Stop to Shop August 2011

Sumar

“ ” Nr. 107 - August 2011

&) ! () &' - $ # ) $ " $ %#& $ ' $ ( +*' # ' * $ - $ & $ * %' + /) ' " '% " #$ $ &' - $) " )*' * % # ' * ") " *# $( # ')*' ( ) * &%'$ ) $ + $ *" *$( ( $ ' + '% " "* ' )*$ ' () ) " + - *$ ( + $)+ () # ' * % % " &' - $ ' * # )% & ' ' % # & +$ % % &' + () " '* " .$ ' $ #*( ' () " $ ' +( %& $ ( %&& $ 2+( )%& % %& $ + ) ) % " *$ , ' * 0 () $*' 1 & ) ) # $ '

8

81

Merg \n vacan]e ca s` descop`r locuri sau ca s` m` relaxez [i dac`, din \nt~mplare, \n ora[ele cosmopolite \mi iese \n drum un magazin spectaculos, intru [i chiar cump`r de acolo o «amintire».

TeaTru/Film/carTe Recomand`rile noastre

18

Film reporTer

20

iNTerViu

30

FashioN archiTecTure

58

isToria BiJuTeriilor

68

s~N~TaTe

74

sTorY oF...

84

DesTiNa}ii

Director general Andreea Bqnicq andreea.banica@unireashop.ro

Director Publicitate [i V~nz`ri Ecaterina Utali ecaterina.utali@tycoon.com.ro 021.30.30.364, 0722.101.756

Director Crea]ie Cristian Scutelnicu cristian.scutelnicu@tycoon.com.ro 021.30.30.367, 0724.242.742

Redactor {ef Roxana Bichi[ Redactori: Elena Dumitru, Diana Rodan Foto: Valentin S., Dreamstime Revista editat` de:

Tycoon Media Press parte a grupului

Roluri faimoase

De vorb` cu ConnectR

Moda la Curtea Fran]ei (II)

Bijuteriile Familiei Romanov (I)

Adresa redac]iei: Unirea Shopping Center Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1, Bucure[ti Fax: 021.30.30.236

Boli cu transmitere sexual`

Marlene Dietrich [i Jean Gabin Insula \nsorit` - Jamaica 2 Stop to shop

Tiraj: 10.000 exemplare Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq publica]ie fqrq acordul prealabil scris al Tycoon Media Press.

EditShop

P

A ,sti sau a nu ,sti?

Asta e întrebarea!

u]in influen]at de toat nebunia cu Bacalaureatul [i pentru c acest subiect de mare triste]e na]ional a coincis cu implementarea unei noi rubrici despre istoria bijuteriilor, nu m pot ab]ine s nu scriu cteva gnduri \n acest sens.

Se spune c presa este “cinele de paz al societ]ii”. C prin intermediul ziarelor, revistelor [i audio-vizualului suntem informa]i asupra vastelor subiecte de actualitate sau aflm diferite alte lucruri utile fiin]ei noastre (asta \n cazul \n care mai oprim zapping-ul [i pe un History sau Discovery Channel ori mai cumprm [i publica]ii precum revista National Geographic). |n timp ce lucram la materialul primului episod dedicat bijuteriilor Familiei Romanov, am redescoperit cu mare drag o perioad esen]ial din istoria Rusiei. {i nu m-am putut ab]ine s nu m \ntreb: eu am redescoperit (c, deh!, pe vremea mea – acu’ 1 miliard de ani – \nc se fcea carte …na[pa, ce s zic?!), dar oare ace[ti tineri care au picat cu succes rsuntor Bacalaureatul, [tiu ei sau vor [ti vreodat cine a fost Ecaterina cea Mare sau c Rusia a existat [i \nainte de Putin? (presupunnd c le e familiar Putin ca un personaj politic contemporan, nu ca vreun DJ de care nu au auzit). Poate c \ntrebarea mea este una retoric. |ns, dincolo de triste]ea lipsei de cultur care pune stpnire \ncet dar sigur pe noile genera]ii, m apuc panica. M tot gndesc c, la un moment dat, cercul cititorilor de pres, al telespectatorilor care “gust” emisiuni cu adevrat calitative [i al iubitorilor de filme cu greutate \n cinematografie se va restrnge att de mult, \nct va fi ca o specie pe cale de dispari]ie. Este trist, dar ct se poate de adevrat…

Nu [tiu ce vom face cnd “clientul nostru, stpnul nostru” va impune noi reguli ale succesului editorial. Cred c vom testa gustul genera]iei de dinozauri! Pn atunci, \ns, noi ne vom \ncp]na s mergem mai departe, pentru a oferi mai mult dect poze de “almanahe”.

Roxana Bichi Redactor {ef

4 Stop to shop

tEatru TeaTrul Masca vå prezInTå...

Una Historia de Tango

Regia: Ioana Macarie Scenografia: Oana Dr`ghici Scenariul [i coregrafia: Ioana Macarie Actori: Ana Maria P\slaru, Sorin Dinculescu, Florin Boti[, Dora Iftode, Andrei Gonczi, Ana Sivu-Daponte, Cosmin Cre]u, Alina Cr`i]`, Valentin Mihalache, Doina Boti[, Ionu] Ghenu, Laura Dumitra[cu, Aurel Sandu TeaTrul de OpereTå “IOn dacIan” anun}å...

rebecca

Regie original`: Francesca Zambello Dirijor: Tamas Bolba, Ciprian Teodora[cu Costume: Rita Velich Decor: Balazs Horesnyi Coregrafie: Akos Tihanyi Actori: Alexandra Cr`escu, Adriana Vlad, Florin Budnaru, Victor Bucur Georgiana, Adina Sima, C`t`lin Petrescu, Andras Demeter, Nicolae Lupu, Matei Chioariu, Vlad Robu, Bianca Ionescu, Anca }urca[iu, Mirela Boureanu-Vaida, Orest Pîslariu-Ranghilof, Victor Bucur, Andras Demetef, Valentino Tiron un spectacol de Attila Béres 6 Stop to shop

|ntâmpl`rile, adaptate înc` din anul 1940 pentru marele ecran de c`tre celebrul regizor Afred Hitchcock, sunt narate de o tân`r` naiv`, „Eu”. Într-un hotel de pe Coasta de Azur, ea îl întâlne[te pe Lordul Maxim de Winter, a c`rui so]ie, Rebecca, murise într-un misterios accident. În scurt timp, personajul narator, care devine a doua doamn` de Winter, îi ia locul în enigmatica [i neprietenoasa cas` din Manderley, unde pare c` spiritul primei doamne de Winter este înc` prezent. Noua doamn` a casei simte c` menajera îi urm`re[te fiecare mi[care cu permanent` suspiciune [i mali]iozitate, în timp ce so]ul ei pare c` se afund` tot mai mult în secretele întunecatei case.

O c`l`torie \n timp prin cele mai importante etape ale tangoului, pove[ti eterne \ntre un El [i o Ea, personaje carismatice [i o ambian]` fin`, “Una Historia de Tango” este un spectacol de dans pasional, puternic, plin de energie, un spectacol \n care performan]a este pe primul loc. Prezen]a coregrafilor Doina [i Florin Boti[ \n rol de interpre]i completeaz` trupa de actori [i aduc un plus de energie prin vitalitatea [i prospe]imea calit`]ii lor de mi[care.

Pagin` realizat` de Elena Dumitru

dup` romanul “rebecca” de daphne du Maurier

Film

Premierele lunii august C`pitanul America: Primul R`zbun`tor

{efi de co[mar Regia: Seth Gordon

Regia: Joe Johnston Cu: Chris Evans Gen: Ac]iune, Aventuri, SF Premier` \n Rom~nia: 05.08.2011

Cu: Charlie Day, Jason Bateman, Jennifer Aniston Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 12.08.2011

Conan 3D

Route Irish Regia: Ken Loach Cu: Stephen Lord Gen: Dram` Premier` \n Rom~nia: 05.08.2011

8 Stop to shop

Regia: David Dobkin Cu: Ryan Reynolds, Jason Bateman Gen: Ac]iune, Comedie Premier` \n Rom~nia: 19.08.2011

{trumpfii

Ma[ini 2 Regia: Brad Lewis Cu: Owen Wilson Gen: Anima]ie, Comedie Premier` \n Rom~nia: 05.08.2011

The Change-Up

Regia: Marcus Nispel Cu: Jason Momoa, Rachel Nichols, Ron Perlman Gen: Ac]iune, Aventuri, Fantastic Premier` \n Rom~nia: 19.08.2011

Regia: Raja Gosnell Cu: Neil Patrick Harris, Hank Azaria Gen: Anima]ie, Familie, Fantastic Premier` \n Rom~nia: 26.08.2011

Cowboys & Aliens Regia: Jon Favreau Cu: Daniel Craig, Olivia Wilde, Harrison Ford Gen: Ac]iune, Fantastic, R`zboi, SF, Western Premier` \n Rom~nia: 26.08.2011

CartE

De vei lua aminte la gre[eli de Andrea Bajani Detalii carte: Editura: Humanitas Traducere: Smaranda Bratu Elian, Ileana Bunget Pre]: 22 lei Andrea Bajani s-a n`scut la Roma în 1975. În prezent, scrie articole în cotidianele “La Stampa”, “l'Unità”, “Il Sole 24 Ore”, precum [i în revista “Lo straniero”. Este coautorul unei piese de teatru, “Miserabili”, un spectacol de Marco Paolini. În 2002 debuteaz` cu romanul “Morto un papa”, iar în anul urm`tor îl public` pe cel de-al doilea: “Qui non ci sono perdenti”. Devine cunoscut îns` în 2005 cu cel de-al treilea roman, “Cordiali saluti”. Urmeaz` romanele “Se consideri le colpe”, “Domani niente scuola” [i “Ogni promessa”. Devine celebru cu “De vei lua aminte la gre[eli” (2007, 2009, editura Einaudi), pentru care a primit Premiul Mondello, Premiul Brancati [i Premiul Recanati în 2008.

“L~ng` noi era o Dacie str`veche [i rablagit`, p`rea c` zace acolo de cinzeci de ani. Parcarea era plin` cu un soi de ma[ini ce p`reau \n]epenite acolo – ca ni[te biciclete legate de st~lpi [i uitate a[a de ni[te proprietari mor]i de mult` vreme – la care lumea trecea indiferent`.”

10 Stop to shop

“Cel care m` a[tepta pe mine se \mpingea \n parapetul de protec]ie, ridic~nd h~rtia mai sus dec~t to]i ceilal]i, iar a[a, cu h~rtia pe sus, p`rea mai degrab` c` protesteaz` dec~t c` \nt~mpin` pe cineva.”

Cu o scriitur` [i o sensibilitate aparte, autorul romanului \[i \nf`]i[eaz` eroul venit în România s`-[i înmormânteze mama, permanent preocupat de efectele psihologice pe care le-a l`sat pierderea femeii care i-a dat via]`. Acesta penduleaz` între amintirile unei copil`rii marcate de absen]a mamei [i încercarea derizorie de a în]elege ce a însemnat existen]a [i sfâr[itul acesteia. Mai mult, personajul \ncearc` s` nu judece via]a dezordonat` pe care a tr`it-o femeia, acest fapt \ngreun~ndu-i procesul de judecat`

corect`. Cu toate acestea, esen]a fr`mânt`rilor sale devine un fel de „vest s`lbatic“ al unei ]`ri îndep`rtate [i greu de p`truns. Bucure[tiul, dominat de omniprezenta Cas` a Poporului, oamenii s`i pe care eroul se str`duie[te s`-i priceap` [i care se dovedesc în cele din urm`, în ciuda stâng`ciilor lor, mai calzi [i mai apropia]i decât propriii lui compatrio]i, oamenii de afaceri italieni stabili]i aici, sunt motivele care l-au determinat pe Andrea Bajani s` prezinte un roman at~t de captivant [i fermec`tor.

Pagin` realizat` de Elena Dumitru

NEwS – agENda luNii 5/08

8–14/08

The Mission Dance WeekenD

aRTMania FesTival

Binecunoscuta petrecere organizat` de c`tre “The Mission” a ajuns deja la a patra edi]ie, iar vara aceasta se mut` pe plaja de la N`vodari. Printre invita]ii de marc` se num`r` “Paul Van Dyk”, “Above & Beyond”, “Ferry Corsten”, “Gabriel & Dresden”, “Snatt & Vix” feat. Alexandra Badoi, “Moby”, “Dubfire”, “{uie Paparude”, “R.O.A”, “The Model” [i “Greeg”. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 50 [i 100 de lei. Plaja Hanul Pira]ilor, N`vodari

Aug ust

Festivalul ARTmania 2011 prezint` un program cultural bogat [i diversificat, adaptat publicului [i atmosferei cet`]ii medievale prin concerte, expozi]ii [i evenimente speciale dedicate artelor frumoase, timp de [apte zile, \n luna august. Povestea ARTmania 2011 \ncepe cu istoria unui regat fondat de o forma]ie. Ea conduce un \ntreg ]inut din scena “metal”, suprafa]` ocupat` [i securizat` \n to]i anii de suprema]ie. Cu o istorie de peste 10 ani, “Sonata Arctica” s-a impus pe pia]a muzical` interna]ional` \nc` de la primul album, “Ecliptica”, lansat \n 1999. De-a lungul carierei, “Sonata Arctica” a primit patru discuri de aur pentru v~nz`rile de albume, nominaliz`ri la premiile “Emma” pentru cea mai bun` trup` sau cel mai bun album rock/metal, [i a c~ntat al`turi de “Nightwish”, “Dio”, “Stratovarius”, “Iron Maiden”, “Rhapsody” sau “Alice Cooper”. Pentru iubitorii stilului gotic reprezentat prin muzic`, ARTmania Festival a invitat la Sibiu “Lacrimas Profundere”. Ace[tia adopt` “Gothic Rock” din 1993, iar pentru stilul lor unic “Napalm Records” \i reprezint` din 1999. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 80 [i 130 lei. Pia]a Mare, Sibiu

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

9/08 FesTivalul na}ional De TeaTRu TÅnåR “iDeo iDeis” Festivalul reune[te din 2006 trupe de teatru de amatori din ]ar`, care pe parcursul evenimentului prezint` \n competi]ie spectacole, particip` la ateliere [i master-classuri, vizioneaz` filme [i spectacole de teatru profesionist. Pre[edintele de onoare al Festivalului este Marcel Iure[ al`turi de nume ca Andi Vasluianu, C`t`lin {tef`nescu, Marius Manole [i altii.

12 Stop to shop

13/08

conceRT „DeFTones” Fanii trupei americane vor avea ocazia s` asculte în cadrul concertului de la Bucure[ti [i piesele de pe noul album al trupei, “Diamond Eyes”, dar [i cele de , “Adrenape albumele mai vechi “Around the Fur” concerta vor re hide line” sau “White Pony”. În desc zi]ii”, “Para z”, Refu trupele locale “Implant pentru este bilet unui l Pre]u “Luna Amar`” [i “White Walls”. re[ti de 70 lei. Arenele Romane, Bucu

iNFoShop v+ aduCE {tirilE mai aproapE

NEwS – agENda luNii 13–14/08 FesTivalul suMMeR Well 2011

|ntre 13 [i 14 august 2011, pe Domeniul {tirbey din Buftea are loc “Summer Well 2011”. Sub deviza “Un festival ca o vacan]`“, “Summer Well” va fi organizat de “Livada” [i prezentat de “Orange” [i “Beck’s”. Festivalul î[i propune s` devin` un spa]iu în care cei ce împ`rt`[esc acelea[i pasiuni s` se întâlneasc` de-a lungul a dou` zile de concerte, filme, expozi]ii [i happening-uri. Evenimentul va avea loc într-una dintre loca]iile cele mai impresionante din jurul Bucure[tiului. Palatul Stirbey, peluzele generoase, lacul interior sau ie[irea c`tre lacul Buftea, muzica extrem de bun` [i mul]imea de evenimente culturale sunt doar câteva dintre motive pentru a petrece un weekend plin la “Summer Well”.

Festivalul se dore[te a fi unul nonconformist, ce promoveaz` [i sus]ine spiritul “Underground”, \n modul cel mai liber posibil. Dup` Bra[ov, Bucure[ti [i Suceava, “DonisArt” va poposi acum [i \n Cetatea Alba Iulia. Cei ce vor g`zdui edi]ia a 3-a a Festivalului “Dark Bombastic Evening” sunt prietenii de la “Ryma”, o asocia]ie cultural` local` ce \[i propune promovarea culturii contemporane [i a artei urbane. “Dark Bombastic Evening” \nseamn` un eveniment outdoor, ce va fi sus]inut \ntr-o lun` destinat` vacan]elor [i concediilor, o loca]ie spectaculoas` \ntre zidurile unei vechi cet`]i, o zon` central` a Transilvaniei care permite u[or [i convenabil accesul dinspre/spre alte ora[e din \mprejurimi, precum [i vizitarea celor mai interesante obiective turistice din aceast` zon` a Rom~niei, 10-12 trupe europene respectate \n “Underground” [i apreciate de \ntreaga pres` de ni[`, oportunitatea de a petrece un weekend special \n natur` - departe de cotidian sau alte activit`]i culturale prezentate \n incinta loca]iei.

19/08 FesTivalul DaRk BoMBasTic evening 3

16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31

Sedenta rismul du neaz grav snta]ii!

25–28/08 În perioada 25-28 august 2011, în vecin`tatea “Complexului Weekend” din Târgu Mure[ are loc “Tuborg Green Fest Peninsula 2011”. Pentru cea de-a noua edi]ie a festivalului “Peninsula”, fanilor muzicii bune le-au fost preg`tite aproximativ 70 de concerte [i petreceri. Mai mult, edi]ia din acest an a festivalului de la Târgu Mure[ intr` sub umbrela “Tuborg Green Fest”. Anul trecut seria de evenimente “Tuborg Green Fest” a adus la Bucure[ti câteva dintre cele mai mari nume ale rock-ului mondial. Povestea “Peninsula” a început în anul 2004. De la an la an num`rul celor prezen]i a crescut, pentru 2011 fiind a[tepta]i peste 63.000 de “peninsulari”. Pentru edi]ia din acest an a festivalului au fost confirma]i oficial pân` în acest moment: “Kasabian”, “Within Temptation”, “Borgore”, “ROA”, “Subscribe”, “Guano Apes”, “Stereo Palma”, “Reality Engine”, “{uie Paparude” [i “Grimus”. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 80 [i 179 lei.

iNFoShop v+ aduCE {tirilE mai aproapE

Rubric` realizat` de Elena Dumitru

FesTivalul TuBoRg gReen FesT Peninsula 2011

Stop to shop 13

CE Citim?

“C`r]ile care v` ajut` de cele mai multe ori sunt cele care \]i stimuleaz` g~ndirea cel mai mult.

Cea mai grea cale de a \nv`]a este cea a lecturilor u[oare; dar o carte bun` creat` de un mare g~nditor este ca un vapor de g~nduri, profund \nchinate adev`rului [i frumuse]ii.”

Pablo Neruda

perfec]iune de Julie Metz Editura Litera

O poveste sincer` [i emo]ionant` a c`l`toriei scriitoarei de la haos spre rena[tere, o poveste a accept`rii unor adev`ruri dureroase, astfel încât propria via]` s` merite din nou s` fie tr`it`.

Cred c` te iubesc de Allison Pearson Editura Polirom

„Allison Pearson a scris un roman inteligent, elegant [i plin de sensibilitate despre splendorile [i iluziile primei iubiri, chiar dac` mul]i dintre cei care \l vor citi vor vedea, probabil, doar partea amuzant` a pove[tii.”

The Independent

„Dac` a]i uitat cum iubea]i la paisprezece ani, nu rata]i aceast` carte!”

Daily Mail 14 Stop to shop

eu sunt OK, tu e[ti OK de Thomas A. Harris Editura Trei

„Analiza tranzac]ional` le ofer` pacien]ilor un instrument pe care pot s`-l foloseasc` oricând. Oamenii nu trebuie s` fie «bolnavi» ca s` beneficieze de el. Este o experien]` extrem de satisf`c`toare s` vezi cum pacien]ii încep s` se schimbe începând cu prima [edin]` de terapie [i cum se simt bine, cresc [i se rup de tirania trecutului.”

