Sumar Director general Andreea Bqnicq andreea.banica@unireashop.ro
Nr. 103 - Aprilie 2011
ecaterina.utali@unireashop.ro
! !
“”
"%! ! " %! ! ! !
021.30.30.364, 0722.101.756
! #
$
!
! !
'
%
81
8
Director Crea]ie Cristian Scutelnicu cristian.scutelnicu@unireashop.ro 021.30.30.367, 0724.242.742
"
&
"
Director Publicitate [i V~nz`ri Ecaterina Utali
O s` vorbesc despre dou` experien]e tare pl`cute \n ceea ce prive[te magazinele.
TeaTru/Film/carTe Recomand`rile noastre
18
FilmreporTer
22
iNTerViu
32
FashioN archiTecTure
62
From The hisTory oF...
68
s~N~TaTe
74
sTory oF...
84
DesTiNa}ii
Redactor {ef Roxana Bichi[ Redactori: Elena Dumitru, Diana Rodan Foto: Gabi Roman, Dreamstime Revista editat` de:
Tycoon Media Press parte a grupului
Hollywood-ul [i un horror filmat \n România De vorb` cu Simona Gherghe
Moda masculin`, un martor-cheie al istoriei (III)
Certina. Lider de Formula 1 \n universul ceasurilor
Adresa redac]iei: Unirea Shopping Center Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1, Bucure[ti Fax: 021.30.30.236
Despre diete [i “al]i demoni” Frida Kahlo [i Diego Rivera Insulele Seychelles 2 Stop to shop
Tiraj: 14.000 exemplare Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq publica]ie fqrq acordul prealabil scris al Tycoon Media Press.
EditShop
Setul de valori |ntreaga P echip`
Stop To Shop v` ureaz` un Pa[te Fericit!
entru c aprilie este, prin excelen], luna \n care cre[tinii celebreaz Pa[tele, am decis c m voi opri \n acest editorial la un lucru att de simplu [i totu[i complicat: valoarea. Valoarea unei srbtori cre[tine. Valoarea familiei. Valoa rea prieteniei. Valoarea cumprturilor de Pa[te. Valoarea modului cum petrecem srbtoarea. To]i ace[ti termeni se reunesc \n aprilie, determinnd setul de valori al lunii. Fie c ne vom axa doar pe \ncrctura psihic, sentimental, social sau financiar, fie c vom combina aceste elemente \ntr-un soi de “cocktail”, rmne \ntrebarea: mai are Pa[tele valoarea care i se cuvine? |n fiecare an, am \ncercat s \mi dau seama dac celebrm un fapt biblic sau dac profitm pur [i simplu de un moment dat pentru a ne reuni cu familia [i prietenii, pentru a merge \n mini vacan] sau la restaurant ori club [i pentru a face cumprturi frenetice - dedicate acestei srbtori. Am realizat c totul depinde de setul de valori al fiecruia dintre noi. E bine s ne reunim cu cei dragi doar \n astfel de momente sau ar trebui s o facem frecvent, pentru c nimic nu e mai frumos dect s fii \nconjurat de familie [i de prieteni? Este indicat s ne acordm mini vacan]e doar dac e o srbtoare sau meritm relaxare, pentru a avea randamentul dorit? Este recomandat s ne oferim plcerea shopping-ului ct mai des ori doar \n preajma acestor momente? Din pcate, nu de]in rspunsul dect \n ceea ce m prive[te. Motiv pentru care, v invit, dragii mei prieteni, s medita]i mcar acum, pre] de 5 minute, ce elemente v definesc setul de valori [i cum rspunde]i acestor \ntrebri. E un exerci]iu care merit a fi fcut…
Roxana Bichi Redactor {ef
4 Stop to shop
tEatru TeaTrul na}iOnal de OpereTå “iOn dacian” anun}å
Maria de Buenos Aires Muzica de: Astor Piazzolla Libret de: Horacio Ferrer Regia [i coregrafia: Mário Radačovský Dirijor: Lucian Vl`descu Scenografia: Marek Holly Costume: Ema Nowak
TeaTrul OdeOn v@ inviT@ la...
f`r` puterea de a mai schimba ceva de Jonas Gardell
Regia: Mariana C`m`r`[an, Alexandra Penciuc Traducerea: Carmen Vioreanu Actori: Diana Gheorghian, Oana {tef`nescu, Liana M`rgineanu, Nicoleta Lefter
6 Stop to shop
„Punerea \n scen` a textului «Iadul este amintirea f`r` puterea de a mai schimba ceva» de Jonas Gardell \[i propune s` vorbeasc` despre identitate, despre nevoia de iubire [i formele de dezvoltare a psihicului \n absen]a ei. Spectacolul dezv`luie tensiunile din rela]iile de familie, alteritatea, boala [i suferin]a, reprezent`rile onirice [i halucinante ale lui Dumnezeu [i ale diavolului \n subcon[tientul uman pentru a eviden]ia zbuciumul interior al personajelor. Prinse \n ecua]ii afective necunoscute pentru ele \nsele, personajele \[i transfer` unele altora propriile temeri [i angoase av~nd sau nu puterea de a se elibera, reu[ind sau nu s` tr`iasc` ori s` se \ngroape \ntr-un iad personal al unui trecut de nedep`[it.” Mariana C`m`r`[an [i Alexandra Penciuc
"Maria de Buenos Aires" este o poveste despre via]`, moarte [i rena[tere, personajul principal devenind pe scen` \ntruchiparea unui Buenos Aires pasional, distructiv, decadent, dar av~nd posibilitatea de a se salva tocmai prin asumarea [i \n]elegerea destinului s`u. Povestea suprarealist` se \nv~rte \n jurul unei femei u[oare din capitala argentinian`, pe nume Maria, personaj care, dup` moarte, devine pe scen` Umbra Mariei [i reface traseul vie]ii acesteia. C`l`toria ei este marcat` de \nt~lnirea cu un poet, c~teva „marionete” aflate sub controlul acestuia [i un circ de psihanali[ti.
Pagin` realizat` de Elena Dumitru
iadul este amintirea
Film
Premierele lunii aprilie Battle: Los Angeles
Scufi]a Ro[ie Regia: Catherine Hardwicke
Regia: Jonathan Liebesman Cu: Michelle Rodriguez, Bridget Moynaham, Aaron Eckhart Gen: Ac]iune, SF Premier` \n Rom~nia: 01.04.2011
Regia: Wes Craven Cu: Emma Roberts, Hayden Panettiere, David Arquette, Courtney Cox Gen: Horror, Mister, Thriller Premier` \n Rom~nia: 15.04.2011
The Lincoln Lawyer Regia: Brad Furman Cu: Matthew McConaughey, Marisa Tomei, Josh Lucas Gen: Dram` Premier` \n Rom~nia: 01.04.2011
M`ria Ta Regia: David Gordon Green Cu: Danny McBride, Zooey Deschanel, Natalie Portman Gen: Aventuri, Comedie, Fantastic Premier` \n Rom~nia: 08.04.2011
8 Stop to shop
Scream 4: Co[marul continu`
Transfer de identitate Cu: Amanda Seyfried Gen: Dram`, Thriller Premier` \n Rom~nia: 08.04.2011
The Roommate Regia: Christian E. Christiansen Cu: Cam Gigandet, Billy Zane, Minka Kelly, Leighton Meester Gen: Dram`, Thriller Premier` \n Rom~nia: 08.04.2011
Regia: Duncan Jones Cu: Jake Gyllenhaal, Michelle Monagham, Vera Farmiga Gen: SF, Thriller Premier` \n Rom~nia: 15.04.2011
Ap` pentru elefan]i Regia: Francis Lawrence Cu: Christoph Waltz, Reese Witherspoon, Robert Pattinson Gen: Dram`, Istoric, Dragoste Premier` \n Rom~nia: 22.04.2011
CartE
Nuan]e de cenu[iu de Jasper Fforde Detalii carte: Editura: Litera Colec]ia: Premium Traducere: Ruxandra Eugenia Tarca Jasper Fford s-a n`scut la Londra, \n 1961. A studiat la Dartington Hall School [i a lucrat ini]ial ca asistent cameraman \n industria cinematografic`. Primul s`u roman, “The Eyre Affair”, a fost publicat \n 2001 [i face parte dintr-o serie care s-a bucurat de mare succes, intitulat` “Thursday Next”, \n care au mai ap`rut “Lost in a good book”, “The well of lost plots” (Wodehouse Prize 2004), “Somethong Rotten” [i “First amoung sequels”. “The big over easy” (2005), pe modelul romanelor din seria “Next”, deschide o nou` serie, “Nursery Crime”, continuat` \n 2006 cu “The Fourth Bear”.
“P~n` la urm`, adev`rul m-a g`sit pe mine, a[a cum obi[nuiesc marile adev`ruri, asemenea g~ndului pierdut \n c`utarea unei min]i.” Citat din carte 10 Stop to shop
Cu o scriitur` inedit` [i un subiect provocator, autorul creeaz` o lume de culori, pe care [i le [lefuie[te treptat, relief~nd o serie de nuan]e cromatice, specifice tipurilor umane. Culori ce \nf`]i[eaz` destinul. Percep]ii ce se schimb` pe m`sur` ce atmosfera devine tensionat` [i acaparant`. |ns`, \n egal` m`sur`, nimeni nu \[i poate imagina, de fapt, cum arat` o culoare. |n baza acestor necunoscute, romanul devine un fel de tablou, \n care dragostea se insinueaz` subit, f`r` s` lase prilejul de a analiza, cu ochii min]ii, imagina]ia \n forma sa natural`. Mai mult dec~t at~t, “percep]ia culorii le determin` oamenilor locul \n Cromatocra]ie. Nimeni nu poate vedea preponderent dec~t o culoare [i nimeni nu [tie de ce –,
dar sunt o mul]ime de necunoscute ap`rute dup` ceva ce s-a \nt~mplat, dezastrul care s-a ab`tut asupra omenirii [i care a fost urmat de defaptizare [i de retroziuni.” – a[a cum este prezenat romanul. Eddie, un “Ro[u”, se afl` cu un pas deasupra “Cenu[iilor” (cei care fac parte din clasa muncitoare), prime[te sarcina de a face un recens`m~nt al “scaunelor din C`minul de R`s`rit, \n Hotarele \ndep`rtate”, pentru a le putea observa reac]iile acelora care privesc \ntr-o manier` diferit`, proprie, “Regulamentul”. “|ntr-o lume \n care \ntreb`rile [i cei care le adreseaz` nu sunt v`zu]i cu ochi buni, Eddie se \ndr`goste[te, se r`zvr`te[te \mpotriva Prefectului, afl` un mare secret [i este \nghi]it de un copac carnivor.” Pagin` realizat` de Elena Dumitru
NEwS – agENda luNii 1–3/04
8/04
Festivalul „Body-mind-spirit”
speCtaCol “Cum se CuCeresC Femeile”
Anul trecut, echipa “UniverSpa” a fost pentru prima dat` la edi]ia de la Ia[i a Festivalului “Body-MindSpirit”. Anul acesta, Festivalul revine cu edi]ia din 2011, care are loc \n cele trei loca]ii tradi]ionale, Bucure[ti, Ia[i [i Cluj-Napoca. Cei peste 100 de expozan]i vor oferi produse [i servicii pentru to]i cei prezen]i. Focusul este orientat \n principal c`tre spirit, dar nu se scap` din vedere nici mintea sau trupul. Sala Palatului, Bucure[ti
Apr ilie
7/04 ConCert “Hurts” Trupa “Hurts” a reu[it performan]a de a transforma primul lor disc, "Happiness", \n cel mai bine v~ndut album al unei trupe noi din Marea Britanie. {i asta \n doar o s`pt`m~n` de la apari]ia pe pia]`, s`pt`m~na \n care au v~ndut mai mult de 150,000 de exemplare. Pre]ul biletelor este de 50 lei. Club Fratelli, Bucure[ti
P`r`sit de so]ie, criticul de film Allen Felix, mare amator de filme clasice, favoritul s`u fiind “Casablanca” – sufer` o pr`bu[ire nervoas`. Pentru a-l ajuta s` dep`[easc` criza, bunii lui prieteni, so]ii Linda [i Dick, caut` s`-i aranjeze \nt~lniri cu mai multe femei atractive. Numai c`, inspirat de idolul s`u ([i al femeilor), cuceritorul Humphrey Bogart, Allen adopt` \n fantasmele sale erotice, ca [i \n realitate, poza “superb`rbatului fatal “. {i atunci, ce-i de mirare c` e[ecurile amoroase se ]in lan]? Pre]ul biletelor este de 20 [i 30 de lei, \n func]ie de categorie. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucure[ti
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
2/04
6–10/04
ConCert „tHe animals & Friends”
Festivalul interna}ional de Film “next”
|nfiin]at` \n anii ’60, trupa “The Animals” a f`cut parte din “invazia britanic`” pe pia]a muzical` din Statele Unite. Trupa a reu[it s` aib` zece piese pe pozi]iile frunta[e din UK Singles Chart [i U.S. Billboard Hot 100. “The Animals” au fost inclu[i \n “Rock and Roll Hall of Fame”, \n 1994. Club Jukebox, Bucure[ti
i filme “NexT” 2011 va aduce \n fa]a publiculu seam`, noi [i incitante, evenimente [i invita]i de c]ie printre nout`]ile din acest an fiind o proie metraj de special` cu filme din Festivalul de scurt festivalula Clermont-Ferrand. Printre surprizele ers" al lui se num`r` [i programul "short matt ce a Academiei Europene de Film, care, dup` valul din 2010, va prezenta anul fost prezent pentru prima dat` la Festi rurile Europene de anul trecut. acesta scurtmetrajele nominalizate la Osca
12 Stop to shop
iNFoShop v+ aduCE {tirilE mai aproapE
NEwS – agENda luNii ConCert “gypsy Kings world tour” "Gipsy Kings 2010-2011 World Tour" a \nceput \n 18 iulie 2010, \n Los Angeles, [i \i poart` pe c~nt`re]i prin dou` continente, ei sus]in~nd concerte \n ora[e precum: Montreal, New York, Chicago, Dallas, Hollywood, Zagreb, Berlin, Moscova, Bucure[ti. Hituri care au facut valuri \n
anii '80, precum “Bamboleo”, “Djobi Djoba” sau “Volare”, sunt [i acum iubite [i apreciate. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 50 [i 300, \n func]ie de categorie. Sala Palatului, Bucure[ti
ConCert “madame Hooligans”
Trupa “Madame Hooligan” va concerta \n deschiderea recitalului pe care “Manu Chao” \l va sus]ine la Bucure[ti. Forma]ia a luat fiin]a \n 2006, \n Statele Unite, fiind alc`tuit` din fo[tii membrii ai trupei “Bosquito”. La \nceputul acestui an, “Madame Hooligan” a devenit trupa rezident` \n “The Ark Underground”, dup` ce au concertat \n deschiderea show-ului sus]inut de James Walsh. Pre]ul unui bilet este de 108 lei. Sala Palatului, Bucure[ti
Muzicianul francez cu origini spaniole [i-a f`cut debutul la mijlocul anilor ’80, al`turi de trupa “Hot Pants”. Cu puternice influen]e din muzica unor arti[ti ca “The Clash”, “The Jam” [i “Dr. Feelgood”, trupa a reu[it s` atrag` aten]ia criticilor parizieni. Concertul are loc \n cadrul turneului “La Ventura”. C~]iva ani mai t~rziu, fra]ii Chao (Manu [i Antoine) \[i unesc for]ele cu v`rul lor Santiago Casariego [i formeaz` “Manu Negra”. Versiunea piesei “Mala Vida“ devine hit \n Fran]a, iar trupa semneaz` cu casa de discuri “Virgin Records”. Sala Palatului, Bucure[ti
16/04 ConCert “manu CHao”
16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
21/04
ConCert “al di meola new world sinFonia” Al din Meola, unul dintre mon[trii sacri ai jazz-ului, revine la Bucure[ti, pentru un recital de excep]ie al`turi de trupa sa, “New World Sinfonia”. Pu]ini chitari[ti au revolu]ionat at~t de mult stilul interpretativ ca Al Di Meola. Pre]ul biletelor variaz` \ntre 70 [i 218 lei, \n func]ie de categorie. Sala Palatului, Bucure[ti
30/04 ConCert “enriCo maCias”
iNFoShop v+ aduCE {tirilE mai aproapE
Sedenta rismul du neaz grav snta]ii!
Evenimentul marcheaz` debutul “Festivalului Muzicii Franceze”, care va avea loc anul acesta \n Capital`. Gaston Ghrenassia s-a n`scut \n 1938 \n Algeria. A fost nevoit s` emigreze \n Fran]a \n timpul “R`zboiului de Independen]`” din ]ara sa natal`. {i-a \nceput cariera muzical` \n ]ara sa de adop]ie, interpret~nd piese tradi]ionale din zona sa de origine. |ns` succesul l-a descoperit abia \n 1962, c~nd [i-a lansat, sub numele “Enrico Macias”, primul album. Pre]ul biletelor variaz` \ntre 90 [i 300 de lei. Sala Palatului, Bucure[ti
Rubric` realizat` de Elena Dumitru
16/04
9/04
Stop to shop 13
CE Citim? “O carte este singurul loc \n care po]i examina un g~nd pl`p~nd f`r` s` \l distrugi, sau po]i explora o idee controversat` f`r` s` \]i fie team` c` \]i va exploda \n fa]` - unul din cele c~teva refugii unde mintea unui om poate avea parte at~t de provocare, c~t [i de intimitate.” Charles Langbridge Morgan
S` cuno[ti o femeie de Amos Oz Editura Polirom
Romanul aduce \n prim-plan nehot`r~rile unui agent al serviciilor secrete israeliene. Dup` moartea misterioas` a so]iei, el decide s` se retrag`.
