Stop to Shop Februarie 2011

Sumar

“ ” Nr. 101 - Februarie 2011

# #) " &' % # " #) +' % #% $% * "' '# % & ) ) % ' " (%&( $(' ) (" $," & $' !," #% &,! ' ' &' %(!# & ' "' % )& ' #$ & "& (! $% (" ! & ' ) *#%.

-' "' % *(' " ) &( % &' $ &' & ( ' ("( $#&' ) &' * " % ' ) ! ! % ( ! % ' (" (&' ( &' #' ) $ "'%( % ! ! " % '& ( % $% * "' & #$$ " ")

&

79

8

Magazinul meu de suflet nu cred c` s-a inventat \nc`. Dac` ar exista, ar fi, \n mod sigur, unul care s`-mi propun` un rezumat al magazinelor, \n func]ie de gusturile, bugetul [i m`surile mele.

TeaTru/Film/carTe Recomand`rile noastre

22

iNTerViu

32

FashioN archiTecTure

35

GeNTlemeN’s aGreemeNT

60

From The hisTory oF...

66

s~N~TaTe

72

sTory oF...

82

DesTiNa}ii

Director general Andreea Bqnicq andreea.banica@unireashop.ro

Director Publicitate [i V~nz`ri Ecaterina Utali ecaterina.utali@unireashop.ro 021.30.30.364, 0722.101.756

Director Crea]ie Cristian Scutelnicu cristian.scutelnicu@unireashop.ro 021.30.30.367, 0724.242.742

Redactor {ef Roxana Bichi[ Redactori: Elena Dumitru, Diana Rodan Foto: Gabi Roman, Dreamstime Revista editat` de:

Tycoon Media Press parte a grupului

De vorb` cu Cabral

Moda masculin`, un martor-cheie al istoriei (I) Old vs. New

Hamilton. American Style. Swiss Made.

Adresa redac]iei: Unirea Shopping Center Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1, Bucure[ti Fax: 021.30.30.236

Be fresh. SPA - Aromaterapia John Lennon [i Yoko Ono Carnavalul de la Vene]ia 2 Stop to shop

Tiraj: 14.000 exemplare Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq publica]ie fqrq acordul prealabil scris al Tycoon Media Press.

EditShop

S

Cine mai are nevoie de Cupidon?

e crede c adul]ilor nu le mai trebuie pove[ti.

Sunt “oameni mari”, iar personajele de basm sau de legend nu au ce cuta \n universul lor.

Doar ele au fost create pentru copii, de al]i “oameni mari”… Dac aceast teorie este adevrat, atunci de ce \l lsm pe Cupidon \n via]a noastr, odat pe an, \n luna februarie? De ce avem nevoie s celebrm un Sfnt Valentin, importat ce-i drept, sau un Dragobete, autentic?

Cred c rspunsul este simplu: [i noi, oamenii mari, avem nevoie de legende, de personaje care, fie [i pentru scurt timp, s ne scoat din realitatea \n care ne petrecem via]a cotidian. Nu este un refugiu, ci mai degrab o nevoie nerostit de a reveni \n lumea magic a copilriei, cnd credeam \n Mo[ Crciun, a[teptndu-l cu nerbdare pentru a ne aduce cadouri.

A[a se \ntmpl [i cu aceast “lun a iubirii”. Dincolo de teoria, conform creia aniversarea Sfntului Valentin a fost creat pentru a cre[te nivelul de consum al unor obiecte mai mult sau mai pu]in kitschoase, pentru a ridica vnzrile din magazine ori a \mbog]i restaurantele, barurile sau cluburile (care se pregtesc corespunztor [i nu fac fa] numrului de rezervri), se afl altceva. Acest “altceva” este plcerea pur de a aniversa, de a ne bucura cu motiv dat de lucruri pe care, de altfel, ar fi logic s le facem zilnic. Nu cred c avem nevoie de o “lun a iubirii” ca s oferim persoanei dragi un cadou sau pentru a-i face o declara]ie de suflet. Nu consider c ne trebuie o zi anume pentru a lua o cin romantic. Mai mult, nu cred c iubirea este ceva ce trebuie aniversat. Ea se trie[te [i punct! |ns, haide]i s intrm \n jocul lui Valentin/Dragobete [i s re]inem doar att: iubirea plute[te \n aer non stop; de noi depinde dac [tim s o acceptm \n via]a noastr [i dac \nv]m s ne bucurm de ea clip de clip.

Roxana Bichi Redactor {ef

4 Stop to shop

tEatru teAtrul mAscA vå oferå…

Iunia

Regie: Ioana Macarie Distribu]ia: Ana Maria P\slaru, Ioana Macarie

Foto: Maria {tef`nescu

AvAnpremierå metropolis

Nevestele vesele din Winstor

Regia: Alexandru Tocilescu Muzica: Nicu Alifantis Traducere texte c~ntece: Vlaicu Barna Aranjamente orchestrale: Nicu Alifantis & Byron Aranjamente vocale: Virgil Ian]u Preg`tire vocal` si coordonatori repeti]ii: Irina S~rbu, Monica Ciuta Partituri editor: Irina S~rbu Coordonator designe sunet live: Victor Panfilov Sunet live: Clara Litescu Editor [i produc`tor muzical: Nicu Alifantis Produc`tor: Teatrul Metropolis

Spectacolul este un muzical de excep]ie, practic un remake al anilor 1978, dirijat pe muzica live a lui Nicu Alifantis [i reune[te pe aceea[i scen` unele dintre cele mai importante nume ale teatrului [i muzicii rom~ne[ti. Lucian Iancu, Adriana Trandafir, Ion Grosu, Mariana D`nescu, Victor Apetrei, Crina Mure[an, Mihai Ni]`, Mihai St`nescu, Marcel Lovin, Gelu Ni]u, R`zvan Rotaru, Eduard Haris, Dorin Eugen Ionescu, Adi Ciobanu, {erban Celea, Dani Popescu, Dan Cog`lniceanu, Ionu] Ciocea, Andrei Bratu, Darius Daradici, Dan R`dulescu, Loredana Cavasdan, Oana Berbec, {tefania Dumitru, Raluca Botez, Eduard C~rlan sunt aceia care vor \nc~nta publicul [i vor ad`uga un strop de magie \ntregului spectacol.

Pentru rezerv`ri bilete: 021.210.51.08 / 0728.138.265.

6 Stop to shop

“Iunia” este o artist` singur`, \n jur de 45 de ani, care a ales \ntotdeauna cariera ei de c~nt`rea]` \n locul unei familii. Stabilitatea, siguran]a [i \ncrederea unei familii nu au atras-o, tocmai pentru c` singur`tatea [i independen]a sunt singurele lucruri care au condus-o \n via]`.

Acum, ajuns` la o v~rst` la care orice g~nd e serios, prive[te \napoi cu regret [i \[i aduce aminte de momentele \n care, \n urma unei decizii, via]a ei ar fi fost alta. |n pofida oric`rui g~nd pe care l-ar avea, a oric`rei st`ri emo]ionale, \n final ea \[i exprim` durerea \n singurul fel pe care \l cunoa[te [i care \i apar]ine. C~nt`.

Pagin` realizat` de Elena Dumitru

de W. shakespeare

Film

Premierele lunii februarie How do you know Regia: Jamea L. Brooks Cu: Jack Nicholson, Owen Wilson, Paul Rudd, Reese Witherspoon Gen: Comedie, Dram`, Romantic, Dragoste Premier` \n Rom~nia: 04.02.2011

Mine Vaganti Regia: Ferzan Ozpetek Cu: Riccardo Scamarcio, Nicole Grimaudo Gen: Comedie, Dram` Premier` \n Rom~nia: 04.02.2011

The Rite Regia: Mikael Hafstrom Cu: Anthony Hopkins Gen: Thriller Premier` \n Rom~nia: 04.02.2011

8 Stop to shop

The kids are all right Regia: Lisa Cholodenko Cu: Annette Bening, Julianne Moore Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 11.02.2011

Num`rul patru Regia: D.J. Caruso

F`r` obliga]ii Regia: Ivan Reitman Cu: Ashton Kutcher, Natalie Portman Gen: Comedie, Romantic, Dragoste Premier` \n Rom~nia: 11.02.2011

The Eagle Regia: Kevin Macdonald Cu: Channing Tatum, Jamie Bell Gen: Ac]iune, Aventuri, Dram`, Istoric Premier` \n Rom~nia: 18.02.2011

Cu: Alex Pettyfer, Teresa Palmer Gen: Ac]iune, SF Premier` \n Rom~nia: 18.02.2011

Gnomeo [i Julieta Regia: Kelly Asbury Cu: James McAvoy, Emily Blunt Gen: Anima]ie, Familie, Fantastic, Romantic, Dragoste Premier` \n Rom~nia: 25.02.2011

CartE

Cartea nelini[tirii de Fernando Pessoa Detalii carte: Editura: Humanitas Traducere: Dinu Fl`m~nd Pre]: 49,90 lei

“S` nu te supui nim`nui – nici unui om, nici unei iubiri, nici unei idei; s` p`strezi acea independen]` distant` care \nseamn` a nu crede nici \n adev`r, nici, presupun~nd c` ar exista, \n utilitatea de a-l cunoa[te. (…) A apar]ine cuiva – suprema banalitate.”

"Duc cu mine con[tiin]a \nfr~ngerii ca pe un steag al victoriei."

Fernando Pessoa

10 Stop to shop

Realitatea lumii pentru Pessoa, transmis` prin intermediul personajelor create, Alter Ego-urile sale, descoperite dup` moartea sa, a fost o \ntruchipare a unui lung [ir de nelini[tiri, neobosite nicic~nd \n a c`uta r`spunsuri despre existen]a \ntregii omeniri.

“Cartea nelini[tirii”, un fabulos traseu \nchinat umanit`]ii [i \ntregii sale existen]e, este un fel de “biblie”, un monolog cople[itor despre \nsingurarea sufletului [i despre trecerea incomensurabil` a timpului. Sevrajul min]ii unui intelectual, precum Bernando Soares, un “ajutor de contabil, din Lisabona” – solicit` puterea creierului at~t de tare \nc~t ajunge s`-[i creeze un alt Univers, cu totul deta[at de ceea ce exist` \n realitate, \nc~t depen-

den]a sa de dramatic devine un personaj \n sine, adun~nd \n el sute de figurine ce \i urm`resc con[tiin]a. Pe lang` toate acestea, scriitorul zugr`ve[te imaginea Lisabonei, ora[ pe care \l divinizeaz`, \n toate fazale sale – de la descrierile am`nun]ite, p~na la sentimente profunde, metafizice.

O carte de o triste]e indicibil`, inspirat` din toate temerile umane posibile. Un personaj cople[it de \ns`[i existen]a sa at~t de banal` [i de ridicol`, ce nu dore[te s` se \nchine niciunui cult [i nici m`car s`-[i f`ureasc` ceva asem`n`tor.

Sufletul – acel paradis al descoperirilor, colecteaz` toat` nebunia firii unui om ce [i-a impus s` fie singur toat` via]a, plasat \ntr-o alt` emisfer` dec~t cea real`. (E.D.)

Sursa: Editura Polirom

Fernando Pessoa

NEwS – agENda luNii 1/02 doI pe o banCå Piesa de teatru "Doi pe o banc`", \n regia Tudor M`rescu, cu participarea actorilor Emil Hossu [i Catrinel Dumitrescu, este piesa unor tensiuni ascunse, aparent echilibrate.

Urm`rim, \n fond, un joc al m`[tilor, o succesiune de confesiuni, care echivaleaz` cu \ncercarea celor dou` personaje de a crea por]i durabile care s`-i lege, de a comunica efectiv.

Piesa este un love story original, despre doi oameni ale c`ror destine se intersecteaz` \ntr-un parc, pe o banc`, aparent din \nt~mplare. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 17 [i 37 lei, \n func]ie de categorie. Teatrul Nottara, Bucure[ti

Febr ua rie

11/02

12/02

Trupa “Take It Easy Hospital” s-a n`scut odat` cu \nt~lnirea lui Ash cu Negar Shaghaghi. |n 2009, forma]ia a devenit subiectul documentarului „No One Knows About the Persian Cats”, un film independent realizat de regizorul Bahman Ghobadi, care aduce \n lumina reflectoarelor scena underground din Iran. |n acel an, filmul a c~[tigat un premiu special la Cannes [i a fost foarte bine primit la festivalurile de film din toat` lumea. \n acela[i timp, a fost interzis \n Iran. Primul album al trupei, „Human Jungle”, a fost lansat la \nceputul lui 2010. Pre]ul unui bilet este de 30 de lei. Club Control, Bucure[ti

“Stay Metal Forever” [i Cage Club v` invit` la un concert cu totul deosebit, concert \n care vor urca pe scen` trei dintre cele mai vechi trupe de metal din Rom~nia, precum [i trupe promi]`toare din noul val: Avatar, Indian Fall, Grimegod [i Negative Core Project. “Avatar” este una dintre cele mai constante grupuri de metal extrem din Rom~nia, 2010 aduc~nd dou` momente importante \n istoria trupei: lansarea celui de-al doilea album de studio, „Subjects of the same suffering", [i semnarea unui contract de promovare cu labelul italian “Alkemist Fanatix Europe”.

Pre]ul unui bilet este de 15 lei. Cage Club, Bucure[ti

ConCert take It easy HospItal

ConCert avatar

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

1/02

4–6/02

ConCert Impaled nazarene

FestIvalul mIreseI

|n cadrul turneului balcanic, Impaled Nazarene vor prezenta cel mai recent album "Road to the Octagon", \mpreun` cu cele mai bune piese din cariera lor, de la clasicele “Ukra Karma” sau “Suomi Finland Perkele” la controversatul “Latex Cult” sau mai recentul "Pro Patria Finlandia". Al`turi de “Impaled Nazarene”, pe parcursul \ntregului turneu balcanic vor concerta grecii de la “Ritual of Odds”. Pre]ul unui bilet este de 25 lei. The Silver Church, Bucure[ti.

Revista “Ghidul Miresei” organizeaz` \n aceast` lun` dou` t~rguri de nun]i - unul la Sala Palatului [i unul la Romexpo. Bugetul de promovare [i de premii este de peste 100.000 de euro. |n cadrul t~rgului, va avea loc o tombol` cu premii extraordinare, la care vor fi \nscrise automat [i toate biletele de intrare de la “Festivalul Miresei”. Sala Palatului, Bucure[ti

12 Stop to shop

iNFoShop v+ aduCE {tirilE mai aproapE

NEwS – agENda luNii

14/02

„vIs” - dan purIC - one ma

ConCert dIreC}Ia 5 Trupa major` a muzicii rom~ne[ti, Direc]ia 5, dedic` un concert extraordinar tuturor \ndr`gosti]ilor [i nu numai acestora.

Forma]ia va interpreta cele mai romantice c~ntece scrise pe parcursul carierei, \ntr-o emo]ionant` atmosfer` special creat` pentru aceast` ocazie. Evenimentul va coincide [i cu lansarea albumului “Declara]ie de Dragoste”, ce va con]ine hit-urile cele mai frumoase ale forma]iei.

Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 50 [i 100 lei, \n func]ie de categorie. Sala Palatului, Bucure[ti

26/02 rHytHm oF tHe danCe Str`vechea poveste a cel]ilor [i cele mai moderne tehnici scenice se \mpletesc pentru a oferi publicului dou` ore de neuitat. Muzica, dansul, costumele [i ritmurile frenetice sunt \mbinate cu m`iestrie de c`tre Doireann Carney, celebra coregraf` a lui Michael Flatley. |nc` de la debut, spectacolele Companiei Na]ionale de Dans a Irlandei au fost urm`rite de circa cinci milioane de spectatori, din peste 33 de ]`ri.

Pre]ul biletelor variaz` \ntre 75 [i 250 lei. Sala Palatului, Bucure[ti

Sedenta rismul du neaz grav snta]ii!

16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

27/02

28/02

motHer aFrICa CIrCus oF joy

ConCert Gotan projeCt

40 de arti[ti renumi]i din diferite ]`ri ale continentului african vor prezenta ingenioase numere de acroba]ie, jonglerii, contorsionism, muzic` [i dansuri tradi]ionale, un spectacol de circ plin de culoare [i vigoare. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 60 [i 170 lei, \n func]ie de categorie. Sala Palatului, Bucure[ti

“Gotan Project”, trupa care a dat o nou` fa]` tangoului, se simte la Bucure[ti ca la ea acas`. „A fost dragoste la prima vedere”, spunea Christoph H. Müller anul trecut, la finalul concertului pe care l-au sus]inut \n vara anului 2010, \n Capital`.

Philippe Cohen Solal, Eduardo Makaroff [i Christoph H. Muller au fost primii care au adus cu succes folclorul argentinian pe scena electronic`. Biletele variaz` \ntre 96 [i 240 lei, \n func]ie de categorie. Sala Palatului, Bucure[ti

iNFoShop v+ aduCE {tirilE mai aproapE

Rubric` realizat` de Elena Dumitru

14/02

n sHow

Piesa "Vis" ne ini]iaz` \n limbajul trupului, al "cuv~ntului f`cut gest". Pentru spectator i, este foarte interesant` revelarea unui alt mod de aten ]ie, pe care interpretarea lui Dan Puric o prilejuie[te.

Limbajul gestic este adesea dublat, ecranat, "sublimat" de limbajul discursiv dianoetic suprapus vederii. |n viziu nea lui Dan Puric, gestul devine cuv~nt`tor, mai mult dec~t un simplu accent indicator [i \nt`ritor al sensului salvat, al realit`]ii "spiritualizate" \n intelect. Limbajul gestic descoper` mai nemijlocit dec~t cel discursiv taina "Cuv~ntului f`cut trup". Un spectacol des` v~r[it. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 80 [i 100 lei, \n func]ie de categorie.

Palatul Copiilor, Bucure[ti

Stop to shop 13

CE Citim?

“Poate c` Dumnezeu va dori s` cuno[ti multe persoane nepotrivite \nainte de a cunoa[te persoana potrivit`, pentru ca, atunci c~nd o vei cunoa[te \n sf~r[it, s` [tii s` fii recunosc`tor.”

Gabriel Garcia Marquez

insula iubirilor nesf~r[ite de Daina Chaviano Editura Humanitas Fiction

|n 2007, “Insula iubirilor nesf~r[ite” a fost desemnat cea mai bun` carte de limb` spaniol` \n cadrul Florida Book Awards.

Amorul conjugal de Alberto Moravia Editura Polirom

„Dac` n-ai citit p~n` acum Moravia, “Amorul conjugal” este cartea cu care trebuie s` \ncepi. Vei sim]i apoi nevoia s`-]i chemi iubitul sau iubita [i s`-i spui vorbe tandre …”

The Washington Times „C~teva ore – de at~t ai nevoie s` cite[ti “Amorul conjugal”. E o carte care te fur`, care te face s`-l tragi de urechi pe povestitor [i s`-i strigi: «Tu chiar nu vezi ce-o s` se \nt~mple?».”

The Washington Post 14 Stop to shop

enciclopedia fetelor de Sonia Feertchal Editura Nemira

„Tinerele secolului trecut aveau la dispozi]ie manuale de bune maniere. Dar Julietele de ast`zi devoreaz` «Enciclopedia fetelor», cartea roz, scris` de Sonia Feertchak, care se vinde \n 30.000 de exemplare pe lun`.”

Claire Chartier, L’Express „Cu mai mult de 100.000 de exemplare v~ndute la c~teva luni de la lansare, “Enciclopedia fetelor” va deveni cur~nd cartea de c`p`t~i a tuturor adolescentelor.”

