Sumar
“ ” Nr. 106 - Iulie 2011
#! * "# ! * #$ "# $ " $# $$ $ # ! # ! $! ! % # # ! "#$ $' # " % "# # # # ! # # #! " $ $ $! #% $" ! ! ! ( " "
$
& !$ !
! !# ) $!
# % # ! # " # !$ " ! $ " # ! "# $ # % $ " % "# ! "
# # % " "
!
"
81
8
Ca orice femeie, ador shopping-ul. Pot s` pierd ore \n [ir \n magazine, spre disperarea so]ului meu care, de cele mai multe ori, m` las` s` merg singur` la cump`r`turi.
TeaTru/Film/carTe Recomand`rile noastre
18
Film reporTer
20
iNTerViu
30
FashioN archiTecTure
62
From The hisTory oF...
68
s~N~TaTe
74
sTory oF...
84
DesTiNa}ii
Director general Andreea Bqnicq andreea.banica@unireashop.ro
Director Publicitate [i V~nz`ri Ecaterina Utali ecaterina.utali@tycoon.com.ro 021.30.30.364, 0722.101.756
Director Crea]ie Cristian Scutelnicu cristian.scutelnicu@tycoon.com.ro 021.30.30.367, 0724.242.742
Redactor {ef Roxana Bichi[ Redactori: Elena Dumitru, Diana Rodan Foto: Valentin S., Dreamstime Revista editat` de:
Tycoon Media Press parte a grupului
Michele Placido la TIFF
De vorb` cu Dana S`vuic` Moda la Curtea Fran]ei (I)
Casio. Timpul merge mai departe
Adresa redac]iei: Unirea Shopping Center Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1, Bucure[ti Fax: 021.30.30.236
Spune NU drogurilor
Paul Newman [i Joanne Woodward Praga. “Ora[ul de aur” al Europei 2 Stop to shop
Tiraj: 10.000 exemplare Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq publica]ie fqrq acordul prealabil scris al Tycoon Media Press.
EditShop
Minutul meu
“ ” Este adev`rat c` nu aloc doar un minut, dar nu asta conteaz`. Important este c` am [ansa s` v` ofer, de fiecare dat`, o parte din ceea ce sunt, din ceea ce gândesc.
4 Stop to shop
Î
n fieca re lun, atunci cnd stabilim suma ru l pentru “Stop To Shop”, ne gndim c fieca re material [i fieca re rubric trebuie s fie pe placu l vostru, al cititorilor no[tri. Mai mu lt dect att, ne dorim ca sfaturile [i informa]iile pe ca re le regsi]i \n paginile noastre s v fie utile. C este o lec]ie de via], oferit de oamenii pe ca re \i prezentm ori o informa]ie legat de mod [i anumite produse sau sfatu l profesioni[tilor cu ca re colaborm, scopu l ne este acela[i: utilitatea informa]iei. Ia r \n fieca re lun, am [i eu timpu l de gndire pentru subiectu l editorialu lui. |mi place s \i spun generic “Minutu l meu”. Este adevrat c nu aloc doa r un minut, da r nu asta conteaz. Important este c am [ansa s v ofer, de fieca re dat, o pa rte din ceea ce sunt, din ceea ce gndesc. |ntruct iu lie este “luna lui cuptor” [i suntem \n plin sezon de vacan]e, nu voi vorbi despre o tem anume. Sincer? Nu prea \mi st min tea la a[a ceva . Deoa rece m gndesc la soa re, cocktailuri, distrac]ie [i concediu (convins fiind c [i voi la fel), m rezum la a v dori s ave]i o vacan] de vis, oriunde ve]i alege s o petrece]i! A[ada r, spor la fcut bagajele! Ave]i grij s nu uita]i nimic din ce v trebuie \n sejur. Strecura]i [i “Stop To Shop” \n valiz. Merge perfect a fi citit pe [ezlong, \n timp ce v bucura]i de briza mrii sau a oceanu lui! A voastr,
Roxana Bichi Redactor {ef
tEatru TeaTrul OdeOn pune |n scenå:
C@t` speran\`
de Hanoch Levin
|nsemn`rile unui necunoscut dup` F. M. dostoievski
Regia: Alexandru Darie Scenografia: Maria Miu Light design: Alexandru Darie Dramatizare: Ion Cojar Traducere: Tamara Gane Actori: Mihai Constantin, Virgil Og`[anu, Tamara Buciuceanu, Alexandru Potoceanu, Ana Ioana Macaria, Manuela Ciucur, Marian R~lea, Ion Besoiu, Gheorghe Ifrim, Petre Lupu, Mirela Gorea, Andrei Runcanu, Bogdana Darie, Ilinca Manolache, Lucian Ifrim, Antoaneta Cojocaru, Matei Constantin 6 Stop to shop
Punerea \n scen` de excep]ie este construit` dup` o poetic` regizoral` clasic`, cu deschidere c`tre modern prin inserturi fine din realitatea contemporan`, pe un text extrem de sofisticat. Spectacolul \n sine este foarte lung, cu densitate [i coeren]`. |n egal` m`sur` se men]ine o tensiune dramatic` atent gradat`, na[te \ntreb`ri, este subminat adesea de ironie \n diverse nuan]e [i de umor fin. "Însemn`rile unui necunoscut" este un spectacol de performan]` cu o echip` pe m`sur`, genul de produc]ie care reliefeaz` o echip` sau o trup`.
„C~t` speran]`” este un spectacol complet, \n care regizorul reu[e[te s` acopere \ntreaga sa lume, [i totodat`, s` transmit` propria concep]ie despre art`, despre lume [i, poate, despre viitor. Mai mult dec~t at~t, este un spectacol \n care reg`sim amprenta regizoral` \n toat` complexitatea lui: personajele cu identit`]i incerte, simboluri [i metafore animaliere, song-uri halucinante, costume kitsch [i st`ri extreme ale unor con[tiin]e confuze. T`ios [i dureros precum un testament, spectacolul „C~t` speran]`” reune[te 20 de scheciuri apa]in~nd lui Hanoch Levin, scheciuri care vorbesc \ntr-un limbaj absurd, grotesc, despre personaje ratate [i universuri \n disolu]ie.
Pagin` realizat` de Elena Dumitru
TeaTrul Bulandra vå prezinTå:
Regia: Radu Afrim Scenografia: Iuliana Vilsan Muzica: Vlaicu Golcea Coregrafia: Istvan Teglas Actori: Virginia Rogin, Nicoleta Lefter, C`lin Stanciu Jr., Dorina Laz`r, Antoaneta Zaharia, Rodica Mandache, Istvan Teglas, Pavel Barto[, Gabriel Spahiu, Liana M`rgineanu, Ionel Mih`ilescu
Film
Premierele lunii iulie Transformers: Dark of the moon Regia: Michael Bay Cu: Rosie Huntington-Whiteley, Shia LaBeouf Gen: Ac]iune, Aventuri, SF Premier` \n Rom~nia: 01.07.2011
Prof` rea, dar bun` Regia: Jake Kasdan Cu: Justin Timberlake, Cameron Diaz Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 08.07.2011
Tournee Regia: Mathieu Amalric Cu: Mathieu Amalric, Julie Ferrier Gen: Dram` Premier` \n Rom~nia: 08.07.2011
8 Stop to shop
Larry Crowne Regia: Tom Hanks Cu: Julia Roberts, Tom Hanks Gen: Comedie, Dram` Premier` \n Rom~nia: 08.07.2011
Harry Potter [i talismanele mor]ii: Partea a II-a Regia: David Yates Cu: Daniel Radcliffe, Radciffe, Rupert Grint, Emma Watson Gen: Aventuri, Fantastic, Mister Premier` \n Rom~nia: 15.07.2011
Winnie the Pooh Regia: Stephen J. Anderson Cu: Jim Cummings, Gilbert Gottfried, Tom Kenny Gen: Anima]ie, Familie Premier` \n Rom~nia: 15.07.2011
{efi de co[mar Regia: Seth Gordon Cu: Charlie Day, Jason Bateman, Jennifer Aniston Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 29.07.2011
Super 8 Regia: J.J. Abrams Cu: Amanda Michalka, Elle Fanning, Kyle Chandler Gen: SF Premier` \n Rom~nia: 29.07.2011
CartE
P`durea norvegian` de Haruki Murakami Detalii carte: Editura: Polirom Traducere: Angela Hondru Pre]: 14,90 lei
Haruki Murakami (n. 1949) este unul dintre cei mai populari scriitori japonezi contemporani. A studiat literatura la Universitatea Waseda din Tokio. Primul s`u roman, “Ascult` cum c~nta v~ntul” (1979), i-a adus Premiul Gunzo, fiind urmat de “Automatul” [i “|n c`utarea oii fantastice”, distins cu Premiul Noma. |n anul 1987 public` “P`durea Norvegian`”, bestseller interna]ional, tradus \n numeroase limbi [i v~ndut \n peste patru milioane de exemplare.
“Trebuie s` str~ng \n mintea mea, clip` de clip`, toate amintirile, a[a imperfecte cum sunt, [i s` le a[tern pe h~rtie. Trebuie s` fac tot ce depinde de mine ca s` pot continua aceast` carte, chiar dac` o fac cu disperarea unui fl`m~nd ce se hr`ne[te cu oase.” citat din carte 10 Stop to shop
“Cu c~t trec anii, parc` se lunge[te [i timpul, asemeni unei umbre la amurg. E trist ce spun eu acum, dar e adev`rat. (...) Mi-e foarte team` c`, \ntr-o bun` zi, \ntunericul va \nghi]i umbra cu totul.” citat din carte Romanul “P`durea Norvegian`”, care \[i \mprumut` titlul de la un hit al forma]iei Beatles “Norvegian Wood”, are ca structur` general` atmosfera social-politic` a anilor ’60. Mai mult dec~t at~t, nara]iunea opune acestui laitmotiv dur momente de o intimitate emo]ional` r`scolitoare, aproape cople[itoare. O carte extrem de personal`, cu evenimente ce aduc \n prim plan via]a c~t se poate de obi[nuit` a unor oameni cu senti-
mente foarte profunde. Povestea lui Watanabe urm`re[te firul implica]iilor psihologice izvor~te din dragostea imposibil` pentru iubita prietenului s`u decedat. Ac]iunea se petrece pe fundalul unor episoade marcate de scenele erotice din camerele sordide [i insalubre dintr-un c`min studen]esc, plin de afi[e [i discuri cu Jim Morrison, Miles Davis [i Bach, sau de lecturi din clasicii literaturii universale. Pagin` realizat` de Elena Dumitru
NEwS – agENda luNii Cele 24 poeme aranjate orchestral de Carl Orff [i reunite sub numele “Carmina Burana” - una din cele mai populare compozi]ii muzicale scrise vreodat`, vor fi puse în scen` în unul dintre cele mai mari concerte simfonice în aer liber din Rom~nia. Acesta va reuni peste 150 arti[ti pe scena special configurat` pentru un asemenea eveniment de mare anvergur`. Spectacolul este acompaniat de lumini, lasere [i efecte speciale. Tot acest decor va marca punctul culminant [i va completa atmosfera special`, creat` pentru aceast` oper` muzical`. Pia]a Mare, Sibiu
1–3/07
Rock the city
ebreed” [i “Boom” se adaug` “Therapy”, “Papa Roach”, “Sabaton”, “Hat k The City”, programat pen“Roc alul listei de nume confirmate pentru festiv Bucure[ti. Programul festidin expo tru perioada 1-3 iulie la complexul Rom [i “Therapy”; s~mb`t`, 2 igy” Prod valului cuprinde: vineri, 1 iulie 2011: “The [i “Sabaton”; duminic`, 3 h” Roac a iulie 2011: “Mike and The Mechanics”, “Pap “Hatebreed” [i “Boom”. Pre]ul unui iulie 2011: “Judas Priest”, “Whitesnake”, ]ie de categorie. bilet variaz` \ntre 133 lei [i 197, \n func
Iu lie
1/07 cBU SpectacUlaR Show “caRmina BURana” - caRl oRf
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1–3/07 feStivalUl B'eStfeSt 2011 B'ESTFEST revine cu cea de-a patra edi]ie \ntr-o nou` loca]ie. Pe o suprafa]` verde de aproximativ 10 hectare, publicul va avea la dispozi]ie trei zile pentru a experimenta atmosfera de festival \ntrun decor ce va include un spa]iu generos de campare, o scen` principal` [i mai multe arene secundare, precum [i o varietate de experien]e festivaliere: expoziti]ii neconven]ionale, ateliere de crea]ie, spa]ii de relaxare, jocuri [i t~rguri cu produse hand-made, completate de zone de terase, baruri [i restaurante. Scena principal` va func]iona p~n` dup` 12 noaptea, urm~nd a exista [i zone de entertainment care vor activa p~n` diminea]a. Primele nume confirmate sunt: “Skunk Anansie” [i “Flogging Molly” pe 1 iulie, “Asian Dub Foundation” pe 2 iulie, “Pendulum”, “House of Pain” [i “Hadouken” pe 3 iulie. BestFest Park Pipera-Tunari, Bucure[ti
12 Stop to shop
iNFoShop v+ aduCE {tirilE mai aproapE
NEwS – agENda luNii 6/07
Edi]ia din acest an a festivalului “Samfest Rock” va avea loc \n perioada 7-9 iulie la Aeroclub din Satu conceRt Bon Jovi Mare. Trupele confirmate p~n` \n Datorit` cererii publicului, “Bon acest moment sunt: “Pain” (Suedia), Jovi” a ad`ugat Bucure[tiul pe lista “Netherbird” (Suedia), “Bonfire” destina]iilor pentru turneul euro(Germania), “Nevergreen” (Serbia- pean din 2011. Acesta \l continu` pe Ungaria), “Guerillas”, “Krepuskul”, “Trooper”, “Masterpiece”, “Deity”, “Malpraxis”, “Ultimul Nivel”, “Crimson Grimegod”. Mai mult dec~t at~t, trupa “Pain” a lansat \n data de 3 iunie un nou album intitulat “You Only Live Twice”, disponibil la Nuclear Blast Records.
10/07
conceRt paRkway
Trupa „Parkway” provine din Australia, iar actualmente este considerat` drept una din cele mai importante forma]ii de metalcore din lume. Grupul are la activ trei albume, un DVD, 3 EP-uri [i dou` materiale split. |n deschiderea concertului vor evolua: “Crize” “Protest Urban (special reunion show), “Cap de Craniu”, “Deliver The God” [i “Rock Norris”. Un eveniment organizat de Mighty Owl Productions. Pre]ul unui bilet este de 35 lei. Club Silver Church, Bucure[ti
7–9/07
feStivalUl SamfeSt Rock 2011
cel din 2010, care a ocupat locul \nt~i \n topul \ncas`rilor, realizat at~t de Billboard, c~t [i de Pollstar, o distinc]ie acordat` pentru a dou` oar` \n numai trei ani. Turneul va str`bate S.U.A., Canada [i \ntreaga Europ`. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 159,8 [i 479,3 lei, \n func]ie de categorie. Pia]a Constitu]iei, Bucure[ti
16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 9/07 12/07
Sedenta rismul du neaz grav snta]ii!
de muzic`, efecte vizuale, spectacol de lasere, proiec]ii, iluminare architectural`, efecte pirotehnice, trupe de dansatori, reprezenta]ii cu foc, toate acestea \ntr-un spa]iu natural special ce se \ntinde pe o suprafa]` de 100.000 m², la baza Barajului Gura R~ului din Sibiu. La “Fusion Festival Romania” ve]i avea parte de o serie de activit`]i inedite pe parcursul zilei: Parada Transilvana, Tirolian` sau Slacklining. De asemenea, vor avea loc ac]iuni de ecologizare at~t \nainte, c~t [i dup` terminarea festivalului. Pre]ul unui bilet este de 30 lei.
Dup` succesul din vara lui 2010, “Narcotango” revine \n va concerta la Teatrul Rom~nia. |ncep~nd cu ora 20:00, trupa preg`tit un show de au de Var` din Her`str`u. Argentinienii invita]i surpriz`. [i ls excep]ie, cu momente de dans, visua l muzical al “Nartoru direc , Dup` anul 2000, Carlos Libedinsky rien]` a fost expe st` acea cotango” \ncepe dansul tango, iar cotango” “Nar ical. muz un punct de cotitur` \n interesul s`u Premiile [i ” mmy Gra n “Lati au primit nominaliz`ri la Premiile va”, anue “Lim mul albu t “Gardel” \n 2009. Anul trecut au lansa bun mai cel ca ” 2010 my nominalizat la Premiile “Latin Gram de 100 lei. album de tango. Pre]ul unui bilet este
iNFoShop v+ aduCE {tirilE mai aproapE
Rubric` realizat` de Elena Dumitru
fUSion feStival Romania conceRt “Fusion Festival Romania” este un eveniment naRcotango
Stop to shop 13
CE Citim? “Scrierea unei c`r]i reprezint` o activitate foarte singuratic`. Suntem \n totalitate izola]i de restul lumii, subjuga]i g~ndurilor [i obsesiilor noastre.” Mario Vargas Ilosa
incredibil de sexy de Linda Francis Lee Editura Nemira
Alc`tuit` din trei volume, seria “Sexy” o are în prim-plan pe femeia zilelor noastre, fiin]` fascinant`, pe care autoarea o dezv`luie în multiplele ei fa]ete.
