Stop to shop Mai 2011 by Stop to Shop

Sumar Director general Andreea Bqnicq andreea.banica@unireashop.ro

Nr. 104 - Mai 2011

Director Publicitate [i V~nz`ri Ecaterina Utali ecaterina.utali@unireashop.ro 021.30.30.364, 0722.101.756

“” 81

S` c`l`toresc e pentru mine r`sf`]ul suprem. |mi place s` descop`r locuri [i culturi noi, s` m`n~nc [i s` cump`r diferit.

TeaTru/Film/carTe Recomand`rile noastre

Film reporTer

iNTerViu

FashioN archiTecTure

From The hisTory oF...

s~N~TaTe

sTory oF...

DesTiNa}ii

Director Crea]ie Cristian Scutelnicu cristian.scutelnicu@unireashop.ro 021.30.30.367, 0724.242.742

Redactor {ef Roxana Bichi[ Redactori: Elena Dumitru, Diana Rodan Foto: Valentin S., Dreamstime Revista editat` de:

Tycoon Media Press parte a grupului

Experimente \n filmul românesc De vorb` cu Dan Negru

Moda masculin`, un martor-cheie al istoriei (IV) Edox. |ntotdeauna ORA exact`.

Adresa redac]iei: Unirea Shopping Center Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1, Bucure[ti Fax: 021.30.30.236

Despre astenia de prim`var` Marilyn Monroe [i Kennedy Jungla Amazonian` 2 Stop to shop

Tiraj: 14.000 exemplare Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq publica]ie fqrq acordul prealabil scris al Tycoon Media Press.

EditShop

“

Cu telecomanda la psihiatru

{i acum ce ar trebui s` fac? Unii cârcota[i ar putea s` se revolte [i s` strige: “mut` domle’ pe Discovery, pe History Channel sau pune mâna pe o carte!” Amice, e[ti idiot? P`i, asta [tiu [i eu s` fac! Dar se presupune c`...

e cteva sptmni nu mai [tiu care este rolul televizorului. Dac deschid pe un canal anume, vd detalii despre divor]ul anului (de parc era [i firesc ca, dup at]ia ani \n care am fost martori la nun]ile anului, s mai apar [i a[a ceva!). Zic: “hai s mut canalul, doar avem att de multe op]iuni”. Ei bine, ghinion: custodii celebre sau, mai bine zis, de-ale carnavalului. Ok. Mut din nou. Doar de aceea avem sfnta telecomand [i att de multe posturi TV. Sper ca de data asta s am noroc cu [tirile. A[, ]a]o! |ncerc s m dumiresc dac nu cumva [tia de la [tiri au pus \n scen o “Scrisore pierdut”, cu ceva accente de “Mumia se \ntoarce” [i “Moartea Domnului Lazarescu”… {i acum ce ar trebui s fac? Unii crcota[i ar putea s se revolte [i s strige: “mut domle’ pe Discovery, pe History Channel sau pune mna pe o carte!” Amice, e[ti idiot? Pi, asta [tiu [i eu s fac! Dar se presupune c dac am deschis televizorul pe un alt post dect cele cu filme sau de documentare a[ vrea s vd altceva. {i cum acel altceva nu \l gsesc dect \n anumite zile [i la anumite ore, a[tept cuminte, bucurndu-m c mai exist min]i luminate care ne ofer [i emisiuni auality. Astfel, s nu ne mai mire de ce fac audien]e \ngrozitor de mari emisiuni precum “Romnii au talent”,”Dansez pentru tine”, “C[tigi \n 60 de secunde” sau de ce mai toat lumea iube[te formate precum “Apropo TV”, “Genera]ia cu cheia de gt”, “Romnia te iubesc” ori “Cronica crcota[ilor”. Ele primesc un vot sincer din partea unui public stul de circul grotesc oferit non stop. Sunt dovada c televiziunea \nc mai [tie s ofere [i altceva dect false personaje. Astfel de emisiuni ne demonstreaz c nu s-a pierdut definitiv respectul fa] de noi, telespectatorii.

Roxana Bichi Redactor {ef

4 Stop to shop

tEatru TeaTrul na}iOnal de OpereTå „iOn dacian”

Contesa Mariza

Operet` \n dou` acte de Emmerich Kálmán. Versiunea rom~neasc` a libretului: V. Timu[ [i M. P`un

TeaTrul OdeOn prezinTå...

Natur` moart` cu nepot obez de ion Sapdaru

Regia: Eugen F`t Scenografia: Constantin Ciubotariu Actori: Dorina Laz`r, Pavel Barto[, Rodica Mandache, Oana {tef`nescu, Nicoleta Lefter

6 Stop to shop

„Povestea trist` dar [i comic` a lui Grasu’ Contrabasu este rodul unor experien]e proprii dar [i al unor \nt~lniri cu oameni simpli, cu care am tr`it [i mai tr`iesc al`turi [i care nu au nimic interesant \n ei: nu sunt eroi, nu au aptitudini excep]ionale, aspira]ii intergalactice, nu duduie de \n]elepciune, nu sunt sfin]i dar nici diavoli, au o singur` calitate – sunt oameni. {i iubesc.” Ion Sapdaru

V`duv`, nobil`, t~n`r`, frumoas`, bogat`, mai ales bogat` - contesa Maritza este insistent curtat` de admiratorii care o asalteaz` cu cereri \n c`s`torie. Pentru a sc`pa de st`ruin]ele acestora, ea anun]` o logodn` cu un oarecare Koloman Jupan, b`rbat care - a[a crede ea – nu exist` dec~t ca personaj \n opereta “Voievodul ]iganilor” de Johann Strauss. Nepl`cerile se ]in lan] [i ghinionul o urm`re[te: logodnicul imaginar \[i face apari]ia \n carne [i oase, administratorul mo[iei o nemul]ume[te, iar ghicitoarea satului, pe care o consult` din amuzament, \i prezice c` \n mai pu]in de o lun` de zile se va \ndr`gosti de un b`rbat frumos [i de neam boieresc.

Pagin` realizat` de Elena Dumitru

Dirijor: Istvan Sillo Regia: R`zvan Ioan Dinc` Costume: Doina Levintza Coregrafia: Florin Fieroiu

Film

Premierele lunii mai Thor Regia: Kenneth Branagh Cu: Chris Hemsworth, Natalie Portman Gen: Ac]iune, Aventuri, Dram`, Fantastic Premier` \n Rom~nia: 06.05.2011

R`zbun`torul Regia: Scott Charles Stewart

Manu[i ro[ii Regia: Radu Gabrea Cu: Marcel Iure[, Alexandru Mih`ilescu Gen: Dram` Premier` \n Rom~nia: 06.05.2011

8 Stop to shop

Regia: Paul Feig Cu: Jon Hamm, Maya Rudolph, Rose Byrne, Kristen Wiig Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 13.05.2011

Pira]ii din Caraibe: Pe ape [i mai tulburi

Mammuth Regia: Benoit Delepine, Gustave de Kervern Cu: Gerald Depardieu, Isabelle Adjani Gen: Dram`, Comedie Premier` \n Rom~nia: 06.05.2011

Domni[oare de onoare

Cu: Paul Bettany, Maggie Q Gen: Ac]iune, Horror, Thriller Premier` \n Rom~nia: 13.05.2011

Arthur Regia: Jason Winer Cu: Russell Brand, Helen Mirren, Jennifer Garner Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 13.05.2011

Regia: Rob Marshall Cu: Jonny Depp, Geoffrey Rush, Ian McShade, Penelope Cruz Gen: Ac]iune, Aventuri, Fantastic Premier` \n Rom~nia: 20.05.2011