Marie-Eve Gualbert, Le Pélerin Pagin` realizat` de Elena Dumitru

EvENimENt

Powered by...

indian Kangoo Jumps Party

16 Stop to shop

Costuma]ii extravagante, machiaj specific, pene, muzic la maxim, accesorii [i ghete – toate acestea au fost laitmotivele unei petreceri cu tematic indian, organizat \n incinta Slii de Fitness de la Unirea Shopping Center, ce a avut drept scop fuziunea dintre distrac]ie, destindere, sntate [i mi[care. Fr doar [i poate, un eveniment \ncununat cu succes, ce a adunat multe persoane dornice s socializeze, vibrnd pe ghetele Kangoo Jumps, \ntr-un ambient mai „altfel” dect oricare altul.

EvENimENt

D

iana {tirbu, organizatoarea acestui eveniment, totodat` instructor \n cadrul S`lii de Fitness Unirea Shopping Center, a ]inut s` ne precizeze \nc` de la \nceput c` „scopul acestei petreceri a fost acela de a ne distra pe muzic`, f`c~nd mi[care”. Iar ceea ce [i-a propus i-a adus toat` lauda binemeritat` [i, mai mult dec~t at~t, mul]umirea deplin` a acelora care au fost prezen]i la party-ul indian. “|cerc`m s` facem cunoscut acest sport tuturor persoanelor care iubesc mi[carea. E de ajuns s`-i punem pe ghete, pentru c`, odat` urca]i, oricum nu mai pot sta f`r` ele. Dar, cel mai greu este drumul p~n` la ele”, a m`rturisit instructorul, atunci c~nd am \ntrebat-o la ce s-a g~ndit c~nd [i-a propus s` lanseze o astfel de invita]ie inedit` clientelor sale [i nu numai.

“Pe mine m-au ajutat foarte mult evenimentele de acest gen.

De exemplu, chiar anul trecut am organizat un maraton, \ntr-o loca]ie ceva mai mare [i au venit \n jur

de 120 de persoane. Era ceva nou [i mul]i au fost curio[i s` \ncerce. |n plus, noi, instructorii, ne sim]itm foarte bine atunci c~nd observ`m c` \n felul acesta putem lega [i prietenii sau diverse rela]ii”, mai spune Diana {tirbu.

succesul garantat al ghetelor minune Deja nu mai este un secret

Stop to shop 17

EvENimENt Mai mult, la eveniment au participat [ase instructori Kangoo Jumps din Rom~nia, form~nd astfel o echip` compact`, ce a reu[it s` creasc` pulsul petrecerii prin jocurile ritmice, demostr~nd c` \n acest sport improvizarea elemenelor de mi[care are un rol important pentru \ntreaga activitate efectuat`.

bun`dispozi]ie la cote maxime

pentru nimeni faptul c` aceast` modalitate de \ntre]inere a devenit un sport foarte c`utat la noi \n ]ar`, sau cel pu]in pe cale de a deveni. |nc` de la apari]ia lor \n Rom~nia, tot mai multe persoane s-au interesat de beneficiile acestor ghete. Kinga Sebestian, unicul distribuitor de ghete Kangoo Jumps [i totodat` instructor, spune despre acestea c` sunt din ce \n ce mai dorite, pe m`sur` ce notorietatea le cre[te. |n ceea ce prive[te evenimentul Indian Kangoo Jumps, ne-a m`rturisit c` i-a pl`cut foarte mult organizarea. „Nu m` a[teptam ca toat` lumea prezent` s` se costumeze [i s` ]in` pasul cu noi timp de dou` ore, \n care am ]op`it f`r` \ncetare.

Sunt foarte \nc~ntat` de party-ul indian [i \mi doresc ca Diana s` m` mai invite [i la alte evenimente de genul acesta, mai ales c` am sesizat un aspect foarte important: lumea este destul de receptiv` la lucruri noi.”, a spus Kinga Sebestian.

18 Stop to shop

„Am fost \ntr-adev`r mul]umit` de succesul acestui eveniment, [i mai ales atunci c~nd am v`zut c` nimeni nu voia s` mai coboare de pe ghete. M-am sim]it foarte fericit` c~nd i-am v`zut pe participan]i ferici]i [i mul]umi]i, iar asta se vedea pe figurile lor. Transmiterea entuziasmului se face foarte repede, mai ales c` un instructor \[i poate da seama cel mai bine dac` o persoan` se simte bine cu ceea ce face”, poveste[te Diana {tirbu despre senti-

mentele pe care le-a avut la final de petrecere. „Multe dintre participante mau \ntrebat pe c~nd urm`toarea distrac]ie, [i atunci le-am propus s` facem \n a[a fel \nc~t la fiecare [edin]` de Kangoo Jumps s` ne imagin`m c` suntem \n mijlocul unei petreceri, chiar dac` nu avem costuma]ii cu tem` specific`”, spune \ntrun spirit de glum` instructorul Kangoo Jumps.

Cu toate acestea, concluziile sunt foarte clare: un party de genul acestuia, \n care mi[carea se \mplete[te cu distrac]ia, aduce un suflu nou \n trupul [i-n mintea oricui, l`s~nd timp de dou` ore ca senza]iile de fericire s`-[i intre \n drepturi [i s` acapareze iremediabil pe oricine. „Abia a[tept urm`torul party, \ns` atunci o s` m` g~ndesc la ceva [i mai spectaculos, care s` aduc` pe ghete [i mai mult` lume dornic` de senza]ii Kangoo Jumps!”, ne promite Diana.

Elena Dumitru

“” iNtErviu

Foto: Paul Diaconu

|n via]` prime[ti mai mul]i pumni decât mângâieri

„Step into the light [i apoi mai vedem noi”, e felul lui Cabral de a lua totul de la via]. Un om luminos pentru care prietenia e o chestiune de rudenie pe care, de data asta, e[ti liber s ]i-o alegi. S-a clit de mic, astfel \nct, atunci cnd via]a l-a prins jos, l-au salvat instinctele pentru urmtoarele trei cro[euri de drepta. De multe ori l-a fcut pe Dumnezeu s rd, povestindu-i planurile sale, astfel c, \n timp, a \n]eles c undeva, acolo Sus, s-a decis mai bine pentru el. Anul sta se \nsoar!

cabral ...step into the light 20 Stop to shop

iNtErviu Pui bold [i underline cu optimism, faci z~mbetul s` ias` la iveal` des. C~nd ai pl~ns ultima oar`?

Cabral Ibacka: Nu de mult, mi-a plecat un prieten... de tot. Nu fug de lacrimi, \n general, fug de dezn`dejdea pe care o aduc lacrimile care nu se opresc.

pus fa]` \n fa]` \ntr-o emisiune de-a mea unde a fost prezentat` publicului Andreea, tot Ruxandra a luat decizia final` [i a desemnat-o ca fiind protagonista telenovelei „Inim` de }igan” [i tot ea m-a cerut, cu mul]i ani \n urm`, [i pe mine \n trust [i ACAS@. Deci, moral vorbind, este na[a noastr`.

Te plictise[ti tot a[a de repede ca \n liceu? Mai chiule[ti de prin via]a ta?

C.I.: Nu mai pot! Acum diriga \mi taie din bani... [i asta-i partea proast` \n lumea oamenilor mari!

V-a]i decis, v` lua]i? A]i g`sit locul ideal pentru nunt`?

C.I.: Da, ne-au cam transpirat palmele, c`ci \n Bucure[ti sunt doar c~teva loca]ii \ntr-adev`r frumoase, [i trebuie s` faci rezerv`ri cu peste un an \nainte. Ne-am adus \ns` aminte c` un prieten bun de-al nostru, Nicu Stan, a lansat o loca]ie foarte reu[it`, select` [i extrem de mare, Ambasad'Or se nume[te, acolo ne vom face nunta. Este locul ideal unde ne vom a[tepta cu drag invita]ii iar Andreea e foarte \nc~ntat`. {i asta conteaz`, nu??! 

Ambasad’Or la nunta mea cu Andreea C` tot veni vorba, cu Andreea pare c` totul a fost o chestiune de destin. De[i se cuno[tea cu sora ta, Artemis, a]i ap`rut unul \n via]a celuilalt la momentul potrivit. Cum te-ai apropiat de ea?

C.I.: Greu, c`-i tare ciufut` atunci c~nd vrea. Auzise de mine c` cic-a[ fi mai u[uratic, a[a, [i [i-a propus s` m` evite.

Era chiar at~t de acr` la \nceput?

C.I.: Acr`?! Era ca sarea de l`m~ie \n ochi! Bine, s` nu crezi c` s-a schimbat foarte tare...

Ruxandra Ion, \ntr-un fel, v-a n`[it.

C.I.: Pe noi chiar ne-a n`[it.

Ea a organizat castingul, ea ne-a

„Domnu’ Sârbu vrea s` vorbeasc` cu tine.” „Da, sigur, [i Napoleon la fel, nu?”

Spuneai un lucru foarte frumos [i anume c` mereu \l facem pe Dumnezeu s` r~d` c~nd \i povestim planurile noastre. Cum te-ai decis s` participi la preselec]ia Antenei 1, te g~ndeai c` vei lucra \n televiziune?

C.I.: A fost o chestiune combinat`. Adic` mania mea pentru ma[ini, grupul de prieteni ai Luanei din care f`cea parte [i produc`torul emisiunii [i sincronizarea de moment. Adic` Dan, produc`torul, venea [i mai povestea de la film`ri. {i eu s`ream cu gura c~nd venea vorba

Foto: ACAS@ TV

de c~te-o ma[in`, ca aia nu e bun` acolo, c` aia nu e bine dincolo, c` cealalt` nu face fa]` \n noroi... [i de fiecare dat` se uita la mine ca la un nebun, [i cam a[a sunt c~nd vine vorba de ma[ini. |ntr-o zi mi-a zis “Hai la o filmare!”, m-am dus. {i-am f`cut 

Stop to shop 21

iNtErviu mi[to unii de al]ii [i to]i de ma[in` \nc~t mi-a propus s` prezint eu emisiunea. Pe-atunci lucram \n asigur`ri, f`ceam \n continuare sport de performan]`, predam Tae-Bo [i mai aveam [i prezent`ri de mod`, ca manechin.

Am zis „Da”, c`ci era fix domeniul maniei mele, ma[inile!

Astfel, drumul a fost deschis \nspre marea familie Pro. C.I.: Faza a fost mi[to, c`ci \nainte s` vin \n Pro TV am fost la Prima TV. {i tocmai b`tusem palma cu Cristian Burci pentru un nou sezon de „Banc Show”, se numea Super Banc Show, eram \n preg`tiri pentru emisiune... c~nd \mi sun` telefonul.

Alo, domnul Cabral?/ Da.../O secund` s` v` fac leg`tura... /Alo, Cabral? Sunt Adrian Enache, [tii cine sunt, da?/Cam [tiu.../Domnu’ S~rbu vrea s` vorbeasc` cu tine./ Da, sigur, [i Napoleon la fel, nu?

Evident c` a trebuit eu s` m` fac de rahat, \nainte s` m` prind c` nu e la mi[to... [i m-am \nt~lnit, pentru prima dat`, cu Adrian S~rbu. Care te strive[te, `sta a fost sentimentul. Am stat de vorb`, m-a l`sat s` vorbesc, [i c~nd a zis el c`-i gata m-a \ntrebat simplu „{i, de c~nd vii la mine?”.

Eu am fost crescut de mic ca fiind sincer [i direct [i, mai ales, onest. {i \i r`spund: „P`i, nu pot s` vin, c` am b`tut palma cu Prima pentru \nc` un sezon de Banc Show, deja suntem \n preg`tire [i nu pot s` plec ca o vit` [i s`-i las pe oamenii `ia a[a, n-ar fi corect.” A f`cut ochii mari,

22 Stop to shop

Foto: ACAS@ TV

s-a uitat la mine, mi-a str~ns m~na, mi-a z~mbit [i mi-am v`zut de drum. {i vorbeam singur... „Cabrale, onest te-a f`cut mum`ta, da’ Pro Tv nu mai prinde neam de neamu’ t`u”! M-am \mp`cat cu ideea, dup` un an m` sun` cineva din partea Ruxandrei Ion, ca s` m` duc s` vorbim. {i m-am dus bucuros... {i uite, zilele astea, Acas` \mpline[te 13 ani. Cum a fost p~n` acum, Acas`?

C.I.: Foarte tare! Ne-am distrat \n anii `[tia [i i-am distrat pe cei de acas`. M-am bucurat de fiecare moment, de colegii mei, de prietenii pe care mi i-am f`cut aici. 13 este pentru noi un num`r norocos [i ne dorim s` r`m~nem mult timp al`turi de telespectatori pentru care am preg`tit, \n urm`torii 13 ani, foarte multe surprize.

Norocul meu a fost tata Blogul t`u str~nge anual sume importante de bani \n scopuri caritabile. Faci acest lucru ca s` \ntorci favorul unor oameni care [i-au \ndreptat bun`voin]a asupra ta?

C.I.: Nu \ntorc nimic [i eu sunt prea mic ca s` fac favoruri vie]ii.

Dac` ar fi s` dau \napoi din bun`voin]a primit` ar fi facil, c`ci oamenii respectivi nu sunt foarte mul]i. Eu pur [i simplu cred c` avem o singur` [ans`: s` ne organiz`m pentru a merge mai departe \mpreun`. C`ci altfel, \ncet sau mai repede, se depreciaz` toat` treaba asta numit` societate. {i mai cred c` degeaba a[tep]i s` fac` al]ii, [i dac` ei fac... o s` faci [i tu. C`ci nu se va

Ai avut momente \n via]` \n care ai fost, a[a cum \i apostrofezi tu pe rom~ni, ca-n Miori]a, resemnat?

C.I.: Ha, ha, ha! Nu, n-am avut momente din astea, am fost toat` via]a un fericit! Am tr`it la castel, cu boto[ei [i bon`, [i pian \n sufragerie [i ceai la ora cinci! {i valet... evident negru [i cu m`nu[i albe! |]i spun care a fost norocul meu: tata. Unii, ca s` p`streze aparen]ele i-ar spune tat` vitreg, dar eu \i spun tat` c`ci el [i mama m-au crescut. El e Mircea Boldea, profesor [i antrenor de arte mar]iale. Mi-a pus echipamentul de lupt` pe mine [i mi-a zis:” Las` v`ic`reala, m`i tat`, c` toat` via]a este o lupt`. Antreneaz`-te, c`ci altfel pierzi toate b`t`liile”. {i-a[a am f`cut. Am \nv`]at s` \ncasez, s` \n]eleg durerea [i loviturile [i s` trec peste ele, am \nv`]at s` ies din corzi [i,

cel mai important, am \nv`]at c` \n via]` prime[ti mai mul]i pumni dec~t m~ng~ieri, c`ci... asta-i via]a!

Sportul pe care \l practici de la 6 ani ]i-a antrenat cel mai bine voin]a. Ce i-ai sf`tui pe cei care refuz` s` mai lupte?

C.I.: Nu-s eu bun de dat sfaturi... c`ci cred \n educa]ia pe care am primit-o. Tata zicea-„ Dac` tocmai ai primit o serie care te-a pus \n genunchi... nu te relaxa. Tocmai au plecat spre tine \nc` 3 cro[ee!” Ce e de f`cut atunci c~nd te sim]i lovit? Te ui]i \n st~nga [i-n dreapta, deschizi televizorul, ascul]i la radio... [i realizezi c~t de grea e via]a pentru to]i. Vezi c` sunt al]ii care sunt lovi]i de 3 ori mai r`u dec~t tine, [i \nc` lupt`. {i-atunci trebuie s` g`se[ti puterea s` tragi din nou.

C`ci degeaba trag prietenii de tine... dac` tu nu vrei, totul e degeaba!

Foto: ACAS@ TV

\nt~mpla niciodat`. C~t despre partea cu „Vai, e[ti vedet`, trebuie s` aju]i, s` te implici!” nu dau 3 lei pe ea. Dac` nu simt s` fac, nu fac. Dac` ar fi de PR a[ face 3 mici chestii la 12 luni distan]`, pe care le-a[ tr~mbi]a tot anul peste tot, [i gata! Nu cred \n obligativitatea asta, a vedetei care trebuie s` fac`. Nu. Cred \n [ansa fiec`rui om de a fi mai bun.

C`ci e o [ans` [i-o binecuv~ntare, nu o obligativitate. Ajut copiii f`r` familii, c`ci nu sunt mul]i care-i ajut`! M` implic \n lupta [i preven]ia antidrog, pentru c` sunt prea pu]ini care-o fac [i vreau s` ajut. Fac toate cele pentru c` a[a simt. Nu pentru c` trebuie.

iNtErviu Un [ut \n fund, bonus. M-am c`lit, n-am ajuns o sabie, ci un cioc`nel.

Mergeai cu tat`l t`u pe strad` [i sim]eai acut diferen]a dintre voi. De fapt, al]ii te f`ceau s` sim]i c` nu sunte]i de aceea[i culoare.

A fost o perioad` grea pentru copilul Cabral?

C.I.: Nu, aia a fost o perioad` grea pentru p`rin]ii Mircea [i Argentina. Apoi a devenit grea pentru mine. C~nd eram mic, 6, 7, 8 ani... nu realizam care-i treaba cu ciorile, maimu]ele, ai mei m` protejau. Apoi am \n]eles...

Cum crezi c` te-au transformat interior remarcile r`ut`cioase ale celor de pe strad`. Te-au c`lit prea devreme?

C.I.: Da, c`lit este fix termenul potrivit. Una peste obrazul drept, una peste obrazul st~ng, un [ut \n fund bonus. {i de la \nceput... ca fierarul, ]inea fierul \n foc [i-apoi dai una pe-o parte, una pe cealalt`! Ce ob]ii astfel?

O treab` dur` [i ascu]it`. |ns` a contat foarte mult cum m-au crescut ai mei, [i de-aia n-am ajuns o sabie, ci un cioc`nel. Mai repari cu el, te mai aju]i prin cas`, mai sco]i un cui, te mai sprijini \n el c~nd te ridici... da’ [i c~nd intr` ho]ii-n cas` [i le dai cu el \n cap, atunci se vede la ce-a fost bun` c`lirea... 

Stop to shop 23

iNtErviu Cum ai cicatrizat prima ran` pe suflet?

C.I.: Prin uitare. {tii tu alt` metod`?

Vorbe[te-ne despre perioada “Tre’ s` plec de-acas`”.

C.I.: Ai mei mi-au spus de mic, \n ideea c` nu doreau s` m` vad` la moac` prin casa lor p~n` la 40 de ani: „La 18 ani \]i iei vitez`, tinere!...” Eu am luat-o de bun`! Am t`iat-o de-acas` devreme [i mi-am v`zut de-ale mele.

C~nd m-au v`zut ai mei cu geanta preg`tit` m-au \ntrebat mira]i dac` am vacan]`. Eu le-am zis: „M` mut la o fat`!”. Pe mama a bu[it-o pl~nsul, c`-i pleac` odorul, tata a z~mbit larg [i mi-a zis: “Bravo!”.

Acum c~nd e[ti p`rinte, cum ai proceda cu Inoke?

C.I.: Aproape la fel. O leg`m de pat cu lan]ul [i p~n` la 35 de ani nu iese singur` \n ora[!

Glum`-glum`, dar, crede-m`, la ce e \n zilele astea pe str`zi, o s` m` cam transform \n mili]ian. Eu vreau s-o cre[tem \n a[a fel \nc~t s` [tie singur` s`-[i fac` alegerile bune pentru ea, nu s` fie nevoit` s` le fac` pentru c` \i st`m noi \n coaste. |ntre 20 -30 de ani, povesteai tu, e perioada \n

24 Stop to shop

Foto: ACAS@ TV

Când aveam 18 ani le-am zis alor mei: M` mut la o fat`! care \ncepi s` le vezi p`rin]ilor defectele. Poate fi un moment de cotitur` \n via]a noastr` emo]ional` de mai t~rziu. La tine cum a fost?