Prea mult` fericire de Alice Munro Editura Litera
„Cu dezv`luirile ei despre vremelnicia [i precaritatea existen]ei confortabile de zi cu zi, aceast` carte î]i d` fiori. O capodoper` a fic]iunii contemporane.” Sunday Times
„Cea mai recent` colec]ie de proz` scurt` a lui Alice Munro îi reafirm` intui]ia p`trunz`toare. Una dintre cele mai oneste [i mai exigente proze ale timpului nostru.” The Times
„Alice Munro scrie cu o limpezime uimitoare, matematic`, [i cu o minunat` în]elegere a lucrurilor.” Telegraph 14 Stop to shop
Mic manifest al pl`cerii la feminin de Ava Arkadi Editura Humanitas
80% dintre femei nu sunt satisf`cute de via]a lor sexual`. Aceasta e concluzia la care a ajuns Eva Arkady în urma unui sondaj. De ce? Deoarece concep]iile prea multor oameni, indiferent de sex, nu se aliniaz` modific`rilor aduse de epoca modern` în via]a de cuplu. Ce-ar fi dac` fiecare în parte ar înv`]a ABC-ul comunic`rii sexuale autentice, aplec~ndu[i urechea [i la propria voce interioar`, dar [i la partener/`, ce-ar fi dac` fiecare în parte [i-ar asuma responsabilitatea pentru 50% din rela]ie? Pagin` realizat` de Elena Dumitru
FilmrEportEr
michele placido:
“
„Gra]ie filmelor, publicul a descoperit organigrama Mafiei”
Nu [tiu exact cum sta]i cu Mafia \n România, dar pot s` v` dau oricând sfaturi despre cum s` face]i un film cu gangsteri
16 Stop to shop
„E problema publicului dac` m` vede drept comisarul Cattani, nu a mea. Eu sunt doar masca lui Cattani”, a replicat Michele Placido la TIFF, la una dintre primele \ntreb`ri dintr-un [ir lung care priveau subiectul Caracati]a. Serialul \n care protagonist era celebrul actor avea un singur rival \n Rom~nia, \ntr-o vreme, [i acela se numea Dallas, cum a remarcat cineva din public. Str`zile se goleau la ora difuz`rii, iar moartea comisarului a fost de-a dreptul un [oc pentru fanii seriei. Invitat special al Festivalului Interna]ional Transilvania, actorul [i regizorul italian a primit
un premiu pentru \ntreaga carier`, \nm~nat de Monica B\rl`deanu. Actri]a a jucat un rol episodic \n Vallanzasca, portretul mafiotului cu acela[i nume, regizat de Placido, [i va fi implicat` \n dou` dintre urm`toarele sale proiecte: Itaker, care se va filma \n Rom~nia, \n noiembrie, [i Diaz. La 65 de ani, Michele Placido are o energie fantastic` [i extrem de multe proiecte. Mai toat` via]a sa, a fost b~ntuit de subiectul Mafiei, a[a c` s-a conformat [i spune, r~z~nd, c` poate da oric~nd consultan]`: „Nu [tiu exact cum sta]i cu Mafia \n Rom~nia, dar pot s` v`
FilmrEportEr dau oric~nd sfaturi despre cum s` face]i un film cu gangsteri”. De[i a jucat \n peste 100 de filme [i a regizat 11, La Piovra ia lipit o etichet` de care nu a sc`pat niciodat`. Marele merit al Caracati]ei, care a ]inut din 1984 p~n` \n 1999 – Placido a jucat doar \n primele patru sezoane, regizate de Damiano Damiani dup` un story de Sandro Petraglia – a fost c` i-a dat publicului o idee asupra structurii acestei lumi. „La Piovra dezv`luia lucruri pe care nici poli]ia nu le [tia, [i asta datorit` curajului scenari[tilor. Gra]ie filmelor, publicul a descoperit organigrama Mafiei”, a declarat actorul, subliniind c` el, personal, nu a avut parte de [ican`ri din partea Mafiei, \n timpul film`rilor, cum s-a \nt~mplat \n cazul altor pelicule cu acela[i subiect. Lumea politic` italian` avea cu adev`rat un dinte \mpotriva seriei. „Serialele TV pot fi instrumentate nu numai de mafio]i, ci [i de politicieni. Mesajul Mafiei e \ntotdeauna unul de putere: suntem at~t de puternici \nc~t putem omor\ [i ofi]eri de poli]ie. Comisarul Cattani era un exemplu de rezisten]` \mpotriva Mafiei, de aceea era [i foarte iubit de public. Dar Mafia poate fi ignorant`, ba chiar foarte ignorant`, [i s` nu-[i dea seama de calit`]ile [i efectul unui film. Eu, personal, nu am primit amenin]`ri \n timpul film`rilor, dar bine\n]eles c` Mafia nu era fericit` cu acest film, cum nu erau nici politicienii italieni.
Dup` sezonul al treilea, la TV, politicienii au refuzat s` vorbeasc` despre el. Nici lui Berlusconi nu i-a pl`cut [i a declarat de mai multe ori c` serialul vinde o imagine proast` a Italiei peste grani]`”. Vorbind despre imagine, Michele Placido [i-a propus s` le aminteasc` italienilor c` [i ei au fost c~ndva \n situa]ia ingrat` a rom~nilor. Itaker, pe care \l va produce al`turi de Bobby P`unescu, prin Mandragora, va fi regizat de Toni Trupia [i va vorbi despre emigra]ia masiv` a italienilor din anii 60, spre Germania. |ntr-unul dintre roluri, cel al unei hangi]e, va ap`rea Monica B\rl`deanu. „Dup` r`zboi, foarte
mul]i italieni au emigrat \n Germania [i ne-am g~ndit c` e aceea[i problem` pe care o au rom~nii de c~]iva ani [i care sunt ]inta prejudec`]ilor \n Italia acum. Filmul acesta le-ar putea reaminti italienilor c` [i ei au trecut prin acelea[i probleme acum 40 de ani”, a spus Placido, \nc~ntat de Rom~nia [i \n special de Cluj, unde a promis s`-[i aduc` to]i cei cinci copii.
Florentina Ciuverca
Invitat special al Festivalului Interna]ional Transilvania, actorul [i regizorul italian a primit un premiu pentru \ntreaga carier`, \nmânat de Monica B\rl`deanu. Stop to shop 17
iNtErviu
Dana : ` c i u v ` s i m s` [n e in m u c r` e c n si t n su
18 Stop to shop
iNtErviu s fie cu Dan ei Svuic i-au trebuit 20 de ani pn la numr. adevrat mndr de realiz rile ei, nu pu]ine t, de deO femeie \mplinit pentru car e familia a fos sonalipar te, cel mai import ant fac tor din via]. Per copilr ie, tatea puternic, datora t edu ca]iei primite \n vocrilor a fcut-o s \nfr unte via]a, s fac fa] pro tot ace st fr s \i pese de gura lumii. {i-a pstrat \n lor printimp conduit a dec ent, rmnnd fidel proprii pe Dana cipii de via]. Stop to Shop o invit astzi lume \n Svuic la un exe rci]iu de sinc erit ate \ntr-o tenia. car e sinc erit ate a este la fel de rar ca [i prie Fiic` de ambasador, s-ar zice c` a]i \nv`]at arta diploma]iei \nc` de mic`. A]i fost un copil r`sf`]at? Dana S`vuic`: Nu am fost un copil r`sf`]at. Am avut o educa]ie corect`, pe principii protocolare, manifest~nd o maturitate de mic` [i \n]eleg~nd pozi]ia special` a tat`lui meu \ntr-o societate care \mi cerea [i mie conformism, formalism, decen]`, diploma]ie. |n aceast` societate nu era bine s` faci un pas gre[it, s` adop]i o pozi]ie excentric` sau superficial`. Trebuia s` fiu atent` la fiecare gest, mimic` sau vorb`. Am copil`rit al`turi de p`rin]ii mei p~n` la v~rsta de 13 ani, dup` care a urmat adolescen]a, petrecut` al`turi de bunici, \n ]ar`, \ntruc~t legea nu mai permitea copiilor s` stea cu p`rin]ii \n misiuni \n str`in`tate. Am continuat s` am o educa]ie bun`, \ntr-un ora[ de provincie, T~rgovi[te, care era atent la fiecare mi[care pe care o
f`ceam. Era primul meu contact cu legile aspre ale comunismului, cu o societate care nu \[i exprima g~ndurile sau sentimentele pe fa]` ci se ascundea. A fost un [oc pentru mine s` constat c` nu mai aveam aripi. A urmat facultatea, c~nd am revenit \n Bucure[ti, st~nd singur` \n apartamentul nostru [i av~nd grij` [i de sora mea, care era cu cinci ani mai mic` dec~t mine. Bunicii ne trimiteau m~ncare ca s` avem toat` s`pt`m~na [i ne petreceam weekend-ul la ei.
P`rin]ii mi-au transmis ambi]ia de a reu[i, de a crede \n steaua mea. Tat`l dvs v-a predat o lec]ie important` de via]`… D.S.: “Capul plecat, sabia nul taie” - probabil [i prin prisma fap-
tului c` tr`iam \ntr-o societate \n care nu aveai voie s` te manife[ti normal- dar mi-a prins bine \n via]` [i \ntotdeauna mi-a spus c` trebuie s` am un plan de rezerv` pentru orice problem`. Iar mama v-a spus s` crede]i \n steaua dvs. Nu v-a]i descurajat pe drum? D.S.: {i tata m-a ambi]ionat prin traiectoria vie]ii lui. Era fiu de miner [i a ajuns s` fac` facultatea de diploma]ie, \n condi]iile \n care a pornit de la zero, dintr-un sat din D~mbovi]a. Pentru mine asta a fost cea mai tare lec]ie de via]`. Ambi]ia de a reu[i, de a crede \n steaua ta. Importan]a studiilor superioare [i educarea inteligen]ei native pentru a o forma pe o cale care s` \]i aduc` satisfac]ii. Mama a fost tot timpul al`turi de deciziile mele, a avut \ncredere \n mine, probabil [tiind c` fusesem disciplinat` [i cuminte, necrez~nd vreodat` c` eu voi face un pas gre[it.
Stop to shop 19
iNtErviu Am f`cut efort pentru a m` integra \ntr-o societate superficial`, dar incitant`. A]i terminat Studii Economice Interna]ionale. Nu v-a]i dorit deloc s` merge]i pe urmele p`rin]ilor?
{edin] foto realizat \n colec]ia Desario
20 Stop to shop
D.S.: |ntregul plan era s` intru la Ministerul de Externe. Av~nd educa]ia deja format` pe f`ga[ul diplomatic, avand un “dosar” bun, probabil c` mi-ar fi fost u[or s` p`trund. Dar via]a mi-a ar`tat c` \]i poate schimba drumul, indiferent de planurile tale. Cred mai degrab` c` este vorba de destin sau de subcon[tient, care te \ndrum` spre ceea ce visezi, dec~t pentru ceea ce te preg`te[te con[tientul. De[i am fost model, \n 1997 m-am retras [i am deschis o agen]ie \n care a trebuit s`-mi [lefuiesc capacit`]ile mele de economist, pun~nd \n practic` tot ceea ce \nv`]asem la facultate. Numai c` domeniul nu era unul diplomatic, ci unul artistic. Regulile jocului sunt oricum acelea[i. Ce p`rere au avut p`rin]ii c~nd a]i decis, \n anii ‘90, s` \ncepe]i o carier` \n modelling? D.S.: Eram \n anul al II-lea de facultate [i am \nceput modellingul ca pe un hobby. Eram u[or timid`, nesigur` pe feminitatea mea [i am f`cut ni[te cursuri la Casa de M o d ` Venus doar din curiozitate, fiind [i atras` s p r e mod`. |n copil`rie
mergeam cu mama mea la cump`r`turi de haine, accesorii [i inclusiv pentru decorarea casei. Eram atras` de tot ceea ce era frumos [i pot spune c` mi-am cultivat stilul al`turi de una dintre cele mai apreciate doamne din comunitatea diplomatic`- mama. Au urmat c~teva prezent`ri de mod`, care mi-au deschis apetitul spre acest domeniu. Am furat meserie de la adev`ra]i profesioni[ti [i mi-am dat seama c` \mi pot crea un stil al meu \ntr-o zon` care era practic virgin` \n anii de dup` ’90. Instinctul meu \mi spunea s` merg pe aceast` cale, care era plin` de surprize, f`c~nd un efort imens pentru a m` integra totu[i \ntr-o societate extrem de superficial` dar, \n acela[i timp, foarte incitant`.
Mi-au trebuit 20 de ani ca s` fiu mândr` de realiz`rile mele. Cum a \nceput, de fapt, aceast` aventur` \n lumea modei? D.S.: So]ul meu m-a \ncurajat s` fac cursurile de modelling. Apoi a urmat intrarea mea \n echipa de manechine a Casei de Mod` Venus. Inteligen]a [i educa]ia mea, nu neap`rat atuurile fizice, m-au ambi]ionat s` ajung cineva \n acest domeniu. Pa[ii erau simpli, mai greu era s` r`zbat printre o lume destul de frivol`, egoist`, care tr`ia dup` principiul “eu, eu [i, iar, eu”. Fiind
iNtErviu
Cum a fost prima prezentare de mod`, primul casting? D.S.: Prima prezentare a fost la Chi[in`u, pe scena Teatrului Na]ional. A fost o catastrof`. |mi aduc aminte [i acum c` a venit Zina Dumitrescu la mine, [i, de fa]` cu echipa de modele, mi-a spus c` ar fi bine s` \mi continui studiile la facultate dar c` modellingul nu e pentru mine. Asta m-a revoltat [i ambi]ionat [i mai tare. Era un lucru simplu care cerea doar un act de voin]` [i debarasarea de acea timiditate cu care nu prea po]i r`zbi prin via]`. Primul casting a fost cel organizat de o agen]ie de modele din Atena, care venise s` caute fete din Romania. M-am dus mai mult \mpins` de la spate. Nu aveam \ncredere \n mine. Am asistat la un casting unde veniser` toate
{edin] foto realizat \n colec]ia Dorin Negru
educat` pe principiul altruismului, al “capului plecat”, mi-am dat seama c` trebuie s` m` bat cu orgolii, cu r`utatea primitiv` a unor oameni care nu avuseser` destule [anse \n via]` [i care ar fi f`cut orice ca s` te distrug`. Dac` am \nv`]at ceva, a fost faptul c` trebuie s` r`m~i ancorat \n realitate, c` trebuie s` te ag`]i de familie, c` nu trebuie s` te cobori la nivelul mocirlei [i c` trebuie s` \]i faci treaba bine, f`r` s` te arunci \n derizoriu. Sunt multe compromisuri pe care le po]i face ca s` ajungi \n top. Mie mi-au trebuit 20 de ani ca s` reu[esc s` spun c` sunt m~ndr` de realiz`rile mele. {i sunt m~ndr` c` am reu[it s` \mi p`strez integritatea [i identitatea mea, ca om.
manechinele posibile. Au fost alese [ase fete, printre care [i eu. Dup` [apte ani de modelling [i o carier` de succes a]i decis s` pleca]i din mod`. De ce? D.S.: De ce nu? Pentru c` era timpul. Este un domeniu \n care ceasul tic`ie [i este necesar` doar o secund` peste timpul t`u ca s` te arunce lumea \ntr-un con de umbr`. Eu am vrut s` ies de pe scen` \n mijlocul spotului de lumin`.
Frumuse]ea nu este calea spre succes. Care a fost cea mai important` lec]ie cu care a]i plecat din experien]a asta? D.S.: C` frumuse]ea poate fi un atuu, dar nu este calea spre succes. Apropo de succes. Dana S`vuic` este ast`zi un brand.
Stop to shop 21
iNtErviu Challenge by Dana S`vuic`, un eau de parfum la 100 ml [i 125 lei, distribuit prin re]eaua de magazine D&P. Acum, am lansat un magazin online, www.desario.ro, \n care \mi doresc s` recomand tuturor acele produse care m` fac [i pe mine fericit`. Challenge, un parfum cu nume provocator. Dac` via]a nu te mai ia prin surpindere, o provoci tu? D.S.: Ne provoc`m reciproc. |ntotdeauna am avut \ncredere \n intui]ia mea. Mi-au pl`cut provoc`rile [i curajul de a ie[i din zonele tabu. |mi doresc s` fiu un exemplu pentru femeile care \nc` cred c` trebuie s` mearg` cu trei pa[i \n urma unei alte persoane.
Julie, cu colec]ia de bijuterii Desario
Sunt sincer` cu unii prieteni.
