Sumar
“ � Nr. 105 - Iunie 2011
81
8
Dac` a[ fi mers pe drumul acela, [i anume s` scot h`inu]e din m~inile mele, probabil c` a[ fi creat pove[ti. Mi-ar fi pl`cut s` aflu povestea fiec`rui om ce-mi p`[ea pragul atelierului [i \mpreun` am fi reu[it s` \nfirip`m o poveste pictat` manual.
TeaTru/Film/carTe Recomand`rile noastre
18
Film reporTer
22
iNTerViu
32
FashioN archiTecTure
62
From The hisTory oF...
68
s~N~TaTe
74
sTory oF...
84
DesTiNa}ii
Director general Andreea Bqnicq andreea.banica@unireashop.ro
Director Publicitate [i V~nz`ri Ecaterina Utali ecaterina.utali@unireashop.ro 021.30.30.364, 0722.101.756
Director Crea]ie Cristian Scutelnicu cristian.scutelnicu@unireashop.ro 021.30.30.367, 0724.242.742
Redactor {ef Roxana Bichi[ Redactori: Elena Dumitru, Diana Rodan Foto: Valentin S., Dreamstime Revista editat` de:
Tycoon Media Press parte a grupului
Evolu]ia prin]eselor Disney
De vorb` cu Maia Morgenstern
Moda masculin`, un martor-cheie al istoriei (V) Atlantic. Perfec]iunea elve]ian`.
Adresa redac]iei: Unirea Shopping Center Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1, Bucure[ti Fax: 021.30.30.236
Despre ultraviolete
Simone de Beauvoir [i Jean-Paul Sartre Insula pira]ilor - Madagascar 2 Stop to shop
Tiraj: 14.000 exemplare Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq publica]ie fqrq acordul prealabil scris al Tycoon Media Press.
EditShop
Pentru cei mici, dar ,si pentru cei mari
“ ” Ce poate fi mai frumos decât acel zâmbet sincer, acea privire inocent`, acea \mbr`]i[are cald` pe care doar un copil le ofer`? NIMIC!
4 Stop to shop
A
cum cteva zile vorbeam cu un bun prieten, care \mi spunea ct de fericit este c se pregte[te de un nou clip \n care va lucra alturi de copii. La intrebarea “Cum a[a, \ntruct [tiu c cel mai greu este s lucrezi cu cei mici?”, mi-a rspuns simplu: “Pentru c e suficient s \mi zmbeasc [i toat munca devine floare la ureche”. Cu alte cuvinte, terapia prin copii. {i nu exist adevr mai mare! Ce poate fi mai frumos dect acel zmbet sincer, acea privire inocent, acea \mbr]i[are cald pe care doar un copil le ofer? NIMIC! |ntruct \n Iunie \i celebrm pe cei mici, le dedic acest editorial. Ei sunt cei care ne definesc via]a. Dar, mai mult dect att, urez tuturor un clduros “La Mul]i Ani!”. Fie c sunte]i prin]i sau nu, mi-ar plcea ca mcar \n luna iunie s v aminti]i c, undeva \n suflet, \nc mai pstrm crmpeie din copilrie. Nu v ru[ina]i c sim]i]i nevoia s v juca]i, s v uita]i la un film de desene animate sau s v da]i \n leagne. Este firesc. Copilria reprezint singura perioad din via] cnd putem s fim noi. A[a cum ne-a creat natura. Cu bune [i cu rele, fr a purta m[ti sociale, fr a urma reguli stricte. A[adar, fi]i copii ori de cte ori sim]i]i! Ct despre prichindei…\nv]a]i-i pe prin]i c nu e nimic mai frumos pe lume dect zmbetul din toat inima! A voastr,
Roxana Bichi
Copil cu juma’ de norm`
tEatru TeaTrul ion creangå
Rotocol
Un spectacol conceput de Anca Zamfirescu [i Alexandrina Halic
TeaTrul }åndåricå |i inviTå pe copii la...
Regia: Anca Zamfirescu, Alexandrina Halic Scenografia: Anca Paslaru Ilustra]ia muzical`: Robert Dumitrescu Lumini: Cornel Birjaru Actori: Anca Zamfirescu, Alexandrina Halic
Regia: Gabriel Apostol Scenografia: Cristina Pepino Muzica: Dan B`lan Actori: Ioana Chelaru Popovici/Ilona Hrestic, Cristian Mitescu/Viorel Ionescu, Liliana Gavrilescu/ Dora Ortelecan Dumitrescu, Mariana Zaharia/Roxana Vi[an, Marin Fagu/Florin Mititelu
6 Stop to shop
Istoria cunoscut` a caprei [i a celor trei iezi ai s`i a poposit [i la Teatrul }`nd`ric`, unde îi dau via]` p`pu[ile m~nuite cu talent [i m`iestrie. Firul pove[tii se deap`n` u[or, spun~nd tuturor ce p`]esc copiii care nu-[i ascult` p`rin]ii... Lupul cel viclean î[i drege glasul m~nc~nd mai înt~i un ou, apoi g`inile, coco[ul, fierarul [i, în cele din urm`, profesorii de muzic`. Apoi, cu glas sub]ire, îi p`c`le[te pe iedu]i [i intr` în cas`. Singura care scap` de „pofta" lupului este iedu]a. La praznic, lupul m`n~nc` pe ner`suflate, burta îi explodeaz` [i iedu]ii ies de acolo vii [i nev`t`ma]i. Ei au fost ierta]i, iar r`ul pedepsit, pentru c` în pove[tile de la }`nd`ric` se face mereu dreptate. To]i copiii mai mari de trei ani sunt invita]i s` vin` s` vad` un spectacol foarte amuzant, ce demonstreaz` din plin farmecul, frumuse]ea [i folositoarele înv`]`minte ale folclorului nostru rom~nesc, precum [i ale basmului lui Ion Creang`. A[adar, haide]i s` vede]i un spectacol cu p`pu[i, de diverse tipuri [i dimensiuni!
”Rotocol” este, \n primul r~nd, un spectacol–joc. Un spectacol despre forma rotund`. Copiii vor avea ocazia s` descopere diferitele imagini ale formei rotunde în lumea înconjur`toare, cum ar fi cercul, mingea juc`u[`, soarele, dovleacul somnoros care vrea s` creasc` mare, portocala care se ascunde - nimeni nu [tie unde, [i multe alte surprize... la fel de rotunde [i surprinz`toare.
Pagin` realizat` de Elena Dumitru
capra cu trei iezi
Film
Premierele lunii iunie X-Man: First Class Regia: Matthew Vaughn Cu: Michael Fassbender, Jennifer Lawrence, January Jones, James McAvoy Gen: Ac]iune, Dram`, Ac]iune, SF Premier` \n Rom~nia: 03.06.2011
Kung Fu Panda 2 Regia: Jennifer Yuh Cu: Angelina Jolie, Jack Black, Lucy Liu
Potiche Regia: Francois Ozon Cu: Gerald Depardieu, Catherine Deneuve Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 03.06.2011
8 Stop to shop
Regia: Jason Winer Cu: Russell Brand, Jennifer Garner, Helen Mirren Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 17.06.2011
Cars 2
The Hangover Part II Regia: Todd Phillips Cu: Zach Galifianakis, Bradley Cooper, Ed Helms Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 03.06.2011
Arthur
Gen: Anima]ie, Aventuri, Comedie Premier` \n Rom~nia: 10.06.2011
Hanna Regia: Joe Wright Cu: Cate Blanchett, Eric Bana, Saoirse Ronan Gen: Ac]iune, Aventuri, Thriller Premier` \n Rom~nia: 17.06.2011
Regia: Brad Lewis Cu: Owen Wilson Gen: Anima]ie, Comedie Premier` \n Rom~nia: 24.06.2011
Mine vaganti Regia: Ferzan Ozpetek Cu: Riccardo Scamarcio, Nicole Grimaudo Gen: Comedie, Dram` Premier` \n Rom~nia: 24.06.2011
CartE
Violoncelistul din Sarajevo de Steven Galloway Detalii carte: Editura: Litera Num`r pagini: 204 Dat` apari]ie: iunie 2010 Steven Galloway s-a n`scut pe 13 iulie 1975, \n Vancouver, Canada, iar copil`ria [i-a petrecuto \n regiunea Canadian` British Columbia. |n 2000 a debutat cu romanul “Finnie Walsh”, carte ce i-a adus recunoa[tere at~t pe plan na]ional c~t [i pe plan interna]ional. Al doilea roman, “Ascension” (2003), a fost nominalizat pentru BC Book Prize [i a fost tradus \n 15 ]`ri. Mai mult dec~t at~t, succesul \l cunoa[te cu al treilea roman, “Violoncelistul din Sarajevo” (2008), carte nominalizat` la International IMPAC Dublin Literary Award. |n anul 2009 romanul c~[tig` “Evergreen Award, the George Ryga Award for Social Awareness in Literature”.
“De[i ancorat` în realitatea asediului ora[ului Sarajevo, din anii 1990, drama violoncelistului transcende spa]iul [i timpul. Este o poveste universal` [i o m`rturie despre supravie]uire.” Khaled Hosseini, autorul romanelor “V~n`torii de zmeie” [i “Splendida cetate a celor o mie de sori” 10 Stop to shop
„Cu o imagistic` de neuitat [i cu o simplitate sf~[ietoare, aceast` carte vorbe[te conving`tor despre triumful spiritului în fa]a unei disper`ri cople[itoare [i despre puterea artei de a împr`[tia întunericul.” The Washington Post Patru oameni încearc` s` supravie]uiasc` într-un ora[ devastat de r`zboi. Patru destine se împletesc într-un univers haotic. De la fereastra sa, un violoncelist vede cum dou`zeci [i doi dintre prietenii [i vecinii lui sunt uci[i de un obuz. Într-un act de sfidare, omul \[i f`g`duie[te s` c~nte dou`zeci [i dou` de zile, în memoria lor, acolo unde a avut loc atacul. Altundeva, t~n`rul Kenan î[i risc` via]a în c`utare de ap` pentru familia lui. Dragan vinde p~ine în schimbul unui ad`post. O t~n`r` femeie lunetist, poreclit` “S`geata”,
împu[c` solda]i [i îl ap`r` pe muzician cu propria ei via]`. |n tot acest timp, violoncelistul nu se opre[te din c~ntat. “Violoncelistul din Sarajevo” este un roman cu o for]` [i o intensitate incredibile, o veritabil` m`rturie a d`inuirii într-un timp al terorii [i al suferin]ei. Totodat`, “Violoncelistul din Sarajevo” exploreaz` c`ile prin care r`zboiul poate schimba propria noastr` defini]ie a umanit`]ii [i dezv`luie felul în care banalul ritual cotidian al vie]ii poate fi o form` de rezisten]`. Pagin` realizat` de Elena Dumitru
NEwS – agENda luNii 4/06 ConCert Suede
2/06 ConCert Goran BreGoviCi Spectacolul face parte din seria ac]iunilor “Art` contra drog”, organizate de Asocia]ia Cultural` de Teatru, Muzic` [i Film “Dracula” [i EURAD. A[adar, to]i cei care vor s` petreac` dou` ore de emo]ie [i “nebunie” balcanic` \n compania lui Goran Bregovic [i a band-ului s`u, sunt a[tepta]i pe 2 iunie, \n Parcul Rozelor din Timi[oara. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 75 [i 150 lei, \n func]ie de categorie.
Iu nie
Mari actori ai scenei rom~ne[ti dau via]` farsei clasice a lui Moliere, “Vicleniile lui Scapino”, o comedie spumoas` despre dragoste, rela]iile dintre p`rin]i [i copii, [iretenie [i r`zbunare. Distribu]ia de excep]ie: Ion Dichiseanu, Valentin Uritescu, Ileana–Stana Ionescu, Monica Davidescu, Andrei Duban, Ilinca Goia, Drago[ Ionescu, R`zvan Oprea, Orodel Olaru, dar [i viziunea surprinz`toare, modern`, contemporan`, marca regizorului Dan Tudor, vor face din "Scapino" deliciul publicului. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 60 [i 70 lei. Teatrul Na]ional de Operet` Ion Dacian, Bucure[ti
6/06 avanpremierå: SCapino
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
9/06 ConCert SCorpionS Scorpions [i-au anun]at retragerea glorioas` din r~ndul greilor rockului printr-un turneu gigant “Get Your Sting And Blackout World Tour”, \nceput \n 10 martie 2010 la Praga, turneu ce se va termina la sf~r[itul anului 2012. Concertul de la Zona Arena va fi organizat de compania Project Events. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 128 [i 350 lei. Zone Arena, Bucure[ti
12 Stop to shop
Suede, una dintre cele mai influente [i mai de succes trupe britanice de rock alternativ, pioneri ai curentului britpop al`turi de Blur, Oasis [i Pulp, va concerta \n premier` \n Rom~nia. Concertul face parte din turneul de reunire a trupei, dup` o pauz` de 7 ani. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 100 [i 180 lei. Arenele Romane, Bucure[ti
10/06
ConCert HooverpHoniC Concertul Hooverphonic din Capital` face parte din turneul de promovare al ultimului lor album „The Night Before”. Albumul cu acela[i nume a fost lansat în noiembrie 2010 [i a c~[tigat discul de platin` în Belgia la scurt timp dup` lansare. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 110 [i 180 lei. Fratelli Studios, Bucure[ti
iNFoShop v+ aduCE {tirilE mai aproapE
NEwS – agENda luNii 10–12/06
21/06
petexpo romania
ConCert Lake of tearS
PetExpo Romania este cel mai important eveniment din industria dedicat` animalelor de companie [i reune[te anual cele mai importante firme de pe pia]a bunurilor [i a serviciilor din domeniu. Zone Arena, Bucure[ti
12/06
ConCert aL Bano O legend` a c~ntecului italian revine \n Rom~nia. Pentru prima dat` la Sala Palatului, \ntr-un concert extraordinar de minim dou` ore, sus]inut 100 % live \mpreun` cu band-ul s`u. Al Bano o va avea din nou invitat` pe scen` pe Paula Seling. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 50 [i 300 lei.
Pentru suedezii de la Lake Of Tears nu este primul concert \n Rom~nia, ei mai av~nd la activ [i alte reprezenta]ii \n fa]a fanilor rom~ni. Primul concert din Rom~nia al trupei a avut loc \n luna martie a anului 2006, ceea ce a \nsemnat pentru nordici confirmarea succesului enorm pe care \l au [i \n alte ]`ri din Europa. Rockerii au creat o adev`rat` isterie, cu dou` s`pt`m~ni \nainte de eveniment nemaig`sindu-se, la momentul respectiv, niciun bilet la concert. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 80 [i 120 lei. Arenele Romane, Bucure[ti
16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
Sedenta rismul du neaz grav snta]ii!
14/06 Cel mai iubit artist de heavy metal al lumii, a[a cum a fost numit de c`tre The Rolling Stone Album Guide, Alice Cooper revine la Bucure[ti. Artistul (pe numele s`u adev`rat Vincent Damon Furnier) este considerat a fi schimbat pentru totdeauna fa]a rockului muzical. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 120 [i 136 lei. Arenele Romane, Bucure[ti
18/06
ConCert “tieSto CLuB’S Life”
Tiësto se \ntoarce \n Bucure[ti \n cadr ul unui show “The Mission” care va avea loc la Arenele Romane. DJ-ul care a ocupat pozi]ii frun ta[e ani la r~nd \n DJMag Top 100, Tiësto, a fost dinto tdeauna descris de fani ca un artist care \[i transpun e sentimentele prin intermediul muzicii pe care o mixeaz`. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 50 [i 100 lei.
iNFoShop v+ aduCE {tirilE mai aproapE
Rubric` realizat` de Elena Dumitru
ConCert aLiCe Cooper
Stop to shop 13
CE Citim? “O carte este singurul loc în care po]i examina un g~nd pl`p~nd f`r` s` îl distrugi, sau po]i explora o idee controversat` f`r` s` î]i fie team` c` î]i va exploda în fa]` - unul din cele c~teva refugii unde mintea unui om poate avea parte at~t de provocare, c~t [i de intimitate.” Charles Morgan
Mariatereza sunt eu! de Florica Bud Editura Rao
Este oper` de fic]iune greu de clasat, oscil~nd între poem în proz` [i eseu. Afirma]ia din titlu este, desigur, o disimulare care-l parafrazeaz` pe Flaubert.