C.I.: A[a cum spui, foarte greu, dar \n acela[i timp \mbucur`tor. Greu pentru c` atunci c~nd ies din bula lor [i-i vezi oameni \]i pierzi [i tu o parte din firele de \ncredere pe care le aveai \n plasa de siguran]` pe care era scris mare “P`rin]ii infailibili”. {i \mbucur`tor pentru c` hei, la c~t te-ai contrazis cu ei at~]ia ani, vezi brusc faptul c` sunt [anse s` fi avut [i tu dreptate! Uraaaa!

Dup` 30 de ani intervine nostalgia c`minului [i \ncepi s` t~nje[ti dup` vorba b`tr~nilor. Mergi s` te confesezi?

C.I.: La din astea l`crimoase tata e cel mai bun. |]i bag` dou`trei replici ironice de te apuci [i tu s` faci mi[to de tine, te las` pl~nsul [i te-apuc` cheful de a repara ce-i de reparat, de a pune treburile la punct [i de a te \ntoarce... \n ring! Dac` te duci la mama cu din astea se pune [i ea pe pl~ns [i se ajunge la o dram`

de scrii c~teva scenarii de film dramatic rusesc.

Totu[i, rela]ia cu mama ta este de o factur` cu totul special`.

C.I.: Prima femeie din via]a mea e leoaic`. Eu balan]`. Asta \nseamn` c` ne contrazicem [i ne cert`m non-stop, pentru c` suntem doi orgolio[i [i \nc`p`]~na]i. |n acela[i timp, \ns`, comunic`m incredibil, iar empatic avem, a[a, o chestie noi doi. {tim c~nd cel`lalt are ceva f`r` s` trebuiasc` s` ne sun`m ca s` d`m alarm`. Da’ [i c~nd ne cert`m... r`zboi nuclear, nu altceva!

Inoke- o demonstra]ie de veselie Despre Inoke am citit multe, frumoase [i ad~nci. Lumina ochilor t`i. Un copil care spune, adesea, “vorbe de duh”. Cum sunt zilele petrecute al`turi de ea? Te mai surprinde cu \ntreb`ri \ncuietoare?

C.I.: C~nd era mic`-mic` am

luat o decizie, \mpreun` cu Luana: o cre[tem s` g~ndeasc`, oric~t de incomod ar fi asta pentru noi. {i a[a am f`cut... e groaznic de incomod` c~teodat`, c`ci am \nv`]at-o s` vorbeasc` deschis [i f`r` perdele. Uneori poate deveni chiar prea direct` [i o temper`m discret, dar orice fel de secund` petrecut` cu ea e distrac]ie pur`! Ea pur [i simplu nu [tie s` fac` orice fel de treab` dec~t cu maxim de zgomot [i de deranj, se bucur` de fiecare secund` din via]a ei, iube[te tot ce e viu, m~ng~ie to]i c~inii, \mbr`]i[eaz` [i pup` copacii din parc... e o demonstra]ie de veselie! Da’ [i c~nd se sup`r`... e furtun`!

Profesorul Dorel Zaica ne explic` logic [i metodic mecanismul copiilor care, prin sinceritatea [i candoarea de care dau dovad`, ne uimesc prin lucrurile \ngrozitor de sincere pe care le spun. Inoke te-a l`sat cu gura c`scat`, f`r` replic`?

C.I.: De multe ori. Cele mai puternice momente de genul `sta au venit c~nd am stat cu ea de vorb` [i i-am spus despre divor],

sau c~nd am vorbit despre rela]ia cu Andreea, despre cum este [i cum va fi situa]ia. Crede-m`, dup` fiecare discu]ie ea era mul]umit` c` a \n]eles c` nu are de ce s`-[i fac` griji, c` toate chestiile din via]a noastr` de tat` [i fat` r`m~n la fel, a fost perfect.

Iar eu eram mut, c`ci au fost discu]ii \n care am vorbit cu ea ca [i cu un prieten de aceea[i v~rst` cu mine. {i care mi-a dat replica pentru 33 de ani, nu pentru 7-8.

Noi mergem la ]ar`, la Paris! E cam simpatic...

9 octombrie 2010. Paris. }iai re\nt~lnit tat`l biologic.

C.I.: M-am dus, da. Nu m` a[teptam s` fie chiar a[a, a fost foarte, foarte bine. Cel mai mult m-a \nc~ntat ca Inoke s-a sim]it chiar ca-n familie, s-a comportat

ca atare, [i-a luat veri[orii de m~n` [i s-a dus s` se joace f`r` s` i se par` ceva ciudat. Acum vine [i m` \ntreab`:” Tati, toat` lumea se duce la ]ar` la Giurgiu, la Constan]a sau la Bra[ov. Noi mergem la ]ar` la Paris! E cam simpatic...”

Acum, “the dark side of the family” exprim` un sentiment cald. Te-ai \n]elep]it, ai \nv`]at s` ier]i, s` \n]elegi?

C.I.: M` \ntrebi dac-am bo[orogit, eh? Da, m-am mai maturizat, m-am mai potolit, dar doar pu]in. {i da, am \nv`]at multe, dar de iertat gre[elile alea de-o via]` tot nu [tiu. Am \nv`]at s` \n]eleg de ce mi-au gre[it oamenii, am \nv`]at s` \n]eleg ce i-a f`cut s` gre[easc`, am \nv`]at s` accept [i s` trec peste. Iertarea \ns`... pentru mine asta-i greu.

Diana Rodan

Foto: ACAS@ TV

Foto: ACAS@ TV

iNtErviu

Stop to shop 25

SpECial |n urm cu 7 ani, telenovela romneasc s-a nascut ACAS. Totul a pornit de la viziunea unui om, Adrian Srbu, care a \ndemnat-o pe Ruxandra Ion, cea care avea s fie numit de pres “mama telenovelei la romni”, s realizeze prima produc]ie de acest gen din Romnia. În 2004 a existat decizia, iar în octombrie acela[i an “Numai iubirea” era deja pe post.

Roxana Bichi[

idolul unei genera]ii

VIzIune. PIonIerat. Megasuccese

acas` la telenovela româneasc` 26 Stop to shop

La c~teva luni de la lansarea primei telenovele rom~ne[ti zeci de mii de oameni se str~ngeau în caravane, \n marile ora[e ale ]`rii (Ia[i, Constan]a sau Bucure[ti), pentru a lua autografe de la actorii prefer]i. Debutul a fost f`cut cu o echip` de oameni inimo[i care au crezut p~n` la cap`t \ntr-o idee [i au transformat-o \ntr-unul dintre cele mai importante momente ale televiziunii na]ionale de dup` Revolu]ie. 2004 a fost [i anul \n care ACAS@ a ap`rut o nou` vedet`, Adela Popescu. T~nar` a reu[it s`-i cucereasc` pe to]i cei de acas` [i s` ajung` idolul unei

SpECial genera]ii. ”A fost pentru mine o mare [ans` pe care via]a mi-a oferit-o. Dup` familia mea de la Susani, am intrat \n familia de ACAS@. Fiecare cotlon din platourile de la Buftea \mi este cunoscut, oamenii de aici mi-au devenit mai mult dec~t prieteni, eu am evoluat frumos, am \nv`]at de la cei din jur, m-am bucurat de prezen]a, al`turi de mine, a unor oameni de la care, zi de zi, am primit c~te o lec]ie de via]`” m`rturise[te Adela.

“Numai iubirea” a deschis drumul telenovelei rom~ne[ti pe micul ecran, dar [i apeten]a publicului pentru pove[ti adaptate specificului local.

{i povestea continu` Aventura produc]iei rom~ne[ti de calitate a continuat ACAS@ cu “Lacrimi de iubire", o telenovel` cu intrigi elaborate, cu personaje numeroase [i cu secrete ascunse în spatele puterii [i al aparen]elor. |n 2005, tot ACAS@ avea marea premier` [i serialul “P`catele Evei”, cu Oana Z`voranu, Alexandru Papadopol, Oana Pellea, Claudiu Bleon] [i R`zvan Vasilache \n rolurile principale.

A urmat apoi filmul “Lacrimi de iubire”, primul lung metraj care a continuat povestea unei telenovele difuzate ACAS@. {i cum ACAS@ pove[tile prind via]`, 2006 a fost anul unei noi telenovele care avea s` cucereasc` publicul. “Iubire ca-n filme”.

Povestea Ioanei (Adela Popescu) [i a lui {tefan (Dan Bordeianu)

Stop to shop 27

SpECial le-a adus celor de acas` dou` lumi complet diferite dominate de iubire, tr`dare [i intrigi, care au dat na[tere unei fascinante pove[ti ce i-a cucerit pe telespectatori din prima secund` de emisie. |n paralel cu aceast` telenovel`, ACAS@ a difuzat [i un serial de excep]ie, “Daria, iubirea mea”, cu Adrian {tefan [i Victoria R`ileanu \n rolurile principale.

Era cea de-a 5-a produc]ie marca MediaPro Pictures care reu[ea s`-i ]in` pe telespectatori \n fa]a micului ecran.

Fenomenul 2007 a fost anul care avea s` d`r~me orice bariere! Telenovela “Inim` de ]igan” a reu[it s` prezinte, \ntr-o nou` lumin`, o lume deseori blamat`, cea a ]iganilor. Povestea Irinei (Andreea P`tra[cu) [i a lui Codru] (Denis {tefan), doi tineri care apar]ineau unor lumi diferite, dar care ar fi f`cut orice pentru a fi \mpreun` a declan[at un adev`rat fenomen \n Rom~nia. A fost [i momentul debutului unui cuplu de vis, care a reu[it s` aduc` z~mbete pe chipurile telespectatorilor, State (Gheorghe Visu) [i Fl`c`rica (Carmen T`nase).

Gheorghe Dinic`, Florina Cercel [i Marin Moraru, trei mae[trii ai scenei rom~ne[ti, [i-au f`cut [i ei debutul ACAS@ interpret~nd personaje \ndr`gite pe loc de telespectatori. “Inim` de ]igan” a reu[it, sear` de sear`, s`-[i spulbere concuren]a [i s` se

28 Stop to shop

claseze pe primul loc \n topul audien]elor. Mai mult, “Inim` de ]igan - Marele final” a f`cut istorie ACAS@. Tot ACAS@, Diana Dumitrescu [i Alexandru Papadopol s-au luptat, de la egal la egal, \ntr-o produc]ie marca MediaPro Pictures, “R`zboiul sexelor”.

rom~ni se aflau \n fa]a micului ecran, ACAS@, [i urm`reau nunta dintre Regina [i Cosmin.

“Regina” este cea mai urmarit` telenovel` rom~neasc` din toate timpurile.

record dup` record

2008 a fost [i anul unui serial de comedie inedit, “Îngera[ii”, o comedie romantic` despre o femeie de carier` cu doi copii n`stru[nici [i un b`rbat devenit, întâmpl`tor, bon`.

Echipei din Buftea i s-a alaturat, din acest an, actorul Ioan Isaiu, aflat \n “|ngera[ii” la primul lui rol ACAS@.

Noua produc]ie le-a propus celor din fa]a micului ecran o poveste de iubire adev`rat`, adresat` tuturor vârstelor, o iubire care înfrunt` obstacole [i tenta]ii cu incursiuni în lumea plin` de via]` [i umor a celor mici. Anul a fost unul prolific pentru ACAS@ care a difuzat [i serialul “Doctori de mame”, o produc]ie despre via]`, a[a cum este ea, cu Vlad Zamfirescu [i Medeea Marinescu \n rolurile principale.

2008 a fost anul unui nou succes de pia]` care a reu[it s` \ntreac` “Inim` de ]igan”.

“Regina” este telenovela marca MediaPro Pictures care a continuat povestea din “Inim` de ]igan” cu o alt` poveste, mai frumoas` [i mai plin` de intrigi. |nfruntarea dintre dou` lumi din universul ]ig`nesc: ]iganii tradi]ionali[ti [i cei care [i-au pierdut identitatea i-a ]inut lipi]i de micul ecran pe telespectatori.

Primul episod al telenoveleifenomen fost lider incontestabil de audien]` pe toate cele 3 target-uri importante de popula]ie, potrivit datelor furnizate de Gfk România.

Lun` dup` lun`, „Regina” a stabilit record dup` record, astfel \nc~t dup` 8 luni de la lansare era cel mai vizionat serial din România la vremea respectiv`. Pentru actorii distribui]i \n serial succesul a fost unul uria[. Diana Dumitrescu, interpreta Reginei, m`rturisea c` telenovela i-a schimbat via]a.

Fenomenul “Regina” s-a \ncheiat cu un imens succes de televiziune, astfel \nc~t la ultimul episod, difuzat pe 18 iunie 2009, peste 2 milioane de

un an prolific

“la Belle Époque” ACAS@ [i-a propus s` fie un deschiz`tor de drumuri, iar \n toamna lui 2009 f`cea un nou pariu cu telespectatorii pe care \i invita \n lumea fascinant` de la 1900. Prima telenovel` rom~neasc` de epoc`, “Aniela”, a \nsemnat o investi]ie masiv` \n decoruri [i costume, o distribu]ie

SpECial excep]ional` [i un scenariu care a urm`rit, \ndeaproape, epoca.

Jupoane, fuste cre]e, dueluri, baluri mascate, \nt~lniri pe Uli]a Mare, toate au f`cut parte dintro megaproduc]ie ambi]ioas`, “Aniela”, ce a \ncercat s` re\nvie perioada denumit` \n istoria Rom~niei “La Belle Époque”.

Back to the future {i cum proiectele ambi]ioase \[i g`sesc \ntotdeauna loc aici, ACAS@, puse \n practic` de profesioni[ti des`v~r[iti, 2010 a venit cu o nou` premier` \n televiziunea din Rom~nia, prima telenovel` care intr` \n culisele unei lumi pline de mister [i culoare - lumea arab`. Povestea de iubire dintre Ilinca (M`d`lina Dr`ghici) [i Amir (Radu V~lcan) s-a impus, la r~ndul ei, \n topul preferin]elor telespectatorilor.

Cu doi protagoni[ti noi, cu actori consacra]i: Adela Popescu, Diana Dumitrescu, Ioan Isaiu, cu nume mari ale scenei rom~ne[ti: Marin Moraru, Maia Morgestern, Dana Dembinski, Dan Condurache sau Virginia Rogin, “Iubire [i onoare” continu` pove[tile de iubire, intrigile [i suspansul.

De 7 ani, \nc` de la debutul primei telenovele rom~ne[ti, pentru orice rom~n ACAS@ \nseamn` patria telenovelei rom~ne[ti, locul \n care, sear` de sear`, renun]i la grijile cotidiene [i intri, ca special guest star, \ntr-o lume a str`lucirii, a iubirii, o lume unde pove[tile prind via]` al`turi de actorii prefera]i.

Stop to shop 29

FaShioN arChitECturE

Moda masculin`,

un Martor-cheIe al IstorIeI (I) De la gulere albe, sub form` de volane, la trend-urile cu influen]e retro [i pân` la new entry-urile din prezent, moda masculin` s-a schimbat, s-a reinventat, dar nu a \ncetat a transmite acela[i mesaj. Culorile, materialele [i croielile definesc pozi]ia b`rbatului \n societate [i au tranzitat istoria, r`mânând martori de baz` ai aspectelor sociale de-a lungul timpului. |ncepem un serial dedicat vestimenta]iei masculine [i evolu]iei sale istorice, pentru a-i \n]elege mai bine codul.

30 Stop to shop

scurt periplu \n antichitate |n Egipt, b`rba]ii purtau haine extrem de lejere, din cauza climei foarte calde. Ei se \mbr`cau cu un material \n partea de sus [i un fel de fust` \n partea de jos, fabricate din in sau bumbac. Ulterior, hainele lor au \nceput s` fie mai elaborate [i colorate.

Grecii purtau tunici simple, str~nse \n jurul taliei. Mai aveau \n garderob` mantii, denumite “himation”, [i p`l`rii cu margine lat`, pentru c`l`torii. Cei s`raci aveau haine din l~n` [i in, iar boga]ii foloseau [i bumbacul plus m`tasea.

Romanii \mbr`cau tunici. Cei care erau cet`]eni ai Romei aveau celebrele toga - o bucat` de material semicircular`, care se \nf`[ura pe corp, c`z~nd pe unul dintre umeri. Toga era alb`, din l~n` sau in. Senatorii aveau ca [i semn distinctiv o tres` de culoare ro[u-\nchis. B`ie]ii \mbr`cau o

tunic` p~n` la genunchi, alb`, cu o margine colorat` ro[u-aprins.

Atunci c~nd \mplineau 16 ani erau considera]i b`rba]i, \mbr`c~nd clasica tunic` alb`. B`rba]ii Romei Antice mai foloseau [i mantii pe timp de vreme rea. Pentru cei s`raci mantiile erau scurte [i negre, iar pentru cei boga]i aveau culori str`lucitoare.

Saxonii purtau o vestimenta]ie simpl`: un fel de tricou, o tunic` [i pantaloni scur]i, care c~teodat` se \ntindeau, ca [i lungime, p~n` la glezn`. Uneori foloseau jambiere, prinse cu ajutorul unor jartiere de piele. La aceast` ]inut` ata[au mantii \nchise cu bro[e.

evolu]ia din evul mediu Istoria hainelor medievale \ncepe odat` cu c`derea Imperiului Roman de Vest, \n 476 |.H. Trecerea de la hainele clasice la cele medievale s-a f`cut gradual. Imperiul Bizantin a existat \nc` 1000

FaShioN arChitECturE de ani [i a folosit \n vestimenta]ia masculin`, pentru toate clasele sociale, ca [i element de baz` tunica. |n Vest, invaziile din Nord au adus pantalonii, tunicile str~mte [i glugile, \ns` au trecut aproape trei secole p~n` a fi \nregistrat` o evolu]ie \n mod` ca rezultat al interac]iunii dintre romani [i hainele nord-europene.

Mi[c`ri vaste tribale s-au \nregistrat, dar invaziile timpurii ale teutonilor au avut un efect mic \n adoptarea pantalonilor de c`tre romani. Teutonii au \mbr`]i[at hainele romane, a[a cum au f`cut [i galii, iar mai apoi o parte dintre bretoni.

Perioad` romanesc` [i cea a goticului timpuriu au rezistat din 1000 p~n` \n 1350. Noi materiale [i culori [i-au f`cut apari]ia, iar moda s-a schimbat. Tunica str~mt` b`rb`teasc` a r`mas principalul element vestimentar masculin, iar pantalonii scur]i iau locul celor lungi, \n timp ce pe haine apar decora]ii precum bijuterii, dantele [i garnituri de blan`.

Dupa ce Carolingienii [i-au stabilit suprema]ia politic` \n mare parte a Europei, iar Charlemagne a devenit Sf~ntul |mp`rat Roman \n 800 |.H, el a introdus moda ca un monarh s` poarte doar haina de \mp`rat bizantin. |ns`, spre deosebire de omologii s`i bizantini, el purta robe doar la ocazii oficiale. Zi de zi, folosea o vestimenta]ie format` dintr-o tunic` pe corp, peste care purta o alta cu margine colorat` de m`tase, pantaloni scur]i aduna]i la genunchi, o mantie semicircular` fastonat` \n zona um`rului [i

un capi[on rotund din material.

Acest stil a fost adoptat [i de al]i monarhi europeni.

Pentru b`rba]ii din Medieval hainele aveau o semnifica]ie aparte. Aspectul simbolic al ]inutei juca un rol de baz` \n societate, transmi]~nd mesaje de putere [i bog`]ie.