Bestial Regia: Daniel Bamz Cu: Mary-Kate Olsen, Alex Pettyfer, Vanessa Hudgens Gen: Fantastic, Horror, Romantic, Dragoste Premier` \n Rom~nia: 27.05.2011

CartE

Se numea Sarah de Tatiana de Rosnay Detalii carte: Editura: Litera Colec]ie: Premium Pre]: 49,90 lei Tatiana de Rosnay s-a n`scut la Paris pe 28 septembrie 1961. Este c`s`torit` [i are doi copii. A tr`it la Paris, Boston [i \n Anglia. Se \ntoarce \n ora[ul natal \n 1984, unde \ncepe s` lucreze ca jurnalist [i critic literar pentru revista „Psychologies”. A publicat opt romane \n limba englez` [i dou` \n limba francez`. Mai mult, a colaborat [i la serialul de televiziune „Afaceri de Familie”, pentru care a scris dou` episoade, \mpreun` cu scriitorul Pierre-Yves Lebert. Aceast` serie a fost difuzat` pe TF1 \n vara anului 2000. |n ianuarie 2010, Tatiana c~[tig` locul opt la categoria „Cele mai v~ndute c`r]i \n Europa \n anul 2009”, \n cadrul „Bookseller” din Marea Britanie.

“Singura modalitate de a se izola de iadul din jur era s`-[i \ngroape capul \ntre genunchii ascu]i]i [i s`-[i acopere urechile cu m~inile.” “G~nde[te-te la lucruri frumoase, g~nde[te-te la toate lucrurile care \]i plac, la toate lucrurile care te fac fericit`, la toate acele momente speciale, magice, pe care ]i le aminte[ti.” Citate din carte 10 Stop to shop

Bestseller New york Times, vândut \n trei milioane de exemplare. roman tradus \n 32 de ]`ri. Paris, iulie 1942: Sarah, o feti]` evreic` \n v~rst` de zece ani, este arestat` \n toiul nop]ii, \mpreun` cu p`rin]ii ei, de poli]ia francez`, dar nu \nainte de a-[i \ncuia fratele \n ascunz`toarea lor secret`, convins` fiind c` se va \ntoarce dup` numai c~teva ore pentru a-l elibera. Paris, mai 2002: Julia, o jurnalist` American`, stabilit` de mul]i ani la Paris [i m`ritat` cu un francez, trebuie s` scrie un articol despre razia de la Vel’ d’Hiv, cu ocazia comemor`rii a [aizeci de ani de la acest eveniment de trist` amintire \n istoria Fran]ei. |n timpul investiga]iei sale,

Julia descoper` \nt~mpl`tor o serie de secrete de familie ad~nc \ngropate, care o leag` de Sarah, [i simte nevoia de a reconstitui destinul tragic al fetei. Pe m`sur` ce se ad~nce[te \n trecutul ei, lucrurile pe care le afl` o tulbur` [i o fac s`-[i pun` \ntreb`ri cu privire la propria existen]`. “Se numea Sarah” este povestea \nduio[`toare a dou` familii unite de un secret teribil, dar [i o tulbur`toare pagin` de istorie. Tatiana de Rosnay descrie un episod real din Fran]a aflat` sub ocupa]ie [i rupe t`cerea care \nconjoar` un subiect dureros, uneori chiar tabu, din istoria francezilor. Pagin` realizat` de Elena Dumitru

ConCert Blind guardian |nfiin]at \n 1984 de Hansi Kürsch [i André Olbrich, grupul german Blind Guardian a devenit destul de repede un etalon pentru heavy/speed-ul melodic cu piese lungi, epice [i orchestra]ii bombastice. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 87 [i 125 lei, \n func]ie de categorie. Arenele Romane, Bucure[ti

Mai

5/05

gala Folk om Bun

ConCert SHakira

1/05

Pe scena S`lii Palatului din Bucure[ti vor urca c~]iva dintre cei mai importan]i arti[ti ai genului: Mircea Baniciu, Mircea Vintil`, Vasile {eicaru, Victor Socaciu, Zoia Alecu, Daniel Iancu, Cristian Buic` [i Mircea Bodolan. De asemenea, vor participa doi invita]i de excep]ie: Evandro Rossetti (Italia) [i Pavel Stratan (Republica Moldova). C~teva dintre c~ntecele inegalabilei Tatiana Stepa vor r`suna din nou \n Sala Palatului prin glasul fiului artistei, C`t`lin Stepa. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 40 [i 120 lei, \n func]ie de categorie.

7/05

NEwS – agENda luNii

Hit-uri precum “Whenever, Wherever”, “La Tortura”, “Underneath Your Clothes”, “She Wolf”, “Hips Don’t Lie” sau “Waka Waka”, ritmuri fierbin]i [i dansuri senzuale, o prezen]` live fascinant` [i o voce incredibil`, concertul Shakira reprezint` garan]ia celui mai incitant show al anului \n Rom~nia. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 120 [i 380 lei, \n func]ie de categorie. Pia]a Constitu]iei, Bucure[ti

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

8/05 ClaSSiCal meetS Jazz “Classical Meets Jazz” este o \mbinare aparte de jazz [i muzic` clasic` cum doar doi mari arti[ti ca Nigel Kennedy [i Damian Dr`ghici pot oferi. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 80 [i 240 lei, \n func]ie de categorie. Piata Constitu]iei, Bucure[ti

12 Stop to shop

8/05 ConCert Haggard Haggard, cea mai titrat` forma]ie de symphonic metal din Europa, porne[te \ntr-un nou turneu european intitulat “The Dark Symphony”. |n 2010, Haggard a \mplinit 20 de ani de activitate [i au lansat un material, \n doar 999 de exemplare, intitulat “Era Divina – 20 years of Haggard”. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 68 [i 95 lei. Silver Church, Bucure[ti

iNFoShop v+ aduCE {tirilE mai aproapE

NEwS – agENda luNii ConCert tudor gHeorgHe

Tudor Gheorghe reia la Sala Palatului din Bucure[ti spectacolul “Al 5-lea anotimp – Femeia”, sus]inut pe 4 martie cu casa \nchis`. Artistul, acompaniat de Orchestra [i corul Filarmonicii “Oltenia” din Craiova, sub bagheta lui Marius Hristescu, va pune \n scen` un eveniment de s`rb`toare ce va elogia \ntr-o or` sexul frumos. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 40 [i 100 lei, \n func]ie de categorie.

Ocupant` a locurilor frunta[e \n topurile muzicale din toat` lumea, Elena Alexandra Aposteanu (Inna) revine la Bucure[ti pentru primul s`u mare concert \n Rom~nia. |n 2010, Inna a devenit primul artist rom~n care a ocupat pozi]ia \nt~i \ntr-un top realizat de celebra revista american` Billboard, “Hot Dance Airplay”. Pre]ul unui bilet este de 80 lei. Arenele Romane, Bucure[ti

17/05 ConCert inna

30/05 ConCert roxette

De[i s-au cunoscut la sf~r[itul anilor ’70, Marie Fredriksson [i Per Gessle au hot`r~t s` lanseze primul album Roxette abia \n 1986. Chiar dac` single-ul “Neverending Love” de pe albumul “Pearls Of Passion” nu a avut succesul scontat, \n anul urm`tor, “It Must Have Been Love” a dominat topurile suedeze. Albumul “Look Sharp!” a fost \nceputul unei cariere interna]ionale pentru cei doi tineri din Suedia. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 120 [i 350 lei, \n func]ie de categorie. Zone Arena, Bucure[ti

16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 1

11/05

ConCert VoltaJ Concertul va fi primul din cadrul turneului “I wanna be free tour” pe care trupa \l va sus]ine \n perioada urm`toare \n 10 ora[e din ]ar`. Invita]i speciali vor fi cei de la “Deepside Deejays”. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 30 [i 80, \n func]ie de categorie. Sala Palatului, Bucure[ti

Sedenta rismul du neaz grav snta]ii!