Thomas A. Harris Peste 15 milioane de exemplare vândute în toat` lumea Pagin` realizat` de Elena Dumitru

FilmrEportEr

amprenta unor roluri faimoase M

arile succese \n cinema [i televiziune au uneori un revers cel pu]in nepl`cut pentru protagoni[ti: nu se mai pot dezlipi de personajele lor, \n ochii publicului.

Peter Falk a r`mas p~n` la moarte Columbo, Michele Placido e numit [i acum, dup` mai mult de 20 de ani, Comisarul Cattani, iar Jane Seymour, \n orice a ap`rut dup` Dr. Quinn, a fost asociat` cu Michaela. De acela[i „sindrom”, al actorilor \ncremeni]i \ntr-un rol faimos, ar putea suferi [i cei trei protagoni[ti din seria „Harry Potter”, care se \ncheie \n aceast` var`. Daniel Radcliffe, Emma Watson [i Rupert Grint vor fi \ntotdeauna, pentru genera]ia care a crescut cu ei [i care va \mb`tr~ni o dat` cu ei - Harry,

16 Stop to shop

Hermione [i Ron. Dac` vor sc`pa vreodat` de \nsemnele pove[tii lui J.K.Rowling, va fi doar rezultatul alegerilor personale [i al eforturilor pe care le vor face s` joace roluri c~t mai diferite.

Iat`, \ns`, c~teva exemple de actori pentru care str`dania aceasta a fost \n zadar: elijah Wood. De fiecare dat` c~nd Elijah Wood va deschide ochii alba[tri \nspre camer`, vom suspina cu to]ii [i vom exclama, „Ah, Frodo!”. St`p~nul inelelor l-a adus \n aten]ia lumii [i doar alte roluri de succes ([i bune) \l vor \ndep`rta de \nceputuri. Urmeaz` s`-l vede]i \n Celeste and Jesse Forever, o dramedie despre cupluri, \n care va schimba tonul, dar [i \n cele dou` p`r]i The Hobbit, unde se \ntoarce la Frodo.

Peter Falk. Actorul newyorkez a \ncetat din via]` recent [i aproape toate publica]iile lumii au pus \n titlu „Columbo”. De[i a f`cut roluri foarte bune \n filme ca “Husbands” sau “A Woman Under the Influence” ale lui Cassavettes, de pild`, \n ochii publicului n-a ie[it niciodat` din haina detectivului Columbo. ed o’neill. Punem pariu c` nici nu [ti]i cine e p~n` nu pomenesc de Al Bundy. Dup` seria “Married with Children”, O’Neill n-a mai putut fi distribuit \n alte roluri, pentru c` era identificat, inevitabil, cu Al Bundy. Din 1997 \ncoace, c~nd s-a \ncheiat serialul, a avut diverse roluri prin seriale [i c~teva mici prin filme de cinema.

Michele Placido. Au trecut

FilmrEportEr peste 20 de ani de c~nd a fost \mpu[cat de Mafia italian`, \ns` Corrado Cattani n-a murit, se pare, niciodat`. Placido a f`cut \ntre timp c~teva zeci de roluri, a regizat 11 filme, a produs altele, \ns` de fiecare dat` c~nd figura lui apare pe ecran, lumea \ntinde degetul: „Uite-l pe Comisarul Cattani!”.

“Caracati]a” i-a acaparat cariera.

Patrick stewart. C`pitanul Jean-Luc Picard de pe nava Enterprise are o voce inconfundabil`, care va fi asociat` pentru totdeauna cu seria “Star Trek”. Figura lui e at~t de recognoscibil`, \nc~t rolurile ulterioare au fost dificil de separat de “Star Trek”. A[a c` a jucat \n special teatru, [i-a \mprumutat vocea unor anima]ii [i a ap`rut \n diverse seriale TV. |i \mp`rt`[e[te soarta Brent spiner – Data din “Star Trek: The Next Generation”. Dup` aceea, a jucat \n c~teva filme TV, [i-a \mprumutat vocea unor jocuri video bazate pe “Star Trek” [i \ntreaga lui carier` a gravitat \n jurul genului SF. David Duchovny. Nimic important nu i s-a \nt~mplat lui Duchovny dup` “The X-Files”. De[i apare \ntr-un alt serial de succes, “Californication”, pentru cei mai mul]i r`m~ne agentul special Fox Mulder.

Rowan atkinson nu va fi niciodat` altcineva dec~t Mr. Bean. De aceea, rolul revine din c~nd \n c~nd \n via]a lui, sub forma unui film de cinema, a unei serii animate, etc. sarah Michelle gellar va ajunge probabil la finalul carierei obosit` de toate rolurile prin care

a \ncercat s` scape de Buffy. |ns` va fi greu, dac` nu imposibil – “Buffy the Vampire Slayer” a avut genul acela de succes care le \nghite actorilor vie]ile profesionale. |ntreaga distribu]ie (principal`) din “Dallas”: Larry Hagman (J.R.), Patrick Duffy (Bobby Ewing), Linda Gray (Sue Ellen Ewing) [i Victoria Principal (Pamela Barnes Ewing). Fenomenalul succes al seriei le-a pecetluit soarta celor patru actori, care n-au mai reu[it s` scape de personajele lor din anii 80 \ncoace.

Telly savalas. Numele nu v` spune, probabil, mare lucru p~n` nu amintesc de “Kojak”. Un alt serial de succes (\n special ele au prostul obicei s` pecetluiasc` soarta unui actor) l-a imprimat definitiv \n memoria publicului drept

detectivul chel din poli]ia newyorkez`.

De aceea[i soart` are parte [i Michael Richards – Kramer.

De la “Seinfeld” \ncoace, a fost distribuit \n extrem de pu]ine roluri. Actorul [i-a creat propriul show, care nu a avut nici pe departe impactul lui Seinfeld.

Jane seymour nu mai poate performa \n cinema sau TV f`r` a fi asociat` cu “Dr. Quinn”.

Dovad` [i faptul c`, de[i a fost destul de activ` de la \ncheierea serialului \ncoace, n-a mai f`cut nimic memorabil.

Dustin Diamond – Screech, “Salva]i de clopo]el”. Disperat de felul \n care s-a blocat cariera sa dup` seria cu liceeni, Diamond a f`cut la un moment dat un apel public, cer~ndu-le fo[tilor fani ai serialului s` doneze bani pentru supravie]uirea sa. De cur~nd, a primit un rol \ntr-o parodie la Hamlet. {i pentru lucy lawless au urmat jocuri video [i personaje mici \n seriale TV dup` “Xena: Prin]esa R`zboinic`”. |n prezent, actri]a se bate pe alte fronturi, ale activismului de mediu, [i locuie[te \n Noua Zeeland`. {i, fire[te, to]i c~inii Collie vor fi pentru totdeauna “Lassie”, iar to]i caii pur-s~nge – “Black Beauty”.

Florentina Ciuverca



Stop to shop 17

Connect-R este {tefan. {tefan este un om aparte care ne-a permis s-i radiografiem sufletul cu sinceritate. Dup cum avea s scrie \n versurile primei piese, s-a lsat “operat pe suflet deschis”.

Un autodidact \ntr-o permanent goan dup informa]ie, un om care a declarat rzboi ignoran]ei, umplndu-[i constant golurile. “From Nothing to Something” e titlul ultimului album la care lucreaz, \ns nu e nicio exagerare \n a spune c e deopotriv un titlu bun pentru ce a \nsemnat traiectoria biatului din Dristor. |nconjurat de lipsuri dar mereu protejat de cei doi supereroi - prin]ii, {tefan viseaz [i munce[te deopotriv pentru a-[i materializa visul. Un vis pe care astzi \l trie[te.

Visul Connect-R.

“Opera\ie pe suflet deschis”

18 Stop to shop

Foto: Ciprian Strugariu

connect-r

iNtErviu

iNtErviu Dragostea e ascuns` \n noi, pentru c` acolo ne uit`m cel mai rar.

Ai fi putut avea o carier` promi]`toare \n fotbal. De ce te-ai l`sat de via]a sportiv` [i ai ales muzica?

ConnectR: Orice copil a jucat fotbal. Ne influen]a televizorul.

Era ca un medicament pentru neajunsurile rom~nilor [i atunci fotbalul mai aducea pu]in` glorie.

Fiecare copil voia s` devin` un L`c`tu[, un Hagi. Eu voiam s` fiu L`c`tu[, \ns` nu a fost ceva de perspectiv` [i am sim]it asta la un moment dat. |n schimb, pentru muzic` am avut chemare \nc` de la 7 ani, c~nd am fost selec]ionat \n grupul “Prim`vara”. La Palatul Copiilor am f`cut [ase ani de dans modern.

De aici \ncepe totul?

ConnectR: Da. De la dans.

De la Michael Jackson. Eram mare fan. Bine, taic`-miu c~nta prin cas` Elvis Presley, Chuck Berry, Aretha Franklin [i oarecum m-a influen]at [i el foarte mult.

C~nd eram mic cred c` am stricat toate oalele maic`-mii. Nu exista celofan pe care s`-l g`sesc [i s` nu-l pun deasupra la o oal`, s` iau dou` be]e [i s` bat drilul.

B`team la tobe [i \i distrugeam toate oalele.

Totu[i el nu era de acord cu drumul t`u \nspre muzic`…

Foto: Ciprian Strugariu

ConnectR: P`rin]ii mei, ca orice familie modest` din Rom~nia, [i-au dorit s` [tiu o meserie pe principiul c` \n Rom~nia zilelor noastre po]i fi [omer f`r` [coal`.

Au preferat ca eu s` fac o [coal`, s` \nv`] o meserie. Nu am fost \ndemnat \nspre ceva anume, \ns` mi-au pus \n fa]` ideea asta.

Eu nu am spus nimic. Nu cred c` \]i g`se[ti sensul vie]ii p~n` \n 30 de ani, nu [tii ce se \nt~mpl` cu tine. Sunt cazuri \n care oamenii descoper` mai repede drumul [i sensul lor. Eu am descoperit mai t~rziu. P~n` [i fericirea este ascuns`. Este un mit care spune c` dragostea e ascuns` \n noi, pentru c` acolo ne uit`m cel mai rar.

La 19 ani visam s` ajung cine sunt acum.

C~nd ai \nceput s` te ui]i prima oar` \n tine?

ConnectR: Atunci c~nd am spus: “Gata, nu mai vreau altceva dec~t muzic`!”. Atunci m-am angajat \ntr-un studio, \n ideea paznicului la vie care trebuie s` m`n~nce struguri. Mi-am spus c` dac` voi lucra acolo, \mi voi pune \n practic` visul. Aveam 19 ani, lucram la Urban Records ca inginer de sunet [i visam s` ajung cine sunt acum.

De c~te ori ]i s-a \nt~mplat s` visezi [i visul s` devin` realitate?

ConnectR: Tot timpul.

Cateodat` simt c` Dumnezeu \mi d` prea mult. R`bdarea este un omagiu adus speran]ei. Nu ai cum s` speri dac` nu ai r`bdare, iar suferin]a este mai mare dec~t darul de a face minuni, pentru c`, de fiecare 

Stop to shop 19

iNtErviu dat` c~nd suferi, Dumnezeu \]i r`m~ne dator. Trebuie s` vezi sensul suferin]ei. Nimeni nu sufer` degeaba.

E[ti unul dintre pu]inii oameni care au \n]eles suferin]a ca pe un lucru pozitiv [i \n`l]`tor.

ConnectR: Smerenia m` face s` spun asta poate [i din cauza faptului c` \n momentul acesta \mi tr`iesc visul. Poate dac` tr`iam un insucces nu [tiu dac` mai aveam t`ria s` spun asta acum.

Ai sim]it c` Dumnezeu vorbe[te prin oameni?

ConnectR: Tot timpul Dumnezeu a lucrat prin oameni. Totul era un desen perfect chiar [i atunci c~nd eram dezn`d`jduit.

Ai pl~ns?

ConnectR: De foarte multe

E clar c` nu vreau s` mor dobitoc. Sunt un autodidact. ori. E frumos s` te descarci. E un sentiment unic. E o emo]ie nefabricat`, natural`. E bine c~nd pl~ngi, te descarci. {i c~nd pl~ngi de fericire, te descarci.

C~nd ai citit prima carte?

ConnectR: Prima carte mi-au pus-o p`rin]ii mei \n bra]e [i a fost Biblia. Dar dac` acum am din]i de lapte \n a-L cunoa[te pe Dum-

20 Stop to shop

nezeu, atunci nu aveam din]i deloc.

S`r`cia \i une[te pe oameni?

ConnectR: Iar pe al]ii \i dezbin`. Educa]ia spiritual` ]ine loc de educa]ie. Nu ai cum s` gre[e[ti dac` [tii cuv~ntul. Eu am primit cuv~ntul nu din Biblie, ci de la p`rin]ii mei. |l admiri pe Dan Puric [i `sta nu mai e un secret.

E[ti \ntr-o continu` autoprovocare. Un autodidact dornic s` \[i dep`[easc` limitele.

ConnectR: E clar c` nu vreau s` mor dobitoc. Asta [tiu sigur.

Sunt un autodidact. Mi-am dorit tot timpul s` nu fiu un dobitoc.

Ur`sc prostia. Este un principiu kantian care se bazeaz` pe trei ramuri mici: ce [tiu- care este teoretica vie]ii, ce pot- care este practica vie]ii [i ce cred. P`i cum pot eu s` cred dac` nu [tiu nimic? Miam spus atunci: “Bai, I got to know!”, trebuie s` [tiu. Nu po]i s` mori dobitoc \n via]a asta. Venind din Dristor, c` acolo am copil`rit, o zon` informa]ional redus`, infectat` de “bagabon]eal`”, p`rin]ii au sim]it asta [i au decis s` ne mut`m. |ntr-un final ne-am stabilit \ntr-un sector decent, unde am avut [ansa s` \l cunosc pe Brucner, un om c`ruia \i datorez peste 90% din ceea ce sunt azi. El m-a educat muzical [i tot de la el am \nv`]at c` trebuie s` \mi scriu versurile singur. |n hip-hop dac` nu \]i scrii versurile singur, nu exi[ti.

Trebuie s` vii cu un mesaj.

Poate de asta ai militat \mpotriva arti[tilor care nu au un mesaj.

ConnectR: Asta p~n` s` \n]eleg ce \nseamn` “Industry”.

Compromisul trebuie s` vin`. Dan Puric zicea c` sunt mai multe faze prin care trece un artist. Ultima e cea \n care vrei acreditare, s` ]i se ateste faptul c` e[ti artist. Vrei premii, vrei s` fii medaliat. |n acest context, va veni o perioad` \n care voi face ceea ce simt. E un prag la care nu am ajuns \nc`.

P`rin]ii mei – My Superheroes Poveste[te-mi cum ]i-ai convins p`rin]ii s` \]i dea banii de aloca]ie cu care urma s` \nregistrezi prima pies` \n studio?

ConnectR: Nu trebuia s` \i conving. Taic`-miu, de[i mi-a dat partea artistic`, [i-a luat rolul de tat` p~n` la cap`t [i \mi spunea s` muncesc. Dar mama, cel mai mare organiser, [tia absolut tot. |mi f`cea doar semn [i m` \ntreba c~t vreau [i \mi d`dea banii pe sub m~n`. |ntr-adev`r, aloca]ia era un venit de care depindeam cu to]ii, eu [i sora mea.

Ast`zi cred c` nu va ajunge o via]` s` \i dau tot ce mi-a dat. Am reu[it s` \i cump`r o cas`.

A fost cea mai mare bucurie a ta, casa.

ConnectR: Da. Pentru c` eram nevoi]i s` ne schimb`m mereu locuin]a. Mi-am spus c` ce nu am avut, trebuie s` am acum.

iNtErviu Ai suferit de pe urma faptului c` e[ti ]igan? Am sim]it c` \nc` din copil`rie a fost o suferin]` pentru tine [i, totodat`, o dorin]` de a le ar`ta celorlal]i c` nu conteaz` apartenen]a la o etnie, ci individul.

ConnectR: Se spune c` primul pas c`tre cunoa[tere, e necunoa[terea. |n prim` faz` nu am \n]eles de ce se \nt~mpla ce se \nt~mpla datorit` faptului c` eram \nchis la culoare.

Sufereai?

ConnectR: |n prim` faz` nu, \]i dai seama. Dup` ce am aflat motivul, da.

Foto: Ciprian Strugariu

De aia nu \n]elege nimeni de ce mi-am luat adida[i cu Mickey Mouse. Pentru c` nu am avut c~nd eram mic. Oricum, fericirea mamei vine odat` cu fericirea mea, propor]ional. Dac` eu sunt fericit, ea este [i mai fericit`.

Apropo de ei, mi-am f`cut acum un tatuaj…Fiecare copil a avut un supererou c~nd era mic. {i eu am avut, \ns` mi-am dat seama c`, de fapt, supereroii mei erau p`rin]ii mei. {i i-am tatuat. M` uit \n spate, cu mintea de acum, [i este fantastic cum au reu[it ei s` aib` grij` de noi. My superheroes. }i-ai tatuat tabloul de familie de acas`?

ConnectR: Da. Poza cu ei de acas`, din tablou. Tot vorbeam cu sora mea cine s` ia acel tablou.

P~n` la urm` i-am spus s`-l ia ea,

c` eu am s` mi-l fac aici (n.r. pe bra]). S` \i am forever. |i iubesc [i \i respect. E foarte important s` ai respect fa]` de p`rin]ii t`i. Mi se pare extraordinar s` cre[ti doi copii \n anumite condi]ii.

Ai avut momente \n care nu aveai dup` ce s` bei ap`…

ConnectR: Da. Lucrurile astea nu pot fi \n]elese de un om care are tot confortul.

ConnectR: Da, nu pot fi \n]elese.

“Uite, b`, lu’ `sta nu \i e ru[ine c` e ]igan!”

Cum ai aflat? Te-ai dus acas` la p`rin]i [i i-ai \ntrebat iar ei… ]i-au r`spuns…

ConnectR: Mi-au zis, \n primul r~nd, c` sunt rom~n. Sunt n`scut \n ]ara asta [i nu sunt diferit cu nimic. |ntr-adev`r, venim dintr-o etnie. |ns`, eu sunt n`scut \n ]ara asta, vorbesc limba asta… {i ]i-au dat puterea necesar`…

ConnectR: Categoric. Nu avea cine s` fac` asta \n locul lor. Nu \n]elegeam nimic. Nu vedeam firescul faptului. M`rindu-m`, au ap`rut frustr`rile iar, mai apoi, odat` cu v~rsta, \n]elepciunea asupra situa]iei.

Atunci mi-am spus c` nu trebuie s` mai fie o frustrare pentru mine [i dac` voi reu[i s` le transmit [i altora asta, poate se va schimba ceva pentru ur- 

Stop to shop 21

iNtErviu

Dar p~n` s` \]i c~[tigi aceast` demnitate, ai suferit?

ConnectR: Am suferit. Am suferit c` nu sunt \n]eles. Am suferit c` lumea nu reu[e[te s` fac` o selec]ie la nivel individual, pentru c` a[a mi se pare corect.

Am suferit. Da. Ai pierdut lucruri din cauza asta?

ConnectR: Oamenii. Rela]ii.

Iubiri. Da. Am avut frustr`ri, recunosc. Dar nu mai exist`.

From Nothing to Something.

C~t de mult ai muncit p~n` la prima apari]ie?

ConnectR: Dac` o lu`m pe episoade, a[ spune c` succesul meu a ap`rut odat` cu “Burning love”. Restul au fost adjuvante, nu au fost definitorii. P~n` acolo am avut colabor`ri. Am \nv`]at \ns` foarte multe de la mul]i oameni. De la Loredana Groza am \nv`]at enorm. |n permanen]` am scris versuri, orchestra]ii, am f`cut colabor`ri, am scris piesa“Opera]ie pe suflet deschis”, care a fost ca o lic`rire pe vre-

22 Stop to shop

Foto: Ciprian Strugariu

m`torul ]igan care a v`zut ac]iunea mea de la Music Channel.