Trendul c`tre extravagan]` \n \mbr`c`mintea masculin` a luat na[tere \n secolele XI – XIII, cresc~nd \n toat` perioada me-

fost date legi care s` reglementeze clar ce tipuri de materiale se folosesc, \n func]ie de rangul social. Astfel, b`rba]ii din Evul Mediu puteau acum s` fie identifica]i nu dup` linia de croial`, caci exista o anumit` uniformitate a tiparului, ci dup` material.

La finele secolului XIV [i \n secolul XV, vestimenta]ia masculin` devine mai elaborat` [i se poate vorbi de o mod` \n sensul modern al cuv~ntului. Cei care

dieval`. C~]iva factori au influen]at dezvoltarea [i consumul asiduu de mod`: cre[terea exporturilor din Est \n timpul Cruciadelor, cre[terea produc]iei [i \mbun`t`]irea calit`]ii textilelor \n Vest plus \mbog`]irea claselor comercian]ilor din zona urban`. |n secolele XII [i XIII, b`rba]ii purtau tunici [i ciorapi mula]i, iar unii [ort-uri. Ca [i material se folosea l~na, iar calitatea ei varia de la o clas` social` la alta. |ns`, de la jum`tatea secolului XIV au

erau boga]i schimbau stilurile extrem de repede.

|n rena[tere se na[te schimbarea |n timpul Rena[terii [i hainele b`rba]ilor cunosc o nou` evolu]ie.

Nobilii se \mbr`cau cu robe vaste, \n culori str`lucitoare, [i alte ve[minte. |[i rezervau m`tasea numai pentru ei. Broderiile erau la mare c`utare [i deveniser` adev`rate opere de art`, modelele

Stop to shop 31

FaShioN arChitECturE

red~nd scene din legende, natur` sau religie. Mai mult, hainele erau accesorizate din abunden]` cu bijuterii, bl`nuri [i curele mari. |n Italia, unde regiunile deveniser` bogate datorit` comer]ului interna]ional, ia na[tere o nou` perioad`. |n timp ce \n Nordul Europei influen]a gotic` persist`, \n Italia Michelangelo deja crease opere care nu p`strau nimic din Evul Mediu. Rena[terea timpurie \ncepe odat` cu finele secolului XIV, pun~ndu-[i amprenta [i \n mod`.

Materialele pentru hainele b`rba]ilor devin mai elaborate, mai scumpe [i mai grele. Se folose[te din ce \n ce mai pu]in material pentru m~neci [i trene.

Moda burgundian` de a purta pantaloni scur]i se impune, introduc~nd de asemenea pieptarul dantelat [i capa voluminous`.

Mai mult, purtatul p`l`riilor cap`t` importan]` [i pentru domni.

32 Stop to shop

|n Europa de Nord, Rena[terea se instaleaz` cu Era Dürer, \n jurului anului 1500. Cel mai cunoscut stil al vremii este “Landsknecht”, inventat \n Germania de c`tre mercenarii care iubeau a se \mbr`ca repede.

Astfel, consider~nd c` moda cu haine str~mte era nepractic` pentru solda]ii vremii, au rupt pur [i simplu p`r]ile de \mbinare ale hainelor. Iar acest stil “ciop~r]it” a fost \mbr`]i[at de b`rba]ii din toate clasele sociale, dar [i de femei deopotriv`, d`inuind \n mod` decade \ntregi. |n aceea[i perioad`, \n jurul anilor 1500-1550, Rena[terea Italian` a generat haine complet diferite. Pentru prima dat`, b`rba]ii nu mai purtau doar haine lungi peste acei pantaloni scur]i, ci pantaloni scur]i la vedere [i ciorapi. Pantalonii se diferen]iau \n func]ie de rangul social. }`ranii purtau pantaloni largi, str~n[i \n talie, realiza]i din material ieftin. Nobilii foloseau pantaloni scur]i, denumi]i [i “pantaloni vene]ieni”, care erau \nc`p`tori [i largi.

Nimeni nu avea fermoare, pantalonii \nchiz~ndu-se cu nasturi. P`l`riile, obligatorii \n public, erau fie simple, fie extrem de elaborate. C`m`[ile aveau g~tul deschis [i m~necile \n majoritate largi.

B`rba]ii boga]i purtau materiale precum bumbac, satin, catifea, \n timp ce cei s`raci flanel [i textile ieftine. Pieptarul era similar unei veste, avea dantel` \n partea din fa]`, fiind creat pentru o varietate de siluete.

Se purta pe deasupra c`m`[ilor [i i se ata[a o centur`.

Cu c~t mai bogat era b`rbatul, cu at~t mai extravagant devenea pieptarul, astfel \nc~t nobilul avea parte de brocarduri pre]ioase, de calitate [i diferite \nfrumuse]`ri.

Vesta era un element similar pieptarului, \ns` se purta pe deasupra lui [i nu avea maneci.

Hainele b`rb`te[ti \n timpul Rena[terii erau extrem de fancy, fiind acceptat ca b`rba]ii s` fac` un \ntreg spectacol din modul \n care se \mbr`cau, mai ales \n ceea ce prive[te nobilimea. Influen]a italian` \n moda acestei perioade s-a \ncheiat odat` cu declinul comer]ului estic \n timpul secolului XVI. |n episodul urm`tor vom descoperi evolu]ia outfit-ului masculin \n perioade fascinante precum domnia Reginei Elizabeth I, Era Baroc` sau Imperiul Napoleonian.

Roxana Bichi[

gENtlEmEN’S agrEEmENt

Foto: Magazinul DeFacto

old vs. New

Tendin]ele [i stilurile din moda masculin` nu sunt supuse schimb`rii atât de des sau atât de dramatic precum cele din moda pentru femei. Afirma]ia este perfect valabil` [i pentru sezonul prim`var` 2011, astfel cum a fost el interpretat de creatorii de mod`. Evident c` \n colec]iile prezentate se reg`sesc [i piese cel pu]in inedite, care pot fi mai greu de “digerat” de majoritatea b`rba]ilor pe care \i cunosc. Imprimeuri florale, materiale transparente, dantel` sau croieli care expun mai mult` piele decât mul]i ne-am dori s` ar`t`m sunt doar o parte din ideile pentru care, ca s` le experimentezi [i s` te mai sim]i [i bine \n pielea ta, trebuie s` ie[i … [i s` te \ndep`rtezi cam mult de zona ta de confort.

Stop to shop 33

gENtlEmEN’S agrEEmENt

D

ar dincolo de temele excentrice care, dup` cum spuneam, nu au lipsit din peisaj, r`m~n propunerile interesante pentru care v` invit s` mai zabovi]i pu]in cu lectura [i \n r~ndurile care urmeaz`.

costumul p`streaz` tiparele clasice Afirma]ia de la \nceputul acestui articol nu poate fi mai adev`rat` dec~t atunci c~nd discut`m despre tendin]ele \n materie de costume pentru b`rba]i.

De[i o parte dintre detaliile costumului sunt redesenate \n sezonul prim`var` 2011, nici una dintre propuneri nu este cu adev`rat revolu]ionar`. Fapt care are avantajele sale. De[i nu se poate spune c` fidelitatea este un atribut deseori asociat cu natura masculin`, atunci c~nd vine vorba despre costumele pe care le poart`, b`rba]ii nu schimb` foarte des sau cu prea mare u[urin]` croielile [i modelele pe care le prefer`. Faptul c` moda nu d` semne c` se vor produce alter`ri majore \n acest domeniu v` permite s` purta]i ceea ce exist` deja \n garderob` sau s` investi]i \n piese de calitate, din moment ce le ve]i putea purta, f`r` nici o grij`, [i \n sezoanele care vor urma.

Indiferent de detaliile sale, costumul r`m~ne, \n linii mari, \n tiparele clasice. Se remarc` cu prec`dere sacoul cu umerii ceva mai ampli, talia conturat` [i pantalonii slim, prin urmare un stil masculin care urmeaz` forma cor-

34 Stop to shop

pului [i pune \n valoare tr`s`turile celui care \l poart`. Dac` aceste elemente sunt respectate, nu conteaz` c` e un sacou la un r~nd sau la dou` r~nduri de nasturi – ambele variante sunt la fel de potrivite. Dincolo de asta r`m~ne un numar mare de combina]ii posibile \ntre numeroase detalii tehnice cu care nu \ncerc s` v` plictisesc (cum ar fi m`rimea buzunarului de la piept,

a reverelor sau pozi]ionarea nasturilor, de exemplu) [i care fac diferen]a \ntre o colec]ie [i alta, chiar dac` astfel de deosebiri nu sunt u[or de sesizat de c`tre un “neini]iat”.

Vesta, elementul – vedet` al sezonului Nu uita]i s` accesoriza]i costumul, folosind batiste, cravate,

gENtlEmEN’S agrEEmENt e[arfe sau papioane. Elementul vedet` al acestui sezon este, \ns`, vesta, fapt care repune pe deplin \n drepturi costumul din trei piese. Cele mai importante sfaturi, c~nd vine vorba de vest`, sunt s` urmeze aceea[i croial` ca sacoul [i s` fie din acela[i material [i de aceea[i culoare ca [i restul costumului. Dac` vi se pare prea monoton [i asortat, pute]i alege [i tonuri diferite pentru vest` sau chiar s` \nlocui]i vesta cu una tricotat` sau un pulover.

materiale [i culori \n trend Se poart` at~t materialele simple, c~t [i cele cu modele, cum ar fi carourile (dar nu numai), care sunt foarte populare \n acest sezon. C~t despre culori, profita]i de anotimp [i purta]i nuan]e deschise de gri, albastru ([i varia]iuni pe tem`, culoarea – vedet` a acestui sezon) sau chiar alb/ivoire.

Pielea [i stilul biker Dac` anul trecut vorbeam de stilul military, prim`vara asta sub lumina reflectoarelor stau piesele care au fost generic catalogate biker fashion. Stilul se adreseaz` celor mai nonconformi[ti [i readuce \n prim-plan geaca (neagr`) de motor restilizat`. Dar ca s` fim \n]ele[i, nu putem scoate de la naftalin` orice geac`, pentru c` cea propus` de designeri se remarc` prin multitudinea detaliilor (fermoare, ]inte [i catarame metali-

ce) [i, mai ales, prin croial`.

Geaca este combinat` cu piese clasice, inclusiv suprapus` peste costume, ceea ce reprezint` o not` original`. O pute]i purta cu o pereche de pantaloni dintr-un material de calitate, elegant, la care ad`uga]i un tricou [i un pulover casual/elegant, pentru a contracara accentele rebele [i a ob]ine un look mai “cuminte”.

Din acela[i film sunt [i pantalonii de piele sau cu inser]ii de piele, purta]i cu sacouri sau cardiganuri suprapuse peste tricouri supradimensionate.

Blugii no[tri cei de toate zilele Ce ne-am face f`r` ei?! Sunt perfec]i pentru c` pot fi combina]i \n orice tip de ]inut` [i mai ales pentru c` pot fi adapta]i cu stil [i pentru cei mai elegan]i dintre noi. Un exemplu pe care vi-l recomand cu c`ldur` este jeansul purat cu un sacou \n carouri sau la dou` r~nduri de nasturi, o c`ma[` cu dungi, cravat` [i pantofi. O alegere perfect` pentru o zi la birou, c~nd nu ave]i chestii prea formale pe agend`, pe care o pute]i transforma foarte simplu pentru o ie[ire la teras`, rul~nd tivul pantalonului de 2-3 ori [i ad`ug~nd un [al sau un fular aruncat aparent neglijent \n jurul g~tului. |n acest mix, pantoful nu trebuie s` fie foarte elegant, cu at~t mai mult cu c~t sunt propuneri pentru ]inute de zi; este de preferat un pantof cu [iret, pe care s` \l

purta]i f`r` [osete, mai ales dac` opta]i pentru o lungime a pantalonului care v` las` la vedere gamba. Revenind la jean[i, evident c` cea mai nimerit` croial` este aceea care se potrive[te conforma]iei dumneavoastr`. Ca o noutate, \ns`, pentru aceast` prim`var` ni se propune jeansul u[or evazat \n zona tivului, dar care r`m~ne mai str~mt \n zona coapselor [i a taliei. Asta \mi aduce aminte de pozele hippie alor p`rin]ilor mei de prin anii ’70, c~nd tipul `sta de pantalon era la loc de cinste. A[a c` da]i o rait` prin arhiva de familie [i vede]i dac` v` sur~de sau nu ideea.

Pentru c` este un anotimp de tranzi]ie, prim`vara este momentul ideal pentru a purta trench-uri, jachete [i cardiganuri.

Este [i un pretext potrivit pentru a face suprapuneri ingenioase de materiale [i piese vestimentare. Spre exemplu, pentru o ]inut` lejer`, combina]i un cardigan supradimensionat cu un tricou, o pereche de pantaloni (al c`ror tiv s` se termine la vreo 2 cm. de glezn`), o e[arf`, o p`l`rie [i o pereche de mocasini (\n tendin]e \n acest sezon) [i ve]i observa [i singuri efectele pe care le ve]i produce .

Dear gentlemen, shop responsibly!

Cristian ION Fashion adviser

Stop to shop 35

FaShioN

Rochie mireas` din satin cu corset [i tren` (pre] 3200 LEI) Colec]ia de Mirese, crea]ie Belinda Liu.

36 Stop to shop

FaShioN

Rochie mireas` tip siren`, brodat` manual, cu tul [i tren` (pre] 4200 LEI) Colec]ia de Mirese, crea]ie Belinda Liu.

Stop to shop 37

FaShioN

Rochie cu crinolin` din bumbac cu pantaloni scur]i, bufan]i [i man[ete (pre] 400 LEI) Colec]ia "La Marquise de Sade", crea]ie Belinda Liu.

Foto: Radu Dumitrescu

38 Stop to shop

FaShioN Rochie cu crinolin` din bumbac cu pantaloni scur]i, bufan]i [i man[ete (pre] 500 LEI), pelerin` alb` din dantel` (pre] 160 LEI) Colec]ia "La Marquise de Sade", crea]ie Belinda Liu.

Foto: Radu Dumitrescu

Stop to shop 39

FaShioN

Rochie cu crinolin` din bumbac cu pantaloni scur]i, bufan]i [i man[ete (pre] 400 LEI) Colec]ia "La Marquise de Sade", crea]ie Belinda Liu.

Foto: Radu Dumitrescu

40 Stop to shop

FaShioN

Se poart` [osetele colorate - dau o not` mai personal` oric`rei ]inute.

Magazinele TRENDS

by Adina Buzatu Foto: Radu Grozescu

Stop to shop 41

FaShioN

Chiar dac` optezi pentru o ]inut` casual, e[arfa r`m창ne un accesoriu potrivit.

Magazinele TRENDS

by Adina Buzatu

Foto: Radu Grozescu

42 Stop to shop

FaShioN

Poart` pantaloni cu imprimeu \n carouri, condi]ia este ca celelalte piese s` fie uni.

Magazinele TRENDS

by Adina Buzatu

Foto: Radu Grozescu

Stop to shop 43

FaShioN

Se poart` cravatele cu imprimeuri florale, \ndr`zne]e - sunt potrivite chiar [i la o ]inut` business.

Magazinele TRENDS

by Adina Buzatu Foto: Radu Grozescu

44 Stop to shop

FaShioN

{i la o ]inut` casual, batista din m`tase natural` este accesoriul care d` un plus de rafinament.

Magazinele TRENDS

by Adina Buzatu

Foto: Radu Grozescu

Stop to shop 45

NEwS

Deliciul lui februarie

Unirea Shopping Center [i Restaurantul MARMARITA, din zona de Food Court de la etajul 4, celebreaz luna iubirii. Pentru to]i cei care vor s \mbine shopping-ul cu o mas delicioas, \ntr-o atmosfer 100% medite ranean, gustnd delicii libaneze [i italiene[ti, restaurantul MARMARITA a pregtit un februarie special. Sute de premii, surprize [i evenimente dedicate Sfntului Valentin \i a[teapt pe cei care vor veni \n Unirea Shopping Center, \n perioada 1 – 28 fe bru arie. Pe lng meniul ofertant, “Agen]ii lui Cu pidon” de la restaurantul MARMA RITA v a[tept s celebra]i iu birea or de or! (R.B.)

46 Stop to shop

EvENimENt

Misterul frumuse\ii

Unirea Shopping Center [i Kendra celebreaz luna iubirii. Toate doamnele [i domni[oarele care vor s \[i surprind iubitul [i s arate ca o div sunt a[teptate \n magazinul Kendra. |n perioada 10 – 13 februarie [i 24 – 27 februarie, \n intervalul orar 12.00 20.00, make-up artistul le va rsf]a pe doamne cu sesiuni de \ngrijire a fe]ei [i [edin]e de machiaj.

Magazinul Kendra de la parterul Unirea Shopping Center va deveni micul dumneavoastr col] de frumuse]e. Ve]i beneficia de cur]area, tonifierea [i hidratarea pielii, procedee realizate cu ajutorul produselor Juvena. Apoi, trucurile machiajului ideal v vor fi dezvluite de make-up artist \n timpul unei [edin]e realizat cu produse Pupa.

Se vor folosi: antitraccia (destinat tenurilor mixte/grase) - fond de ten hidratant rezistent la transfer; smart (destinat tenurilor normale spre grase); hydro-absolute – ultim lansare (destinat tenurilor uscate); magic concealeranticearcn cu o putere de acoperire medie spre maxim; Luminys baked compact powder/Silk touch loose powder (ajut la fixarea fondului de ten); blush: Silk touch blush (eviden]iaz pome]ii); farduri compacte ce ofer un machiaj intens luminos; conturul ochilor: multiplay; true eyes (efect de lung durat); Eyebrow pencil (creion conturare sprncene); Mascara (curbare/volum /alungirea genelor); Diva’s; Artifix; Contur buze - True lips (ajut la fixarea rujului); New chic - ruj hidratant, strlucitor; Ultra reflex- gloss – confer buzelor o strlucire natural. {edin]ele de machiaj sunt gratuite. (R.B.) Stop to shop 47

toShop

Shop ‘till you drop!

Cercei Meli Melo 29,99 RON

P`l`rie nissa 119 RON

Br`]ar` Meli Melo 59,99 RON Plic sax 220 RON

Cercei Meli Melo 19,99 RON

Br`]ar` Meli Melo 29,99 RON

rochie nissa 299,5 RON

48 Stop to shop

Pantofi otter 299 RON

toShop

Shop ‘till you drop! etol` agnes toMa 139,93 RON

Cercei Meli Melo 29,99 RON

Bro[` Meli Melo 19,99 RON rochie agnes toMa 860 RON

inel Meli Melo 14,99 RON

geant` otter 156 RON

Pantofi otter 539 RON Pantofi Musette 314 RON

Stop to shop 49

toShop

Shop ‘till you drop!

Cercei Meli Melo 39,99 RON

Br`]ar` Meli Melo 39,99 RON

Bolero Mario 399 RON

Bluz` BsB 135,8 RON Plic sax 270 RON

Cercei Meli Melo 29,99 RON rochie Mario 399 RON Br`]ar` Meli Melo 39,99 RON

Pantaloni BsB 268,1 RON

Pantofi Bata 229,9 RON

50 Stop to shop

Plic Bata 159,9 RON Pantofi Musette 719,4 RON

Pantofi Musette 299,4 RON

toShop

Shop ‘till you drop!

Cama[` Dinasty alB {i negru 127 RON

Cama[` Bigotti 315 RON

Cama[` Cavaliere 189,9 RON

Curea Dinasty alB {i negru 67 RON

Cravat` Cavaliere 29,9 RON

Portofel Bella australia 120 RON Costum seroussi alB {i negru 1070 RON Pantofi otter 549 RON

52 Stop to shop

Pantofi Bata 229,9 RON

toShop

Shop ‘till you drop!