13/05 ConCert al di meola Vineri, 13 mai 2011, Al Di Meola va concerta pe scena Filarmonicii “Banatul” din Timi[oara. Concertul face parte din turneul de promovare al albumului ”Pursuit of Radical Rhapsody” [i este organizat de echipa de voluntari a “Festivalului Plai”. Al Di Meola este unul dintre cei mai influen]i chitari[ti ai lumii. |ndr`gostit de jazz fusion experimental, Al Di Meola a devenit rapid unul dintre reprezentan]ii de seam` ai genului, cucerind publicul [i criticii cu entuziasmul [i talentul s`u.

iNFoShop v+ aduCE {tirilE mai aproapE

Rubric` realizat` de Elena Dumitru

10/05

Stop to shop 13

CE Citim? “O carte este singurul loc \n care po]i examina un g~nd pl`p~nd, f`r` s` \l distrugi, sau po]i explora o idee controversat`, f`r` s` \]i fie team` c` \]i va exploda \n fa]` - unul din cele c~teva refugii unde mintea unui om poate avea parte at~t de provocare, c~t [i de intimitate.” Charles Langbridge Morgan

iubirile croitoresei de Maria Duenas Editura Polirom

„Un cockteil de aventuri, spionaj [i glamour, haute couture [i dragoste, femei cu trecut aristocratic [i agen]i dubli... O carte excep]ional`.” 20 minutos

Suma zilelor de Isabel Allende Editura Humanitas

„O adev`rat` revela]ie... P`trunderea psihologic` este impresionant`, proza impecabil`, limbajul hipnotic, iar povestirile despre cei apropia]i dau amplitudine [i dinamism confesiunii.” Publishers Weekly

„O medita]ie despre familie [i dragostea care o ]ine unit`. O carte care se cere recitit` iar [i iar.” Kirkus Reviews

„Suma zilelor, noua carte a lui Isabel Allende, este minunat`! Plin` de umor [i de emo]ie, vocea autoarei ne invit` s`-i descoperim sufletul, familia, trecutul.” USA Today 14 Stop to shop

aproape c`s`tori]i de Jane Costello Editura Litera

P`r`sit` de logodnic \n fa]a altarului, Zoe Moore se simte incapabil` s` fac` fa]` umilin]ei [i privirilor comp`timitoare ale prietenilor [i familiei [i se hot`r`[te s` se mute pentru o vreme \n America. Odat` ajuns` acolo, t~n`ra devine bona copiilor unui v`duv nesuferit, dificil, dar extrem de atr`g`tor [i de sexy. |n timp ce le c~[tig` pas cu pas inima copiilor, Zoe se simte din ce \n ce mai frustrat` de atitudinea tat`lui lor, Ryan, pe care \l consider` un nemernic insensibil, dar de care se simte atras` \n mod inevitabil. Pagin` realizat` de Elena Dumitru

FilmrEportEr

experimente

\n filmul românesc

om~nia testeaz`, din aprilie, un model de distribu]ie a filmelor pe care Hollywood-ul l-a \ncercat de c~teva ori, recent, dar pe care ezit` \nc` s`-l generalizeze. Pe 1 aprilie, pentru prima dat` \n industria rom~neasc` de cinema, un lungmetraj – Periferic, \n regia lui Bogdan George Apetri – a fost lansat \n s`li [i online, pe WebKino.ro. Din 6 mai, seria de premiere simultane continu` cu Ursul, o comedie de Dan Chi[u. |ntr-o ]ar` cu mai pu]in de 100 de cinematografe, dar cu o acoperire a Internetului de peste

16 Stop to shop

70%, lansarea online, legal [i contra cost, ar putea fi singura solu]ie pentru ca filmele rom~ne[ti s` ajung` la public, iar echipele care le-au realizat s` fie r`spl`tite pentru munca lor. Pentru \nceput, filmele sunt accesibile online doar utilizatorilor din afara ora[elor \n care acestea ruleaz` \n cinematografe. Dup` o lun`, pot fi vizionate de oriunde. Regizorul Tudor Giurgiu a testat lansarea online la TIFF-ul de anul trecut, c~nd anumite filme din festival au fost disponibile gratuit [i pe portalul

Mubi.com, iar traficul a fost foarte mare. Piedica ar fi, \n opinia sa, faptul c` rom~nii nu sunt obi[nui]i s` pl`teasc` pentru con]inutul online. „Interes ar exista, prin urmare, totul e s` se dep`[easc` blocajul mental c` un con]inut ca acesta ar trebui s` fie gratis. |n Statele Unite sau Marea Britanie e foarte firesc, \ns` \n Rom~nia \nc` sun` ciudat c` trebuie s` pl`te[ti ca s` vezi un film pe Internet”, explic` Giurgiu. Analistul media Iulian Com`nescu e convins c` spre asta

FilmrEportEr se \ndreapt` lumea filmului, [i nu doar \n Rom~nia: „Afacerea e de viitor din motive de convergen]`. Deja e destul de u[or s`]i cablezi calculatorul la plasm` sau LCD-ul de dimensiuni mari din living [i, pentru spectatorii mai preten]io[i, exist` [i home projectors, adic` echivalentul unui cinema privat. Televizoarele contemporane au \nceput s` aib` [i ele conexiune la internet, plus c` \n jurul lor exist` tot felul de cutii din clasa Apple TV care ar trebui s` furnizeze video de pe internet, la cerere. |ntr-un viitor nu foarte \ndep`rtat, cabli[tii vor avea tot mai mult Video On Demand, adic` vor putea s`-[i pun`, pe bani, [i filmele de care vorbim”. Costul vizion`rii pe WebKino.ro este de 3 euro plus TVA, adic` \n jur de 15 lei, undeva \ntre pre]ul unui bilet la mall [i cel din cinematografele Rom~niaFilm. Dup` ce pl`tesc, utilizatorii pot urm`ri filmul de c~te ori doresc, timp de 72 de ore. Proiectul vine la pachet cu un risc pe care [efii Paramount Pictures l-au subliniat de nenum`rate ori: „Dac` lansezi un produs simultan, nu faci dec~t s` oferi o copie la calitate foarte bun` care poate fi furat` [i pus` la dispozi]ia tuturor \n timp ce filmul ruleaz` \n cinematografe”, declara COO Paramount, Frederick Huntsberry, anul trecut. Speciali[tii WebKino.ro spun c` site-ul e protejat \mpotriva pirat`rii, \ns` un risc c~t de mic tot exist`.

„Nimeni n-o s-o joace pe Elizabeth Taylor decât Elizabeth Taylor îns`]i” „Sta]i bini[or, oameni buni, am auzit zvonuri cum c` cineva a fost ales s` m` joace pe mine \ntr-un film despre mine [i Richard. Nimeni n-o s-o joace pe Elizabeth Taylor dec~t Elizabeth Taylor \ns`[i. Cel pu]in nu p~n` nu mor, [i deocamdat` m` distrez prea bine fiind \n via]`... [i pl`nuiesc s` o ]in tot a[a. Fericire tuturor”, e unul dintre ultimele mesaje postate pe Twitter de Elizabeth Taylor, care s-a stins la 79 de ani, la sf~r[itul lunii martie. Actri]a se \ndr`gostise de felul `sta de-a comunica [i-[i ]inea la curent cei peste 300.000 de „followers” cu mici \nt~mpl`ri din via]a ei cotidian`, cu rundele de stat \n spital, opera]ia pe cord, show-urile la care se uita [i dramele recente, \n special moartea lui Michael Jackson. „Am avut parte de multe tragedii \n via]a mea, dar b`nuiesc c` toate m-au \nv`]at c~te ceva. Cred c` a[a ar trebui s` privesc lucrurile”, scria actri]a \n vara lui 2009, c~nd bunul ei prieten sf~r[ise pe nea[teptate, la doar 50 de ani. „O s`-l iubesc \ntotdeauna pe Michael cu toat` fiin]a mea [i nimic nu ne poate desp`r]i” e mesajul publicat \n toate ziarele lumii. Iat` c~teva dintre mesajele postate de actri]`, al c`rei spirit r`m`sese viu [i nealterat de v~rst` [i nenum`ratele boli, a[a cum pu]inor oameni le reu[e[te: Sunt o supravie]uitoare nu doar pentru mine [i pentru familia mea, ci [i pentru Michael.