“Uite b`i, lu’ `sta nu \i e ru[ine c` e ]igan!”. Asta a fost reac]ia lui, sunt sigur. E m~ndru s` poarte tricoul, ceva e cu el. Observ c` trebuie s` fii demn pentru a fi fericit. {i atunci, poate am trezit un interes \n ei.

mea Radio Contact.

Dar financiar?

ConnectR: Ei, nimic. P~n` la “Burning love” nu am avut nimic.

E un timp pentru toate. C~nd am lansat piesa la Music Channel am avut o atitudine \ndr`znea]`, poate pu]in pripit`, s` spun c` va fi Hit-ul anului 2009. {i a[a a fost.

Anul `sta ce preg`te[ti?

ConnectR: Un nou album care se va numi “From Nothing to Something” [i care, practic, cumuleaz` tot succesul meu de la “Burning love” \ncoace. |n mare, sunt zece piese, cu alte zece variante pe CD-ul al doilea, acustice, jazzy. Am vrut ca lumea s` \l cunoasc` [i altfel pe artis-

tul Connect-R, s` vad` cum se compune de fapt o pies`. Practic, noi a[a compunem piesa: de la armonie, de la ceva acustic iar, mai apoi, electroniz`m. Albumul va fi lansat \n septembrie la casa de discuri Roton [i atunci vom sus]ine un concert electro-acustic.

Un mare cadou pentru fanii t`i.

ConnectR: Da. |mi dau via]a pe scen`, sunt pentru ei. M-a impresionat o feti]` extraordinar, dup` un concert. Nu avea mai mult de 9 ani. A venit la mine [i mi-a dat o jum`tate de inim`. Zice: “uite, ca s` \]i aduci aminte de mine”. Aveam un ceas la m~n`, l-am scos [i i lam dat [i eu ca s` \[i aduc` [i

iNtErviu ea aminte de mine. Ea l-a tras [i zice: “E prea mult pentru mine. Nu pot s` primesc astfel de cadouri. ”. Totul se petrecea undeva \ntr-un sat. M` \ntreba mereu c~t cost` [i eu \ncercam s` \i spun c` nu conteaz`, iar ea replica c` nu poate primi ceva ce este mai scump dec~t cadoul ei. I-am spus \ntr-un final c` \n via]` obiectele nu conteaz`, c` e frumos s` le oferi. |ntr-un final a acceptat s` ia ceasul. Am fost uimit de acest copil. Practic, din asta tr`im.

Din \nc`rc`tura fanilor no[tri.

Pentru mine este cel mai puternic sentiment pe care l-am sim]it \n via]a mea.

|n momentele de selfish, m` \ntorc \n copil`rie. Sunt un nostalgic.

mentele de selfish m` duc acolo. O v`d pe mama, t~n`r`, frumoas` care nu avea cu cine s` m` lase c~nd pleca la munc` [i m` l`sa \n cas`. Am fost copil cu cheia de g~t (de[i le pierdeam pe toate) de la 5 ani.

Mama lucra la “Instititul de mase plastice” [i \mi amintesc [i acum c` ie[ea de la munc` \n jurul orei patru, la cinci ajungea acas`. Eu deja pe la patru jumate st`team pe balcon [i o a[teptam s` vin`. Iar c~nd o vedeam c` iese prin scara vecin`, fugeam la u[` [i o \ntrebam: “Mi-ai adus ceva bun?”.

Asta era prima \ntrebare c~nd intra pe u[`. Ce mi-a adus bun. {i \mi aducea ciocolat` cu nuc` de cocos sau Mars, pentru c` aveam o m`tu[` care avea un magazin [i mereu \mi trimitea c~te ceva bun prin ea.

E[ti un nostalgic.

ConnectR: M-ai nimerit. Un mare nostalgic. Am avut o copil`rie grea, dar a[ da orice s` mai am dou` zile din via]a aia, pe c~nd aveam 10 ani. Nu aveam responsabilit`]i, eram liber. Poate [i faptul c` nu aveam discern`m~ntul `sta de acum m` punea \ntr-o stare pur`.

Din dorin]a [i pofta asta nebun` de dulciuri [i totodat` a lipsurilor de acas`, ai furat 50 de lei de la tat`l t`u…

ConnectR: {i am cump`rat pentru to]i copiii dulciuri, de la alimentar`. Bomboane cu cafea, Eugenii, de toate. Ai mei nu au dat \n mine, dar atunci mi-am luat-o pe coaj`. Dup` aceea i s-a f`cut mil` lui taic`-miu, \i venea s` pl~ng` c` a dat \n mine iar eu l-am sim]it [i am profitat la maxim.

E un mijloc de evadare pentru tine?

ConnectR: Da, dar nu tr`iesc acolo. |ns`, \n mo-

E[ti un mic escroc sentimental?

ConnectR: Da, da, uneori.  I-am spus c` vreau pistol cu cap-

se [i mi-a luat. Amintiri frumoase.

She’s the lady.

Ce-]i dore[ti acum?

ConnectR: S`-mi iau cas`.

Le-am luat p`rin]ilor mei mai \nt~i, asta a fost primordial. S` aib` mama cas`.

Acum c` ]i-ai g`sit [i jum`tatea ai nevoie de casa ta…

ConnectR: Da, mi-am \nt~lnit jum`tatea. Este femeia care a reu[it s` m` \n]eleag` aproape la fel ca mama.

Seam`n` cu mama ta?

ConnectR: Da. Sunt ca dou` lacrimi. Sunt incredibile. Am~ndou` cu ordinea, cu priorit`]ile. {i m` \n]elege fantastic. E greu s` fii \n pozi]ia ei. Eu nu a[ fi putut. Sunt mai gelos din fire, nu am at~ta r`bdare. E cea mai de[teapt` fat` pe care am \nt~lnit-o. E \n]eleapt`. She’s a lady. |]i dore[ti copii?

ConnectR: Oauu. Da. O gr`dini]` ?

ConnectR: Dou`. Xzibit \ntr-un vers spunea: “When I look into your eyes, it’s like I live twice but in the same time”.

Este fantastic. Dac` vrei, uite, dintr-un sentiment de egoist, a[a, cum suntem noi oamenii `[tia, e fantastic spus s` tr`ie[ti de dou` ori \n acela[i timp.

C~t de frumos poate s` fie!?

Diana Rodan

Stop to shop 23

FaShioN world Lumea modei este fascinant` [i complex`. Fashion-ul are un rol esen]ial nu doar \n via]a cotidian`, dar [i \n film, teatru [i televiziune.

O ramur` \n care vestimenta]ia joac` unul dintre rolurile principale este emisiunea de televiziune. Marile produc]ii TV au un glamour aparte. Dincolo de subiect [i de actorii implica]i, ceea ce se vede pe sticl` nu ar avea acela[i farmec f`r` vestimenta]ie.

Pro TV ne \nc창nt` permanent cu astfel de produc]ii care reu[esc de fiecare dat` s` fac` audien]e fabuloase.

Secretul? Perfec]iunea detaliilor.

Vestimenta]ia

marilOr PrOdUc|ii de TeleviziUne 24 Stop to shop

FaShioN world Eniko Szanto este stilista show-urilor “Dansez pentru tine”, “Românii au talent” [i “Vocea României”. Ea [i echipa sa sunt “vinova]ii” pentru costumele fabuloase [i mereu surprinz`toare.

Din dorin]a de a uimi publicul Vestimenta]ia unor produc]ii de mare anvergur` presupune o preg`tire temeinic` \n prealabil \n ceea ce prive[te formatul show-ului, personalitatea [i stilul participan]ilor. “Acestea sunt produc]ii care se bazeaz` foarte mult pe o abordare realistic` at~t a reac]iilor concuren]ilor, c~t [i a stilului lor. Adic` nu transform`m pe nimeni \n ceea ce nu e, de dragul modei.”, explic` Eniko.

Fiecare costum conteaz` \n ecua]ia succesului, de la material [i p~n` la ultimul nasture.

“Dac` stai s` te g~nde[ti c` milioane de oameni se uit` la ce ai f`cut tu [i iau de bun` informa]ia pe care le-o dai, e important orice nasture, nu? |n marile formate, vestimenta]ia conteaz` mai mult din alt punct de vedere: influen]ezi publicul, dar \]i

dore[ti, mai presus de asta, s`-l uime[ti.”

Preg`tirile sunt permanente [i nu se opresc nici dup` terminarea unei edi]ii, cu at~t mai mult cu c~t urmeaz` alt sezon. E nevoie de pasiune, dedica]ie [i talent. Totul din respect pentru public. Fiecare format este atent studiat de stilist.

“De fapt, totul se adapteaz` la personaj, la rolul sau personalitatea lui. Construim o atmosfer`, o lume. Cred c` e prea mult s` spunem c` facem mod`. Aici e vorba de costume [i da, ele trebuie s` ]in` pasul cu realitatea, dar nu trebuie s` umbreasc` \n nici un fel personalitatea oamenilor care le poart`.”, declar` Eniko Szanto.

Pe aripile imagina]iei Dac` moda impune trend-uri, \n show-urile de televiziune ima-

gina]ia nu este neap`rat \ngr`dit` de regulile sezonului. Stilistul se poate juca cu materialele, culorile [i croielile.

“Am avut odat` curiozitatea s` [tiu cum s-ar vedea o jup` de h~rtie sub o dantel` transparent` [i i-am f`cut Iuliei V~ntur o asemenea rochie. Oricum, asta e munc` de echip`. Trebuie s` vorbe[ti cu colegii de la lumini, de exemplu, s` te asiguri c` se vede totul bine, c` nu "ard" (adic` nu sunt prea luminoase), etc.”, spune stilistul Pro TV.

afec]iunea publicului [i dragostea familiei Eniko simte din plin c~t de mult conteaz` c` a lucra \n PRO este ca [i cum ar tr`i \ntr-o mare familie. O familie care \[i iube[te membrii [i face totul cu pasiune [i dedica]ie. Iar asta se vede, mai apoi, \n audien]e.

Stop to shop 25

FaShioN world De multe ori, o pies` vestimentar` lansat` \n astfel de ocazii poate deveni trend setter. “|n PRO te sim]i ca \ntr-o familie. |nseamn` responsabilitate, dedicare [i dorin]a de a face performan]`. Fiecare din noi e o roti]` care-[i iube[te meseria. Ca [i designer, afec]iunea pe care o demonstreaz` publicul fa]` de un format te motiveaz` cel mai mult.

Bucuria [i pl`cerea pe care le po]i produce sunt cele mai importante pentru un om care lucreaz` \n televiziune. A[tep]i reac]iile publicului ca orice actor care a[teapt` aplauze la sf~r[it de pies`. Astea te ajut` s` mergi mai departe [i s` vrei s` le mul]ume[ti f`c~nd lucruri [i mai uimitoare.”, m`rturise[te stilista.

“Dansez pentru tine” Pentru Eniko, “Dansez pentru tine” este un proiect de suflet. “Cel mai solicitant [i cel din care am \nv`]at cel mai mult [i

26 Stop to shop

ca stilist [i ca om. Toate costumele care se fac sunt realizate \n echip`: coregraf+dansatori+produc`tor+stilist. Fiecare vine cu argumente. Sau contraargumente, dup` caz. Sunt unii oameni care n-au dansat niciodat` [i stresul lor e maxim.

A[a c`, uneori, ideea stilistic` e pe ultimul plan, prim~nd confortul. Ideal e s` faci o medie, un echilibru \ntre aceste dou` elemente, dar f`r` a for]a lucrurile.”

Costumele pentru balet sunt [i ele un challenge, mai ales c` se \ntruchipeaz` mereu personaje diferite [i se abordeaz` stiluri de dans complexe. La fel se \nt~mpl` [i \n cazul perechilor.

“Trebuie s` aju]i publicul s` vad` dincolo de costume [i lumini frumoase tr`irea [i emo]ia perechii.”, spune Eniko.

Tot la “Dansez pentru tine” o admir`m pe Iulia V~ntur care, \n fiecare edi]ie, surprinde prin ro-

chii unice, inedite. Despre acest aspect, Eniko m`rturise[te c` rochiile Iuliei au fost, de-a lungul timpului, at~t apreciate, c~t [i criticate. “Am avut seri de vineri \n care primeam zeci de mesaje cu "vreau [i eu rochia" sau mailuri [i scrisori de felicit`ri [i de ur`ri cu "la c~t mai multe asemenea emisiuni frumoase".

Pentru mine asta e important.

C~nd costumele, inclusiv rochia Iuliei, au func]ionat ca un tot unitar [i \mpreun` au creat [i au f`cut parte din aceea[i poveste.

Un stilist de televiziune cred c` e profesionist abia atunci c~nd are o viziune de ansamblu asupra emisiunii la care lucreaz`.”

Echipa este mare, atelierul are aproximativ 30 de oameni care sunt non-stop la datorie pe toat` perioada show-ului. Exist` [i dou` asistente, Hilke Muslim [i M`d`lina Rus, plus mul]i al]i colaboratori, \n functie de ce costume trebuie realizate. “La terminarea fiec`rei edi]ii inventariem costumele r`mase (unele se distrug - de exemplu la dans \n ap`) [i le p`str`m \n depozitele studiourilor MediaPro, ca la orice alte studiouri din lume.”

“Românii au talent” “Romanii au talent” e un proiect complet diferit, unde concurentul are [i primul [i ultimul cuv~nt at~t \n desf`[urarea num`rului, c~t [i \n vestimenta]ie. “Noi \i putem ajuta la crearea costumelor, dar nu putem interveni cu o alt` idee. E important, desigur, rolul costu-

FaShioN world mului [i ei sunt con[tien]i de asta. Toate costumele realizate de noi pentru final` au fost \n func]ie de ideea [i dorin]a concurentului.”, explic` Eniko.

“vocea României” Emisiunea reprezint` noul mega proiect al ProTV. Pentru vestimenta]ie, Eniko ne-a precizat c` se porne[te \n creare de la stilul fiec`rui jurat, construindu-se conform acestuia.

“Concuren]ii vor avea parte de schimb`ri, \n func]ie de dorin]a juratului care-i alege. Va fi spectacol 100%, c`ci fiecare din ei va dori s` epateze, s` demonstreze c` e capabil s` sus]in` un show, s` surprind`, s` fie cel mai bun. Nu vreau s` dezv`lui mai mult. Pot spune doar c` o asemenea emisiune e o mare provocare pentru un stilist.”.

Talentul, pasiunea [i dedica]ia unui designer de costume pentru mari produc]ii Tv sunt completate [i de studiu, documentare [i cultur`.

“Ca [i creator de costume, e[ti influen]at de tot ce [tii, de toat` informa]ia acumulat` de-a lungul vie]ii. Cel mai mult \mi place s` m` documentez din filme, \ntruc~t ele sunt foarte reprezentative pentru rela]ia actor-]inut`, dar normal c` istoria modei e biblia. Show-urile de afar` le urm`resc s`-mi fac o idee, c`ci e evident c` [i ei adapteaz` moda la personajele [i contextul lor social.”.

Text: Roxana Bichi[ Foto: Paul Diaconu

Stop to shop 27

FaShioN arChitECturE

Moda la Curtea Fran]ei versailles de la lUdOvic Xiv la revOlU|ia Francez~ (ii) (...)Practic, atunci când vorbim de moda feminin` de la Curtea lui Ludovic XV descriem o perioad` \n care femeile deveniser` spaima so]ilor, demolatoarele caselor [i chinul f`r` margini al trec`torilor. Pentru un tablou cât mai fidel, ar trebui s` ne d`m seama c` dou` femei nu puteau s` mearg` una lâng` alta f`r` a ocupa \ntreg spa]iul.

28 Stop to shop

ludovic XV [i extremele

nou` form` de decorare a ]inutelor ia locul broderiilor elaborate.

Dac` \n timpul domniei lui Ludovic XIV moda era solemn` [i somptuoas`, \n perioada 1715 – 1774, c~nd tronul era ocupat de Ludovic XV, totul ia o alt` turnur`.

Moda poate fi caracterizat` ca fiind frivol` [i dus` la extreme. Era ca [i cum societatea, abia ie[it` de sub influen]a strict` a Doamnei de Maintenon, sim]ind nevoia s` celebreze acest lucru o luase razna, [oc~nd pentru aproape un secol, p~n` la Revolu]ie.

Schimbarea vestimentar` debuteaz` cu materialele folosite.

Brocarturile grele [i m`tasea tare sunt \nlocuite cu m`tasea moale, cu brocarturi sub form` de mici buchete florale sau brocarturi cu aplica]ii \n culori deschise, cu printuri colorate din bumbac [i dantele simple. Panglicile se folosesc \n continuare, dar nu at~t de mult ca \nainte, fiind adesea combinate cu flori artificiale. Aceast`

Demolatoarele caselor [i spaima so]ilor Ca [i \n cazul lui Ludovic XIV, elementul de baz` \n moda feminin` era crinolina. |ns`, \n perioada lui Ludovic XV dimensiunile ei ating 1,8 metri \n diametru.

Crinolinele se amplific` la nivelul [oldurilor [i \n partea din spate, fiind creat un tip special de rochie care s` le acopere. Spre deosebire de alte trenduri, cel al crinoliniei a fost introdus \n moda francez`. “Vinovate” sunt dou` englezoaice care [i-au f`cut apari]ia la Gr`dinile Tuileries purt~nd crinoline. Ele au creat at~t de mult` \nc~ntare, \nc~t din entuziasm [i curiozitate au ajuns s` fie asaltate la propriu, av~nd nevoie de protec]ia gardienilor.

Stilul crinolinelor a c`p`tat numele de “criard”, din cauza zgomotului pe care rochia \l f`cea

FaShioN arChitECturE atunci c~nd femeia se mi[ca.

C~nd au atins apogeul dimensiunii, s-a creat un schelet din oase de balen` pentru sus]inerea crinolinei. Aspectul era hilar, femeile ar`t~nd ca un balon mi[c`tor. La Curte, pentru ca doamnele s` poat` lua loc pe scaune sau pe canapele, regele a dat ordin ca bra]ele mobilierului s` fie \nl`turate. Mai mult, a fost elaborat` o lege care interzicea prin]eselor s` \[i apropie scaunele de cel al reginei, evit~nd astfel lovirea crinolinelor \ntre ele.

Practic, atunci c~nd vorbim de moda feminin` de la Curtea lui Ludovic XV descriem o perioad` \n care femeile deveniser` spaima so]ilor, demolatoarele caselor [i chinul f`r` margini al trec`torilor. Pentru un tablou c~t mai fidel, ar trebui s` ne d`m seama c` dou` femei nu puteau s` mearg` una l~ng` alta f`r` a ocupa \ntreg spa]iul. O poveste amuzant` a fost cea relatat` de un marinar care, dorind s` dep`[easc` dou` doamne aflate la plimbare pe o strad` din Paris, a avut o mare dilem`: pe unde, din moment ce strada, dintr-o parte \n alta, era ocupat` de cele dou`. Solu]ia? A s`rit printre ele, peste spa]iul format de cele dou` crinoline, asemeni unui gard de obstacole. |n ceea ce prive[te rochia \n sine, ea a suferit foarte pu]ine modific`ri \n perioada domniei lui Ludovic XV. Acestea au fost la nivel de materiale [i decorare.

Gulerele ornamentale au luat locul benzilor brodate, fiind realizate din acela[i material ca fusta

sau din dantel`. Rochia de deasupra nu mai avea tren`. |n zona coatelor, m~necile erau str~nse cu o abunden]` de volane. |n zona liber` a g~tului se aplica adesea o dantel`. Rochia special creat` pentru crinolin` era denumit` “robe volontes�. Ea pleca mai degrab` din zona de deschidere a g~tului, dec~t direct din partea din fa]`, av~nd o coad` mare \n spate, fiind nedelimitat` \n zona taliei. Era realizat` din materialele \n trend. Ca [i decora]iuni se foloseau buc`]i de dantel` sau voal, cusute rotund, [i panglici combinate cu flori artificiale. Tinerele purtau ]inute realizate din voal alb sau muselin` brodat`, pus` peste o m`tase colorat`. M~necile erau str~nse \n partea de sus [i largi \n zona cotului, unde se accesorizau cu volane din dantel`. La g~t aveau dantel`, aplicat` sub form` de cerc.