Femeia din amiaz` de Julia Franck Editura Humanitas
Roman distins cu Deutscher Buchpreis, tradus în 35 de limbi [i v~ndut în peste un milion de exemplare Roman de epoc` [i de familie, “Femeia din amiaz`” p`trunde – cu o intensitate prea înalt` ca s` aib` nevoie de acroba]ii poetice sterile – în miezul cel mai ad~nc al rela]iilor dintre oameni.” Der Standard
„Lectura ademene[te, impresioneaz` [i te face s`-]i înghe]e s~ngele în vine. Totul este scris din perspectiva protagonistei, f`r` a fi comentat sau teoretizat.” Le Monde 14 Stop to shop
libr`ria iubirii de Paola Calvetti Editura Nemira
“Libr`ria iubirii” spune povestea Emmei, o t~n`r` proprietar` a unei libr`rii dedicate numai [i numai dragostei. Emma are o carier` str`lucitoare, un fiu reu[it [i un fost so] \nc` foarte atent cu ea, [i este considerat` de toat` lumea o femeie \mplinit`. Dar ea simte nevoia unei schimb`ri radicale [i accept` provocarea destinului. O poveste romantic`, plin` de \n]elepciune [i curaj, o lume de vis \ntr-o iubire cople[it` de neprev`zut. Pagin` realizat` de Elena Dumitru
FilmrEportEr
De la „alb` ca Z`pada“ la „rapunzel“: evolu]ia prin]eselor Disney „O poveste \nc~lcit`/Tangled“ tocmai s-a lansat pe DVD \n Rom~nia, e un cadou ideal de 1 iunie, [i o are \n centru pe Rapunzel, cea mai recent` [i, potrivit anun]ului oficial, ultima din ga[ca exclusivist` [i regal` a „Prin]eselor Disney“. Dup` acest film, studiourile longevive, fondate \n 1939, trec la alte subiecte mai trendy, mai high-tech, mai adaptate la epoca \n care tr`im. Ceea ce e mare p`cat, pentru c` filmele cu prin]esele respective sunt unele dintre cele mai \ndr`gite personaje pe care le-au adus pe marile ecrane. Deja „Prin]esa [i broscoiul/The Princess and the
16 Stop to shop
Frog“, din 2009, care a \ncercat s` rec~[tige magia din trecut, a fost considerat un e[ec de cas`: a fost realizat cu 105 milioane de dolari [i \n SUA a \ncasat doar 104. Acest e[ec a determinat studiourile s` opereze mai multe modific`ri \n structura lui „O poveste \nc~lcit`“, \ncep~nd cu schimbarea titlului original, care era „Rapunzel“ [i continu~nd cu m`rirea importan]ei \n scenariu a „prin]ului“, ho]ul Flynn (voce Zachary Levi), \n \ncercarea de a atrage [i c~]iva b`ie]ei la cinematograf, [i nu numai feti]e. Iar modific`rile au func]ionat, pentru c` filmul, disponibil pe
ecrane [i \n varianta tridimensional`, a acumulat \ncas`ri de 588 de milioane de dolari \n lumea \ntreag` [i a fermecat o nou` genera]ie de copii, n`scu]i cu telefoanele mobile \n m~n`, dependen]i de computere [i de Internet [i speciali[ti \n YouTube [i alte site-uri de profil. Rapunzel (voce Mandy Moore) este [i ea diferit` de „str`bunele“ ei Alb` ca Z`pada sau Cenu[`reasa. Ea este, \n mod evident, o femeie emancipat`, care-[i poart` singur` de grij` [i pentru care o poveste amoroas` este doar cirea[a de pe tortul personalit`]ii ei.
FilmrEportEr Dar lucrurile nu au stat mereu a[a. |n cele trei etape ale lans`rii lor pe pia]`, prin]esele Disney au evoluat, odat` cu vremurile [i mi[carea feminist`. Tiana din „Prin]esa [i broscoiul“ a f`cut valuri de corectitudine politic` pentru c` a devenit prima prin]es` de culoare, de[i \n portofoliul Disney existau deja o asiatic` (Mulan), o amerindian` (Pocahontas) [i o ar`boaic` (Jasmine din „Aladdin“). Ce au \n comun cele zece fete protagoniste ale francizei (p`pu[i, c`r]i, DVD-uri, CD-uri cu soundtrackuri)? Toate sunt de origine regal` sau se c`s`toresc cu un prin], toate sunt de specie uman` (de aceea nu sunt incluse vulpi]a Maid Marian din „Robin Hood“ sau leoaica Nala din „Regele Leu“) [i toate \[i au pove[tile izvor~te din basme, fie c` este vorba de ale Fra]ilor Grimm (Cenu[`reasa, Alb` ca Z`pada, Frumoasa Adormit`), ale lui Hans Christian Andersen (Mica Siren`), 1001 de nop]i (Jasmine) sau din folclorul interna]ional (Mulan). Din primul val al prin]eselor fac parte Alb` ca Z`pada (1937), Cenu[`reasa (1950) [i Frumoasa Adormit`, Aurora (1959), reprezent`ri conservatoare ale feminit`]ii [i ale rolurilor posibile ale unei femei \n societate. Toate acestea sunt prezentate f`c~nd curat, g`tind [i, \n mare parte, servind b`rba]i, \n timp ce a[teapt` ca prin]ii lor s` apar`, s` le salveze, s` le trezeasc` din somn [i s` le ofere o nou` via]`. |ntre timp, lucrurile s-au mai schimbat. Noua serie de prin]ese,
inaugurat` \n 1989 de Ariel din „Mica siren`“, sunt caraterizate mai mult prin inteligen]a lor [i prin ambi]ia de a-[i \ndeplini visele, \n ciuda oric`rui obstacol. Ariel renun]` la vocea ei [i devine om, dar tot pentru iubirea unui prin] „de pe uscat“. Belle din „Frumoasa [i bestia“ (1991) este ironizat` pentru c~t de mult cite[te, de c`tre un b`rbat cu frumuse]e tradi]ional`, dar ignorant numit Gaston. Belle \l respinge pe acesta [i face o alegere amoroas` mai profund`, de parte bestiei de care se \ndr`goste[te. Jasmine din „Aladdin“ (1992) e ceva mai superficial` dec~t ele, dar tot are un strop de nonconformism, atunci c~nd refuz` s`-[i asculte tat`l, sultanul, [i-i refuz` pe to]i prin]ii care o pe]esc, pentru c` nu este \ndr`gostit` de ei. Iar Pocahontas (1995) este tot o femeie amerindian` inteligent`, care ig-
nor` diferen]ele culturale dintre poporul ei [i pionierii englezi [i reu[e[te s` fac` pace \ntre cele dou` na]ii. Mulan (1998) se transform` \n b`rbat [i pleac` la r`zboi cu armata chinez`, pentru a-[i salva tat`l de o moarte sigur`. Evolu]ia prin]eselor Disney s-a petrecut cu pa[i mici, pe \ndelete, \n func]ie de schimb`rile care au avut loc \n mentalit`]i. {i, de[i nu mai sunt subiecte la mod`, iar Rapunzel este ultima prin]es`, ele au impresionat nenum`rate genera]ii de copii, din 1939 p~n` ast`zi.
Florentina Ciuverca
Stop to shop 17
KidS plaNEt
F`-]i copilul fericit!
„A venit vacan\a cu trenul din Fran\a!” – locuri de distrac\ie pentru copii
18 Stop to shop
{tim cu to]ii c cea mai a[teptat lun din an pentru prichindei este luna iunie. Ace[tia cunosc deja \nsemntatea \nceputului de var, iar a[teptrile lor din partea prin]ilor sunt pe msur. {i, dac ne gndim mai bine, este la fel de important pentru cei mari s \n]eleag c aceast zi trebuie s fie pe lista priorit]ilor, atunci cnd vine vorba de fericirea [i de bunadispozi]ie a copilului.
KidS plaNEt
p
lanuri peste planuri, magazine peste magazine \n]esate cu fel de fel de cadouri [i juc`rii pentru cei mici. Culori, forme [i m`rimi. Cam a[a s-ar traduce, \n mare, ceea ce putem s` achizi]ion`m din buticuri specifice, pentru a le oferi copiilor daruri de ziua lor. Mai mult dec~t at~t, noi neam g~ndit la o variant` destul de atractiv` at~t pentru p`rin]i, c~t [i pentru micu]i. Ce ochi se pot bucura mai mult atunci c~nd \n fa]` se deslu[e[te un loc zugr`vit \n culori vii ce-]i \nc~nt` p~n` [i sim]urile, juc`rii de toate felurile [i jocuri specifice – dup` care t~nje[te majoritatea copiilor c~nd intr` \ntr-un mare magazin de profil? Este perfect adev`rat. Aceste locuri ideale pentru petrecerea timpului liber sunt amenajate [i proiectate conform dorin]elor [i specifica]iilor micu]ilor. La fel de important este s` [tim s` alegem un astfel de loc.
1, 2, 3... [i start la joac`! Copiii au, altminteri [i ei, o zi numai a lor. Precum cei mari. Ace[tia \[i doresc s` alerge de colo-colo, s` se zbenguie [i s` r~d` cu poft` c~t e de ziua de mare. E bine de [tiut c` exist` spa]ii special amenajate pentru ei \n parcuri, centre comerciale sau loca]ii aranjate de firme specializate numai pentru buna-dispozi]ie a celor mici. Avantajul distrac]iei \n centre comerciale \l reprezint` faptul c` p`rin]ii pot supraveghea toat` ac-
tivitatea copiilor. De[i ace[tia \[i fac de cap cu ceilal]i prieteni de joac`, ochii vigilen]i ai p`rin]ilor pot da verdictele cele mai corecte \n ceea ce-i prive[te. {i, mai mult dec~t at~t, siguran]a micu]ilor este maxim`, \ntruc~t ace[tia au la dispozi]ie juc`rii f`r` niciun fel de risc. |n felul acesta, p`rin]ii pot savura o cafea lini[ti]i \n timp ce[i privesc „minunile” sim]indu-se bine \mpreun` cu al]i copii de seama lor. Parcurile, la \nceputul verii, devin ne\nc`p`toare de at~ta forfot` ce se creeaz` datorit` energiei copiilor. Iar acest lucru \i atrage foarte mult pe prichindei. Ace[tia \[i doresc prieteni de
b`tut mingea, de s`rit coarda, de dat pe tobogane [i de colorat sau desenat. O astfel de distrac]ie \n parc nu este deloc costisitoare [i poate fi practicat` de c`tre orice copil, c~t este vara de lung`. De obicei, de 1 Iunie, ziua copilului, se organizeaz` diverse concursuri tematice [i competi]ii, pentru a-i ]ine \n priz` [i pentru a le st~rni imagina]ia celor mici. La r~ndul lor, ace[tia vor fi ferici]i de existen]a acestei zile numai a lor, \n care lumea se \nv~rte dup` soare, [i c` toate capriciile se vor transforma \n realitate. Elena Dumitru
Important! •
Nu-]i l`sa copilul nesu pr av eg he at , chiar dac` acesta se afl` \n compania altor copii. Fii cu ochii pe el chiar [i atunci c~nd ]i se pare c` are activitate intens` [i c` nimic nu lar putea perturba, mai ales dac` alegi s`-l duci \ntr-un parc. c` a , \ns` nu exagera, pentru Pliaz`-te dupa pl`cerile lui lua o a de tul ep par` c` are dr doua zi s-ar putea s` i se ! n`tatea acestei zile de la cap`t. Explic`-i \nsem
•
•
Stop to shop 19
iNtErviu
maia n r e t s n e g r mo ceritatea unei mame – – sin
Stop to Shop are onoare a s v-o prezinte pe mar ea doamn a tea trului romne sc, Maia Morgenster n, \ntr-o ipostaz cald, de mam [i deopotr iv de fiic. Un om cu o \nca rctur spe cial, purt at parc de gen era]ii ca un blazon de familie. Copil fiind, s-a maturizat \ntre adevrurile grele, spuse cu delicate]e [i tact de mam, [i exigen]a usturtoare a tatlui \nsp re care, de fapt, gravita cu totu l.
20 Stop to shop
Ast zi, \n postura de mam, sunt momente cnd prime[te repro[ur i care o \ngenunche az. Dor ul copiilor de ea [i pro fesiune a au fost, nu de pu]ine ori, \ntr-un conflict. Ade sea, bala n]a s-a \nclinat \n favoare a noastr. Cea mai mare dorin] a Maiei Morger ster n este, fr doa r [i poa te, ca cei trei copii ai si s[i gseasc drumul asemeni “Luceafru lui de diminea]”.
iNtErviu La cea de-a doua c`s`torie v-a]i confec]ionat singur` o rochie, v-a]i urcat \n ma[in` [i a]i condus \nspre prim`rie. Nu a]i f`cut niciodat` o nunt` religioas`. Mireas` a]i fost? Maia Morgenstern: Mireas` am fost. M-am \mbr`cat \n alb, cu voal. Eu apar]in unei religii, so]ul meu alteia, ]inem fiecare la tradi]iile sale [i iac` a[a… C~nd vorbi]i despre so]ul dumneavoastr`, domnul doctor Dumitru B`lt`]eanu, vorbi]i cu fascina]ie. Cum v-a]i cunoscut? M.M.: Ne-am cunoscut la Marsillia. Eu eram \ntr-un turneu, el a venit la spectacol. Dup` spectacol am r`mas de vorb`. El f`cea reziden]iatul acolo, \n neurochirurgie. A existat o atrac]ie \ntre noi. Existau ni[te prejudec`]i, principii. Aveam eu principiile mele. |i
ziceam mereu: “c` vom vedea, c` s` mai vorbim”. Am r`t`cit cheia de la hotelul unde eram cazat` [i ireparabilul s-a produs, \mpotriva oric`ror principii, [i am r`mas \mpreun`. A renun]at la Fran]a pentru Rom~nia. S-a luptat pentru c` eu sus]ineam sus [i tare c` nu cred \n amorul la distan]`. {ase luni am vorbit la telefon. Eu \i spuneam c` nu cred, c` suntem doi oameni maturi, i-am zis s` nu ne facem iluzii. {ase luni iam c~ntat aceast` arie. El suna [i a doua zi… iar, dup` un an eram c`s`tori]i!
Am sim]it c` cineva \mi trage covorul de sub picioare, c` aud adev`ruri teribile.
Iar la scurt timp a]i r`mas \ns`rcinat` cu Isadora, cel de-al treilea copil. Pe c~nd filma]i \n Italia, la Patimile lui Hristos, fiica dumneavoastr`, Cabiria, s-a \mboln`vit de dor. N-a]i \ndr`znit s`-i cere]i lui Mel Gibson s` v` lase s` o vede]i... M.M.: Situa]ia era foarte complicat`. Eram \ns`rcinat` cu Isadora, erau condi]iile atmosferice, film`rile. Lucrurile erau extrem de bine puse la punct. Jalea [i durerea mea [tiindu-mi copilul bolnav acas` era [i pentru c` nu mi se spunea exact ce are [i asta m-a terminat. Nu era greu s` sim]i disperarea unei mame care nu [tie ce are copila[ul ei. Mel Gibson m-a trimis acas` [i mi-am luat feti]a [i am v`zut-o. Nu scria \n fi[a de spital ce boal` are dar, dup` ce m-a v`zut, [i-a revenit imediat. |n familia dumneavoastr` este foarte important` comunicarea cu cei trei copii. Nu ave]i secrete unul fa]` de cel`lalt, totul este deschis, la vedere. A]i sim]it vreodat` o urm` de repro[, durere sau regret din partea copiilor \n zilele \n care nu a]i putut fi l~ng` ei, \n care mergea]i la spectacole, \n care juca]i pe scen` departe de cas`? M.M.: Avem secrete (r~de). Dac` vorbim \ns` de repro[uri… au fost [i m-au f`cut s` m` doar` sufletul de mor. Nu m` refer la: “Hai m`, mama, ce faci?”. Pe acestea [tii s` le parezi. M`
Stop to shop 21
iNtErviu refer la o anumit` triste]e a copiilor mei, o \ncercare de maturizare \nainte de vreme a lor, un soi de \n]elepciune amar`. Pentru mine e o durere acceptat` ca o fatalitate. |]i repro[eaz` dar te [i iart`, pentru c` trebuie s`-]i \ndepline[ti obliga]iile profesionale l`s~ndu-i c~teodat`, [i nu de pu]ine ori, pe ei. La un moment dat a]i primit chiar o replic` fantastic` de la Tudor Aaron, care pe atunci avea 5-6 ani. "Dac` tot m` la[i at~ta vreme singur, m`car s` f`ci foarte bine ceea ce faci acolo unde te duci". M.M.: Am sim]it c` cineva \mi trage covorul de sub picioare, c` aud adev`ruri teribile.