Umorul e singurul lucru care te poate ]ine \n via]`. Savurez ni[te ro[ii delicioase crescute \n gr`dina mea. Tocmai am v`zut Twilight pe DVD. Mai vreau! Dragi prieteni, opera]ia mea pe inim` a decurs perfect. E ca [i cum a[ avea un nou ceas. Nu po]i pl~nge pe um`rul unui diamant [i diamantele nici nu-]i vor ]ine de cald noaptea, dar sigur sunt simpatice c~nd str`luce[te soarele! C~nd o s` opreasc` cineva presa de scandal care se ia de oameni care n-ar merita asta mai mult dec~t Dalai Lama! D`ruie[te. Nu uita niciodat` s` d`ruie[ti. E lucrul care te face s` cre[ti.

Florentina Ciuverca



Stop to shop 17

FaShioN rEport Despre oana {eran S-a n`scut la Arad, pe 12 decembrie 1986. Pasiunea pentru crea]ie vestimentar` a descoperit-o la [ase ani, c~nd cosea h`inu]e p`pu[ilor [i transforma rochiile mamei \n rochi]e \n miniatur`. Tot atunci [tia [i ce-[i dore[te s` devin`, atunci "c~nd va cre[te mare". |n 2009 [i 2010, a participat la Miss World Rom~nia, unde a oferit rochii de sear` participantelor. A devenit cunoscut` \n 2009, \n momentul \n care a venit la Bucure[ti, prezent~ndu-[i colec]iile. Ulterior, au \nceput s` apar` articole despre rochiile inedite pe care le creeaz`, \n ziarele locale, dar [i la televiziune.

Foto: Valerian Ardelean

primii pa[i

â&#x20AC;&#x153;Back to basesâ&#x20AC;? by Oana }eran

â&#x20AC;&#x153;Totul a \nceput \n copil`rie, pur [i simplu ca pasiune, iar pe parcurs a devenit o meserie deosebit de frumoas`. La varsta de 15 ani am primit prima ma[in`

Foto: Valerian Ardelean

18 Stop to shop

FaShioN rEport de cusut electric`, de care nu mam mai dezlipit. La 17 ani am f`cut prima rochie la comand` pentru o nunt`, care a fost foarte interesant`. Ulterior, clientele au \nceput s` vin` \n num`r c~t mai mare, chiar dac` eram la \nceput. Dup` trei ani mi-am cump`rat ma[ini de cusut mai performate, care m-au ajutat mult, [i am \nceput s` cos modele tot mai complicate [i extravagante. Chiar dac` nu am urmat o facultate de profil, ci una de inginerie, totul a venit firesc \n ceea ce prive[te pasiunea mea. De doi ani mi-am deschis un atelier \n Arad, unde lucrez de diminea]` p~n` sear`, cu acela[i entuziasm ca la \nceput.”, spune Oana {eran despre \nceputurile meseriei de designer.

feminin` [i provocatoare. Nu doar inspira]ia este retro, ci [i materialele din care este realizat`. |n acest sens, rochiile vechi ale bunicii [i ale mamei au fost transformate \n rochi]e noi, cu tendin]e actuale, materialele fiind colorate, cu diverse imprimeuri. “Unele imprimeuri au peste 60 de ani vechime, toate fiind uitate de vreme.”, \[i laud` t~n`rul designer colec]ia. “Tot conceptul, a pornit de la ideea lui Sebastian Popescu, pentru evenimentul «S`pt`m~na p`m~ntului de la Arad». Ideea de baz` a fost simpl`: nimic nu se arunc`, totul se transform`”, conchide Oana {eran.

“Back to bases” – retro collection

“Stilul meu e unul clasic [i sofisticat. |mi place s` m` \mbrac foarte des \n rochi]e [i iubesc combina]ia alb-negru. |n general, merg pe genul foarte elegant [i feminin. Mai mult, prin colec]iile mele propun femeilor ideile mele despre cum ar trebui s` se \m-

Colec]ia pe care Oana {eran ne-o propune \n aceast` prim`var` are leg`tur` cu stilul vintage. Inspirat` din aerul anilor ’60, colec]ia “back to bases” este foarte

Despre stil [i feminitate

Foto: Valerian Ardelean

brace la un eveniment deosebit. Colec]iile nu seam`n` una cu cealalt`, a[adar clientele au de unde alege c~nd vine vorba de o rochie”, argumenteaz` Oana. Deoarece colec]iile pe care ni le propune des`v~r[esc femeia \n toat` splendoarea ei, designerul spune c` “aceast` meserie este deosebit de frumoas`. Devine cople[itoare [i epuizant` \n momentul \n care este mult de lucru, atunci c~nd nu faci fa]` clientelor [i comenzilor. Cu toate acestea, \mi iubesc meseria [i nu a[ face niciodat` altceva. |n fiecare zi creezi ceva nou, \]i vin idei proaspete, pe care le [i po]i pune \n aplicare, iar c~nd e gata rochia, sentimentul este pe m`sur`. M` inspir` materialul, \n mare m`sur`, dar [i clienta. Pot spune c` m` mai poate inspira [i o culoare anume sau o imagine dintr-un film.” Despre planurile sale, a spus doar at~t: “Acum pl`nuiesc o colec]ie de rochii foarte elaborate [i elegante, \ns` va fi gata \n iulie-august. Deocamdat` o pl`nuiesc, dar va fi o surpriz`…”. (E.D.)

Foto: Valerian Ardelean

Stop to shop 19

iNtErviu

Dan Negru

secretul lui

Foto: Antena 1

Foto

Dan Negru nu vorbe[te despre lucrurile personale, ba chiar refuz s destinuie din partea nevzut a vie]ii lui mai mult dect strictul necesar pe care statutul de vedet de prim rang i-l impune. E poate unul din multele lui secrete care \l fac astzi un profesionist desvr[it, un moderator care reu[e[te s sparg toate audien]ele atunci cnd pune mna pe un format. Nu \[i dore[te publicitate mai mult dect i se cuvine produsului pe care vrea s-l vnd, nu e [i nu va fi un monden. Dan Negru a \n]eles \n to]ii anii petrecu]i \n lumina reflectoarelor c televiziunea cosmetizeaz suflete [i c, \n final, totul se va stinge lsnd \n urm un gol. Conteaz foarte mult s [tii s-l umpli, s te bucuri de el, s-l cultivi. |n spatele unei lumi nefardate, familia este, cu adevrat, cel mai frumos cadou din via]a omului Dan Negru.