Pentru perioadele reci se purta o mantie scurt`, fabricat`

din m`tase u[oar` [i colorat`, cu glug`. Erau \n vog` [i mantiile lungi, cu o glug` care putea s` acopere fa]a, dac` avea din croial` un cerc din alam`. Iarna predominau bl`nurile [i man[oanele largi pentru protec]ia m~inilor. |n materie de p`r, aranjarea acestuia devenise o art`. Femeile puneau mare pre] pe coafur`. De exemplu, Contesa de Mailly dormea noaptea cu p`rul aranjat [i cu toate diamantele care-i accesorizau coafura. De altfel, nu era ie[it din comun ca o doamn` s` \[i p`streze cocul chiar [i pentru o lun`. La mod` se aflau buclele mari iar, dac` se impunea, se ad`ugau me[e. Totul se pudra [i se decora cu funde imense, panglici, flori [i pene. Nici machiajul nu era uitat: pudr`, ruj [i ab]ibilduri pentru fa]`.

Acesta a fost secolul evantaiului, de[i el fusese folosit \n Fran]a \nc` de la introducerea lui de c`tre Catherina de Medici.

Dar, \n timpul domniei lui Ludovic

Stop to shop 29

FaShioN arChitECturE

XV, evantaiul a devenit o oper` de art`. Era lucrat de mari arti[ti, din cele mai fine materiale, [i decorat \n consecin]a, de la buc`]i de filde[ p~n` la perle.

Bijuteriile \[i aveau locul lor de cinste. Rubine, smaralde [i diamante, toate se montau \n aur, sub forme [i modele care s` le pun` c~t mai bine \n eviden]`.

Acum apare pentru prima dat` imita]ia pietrelor pre]ioase.

schimb`ri [i \n cazul domnilor Principala modificare din moda masculin` \n timpul lui Ludovic XV a fost \n ce prive[te lungimea [i plenitudinea hainei.

A[a cum cre[tea dimensiunea crinolinei la doamne, \n acela[i mod se m`rea larghe]ea jachetei masculine. Aceasta era fixat` cu vatir, dar [i prin a[ezarea unui brocart tare la col]urile [oldurilor.

Vesta era \nc` lung`, cu patru nasturi pe linia taliei, purtat` deschis` \n zona g~tului pentru a l`sa la vedere volanele c`m`[ii [i cravata realizat` din dantel` de o calitate excep]ional`. Vesta se fixa cu o fund` neagr` din catifea, care era adesea parte din pan-

30 Stop to shop

glica folosit` pentru a lega coada perucii pudrate. Haina [i vesta erau brodate [i decorate din plin cu dantel` galben`, cu o margine aurit` \n partea de jos a vestei.

Buzunarele, cu clape ad~nci [i man[ete \ntoarse, erau prinse de hain` prin trei p~n` la cinci nasturi realiza]i din bijuterii. M~necile erau finisate cu volane din mult` dantel`, care c`deau [i peste palmele purt`torului. Pantalonii scur]i au pierdut mult din volum [i se poart` str~n[i la genunchi, unde erau \nchi[i cu c~]iva nasturi. Decora]ia cu panglic` a fost \nlocuit` cu nasturi, aproape \n fiecare caz. O sabie era ata[at` acestui gen de costuma]ie. Pe timp de iarn`, b`rba]ii purtau paltoane lungi. Ciorapii se poart` peste man[eta pantalonilor. Pantofii r`m~n jo[i, \ns` tocul este mult mai \nalt, fiind pictat ro[u.

Perucile cu bucle mari ies din mod` \n timpul domniei lui Ludovic XV, locul lor fiind luat de perucile pudrate, cu coad`. P`l`riile erau \n trend [i aveau tot trei col]uri, \ns` cu margini mai \nguste. Acestea se fastonau cu rozete netede din panglic`, f`r` acea pan` din timpul lui Ludovic XIV. P`l`riile se purtau cel mai frecvent \n m~n`, pentru a nu deranja peruca.

celebra amant` Nu se poate vorbi despre Ludovic XV f`r` a fi amintit` celebra sa amant`, Madame de Pompadour. Provenit` dintr-o familie de bancheri parizieni, era considerat` una dintre cele mai fru-

moase femei din acea vreme. Urmare a acestui fapt, dar [i datorit` educa]iei rafinate pe care a primit-o, la v~rsta de 24 de ani devine amanta regelui. El a \nnobilat-o, devenind Marchiza de Pompadour. Chiar dac` pasiunea regelui pentru ea nu a durat dec~t 5 ani, au r`mas prieteni p~n` la moartea ei, \n 1764. Madame de Pompadour a [tiut s` \i ofere momente pl`cute lui Ludovic, cunoscut ca fiind extrem de timid \n ciuda faptului c` era o persoan` inteligent` [i cu un fizic prezentabil. Ea a avut o influen]` notabil` vis-à -vis de rela]ia regelui cu arta [i de realiz`rile \n acest sens din perioada domniei lui. De altfel, \n prezent, casa ei din Paris, decorat` \n stilul floral Rococo este Palatul Preziden]ial. Patroana artelor [i a literaturii (prieten` cu Voltaire, Jean-Baptiste Pigalle, Ange-Jacques Gabriel – arhitectul [ef al regelui), Marchiza a avut [i o influen]` semnificativ` \n mod`. Punctul maxim atins a fost \n 1750 c~nd a domnit la Curte ca [i arbitru al modei. |n num`rul urm`tor vom afla ce a \nsemnat pentru mod` domnia lui Ludovic XVI. Roxana Bichi[

FaShioN

Rochie alb` din m`tase satinat`.

Rochia este evazat`, cu decolteu \n volane, b`rcu]`, pe care sunt aplicate flori din organza, de diferite culori. Rochia are buzunare ample, aplicate \n fa]`. (180 RON) www.fancycouture.ro

32 Stop to shop

FaShioN

Bluz` din m`tase natural`, cu imprimeu floral. Bluza are un decolteu ad창nc. |n zona taliei se \ncheie cu nasturi mici. Decolteul are un guler dublu ce se leag` \ntr-o fund`, \n zona taliei. (120 RON) Pantaloni de satin, largi, de form` conic`.

Pantalonii au buzunare laterale [i cute \n talie.

(120 RON) www.fancycouture.ro Stop to shop 33

NEwS From...

Cercei meli melo 9,99 RON

Colier meli melo 29,99 RON

ochelari meli melo 29,99 RON

inel meli melo 9,99 RON

Geant` meli melo 99,99 RON

Ceas meli melo 79,99 RON

34 Stop to shop

Br`]ar` (set 3 buc.) meli melo 19,99 RON

Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.

FaShioN

Rochie corai, cu pense \n talie. Rochia are m창neci ample, prinse cu barete din acela[i material [i buzunare mari aplicate.

Rochia este accesorizat` cu o e[arf` din voal. (190 RON) www.fancycouture.ro 36 Stop to shop

FaShioN

Rochie din tull, dreapt`, c`ptu[it` cu m`tase natural`. Rochia este dintr-un imprimeu floral \n culorile bej, bleumarin [i alb. Pe um`r are aplicate flori. Rochia este prev`zut` cu un cordon din tull, cu o floare ampl`. (200 RON) www.fancycouture.ro Stop to shop 37

FaShioN

Rochie din voal de m`tase neagr`, cu imprimeuri florale \n culori precum turcoaz, corai [i mov, c`ptu[it` cu voal de bumbac mov. Rochia este cu spatele gol. Decolteul este ad창nc, p창n` \n talie, cu bretele pe dup` g창t. |n talie este \ncre]it`. (270 RON) www.fancycouture.ro 38 Stop to shop

gENtlEmEN’S agrEEmENt

Adina Buzatu: “Nu ocoli exploziile de culoare [i cele de printuri.”

Exclusiv \n magazinele TRENDS

by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro Stop to shop 39

gENtlEmEN’S agrEEmENt

Adina Buzatu: “Pantalonii din bumbac, sufleca]i, vor ar`ta cool.”

Exclusiv \n magazinele TRENDS

by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro 40 Stop to shop

gENtlEmEN’S agrEEmENt

Adina Buzatu: “|nfrunt` zilele toride purtând c`m`[i din batist de bumbac.”

Exclusiv \n magazinele TRENDS

by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro Stop to shop 41

gENtlEmEN’S agrEEmENt

Adina Buzatu: “Ap`r`-te de soare cu p`l`rii chic, care \]i vor completa outfit-ul.”

Exclusiv \n magazinele TRENDS

by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro 42 Stop to shop

gENtlEmEN’S agrEEmENt

Adina Buzatu: “O e[arf` purtat` la un tricou polo va schimba \n totalitate aerul ]inutei.”

Exclusiv \n magazinele TRENDS

by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro Stop to shop 43

MINI a oferit bucure[tenilor un eveniment-surpriz.

Timp de o sptmn, Capitala a fost gazda unei serii de experien]e inedite.

Invita]ii speciali [i trectorii au intrat \n contact cu acel “savoir vivre” marca MINI: cultur, week-end alturi de prieteni, clubbing, shopping-uri exclusiviste de parfumuri, fashion, bijuterii, ceasuri [i evenimente gastronomice.

44 Stop to shop

experien\a

Foto: Florin Vitzman

EvENimENt

ini m la maxim

un brand nonconformist

MINI s-a pozi]ionat ca artist al evenimentelor neconven]ionale, iubitorul artei contemporane, al experien]elor inedite, expresia bucuriei [i a pl`cerii de a tr`i într-un automobil care nu trece niciodat` neobservat. MINI sus]ine evenimente culturale contemporane în întreaga lume, dar nu uit` niciodat` de pl`cerile unui shopping

sau de bucuria de a savura propunerile restaurantelor hot din ora[ele pe care le vizitezi.

conceptul Mini TaXi

Un num`r impresionant de MINI TAXI, printre care [i modelele MINI Cabrio [i MINI Countryman, a purtat trec`torii dispu[i s` participe la experien]e MINI c`tre concerte de jazz, c`tre centrul

EvENimENt

Foto: Florin Vitzman

Foto: Florin Vitzman

Foto: Florin Vitzman

vechi [i cluburile preferate, cu pit stop la o cafenea exclusivist` avanpost MINI pe perioada verii.

Surpriza din cafenea a fost c`, pe l~ng` re]etele speciale din MINI MENIURI, invita]ii puteau admira o expozi]ie de fotografie semnat` Tudor Cucu. Artistul, \n drumurile sale Paris - New York – Bucure[ti, a surprins spiritul MINI în zeci de imagini de excep]ie, fotografie de art` [i lifestyle, o pastil` concentrat` de lifestyle.

Amatorii petrecerilor de weekend au avut surpriza de a avea [oferi personali pe durata nop]ii, pentru a vizita cluburile preferate, în vreme ce iubitorii spa]iilor din centrul vechi au putut ajunge rapid, la bordul a peste 200 de cai putere, c`tre destina]ia favorit`.

Private shopping, premier` \n Rom~nia

surprindere sau invita]i speciali ai unor evenimente cu circuit închis.

MINI a fost în Bucure[ti „la el acas`” [i a reu[it s` atrag` prin experimentul inedit.”, au declarat organizatorii. S`pt`mâna s-a încheiat cu un eveniment privat de Live Cooking, cu 50 de invita]i speciali. Loca]ia a fost complet regândit` [i transformat` pentru seara evenimentului într-un MINI LOUNGE, pentru a primi oaspe]i de excep]ie: invita]i din mediul de afaceri, marketing, avocatur`, design, pres` [i fotografie. “A fost o sear` de networking [i savoire vivre, pentru oameni care împ`rt`[esc gusturi sau valori comune, înconjura]i de dialoguri savuroase, vinuri de colec]ie [i gastronomie la cel mai înalt nivel.”, au conchis organizatorii. (R.B.)

S`pt`mâna MINI a inclus [i evenimente private, cu circuit închis. Conceptul MINI private shopping a reprezentat o premier` pentru pia]a din România [i a fost primit cu interes de invita]ii speciali. Avanpremiere ale reducerilor de var` cu discount-uri speciale, în spiritul „MINI prices Maxi style”, vizion`ri private de colec]ii de lux, [oferi personali [i invita]i de excep]ie s-au bucurat la maxim de s`pt`mâna MINI. “MINI nu este un brand conven]ional, a[adar au fost gândite [i oferite experien]e pe m`sur`, în cel mai pur stil al brandului, prin mecanisme care au apelat la spontaneitatea [i deschiderea celor invita]i, fie c` ace[tia au fost trec`tori lua]i prin

Stop to shop 45

SpECial

FAShION, GLAMOUR & STyLE

Fashion Fridays “Fashion Fridays” este un concept inedit, prin care organizatorii \[i propun s` aduc` moda mai aproape de privitor. Astfel, \n aceast` var`, Timi[oara a devenit gazda a trei edi]ii noi de mod` pur rom~neasc`. Prin “Fashion Fridays”, publicul are prilejul de a admira colec]iile sezonului de var` 2011 ale unor designeri cunoscu]i din Bucure[ti [i Timi[oara.

Cea dint~i edi]ie a adus pe podium crea]ii semnate de Mirela Diaconu, Elena Popescu [i M12. Accesoriile vestimenta]iilor au purtat semnatura

46 Stop to shop

Essenza iar, ca un plus \n cadrul evenimentului, publicul a admirat [i o serie de fotografii expuse de Andrei Enulescu.

SOUL PRINTS Mirela Diaconu a prezentat colec]ia SOUL PRINTS. Cei prezen]i au admirat crea]ii fascinante, metamorfoze ale unor amprente suflete[ti transpuse \n forme unice, feminine [i surprinz`toare.

"Primele secunde din momentul c~nd deschizi ochii diminea]a [i trezirea efectiv`

sunt clipele c~nd amprentele sufletului sunt perfect vizibile... apoi, totul se pierde \n zi... Este cel mai minunat sentiment, c~nd totul este posibil, c~nd diferen]a dintre realitate [i fic]iune este insesizabil`...", declar` designer-ul.

ROSE Elena Popescu a adus pe scen` o colec]ie nou`, special creat` pentru “Fashion Fridays”.

ROSE, o colec]ie de var`, are ca target femeia romantic`, plin` de puritate [i feminitate.

SpECial

“Colec]ia cuprinde ]inute din materiale vaporoase, organza [i m`tase natural` 100%, cu linii de croi simple [i volume ample.” a spus Elena despre crea]iile sale.

Culorile predominante sunt: portocaliu, alb, lila, turqoise, coral. |ntreaga colec]ie este definit` de mai multe modele de trandafiri stiliza]i, hand-made.

EASE MunuDoi, un duo creativ, ofer` un "nonconformism comercial" [i vine \n \nt~mpinarea con-

sumatorului cu serii limitate de produse.

“Colec]ia EASE se pozi]ioneaz` \ntr-un mediu steril, curat, unde nu exist` gravita]ie. Personajul plute[te \ntre lumi, \ntrun univers ambiguu, cu decupaje, care marcheaz` ie[iri, sc`p`ri; cu linii redate de paspoale ce sunt, de fapt, trecerile, pun]ile; cu bile care devin u[oare, sfid~nd gravita]ia.”, declar` designerii.

Colec]ia a fascinat publicul, dezv`luind crea]ii asemeni unui puzzle-concept bazat pe deconstruc]ia formei, un puzzle haotic,

nerezolvabil, \n care decupajele sunt completate cu forme noi, str`ine, p`r]i din alt puzzle, \n care imaginea final` este una nea[teptat`.

Culorile predominante turquoise-ul, orange-ul [i rozul piersic` sunt estompate de griuri colorate [i negru, iar printurile grafice completeaz` aspectul minimal al colec]iei.

“Fashion Fridays” va continua cu noi edi]ii prin care organizatorii promit s` ofere mai mult dec~t mod`.

Text: Roxana Bichi[ Foto: Enulescu Andrei

Stop to shop 47

trENdS...

Tendin]ele toamn`-iarn` \n hair styling

Hair stilistul Cristi Pascu ...are grij de look-ul tu

48 Stop to shop

Este august [i, oric~t de mult am vrea s` nu ne g~ndim la acest aspect, din p`cate toamna ne bate la u[`. A[a cum moda are tendin]ele sale de sezon, [i \n materie de hair styling se aplic` acelea[i reguli.

Stop To Shop l-a invitat pe hair stilistul Cristi Pascu s` ofere c~teva sfaturi esen]iale. |ns`, \nainte de orice discu]ie despre tendin]e, Cristi a dorit s` ne atrag` aten]ia asupra importan]ei \ntre]inerii corecte a p`rului.

“Regula num`rul 1 este hidratarea, \n cazul p`rului lung, [i sp`latul, \n cel al p`rului scurt.

De regul`, femeile cu p`rul lung au o problem` major`: v~rfurile uscate [i deteriorate. De aceea, este foarte important ca o femeie s` [tie ce tip de p`r are [i cum s`-l hidrateze (conditioner, m`[ti, etc.)”.

Persoanele iubitoare de culori reci sunt sf`tuite s` aleag` [i variantele de culori u[or cenu[ii ca blond \nchis cenu[iu sau [aten cenu[iu, potrivite sezonului mai rece.

“Exist` romanticele incurabile. Pentru ele, noile tendin]e sunt nuna]ele de ar`miu \nchis [i marourile calde ("ciocolata cu lapte" )”, explic` stilistul.

La ve[nica dilem`: “p`r lung sau scurt?”, Cristi Pascu este de p`rere c` “\nainte de orice mod`, trebuie s` por]i ce-]i st` ]ie bine [i abia apoi ne raport`m la tendin]ele sezonului.”.

|n trend

schimbarea de look

|n sezonul toamn` - iarn` 2011, se poart` culori de la maron glacé p~n` la bej \nchis.

Fiecare \[i dore[te, la un moment dat, ceva nou: o schimbare

trENdS... \n garderob` sau o remodelare a podoabei capilare. |n ceea ce prive[te culoarea p`rului, Cristi Pascu consider` c` o schimbare trebuie s` ]in` seama de nuan]a tenului, forma fe]ei, culoarea ochilor, textura p`rului [i de calitatea acestuia.

“Este mult mai indicat s` apel`m la cineva cu experien]` \n domeniu [i abia apoi s` ne decidem.”

m`[tile naturale M`[tile naturale pentru p`r sunt un bun aliat.

“Tehnologiile moderne \ncearc` reproducerea a ceea ce natura face de mii de ani. Nu spun c` m`[tile [i tratamentele

ar fi proaste. NICI VORB@! Dar, cu siguran]`, uleiul de ricin va fi excep]ional pentru r`d`cina firului de p`r. {i alte tratamente naturiste, testate de bunicile [i mamele noastre, au dat rezultate foarte bune de-a lungul timpului. A[a c`, f`r` fric`!”

Tehnologie modern` A[a cum este [i firesc, Cristi Pascu face tot posibilul s` fie cu un pas \naintea dorin]elor clien]ilor s`i, motiv pentru care a achizi]ionat un aparat care ajut` la \ns`n`to[irea firului de p`r.

“S-a constatat, \n urma unor studii pe ape termale, c` exist`

\n Japonia unele izvoare ce pur [i simplu las` p`rul foarte m`t`sos! Analiza a fost urm`toarea: apa este decalcifiat`, f`r` bacterii [i impurit`]i, fiind ionizat`, datorit` rocilor din zon`. Acest lucru face [i acest aparat, dar cu ajutorul electronicii. Astfel apa, av~nd aceste calit`]i, determin` cuticula firului de p`r, oric~t ar fi de "ciufulit`", s` se \nchid`. Aspectul p`rului devine din nou lucios [i m`t`sos, permi]~nd piept`nului s` treac` prin el f`r` s` se aga]e sau s` se aud` cum rupe anumite fire. Repetarea acestui procedeu duce inevitabil la o \mbun`t`]ire spectaculoas` a firului de p`r.”