D.S.: |n 2007 am creat linia de accesorii din piele de reptil`, Etiquette by Dana S`vuic`. Anul acesta am lansat parfumul,
22 Stop to shop
Lumea showbiz-ului este o lume pestri]` [i par[iv`. V-a fost greu s` v` c`li]i? D.S.: Destul de greu, av~nd \n vedere c` de multe ori m` revolta stupizenia din showbiz. Mie ru[ine uneori c` tr`iesc \n aceast` lume, care s-a degradat at~t de tare. Dar, c~nd v`d c` sunt un etalon pentru unii [i c~nd sunt curtat` de companii multina]ionale sau asocia]ii de caritate, pentru imaginea pe care o proiectez \n societate, atunci \mi dau seama de importan]a pe care o joac` un om care a mizat pe educa]ie, inteligen]` [i valori familiale. Atunci pot s`
trec cu vederea c` showbiz-ul, la fel ca orice alt domeniu, are [i usc`turile sale. C~t` sinceritate a mai r`mas \n aceast` lume pe care o frecventa]i? D.S.: Ea exist`, depinde unde o cau]i [i pe ce baze ale piramidei te situezi. C~t` sinceritate mai are Dana S`vuic` azi? D.S.: Sunt sincer` cu mine \ns`mi, cu familia [i cu unii prieteni. Sunt sincer` cu oamenii care au \nceredere \n mine [i care mi-au c~[tigat respectul. Sunt extrem de rezervat` cu ceilal]i. Pot arbora un z~mbet diplomatic \n fa]a unei persoane pe care o detest. Atunci‌ nu sunt sincer`. Ave]i prieteni adev`ra]i? D.S.: Am prieteni, mii, pe Facebook [i pe blog, pe care \i respect [i cu care comunic direct [i am c~]iva prieteni buni care nu vin din acest domeniu. Din lumea modei cred c` mai sunt doar vreo dou` persoane care se pot numi prietene.
Nu mi-am pierdut capul \n aventuri. A]i avut momente de disperare care v-au f`cut s` v` rearanja]i priorit`]ile? D.S.: Am avut [i momente mai pu]in pl`cute, dar nu am ajuns niciodat` \n situa]ie de disperare total`. Mi-am p`strat un
iNtErviu dependent` despre via]`. La fel a]i educat-o [i pe Julie? D.S.: Am \ncercat s-o educ`m pe Julie \n spiritul cunoa[terii [i dezvolt`rii tuturor abilit`]ilor ei. Este liber` s` ia decizii, s` \[i dezvolte personalitatea, fiind \ntr-o continu` comunicare cu noi, de la egal la egal. |ncerc`m s` o l`s`m liber` dar cu unele sfaturi, discu]ii. Nu am recurs la pedepse, b`t`i sau reguli stricte. Nu i-am impus modul nostru de a vedea via]a. Am l`sat-o s` descopere totul prin ochii ei.
Dragostea \nseamn` libertate absolut`. {edin] foto realizat \n colec]ia Desario echilibru, am dus o via]` cump`tat`, cu mici excentricit`]i, dar nimic care s` pun` \n balan]` via]a mea sau familia. Sunt foarte pragmatic` [i, de[i sunt V`rs`tor, nu mi-am pierdut capul \n aventuri. Ave]i feeling-uri? D.S.: Intui]ia. Atunci c~nd am r`mas gravid`, doctorii mi-au spus c` ar fi mai bine s` fac avort. Aveam 23 de ani, \n plin` ascensiune a carierei, ultimul an de facultate. Mi-am urm`rit instinctul [i am ales s` devin mam`. Este cel mai frumos sentiment [i cea mai bun` decizie a mea. P`re]i un om crescut \ntr-un mediu liber, cu o viziune in-
Mult` lumea v-a \ntrebat cum a]i reu[it s` p`stra]i o rela]ie de familie at~]ia ani. Unul dintre r`spunsuri se referea la \n]elepciunea [i maturitatea femeii de a accepta chiar [i unele momente de sl`biciune ale b`rbatului. E greu pentru femeie s` se transforme interior, astfel \nc~t s` \n]eleag` acest lucru? D.S.: Mi-au trebuit 22 de ani, petrecu]i al`turi de so]ul meu, ca s` ajung la o astfel de maturitate. Dar, din c~te \mi aduc aminte, am spus c` momentele de sl`biciune au fost de ambele p`r]i. Este dragostea \ntr-adev`r libertate? {i dac` da, ce sfat le-a]i da acelor femei care adaug` cuv~ntului
dragoste, gelozia, mai exact, nesiguran]a. D.S.: Tot ce le pot spune este c` acesta este \nceputul sf~r[itului. Dragostea \nseamn` libertate absolut`. Nu po]i s` \]i ]ii partenerul \ntr-o colivie, chiar [i aurit`. Dac` trupul poate fi \nc`tu[at, spiritul r`m~ne liber. Dac` spiritul moare, atunci nu cred c` \[i mai dore[te cineva s` tr`iasc` l~ng` un trup ne\nsufle]it. Dac` ar fi s` multumi]i cuiva, cui i-a]i mul]umi? D.S.: Bunicii mele, “mamaia“, pentru toat` dragostea [i grija pe care a pus-o zilnic \n cre[terea mea. |i mai mul]umesc [i pentru genele bune. Ea a fost desemnat` cea mai frumoas` fat` de pe valea D~mbovi]ei. Text: Diana Rodan Foto: Bogdan Stan
Eu [i Julie la un eveniment monden
Stop to shop 23
FaShioN world F`r` doar [i poate, prin teatru ne putem l`sa imagina]ia s` zboare \n cele mai \ndep`rtate col]uri sau putem s` creem \n sinea noastr` o percep]ie proprie despre tot ceea ce \nseamn` aceast` lume. Pornind de la piesa \n sine [i p창n` la jocul imaculat al actorilor, lumea dramatic` reliefeaz` culori, forme, frumuse]e, puritate [i crea]ie. Mai mult dec창t at창t, \nf`]i[eaz` personaje [i roluri. Gesturi [i atingeri.
Cu toate astea, lumea teatrului tr`ie[te prin prisma spectatorului care vine, se a[eaz` la locul s`u, admir`, ascult`, tr`ie[te [i simte. Frumuse]ea [i claritatea punerii \n scen` a unei piese de teatru izvor`[te \ntotdeauna din ad창ncul sufletului regizorului. Din dorin]a de a avea \n fa]a ochilor o viziune proprie asupra unor interpret`ri de excep]ie. F`r` toate acestea, nimic nu ar conta prea mult.
Vestimenta]ia \n teatru
24 Stop to shop
FaShioN world
Jocul crea]iei – laitmotivul succesului Din cele mai \ndep`rtate timpuri, termenul de “crea]ie” a reprezentat cel mai frumos cuv~nt, atunci c~nd s-a vorbit despre dramatugie. Prin crea]ie, regizorul [i-a schi]at \n minte modele. {i, pentru ca tabloul s` fie unul perfect, a c`utat s` g`seasc` oameni compatibili, ce se puteau mula dup` dorin]ele [i planurile sale. Cu timpul, \n felul acesta s-a \nt~mplat [i \n teatrele rom~ne[ti, care au devenit un adev`rat show de mod`, \n diverse spectacole. Vestimenta]ia – un rol extrem de important pentru o pies` de teatru. Costumele [i accesoriile, considerate la mod` de-a lungul timpului, au evoluat constant sub influen]a gusturilor vremurilor, a literaturii [i a artelor, a diverselor activit`]i de bonton, a responsabilit`]ilor [i rolurilor pe care femeile [i b`rba]ii [i le
asumau, \n general, \n societate. A[a s-a creat [i lumea inedit` a teatrului, care a atras \ntr-un mod magnetizant moda sub cupola sa. Trebuie s` \n]elegem c` vestimenta]ia \n teatru este oarecum privit` [i analizat` din perspectiva tendin]elor de mod` actuale, a vremurilor \n care tr`im. La noi \n ]ar`, numero[i designeri consacra]i creeaz` ]inute pentru diverse piese de teatru. C`t`lin Botezatu, Doina Levintza sau Maria Marinescu scot la suprafa]` frumuse]ea costumelor pe care actorii le poart`. Ace[tia, \mpreun` cu regizorul, pun \n scen` o lume magic`, plin` de culoare [i esen]`. Munca, la r~ndul ei, este una titanic`, pentru c` poate dura [i p~n` la c~teva luni pentru crearea lor. |n func]ie de complexitatea piesei de teatru [i de num`rul personajelor, designerii
Stop to shop 25
FaShioN world
Doina Levintza des`vâr[e[te spectacolul “Epopeea lui Ghilgame[” prin crea]ii unice, perfecte.
Oana Dr`ghici a \ncântat publicul prin crea]ii inedite pentru cabaretul tragic-comic “Gigi Amoroso” 26 Stop to shop
\[i deschid imagina]ia mai ales pentru a m`sura din priviri un \ntreg spectacol. Punerea la punct a detaliilor este, de asemenea, un elaborat ritual pentru ca spactatorul s` \n]eleag` [i s` intre \n atmosfera creat` de actor [i de rolul interpretat. La teatrul Odeon, Doina Levintza des`v~r[e[te spectacolul prin crea]ii unice, perfecte. A creat costume pentru numeroase reprezenta]ii printre care [i “Via]a e vis”, dup` celebrul dramaturg Calderon de la Barca sau “Epopeea lui Ghilgame[”, \n regia lui Drago[ Galgo]iu. Creatoarea de mod` [i-a deschis \n anul 2010 [i o firm` specializat` \n crearea de costume pentru teatru [i film, \mpreun` cu so]ul ei, Dan Coma. Fiindc` Doina Levintza se ocup` \n spe]` de crearea vestimenta]iei, Dan Coma este responsabil cu \nc`l]`mintea pe
FaShioN world
“Marchizul de Sade” poart` amprenta lui C`t`lin Botezatu, \n ceea ce prive[te vestimenta]ia actorilor. care o vor purta actorii pe scen`. Mai mult, designerul C`t`lin Botezatu intr` [i el \n aceast` categorie a celor care creeaz` costume pentru teatru. “Marchizul de Sade”, jucat tot la Teatrul Odeon, poart` amprenta lui Botezatu, \n ceea ce prive[te vestimenta]ia. Referitor la Maria Marinescu, t~n`ra creatoare de mod`, aceasta [i-a \nceput colaborarea cu teatrul \n anul 2007, c~nd a realizat costumele pentru piesa “Visul unei nop]i de var`”, \n regia lui Dragos Galgo]iu, de la Teatrul Metropolis. Mai mult, regizorul a fost at~t de \nc~ntat de crea]iile sale, \nc~t a promis c` va mai colabora cu designerul. |n cazul teatrului Masca, remarc`m costume create de nume mai pu]in cunoscute publicului, \ns` la fel de valoroase. Licia Lucchesse – designerul ce a \nc~ntat audien]a prin vestimenta]ia spectacolului “Venexia” sau Oana Dr`ghici – prin
crearea de costume inedite pentru cabaretul tragic-comic “Gigi Amoroso”.
Teatrul \nseamn` mod` Peste tot [i toate, nu putem s` nu amintim de faptul c` vremurile \n care tr`im atrag dup` sine o palet` variat` de costume, \n toate domeniile. Fie c` alegem s` mergem la cinema, fie c` ne l`s`m condu[i cu pa[i domoli pe aleile parcurilor. Acest ciclu firesc se “poart`” bine\n]eles [i \n teatru. Pentru piesa adaptat`, regizorul alege s`-[i \mbrace personajele dup` propria proiec]ie, conform tendin]elor actuale. |n felul acesta, imaginea pe care o las` designerul-creator poate s` duc` la na[terea a noi [i noi orizonturi, \n g`sirea celor mai frumoase modele pentru o reprezenta]ie. Elena Dumitru
Stop to shop 27
FaShioN arChitECturE
Moda la Curtea Fran]ei Versailles de la ludoViC XiV la reVolu|ia FranCez~ (i) Secolul XVII a \nsemnat pentru mod` “marele debut”. Iar r`d`cinile se g`sesc \n Fran]a lui Ludovic XIV. Curtea francez` d`dea startul vestimentar pentru \ntreaga Europ`. Mai mult, anul 1860 marcheaz` la Paris momentul zero a ceea ce ast`zi numim “haute couture”, iar \n 1670 apare presa de mod`. De la “Regele Soare” pân` la Revolu]ie, ce era \n trend la Versailles devenea “must have” pentru restul ]`rilor. 28 Stop to shop
moda, unealta de control Din motive politice, pentru Ludovic XIV era foarte important s` ]in` sub control nobilimea. Iar acest lucru l-a realizat nu prin limitarea v`dit` a ac]iunilor politice, ci prin impunerea unor coduri \n ceea ce privea moda [i atitudinea la Curte. Multe dintre regulile de etichet` defineau prestigiul [i superioritatea social`. Astfel, nobilii erau at~t de preocupa]i s` respecte \ntocmai regulile [i s` fie \n competi]ie unii cu al]ii la nivel vestimentar, \nc~t nu mai aveau timp de comploturi \mpotriva regelui. Mai mult, nici nu mai st`teau pe acas`. Erau mai mereu la Curte, observ~nd ultimele nout`]i \n materie de mod` sau \nv`]~nd cei mai noi pa[i de dans. A absenta de la astfel de “cursuri” era o ofens` care avea s` fie pedepsit`. “Sala Oglinzilor” de la palat era sursa de nout`]i vesti-
mentare [i b~rfe. Versailles devenise o cas` pentru peste 1.000 de nobili.
“le roi soleil”, un fashionist Ludovic XIV a condus o Curte plin` de lux, splendoare [i pl`cere, fiind trend-setter-ul \n materie de mod`. Avea obiceiul de a prezenta croitorilor s`i anumite tipuri de materiale pe care le dorea prelucrate sau chiar direct idei de costume. Pasiunea sa era s` adauge mereu noi decora]ii [i accesorii hainelor regale. Iar pentru a-[i men]ine rangul, to]i nobilii urmau noile intr`ri din mod`. De fapt, \n timpul domniei sale, totul legat de mod`, arhitectur` [i mobilier era superb [i elaborat. Dac` el influen]a moda b`rba]ilor nobili, amantele sale, precum Ducesele de Chevereux, de Montbason, de Bouillon, de Longueville, de Montpensier, de La Vallier sau Madame de Main-
FaShioN arChitECturE tenon, l-au ghidat \n materie de mod` feminin`. Mai mult, odat` ce Pavilonul de la Marley a fost gata, fiecare doamn` g`sea ]inute [i dantel` pentru garderob`. |n perioada domniei sale, hainele masculine erau mult mai elaborate dec~t cele feminine, moda nobilimii fiind element mandatar ale vremii. Acest lucru a avut beneficii, dar [i dezavantaje. La primul capitol, amintim faptul c` artizanii [i proprietarii de magazine se \mbog`]eau de pe urma extravagen]elor impuse. La al doilea, not`m situa]ia \n care unii nobili \[i cheltuiau aproape \ntreaga avere pe haine, ajung~nd a se \mprumuta tot la rege, pentru a nu ie[i din tipare [i a fi exclu[i de la Curte. Iar \n tot acest timp, oamenii simplii tr`iau \n s`r`cie [i suferin]`.
Doamnele – moda pân` la le[in La \nceputul domniei lui Ludovic XIV, vestimenta]ia feminin` era centrat` pe partea din fa]` a rochiilor, fiind f`cut` [i o trecere gradual` de la umerii largi, din timpul lui Ludovic XIII, la m~necile str~mte [i \nguste, care au reprezentat caracteristica celei de-a doua jum`ta]i a secolului XVII. Rochiile aveau [i o influen]` masculin` \n zona bustului, unde croiala sem`na cu vesta b`rb`teasc`. Femeia trebuia s` poarte un corset, realizat din material [i ranforsat cu oase de balen` din zona pieptului p~n` mai jos de talie. El se lega str~ns la spate, astfel
\nc~t talia s` par` c~t mai \ngust`. Chiar [i feti]ele trebuia s` poarte corset. Moda impunea ca doamnele s` utilizeze [i crinolina. La Curte, aceasta era simbolul bog`]iei. O femeie care nu purta crinolin` nu era invitat` la ac]iunile sociale. Ludovic impunea ca aceasta s` fie extrem de larg`. Circumferin]a sa f`cea imposibil ca dou` doamne s` treac` una pe l~ng` alta pe holuri sau s` stea c~te dou` pe canapea. Peste corset [i crinolin` se purtau dou` rochii. Cea de dedesubt avea m~neci lungi care at~rnau p~n` \n zona taliei [i puteau fi v`zute de sub m~necile celeilalte rochii, croite doar p~n` la coate. Rochiile aveau o t`ietur` joas` \n partea din fa]` [i \n spate, purt~ndu-se dep`rtat pe umeri. C~teodat`, p`r]i ale fustei celei de-a doua rochii erau ridicate [i prinse cu funde, descoperind cealalt` fust`. Dac` ie[eau, doamnele trebuia s` foloseasc` man[oane [i
m`[ti care le protejau fa]a de soare, v~nt sau ger. Mai t~rziu, m`[tile ies din mod`. Pe cap aveau mici capi[oane, chiar dac` se aflau \n cas` sau afar`. Tot \n trend era s` poarte ni[te m`rci disticte: un fel de ab]ibilduri aplicate pe fa]`. Astfel: puse \n col]ul ochiului, simbolizau o fire pasional`, aplicate \n centrul fe]ei, o persoan` maiestuoas`, la col]ul gurii erau semnul unei doamne pup`cioase, pe nas al unei “tupeiste”, iar direct pe buz` al “cochetei”. Pantofii erau cu tocuri, adesea de 6 centimetri. F`cu]i din satin colorat, se potriveau cu culorile rochiei. Multe modele pot fi v`zute \n Muzeul Cluny din Paris. Pantofii erau purta]i cu ciorapi monocolori. La mod` era ca femeile s` aib` piciorul c~t mai mic, de aceea multe dintre ele se str~ngeau cu panglici. Iar acest fapt, coroborat cu tocurile \nalte [i corsetul, le f`cea at~t de r`u \nc~t adesea le[inau.