: Ant ena

Un bun moderator nu-]i ucide formatul 20 Stop to shop

iNtErviu

Foto: Antena 1

CĂ˘nd reflectoarele se vor stinge, r`mĂ˘i doar cu ce ai sem`nat. Familia e totul. E[ti unul dintre pu]inii profesioni[ti din media rom~neasc` care a \n]eles s` \[i p`streze firescul \n raport cu publicul [i familia. A fost greu s` \]i echilibrezi [i \n]elegi succesul \ntr-o lume \n care to]i sunt avizi s` apar`? Dan Negru: Cred c` asta m-a ]inut \n via]` at~]ia ani, dorin]a de a NU ap`rea dec~t \n propriile mele show-uri, bucuria de a face televizune de dragul meseriei, nu de dragul apari]iei. |n to]i anii mei de Bucure[ti nu am fost niciodat` la NICIUN eveniment monden, nu m` reg`sesc \n astfel de sindrofii. {i am refuzat \n mod constant orice apari]ie prin alte emisiuni dec~t ale mele... Nu-mi place s`

Foto: Antena 1

apar, \mi place televizunea ca meserie. P~n` la urm`, aveai s` spui, familia \nseamn` totul \n via]`, e tot ce conteaz` cu adev`rat. D.N.: E greu de crezut c` mai r`m~ne ceva din tot praful `sta de stele numit celebritate. Familia e singura care-]i r`m~ne al`turi. Toate succesele mele, toate audien]ele uria[e, toate formatele de succes, to]i anii \n care am fost lider deta[at \n nop]ile de Revelion, toate recordurile mele de guinness \n ale televizunii se sting. Nimic nu r`m~ne... C~ndva toate interviurile se vor stinge, reflectoarele vor disp`rea [i atunci r`m~i cu ce ai sem`nat de-a lungul anilor.

Am regimul avioanelor. Ori zbor, ori stau. Ast`zi, tr`im \n perioada iluziilor.

B~ntuit obsesiv de frici, ai \ncercat s` le transformi \n atuuri. Frica de s`r`cie a fost una dintre ele. Te-a ajutat confortul financiar \n exercitarea lini[tit` a meseriei? Banul lipse[te un jurnalist de frustr`ri profesionale? D.N.: NU, nu am avut niciodat` frica de s`r`cie pentru c` vin dintr-o familie cu o serioas` stabilitate financiar`. Sunt singur la p`rin]i, am fost mereu un r`sf`]at, nu mi-a lipsit niciodat` nimic. De asta n-am depins niciodat` de vreo televiziune financiar. {i televiziunile [tiau asta, nu m-au putut obliga s` fac vreun format \n care n-am crezut. Da, e incomod un jurnalist care nu depinde financiar de locul lui de munc`. Doar atunci el devine liber. Din p`cate la noi asta e o alt` mare problem`... Spuneai c` nu po]i face meseria asta dec~t excel~nd, c` nu e loc de frustr`ri. Ai \nt~lnit de-a lungul anilor oameni talenta]i profesional, dar care nu au ajuns s` exceleze \n ce fac? ď&#x192;&#x2DC;

Stop to shop 21

iNtErviu

Care ar fi solu]ia pentru oamenii talenta]i, dar f`r` noroc? D.N.: Generaliz~nd, nu [tiu. Vorbind strict despre televizune, solu]ia e s` te apuci de altceva. Acum, azi, mul]i trìesc \n confuzii. Nu e[ti moderator de succes doar pentru c` apari \n ziarele de scandal, de[i audien]ele sunt modeste. E o iluzie, dar trìm \n perioada iluziilor. La fel s-a \nt~mplat \n America anilor ‘80, noi acum retrìm ce au trìt al]ii.

D’Artagnan când a vrut s` se fac` muschetar s-a dus la Paris Faci destul de des naveta Bucure[ti- Chi[in`u [i, \n consecin]`, mul]i te-au \ntrebat dac` nu ar fi mai simplu s` te mu]i la Chi[in`u. Le-ai zis r`spicat c` nu dore[ti s` treci prin acela[i [oc al mut`rii, la fel cum ai trecut atunci c~nd ai venit din Timi[oara \n Bucure[ti. D.N.: Da, a fost un [oc, nici azi nu am reu[it s` m` obi[nuiesc cu Bucure[tiul, cred c` e

22 Stop to shop

destul de greu pentru un b`n`]ean venit de dincolo de mun]i s` se acomodeze. La fel e [i pentru un ardelean, sunt sigur. Nu voi putea niciodat` fi \nfiat de Bucure[ti, deocamdat` \ns` e singurul ora[ \n care-mi pot face meseria la standarde \nalte. {i m` am`gesc g~ndindu-m` c` [i D’Artagnan c~nd a vrut s` se fac` muschetar s-a dus la Paris. Televiziunile cu filon rusesc din Moldova sunt cu 100 de ori peste cele europene. De ce? Ce ar avea media rom~neasc` de \nv`]at de la PrimeTV, de exemplu? D.N.: Media rom~neasc` nici m`car nu [tie de PrimeTV, de[i e cea mai urm`rit` sta]ie comercial` din Moldova. Ignoran]a asta spune multe despre interesul multora pentru televizune ca pasiune, nu ca business. Cunosc

mul]i jurnali[ti care scriu despre audien]e tv [i comenteaz` formate tv, dar nu [tiu care e diferen]a dintre rating [i share. Experien]a din Moldova mi-a deschis mintea, am \nt~lnit altfel de profesioni[ti de televizune. E absolut necesar s` schimb idei \n meseria asta. Vorbeam despre Chi[in`u [i proiectele tale de acolo. Spuneai c` ]i-a fost greu s` le explici oamenilor cine este Ricky [oferul, Moni [i Iri. Cu toate astea, de[i e[ti con[tient c` basarabenii activeaz` \ntr-o normalitate mediatic` de mult disp`rut` la noi, probabil le vei livra [i aceste personaje odat` cu evolu]ia mass-media din Republica Moldova. D.N.: Cu certitudine eu NU voi livra astfel de personaje televiziunii din Moldova. E adev`rat, \n

Foto: Antena 1

D.N.: Adrian P`unescu spunea c~ndva: "Am regimul avioanelor. Ori zbor, ori stau". Asta e televiziunea adev`rat`. Sunt mul]i care nici nu zboar`, nici nu stau dar a[a [i sunt pl`ti]i, a[a [i sunt iubi]i de public...

iNtErviu

Foto: Antena 1

Rom~nia, c~ndva, am n`scocit [i popularizat un tip de personaje omniprezente azi. Atunci eram singurul care le difuza. Apoi, c~nd pia]a a \nnebunit definitiv, c~nd am v`zut c` to]i folosesc astfel de personaje, am trecut \ntr-o alt` zon`, cea a quizz-ului, show-uri de cultur` general`, asta e “Te pui cu Blondele”, \n games show-uri faimoase, “C~[tigi \n 60 de secunde”, sau \n farse, “Plasa de stele.” P~n` la urm` e[ti cel care a introdus \n showbizz no]iunea de asistent` tv. |n momentul \n care pe pia]a media a ap`rut o infuzie de personaje umflate artificial, te-ai dat un pas mai \n spate [i ai privit. Ce lipse[te azi? D.N.: Astfel de personaje exist` \n toat` lumea, nebuni, curve, exhibi]ioni[ti doar c` la noi, deocamdat`, aceste personaje sunt tratate de moderatorii de televizune de la egal la egal. }i-l

Foto: Antena 1

imaginezi pe Florin C`linescu sau pe Teo \ntr-un dialog cu un astfel de personaj? Era un dialog spumos, [tergeau pe jos cu genul `sta de invita]i. De asta au [i fost at~t de iubi]i. C~ndva, prin 2000, am avut invitat` \n emisiune o forma]ie care c~nta \n englez`, ni[te fufe parvenite, [i Lazarov m-a \ndemnat s` le \ntreb dac` ele [tiu ce c~nt`, dac` \n]eleg limba englez`, pe care o c~nt`. A fost un hohot de r~s \n tot platoul... Asta lipse[te...

