentele respective, [i \n final am reu[it cu Tele 7ABC [i Prima TV. Ulterior, meciurile de K1 au ie[it de tot din compunerea galelor organizate de mine, acestea ax~ndu-se doar pe MMA. Multe din edi]iile de atunci „Provocarea Campionilor“ ]in [i ast`zi capul de afi[ \n MMA-ul din Rom~nia, \n special datorit` nivelului valoric al sportivilor rom~ni implica]i, care nu mai au nevoie de nicio prezentare [i din care a[ men]iona pe C`t`lin Zm`randescu, Tolea Ciumac, Eugen Preda, Marius Tata, Andrei Buz, Daniel Burlacu, Rus Traian, Poczo Zoltan, Liviu Ionescu, George P`curariu,
lEc}ia dE kEmpo
amatori de spectacol [i amatori de kempo Fenomenul galelor sportive a dob~ndit deja mul]i admiratori \n Rom~nia. Dintre tinerii amatori de spectacol sportiv se recruteaz` amatorii din s`lile de kempo, care sunt viitorii profesioni[ti ai galelor, prin urmare istoria se repet`… „Spectatorii dar [i telespectatorii acestor gale provin din absolut toate categoriile de v~rst`, dar [i sociale, lupt`torii MMA dar [i K1 fiind foarte respecta]i at~t la nivel na]ional c~t [i interna]ional. Mai mult dec~t at~t, to]i lupt`torii
rom~ni aduc un beneficiu de imagine extraordinar pentru Rom~nia. G~ndi]i-v` doar c` George P`curariu, campion de kempo, a c~[tigat \n SUA titlul pentru cel mai spectaculos KO al anului 2013, iar Daniel Ghi]` a intrat deja \n galeria mondial` a celor mai aprecia]i lupt`tori pe reguli K1 la categoria grea. Bine\n]eles c` to]i vor s` se identifice cu ace[ti campioni, pentru c` ace[tia sunt cu adev`rat modele de urmat, iar publicul exact asta \[i dore[te, s` vad` ni[te oameni simpli ca [i ei care au plecat de jos [i care, prin mult` munc`, au reu[it s` aib` succes. Ace[ti campioni au ar`tat c` se poate, succesul ob]inut de ei fiind o speran]` pentru cei mul]i care vin din urm`. |n Rom~nia, la nivelul sportului de amatori, competi]iile de MMA oficiale sunt organizate de ani de zile cu avizul MTS doar \n cadrul Federa]iei Rom~ne de Kempo. Sunt absolut convins c` \n urm`torii ani va cre[te nivelul competi]iilor de MMA, at~t din punct de vedere organizatoric, c~t [i al nivelului valoric al sportivilor.
|n acest fel, prin dezvoltarea unor campionate na]ionale puternice de amatori, vom putea avea o baz` de selec]ie mai mare din care s` rezulte lupt`tori de MMA foarte buni pentru galele profesioniste. Trebuie \n]eles c` nu poate exista „profesionism“ adev`rat f`r` „amatori“, tocmai de aceea FR Kempo dezvolt` MMA \n Rom~nia ]in~nd cont de cele dou` direc]ii. Din mul]imea de sportivi de MMA amatori vor rezulta campionii profesioni[ti, iar ace[tia la r~ndul lor vor aduce o mai mare vizibilitate sportului, o mai bun` imagine, \n acest fel dezvolt~ndu-se baza de selec]ie prin atragerea c`tre noi a unui num`r mai mare de practican]i“, declar` Amatto Zaharia. Felicia Chirv`[oiu
George Pcurariu (Octagon MMA) - cel mai spectaculos KO \n MMA - SUA 2013
Mircea Sabou, Scapau M`d`lin, Silviu Cudalbu, {tefan Gheba, Silviu Vulc, Iulian Alb`ceanu, Aurel Partea, Victor Apostol, Marian Iordan… {i lista poate continua“, spune Amatto Zaharia.