Roxana Bichi[

Stop to shop 49

toShop

Shop ‘till you drop!

rochie BsB 249,90 RON

maiou BsB 101,50 RON Bluz` tina r 49 RON

Fust` BsB 101,50 RON

Colier, br`]ar`, cercei [i inel Zoppini YoU&me pre] la cerere Fust` tina r 85 RON

sandale mUsette 359,20 RON

Balerini otter 206 RON

plic mUsette 349 RON sandale otter 419 RON

sandale mUsette 499 RON

Geant` mUsette 699 RON

50 Stop to shop

{edi]a foto a fost realizat` cu sprijinul t&t ConsUltinG dealer autorizat Panasonic – Unirea Shopping Center Etaj 3 - Corp Central

Shop ‘till you drop!

Bijuterii ZaBle, colec]ia starlovers o YoU&me l`n]isor - 255 RON, cercei - 240 RON, br`]ar` - 195 RON

t Shop

rochie maYsha 69,99 RON

Bluz` maYsha 31,49 RON

l`n]i[or, br`]ar` [i cercei manUel Zed, colec]ia Blade YoU&me pre] la cerere

rochie mario 379 RON pantaloni Fox 79,90 RON

Geant` otter 299 RON

Geant` otter 299 RON sandale otter 125 RON

papuci otter 343 RON

sandale hoUse oF art 49,90 RON

sandale Bata 99,90 RON

Aparat foto folosit: panasonic dmC-FZ100ep-K - optic 24x, lentile 25mm ultra wide, Full-hD, procesor Venus FhD, Intelligent Resolution.

Stop to shop 51

toShop

Shop ‘till you drop!

l`n]i[or, br`]ar` [i cercei ZaBle, colec]ia starlovers stelle YoU&me pre] la cerere

Bluz` mario 179 RON

Colier, br`]ar` [i cercei manUel Zed, colec]ia sUnnY YoU&me pre] la cerere

Bluz` mario 159 RON Fust` deFaCto 99,90 RON

salopet` Fox 49,90 RON

Geant` Fox 54,90 RON

pantaloni deFaCto 89,90 RON

Geant` otter 149 RON

sandale hoUse oF art 39,90 RON

papuci Bata 249,90 RON

52 Stop to shop

sandale Bata 259,90 RON

{edi]a foto a fost realizat` cu sprijinul t&t ConsUltinG dealer autorizat Panasonic – Unirea Shopping Center Etaj 3 - Corp Central

toShop

Shop ‘till you drop! p`l`rie hoUse oF art 19,90 RON

Costum baie id sarrieri slip: 175 RON sutien: 175 RON Geant` Fox 54,90 RON

Costum baie Bella ChiC 70 RON pareo Bella ChiC 50 RON

Costum baie Bella ChiC 70 RON

Geant` hoUse oF art 79,90 RON

Geant` Bata 129,90 RON

sandale otter 119 RON

pareo Bella ChiC 50 RON

Costum baie id sarrieri slip: 31 RON sutien: 47 RON Costum baie id sarrieri slip: 90 RON sutien: 90 RON

Geant` otter 96 RON

sandale Bata 149,90 RON

Aparat foto folosit: panasonic dmC-FZ100ep-K - optic 24x, lentile 25mm ultra wide, Full-hD, procesor Venus FhD, Intelligent Resolution.

Stop to shop 53

toShop C`ma[` hoUse oF art 49,90 RON

Shop ‘till you drop!

tricou Cavaliere 149,90 RON

tricou Cavaliere 109,90 RON

C`ma[` hoUse oF art 59,90 RON

tricou Fox 39,90 RON

pantaloni hoUse oF art 89,90 RON

Blugi Cavaliere 279,90 RON

pantaloni Fox 54,90 RON

sandale Bata 199,90 RON pantofi sport otter 279 RON

54 Stop to shop

tricou BiGotti 250 RON

pantofi sport Bata 199,90 RON

{edi]a foto a fost realizat` cu sprijinul t&t ConsUltinG dealer autorizat Panasonic – Unirea Shopping Center Etaj 3 - Corp Central

toShop

Shop ‘till you drop!

C`ma[` BiGotti 330 RON

tricou espansivo 79,90 RON

tricou deFaCto 54,90 RON

tricou espansivo 49,90 RON

C`ma[` espansivo 74,90 RON

pantaloni deFaCto 59,90 RON pantaloni Cavaliere 229,90 RON pantaloni espansivo 79,90 RON pantofi Bata 199,90 RON pantofi otter 230 RON

pantaloni espansivo 79,90 RON

sandale Bata 219,90 RON pantofi sport Bata 179,90 RON

Aparat foto folosit: panasonic dmC-FZ100ep-K - optic 24x, lentile 25mm ultra wide, Full-hD, procesor Venus FhD, Intelligent Resolution.

Stop to shop 55

iStoria bijutEriilor

Bijuteriile Familiei

romanov (i)

56 Stop to shop

O istorie furtunoas`. Urma[i ai lui Ivan cel Groaznic.

Beneficiari ai titulaturii de “]ar”, un titlu derivat de la Cezar. O domnie de 300 de ani.

Momente istorice importante. |nflorire artistic` [i cultural`. Noi mentalit`]i. Opulen]`. Ace[tia sunt Romanovii. De la Petru cel Mare pân` la Nicolae al II-lea, Familia Romanov a schimbat istoria Rusiei.

Al`turi de actele istorice, ei au l`sat \n urm` [i o mo[tenire de mare valoare: bijuteriile Romanov sau, a[a cum sunt cunoscute azi, “Fondul de Diamant al Statului”.

iStoria bijutEriilor

B

ijuteriile Romanovilor au devenit subiect de interes abia dup` ce familia a pierdut puterea. Istoria bijuteriilor ruse[ti \ncepe \n urm` cu peste o mie de ani. Totu[i, abia odat` cu Petru cel Mare au avut loc adev`rate inova]ii care au schimbat pentru totdeauna stilul bijuteriilor ruse[ti. Examin~nd bijuteriile Romanovilor este simplu a fi identificate curentele Rococo, Bizantin [i Neoclasic. |n 1719, }arul Petru I a pus bazele primei versiuni a ceea ce azi este “Fondul de Diamant al Statului”. El s-a g~ndit c` trebuie s` existe un fond permanent care s` g`zduiasc` nu doar colec]iile de bijuterii ale Familiei Romanov, ci ale \ntregii Rusii. Petru a l`sat \n acest Fond at~t piesele folosite la \ncoronare, c~t [i multe colec]ii importante din secolele XV, XVI [i XVII. Comoara a fost g`zduit` \ntr-o camer` special`, securizat`, din Palatul de Iarn` de la Sankt Petersburg, denumit` \ntai Renteria, iar ulterior “Camera de Diamant”. |n 1914, sub amenin]area invaziei nem]e[ti din Primul R`zboi Mondial, \ntreaga colec]ie a fost trimis` la Moscova. Acolo s-a depozitat \n seifuri. |ns`, Revolu]ia de la 1917 [i R`zboiul Civil rusesc au f`cut ca povestea bijuteriilor s` se complice. Pentru o perioad`, existen]a lor a fost dat` uit`rii, pentru ca \n 1926 s` fie redescoperite la Kremlin. Cutiile au fost deschise, piesele catalogate [i fotografiate. O mare parte a fost v~ndut` unui consor]iu american, iar 70% din colec]ia origi-

nal` a fost scoas` la licita]ie \n 1927 la Casa de Licita]ii Christie din Londra. Astfel, bijuteriile au plecat c`tre destina]ii de pe \ntreg mapamondul, pierz~ndu-[i urma.

Multe dintre loca]ii nu se cunosc nici \n prezent. |n total, \ntre 1920-1930, 569 piese din colec]ia “Fondului de Diamant”, care cuprindea 773 de piese, au fost v~ndute. Piesele r`mase, care sunt cele mai importante din punct de vedere istoric [i artistic, includ [i parura de \ncoronare [i o colec]ie de bijuterii din secolele XVIII [i XIX. Ele au fost expuse pentru prima dat` \n 1967, la aniversarea a 50 de ani de la Revolu]ie. De la c`derea comunismului, bijuteriile sunt la dispozi]ia publicului la “Muzeul Armelor Kremlin” din Moscova. Din p`cate, \ns`, piesele care au ajuns \n posesia descenden]ilor Familiei Romanov sunt v~ndute cu regularitate la licita]ii. De exemplu, \n noiembrie 2009 Casa Christie a licitat aproape 100 de piese, cu pre] de pornire de 1 milion de lire

bucata. |n 2010, c~teva dintre arhivele Serviciului Britanic de Securitate au fost declasificate [i sa aflat c` \n 1920 bol[evicii au f`cut contraband` \n Anglia cu bijuterii \n valoare de 40.000 de lire sterline. Banii ob]inu]i au fost folosi]i pentru finan]area partidelor politice britanice de st~nga. Iar contrabandi[tii [i-au f`cut bine treaba: bijuteriile s-au v~ndut \n Suedia, pentru ca mai apoi s` ajung` \n Anglia, \n colete po[tale, ascunse fiind \n cutii de ciocolat`.

Circul` [i o legend`, conform c`reia bijuteriile Casei Imperiale au fost ascunse undeva \n Ekaterinburg, unde ultimul dintre }ari [i familia lui au fost omor~]i de bol[evici. Familia regal` ar fi transportat valorile, printre care [i bijuterii \n valoare de 1 milion de ruble de aur, pe traseul Tsarskoye Selo - Ekaterinburg. Imediat dup` moartea lor, oficialit`]ile ar fi recuperat doar o parte din ceea ce se crede c` ar fi fost \n trans-

Stop to shop 57

iStoria bijutEriilor istoria \ncepe cu petru cel mare

portul regal. Aceast` parte din averea Romanovilor ar fi cea care a ajuns la Moscova, fiind pus` \n seif.

Comoara neg`sit` i-a m`cinat pe sovietici mai mult de o decad`. Descoperirea ei a devenit aproape o obsesie pentru guvernul rus. Multe sunt piese unice ale artei [i prelucr`rii ruse[ti, fiind considerate parte a patrimoniului na]ional. Iar aceste piese despre care se crede c` lipsesc nu au ap`rut niciodat` ca obiect al vreunei licita]ii, motiv pentru care unii \nc` mai cred c` ele sunt ascunse bine [i a[teapt` a fi descoperite.

58 Stop to shop

Primul dintre Romanovi, Petru cel Mare, a fost cel care a \nceput achizi]ionarea de bijuterii [i ornamente care aveau s` defineasc` [i stilul Familiei. Domnia sa este notabil` pentru multe fapte importante, cum ar fi includerea femeilor \n activit`]ile sociale, ceea ce a [i adus cu sine elegan]a ca nou` dimensiune \n via]a social` a Rusiei.

Din mo[tenirea Romanovilor fac parte multe obiecte de aur [i pietre pre]ioase. Se poate observa [i o infulen]` bizantin` \n lucr`tur`, dincolo de accentele europene. Multe obiecte ecleziastice, realizate \n m`n`stirea din Yaroslavl, sunt opere ale arti[tilor locali adu[i la Curte de Petru I tocmai pentru a crea bijuterii care s` r`m~n` peste secole. Mare parte dintre pandantivele, icoanele [i c`r]ile biserice[ti rivalizeaz` ca [i opulen]` cu obiectele purtate de }arul \nsu[i. De fapt, bijuteriile \mpodobeau aproape tot, de la haine p~n` la uniforme.

Cand fiiica sa, Elizabeta I, a

preluat tronul, via]a social` a luat [i mai mare amploare. Banchete, recep]ii, piese de teatru, toate erau motive de costumare [i de accesorizare.

ecaterina cea mare, Diamantul romanovilor Cea mai faimoas` dintre Romanovi, Ecaterina cea Mare a avut o domnie care a r`mas \n istorie sub numele de “Epoca de Diamant�. Ea a achizi]ionat bijuterii spectaculoase.

Coroana plin` de pietre pre]ioase (5.000 de diamante, sute de perle [i un rubin de 415 carate, cump`rat de la |mpartul Chinei), comandat` pentru \ncoronarea sa, a fost folosit` ulterior de to]i succesorii. Este cunoscut faptul c` ea primea bijuterii at~t de la alia]ii politici, c~t [i de la iubi]i. Cele 500 de doamne de companie ale }arinei purtau de asemenea bijuterii create fie de FabergĂŠ, fie de mari mae[tri ru[i.

Printre cele mai notabile bijuterii ale Ecaterinei se num`r`: Rubinul lui Cezar; Diamantul Orlov; un fluier lucrat \n aur [i argit, ornat cu diamante - realizat pen-

iStoria bijutEriilor tru Paul I, fiul ei; o bro[` din 1800, purtat` ini]ial ca inel, care are un diamant albastru ce se crede a fi t`iat din “Le Tavernier”, din care provine celebrul Diamant “Hope”; spinelul ro[u de 398.72 carate din Marea Coroana Imperial`; safirul de 337 carate; bro[a cu smarald. ''Rubinul Caesar'': un pandantiv cu o piatr` ro[ie de m`rimea unui pumn de bebelu[, montat` sub forma unui ciorchine de struguri. Se crede a fi apar]inut lui Cezar. I-a fost d`ruit Ecaterinei \n 1777 de c`tre Regele Gustav al Suediei, cu ocazia unei vizite oficiale. S-a dovedit a fi, \ns`, turmelin` ro[ie, adus` probabil din India.

“Diamantul Orlov”: are 189.62 carate, este de culoare ro[ie [i i-a fost oferit de unul dintre aman]i, Contele Grigory Grigoryevich Orlov. }arina a dat ordin ca acest diamant s` fie montat \n cap`tul sceptrului regal. Se spune c` Ecaterina ar fi aflat de existen]a unui mare diamant. Cum contele dorea a-i face mereu pe

plac, s-a dus s` achizi]ioneze piatra, pe care ar fi cheltuit 90.000 de lire sterline. Astfel, diamantul a [i fost botezat dup` numele contelui, mai ales ca recuno[tin]` a Ecaterinei c` Orlov a avut abilitatea s` negocieze un pre] mai mic. Dup` terminarea rela]iei lor amoroase, inima Ecaterinei a fost cucerit` de Grigori Potemkin, c`ruia i-a oferit un diamant de 54 de carate, denumit “Diamantul Potemkin”.

“Safirul Ecaterinei Cea Mare”: are 337 de carate. Originea nu \i este cunoscut`, \ns` se [tie c` ia fost oferit de un admirator. El a f`cut parte din colec]ia Ro-

manovilor p~n` c~nd Nicolae al II-lea l-a v~ndut ca s` finan]eze un tren-spital pentru armata ruseasc` \n timpul Primului R`zboi Mondial. Mai t~rziu, a fost cump`rat de c`tre faimosul bijutier Harry Winston. Acesta a montat safirul la un colier cu diamante. Mai interesant este c` a fost descoperit` o piatr` identic` cu safirul Romanovilor. Provenien]a este un mister, cu at~t mai mult cu c~t diferen]a fa]` de safirul Ecaterinei o face greutatea de 70 grame \n minus a sorei gemene. Aceasta se g`se[te prelucrat` \ntr-o bro[a Cartier.

“Bro[a cu smarald [i diamante”: cump`rat` de }arin`, bijuteria are un smarald cu t`ietur` hexagonal`, de aproximativ 70 de carate. Smaraldul, de origine columbian`, este unic \n calitate [i m`rime. |n 1776, Ecaterina a d`ruit bro[a ca dar de nunt` nurorii sale. L`sat` mo[tenire, bro[a a ajuns \n familia Hohenzollern unde a r`mas timp de trei genera]ii.

Apoi a fost v~ndut` unui colec]ionar american care a purtat-o \n 1973 la un dineu g`zduit de pre[edintele Nixon, la Casa Alb`.

Ea a fost rev~ndut` \n prezent la pre]ul de 1.650.500 de dolari.

Ecaterina a l`sat mo[tenire [i o fascinant` colec]ie de ornamente pentru rochii, realizate din diamante. Ele au fost create pentru vestimenta]ia de la Curte. Fie c` erau sub forme de petale, fie ca flori \ntregi, aceste ornamente aveau o valoare inestimabil`.

Este posibil ca ornamentele, [i ele parte a Fondului de Stat, s` fie opera lui Louis David Duval, ales de Ecaterina ca bijutier al Cur]ii Regale. Una dintre lucr`rile fabuloase ale lui Duval este o bro[` a }arinei sub form` de steme florale din diamante.

Roxana Bichi[

Stop to shop 59

From thE hiStory oF… Stop to Shop [i Cielo Venezia 1270 v prezint istoria unui brand care a uimit industria orologier. Vom descoperi cum domenii diferite pot da na[tere unor mecanisme uluitoare atunci cnd din curiozitatea, pasiunea [i inegniozitatea unor oameni se nasc idei revolu]ionare.

Roxana Bichi[

linia de start

meccaniche Veloci CEASURI CU CAI PUTERE

60 Stop to shop

Povestea Meccaniche Veloci \ncepe \ntr-un garaj, \n anii ’70.

Doi tineri \[i petrec timpul \n garajul unui unchi, fascina]i fiind de ma[ina de curse a acestuia.

Printre pete de ulei [i mii de [uruburi descoper` o pies`, mai exact un piston. Dintr-o dat` aten]ia lor este focusat` pe acesta.

Iar din acel moment, se d` startul la ceea ce a devenit un adev`rat simbol al industriei ceasurilor. |n 2005, Quattro Valvole a \nceput s` capete form`. Primul ceas nu era neap`rat insiprat din lumea curselor, dar reprezenta un simbol al acestora. Un ceas care demarase o curs` c`tre prefec]iune. S-a ajuns astfel la un ceas care urm`re[te timpul f`r` s` se

From thE hiStory oF… abat` nici m`car o frac]iune de secund`. |n cei [ase ani care au trecut de la apari]ia acestor modele a avut loc o revolu]ie \n lumea ceasurilor.

mecanismul perfect

PVD de culoare neagr` sau ciocolatiu. Cadranul las` “motorul” ceasului descoperit. Modelul Ace Café are un mecanism elve]ian automatic, ETA 2824-2, care este vizibil chiar [i dedesubtul carcasei. Acest model este rezistent p~n` la 10 bari.

Anul 2009 a adus \nc` un punct semnificativ. Ani la r~nd doar industria de Formula 1 utilizase fibra de carbon ca [i material de construc]ie pentru a crea motoare competitive. Dar, Meccaniche Veloci [i Brembo au v`zut po]entialul fibrei de carbon [i \n industria de ceasuri, lucru care p~n` atunci p`rea de neconceput. Lucrau la acest proiect de cercetare, \n secret, de c~]iva ani.

Nu au renun]at la pistonul de ma[ini de curse, dar l-au \mbr`cat \n fibra de carbon [i astfel au creat mecanismul perfect, iar ceasul este cu 30% mai luminos. |ns`, un astfel de ceas poate fi f`cut doar manual, astfel \nc~t, lunar, se produc doar 7 buc`]i.

retro english style “Ace Café” este un ceas inspirat de cultura englezeasc` a anilor ’60. Design-ul retro aminte[te de acele timpuri \n care rockerii conduceau cu vitez` motocicletele, \mbr`ca]i \n jachete de piele. Modelul este unul complicat, care poate fi dezasamblat [i personalizat \n func]ie de materiale [i culori. Carcasa din titanium este u[oar`, dar rezistent` \n acela[i timp, fiind lucrat` la strung, exist~nd posibilitatea de a fi acoperit` cu un tratament

ETA 2824-2, 11 ½ linii (Ø 25.60 mm) este un mecanism automatic cu orar, minutar [i secundar \n centru [i cu o fereastr` care afi[eaz` data. ETA 2824-2 are 25 de rubine, o frecven]` de 4 Hz [i atinge 28,800 de vibra]ii pe or`.

ace café GmT Modelul “Ace Café GMT” are un mecanism elve]ian automatic, ETA 2893-2. Acul suplimentar

pentru cadranul de 24 ore poate fi setat independent pentru a citi o alt` or` GMT. Mecanismul s`u ETA 2893-2 are \n plus, fa]` de modelul anterior, un ac pentru 24 de ore aferente GMT.

Keep running “Super Quadro” este un model sport, potrivit pentru pista de atletism. Cronograful dore[te s` dea impresia unui «motor» mai «dur», care ofer` mai mult` putere [i mai multe RPM (rota]ii pe minut). Carcasa din titanium este u[oar`, dar rezistent` \n acela[i timp, fiind lucrat` la strung, put~nd fi acoperit` cu un tratament PVD de culoare neagr`. Cadranul deschis red` perfec]iunea mecanismului cu \ntoarcere automatic` – ETA 7753 (Valjoux). Acest model este rezistent p~n` la 10 bari.