Stop to shop 29
FaShioN arChitECturE
Domnii – elegan]a suprem` Un nobil de la Curtea lui Ludovic XIV, dac` vroia s` fie \n pas cu moda, trebuia s` poarte o peruc` din p`r natural, cu multe bucle care, adesea, c`deau peste umeri. Pe la 1690, b`rba]ii \ncep s` \[i pudreze perucile. Pe deasupra lor aveau o p`l`rie plat` din fetru cu boruri largi, decorate cu o pan` de stru]. Uneori, o parte din borul p`l`riei se purta ridicat`, conferind nobilului un look [mecheresc. Elegan]a impunea cravata, creat` dintr-o e[afr` lung` [i alb`, legat` de mai multe ori \n jurul g~tului [i fastonat` cu un nod. O c`ma[` lung`, alb`, folosit` [i drept c`ma[` de noapte, era purtata pe sub vest` [i hain`. M~necile sale cu volane ie[eau din m~necile lungi ale hainei. Vesta era p~n` la genunchi, decorat` abundent. Pe deasupra ei se \mbr`ca o hain` lung`, sub
30 Stop to shop
forma unui popic din zona taliei [i p~n` la genunchi. De[i haina avea un r~nd lung de nasturi \n partea din fa]`, moda impunea ca ea s` se poarte adesea deschis`. Nobilii purtau pantaloni scur]i, largi, fastona]i \n zona genunchilor [i decora]i cu mult` dantel`. }inuta era completat` cu ciorapi albi din m`tase, \ndoi]i la genunchi, la care se asortau pantofii cu toc \nalt, negri [i cu panglici. |n primii ani ai domniei lui Ludovic XIV, se purtau cizme cu partea de sus \ndoit`. Mai t~rziu, acestea au r`mas doar pentru v~n`toare. C~nd vremea era rece, nobilii foloseau mantii largi, ornate din plin cu aur [i bijuterii. Ca un touch de final, aveau \n dotare un man[on, o sabie sau un baston. Acum \ncep s` poarte ceasuri [i umbrele masculine – new entry \n mod`.
splendoarea combina]iilor Materialele folosite erau magnifice at~t ca [i culoare, c~t [i ca textur`. M`tasea din Napoli, foarte grea, era lucrat` cu brocarturi [i avea termina]ii din aur, flori ro[ii, violet ori modele din aur [i argint. Hainele de culoare galben` erau rezervate monarhului [i favori]ilor s`i, fapt reglementat prin lege. P~nz` de in pictat`, bumbac fin brodat, materiale negre transparente, satinuri [i catifea, brocarturi elaborate [i panglici de toate tipurile erau folosite de croitori pentru hainele de la Curte. Panglicile reprezentau elementul
decorativ preferat. Uneori, peste 250 de metri de panglic` se foloseau doar pentru a decora o vest` b`rb`teasc`.Dantela era la mare c`utare. Astfel, primul ministru, Colbert, a stabilit \n 1665 o \ntreag` industrie a dantelei cu centre la Alencon, Valenciennes, Arras, Quesnoy, Sedan, ChateauThierry, Loudon [i Aurillac. A adus mae[tri din Vene]ia [i le-a oferit condi]ii at~t de bune, \nc~t italienii au preferat s` r`m~n` \n Fran]a. Mai mult, a interzis importul de dantel`. Combina]iile dintre materiale [i culori d`deau na[tere unor ]inute uimitoare. Madame de Sevigne descrie o ]inut` purtat` de Madame de Montespan ca fiind “o vestimenta]ie din aur, construit` pe aur, brodat` cu aur; [i peste acea mare p~nz` aurie un mix de aur care f`cea ca totul s` par` cea mai divin` crea]ie pe care cineva [i-o putea imagina”. |n episodul urm`tor descoperim perioada lui Ludovic XV. Roxana Bichi[
FaShioN
Colec]ie “Deta[are�, rochie acetat, pre] 1300 RON. Designer Natalia Vasiliev
32 Stop to shop
FaShioN
Colec]ie “Deta[are�, rochie m`tase, pre] 1200 RON. Designer Natalia Vasiliev
Stop to shop 33
NEwS From... Cercei meli melo 9,99 RON
Colier meli melo 29,99 RON
ochelari meli melo 29,99 RON
inel meli melo 9,99 RON
Geant` meli melo 99,99 RON
Ceas meli melo 79,99 RON
34 Stop to shop
Br`]ar` (set 3 buc.) meli melo 19,99 RON
Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.
FaShioN
Colec]ie “Papillon�, rochie m`tase, pre] 1600 RON. Designer Natalia Vasiliev
36 Stop to shop
FaShioN
Colec]ie “Papillon�, rochie m`tase, pre] 1500 RON. Designer Natalia Vasiliev
Stop to shop 37
FaShioN
Colec]ie “UltraMarin�, rochie acetat, pre] 1300 RON. Designer Natalia Vasiliev 38 Stop to shop
gENtlEmEN’S agrEEmENt
Adina Buzatu: “{tiu, vara este foarte cald. Totu[i, un trench din bumbac sub]ire peste o c`ma[` din acela[i material este o combina]ie potrivit` seara, pe malul m`rii.” Exclusiv \n magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro Stop to shop 39
gENtlEmEN’S agrEEmENt
Adina Buzatu: “Nu renun]a la sacou, ci alege unul din material potrivit. B`rba]ii rafina]i [tiu de ce.” Exclusiv \n magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro
40 Stop to shop
gENtlEmEN’S agrEEmENt
Adina Buzatu: “Ghetele de var` sunt superbe, mai ales \n culori foarte puternice.” Exclusiv \n magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro
Stop to shop 41
gENtlEmEN’S agrEEmENt
Adina Buzatu: “D` clas` prietenilor t`i asortând original ]inuta elegant`. Asta dac` ai curaj, bine\n]eles.” Exclusiv \n magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro
42 Stop to shop
gENtlEmEN’S agrEEmENt Adina Buzatu: “Dac` nu te-am convins cu sacoul, m` dau b`tut`! R`mâi doar \n polo, dar g`se[te acel ceva, diferit - \n acest caz, cureaua - cravata.” Exclusiv \n magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro
Stop to shop 43
EvENimENt
c New models CRAIOVA FASHION
contest 2011
|n perioada 9 – 10 iunie 2011 s-a desf[u rat a zecea edi]ie a festivalului «Craiova Fashion», \n cadrul creia a avut loc [i cea de-a [aptea edi]ie a finalei concursului na]ional de modele «NEW MODELS CONTEST 2011». Dou evenimente de nivel na]ional care au rolul de a aduce \n lu mina reflectoarelor tinere modele la început de carier, fiind [i un bun prilej pentru designeri de a-[i prezenta noile colec]ii. 44 Stop to shop
u c~teva ore \nainte de \nceperea evenimentului, culisele erau asemenea unui stup de albine: zeci de modele, designeri, echipe de make-up [i hair-styling, staful agen]iei, personalul teatrului. To]i se preg`teau pentru ceea ce urma la ora 20. Cele 13 finaliste [i modelele au pus \n valoare colec]iile semnate Lena Criveanu, Natalia Vasiliev, Adina Constantinescu, Rue des Trucs, Bianca Popp, Sandra Chira, Cristian Albu, Radu Vitelaru [i Jolidon. Juriul, format din speciali[ti \n domeniu: Alin G`l`]escu, Marius Seceleanu (Miss World Rom~nia), Giani Portman – reprezentant` Natalie Paris,
EvENimENt
Alexander Nuca - reprezentant Fashion Milano, Oltin Dogaru - fotograf, Mircea Netea - fotograf, Bianca Popp – designer, a decis: Locul I – Adriana Duma, Locul II – Lavinia Furtuna, Locul III – M`d`lina Neagu, Men]iune – Iuliana Marin. Primele patru clasate au c~[tigat contracte cu agen]ii interna]ionale, telefoane mobile de ultim` genera]ie din partea sponsorului principal, costume de baie, pantofi [i produse cosmetice.
New models contest “One Models dore[te s`
ofere tuturor tinerelor care \[i doresc o carier` \n modeling [ansa de a deveni modele de renume interna]ional, organiz~nd anual «Caravana New Models Contest»- men]ioneaz` Eva Neagoe, reprezentant agen]ie. Anul acesta, caravana s-a desf`[urat în perioada 16 – 30 mai în 14 ora[e din ]ar`: Pite[ti, Ia[i, Boto[ani, Bac`u, Vaslui, Foc[ani, T~rgu Jiu, R~mnicu V~lcea, Drobeta Turnu Severin, Slatina, Craiova, Sibiu, Ploie[ti [i Bucure[ti. “|n fiecare din aceste ora[e au venit la selec]ie \ntre 30 [i 100 de adolescente, aspirante la cariera de model. Am avut sur-
prize foarte pl`cute, venind foarte multe fete frumoase, fapt care a \ngreunat un pic decizia juriului. Dup` ce [i-au completat fi[a de \nscriere, fiecare candidat` a fost supus` unui scurt interviu, a fost m`surat` [i i s-au f`cut c~teva fotografii. R`spunsul membrilor juriului cu privire la trecerea de selec]ie le-a fost adus la cuno[tin]` finalistelor la c~teva zile dup` \ncheierea tuturor selec]iilor. Au fost selectate pentru final` 13 fete din Bucure[ti, Bac`u, Boto[ani, Ia[i, Ploie[ti, Sibiu, Petro[ani, T~rgu Jiu [i Craiova”, conchide Eva Neagoe.
Stop to shop 45
EvENimENt
Pe toat` perioad` festivalului, concurentele au stat \mpreun` \n “Beauty Camp”, la Craiova. |n prima zi, fetele au f`cut repeti]ii [i s-au stabilit ]inutele pentru fiecare intrare. Ziua finalei a debutat cu emo]ii pentru participante, care au fost intervievate de c`tre membrii juriului, apoi au urmat alte repeti]ii la scen`, machiaj [i hair-styling. Mai mult dec~t at~t, persoanele care nu au avut posibilitatea s` ajung` la selec]iile organizate în cele 14 ora[e, se pot înscrie pe www.onemodels.ro la sec]iunea “become a model”.
cine este one models agency? Agen]ia de modele One Models, înfiin]at` în 1999 \n
46 Stop to shop
Craiova, a ajuns ast`zi una dintre cele mai cunoscute din Rom~nia, fiind singura agen]ie cu birouri proprii atât în Bucure[ti, cât [i în Craiova. Astfel, Laura Gorun, Anca Tiribeja [i {tefania Constantin sunt câ[tig`toarele concursurilor “Ford Supermodel România” 1999, 2001 respectiv 2002, ele reprezentând ]ara noastr` la finalele mondiale ale acestui concurs, desf`[urate la Beijing, Miami [i Punta Cana. De asemenea, Laura Gorun a fost desemnat` în 2002 cel mai bun model feminin din România. Mai mult, agen]ia impresariaz` [i alte modele de cert` valoare care au reu[it pân` în prezent s`-[i construiasc` o carier` interna]ional` de succes: Cornelia Tat, Simona Bitiusc`, Iulia S`vulescu, Raluca Cojo-
caru, Mariana Hondor, Adriana Pîrvu, Oana Varlan, Calina Duca, Anamaria Popescu, Raluca Enasuta, Loredana Barbu etc, care au realizat prezent`ri [i campanii foto - video pentru celebre case [i creatori de mod`, cum ar fi: Christian Dior, Kenzo, Olivier Lapidus, Yves Saint Laurent, Fatima Lopez, Max Mara, Alexander McQueen, Jean Louis Scherer, Nina Ricci, Irina Schrotter, Doina Levintza, Ingrid Vlasov, Agnes Toma, Razvan Ciobanu, Wilhelmina Arz, Jolidon, C`t`lin Botezatu, Lena Criveanu, Adrian Oianu, Cristina Nichita, Andreea Tincu, Anca [i Silvia Negulescu [i, nu \n ultimul r~nd, Piera. Elena Dumitru Foto: Mircea Netea Make-up modele: Alex R`dulescu Hair-Styling: Salon “Graffiti”
Dana S`vuic` nu mai are nevoie de nici o prezentare. Dincolo de a fi o femeie \mplinit` pe plan personal [i profesional, este o adev`rat` doamn` a showbiz-ului autohton. Iube[te moda [i s-a dedicat de-a lungul anilor unei cariere \n acest domeniu. A f`cut-o simplu, elegant, cu mult` clas`, transform창nd numele s`u \ntr-un brand.
48 Stop to shop
Foto: Bogdan Stan
elegan\a ]i calitatea [n slujba modei
SpECial
SpECial De la etiquette la Desario De 4 ani, pe pia]a din Rom~nia, exist` linia “Etiquette by Dana S`vuic`”. 4 ani de succes. 4 ani dedica]i femeilor. |ntrebat` ce a \nsemnat aceast` perioad`, Dana ne-a spus c`, \n primul r~nd, a \nv`]at multe despre industria marochin`riei. Apoi, “am \nv`]at s` apreciez stilul [i gusturile diferite ale rom~ncelor [i s` \ncerc s` creez produse vandabile, produse de calitate [i, mult mai important, speciale pentru fiecare client` \n parte. Am lucrat pe comand` [i nu a fost u[or. Mai ales c` \n ]ar` trebuie s` te ba]i cu marfa de import, care este atractiv` ca [i pre]. Cu toate acestea, am reu[it s` \mi creez o clientel` fidel`.”. Recunoa[te c` numele s`u a fost o garan]ie a calit`]ii [i a ajutat foarte mult. “Tot ceea ce am realizat \n cariera mea a pus bazele numelui meu ca [i brand [i a f`cut din persoana mea un personaj credibil \n aria modei.” Ideea “Etiquette by Dana S`vuic`” i-a venit din pasiunea pentru gen]i [i pantofi [i din fascina]ia pentru pielea de reptile. “{tiind c` este un produs rar, select, scump [i pre]ios, am considerat c` este oportun s` intru pe aceast` ni[` [i s` \ncerc s` educ femeia-client \n a-[i achizi]iona un produs de lux, dar \ncerc~nd s` men]in pre]uri accesibile. A fost important` pentru mine [i rela]ia client-patron, \n sensul c` alocam timp, la anumite ore, la magazinul unde aveam produsele, pentru a sta de
Stop to shop 49
SpECial vorb` cu clientele, pentru a lua comenzile lor.”
|nceputul “Am pornit cu o colec]ie limitat`, cre~nd 12 modele de pantofi [i c~teva de gen]i. Am lucrat cu fabrici de produc]ie rom~ne[ti. A fost o colaborare destul de anevoioas`, \ntruc~t colec]ia mea mic` trebuia strecurat` printre comenzile de serie ce se produceau \n fabric`.
pentru al]i clien]i din Italia. Este o mare diferen]` la finisaje, atunci c~nd se lucreaz` pe ma[ini performante, c~nd ai personal calificat [i o organigram` bine stabilit`.” Iar \n tot ceea ce creaz`, Dana S`vuic` se g~nde[te la dorin]ele clientelor sale. “Merg pe linia dorit` de ele, dar \ncerc s` strecor pu]in [i din personalitatea mea, din gustul meu. Lucrez exclusiv \n piele de reptile, dar \n magazinul online am [i alte colec]ii, realizate de diferite fabrici, doar din piele de bovin`. De fapt, ce \mi doresc eu este s` recomand acele produse pe care eu le port, care [tiu c` sunt \n trend, bine executate, u[or de purtat [i accesibile ca pre].”.
comunicarea permanent`
Am preferat s` lucrez cu nume mari dec~t s` am propriul meu atelier cu c~]iva me[teri. De exemplu, acum \mi lucrez linia de gen]i, pe care o expun exclusiv pe www.desario.ro, la fabrica care execut` \n lot gen]i pentru Zara [i
50 Stop to shop
Con[tient` c` online-ul este viitorul, Dana ne-a m`rturisit c` ]ine leg`tura cu doamnele pe cele mai rapide c`i ale internetului. “Stau mult pe FaceBook [i r`spund la absolut toate cerin]ele prietenilor mei virtuali. Ba chiar, voi crea un web binar, adic` o punte de comunicare virtual` prin magazinul online, \n care voi recomanda tuturor ce s`-[i
cumpere, astfel \nc~t s` aib` o ]inut` complet`.” |ntruc~t \[i dore[te ca elegan]a s` fie un element definitoriu at~t pentru doamne, dar [i pentru domni, a realizat, cu ajutorul so]ului s`u, “o [edin]` foto cu costume, pantaloni [i sacouri, pe care le-a ales el printr-o colaborare cu o fabric` de confec]ii care face mult export. Am accesorii-cravate, create de designerul Marius Suharu.”. Mai mult, ea ofer` o [ans` [i tinerilor designeri, patron~ndu-le crea]iile. “Diferite colec]ii create de tineri designeri mai pu]in cunoscu]i pe pia]a rom~neasc`, cum ar fi Andreea Vr`jitoru, care are deja 3 magazine la Berlin.” {i pentru c` a[chia nu sare departe de trunchi, Dana a colaborat [i cu fiica sa, Julie. “Am colaborat pentru realizarea unei colec]ii pentru cel mai mare site de shopping online, FashionDays, astfel colec]ia noastr`, Butterfly by Dana S`vuic`, s-a v~ndut foarte bine, [i acum lucrez la a doua colec]ie ce se va lansa \n prima s`pt`m~n` a lunii iulie.”.