Curs special pentru fizica dezastrelor de Marisha Pessi Editura Litera
„Romanul de debut cel mai inteligent [i mai erudit dup` “Totul este iluminat” al lui Jonathan Safran Foer. O poveste str`lucitoare, scris` \ntr-o manier` nou`, inteligent` [i viu colorat`.” The New York Times
„Inteligen]` [i exuberan]`, \n parte roman al maturiz`rii, \n parte aventur` [i c`l`torie, \n parte cercetare idiosincratic` a marilor c`r]i, cu accente de comedie romantic` [i crime neelucidate…” Vogue 14 Stop to shop
nata[ele (noua re]et` mondial` a comer]ului sexual)
de Victor Malarek Editura Humanitas
„Nata[ele" sunt cele mai c`utate m`rfuri pe care Europa de Est le-a exportat dup` c`derea Cortinei de Fier [i nu sunt neap`rat rusoaice. Amatorii de delicii exotice le pot g`si \n toat` lumea. Nimeni nu face distinc]ia dintre ele [i femeile care au ales s` practice prostitu]ia. Se aseam`n`, umbl` la fel de provocator \mbr`cate, sunt la fel de aspru judecate. |ns` nimeni nu [tie sau nim`nui nu-i pas` c` ele sunt victimele unor re]ele de trafican]i care le ademenesc cu promisiunea c` \n str`in`tate vor lucra ca dansatoare sau cameriste. Pagin` realizat` de Elena Dumitru
FilmrEportEr
Hollywood-ul a pus ochii pe un horror filmat \n România ThE DEVil inSiDE titlul de lucru al filmului va fi lansat \n cinematografe anul acesta.
U
n t~n`r actor rom~n care s-a aventurat \ntr-o produc]ie american` lowcost, la sf~r[itul lui 2009, e posibil s` fi f`cut alegerea vie]ii lui. Ionu] Grama (28 de ani) de]ine unul dintre cele patru roluri centrale \ntr-un horror pe care compania Paramount tocmai l-a achizi]ionat. The Devil Inside, de William Brent Bell, va fi promovat \n cinematografele din
16 Stop to shop
\ntreaga lume ca noul Paranormal Activity – un film realizat cu costuri minime, dar cu poten]ial s`n`tos la \ncas`ri. Paranormal, un horror f`cut \ntre prieteni, cu 15.000 de dolari, a str~ns nu mai pu]in de 200 de milioane de dolari. Revela]ia – costuri minime, c~[tig maxim – i-a determinat pe cei de la Paramount s` \nfiin]eze o divizie, Paramount Insurge, care s` caute astfel de
poten]iale mine de aur. The Devil Inside, filmat \n Bucure[ti – \n Centrul Vechi, la Ateneu [i pe Calea Victoriei - cu o echip` pe jum`tate rom~neasc`, a fost prima lor alegere. „Nu-mi dau seama ce se va \nt~mpla cu filmul, odat` cu achizi]ionarea lui de c`tre Paramount. Tot ce am \n]eles e c` va fi lansat la nivel interna]ional, deci va avea parte de o expunere mult mai mare. |n rest, a[tept [i eu cu curiozitate s` v`d rezultatul final. Colegii mei, actorii americani, l-au v`zut deja [i mi-au spus c` e un film de groaz` excelent”, spune Ionu]
FilmrEportEr Grama, ai c`rui parteneri de platou au fost Fernanda Andrade, Simon Quarterman [i Evan Helmuth. To]i patru ar putea intra brusc \n aten]ia presei interna]ionale [i a agen]iilor de impresariat, o dat` cu acest film. Grama a avut p~n` acum roluri secundare \n C`l`toria lui Gruber sau The Whistleblower. „Le-a pl`cut accentul meu american, am dat prob` pentru mai multe personaje, ne-am jucat cu diferite accente, apoi mi-au pus \n bra]e un text consistent [i am dat un ultim casting. A[a am ajuns s` fiu distribuit \ntr-unul dintre rolurile principale – Michael, un t~n`r regizor de filme documentare din New York, cel care, conven]ional, realizeaz` \ntreg filmul The Devil Inside”, explic` Ionu] Grama. Rezumat`, povestea sun` astfel: Michael, un regizor de documentare, o \nt~lne[te pe Isabella, o t~n`r` de origine italian`, a c`rei mam` este internat` \ntr-un spital de psihiatrie din Italia. |n urm` cu c~]iva ani, aceasta omor~se mai multe persoane \n urma unei crize psihotice, iar Isabella b`nuie[te c` mama ei ar fi fost posedat`. Cei doi, \mpreun` cu doi tineri preo]i, pleac` \n Italia pentru a descoperi adev`rul. Scenariul este semnat de William Brent Bell [i Matthew Peterman – cei doi au realizat \mpreun` un alt horror, Stay Alive (2006), despre un joc video „uciga[”. |n film mai apar [i trei cascadori rom~ni, Marius Florian, Nicolae Stoica [i Ciprian Dumitra[cu.
Un an cu repeti\ie la cinema: 27 de francize doar [n 2011 d
e[i 2010 s-a dovedit extrem de benefic pentru Hollywood, 2011 va fi „o repeti]ie cinematic` de propor]ii epice”, dup` cum remarca ironic presa american`. Produc`torii merg la sigur \n cinematografe, dup` doi ani de criz`, [i ne pun la picioare 27 de sequeluri (continu`ri), aproape una la dou` s`pt`m~ni, un record pentru industria american` de film, potrivit boxofficemojo.com (care de]ine cea mai mare baz` de date privind \ncas`rile din box-office). Precedentul record dateaz` din 2003, c~nd num`rul de sequeluri era de 23. Ra]iunile financiare sunt dublate, \n mod evident, de lipsa de inspira]ie. „Audien]a ador` sequel-urile [i, trebuie s` admit, sunt [i eu unul dintre primii care ar sta la coad` la unul dintre aceste filme. Dar cum e posibil totu[i ca o cincime din filmele lansate de studiouri s` fie total neg~ndite? |n mod evident, ei consider` c` lucreaz` \ntr-o industrie a banului [i toat` lumea vrea s` aib` un job c~t mai bun, dar sper c` produc`torii executivi vor \ncerca s`-[i ia mai \n serios munca [i vor c`uta pove[ti care s` merite spuse. Nu te mai uita \n trecut, Hollywood! Arat`-ne viitorul”, a declarat autorul analizei din boxofficemojo.com, Brandon Gray, pentru „USA Today”.
Nou` dintre filme sunt partea a doua, c~te cinci reprezint` al treilea, al patrulea [i al cincilea episod dintr-o franciz`, dou` au ajuns la num`rul [apte [i unul la opt – Harry Potter. Vom vedea a[adar, Cars 2, The Hangover II, Kung Fu Panda 2, Paranormal Activity 3, Pirates of the Caribbean 4: On Stranger Tides, Scream 4, The Twilight Saga: Breaking Dawn (Part One), Final Destination 5, X-Men: First Class sau Winnie the Pooh. Cirea[a de pe tort va fi al optulea [i ultimul film din franciza inspirat` de c`r]ile lui J.K. Rowling, Harry Potter and the Deathly Hallows, care va ajunge pe ecrane \n var`. Florentina Ciuverca
Stop to shop 17
EvENimENt
Cronica unei zile de 8 Martie anun\ate
18 Stop to shop
A fost odat ca niciodat o zi \n care lumea femeilor gravita solemn \n jurul unor simboluri feerice. O zi \n care brba]ii adulau femeile. O zi \n care femeile se sim]eau, la rndul lor, speciale. O zi \n care se crea un vrtej de fericire [i de \mplinire. Cu trecerea timpului \ns, toate aceste minu nate \nsemnuri [i-au deschis aripile mari [i albe de albatros - [i s-au frnt \ntr-un zbor al iluziilor. A fost odat ca niciodat... 8 Martie al unui Bucure[ti \nghe]at de iarna care a uitat s-[i ascund col]ii apringi.
EvENimENt Fiindc` a[a-i mai trendy, [i fiindc` a[a se cade s` fie. Da, femeile \n ziua de 8 Martie trebuie s` fie r`sf`]ate. De c`tre b`rba]i. S` nu le lipseasc` nimic [i s` fie fericite. S` primeasc` cadouri [i invita]ii la teatru sau la film. Sau, de ce nu, la diverse evenimente care au drept scop fericirea privirii. Ei bine, efectul pare-se c` a fost de-a dreptul...nea[teptat. Pentru mine, cel pu]in. Dac` \ntrun restaurant ales la \nt~mplare osp`tarii sau hostessele te primeau cu un z~mbet cald u[or ironic -, [i cu o lalea ro[ie printre degete, \n alte loca]ii trebuia s` pl`te[ti intrarea [i s` consumi de minim X lei. Patetic. “E Ziua Femeii! V` spune ceva?” – \mi repetam obsesiv \n minte. “Femeile azi trebuie s` fie r`sf`]ate [iiii …” [i degeaba. Am pl`tit 20 de lei. {i-am mai stat [i \n picioare. |ns`, cu toate astea, mi-am mai proiectat \n minte noi tendin]e de primavar` \n materie de fashion. A meritat! |ntr-un anume club, o frumoas` prezentare de mod` a \nc~ntat privirile celor prezen]i. Inclusiv privirea mea. S` m` \n]elege]i mai bine, practic era un fel de petrecere privat`, cu locuri rezervate din timp. Cu canapele din piele, negre, asezonate cu domni trecu]i de prima v~rst`. {i femei zvelte, tinere, frumoase. Dar eu? Dar eu, FEMEIA, cea care trebuia s` fie r`sf`]at`, de ce st`team \n picioare? {i eu primisem invita]ie! Nu este corect. Discriminare. A[adar, l`s~nd la o parte
jocurile ame]itoare de lumini, care f`ceau din ochii mei un veritabil carusel, [i l`s~nd [i mai \n urm` faptul c` a trebuit s` pl`tesc intrarea \ntr-un local – unde eram invitat` -, totul a fost… dr`gu]! P~n` la urm`, prezentarea de mod` a fost dea dreptul spectaculoas`. Pentru treaba asta, [i pentru…cam at~t, din p`cate, a meritat s`-mi “sacrific” o parte din seara de 8 Martie.
|n loc de final… 8 Martie al unui Bucure[ti ucis de at~tea simboluri [i semnifica]ii nu mai \nseamn`, \n realitate, nimic. Totul pare o corabie imens` abandonat` \n larg, \n care marinarii au r`mas ag`]a]i de catargul vaporului.
Totul pare c` st` \n loc [i se \neac` lent [i dureros. Totul e superficial. Chiar [i florile multicolore din pie]e miroseau a fals! Chiar [i atunci c~nd acestea au fost oferite femeilor, \mpreun` cu z~mbetele largi ale b`rba]ilor, chiar [i acestea p`reau false. Este, fire[te, doar o simpl` abordare personal`, povestit` cu o trec`toare triste]e, la o cafea, \ntre fete. Poate c`, \ntrun univers deta[at de cel care exist` deja, se contopesc toate aceste frumuse]i, a[a cum sunt ele de fapt. Poate c` lumea de acolo se bucur` din ad~ncul sufletului atunci c~nd se \nt~mpin` unii pe al]ii pe st`rzi, cu flori, \n ziua de 8 Martie. Ziua Femeii. A fost totu[i odat` ca niciodat`…. Elena Dumitru
Stop to shop 19
Simona Gherghe este, fr doar [i poate, un om care a [tiut s profite de [anse. Destinul a fcut s i-l scoat \n cale pe Ovidiu lipan }ndric iar ea s aib inspira]ia s sar din tramvai pentru a-i lua un interviu. A fost momentul \n care a \nchis definitiv o carier, \nspre care recunoa[te c nu ar fi avut chemare- profesoratul. A furat jurnalismul pas cu pas, destoinic [i perseverent, pn cnd microbul i-a intrat \n snge att de tare, \ncat azi nu s-ar vedea fcnd altceva dect asta. Vorbind despre “Acces Direct”, emisiunea tabloid pe care o modereaz, Simona este convins c oamenii nu se educ la televizor, ci singuri. |n spatele imaginii afi[ate pe sticl, Simona Gherghe este un om sensibil, profund legat de prin]i [i mirosurile copilriei. Discre]ia pe care o afi[eaz nu este dect o form de respect pentru ea [i cei din jur.
simona Gherghe
un om discret, un jurnalist autodidact 20 Stop to shop
Foto: Adi Popa – FELICIA
iNtErviu
iNtErviu Mai pl~ngi [i acum din toate nimicurile? }i-ai g`sit echilibrul z~mbetului, despre care vorbeai? Simona Gherghe: Nu, pl~ng de nervi. Poate aici ar trebui s` mai lucrez.
Educa]ia se face la [coal`. Ba mai mult, te educi singur. Apropo de echilibru, te-ai decis greu \nspre noua provocare, “Acces Direct”? Cum ]i se pare aceast` etap` din via]a ta? S.G.: Nu greu, dar am cump`tat bine [i sunt convins` c` am luat o decizie bun`, pentru c` \mi place ceea ce fac. Sunt convins` c` lucrurile s-au schimbat [i la Acces [i telespectatorii v`d asta – cel puţin acestea sunt semnele pe care le primesc eu. E o emisiune unde ai reu[it s` ridici [tacheta, s` o profesionalizezi, p`str~ndu-i formatul. Te s`turasei de tabloidul ieftin dus \nspre grotesc. S.G.: Cred c` e vorba despre ceea ce au sim]it telespectatorii, nu neap`rat eu. {tii cum e, dac` oamenii cer un lucru, noi fiind o televiziune comercial` trebuie s` respect`m dorin]a lor. Cred c` oamenii se s`turaser` de un anumit tip de personaje, care nu mai apar acum.
E un risc `sta atunci c~nd vorbim de rating? P~n` la urm`, publicul se educ`, nu? S.G.: Nu prea, pentru c` dac` ar fi s` ]in cont de teoria asta, eu – sau genera]ia mea ar trebui s` fim ni[te oameni needuca]i pentru c` am crescut cu TVR, unde erau doar 2 ore de program. Educa]ia se face \n familie, se face la [coal` ba, mai mult, te mai [i educi singur.
Nu [tiam nici s` scriu o [tire. Am furat meserie [i am reu[it. O coleg` de-a ta spunea la un moment dat : “S`-i fereasc` Dumnezeu pe cei care te sup`r`”. E[ti aprig` la m~nie? Sau totul vine din dorin]a ta de perfec]iune \n ceea ce faci? S.G.: Sunt Scorpion – probabil c` da, dar nu sunt un om
r`zbun`tor. |n general spun ceea ce am de spus atunci, pe loc, în fa]` [i apoi m` lini[tesc. Te decizi greu? S.G.: Nu, de multe ori iau decizii pe loc, \ntr-o secund`. Îns` sunt o persoan` foarte intuitiv` [i de obicei \mi cam dau seama ce e bine [i ce e r`u. Vorbind de intui]ie, \n ’98 erai student` la litere. Ai v`zut un anun] \n ziar c` se caut` reporteri la [coala de pres` Radio Nord-Est. De[i nu [tiai cu ce se m`n~nc` jurnalismul, te-ai dus. S.G.: Nu, nu a[ numi-o intui]ie. Am fost ini]ial la o preselec]ie la Pro Tv unde am fost respins` pe motiv c` nu sunt telegenic`. Atunci cineva de acolo mi-a spus „{tii, tu ai totu[i o voce foarte bun`, ai putea \ncerca \n radio”, [i am zis s` \ncerc \n radio. Dup` dou` s`pt`m~ni ]i s-a pus un reportofon \n m~n` [i ai fost trimis` pe strad`
Stop to shop 21
iNtErviu s` faci o [tire. }i-ai \nvins timiditatea [i, \n loc s` te \ntorci descump`nit`, ai avut primul impuls: Ovidiu Lipan }`nd`ric`. S.G.: Da… nici acum nu [tiu cum am s`rit din acel tramvai, cum i-am spus cine sunt [i ce vreau. A fost un moment care probabil a trebuit s` se înt~mple. O [ans`. Dac` nu ar fi fost aceast` \nt~lnire, nu a[ fi fost unde sunt acum. A[ fi fost profesoar` de francez`. Un post onorabil, desigur, dar nu pentru mine, ci pentru cei care au voca]ie de
dasc`l, iar eu nu am. Cum ]i-ai dat seama c` ai \n s~nge jurnalismul? Trebuie s` fi fost c~teva semne edificatoare. S.G.: Nu au fost semne edificatoare. M-am dus la aceast` [coal` de pres`, far` s` [tiu nimic despre jurnalism. Nu [tiam nici m`car cum se scrie o [tire [i eram coleg` cu cei care aveau deja doi ani de facultate de jurnalism. Dar sunt foarte con[tiincioas`, am \ncercat s` \nv`] c~t mai multe foarte repede, s` fur
meserie, pentru c` jurnalismul este o meserie care se fur`, [i am reu[it.