ETA 7753, 13 ¼ linii (Ø 30.00 mm) este un mecanism cu cronograf, mecanic cu orar, minutar [i secundare mici [i 3 num`r`tori: cronograf 60 de secunde, cronograf 30 de secunde [i 12 ore.

Mecanismul prezint` [i o fereastr` care afi[eaz` data [i trei butoane de ap`sare. ETA 7753 are 27 de rubine, o frecven]` de 4 Hz [i atinge 28,800 de vibra]ii pe or`. Modelul “Super quadro” prezint` o versiune modificat` a mecanismului ETA7753. Fereastra pentru dat` este situat` \n partea de jos la ora 6, iar num`r`toarea pentru 12 ore a fost eliminat`.

super Quadro GmT Acest model beneficiaz` de

Stop to shop 61

From thE hiStory oF… ETA 7754 (Valjoux), un mecanism automatic cu cronograf. Cadranul poate avea diferite culori, iar mecanismul are [i un ac pentru 24 de ore pentru ora GMT. ETA 7754, 13 ¼ linii (Ø 30.00 mm) este un mecanism cu cronograf, mecanic cu orar, minutar [i secundare mici [i 3 num`r`tori: cronograf 60 secunde, cronograf 30 secunde [i 12 ore. Mecanismul are [i un ac pentru 24 de ore pentru ora GMT. ETA 7754 are 25 de rubine, o frecven]` de 4 Hz [i atinge 28,800 de vibra]ii pe or`.

stylish

Mecanismele ETA sunt cele mai bune [i cele mai folosite mecanisme pentru ceasurile de lux.

Ele sunt realizate din materiale selecte, \n Elve]ia, pe parcursul a mai mult de 30 de ani, trecând prin stricte procese de produc]ie [i riguroase teste de calitate.

Maxima precizie este \ntotdeauna garantat`.

62 Stop to shop

“Super Quadro Podium” este un model Meccaniche Veloci cu cronograf care combin` elegan]a cu ingineria auto de ultim` or`.

Personalitatea [i clasa sunt \mbinate \ntr-o carcas` rotund`, realizat` \n \ntregime din aur de 18k.

Cronograful dore[te s` dea impresia unui «motor» mai «dur», cu mai mult` putere [i mai multe rota]ii pe minut.

Cadranul deschis red` perfec]iunea mecanismului cu \ntoarcere automatic` – ETA 7751 (Valjoux). Acest model este rezistent p~n` la o presiune de 5 bari. ETA 7751, 13 ¼ linii (Ø 30.00 mm) este un mecanism cu cronograf, mecanic cu orar, minutar [i secundare mici, un ac pentru 24h, o fereastr` pentru dat` [i 3 num`r`tori: cronograf 60 secunde, cronograf 30 secunde [i 12 ore. Mecanismul prezint` [i o fereastr` care afi[eaz` ziua, luna [i un indicator pentru faza lunar`,

cu trei butoane de ap`sare. ETA 7751 are 27 de rubine, o frecven]` de 4 Hz [i atinge 28,800 de vibra]ii pe or`. Modelul “Super Quadro Podium” prezint` o versiune modificat` a mecanismului ETA7751. Indicatorul pentru faza lunar` a fost eliminat.

Time only “Corsa Corta” este un model pentru o personalitate imprevizibil` [i nonconformist`. Primul «Time Only» din colec]ia Meccaniche Veloci. Cadranul prezint` o fereastr` prin care se observ` o parte din mecanism, av~nd forma unei motociclete de performan]`, pentru a exprima puterea maxim`. Carcasa din titanium sau din o]el poate fi acoperit` cu un tratament PVD de culoare neagr` sau ciocolatiu.

ETA 6497-1 (Unitas) este un mecanism elve]ian cu \ntoarcere manual`, care poate rezista p~n` la 10 bari. ETA 6498-1, 16 ½ linii (Ø 36.60 mm) este un mecanism cu \ntoarcere manual`, cu orar, minutar \n centru, \n timp ce num`r`toarea pentru secunde se afl` la ora 6. ETA 6498-1 are 17 de rubine, o frecven]` de 2.5 Hz [i atinge 18,000 de vibra]ii pe or`.

Ferrari al ceasurilor “Quattro Valvole”, un model unicat ce combin` ingineria auto cu personalitatea, este primul ceas din lume inspirat de motorul cu patru cilindri. Numele s`u provine de la cele patru valve pe

care Ferrari le-a folosit la modelul GTS 308, pe care l-a lansat \n 1984. Carcasa realizat` din pl`ci goale este f`cut` prin acela[i proces de solidificare folosit [i pentru motoarele de performan]`.

Munca asidu` a rezultat \n 4 canale care garanteaz` putere [i rezisten]`. Modelul este format din dou` p`r]i, care – datorit` unei garnituri speciale [i a 4 [uruburi foarte bine str~nse – garanteaz` rezisten]a p~n` la 5 bari.

De asemenea, modelul prezint` 4 valve pentru 4 cadrane cu mecanisme elve]iene ETA automatice, care func]ioneaz` independent. Geamul este realizat din safir, cu tratament pentru anti-reflec]ie, iar cureaua este ata[at` ceasului prin 4 [uruburi.

Catarama este f`cut` dintr-o singur` bucat`. Aceasta este o colec]ie extraordinar`, realizat` din materiale speciale, de ultim` or`, care necesit` o execu]ie de excep]ie. Sunt folosite materiale precum titaniu, aluminiu, carbon, ergal, ceramic` [i aur, toate rezult~nd \n ceasuri f`r` precedent.

Mecanismul s`u ETA 2671, 7 ¾ linii (Ø 17.20 mm) este automatic cu orar, minutar [i secundar \n centru [i cu o fereastr` pentru dat`. ETA 2671 are 25 de rubine, o frecven]` de 4Hz [i atinge 28,800 de vibra]ii pe or`.

Fast and Furious “Rally” – model Meccaniche Veloci, primul cu cronograf – este o pies` exclusiv`, inspirat` de lumea raliurilor, un model clasic, dar agresiv \n acela[i timp. Mo-

delul a fost produs \ntr-o edi]ie limitat` de numai 150 de piese, fiind dedicat celei mai importante competi]ii din Africa: “The Pharaons International Cross Country Rally”, sponsorizat de Meccaniche Veloci din 2007 p~n` \n 2009. Carcasa este realizat` din o]el, trec~nd printr-un tratament PVD de culoare neagr`. Remontorul care se folose[te prin ap`sare asigur` o rezisten]` de p~n` la 5 bari.

Mecanismul s`u ETA 7750 (Valjoux), 13 ¼ linii (Ø 30.00 mm) este automatic cu cronograf, cu orar, minutar [i secundare [i 3 num`r`tori: cronograf cu 60 secunde, cronograf cu 30 secunde [i cronograf pentru 12 ore.

Mecanismul prezint` [i o fereastra care afi[eaz` data [i dou` butoane. ETA 7750 are 25 de rubine, o frecven]` de 4 Hz [i atinge 28,800 de vibra]ii pe or`. Modelul “Rally” prezint` o versiune modificat` a mecanismului ETA 7750. Indicatorul pentru dat` este situat la ora 6, iar cronograful pentru 12 h a fost eliminat.

Fiecare ceas Meccaniche Veloci este un obiect de prestigiu.

Ceasurile Meccaniche Veloci sunt realizate printr-un proces care \mbin` ingineria auto cu precizia.

Aceste obiecte sunt produsul unor proiecte coerente [i specifice, care se bazeaz` pe inova]ie, materiale de ultim` or` [i pe dezvoltarea unor noi tehnici de construc]ie.

Mai presus de toate acestea, fiecare ceas Meccaniche Veloci este un simbol autentic al pasiunii pentru motoare.

Grupaj foto pus la dispozi]ie de Cielo Venezia 1270

From thE hiStory oF…

Stop to shop 63

bEauty Shop

nt. e m o m e ic t \n or e r c e s ’ n ent. e im t n e Wom s e r fieca u r t n e p u a W’e W’EAU SUNSET O ap` de toalet` cu note florale, \mbin~nd prospe]imea fructelor [i a florilor, av~nd \n compozi]ia sa note suave de l`m~ie [i bergamot`.

Note de Top: l`m~ie [i mandarin`, bergamot`, frunze verzi; Note de Mijloc: fructe tropicale, iasomie, l`cr`mioar`; Note de Baz`: cedru, chihlimbar, santal; Gama: EDT 100ml.

W’EAU SEA O ap` de toalet` ce prezint` delicat dulcea]a vaniliei, \n armonie cu prospe]imea [i delicate]ea naturii.

Note de Top: l`m~ie [i mandarin`; Note de Mijloc: trandafir, iasomie, l`cr`mioar`; Note de Baz`: mosc, chihlimbar, vanilie; Gama: EDT 100ml.

W’EAU GARDEN O ap` de toalet` proasp`t` asemenea unei gr`dini \nflorite de prim`var`…

Note de Top: citrus, artemisia, neroli; Note de Mijloc: trandafir, piper alb, ceai alb, note de ozon; Note de Baz`: mosc, cedru, chihlimbar; Gama: EDT 100ml [i Deodorant Spray 150ml.

64 Stop to shop

Produsele sunt disponibile [n magazinul Kendra din Unirea shopping center

bEauty Shop CE TREBUIE S~ FACE}I ARE PENTRU A AVEA PICIO FRUMOASE? i E suficient s` le r`sf`]a] pu]in \n fiecare zi… une: Yves rocher v` prop

GEL R~CORITOR ANTI-OBOSEAL~

BALSAM REPARATOR PENTRU PICIOARE, CU UNT DE KARITÉ Hr`ne[te [i are efect reparator intens.

Spune]i adio calozit`]ilor [i picioarelor obosite gra]ie acestui balsam ce ofer` picioarelor \ntreaga expertiz` a unui produs nutritiv intens.

Plantele ce intr` \n compozi]ia sa: uleiul esen]ial de lavand` bio pentru starea de bine [i confortul picioarelor; untul de karité pentru ac]iunea sa reparatoare.

Se aplic` \n strat dens pe picioare, de 1 - 2 ori pe s`pt`m~n`.

Tub 50 ml - 39 RON

Calmarea picioarelor \nc`lzite.

Acest gel r`coritor are efect de calmare instantanee a senza]iei de picioare grele.

Plantele ce intr` \n compozi]ia sa: uleiul esen]ial de lavand` bio pentru starea de bine [i confortul picioarelor; uleiul esen]ial de ment` s`lbatic` revigorant`.

Se aplic` de 2 ori pe zi, prin masaj delicat, de-a lungul picioarelor.

Tub 50 ml - 21 RON

CREM~ NUTRITIV~ PENTRU PICIOARE Ofer` senza]ie de confort picioarelor uscate.

Aceast` crem` onctuoas` ofer` nutri]ie intens` picioarelor, chiar [i celor foarte uscate. Plantele care intr` \n compozi]ia sa: uleiul esen]ial de lavand` bio pentru starea de bine [i confortul picioarelor; uleiul de macadamia pentru nutri]ie intens`.

Se aplic` prin masaj pe picioare, din zona degetelor p~n` la glezne.

Tub 50 ml - 29 RON

Produsele se g`sesc [n magazinele Yves rocher din Unirea shopping center.

Stop to shop 65

S+N+tatE

Boli actuale cu transmitere sexual`

protejeaz`-te pentru un viitor s`n`tos!

Bolile cu transmitere sexual` (BTS) sunt un termen generic, fiind aplicat pentru o serie de boli infec]ioase care se transmit, de regul`, pe cale sexual`. Efectele acestora nu se reduc doar la organele reproductive [i ele nu implic` neap`rat activitatea sexual`. |n majoritatea cazurilor, agen]ii patogeni p`trund \n organism prin suprafe]e umede [i calde ale vaginului, uretrei, anusului [i cavit`]ii bucale. Cu toate acestea, trebuie s` \nv`]`m foarte clar care sunt metodele de prevenire [i cum le putem trata \nc` de la apari]ia primelor simptome. |n cazul \n care observa]i semne ale bolii, consulta]i de urgen]` medicul.

Multe boli care se transmit pe

66 Stop to shop

cale sexual` sunt cauzate de bacterii, protozoare sau alte organisme mici care pot fi tratate, de obicei, cu antibiotice. Cele mai r`sp~ndite infec]ii bacteriene, cunoscute din antichitate, sunt sifilisul [i gonoreea. |n zilele noastre, chlamidia, o infec]ie periculoas`, este una dintre cele mai r`sp~ndite la nivel mondial. Toate acestea pot fi tratate cu antibiotice \ns`, \n cazul netrat`rii lor, pot conduce la complica]ii foarte severe. Mai mult dec~t at~t, infec]iile virale, de[i tratabile, r`m~n totu[i nevindecabile. |n aceast` categorie includem herpesul, papilomavirusul uman care cauzeaza negi [i virusul imunodeficitar uman (HIV),

CoNCurS

Strict masculin!

Trends by Adina Buzatu [i Revista Stop to Shop te invit` la concurs!

Sun` la num`rul de telefon 021.30.30.364, \ntre orele 10.00 – 11.00, \n data de 22 august 2011, r`spunde corect la \ntrebare [i po]i câ[tiga prin tragere la sor]i unul din cele 5 parfumuri TRENDS by ADINA BUZATU!

Cum se va numi noul album al lui ConnectR?

Premiile sunt oferite de:

Cu sprijinul:

Concursul va continua [i \n numerele urm`toare ale Stop to Shop!

Stop to shop 67

S+N+tatE

care produce Sida. Trebuie s` cunoa[tem faptul c` tratamentul aferent acestor maladii doar elimin` simptomele [i \nceteaz` progresarea bolii.

sifilisul |n peste 90% dintre cazuri, acesta se transmite pe cale sexual`. Sifilisul poate fi contactat [i prin \n]ep`turi, t`ieturi, mu[c`turi, s`rut (gingii s~nger~nde), prin placenta de la mam` la f`t, prin leziuni deschise ale altor afec]iuni ale pielii, prin urin`, sperm`, saliv`, s~nge sau prin obiecte contaminate.

Sifilisul primar: principalul semn \n prima parte a evolu]iei bolii este apari]ia sancrului sifilitic \mpreun` cu adenopatia satelit`.

Acesta reprezint` o leziune su-

68 Stop to shop

perficial`, rotund-ovalar`, destul de mic` \n dimensiuni, de culoare ro[iatic`, f`r` secre]ii [i nu doare.

Este localizat, de obicei, la nivel genital, \ns` acesta mai poate ap`rea [i la buz`, amigdal`, limb`, s~n ori degete. La b`rba]i se poate observa mai u[or, pe c~nd la femei leziunile pot fi mascate datorit` existen]ei lor la nivel vaginal sau la nivelul colului uterin.

Sifilisul secundar: \n aceast` perioad` apar leziuni sub form` de pete mici, rotunde, rozii, slab delimitate, care acapareaz` corpul [i partea superioar` a bra]elor [i coapselor. Nu sunt \nso]ite de m`nc`rime precum alergiile. Toate acestea aduc [i febr`, sc`dere \n greutate, dureri de oase, de articula]ii [i mu[chi, sau dureri de cap.

Sifilisul latent: dup` manifest`rile sifilisului secundar, dac` nici acum nu s-a f`cut un tratament simplu cu antibiotice, se instaleaz` o perioad` lipsit` de orice manifestare, \n care agentul infec]ios tr`ie[te \n organism [i se poate transmite.

Sifilisul ter]iar: poate dura \ntre 2 [i 30 ani. |n aceast` perioad` apar la nivelul pielii numero[i noduli duri, nedurero[i, cuprinz~nd cu predilec]ie fa]a, spatele [i membrele. Mai pot aparea [i la nivelul limbii, mucoasei bucale, buz`, inim`, ficat, splin`, oase [i, cel mai important, la creier, determin~nd demen]a.

Diagnostic: este rapid [i u[or (reac]ia RBW). Acest test este obligatoriu \nainte de c`s`torie [i \n timpul sarcinii, datorit`

S+N+tatE efectelor asupra f`tului. Din punct de vedere al tratamentului, se administreaz` penicillin` sub supraveghere medical`. Mai mult, cefalosporinele au efect de distrugere a agentului infec]ios.

gonoreea Este o boal` infec]ioas`, cauzat` de Neisseria gonorrhoeae, ce se instaleaz` la nivelul epiteliului columnar de tranzi]ie; este una dintre cele mai frecvente boli infec]ioase raportate pe teritoriul Europei.

Patogenul afecteaz` \n mod direct uretra, rectul, conjunctivele, faringele dar [i endocervixul.

Infec]ia poate conduce la apari]ia unor complica]ii locale cum ar fi endometrita, salpingita, peritonita, perihepatita [i bartolinita, abces periuretral [i epididimita.

Mai mult, gonococul poate determina apari]ia unor manifest`ri sistemice diverse: artrita, dermatita, endocardita, meningita, miopericardita sau hepatita.

Ca tratament, Benzatin penicilina G este eficient` \n tratarea sifilisului, \ns` nu este recomandat` \n terapia infec]ilor gonococice. Nu se recomand` utilizarea \n astfel de infec]ii a penicilinei V, a izoxazolin-penicilinelor sau a cefalosporinelor de generatia I. Noile protocoale de tratament ale gonoreei se bazeaz` pe importan]a eficien]ei unei doze unice de antibiotic, pe existen]a tulpinilor cu rezisten]` la penicillin`, ampicilin`, amoxicilin` sau tetracilcin`, precum [i pe importan]a complica]iilor severe ale infec]iilor combinate.

Important! Proteja]i-v temeinic!

Folosi]i prezervativul! Nu intra]i \n contact cu persoane care au semne specifice de boal. Consulta]i medicul de familie sau un medic de specialitate, \n cazul \n care ave]i simptomele unei boli cu transmitere sexual! Merge]i regulat la doctor pentru un control de rutin! |n felul acesta, schema terapeutic` poate fi ajustat` \n func]ie de particularit`]ile cazurilor clinice.

chlamydia Chlamydia infecteaz` uretra la b`rba]i [i canalul cervial [i organele reproductive superioare la femei. Chlamydia poate infecta, de asemenea, rectul [i suprafa]a ocular` [i pleopele.

De exemplu, o mam` cu o astfel de infec]ie \n corp, o poate transmite foarte u[or copilului ei \n timpul na[terii. |ntre 50 [i 70% dintre copiii n`scu]i de mame infectate sunt infecta]i la na[tere.

Ace[tia preiau boala la nivelul ochilor, rectului, vaginului [i peretelui posterior al g~tului.

De asemenea, \ntre 30 [i

40% dintre ace[ti copii dezvolt` complica]ii, cum ar fi conjunctivita sau penumonia.

Tratamentul nu este costisitor [i poate fi disponibil la medicii de familie. |n cazul tratamentului cu antibiotic, administrat conform prescrip]iei medicale, el vindec` chlamydia. Dac` aceste antibiotice nu sunt administrate corect, boala nu va mai fi eliminat`.

Tratamentul prompt previne transmiterea acesteia [i reduce riscul complica]iilor, cum ar fi boala inflamatorie pelvin`.

Mai mult dec~t at~t, trebuie evitate contactele sexuale neprotejate p~n` c~nd persoana infectat` sau partenerul sexual nu au terminat complet tratamentul.

Elena Dumitru

Stop to shop 69

about…

Un brand mondial care nu mai are nevoie de nici o prezentare. Omul care a creat jean[ii strm]i cu logo-ul casei printat pe buzunarul de la spate, cel care a adugat propriul stil [i logo la boxeri [i indispensabili, cucerind pia]a lenjerie intime, designer-ul care a estompat grani]ele dintre sexe, proiectnd bikini masculini pentru femei, cel care este caracterizat adesea ca fiind stpânul suprem al minimalismului. Acesta este Calvin Klein. |mpreun cu Kendra v oferim povestea Casei sale de parfumuri. casa

POVESTEA EI. POVESTEA LUI. By…

calViN KleiN

70 Stop to shop

about…

«…pled`m pentru a fi moderni, contemporani, sofistica]i, puri, naturali, consecven]i [i adesea minimali. {i pled`m pentru sexualitate din toate punctele de vedere. Suntem o marc` ce poate influen]a tinerii [i persoanele de orice vârst`.»