Desario, poarta c`tre noi surprize DESARIO, un proiect \ndr`zne] al Danei S`vuic`, este un business \ntr-un domeniu ce a devenit un fenomen de mas`, o arie pe care \[i dore[te s` o descopere [i s` o cucereasc`, implement~nd astfel, doar la un click distan]`, dorin]a tuturor de a sta comod \n fa]a calculatorului [i de a alege acele produse care vin \n \nt~mpinarea nevoilor clien]ilor. Femeile
SpECial care devin clientele magazinului s`u online, Desario, trebuie “s` fie «Sexy in the City» prin styling-ul recomandat de mine”. {i ce este o femeie f`r` bijuterii? Astfel, \n c`ut`rile pentru produsele pe care le recomand` \n magazinul s`u a g`sit un designer rom~n de bijuterii, Romeo, care lucreaz` cu pietre semipre]ioase, aur, argint [i perle de Mallorca. “Mi-au pl`cut mult bijuteriile lui [i am b`tut palma ca acestea s` se g`seasc` exclusiv \n magazinul meu. Mi-am dorit s` cre`m o linie special pentru clien]ii no[tri [i a[a am ajuns la ideea s` lans`m br`]ara Zodiac, realizat` pentru fiecare semn de zodie, din piatr` norocoas`, cu inser]ii de argint, mici charmuri care semnific` bun`stare [i, bine\n]eles, semnul zodiei. Aceste br`]`ri din pietre semipre]ioase sunt extrem de fancy, purtate cu orice tip de ]inut`, dar vor avea [i o simbolistic` aparte, atr`g~nd aten]ia asupra zodiei clientei [i asupra personalit`]ii ei. Colaborarea noastr` nu se rezum` doar la asta. Bine\n]eles c` vom lansa [i alte colec]ii, \n func]ie de atrac]ia pe care o vor avea clientele fa]` de aceast` gam` de produse.” Iar surprizele Danei S`vuic` \n materie de mod` vor continua s` apar`, \mplinind astfel [i cele mai exigente dorin]e. Text: Roxana Bichi[ Foto: Oana Mihoc Make-up [i hair: salon www.platinumstyle.ro Styling: www.desario.ro Loca]ie: Showroom Cadorex-Roca
Stop to shop 51
inel meli melo 39,99 RON
toShop Colier meli melo 19,99 RON
Cercei meli melo 19,99 RON
Cercei meli melo 14,99 RON
Bluz` KeNVelo 99,99 RON
inel argint meli melo 129,99 RON
Fust` Fox 139,90 RON
Bluz` BSB 176 RON
rochie HoUSe oF ArT 99,90 RON
Geant` oTTer 499 RON
52 Stop to shop
Sandale oTTer 449 RON
Pantofi BATA 239,9 RON
Geant` mUSeTTe 579 RON
Sandale oTTer 349 RON
Pantaloni BSB 221 RON
Sandale mUSeTTe 599 RON
toShop
Cercei meli melo 19,99 RON
Cercei meli melo 9,99 RON
inele cu chihlimbar Alexander Gliwinski YoU&me pre] la cerere
Bluz` m`tase HoUSe oF ArT 59,90 RON
rochie mAYSHA 159,99 RON
Bluz` mArio 149 RON
Geant` mUSeTTe 499 RON
Pantaloni BSB 343 RON
Geant` oTTer 349 RON Sandale mUSeTTe 499 RON
Fust` KeNVelo 79,99 RON Sandale mUSeTTe 199 RON
Sandale mUSeTTe 349 RON
Geant` BellA AUSTrAliA 450 RON
Sandale BeNVeNUTi 94 RON
Stop to shop 53
toShop
Shop ‘till you drop! P`l`rie HoUSe oF ArT 19,90 RON
Costum baie iD SArrieri 516 RON ochelari meli melo 19,99 RON Costum baie BellA CHiC 90 RON
ochelari meli melo 29,99 RON
Costum baie Fox Sutien 29,90 RON Slip 29,90 RON
Sandale BeNVeNUTi 149 RON
54 Stop to shop
Geant` BATA 169,90 RON
Costum baie BellA CHiC 90 RON Pareo BellA CHiC 50 RON
Sandale BeNVeNUTi 149 RON
Shop ‘till you drop!
P`l`rie HoUSe oF ArT 19,90 RON
toShop
Costum baie Fox Sutien 29,90 RON Slip 29,90 RON
Colier meli melo 29,99 RON Costum baie iD SArrieri 490 RON
Costum baie BellA CHiC 90 RON
Br`]ar` meli melo 29,99 RON
Geant` BATA 139,90 RON
Costum baie iD SArrieri Sutien 120 RON Slip 120 RON Costum baie Fox Sutien 29,90 RON Slip 29,90 RON
Papuci BATA 179,90 RON
Pareo BellA CHiC 50 RON
Sandale BeNVeNUTi 119 RON Papuci BATA 179,90 RON
Stop to shop 55
toShop
Shop ‘till you drop! Tricou KeNVelo 29,99 RON
Tricou CAVAliere 169,90 RON
Tricou eSPANSiVo 119,90 RON
Pantaloni KeNVelo 169,99 RON Geant` BATA 129,90 RON
Sandalei oTTer 229 RON
Pantaloni CAVAliere 249,90 RON
Geant` oTTer 199 RON
Sandale BATA pre] la cerere
Sandalei oTTer 229 RON
56 Stop to shop
Shop ‘till you drop!
toShop
Tricou KeNVelo 29,99 RON
C`ma[` KeNVelo 89,99 RON
C`ma[` eSPANSiVo 99,90 RON
Pantaloni eSPANSiVo 119,90 RON
Geant` BATA 129,90 RON Pantaloni eSPANSiVo 119,90 RON
Blugi CAVAliere 279,90 RON Pantofi sport oTTer 249 RON
Sandale BATA 229,90 RON
Pantofi oTTer 249 RON
Pantofi sport oTTer 419 RON
Stop to shop 57
From thE hiStory oF…
casio
|mpreun cu B&B Collection, Stop To Shop prezint istoricul CASIO. O cas de ceasuri care a schimbat cu adevrat lumea orologeriei. Speciali[tii CASIO par a fi neobosi]i \n a oferi noi inven]ii, ceasuri care s fie mai mult dect o unealt ce afi[eaz ora. Dep[esc a[teptrile [i nevoile publicului, dar, cel mai important, \[i impun a se dep[i pe ei \n[i[i. Tehnologie, creativitate, pasiune pentru ceasuri. Astfel, \n peste 50 de ani de existen], CASIO simbolizeaz brand-ul care se reinventeaz, redefinind no]iunea de afi[aj al timplui. Roxana Bichi[
Brand-ul care a \nv`]at timpul s` mearg` mai departe
58 Stop to shop
From thE hiStory oF… cum a \nceput totul |n anul 1957, Tadao Kashio \nfiin]eaz` compania ca o afacere de familie. Datorit` dedic`rii \ntregii echipe, compania sa devine primul produc`tor japonez de instrumente electronice de calcul produse \n mas` – predecesorii PC-urilor de ast`zi. |n 1965, lanseaz` primul calculator de birou cu memorie. Dup` succesul \nregistrat \n industria calculatoarelor electronice, Casio decide s` \[i diversifice gama de produse, produc~nd ceasuri de m~n`. |n octombrie 1974, Casio lanseaz` CASIOTRON.
Acest model nu arat` doar ora, minutele [i secundele, ci este echipat [i cu o func]ie unic` ce putea s` determine automat num`rul de zile dintr-o lun`. Astfel, Casiotron devine primul ceas de m~n` din lume echipat cu calendar automat. Utilizarea mecanismelor quartz (abia lansate \n Japonia la \nceputul anilor ´70 – marea revolu]ie quartz) [i a microprocesoarelor, din ce \n ce mai puternice, au f`cut posibil` evolu]ia de la simpla afi[are a orei p~n` la crearea unor minicreiere care pot fi purtate la m~n`. Doi ani mai t~rziu dup` Casiotron, CASIO furniza deja ceasuri de m~n` cu 10 func]ii adi]ionale. {i a[a cum [i-a obi[nuit publicul, \n 1980 speciali[tii s`i au integrat un computer electronic \n carcasa ceasului.
anii marilor premiere |n perioada anilor ´80, Casio uime[te prin nout`]ile propuse. Astfel, \n 1981 a v e m primul ceas digital cu calculator, \n 1982 primul ceas analog-digital, iar \n 1983 este lansat G-SHOCK.
Acesta a reprezentat mai mult dec~t un ceas. A fost revolu]ionarea complet` a industriei ceasurilor. |n mijlocul unui trend care promova ceasurile c~t mai sub]iri [i u[oare, noul design masiv al lui G-SHOCK s-a bazat pe conceptul unui ceas care putea fi sc`pat de pe acoperi[ul unei cl`diri [i care nu s-ar fi stricat. Atunci c~nd a fost introdus pe pia]`, datorit` design-ului unic, Casio a fost popular doar pe anumite pie]e, cum ar fi cea din SUA. Dar, 10 ani mai t~rziu, trendurile s-au schimbat, iar dup` ce consumatorii au observat cu aten]ie func]iile [i design-ul, a devenit un succes instant la nivel interna]ional.
Stop to shop 59
From thE hiStory oF‌ G-Shock a impus un nou standard \n categoria ceasurilor rezistente la [ocuri [i a devenit ceasul reprezentativ al brand-ului. Dar Casio nu s-a oprit. |n ianuarie 1984, lanseaz` primul ceas de m~na din lume cu memorie pentru numere de telefon. Dup` ce a intrat \n universul ceasurilor de m~na \n 1974, Casio a lansat ceasuri cu diverse func]ii adi]ionale: calculator (1980), dic]ionar (1982). Compania a dorit ca ceasul de m~n` sa evolueze de la un simplu dispozitiv care indic` ora la un gadget ce furnizeaz` informa]ii. Astfel, \n 1984, ia na[tere modelul Databank Telememo 10, care era echipat cu func]ia databank ce permitea salvarea [i recitirea a 10 grupuri de c~te 16 litere sau cifre, elimin~nd astfel nevoia de a p`stra tot timpul o agend` pentru numerele de telefon. Un succes extraordinar, modelul s-a v~ndut \n 6 milioane de exemplare \n 5 ani de la lansare. Anul 1989 marcheaz` apari]ia modelului digital cu triplu-grafic [i a primului ceas de m~n` din lume echipat cu senzor pentru prognoze meteo. Principiul celui din urm` era simplu: atunci c~nd presiunea atmosferic` este \n cre[tere, vremea se va \mbun`t`]i [i viceversa. Ceasul avea \n interior un senzor barometric semiconductor care m`sura presiunea aerului la fiecare trei ore [i afi[a datele printr-un grafic.
60 Stop to shop
From thE hiStory oF…
Casio al timpurilor noastre
{i nout`]ile continu` Baby-G – ceasul EI. La 11 ani de la lansare, G-Shock era deja un succes la nivel interna]ional. |ntruc~t trend-ul s-a deplasat \nspre modele cu design masiv, rezistente la [ocuri, [i femeile au \nceput s` poarte acest gen de model. Astfel, \n 1994, Casio lansa o nou` gam` de ceasuri rezistente la [ocuri, adresat` femeilor, sub numele de Baby-G. Modelele garantau o rezisten]` sporit` [i erau disponibile \n modele dr`gu]e, colorate \n diverse nuan]e vii. Cinci ani mai t~rziu apare SATELLITE NAVI, primul ceas de m~n` din lume cu GPS. Produsul a fost lansat \n iunie sub numele de Satellite Navi, ca [i model de top al seriei de ceasuri outdoor, numit` ProTrek. Ceasul era special datorit` faptului c` \i permitea purt`torului s` determine cu u[urin]` direc]ia [i distan]ele
\n func]ie de loca]ia sau destina]ia sa, dovedindu-se a fi extrem de util \n activit`]ile desf`[urate \n aer liber, unde era necesar un instrument u[or, compact [i inteligent. Tot \n 1999, Casio produce primul ceas de m~n` din lume cu camer` digital`.
2000: Primul ceas de mn din lume cu Audio player. 2001: Primul ceas de mn din lume radio-controlat cu Tough Solar. Ceasul nu trebuia niciodat resetat, \ntruct se \ncrca prin intermediul unei baterii solare. Pn la momentul respectiv, se credea imposibil crearea unui ceas cu func]ii avansate care s fie alimentat de o baterie solar. Ceasul nu se opre[te niciodat [i nu trebuie resetat, iar avantajul su este consumul mic de energie. 2002: Primele ceasuri cu Duplex LC (afi[aje multicolore). 2002: Primul ProTrek cu Tough Solar. 2006: Primul ceas ProTrek cu Tough Solar [i radio. 2008: Ceasurile radio-controlate recep]ioneaz semnalul de calibrare al orei de la 6 emi]tori din \ntreaga lume: Germania, Anglia, SUA, Japonia (2) [i China. |n 2006, era posibil recep]ia doar de la 5 (mai pu]in China). 2009: G-shock Gravity Defier. 2010: Lansarea unui ceas Edifice radio-controlat ce msura [i afi[a 1/1000 de secunde. Stop to shop 61
BEauty Shop ula vegana Descoper` form unghii din lacurile de GANE, SPARITUAL VE i ingrenuma \ntruc창t con]in e vegetal` in g ri o e d te n die l Guaninei, [i Mica \n locu lucitoare. str` pentru culorile
Rezisten]` de lung` durat` Studii independente au demonstrat c` formulele lacurilor de unghii SPARITUAL rezist` cel pu]in 7 zile f`r` s` sar`, s` crape sau s` se cojeasc`.
GLOSSY DE 3 ORI F~R~: Toluen, Dibutil Ftalati [i Formaldehide.
62 Stop to shop
Formulele SPARITUAL au o str`lucire excep]ional` [i de]in o palet` de culori extrem de divers`. U{OR DE APLICAT, nu las` dungi [i au un timp de uscare rapid.
Produsele se g`sesc [n Magazinul Kendra din unirea shopping Center
BEauty Shop Gel r`coritor SOS dup` plaj` Protectyl Végétal Textura sa ultra-r`coritoare, \mbog`]it` cu Aloe Vera, ate nueaz` instantaneu senza]iile de ars ur` solar`. Revigorat` [i hidrata t`, pielea \[i reg`se[te suple]ea. Se util izeaz` pe ten [i corp. Tub 150 ml Pre] : 36 lei
Lapte pentru intensificarea bronzului Protectyl Végétal Calmeaz` pielea dup` expunerea la soare [i intensific` progresiv bronzul. Textura sa delicat` [i confortabil` con]ine o doz` discret` de autobronzant, pentru a eviden]ia mult mai repede aspectul armonios, auriu [i luminos al pielii, ce rezist` pentru timp \ndelungat! Avantaj: un produs calmant + efect bronzant luminos = un bronz de 2 ori mai frumos. Flacon spray 150 ml Pre] : 36 lei
medie FPS 15 Spray Hidra - protec]ie Protectyl Végétal i. c~teva pulveriz`r \mpotriva razelor solare din Asigur` protec]ie eficient` t`. teja hidratat` [i pro Pielea este bronzat`, bine . pentru o protec]ie eficient` r` leje ur` text O ntaj: Ava Flacon 150 ml Pre] : 72 lei
Crem` anti-rid FPS 30 Protectyl Végétal |mbog`]it` cu pro-retinol vegetal, protejeaz` tinere]ea tenului de razele solare puternice. Avantaj: Un efect de lifting [i anti-rid unic! Cutie 50 ml Pre]: 65 lei
Produsele se g`sesc [n magazinele Yves rocher din unirea shopping Center.