“Termin` cu ifosele, ai o treab` serioas` de f`cut.” Jurnalismul \mi intrase \n sânge [i a meritat. De la Radio Nord-Est a mai fost doar un pas \nspre televiziune, cea local`, \n prim` faz`. Antena 1 Ia[i, pe atunci Bit Tv. S.G.: Prietenul meu de atunci lucra acolo, a auzit c` se fac preselec]ii pentru postul de prezentator [i m-a \ntrebat dac` nu a[ vrea s` \ncerc. M-am dus [i am luat proba. {i dac` mi-a spus el, nu \nseamn` c` am avut pile. De aici [i p~n` s` fii chemat` s` dai o prob` la Bucure[ti a mai fost doar un pas [i mai apoi o decizie. Aceea de a l`sa \n urm` Ia[iul. A fost greu? S.G.: Da, a fost greu. Eram la Ia[i, unde eram copilul mamei [i al tat`lui meu, singurul, nu f`ceam nicio munc` \n cas`, credeam c` mi se cuveneau toate [i am venit la Bucure[ti, singur`, f`r` prieteni, f`r` familie, \ntr-un ora[ str`in. |ns`, sunt o persoan` foarte determinat`, mi-a pl`cut foarte mult ceea ce f`ceam, jur-
22 Stop to shop
iNtErviu nalismul \mi intrase \n s~nge [i a meritat. Ai ajuns la Observator. Pe c~nd lucrai la [tiri, ai avut momente \n care ai sim]it c` oboseala acumulat` te face s` nu te dai jos din pat? S.G.: De foarte multe ori, \ns` profesia asta de jurnalist nu e un capriciu. |n fiecare diminea]` mam mobilizat, m-am dat jos din pat, m-am uitat \n oglind` [i am spus: „Termin` cu ifosele, ai o treab` serioas` de f`cut”. Jurnalismul e o meserie plin` de vanit`]i. Te-ai sim]it amenin]at` \n buc`t`ria intern` a unei redac]ii? S.G.: E o vorb` care spune: “Fere[te-m`, Doamne, de prieteni, c` de du[mani m` feresc eu!”. Cu to]ii avem defecte. C~nd vine vorbe de ele, tu spui c` e[ti egoist`. P~n` la urm` asta poate fi [i calitate, mai ales \n jurnalism. S.G.: Da, at~ta vreme c~t m` ajut` s` m` protejez de unele chestii care ar putea s` \mi d`uneze.
Nu am f`cut sacrificii majore. Cred c` sunt mai b`t`ioas`. Cum te-ai obi[nuit cu Bucure[tiul? Ai l`sat \n spate
Foto: Mihai Stetcu
Ia[iul unde timpul se opre[te \n loc, oamenii au vorba dulce iar povestea o g`se[ti la fiecare col]. Ai venit \ntrun ora[ unde lucrurile se simt, oarecum, total pe dos. Ai fost nevoit` s`-]i schimbi o piele cu alta, ai sim]it c` trebuie, chiar dac` nu vrei, s` te transformi? S.G.: Cred c` sunt mai b`t`ioas`. Asta este cea mai important` transformare pe care am f`cut-o. |n rest, cu Bucure[tiul am o rela]ie a[a de toleran]`, ne toler`m reciproc. M-am obi[nuit cu ora[ul, de[i foarte mult timp din via]a mea, foarte multe lucruri pe care le fac se \nt~mpl` aici, \n nordul capitalei. De fiecare dat` c~nd trebuie s` m` duc spre centru sau spre un alt cartier e ca [i cum a[ pleca \ntr-un alt ora[. Ai plecat la Bucure[ti cu o geant` de haine, aveai s`
spui. C~nd te ui]i \n urm`, ce ai l`sat deoparte, ce ai sacrificat? S.G.: Eu consider c` nu am f`cut sacrificii majore. At~ta vreme c~t vorbesc cu m~ndrie, nu pot s` spun c` sunt sacrificii. Sigur c` foarte mult timp \l dedic profesiei [i dac` ar fi s` mai lucrez la ceva ar trebui s` g`sesc echilibrul \ntre via]a personal` [i profesie, dar sacrificii foarte foarte mari nu cred c` am fãcut. |mi place ceea ce fac, de asta nu m` sup`r c~nd stau mai mult la birou sau c~nd trebuie s` lucrez [i \n weekend, deoarece chiar \mi place ceea ce fac. Ai fost \ntrebat` la un moment dat care a fost cea mai romantic` sear` pe care ai petrecut-o de c~nd ai venit \n Bucure[ti. Ai spus c` nu-]i aminte[ti. De ce? Nu exist` astfel de seri?
Stop to shop 23
iNtErviu
Sunt un copil alintat. De la mama am mo[tenit echilibrul. Visai s` fii gimnast`, dar o lovitur` pe [ira spin`rii a \ntrerupt acest drum. Ai regretat c` p`rin]ii au decis \n locul t`u s` opre[ti antrenamentele? S.G.: Nu, nici vorb`. Sunt convins` c` au luat o decizie potrivit`. Nu m` v`d \nregimentat` \ntr-un program de preg`tire cum este cel al gimnastelor. Este foarte, foarte dur, iar cum eu sunt un copil alintat nu cred c` a[ fi
f`cut fa]`. Ai fost un copil cu destul de multe frici: teama de ap`, frica de \n`l]ime. Cum ai pus st`p~nire pe ele? S.G.: U[or – u[or. Am \nv`]at \nt~i s` schiez [i mi-a pl`cut at~t de mult, \nc~t mi-am dat seama c` e mai frumos s` fii pe v~rful unui munte dec~t s` \]i fie fric` s` urci acolo. Dup` ce am \nv`]at s` schiez, \n vara respectiv`, mi-am dat seama c` nu mai am cu ce s` \mi umplu weekend-urile [i m-am apucat de \not, reu[ind astfel s` \nving [i teama de ap`. Sigur, nu \n totalitate; \mi este \n continuare fric`, de exemplu la mare nu a[ putea s` \not unde nu simt nisipul sub picioare, mai degrab` \n piscin` \mi iese asta. {i cred c` nu a[ putea niciodat` s` m` arunc \ntr-o piscin`. M` uit cu mare invidie la oamenii care fac asta. Poveste[te-ne despre petrecerile de Sf. Ion, de acas`, de la Ia[i. De c~]i ani nu leai mai petrecut cu tat`l t`u? S.G.: De foarte mul]i ani, de c~nd am plecat de acas`. Fiind la \nceputul lui ianuarie aceast` s`rb`toare, \mi este foarte dificil s` ajung acas`. De la tat`l t`u ai mo[tenit dansul [i c~ntatul. S.G.: Tata e firea mai vesel` din cas`, mama e mai echilibrat`, mai cu picioarele pe p`m~nt. |mi place s` cred c` am mo[tenit de la am~ndoi c~te ceva: partea cu
24 Stop to shop
Foto: Adi Popa – FELICIA
S.G.: Nu, pentru c` sunt un om discret [i nu \mi place s` vorbesc despre momentele intime. Cred c` nici nu este frumos s` poveste[ti despre asta.
distrac]ia de la tata, partea mai echilibrat` de la mama. De ziua ta, \n fiecare an, la 7.50, c~nd ai venit pe lume, te sun`. {i-]i spun mereu aceea[i poveste. S.G.: Eu m-am n`scut la acea or` [i de aceea a r`mas o tradi]ie \n familia noastr` ca ei s` \mi ureze “La mul]i ani!”.
Mi se pune un nod \n gât când vorbesc despre tataie. Am observat c` atunci c~nd te cuprind dorurile, toate se \ndreapt` \nspre satul bunicilor. Acolo erau cele mai bune piersici [i de acolo ai cele mai frumoase amintiri despre copil`rie.
iNtErviu Poveste[te-ne de tataie [i cele mai dragi momente petrecute \n sat, la bunici. S.G.: E un om pe care l-am iubit foarte mult, este cea mai grea pierdere pe care am suferito p~n` acum. Mi se pune un nod \n g~t [i acum c~nd vorbesc despre el. E un om pe care \l visez de multe ori [i de care \mi e foarte dor.
Foto: Adi Popa – FELICIA
N`scut` \n ora[ul pelerinilor, acolo unde chiar dac` te-ai \ndep`rtat de Dumnezeu nu ai cum s` nui sim]i bl~nde]ea, ai ajuns
la Ierusalim. Un ora[ pe care \l str`ba]i cu capul plecat [i cu ochii \n lacrimi. A fost unul din momentele tale intime despre care totu[i ai vorbit. S.G.: Da, pentru c` a fost foarte puternic [i uneori sim]i nevoia s` \mp`rt`[e[ti lucrurile foarte puternice. Am scris pe blog ce am sim]it atunci, a fost o experien]` foarte puternic`, despre care pot spune c` m-a cople[it. Sunt pu]ine locurile care te \ncarc` energetic [i, \n
general, sunt legate de copil`ria ta. De mamaie, de Max, de Ia[i… S.G.: Cred c` fiecare om \[i trage energiile bune din familie, din cas`, din p`m~ntul din care se trage. |n cazul meu, da, e locul \n care tr`iesc ai mei – casa de la Ia[i; cu siguran]` c` o s` m` \ncarc cu energie pozitiv` oriunde vor fi ai mei [i dac` ei vor decide \ntr-o zi s` se mute la Bucure[ti. {i da, este locul acela minunat, casa bunicilor, unde de fiecare dat` m` lini[tesc atunci c~nd merg. Am citit cea mai \nduio[`toare [i emo]ionant` scrisoare. O scrisoare c`tre mama ta. Plin` de dragoste, doruri [i mul]umire. “Unde pup` mama, trece”. Sim]eam, dincolo de toate lucrurile frumoase scrise de tine, c` mama e totodat` un real refugiu. |n fa]a ei la[i deoparte tot. |]i ver[i lacrimile, te faci mic` [i pl~ngi. S.G.: Este echilibrul familiei noastre. Mama este o femeie deosebit`, [tie \ntotdeauna cum s` rezolve o situa]ie dificil`. Mama e omul care m` cunoa[te cel mai bine, e suficient s` spun un “Alo” la telefon ca s` \[i dea seama \n ce stare sunt. Exist` [i un fel de comunicare dincolo de cuvinte \ntre noi. E suficient ca atunci c~nd sunt mai tulburat` s` vorbesc cu ea ca s` m` lini[tesc. Diana Rodan
Stop to shop 25
SpECial
O megaproduc\ie marca Antena 1
Next Top model By C~t~lin BOtezAtU
26 Stop to shop
“Next Top Model by C`t`lin Botezatu”, o emisiune cu rating. O produc]ie pe care Antena 1 o difuzeaz` \n fiecare joi, \ncepând cu ora 20.20. Revista “Stop To Shop” v` ofer` povestea acestui show de televiziune.
SpECial româncele, printre cele mai frumoase femei Formatul original a fost creat \n Statele Unite de celebra Tyra Banks. |nregistr~nd un succes r`sun`tor, \n foarte scurt timp emisiunea a f`cut \nconjurul lumii, fiind difuzat` \n Austria, Brazilia, Canada, Germania, Olanda, Mexic, Croa]ia, Australia, Marea Britanie, China, Finlanda, Grecia, Noua Zeeland`, Italia, Fran]a, Suedia, Belgia, etc. “Av~nd \n vedere aceste date [i faptul c` rom~ncele sunt printre cele mai frumoase femei din lume, Antena 1 a decis s` achizi]ioneze acest format.”, nea declarat produc`torul, Vlad Sterescu.
o produc]ie de amploare Emisiunea presupune mult` munc`, pasiune pentru televiziune [i lumea modei, efort, dar
[i distrac]ie. O \ntreag` echip` lucreaz` pentru ca produsul final, cel pe care \l vedem joi seara pe micul ecran, s` fie perfect. Nimic din produc]ie nu este detaliu nesemnificativ. “Am \nceput film`rile cu un maraton \n [ase ora[e din Rom~nia. Pentru primul episod am filmat \n Egipt, deci \n Africa. Urmez` film`ri pe alte dou` continente, plus film`ri \n locuri splendide de la noi din ]ar`. Profesional, e un mega challenge s` coordonezi [i s` rezolvi at~t de multe lucruri: de la vize p~n` la ace de g`m`lie, tot. Asta \nseamn` produc]ie TV”, explic` Vlad Sterescu. Film`rile au \nceput \n Bucure[ti, la casa de lux \n care locuiesc fetele, la Gr`dina Botanic`, pe platourile telenovelei “Narcisa S`lbatic`” [i au continuat \n Egipt, Laponia, Dubai, Hunedoara, Sighi[oara, Paris. Fiecare edi]ie aduce o provocare pentru fete, din punct de vedere al concursului, astfel
c` loca]iile au fost alese [i \n func]ie de acest lucru. |n Egipt, de exemplu, au trebuit s` pozeze la Piramide sau s` defileze pe nisip, cu tocuri de 15 cm. |n Laponia, au defilat pe un pod de ghea]` [i au f`cut sedin]a foto \n costum de baie, la temperaturi de -30 de grade. O alt` destina]ie exotic` pentru shooting-urile inedite este Parisul - una dintre capitalele modei interna]ionale. {i cum ]ara noastr` este deopotriv` foarte ofertant` \n ceea ce prive[te peisajele [i locurile, nu putea fi neglijat`.
Din 5.000 de aspirante, 12 concurente Castingul pentru emisiune sa desf`[urat \n cele mai mari ora[e ale ]`rii. S-au prezentat peste 5.000 de fete. Preselec]ia final` a avut loc \n Bucure[ti, cu 50 de semifinaliste, fiind alese 10. Pentru c` regulamentul
Stop to shop 27
SpECial prevede acest lucru, membrii juriului au avut posibilitatea s` bage \n concurs 2 fete, f`r` ca acestea s` participe la castingul final de la Bucure[ti, astfel c` la prima edi]ie au pornit \n lupta pentru titlul de top model 12 concurente.
Juriul, profesioni[tii unui succes Juriul produc]iei difuzat` de Antena 1 este format din persoane care activeaz` \n industria modei de mul]i ani, care au deja ochiul format [i care pot s` recunoasc` acele calit`]i ale unui top model. “Componen]a juriului \ntr-o astfel de formul` face parte din formatul original, iar \n Rom~nia am c`utat s` \i alegem pe cei mai buni profesioni[ti \n domeniu. |n SUA, Tyra Banks prezint` show-ul, \n Germania Heidi Klum, deci nimeni altul nu putea fi mai potrivit pentru Rom~nia dec~t C`t`lin Botezatu. Experien]a sa \n lumea modei, deopotriv` ca model [i designer, l-a recomandat pentru aceast` emisiune.”, explic` produc`torul. Despre emisiune, C`t`lin Botezatu ne-a spus: “Next Top Model este un show care, cred eu c` mi se potrive[te ca o m`nu[`; este ceea ce am f`cut de o via]`, nu se poate compara cu celelalte proiecte de televiziune la care am participat. La Next Top Model e altceva. Am încercat s` vin cu designerul din mine, cu tot felul de pasiuni – fotografie , regie, scenografie...
28 Stop to shop
am [ansa s` lucrez cu o echip` extraordinar` – casa de produc]ie, regizor, produc`tor, cameramani care îmi permit s` fac aproape tot ce \mi dorec \n acest show. Probabil c` ei [i-au dat seama c` ceea ce le propun eu sunt ni[te lucruri extraordinare; lucruri inedite; acesta este cuv~ntul potrivit pentru acest show – inedit. Numai p~n` acum s-au f`cut 10 shootinguri \n premier`, sunt ni[te premiere absolute în ceea ce \nseamn` fashionul, începând de la alegerea loca]iilor [i pân` la felul în care fetele sunt supuse unor provoc`ri, strict legate de fashion, totul ]ine de ceea ce au de f`cut ele.” liviu ionescu, [i el fost model, de]ine cea mai puternic` agen]ie de modele de pe pia]a din Rom~nia - MRA [i va fi cel care va oferi marele premiu – un contract \n valoare de 50.000 de euro, pe patru ani, cu agen]ia sa. A lansat pe plan interna]ional modele celebre precum Catrinel Menghia, fiind recunoscut pentru exigen]a de care d` dovad`. “To]i din juriu am petrecut destul de mult timp cu fiecare dintre concurente, a[a c` [tim, \nc` de la casting, cam care le sunt punctele forte, care le sunt punctele slabe. De aceea, \ncerc`m s` le [lefuim pe primele [i s` le corect`m pe cele din urm`. E o munc` de echip` extrem de intens` [i obositoare, dar tuturor ne face pl`cere: nu numai c` avem rezultate de la o zi la alta, dar aceste
SpECial rezultate, precum [i procesul prin care am ajuns la ele sunt [i \nregistrate, aproape \n fiecare moment, de m`car o camer`.”, ne-a spus Liviu. mirela vescan este unul dintre cei mai cunoscu]i makeup arti[ti din Rom~nia. A participat la numeroase prezent`ri din ]ar` [i din afara ei, a colaborat cu toate revistele din Rom~nia [i are experien]` \n machiajul de podium, de televiziune [i de eveniment. “Formatul show-ului ne imprim` un ritm foarte alert. |n plus, Laurent Tourette [i cu mine suntem meteodependen]i. Evident, glumesc. |n timpul film`rilor de exterior, rezultatele muncii noastre depind \ntr-o foarte mare m`sur` de vreme. Eu g~ndesc [i coordonez \n permanen]` machiajul pentru 12 fete, ceea ce \nseamn` c` am memorat 12 tipuri de ten, ochi, buze, spr~ncene [i gene, iar Laurent are grij` de 12 tipuri de p`r.