Am fost o adolescent` \n c`utarea unui r`spuns: a face sau nu un compromis. Trebuie s`-]i rezolvi lupta cu \ngerul din tine. Tudor Aaron are o rela]ie special` cu surorile lui. La 12 ani, \n ultima lui scrisoare c`tre Mo[ Cr`ciun, \[i dorea o surioar`. Anii au trecut [i Mo[ul s-a ]inut de cuv~nt.
22 Stop to shop
M.M.: Doamne, le ador` pe feti]e! Le iube[te foarte mult! E un frate mai mare foarte responsabil, urm`re[te evolu]ia lor cu extrem de mult` grij`. Se apropie cu mult` emo]ie de ele. La v~rsta feti]elor dumneavoastr` s-ar spune c` era]i o adolescent` imposibil`… M.M.: |ncerc acum s`-mi amintesc [i s` o fac cu mare sinceritate. Eram \n c`utarea, descoperirea [i acceptarea sinelui, a identit`]ii \n formare. Pentru o t~n`r` cred c`, indiferent de epoc`, societate, lumea \n care tr`ie[te, toate transform`rile adolescentine sunt teribile. Personal, cred c` [i din familie mi s-a impus un ritm al exigen]ei extreme pentru care, evident, sunt recunosc`toare. Dar nu a fost u[or. Am \nv`]at s` nu m` \mb`t cu ap` rece, s`mi impun a nu m` min]i pe mine \ns`mi. Asta cu niciun pre], cu nicio scuz`. Oric~t de dureroas` este imaginea \n oglinda con[tiin]ei, o accep]i, o prive[ti
cu mult curaj, chiar dac` nu-]i place ce vezi. Dac` [tii \n mod real de foarte devreme cum stau lucrurile [i nu \ncerci s` te victimizezi, s` te p`c`le[ti, \ncerc~nd astfel s`-i p`c`le[ti pe al]ii, s` dai vina pe orice… E foarte greu [i trebuie s`-]i rezolvi lupta cu \ngerul din tine. Am fost o adolescent` care voia foarte mult de la ea. Eram \n c`utarea unui r`spuns: a face sau a nu face un compromis. Cabiria se va confrunta [i ea cu problemele adolescen]ei. Sunte]i chiar a[a o mam` sever`? M.M.: Evident, a[ vrea s` pot s` reu[esc s` o fac s` \n]eleag` de unde [i cum vin interdic]iile, c` nu sunt capriciile unei mame. Apoi, mai trebuie [i eu s` \n]eleg p~n` unde s` merg cu interdic]iile [i ce trebuie s` accept, indiferent dac`-mi place. Sunt lucruri clare p~n` unde “da” [i p~n` unde “nu”. |ns`, sunt at~tea realit`]i cu care se confrunt` un puber, un adolescent…
iNtErviu
Bucure[tiul este un ora[ cu multe capcane. A[ vrea s` o fac s` \n]eleag` care sunt dorin]ele [i nevoile ei reale. {i c` sunt ni[te criterii, ni[te valori morale care trebuie respectate. V-a]i \ndr`gostit de t~n`r`, descoperind c` iubirea nu poate dec~t s` te \nal]e suflete[te. Nu peste mult timp va veni acel moment \n care Cabiria va sim]i primii fiori. Sunte]i preg`tit` de asta? M.M.: Nu mi-e team`, \ns` este extrem de delicat [i de ginga[ [i de important. Fiecare l-a trecut \n felul lui, acest prag, dar cred c` sunt experien]e pe care trebuie s` le parcurgi singur. Dac` ]i-e familia aproape e mult mai simplu.
Tot ce-mi doresc pentru copiii mei este s`-[i g`seasc` drumul.
Nu la fel de simplu v-a fost atunci c~nd Tudor a venit [i v-a spus c` vrea s` se fac` actor. Spunea]i c` v-a \nghe]at s~ngele \n vene. M.M.: Nu mi-a fost deloc greu. Am fost fascinat`! Tudor este un actor care \[i caut` drumul. Tot cemi doresc pentru copiii mei este s`-[i g`seasc` drumul. Cu alte cuvinte, l-a]i l`sat s` se c`leasc`, s`-[i ia zborul... M.M.: L-am \ncurajat, nu am avut nimic \mpotriv`! |i [i spuneam c` e bine. Toat` via]a am vorbit de bine meseria mea. Dezv`lui, povestesc, propov`duiesc partea frumoas` a profesiei mele. Care a fost cel mai greu moment \n teatru. A]i vrut vreodat` s` renun]a]i? M.M.: Da, dar deja l-am uitat. Sunte]i foarte atent` c~nd primi]i laude. E important acest lucru atunci c~nd atingi succesul?
M.M.: A[a sunt eu [i cred c` asta vine [i din adolescen]`, din copil`rie, din educa]ia pe care am avut-o. Ecleziastul ne \nva]` c` se cuvine s` celebrezi momentele de bucurie. Este vreme de r~s [i de pl~ns. Se cuvine a purta doliu c~nd e timpul [i s` r~zi c~nd trebuie. Spunea]i la un moment dat c` v` face o deosebit` pl`cere s` juca]i al`turi de tinerii actori, tocmai pentru inocen]a tulbur`toare a \nceputului de drum, dorin]a de a \ncerca totul plin de curaj nebun. Cum v` sim]i]i al`turi de echipa Acas` Tv? M.M.: Sunt fericit` s` lucrez al`turi de o echip` cu foarte mul]i tineri. Nu o s` ne apuc`m s` ne l`ud`m unii pe al]ii, dar sunt mul]i tineri actori foarte buni. Cei care sunt acolo vin \n urma unor preselec]ii, selec]ii. Sunt oameni care-[i doresc s` fie mai buni, \[i doresc s` se apropie de telespectator. Vorbim despre serial, pove[ti, actorie, pas cu pas, zi ďƒ˜
Stop to shop 23
iNtErviu de zi. Asta adaug` din ce \n ce mai mult la con[tiin]a valorii de sine, la me[te[ugul actoriei. Pledez pentru ideea de profesionalism, de a absolvi o form` de \nv`]`m~nt specific profesionist [i cred c` a fi \n permanent contact cu ceea ce exist` \n intepretare este esen]ial.
Am \nceput s`mi transform orgoliul \n pre]uire [i respect fa]` de sine Pe c~nd era]i adolescent` asculta]i mult teatru radiofonic. A fost, s` zicem a[a, prima dragoste [i primul impuls. Era]i un om timid pe atunci, \ns`, la \ndemnul tat`lui dumneavoastr`, a]i \nceput s` visa]i \nspre actorie. M.M.: Eram o fire perfec]ionist` [i, \n acela[i timp, timid`. M-am lovit de prejudec`]i, c~nd ziceai c` vrei s` fii actri]` oamenii te priveau cu ne\ncredere [i spuneau c` vrei s` te urci pe scen`, dac` nu cumva prejudec`]i mai grave, mai jignitoare. Aveam de \nfruntat prejudecata asta [i mai era [i orgoliul. “Dar dac` nu o s` fie cu succes prima oar`?”. {i nu a fost! Apoi, cu greu, am \nceput s`-mi transform orgoliul - care poate fi o fr~n`, opreli[te, un balast \n ceva pozitiv - \n iubire, pre]urie [i respect fa]` de sine.
24 Stop to shop
Nu \ndr`znea]i s` v` vede]i actri]`. |n schimb, v-a]i dorit foarte mult s` deveni]i medic pediatru. M.M.: Da! Cred c` a[ fi fost un diagnostician foarte bun. Am [i acum \nclina]ii spre acest domeniu, sunt foarte atent` la detalii \n via]a mea. Sunt detalii care pot fi extrem de importante, definitorii. Sunt detalii pe care le observ, mai ales la copiii mei. |nc` \i mai terorizez pe medicii pediatri... Numele dumneavoastr` de familie \nseamn` \n german` “Luceaf`rul de diminea]`”. Un nume mo[tenit de la tat`l dumneavoastr` pe care a]i sim]it mereu, ca un testament ne-
scris, nevoia de a-l cinsti. M.M.: Familia mea [i-a purtat cu cinste [i cu mult curaj numele \n situa]ii c~nd se punea problema. Acest nume a r`mas peste ani [i eu \l duc mai departe. «A [aptea camer`», filmul doamnei Martha Meszaros, v-a r`scolit o amintire puternic`, vie, legat` de bunicul dumneavoastr`. M.M.: |n familia mea victimizarea nu [i-a aflat locul. Noi mergem \nainte. Nu uit`m nimic, nu ne construim existen]a justific~ndu-ne nereu[itele, nu zg~nd`rim \n permanen]` \n ran` cu scopul de a atrage comp`timirea. Lucrurile s-au spus, se cunosc, a fost un moment definitiv c~nd
iNtErviu
tragedia s-a a[ezat acolo [i am g`sit numele bunicului \n arhivele lag`rului de la Auschwitz. “C~nd m-a l`udat mama!â€?‌a[a \ncepe cea mai frumoas` amintire din via]a dumneavoastr`. M.M.: Pentru mama eu am fost centrul destinului, scopul existen]ei ei. M-a iubit cu at~ta \nver[unare, m-a protejat cu at~ta patim`; \mi spunea adev`ruri grele, dar le spunea altfel, avea tact, delicate]e, compasiune, r`bdare f`r` limit`, pedagogie. Iar tata? Pu]in` lume [tie c` tat`l dumneavoastr` a fost profesorul de matematic` al lui Constantin
Noica. {i, totodat`, cel care, \n copil`rie, v-a \nv`]at prin parc, tainele universului n`scocit \n ghinde. M.M.: A fost profesorul de logic` matematic` al lui. Domnul Noica l-a c`utat pe tata [i l-a rugat s`-i predea. Tata este autoritatea suprem`. Cred c` o bun` parte din via]` mi-am destinat-o \n a-i cuceri aprobarea, a-l face s` fie m~ndru de mine. A fost greu [i nu am primit asta de multe ori. Este un p`rinte foarte exigent [i spune ni[te adev`ruri extrem de greu de acceptat. Rela]ia cu p`rin]ii dumneavoastr` este o rela]ie mai mult dec~t special`. Este acea dependen]` de sfaturi,
de c`ldur`, de acolo. M.M.: Isadora a reu[it ceva nemaipomenit pentru noi. Ia \ntreba]i-m` ce profesiune are tat`l meu? Tatal meu este de profesiune \n]elept! Are peste 90 de ani iar profesiunea lui este de \n]elept. {i cu to]ii am fost, dac` nu strivi]i, fascina]i, cople[i]i de personalitatea lui, de statura lui moral`, intelectual`, de[i e un om firav. Ei bine, mai pu]in Isadora, care-l ia [i-l pup`. Tata asemenea manifest`ri de efuzie sentimental` nu a avut de la niciunul dintre copiii mei. Ei bine, Isadora calc`-n picioare tot acest Kilimanjaro care se tope[te \n fa]a ei. text: Diana Rodan foto: Acas`TV [i Revista Taifasuri
Stop to shop 25
FaShioN world
Fantezie [i culoare
BuchARest FAshIon Week sAu zIlele {n cARe BucuRe}tIul A devenIt cAPItAlA modeI
26 Stop to shop
FaShioN world
Bucharest Fashion Week, un important eveniment de mod al sezonului, desf[urat la \nceputul lunii mai, la World Trade Center, a reunit designeri romni consacra]i [i designeri de renume interna]ional. Sub egida Fashiontv, Bucure[tiul a fost pre] de cteva zile capitala modei.
de la Sonia delaunay la Cleopatra Cea de-a 15-a edi]ie a evenimentului a fost deschis` de Ersa, brand-ul care s-a bucurat de un succes r`sunator la The Bride Fashion Show Dubai: rochii de mireas`, pre]ioase [i rafinate, din satin, triplu voal, dantel`. Casa de moda Fancy a propus celor prezen]i combina]iile de volane, fundi]e, aplica]ii florale, pliuri, drapaje, materiale naturale \n nuan]e de coral, alb, gri sau bleumarin. Studen]ii Anului I Mod` ai Universit`]ii Na]ionale de Arte din Bucure[ti au prezentat o colec]ie-omagiu, intitulat` “Sonia Delaunay” [i dedicat` artis-
tei - pictor [i designer, ce s-a afirmat \n prima jum`tate a secolului XX. Brand-ul Karen Millen, prin colec]ia prim`var`-var` 2011, a sintetizat tendi]ele de baz` ale sezonului: dungile, imprimeurile floare, culori electrice de portocaliu, albastru, verde, galben. T~n`rul designer Anca Alexandra Hagiu a oferit “Midnight”, o colec]ie alb-negru \n care au fost strecurate c~teva ]inute \n nuan]e de ro[u coria: rochii scurte din materiale elastice, catifea, voal, accesorizate cu pene [i elemente supradimensionate. Seara a fost \ncheiat` de creatorul libanez Walid Atallah, invitat special la Bucharest Fashion Week, membru al board-ului Dubai Fashion Week. Tema colec]iei a fost Egiptul Antic, av~nd-o pe Cleopatra drept personaj principal. Fashion show-ul a fost structurat \n jurul a 4 teme coloristice: negru, alb, auriu [i ro[u, prezent~nd rochii din organza [i tafta, cu aplica]ii pre]ioase.
Stop to shop 27
FaShioN world o sear` plin` de creativitate Clara Rotescu a deschis cea de-a doua sear` cu o colec]ie intitulat` “Love”. Rochiile vaporoase din materiale fluide, \n culori solare, verde crud [i verde smarald, nuan]e de albastru electric, au fost puse \n valoare de imprimeuri florale [i animal [i de inser]iile aurii care au constituit laitmotivul colec]iei. Cristiana [i Izabela Purdescu au propus un melanj \ntre mai multe stiluri vestimentare (stilul anilor ‘50), sculptura (cubism) [i arhitectura (pagodele japoneze), stiluri aduse \n mijlocul modernit`]ii. Au fost folosite combina]ii insolite de dantel` [i piele, m`tase natural` satinat`, bumbac satinat cu piele, paleta cromatic` fiind restr~ns` la albastru Prusia [i mov fanat. Magic Woman a prezentat “Simetrii alb-negru \n pat` de culoare”, o combina]ie \ntre crea]iile prezentate la Shanghai Fashion Week [i cele prezentate la t~rgul de prêt-à-porter de la Paris.
28 Stop to shop
Dup` prezent`rile de la Berlin, Atena [i New York Fashion Week, designer-ul grec Katerina Alexandraki a oferit, \n cea de-a doua sear`, publicului de la Bucure[ti o colec]ie de avangard` de inspira]ie army. Brand-ul Benvenuti a prezentat tendin]ele prim`var`-var` 2011 \n materie de accesorii. Materialul predominant a fost pielea \ntoars` \n culorile p`m~ntului [i nuan]e de albastru, bleu [i galben. Benvenuti propune pantofi [i botine decupate. Nu au lipsit gen]ile supradimensionate. Laura Olteanu a \nc~ntat prin colierele supradimensionate din metal [i pietre semipre]ioase. Gianni Sapone a \ncheiat seara cu o colec]ie de rochii diafane \n culori pastel, rochii de sear` \n culori electrice, accesorizate cu paiete, pantaloni din piele [i sacouri cu lan]uri [i pietre, toate acestea combinate \ntr-un show extravagant ce te ducea cu g~ndul la un carnaval vene]ian retro.
FaShioN world uimitorul C`t`lin Botezatu C`t`lin Botezatu a deschis ultima sear` a Bucharest Fashion Week cu “Aviator”, o colec]ie inspirat` din cunoscutul film “Top Gun”, cu o important` component` de marochin`rie. Colec]ia include elemente must have din celebrul film: geaca de piele, pantaloni slim [i ochelari de aviator. Chiar [i ceasurile au cadran ca al avioanelor [i sunt special create pentru profesioni[ti. Dup` ce a \nc~ntat publicul de la Alta Roma Alta Moda, Giada Curti a adus la Bucure[ti cea mai recent` colec]ie haute couture a sa: rochii \n culori pastelate, ivory [i argintiu, cu aplica]ii de Swarovski, dantel` [i m`rgele. Ego Men’s Fashion Concept a prezentat ]inute casual, dar [i smochinguri elegante. Actorul Gabriel Du]u a defilat pentru prima dat` pe podium \ntr-un costum inspirat din stilul gangsterilor anilor ’30, purt~nd un sacou \n dungi, la dou` r~nduri de nasturi, pantofi brogues [i p`l`rie.