C`ma[` esPansivo 119,9 RON

sacou esPansivo 250 RON

Fular esPansivo 30 RON

Pantofi otter 499 RON

Pantofi Bata 359,9 RON

Pantalon DeFaCto 99 RON

Stop to shop 53

toShop

Shop ‘till you drop!

sarra Blu 302 RON sarra Blu 179 RON

lumânare Bonsai 12,99 RON sarra Blu 29,9 RON

Bonsai 79,9 RON

lumân`ri Bonsai 4,99 RON

suport lumân`ri Bonsai 5,99 RON

54 Stop to shop

Shop ‘till you drop!

toShop

Bonsai 119,99 RON

Bonsai 14,99 RON

Bonsai 89,99 RON

sarra Blu 2247 RON

sarra Blu 232 RON

Stop to shop 55

From thE hiStory oF… Ceasurile Hamilton au forme, personalitate [i design-uri unice, combinnd spiritul american cu \nalta calitate [i tehnologia avansat a mecanismelor elve]iene. Brandul este lider mondial pe segmentul ceasurilor automatice, la categoria de pre] 500 – 2.000 de dolari. Alturi de B&B Collection v prezentm o istorie fascinant.

Roxana Bichi[

“Watch of railroad accuracy” Hamilton a fost un adev`rat pionier, \nc` de la fondarea sa \n 1892 \n Lancaster, Pennsylvania, SUA. Chiar de la \nceputurile sale, Hamilton s-a pozi]ionat ca [i furnizorul de baz` \n ceea ce prive[te acurate]ea \n materie de m`surare a timpului.

hamilton American Style. Swiss Made.

56 Stop to shop

From thE hiStory oF… Primele sale serii de ceasuri de buzunar au devenit cunoscute sub titulatura de “Watch of Railroad Accuracy”.

Mai apoi, compania a c~[tigat prestigiosul rang de furnizor pentru Armata SUA. Primul ceas electric din lume a fost creat de c`tre Hamilton \n 1957. Timp de mai bine de 50 de ani, Ventura a ocupat pozi]ia de “best seller”. “Pulsar” a fost primul ceas LED digital [i a \nceput s` m`soare timpul \n 1970, fiind crea]ie marca Hamilton. |n 2003, produc]ia [i sediul central ale Hamilton, devenit \n 1974 membru Swatch Group cel mai mare creator [i distribuitor de ceasuri din lume, sunt tranferate din SUA \n Elve]ia. Din acel moment, ceasurile Hamilton se produc \n cele 160 de loca]ii ale grupului elve]ian.

Linia “Khaki”cuprinde ceasurile militare Hamilton \mpreuna cu lunga [i puternica lor tradi]ie. Produsele sunt asociate cu no]iunea de aventur` [i \ntruchipeaz` descenden]ii direc]i ai \nainta[ilor - eroi, care au servit trupele armate \n ambele

Brand-ul filmelor

un design sofisticat Odat` cu transferul, colec]ia a fost re\nnoit`. Ast`zi, linia de produse cuprinde dou` familii, ambele n`scute pe fundamentul solid al istoriei brand-ului: “Khaki Collection” [i “American Classic”.

Linia “American Classic” exprim` adev`ratul spirit american al colec]iei Hamilton. Aceste ceasuri vorbesc despre a pune o nou` amprent` pe stilul secolului XXI [i despre a da o func]ionalitate formelor unice [i caracterelor aferente modelelor clasice Hamilton.

ceasurilor [i instrumentelor de navigare Hamilton. Ast`zi, alimenta]i de aceast` m~ndrie nostalgic`, cei de la Hamilton ofer` m`iestriei [i tehnologiei un dublu control \n a crea “carlinga pentru \ncheietur`.” La bord este o combina]ie c~[tig`toare \ntre creatorii elve]ieni de ceasuri [i pilo]ii experimenta]i, care \mpreun` asigur` integrarea unor func]ii complexe [i relevante \n obiecte frumoase. |n prezent, la pupitrul de comand` al pun]ii de zbor Hamilton se afl` pilotul acrobatic num`rul 1, francezul Nicolas Ivanoff. Iar dac` el este fericit la g~ndul de a \nvesti cu \ncredere ceasul Hamilton la viteze care ating 450 km/h, atunci cerul este \ntradev`r singura limit`.

r`zboaie mondiale, toate av~nd identit`]i separate, caracterizate prin func]ii diferite.

mo[tenirea aviatic` Hamilton a monitorizat orologic cerul \nc` din 1919, c~nd pilo]ii - pionieri ai epocii [i-au pus toat` \ncrederea \n precizia

Brand-ul Hamilton a f`cut mai mult. Cu roluri \n peste 350 de filme, [i-a c~[tigat titlul de star al Hollywood-ului. Timp de peste 5 decade, diferite ceasuri ale brand-ului au captat aten]ia celor mai mari stili[ti ai ecranului. Datorit` formelor care fur` privirea, gra]ie materialelor [i design-ului, ceasurile au c~[tigat casting-uri, intr~nd \n distribu]ia celor mai diferite genuri cinematografice, de la filme de ac]iune la comedii clasice. |n calitate de “Brand-ul filmelor”, Hamilton [i-a extins cariera cinematografic` prin roluri nu doar \n marile produc]ii de la Hollywood, dar [i in filmele europene [i indiene.

Stop to shop 57

From thE hiStory oF…

}i povestea spune c`… anii 1890 – 1920 sunt marca]i de eXaCtItate [i stIl

Precizia [i fiabilitatea ceasurilor Hamilton create pentru c`ile ferate au pus cap`t unei serii de accidente grave [i au marcat \nceputul unei lungi [i continue c`l`torii a cronometr`rii de succes. |n timpul celei de-a doua decade a secolului XX, Hamilton a c~[tigat [i rangul de furnizor pentru for]ele armate americane.

Primul ceas de m~n` furnizat a fost folosit de c`tre Generalul “Black Jack” Pershing [i trupele sale, care luptau \n tran[eele din Europa. |n anii ‘20, formula c~[tig`toare a exactit`]ii [i durabilit`]ii a atins o nou` dimensiune.

Introducerea ceasurilor Piping Rock [i Yankee, \n 1928, a confirmat statutul de lider de]inut de Hamilton \n ceea ce prive[te stilul american.

58 Stop to shop

anii 1940 au \nsemnat patrIotIsm

|n timpul celui de-al Doilea R`zboi Mondial, Hamilton a oprit produc]ia de ceasuri destinate consumatorilor, pentru a se concentra pe o misiune extrem de important` cu un obiectiv enorm: s` furnizeze for]elor armate un total de un million de mecanisme de m`surare a timpului.

Cronometrul marin Hamilton a fost primul creat \n regimul metodelor moderne de fabricare [i aproximativ 10.000 de astfel de piese au intrat direct \n b`t`lia celui de-Al Doilea R`zboi Mondial.

anii 1950 [i 1970 au reprezentat Inova}Ie {I teHnoloGIe Misiunea secret`, “Project X”, a durat 3 ani, iar \n 1957 a rezultat introducerea lui Ventura, primul ceas electric din lume (cu baterie).

From thE hiStory oF…

|n 1961, Elvis Presley a purtat un Ventura \n filmul “Blue Hawaii”.

La 12.01, ora New York-ului, pe data de 6 Mai 1970, primul ceas digital din lume a \nceput s` m`soare timpul, fiind o crea]ie Hamilton: The PULSAR.

anii 1980 au arom` de nostalGIe |n aceast` decad` se face o revenire a unor modele clasice Hamilton din perioada anilor ‘20 [i p~n` \n anii ‘60. Ceasuri iubite precum Boulton, Ardmore [i Ventura alimenteaz` [i conduc un trend la nivelul unei mari industrii precum cea orologer`, respectiv trend-ul ceasurilor clasice.

zilele noastre poart` marca soFIstICårII Rela]ia special` Hamilton Hollywood a continuat cu roluri \n produc]ii precum “Men in Black”, “Lethal Weapon 4”,

“Fight Club”, “Independence Day”, “The Talented Mr. Ripley”, “Die Hard 4”, “I am Legend”, “You’ve Got Mail” sau “Get Smart”.

Creatorii de costume [i stili[tii au r`mas fascina]i de formele superbe [i de stilul ceasurilor Hamilton, folosindu-le pentru a aduce la via]` o gam` larg` de personaje.

Hamilton [i-a c~[tigat reputa]ia [i locul \n pia]` ca fiind unul dintre principalii creatori de ceasuri din lume, av~nd un renume demonstrat \n crearea unor piese elegante [i fiabile.

Ceasurile combin` un puternic spirit american cu precizia de neegalat a celor mai noi tehnologii elve]iene.

Stop to shop 59

BEauty Shop Naturelle d’Orient Ulei de argan – Elixirul tinere]ii Aliatul t`u \n lupta \mpotriva semnelor \mb`tr~nirii! Acest ulei rar restaureaz` filmul hidrolipidic al pielii, \ncetine[te uscarea acesteia [i permite aportul de nutrimente. Pe l~ng` efectul anti-rid, uleiul de argan este recomandat [i \n cazul unei pieli acneice/cu co[uri sau uneia cu eczeme sau psoriazis. De asemenea, gr`be[te procesul de cicatrizare [i ajut` la dispari]ia urmelor de varicel` sau de \n]ep`turi/mu[c`turi. Poate fi folosit ca tratament pentru unghiile fragile [i cuticulele uscate, pentru v~rfurile despicate [i scalpul cu m~nc`rimi. Recomandat femeilor \ns`rcinate, care pot aplica uleiul de argan pe zonele predispuse la apari]ia vergeturilor. Produs certificat organic de c`tre COSMEBIO.

Gel de cur`]are a fe]ei cu iasomie [i pandan Gelul de la Sranrom Thai SPA \mbin` extractul de flori de iasomie, un ingredient at~t relaxant, c~t [i revigorant, cu cel de frunze de pandan, o plant` local` des folosit` \n buc`t`ria Thai pentru aroma sa ispititoare. Celor dou` plante asiatice, al`turi de extractul de castravete ce are propriet`]i de calmare, se contopesc \n acest gel de cur`]are a fe]ei cu o arom` floral` unic`, pentru a ajuta la \ndep`rtarea machiajului [i a murd`riei. De asemenea, \mbun`t`]e[te textura pielii [i revigoreaz` starea sufleteasc`. nou \n kendra

nou \n kendra

Sranrom Thai SPA Jasmin Delight umuse]are Thai Produsele naturale de \nfr sim]i [i pentru a te a tru pen SPA sunt create crearea proprin ar`ta grozav \n fiecare zi, Gama cu Ias`. aca tine la ar priului SPA, chi te \ngrijirii tina des somie cuprinde produse ajuta s` te vor te [i ui pul cor a [i zilnice a fe]ei lezi cantireg i s`-] relaxezi, s`-]i tonifici pielea, sul. stre i tur \nl` s` [i tatea de sebum nou \n kendra

Naturelle d’Orient Crem` fondant` de corp cu ulei de argan [i flori de portocal R`sfa]`-]i pielea cu ajutorul cremei fondante de la Naturelle d’Orient, un adev`rat deliciu cu flori de portocal, ulei de argan [i unt de shea. Textura delicat` se absoarbe rapid, pentru a v` asigura un nivel de hidratare [i hr`nire optim, zi de zi.

Produs certificat organic de c`tre COSMEBIO. nou \n kendra

60 Stop to shop

Produsele sunt disponibile [n magazinul Kendra din unirea shopping center

BEauty Shop Ser protector anti–oxidant 24 de ore

Dubla]i eficacitatea anti-rid a produselor pentru \ngrijirea tenului!

Crem` Vitalitate 24 de ore

baz` Un produs de \ngrijire pe proce a, ring de peptide de Mo d`rii oxi iva otr \mp ul ten az` teje ri, determinate de radicalii libe iva otr \mp ier` bar o az` forme ar` particulelor poluante, rep . rate erio det lele celu Flacon pomp` 30 ml

O crem` \mbog`]it` cu polifenoli din vi]`-de-vie ro[ie, care, \ntr-o lun` de zile, atenueaz` semnele de oboseal`, revitalizeaz` tenul, neteze[te ridurile fine [i profunde.

Cutie 50 ml Pre] : 110 lei

Masc` Flash |n numai c~teva minute, ma sca Flash \mbog`]it` cu pep tide de Moringa elimin` par ticulele poluante [i praful de la nivelul tenului [i are ac] iune calmant`. Tenul \[i reg`se[te luminozitatea [i aspectul satinat.

Tub 50 ml

1 singur` pic`tur` pentru un ten de dou` ori mai tân`r 7 PLANTE • 9 BREVETE Yves Rocher inventeaz` ELIXIR 7.9, primul concentrat vegetal ultra-puternic, intensificator al tinere]ii tenului, cu 7 plante active [i 9 brevete anti-rid. O singur` pic`tur` din acest elixir de excep]ie, aplicat` ca baz`, dubleaz` eficacitatea anti-rid a tuturor produselor pentru \ngrijirea tenului. Cele 200 de femei care l-au testat au constatat de 2 ori plus de rezultate asupra: fermit`]ii [i densit`]ii tenului; netezirii ridurilor; aspectului satinat; str`lucirii tenului. Produs adaptat tuturor tipurilor de ten. Formul` elaborat` f`r` parabeni.

ELIXIR 7.9 CURE SOLUTIONS Flacon cu pipet` 15 ml Pre]: 99 lei Produsele se g`sesc [n magazinul yves rocher din unirea shopping center.

Stop to shop 61

S+N+tatE

be fresh!

sPa – aromaterapia

M

isterul are partea sa de mister deopotriv`. |nc` din cele mai vechi timpuri, femeile s-au l`sat fermecate de tot felul de metode seduc`toare, \n scopul \nfrumuse]`rii trupului. O practic` inedit` este aceea a SPA-ului prin aromaterapie. Natura, pe cealalt` parte, [i-a insinuat contribu]ia \n cercetarea procedeelor de tratament, cre~nd un univers aparte \n lumea ademenitoare a femeilor.

Principalul scop pe care \l de]ine “terapia prin arome� este acela de a combina uleiuri esen]iale volatile cu plante medicinale. Ac]iunea terapeutic` a acestora este, \n primul r~nd, antibiotic`: unii alcooli alifatici, cum

62 Stop to shop

ar fi geraniolul [i citronelolul, sau fenolii, au o arie destul de mare de ac]iune, st`p~nind amplificarea speciilor Escherichia coli sau Staphylococus aureus [i a unor fungi din genurile Aspergillus, Penicillium, Trichoderma, \n organism. |n acest mod, multe dintre tulpinile de bacterii puternice la antibiotice pot fi distruse prin ac]iunea antimicrobian` a uleiurilor volatile. Un exemplu \n acest sens este uleiul volatil de cimbru, cunoscut ca antiseptic puternic, ce ac]ioneaz` cu rapiditate, \n special asupra asteniilor nervoase, spasmelor gastrice sau diferitelor afec]iuni intestinale.

Unele plante cultivate \n ]ara

CoNCurS

Strict masculin!

Trends by Adina Buzatu [i Revista Stop to Shop te invit` la concurs!

Sun` la num`rul de telefon 021.30.30.364, \ntre orele 10.00 – 11.00, \n data de 15 februarie 2011, r`spunde corect la \ntrebare [i po]i câ[tiga prin tragere la sor]i unul din cele 5 parfumuri TRENDS by ADINA BUZATU!

Unde \[i vor face nunta Cabral [i Andreea?

Premiile sunt oferite de:

Cu sprijinul:

Concursul va continua [i \n numerele urm`toare ale Stop to Shop!

Stop to shop 63

S+N+tatE noastr` – isopul [i rosmarinul – de]in \n compozi]ia lor borneol care, folosit intern sau extern, ac]ioneaz` precum un antimicrobian. Mai mult, p~n` [i scor]i[oara, folosit` la noi pentru condimentare, este un foarte bun stimulent al func]iilor circulatorii, cardiace [i respiratorii.

Beneficiile argilocosmeticii Cercet`rile medicale au scos \n eviden]` dovezi incontestabile care sus]in eficacitatea argilei, fiind din ce \n ce mai activ` \n domeniul de tratament, mai ales pentru multiplele afec]iuni pe care le poate trata, dar [i pentru \ngrijirea pielii. Aceasta se \nt~lne[te \ntr-o palet` vast` de culori (ro[u, verde, alb sau gri), iar textura poate fi de la aspr` [i grea p~n` la fin` [i pufoas`.

Pentru domeniul cosmetic, cea mai folosit` argil` este cea de culoare alb`. Se amestec` o cantitate mic` de argil` cu ap` p~n` se ob]ine o past` moale, care se aplic` \ntr-un strat sub]ire pe toat` suprafa]a fe]ei. Timpul de ac]ionare este de 10-15 minute. Bine de [tiut este faptul c` toate tipurile de piele pot folosi o astfel de metod`, care are ca scop \ndep`rtarea celulelor moarte [i revitalizarea \ntregului ]esut, conferindu-i mai mult` fermitate. Pentru un efect str`lucitor, \n loc de ap` pute]i folosi miere, iaurt, sm~nt~n`, lapte sau glicerin` vegetal`. |n plus, persoanele cu tenul gras pot ad`uga \n compozi]ia m`[tii cu argil` ote], suc de l`m~ie sau un albu[ de ou. |n cazul tenului cu probleme (acnee), pot adaug` [i 1-2 pic`turi de ulei esen]ial de lavand` sau de arbore de ceai.

masajul Pantai luar Originar din Asia de Est, acest mod de tratament

64 Stop to shop

implic` nu numai o stare profund` de relaxare [i contemplare, dar [i efecte unice \n ceea ce prive[te tratamentul de vindecare a anumitor afec]iuni. |n traducere, “Pantai luar” \nseamn` “t`r~m nou” – ceea ce reprezint` de fapt descoperirea unei noi emisfere a frumuse]ii. Desf`tarea sim]urilor face parte din tot ceea ce implic` tehnicile de aplicare a SPA-ului; reliefarea senza]iilor particulare de destindere va fi stigmatul folosirii acestuia, pe o perioad` bine stabilit`.

Aplicat` pe piele \n form` lichid` [i fierbinte, aceast` metod` are drept scop regenerarea [i \nnoirea celulelor la nivelul pielii. Aromele parfumate, senzuale ale fructelor [i condimentelor folosite sunt depozitate \ntr-un s`cule] special, aplicat la nivelul epidermei \n [edin]ele de terapie. Mai mult dec~t at~t, uleiurile din sudul Thailandei au rol exclusiv \n \nl`turarea stresului [i oboselii acumulate de-a lun-

S+N+tatE

Efectele procedeului: • Stimularea circula]iei sângelui • Netezirea epidermei, prin \ndep`rtarea celulelor moarte • Activarea sistemului limbic • Hidratarea gul timpului. La nivel mondial, “Pantai Luar” este singura procedur` care provoac` acest mecanism de autoregenerare [i revitalizare. |n cazul \n care suferi]i de boli cardiovasculare, boli ale pielii (psoriasis, neurodermatit`) sau ave]i r`ni profunde, acest tip de masaj este contraindicat – \ntruc~t se pot produce procese inflamatorii acute sau iritabilitate nervoas`.

sassi dei Vulcano sPa Una dintre cele mai folosite metode de terapie la nivel mondial este „Sassi dei Vulcano” – ceea ce \nseamn` eliberarea mu[chilor tensiona]i, emo]iilor de natur` negativ` sau descongestionarea spiritului surmenat.

Folosirea pietrelor de bazalt prin lovituri prelungi [i fluente, \nso]ite de pietre de marmur` reci, demonstreaz` o procedur` unic` a masajului cu pietre calde.

Binecunoscut este [i faptul c`, din cele mai vechi timpuri, oamenii se bazau pe efectele extraordinare ale pietrelor calde de bazalt [i a celor reci de marmur`, ob]in~nd astfel efecte de-a dreptul uimitoare. Cu o tradi]ie bine \mp`m~ntenit`, „Sassi dei Vulcano” are ca scop stimularea circula]iei sanguine [i relaxarea musculaturii.