Stop to shop 67
magazin dE SuFlEt Tenorul Vlad Miri]` nu mai are nevoie de nicio prezentare. Cariera sa muzical` este cea mai bun` carte de vizit`. Vlad se ghideaz` \n via]` dupa un motto pe cât de simplu, pe atât de adev`rat: “|n momentul \n care \]i dore[ti ceva, ai f`cut deja primul pas spre reu[it`”. Dincolo de scen`, Vlad are o via]` normal`, adesea departe de ochii presei. stil, mod~ }i shoPPing cu |ns`, atunci când apare \n public, ]inuta lui este impecabil`. Stop To Shop l-a invitat pe tenor la o discu]ie, dincolo de scen`, despre mod`, shopping [i style.
Vlad Miri]` 68 Stop to shop
magazin dE SuFlEt adeptul ]inutei tradi]ionale “Nu sunt un om care se aliniaz` la tendin]e. |n ultimul timp, descop`r [i tot descop`r [i sunt fascinat de portul tradi]ional rom~nesc, plin de simboluri, de creativitate, de cromatic` echilibrat`, de sens. De aceea, m` folosesc de orice ocazie s` \mbrac portul na]ional. Apoi, am g`sit [i designeri români care au studiat problema [i creaz` haine inspirate din portul vechi tradi]ional. E un stil vestimentar care m` face s` m` simt mai \ntreg.
|n ultimul timp, descop`r [i tot descop`r [i sunt fascinat de portul tradi]ional românesc, plin de simboluri, de creativitate, de cromatic` echilibrat`, de sens. |mi place [i ]inuta sport, pentru c` \n ea m` simt \n largul meu... Dar \mbr`cat astfel plec \n c`l`torii sau stau prin cas` sau ies la cump`r`turile urgente. Apoi ]inuta smart casual pe care de multe ori \n ultimul timp o schimb cu o ]inut` lejer` cu influen]e tradi]ionale, adic` un pantalon din l~n` sub]ire [i o ie stilizat`, pretabil` pentru purtat \n multe ocazii. Dintre stilurile
70 Stop to shop
magazin dE SuFlEt Sesiunile de shopping se desf`[oar` destul de rar . Iar atunci când au loc, trebuie s` se termine cu ceva care s` m` relaxeze: ori un film bun, ori o mas` bun`… vestimentare, a[ r`m~ne la ]inuta tradi]ional` - cu pantalon pe picior – cizm` \nalt` - chimir bine str~ns pe talie - o ie frumos cusut` [i suman pe umeri . Este o ]inut` cu semnifica]ie ad~nc`....\n leg`tur` cu trecutul nostru, care era mult mai frumos dec~t prezentul. Dac` \mbr`cat a[a m` urc [i pe cal, simt c` sunt un om \ntreg, [tiu de unde vin [i [tiu unde m` duc . |n ceea ce prive[te ]inutele de scen`, le fac de c~]iva ani la bunul meu prieten Alexandru Ciucu. Îl prefer pe Alexandru pentru tot ceea ce a realizat \ntr-un timp at~t de scurt.
Shopping, dar cu ni[te condi]ii Shopping-ul pentru mine este, al`turi de f`cutul [i desf`cutul bagajelor, o mare povar` . Oferta este at~t de variat` [i de mare, \nc~t o ie[ire la shopping \nseamn` pentru mine un efort [i un exerci]iu grozav de r`bdare. Totu[i, se \nt~mpl` uneori s` g`sesc ceva ce \mi place foarte mult [i atunci
vin acas` satisf`cut. Sesiunile de shopping se desf`[oar` destul de rar . Iar atunci c~nd au loc, trebuie s` se termine cu ceva care s` m` relaxeze: ori un film bun, ori o mas` bun`… |mi aduc aminte c`, ani \n urm`, era musai s` cumperi din str`in`tate lucruri, pentru c` de cele mai multe ori nu g`seai \n ]ar` ce puteai cump`ra din afar`. Acum g`se[ti [i la noi cam tot ceea ce g`se[ti [i peste grani]e. Sunt, \ntr-adev`r, [i excep]ii....adic` po]i g`si ceva
De[i nu am un magazin preferat, intru cu mare pl`cere \n atelierele care fac articole din piele [i care ]i le personalizeaz` pe loc, dac` vrei .