Stop to shop 63
S+N+tatE
spune
nudrogurilor ...despre droguri u[oare [i al]i “demoni”
“Cei care nu se opresc la timp din droguri u[oare, vor trece \n timp la doze mai mari.” Dorin Negoi]`,
medic rezident Urgen]e – Spitalul Universitar de Urgen]` Militar Central
64 Stop to shop
O problem` actual`, cu care se confrunt` foarte mul]i tineri, este aceea a consumului de droguri. Fie c` vorbim despre consumul de droguri u[oare sau droguri de mare risc, efectul final va fi, f`r` doar [i poate, acela[i pentru toat` lumea: calea sigur` spre distrugere [i drumul spre o moarte lent` [i dureroas`.
ce \nseamn` cuv~ntul “drog” Conform defini]iei de dic]ionar, termenul drog are mai multe accep]iuni. În sens larg, acesta desemneaz` orice substan]` (natural` sau artificial`), care prin natura sa chimic` de-
termin` alterarea func]ion`rii unui organ. În sens restr~ns, se refer` la substan]e care provoac` toleran]` [i dependen]`. Mai mult, \n limbaj uzual, acest termen define[te substan]e psihoactive, mai ales cele ilegale. “Clasificarea drogurilor \n u[oare, cum ar fi etnobotanicele, este doar o strategie de marketing. Unele pot fi u[oare, altele de risc, \ns` problema este c` cei care le folosesc pe cele catalogate ca fiind u[oare vor fi nevoi]i la un moment dat s` le foloseasc` pe cele de risc.” - a spus Dorin Negoi]`, medic rezident Urgen]e \n cadrul Spitalului Universitar de Urgen]` Militar Central.
CoNCurS
Strict masculin!
Trends by Adina Buzatu [i Revista Stop to Shop te invit` la concurs! Sun` la num`rul de telefon 021.30.30.364, \ntre orele 10.00 – 11.00, \n data de 22 iulie 2011, r`spunde corect la \ntrebare [i po]i câ[tiga prin tragere la sor]i unul din cele 5 parfumuri TRENDS by ADINA BUZATU!
|n ce film, produs de Michele Placido, va juca Monica B\rl`deanu? Premiile sunt oferite de:
Cu sprijinul:
Concursul va continua [i \n numerele urm`toare ale Stop to Shop! Stop to shop 65
S+N+tatE
recomadarea medicului Cei care doresc senza]ii
• tari, ar fi bine s` se apuce de un sport extrem, \n loc s` testeze “calea lent` [i dureroas` a mor]ii”.
|n cazul \n care poten]ialul
• consumator are un loc de
munc` stabil, s` se g~ndeasc` de dou` ori \nainte s` consume droguri, pentru c` este posibil ca urm`toarele c~teva zile s` nu mai fie capabil s`-[i \ndeplineasc` atribu]iile din cadrul jobului.
Chiar dac` ave]i probleme
• foarte mari, realitatea nu
poate fi ascuns` \n spatele unei m`[ti. Asuma]i-v` acest lucru [i nu evada]i \ntr-o lume ireal`!
66 Stop to shop
efectele drogurilor Unele dintre ele sunt “dorite” – iar starea produs` se caracterizeaz` prin sedare [i st`ri disociative. Substan]ele psihogene sau cele psihotrope sunt acele substan]e care produc schimb`ri \n ceea ce prive[te modul de g~ndire, de a percepe lucrurile din jur sau dispozi]ia persoanelor care le utilizeaz`. Aceste substan]e inhib` emisfera cerebral` st~ng` unde se g`sesc func]iile ce ]in de ra]ionalitate [i activeaz` emisfera cerebral` dreapt` a c`rei func]ie este intui]ia. Substan]ele halucinogene induc efecte fiziologice [i mentale care cuprind \n special perturb`ri ale comportamentului, ale func]iilor cognitive [i ale percep]iei, care se pot perturba p~n` la instalarea halucina]iilor, adic` la modificarea realit`]ii. |n func]ie de consumator, ele se \ncadreaz` \n diverse categorii: efecte psihotice efecte colaterale efecte biologice efecte socio-profesionale “Cei care folosesc aceste substan]e se expun la alte st`ri pe care de regul` nu le-ar sim]i”, completeaz` medicul Negoi]`. Mai mult dec~t at~t, acesta ne explic` efectele adverse pe care le poate avea consumul de astfel de substan]e nocive: “Senza]ia de lips` de aer, palpita]iile, alergiile, st`rile de r`u, leziunile pulmonare acute, stopul respirator, accidentele vasculare cerebrale (ischemic -
datorat vasoconstric]iei arterelor care hr`nesc creierul, hemoragic - produs prin ruperea unor malforma]ii arteriale pe fondul unui puseu de hipertensiune) sunt doar c~teva dintre acestea. Fenomenul a fost descris la tinerii consumatori de cocain` [i alte droguri. |n felul acesta se ajunge la moarte.” – conchide doctorul Dorin Negoi]`. Riscurile pot fi legate [i de calea de administrare a drogurilor astfel: intravenos – infec]ii la locul punc]iei, bacteriemii, endocardit` oral – afectarea mucoaselor bucale [i nazale sau afectare pulmonar` injectare accidental` intraarterial` – ischemia acut` periferic` (o situa]ie similar` gangrenei uscate) “|n ceea ce prive[te efectele socio-profesionale putem enumera accidentele de circula]ie, agresiunile, angajarea \n comportamente la risc pentru transmiterea bolilor sexuale sau comportamente anti-sociale cum ar fi absenteismul, suicidul ori crima. Consumul de droguri \n general difer` de la persoan` la persoan`, efectele dorite fiind distincte \n func]ie de doz`, substan]a activ`, calea de administrare, experien]a consumatorului, reactivitatea individual` genetic` sau starea fiziologic`, etc. Nim`nui nu i se promite c` doze de la acela[i dealer vor avea efectul ob]inut anterior [i de c`tre alt` persoan`.” - spune doctorul Dorin Negoi]`.
S+N+tatE
Metode de prevenire
Tratamentul este administrat de urgen]`: “Noi oferim tratament suportiv, respectiv perfuzii, men]inerea oxigen`rii corpului [i stabilizarea pacientului” – descrie medicul Negoi]` primul ajutor acordat unui pacient \n astfel de cazuri.
Despre etnobotanice Din curiozitate sau teribilism, tot mai mul]i tineri sunt tenta]i s` încerce o substan]` de care au auzit c` te face s` te sim]i „altfel”. Cu toate acestea, riscurile sunt foarte mari, iar consecin]ele foarte grave. Pe pia]` exist` numeroase substan]e care apar parc` peste noapte [i care nu sunt testate, astfel c` efectul lor asupra organismului r`m~ne un
mare semn de întrebare. Mai mult dec~t at~t, multe dintre acestea reprezint`, la r~ndul lor, un amestec de alte droguri, în diferite concentra]ii. “Faptul c` o substan]` este extras` din plante nu \nseamn` c` acea substan]` este lipsit` de riscuri. De exemplu, din plante au fost extrase substan]e precum chinina, stricnina, morfina sau codeina. Mai mult dec~t at~t, unele preparate pe baz` de plante interac]ioneaz` cu metabolismul unor medicamente de uz curent. Tocmai din acest motiv au fost studiate efectele pe care le are sun`toarea asupra multor medicamente. Alte plante au interac]iuni care nu sunt la fel de bine cunoscute.” - explic` doctorul Negoi]`. Elena Dumitru
“Trebuie s` [tim, \n primul r~nd, c` prevenirea consumului de astfel de substan]e ]ine, \n mare parte, de familie, societate, [coal` sau biseric`. Toate acestea pot educa poten]ialii consumatori. Mai mult dec~t at~t, suportul moral pe care \l pot avea aceste institu]ii asupra tinerilor \i determin` pe ace[tia s` se intergreze mai u[or \n societate, s` renun]e la unele inhibi]ii \n ceea ce prive[te dezvoltarea mental` [i comportamental` [i, de ce nu, \n oferirea de alte mod`lita]i pentru ob]inerea satisfac]iei personale. Ca exemplu putem men]iona activit`]ile extra[colare sau practicarea unui sport.” – precizeaz` medicul rezident Dorin Negoi]`.
Stop to shop 67
aBout…
Povestea pe care astzi o spune numele Issey Miyake \ncepe \n 1938 la Hiroshima. Numele i se traduce astfel: Issey - o via], iar Miyake – 3 brba]i. |n 1965 este absolvent al Chambre Syndicale de la Couture, din Paris. {i de atunci pn \n prezent Miyake a explorat ci prin care s creeze haine ce ofer confort, libertate \n mi[care [i unicitate. |mpreun cu Kendra v prezentm istoria unui creator complet. casa
POVESTEA EI. POVESTEA LUI. BY…
issey miyaKe
68 Stop to shop
aBout… mod` [i parfumuri Condus de o curiozitate nem`rginit`, Miyake a c`utat continuu s` redefineasc` rela]ia dintre \mbr`c`minte [i corp, cre~nd haine prin tehnici ce \ncorporeaz` tradi]ia [i cea mai recent` tehnologie. |n 1992 decide s` ofere mai mult: s` \mbine unicitatea liniilor vestimentare cu viziunea proprie despre parfumuri. Astfel, lanseaz` prima arom` feminin`: L’Eau d’Issey. Doi ani mai t~rziu apare [i prima crea]ie masculin`: L’Eau d’Issey pour Homme. L’Eau d’Issey Miyake r`m~ne simbolul autentic al modernit`]ii chiar [i la 19 ani de la lansare.
ap` [i foc |n 2000, Miyake lanseaz` Le Feu d’Issey Light. O surs` de c`ldur` [i putere, focul vine s` \i completeze universul, al`turi de ap`. Energia sa se reg`se[te \n noua frecven]`, care r`m~ne totu[i proaspat` [i feminin`. 2004 marcheaz` apari]ia L’Eau Bleue d’Issey pour Homme - povestea unui mister, a umbrei [i culorilor care se reunesc \n ad~ncimile apei. Albastru \ntr-un indigo palpabil… albastru \ntr-un safir hipnotic… albastru \n viziunea lui Miyake. Doi ani mai t~rziu, Casa ofer` L’Eau Bleue d’Issey Eau Fraîche. Parfumul duce cu
g~ndul la lini[tea din ad~ncurile oceanului, oferind puterea unei arome unice, contrastante. |n 2007 L’Eau d’Issey pour Homme Intense vine asemeni unui cutremur senzorial. Este o semn`tur` pe pielea b`rbatului, o arm` de seduc]ie. Anul 2009 marcheaz` lansarea Scent by Issey Miyake. |n 2010 apar L’Eau d’Issey Noir Absolu [i L’Eau d’Issey pour Homme Noir Absolu. Primul - un secret care abia a[teapt` s` fie descoperit; al doilea – declara]ia elegan]ei. Totul pe baz` de ambr`. |n acela[i an sunt create L’Eau d’Issey – Fleur de Bois [i L’Eau d’Issey pour Homme – Edition Bois. Prin cele dou`, Miyake scrie istoria \nt~lnirii dintre ap` [i p`dure. Tot acum, creatorul decide s` se joace cu frecven]ele originale, oferind noi interpret`ri. A[a iau na[tere L’Eau d’Issey Summer Eau de Toilette [i L’Eau d’Issey Pour Homme Summer Eau de Toilette. |n 2011 surprizele nu \nceteaz`: edi]ia limitat` a A scent by Issey Miyake, L’Eau d’Issey– Summer fragrance [i L’Eau d’Issey pour Homme– Summer Fragrance. Ultimele dou` duc cu g~ndul c`tre c`l`toria spre o lagun` unde natura ofer` cele mai surprinz`toare imagini [i sim]uri. De fapt, cu fiecare parfum oferit din 1992 [i p~n` \n prezent, Issey Miyake ne-a demonstrat c` natura este cel mai mare parfumeur al vie]ii.
Stop to shop 69
Story oF...
Paul Newman [i Joanne Woodward Cel mai longeviv mariaj de la Hollywood Povestea lor nu este una spectaculoas`. Nu are drame. Nu are picanterii. Este o poveste curat`, plin` de iubire [i respect, a[a cum ar trebui, poate, s` fie toate iubirile care stau la baza unei c`snicii. Rela]ia dintre Paul [i Joanne este un exemplu de “A{A DA!”. Paul Newman [i Joanne Woodward au fost c`satori]i timp de 50 de ani, devenind astfel cel mai longeviv cuplu de la Hollywood. 70 Stop to shop
a fos scris \n stele S-au \nt~lnit pentru prima dat` la \nceputul lui 1950, \n timp ce lucrau \n New York la o produc]ie Broadway, drama romantic` “Picnic”. Newman avea rolul principal, iar Woodward se preg`tea pentru a-i fi partener`. Am~ndoi erau membrii ai echipei lui Lee Strasberg, \n cadrul prestigiosului “Actors Studio”, al`turi de Marlon Brando, James Dean [i Rod Steiger. Dup` succesul piesei, Paul [i Joanne au pornit spre Hollywood, unde el a semnat un contract cu Warner Brothers, iar ea a \nceput colaborarea cu 20th Century Fox. Iar drumul spre celebritate li se pava. De[i primul film al lui Newman, “The Silver Chalice”
Story oF... (1954), a fost un mega succes, imediat a urmat mult aclamatul rol al boxerului Rocky Graziano, \n “Somebody Up There Likes Me” (1956). Woodward \nregistrase [i ea un succes fulminant cu rolul din “The Three Faces of Eve” (1957), c~[tig~nd [i Oscar-ul pentru “Cea mai bun` actri]`”. |n 1957, \n Louisiana, cei doi actori lucreaz` din nou \mpreun`. De aceast` dat` la filmul “The Long Hot Summer”. |ntre ei \ncepe a se \nfiripa o poveste de iubire. Decid s` aib` o rela]ie, de[i Paul era c`s`torit la acea vreme. Un an mai t~rziu, imediat ce divor]ul lui Paul s-a pronun]at, \[i unesc destinele. Astfel, pe 29 ianuarie 1958 \ncepe oficial povestea celui mai longeviv cuplu de actori.
Dumnezeu i-a unit. hollywood-ul nu i-a desp`r]it |n urm`toarele dou` decade, Newman a jucat \ntr-o serie de filme de mare succes, printre care [i celebrele “Butch Cassidy and the Sundance Kid” (1969) [i “The Sting” (1973), \n care l-a avut al`turi pe Robert Redford. |mpreun` cu Woodward a filmat mai multe produc]ii, \ns` niciuna nu a reu[it s` egaleze succesul lui “The Long, Hot Summer”, c~nd a debutat [i povestea lor de iubire. |n 1968, Newman [i-a f`cut debutul ca regizor, cu filmul “Rachel, Rachel”. Pentru rolul principal, Joanne a fost nominalizat` la Oscar, una dintre cele patru nominaliz`ri primite de pro-
duc]ie. Dup` lasarea filmului, presa a scris c` Woodward renun]ase la carier` pentru el, iar Newman ar fi regizat acest film \ntruc~t \[i dorea ca ea s` fie din nou \n lumina reflectoarelor. A[a cum le st`tea \n fire, au ignorat r`ut`]ile media [i [i-au v`zut lini[ti]i de via]a lor. De fapt, ori de c~te ori presa vehicula c` sunt probleme \ntre ei, cei doi fie ignorau zvonurile, fie le comb`teau. De exemplu, \n 1968, dorind s` infirme posibila lor desp`r]ire, au pozat \mpreun` pentru revista LIFE, pentru ca un an mai t~rziu s` apar` [i \n Los Angeles Times. Via]a lor curgea normal. Aveau trei fiice, Elinor Teresa (\n prezent cunoscut` ca Nell Newman), Melissa Steward [i Claire Olivia. Locuiau \n Connecticut, departe de agita]ia de la Hollywood. Aveau activit`]i conexe, care s` le aduc` bucuriile unui trai normal. Newman participa la curse auto, am~ndoi erau activi \n politic`, organiz~nd diferite ac]iuni de lobby pentru diverse cauze, [i vorbeau public \n favoarea candida]ilor democra]i. Este celebru episodul c~nd Newman a fost invitat de Pre[edintele Jimmy Carter s` participe la “Conferin]a Na]iunilor Unite pentru Dezarmarea Nuclear`”. Mai mult, odat` cu tragedia mor]ii lui Scott, fiul lui Paul din prima c`snicie, decedat la v~rsta de 28 de ani \n urma unei supradoze, actorul a infiin]at “Scott Newman Foundation”. Scopul era de a str~nge bani pentru lupta \mpotriva drogurilor, astfel \nc~t famili-
ile s` nu mai treac` prin agonia lui. {i \n aceste grele momente, Joanne i-a fost al`turi, ajut~ndu-l s` dep`[easc` tragedia.
secretul mariajului C~nd a fost \ntrebat cum de a rezistat c`snicia lor, Paul Newman a declarat: “Suntem ni[te oameni foarte, foarte diferi]i [i, totu[i, cumva ne hr`nim din aceste diferen]e, nel`s~ndu-le s` ne despart`; acest fapt a f`cut ca \ntreaga leg`tur` s` fie mult mai puternic`”. Iar cei 50 de ani au demonstrat, \ntr-un mod decent [i subtil, c` povestea dintre Paul [i Joanne nu s-a rezumat la simpla ecua]ie: doi actori se cunosc, se iubesc, se c`s`toresc, divor]eaz`. |n
Stop to shop 71
Story oF...
cazul lor a fost mult mai real. De[i am~ndoi actori de calibru, au f`cut tot ce le-a stat \n putere ca s` \[i p`streze c`snicia. Mirajul Hollywood-ului nu a func]ionat \n cazul lor. S-au iubit [i s-au respectat reciproc, nu doar ca so] [i so]ie, dar [i ca actori. Nu au l`sat niciun moment ca meseria s` le fure via]a privat`. Chiar [i faptul c` au tr`it departe de agita]ia din Los Angeles este o dovad` c` [iau dorit ca intimitatea lor s` nu fie subiect de pres`. Mai mult, este binecunoscut faptul c` Paul i-a fost mereu fidel lui Joanne. “Acas` am friptur`. De ce s` ies pentru un hamburger?” a fost declara]ia lui pentru revista “Playboy”, atunci c~nd a fost \ntrebat dac` a fost tentat s` o \n[ele pe so]ia sa.