Masajul include un tapotaj la nivelul pielii, regl~nd func]iile organismului, energiz~nd starea de spirit sau armoniz~nd tr`irile.

|mpachet`rile florare E drept, la noi \n ]ar` acest tip de tratament SPA este destul de rar \nt~lnit, \ns` terapia aceasta este folosit` cu succes \n toate ]`rile asiatice, aplicate de-a lungul unui lung [ir de descoperiri \n domeniul florilor [i binefacerilor acestora.

Supranumite “crème de la crème”, \mpachet`rile cu flori

sunt purt`toare de agen]i activi benefici epidermei.

Prin al`turarea uleilor esen]iale, aromelor de diferite tipuri [i a florilor uscate, s-a demonstrat controlarea agen]ilor activi care p`trund \n piele: Urea Pura - un hidratant natural, combinat cu uleiul de argan marocan (con]ine o mare cantitate de vitamina E) are ca efect vizibil regenerarea celulelor [i luminozitatea ]esutului. Mai mult, aceste \mpachet`ri aduc cu sine efecte benefice precum vitaminizarea [i buna func]ionare a organismului.

Fie c` vorbim despre creme produse din flori sau de masaj ce le implic`, aceast` tehnic` revolu]ionar` va r`spl`ti cu succes ceea ce se dore[te de fapt: \nfrumuse]area.

Este indicat \n cazul persoanelor cu tenul foarte uscat, sensibil ori cu probleme, sau acelora care doresc o relaxare [i o hidratare “crème de la crème”.

Elena Dumitru

Stop to shop 65

aBout…

casa

POVESTEA EI. POVESTEA LUI. BY …

BVlGari

Nu exist femeie sau brbat care s nu fi auzit de Casa B V L G A R I. |n acest numr, alturi de Kendra, v invitm sa descoperi]i povestea unui univers fascinant.

66 Stop to shop

o dinastie

De mai bine de un secol, Bvlgari a simbolizat stilul italian al bijuteriilor rafinate, combin~nd designul clasic cu cel contemporan. Originile Bvlgari se reg`sesc \ntr-o familie str`veche de argintari, care practicau acest me[te[ug \ntr-un mic sat din Epirus –Kalrites, Grecia. Sotirio Bvlgari emigreaz` \n Italia unde pune bazele unei dinastii a bijuteriilor. |n 1884, Sotirio deschide primul s`u magazin la Roma, Via Sistina. |n 1905, mut` magazi-

nul \n Via Condotti nr. 10. |n prezent, dup` mai bine de 100 de ani, r`m~ne magazinul etalon. Casa Bvlgari s-a dezvoltat de-a lungul a 3 genera]ii Bvlgari.

Anii ‘70 marcheaz` expansiunea Bvlgari \n lumea \ntreag`. |n prezent, exist` peste 150 de magazine exclusive Bvlgari. De-a lungul anilor, Bvlgari [i-a continuat evolu]ia de furnizor de produse de lux.

Colec]ia sa actual` de produse cuprinde: bijuterii, ceasuri (divizia Bvlgari Times), parfumuri (divizia Bvlgari Parfums), acce-

aBout… sorii din piele [i m`tase, ochelari [i accesorii pentru case. Toate reprezint` indicatori ai excelen]ei.

Bvlgari Parfums Istoria Bvlgari Parfums \ncepe \n 1992, c~nd “Eau Parfumée au Thé Vert” a fost lansat \n varianta de 350 ml. \n 22 de magazine Bvlgari. Succesul imens pe care l-a avut a dus la permanentizarea edi]iei [i l`rgirea gamei de produse.

Misiunea Bvlgari Parfums este aceea de a crea cele mai prestigioase parfumuri – bijuterii. {i pentru c` era nevoie de o divizie special` care s` se ocupe de noul star al grupului, \n 1993 s-a \nfiin]at divizia Bvlgari Parfums. Obiectivul s`u este crearea de parfumuri, urm`rind aceea[i filosofie contemporan` ca [i Grupul Bvlgari. Parfumurile sunt dedicate celor care doresc produse prestigioase [i totu[i discrete, av~nd ca [i caracteristici designul unic [i calitatea cea mai \nalt`. Din 1993, Bvlgari a lansat 5 linii distincte de parfumuri, care se adreseaz` unor segmente diferite de clien]i: pentru femei, b`rba]i, unisex, copii [i mame.

Istoria Bvlgari Parfums se bazeaz` pe povestea ceaiului.

De fapt, \n fiecare din parfumuri exist` un ingredient de ceai diferit: de Iasomie, Ceai Verde, Ceai Darjeeling, de Mu[e]el, Ceai Negru [i Ceai Ro[u.

clasicul, eterna noutate Provocarea pentru Bvlgari Parfums a fost aceea de a crea un parfum clasic, dincolo de tendin]ele modei, [i care s` fie inovator \n acela[i timp. Conceptul principal [i caracteristica esen]ial` a tuturor parfumurilor Casei este simplitatea. Fiecare parfum Bvlgari este o expresie a luxului pur ce capteaz` adev`rata esen]` a rafinamentului [i elegan]ei brandului.

Noul ambasador Bvlgari BVLGARI MAN, noul ambasador Bvlgari, o elegant` [i sofisticat` viziune a masculinit`]ii, este un parfum magnific, carismatic, radiant, senzual.

Se adreseaz` unei audien]e masculine sofisticate, care apreciaz` valorile elegan]ei, modernit`]ii.

BVLGARI MAN, o crea]ie luxoas`, \n care ingredientele sunt mixate de c`tre talentatul maestru parfumeur Alberto Morillas. Nota de v~rf impresioneaz` prin luminozitate, caracter [i o extraordinar` elegan]`.

Este un melanj de bergamote de Calabria, frunze de violete, flori de lotus [i o surprinz`toare not` fructat` de pere albe.

Nota de mijloc reinterpreteaz` codul Bvlgari \ntr-un stil unic, printr-o tem` lemnoas`, conferit` de prezen]a vetiverului [i a unui acord de lemn de santal [i lemn de Ca[mir.

Nota de baz`, senzual`, magnetic` [i intens`, este dat` de tonka, miere alb` [i mosc.

Actorul britanic Clive Owen, unul din marile nume de la Hollywood, este imaginea parfumului BVLGARI MAN. Roxana Bichi[

Stop to shop 67

Story oF...

Când John a \ntâlnit-o pe Yoko a fost cu siguran]` o chestiune de karm`. Pe 9 noiembrie 1966, la o Galerie de Art`, Lennon o vede pe Yoko [i are o tres`rire, ca [i cum ar fi re\ntâlnit-o dup` o lung` desp`r]ire. Avea s` \nceap` o poveste de dragoste atât de controversat` pentru cei din jur, o poveste pentru care fanii Beatles o blameaz`, chiar [i azi, pe Yoko, pentru destr`marea grupului.

Când n o n n e l a \ntâlnit

68 Stop to shop

-o pe

YoKo

Cinci [ilingi imaginiari, pentru un cui imaginar C~nd John Lennon a fost invitat de prietenul s`u, John Dunbar, la o expozi]ie de art` \n Londra, prin mintea t~n`rului de doar 26 de ani, intelectual din fire, \ns` destul de nelini[tit [i impulsiv, a s`getat imediat ideea c`, la o expozi]ie avangardist`, se vor g`si f`r` doar [i poate - ceva droguri, se va l`sa cu petreceri orgiastice, udate cu alcool [i extaz. Dar, se \n[elase. Ce se petrecea, de fapt, \n galeria londonez` “Indica” nu avea nici \n clin, nici \n m~nec` cu fanteziile lui sc`pate din fr~ul ra]iunii. Urma s` vad` un show de art` conceptual`- Unfinished Paintings and Objects, show-ul unei artiste japoneze, de 33 de ani, care p~n` atunci avea \n

portofoliu c~teva piese de rezisten]`, straniu denumite- case transparente, muzic` imaginar` [i chilo]i \n care te sim]i high. Artista se numea, logic, Yoko Ono. S-ar spune c` \n acea sear` au fost unul pentru altul ca Yin [i Yang. Ea, fata unui pre[edinte de banc`, cu tendin]e de aspira]ie artistic`; el, un copil de muncitori englezi care ajunsese, la vremea respectiv`, un superstar. |n seara aceea, Lennon s-a urcat pe o scar`, p~n` \n tavan, pentru a vedea mai bine o pancard` pe care scria, insesizabil, “Da”. Ea ia oferit o ilustrat`- “Breathe”, cer~ndu-i cinci [ilingi pentru a bate un cui, \ntr-un perete imaginar. Replica lui celebr`: cinci [ilingi imaginari, pentru un cui imaginar. |n nebunia lor, conexiunea a fost total` [i definitiv`.

Story oF... ono [i bullshit-ul ei avangardist P~n` \n acest punct, povestea omite c~teva detalii. La acea vreme, am~ndoi erau c`s`tori]i, aspect care nu avea s`-i deranjeze foarte tare.

A doua zi, Ono l-a sunat pe Lennon acas` [i, c~nd so]ia sa ia cerut o explica]ie, acesta i-a replicat c` e doar “o tip` care \ncearc` s` ob]in` bani pentru bullshit-ul ei avangardist”. |n mai 1968, \n timp ce so]ia sa era plecat` \n vacan]` \n Grecia, Lennon a invitat-o pe Yoko la el acas`. Au petrecut seara \mpreun`, dup` cum Lennon spunea- “am f`cut dragoste p~n` \n zori”. C~nd so]ia lui John s-a \ntors acas`, a g`sito pe Yoko b~nd ceai, \mbr`cat` \n halatul ei de baie. John a salutato cu dezinvoltur`, ca [i cum nimic nu s-ar fi \nt~mplat. |n acea noapte, Ono r`m`sese \ns`rcinat` cu John. |ns`, \n noiembrie, la c~teva s`pt`m~ni dup` divor]ul lui Lennon de Cynthia, pierde sarcina, un b`iat, pe care \l numiser` deja John Ono Lennon II.

bed-in Honeymoon |ncep s` lucreze \mpreun` [i, \n 1968, scot pe pia]` primul lor album- Unifinished Music No1: Two Virgins, unde apar pe copert` goi, f`r` \ns` a impresiona pozitiv. |[i p`r`sesc partenerii de via]` destul de ur~t iar, un an mai t~rziu, \n 1969 se c`s`toresc, presa numindu-l ironic pe LennonJohn Winston Ono Lennon.

John [i Yoko s-au c`s`torit \n Gibraltar, pe 20 martie 1969, \mbr`ca]i \n alb orbitor. Yoko

purta o p`l`rie alb`, moale, iar John [i-a pus un sacou alb, cu pantaloni de catifea [i tene[i.

Tr`iau \n lumea lor, f`r` s` le pese de [ocul [i b~rfele apropia]ilor. Dup` 75 de minute de la sosirea \n Gibraltar, pleac` la Paris, de data asta uni]i pe

via]`. Iau pr~nzul cu Salvador Dali dup` care se cazeaz` la Hilton, \n Amsterdam. Aici, \[i petrec luna de miere folosind un nou mod de a face publicitate. Bed-in. John [i Yoko s-au g~ndit s`-[i promoveze mesajele fix din patul conjugal, cu presa roind \n jurul a[ternutului lor. |n loc s` fac` dragoste \n public, cum to]i se a[teptau, cei doi au ales s` transmit` astfel mesajul lor de pace. Aceast` nebunie “live in bed” din Amsterdam i-a ]inut cam o s`pt`m~n`, timp \n care erau \n direct pe diverse posturi de radio [i televiziune, de la 10 diminea]a p~n` la 10 seara,

cu o mic` pauz` \n care menajera portughez` le schimba a[ternuturile. Se intra la ei ca la Mecca, reporterul frenetic dorea s` transmit` lumii mesajul porumbeilor despre filosofia p`cii [i a iubirii.

“Ce vrem s` facem cu adev`rat este s` transmitem lumii un mesaj, \n special tinerilor, celor care sunt interesa]i s` protesteze pentru pace sau \mpotriva oric`rei forme de violen]`.”, spunea Lennon. Mi[carea lor vine \n toiul r`zboiului din Vietnam, c~nd liderii mi[c`rilor \mpotriva r`zboiului \i vor decreta, pe cei doi, drept ambasadorii publici ai p`cii. John recunoa[te c` este un tip violent, dar c` \[i \nfr~neaz` instinctul.

“Sunt la fel de violent ca oricare alt om [i sunt sigur c` Yoko e la fel de violent`. Suntem cu to]ii oameni violen]i. Dar m` prefer non-violent. De fapt, cei mai agresivi oameni militeaz` pentru dragoste [i pace. Sunt un tip violent care a \nv`]at s` nu mai fie a[a, care-[i regret` violen]a.”

Nebunia \nceput` la Amsterdam avea s` continue \n multe ora[e din lume, timp \n care fanii o percep, din ce \n ce mai mult, pe Ono, drept o for]` dezbinatoare \ntre Lennon [i membrii grupului Beatles, care, \n cele din urm`, a[a cum se anticipase, se va destr`ma.

yoko, don juan-ul meu Rela]ia lor a fost aspru judecat` de c`tre presa vremii, care a considerat adesea c` aceast` alipire ciudat` \l va distruge pe John. C~t despre fani, ace[tia nu

Stop to shop 69

Story oF...

o suportau pe Yoko, artista americano-japonez` care parc` \l ]inea pe John legat de ea \ntr-un soi de iubire mistic`. Au acuzat-o p~n` [i de magie, neput~nd s`-[i explice aceast` dependen]` bolnav` a unuia de cel`lalt. F`ceau totul \mpreun`, ea devenise umbra lui peste tot, [i, ce era mai dureros, \ncepuse s`-[i pun` amprenta asupra compozi]iilor sale.

Lennon a replicat \n Playboy c` \ntre el [i Yoko “este o rela]ie profesor- elev. Asta e ceea ce oamenii nu \n]eleg…ea m-a \nv`]at tot ce [tiu!”. Pentru el, Yoko era Don Juan-ul lui, dup` cum avea s` declare \n aceea[i revist`.

muzica [i fiul meu, sean Dup` desp`r]irea de Beatles, pe 31 august 1971, cei doi se mut` permanent la New York.

Rela]ia lor \ns` se deterioreaz`, iar \n 1973 decid s` se despart`.

Nu rezist` dec~t doi ani departe unul de cel`lalt, astfel c`, \n 1975, se \mpac`, urm~nd s` aib` un copil.

70 Stop to shop

Odat` cu na[terea celui de-al doilea fiu al cuplului, pe 9 octombrie ‘75, Lennon \[i ia \n serios rolul de tat`. Timp de cinci ani \ntrerupe orice leg`tur` cu muzica, dedic~ndu-se \n exclusivitate familiei. Se abandoneaz` \ntru totul lui Sean, trezindu-se zilnic la 6 diminea]a pentru a-i planifica [i preg`ti mesele. Oficial, [i-a anun]at pauza muzical` \n 1977, la Tokyo: “ne-am decis, f`r` a lua o mare decizie, s` fim al`turi de copilul nostru at~t de mult c~t putem, p~n` c~nd vom sim]i c` ne putem aloca un timp pentru noi, pentru a crea lucruri \n afara c`minului.” |n octombrie ‘80 revine \n muzic` cu un nou albumDouble Fantasy-, al`turi de Ono, \ns` aprecierile \nt~rizie s` apar`.

o fiin]` aproape magic` |n jurul orelor 10.50, pe 8 decembrie 1980, Lennon [i Ono se \ntorceau \n apartamentul lor din New York. Mark David Chapman, cel pentru care \n acea diminea]` Lennon semnase ultimul s`u album, \l \mpu[c` de patru ori \n spate, la intrarea \n cl`dire. La 11.07 i se declar` oficial decesul.

Ono a trimis a doua zi, c`tre pres`, o declara]ie prin care anun]` c` nu va fi nicio \nmorm~ntare pentru John, termin~nd prin a spune c`: “John a iubit [i s-a rugat pentru omenire.

V` rog, ruga]i-v` [i voi la fel pentru el”. Trupul i-a fost incinerat, Ono \mpr`[tiindu-i cenu[a \n Central Park, pe locul unde azi se afl` Strawberry Field Memorial.

Yoko [i John - o poveste controversat` despre care autorul Albert Goldman avea s` scrie: “Ono era privit` de Lennon drept “o fiin]` aproape magic`” care \i putea rezolva toate problemele, dar asta nu era dec~t “o mare iluzie” iar ea, deliberat, l-a \n[elat cu diver[i gigolo. |n cele din urm`, at~t el c~t [i Yoko s-au distrus dup` at~]ia ani de droguri, surmenaj, c`deri emo]ionale, diete bizare [i, s` nu mai vorbim despre efectele r`mase dup` at~]ia ani de trai \n lumina reflectoarelor. Dup` desp`r]irea lor, f`r` a mai colabora ca [i echip`, comunic` totu[i \n mod constant. F`r` putin]a de a mai tr`i \mpreun`, realizeaz` c` nici separa]i nu pot tr`i”.

Diana Rodan

CariEr+

Munce]ti ca s` tr`ie]ti sau tr`ie]ti ca s` munce]ti?

D

Corina Mih`ilescu Specialist Resurse Umane

72 Stop to shop

ependen]a de munc` poate reprezenta o nevoie exprimat` compulsiv, greu de \ndeplinit prin angajamentul constant \n munc` [i o incapacitate corespunz`toare de relaxare. O persoan` cu dependen]` de munc`, un "workaholic," este condus` ne\ncetat [i necru]`tor de aceast` for]` de a se realiza prin munc`, neglij~ndu-[i astfel celelalte aspecte ale vie]ii personale.

Munca, \n aceast` situa]ie, este singura form` de organizare [i activitate eficient`. Pentru unii dependen]i de munc`, inactivitatea sau alte activit`]i dec~t cele de serviciu dau na[tere la sentimente de vinov`]ie, anxietate sau goliciune interioar`.

Unele persoane v`d activitatea

profesional` ca fiind singurul domeniu \n care \[i pot defini [i men]ine identitatea, se simt folositori [i investi]i cu sentimente de importan]`, de validare [i de afirmare. Al]ii pot folosi activitatea profesional` pentru a contracara sentimentele care stau la baza sentimentelor de nepotrivire [i ineficien]`. |n ambele cazuri, dependen]a de munc` nu se poate odihni. |ns`, muncind cu pasiune, din greu, gener~nd satisfac]ie, nu \nseamn` c` cineva este un dependent de munc`. O dependen]` este ceva ce nu se poate face f`r`. Persoanele care nu pot men]ine nivelul de confort personal sau un sentiment de valoare f`r` prezen]a acelui lucru este la fel de dependent ca orice de-

CariEr+ pendent. Persoanele cu dependen]` de munc` simt c` trebuie s` lucreze \n mod constant, chiar [i \n weekend, chiar [i \n timpul vacan]elor, dac` [i le perimit.

Cu toate acestea, pentru ace[ti oameni, exercitarea neobosit` a sarcinilor de serviciu [i realizarea de c~[tig material nu duc neap`rat la pl`cere. Ca [i \n cazul altor vicii, dependen]a de locul de munc` afecteaz` via]a social` a persoanei \n cauz` [i restric]ioneaz` libertatea personal` [i fericirea. De fapt, munca excesiv` poate fi un mijloc de a se retrage din rela]ii, de a manipula rela]iile prin limitarea disponibilit`]ii de implicare \n rela]ii interpersonale. Pentru aceste persoane, motiva]ia vine din dorin]a de a-[i dovedi eficien]a, de a experimenta m`iestria \ntr-un anumit domeniu, dar, de asemenea, de a evita emo]iile negative. Ca [i alte compulsii, dependen]a de munc` este o \ncercare de a reglementa sentimentele [i stima de sine.