|n plus, principiile pe care noi le aplic`m le explic`m tuturor fetelor. De multe ori, facem sesiuni individuale, aplicate, a[a c` mesajele noastre trebuie s` le adapt`m celor 12 tipuri de personalit`]i. Repet, toate astea \n mare vitez` [i maximum de eficien]`.”, poveste[te Mirela. laurent tourette, hairstylist de origine francez`, \n mai bine de 15 ani de activitate, are un palmares impresionant: Campion al Fran]ei la coafur`, Campion European [i Campion Mondial, titluri care \i dau dreptul de a fi membru al echipei Haute Coiffure Française [i, ulterior, Coiffure Ambassadeur pentru L’Oréal Professional. Laurent e hairstylist la prezent`ri de mod` precum Celine, Paco Rabanne sau Valentino. Recent a fost desemnat furnizor oficial al Casei Regale a Rom~niei. Astfel, el este un membru marcant \n juriul acestui show tv. gabriel Hennessey este
un renumit fotograf. Absolvent de arhitectur`, a iubit dintotdeauna lumea modei. A \nceput s` lucreze ca model, \n reclame tv [i, mai t~rziu, ca booker [i scouter pentru Elite Model Look. Acum mai bine de zece ani a decis c` background-ul \n modeling [i arhitectur` converg spre fotografie. “Ca fotograf, meseria m` oblig` s` privesc modelele mai mult prin obiectivul aparatului. Ca membru al juriului am obliga]ia s` le evaluez, dar [i menirea de a le ajuta s` se familiarizeze cu statutul pe care [i-l doresc at~t de mult.”, ne-a spus Gabriel. De asemenea, la aproape fiecare edi]ie exist` [i un jurat – invitat special. La casting, la prima edi]ie a fost Guido Dolci, unul dintre cei mai influen]i oameni din lumea modei interna]ionale, [i Olga Calpagiu, top model interna]ional. Roxana Bichi[
Stop to shop 29
FaShioN arChitECturE
Moda masculin`,
Un MArtOr-Cheie Al istOriei (iii) un nou secol, mari schimb`ri Anii 1900 sunt cunoscu]i drept Era Edwardian`. Este o perioad` a marilor schimb`ri. Moda o dicta momentul zilei, exist~nd haine pentru diminea]` p~n` la pr~nz, haine de odihn` p~n` la 6 dup`-amiaza, urm~nd cele pentru sear`, adaptate \n func]ie de ocazie. Iarna, b`rba]ii purtau pardesiu sau palton de lungime medie. Pentru exterior sau v~n`toare, \mbr`cau jacheta Norfolk, fabricat` dintr-un tuid greu, cu pliuri pe piept [i spate, av~nd o curea din material. Pentru ocazii formale [i semiformale, se purta un palton tip sac sau o hain` de odihn`. Cina \n familie sau prezen]a la clubul domnilor presupuneau jacheta de dineu, c`ma[a alb` [i cravata neagr`. Gulerele c`m`[ilor erau \nalte [i fixe, \ntoarse pentru ocazii formale. Majoritatea c`m`[ilor erau fixe, cu butoni. Se \nchideau cu
30 Stop to shop
nasturi \n partea din spate, nu \n fa]`. La moda erau cele de zi cu dungi. Pentru hainele din timpul zilei exista lavaliera \ngust`. Dac` ]inuta de zi era formal`, se folosea un material \n jurul g~tului, adesea din m`tase, \ngust [i elegant. La ]inutele de sear`, papionul alb f`cea legea. Vesta \nchis` cu nasturi p~n` sus, cu un singur rever, era \n trend pentru ocaziile formale din timpul zilei, purtat` fiind cu jacheta de zi. Pantalonii, mai scur]i \n lungime, aveau nasturi, fiind plisa]i \n fa]` [i \n spate. Erau fixa]i pe corp [i aveau o linie definit` a croielii.
anii ’20 [i look-ul tineresc |n anii ‘20 moda masculin` trece prin transform`ri radicale. Era Jazz-ului \[i pune amprenta inclusiv pe vestimenta]ie. B`rba]ii cap`t` un look mai tineresc [i str`lucitor. Tinerii au un aspect
FaShioN arChitECturE propriu v~rstei, purt~nd pantaloni de golf largi [i pantaloni cu jambiere. Costumele sunt simple, av~nd doar jachete slim, nec`ptu[ite, purtatate pe desupra pantalonului, fabricate din materiale mai u[oare [i culori mai luminoase. Mare parte din hainele b`rb`te[ti \mprumut` din liniile vestimenta]iei atle]ilor \n vog`. Pantalonii de golf se poart` cu tricouri colorate Fair Isle. Odat` cu popularitatea tenisului, se adopt` pantalonii albi [i tricourile cu g~tul \n V. Pe m`sur` ce panalonii devin mai largi, apar pliurile din fa]`. Ele au rolul de a crea o siluet` mai puternic` [i un look mai frapant. Pantalonilor li se adaug` man[ete care, mai apoi, au rolul de a ascu]i alura [i de a atrage mai mult` aten]ie asupra pantofilor. Devin foarte populare centurile \n locul bretelelor. Pantalonii largi intr` \n mod`. Sunt denumi]i "Oxford", \ntruc~t \[i au originea la Oxford University, unde o interzicere a pantalonilor scur]i a determinat studen]ii s` poarte pantaloni largi. C~]iva entuzia[ti ai Jazz-ului simt c` pasiunea lor muzical` se exprim` mult mai bine dac` poart` jachete lungi [i str~mte \n zona taliei [i pantaloni str~m]i. Astfel, \ncepe era exprim`rii individualit`]ii prin haine. Pentru ]inutele de sear`, negrul era singura culoare. Haina tip sutan` fusese \nlocuit` cu fracul. C`ma[a alb` scrobit`, cu guler \nalt [i cravat` cu nod, era purtat`
sub hain`. Pantalonii c`deau deasupra unor pantofi negri, lucio[i. Nu mul]i b`rba]i ie[eau \n public f`r` p`l`rie. Vara, blazerele u[oare erau accesorizate cu p`l`ria Panama de paie sau cu p`l`rii pu]in ad~nci, cu margine tare. Toamna [i iarna se purtau p`l`riile din fetru, \ndr`gite de to]i b`rba]ii pentru stilul [i confortul conferite. Anii ‘20 au reprezentat dezvoltarea automobilismului. Astfel, s-a n`scut vestimenta]ia special dedicat` [ofatului. B`rba]ii purtau p`l`rii plate engleze[ti [i m`nu[i de piele. Geaca din piele, popularizat` de c`tre aviatorul Charles Lindbergh, era un element f`r` de care nici un domn stilat nu putea s` apar`. Multora le pl`cea s` adauge ]inutei un [al alb din m`tase. Hainele din tweed devin populare. Flanelul intr` [i el \n mod`. Cenu[iul era culoarea folosit`, iar pantalonii cenu[ii din flanel au devenit cunoscu]i ca [i "grayers".
moda dup` marele crash Anii ‘30 \nregistreaz` schimb`ri dramatice. Totul a \nceput cu marele Crash al Wall Street din ‘29. Industria modei cunoa[te sc`deri ale bugetelor, iar multe afaceri din domeniu dau faliment. Este momentul \n care hainele au la baz` conceptul de “pre] moderat” [i nu pe cel de “la mod`”. |n prima parte a decadei, costumele sunt modificate. Umerii se \ndreapt`, folosindu-se pernu]e, iar m~necile sunt ascu]ite \nspre \ncheietura m~inii. Reverele cozorocului schi]au un piept sub form` de V [i adaug` l`]ime umerilor. Cre[te \n popularitate costumul cu haina la dou` r~nduri, precursorul celui de business modern. Elegan]a impunea jachete cu revere lungi [i mari, doi, patru, [ase sau chiar opt nasturi [i umeri p`tra]i. Pantalonii lungi, cu t`ietura generoas`, completau ]inuta.
Stop to shop 31
FaShioN arChitECturE |n 1935, prosperitatea revine. Cre[terea economic` cere noi designuri ale costumelor business. Noul look este creat de londonezul Frederick Scholte, fiind cunoscut ca "London cut". El presupunea m~neci care se ascu]eau u[or dinspre umeri c`tre \ncheietura m~inii, buzunare \nalte [i nasturi, revere largi care plecau mai mult din partea de sus dec~t din cea median`. Umerii cap`t` o linie dreapt`. Alte variante ale noului costum prev`d patru nasturi \n loc de [ase, revere care cad c`tre partea de jos a nasturilor sau chiar mai lungi dec~t ace[tia. Aceast` versiune este cunoscut` drept “haina la dou` r~nduri Windsor” [i “haina la dou` r~nduri Kent”, denumite dup` Prin]ul de Wales, respectiv Ducele de Kent. Clark Gable, Fred Astaire [i Cary Grant sunt c~teva dintre starurile de la Hollywood care au f`cut celebru acest stil. Faimosul costum "Palm Beach" a fost creat tot \n anii ‘30. A fost stilizat cu haina la dou` r~nduri Kent [i cu jacheta la un singur r~nd. Imediat a fost adoptat ca [i costumul de var` \n America, fiind purtat \n zilele c`lduroase de oamenii de afaceri de pe Wall Street. |n aceast` perioad`, blazerele devin [i ele populare. Nasturi metalici accesorizau adesea partea central` din fa]` a jachetei, fiind purtat` cu pantaloni largi din bumbac sau in [i cu [ort. Anii ‘30 \n fashion-ul masculin cunosc [i influen]a gangsterilor. De[i certa]i cu legea, afi[au mereu imaginea de “business-
32 Stop to shop
man”. Totu[i, ei nu alegeau culorile [i stilul tipice, duc~nd detaliile la extreme. De exemplu, purtau culori vii la cravat`, umerii mai pronun]a]i, talia mai str~mt`. |n Fran]a, \[i brodau ini]ialele pe c`m`[i. Look-ul [i-l definitivau purt~nd p`l`rii de fetru \ntr-o varietate de culori. Designerii highfashion-ului din New York erau asalta]i de cerin]ele b`rba]ilor de a imita stilul gangsterilor, obliga]i \ns` s` creeze un costum "Broadway". Izbucnirea celui de-Al Doilea R`zboi Mondial a pus un stop abrupt dezvolt`rii modei \n \ntreaga lume.
|n timpul [i post r`zboi Anii ‘40 sunt marca]i de disputele armate. Ca o necesitate, toate ]`rile \ncep produc]ia de fibre artificiale. De asemenea, se dore[te ca vestimenta]ia s` fie creat` astfle \nc~t s` r`m~n` \n mod` mai multe sezoane, folosind c~t mai pu]in material.
Astfel, costumele se fac f`r` vest`, buzunarele nu mai au clap`, iar pantalonii pierd multiplele pliuri [i man[etele. La finele r`zboiului [i odat` cu ridicarea ra]ionaliz`rii hainelor, moda se schimb`. Stilul vestimentar masculin \nseamn`: haine lungi, pantaloni cu croial` \ntreag`, cravate pictate manual, adoptarea c`m`[ilor casual. |n 1946, c`m`[ile Hawaiian sau Carisca sunt primele purate pe plajele din California [i Florida. |n 1949, “Esquire” promoveaz` "the bold look": o jachet` larg`, dar potrivit` pe corp, cu umeri pronun]a]i. Se schimb` [i alte stiluri, intr~nd \n mod` jacheta la un singur r~nd, cu trei nasturi [i revere crestate. O p`l`rie cu margine larg` [i cravata cu model sunt \n trend. Look-ul cel mai des asociat cu moda anilor ‘40 este vestimenta]ia b`rba]ilor purtat` la \nt~lnirile romantice. Cei mai \ndr`zne]i \mbr`cau “zoot suits”: pantaloni cu talie \nalt`, cr`c`na]i \n partea de jos, cu glezna str~mt` [i jachete voluminoase. B`rba]ii mai formali adoptau jacheta la un singur r~nd, cravata, c`m`[ile \nchise cu butoni, bretele prinse de pantaloni prin nasturi. P`l`riile defineau b`rbatul \n anii ‘40. Ele confereau stil, elegan]` [i putere, fiind purtate de toat` lumea, de la gangsteri [i p~n` la oamenii de afaceri sau pre[edin]ii de state. |n num`rul urm`tor descoperim anii ‘50, ‘60 si ‘70. Roxana Bichi[
FaShioN Rochie din satin, imprimeu picior de coco[, ampl`, evazat`, cu tiv lat, \nt`rit [i buzunare \ncre]ite pe fa]`. Decolteul are 2 r창nduri de volane, care cad peste umeri. (140 ron) Magazin Fancy www.confectii.ro
Foto: Sergioo's Studio
34 Stop to shop
FaShioN
Rochie ro[ie din in, cu decolteu b`rcu]`, cu cute duble, t`iat` \n talie, cu nasturi mari, albi, aplica]i pe spate. (120 ron) Magazin Fancy www.confectii.ro Foto: Sergioo's Studio
Stop to shop 35
FaShioN
Rochie din m`tase natural`, c`ptu[it` cu voal de m`tase, evazat`, cu bretele sub]iri. (160 ron) Magazin Fancy www.confectii.ro
Foto: Sergioo's Studio
36 Stop to shop
FaShioN Rochie din jerse de v창scoz`, t`iat` sub bust, [i pliuri cusute p창n` \n zona taliei. (100 ron) Magazin Fancy www.confectii.ro
Foto: Sergioo's Studio
Stop to shop 37
FaShioN Sacou negru din bumbac, conturat cu volan din voal creponat, \ncheiat \n talie cu 3 nasturi cu g`ici. (120 ron) Magazin Fancy www.confectii.ro
Foto: Sergioo's Studio
38 Stop to shop
gENtlEmEN’S agrEEmENt
Adina Buzatu: “Pentru serile c`lduroase de var` alege inul, chiar [i \n cazul unei ceremonii. D` un aer retro ]inutei, purtând-o cu vest`.” Colec]ia Messagerie Magazinele TRENDS by Adina Buzatu Stop to shop 39
gENtlEmEN’S agrEEmENt
Adina Buzatu: “D` un aer tineresc ]inutei tale de ceremonie. Asorteaz` la smoking un pantalon pe [iret, din stof` elegant`, care arat` c` e[ti la curent cu ultimele tendin]e.” Colec]ia Messagerie Magazinele TRENDS by Adina Buzatu 40 Stop to shop
gENtlEmEN’S agrEEmENt
Adina Buzatu: “Ca solu]ie de urgen]`, adapteaz` costumul negru business la nunta unui bun prieten. Dac` silueta \]i permite, poart` cravat` sub]ire [i c`ma[` cu guler mic.” Colec]ia Messagerie Magazinele TRENDS by Adina Buzatu Stop to shop 41
gENtlEmEN’S agrEEmENt
Adina Buzatu: “Varianta monocrom` este \ntotdeauna mai interesant`. Ad`uga]i pu]in` culoare \n cazul accesoriilor, pentru un plus de originalitate.” Colec]ia Messagerie Magazinele TRENDS by Adina Buzatu 42 Stop to shop
gENtlEmEN’S agrEEmENt
Adina Buzatu: “Tot monocrom. Dac` e[ti curajos, poart` pantaloni cu pens`, foarte slim jos [i scur]i. Cu siguran]` nu vei trece neobservat.” Colec]ia Messagerie Magazinele TRENDS by Adina Buzatu Stop to shop 43
EvENimENt
V
“Flower Power” by
for Vintage
44 Stop to shop
Edi]ia a VI-a a târgului vintage “V for Vintage”, organizat la Sala Dalles, din Bucure[ti, a adus cu sine mirosul inconfundabil al prim`verii [i farmecul unic al anilor ‘60. Totodat`, prin organizarea acestui “flower power”, s-a dorit \n]elegerea pe deplin a termenului de “vintage”, a[a cum ne-a explicat Laura C`lin, PR Event \n cadrul târgului. Pe 12 [i 13 martie, “V for Vintage” a adus un omagiu prim`verii, pe care o vedem din ce \n ce mai pu]in pe str`zi, ea pierzându-[i urma \n colbul actual al vremii. Peste 2500 de vizitatori au admirat florile multicolore pe haine, \n bijuterii, parfumuri sau accesorii.
EvENimENt “V for Vintage este, pentru \nceput, primul t~rg de vintage autentic. Fiecare dintre cele cinci edi]ii a adus o tematic` nou`, a promovat designeri debutan]i, a cl`dit un spa]iu pentru creativitate [i a adunat peste 6000 de vizitatori. Acum, \n 2011, V for Vintage \nseamn` cel mai a[teptat eveniment bianual de mod`, cultur` [i stil de via]` alternativ�, apreciaz` organizatorul despre desf`[urarea activit`]ii V for Vintage. Un eveniment \n cinstea prim`verii, \n cinstea libert`]ii vestimentare [i a frumuse]ii formelor [i culorilor naturale, proaspete, optimiste. Un eveniment pentru o via]` mai s`n`toas`, o re\ntoarcere la c`ile naturii, dar cu stil. Un 60s vintage, pentru flower power, pentru hippie, pentru psihedelice, pentru printuri florale, pentru muzic` [i nu numai. Pentru tot ce reprezint` unicitate [i des`v~r[ire. Pentru toate acestea [i pentru multe alte motive, structura \n care a fost \ncadrat evenimentul a fost una special`, aparte. Mai mult, urm`rind crea]iile vestimentare [i linia impus` de c`tre organizatori, am ajuns la concluzia c` oric~nd putem testa, f`r` nicio restric]ie, libertatea de a ne descoperi o latur` nou`. Fiecare femeie s-a l`sat purtat` prin aerul sofisticat al anilor ’60, [i fiecare s-a transfigurat, \n felul propriu, \ntr-un personaj reprezentativ al perioadei.