Calvin Klein Diane Kruger au fost alese pentru a reprezenta brand-ul la diferite lans`ri.

La sf~r[itul anilor ‘80, Klein a intrat pe pia]a parfumurilor cu Obsession [i Eternity. |ns`, unul dintre cele mai importante momente a fost lansarea \n 1994 a CK One, primul parfum unisex din istorie.

euforia aromelor “Euphoria Calvin Klein” a fost lansat în 2005 ca fiind un parfum tentant, seduc`tor, o arom` care te \ndeamn` s` \]i experimentezi cele mai intime visuri [i dorin]e. Parfumul se deschide cu rodia, urm~nd curmalul japonez [i un acord luxuriant verde.

Grupaj foto pus la dispozi]ie de Kendra

M

embru al multor comitete renumite, cum ar fi The Council of Fashion Designers of America, Klein este designerul multor celebrit`]i precum Julia Roberts, Gwyneth Paltrow [i Helen Hunt, dar [i o influen]` pentru designeri importan]i precum Miuccia Prada [i Donna Karan.

La începutul anilor ‘90, Calvin Klein a fost responsabil pentru lansarea carierei interna]ionale a lui Kate Moss, c`reia i-a oferit mai apoi oportunitatea de a-[i revigora cariera în 2002.

Alte modele binecunoscute lansate de Klein sunt Natalia Vodianova, Scott King [i Toni Garrn. Vedete precum Jerry Hall, Doutzen Kroes [i Vladimir Ivanov au prezentat crea]ii Calvin Klein, iar actri]e ca Eva Mendez, Scarlett Johansson, Zoe Saldana sau

Inima parfumului amestec` note precum cele ale florii de Lotus senzual, Orhidee Neagr` care apoi se \ncheie cu un contrast de fructe exotice, flori seduc`toare [i o not` puternic cremoas`.

“Euphoria Man Calvin Klein” a fost ap`rut un an mai t~rziu [i este un parfum proasp`t, oriental, care creeaz` dependen]`.

Notele dominate sunt cele de citrice, ghimbir, frunze de cedru, busuioc negru, pelin, lemn ro[u brazilian, patchouli, piele [i chihlimbar. Acest parfum senzual, proasp`t te \ndeamn` s` dep`[e[ti limitele [i s` tr`ie[ti cele mai intense emo]ii [i dorin]e. Aroma sa este special creat` pentru b`rba]ii \ncrez`tori, stila]i, moderni, care [tiu ce vor!

Roxana Bichi[

Stop to shop 71

Story oF...

nem\oaica

]i Francezul

Iubirea dintre Marlene Dietrich [i Jean Gabin a stârnit o serie de controverse [i de reac]ii. De la dosare FBI pân` la articole de pres`, povestea celor doi emigran]i a fost mai mult decât \[i putea imagina hollywood-ul la acea vreme. Poate c` i-a unit destinul sau poate c` i-a legat ura \mpotriva for]elor naziste. Cert este c` au l`sat \n urma lor o poveste despre care \nc` se scrie.

72 Stop to shop

Iulie 1941.

Hollywood, Cabaretul «La Vie parisienne».

Jean Gabin intr` \n \nc`pere cu un chef nebun de a-[i petrece seara c~t mai agreabil. Marlene se afl` la una dintre mese, \nso]it` fiind de cel pe care avea s` \l numeasc` “iubirea platonic` din via]a mea”, Ernest Hemingway. |l vede imediat pe Gabin, pe care \l cunoscuse la Paris. |l invit` la masa ei.

De[i pu]in st~njenit de situa]ie, timid [i jenat c` nu cunoa[te limba englez`, c` nu a citit niciodat` vreo carte de-a lui Hemingway, Gabin accept` totu[i oferta [i petrec seara to]i trei. Astfel \ncepe povestea dintre “|ngerul albastru” al Hollywood-ului [i “celebrul gangster al filmelor fran]uze[ti.”.

exilul care i-a unit Am~ndoi erau exila]i \n State. Ea pentru a sc`pa de amenin]area nazist`, al`turi de so]ul s`u (evreu), iar el pentru a lupta \mpotriva acesteia. De[i FBI-ul o avea deja \n vizor, Marlene se pune la dispozi]ia lor, dorind a deveni spion. Se dedic` trup [i suflet \n timpul celui de-Al Doilea R`zboi Mondial s` fac` show pentru trupele americane aflate \n lupta \mpotriva lui Hitler. Timp de trei ani, parcurge c~mpurile de r`zboi \n ma[in`, pe motociclet` sau pe jos, chiar [i \n b`taia proiectilelor. Totul pentru a sim]i c` are o contribu]ie. Ea \ns`[i avea s` spun` c` dac` nu poate lupta pe front

Story oF... ca un b`rbat, m`car \n acest mod reu[e[te s` fie de ajutor.

Mai mult, se pare c` s-a [i oferit s` fie parte a unui complot de asasinare a Führer-ului. Jean este [i el un combatant activ.

Intr` voluntar \n For]ele Libere Franceze ale Generalului De Gaulle [i duce b`t`lii grele, care \l vor marca pentru totdeauna.

De[i am~ndoi c`s`tori]i la momentul \n care \[i \ncep povestea de iubire, nu renun]` la a fi \mpreun`. Dac` Gabin divor]eaz` \ntr-un final, Marlene nu o face. De altfel, so]ul s`u \nchisese deja ochii la multe aventuri ale actri]ei. Cu toate c` era cunoscut` pentru o serie de rela]ii amoroase cu actori, dar [i cu membri ai familiei Kennedy, ea considera c` toate au fost doar aventuri pasagere, iar ceea ce a tr`it cu Jean Gabin reprezint` iubirea vie]ii ei.

casa lor Nu era acas` Gabin cucerise inima celei despre care John Wayne spunea c` este “cea mai intrigant` femeie pe care am cunoscut-o”, Josef von Sternberg – legendarul realizator de filme – c` \ntruchipeaz` “ceva ce nu a existat niciodat` \nainte [i se poate ca nicic~nd s` nu mai fie”, iar Hemingway: “acest frumos trup cu acest farmec nemuritor al fe]ei”.

Ei bine, ea, diva care cucerea b`rba]ii, se \ndr`gostise nebune[te de Gabin. |l \n]elegea [i \i era al`turi, f`c~nd tot ceea ce \i st`tea \n putin]` pentru ca

lui s` \i fie bine. C~nd Jean i-a m`rturisit \ntr-o sear`, \n camera de hotel: “mi-a[ dori o cas` cu o gr`din` mare [i mul]i pomi cu frunze frumoase [i deosebite”, Marlene nu a stat pe g~nduri. A \nchiriat o vil` la Brentwood. Mai mult, a creat o mic` Fran]` pentru iubitul s`u exilat. Doi ani [iau tr`it \n acest spa]iu povestea de iubire “|ngerul albastru”, a[a cum era denumit` dup` primul s`u lung metraj cu sonor care a [i adus-o \n Cetatea Filmului, [i proletarul francez. |ns`, \n ciuda tuturor eforturilor ei, Jean nu a reu[it s` se adapteze \n America. Nici \ncercarea lui de a avea o carier` cinematografic` pe meleagurile Americii nu i-a fost un aliat divei.

Succesul lui Gabin nu era ceva

predestinat a se \nt~mpla la Hollywood. Astfel c` el \ncepe a visa s` se al`ture din nou trupelor.

Iubindu-l, \n]elege c` nu \l poate \nchide \ntr-o colivie de aur [i \l las` s` plece. |n 1943, \l \nso]e[te la New York. |nainte de a lua vaporul c`tre Europa, Jean \i ofer` un colier de diamante, spun~ndu-i: “e[ti singura femeie care mi-a suportat st`rile proaste [i crizele de melancolie. Astfel, dac` eu va fi s` trec \n partea cealalt`, \]i va r`m~ne mo[tenire acest gaj al iubirii.”. |n acest mod, cei doi se despart, f`r` a [ti dac` se vor mai revedea vreodat`. |ns`, Marlene nu putea s` se \mpace cu ideea. Decide s` \[i ofere serviciile de entertainment pentru trupele ameri- 

Stop to shop 73

Story oF...

cane din Europa. {i, a[a cum era firesc, prima ei oprire a fost \n Africa de Nord, acolo unde se afla Gabin. |nainte de a pleca, so]ul ei a f`cut un gest care poate s` par` cel pu]in nefiresc: l-a \n[tiin]at pe Jean de sosirea ei. Se pare c` acesta \n]elesese care sunt sentimentele celor doi [i nu s-a interpus nici acum, cu at~t mai mult cu c~t iubirea lui Marlene era real`, nu doar un moft, o aventur`. Indiferent de motivul care a determinat-o s` fac` acest pas, Marlene avea s` demonstreze ulterior c` \[i face datoria cu profesionalism [i c` a crezut \n misiunea asumat`.

«ai fost un \nger» Dup` deflagra]ia mondial`, se reunesc \n Europa. Cariera lor se afla \n mare impas. Industria de cinema p`rea s` nu mai fie interesat` de serviciile lor. Rea-

74 Stop to shop

lizeaz` \mpreun` doar un singur film, “Martin Roumagnac”. Din p`cate, produc]ia \nregistreaz` un e[ec at~t \n r~ndul publicului, c~t [i al criticilor. Mai mult, marcheaz` \nceputul sf~r[itului pentru rela]ia lor.

Ea \[i dore[te s` se \ntoarc` la Hollywood, iar el refuz` s` p`r`seasc` Parisul. Gabin con[tientiza c` are deja 43 de ani [i \ncepe s` viseze la mai mult dec~t iubirea a[a cum o tr`ia cu Marlene. Ea era deja bunic` la 46 de ani, iar el nici copii nu avea. Brusc, aceast` revela]ie \l treze[te, parc` for]at, dintr-un vis frumos. Decide s` rup` rela]ia, profit~nd de decizia s` nu o \nso]easc` \n America.

Jean \i scrie: “ai fost o dulce perioad` a vie]ii mele, ai fost un \nger [i \]i mul]umesc. Din p`cate, chiar [i cele mai frumoase lucruri \[i au un final, iar eu cred c` este mai bine s` nu

ne mai revedem.”. |n 1947 el se c`s`tore[te cu Colette Mars.

De[i p`r`sit` \n cel mai brutal mod, poate cum nu [i-a imaginat vreodat` s` se sf~r[easc` rela]ia lor, Marlene nota \n memoriile sale, 30 de ani mai t~rziu: “Gabin era b`rbatul – super b`rbatul, b`rbatul pentru o via]`.

El era idealul c`utat de toate femeile.”.

Donald Spoto relateaz` \n “Blue Angel: The Life of Marlene” o discu]ie din anii ’50, pe care Dietrich a avut-o cu so]ul ei, Rudi Sieber, [i cu operatorul de imagine Stefan Lorant despre multele sale leg`turi extraconjugale. La \ntrebarea ei: “pe cine crezi c` am iubit cel mai mult?”, Rudi \i r`spunde: “Jean Gabin?”.

“Da, Gabin! Cu siguran]`, Gabin”, a conchis ea.

Roxana Bichi[

CariEr+

importan\a vacan\ei P

entru a ne asigura c` timpul nostru de relaxare nu este \ntrerupt de problemele de serviciu, este recomandat s` oprim telefonul mobil, pager-ul sau s` l`s`m acas` laptop-ul.

Vacan]a ar putea fi oaza din mijlocul de[ertului profesional al fiec`ruia, dac` vre]i.

Reprezint` pauza pe care o a[tept`m tot anul, fie vara, fie iarna sau doar un weekend prelungit. La urma urmei, chiar dac` ne place locul nostru de munc`, toat` lumea merit` c~teva zile pentru a-[i \nc`rca bateriile, nu?

Se pare c` nu.

Corina Mih`ilescu Specialist Resurse Umane

76 Stop to shop

25% dintre angaja]i, workaholici Conform sondajelor de pe

pia]a for]ei de munc`, cel pu]in 25% dintre angaja]i afirm` c` inten]ioneaz` s` r`m~n` \n contact cu munca \n timpul vacan]elor lor. Cel pu]in 9% afirm` c` [efii lor a[teapt` ca ei s` lucreze sau s`-[i verifice po[ta electronic`, chiar dac` sunt \n concediu.

Pentru cei 25% dintre angaja]i, faptul de a nu munci atrage dup` sine sentimente puternice de insucces, perioada de concediu pierz~ndu-[i din semnifica]ie.

De fapt, o vacan]` bine planificat` [i bine plasat` ca perioad` de timp, poate face minuni pentru oricare dintre noi [i, mai ales, \n orice domeniu al vie]ii noastre – cu at~t mai mult

CariEr+ \n carier`. Adev`rul este c` avem nevoie de o pauz`, iar atunci c~nd vom reveni din vacan]` vom fi mai eficien]i la locul de munc`.

vacan]a, parte a succesului Pornind de la acestea, mai jos v` redau c~teva g~nduri despre motivele pentru care pute]i privi vacan]a ca parte a drumului spre succes: Vacan]a v` ajut` s` v` aprecia]i mai mult munca.

Dup` o anumit` perioad`, chiar [i activitatea pe care o \ndr`gi]i poate deveni o corvoad`.

Plec~nd \n vacan]` v` ajut` s` v` desprinde]i de stresul [i tensiunea respectiv` , iar p~n` la sf~r[itul vacan]ei ve]i ajunge, pur [i simplu, s` o aprecia]i mai mult.

Vacan]a v` ajut` s` v` reculege]i. Chiar dac` mintea este un mister, cu to]ii [tim c~nd este obosit`. M` refer aici la oboseala mintal`. C`l`toriile regulate, weekend-urile prelungite [i vacan]ele regulate ajut` mintea \n procesul de refacere. Fiecare creier are nevoie de o odihn` bun`.

Vacan]a \]i ajut` organismul s` devin` mai puternic. Oferindu-i odihn`, el ajunge s` aib` mai mult` energie pentru lupt`. To]i culturi[tii din lume [tiu ceea ce, tipic, un om de afaceri nu [tie: organismul are nevoie de odihn`. |n fiecare s`pt`m~n`, ei \[i iau o zi liber`.

Mai mult, ei \[i iau liber un sezon \ntreg, pentru ca trupurile lor s`





Cel pu]in 25% dintre angaja]i afirm` c` inten]ioneaz` s` r`mân` \n contact cu munca \n timpul vacan]elor lor. Cel pu]in 9% afirm` c` [efii lor a[teapt` ca ei s` lucreze sau s`-[i verifice po[ta electronic`, chiar dac` sunt \n concediu.



Stop to shop 77

CariEr+ Ia-]i vacan]`.

Ai nevoie de una.

Meri]i un concediu.

Vacan]a ar putea fi oaza din mijlocul de[ertului profesional al fiec`ruia, dac` vre]i. Reprezint` pauza pe care o a[tept`m tot anul, fie vara, fie iarna sau doar un weekend prelungit. se odihneasc`. Corpurile noastre au acelea[i nevoi. Avem nevoie de timp de odihn` [i de relaxare, de mai mult somn, etc.

Vacan]a \]i asigur` ocazia de a petrece mai mult timp cu familia ta. Atunci c~nd lucrezi ore lungi la birou, familia te sprijin` cu \ncuraj`ri [i altele asemenea. Perioada de vacan]` petrecut` cu ei vine ca o confirmare a aprecierii noastre fa]` de faptul c` cei dragi suport` implicarea noastr` profesional`.

Vacan]a v` arat` c` munca sau biroul dumneavoastr` poate supravie]ui [i \n lipsa voastr`. Uneori, tindem s` ne supraestim`m valoarea \n cadrul organiza]iei. Acest lucru poate fi resim]it ca stres. Adev`rul este c` dac` pleci o s`pt`m~n`, jobul

ďƒ˜

ďƒ˜

78 Stop to shop

t`u va fi \n continuare acolo.

Compania nu va da faliment doar pentru c` tu pleci \n concediu. Avem nevoie s` [tim c` activitatea merge mai departe, astfel \nc~t s` nu ne facem prea multe griji pentru faptul c` plec`m \n vacan]`.

|n concluzie ...

Care este sfatul meu? Ia-]i vacan]`. Ai nevoie de una. Meri]i un concediu. Via]a trece repede pe l~ng` noi [i, \n final, vei [ti c` ar fi trebuit s` \]i aloci mai mult timp pentru tine. La birou totul va func]iona, chiar dac` tu nu e[ti acolo. Familia ta va fi fericit`. |nchide-]i computerul, \nchide-]i telefonul [i pleac` \n vacan]`. Succesul t`u poate depinde de ea!

Drum bun!

´

andreea liptak este acea prezen\` matinal` [n compania c`reia ne savur`m cafeaua [n fiecare zi, [ncep@nd cu ora 7:00. }tirile Pro Tv de diminea\` le prezint` din 2005, al`turi de mihai dedu, ]i o face mereu altfel, cum ea [ns`]i m`rturise]te. de]i a pornit [n via\` cu g@ndul de a fi bancher, a ajuns s` lucreze la ProTv. iar de atunci aceast` televiziune a devenit via\a sa. este mereu o prezen\` cald`, o apari\ie uimitoare ]i o femeie pe care a o privi devine o lec\ie de stil ]i frumuse\e. {ncerc@nd a afla care este opinia andreei visà-vis de shopping, stop To shop a invitat-o la un exerci\iu de “dest`inuri” pe tem` dat`.

Foto: Paul Diaconu/PRO TV

Stop to Shop

souvenir-uri ale unor experien]e unice Stop to shop 79

Stop to Shop O loca]ie excelent` este Mariahilfer Strasse din Viena.

Cred c` e singura str`du]` unde nu ratez nici un magazin.

Foto: arhiva personal` - Ierusalim

Acolo am v`zut pentru prima dat` pe viu lucr`rile lui Romero Britto care-mi plac foarte mult [i chiar mi-am cump`rat o can` minunat` care-i poart` semn`tura.

Altceva nu mi-am permis atunci, nu eram preg`tit` financiar pentru un tablou, dar abia a[tept s` m` \ntorc.

80 Stop to shop

Foto: arhiva personal` - Porto Katiski

“|nainte de toate, trebuie s` m`rturisesc c` niciodat` nu am fost \ntr-o excursie de shopping \n str`inatate. Merg \n vacan]e ca s` descop`r locuri sau ca s` m` relaxez [i dac`, din \nt~mplare, \n ora[ele cosmopolite \mi iese \n drum un magazin spectaculos, intru [i chiar cump`r de acolo o "amintire". Totu[i sunt c~teva loca]ii pe care nu le ocolesc.

Fotografii, be]i[oare parfumate [i o can` romero Britto Casa Varoli din insula Lefkada \n Marea Ionica. Ador acea loca]ie c`zut` parc` din cer \ntr-un loc s`lbatic cu miresme de m`slin [i lavand`. De acolo de sus, de la cota 800, am v`zut cel mai frumos albastru de mare [i o plaj` \ngust`, alb`, rezervat` doar nou`.

Linga, o tavern` la care am

m~ncat cei mai fragezi calmari [i cel mai bun tzatzichi din via]a mea.

Singurele suveniruri cu care m-am \ntors de acolo sunt minunatele fotografii [i bucuria de a fi descoperit acele locuri \naintea multor turi[ti [i multe be]i[oare parfumate care au ajuns pentru to]i prietenii mei.

New York - Time Square este acolo un magazin mic de obiecte de art`. Nu [tiu cum se nume[te, dar [tiu perfect unde e situat. Acolo am v`zut pentru prima dat` pe viu lucr`rile lui Romero Britto care-mi plac foarte mult [i chiar mi-am cump`rat o can` minunat` carei poart` semn`tura.

Altceva nu mi-am permis atunci, nu eram preg`tit` financiar pentru un tablou, dar abia a[tept s` m` \ntorc. Operele lui care \mbin` cubismul cu pop-art sunt extraordinar de vesele, te \ndeamn` la via]`.