deosebit \n Milano, Paris, Londra. De exemplu, pantofi b`rb`te[ti. C~nd sunt plecat \n afara ]`rii, \mi place s` aduc suveniruri, s` caut articole care spun c~t mai complet posibil povestea locului. {i \mi mai place s` poposesc prin magazinele cu articole pentru echita]ie – [i cump`r mai mult pentru cai dec~t pentru mine ... C`p`stre de grajd, coard` de antrenament, ceva produse pentru coam` ... deh, virusul lucreaz` . De[i nu am un magazin
preferat, intru cu mare pl`cere \n atelierele care fac articole din piele [i care ]i le personalizeaz` pe loc, dac` vrei . |mi place discu]ia cu cel care de]ine mica afacere [i care face [i manopera propriu-zis`. Sunt oameni care [tiu s` te fac` s` te sim]i bine: \]i z~mbesc, sunt dezinhiba]i, fac o mic` reducere - din curtoazie – [i pleci cu z~mbetul pe buze.” Roxana Bichi[
Stop to shop 71
Story oF...
Roger Vadim [i Jane Fonda Vadim avea 37 de ani, fiind cu 10 ani mai mare decât Jane, \n momentul \n care [i-au spus “da”. Motto-ul s`u pentru tân`ra so]ie era: “Gelozia este ceva burghez”. “Dac` merg [i am rela]ii sexuale cu altcineva nu este tr`dare, pentru c` eu pe tine te iubesc.” 72 Stop to shop
Povestea dintre Jane Fonda [i Roger Vadim este una care frizeaz` normalitatea unui cuplu. Ea, ame]it` de traumele adolescentine. El, promiscuu din fire. Ea, femeia care face orice \n numele iubirii; el, b`rbatul care nu poate vedea via]a altfel dec~t ca pe o petrecere continu` cu alcool, droguri, jocuri de noroc [i femei. Mariajul lor a fost mult peste puterea de acceptarea a anilor ’60, iar c~nd a luat sf~r[it a l`sat \n urm` o poveste cu multe personaje [i \nt~mpl`ri demne de scenariu de film.
Iubire parizian` |n timp ce se afla la Paris, ca sa turneze “Les félins” al lui René Clément, av~ndu-l ca partener pe
Alain Delon, Jane \l cunoa[te pe Vadim \n timpul unei cine. Masa a fost organizat` pe 21 decembrie 1963 de c`tre agentul lui Fonda. Ea [tia c` Roger este un reputat Don Juan. Nu era interesat` de persoana lui. |ns`, ceva din [armul lui a electrizat-o [i pe m`sur` ce orele treceau \n acea sear`, Jane se sim]ea \ndr`gostit` iremediabil de regizorul francez. “Doamne! C~t este de chipe[. De[i are din]ii prea mari [i fa]a prea lung`. Ochii lui verzi ascund at~t de mult mister [i multe promisiuni”, \[i spunea ea privindu-l. Din acel moment nu s-au mai v`zut p~n` \n seara de Revelion, la un bal mascat ce a avut loc \n Paris, la Bois de Boulogne. Jane se costumase \n Charlie Chaplin,
Story oF... iar Vadim ca ofi]er \n Armata Ro[ie. Toat` seara ea p`rea a fugi de el. |ns`, \n jur de 5 diminea]a, \n timp ce muzica se auzea \n gr`din`, el a mers dup` ea [i a apucat-o de bra]. “Ai uitat de s`rutul pentru Anul Nou”, i-a [optit. A str~ns-o puternic \n bra]e [i a s`rutat-o pasional. Jane s-a desprins [i a fugit. C~teva zile mai t~rziu, Vadim a venit la studioul unde ea filma. Era frumoas`, o placea, trebuia s` fie a lui. M`car pentru o noapte. O privire. At~t a trebuit [i, \n dou` ore, erau \mpreun` \n camera ei de hotel. Vadim, amintindu-[i momentul, spunea c` nu [tie de ce, dar \n acea zi nu a putut s` mearg` p~n` la cap`t. Doar s-au \mbr`]i[at pasional. Mai t~rziu, \ns`, rela]ia lor avea s` \[i intre \n drepturi. Jane [i-a dat seama c` era \ndr`gostit` nebune[te iar g~ndul o \ngrozea. C~teva s`pt`m~ni mai t~rziu a fugit la Geneva, f`r` a oferi vreo explica]ie. C~nd s-a \ntors, i-a m`rturisit lui Roger c` plecase pentru a se \nt~lni cu un fost iubit, din dorin]a de a testa dac` realmente \l iube[te. Vadim a \ntrebat-o: “{i? Ce sim]i?” “Te iubesc!”, a r`spuns ea.