50 de ani aici. restul… \ntr-un alt univers |ntr-o industrie care deja [i-a
72 Stop to shop
obi[nuit fanii cu pove[ti de dragoste furtunoase [i divor]uri celebre, povestea celor doi [ocheaz` tocmai prin longevitate. De[i au admis c` au avut [i momente mai pu]in pl`cute, au subliniat c` este firesc [i c` au luptat s` le dep`[easc`. |n multe dintre interviurile date de-a lungul vremii, au spus cu mult umor c` durabilitatea \nseamn` “combina]ia perfect` dintre pofta sexual` [i respect”. La un moment dat, Joanne \[i amintea: “Odat` cineva m-a \ntrebat pe ce se bazeaz` rela]ia mea. Iar eu i-am r`spuns c` el este un tip ar`tos [i foarte sexy, plus multe altele de acest gen, dar c` toate acestea dispar \ntr-un final, iar ceea ce r`m~ne este abilitatea ta de a putea face pe cineva s` r~d`; asta este cel mai important. Iar el chiar m` face s` r~d”. {i a f`cuto timp de 50 de ani. Poate unul dintre clasicele exemple este cadoul de nunt` pe care ea l-a
primit de la Paul: o cup` din argint pe care a inscrip]ionat: "Deci, teai c`s`torit cu Apollo. Dac` el va fi vreodat` greu de suportat, folose[te asta.” Newman [i Woodward au celebrat cei 50 de ani de c`snicie \n ianuarie 2008. Joanne avea s` declare: "Sunt m`ritat` cu cel mai minunat [i romantic b`rbat”, iar Paul s` spun`: “Joanne mi-a oferit mereu sprijin necondi]ionat \n toate alegerile mele [i \n toate \ncerc`rile din via]a mea, aici incluz~nd [i cursele de ma[ini, pe care ea le ur`[te. Pentru mine, asta este iubire.” |ns`, la pu]in timp dup` au \nceput problemele de s`n`tate, Paul fiind diagnosticat cu cancer pulmonar. Pe 26 septembrie 2008, marele actor moare, la v~rsta de 83 de ani, l`s~nd \n urm` o v`duv` care nu va \nceta s` \l iubeasc`. Roxana Bichi[
CariEr+
adoptarea unui ritm de lucru eficient ]i productiv
C
Corina Mih`ilescu Specialist Resurse Umane
74 Stop to shop
hiar dac` nu [tim cu certitudine, cel pu]in odat` \n cariera noastr`, fiecare dintre noi trece sau va trece prin momente de nemul]umire fa]` de activitatea/proiectele pe care le deruleaz`. Acest articol este pentru aceia dintre noi care acum se simt neproductivi [i chiar lipsi]i de entuziasm fa]` de proiectele pe care le au \n derulare. Productivitatea face parte din acel set de tr`s`turi pe care orice angajator \l caut` la un viitor angajat. Odat` ce au g`sit un astfel de angajat, productiv [i con[tiincios, fac tot posibilul s` \l p`streze \n cadrul organiza]iei pentru c~t mai mult timp. Cu toate acestea, chiar [i ace[ti angaja]i foarte productivi \[i pot
pierde motiva]ia de-a lungul timpului [i s` devin` neproductivi.
pentru angajatori: Factorii care pot conduce la pierderea productivit`]ii Exist` o mul]ime de factori care afecteaz` productivitatea unui angajat [i care pot duce la lipsa de motiva]ie. Odat` ce ace[ti factori sunt identifica]i [i gestiona]i \n mod corespunz`tor, nivelul de productivitate al angaja]ilor poate fi \mbun`t`]it foarte mult.
cultura organiza]ional` Cultura [i mediul organiza]ionale pot avea un impact
CariEr+
mare asupra cre[terii sau diminu`rii productivit`]ii. Dac` mediul de lucru este unul productiv, iar angaja]ii sunt mul]umi]i de locul de munc`, ei se simt datori s` fie productivi. |n mod similar, un mediu de lucru negativ, va reduce productivitatea angajatului. Astfel, unul dintre rolurile managerilor ar fi s` se asigure c` angaja]ii se simt aprecia]i [i respecta]i la locul de munc`. Luarea unor astfel de m`suri va ajuta cu siguran]` la \mbun`t`]irea mediului de lucru.
nivelul salarial sub nivelul mediu al pie]ei Angaja]ii pl`ti]i prost sunt adesea neferici]i [i sunt mult
mai susceptibili de a fi neproductivi, \n compara]ie cu acei angaja]i pl`ti]i \n conforimitate cu experien]a [i cuno[tin]ele lor. Cei din conducerea companiilor ar trebui s` \n]eleag` c` un angajat prost pl`tit nu va reu[i s` fie entuziast; el \[i va petrece adesea mult timp din orele de munc` pentru a-[i c`uta un job mai bun, mai degrab` dec~t a munci \n scopul companiei. Altfel spus, productivitatea unui angajat merge m~n` \n m~n` cu sentimentul angajatului c` este bine recompensat pentru munca lui!
\mping~ndu-l p~n` \ntr-acolo unde demisia pare a fi singura solu]ie. Chiar dac` angajatul nu demisioneaz`, ca urmare c` are de-a face cu un [ef dificil, el este at~t de stresat, \nc~t nu reu[e[te s` fuc]ioneze la nivelul lui de competen]`. Managerii ar trebui s` realizeze c` fiind dificili \n rela]ia cu angaja]ii lor nu va duce la \mbun`t`]iri ale performa]ei acestora, ci mai degrab` va conduce la diminuarea nivelului de productivitate a organiza]iei. Angaja]ii ar trebui s` poat` vorbi cu [efii lor \n cazul \n care apar probleme [i au nevoie de confirmarea contribu]iei lor.
{eful dificil De cele mai multe ori, un [ef dificil poate sta la baza nemul]umirii unui angajat,
monotonia Activitatea de rutin`, monotonia, poate duce la nemul]umiri
Stop to shop 75
CariEr+ \n r~ndul angaja]ilor [i la sc`derea productivit`]ii. {tiind c` trebuie s` repete acelea[i tipuri de activit`]i \n fiecare zi, pur [i simplu ucide nivelul de motiva]ie al cuiva. Managerii ar trebui s` \n]eleag` acest lucru [i s` \ncerce s`-[i implice angaja]ii \n c~t mai multe proiecte. Oferindu-le sarcini noi, provocatoare, va ajuta la p`strarea unui moral ridicat al angaja]ilor, ace[tia fiind entuziasma]i c` vor avea de-a face cu ceva nou [i provocator. |n acela[i timp, le ofer` [ansa de a-[i demonstra capacitatea lor [i, de asemenea, de a \nv`]a lucruri noi.
De cele mai multe ori, un [ef dificil poate sta la baza nemul]umirii unui angajat, \mping창ndu-l p창n` \ntr-acolo unde demisia pare a fi singura solu]ie.
Deleag` Este posibil ca lipsa ta de productivitate s` fie cauzat` de un volum prea mare de sarcini. Dac` te sim]i incapabil a le face fa]`, te vei sim]i de asemenea [i demotivat datorit` unui sentiment de neputin]`. Po]i trece peste un astfel de moment deleg~nd o parte din sarcinile administrative, de exemplu. Ar fi bine s` ai \n vedere faptul c` nu e[ti un Superman [i c` nu le po]i face pe toate la timp [i \n parametrii de calitate dori]i, [i c` po]i \mp`r]i sarcinile [i cu ceilal]i.
comunic` Comunicarea este, poate, cel mai important aspect la locul de munc`. Dac` sim]i c` nu e[ti r`spl`tit corespunz`tor [i c` eforturile tale sunt minimizate de c`tre [eful t`u, vorbe[te cu el despre asta. Aceasta nu \nseamn` s` te pl~ngi c~t de greu \]i este, ci doar s` \i comunici \ngrijor`rile tale.
lipsa recunoa[terii profesionale Atunci c~nd un angajat munce[te din greu [i depune efort \ntr-un proiect, \n mod sigur a[teapt` ca rezultatele [i efortul depus s` fie recompensate, asta \nsemn~nd chiar [i o apreciere verbal` din partea [efului.
organizeaz`-te pentru angaja]i: cum s` ne cre[tem productivitatea la locul de munc` Indiferent de motivul pentru care ne sim]im neproductivi [i petrecem prea mult timp la locul de munc` pentru a termina treaba, exist` c~teva lucruri pe care putem s` le schimb`m, pentru a ne cre[te productivitatea:
76 Stop to shop
Stabile[te obiective Este util s` \]i stabile[ti obiective zilnice/s`pt`m~nale. Acest lucru te va motiva s` depui mai mult efort \n ceea ce faci [i \]i va stimula productivitatea. Chiar dac` [eful t`u nu ]ia stabilit obiective specifice, stabile[te]i-le singur [i provoac`te, pentru a ob]ine rezultatele dorite.
Dac` e[ti o persoan` cu dificult`]i \n organizarea spa]iului de lucru, e[ti sortit s` pierzi timp c`ut~nd documente, noti]e de la [edin]e, instrumente de scris, etc. Acestea \]i vor \ncetini ritmul de lucru [i, \n acela[i timp, \]i vei pierde focusul de pe activitatea principal`. Asigur`-te c` \]i pui lucrurile \n ordine [i c` ele sunt \ntotdeauna preg`tite de a fi folosite, f`r` a-]i pierde timp s` le g`se[ti.
Stop to Shop andreea – fost` P`tra]cu, actual` ibacka – este cunoscut` publicului datorit` rolurilor din telenovelele rom@ne]ti, difuzate de postul acas` Tv. este t@n`r`, talentat` ]i extrem de cochet`. Bucur@ndu-se de o frumuse]e nativ`, andreea are grij` ca fiecare apari\ie a sa s` fie “ca la carte”. de la machiaj ]i coafur` p@n` la vestimenta\ie. de]i prins` [n v@ltoarea a tot ceea ce a [nsemnat cel mai frumos moment din via\a sa, c`s`toria cu Cabral, andreea ne-a dest`inuit ce [nseamn` shopping-ul [n via\a sa. SHOPPING-UL, O PASIUNE PENTRU
aul Dia Foto: P conu
andreea ibacka
Stop to shop 77
Stop to Shop
Foto
: Pa
ul D
iaco
nu
De la vân`toarea din magazine la shopping-ul online
78 Stop to shop
Ca orice femeie, ador shopping-ul. Pot s` pierd ore \n [ir \n magazine, spre disperarea so]ului meu care, de cele mai multe ori, m` las` s` merg singur` la cump`r`turi.
“Ca orice femeie, ador shopping-ul. Pot s` pierd ore \n [ir \n magazine, spre disperarea so]ului meu care, de cele mai multe ori, m` las` s` merg singur` la cump`r`turi. C~nd am chef de plimbat prin magazine, m` \narmez cu o pereche comod` de pantofi [i \ncep v~n`toarea. Dac` p~n` anul trecut st`team ore bune \n magazinele de pe Calea Victoriei, din Centrul Vechi sau din mall-uri, mai nou am o nou` pasiune: shopping-ul online. Pot s` fac asta seara, dup` o zi de munc`, a[ezat` comod \n fa]a monitorului. De anul trecut am \nceput s`-mi cump`r haine, pantofi [i gen]i online. {i am descoperit c` pre]ul e foarte avantajos pentru cump`r`turile din Uniunea European`. Iar avantajele sunt multe: unicitatea produselor printre rom~nce, calitatea bun`, livrarea la domiciliu, timpul petrecut acas` [i nu \n aglomera]ie [i efortul scutit \n acest mod. Acum nu mai am nicio emo]ie nici cu m`rimile. Dac` mi-am luat eu, pe neprobate, p~n` [i blugi care \mi vin ca turna]i! |ntr-adev`r, shopping-ul online vine [i cu dezavantaje, printre care posibilitatea de a \nt~lni fal[i v~nz`tori. Dar, eu cump`r doar de pe c~teva siteuri cunoscute [i verificate din Marea Britanie. C~nd ajung la Londra cump`r
Stop to Shop Mai p`strez, \ns`, pl`cerea de a merge prin magazinele de accesorii din Bucure[ti [i de a c`uta acel element care s` scoat` din anonimat o ]inut`.
din Top Shop, dar mai nou mi-e foarte la \ndem~n` s` comand pe www.topshop.com. Unul dintre locurile mele favorite de shopping este www.amazon.co.uk, un site de pe care po]i cump`ra absolut orice: de la gen]i, pantofi p~n` la...aparate foto. La \ndemnul unei prietene, am descoperit [i www.net-a-porter.com [i www.asos.com, dou` site-uri foarte bine aprovizionate cu haine pentru doamne [i domni.
combina]ii unice
: Pau Foto
Diaconu
Dac` pân` anul trecut st`team ore bune \n magazinele de pe Calea Victoriei, din Centrul Vechi sau din mall-uri, mai nou am o nou` pasiune: shopping-ul online.
conu l Dia
Foto: Paul
Mai p`strez, \ns`, pl`cerea de a merge prin magazinele de accesorii din Bucure[ti [i de a c`uta acel element care s` scoat` din anonimat o ]inut`. Sunt foarte inventiv` [i tot timpul \ncerc s` fac combina]ii unice. De exemplu, mi-am cump`rat un fel de bluz` de plaj` foarte transparent`, cu g`urele, de la H&M, c`reia i-am ata[at o dublur` verde deschis. Prima dat` c~nd am \mbr`cat rochi]a am f`cut furori. Toat` lumea m-a \ntrebat din ce magazin din afar` mi-am cump`rat-o. Pasiunea pentru shopping s-a transformat [i \ntr-un stres pentru c`, \n ultima perioad`, am renovat casa [i am schimbat c`utatul de haine [i pantofi cu var lavabil, gresie [i faian]`‌ A! {i s` nu uit: \mi cump`r \n mod regulat rochiile minunate, inclusiv cea pe care am purtat-o la nunt`, pe care mi le creeaz` prietena mea, Deea Buzdugan.� Roxana Bichi[
Stop to shop 79
diSCovEr thE world Praga este una dintre cele mai populare destina]ii din Europa de Est. |n mod deosebit, turi[tii sunt vrji]i de frumuse]ea ora[ului \n sine, de arhitectura acestuia, veche de mai bine de 600 de ani, care s-a pstrat aproape intact. Mai mult, centrul ora[ului a fost desemnat de ctre UNESCO Patrimoniu Mondial [i merit s fie descoperit \ndeaproape, fiind practic un veritabil muzeu \n aer liber. Ora[ul are farmecul lui \n orice moment al anului, tocmai de aceea exist mereu ceva de fcut [i obiective turistice de vizitat.