Când te p`r`se[te tracul, e vremea s` p`r`se[ti [i tu televiziunea {i totu[i, te consideri un simplu portar care deschide u[a vedetelor. Nu e[ti totu[i voit modest?

D.N.: |mi asum rolul de portar, de u[ier al vedetelor, nu vreau s` fiu \n prim plan. Nu prim planul e apanajul unui bun moderator, el trebuie s` conduc` formatul, dar nu s`-l ucid`. @sta e unul din secrete. Mai ai momente c~nd te vezi pe sticl` [i ai vrea s` fugi, a[a cum aveai la \nceputul carierei tale? Mai ai trac? D.N.: De fiecare dat` am trac. Atunci c~nd dispare tracul, intervine rutina [i e timpul s` te la[i de televizune. Tracul e cel mai bun baro metru, a[a \]i dai seama dac` te-ai rutinat sau nu...Larry King povestea de marile lui emo]ii dinaintea fiec`rui show din fiecare sear` de la CNN. Timp de 25 de ani. Tracul e singurul aliat al unui bun om de televizune, c~nd el te p`r`se[te e vremea s` p`r`se[ti [i tu televizunea. 

Stop to shop 23

iNtErviu Lazarov ne-a \nv`]at s` prindem pe[tii, dar nu ne-a dat undi]a Poveste[te-ne de prima \nt~lnire cu domnul Valeriu Lazarov, cel care ]i-a fost mai mult dec~t un mentor. D.N.: Ar fi o \mpietate s` vorbesc at~t de pu]in despre Valeriu Lazarov. A fost unul din cei care au schimbat fa]a televiziunii europene, nu doar pe cea din Rom~nia. Am fost unul din noroco[ii care i-au stat \n preajm` c~]iva ani de zile. O or` petrecut` cu el \nseamn` c~t un an de facultate de jurnalism. Le-am f`cut pe am~ndou`, deci [tiu ce vorbesc. Televiziunea este matematic`, spunea Valeriu Lazarov. Care sunt algoritmii unui show reu[it?

Foto: Antena 1

24 Stop to shop

D.N.: Nu exist` legi scrise, re]ete sigure. Lazarov ne-a \nv`]at s` prindem pe[tii, nu ne-a dat undi]a. Televiziunea \i iube[te pe cei care o iubesc, spuneai tu. |n acest context, cum vezi televiziunea de azi \n Rom~nia? D.N.: Mereu schimb`toare... E un fenomen uluitor \n mijlocul c`ruia am fost [i \nc` sunt, dar care nu se va opri nici f`r` mine, dup` cum nu s-a oprit nici f`r` prezentatori mult mai importan]i precum Teo, C`linescu, Andreea Marin...Pot doar s` spun c~ndva c` i-am sim]it c~]iva ani gustul...Nimic mai mult.

Cred mai mult \n munc` dec창t \n spontaneitate De ce sus]ii c` este un dezavantaj pentru tine faptul c` azi to]i au impresia

Foto: Antena 1

c` se pricep la a face televiziune. Crezi c` omul de r~nd \[i construie[te, \n acest mod, false repere? D.N.: Din p`cate abunden]a de azi e tot un soi de cenzur`, show-urile mari, spectaculoase, cu platouri uria[e [i desf`[ur`ri de for]` se contopesc cu cele mici [i ieftine. Televizunea ca business s-a dezvoltat mai repede dec~t consumatorii ei, dec~t telespectatorii. Formatele, produc]iile, grilele de programe n-au venit gradat, nu s-au a[ezat firesc \n reflexul telespectatorilor, pentru asta e nevoie de ani de zile, de obiceiuri de consum. Italienii, spaniolii, americanii \l au. Noi am consumat televiziune pe repede \nainte pentru c` a[a cerea businessul, nimeni nu s-a g~ndit [i la public, la consumator. Predai la multe [coli de televiziune. Chiar tu spuneai c` ai \nt~lnit foarte mul]i cursan]i care nu se

iNtErviu identific` cu valorile meseriei, ci cu imaginea unor persoane publice. Av~nd \n vedere c` [colile de televiziune sunt \n cele din urm` ni[te afaceri, scopul lor fiind s` fac` [i profit, c~t de sincer, restrictiv [i formativ poate fi un profesor care le pred` acestor elevi? D.N.: E mult spus "a preda", asta se face \n facult`]ile de profil. Noi ne \nt~lnim amical [i schimb`m experien]e de c~teva ori. Sunt cursuri intensive, de fapt un soi de muzeu \n care privitorii se uit` la tine pre] de o or` [i te \ntreab` diverse lucruri. Am \nt~lnit mul]i astfel de cursan]i peste tot prin ]ar`, aproape to]i viseaz` celebritatea. Nimic altcevaâ&#x20AC;Ś Te descrii drept un pis`log. A[ \ndr`zni s` spun c` pis`logeala ta vine din nevoia de perfec]iune, de a nu fi luat prin surprindere. E poate [i unul din motivele pentru care mai nimeni nu ]i-a f`cut vreo fars`. }i-e team` de imprevizibil? D.N.: NU cred \n imprevizibil, \n meseria mea cred c` toate trebuiesc dinainte calculate. Am \nv`]at de la oameni importan]i c` cele mai bune improviza]ii sunt cele scrise dinainte. Am v`zut oameni puternici de radio sau televizune care au f`cut istorie [i care p`reau spontani, dar totul era preg`tit dinainte. Cred mai mult \n munc` dec~t \n spontaneitate.

De ce nu \]i dore[ti ca fiica ta, Dara, s`-]i calce pe urme? Ba chiar ai rostit \nver[unat c` le vei rupe picioarele celor c~]iva prieteni din media, care \]i calc` pragul casei, dac` se vor g~ndi s` o atrag` \nspre acest domeniu. De ce? Ce \]i dore[ti pentru ea? D.N.: Azi show-biz-ul e o mizerie, simpla asociere cu televizunea, cu show-biz-ul e nociv`. Am avut marea [ans` s` prind [i alte vremuri, c~nd era o [ans`, o onoare s` apari la televizor. A[a e acum \n Moldova. Nu [tiu cum vor evolua, cu siguran]` lucrurile se vor schimba. Dar mi-a[ dori ca Dara s` tr`iasc` \ntr-o lume f`r` reflectoare, \ntr-o lume nefardat`. Diana Rodan

Foto: Antena 1

Stop to shop 25

FaShioN world

Vestimenta]ia, UN ElEMENT – ChEiE {N TElEviziUNE

26 Stop to shop

FaShioN world Atunci c~nd vorbim de mod`, [tim exact c` ea ne \nso]e[te la fiecare pas, vorbind despre stilul [i personalitatea noastre. Este o carte de vizit` \n mediile sociale cu care intr`m \n contact. Televiziunea nu face excep]ie. Este adev`rat ca prin intermediul ei intr`m cel mai des \n contact cu ultimele tendin]e \n materie de fashion. |ns` [i televiziunea se supune regulilor vestimentare, prin cei care apar pe sticl`. |n spatele acestor oameni exist` o \ntreag` echip`, iar \n cadrul acesteia se afl` un om a c`rui contribu]ie este esen]ial`. Acesta este stilistul vestimentar.

o colaborare cu noroc Adina Buzatu este unul dintre cei mai cunoscu]i stili[ti. A[a cum ea \ns`[i afirm`, “Talentul meu este s` ajut b`rbatul rafinat [i atent la detalii s` \[i pun` în valoare atuurile. {tiu c` succesul unui b`rbat este direct propor]ional cu încrederea pe care o are în sine, iar propria imagine este un ingredient important al acestei ecua]ii. Conceptul Trends by Adina Buzatu porne[te tocmai de la aceast` premis`.”. Talentul [i pasiunea converg \n ]inute stilizate perfect. {i datorit` acestui fapt, Adina este [i stilistul multor emisiuni tv. Fie c` este vorba despre buletinele de [tiri sau de emisiuni de divertisment, c~nd i se cere ajutorul, Adina pune la lucru \ntregul s`u talent [i abilit`]ile de stilist dob~ndite \n ani de munc`.