Ce po]i face, \ns`, dac` te-ai recunoscut \n descrierea de mai sus? |n continuare, am s`-]i descriu c~]iva pa[i care te vor ajuta s` scapi de aceast` povar`.

1. nu mai fi motivat doar de realiz`ri.

Nu m` \n]elege gre[it, nu este nimic \n neregul` cu realiz`rile sau cu faptul de a fi m~ndru de ele - este un lucru firesc s` te sim]i bine cu ceea ce ai realizat. Dar nu ar trebui s` fie

Ai nevoie de un echilibru \n via]a ta. Dac` ai un partener/partener` de via]` [i copii, de exemplu, permite ca via]a ta s` fie motivat` de g~ndul de a petrece mai mult timp liber cu ei.

2. nu mai fi dependent de munc`.

singurul lucru care te motiveaz`.

Ce ar putea \nsemna o motiva]ie mai bun`? |n primul r~nd, s` faci lucruri care \]i plac cu adev`rat, s` fii cu oamenii pe care \i \ndr`ge[ti, s` faci lucruri care sunt interesante. Dac` munca ta este acel ceva pe care \l \ndr`ge[ti, ceva care te surescit`, asta este grozav. E[ti mai bine dec~t majoritatea, de fapt. Dar, ar trebui s` fie mai mult - ce altceva \]i ofer` bucurie? Ai hobby-uri? |]i place s` faci ceva \n aer liber? Ai membri ai familiei tale sau prieteni pe care \i \ndr`ge[ti cu adev`rat?

F` o list` cu 4-5 lucruri care te fac realmente fericit [i care te entuziasmeaz` – dar, cel pu]in unul dintre ele ar trebui s` fie o persoan` non-legat` de munc`.

Ce este un workaholic?

Cineva care exagereaz` cu munca – ore suplimentare, nu se poate opri din a munci, chiar [i pe timp de noapte, este obsedat de munc`, \n detrimentul altor aspecte ale vie]ii sale.

Dac` te reg`se[ti \n aceast` afirma]ie, ai putea avea nevoie de ajutor. Ai putea avea nevoie de a intra \n contact cu membrii familiei sau cu un prieten care s` te ajute s` dep`[e[ti aceast` stare, poate chiar de un consilier. Nu e nici o ru[ine \n asta uneori acest lucru este pasul necesar pentru a elimina o dependen]`.

Dar, dac` nu ai ajuns at~t de departe, s-ar putea s` fii \n m`sur` s` pui \n aplicare c~]iva pa[i pentru a te opri din a munci at~t de mult. |n primul r~nd, nu mai func]iona dup` o anumit` perioad` de timp – s` zicem 5 sau 6 p.m. Traseaz` aceast` linie: anun]` la birou s` nu te mai sune dup` aceast` or`, [i nu lua de lucru acas`. Odat` ce ceasul anun]` aceast` or`, ziua de munc` s-a terminat. Restul poate a[tepta p~n` m~ine. |n al doilea r~nd, nu verifica e-mailul sau oricare alt mijloc care \]i perimite a face comu-

Stop to shop 73

CariEr+ nic`ri legate de munc`. Opre[te]i telefonul Blackberry sau iPhone, \ncearc` s` faci cu totul altceva. De asemenea, “uit`-]i” telefonul de serviciu mobil acas`, dac` te duci la evenimente care nu au leg`tur` cu serviciul, cum ar fi vacan]ele, petreceri de familie [i a[a mai departe. |n al treilea r~nd, programeaz`-]i [i alte lucruri \n via]a ta.

De exemplu, programeaz`-]i \nt~lniri cu un prieten dup` munc`. Organizeaz` \nt~lniri cu partenerul t`u. Ia–]i copilul de la medita]ii. Aceste activit`]i te vor opri din a mai munci at~t de mult.

Acest lucru ar reprezenta un bun \nceput. Vor mai fi [i al]i pa[i mai jos, dar pentru moment \ncearc` s` te concentrezi pe aceste trei lucruri [i s` fii ferm \n exersarea lor. Nu exist` excep]ii!

3. |nva]` s` te relaxezi.

Acest lucru ar trebui s` fie cel mai u[or pas, poate fi chiar distractiv, de[i pentru mul]i oameni nu este. Exist` multe modalit`]i de a te relaxa [i destresa, dar vom povesti doar despre c~teva. |n primul r~nd, abordeaz` problema cu pa[i m`run]i. Dac` \nt~mpini dificult`]i \n a te relaxa, \ncepe prin a \ncerca cel pu]in timp de 10 sau 15 minute pe zi. S` te ocupi de acele activit`]i care te bucur`, pe care leai exclus din via]a ta \n ultima perioad` de timp. |n al doilea

74 Stop to shop

4. |nva]` s` te sim]i bine.

r~nd, programeaz`-]i o activitate fizic` aproape \n fiecare zi.

Aceasta ar putea \nsemna mersul pe jos sau cu bicicleta ori alergatul sau s` joci baschet, fotbal sau orice altceva. Te va ajuta, at~t timp c~t faci ceva, de preferin]` \n aer liber, \n cazul \n care vremea permite. Din nou, \ncepe doar cu 10 sau 15 minute pe zi. S-ar putea s` fii nevoit s` experimentezi mai multe tipuri de activit`]i p~n` o vei g`si pe cea care \]i place, a[a c` nu ezita s` \ncerci lucruri diferite. |n al treilea r~nd, programeaz`-]i perioade \n care s` fii doar tu cu tine. Acestea ar putea reprezenta 10 minute de lectur` \n monoterapie sau mersul pe jos \n lini[te, relaxare cu o baie fierbinte sau medita]ie.

Acest pas este greu de \n]eles pentru cei care nu iubesc s` se relaxeze [i este aproape imposibil de \n]eles de cei care sunt dependen]i de munc`.

Acest pas poate fi tradus [i printr-o schimbare de mentalitate.

Trebuie s` te opre[ti din a te g~ndi c` serviciul este singurul mod virtuos de a-]i \ndeplini destinul. Sigur c` s` munce[ti pe br~nci nu este un lucru de condamnat, dar, de asemenea, s` te relaxezi, s` fii lene[ diminea]a sunt atitudini necesare s`n`t`]ii tale [i sentimentului de fericire. Corpul [i mintea noastr` au nevoie zilnic` de recuperare, iar dac` nu avem acest timp, \n cele din urm`, ceva va merge prost: vom sf~r[i prin a fi supersolicita]i, ne vom deteriora s`n`tatea fizic`….dar [i psihic`. Deci, g~nde[te-te la ea ca o necesitate [i ca un lucru bun.

Ocup`-te de lucruri care \]i sunt pe plac. Concentrez`-]i aten]ia pe c~t de pl`cut` este o anumit` activitate [i c~t de bine te sim]i. Acord`-]i timp. Este nevoie de timp pentru a \nv`]a s` te bucuri de relaxare. Te vei ajusta, \ncet, treptat. Dar, nu uita c` ai nevoie s` parcurgi acest drum cu pa[i mici, astfel \nc~t s` po]i bloca g~ndurile negative [i g~ndurile legate de munc`. Aceast` transformare nu se va \nt~mpla peste noapte, dar se poate \nt~mpla, dac` \i acorzi timp.

Stop to Shop Ioana Maria Moldovan este prezentatoarea Pove{tirilor Adev`rate de la Acas` Tv. O pute]i vedea \n cursul s`pt`mânii, de luni pân` sâmb`t`, de la ora 17:30.

Este frumoas`, talentat` [i sensibil`. Copila care a visat de mic` s` ajung` precum “tanti de la televizor” [i care a crezut \n visul s`u de fi pe sticl` este ast`zi vedeta unui post TV \ndr`git. O vedem mereu \mbr`cat` cu stil [i bun gust.

Motiv pentru care am \ncercat s` afl`m ce reprezint` shopping-ul \n via]a sa.

shopping-ul: v`zut, pl`cut, cump`rat. marca ...

ioana maria moldovan

Stop to shop 75

Stop to Shop

jum`tatea mea m` salveaz` “Magazinul meu de suflet nu cred c` s-a inventat \nc`. Dac` ar exista, ar fi, \n mod sigur, unul care s`-mi propun` un rezumat al magazinelor, \n func]ie de gusturile, bugetul [i m`surile mele. {i asta pentru c`, \nc` de la \nceput, trebuie s` recunosc c` nu m` dau \n v~nt dup` shopping. Nu fac parte din categoria femeilor care ador` s` mearg` la cump`r`turi, organizeaz` c`l`torii sau chiar [edin]e de shopping [i poart` doar brand-uri.

Asta \ns` nu \nseamn` c` nu-mi place s` am lucruri noi [i dr`gu]e, dar, din p`cate, nu am suficient` r`bdare s` m` plimb prin magazine.

Shopping-ul m` obose[te, iar dac` mai trebuie s` [i probez hainele, m-ai pierdut definitv.

P~n` va ap`rea magazinul meu de vis, Marian, jum`tatea mea, este cel care m` salveaz`. Eu \i spun exact ce mi-a[ dori, iar el,

76 Stop to shop

“Magazinul meu de suflet nu cred c` s-a inventat \nc`. Dac` ar exista ar fi, \n mod sigur, unul care s`-mi propun` un rezumat al magazinelor, \n func]ie de gusturile, bugetul [i m`surile mele.� dup` o rait` prin magazine, m` duce direct la ]int`. Cred c` cel mai mult am umblat prin magazine atunci c~nd ne decoram casa.

Am luat toate mall-urile la r~nd, toate magazinele cu decora]iuni interioare. Mai mult, am c`utat [i pe net. Am luat ceva de ici, ceva de colo, dar am avut noroc c` s-au potrivit.

la nisa, f`r` voce \n fa]a vitrinei C~nd ajung \n str`in`tate, lucrurile se schimb` pu]in. |n fiecare vacan]` petrecut` afar`, \mi place s` descop`r la pas locul unde m` aflu, s`-i iau pulsul, s` m` plimb pe fiecare str`du]`, s` v`d tot. {i a[a, vr~nd, nevr~nd, trec [i prin fa]a magazinelor.

Stop to Shop Dac`-mi face ceva cu ochiul, intru [i probez, dar nu dureaz` mai mult de zece minute. A[a s-a \nt~mplat pe Coasta de Azur, mai precis la Nisa, c~nd \ntr-una dintre plimb`ri am v`zut \n vitrina unui magazin, pe un manechin, o rochi]` alb`, superb`.

Nu-mi amintesc exact cum se numea magazinul, [tiu doar c` am r`mas f`r` voce \n fa]a vitrinei. A[a c`, f`r` s` stau pe g~nduri, mi-am cump`rat-o. |mi amintesc c` v~nz`toarea mi-a spus c`, de[i lucreaz` de ani buni \n comer], nu a v`zut p~n` la mine un om at~t de hot`r~t [i rapid.

prima vacan]` \n doi [i blugi edi]ie limitat` Nu pot s` uit nici de prima vacan]` \n doi la Viena. Acolo, dintr-un magazin cochet mi-am

luat o pereche de blugi de firm`, edi]ie limitat`. Eu sunt omul care cump`r` ceva doar dac`-i place din prima. Adic`, mai pe scurt: v`zut, pl`cut, cump`rat.

A[a s-a \nt~mplat [i-n ultima vacan]` petrecut` \n Praga. Am intrat \ntr-un magazin micu], dar foarte primitor. Mi-a pl`cut o ram` foto [i am luat-o pe loc, de[i v~nz`torul \ncerca s`-mi v~nd` una mult mai frumoas`, \n opinia lui. Eu \nsa nu [i nu, vroiam acea ram` [i evident c` am [i cump`rat-o. |n plimb`rile nocturne prin frumosul ora[, am v`zut tot \ntr-o vitrin` un [al de cashmir albastru ca cerul. Din p`cate, era \nchis, dar eu mi-l doream din tot sufletul. A[a c`, a doua zi la prima or` mi-am cump`rat [alul la care am visat \ntreaga noapte .

Pentru mine, shopingul e o necesitate, nu un hobby.”

Roxana Bichi[

Dac`-mi face ceva cu ochiul, intru [i probez, dar nu dureaz` mai mult de zece minute. A[a s-a \ntâmplat pe Coasta de Azur, mai precis la Nisa, când \ntr-una dintre plimb`ri, am v`zut \n vitrina unui magazin, pe un manechin, o rochi]` alb`, superb`.”

Stop to shop 77

diSCovEr thE world

„ora}ul PodurIlor”

carnavalul de la

Vene]ia

78 Stop to shop

diSCovEr thE world Supranumit [i “Gondola Europei”, Vene]ia este, fr \ndoial, una dintre cele mai cutate destina]ii de ctre turi[tii din \ntreaga lume. Cu o frumuse]e sfidtoare [i o istorie impresionant, ora[ul \[i deschide \n fiecare an por]ile ctre cel mai important Carnaval vene]ian. Cu un amestec de tradi]ie, istorie [i rafinament, Carnavalul de la Vene]ia preveste[te sosirea primverii \ntr-un mod cu totul deosebit. Mai mult dect att, despre acest \ncnttor ora[ se pot spune multe, \ns unul singur \i creeaz unicitate [i un aer aparte, nemai\ntlnit niciunde \n lume.

Carnavalul de la Vene]ia are o tradi]ie veche, foarte bine definit`. Practic, prin aceast` s`rb`toare, se celebreaz` trecerea de la iarn` la prim`var`, iar cele mai arz`toare dorin]e ale oamenilor devin realitate. Iluzia este dat` de purtarea m`[tilor, prin care cei s`raci \[i imagineaz` o lume lipsit` de griji, iar cei boga]i se pierd printre ace[tia, nemaif`c~ndu-se niciun fel de diferen]e \ntre clasele sociale. Totul a \nceput \n anul 1296, c~nd Senatul Republicii Vene]ia a declarat Carnavalul eveniment oficial. O bun` perioad` acesta a fost \ntrerupt, iar peste dou` secole mai t~rziu tradi]ia a re\nviat, gra]ie municipalit`]ii, \n anul 1980. De atunci, adun` tot mai mul]i curio[i de peste tot, bucur~nduse de un succes foarte mare.

m`[tile frumuse]ii |n fiecare an, Carnavalul adopt` programe diversificate [i distractive, pentru toate categoriile de v~rst`, de la concur-

suri p~n` la concerte \n aer liber [i nu numai. Paradele tematice sau spectacolele de teatru \nsufle]esc pie]ele \n]esate p~n` la refuz de participan]i, iar atmosfera se transform` \ntr-una de basm. Muzica clasic` r`sun` de peste tot, cre~nd iluzii fericite [i f`c~nd ca pentru c~teva ore totul s` fie realizabil. De regul`, ultima s`pt`m~n` a Carnavalului este dedicat` celor care au venit s` ia parte la eveniment. Ace[tia se costumeaz` \n diverse personaje, purt~ndu-[i cu m~ndrie noua \nf`]i[are, pierz~ndu-se cu to]ii \ntr-un amalgam de creativitate [i tradi]ie. M`[tile sunt acelea care induc senza]ia de siguran]` [i mister deopotriv`.

Sub acestea se afl` trupuri pe care nimeni nu dore[te s` le descopere a[a cum sunt ele de fapt, l`s~ndu-le s` creeze sentimentul unicit`]ii [i timpului din acele vremuri.

un pas prin istorie Vene]ia este capitala regiunii Veneto din Italia, situat` \n par-

tea nord-estic` a ]`rii. “Ora[ul Podurilor”, cum mai este supranumit`, de]ine \n jur de 270.000 de locuitori, iar aproximativ [aizeci de mii dintre ace[tia locuiesc \n centrul istoric al ora[ului.

Ca un magnet pentru \ndr`gosti]i, arti[ti sau poe]i, acest minunat ora[ este vizitat [i pentru frumuse]ea obiectivelor pe care le are \n portofoliu. Un exemplu \n acest sens este dat de plimb`rile cu gondola pe numeroasele canale ale Vene]iei, lucru de un romantism aparte.

Gondola este simbolul Vene]iei, recunoscut \n \ntreaga lume. Mai mult dec~t at~t, este [i cel mai celebru mod de a explora frumuse]ile \nconjur`toare. Datorit` celor 150 de canele ce \mprejmuiesc ora[ul, b`rcile sunt principalul mijloc de transport. Un tip de barc` specific este “vaporetti”, acesta fiind un fel de autobuz sau taxi pe ap`. Un alt simbol cu tradi]ie local` este [i fabricarea sticlei de murano, chiar pe insula cu acela[i nume, unde se afl` cei mai mari produc`tori din Europa. 

Stop to shop 79

diSCovEr thE world

atrac]ii turistice “Ora[ul podurilor” ne incit` \ntr-o atmosfer` boem` [i romantic`, cu o multitudine de obiective turistice splendide, pe care nu trebuie s` le rata]i odat` ajun[i pe t`r~mul acesta aproape magic. Printre acesta se numar` [i: basilica san marco - este biserica cea mai cunoscut` din ora[ [i unul din cele mai bune exemple de arhitectur` bizantin`. Construit` ini]ial Capel` pentru conduc`torii vene]ieni, \n 1807 a devenit loca[ul Patriarhului Vene]iei, [i datorit` formelor impun`toare, decorate cu mozaic bizantin, s-a transformat \n simbol al ora[ului, lu~ndu-[i denumirea de biseric`. pia]a san marco - este pia]a cea mai cunoscut` din Vene]ia, \mprejmuit` de cafenele [i magazine luxoase. |n ora[e precum New York, Londra sau Paris, fiecare turist trebuie s` ajung` neap`rat s` viziteze Times Square, Pia]a Trafalgar, Circul Piccadilly [i Pia]a Con-

80 Stop to shop

corde. Echivalentul lor \n “Ora[ul Podurilor” este, f`r` doar [i poate, Pia]a San Marco. Avantajul acestei pie]e este c` prin ea nu se circul` cu automobile. marele Canal - este singurul canal mare, \n adev`ratul sens al cuv~ntului. Are form` de “S” \n oglind` [i circa 3,8 km lungime, cu o l`]ime \ntre 30 [i 90 de metri. Totodat`, este [i cel mai luxos cartier din Vene]ia: casele mari, dat~nd din secolele XIII – XVIII, arhitectura deosebit` pune la dispozi]ie cel mai u[or transport cu b`rcile din toat` zona. basilica santa maria Gloriosa dei Frari - cea mai mare biseric` din Vene]ia, a[ezat` \n

mijlocul cartierului San Polo. Cu o arhitectur` impozant`, este construit` din c`r`mizi \n stilul gotic italian. Exteriorul este simplu, f`r` imprimeuri, cu un interior de lemn de o frumuse]e aleas`. Construit` \n secolul al XIII-lea, biserica Santa Maria Gloriosa dei Frari de]ine opere de art` vene]iene precum “Fecioara cu copilul [i sfin]ii” (1482) sau “Fecioara din familia Pesaro”. palatul dogilor – cel mai impresionant stil de arhitectur` gotic` vene]ian`. Acesta a servit ca Senat, centru administrativ, tribunal, arhiv` public` [i \nchisoare. Prima dat` a fost ridicat \n secolul IX, iar ulterior recl`dit odat` cu construirea S`lii Consiliilor.

Ca’d’oro - cel mai frumos castel de pe Marele Canal. Construit \ntre anii 1428 [i 1430 pentru familia Contarini, fa]ada principal` de pe partea Marelui Canal demonsteaz` stilul gotic floral vene]ian \ntr-un mod deosebit. Tot \n acela[i stil au mai fost construite, \n aceea[i perioad`, Palatul Barbaro [i Palatul

diSCovEr thE world Giustinian. Interesant este c`, la parter, loja permite accesul \ntrun hol de intrare direct din canal. podul rialto - obiectiv turistic de notorietate foarte mare, care atrage mii de turi[ti anual.