Stop to shop 45
EvENimENt Cele cinci categorii de expozan]i care au \mp`r]it [i decorat imaginea retro a s`lii Dalles, respectiv vintage, designer wear, accesorii, bio & Molecule F, au adus t~rgului diversitatea de care cele peste 2500 de persoane prezente au avut nevoie. Toate, \ns`, p`str~nd acela[i numitor comun – Flower Power. Pentru prima dat` la un astfel de eveniment, vizitatorii au putut c~[tiga dou` crea]ii de designer unice, realizate special pentru tematica t~rgului – o geant` “JuleS” by Julie S, plin` de petale diafane, [i o rochie “Chotronette”, cu model floral [i tulle albastru electric. O alt` noutate \n beneficiul vizitatorilor [i cump`r`torilor a fost c`, de aceast` dat`, s-a oferit [i un serviciu de consiliere de shopping, prin compania “Armoire Ideale”. Fiindc` t~rgul “V for Vintage” de anul acesta a avut un succes foarte mare, organizatorii ne-au spus c` este “cea mai bun` edi]ie de p~n` acum”. |n acela[i timp, ei sunt foarte optimi[ti \n ceea ce prive[te viitorul [i urm`toarea edi]ie a t~rgului, din toamn`. “Un eveniment pentru cunosc`tori, pentru pl`cerea ochilor educa]i [i a trupurilor care stiu s` se \mbrace [i s` se mi[te \n forme dezirabile. Pe aceast` cale, dorim s` mu]lumim tuturor celor implica]i \n construirea unui eveniment la care, dup` cum nea spus unul dintre expozan]i, «chiar trebuie s` ajungi»”, a conchis mul]umit`, Laura C`lin. Elena Dumitru
46 Stop to shop
Grupaj foto asigurat de: V for Vintage
Feel the freedom!
toShop
Cercei Campagnolo You&Me
Colier Campagnolo You&Me
Sacou MaYSha 179,99 RON
inel fundi]` gold Meli Melo 14,99 Ron trench niSSa 469,5 RON
Plic benvenuti 79 RON
Ceas buRbeRRY b&b ColleCtion 1.827,99 RON
Pantaloni MadaMe 199 RON
Pantofi benvenuti 74 RON
Geant` otteR 579 RON
Pantaloni MaYSha 99,99 RON Pantofi otteR 347 RON
Stop to shop 47
toShop Cercei Colec]ia Couture ZoPPini You&Me
Colier Campagnolo You&Me
br`]ar` amulete Meli Melo 39,99 Ron
bluz` aRdent 490 RON
Rochie niSSa 189,5 RON
Geant` MuSette 549 RON Sacou aRdent 550 RON Pantofi MuSette 449 RON
Geant` MuSette 849 RON
48 Stop to shop
Pantofi MuSette 499 RON
Ceas lonGineS - Prima luna b&b ColleCtion pre] la cerere
toShop
inel fundi]` silver Meli Melo 9,99 Ron
Set cercei [i colier Campagnolo You&Me
Set cercei, br`]ar` [i colier - Colec]ia nautilus, Zoppini You&Me
trench MadaMe 499 RON
Plic otteR 249 RON
Rochie Yokko 220 RON Pantofi otteR 300 RON Pantofi MuSette 399 RON
Geant` otteR 399 RON
Pantofi otteR 449 RON
Stop to shop 49
toShop
Cercei Meli Melo 39,99 Ron
Shop ‘till you drop!
bluz` tinaR 99 RON
Set br`]ar` [i colier Colec]ia Couture, Zoppini You&Me
Rochie Yokko 280 RON Cercei cu inele silver Meli Melo 29,99 Ron
Plic benvenuti 74 RON
Fust` MaYSha 94,99 RON Pantofi otteR 599 RON
Ceas nina RiCCi - n030 b&b ColleCtion 1.249,99 RON
Pantofi benvenuti 139 RON Sandale bata 279,9 RON
50 Stop to shop
Geant` bata 499,9 RON
Pantofi bata 199,9 RON
toShop
Shop ‘till you drop!
Sacou CavalieRe 349,95 RON
Ceas edoX - Grand ocean b&b ColleCtion pre] la cerere
C`ma[` biGotti 300 RON Geant` otteR 649 RON
Pantofi bata 299,9 RON
52 Stop to shop
Pantaloni CavalieRe 249,9 RON
toShop
Shop ‘till you drop!
Ceas taG heueR - Formula 1 b&b ColleCtion 6.640 RON C`ma[` CavalieRe 249,9 RON
Pantaloni biGotti 330 RON
Geant` bata 129,9 RON
Pantofi otteR 249 RON
Pantofi bata 299,9 RON
Stop to shop 53
toShop Ceas SWatCh b&b ColleCtion 660 RON
Geac` biGotti 1.035 RON
tricou deFaCto 44,9 RON
Pullover deFaCto 55 RON
Pantofi otteR 499 RON
54 Stop to shop
Pantofi bata 129,95 RON
toShop
Ceas tiSSot - t–Sport b&b ColleCtion pre] la cerere
Geac` deFaCto 189,9 RON
C`ma[` deFaCto 40 RON
Geant` bata 129,9 RON Pantaloni deFaCto 109,9 RON
Pantofi bata 359,9 RON
Pantofi otteR 529 RON
Stop to shop 55
From thE hiStory oF…
Din pasiune pentru ceasuri [i pentru evolu]ia \n materie de mecanisme de \nalt calitate, s-a nscut un brand de renume: CERTinA. |mpreun cu B&B Collection v prezentm istoria unei case de ceasuri care fascineaz oamenii din \ntreaga lume. Roxana Bichi[
cerTiNa Lider de Formula 1 \n universul ceasurilor
56 Stop to shop
From thE hiStory oF… Doi fra]i, o pasiune unic` |n 1888, \n Grenchen, fra]ii Adolf [i Alfred Kurth \[i deschid prima unitate de produc]ie de mecanisme [i piese pentru ceasuri. O denumesc „Kurth Frères” [i \[i \ncep drumul modest, cu doar trei angaja]i. C~]iva ani mai t~rziu, demareaz` [i produc]ia de ceasuri integrale, \n paralel cu fabricarea de mecanisme de \nalt` calitate. Anul 1906 marcheaz` folosirea pentru prima dat` a numelui de brand „Grana”. El este preluat din denumirea latin` „Granacus”, nume grecesc pentru Grenchen. Mai t~rziu, compania a \nceput s` fabrice propriile mecanisme, demonstr~nd o \nclina]ie inovatoare pentru originalitate, eviden]iat` prin primul ceas mecanic cu afi[aj digital (cu cifre), \n 1936. Alimentat de c`tre un mecanism mecanic cu arc, sunt utilizate discuri rotative inscrip]ionate cu cifre pentru a afi[a ora. P~na \n 1938 compania num`r` deja 250 de angaja]i [i celebreaz` cea de-a 50-a aniversare. Jubileul a marcat triumful unei afaceri de familie, devenit` acum o societate pe ac]iuni. Pentru a s`rb`tori transformarea, compania a fost rebotezat` cu un nume cunoscut ast`zi \n \ntreaga lume: CERTINA – preluat din denumirea latin` “Certus”, \nsemn~nd “sigur, categoric”. Acest neologism, u[or de pronun]at \n cele mai multe
Brandul CERTINA se identific` prin: Arta elve]ian a orologeriei O tradi]ie vast Calitate (conceptul DS) legtura puternic \ntre design [i tehnologie Concept dinamic [i sportiv Pre]uri accesibile Parteneri califica]i [i distribu]ie selectiv limbi, spore[te imaginea companiei [i sus]ine lansarea pe noi pie]e, dincolo de nativa Elve]ie.
Dubl` securitate |n 1959, \ntr-o pia]` din ce \n ce mai competitiv`, Hans [i Erwin Kurth - \mpreun` cu echipa lor de ingineri [i tehnicieni - [i-au setat ca obiectiv crearea unei ni[e de pia]` unic`, \n baza unui concept definit prin calitate. Astfel, se na[te ideea unui mecanism suspendat \ntr-o carcas` extrem de rezistent`, concept numit DS DOUBLE SECURITY. Mecanismele automatice (cu armare automat`) din vremea respectiv` rezistau unor [ocuri provocate de c`derea liber` de la doar 1.8 – 2.2 metri.
Inovatoarele ceasuri Certina DS au ridicat aceste valori la 6 metri, iar nivelul rezisten]ei la ap` la 20 de atmosfere (ATM), plas~nd compania \n topul celor mai buni produc`tori de ceasuri. Un ceas Certina DS a \nso]it echipa Elve]iei \n cadrul expedi]iei din 1960 pe Dhaulagiri (8222 m) \n mun]ii Himalaya, demonstr~ndu-[i abilit`]ile \n fa]a modific`rilor extreme de temperatur` [i altitudine. |n anul urm`tor, Certina a lansat modelul Blue Ribbon, cel mai rezistent ceas din lume \n acel moment, echipat cu un mecanism automatic foarte sub]ire. |n cadrul extenuantului experiment Sealab-II din 1968, scafandrii Marinei Statelor Unite purtau ceasuri Certina DS.
Stop to shop 57
From thE hiStory oF…
sigur [i puternic
un dispozitiv indispensabil \ntr-o expedi]ie trans-saharian`.
Certina \[i respect` semnifica]ia numelui at~t prin calitatea produselor lansate \n pia]`, c~t [i prin promovare. Astfel, \n 1976 apare modelul DSDiaMaster din carbur` de tungsten, practic imposibil de zg~riat. Iar pentru promovarea ceasului este ales Campionul american la Categoria Grea, Muhammed Ali, alias Cassius Clay. La un an distan]`, produc`torul de ma[ini Volvo s`rb`tore[te cea de-a 50-a aniversare [i comand` pentru fiecare dintre cei 64.113 de angaja]i ai companiei c~te un ceas Certina gravat, pentru a comemora ocazia special`. Tot \n 1977, modelul Certina Dia-Master Quartz, un ceas de o precizie \nalt`, se dovede[te a fi
Grupul swatch
58 Stop to shop
|n 1983, Certina intr` \n Grupul SMH, format prin fuziunea dintre ASUAG [i SSIH, condus de c`tre un grup de investitori, ce \l avea \n frunte pe Nicolas G. Hayek. Acest pascheie a transformat SMH \n cel mai important grup produc`tor de ceasuri din lume. |n 1995, CERTINA este pozi]ionat` ca [i brand de “Ceasuri Sport” \n GRUPUL SWATCH. Certina devine cronometrorul oficial al World Motorcycling GP. Anul 1999 reprezint` momentul \n care SMH devine renumitul „The Swatch Group Inc.” Fidel` leg`turii sale str~nse
cu lumea sporturilor cu motor, Certina este \n 2002 copilotul elve]ian al campionului mondial de raliu, Colin McRae. Noul model Certina DS Ultimate devine centrul aten]iei \ntregii lumi orologere. Continu~nd afilierea cu lumea motociclismului, \n 2003 Certina este partenerul lui Sete Gibernau, unul dintre cei mai serio[i competitori la titlul mondial din Moto GP, [i Thomas Lüthi, un pilot elve]ian extrem de talentat, din categoria 125 cm3. Doi ani mai t~rziu se \ncheie parteneriatul cu Echipa F1 Sauber Petronas. Ambasadorul Certina, Thomas Lüthi, c~[tig` titlul de campion la 125cm3 MotoGP World Championship. Certina continu` parteneriatul cu noua Echip` de F1 BMW Sauber, iar \n 2006 noua vedet`
From thE hiStory oF…
Caracteristicile ceasurilor CERTINA: Sistem Double Security DS [i DS+ (DS: safir cristal ultra rezistent + O-ring pe axul remontoar + dou garnituri la remontoar + o garnitur special la capac + capac rezistent) Mecanisme elve]iene automatice [i auartz ETA Rezisten] la ap WR 30, Formula 1, Robert Kubica, devine ambasador Certina. {i cum un brand de succes nu putea s` parieze dec~t pe cel mai bun, \n 2008 se \nregistreaz` prima victorie a echipei BMW Sauber F1 Team. La Montreal, Robert Kubica [i Nick Heidfeld au ob]inut o extraordinar` victorie \n cadrul competi]iei Canadian F1 Grand Prix. Cursa a marcat primul finish al echipei BMW Sauber F1 Team [i i-a ajutat s` \ncheie sezonul FIA cu 11 finish-uri pe podium [i un excep]ional loc 3 \n Constructors’ Championship.
reputa]ia certina |nc` din anul 1888, Certina [i-a c~[tigat o vast` reputa]ie \n produc]ia de ceasuri. Obiectivul
principal al brand-ului a fost ca \ntotdeauna s` ofere precizia elve]ian` prin produc]ie, design [i tehnologie de \nalt` calitate [i pre]uri rezonabile pentru orice cump`r`tor. Certina este recunoscut ca fiind un brand lider \n segmentul de ceasuri sport, cu pre]uri medii. Toate ceasurile Certina sunt Swiss Made.
50, 100, 150 [i 200 metri
Colec]ii Certina: Sport collection: DS Podium Big Size, DS Podium, DS Podium Square, DS Master, DS Rookie, DS Action, DS Spel, DS First, DS First Lady Ceramic, DS Spel Lady Shape, DS Podium Lady Square, DS Podium Lady, DS First Lady, DS Stella, DS Prime Shape, DS Cascadeur. classic collection: DS 1, DS Tradition, DS Caimano.
depunere fizic de vapori /
Carcase o]el inoxidabil, cu sau fr diamante, placate sau nu cu aur 10 microni Br]ar o]el inoxidabil, titan Acoperire: PVD prin galvanizare Geam: safir cristal cu protec]ie anti-reflex, mineral, hesalite Valv pentru depresurizare inel rotativ Stop to shop 59
BEauty Shop Ulei spray hidratant cu iasomie Sranrom Thai SPA Aplicat imediat dup` baie sau du[, uleiul de la Sranrom hidrateaz` intens pielea. Aceasta devine moale, cu un pl`cut miros de iasomie thailandez`.
AUTREPART de corp BIO cu ulei de m`sline [i unt de shea Con]ine o combina]ie bogat` \n ingrediente active hidratante [i regenerante. Are o absorb]ie rapid`, l`s~nd un parfum delicat de m`sline pe piele. Nu are parabeni, silicon, uleiuri minerale sau fenoxietanol.
Naturelle d’Orient Crem` de zi reconfortant` BIO cu ulei de argan Crema de fa]` de la Naturelle d’Orient con]ine 6% ulei de argan, fiind un veritabil aliat \n lupta \mpotriva semnelor de \mb`tr~nire prematur` a pielii. Uleiurile de macadamia [i de m`sline ajut` la men]inerea unei hidrat`ri optime [i la catifelare, iar untul de shea [i apa de mu[e]el ajut` pielea s` nu se usuce pe parcursul zilei.
Naturelle d’Orient Balsam regenerant de noapte BIO cu ulei de argan [i flori de portocal Balsamul combin` propriet`]ile de regenerare ale uleiului de argan cu cele de catifelare [i hr`nire ale untului de shea [i de protec]ie ale cerii de albine. Textura bogat` intr` rapid \n piele [i \i ofer` elasticitate [i flexibilitate.
60 Stop to shop
Produsele sunt disponibile [n magazinul Kendra din Unirea shopping Center
BEauty Shop AUTREPART Gel de du[ cu trandafiri, nalb` [i ulei de migdale dulci Gelul de du[ cu trandafiri cur`]` pielea sensibil`, parfum~nd-o discret. Con]inutul de glicerin` vegetal` [i de ulei de migdale dulci ofer` o hidratare optim`, neusc~nd pielea.
SPARITUAL Shades of Happiness Pachetul duo de la SPARITUAL con]ine un lac de unghii \n culori str`lucitoare [i un produs multitasker ce poate fi folosit at~t ca basecoat, c~t [i ca topcoat, asigur~nd o manichiur` de durat`, f`r` cr`p`turi. Produsele sunt vegane [i nu con]in toluen, formaldehide sau DBF. Gama include produse pentru \ngrijirea unghiilor, m~inilor, picioarelor, corpului, precum [i o palet` coloristic` de lacuri mate sau str`lucitoare.
Gama Urban Wellness de la Sranrom Amestecul de uleiuri esen]iale de kaffirlime [i lemongrass con]inut de gama Calm Down ajut` la \ndep`rtarea durerilor de cap, la calmarea nervilor [i la \nl`turarea stresului. Fie c` alegi un du[ r`coritor, un masaj de relaxare sau o solu]ie rapid` de calmare folosind spot rollerul, cu siguran]` te vei lini[ti [i-]i vei restabili echilibrul.
Produsele sunt disponibile [n magazinul Kendra din Unirea shopping Center
Stop to shop 61
S+N+tatE
Despre diete ]i “al\i demoni�
cum ne alegem cea mai potrivit` diet`?
{
tim cu to]ii c` lupta cu kilogramele \n plus este o adev`rat` corvoad`. Practic, un motiv serios de \ngrijorare, iar pierderea lor nu este un lucru deloc facil. Dac`, \n trecut, ai tot \ncercat s` sl`be[ti iar rezultatul s-a l`sat a[teptat, nu intra \n panic` [i nici nu considera aceste eforturi zadarnice. |ncerc` s` adop]i noi strategii de pierdere \n greutate mai eficiente, [i g~nde[te-te c` de aceast` dat` vor avea efect. E drept, alegerea unei diete potrivite trebuie s` se fac` cu mult` grij`, asta pentru c` nu toate pot oferi ceea ce \]i dore[ti. Un prim pas ar fi \nscrierea \ntr-un program de sl`bire, pentru acelea dintre voi
62 Stop to shop
care doresc sa sl`beasc` pe cont propriu. Astfel de programe demonstreaz` destule avantaje – ofer` sus]inere psihologic`, suport specializat, planificarea num`rului de calorii consumate etc.