“Equilibrium”, semnat` Mihai Albu, este o colec]ie conceptual`, cu elemente de prêt-à-porter, \n care culorile predominante au fost cele de p`m~nt, cu albastru electric [i violet ca pete de culoare. BSB a prezentat colec]ia din sezonul prim`var`-var` 2011. Piesele de rezisten]` au fost rochiile \nflorate, pantalonii scur]i [i gecile de jeans, salopete [i topuri kaki, accesorizate cu e[arfe fuchsia. S-a trecut de la ]inutele de prim`var` la costumele de baie prin outfit-uri caracterizate de stilul navy. Festivalul a fost \nchis de colec]ia haute couture “Black Gold”, semnat` C`t`lin Botezatu. Rochii elegante din materiale pre]ioase, \mbog`]ite cu imprimeuri, inser]ii [i decupaje, accesorizate cu m`nu[i de piele (unele acoperind doar degetele manechinelor), cu inser]ii de cristale Swarovski, voaluri fine, bl`nuri [i bijuterii scumpe, au f`cut senza]ie \n r~ndul publicului. Text: Roxana Bichi[ Foto: FashionTV
Stop to shop 29
FaShioN arChitECturE
Moda masculin`, un mARtoR-cheIe Al IstoRIeI (v)
30 Stop to shop
s` ne amintim anii ‘80
look-ul “miami Vice”
Anii ‘80 au fost evocarea anilor nebuni din perioada lui 1920. Noi haine, o nou` muzic` [i noi stiluri de dans [i-au f`cut intrarea \n scen`. Iar hainele se potriveau \ntotdeauna perfect cu atitudinea zilnic`. Costumele erau fabricate din materiale naturale precum l~na, bumbacul [i m`tasea, evoc~nd o calitate aparte [i conferind elegan]` purt`torului. Tresele reintr` \n moda masculin`, \ns` nu mai sunt at~t de largi precum cele din anii ’30 [i ‘40, dar apar destul de similare celor din anii ‘70. Costumele din trei piese nu mai sunt la mod`, iar reverele jachetelor devin mai \nguste. Cravatele se \ngusteaz` [i ele, fiind extrem de sub]iri. Unele dintre cravatele din piele erau practic doar o fin` panglic`, a[a cum se vede \n filmul “Footloose”, realizat \n 1986, av~ndu-l \n rol principal pe Kevin Bacon.
Anii ‘80 au fost paradisul celor care iubeau culorile. B`rba]ii \ncep s` adopte look-ul lansat de celebra produc]ie TV “Miami Vice”. Astfel, domnii \mbr`cau un tricou casual [i o hain` de costum, purtat` adesea deschis`. Culorile tricoului erau diferite, de la cele pastel p~n` la coral, \n timp ce costumul p`stra albul celui din “Miami Vice”. Acest tip vestimentar era completat de mocasinii purta]i f`r` [osete.
isteria numit` “Thriller” Videoclipul lui Michael Jackson din 1982, “Thriller”, a creat o adev`rat` isterie vestimentar`. Adolescen]ii \l imitau pe star, purt~nd pantaloni din piele, negri sau ro[ii, asorta]i cu geci din piele, o singur` manu[` [i ochelari de soare. De fapt, \n anii
FaShioN arChitECturE ‘80, pielea era la pupitrul de comand` al modei. Se purta [i geaca de aviator, replic` a modelului folosit de c`tre pilo]i \n cel de-Al Doilea R`zboi Mondial.
stilul [col`resc De[i pare greu de crezut, stilul conservator nu disp`ruse din moda vremii. {i cea mai evident` dovad` \n acest sens sunt filmele precum “Family Ties” (1985), \n care Michael J. Fox, interpretul adolescentului Alex P. Keaton, poart` haine conservatoare, specifice look-ului [col`resc. Acesta era caracterizat de tricourile tip Polo ale unor branduri specifice precum Izod, Brooks Brothers [i Ralph Lauren. Puloverele \n culori kaki [i argil`, \mpreun` cu mocasinii completau ]inuta. Puloverelor li se putea crea o monogram` cu ini]ialele numelui purt`torului, fiind admis ca ele s` fie purtate legat \n jurul umerilor.
B`rba]ii iubeau sportul Costumele sport, precum cele marca Adidas, erau de asemenea foarte populare. Mul]i b`rba]i, indiferent de v~rst` sau de preocup`ri, iubeau s` practice sporturi. Astfel, ]inuta adecvat` acestor activit`]i era extrem de important`. A[a s-a n`scut [i loialitatea fa]` de anumite branduri care produceau vestimenta]ia sport. Motiv pentru care, odat` cu \ncheierea acestui capitol, nu foarte multe dintre aceste brand-
uri au reu[it s` mai revin` la succesul pe care l-au \nregistrat \n anii ‘80.
oferta generoas` a anilor ‘90 Anii ‘90 au fost martorii multor trend-uri \n materie de mod`. De la linii bizare p~n` la revenirea unor stiluri din vremurile apuse, aceast` perioad` a avut de toate. “The grunge look”, influen]at de muzica grunge, [i-a intrat \n drepturi dup` 1992. Adolescen]ii adorau s` poarte p`rul lung [i teni[i haio[i care erau o explozie de culoare, precum cei verzi sau ro[ii. Cei care nu adoptau stilul grunge, optau s` poarte jachete scurte [i str~mte pe corp. |n ceea ce prive[te pantalonii, b`rba]ii adopt` stilul baggy. |n plus, devin celebri pantalonii Capri. Pielea este \nc` la mod`, \ns` \n aceast` perioad` se poart` [i piese realizate din imita]ie de piele. B`rba]ii anilor ’90 mai preferau [i look-ul punk.
Adolescen]ii iubeau s` \[i vopseasc` p`rul [i s` poarte tricouri trendy, \mbr`]i[~nd culorile vii. Anii ‘90 au mai \nsemnat hainele gotice, cu negrul ca tem` cromatic` unic`, f`r` a lipsi cizmele \nalte p~n` la genunchi.
Back to the Future Despre anii 2000 se pot spune multe \n materie de mod`. Trend-urile vin [i pleac`, av~nd o efemeritate specific`. Unii le adopt` imediat, al]ii le ignor`. |n moda masculin` a anilor 2000 a fi “fashionist” a devenit, prin defini]ie, a fi la curent cu noile apari]ii vestimentare, a urma linia impus` de designer. Exist`, \ns`, [i domni pentru care termenul “la mod`” \nsemn` a avea un look clasic, un look care vine bine [i te pune \n valoare. Combin~nd liniile moderne cu cele clasice, \n anii 2000 ies in eviden]` c~teva elemente ale vestimenta]iei masculine.
Stop to shop 31
FaShioN arChitECturE f`r` de care termenul de modern nu i se putea asocia. Iar pentru aceast` revenire \i mul]umim casei Valentino care, \n colec]ia toamn` - iarn` 2007, l-a prezentat \ntr-o variant` slim, modern`, ata[~nd hainei doi nasturi, totul pentru un look [armant [i sexy. Astfel, mai toate casele de mod` au reintrodus \n colec]iile lor costumul la dou` r~nduri, stilizat [i modernizat, adaptat anilor contemporani, a[a cum vedem \n colec]iile Ralph Laurent, Botega Veneta, Prada sau Z Zegna.
costumul din trei piese |l cuno[tem din anii preceden]i, \i [tim istoricul. El ofer` purt`torului un aer specific perioadei Victoriene. De[i a marcat inclusiv anii ‘70, acest tip de costum nu a c`p`tat accente tinere[ti. Asta p~n` acum. |n anii 2000, costumul din trei piese este op]iunea elegan]ei, dar potrivit` [i pentru tineri, datorit` noilor accente din croial`. Cea mai vie dovad` c` acest tip de costum a re[it s` se adapteze, cucerind publicul t~n`r, este Justin Timberlake. El a promovat acest look. Ah, cel mai adesea accesorizat cu pantofi sport…dar acesta este un alt capitol.
costumul cu haina la dou` rânduri {i pe el l-am \nt~lnit de-a lungul istoriei modei masculine. Considerat la vremea lui destul de rigid, reu[e[te \n prezent s` reintre \n mod`, suferind mici retu[uri
32 Stop to shop
un mix modern |n prezent, a devenit un obicei ca \n mod` s` fie permis` realizarea unui mix \ntre ]inuta formal` [i cea casual. Astfel, nu este gre[it a se purta haina de smoking la un tip de pantalon diferit, cu o c`ma[` accesorizat` uneori cu bretele sau cravat`.
Blugii sub semn`tura marilor designeri De[i blugii au creat isterie la finele anilor ‘70 [i la \nceputul anilor ‘80, cei crea]i de designeri erau un statement al doamnelor. |ns`, \n anii 2000 acest lucru s-a schimbat, iar b`rba]ii \[i doresc s` poarte blugi sub semn`tura unor case cunoscute, urm~nd linii moderne [i modele care s` vorbeasc` despre stilul lor.
croiala Dup` declinul costumelor la trei r~nduri de nasturi, specifice
anilor ‘90, mul]i designeri au revenit c`tre linia de croial` a look-ului britanic, care presupune punerea \n eviden]` a siluetei b`rbatului. Aceasta se ob]ine prin \ngustarea jachetei \n zona taliei [i l`rgirea zonei bra]elor. Adesea, o hain` slim de costum este asortat` [i cu pantaloni slim-fit. Iar acest gen de croial` este vizibil` \n colec]iile marilor case precum Dolce & Gabbana. Dar, acest look nu se rezum` doar la costume. El a fost extins la c`m`[i, pantaloni [i pulovere. Astfel, ne d`m seama c`, \n prezent, moda masculin` reinventeaz` trend-uri din decadele trecute. Inspira]ia [i noul au mereu la baz` m`car un element pe care \l putem reg`si \n filele istoriei modei masculine. De la elegant la casual, marii designeri propun domnilor ]inute care s` \i pun` \n eviden]` [i care s` vorbeasc` despre stilul lor, permi]~nd ca at~t iubitorii stilului clasic, c~t [i cei mai \ndr`zne]i sau nonconformi[ti s` \[i g`seasc` elementele vestimentare potrivite. Roxana Bichi[
FaShioN
Mirela Diaconu: “Rochie realizat` din voal satinat [i m`tase 100% italieneasc`. Drapajele rochiei se potrivesc perfect cu umerii de dimensiune mare, realiza]i din tule negru. Se recomand` a fi purtat` seara la un cocktail.” Colec]ia “Perseide” by Mirela Diaconu 34 Stop to shop
FaShioN Mirela Diaconu: “Rochie din m`tase foarte colorat`, asimetric`. O recomand ca fiind perfect` pentru serile de var`. Se asorteaz` cu o piele bronzat`.” Colec]ia “Perseide” by Mirela Diaconu
Stop to shop 35
NEwS From... Colier meli melo 59,99 RON ochelari meli melo 19,99 RON
inel meli melo 19,99 RON Cercei meli melo 19,99 RON Benti]` meli melo 19,99 RON
Br`]ar` meli melo 29,99 RON
Ceas meli melo 79,99 RON
36 Stop to shop
Plic meli melo 69,99 RON
Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.
FaShioN
Mirela Diaconu: “Rochie mulat` realizat` din jerse, cu detaliu de capse pe [ira spin`rii. Eviden]iaz` formele unui corp perfect. Se recomand` a fi purtat` seara, \n club.� Crea]ie Mirela Diaconu 38 Stop to shop
FaShioN Mirela Diaconu: “Rochie-pantalon din m`tase 100% italieneasc`, cu imprimeu alb-negru. Pantalonul este larg, strâns pe glezn`, cu buzunare supradimensionale. Partea de top a pantalonilor este foarte decoltat` [i se leag` la spate. O ]inut` \ndr`znea]`, pentru femeile care vor s`-[i eviden]ieze formele.” Colec]ia “Soul Prins” by Mirela Diaconu
Stop to shop 39
FaShioN
Mirela Diaconu: “}inute feminine, realizate din stof` [i detalii din piele natural`. Se pot purta \n timpul zilei atât \n mediul formal de la birou, dar [i \n dup`amiezile relaxate. Liniile sunt clasice, cumin]i, feminine.” Colec]ia Mirela Diaconu (Târgul de Mod` “Prêt a porter”, Paris 2011)
40 Stop to shop
gENtlEmEN’S agrEEmENt
Adina Buzatu: “Nu te speria când b`iatul t`u \ncepe s` \]i \mprumute lucruri din garderob`. |nva]`-l doar s` le poarte cu grij` [i respect.” Joe Black for Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro Stop to shop 41
gENtlEmEN’S agrEEmENt
Adina Buzatu: “Calitatea materialelor este important` chiar [i pentru cei tineri. Mai bine zis, mai ales pentru cei tineri, pentru c` este important ca pielea s` respire.” Joe Black for Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro 42 Stop to shop
gENtlEmEN’S agrEEmENt Adina Buzatu: “Nu-]i fie fric` de culori. Las`-te condus de spiritul ludic [i p`streaz` veselia copiilor \n ]inuta ta.” Joe Black for Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro
Stop to shop 43
gENtlEmEN’S agrEEmENt
Adina Buzatu: “|nva]`-]i copilul s` fie atent la detalii. Un tân`r pedant va avea de câ[tigat o via]` \ntreag`.” Joe Black for Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro 44 Stop to shop
gENtlEmEN’S agrEEmENt Adina Buzatu: “Las`-]i copilul s` dea frâu liber imagina]iei. Vei fi uimit de originalitatea ]inutei [i rafinamentul ei.” Joe Black for Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro
Stop to shop 45
SpECial
o
The Italian (2005)
Shirli-Myrli (1995)
Through the Backdoor (2009)
American Doughter (1995) Popaganda team Beat the Enemy (2007)
România. 2011. O ini]iativ` cultural` inedit`. „Kino+” sau cum s` re\nvii interesul pentru o art` dat` uit`rii.
Festival cu un mare plus 48 Stop to shop
rganizat cu sprijinul Ambasadei Federa]iei Ruse \n Rom~nia [i al titanilor produc]iilor cinematografice ruse[ti, Concernul cinematografic MOSFILM [i Studioul cinematografic LENFILM, „Festivalul Kino+” este prima manifestare cinecultural` de amploare de dup` 1989. Prin acest festival s-a dorit continuarea tradi]iei promov`rii filmului rus la nivel na]ional în România, printr-o abordare inedit`. „Kino+” ofer` tuturor posibilitatea de a evada din cotidian [i „de a lua contact cu o lume a contrastelor [i a emo]iilor, prezentat` pe marele ecran din perspectiva mai multor genera]ii de regizori ru[i.”, dup` cum declar` organizatorii. De[i con[tien]i c`, \n prezent, mare parte a publicului larg prefer` produc]iile marca Hollywood [i c` filmul de provenien]` ruseasc` are pu]in fani, „Kino+” ofer` oportunitatea de a în]elege, prin mijlocirea artei cinematografice, mentalitatea unui popor. „Recunoa[terea interna]ional` a valorilor culturale ruse, indiferent de domeniul în care acestea au fost reflectate, nu a ]inut cont de niciun fel de bariere, fie ele istorice, sociale sau economice. Valorile spirituale ale ru[ilor, ale oamenilor al c`ror destin s-a scris la interferen]a dintre Orient [i Occident, respir` în fiecare rând al lui Tolstoi, Dostoievski sau Cehov, vibreaz` în fiecare not` a lui Ceaikovski sau Rahmaninov, tr`ie[te în fiecare tr`s`tur` de penel a lui Rubliov.”, sus]ine echipa „Kino+”.