Stop to shop 27

FaShioN world

Despre cum a \nceput colaborarea cu televiziunea, ea ne-a povestit c` “Totul a \nceput cu ani de zile \n urm` [i, culmea, era vorba de o doamn` [i nu de un b`rbat a[a cum v-a]i fi a[teptat. Mai mult dec~t at~t, chiar una din cele mai elegante doamne din Rom~nia – Angela Similea, care dup` 10 ani de absen]` din lumina reflctoarelor, avea nevoie de o imagine nou`. A fost o colaborare frumoas` care, dup` cum se vede, mi-a purtat noroc.” De-a lungul timpului, a lucrat cu multe vedete pentru apari]iile acestora \n emisiunile televizate. Atunci c~nd opteaz` pentru o ]inut`, Adina ]ine cont at~t de formatul emisiunii, de stilul personal al prezenatorului, c~t [i de targetul formatului respectiv. “Din toate c~te pu]in, dar a[a cum v-am spus dau un touch personal c~nd amestec ingredi-

28 Stop to shop

entele. Exact cum la mama acas` sunt cele mai bune sarmale, pentru c` pune ceva [tiut numai de ea, cam a[a e [i \n cazul acesta.”, explic` Adina.

chimie stilist – vedet` Tv |n ceea ce prive[te detaliile unei [edin]e de consiliere \n urma c`reia decide ce ]inute s` poarte prezentatorii, stilista ne-a spus c`, \n afar` de informa]iile obi[nuite despre emisiune, ora difuz`rii, subiecte, studio, etc., este foarte important s` cunoasc` persoana [i s` existe o chimie. “St`m de vorb`, dup` care \ncepem s` prob`m ]inute. M` ghidez \ntotdeauna dup` reguli, dar foarte mult [i dup` feeling. O ]inut` de televiziune nu trebuie s` fie doar corect`, ci s` aib` «acel ceva». De cele mai multe

ori, nici produc`torii [i nici vedetele nu \mi impun ni[te linii stricte. Din contr`, \mi povestesc formatul emisiunii [i \mi cer expertiza cu privire la ]inute. {i, de fapt, acesta este un lucru normal.”, spune stilista. {i pentru c` imaginea conteaz`, mai ales \n televiziune, este foarte important ca vestimenta]ia celui care este pe micul ecran, fiind practic pentru telespectator precum actorul pe scen`, s` fie perfect`. Iar m~na unui profesionist face diferen]a.“Schimbarea se vede de fiecare dat`, \ns` dintre cele unanim remarcate \i men]ionez pe M`d`lin Ionescu, Luis Lazarus, Dan Negru, Victor Slav (Pe muchie de cu]it), Ovidiu Komornyic, Aurelian Temi[an [i Mihai Constantin (Cerbul de aur 2009), Direc]ia 5 (videoclipul Cinema Love).”, a explicat Adina.

FaShioN world

Mai mult, Adina Buzatu este de p`rere c` outfit-ul \ntr-o televiziune conteaz` enorm. “Nu pot s` evaluez procentual, dar pot s` spun c` o emisiune poate fi ratat` din cauza prezentatorului nepotrivit \mbr`cat.” |ns`, \ntre ]inuta pentru televiziune [i cea pentru via]a cotidian` exist` o grani]`. “Sunt concepute dup` reguli diferite, \ncep~nd de la cromatica, textura materialelor, etc. De multe ori, o ]inut` spectaculoas` \n via]a de zi cu zi arat` groaznic la televizor sau vice versa.” |ntrebat` ce \nseamn` pentru stilistul Adina Buzatu s` [tie c` are o contribu]ie semnificativ` \n a \mbun`t`]i lumea televiziunii [i, implicit, a forma vestimentar prin acest lucru [i gustul b`rba]ilor – telespectatori, ea ne-a spus c` “Din punct de vedere profesional, am o mare satisfac]ie [i acest lucru

m` motiveaz` s` caut \n permanen]` noi solu]ii vestimentare. Acesta este [i motivul pentru care \n fiecare sezon, la portofoliul TRENDS by Adina Buzatu se adaug` noi brand-uri. Totodat`, m` simt flatat` v`z~nd c` ideile mele sunt copiate [i de al]ii. Chiar dac` de multe ori se pierde ideea [i rezultatul nu este la fel de bun, totu[i se vede o evolu]ie.”

stilul personal [i punct Adina ne m`rturise[te c` nu are surse de inspira]ie \n persoana prezentatorilor din lumea TV de peste hotare. “Nu prezentatorii TV din alt` parte sunt sursa de inspira]ie, ci chiar propunerile designerilor celor 28 de colec]ii pe care le am \n magazine.” Mai mult, ea subliniaz` c` “Este gre[it` tendin]a arti[tilor

rom~ni, fie ei prezentatori TV sau c~nt`re]i, s` imite vedete din str`in`tate – stilul este personal, se adapteaz` \n func]ie de personalitatea fiec`ruia, iar copia se vede ca atare.” Pasiunea [i dedica]ia cu care Adina \[i face meseria nu r`m~n neremarcate. Dac` \n magazinele sale, clien]ii \i mul]umesc de fiecare dat`, [i \n cazul vestimenta]iilor pentru televiziune feedback-ul vine imediat. “Chiar dac` fiecare ]inut` este diferit` [i fiec`rei persoane \i recomand altceva, totu[i amprenta mea este recunoscut` \ntotdeauna, fie c` e vorba de emisiuni TV sau de via]a de zi cu zi. Primesc mesaje pe Facebook [i pe site-ul meu, www.adinabuzatu.ro , unde telespectatorii posteaz` \ntreb`ri [i comentarii referitoare la apari]iile vedetelor.” Roxana Bichi[

Stop to shop 29

FaShioN arChitECturE

Moda masculin`,

UN MarTOr-ChEiE al isTOriEi (iv) adolescen]a la puterea 50 Anii ‘50 au cunoscut revolu]ia modei de dup` R`zboi, revolu]ie care a schimbat permanent vestimenta]ia masculin`, mai ales \n ceea ce \i prive[te pe adolescen]i. Dac` privim filmele [i showurile TV ale perioadei, vom observa un “businessman look”, respectiv costumul cenu[iu din flanel. Albastru \nchis, maro \nchis [i mangal erau culorile standard pentru ]inutele de birou. De fapt, anii ‘50 sunt marca]i de conformism. Perioada de dup` al Doilea R`zboi Mondial a \nsemnat zel [i \nflorire, \ns` R`zboiul Rece [i teama st~rnit` de armele nucleare au adus o mi[care conservatoare \n mod`. Astfel, costumele masculine erau \n linia de croial` mult mai simple fa]` de anii ‘40. Pernele de umeri dispar, ca [i costumele cu haina la dou` r~nduri. Jachetele [i pantalonii se scurteaz`,

30 Stop to shop

de[i \n fabricarea pantalonilor \nc` se mai folosea destul de mult material. Cravatele erau mult mai \nguste, iar gulerele c`m`[ilor devin mai pu]in pronun]ate. B`rba]ii \nc` purtau p`l`rii, \ns` acestea aveau borul mult mai \ngust dec~t cel al tipului fedora sport, caracteristic din anii ‘20 p~n` \n ‘50. |nflorirea economic` din anii ‘50 a f`cut posibil ca oamenii de afaceri care munceau foarte mult s` \[i poat` permite acum mai mult timp liber. Astfel, ]inutele lejere \ncep s` intre \n mod`, modelele hawaiene [i stilul cowboy c~[tig~nd teren. Pantalonii purta]i \n timpul liber erau adesea doar o variant` a celor business, respectiv pantaloni largi din flanel. Blugii erau purta]i doar \n cazul practic`rii unor sporturi extreme, de[i acest aspect avea s` se schimbe c~t de cur~nd, mai ales \n r~ndul tinerilor b`rba]i. |n loc de veste, ei alegeau jachetele din jerseu. Tricourile polo devin foarte populare.