7 pa[i c`tre o via]` s`n`toas` A[adar, pentru o via]` armonioas` [i echilibrat` trebuie, \n primul r~nd, s` facem diferen]a \ntre o diet` eficient` [i una inadecvat`. V` vom adresa [apte \ntreb`ri, la care am g`sit [i un r`spuns, referitor la curele de sl`bire, pe care, noi, femeile, ne chinuim o via]` \ntreag` s` le urm`m pentru a ne men]ine \n form` silueta.
CoNCurS
Strict masculin!
Trends by Adina Buzatu [i Revista Stop to Shop te invit` la concurs! Sun` la num`rul de telefon 021.30.30.364, \ntre orele 10.00 – 11.00, \n data de 18 aprilie 2011, r`spunde corect la \ntrebare [i po]i câ[tiga prin tragere la sor]i unul din cele 5 parfumuri TRENDS by ADINA BUZATU!
Care este componen]a juriului emisiunii “Next Top Model by C`t`lin Botezatu”? Premiile sunt oferite de:
Cu sprijinul:
Concursul va continua [i \n numerele urm`toare ale Stop to Shop! Stop to shop 63
S+N+tatE titate ce tip de diet` poate urma. Nu ]ine o cur` de sl`bire dac` nu [tii care este starea ta de s`n`tate!
7
o diet` potrivit` este promovat` de c`tre o persoan` public`? Este destul de atractiv s` urm`re[ti evolu]ia unei persoane celebre care a reu[it s` sl`beasc` cu un anumit tip de diet`. Ia aminte, vedetele nu sunt speciali[ti \n nutri]ie.
sl`be[te s`n`tos!
1
Care este, de fapt, scopul unei diete? |n cazul \n care aceasta promite o sc`dere \n greutate major`, \ntr-un timp foarte scurt, cu siguran]` nu este cea mai potrivit`.
2
|ncurajeaz` dietele o via]` s`n`toas` [i echilibrat`? Men]inerea unei astfel de vie]i se realizeaz` destul de greu, cu mult` munc`, \n general, [i trebuie s` includ` toate categoriile de alimente esen]iale.
3
dieta ia decizii pentru tine din punct de vedere alimentar? Nu. Noi suntem singurii care putem coordona [i controla totul. De exemplu, programele care promoveaz` produse alimentare proprii, nu te vor \nv`]a niciodat` ce fel de produse s` alegi s` consumi c~nd e[ti la cump`r`turi sau iei masa \n ora[.
64 Stop to shop
4
dieta aleas` de tine se pliaz` pe nevoile tale? Trebuie s` [tii c` \nainte de a alege s` sl`be[ti, ai nevoie de un motiv foarte bine \ntemeiat.
5
poate o diet` s` \ncurajeaze [i consumul de medicamente pentru sl`bit? Acestea sunt recomandate doar acelora care sufer` de obezitate (IMC-ul este mai mare de 30) [i acelora care nu au reu[it s` ajung` la o greutate optitm` prin modificarea stilului de via]`. Mai mult, pastilele de sl`bit trebuie administrate doar la recomandarea medicului.
6
dieta afecteaz` s`n`tatea? |ntr-adev`r, oricine este dispus s` accepte un program de sl`bit, chiar dac` sufer` de diferite afec]iuni, \ns` este necesar un control de specialitate, pentru a se stabili cu exac-
Un regim de via]` echilibrat, asumat, trebuie s` se fac` \ntotdeauna raportat la propria persoan`, [i nu la \ndemnul altor persoane care au urmat un tratament de genul acesta. A sl`bi s`n`tos \nseamn` s` reducem consumul de calorii, furniz~nd organismului elementele nutritive necesare. Curele de sl`bire severe [i eforturile fizice duse la extrem nu vor fi niciodat` o op]iune potivit`. Organismul nos-
S+N+tatE tru va avea nevoie de transform`ri lente, f`cute cu pa[i m`run]i, pentru a ne men]ine totodat` [i psihicul \ntr-o stare bun` de func]ionare. De exemplu, o persoan` care nu are o activitate fizic` intens`, sedentar`, nu ar trebui s` \nceap` direct cu exerci]ii fizice mai lungi de 10 – 15 minute, pentru c` nu va ob]ine niciodat` efectul dorit. Corpul se suprasolicit` [i va ceda, \n cele din urm`. Mai mult, va interveni [i oboseala, care se instaleaz` repede, [i care va conduce c`tre descurajare [i abandonare. Trebuie s` [tii c` motivarea principal` vine pe fond psihic! |n plus, aceste cure de sl`bire mult prea stricte vor forma un fel de cerc vicios: vom pierde c~teva kilograme, \ntr-un timp scurt, pe care le vom acumula imediat \napoi, uneori \n num`r mult mai mare. Dup` toate acestea, vom realiza c` munca a fost \n zadar, [i atunci ne vom adopta un nou regim pentru a scap` de kilogramele depozitate din cauza primei diete. De cele mai multe ori, f`r` rezultat. Nu uita c` un un program de sl`bire eficient trebuie s` con]in`, \n primul r~nd, o alimenta]ie s`n`toas`, o nutri]ie echilibrat` [i activitate fizic` frecvent`. Corpul va utiliza aceste alimente at~t de necesare pentru a ob]ine energie. Mai mult dec~t at~t, surplusul de energie este colectat \n organism sub form` de gr`sime. Astfel \nc~t, atunci c~nd o persoan` va consuma mai mult dec~t are nevoie pentru diferite-
lele activit`]i zilnice sau pentru stimularea celulelor, se va \ngr`[a. Pentru a scapa de kilogramele \n plus, organismul are nevoie s` utilizeze aceste depozite de gr`sime. O cale eficient` pentru ob]inerea acestor rezultate poate fi reducerea num`rului de calorii consumate [i cre[terea nivelului de activitate fizic`. Reducerea consumului de calorii [i schimbarea ritualului alimentar nu va fi corelat niciodat` cu renun]area la micile pl`ceri personale. Ba dimpotriv`, se pot consuma far` nicio problem`, dar \n cantit`]i mici [i la ocazii speciale. O sc`dere cu 400 – 600 a num`rului de calorii consumate zilnic, poate avea ca efect sl`birea cu aproximativ un kilogram pe sapt`m~n`. Toate acestea au repere [i obiective realiste, care, de[i poate p`rea nesatisf`c`tor la prima vedere, echivaleaz` cu o pierdere \n greutate de 18 – 20 kilograme pe an.
alege mi[carea! Pe l~ng` o alimenta]ie corect`, pentru a fi \n cea mai bun` form`, trebuie s` alegi o activitate fizic` care s` \]i fac` pl`cere [i, mai ales, s` fie u[or de efectuat. |n func]ie de programul zilnic, de loca]ie [i costuri, \]i po]i forma o rutin` benefic` pentru organism. Mai mult dec~t at~t, p~n` [i activitatea fizic` u[oar`, de exemplu mersul pe jos timp de 20 minute, te poate ajuta considerabil, dac` este efectuat \n mai mult de patru zile pe s`pt`m~n`. Exist`, fire[te, o multitudine de metode pentru a cre[te nivelul de activitate fizic` cum ar fi sporturile de echip`, [edin]ele de aerobic, jogging, \not sau ciclism. P~n` la urm`, orice modalitate aleas` are un singur numitor comun: arderea caloriilor [i p`strarea unei forme fizice excep]ionale. Succes! Elena Dumitru
Stop to shop 65
aBout…
casa
POVESTEA EI. POVESTEA LUI. By...
laNcôme
|n anul \n care lAnCÔME aniverseaz 76 de ani de existen], “Stop To Shop” \mpreun cu Kendra v invit s descoperi]i excelen]a fran]uzeasc a unui brand vizionar \n universul frumuse]ii. 66 Stop to shop
|n numele trandafirului
Creat \n 1935, de c`tre vizionarul Armand Petitjean, pentru a promova stilul fran]uzesc \n \ntreaga lume, Lancôme cuprinde esen]a unui brand de frumuse]e contemporan. Numele s`u \nseamn` parfumuri, produse de \ngrijire [i machiaj, toate produse excep]ionale. Armand Petitjean a c`utat un nume care s` fie u[or de pronun]at \n toate limbile. “Lancôme” este inspirat de Château de Lancosme din Vendoeuvres, regiunea Indre din Fran]a. „S”-ul a fost \nl`turat, iar
litera „o” a primit accentul circumflex, tipic fran]uzesc. La mai pu]in de 6 luni de la crearea sa, Lancôme era prezent \n 30 de ]`ri. |n 1942, Armand are ideea de a-[i antrena proprii „tehnicieni”, echipe de femei inteligente [i rafinate, care s` promoveze savoirfaire-ul brand-ului \n toate cele patru col]uri ale lumii. Astfel, ia na[tere “{coala Lancôme”. Odat` calificate, aceste femei devin ambasadorii brand-ului.
Versailles-ul parfumurilor |n 1962, l~ng` Paris, la
aBout… Mesajul din spatele parfumului MAGiE: Magie pur TRÉSOR: iubire etern hYPnÔSE: Puterea hipnotizant a seduc]iei
TRÉSOR in lOVE: iubire \nfloritoare
Ô DE lAnCÔME: O mie de picturi de prospe]ime, adunate într-un flacon
Ô D’AZUR: O Mare Evadare de-a lungul coastei mediteraneene
Ô DE l’ORAnGERiE: O Mare Evadare într-o orangerie fran]uzeasc…
hYPnÔSE SEnSES: Dezvluie-]i Senzualitatea
MiRAClE: Via]a e un Miracol MAGniFiOUE: E[ti Unic, e[ti Magnific Chevilly-Larue \[i deschide por]ile o nou` fabric` de parfumuri Lancôme. O unitate de produc]ie excep]ional`, ce a fost denumit` „Versailles-ul parfumurilor”. Povestea parfumurilor casei a început cu Târgul Mondial de la Bruxelles din 1935, unde parfumurile Kypre, Tendres Nuits, Bocage, Tropiques Conquête au fost prezentate pentru prima dat`. Lancôme Perfumer, \nc` de la crearea sa, a lansat parfumuri de neuitat precum fermecatoarea Magie, care a transmis mai departe secretul sticlutei sale unice c`tre Hypnôse de ast`zi; legen-
darul Trésor, rubin \n coroana parfumeriei contemporane; Magnifique, care a r`scolit universul parfumurilor; Hypnôse Senses, o minunat` declara]ie de dragoste. Parfumurile Casei sunt asociate unor femei excep]ionale, iar ca ambasadoare amintim: Isabella Rossellini, Inès Sastre, Anne Hathaway, Julia Roberts [i Kate Winslet. Lancôme reprezint` esen]a femeii, radiant`, fascinant`, activ` [i sublim`. Parfumurile Lancôme intrig` fiecare femeie [i fiecare b`rbat, apelând la sentimentele lor intime, personale. Roxana Bichi[
"De ce am fondat Lancôme? Deoarece am observat c` francezii erau din ce \n ce mai pu]in prezen]i pe pia]a produselor de \nfrumuse]are. Dou` case americane preluaser` controlul, nu doar pe pia]a din Statele Unite, ci la nivel interna]ional. Am sim]it c` era timpul ca o companie francez` s` li se al`ture.” Armand Petitjean, Fondator Lancôme
Stop to shop 67
Story oF...
elefantul ]i Porumbi\a
Când Porumbi]a s-a \ndr`gostit de Elefant, to]i au luat-o drept o glum`. Tân`ra [i ne\mblânzita Frida Kahlo l-a \ntâlnit pe Diego Rivera, marele pictor muralist, \ntr-un Mexic plin de efervescen]` politic`. |mpreun` au format un cuplu legendar, unit pân` la cap`t \n lupta comunist`, \ntr-o ambi]ie artistic` care avea s` supravie]uiasc` tuturor \ncerc`rilor conjugale. 68 Stop to shop
“Pictura mea poart` \n ea mesajul durerii”, avea s` scrie, \n propriul jurnal, Frida- o femeie curajoas` care \[i masca suferin]a \n spatele hohotelor de r~s. N`scut` \n 1907, \n apropiere de Ciudad de Mexico, Frida \nva]` devreme ce este suferin]a. La 6 ani este diagnosticat` cu poliomelit` iar, mai t~rziu, la 18 ani, un accident \ngrozitor de autobuz \i va afecta piciorul [i coloana vertebral` pentru totdeauna.
diego rivera, un accident major \n via]a mea “|n via]a mea, am suferit dou` accidente majore, avea s` spun` Frida. Primul a fost c~nd a dat ma[ina peste mine iar al doilea a fost chiar Diego. C~nd aveam 17, Diego s-a \ndr`gostit de mine.
Tata nu \l pl`cea pentru c` era comunist [i pentru c` spunea c` arat` ca un Bruegel foarte gras. |l asem`na unui elefant care vrea s` se \nsoare cu o porumbi]`. Cu toate astea am f`cut preg`tirile de nunt` pe 21 august 1929. “ La vremea respectiv`, Diego Rivera era recunoscut pentru via]a aventurier` [i traiul \n concubinaj. Cu toate astea, va face din Frida prima [i unica lui so]ie. “Am \mprumutat un jupon, o bluz` [i un rebozi de la servitoare [i ne-am c`s`torit. Nu a venit nimeni la nunt` \n afar` de tata care l-a avertizat c` sunt un om bolnav [i c` a[a voi fi toat` via]a”, \[i aminte[te Frida. Nimeni nu p`rea s` le dea vreo [ans`, \ns` Fridei nu i-a p`sat de ce zicea lumea. P~n` la urm`, era copilul unor p`rin]i bolnavi [i
Story oF... fuzat` de vanitosul arstist care, la vremea respectiv`, era antamat la Rockefeller Center chiar de patron. Momentul \i va aduce mare glorie lui Diego chiar dac`, de facto, lucrarea nu va vedea lumina zilei vreodat`. Comunist convins [i un excentric \n opinii, Diego Rivera insereaz` portretul lui Lenin \n lucrarea comandat` de Nelson Rockefeller, lucru care avea s` \l \nfurie pe acesta. Nedorind s` [tearg` ce a pictat, Rivera rupe leg`turile cu patronul s`u, iar Rockefeller \i distruge integral lucrarea.
s`raci. Avea nevoie de bani [i deopotriv` de iubire. Cu at~t mai adev`rat e [i faptul c` mariajul celor doi i-a oferit tinerei pictori]e [ansa de a se mi[ca nu numai \n Mexicul natal, dar de a cuceri, \n egal` m`sura, lumea artistic`. Frida licean` dezghe]at`, Frida androgin`, Frida militant` comunist`, Frida indianc` tehuan`, Frida so]ia iubitoare, Frida so]ia r`nit`, Frida seduc`toarea, Frida zei]a, Frida martir`, Frida cea obsedat` de moarte, Frida mexicanc` sunt c~teva ipostaze ale picturilor sale r`mase m`rturie \n istorie.
un cuplu dramatic cucere[te america
sora mea, Cristina, tulbur` lini[tea casei albastre
Frida [i-a \nceput via]a de so]ie \ntr-un apartament aproape gol, de-a lui Diego. Un pat \ngust, un set de farfurii [i o mas` lung` de salon erau singurele bunuri. Pentru c` nu putea s` aib` copii, a \ncercat s`-[i distrag` aten]ia \nso]indu-l \n tot locul pe Diego. Astfel, \n toamna lui 1930, pentru prima oar`, Frida c`l`tore[te \n afara ]`rii, la San Francisco, unde \l urmeaz` pe Diego care avea de executat c~teva picturi murale. Reu[esc astfel s` atrag` aten]ia arti[tilor americani [i, deopotriv`, a unor influen]i oameni de afaceri care le vor deveni patroni. Ajung deliciul presei americane. Nimic nu era mai fascinant dec~t acest cuplu dramatic. Eafrumoas`, \ntunecat` [i sub]ire, \n rochie mexican` lung`, cu bijuterii elaborate; el - un b`rbat genial, gras, f`c~ndu-[i de fiecare dat` apari]ia \ntr-un costum
Dup` acest episod, spre bucuria Fridei [i triste]ea lui Diego, cei doi se mut` \napoi \n Mexic, \ntr-o cas` care avea s` fac` istorie peste ani. De fapt, cl`direa lega printr-un pod dou` case- cea albastr` a lui Diego [i cea roz a Fridei. Diego avea s` spun` c` au ales acest proiect pentru “lini[tea c`minului conjugal�. Pentru Frida nu a fost dec~t lini[tea dinaintea furtunii. Vizibil enervat de re\ntoarcerea \n Mexic, aventurier din fire, Diego \i va da lovitura de gra]ie Fridei \n momentul \n care decide s` \nceap` o poveste de dragoste cu sora mai mic` a acesteia, Cristina. Mereu a [tiut c` Diego \i este infidel, a \ncercat chiar s`-[i creeze un scut de ap`rare \n fa]a escapadelor conjugale, \ns` aventura cu Cristina, confidenta [i sora ei, avea s` fie o lovitur` prea mare pentru firava Frida.
[ifonat, cu o p`l`rie larg` pe cap. |n cele [ase luni c~t stau la San Francisco, Frida este internat` de urgen]` la spital, pentru problemele care se agravaser` la picior. Dup` o scurt` vacan]` \n Mexic, sunt invita]i la New York unde Diego prime[te o lucrare de anvergur` la Muzeul de Art` Modern`. Este momentul \n care cei doi so]i [i-i vor face patroni pe John [i Abby Rockefeller. |ns`, singur`tatea \n doi se va accentua, iar vizitele Fridei la spital vor fi din ce \n ce mai dese. |n m`rturiile sale, precum [i \ntr-un tablou sf~[ietor, Frida confirm` faptul c` fusese \ns`rcinat` [i pierduse copilul. O durere care avea s` se accentueze \n acela[i an, odat` cu moartea mamei. T~nje[te dup` Mexic [i \i cere lui Diego s` o trimit` acas`. Este re-
Stop to shop 69
Story oF...