SpECial Filme premiate la mari festivaluri
Concurs de subtitr`ri
În Bucure[ti, perioada 23-29 mai, la Studioul „Horia Bernea” a Muzeului }`ranului Român, publicul s-a bucurat de vizionarea \n premier` pe marele ecran din România a unor filme nominalizate [i premiate la festivaluri prestigioase de profil - Festivalul Interna]ional de la Chicago, Festivalul de la Cannes, Festivalul de Film de la Karlovy Vary, Festivalul Interna]ional de Film de la Berlin, Festivalul de Film Nika, Vulturul de Aur, Kinotavr: Jazzman (1983), regizor Karen {ahnazarov (comedie muzical`), The Assassin of the Tsar (1991), regizor Karen {ahnazarov (dram`, film istoric), The Day Of The Full Moon (1998), regizor Karen {ahnazarov (dram`), American Doughter (1995), regizor Karen {ahnazarov, (dram`, comedie, aventuri), The Star (2002), regizor Nikolai Lebedev, (dram`, film de r`zboi), The Seagull (1972), regizor Iuri Karasik (ecranizare dup` A. P. Cehov), They Fought for their land (1975), regizor Serghei Bondarciuk (dram`, r`zboi, ecranizare dup` M. {olohov), Shirli-Myrli (1995), regizor Vladimir Men[ov (comedie), Police And Thieves (1997), regizor Nikolai Dostal (comedie, poli]ist), The Italian (2005), regizor Andrei Kravciuk (dram`), The Hollow (2007), regizor Marina Razbejkina (dram`), Propaganda team „Beat the Enemy” (2007), regizor Vitali Melnikov (dram`), Through the Backdoor (2009), regizor Stanislav Mitin (dram`).
Toate aceste filme au primit denumirea în limba român` dup` jurizarea concursului studen]esc de subtitr`ri. 38 de studen]i ai Facult`]ii de Limbi [i Literaturi Str`ine din cadrul Universit`]ii din Bucure[ti, având specializarea limba rus`, s-au înscris în competi]ie, alegând câte un film din aceast` list`. “Studen]ii au primit cu entuziasm ideea organiz`rii acestui concurs, iar rularea filmelor cu subtitr`rile realizate de ei în 40 de localit`]i din România reprezint` un stimulent în plus. În acest sens, trebuie subliniat` colaborarea excelent` cu Comunitatea Ru[ilor Lipoveni din România, f`r` implicarea c`reia acest proiect nu ar fi prins via]`.”, a precizat profesor Iuliana Timofte, Catedra de Filologie Rus`, Universitatea din Bucure[ti.
Un festival na]ional Pentru perioada iulie – august, Comunitatea Ru[ilor Lipoveni din România a concretizat un calendar al s`pt`mânii filmului rus pentru 13 jude]e: Târgu Mure[, Timi[, Cluj, Boto[ani, Suceava, Ia[i, Neam], Bac`u, Gala]i, Br`ila, Tulcea, Constan]a [i Ialomi]a. Programul poate fi consultat pe pagina de internet a evenimentului www.kino-plus.ro. Text: Roxana Bichi[ Foto: Kino+
Stop to shop 49
toShop {apc` – 29,90 lei Tricou – 49,90 lei Pantaloni – 79,90 lei Pantofi – 150 lei Magazin: Crido Kids Model: Alexandru Eugen
Benti]` – 12,90 lei Rochi]` – 50,90 lei Bluz` – 38,90 lei Pulover – 70,90 lei Sandale – 73,90 lei Z Model: Ruxandra Cioc Magazin:
50 Stop to shop
Manole
Trotinet` – 89 lei Magazin:
Kids Land
toShop Benti]` – 22 lei Rochi]` – 99 lei Tricou – 46 lei Pantofi – 109 lei Magazin: Coccodrillo Model: Mihaela Dumitru
Pisic` plu[ – 45 lei Magazin:
Kids Land
Spiderman – 15 lei Magazin:
Kids Land
C`ma[` – 77 lei Tricou – 53 lei Pantaloni – 88 lei Teni[i – pre] la cerere Coccodrillo Model: Alexandru-Darius Radu Magazin:
Stop to shop 51
toShop
Shop ‘till you drop! C`ma[` – 53 lei Tricou – 93 lei Pantaloni – 99 lei Teni[i – 45
Coccodrillo Model: Alexandru Eugen Manole Magazin:
Urs plu[ – 90 lei Magazin:
Kids Land
Tricou – 43 lei Pantaloni – 75 lei Pantofi – 99 lei Magazin: Coccodrillo Model: Alexandru Cioc 52 Stop to shop
toShop
Shop ‘till you drop! Rochi]` – 93 lei Sandale – 106 lei Magazin: Coccodrillo Model: Ruxandra Cioc
P`pu[` – 140 lei Magazin:
Baby Star
{apc` – 39,90 lei Tricou – 49,90 lei Pantaloni – 69,90 lei Teni[i – 89 Magazin: Crido Kids Model: Alexandru-Darius
54 Stop to shop
Radu
toShop
Shop ‘till you drop! Bone]ic` – 39,90 Tricou – 29,90 lei Fust` – 49,90 lei Sandale – 89 lei Magazin: Crido Kids Model: Mihaela Dumitru
Tricou – 49,90 lei Pantaloni – 89,90 lei Pantofi – 195 lei Magazin: Crido Kids Model: Alexandru Cioc
Trotinet` – 89 lei Magazin:
Kids Land Stop to shop 55
toShop Benti]` – 12,90 Bluz` – 54,90 lei Colan]i – 29,90 lei Sandale – 76,90 lei Magazin: Z Model: Mihaela
C`ma[` – 62,90 lei Pantaloni – 109,90 lei Espadrile – 25,90 lei Z Model: Alexandru Cioc Magazin:
Trenule] – 69,90 lei Magazin:
56 Stop to shop
Baby Star
Dumitru
toShop Rochi]` – 69,90 lei Teni[i – 125 lei Magazin: Crido Kids Model: Ruxandra Cioc
Cal – 190 lei Magazin:
Baby Star
Tricou – 26,90 lei Pantaloni – 81,90 lei Teni[i – pre] la cerere Magazin: Z Model: Alexandru-Darius
Radu
Stop to shop 57
From thE hiStory oF…
aTlaNTic perfec]iunea elve]ian`
58 Stop to shop
Atlantic, compania care poart numele unuia dintre oceanele lumii, legat de multe alte pove[ti celebre, \[i \ncepe propria poveste \n 1888 la Bettlach, \n apropiere de Grenchen, Elve]ia. |nfiin]at de ctre Eduard Kummer, unul dintre fondatorii orologeriei elve]iene, s-a numit ini]ial EKB (acronim pentru Eduard Kummer Bettlach). Devenit mai apoi ATLANTIC, compania a adoptat ca [i logo o ancor [i o busol. Roxana Bichi[
From thE hiStory oF…
|mprerun` cu B&B Collection, derul`m file din istoria ATLANTIC, un brand cu o evolu]ie uluitoare. Povestea acestui brand pare s` vorbeasc` despre leg`tura dintre om [i ap`, despre puterea unor mecanisme care au \nvins legile naturii, permi]~nd cronometrarea trecerii timpului chiar [i \n contact cu apa.
cronografe din lume rezistente la ap`. Trei ani mai t~rziu, EKB lanseaz` ceasurile de m~n` sub brand-urile Ariston, Aristex [i Opus. |n 1930, EKB devine unul dintre primii produc`tori de ceasuri care distribuia pe pia]` ceasuri de m~n` cu rezisten]` la ap` [i le vindea sub numele de „ATLANTIC”.
De la produc`tor de componente la creator de ceasuri
extinderea
|n 1925, EKB a \nceput s` realizeze componente pentru produc`tori renumi]i de ceasuri precum Certina sau Longines. Abia \n 1932 a lansat ceasuri sub numele propriu de brand, printre care unul dintre primele
Anul 1950 marcheaz` extinderea afacerii, odat` cu deschiderea primului magazin \n Polonia [i a altora \n Europa de Est. Dup` doi ani, EKB preia numele de ATLANTIC Watch Ltd., iar \n 1958 se lanseaz` pe noile pie]e din America de Sud [i Orientul Mijlociu.
Stop to shop 59
From thE hiStory oF…
Colec]ii: Worldmaster Se acre st Se asha r k Se amo on Se ahu nter Se aport Ma riner Se agold speed-switch, o inven]ie marca aTlaNTic |n 1960 este prezentat` o inven]ie important`: sistemul „Speed-switch”, care a fost utilizat pentru ceasurile Atlantic [i v~ndut [i altor produc`tori. „Speed-switch” este cel mai rapid dispozitiv de resetare pentru ceasurile cu calendar. Reprezint`, practic, un mecanism de schimbare rapid` a datei – de 52 de ori mai rapid` fa]` de un ceas care nu este echipat cu acest mecanism. Dac` \nainte, pentru a schimba data cu 15 zile, trebuia rotit remontoarul de 15x24 de ori, folosind sistemul „speed-
60 Stop to shop
switch” sunt necesare doar 15 rotiri scurte ale remontoarului.
un prezent ancorat \n tradi]ie Ast`zi, proprietarii Atlantic Watch Production Ltd. acord` o importan]` sporit` producerii ceasurilor \n conformitate cu tradi]ia unit`]ii. De-a lungul timpului, unitatea de produc]ie a fost modernizat`. Ceasurile sunt de o calitate bun`, iar design-ul [i metalele nobile garanteaz` valoarea produsului \n timp. Ceasurile ATLANTIC \nseamn` cea mai \nalt` calitate asamblat` \n unitatea de produc]ie din Grenchen, Elve]ia. Au o rezisten]` la ap` de la 30m-3atm la 300m-30atm-1000 ft.
From thE hiStory oF‌ Fiecare ceas este supus controlului rezisten]ei la ap` \nainte de a p`r`si unitatea de produc]ie. Mai mult, dup` asamblare se face controlul calit`]ii tuturor componentelor produse. Mecanismele Swiss Made ETA sunt de cea mai bun` calitate. Anumite ceasuri au garnituri Double-O-Rings la remontoar [i ax remontoar sau remontoar \nfiletabil, pentru a spori rezisten]a la ap`. Sunt realizate din o]el inoxidabil 316L, f`r` nichel. Geamul safir cristal este rezistent la zg~rieturi. |n ceea ce prive[te acoperirea este fie una galvanic` cu aur de 18 sau 24 karate, fie una standard de 5 microni [i placare PVD (depunere fizic` de vapori). Anumite modele au \n dotare indicator E.O.L. (end of life), pentru avertizare de epuizare a bateriei. Sunt folosite mecanisme elve]iene de calitate superioar` tip Eta, Ronda [i Sellita.
Stop to shop 61
BEauty Shop Women secret body mist happy pink O ap` de corp romantic`. Fii vesel`, fii Happy Pink! Women’Secret…o nou` senza]ie de prospe]ime pe corpul t`u! 200ml Spray
Parfumul Women’secret Un parfum potrivit pentru orice ocazie [i fiecare persoan`! Este un buchet de flori de Yasmin, frezia galben [i bujor, cu o not` dulce de mere caramelizate. Prospe]imea sa vine de la grapefruit [i mandarine amestecate cu note senzuale lemnoase. Parfumul este disponibil ca Eau de Toilette 100 ml. [i Deodorant Spray 150ml.
Women secret body mist red seduction O ap` de corp senzual`. Fii sexi [i provocatoare! Simte aromele proaspete, dulci, feminine [i delicate ale colec]iei Body Per fume Mist. 200ml Spray
24K n]` a unui parJoaquin Cortes a creat o ese . Esen]a femisale rile fum în acord cu valo catifelat` [i nin` este dulce, senzual`, scor]i[oar` de ma Aro `. obsesiv d în ame]e[te cu dulcea]a, fiin gaber a [i ii rsic pie ia pan com in` \mb loc mij motei. Esen]ele de \n iar ui, irul daf tran ura c`ld ec` est am ul miezul s`u, parfum ru cu delicate]ea lemnului de ced sdulcea]a vaniliei. Esen]a ma pi[i l` zua sen ce, dul e culin` est ruitului cant`, prin prezen]a grapef ot`. gam ber [i ~ie l`m cu aromatizat ml. 100 T ED tru femei ca Parfumul este disponibil pen
62 Stop to shop
Produsele sunt disponibile [n magazinele kendra ]i B&B collection din unirea shopping center
BEauty Shop Pentru EA: Comme une Évidence l’eau O Ap` de toalet` care v` înv`luie cu momente de plenitudine prin note citrice, tonalit`]i de iasomiei [i accente lemnoase de patchouli.
Pentru EL: Comme une Évidence green O Ap` de toalet` revigorant`, care ofer` energia notelor citrice ale l`m~ii verzi, prospe]imea intens` a mentei [i salviei, acordurile lemnoase ale patchouli. Se g`se[te \n versiunile: Vaporizator, Deodorant Parfum [i Gel de Du[.
CE, E UNE ÉVIDEN Gama COMM interna]ional. un best-seller
Soin vegetal autobronzant {i pentru c` vara [i-a intrat \n drepturi, descoperi]i noua gam` de autobronzante pe baz` de floare de Tiaré: Lapte hidratant autobronzant – o piele hidratat` [i bronzat` Gel de du[ autobronzant str`lucitor pentru ten [i corp – bronz cu efect str`lucitor Crem` autobronzant` pentru picioare – picioare aurii perfect bronzate Spray autobronzant pentru corp – un bronz expres \n doar 1 or`! Crem` autobronzant` pentru ten, cu efect de lifting – ten bronzat [i porotejat \mpotriva ridurilor Produsele se g`sesc [n magazinele Yves Rocher din unirea shopping center.
Stop to shop 63
S+N+tatE
ultravioletele ]i efectele lor asupra s`n`t`\ii
ai grij` de s`n`tatea ta!
64 Stop to shop
ce sunt ultravioletele?
Factori determinan]i
Ultravioletele sunt radia]ii chimice, cu ac]iune asupra ]esutului epidermic. Ele sunt electromagnetice, cu o lungime de und` mai mic` dec~t cea a razelor luminoase, fiind situate \ntre 393 [i 100 miimi de micron (1 micron = 1 miime de mm). Mai mult, aceste raze se folosesc [i pentru necesit`]ile terapeutice, cum ar fi l`mpile cu mercur metalic sau cu vapori de mercur, care sunt create din cuar]. Totodat`, ac]iunea razelor UV asupra organismului este una extrem de complex`.
Este binecunoscut faptul c` lunile de var` sunt cele care produc cele mai multe ultraviolete. Acest fapt este posibil datorit` intensit`]ii razelor ce variaz` în func]ie de anotimp, de latitudine – pentru c` pozi]ia soarelui fa]` de zona geografica în care se afl` Rom~nia face ca radia]iile sale s` cad` pe p`m~nt aproape vertical, ceea ce le confer` o putere mai mare, sau de altitudine - \ntuc~t UV-urile sunt mai intense la munte dec~t la mare. Mai mult dec~t at~t, intensitatea \[i schimb` structura [i în func]ie de perioada diurn`, adic`
CoNCurS
Strict masculin!
Trends by Adina Buzatu [i Revista Stop to Shop te invit` la concurs! Sun` la num`rul de telefon 021.30.30.364, \ntre orele 10.00 – 11.00, \n data de 20 iunie 2011, r`spunde corect la \ntrebare [i po]i câ[tiga prin tragere la sor]i unul din cele 5 parfumuri TRENDS by ADINA BUZATU!
Ce \[i dore[te Maia Morgenstern pentru copiii s`i? Premiile sunt oferite de:
Cu sprijinul:
Concursul va continua [i \n numerele urm`toare ale Stop to Shop! Stop to shop 65
S+N+tatE
Argumente Pro ]i contra pro: Ac]iune antirahitic` - adun`
• în straturile superioare ale epidermei vitamina D, ce joac` un rol bine \nchegat în metabolismul calciului [i al fosforului.
Efect bacteriostatic [i bac-
• tericid - distrugerea bacteri-
ilor.
M`resc concentra]ia sân-
• gelui în hematii [i leucocite – organismul devine mai rezistent \n fa]a unor boli infec]ioase.
Pune \n mi[care activitatea glandei tiroide [i a metabolismului, regleaz` digestia, circula]ia [i func]iile sistemului nervos.
•
|[i aduce contribu]ia la
• buna func]ionare a proce-
sului de mineralizare - consolidarea sistemului osos.
Ajut` la ameliorarea bolilor
• reumatice.
Contra: Ac]iune eritematoas` - pro-
• ducerea înro[irii pielii, pân` la arsuri puternice.
razele UV înregistreaz` un nivel maxim între orele 11 [i 15 (interval orar nociv pentru organism). Ceea ce trebuie s` mai cunoa[tem este faptul c` intensitatea acestor raze depinde foarte mult de fenomenele de reflexie, cum ar fi z`pada, ce spore[te puterea de radia]ie cu circa 22-60%, nisipul cu circa 17% [i apa cu 5%. Nelu~nd \n considerare aceste riscuri, ne putem pune în pericol s`n`tatea.
efectele ultravioletelor BRONZAREA – sub ac]iunea razelor UV [i mai ales c~nd acestea sunt resim]ite în exces, organismul uman determin` o serie de reac]ii de ap`rare împotriva lor, ceea ce determin` o accentuare \n ceea ce prive[te producerea de melanin`, un pigment de culoare brun`. Aceast` substan]` st` la baza pielii bronzate. Altfel spus, organismul produce melanin` nu pentru a-i crea epidermei un aspect mai tonic, ci pentru a-i forma un ecran de protec]ie. Mai mult dec~t at~t, posibilitatea de protec]ie a omului împotriva razelor UV în exces exist`, fire[te, la majoritatea, \ns` nu înseamn` c` se manifest` la fel pentru toat` lumea. Tocmai de aceea, se poate spune c` nu suntem egali în fa]a soarelui [i mai ales în fa]a radia]iilor.