Podul Rialto este cel mai vechi pod peste Marele Canal [i cel mai cunoscut din ora[. Construit \ntre anii 1588 [i 1591, a fost singura modalitate de a traversa canalul pe jos p~n` c~nd Podul Academia [i-a intrat \n drepturi.

Dou` p`r]i pe l~ng` balustrade [i o band` pe mijloc sunt destinate comercian]ilor care v~nd diverse bijuterii, p~nze sau sticl` de Murano. muzeul de istorie naval` - are o tradi]ie de multe sute de ani, iar \n momentele sale de glorie peste 16.000 de persoane lucrau aici. Construit \n jurul anului 1220, este un loc important din Vene]ia, \ntruc~t aici s-a n`scut toat` bog`]ia ora[ului. Muzeul se poate vizita f`r` aprob`ri speciale, chiar dac` \n`untru se afl` secrete navale bine p`zite ale Italiei.

Cartierul burano - acest mic sat pesc`resc este total distinct de Vene]ia, \nc~t \]i creeaz` senza]ia c` te afli \ntr-o alt` ]ar`.

Casele sunt zugr`vite \n culori aprinse (albastru, roz, verde, mov, galben), devenind astfel o real` \nc~ntare s` te plimbi prin acest sat. Mai mult, pescuitul este principala ocupa]ie la b`rba]i, iar femeile transform` brodatul \n adev`rate opere de art`.

Casa lui marco polo – devenit acum un mic hostel, cu o pizzerie la parter, casa celebru-

lui Marco Polo - comerciant [i explorator din Republica Vene]ian` - este un principal punct de atrac]ie pentru turi[ti. Datorit` istoriei sale, aceast` cas` a devenit un fel de muzeu, vizitat \n permanen]` de cei \nseta]i de istoria tumultoas` a ora[ului [i de cei care au creat legende din ea. laguna vene]iei – se \ntinde din Sile la nord p~n` \n Brenta la sud, av~nd o suprafa]` de 550 km². Aceasta de]ine 8% p`m~nt, inclusiv Vene]ia, precum [i multe alte insule, mai mici.

Aproximativ 11% sunt permanent acoperi]i de ap`, \n timp ce 80% constau \n ]`rmuri de n`mol [i mla[tini s`rate. Mai mult, aceasta este [i cea mai mare zon` de habitat umed, \nconjurat de mla[tini, b`l]i sau zone joase de coast`. Un loc interesant pe care nu trebuie s`-l rata]i.

shopping vene]ian Chiar de la \nceputul pie]ei San Marco, str`zile devin tentante \n ceea ce prive[te shopping-ul. Trebuie s` fi]i aten]i la

buget, pentru c` pre]urile sunt destul de piperate. Brand-uri precum Hermes, Bvlgari, Versace, Prada sau Dior \]i vor face discret cu ochiul, iar dac` te afli \n preajma lor este greu s` nu pici prad` farmecelor lor.

Mai mult, dac` nu e[ti tentat de haine [i accesorii, atunci cu siguran]` o s` te \nd`goste[ti de produsele din sticl` de Murano, pentru c` me[terii vene]ieni creeaz` fabuloase bijuterii, minu]ios realizate. Cele mai vestite produse sunt “murrina”, un medalion rotund, cu modele complexe [i diverse, [i "perlele vene]iene" - [irag de m`rgele de sticl` viu colorate. Mai pute]i cump`ra gondole \n miniatur`, diferite m`[ti de carnaval, obiecte de buc`t`rie [i artizanat sau detalii pentru birou din sticl` de Murano [i multe altele. |n cazul \n care sunte]i atra[i de art`, atunci tablourile pictate de arti[tii locali, reprezent~nd fie gondole, Puntea Suspinelor sau alte peisaje din Vene]ia, vor fi suvenirul perfect pentru re\ntoarcerea acas`.

Elena Dumitru

Stop to shop 81

FlavourS

limonad` cu pepene verde

ingrediente:

mod de preparare:

4 linguri ulei de m`sline 3 cepe verzi t`iate sub]ire 1 c`]el de usturoi tocat m`runt 500 gr paste 150 ml vodc` de bun` calitate 200 ml sm~nt~na dulce, gras` 90 gr caviar sare [i piper proaspat macinat

Fierbe]i pastele la foc mic \n ap` cu sare, conform instruc]iunilor indicate pe pachet. |nc`lzi]i uleiul \ntr-o tigaie ad~nc` [i apoi ad`uga]i ceap` [i usturoi.

Amesteca]i pe foc, aproximativ cinci minute. Turna]i vodca [i sm~nt~na \n amestecul cu ceap`, [i fierbe]i la foc mic, timp de 5 - 8 minute. Lua]i sosul de vodc` de pe foc [i r`sturna]i \n`untru jum`tate din cantitatea de caviar. Scurge]i pastele [i pune]i-le \napoi \ntr-o crati]` curat`. Amesteca]i imediat cu sosul preparat. Servi]i pe farfurii \nc`lzite cu c~te pu]in din caviarul r`mas, \n mijloc.

timp de preparare: aproximativ 25 minute.

82 Stop to shop

De re]inut!

Pastele cu vodc` [i caviar sunt o crea]ie fran]uzeasc` cu rime ruse[ti ce exploateaz` atrac]ia dintre cele dou` ingrediente care-i dau numele.

700 grame miez de pepene verde, f`r` s~mburi; 1 l`m~ie; 200 ml ap`; 3-4 linguri de zah`r (dup` gust); ghea]` pentru servire.

mod de preparare: |nc`lzi]i apa \ntr-o cr`ticioar`. Ad`uga]i zah`rul. Amesteca]i p~n` se tope[te [i

l`sa]i s` se r`ceasc`. Extrage]i zeama de l`m~ie. Scoate]i semin]ele din pepene [i pasa]i miezul acestuia \ntr-un blender.

Ad`uga]i zeama de l`m~ie \n sucul ob]inut [i strecura]i-l printr-o sit` fin`.

Amesteca]i sucul de pepene cu apa \n care a]i topit zah`rul. L`sa]i totul la rece p~n` la servire.

pont: Limonada cu pepene verde se serve[te rece, cu cuburi de ghea]`, decorat` cu frunzuli]e de ment` sau busuioc.

Rubric` realizat` de Elena Dumitru

Paste cu vodc` [i caviar

ingrediente:

horoSCop

Zodia lunii

V`rs`tor Foto: kagaya.com

Este tipul omului liber, care nu accept` nicio concesie, a celui care dore[te s` fie \n permanen]` cu un pas \naintea tuturor.

Fire avangardist`, puternic`, cu principii solide, nativul acestei zodii tinde s` transforme lumea din jurul lui, dorind o alta, conform tiparelor [i standardelor lui.

Creativ, V`rs`torul are orizonturi deschise [i ample, fiind un simbol al fraternit`]ii [i egalit`]ii dintre oamenii din jurul lui, cu o bun` [i rigid` psihologie de via]`.

Are principii de la care nu se abate, un dezvoltat sim] al altruismului [i corectitudinii pe care le afi[eaz` \ntotdeauna atunci c~nd consider` el oportun. Intelectual rapace, acesta va c`uta \ntotdeauna s` ]in` leg`tura cu lumea \nconjur`toare.

Dragostea [i ceilal]i demoni Nativii V`rs`tor sunt extrem

84 Stop to shop

20 ianuarie – 18 februarie Elemente puternice:  altruism,  originalitate,  universalitate,  inova]ie,  ingeniozitate,  sim]ul umorului,  prietenie.

Puncte slabe:  utopie,  idealism,  impetuozitate,  imprevizibilitate,  excentricitate,  lips` de r`bdare,  revolt`.

de ra]ionali atunci c~nd vine vorba despre dragoste. Mai \nt~i cerceteaz`, [i apoi sar la atac. Ei \ncearc` s` combine sim]urile mentale cu cele senzoriale, ce ]in mai mult de spirit.

Cu o \nclina]ie deosebit` c`tre flirt, se transform` \n Don Juan c~nd vor cu tot dinadinsul s` ob]in` ceea ce [iau propus. Interesant este [i faptul c` ceea ce-i face s` par` invincibili este puterea lor de concentrare \n a fi duplicitari, f`r` ca cineva s` aib` de suferit din aceast` cauz`, [tiind foarte bine c~t` aten]ie trebuie s` ofere, astfel \nc~t s` nu piard` nimic. Prefer` de departe aventurile \n locul statorniciei. |ns`, atunci c~nd iau decizia de a apar]ine unei singure persoane, vor [ti s` abandoneze via]a aventurier` pe care au tr`it-o, oferindu-se \n totalitate persoanei iubite.

T~njesc dup` independen]` [i tocmai de aceea deciziile vor fi luate \n ultimul moment.

horoSCop De regul`, V`rs`torii ofer` mult mai pu]in \n dragoste dec~t primesc.

Originali, pot crea \n jurul lor un univers aparte, \mp`rt`[indu-[i cu sinceritate sentimentele pe care le au, ancor~ndu-se \n rela]ii puternice [i de durat`.

Mai mult dec~t at~t, simt nevoia de independen]` [i vor \n]elege atunci c~nd partenerul de via]` va sim]i acest lucru.

De cele mai multe ori, vor realiza \mpreun` cu perechea proiecte inedite, durabile, iar acest fapt \i va apropia \ntr-o manier` considerabil`.

always on top Atras de tot ceea ce este nou, V`rs`torul va face orice s` fie \naintea celorlal]i. Detest` rutina [i se \n~mpl` destul de des s` nu duc` la bun sf~r[it ceea ce [i-a propus.

Fiind o fire rapace, acesta \[i asum` mai mult dec~t poate duce. Va respinge idei bune, tocmai pentru a nu le da satisfac]ie semenilor s`i.

Merge pe principiul egalit`]ii [i fraternit`]ii, fiind atras [i de cauze umanitare.

Cel mai bine lucreaz` \n medii precum familia sau apropia]ii, asta pentru c` dore[te s`-[i dezvolte capacit`]ile intelectuale \ntr-un mod sigur, rentabil.

O carier` precum chirurgia, cercetarea, consultan]a financiar` sau brocherajul, ar fi una

Motto: "Devin din ce \n ce mai clar [i spontan \n orice domeniu [i m` dedic din ce \n ce mai mult nevoilor fiin]ei mele interioare."

Element: aer Planeta: uranus Pietre: ametist, Chihlimbar, Crisopraz, Fluorina, granat, Hematit

dintre cele mai potrivite pentru un nativ V`rs`tor.

De asemenea, are \nclina]ii c`tre psihiatrie sau astrologie, \ns` pe acestea le va consi dera drept hobby-uri [i nu va merge mai departe, \n aprofundarea lor.

s`n`tate Este extrem de important` pentru un V`rs`tor men]inerea st`rii de s`n`tate [i echilibrul, tocmai de aceea, \n dieta sa, vom observa cu u[urin]` un meniu variat, compus din legume, verdea]`, fructe sau pe[te.

Problemele sale digestive conduc, desigur, tot la regimul acesta alimentar, uneori greu de \ndurat.

Mai mult, menajarea punctelor sensibile din zona glez nelor sau a genunchilor duce invariabil la unele re]ineri \n ceea ce prive[te o via]` s`n`toas`.

Fiind constr~ns s` se protejeze, acesta va ignora spor tul, cre~ndu-i din start un minus \n fa]a celorlal]i. Din acest motiv, un V`rs`tor prefer` locurile aerisite, precum o plimbare prin p`dure sau un gr`tar la iarb` verde.

De re]inut este [i faptul c` femeile n`scute sub acest semn zodiacal trebuie s` aib` foarte mare grij` cu problemele oftalmologice, care le vor da b`t`i de cap de-a lungul timpului, dar nici cele din zona s~nilor nu trebuie evitate.

Stop to shop 85

horoSCop

Horoscopul iubirii: Berbec

Rac

21 martie - 20 aprilie

22 iunie - 22 iulie

C`ldura sufleteasc`, veselia [i z~mbetul \i caracterizeaz` pe ace[ti nativi, seto[i dup` dragoste, mereu \n c`utarea absolutului erotic. Conversa]iile trec de la magie la metafizic`, iar sentimentele vor avea drept scop maturizarea individului. recomandare: Lua]i mai mult \n calcul [i nevoile persoanei iubite!

D`ruire total` – a[a s-ar defini Racii, c~nd vorbim despre sentimentul creator al iubirii. Dragostea pentru ei reprezint` acel tot unitar de reg`sire a sinelui [i de devotament pentru persoana iubit`. recomandare: Nu v` pierde]i \n detalii nesemnificative, esen]a e cea care face diferen]a!

Taur

Leu

21 aprilie - 21 mai

23 iulie - 22 august

Cu o franche]e debordant`, Taurii vor specula \ntotdeauna momentul, atunci c~nd vine vorba despre dragoste. Prin filtrul min]ii le trec multe idei ce se materializeaz` rapid, adun~nd \n sinea lui doze mari de \mplinire [i de bun` dispozi]ie. recomandare: |nv`]a]i s` l`sa]i mai mult de la voi!

Odat` ce acestora li s-a aprins \n minte sc~nteia devoratoare a iubirii, nimic nu-i va putea st`p~ni. Sentimente tr`ite la extrem, pasiuni ce st~rnesc invidia celor din jur [i nebunii fermec`toare. recomandare: Nu miza]i \ntotdeauna pe reciprocitate, s-ar putea s` ave]i surprize!

Gemeni

Fecioar`

22 mai - 21 iunie

23 august - 21 septembrie

Iubirea e tot ce conteaz` pentru ei, trec~nd peste toate furtunile, sp`rg~nd mun]ii [i topind ghe]arii.

Nimic nu are o importan]` mai mare pentru Gemeni dec~t sublimul inspirat din \ns`[i dragostea, ce-i acapareaz` cu totul \n jocul fascinant al cuvintelor, muzicii sau dorin]elor sf~[ietor de \n`l]`toare. recomandare: Ave]i grij` la statornicia sentimentelor [i nu v` l`sa]i cople[i]i de aparen]e!

Partea cea mai frumoas` a Fecioarei este c` poate iubi necondi]ionat o singur` persoan`, f`r` s` se plictiseasc` de ea. Iubirea trece mai \nt~i prin filtrul mental, ca apoi s` se materializeze \n ceva metafizic, ceea ce \i pune fa]` \n fa]` cu leg`m~ntul suprem al dragostei. recomandare: Uneori e mai bine s` prive[ti de dou` ori \n jurul t`u!

86 Stop to shop

horoSCop

“Love is in the air” Balan]`

Capricorn

22 septembrie - 22 octombrie

21 decembrie - 19 ianuarie

Motiva]iile interioare ale nativilor Balan]` conduc indubitabil la marea de senza]ii ce se creeaz` \n ei atunci c~nd se \ndr`gostesc. “Love is in the air” – cea mai bun` compara]ie raportat` la tr`irile lor sentimentale. recomandare: Sentimentele de posesiune trebuie reduse, nu amplificate!

Mai iubitori [i mai romantici dec~t Capricornii, nic`ieri nu ve]i \nt~lni. Dragostea joac` un rol foarte important \n dezvoltarea lor ca indivizi [i vor \ncerca pe tot parcursul vie]ii s` urmeze acest traseu.

Melancolici [i plini de vitalitate, se vor reg`si numai atunci c~nd vor \nt~lni pe cineva asemeni lor. recomandare: Nu pierde]i timpul inutil, cost`!

Scorpion

V`rs`tor

23 octombrie - 21 noiembrie

20 ianuarie - 18 februarie

Cu o inim` ce exalt` atunci c~nd \nt~lnesc pe cineva cu care se [i potrivesc, Scorpionii vor avea grij` \ntotdeuna s`-[i “protejeze” inima de un eventual “r`zboi sentimental”. Vor aduce \n casa inimii pe acela care consider` c` merit`. recomandare: Nu uita]i c` roata vie]ii se \nv~rte pentru toat` lumea \n mod egal!

C~nd se \ndr`gostesc, V`rs`torii uit` de ei. |n raport cu alte tr`iri ce-i r`scolesc, numai imboldul dragostei poate st~rni \n ei acel foc mistuior, creator. Toate acestea sunt un fel de “Biblie” \n aventura vie]ii lor. recomandare: Privi]i mai \nt~i \n jos [i apoi ridica]i capul c`tre cer!

S`get`tor

Pe[ti

22 noiembrie - 20 decembrie

19 februarie - 20 martie

Inspira]i, nativii S`get`tor iubesc cu mintea [i trupul \n mod egal. Nu fac rabat de la nimic atunci c~nd iubirea se uit` gale[ peste gard la ei. Sentimente frumoase, sincere, \i vor \ncerca \n traseul lor de a descoperi v~rtejul iubirii. Teama \i p~nde[te la col] de strad`, \ns` nu le va afecta alegerile. recomandare: Un pariu nu este valid dec~t atunci c~nd se mizeaz` pe ceva concret!

Romantici, nativii Pe[ti se d`ruiesc total iubirii [i nu accept` concesiile. Atunci c~nd iubesc – iubesc p~n` la cap`t, cu orice risc, [i nu se dau \napoi de la greut`]ile ce vor urma. Nevoia de completare uman` este una primar`, de aceea inima va fi c`lauza lor \n mersul firesc al existen]ei. recomandare: Nu miza]i mereu pe sfaturile primite, pot fi \n[el`toare!

Rubric` realizat` de Elena Dumitru

Stop to shop 87

tEChNEwS

Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice

Acer Aspire Ethos 8950,

laptop sau desktop?

Al doilea produc`tor mondial de sisteme de calcul, Acer, a adus cel mai performant notebook din portofoliul s`u, dedicat pentru entuzia[tii multimedia. Laptop-ul este echipat cu procesorul Intel Core i72630 Quad Core.

88 Stop to shop

|

n fiecare \nceput de an, \n Las Vegas are loc cel mai mare t~rg de produse IT [i electronice, Consumer Electronics Show (CES). Una dintre cele mai a[teptate lans`ri a fost a doua genera]ie de procesoare Intel Core, care promite tuturor computerelor performan]e crescute [i consum mai mic de energie. Primul laptop cu astfel de procesor a ajuns [i \n Rom~nia.

Modelul este un desktop replacement dedicat pasiona]ilor multimedia [i gamerilor. Sistemul este dotat cu procesor Intel Core i7-2630 cu patru nuclee, plac` video AMD Radeon HD 6650M cu 1GB de memorie rapid` DDR3, fiind potrivit at~t pentru jocurile de ultim` genera]ie, c~t [i pentru folosirea programelor de editare a fi[ierelor multimedia.

Atunci c~nd sunt rulate aplica]ii mari consumatoare de resurse de sistem, tehnologia

Intel Turbo Boost 2.0 m`re[te frecven]a procesorului \n mod automat, p~n` la un maxim de 2,90Ghz. Tehnologia permite realocarea resurselor \n mod automat la nivel de nucleu, astfel \nc~t sarcinile date de utilizator s` fie finalizate mai repede.

Ecranul notebook-ului este tip LED-backlit Full HD, cu o diagonal` de 18,4 inci [i o luminozitate de 220 ni]i. Aspire Ethos 8950 vine dotat cu o unitate optic` Blu-ray Disc Player [i DVD Writer. Sistemul de sunet este optimizat Dolby-Surround, cu 4 difuzoare [i un subwoofer red~nd un sunet de calitate. Conectarea la un ecran mai mare a sistemului este asigurat` de prezen]a unui conector HDMI. Notebook-ul este dotat cu cele mai noi interfe]e de comunicare, USB 3.0, FireWire [i ESATA, care permit conectarea notebook-ului cu alte echipamente externe.