Frida \l p`r`se[te pe Rivera, \[i cump`r` un apartament \n Mexico City, tr`indu-[i via]a independet de Diego. Curpins` de sentimentul abandonului, se refugiaz` \n bra]ele multor b`rba]i, dar exploreaz` [i sexualitatea femeilor. Unul dintre b`rba]ii la care a ]inut, suferind atunci c~nd va fi p`r`sit` pentru o alt` femeie, este fotograful ungar Nickolas Muray care avea s` \i scrie: “{tiu c` eu am fost un substitut temporar \n via]a ta. Sper c` \]i vei g`si raiul intact c~nd te vei \ntoarce acas`. |]i voi fi pe veci recunosc`tor pentru fericirea pe care jum`tate din tine mi-a dat-o cu at~ta generozitate”.
te-am iubit mai mult dec~t propria piele |n iulie 1935 \i va scrie lui
70 Stop to shop
Diego: “Te-am iubit mai mult dec~t propria piele.” |n jurnalul s`u, Rivera m`rturise[te c` Frida se re\ntoarce la el cu o oarecare m~ndrie strivit`, \ns` cu aceea[i iubire. Se rec`s`toresc, dar nu \nainte de a stabili regulile jocului impuse, de aceast` dat`, de ea. Frida \i cere lui Diego s` nu aib` rela]ii sexuale tocmai pentru c` nu poate trece peste rela]ia cu Cristina, totodat` stabilesc s` \[i accepte escapadele amoroase [i s` pl`teasc`, \n mod egal, datoriile casei. Din spusele apropia]ilor, nici unul din ei nu avea s` respecte acest pact. |n ‘41, s`n`tatea Fridei se deterioreaz` din nou. Obosit`, depresiv` dup` moartea tat`lui, suferind de astenie, trece prin dureri fizice crunte. Testele de s~nge, radiografiile [i multe tipuri de corsete create pentru a-i sus]ine coloana vertebral`, devin o rutin` \n via]a ei. Trece printr-o perioad` lung` de repaos la pat, imobilizat` din cauza coloanei, \ncerc~nd din r`sputeri s` g`seasc` for]a de a merge. |n ciuda problemelor de s`n`tate accentuate, Frida va tr`i ce-a dea doua c`s`torie cu Diego cu o intensitate maxim`. Rela]ia lor se va consolida, poten]at` fiind de fidelitatea [i afec]iunea lui Diego. Rivera o numea “feti]a lui”, pe c~nd Frida \l alinta “broscoiul meu”. De altfel, Frida avea s` noteze \ntr-o fil` de jurnal: “Diego este \nceputul. Copilul meu, iubitul meu, pictorul, prietenul, so]ul meu, tat`l meu, fiul meu, eu. Diversitatea univer-
sal` \n unitate. De ce \l numesc Diego al meu? Nu a fost [i nu va fi niciodat` al meu. |[i apar]ine.” Diego a [tiut mereu c` Frida \i va dep`[i geniul, cum de altfel [i Frida a [tiut c` \n lipsa lui nu va putea crea. De[i mult` vreme s-a sim]it frustrat de opera ei, Diego avea s` recunoasc`, cu pu]in timp \nainte de a o pierde pe Frida, c` e cea mai mare pictori]` a Mexicului. Imobilizat` la pat de ani de zile, chinuidu-se \ntr-un corset care \i sus]inea coloana, plin` de cangrene, Frida moare \nainte de a \mplini 47 de ani. Cauza se presupune a fi un edem pulmonar, \ns` mul]i o suspecteaz` de o supradoz` indus`. |n jurnalul s`u, Diego Rivera noteaz`: “A murit cea mai frumoas` parte din mine. Iubirea”. Diana Rodan
CariEr+
}tii cine e]ti: care sunt abilit`\ile tale unice? C
Corina Mih`ilescu Specialist Resurse Umane
72 Stop to shop
red c` sunt acea persoan` c`tre care se \ndreapt` prietenii mei atunci c~nd se simt stresa]i sau c~nd trec printr-un moment mai dureros. Deci, cred c` am abilitatea de a calma spiritele atunci c~nd triste]ea le bate la u[`. Nu am capacitatea de a le rezolva problemele, doar de a-i face s` se simt` mai bine [i posibilitatea de a vedea partea pozitiv` sau poate realitatea. Am capacitatea de a ]ine un secret. Am abilitatea de a vedea ambele fe]e ale unei probleme. Nu am, \ns`, capacitatea de a lua decizii pentru tine, dar \]i pot oferi posibilitatea de a vedea mai mult de o solu]ie, \ntro anumit` problem`. Poate aceste calit`]ii sau talente ale mele stau la baza alegerii mele
de a studia psihologia [i de a lucra cu oamenii. Nu cred c` abilit`]ile mele sunt mai bune dec~t cele ale altor persoane. Fiecare dintre noi este unic [i talentat, \n felul nostru propriu.
Fiecare persoan` se na[te cu un set unic de talente |nc` din timpul [colii primare ni se transmite c~t de puternic un singur cuv~nt poate fi. Pe m`sur` ce \mb`tr~nim vedem \n propriile noastre experien]e c` am ignorat diverse aspecte c~nd eram adolescen]i [i regret`m. |n]elepciunea popular` are o colec]ie de proverbe [i c~ntece despre puterea cuvintelor. Scopul unui profesor este de a \nv`]a un copil modul de utilizare
CariEr+ a cuvintelor corespunz`tor. Sarcina poate p`rea u[oar`, dar exist` o mul]ime de aspecte care merit` a fi luate \n considerare. Fiecare copil este o personalitate unic`, are competen]e [i abilit`]i proprii. Acesta este \nceputul. {tiind ceea ce faci cel mai bine – care sunt cele mai puternice talente [i abilit`]ile tale – [i a g`si apoi un loc de munc` care se potrive[te cel mai bine acestor talente este fundamental pentru succesul profesional, dar [i pentru \mplinirea personal`. Fiecare persoan` se na[te cu un set unic de talente care confer` o capacitate special` de a efectua anumite tipuri de sarcini \ntr-un mod natural, dar, de asemenea, [i alte sarcini care par a fi mai laborioase. |n concep]ia mea, aceasta este temelia de baz` a viziunii personale, este informa]ia de care ai nevoie la fiecare punct de cotitur` din cariera ta. Gothe spunea c` cel mai important lucru \n via]` este de a avea un scop [i de a avea aptitudinea [i perseveren]a necesare atingerii lui. {tii ce talente [i abilit`]i ai? Am auzit multe persoane, de multe ori spun~nd: „Sigur c` da!”. Am descoperit c` acest lucru este absolut adev`rat, cel pu]in pentru mine [i pentru oamenii c`rora le-am acordat suport, dea lungul experien]ei mele. Dar, exist` [i persoane care nu \[i cunosc abilit`]ile personale, de[i dac` le-ar cunoa[te ar putea fi mai relaxa]i.
neferici]i sau nemul]umi]i \n \ndeplinirea respectivelor lucruri. De exemplu, am cunoscut mul]i profesioni[ti care au devenit manageri de succes \n practicile lor prin educa]ie, formare [i experien]` [i, totu[i, sunt foarte nemul]umi]i cu cariera lor. Piesa lips` din puzzle-ul pentru ei a fost \n zona de abilit`]i; de-a lungul timpului, unii au realizat c` rolurile pe care le au nu le permit s` \[i utilizeze talentele lor naturale, iar aceasta reprezint` baza lor de frustrare [i plictiseal`. Al]ii, sub \ndrumare, au \nv`]at c` au fost nemul]umi]i deoarece locurile lor de munc` solicit` \n mare m`sur` abilit`]ile pe care nu le au. Nu este vina noastr`. Acest lucru nu este ceva ce am \nv`]at \n [coal` [i, cu siguran]`, nu este ceva ce descoperim la locul de munc`. F`r` un instrument de evaluare obiectiv, este destul de greu s` afli care dintre abilit`]ile tale sunt cele utile la locul t`u de munc`. |n plus, \n carierele noastre, de obicei, accentul este pus pe educa]ie, dezvoltarea abilit`]ilor tehnice, pe training, \n general. De[i importante, ele nu sunt abilit`]ile tale \nn`scute sau aptitudinile tale unice. Adesea, oamenii confund` conceptul de abilit`]i cu competen]e [i/sau inteligen]a, dar ele nu sunt acela[i lucru. Persoanele inteligente, oameni foarte motiva]i pot realiza multe lucruri pentru care au pu]in sau chiar deloc talent natural, dar ei pot fi
deci, ce sunt abilit`]ile naturale? Acestea sunt talente \nn`scute care sunt \ntotdeauna accesibile pentru tine de a le utiliza, \n orice moment [i \n orice loc. Pe la 14 sau 15 ani, abilit`]ile tale naturale s-au stabilizat [i ele vor r`m~ne cu tine, neschimbate, pentru toat` via]a ta. Nu trebuie s` le pui la treab` sau s` le utilizezi \n mod regulat ca ele s` se men]in`. Pur [i simplu exist` \n tine, chiar dac` nu e[ti con[tient de ele. De obicei, te \mping c`tre un anumit tip de activitate. Pentru unii oameni, ele se traduc printrun talent pentru muzic` sau pentru design sau un talent pentru g~ndirea teoretic`. Alte talente sunt mai generalizate, cum ar fi oameni care gestioneaz` [i ad-
Stop to shop 73
CariEr+ ministreaz` diverse activit`]i - administratorii, sau abilit`]i care te ajut` s` ai o u[urin]` \n a scrie texte sau de a preda din cuno[tin]ele tale celorla]i. Exist` anumite abilit`]i care sunt mai puternice [i influente: abilit`]ile de conducere. Dac` le ai, este important s` le con[tientizezi existen]a, deoarece acestea au o mare influen]` asupra ta, indiferent c~t de dezvoltate sunt. |n experien]a mea de lucru \n recrutare [i \n resurse umane, am v`zut mul]i oameni a c`ror nemul]umire la locul de munc` provenea din lipsa de con[tientizare a propriilor abilit`]i. Practic, se aflau \n situa]ia \n care ceea ce f`ceau \i nemul]umea profund, pentru c` nu \[i puteau folosi abilit`]ile naturale. De asemenea, este important s` [tii cum abilit`]ile tale interac]ioneaz` \ntre ele [i s` lucrezi \ntr-un domeniu \n care s` \]i po]i folosi talentele \nn`scute.
74 Stop to shop
S` func]ionezi pe baza abilit`]ilor tale \]i va da mai mult` energie [i \]i va oferi p~rghii noi pentru cunoa[tere.
de ce este important s` [tii care sunt abilit`]ile tale – cheie? |n primul r~nd, abilit`]ile naturale exercit` influen]` aspura u[urin]ei sau dificult`]ii \n confruntarea cu anumite tipuri de activit`]i de munc`. Atunci c~nd o sarcin` specific` necesit` un set de abilit`]i care sunt naturale pentru tine, po]i derula acea activitate \n mai pu]in timp, cu mai pu]in efort, utiliz~nd mai pu]in` energie. Pe de alt` parte, atunci c~nd o activitate necesit` talente pe care tu nu le-ai dezvoltat, vei fi nevoit s` petreci mai mult timp pentru \ndeplinirea ei, s` depuni eforturi mai mari [i mai mult` energie pentru a atinge un nivel similar de performan]`. Acest mecanism explic` de ce anumite seturi de activit`]i
sunt relativ u[oare pentru o persoan`, dar nu [i pentru o alta. Valorile personale, obiectivele, influen]a familiei, interesele, abilit`]ile joac`, de asemenea, un rol important. Acestea fiind spuse, [tiind care \]i sunt talentele te va ajuta s` gestionezi mai bine modul \n care lucrezi. Exist` mai multe moduri de a rezolva o sarcin` de serviciu, [i \n situa]ia \n care o desf`[ori folosindu-te de abilit`]ile tale va crea mai mult` energie [i va poten]a dezvoltarea talentelor personale. |n al doilea r~nd, [tiind care sunt talentele tale \]i va permite s` \]i comunici preferin]ele celor cu care lucrezi [i cu care tr`ie[ti. Va fi mai limpede pentru tine ceea ce \]i place s` faci [i realizezi cu u[urin]`, dar, de asemenea, vei [ti [i care sunt activit`]ile pe care nu le \ntreprinzi \n mod natural.
Stop to Shop
Foto: Mihai Stetcu
Pe Raluca o cunoa[tem de la un celebru reality show, rampa sa de lansare \n televiziune. De atunci, am v`zut-o pe micul ecran sau pe podiumurile de mod`. Este absolvent` a Facult`]ii de Litere – sec]ia englez`român`, la Universitatea de Vest din Timi[oara.
shopping-ul [i raluca l`z`ru], o rela]ie de durat` Stop to shop 75
“F`r` a spune mai mult, “Donna Ida” a r`mas raiul vestimentar pe p`mânt pentru mine.” 76 Stop to shop
Foto: Mihai Stetcu
Stop to Shop
Stop to Shop
louise’s bookshop – un univers aparte La Londra am intrat \n cea mai frumoas` libr`rie pe care am v`zut-o \n via]a mea. Se nume[te “Louise’s Bookshop” [i este, de fapt, mai mult dec~t o libr`rie. Este un concept store cu c`r]i, albume de poze, de art`, de antichit`]i, suveniruri, ceasuri, rame de fotografii, CDuri. Are o superb` camer` cu tablouri. Se serve[te ceai [i se ascult` Muse [i Coldplay… Acolo m-am sim]it \ntr-o alt` lume. Era ca [i c~nd ai fi evadat \ntr-un univers frumos, cald, primitor [i cu muzic` bun`.
“Acolo m-am sim]it \ntr-o alt` lume. Era ca [i când ai fi evadat \ntr-un univers frumos, cald, primitor [i cu muzic` bun`.” raiul vestimentar pe p`mânt |n Vene]ia, am nimerit \n cel mai sofisticat boutique de \mbr`c`minte, \nc`l]`minte [i accesorii \n care am fost vreodat`: “Donna Ida”. Pe l~ng` [ampania cu care e[ti \nt~mpinat, ai parte de ospitalitate [i c`ldur` atunci c~nd e[ti \ndrumat [i servit. Aici, cei mai frumo[i pantofi Isabe Marant \]i z~mbesc din col]ul magazinului, cea mai elegant` rochie Maison Martin Margiela este parc` f`cut` pentru tine, cel mai frumos clutch Chloe mai avea pu]in [i f`cea picioare, pentru a veni c`tre tine… F`r` a spune mai mult, “Donna Ida” a r`mas raiul vestimentar pe p`m~nt pentru mine.”. Roxana Bichi[
Foto: Mihai Stetcu
Raluca L`z`ru] ne \nc~nt` \n fiecare duminic` seara, prezent~nd emisiunea “Super Bingo Metropolis” de la Antena 1, al`turi de celebrii }ociu [i Palade, av~ndu-l ca partener pe Escu. Dac` este \ntrebat` ce pasiuni are, va r`spunde prompt c` sportul este una dintre ele. |ns`, ]in~nd cont c` nu reprezint` o apari]ie de neglijat \n ceea ce prive[te vestimenta]ia, am fost curio[i s` afl`m care este rela]ia sa cu shopping-ul, mai ales atunci c~nd c`l`tore[te \n afara ]`rii. “|mi vin \n minte at~tea magazine frumoase \n care am intrat de-a lungul timpului, \n vacan]e, excursii, vizite sau c~nd aveam job-uri \n afara ]`rii, \nc~t cu greu m` pot opri doar la unul singur. A[a c` o s` vorbesc despre dou` experien]e tare pl`cute \n ceea ce prive[te magazinele.
Stop to shop 77
diSCovEr thE world
Supranumite [i ‘’Bijuteriile Oceanului indian’’, insulele Seychelles se desvr[esc ca un adevrat paradis [i, totodat, ca cele mai splendide arhipelaguri din \ntreaga lume. Cu un numr de 115 insule situate la sud de ecuator, \n Oceanul indian, este format din 41 de insule granitice [i 74 de insule coraligene. Dintre cele mai cunoscute insule fac parte [i Mahe, la Digue, Praslin, Silhouette, Bird, Fregate [i Desroches. Ceea ce trebuie s cunoa[te]i despre aceste insule este faptul c au fost descoprite de Vasco Da Gama, la \nceputul secolului al XVi-lea. |n schimb, acestea au rmas nelocuite \nc 150 de ani, pn la sosirea francezilor. A[adar, dac sunte]i \n cutarea unui paradis tropical, departe de aglomera]ia ora[elor, atunci insulele Seychelles sunt locul ideal pentru to]i pasiona]ii BijUteriile OCeAnUlUi inDiAn de experien]e tropicale.
insulele seychelles 78 Stop to shop
diSCovEr thE world
Tradi]ii [i cultur` De-a lungul timpului, Insulele Seychelles au r`mas un fel de colaj de diferite rase, religii [i tradi]ii. Astfel \nc~t, fiecare na]iune format` a fost reprezentat` diferit \n acest amestec de culturi. Influen]ele pe care le-au avut aceste fuziuni umane pot fi sesizabile cu u[urin]` \n domenii precum muzic`, dans, buc`t`rie sau arhitectur`. |n acela[i timp \ns`, locuitorii [i-au creat o limb` [i o cultur` unice. Un obicei care se p`streaz` cu sfin]enie este str~ngerea m~inii atunci c~nd cineva p`[e[te pentru prima dat` \n acest loc. Fiind o ]ar` cu propor]ii destul de mici, Seychelles se poate m~ndri cu o cultur` aparte. Arta, de-a lungul istoriei sale, a adunat \n portofoliul s`u pictori, sculptori, scriitori [i poe]i, artizani, muzicieni [i dansatori celebri, cunoscu]i pe \ntreg Mapamondul. O vacan]` \n Seychelles va aduce cu sine o imagine fabuloas` asupra vie]ii sociale [i culturale. Ve]i avea [ansa de a \nt~lni o serie de artizani produc`tori de lucr`ri de art` care includ vitraliu sau produse rezultate din coaja de nuc` de cocos, coralii, aur [i argint. Mai mult
dec~t at~t, un rol de seam` \n tradi]ia creol` \l ocup` muzica [i dansul, acestea fiind prezente \n mai toate tipurile de festivit`]i locale. Muzica, la r~ndul ei, \[i are o r`d`cin` foarte puternic` \n sunetele produse de tobe, gherghef [i Tam-Tam. |n Insulele Seychelles se reg`sesc trei limbi oficiale: creola, engleza [i franceza, \ns` o mare parte dintre locuitori vorbesc destul de bine italiana [i germana. Din punct de vedere al designului architectural, casele \[i au o frumuse]e unic`. Vechimea, \n forma sa brut`, \mbin` stiluri din secolele XVII [i XVIII. Acoperi[uri abrupte [i verande largi, cam a[a s-ar descrie, \n mare, imaginea caselor din zon`.