Accentueaz` fenomenul de
• producere a ridurilor. Favorizeaz` anumite forme • de cancer – de piele, de sân.
66 Stop to shop
sfaturi [i recomand`ri Pielea persoanelor \nchise la
culoare produce un pigment melanic în cantitate mai mare, conferindu-le o protec]ie mai bun` în compara]ie cu pielea celor deschi[i la culoare, care depoziteaz` o cantitate mai mic` de pigment. |n schimb, pielea persoanelor ro[cate produce un pigment “special” (ro[cat), care nu absoarbe ultravioletele, a[adar nu confer` niciun fel de protec]ie. Un studiu din Marea Britanie arat` c` femeile sunt cu aproximativ 20% mai sensibile dec~t b`rba]ii; deci mai vulnerabile \n fa]a UV-urilor. Aceast` sensibilitate la ultraviolete variaz` [i în func]ie de regiunile corpului. De exemplu, la nivelul fe]ei, al pieptului, spatelui [i abdomenului, protec]ia este de 100%. 75% se înregistreaz` la nivelul bra]elor [i al regiunilor laterale ale toracelui. 25-50% \n partea g~tului, a genunchilor [i coapselor, iar sub 25% la nivelul pielii de pe m~ini [i \n jurul labelor picioarelor. Trebuie s` [ti]i c` o sensibilitate crescut` este eviden]iat` [i la persoanele cu tulburari neurovegetative, precum [i la cei care sufer` de boala Basedow (boal`
S+N+tatE caracterizat` prin exoftalmie, gu[`, tahicardie, puls accentuat [i sl`bire a organismului).
protec]ie [i siguran]` Folosi]i ochelari de soare, comercializa]i din locuri avizate, cum ar fi centre de optic` medical` sau magazine specializate, atunci când sta]i la soare. Ultravioletele din perioada de var` sunt extrem de puternice [i v` pot afecta vederea. Mai mult, \n cazul copiilor, ave]i \n vedere [i un control medical, \ntucât aceste UV-uri pot d`una grav s`n`t`]ii lor. Proteja]i-i cu creme cu factor 50, pentru o siguran]` maxim`. Nu face]i abuz de soare. Nu v` expune]i vreme \ndelungat`. |n timp, pielea dumneavoastr` va deveni aspr` [i se va rida \nainte ca vârsta biologic` s`-[i intre \n drepturi. Pentru orice problem` legat` de razele ultraviolete \n contact cu pielea, consulta]i de urgent` un medic specialist. Nu folosi]i practicile alternative “b`be[ti”, cum ar fi iaurtul, pen-
1
2 3
tru c` acestea pot d`una [i mai grav s`n`t`]ii. |n egal` m`sur`, nu folosi]i aceste tehnici pentru tratarea arsurilor nici \n cazul copiilor, nici \n cel al adul]ilor. Proteja]i-v` capul. Purta]i p`l`rii [i [epci pe timpul verii. Razele solare afecteaz` creierul, \ncetinind procesul de bun`func]ionare. Apela]i la un medic, dac` v` simti]i r`u. Insola]iile, \n general, se trateaz` medicamentos. Haine lejere – alege]i s` purta]i \mbr`c`minte lejer`, deschis` la culoare, pentru a v` sim]i confortabil. Evita]i culorile \nchise [i hainele mulate. Hidrata]i-v` – consuma]i cel pu]in 2 litri de lichide pe zi, evitând sucurile acidulate. Consuma]i cât mai multe fructe [i legume proaspete, de sezon. Astfel, ve]i acumula energie, vitamine [i minerale, atât de necesare \n aceast` perioad`. Evita]i pe cât posibil gr`simile [i pr`jelile! Informa]i-v` despre toate eventualele pericole pe care le pot cauza razele ultraviolete. Elena Dumitru
4
copiii ]i soarele Nu trebuie s` expune]i la
• soare copiii cu vârst` mai
mic` de 3 ani
|n mod obligatoriu, aplica]i
• o crem` cu factor ridicat de
protec]ie solar` [i repeta]i aplicarea la un interval de 2 ore
Nu \i expune]i la soare \ntre
5
• orele 11.00-16.00 Proteja]i-v` copilul folosind • un tricou, p`larie [i ochelari
6
• sensibile Ave]i grij` la reflexia luminii. • Copiii pot avea arsuri solare
7 8
de soare
Nu utiliza]i substan]e foto-
chiar [i sub umbrel`. Folosi]i o p`l`rie de soare.
Bine de ]tiut! În
de[ert,
oamenii
pot
• pierde pân` la 12 kg în cur-
sul unei singure zile, cu o rat` de aproximativ un litru pe or`. Pielea are semnificative
• func]ii glandulare [i dispune de circa 2 milioane de glande sudoripare (transpira]ie) [i alte 250.000 de glande sebacee (secre]ie care protejeaz` pielea).
Epiderma este protejat` cu
• aproximativ 70.000 de hor-
moni, pe care tot ea îi fabric`.
Pielea de]ine func]ii de ab-
• sorb]ie, care permit încor-
porarea în organism a unor substan]e medicamentoase hidro ori liposolubile, cu o m`rit` folosin]` în practica igienei.
Stop to shop 67
aBout…
Alturi de Kendra, v prezentm fascinanta poveste a Casei Mont Blanc, celebr pentru instrumentele de scris, dar [i pentru viziunea cu care a integrat colec]iei sale aromele inconfundabile ale parfumeriei. casa
POVESTEA EI. POVESTEA LUI. By...
moNT BlaNc
68 Stop to shop
aBout… universul perfec]iunii Istoria \ncepe \n 1906 \n Hamburg. Denumit` ini]ial “Simplo Filler Pen Company”, patru ani mai t~rziu \[i schimb` numele \n Mont Blanc. Odat` cu lansarea celebrului stilou “Meisterstuck”, \n 1924, devine brand interna]ional de lux. Evolu]ia sa de-a lungul a peste 100 de ani a transformat Mont Blanc \ntr-un univers care cuprinde instrumente de scris [i o variat` gam` de ceasuri, bijuterii [i parfumuri.
o viziune unic` Parfumurile capat` o nou` expresie \n viziunea Casei Mont Blanc. |n compozi]ia [i prezentarea lor se reg`sesc stilul [i spiritul brand-ului, fiind parfumuri ce oglindesc sufletul celui care le poart`. Reflect` sentimente [i tr`iri, evoc~nd momente esen]iale din via]a noastr`.
Cum era [i firesc, apare “Presence d’une Femme”, primul parfum de dam`. El prezint` femeia \n accep]iunea Mont Blanc: puternic`, seduc`toare, rafinat`. Unicitatea brand-ului, inova]ia de care a dat dovad` de-a lungul timpului se oglindesc \n dou` parfumuri gemene: “Individuel” [i “Individuelle femme”. |n 2005 este lansat “Starwalker”, parfumul b`rbatului care \[i creeaz` singur propriul viitor. Are sufletul unui romantic [i spiritul unui realist. Este ambi]ios, f`r` a uita s` aprecieze trecutul.
“Femme de Mont Blanc”, un parfum floral-oriental, de o elegan]` clasic` [i o feminitate captivant`, este alegerea ideal` pentru momente speciale [i propunerea Mont Blanc pentru femeia care vrea s` se simt` str`lucitoare.
Ambele sunt compuse din note ce formeaz` acorduri. Acestea se complementeaz` asemeni instrumentelor muzicale \ntr-o orchestr`. “Homme Exceptionnel” reflect` rafinamentul brand-ului, calitatea tradi]ional` [i m`iestria, precum [i stilul [i elegan]a. „Inspirat de gustul [i aroma cafelei de \nalt` calitate, provocarea parfumierului a fost de a \ncorpora nota sofisticat` a cafelei \n parfum, astfel \nc~t s` \i aduc` un caracter oriental, dar s` nu miroas` pur [i simplu asemeni unei c`ni de cafea,” explica Will Andrew, de la Echipa de Crea]ie a Parfumerie P&G. „Parfumul care rezult` este creat cu dedicare [i frumuse]e, cu un caracter distins – asemeni unei opere muzicale”, motiv pentru care \l are ca [i imagine pe genialul violonist Joshua Bell, c~[tig`tor al premiului Grammy. Roxana Bichi[
C~nd parfumul \nt~lne[te muzica Fiind un brand tipic masculin, av~nd ca valori esen]iale puterea, triumful, succesul, Mont Blanc dedic` primul s`u parfum b`rbatului. “Presence” se adreseaz` unui b`rbat sigur pe sine, inteligent, cosmopolit, de succes.
Noul parfum Mont Blanc, “Homme Exceptionnel”, perfec]ioneaz` rela]ia dintre muzic` [i parfum. Parfumeria prezint` anumite familiarit`]i cu muzica \n ceea ce prive[te limbajul descriptiv.
Stop to shop 69
existen\ialistul ]i feminista
Story oF...
"|n via]a mea am de notat un succes incontestabil: rela]ia mea cu Sartre. |n mai mult de 30 de ani, a existat o singur` noapte \n care noi doi am dormit desp`r]i]i. Iar faptul c` am stat \mpreun` atâ]ia ani nu a atenuat deloc pasiunea discu]iilor noastre." 70 Stop to shop
“Poate dragostea liber` s` te fac` fericit?” este \ntrebarea la care timp de 51 de ani s-au str`duit Jean-Paul Sartre [i Simone de Beauvoir s` r`spund`. Existen]ialistul [i feminista sau iubit \n timp ce \[i citeau unul altuia c`r]ile, stimul~ndu-[i creativitatea, r`zvr`tindu-se unul \mpotriva altuia \n fraze [i concepte filosofice, dorindu-[i cu ardoare o iubire liber` care, \n final, avea s` fie catalogat` drept un act de libertinaj. “Omul este condamnat s` fie liber”, spunea Sartre \n timp ce Simone avea s`-l completeze cu deja celebra “femeie nu te na[ti, ci devii”. |n viziunea lor, au tr`it \mpreun` o via]` \ntreag` \n]eleg~nd c` iubirea este un “[antier unde se lucreaz` permanent la
consolidarea leg`turilor emo]ionale.”.
a[a se iubeau ei… Sartre, un narcisist convins, avea nevoie de femei. Practic, nu le dorea doar pentru sex. Drumul p~n` \n pat \l fermeca pe Sartre. Con[tient de faptul c` este resping`tor, se folosea de for]a cuvintelor pentru a-[i \ngenuchia victimele. Adora s`-[i \nl`n]uiasc` femeile, s` \mbl~nzeasc` scorpiile care-i opuneau rezisten]`. Tot acest joc devenise un preludiu necesar pentru el [i, totodat`, un postludiu mai mult dec~t suficient la cafeaua de diminea]` pe care o savura \n compania lui Simone de Beauvoir. |[i povesteau excentricit`]ile. De multe ori, Simone, care prac-
Story oF... tica un joc asem`n`tor, \[i seducea studentele, cu care se spune c` avea rela]ii sexuale, dup` care i le pasa lui Sartre pentru conversa]ia de dup`. A[a se iubeau ei…
Cei doi filosofi rebeli “Tr`im \ntr-o iubire esen]ial`”, avea s` spun` Sartre la \nceputul rela]iei lor c~nd au f`cut un pact straniu pentru concep]iile anilor ‘60, de a frecventa [i alte persoane despre care s` \[i poveasteasc` cu lux de am`nunte atunci c~nd se \nt~lnesc. |n felul lor au blamat convenien]ele [i dependen]ele unui mariaj, \ncerc~nd s` sparg` tiparele, autodefinindu-se drept un cuplu rebel. Numai c`, atunci c~nd cineva impune reguli \ntr-un cuplu, se \nt~mpl` s` fie [i cel care \[i respect` regulile cu sfin]enie. A[a se face c` Sarte a fost un adev`rat Don Juan iar Simone, de[i a ]inut rela]ia p~n` la sf~r[it [i a sus]inut acest concept al libert`]ii sau poate chiar al libertinajului, a l`sat s` se \ntrevad`, \n scrierile sale, urme de triste]e. Dup` moartea sa, \n aprilie 1986, au ie[it la iveal` pagini din jurnal, publicate cu aviditate de presa vremii care nu credea \n loialitatea [i, \n acela[i timp, libertinajul celebrului cuplu. Nu le-a fost cu mirare s` constate c` Beauvoir era dependent` de Sartre, adesea m~nat` de gelozie, dor, chinuit` de singur`tate, m`cinat` de suferin]e refulate \n idei filosofice.
pactul cu dragostea Cei doi s-au cunoscut de tineri, \n 1929, la facultatea de Filosofie, \n pragul lucr`rii de licen]`. Ea- sclipitoare, frumoas` [i ambi]ioas`. El- un copil minune, ur~t dar plin de exuberan]`. La examenul final el s-a clasat primul [i ea a doua, de[i examinatorii au c`zut de acord c` ea a fost mai bine preg`tit` [i, pe l~ng` aceasta, cea mai t~n`r` candidat` care a primit vreodat` acest titlu. Simone de Beauvoir nu s-a ar`tat deranjat`, ba chiar l-a g`sit irezisitibil pe Sartre. Iremediabil s-a \ndr`gostit de mintea lui, de felul exuberant de a-[i tr`i via]a. O dragostea pe care Jean-Paul Sartre a ]inut mor]i[ s` o delimiteze. Au convenit astfel ca leg`tura lor s` dureze doi ani, dup` care, puteau s` se vad` mai departe, f`r` a avea \ns` o rela]ie exclusiv`. Zis [i f`cut. Au continuat o rela]ie de mare productivitate intelectual`, dar f`r` obliga]ia loialit`]ii. Un pact pe care au reu[it s` \l respecte toat` via]a. {i-au oferit unul altuia libertatea \n schimbul sincerit`]ii absolute. O transparen]` total` care, \n viziunea lor, anula orice urm` de infidelitate. Urau minciuna instaurat` \n cuplurile c`s`torite, fapt pentru care \[i vor spune unul altuia adev`rul cel mai crunt. Numai c`, feminista Simone avea s` \[i subjuge, f`r` a recunoa[te vreodat`, fiin]a \n slujba pasiunilor [i dolena]elor lui Sartre.
Leg`turi primejdioase Supus` lui, e gata s` \i \ndeplineasc` orice dorin]`, de la a-i procura bani [i p~n` la a-i facilita tot felul de rela]ii amoroase prin tot felul de intrigi demne de romanul lui Choderlos de Laclos. Totu[i, \n acela[i timp, \[i extrage din aceast` dependen]` for]a necesar` femeii pentru a deveni femeie. Nu \nt~mpl`tor cartea sa, “Al doilea sex”, devine Biblia mi[c`rii feministe europene. Rela]ia cu Sartre o ajut` de altfel s` \[i capete personalitatea scriitoriceasc`. "|n via]a mea am de notat un succes incontestabil: rela]ia mea cu Sartre. |n mai mult de 30 de ani, a existat o singur` noapte \n care noi doi am dormit
Stop to shop 71
Story oF... desp`r]i]i. Iar faptul c` am stat \mpreun` at~]ia ani nu a atenuat deloc pasiunea discu]iilor noastre.", avea s` m`rturiseasc` Simone de Beauvoir. Iubitul s`u, Sartre, promotorul existen]ialismului, avea s` \i replice: "Tu e[ti pentru mine rela]ia necesar`; to]i ceilal]i sunt \nt~mpl`tori." G~ndind [i scriind, Simone de Beauvoir [i Sartre au \ncercat s` creeze lumi tangibile. Au c`l`torit enorm \mpreun`, \mp`rt`[ind experien]e, discut~nd filosofie. Simone de Beauvoir se implic` activ \n cauze politice delicate pentru acea perioad`, precum avortul sau violen]a \mpotriva femeilor. Era \ns` distant` [i serioas`. „Lipsa z~mbetului era felul ei de a se proteja de ceilal]i”, povestea o prieten` a scriitoarei.