Mariaj, promiscuitate, abis B`rbatul visurilor lui Jane Fonda era \ntr-un final al ei. S-au c`s`torit pe 14 august 1965, printr-o scurt` ceremonie \ntr-un hotel din Las Vegas. Regizorul francez de film, Roger Vadim a
fost de acord s` uite de altele [i s` devin` doar al ei. |ns` Jane [tia c` ale lui cuvinte nu valorau. Vadim avea 37 de ani, fiind cu 10 ani mai mare dec~t Jane, \n momentul \n care [i-au spus “da”. Motto-ul s`u pentru t~n`ra so]ie era: “Gelozia este ceva burghez”. “Dac` merg [i am rela]ii sexuale cu altcineva nu este tr`dare, pentru c` eu pe tine te iubesc.” Jane nu avea \ncredere \n ea. |l iubea, astfel c` \i accepta orice. |i era team` c` dac` \l contreaz` \l va pierde, iar acest g~nd - al vie]ii f`r` el - \i era cel mai mare co[mar. Iubirea lui era sensul vie]ii sale. Ceea ce nu anticipase Jane era via]a \n care avea s` intre al`turi de Vadim. Pe l~ng` promis-
cuitatea cu care trebuia s` tr`iasc`, ea avea s` \i accepte [i faptul c` iubea jocurile de noroc, la care pierdea foarte mul]i bani. Astfel c`, pe l~ng` bordelul din dormitorul matrimonial, t~n`ra so]ie era pe post de “banc`”, pl`tind datoriile so]ului c`tre creditori. |n Fran]a, cump`raser` o ferm`. Jane \ncerca s` compar` \n fa]a tuturor ca cea mai fericit`, nespun~nd c`, de fapt, ea \l \ntre]ine pe Vadim. C~nd el nu venea acas` nop]ile, de[i [tia c` a fost cu alt` femeie, ea nu \i repro[a absolut nimic. |l iubea prea mult [i orice ar fi f`cut \n numele acestui amor nu era sacrificiu. Mai t~rziu, Vadim avea s` recunoasc` infidelitatea fa]` de so]ia lui, dar sus]inea c` toate acele femei nu aveau \nsemn`tate \ntruc~t, insista el, \[i iubea so]ia. Mai mult, se jura c` nu a pus-o niciodat` \ntr-o situa]ie public` jenant` afi[~ndu-se cu vreo amant`. Dar, drama ei nu se oprea aici. Jane avea s` povesteasc` faptul c` omul c`ruia \i d`ruia totul chiar i-ar fi sugerat s` aib` [i ea aventuri, de dragul situa]iei. Astfel aveau s` stea la pove[ti, \mp`rt`[indu-[i experien]ele. La \nceput, Fonda a fost oripilat`. Apoi, \ns`, de dragul so]ului [i \n numele iubirii, i-a acceptat promiscuitatea. “El m` definea. Nu puteam s` concept a-l p`r`si”, poveste[te ea. Iar de unde rela]ia fizic` dintre ei \ncepuse natural, \n doi, ca [i sentimentele, odat` cu pronun]area c`s`toriei, \n dormi-
Stop to shop 73