Fun point! |n mare parte, locurile de distrac]ie zonale se bazeaz` pe sporturile nautice. Scufundarea, de exemplu, este un sport extrem de popular, practicat tot timpul anului, cu un v~rf de sezon cuprins \ntre lunile aprilie [i mai. |n aceast` perioad`, apa este lini[tit`, iar vizibilitatea foarte bun`. Locurile ideale pentru practicarea scufund`rilor sunt Insulele
Aldabra [i Parcul Marin din Golful Ternay, o zon` extrem de frumoas`, cu ad~ncimi de peste 19 metri. Mai mult, peisajul subacvatic, abundent \n forma]iuni de corali [i alte viet`]i marine, fascineaz` pe deplin pe cei care se av~nt` \ntr-o astfel de aventur`. Pe l~ng` celebrele scufund`ri, se mai practic` [i snorkeling-ul. Pentru cei care vor sa \ncerce acest sport exist`, bine\n]eles, destul de multe locuri potrivite, situate foarte aproape de plaj`, chiar l~ng` ]`rmurile st~ncoase. Golful, de asemenea, este o alt` activitate practicat` \n Insulele Seychelles. |ntr-adev`r, nu sunt foarte multe loca]ii unde se practic`, \ns` suficiente pentru turi[ti. Un astfel de loc se g`se[te la “Lemuria Resort Championship”, \n Insula Praslin. Pe l~ng` acesta, mai putem aminti [i Insula Mahe, cu “Hotelul Reef”, unde terenul de golf num`r` numai nou` g`uri. Pentru iubitorii de pescuit, apele oceanului sunt un paradis nemaipomenit. Acest sport se poate practica \n zona de l~ng` “St. Francoise” [i “Alphonse”, loc recunoscut ca fiind cel mai bun de pescuit \n ap` s`rat` din lume.
Stop to shop 79
diSCovEr thE world
Ce vizit`m? rezerva]ia natural` • “Cousin” – \n acest minunat loc pute]i admira specii rare de p`s`ri, ca Seychelles toc-toc sau r~ndunica alb`.
parcul na]ional marin • “st. anne” – acesta cuprinde insulele St. Anne, Rezerva]ia natural` “Beacon”, insula “Round” [i insula “Moyenne” (insul` privat`). insula mahe – o fru• muse]e arhitectonic` unic`, ce \nf`]i[eaz` o reproducere a Turnului cu Ceas, din Londra. insula praslin – \n acest • loc se afl` “Vallee de Mai”, introdus \n lista de partimoniu mondial UNESCO. aldabra – cel mai mare • atol din lume, format din 13 insule, practic o treime din totalul suprafe]ei insulelor Seychelles. insula desroches – cea • mai mare insul` din arhipelagul Amiratelor. Aici pute]i \ncerca sporturi acvatice precum scufund`rile, \ntruc~t zona st~ncoas`, plin` de tuneluri [i pe[teri acvatice, permite acest lucru. plajele cu nisip alb ale • insulei mahe..
80 Stop to shop
Bucate creole …cu dragoste! M~nc`rurile creole sunt foarte apreciate peste tot \n lume, pentru c` \mbin` cu succes carnea de miel, pe[tele, fructele de mare sau legumele cu numeroasele condimente exotice. |n special, \n insulele Seychelles, m~ncarea are la baz` o mare diversitate de fructe [i legume precum papaya, mango, banane, avocado, grapefruit [i ananas. Ca specialit`]i zonale trebuie s` remarc`m: caracati]a, carnea de homar, porc [i pui. Din punct de vedere al b`uturilor, ve]i fi surprin[i s` descoperi]i o gam` larg` de astfel de produse. B`utura local` se nume[te “calou’’[i este un fel de vin produs din palmier. I se mai spune [i “vinul de palmier”. “Bacca” - un lichior produs din trestie de zah`r, care se serve[te de obicei la ocazii speciale, este, de asemenea, o b`utur` destul
de consumat` de turi[ti. De re]inut faptul c` buc`t`ria creol` este foarte consistent` [i destul de picant`, fuzion~nd printr-o varietate de stiluri: de la cea englez` [i francez`, p~n` la chinez` [i indian`.
”shop till’ you drop” Shoppingul \n Insulele Seychelles este foarte practicat de c`tre vizitatori. Ace[tia, odat` ajun[i aici, iau cu asalt centrul capitalei Victoria, unde vor descoperi cel mai impozant [i important magazin: “Seychelles Buy and Sell”. Acest centru comercial este deschis \n fiecare zi a s`pt`m~nii, cu excep]ia zilei de duminic`. Mai mult, un alt loc de shopping \n care pute]i merge este “Cote d’Ore” sau “Anse Volbert”. Aici pute]i g`si numeroase magazine de suveniruri sau obiecte de decor. Elena Dumitru
diSCovEr thE world
Bine de ]tiut Clima \n Seychelles este
•sublim`, f`r` fenomene
extreme. Temperaturile nu scad sub 24 de grade, dec~t foarte rar, sau aproape niciodat` nu dep`[esc 32 de grade. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse \ntre 26-29 de grade, ceea ce \nseamn` c` insulele pot fi vizitate tot anul. Nu trebuie s` ratezi festi-
•valul subacvatic de film [i
imagine SUBIOS, care \]i ofer` prilejul s` vizionezi pelicule din lumea marin`. Mai mult, \n fiecare an, \n luna martie, “Festivalul Creol” aduce cu sine un \ntreg spectacol de tradi]ii [i obiceiuri, p`strate de peste 200 de ani. Vizita]i Insula Bird, loc \n
•care tr`iesc broa[te ]es-
toase uria[e [i p`s`ri cu pene multicolore, de o frumuse]e unic` \n lume. Pre]ul unei astfel de excursii variaz` \ntre 100 [i 300 de euro, de persoan`.
Stop to shop 81
FlavourS
Mango lassi cocktail
ingrediente: 1 can` pulp` de mango; 1 can` de iaurt rece; 1/2 can` de lapte rece; 4 linguri de zah`r; 1 linguri]` zeam` l`m~ie; 1 v~rf de cu]it de cardamom m`cinat (op]ional)
Mod de preparare:
From india with love:
Onion Bahjji
Cur`]a]i fructele de mango, \ndep`rta]ile coaja [i s~mburele [i felia]i-le. Stropi]i
ingrediente:
Mod de preparare:
2 cepe mari (t`iate pe jum`tate [i feliate mediu, ca grosime) 1/2 can` de f`in` de n`ut 1 linguri]` de coriandru, m`cinat 1 linguri]` de turmeric 1/2 de linguri]` de garam masala 1/4 linguri]` sare [i piper 1/4 linguri]` ardei iute pisat 2 linguri de ulei de m`sline
|ntr-un bol, amestec`m f`ina de n`ut cu coriandrul m`cinat, turmericul, garam masala [i ardeiul iute. Peste aceast` compozi]ie ad`ug`m ap` p~n` c~nd ob]inem o consistent` sm~nt~n` groas`. Separat, \ntr-o tigaie \ncins` cu uleiul de m`sline, \nmuiem ceapa cu pu]in` sare [i piper, totul la foc mic, aproximativ cinci minute, [i o l`s`m la r`cit – \ns` nu foarte mult timp. Mai apoi, o \ncorpor`m \n amestecul anterior, l`s~nd-o circa zece minute \n repaus, pentru ca aromele s` se \ntrep`trund`. Ulterior, cu o lingur`, depozit`m mici gram`joare \ntr-o tav` uns` bine cu ulei, sau pe h~rtie de copt, [i le introducem la cuptorul pre\nc`lzit, la foc moderat, aproximativ 25-30 de minute.
Mod de servire Se serve[te cu lipie sau turt`.
82 Stop to shop
pulpa de fruct cu zeam` de l`m~ie pentru a preveni oxidarea. Pune]i iaurtul, zah`rul [i pulpa de mango \n paharul unui blender. Pasa]i bine fructele cu iaurtul. Ad`uga]i laptele [i pasa]i \nc` 30 de secunde pentru a ob]ine o b`utur` cremoas`. Servi]i-l \n pahare de sticl`, pudrat cu pu]in cardamom m`cinat.
pont: “Mango Lassi” se serve[te imediat, rece, sau dup` ce a fost ]inut c~teva ore la frigider.
Rubric` realizat` de Elena Dumitru
chiftelu}e de ceap| indiene
horoSCop
Prim`vara se num`r` Berbec
Rac
21 martie - 20 aprilie
22 iunie - 22 iulie
nu te gr`bi! Nu ar trebui s` fii entuziasmat \nainte s` fii sigur de succesul care \]i d` t~rcoale, ci mai degrab` r`m~i \n a[teptare, p~n` c~nd vei fi pe deplin convins c` lucrurile au luat o traiectorie corect`. Vorba aceea: “nu spune hop p~n` nu sari�, [i la fel trebuie s` procedezi [i \n astfel de cazuri.
marele cuceritor. Dac` te sim]i \ndr`gostit, atunci nu trebuie s` p~nde[ti din umbr`, ci s` te la[i u[or descoperit, pentru c` succesul \n plan erotic depinde numai de curaj. Fii tu cel care face primul pas, deoarece ai putea rata o ocazie pe care ai putea s` o regre]i mai t~rziu. A[adar, preia ini]iativa!
Taur
Leu
21 aprilie - 21 mai
23 iulie - 22 august
g~nduri senine. Trebuie s` [tii c` aproape orice problem` poate fi rezolvat` dac` aduci \n prim plan sentimentele. Nu te \nc`rca cu lucuri care nu \]i aduc niciun beneficiu [i nu l`sa greut`]ile pe care le \nt~mpini s` te cople[easc`. |ncearc` s` cau]i acel punct luminos care te face s` g~nde[ti pozitiv.
o nou` etap`. E lesene de \n]eles c` dac` nu faci un efort s` pui punct unei situa]ii care observi c`-]i face r`u, o s` r`m~i ag`]at \ntr-o rela]ie f`r` finalitate. Numai de tine depinde s` stopezi totul, pentru c` orice am~nare ar putea fi insuportabil`. Ai curajul ca \ntr-un moment de respiro s` iei cea mai bun` decizie.
Gemeni
Fecioar`
22 mai - 21 iunie
23 august - 21 septembrie
o inim` deschis`. Dac` sim]i nevoia de relaxare, las`-te condus spre acele preocup`ri care \]i deschid inima: un film, o plimbare, o [edin]` la cosmetic`, pu]in shopping, prin care vei vedea via]a \ntr-o lumin` mai frumoas`. Trebuie s` te descoperi mai mult, iar pentru asta ai nevoie de un pic de r`sf`]. Si dac` este [i persoana iubit` prin preajm`, atunci ziua este cu adev`rat una fericit` [i \mplinit`.
ambi]ia spune totul! Po]i ajunge la triumful pe care \l visezi, dar numai prin lupt`, a[a c` nu te l`sa dobor~t de primul hop. Orice impediment \[i are scopul s`u, acela de a te pune la \ncercare pentru a demonstra dac` vrei cu adev`rat ceea ce visezi s` atingi. E[ti dispus s` renun]i din prima? Ia aminte c` visul ]i se va \mplini prin a[teptare [i merit` s` faci tot ce po]i pentru a-l finaliza!
84 Stop to shop
horoSCop
...sfaturile! Balan]`
Capricorn
22 septembrie - 22 octombrie
21 decembrie - 19 ianuarie
prietenie. Amicii sunt cea mai mare fericire \n momentul de fa]`, pentru c` tr`ie[ti situa]ii haioase [i relaxante. Se spun glume, v` face]i unii altora diverse [otii, ceea ce \ntre]ine o atmosfer` tonic`. Aproape c` nu mai acorzi importan]` [i altor preocup`ri, \n afar` de ace[ti amici care te invit` peste tot sau te sun` \ncontinuu.
accept`-]i condi]ia. Nu trebuie s` insi[ti s` ai tu ultimul cuv~nt \ntr-o discu]ie aprins` \n care e[ti implicat, pentru c` trebuie s` ai \n vedere faptul c` mai au [i al]ii dreptate, nu numai tu! Accept`-te \nvins, atunci c~nd e cazul, [i \ncearc` s` \n]elegi argumentele celuilalt. Fiecare om are dreptul s`-[i sus]in` punctul de vedere!
Scorpion
V`rs`tor
23 octombrie - 21 noiembrie
20 ianuarie - 18 februarie
impruden]`. De[i e[ti ager la minte [i ironic atunci c~nd trebuie, lumea din jur nu va pune la suflet criticile tale, asta pentru c` reu[e[ti s` le transmi]i \ntr-o form` amuzant`. E[ti u[or mali]ios, dar se simte totu[i c` nu o faci cu inten]ii rele, ci doar pentru a-i provoca un pic pe cei din jurul t`u. Ceilal]i vor aprecia, la r~ndul lor, efortul t`u.
stare de labilitate. De la un timp, ai o stare psihic` destul de [ubred` [i ai sentimentul c` orice cuv~nt \]i este destinat cu inten]ii rele. E[ti suferind, \n sinea ta, de ceva care te cople[e[te [i te \nchizi \n tine, ceea ce amplific` starea de tensiune. Cei din jurul t`u ai vrea s` te protejeze cumva [i s` se comporte “cu m`nu[i�.
S`get`tor
Pe[ti
22 noiembrie - 20 decembrie
19 februarie - 20 martie
nevoie de timp. Fiindc` ai o rela]ie mai special` cu orele [i minutele, ai tendin]a de a cere un r`gaz, s` prelunge[ti un termen, sau s` cau]i solu]ii pentru a profita mai mult de o situa]ie care \]i convine. Toat` lumea te va aprecia pentru c` po]i s` \]i termini toate sarcinile la timp. E[ti foarte m~ndru de tine, iar acest lucru se va reflecta \n comportamentul t`u.
plan de afaceri. |]i dore[ti o via]` mai bun`, \n care s` cheltui \n voie pentru confortul t`u. Visezi la un trai mai prosper, \ns` toate acestea \[i au pre]ul lor. Dac` ri[ti prea mult, s-ar putea s` pierzi totul. Ideea este c` trebuie s` ai curajul nebunesc pentru a face investi]ii \ntr-o perioad` destul de nefast`. Ori accep]i un al doilea job, \n afara serviciului deja existent, ori te asociezi \ntr-o afacere.
Rubric` realizat` de Elena Dumitru
Stop to shop 85
tEChNEwS
Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice
Navibot Silencio
...menajera perfect`
S
amsung Electronics Rom~nia a adus recent pe pia]` simpaticul robo]el Navibot Silencio, un dispozitiv de cur`]are ce \nl`tur` murd`ria de pe podele f`r` a fi nevoie de operarea sa manul`. Robotul este dotat cu o func]ie de programare ce permite utilizatorilor s` seteze anumite ore de cur`]are iar acesta poate opera chiar [i \n lipsa proprietarilor sau atunci cand ace[tia se relaxeaz` sau sunt ocupa]i cu alte sarcini casnice. Dispozitivul se va plimba singur prin camer`, \nl`tur~nd praful [i mizeria din calea sa. Spre deosebire de multe dispozitive similare ce nu pot fi programate s` aib` o rut` specific` de navigare, tehnologia de cartografiere cognitiv` a lui Navibot Silencio \i permite s` acopere 90% din spa]iul locuit \n aceea[i
86 Stop to shop
durat` de timp \n care alte aparate acoper` 67%. Cu alte cuvinte, Navibot vede, g~nde[te [i ]ine minte, pentru a asigura o performan]` optim` la fiecare utilizare. Set`rile Turbo clean ale lui Navibot Silencio asigur` o aspira]ie maxim`, pentru a \nl`tura praful consistent sau alte reziduuri solide. Posesorii de animale de companie pot activa sistemul pet haircare, pentru a cur`]a cu succes firele de p`r. Navibot Silencio dispune de 39 de senzori [i de tehnologia virtual guard navigation aid pentru a asigura o cur`]are optim` [i pentru a evita situa]ii poten]ial periculoase, precum coliziunile, c`derea pe sc`ri sau \ncurcarea aparatului \n cabluri. Virtual Guard poate servi [i ca o barier` ce permite dispozitivului s` evite zonele periculoase.