72 Stop to shop
o tez` filosofic` se destram` “Omul nu este determinat de ceva preexistent. El se define[te prin alegerile pe care le face, prin angajamentele sale, prin existen]a sa. Aceasta libertate este uneori cel mai frumos cadou [i cea mai mare povar`”, aveau s` sus]in` cei doi \n teza lor existen]ialist` despre om [i lume. Nu s-au c`s`torit niciodat`, nu au avut copii, iar rela]iile sexuale le-au \ntrerupt dup` 10 ani. Nu au locuit niciodat` \mpreun`, \ns` mereu au fost aproape unul de altul. Au avut multe iubiri, dar aventurile ei au fost considerabil mai pu]ine dec~t cele ale lui Sartre. De[i a [tiut \n permanen]` de femeile lui, Simone a suferit de gelozie atunci c~nd iubitele deo noapte deveneau de-o lun`. Cu
toate astea, de Beauvoir se min]ea prin dictoane. „Ce folos s` locuim sub acela[i acoperi[ c~nd lumea este proprietatea noastr` comun`?” se \ntreba ea. Nimic, nici m`car dragostea nu trebuie s` fie o piedic` \n calea vie]ii intense, a dorin]ei de explorare a lumii, a dorin]ei de a-]i d`rui corpul bucuriilor [i triste]ilor existen]ei, experien]elor variate, \nt~lnirilor… asum~ndu-]i uneori [i pre]ul lor. {i, de[i o via]` \ntreag` au \ncercat s` demonstreze c` pot tr`i unul f`r` altul, atunci c~nd Sarte a p`r`sit-o definitv pe Simone toate conceptele au cazut. La c~]iva ani dup` moartea lui, fix \n aceea[i zi \n care el p`r`sea lumea, Simone de Beuavoir accept` s` locuiasc` \mpreun` sub acela[i acoperi[. Diana Rodan
CariEr+
P
Corina Mih`ilescu Specialist Resurse Umane
74 Stop to shop
cum ne sprijinim copiii [n construirea unei cariere de succes
`rin]ii \[i doresc tot ceea ce este mai bine [i mai bun pentru copiii lor, oferindu-le cele mai bune programe \n domeniul educa]iei [i chiar suger~ndu-le cariera pe care ar trebui s` o urmeze. |n timp ce unii p`rin]i doresc ca ai lor copii s` alegeag` o profesie care le va oferi o [ans` mai bun` de a ob]ine un loc de munc` bun, al]ii le permit copiilor s` urmeze o carier` la alegerea lor. |ntr-o mare m`sur`, perspectiva unui p`rinte este de nepre]uit. P`rin]ii pot vedea \ntr-un copil talente sau abilit`]i ascunse, dar de asemenea pot vedea [i limit`rile lui, [i pot oferi sfaturi excelente privind cariera. Alegerea carierei potrivite este o decizie important` \n
via]`, care poate fi o surs` de \mplinire. Cu toate acestea, implica]iile pe termen lung de a lucra la un loc de munc` ales de c`tre altcineva, chiar [i de p`rin]i bine inten]iona]i, reprezint` o surs` de nemul]umire \n via]a oricui. Exist` un num`r mare de oameni ai c`ror p`rin]i au avut o mare influen]` asupra a ceea ce sunt sau au devenit ast`zi. Unii oameni ar putea s` ne spun` c` regret` c` au fost obliga]i s` studieze ceea ce au studiat, pentru c` ei nu se simt \mplini]i [i [iar fi dorit mai degrab` altceva. Al]ii ar spune c` sunt recunosc`tori p`rin]ilor lor pentru c` i-au ajutat s` \[i aleag` o carier` [i pentru c` ei au devenit persoane de succes \n domeniul lor de activitate.
CariEr+ |n Africa, dar [i \n multe alte p`r]i ale lumii, p`rin]ii simt c` nu este necesar s` petreac` prea mult timp cu educarea unui copil numai pentru ca acesta s` aleag` o cariera care „nu va pune m~ncare pe mas`�. Alteori, p`rin]ii doresc ca proprii copii s` le urmeze pa[ii sau pe cei ai unei profesii, cum ar fi medicina, dreptul, etc., care sunt \n general considerate profesii avantajoase. |ntrebarea este, \ns`, dac` ar trebui s` ne for]`m copilul s` aleag` o profesie despre care el nu are nici un indiciu sau care nu \i place. Nu ar trebui s` \i permitem copilului s` \[i urmeze instinctul, ceea ce \i spune sufletul [i s` decid` pentru el \nsu[i ceea ce vrea s` fac` cu via]a lui, at~t timp c~t este fericit cu ceea ce face? |n afar` de a dispre]ui, eventual, un domeniu de carier` impus de c`tre p`rin]i, o povar` semnificativ` de stres poate fi resim]it` de copil \n \ncercarea lui etern` de a se ridica la a[tept`rile p`rin]ilor. De[i sfatul [i sprijinul unui p`rinte pot fi valoroase copilului, \n cele din urm` este mai bine pentru un t~n`r s` \[i aleag` propria carier`. Astfel, de[i nu este \n]elept s` se impun` o decizie de carier` unui copil, este extrem de important ca p`rintele s` joace rolul consilierului de carier`. Alegerea unei cariere va da unui copil \ncredere \n sine [i independen]`, acestea fiind vitale pentru succesul la v~rsta adult`
[i \n toate preocup`rile de carier`. Deci, cum ne putem ajuta copilul \n a face o alegere potrivit` personalit`]ii lui? observ` talentele lui unice [i interesele naturale. Unii copii se bucur` atunci c~nd c~nt` sau ascult` muzic`. Al]ii deseneaz` [i creeaz` opere artistice cu u[urin]` \nc` de la v~rste fragede. Al]ii sunt extrem de iste]i atunci c~nd manevreaz` numere. F`-]i timp pentru a observa interesele copilului t`u [i \ncurajeaz`-l \n aceast` direc]ie, ajut`-l s`-[i dezvolte [i s` \[i rafineze aceste talente. Cump`r` juc`rii care se refer` la zona lui de interes. Ar putea fi un flaut, o muzicu]` sau o cutie de goase.
1
Colec]ioneaz` cu aten]ie c`r]ile care con]in biografii [i povestiri ale oamenilor de succes din zona de interes a copilului t`u. Pe m`sur` ce copilul cre[te, posibilitatea de a avea succes devine mai clar` [i se cristalizeaz` mai bine dac` le oferim exemple, modele.
2
provoac`-]i copilul la discu]ii semnificative \n acest sens [i fantaza]i \mpreun` viitorul. Copiii sunt ideali[ti. Ei cred c` totul este posibil [i au \n mod constant vise de m`re]ie. Nu sfida visele lor. Ia-l \n serios [i viseaz` \mpreun` cu el. Acest lucru nu numai c` \l \ncurajeaz` pe calea succesului, dar, de asemenea,
3
Stop to shop 75
CariEr+ "Fii deschis la diferite defini]ii pentru succes. Succesul nu se refer` numai la c창[tigurile financiare sau la gradele de avansare. Succesul se refer` [i la sentimentul c` aduci o contribu]ie \ntr-un mediu de lucru dinamic."
te va ajuta s` comunici [i s` te bucuri de \ncrederea copilului t`u, mai ales c~nd va ajunge la adolescen]`. fii ferm [i insist` pe o abordare echilibrat` a succesului. Doar pentru c` un copil are \nclina]ii artistice nu trebuie s` \l \ncuraj`m s` ignore total [tiin]a sau matematica. Ajut`-]i copilul s` \n]eleg` c` a[a cum trebuie s` m`n~nce o varietate de alimente pentru a fi s`n`tos, tot a[a este necesar s` \n]eleag` o diversitate de subiecte, pentru a-[i men]ine mintea s`n`toas` [i activ`. Poate c` cea mai important` cheie pentru succes este disciplina mini]ii. Ajut`-l s` \n]eleag` acest aspect semnificativ [i s`-
4
76 Stop to shop
[i dezvolte curiozitatea.
alte g창nduri... De-a lungul timpului, mai mul]i factori vor influen]a procesul de dezvoltare a carierei copilului t`u. {i m` refer aici la: educa]ia lui, visele, modele, valorile, familia, convingerile spirituale, hobby-urile, preferin]ele pentru stilul de via]`, chiar [i experien]ele nefericite. Aminte[te]i c` dezvoltarea carierei implic` \ntreaga persoan`, astfel \nc~t [tiind cine e[ti [i ce te va face fericit sunt primii pa[i critici \n procesul de dezvoltare a carierei. Fii deschis la diferite defini]ii pentru succes. Succesul nu se refer` numai la c~[tigurile finan-
ciare sau la gradele de avansare. Succesul se refer` [i la sentimentul c` aduci o contribu]ie \ntr-un mediu de lucru dinamic. Este vorba despre ceea ce sim]i c` este potrivit pentru tine, indiferent care este profesia ta. Mai presus de toate, aminte[te-]i c` exist` o mare diferen]` \ntre a-]i ajuta copilul s` se preg`teasc` pentru facultate [i de a-]i ajuta copilul s` \[i stabileasc` un obiectiv de carier` [i de a-[i defini un plan de atingere a acestui scop. Sfaturile din acest articol sunt deloc exhaustive, ele pot fi folosite de c`tre p`rin]i ca o ramp` de lansare, \n \ncercarea lor de a-[i ajuta copiii s` fac` alegeri potrivite de carier`.
Foto: Acas`TV
Stop to Shop
majda aboulumosha
[i hainele care spun pove[ti
Stop to shop 77
Stop to Shop
“Din când \n când, m` mai joc cu hainele. |ncerc s`-mi fac utile h`inu]ele vechi [i s` construiesc o noutate pentru mine.”
Pe Majda Aboulumosha o putem vedea de luni p~n` joi \n telenovela rom~neasc` “Iubire [i Onoare”, difuzat` de Acas` Tv. Este o t~n`r` actri]` care a evoluat frumos \nc` de la primul s`u rol oferit de Media Pro \n “Inim` de }igan”. Spune despre ea c` este o iubitoare de culoare, material, art`. “Iubesc lucrurile palpabile [i pe cele ce-]i dau o stare de bine. Dac` aceste lucruri mai sunt [i purtabile [i te fac perfect` \n ziua \n care nu te sim]i, atunci totul este magie .” Stop To Shop a aflat care este rela]ia Majdei cu shopping-ul.
micul designer “Da, recunosc, \mi plac hainele! Nu avea cum s` nu-mi plac`, av~nd \n vedere faptul c` mama mea a lucrat la o firm` de textile [i i-au trecut o mul]ime de materiale prin m~n`. Datorit` ei am reu[it s` prind gustul acesta. C~nd eram micu]`, m` lua cu ea la firm` [i m` scufundam printre foi, textile, culoare, brand-uri. La v~rsta de 7 ani, \mi croiam singuric` h`inu]e. Le coseam de m~n`. V` da]i seama cam ce putea ie[i din m~na mea . |mi pl`cea foarte mult s`-mi fac pijamale. <<Microbul>> acesta \nc` \l am. Din c~nd \n c~nd, m` mai joc cu hainele. |ncerc s`-mi fac utile h`inu]ele vechi [i s` construiesc o noutate pentru mine.
totul ca o poveste
Foto: Acas`TV
78 Stop to shop
|n general, \mi achizi]ionez haine de unde apuc. Recunosc c` sunt atras` de ambalaj. |n momentul \n care v`d un magazin aranjat frumos [i manechinele \mbr`cate colorat [i cu mult bun gust, m` \ndeamn` s` intru [i, de cele mai multe ori, plec cu o bucat` de material de acolo . M` consider o persoan` echilibrat`, motiv pentru care nu arunc cu banii \n st~nga [i-n dreapta, doar de dragul de a-mi cump`ra. Dar, \n momentul \n care \mi place ceva extraordinar de mult [i-mi permit s`-l cump`r, atunci acel lucru \mi va satisface nevoia. |n majoritatea cazurilor \mi cump`r haine de la noi [i de pe
Stop to Shop
Foto: Acas`TV
site-uri on line. |mi plac hainele care m` duc cu g~ndul la o poveste sau hainele care pot fi utilizate \n mai multe sensuri. Dac` a[ fi mers pe drumul acela, [i anume s` scot h`inu]e din m~inile mele, probabil c` a[ fi creat pove[ti. Mi-ar fi pl`cut s` aflu povestea fiec`rui om ce-mi p`[ea pragul atelierului [i \mpreun` am fi reu[it s` \nfirip`m o poveste pictat` manual. Dar, nu
se [tie niciodat` . P~n` atunci, eu \mi voi cump`ra \n continuare pantofi, sacouri, rochi]e, ceasuri [i tot felul de ‹ajutoare› care m` fac s` m` simt feminin`, misterioas` [i, atunci c~nd e nevoie, impun`toare!
pasiunea shoppingului din turcia Multe din hainele pe care leam cump`rat sunt din Turcia. Unele din magazinele mele prefe-
“Dac` a[ fi mers pe drumul acela, [i anume s` scot h`inu]e din mâinile mele, probabil c` a[ fi creat pove[ti. Mi-ar fi pl`cut s` aflu povestea fiec`rui om cemi p`[ea pragul atelierului [i \mpreun` am fi reu[it s` \nfirip`m o poveste pictat` manual.” rate sunt Park Bravo, Vaco Roma, Ipekyol, Koton [i multe altele. |mi place s` vizitez bazarele [i s` m` t~rguiesc pentru un pre] bun. De obicei, \mi fac comand` de pe Amazon, Asos [i diferite blog-uri cu haine. |mi place s`-mi cump`r haine de oriunde. Nu conteaz` c` este foarte ieftin sau scump. Dac` \mi permit, achizi]ionez.” Roxana Bichi[
Stop to shop 79
diSCovEr thE world
INSULA PIRA}ILOR:
madagascar
80 Stop to shop
diSCovEr thE world “Insula Pira]ior”, a[a cum mai este denumit` Madagascar, este o insul` de dimensiuni considerabile, situat` în Oceanul Indian, în partea estic` a coastei Africii, în emisfera sudic`. Timp de patru sute de ani, Madagascar a stat sub semnul steagului negru cu cap de mort. C`pitanii William Kidd, Henry Every [i Thomas Tew sunt doar câ]iva dintre pira]ii ale c`ror legende sunt povestite cu team` de malga[i, locuitorii Republicii Madagascar. Mai mult, insula este cea dea patra cea mai larg` insul` de pe glob, având 594.180 de kilometri p`tra]i.
istoria – mai presus de cuvinte Insula Madagascar este una dintre acele insule necolonizate
[i foarte pu]in explorate, ce avea s` devin` \ntre anii 1690 [i 1730 baza de opera]iuni ai celor mai de temut tâlhari de pe ape. Ace[tia, alunga]i din Caraibe de vasele militare ai c`ror c`pitani urm`reau s` \i prind` [i s` \i pedepseasc`, s-au refugiat aici, g`sind suficiente resurse de hran`. Totodat`, cor`biile - \nc`rcate cu diverse m`t`suri, mirodenii sau felurite tipuri de bijuterii care se \ndreptau spre Europa - erau atacate de c`tre pira]ii din Madagascar. Vasele mari care navigau dinspre Europa c`tre India erau, la rândul lor, devastate. Mai mult, nici musulmanii care porneau \n pelerinaj spre Mecca, \n]esa]i cu bijuterii foarte scumpe cu pietre pre]ioase sau alte obiecte de valoare, nu sc`pau de atacul tâlharilor m`rii.
Bine de ]tiut!
Locuitorii insulei Madagascar sunt foarte primitori [i destul de relaxa]i, cu toate c` au unele obiceiuri bizare referitoare la timp. Un exemplu \n acest sens este un mijloc de transport \n comun. Acesta nu se urne[te din loc decât dac` toate locurile sunt ocupate, indiferent de timpul a[tept`rii.
Nu purta]i haine \n stil milit`resc.
Dac` v` caza]i \ntr-un sat, oferi]i daruri proprietarilor locuin]ei [i localnicilor.
Respecta]i tradi]iile locale [i nu v` apropia]i de morminte. |n unele regiuni se mai p`streaz` obiceiul de a “invita” un mort la s`rb`toarea satului. Acesta este dezgropat, pentru a putea participa fizic la s`rb`toare. Trebuie s` [ti]i c` este o mare onoare s` fi]i invita]i la o astfel de ocazie, \ns` acestea sunt destul de rare.