Story oF... \n California, unde Jane filma pentru “The Chase”, al`turi de Marlon Brando. Iar casa lor era mereu plin` de prieteni de la Paris [i Hollywood. Comportamentul sexual al lui Jane a fost influen]at \nc` din adolescen]`. P~n` la v~rsta de 24 de ani avusese extrem de multe aventuri. P~n` a-l \nt~lni pe Vadim nu fusese vulnerabil` \n fa]a nim`nui. |ndr`gostit` peste m`sur`, sim]ea c` este ca o juc`rie \n m~inile so]ului ei. De[i torul lor a fost loc de trei [i chiar de patru persoane. Mul]i dintre prieteni povestesc c` Jane se declara nemul]umit` de situa]ie, dar c` accepta de dragul lui Vadim. |ns` tot ei spun c` \n realitate promiscuitatea nu era ceva ce \i displ`cea tinerei so]ii [i c`, de multe ori, ea era cea care cerea partenerii extra. Sandy Whitelaw, o prieten` care lucra la United Artists \n Paris, recuno[tea c` mariajul lor era o surs` de multe b~rfe \n cercurile sociale de atunci. To]i vroiau s` afle cine a fost [i cine nu \n patul Jane-Roger. Trebuia s` fii “la crème de la crème” din lumea politic` [i a artelor, ori de la Hollywood. “Dar trebuia s` fii invitat”, explica un produc`tor din Londra, care fusese pe list`. Cei doi au mers p~n` la o invita chiar [i pe fosta mam` vitreg` a lui Jane, care, dup` desp`r]irea de tat`l ei, se m`ritase cu actorul Michael Wagner, invitat deopotriv`. “Doar am r~s [i am refuzat”, poveste[te Susan Blanchard. |n 1965 s-au mutat la Malibu,
74 Stop to shop
era o femeie foarte frumoas`, un star de cinema, p`rea a fi un suflet r`t`cit, f`r` direc]ie [i sens \n via]`. “P~n` \n momentul mor]ii mamei mele eram ambi]ioas`, curajoas`. Dintr-odat` nu mai reprezentam nimic pentru mine \ns`mi”, spunea actri]a. Punctul de cotitur` \n mariajul cu Vadim a fost rolul ei din “They Shoot Horses, Don't They?”. Dup` ce i-a m`rturist adev`rul despre ea \ns`[i [i rela]ia cu tat`l ei dup` moartea mamei sale, Vadim [i-a dat seama c` nu este
capabil s` o sprijine [i aline. |n ciuda na[terii fiicei lor, Vanessa, mariajul a \nceput s` nu mai func]ioneze. Ea a \nceput s` simt` o repulsie v`dit` fa]` de via]a frivol` [i a dat fr~u liber criticilor. De unde \n primii ani, a[a cum ea \ns`[i m`rturisea, era at~t de fericit` \nc~t sim]ea mereu c` inima \i va s`ri din piept, acum \l l`sa s` se \mbete [i c`uta s` fie departe de el. |n timp ce filma la “They Shoot Horses, Don’t They?”, pentru care a [i primit o nominalizare la Oscar-uri, lipsea multe nop]i de acas`. Prefera s` stea \n cabina de la studiourile Warner. Acum era exasperat` de modul \n care so]ul ei tr`ia [i vedea via]a. Gata, rolul de so]ie pasiv` [i de amant` nebun` nu i se mai potrivea. Vroia ca via]a ei s` aib` o semnifica]ie. {i, \n timp ce acorda un interviu despre filmul la care lucra, \ntrebat` de reporter la ce se g~ndea \n exact acel moment, Jane r`spunde: “M` g~ndesc s` divor]ez”. Cuplul Roger Vadim - Jane Fonda divor]eaz` pe 16 ianuarie 1973. Roxana Bichi[