FaShioN arChitECturE Look-ul conservator al anilor ‘50 din moda masculin` se reflecta [i \n hainele tinerilor. Chiar [i liceenii purtau costume, \n cel mai bun caz doar jachet` [i pantaloni cu sau f`r` cravat` – \n cel mai bun caz f`r`. Look-ul tineresc cu tricouri, jachete din piele [i blugi avea s` intre \n mod` abia la jum`tatea anilor ‘50, \ns` era patentat social ca [i aspectul b`ie]ilor r`i. Anii ‘50 sunt momentul \n care adolescen]a se diferen]iaz` la nivelul aspectului vestimentar. Dac` \n decadele trecute tinerii purtau haine foarte similare cu cele ale adul]ilor, acum ia na[tere o cultur` a adolescen]ei, reflectat` prin cardiganuri, gulere deschise [i m~neci rulate care l`sau la vedere bicep[ii.

Teddy Boys [i Beatniks C`tre finele decadei, moda masculin` pentru tineri cunoa[te o schimbare [i mai radical`. Look-ul “Teddy Boy”, adoptat de unii tineri, mai ales \n Anglia, \nc` de la finele anilor ‘40, era un stil neo-edwardian, cu jachete lungi, veste din brocart, pantaloni str~m]i [i pantofi din piele fin`. Look-ul tinerilor non-conformi[ti [i boemi, denumi]i “Beatniks”, o mi[care ce a luat na[tere \n West Village, New York, \[i are inspira]ia \n operele arti[tilor francezi, cu negru ca [i culoare dominant`. Pantalonii erau slim, tricourile groase [i c`m`[ile f`r` pliuri.

amprenta progresului Putem s` spunem c` anii ‘60 au fost domina]i de o singur` tem`: progresul. |n decursul acestei perioade, stilul masculin \mbr`]i[eaz` rafinamentul [i, c~teodat`, chiar elegan]a. Moda pleac` de la look-ul simplu, vioi al decadelor trecute, fiind caracterizat` de o abordare nou` a stilului care, p~n` atunci, fusese destul de formal. Clasicul este renovat, el trebuind s` reflecte schimbarea normelor culturale [i sociale. Astfel, designul vetimentar cap`t` un aspect mult mai energic, adesea proeminent. Primii ani ai decadei sunt influen]a]i de designerii italieni, astfel c` se imprim` rafinamentul \n stilul [i t`ietura vestimanta]iei maculine. Se impun [i anumite evenimente sociale sau culturale. De exemplu, mi[carea Beatles a adus cu sine schimbarea costu-

mului de business conservator \ntr-unul croit, potrivit pe corp printr-o t`ietur` simpl` [i dreapt`. |n general, costumele erau \nguste, datorit` pantalonilor str~m]i, cu gulere ascu]ite [i c`m`[i care confereau o siluet` sub]ire [i aranjat` din cap p~n` \n picioare. |n ultima parte a anilor ‘60, b`rba]ii adopt` culori mai vii, mai deschise, imprimeurile florale, cu buline, pantalonii de catifea, curele mari, etc. Chiar [i designerii de bijuterii \ncep s` intre \n acest joc [i creeaz` accesorii pentru b`rba]i. |n aceast` perioad` s-au impus c~teva piesele –cheie. Gulerele “Nehru” se aplicau at~t pe c`m`[i, c~t [i la jachete. Practic, proveneau din celebrele gulere “mandarin”, respectiv un tip de guler scurt, drept care porne[te de la linia g~tului [i se ridic` vertical 2 p~n` la 5 centimetri. Acest stil este originar \n China Imperial`, fiind preluat de

Stop to shop 31

FaShioN arChitECturE cultura occidental`. El a devenit popular datorit` c~torva apari]ii f`cute de Beatles [i Monkees cu astfel de gulere. Apoi, avem tricourile vopsite multicolor, o marc` a mi[c`rii hippie. Erau considerate o marc` a rebeliunii, devenind extrem de populare printre tineri, mai ales printre cei care protestau \mpotriva r`zboiului din Vietnam. Pantalonii evaza]i sunt marca anilor ’60. |n ultimii ani ai decadei, au devenit din ce \n ce mai largi de la genunchi \n jos.

{i s-a n`scut moda Disco C~nd John Travolta a ap`rut \n filmul “Saturday Night Fever”, a fost ca un permis oficial, acordat b`rba]ilor care iubeau discotecile, s` poarte acel stil \ndr`zne] care se potrivea perfect cu ringul de dans. |n anii ‘70 at~t tinerii, c~t [i cei mai \n v~rst` umpleau cluburile. Iar vestimenta]ia masculin` pentru nop]ile nebune devenise un adev`rat ritual, rivaliz~nd cu cea a femeilor. |ntruc~t mare parte din ace[ti ani este definit` ca [i “perioada disco”, moda aferent` poate fi re-

32 Stop to shop

marcat` peste tot, de la poze p~n` la filme. La popularizarea stilului au contribuit [i c~nt`re]i sau forma]ii, precum Bee Gees, ABBA, Donna Summer. |mbr`c`mintea pentru ringul de dans se definea prin materiale care se mulau – poliesterul a fost un real succes \n acea perioad`. Adi]ional, se foloseau licra sau spandexul, astfel \nc~t hainele s` se muleze c~t mai bine pe corp. |n anii ’70, era firesc pentru un b`rbat s` poarte o c`ma[` din poliester, str~mt` \n zona pieptului, deschis` la jum`tate [i asortat` cu pantaloni mula]i pe talie [i \n partea de sus a picioarelor. Mare parte din c`m`[ile purtate la discotec` aveau modele diferite: de la design geometric p~n` la imprimeuri unice, nemaiv`zute. Cu c~t era mai \ndr`zne] modelul, cu at~t mai admirat era purt`torul. Pantalonii foarte evaza]i f`ceau parte din “must have”-ul anilor nebuni. Partea de sus se mula pe corp, \ns` odat` ce pantalonii porneau de sub genunchi deveneau extrem de evaza]i. Reverele largi intr` \n mod` odat` cu pantalonii evaza]i. Puteau fi v`zute at~t la costumele casual, dar [i la vestimenta]ia pentru dans. Culorile tari se defineau ca [i mandatarul decadei. Dac` imprimeurile erau neobi[nuite [i [ocante, culorile nu puteau face excep]ie. {i totul era natural, firesc, \ntr-un trend specific doar anilor ’70. |n ultimul episod descoperim moda masculin` din anii ‘80 p~n` \n prezent. Roxana Bichi[

FaShioN Clara Rotescu: â&#x20AC;&#x17E;Rochia pe un um`r este o alegere perfect` pentru o vacan]` luxoas` de var` sau pentru un exotic [i elegant black-tie. Este o investi]ie pentru cunosc`tori [i o rochie ce se potrive[te tuturor ocaziilor speciale din aceast` var`.â&#x20AC;&#x153; Colec]ie Butterfly by Clara Rotescu