Stop to shop 81
diSCovEr thE world
locuri de vizitat
Rezerva]ia Natural` “Stricta Tsingy de Bemarha” – bogat` \n p`duri, lacuri [i mangrove ml`[tinoase, care ad`postesc diverse specii de p`s`ri [i de lemurieni pe cale de dispari]ie. Aici vom descoperi mun]i \nal]i, grote, canioane [i piscine naturale.
“Palmierul sinuciga[“ – aceast` specie de palmier \nflore[te odat` la 100 de ani [i apoi moare. Planta gigantic` are un ciclu de via]` nemai\ntâlnit. Nu \nflore[te pentru 100 de ani, iar când o face, poate fi u[or confundat cu alte specii de palmieri. Mai mult decât atât, efortul palmierului de a \nflori [i apoi de a avea fructe \l face ca \n câteva luni s` apun`.
Fauna [i flora insulei – aceasta include circa 12.000 de specii de plante spectaculoase [i totodat` cele mai mici animale din lume.
82 Stop to shop
popula]ia Este binecunoscut faptul c` “Insula Pira]ilor” a fost populat` \nc` de la începutul mileniului I de c`tre etnii asiatice originare din Indonezia, Malaysia [i Melanesia. Acestea, contopinduse cu popula]ia aborigen`, dar [i cu cea african` [i arab`, au dat na[tere acestor specii umane. În secolul X [i XI se r`spânde[te religia Islamic`, introdus` de c`tre arabii care au format primele colonii în estul insulei. De re]inut faptul c` navigatorul portughez, Diogo Dias, a fost \n anul 1500 primul european care a vizitat insula Madagascar. Mai apoi, au urmat [i negustori olandezi, francezi [i englezi.
Vegeta]ia insulei Cel mai mare parc na]ional de pe “Insula Pira]ilor” este Ma-
soala, situat \n nord-est, un loc perfect pentru a descoperi flora [i fauna insulei. Mai mult, rezerva]ia con]ine [i trei zone marine, ce protejeaz` peste 10.000 de hectare de recife de corali, plante unice [i mangrove (forma]iuni vegetale alc`tuite din arbori [i arbu[ti, caracteristice ]`rmurilor ml`[tinoase). Unicitatea insulei este dat` de c`tre cele 13.000 de specii de plante [i animale care nu mai pot fi g`site nic`ieri în alt` parte a globului. Pentru unele dintre acestea, amenin]ate de înc`lzirea global` [i de distrugerea habitatelor, cercet`torii \ncearc` asiduu s` g`seasc` solu]ii care s` contribuie la conservarea lor. Având \n vedere ultimele estim`ri, aproximativ jum`tate din speciile de plante [i trei sferturi din cele de vertebrate cunoscute în lume reprezint` specii
diSCovEr thE world endemice, situate în diferite zone ale lumii. Acestea acoper` aproximativ 2,3 procente din suprafa]a globului. Cum era de a[teptat, unul din aceste puncte de "biodiversitate concentrat`" este chiar Insula Madagascar.
ce mânc`m? Orezul – cel mai consumat tip de mâncare \n Insula Madagascar. |n afar` de acesta, mai exist` alte dou` feluri principale tradi]ionale: romazava - o sup` din carne [i frunze verzi, [i ravitoto - o tocan` din carne de porc [i frunze de manioc. Aceste re]ete sunt foarte aromate, folosindu-se destul de des [i ghimbir, cui[oare, nuc[oar` sau piper. Trebuie s` [ti]i c` fiecare regiune a insulei are secretele sale. De exemplu, pe coasta de nord-est ve]i putea reg`si
savoarea vaniliei \n carnea de pui sau ra]`, [i savoarea cocosului \n crustacee. Vânz`torii ambulan]i comercializeaz` \n strad` frig`rui, gogo[i, manioc pr`jit [i chiar pr`jituri din orez. |n restaurante, v` ve]i \ntâlni cu “confit de canard" – ra]` cu ghimbir [i ardei, ]ipar umplut sau carne \n`bu[it` cu cepe mici. O alt` delicates` este homarul pe orez cu nuc` de cocos [i sos de arahide. B`utura tradi]ional` este apa de orez. {i, \n func]ie de sezon, sucurile naturale de papaya, mango, tamarinde [i trestie de zah`r sunt la mare c`utare.
copiii [i madagascarul De câ]iva ani, acest loc mirific a fost atribuit binecunoscutelor personaje de desene animate din seria “Madagascar”, respectiv girafa Melman, zebra Marty, leul Alex [i hipopot`mi]a Gloria. Acestea au f`cut deliciul publicului mult timp, bucurând ochii copiilor absorbi]i de fiecare secven]` de pelicul`, \n a[teptarea n`zdr`v`niilor personajelor. Madagascarul a fost prezentat \ntr-o form` aproape idilic`, cu nuan]e fantastice, special pentru a crea sentimentul unui loc \ndep`rtat, perfect, acolo unde ajungi numai dac` “o s` fii cuminte!”. Un loc \n care totul este posibil, fascinant, trepidant de frumos, care r`m~ne vreme \ndelungat` pe retina celor mici. Elena Dumitru
Vie]uitoarele care nu m`soar` mai mult de 15 centimetri au intrat deja [i \n “Cartea Recordurilor”.
Capitala “Antananarivo” – este cel mai mare ora[ al ]`rii, de o frumuse]e incredibil`. Este situat \n mijlocul insulei, iar localnicii o numesc „Tana”. Francezii, ale c`ror influen]e sunt \nc` puternice, \i spun „Tananarive”.
Palatul “Rova” - construit pe cel mai \nalt deal din zon`, continu` s` domine ora[ul, \n ciuda incendiului de acum un deceniu, care a f`cut scrum p`r]i importante ale cl`dirii. Localnicii \l privesc [i acum cu mândrie [i \l consider` un veritabil simbol, din motivul c` acesta a fost re[edin]a Dinastiei Merina, prima care a reu[it s` uneasc` Madagascarul, \n secolul XIX.
Ambohimanga – locul unde s-a format ini]ial Madagascarul. Structurile citadelei dezv`luie destina]ia de fort`rea]` important`. Poarta sa principal` este un mare disc de piatr`, care necesit` circa 40 de persoane pentru a fi mi[cat din loc. Numit [i "ora[ul albastru", "ora[ul sfânt" [i "ora[ul interzis", acesta este \nconjurat numai de p`duri.
Vizita]i parcurile na]ionale [i rezerva]iile naturale, de o frumuse]e rar`. De exemplu, \n Rezerva]ia Natural` “Tsingy de Bemaraha” pute]i admira p`durile virgine, mla[tinile de mangrove [i lacurile ce ad`postesc o varietate de p`sari rare.
Regiunea vulcanic` “Ampefy” – \n acest loc ve]i descoperi cascade spectaculoase [i gheizere, ce protejeaz` o specie de lemuri f`r` coad` [i foarte multe specii de orhidee.
Stop to shop 83
FlavourS
African cocktail ingrediente: 3 cl dry gin 3 cl Creme de Curacao 2 stropi de Karawankenperle 5 stropi de Angostura
Chorba bil matisha
Mod de preparare: Se amestec` lichiorul [i ginul \ntr-un shaker [i se adaug` Karawankenperla, Angostura [i mult` ghea]`. Se mixeaz` bine p~n` c~nd compozi]ia devine spumoas`. Ulterior, c~nd compozi]ia devine suficient de bun` pentru a fi turnat` \ntr-un pahar de cocktail, se adaug` limme, pentru un plus de gust. Se consum` at~t rece c~t [i la temperatura camerei.
ingrediente:
Mod de preparare:
100 g t`i]ei rup]i buc`]i 1 ceap` mare 4 cui[oare \ntregi 6 c`ni bulion de legume 1 can` cu lapte 1 kg dovleac, t`iat cubule]e 4 tulpini de ]elin`, tocate 3-4 ro[ii cur`]ate de coaj` [i de semin]e, tocate 2 linguri frunze de coriandru (sau p`trunjel) tocate 1/4 linguri]` curcuma m`cinat` sare [i piper, dup` gust 1 l`m~ie mare, feliat` sub]ire
Se \nfig cui[oarele \n ceap`. |ntr-o oal` se amestec` supa, dovleacul, ]elina, ro[iile, frunzele de coriandru [i curcuma. Se acoper` [i se d` \n clocot. Se reduce flac`ra la intensitate c~t mai mic` [i se fierbe p~n` ce legumele se fac fragede (aproximativ 30 minute). Se arunc` ceapa [i cui[oarele. Se proceseaz` \ntr-un blender supa p~n` se ob]ine un piureu. Se readuce supa \n oal` [i se adaug` pastele. Se fierbe la foc mediu circa opt minute. Se sub]iaz` cu lapte [i se las` pe foc p~n` se \ncinge. Mai apoi se asezoneaz` cu sare [i piper. Se serve[te cu felii de l`m~ie.
complexitate: redus`
84 Stop to shop
Rubric` realizat` de Elena Dumitru
Sup| de legume cu t|i}ei
horoSCop
Care este parfumul Berbec
Rac
21 martie - 20 aprilie
22 iunie - 22 iulie
Esen]a de baz` este lavanda. |n func]ie de personalitatea fiec`ruia, li se vor recomanda: pelin, pentru prevenirea st`rilor depresive, busuioc, pentru \nt`rirea voin]ei, [i piper pentru sporirea ambi]iei. Va fi atras de parfumuri pe baz` de fructe: piersic` [i cedru sau combina]ii de miresme picante, buchete florale de ghimbir, frezie sau trandafir.
Parfumul preferat are tonuri de iasomie, iris, floare de portocal, violet` [i trandafir, \mbinate cu cui[oare [i coriandru, iar la v~rf va avea mireasm` de citrice, tonka [i vanilie. Parfumul specific zodiei ar putea fi Angel de Thierry Mugler, pentru c` este suav, delicat, sensibil [i foarte puternic, feminin [i dur \n acela[i timp.
Taur
Leu
21 aprilie - 21 mai
23 iulie - 22 august
Esen]a de baz` pe care o ador` este cea de trandafir, astfel \nc~t vor fi tenta]i s` aleag` melisa pentru alungarea pesimismului [i a melancoliei, ghimbirul, ce spore[te starea de fericire, trandafirul de damasc aduc`tor de noroc [i succes financiar. Va tinde c`tre parfumuri ce abund` \n nuan]e florale gen ylang, trandafir, iasomie sau iris.
Leii sunt demni [i plini de gra]ie, cu un caracter nobil. Parfumul ales trebuie s` aib` ca esen]` de baz` portocalul. Mai mult, este sedus de parfumul cu note de v~rf citrice combinat cu nuan]e picante, sau de cel cu mijloc floral [i miresme de p`dure. Parfumul specific este Chanel nr. 19 de la Chanel, ce define[te femeia modern`, ginga[` [i puternic`, delicat` [i virtuoas`.
Gemeni 22 mai - 21 iunie
Fecioar` 23 august - 21 septembrie
Parfumul cu esen]` de baz` origan este cel mai potrivit. Le va alege pe acelea cu tonuri de iasomie combinate cu miresme de fructe, precum pruna sau parfumuri fresh de citrice. Parfumul specific poate fi Lolita de la Lolita Lempicka. Acesta define[te femeia rebel`, \nc~nt`toare [i totodat` cochet`, pentru c` este compus dintr-un amestec de flori de c~mp [i miresme de nuc` de cocos.
86 Stop to shop
Notele de v~rf ale parfumului potrivit sunt cele fresh de citrice intensificate de acorduri de fructe, care conduc c`tre un miez floral pe o baz` de mosc. Parfumul zodiei este Lâ&#x20AC;&#x2122;air du Temps de la Nina Ricci, care eman` discre]ie, senzualitate [i visare. Persoana ce-l folose[te este ferm`, uneori brutal` \n rela]iile cu cei din jur, creativ`, dar totu[i prietenoas`.
horoSCop
ce ]i se potrive[te? Balan]`
Capricorn
22 septembrie - 22 octombrie
21 decembrie - 19 ianuarie
Balan]ei, armonioas` [i seduc`toare, un mediator calm, i se potrive[te parfumul cu verbin` ca esen]` principal`. Parfumul specific al zodiei este Arpege de la Lanvin, parfum folosit de Eva Herzigova. Confer` fine]e, rafinament, c`ldur`, iar persoana purt`toare inspir` melancolie [i muzicalitate.
Va fi atras de parfumurile cu note de v~rf \n amestec de yuzu [i pepene, cobor~nd c`tre note de mijloc florale [i note de baz` mosc. Parfumul preferat este Dix de la Balenciaga, ce subliniaz` devotamentul, elegan]a [i rafinamentul celor care \l poart`. |ntr-o predominant` de miresme de santal, acest parfum atrage [i seduce pe oricine.
Scorpion
V`rs`tor
23 octombrie - 21 noiembrie
20 ianuarie - 18 februarie
Scorpionul va alege parfumurile cu arome florale, cu v~rf \n note de bergamot` [i note de baz` \n lavand`, santal, patchouli [i muschi. Recunoscut ca fiind senzual, schimb`tor [i dramatic, parfumul care i se potrive[te este Baiser du Dragon de la Cartier, cu note de v~rf de gardenia, neroli [i amaretto, note de mijloc iris, mosc, cedru [i trandafir.
Excentric [i creativ, adev`rat g~nditor, parfumurile cu esen]e de baz` verdea]` de mare le vor pune \n eviden]` cel mai mult personalitatea. Parfumul Just me de la Montana, ce transmite vibra]ie [i ata[ament, este cel mai potivit pentru ace[ti nativi. |n general, vor alege nuan]ele florale, cu note de iasomie [i note de baz` de vanilie, santal, tonka [i mosc.
S`get`tor
Pe[ti
22 noiembrie - 20 decembrie
19 februarie - 20 martie
Idealist [i aventuros, un lupt`toar pentru libertate, i se potrive[te un parfum cu esen]` de baz` de busuioc. Parfumul preferat poate fi Caleche de la Hermes, care va l`sa impresia unei persoane aventuriere, generoase [i emo]ionante. Este o combina]ie ideal` \ntre miresmele florale [i proaspete. Totodat`, S`get`torul tinde c`tre parfumuri cu miez floral [i note de baz` mosc [i ambr`.
Parfumul specific zodiei Pe[ti inspir` [arm, indiferen]`, emo]ii puternice, alternan]` \ntre bun sim] [i \nc`p`]~nare ie[it` din comun. Cel mai potivit este Dune de la Christian Dior. Nativii zodiei Pe[ti vor fi fi atra[i de un parfum \n tonuri florale de mimoz`, violet`, liliac, ylang, tuberoz`, iar ca note de baz` mosc, vanilie [i ambr`.
Rubric` realizat` de Elena Dumitru
Stop to shop 87
tEChNEwS
Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice
Xperia mini [i mini pro esen]ele tari vin \n ambalaje mici
p
rimite bine de public, mai ales de c`tre sexul frumos, smartphone-urile Xperia mini [i Xperia mini pro de la Sony Ericsson se afl` acum la ce-a de-a doua genera]ie. Acestea au acum baz` un procesor mai puternic - Qualcomm Snapdragon de 1GHz - [i func]ioneaz` pe cea mai recent` versiune a platformei Android – Gingerbread 2.3. Cele dou` telefoane integreaz` tehnologiile Sony de display [i redare a imaginilor, incluz~nd Reality Display cu Mobile BRAVIA Engine [i func]ie de filmare HD (720p). Xperia mini pro vine cu tastatur` glisant`, optimizat` cu func]ii inteligente de mesagerie \nt~lnite pentru prima oar` la fratele mai mare, Xperia pro. Cu Type & Send, utilizatorii nu mai trebuie s` deschid` o aplica]ie diferit` pentru fiecare tip de
88 Stop to shop
mesaj, iar Smart Keyboard activeaz` preventiv [i preg`te[te aplica]ia de mesagerie \n momentul \n care se deschide slide-ul. Xperia mini pro este echipat cu Office Suite [i soft de securitate McAfee, care le permite utilizatorilor s`-[i gestioneze \n siguran]` documentele [i e-mailurile. Sony Ericsson a lansat [i o nou` func]ie de integrare a platformelor sociale, Facebook inside Xperia, care se reg`se[te pe noile telefoane. Aceasta permite accesul la aplica]ia Facebook din cele mai folosite sec]iuni ale telefonului, precum galeria de poze, music player, agenda telefonului [i calendar. Dac` ascult` o melodie care le place, utilizatorii \i pot da „like” direct din media player [i acest lucru va fi postat automat pe profilul de Facebook.