praga "ora}ul de aur" al
80 Stop to shop
euroPei
diSCovEr thE world
atrac]ii turistice
castelul praga – acesta \mprejmuie[te cele mai mari [i mai spectaculoase muzee [i biserici din Praga. Castelul a fost construit \n secolul al IX-lea [i \nc` este re[edin]a oficial` a pre[edintelui. Vechiul palat regal a fost casa regilor din Bohemia \ntre secolele XII [i XVII. Vizitatorii au acces \n apartamentele regale [i salonul “Vladislav”, unde aveau loc turniruri \ntre cavaleri, iar regii erau \ncorona]i. muzeul armatei – aici ve]i g`si un fel de cazarm`, o mul]ime de tancuri [i alte exponate care povestesc despre istoria armatei cehe [i despre mi[carea de rezisten]` a armatei cehoslovace dintre anii 1918 [i 1945. Basillica Sf. gheorghe – fa]ada acesteia, din c`r`mid` ro[ie [i realizat` \n stil baroc, a fost construit` \n secolul X de c`tre Vratislav I. Tot aici \nt~lnim mormintele p`rin]ilor Boleslav II [i Vratislav I, cel din urm` fiind [i ctitorul bisericii. |n cripta bisericii sunt \ngropa]i regii din dinastia Premysl. Capela \n stil
baroc de l~ng` intrare este dedicat` Sf~ntului Ioan de Nepomuk. capela Bethlehem – |n pia]a Bethlehem se afl` unul dintre cele mai importante l`ca[uri religioase pragheze, loc al apari]iei ordinului husit. Din punct de vedere arhitectural, accentul cade pe amvon [i nu pe altar. |n secolul XVIII capela a fost d`r~mat`. Biserica Sf. nicolae – Cl`direa baroc` din nord-vestul pie]ei este biserica “Sfantul Nicolae”, construit` \n deceniul 3 al secolului XVI, de c`tre Kilian Dientzenhofer. Arhitectural vorbind, l`ca[ul abund` \n elemente care sugereaz` grandoarea. Uneori, \n incinta acesteia, se ]in concerte religioase, de[i din punct de vedere acustic, condi]iile nu sunt cele mai favorabile. m`n`stirea Brevnov – este cea mai veche m`n`stire din Cehia, fondat` \n 993 de Boleslav II [i episcopul Slavnikovec. Cei doi, care proveneau din familii rivale, au visat acela[i lucru, [i anume c` vor ridica o m`n`stire \n acela[i loc.
casa care danseaz` – aceast` construc]ie unic` \n lume este at~t de faimoas` \nc~t s-a aflat [i pe o moned` care celebra zece ani de arhitectur` \n Cehia. Proiectat` de arhitectul ceh de origine croat` Vlado Miluniae, \n colaborare cu arhitectul canadin Frank Gehry, a fost ini]ial denumit` "Fred [i Ginger", reprezent~nd un b`rbat [i o femeie (Ginger Rogers [i Fred Astair), care dansau. Construc]ia a fost proiectat` \n 1992 [i finalizat` \n 1996. muzeul franz kafka – acesta s-a deschis cu trei ani mai t~rziu dec~t cele din Barcelona [i New York. Supranumit` "Ora[ul lui K", expozi]ia prezint` documente, apari]ii din ziare [i alte tipuri de publica]ii, precum [i fotografii, care reprezint` o m`rturie a rela]iei scriitorului cu ora[ul. galeria “futura” – sunt prezentate opere variate de art` contemporan`, de la cele fotografice la sculptur` [i cele tip video, apar]in~nd deopotriv` arti[tilor cehi [i celor interna]ionali. Galeria include [i o pivni]` cu bolt` de c`r`mid`, dar [i o
Stop to shop 81
diSCovEr thE world Via]a de noapte
gr`din` cu loc de joac` pentru copii. muzeul mozart – Mozart a locuit \n eleganta vil` “Bertramka” pe parcursul vizitelor sale \n Praga, din 1787 [i 1791, ca oaspete al compozitorului Frantisek Dusek. Aici [i-a finalizat opera "Don Giovanni". Astazi, \n salon [i \n gr`din` se ]in concerte \n mod frecvent. muzeul cubismului ceh – muzeul ocup` etajele 2,3 [i 4 ale construc]iei, care are o arhitectur` cubist`. Aici descoperim faimosul “Kubista”, un magazin ce vinde c`r]i despre arhitectura cubist`, bijuterii [i ceramic` ce apar]in acestui stil. Picturi de inspira]ie fauvist` ale unor pictori precum Antonin Prochozka, opere foarte colorate ale lui Otakar Kubin, schi]e [i fotografii alb-negru ale unor arti[ti \n stil cubist, dar [i mobil` \n acela[i stil, vom g`si \n aceast` cl`dire. labirintul oglinzilor petrin – construit cu ocazia
82 Stop to shop
“Expozi]iei Praga” din anul 1891, labirintul nu este tocmai o cl`dire modern`, \ns` este un loc foarte bun de distrac]ie pentru cei mici. Tot aici se afl` o dioram` ce \ntruchipeaz` faimoasa b`t`lie dintre praghezi [i suedezii invadatori de pe podul Charles, din anul 1648. turnul petrin – o mai mic` versiune a Turnului Eiffel, Turnul de Observa]ie Petřín, de[i nu pare extrem de \nalt la cei 60 de metri ai s`i, ofer` o panoram` a \ntregului ora[. Mai mult, merit` s` urci cele 299 de trepte p~n` \n v~rf, pentru a avea o priveli[te de vis. |n zilele cu cer senin se poate vedea chiar [i “Snezka”, cel mai \nalt v~rf muntos din Cehia. centrul vechi – este cea mai mare [i mai frumoas` pia]` din Praga. |n mijlocul acesteia g`sim un monument \n stilul Art Nouveau, \nchinat reformatorului religios Jan Hus, un simbol na]ional pentru poporul ceh.
Ora[ul Praga este destul de variat \n ceea ce prive[te distrac]ia de noapte. Cafenele, puburi, baruri, localuri cu muzic` live [i cluburi, fac parte din atmosfera care se creeaz` odat` cu l`sarea \ntunericului. “M1 Secret Lounge”, “Think Pink”, “U Sudu”, “Atmosphere” [i “Solid Uncertainty” sunt localurile cele mai frecventate, iar “Rocky O'Reilly's” este cel mai mare pub irlandez din ora[. “Alternatiff” [i “Bordo” sunt dou` clubluri unde se pot servi b`uturi \ntr-o atmosfer` mai lini[tit` [i se poate asculta muzic` alternativ`. Mai mult dec~t at~t, cele mai cunoscute cluburi de noapte le putem g`si \n Centrul Vechi, printre acestea num`r~ndu-se “Karlovy Lazne”, care este cunoscut ca fiind cel mai mare club de acest gen din Europa Central`.
diSCovEr thE world unde facem shopping? Str`zile sunt \n]esate de magazine cu cadouri pentru turi[ti, care comercializeaz` cristal de Boemia, tricouri de fotbal [i alte suveniruri. Dac` dori]i s` oferi]i suveniruri la pre]uri decente, \ncerca]i s` nu v` abate]i de la str`zile principale. Mai mult, desenele, picturile [i fotografiile sunt la mare c`utare, iar acestea pot fi o metod` bun` de a va aminti de Praga. Exist` [i c~teva centre comerciale, \ns` ar trebui s` merge]i pe strada "Na Prikope", care este a 18 -a cea mai scump` strad` din lume, cu faimoasele arcade cu mazanine "Cerna ruze" (trandafirul negru) [i "Palac Myslbek". |n afar` de obi[nuitele suveniruri, celelalte bunuri cehe sunt bijuteriile, care sunt [i foarte scumpe. Dac` dori]i s` achizi]iona]i a[a ceva, strada "Pařížská" v` st` la dispozi]ie.
Food and beverage |n ceea ce prive[te culin`ria, Praga este foarte variat`, at~t din punct de vedere al localurilor, c~t [i din cel al m~nc`rurilor. Ve]i \nt~lni de la restaurante [i crame selecte p~n` la baruri ieftine. Trebuie s` mai [ti]i c` pivnice sau hospody (ber`rii) sunt cele mai populare [i cele mai ieftine. Mai mult, exist` destule bufete cu autoservire, cafenele [i baruri pentru gust`ri, pentru toate buzunarele. Ca fel tipic principal enumer`m friptura de porc cu varz` murat` [i [unca de Praga. Cl`titele, numite “palacinky”, se g`sesc peste tot [i au umpluturi condimentate sau dulci. Multe feluri de m~ncare au ca garnitur` g`lu[te de diferite forme, \n general cu sos bogat. Micul dejun const` \n mezeluri [i br~nz` tartinabil` sau gem cu chifle [i cafea. Elena Dumitru
Bine de ]tiut
Consumul b`uturilor alcoolice \n public este pedepsit de lege.
Moneda oficial` este Coroana Ceh` (Koruna - CZK), care este \mp`r]it` \n 100 haler. Majoritatea cardurilor de credit inclusiv American Express, Diners Club, Visa [i MasterCard sunt acceptate, dar este bine s` de]ine]i bani cash c~nd c`l`tori]i \n afara ora[ului, \n zonele turistice.
Stop to shop 83
FlavourS
Waldorf cocktail G`lu[tele „knedliki” sunt o garnitur` tradi]ional` ceheasc` pentru felurile cu carne. Pot fi din f`in`, din cartofi sau din aluat cu drojdie. Acestea pot fi prezentate [i sub form` de desert – îndulcite [i servite cu fructe.
Knedliki
ingrediente: 1/2 whisky 3/10 Absinth 2/10 vermut alb 1/3 linguri]` Angostura Bitter 1 lingur` ghea]` pisat`
Mod de preparare: Se pune ghea]` \n pahar. Se adaug` ingredientele [i apoi se amestec`. Pentru un plus de savoare, paharul se decoreaz` cu bordur` de zah`r [i spiral` de l`maie. Un cocktail exclusivist, aromat [i puternic, din ingrediente de calitate.
ingrediente:
Mod de preparare:
4 ou` 7 chifle 500 g f`in` 2 linguri]e de sare 0,5 pahar de lapte
Ou`le se amestec` cu sarea [i apoi se adaug` f`ina. Ulterior ad`ug`m laptele, apoi se amestec` bine, pentru ca aluatul s` se aeriseasc`, ceea ce garanteaz` fr`gezimea acestuia. Chiflele se taie în crutoane [i se adaug` la aluat, amestec~nd continuu. Se las` aluatul fr`m~ntat [i se a[teapt` circa o jum`tate de or`. Dup` acest timp, se formeaz` c~rna]i alungi]i [i se fierb 15 minute în ap` s`rat`, f`r` ca aceasta s` clocoteasc`. Mai apoi se întorc [i se mai fierb \nc` 5 – 10 minute. Dup` fierbere se taie în felii.
complexitate: redus`
Timp de preparare: 1 or`
Mod de servire: G`lu[tele se servesc cu friptur` [i cu sos din bel[ug.
84 Stop to shop
Timp de lucru: 15 minute
complexitate: Redus`
Rubric` realizat` de Elena Dumitru
g|lu{te cehe{ti
horoSCop
Proverbele specifice Berbec
Rac
21 martie - 20 aprilie
22 iunie - 22 iulie
Ce-i în gu[`, [i-n c`pu[`. Bate fierul c~t e cald. Graba stric` treaba. Omu' înc`p`]~nat n-ascult` de niciun sfat. Nu pune c`ru]a înaintea boilor! Mai înt~i s`-]i fie mil` de tine, [i apoi de al]ii.
Fiecare pas`re î[i iube[te cuibul. Fie p~inea c~t de rea, tot mai bun`-n ]ara mea. S~ngele ap` nu se face. Orice cioar`-[i vede puiul frumos. {i t`cerea e un r`spuns. Noaptea e un sfetnic bun.
Taur
Leu
21 aprilie - 21 mai
23 iulie - 22 august
Ochii v`d, inima cere... Mai bine s`-ntreac` dec~t s` n-ajung`. L`comia stric` omenia. Frate-frate, dar br~nza e pe bani. Primul pas e cel mai greu. Nu da vrabia din m~n` pe cioara de pe gard! C~inii latr`, caravana trece.
Omul de onoare, doar o vorb` are. Vulturul nu v~neaz` mu[te. Obrazul sub]ire cu cheltuial` se ]ine. Lauda de sine nu miroase-a bine. A[chia nu sare departe de trunchi. Noroc la c`r]i, ghinion în dragoste. Dac` vrei, po]i.
Gemeni
Fecioar`
22 mai - 21 iunie
23 august - 21 septembrie
C~nd de multe te apuci, mai pe toate le încurci. Vorba mult`, s`r`cia omului. Trestia care se-ndoaie, v~ntul n-o rupe. Cine se aseam`n`, se adun`. Cine s`rut` prea des, nu [tie s` îmbr`]i[eze ca lumea. Ai carte, ai parte.
Omul harnic, muncitor, de p~ine nu duce dor. Nu po]i fi [i cu varza uns` [i cu sl`nina-n pod. Nu te b`ga unde nu-]i fierbe oala. Fiecare pas`re pe limba ei piere. Mai binele este du[manul binelui. Pomul se cunoa[te dup` roade. Munca este s`n`tate.
86 Stop to shop
horoSCop
fiec`rei zodii Balan]`
Capricorn
22 septembrie - 22 octombrie
21 decembrie - 19 ianuarie
Mai bine varz` acr` cu-nvoial`, dec~t zah`r dulce cu c~rteal`. Oala acoperit` nu d` în foc. Un contract prost face mai mult dec~t zece procese bune. Niciodat` s` nu zici "niciodat`". Sfaturile sunt f`cute pentru a fi ascultate.
Clopotul, de ce-i mai sus, de-aia sun` mai dulce. Mai bine mai t~rziu dec~t niciodat`. Nici Roma n-a fost construit` într-o zi. Pruden]a este mama în]elepciunii. Dac` [tii s` a[tep]i, toate dorin]ele ]i se vor împlini.
Scorpion
V`rs`tor
23 octombrie - 21 noiembrie
20 ianuarie - 18 februarie
Scopul scuz` mijloacele. S` nu [tie st~nga ce face dreapta. Cine are ochi pizma[i, chiar lui însu[i i-e vr`jma[. Cine r~de la urm`, r~de mai bine. Cine iube[te mult, pedepse[te r`u. Dac` te apropii prea tare de foc, te arzi.
Prietenul la nevoie se cunoa[te. Un prieten bun face mai mult dec~t o pung` de galbeni. Libertatea e mai de pre] dec~t tot aurul din lume. Pas`rea în colivie nu se bucur`, [i de e vie. Dac` [i cu parc` [i cu dac` [i cu dac`...
S`get`tor
Pe[ti
22 noiembrie - 20 decembrie
19 februarie - 20 martie
C`l`torului îi [ade bine cu drumul. Unde-i lege, nu-i tocmeal`. Nu-i cum g~nde[te omul, ci e cum vrea Domnul. Cugetul bun e cea mai moale pern`. Nimeni nu e profet în ]ara sa. Cine nu risc` nimic, nici nu c~[tig` nimic. D`-i Cezarului ce-i al Cezarului.
Iubirea trece prin ap`, nu-i e fric` de înec. Rabd` suflete c~t po]i, nu-]i da taina c`tre to]i. U[a deschis` pe oricine prime[te. Cu doi pepeni într-o m~n` e cam greu. Cine d` s`racilor, îi împrumut` lui Dumnezeu. Nu conteaz` c~t de repede alergi, trebuie doar s` [tii c~nd s` porne[ti.
Rubric` realizat` de Elena Dumitru
Stop to shop 87
tEChNEwS
Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice
Qosmio X770 laptopuri de gaming de la Qosmio X770 3D este compatibil cu tehnologia NVIDIA3D Vision, prin care se ob]ine o imagine 3D prin intermediul ochelarilor active shutter. Datorit` timpului de r`spuns de numai 5 ms, ecranul reproduce uniform scenele de ac]iune, f`r` umbre. 88 Stop to shop
p
roduc`torul japonez face un update major la gama sa de notebookuri dedicat` acestui segment preten]ios, al juc`torilor. La bord se g`se[te [i placa video Nvidia - GTX 560M cu tehnologie Optimus [i memorie de 1,5 GB GDDR5. Aceasta ofer` calitate vizual` la standard 1080p, cu performan]e de joc superioare solu]iilor grafice ale genera]iei anterioare de laptopuri. |n plus, sistemul este dotat cu 4 GB, 6 GB sau chiar 8 GB de memorie RAM [i cu un ecran de 43,9 cm (17,3 inch) HD+. Drive-ul Solid State Hybrid 4G cu tehnologie Adaptive Memory sus]ine puterea de procesare [i permite pornirea foarte rapid`, \n timp ce interfa]a HDMI conecteaz` laptopul la un TV cu diagonal` mare.
Toshiba Webcam-ul 3D integrat ofer` dou` lentile pentru realizarea de conferin]e video 3D [i pentru suprinderea instantaneelor 3D. Cele dou` modele Qosmio ofer` difuzoare stereo [i un subwoofer puterninic Harman/Kardon. |mpreun` cu tehnologia Dolby Advanced Audio, laptopurile ofer` un sunet mai bun dec~t g`sim de obicei pe laptopuri. Modelele Qosmio X770 sus]in streaming-ul filmelor 3D prin interfa]a HDMI c`tre televizoare 3D, pentru vizionarea filmelor 3D \mpreun` cu prietenii [i familia. |n cazul modelului Qosmio X770 3D, suportul pentru NVIDIA 3DTV Play folose[te puterea de calcul a unit`]ii GPU pentru conversia diferitelor jocuri de PC \n format 3D [i pentru redarea lor pe un televizor 3D conectat.