Stop to Shop

Foto: arhiva personal` - Porto Katiski

{edin]ele de spa [i fascinata aida Hotel Daniel Hertzlya Pituah - Israel: un loc extrem de special cu mini-hoteluri grupate \n jurul unui centru Spa nemaipomenit.

La Spa-ul Shizen accentul se pune pe m~ncare s`n`toas`, camere foarte elegante [i moderne [i tratamente spa absolut fenomenale. C~nd intri \n acel spa, e[ti parc` \ntr-o alt` lume, departe de forfota din Tel Aviv. |n fiecare diminea]` plaja este plin` de oameni care alearg` sau se plimb` cu c~inii, iar micul dejun la Spa Shizen este o experien]` pe care o recomand tuturor.

Hotel Daniel are o divizie [i la Marea Moart`; e de asemenea un spa bazat pe recuperare [i vindecare [i tratamente cosmetice din care ie[i cu pielea complet \ntinerit`.

Marea Moart` se afl` la 460

Singurele suveniruri cu care m-am \ntors de acolo sunt minunatele fotografii [i bucuria de a fi descoperit acele locuri \naintea multor turi[ti [i multe be]i[oare parfumate care au ajuns pentru to]i prietenii mei. de metri sub nivelul m`rii [i candideaz` s` fie aleas` una dintre cele 7 minuni moderne ale omenirii, totul \n Israel [i implicit \n hotel se rote[te doar \n jurul acestui concurs. Hotelul are plaj` privat`, bowling [i camere cu traklin superbe.

Luna trecut` a avut loc la Marea Moart` - ca \n fiecare an de fapt - festivalul uria[ de Oper`, Aida.

Pre]urile camerelor urc` la mii de dolari pe noapte, iar scena a fost construit` \n mijlocul de[ertului \ntre ni[te coloane naturale de st~nc` pe nisip, iar reprezenta]ia Aida a fost pus` \n scen`, live, cu ajutorul a aproape 1000 de arti[ti.

Rezerv`rile la festival se fac cu cel pu]in un an sau doi \nainte, astfel c` nu mai g`se[ti loc la hotel. La acest festival ajung din str`in`tate milionari [i [efi de state, \n vizite particulare, pentru a fi parte din festival.

Foto: arhiva personal` - Time Square

Fascina]ia mariahilfer strasse O loca]ie excelent` este Mariahilfer Strasse din Viena. Cred c` e singura str`du]` unde nu ratez nici un magazin. Sunt o sumedenie de boutique-uri cu suveniruri [i cele mai fine ciocolate MOZART (culmea e c` toate se numesc la fel, de[i au ingrediente diferite).

Iar ca mall-uri, unul care m-a impresionat teribil ca arhitectur` este cel din Frankfurt, foarte futurist. C~nd am fost eu acolo, acum o jum`tate de an, erau expuse peste tot obiecte de la muzeul de art` asiatic` [i mirosea a be]i[oare parfumate. Aveai senza]ia c` e[ti \ntr-o nav` spa]ial` cu atmosfer` zen. Foarte interesant. {i acolo am descoperit un restaurant raw, care avea \n mijloc un blat circular pe care "circulau" tot soiul de bun`t`]i din care puteai s` alegi.�

Roxana Bichi[

Stop to shop 81

diSCovEr thE world

Jamaica face parte din statele insulare din Marea Caraibelor, fiind a treia insul ca mrime din Marea Caraibelor dup Cuba [i Hispaniola Jamaica. Insula este divizat \n trei regiuni, cuprinznd 14 districte, printre care [i sta]iunile celebre Montego Bay, Ocho Rios, Negril, Treasure Beach [i Kingstone. Mai mult dect att, Jamaica este locul unde pute]i petrece o vacan] de vis, fiind o ]ar de o frumuse]e rar \ntlnit, cu o cultur specific.

Jamaica „insUla {nsOriT~”

82 Stop to shop

diSCovEr thE world

livin’ la vida loca Din punct de vedere al peisajului, Jamaica este \nconjurat` de mun]i, jungle dese [i verzi, flori [i plante exotice, paji[ti [i v`i pitore[ti, cascade, recifuri de corali, p`duri tropicale [i plaje \ntinse. Capitala insulei, Kingston, este un ora[ situat pe coasta de sud, un dezvoltat centru comercial [i totodat` principalul port jamaican. De remarcat faptul c` \n aceast` zon` exist` foarte multe restaurante de lux, hoteluri moderne [i locuri excelente pentru shopping. |n felul acesta, plajele cu nisip fin, apele albastre, mun]ii seme]i [i cascadele str`lucitoare te pot convinge c` ai ales destina]ia perfect`. {i, dac` e[ti pasionat de mai mult` ac]iune, dup` o zi petrecut` pe una din plajele aurii ale insulei, \]i recomand`m o plimbare cu barca pe apele r~ului Rio Grande sau, de ce nu, chiar o zi \ntreag` \n sta]iunea Montego Bay. |n aceste splendide locuri sporturile de ap` sunt extrem de

populare, oferind condi]ii excelente pentru scufund`ri [i alte sporturi marine.

locuri de vizitat



Ca orice loc paradisiac, Jamaica g`zduie[te nenum`rate puncte de atrac]ie pentru turi[ti. Muzee precum “Devon House”, “Galeriile Na]ionale”, “Muzeul Arak” sunt doar c~teva dintre frumuse]ile Capitalei. Pentru cei pasiona]i de muzica legendarului Bob Marley exist`, de asemenea, un muzeu dedicat \n memoria acestuia. Kingston este [i locul unde se afl` “Campusul Jamaican” al “Universit`]ii Indiilor de Vest”, principalul campus academic existent.

Practic, putem spune c` \ntreaga ]ar` abund` \n spa]ii verzi, pentru c` tot aici vom reg`si gr`dinile botanice “Castleton Botanical Gardens”, “Hope Botanical Gardens” [i “Parcul Caymanas” – locuri de o frumuse]e unic` \n lume. 



Stop to shop 83

diSCovEr thE world

informa\ii utile!





Aeroportul interna]ional “Norman Manley”, din Kingston, se afl` la 17.5 kilometri sud-est de ora[. |n schimb, cel din Montego Bay la doar trei kilometri.

  

C`r]ile de credit sunt acceptate pe scar` larg`.

Traficul \n Insula Jamaica se desf`[oar` pe partea st~ng`.

Cele mai multe hoteluri aplic` o tax` adi]ional` de 10%, \n caz contrar se a[teapt` un bac[i[ de 1015% din valoarea tuturor comenzilor. Tot personalul unei unit`]i de cazare, pornind de la femeile de serviciu, c`r`u[ii de la aeroport [i hotel [i osp`tarii, a[teapt` s` primeasc` un bac[i[. Mai mult, [oferii de taxi \[i opresc singuri 10% din valoarea traseului.



Legat de istoria sa, mai pute]i vizita “Fort Charles”, unul din porturile ce au ap`rat ]ara de invadatori \n timpul erei coloniz`rii.

Mai mult, “Port Royal” este un alt loc vestit, unde \[i petreceau timpul liber pira]ii, \n prezent fiind spa]iul de ancorare a b`rcilor [i iahturilor, pe care merit` s`-l vede]i.

Sta]iunea “Ocho Rios” este situat` \n mijlocul coastei de nord, fiind cunoscut` pentru gr`dinile tropicale [i numeroasele planta]ii din “Dunn River Waterfall”. Acestea sunt \n]esate cu plante indigene, flori, copaci, ferigi luxuriante iar trestia de zah`r, cafeaua [i bananele se recolteaz` \nc` din secolul XVIII. “Cascada Dune”, \nalt` de 180 de m, este cea mai celebr` loca]ie din Insula Jamaica.

“Montego Bay” este al doilea ora[ ca m`rime din Jamaica, fiind situat \n golful cu acela[i nume. Acesta a devenit cunoscut datorit` numeroaselor reminiscen]e arhitecturale coloniale. Aici



 

84 Stop to shop

pute]i vizita un centru vechi cu vestigii din sec XVIII, toate restaurate.

“Conacul Rose Hall” este o planta]ie restaurat`, ce dateaz` din anul 1760, \n care legendara Annie Palmer, denumit` “Vrajitoarea Alb`”, a fost st`p~n`. Aceasta a fost vestit` pentru modul nemilos \n care a murit, din cauza cruzimii din timpul vie]ii. |n aceast` cas` mai exist` [i \n prezent mobilier din acea perioad`.

“Sta]iunea Negril” este situat` \n vestul insulei, av~nd o plaj` de zece kilometri cu nisip alb [i fin, \nc`rcat` de palmieri.

De-a lungul acesteia se \ntind numeroase hoteluri [i vile moderne, preferate de cei mai preten]io[i turi[ti. Tot aici mai putem vedea [i “Port Antonio”, situat \n estul insulei, la poalele “Mun]ilor Alba[tri”, care p`streaz` farmecul unei a[ez`ri pesc`re[ti de demult.



Buc`t`ria Jamaican`

M~ncarea…

Fiind considerat` cea mai creativ` [i s`n`toas` buc`t`rie din zona Caraibelor, m~ncarea jamaican` este u[or accesibil` [i vegetarienilor. Este musai s` \ncerca]i produsele iu]i dac` ajunge]i aici, \n special friptura “jerk”. De re]inut faptul c` alimenta]ia este dominat` de m~nc`rurile mai uscate, \n detrimentul celor pline de sosuri sau de gr`simi. Locuitorii folosesc fructele at~t pentru consumul

diSCovEr thE world proasp`t, c~t [i pentru prepararea felurilor principale.

Fructele predominante sunt nuca de cocos, avocado, bananele, bananele verzi, ananasul, fructul pasiunii, mango, guava, jackfruit, dar [i ackee, un fruct ce se aseam`n` cu para, originar din Africa. De asemenea, se consum` toate tipurile de carne, \ns` puiul [i curcanul sunt pe primul loc. |n ceea ce prive[te pe[tele, codul este principala specie care tr`ie[te \n apele teritoriale ale Jamaic`i, din acesta f`c~ndu-se

curry. “Ackee and saltfish” – este un preparat tipic tradi]ional \n Insula Jamaica, compus din cod uscat sote, al`turi de ceap`, ardei gras iute, usturoi, piper [i floarea fructului ackee. Acesta se consum` de regul` la micul dejun, fiind asem`n`tor cu omleta. “Rice and peas” este un fel dietetic de m~ncare, pe baz` de orez [i fasole, consumat de obicei \n zilele de duminic`. Fasolea este fiart` \n prealabil \n lapte de cocos, apoi este ad`ugat orezul foarte pu]in fiert. |n ceea ce prive[te desertul, “Gizzada” este cel mai recunoscut [i const` \ntro tart` rotund` de mici dimensiuni, umplut` cu un amestec iute pe baz` de fulgi de nuc` de cocos. Un alt desert consumat cu regularitate este [i “Duckanoo”, format dintr-un amestec de fulgi de nuc` de cocos, f`in` de porumb, mirodenii [i zah`r brun, pus \ntr-o frunz` de banan`, legat str~ns [i apoi fiert.

B`utura… mai multe specialit`]i tradi]ionale.

Cu toate acestea, locuitorii s-au \nv`]at s` foloseasc` multe vegetale \n prepararea m~nc`rii, dintre acestea cele mai folosite fiind ardeii, usturoiul, ghimbirul, ceapa [i fasolea.

Printre cele mai renumite feluri de m~ncare amintim “Jerk” – un preparat ce con]ine carne condimentat` cu o specie extrem de iute de ardei gras, scor]i[oar` [i usturoi. ”Curry goat” – un alt timp de m~ncare din carne de capr`, g`tit` la cuptor \n sos de

Romul Jamaican este cea mai celebr` b`utur` jamaican`, devenit cunoscut datorit` trestiei de zah`r folosite \n producerea lui.

Mai mult dec~t at~t, fabricarea acestei b`uturi a devenit una dintre cele mai importante ramuri ale economiei \n Jamaica. |n mod normal, locuitorii consum` un pahar de rom \nainte de \nceperea mesei. O alt` b`utur` consumat` foarte des este ceaiul, [i asta datorit` influen]ei coloni[tilor britanici, de la care au mo[tenit [i limba.

Elena Dumitru



Limba oficial` este engleza, dar ve]i auzi vorbindu-se [i limba local`, numit` “patois”.

 

Este recomandat s` consuma]i numai ap` \mbuteliat`.

Dolarul jamaican este \mp`r]it \n 100 de cen]i, iar moneda american` este acceptat` \n mare parte.



Clima este tropical` tot timpul anului, [i temperat` \n regiunea montan`. Lunile mai [i octombrie sunt ploioase, dar ploi rapide pot ap`rea \n orice moment.



Pentru a intra \n Jamaica nu este obligatoriu s` face]i un anumit vaccin sau tratament, cu toate acestea un vaccin anti-tetanos ar fi binevenit. Ar fi de preferat s` v` lua]i toate m`surile necesare de siguran]` dac` suferi]i de o anumit` boal` [i ave]i nevoie de medicamente specifice.

Stop to shop 85

FlavourS

Punch Jamaican cu rom Ingrediente:

cu fructe exotice

Ingrediente:

Mod de preparare:

2 piep]i de pui dezosa]i, f`r` piele, t`ia]i cubule]e 1 ananas mic, t`iat cubule]e 1 mango, t`iat cubule]e 2 banane, t`iate rondele 4 cepe verzi, t`iate buc`]ele 2 linguri de amidon 1-2 ou`, b`tute 4 linguri de miez de nuc` de cocos deshidratat ulei pentru pr`jire 3-4 linguri de ulei de arahide 2-3 linguri]e de past` de ardei iute 1 lingur` de zah`r de trestie sau zah`r brun 2 linguri de suc de limet` 2 linguri de rom alb sare, piper negru 2 linguri]e de ienibahar 1 ardei iute uscat, pisat frunze de coriandru (sau p`trunjel), pentru ornat

Se amestec` ienibaharul cu ardei iute pisat [i sare. Se combin` amidonul cu sare, piper [i mixtur` de ienibahar. Se t`v`lesc buc`]ile de pui prin aceast` combina]ie, apoi prin ou b`tut [i, \n final, prin miezul de nuc` de cocos, apoi se scutur` de exces. Se \ncinge uleiul \ntr-o tigaie ad~nc` [i se pr`je[te carnea circa cinci minute, apoi se scoate [i se scurge de ulei. |ntre timp, se \ncinge uleiul de arahide \ntr-o alt` tigaie.

Se adaug` zah`rul, pasta de ardei iute, romul [i sucul de limet`. Toate acestea se amestec` bine p~n` c~nd se uniformizeaz`.

Mai apoi se adaug` cubule]ele de ananas, amestec~nd cu grij` c~teva minute. Se adaug` mango [i banane [i se mai amestec` \nc` un minut, p~n` c~nd fructele sunt \ncinse bine. Se serve[te carnea, ornat` bine\n]eles cu coriandru, al`turi de fructele preparate, stropite cu sosul l`sat \n tigaie.

Timp de preparare: 25 de minute

86 Stop to shop

Mod de preparare: Punch-ul Jamaican cu Rom, format dintro parte acr` (suc de l`m~ie verde), dou` p`r]i dulci (sirop de zah`r), trei p`r]i alcool (rom) [i patru p`r]i lichid (suc de fructe). |ntr-o oal` cu 300 ml ap` pus` la fiert ad`ug`m zah`r [i amestec`m p~n` se dizolv` [i apoi l`s`m la r`cit. Turn`m siropul de zah`r r`cit \ntr-un borcan

mare, \n care punem sucul de l`m~i verzi, romul [i sucul de fructe, agit~nd bine. Ulterior ad`ug`m ghea]` \n pahare [i turn`m punch-ul, decor~ndu-l cu rondelele din fructe.

Timp de lucru: 15 minute

Rubric` realizat` de Elena Dumitru

Pui Jamaican

150 ml suc de l`m~i verzi proasp`t stoarse; 450 ml rom jamaican; 600 ml suc de fructe exotice; 100 g zah`r; rondele de ananas, portocale sau l`m~ie verde pentru decor; ghea]` zdrobit`

horoSCop

Ce [tii despre tine \n Berbec

Rac

21 martie - 20 aprilie

22 iunie - 22 iulie

Dragon – Extrem de \nc`p`]~na]i, ace[tia sunt cert`re]i, impulsivi [i, de multe ori, agresivi. Jignesc \n exprimare [i sunt destul de direc]i \n ceea ce spun. Totodat`, nu fac apel la [iretlicuri, pentru c` se simt foarte puternici. Mai mult, opiniile lor trebuie \mp`rt`[ite, pentru c` au impresia c` sunt cele mai bune, iar sfaturile lor cele mai practice.

oaie – |n general, oile sunt nesigure. Acestea simt nevoia de mult` afec]iune [i de protec]ie. Caracteristica lor principal` este timiditatea. |n diverse confrunt`ri, se vor dovedi extrem de re]inute [i nu vor avea niciun cuv~nt de spus. Se vor da \napoi \n fa]a obstacolelor [i nu vor avea capacitatea de a lua decizii radicale \n ni[te contexte limit`.

Taur

Leu

21 aprilie - 21 mai

23 iulie - 22 august

{arpe – {arpele este recunoscut prin inteligen]` [i autocontrol. Mi[c`rile lui nu vor putea fi anticipate niciodat`. Mai mult, acesta \[i mascheaz` destul de bine starea de spirit. Poate p`rea senin [i lipsit de griji, \ns` de]ine o g~ndire clar`, cu reflexe pe masur`. Are o mare putere de seduc]ie asupra persoanelor cu care interac]ioneaz`.

Maimu]` – Maimu]a este o persoan` vesel` [i iubitoare, ce las` o impresie nemaipomenit` \n societate. Este plin` de energie, ceea ce o determin` s` se implice \n mai multe proiecte, pe care le va duce cu siguran]` la bun sf~r[it. Mai mult, de]ine o inteligen]` nativ` deosebit`, fiind extrem de creativ`, talentat` [i ingenioas`.

Gemeni

Fecioar`

22 mai - 21 iunie

23 august - 21 septembrie

{obolan – Sunt ve[nic preocupa]i de tot soiul de probleme personale [i profesionale, de[i acestea sunt foarte bine mascate \n jurul altor persoane.

Este tipul omului care spune lucrurilor pe nume [i nu ascunde nimic. Este sincer, loial, iar dac` se \nt~mpl` s` nu primeasc` at~t c~t d`, face apel la falsitate. Are o ambi]ie puternic` [i ar face orice pentru a fi primul, profit~nd de toate oportunit`]ile.

coco[ – De regul`, coco[ilor le place s` fie \n centrul aten]iei. Sunt sensibili la complimente, chiar dac` acestea nu sunt de cele mai multe ori justificate. |n rela]ia de cuplu sunt conservatori [i exercit` o mare putere de seduc]ie asupra persoanelor din jur. Se bucur` de popularitate pentru c` sunt foarte sociabili [i le place la nebunie s` li se acorde aten]ie.

88 Stop to shop

horoSCop

zodiacul chinezesc?

Balan]`

Capricorn

22 septembrie - 22 octombrie

21 decembrie - 19 ianuarie

c~ine – C~inele este un lupt`tor [i, \n acela[i timp, dependent de oamenii pe care \i iube[te. Este inteligent, sincer, nepreten]ios [i destul de obiectiv, fiind oric~nd gata s` asculte pe cineva. Fiind lipsit de team`, acesta se arunc` de multe ori cu capul \nainte, nelu~nd \n calcul consecin]ele. Uneori pot fi [i negativi sau plini de pesimism.

Bou – Boul este un bun observator, cu o memorie fantastic`. Poate reproduce cu exactitate orice lucru [i dup` foarte mult timp. Dac` ve]i \ntreba un bou cu cine s-a distrat la o petrecere care a avut loc \n urm` cu un an, acesta va r`spunde cu acurate]e, f`r` a omite pe cineva. Cu toate astea, este un om “de cas`”, care \[i iube[te familia.

Scorpion

V`rs`tor

23 octombrie - 21 noiembrie

20 ianuarie - 18 februarie

Mistre] – |n general, mistre]ii sunt n`scu]i pentru a d`rui [i pentru a servi, iar acest lucru le poate d`una; cineva poate profita oric~nd de pe urma lor.

Pot fi u[or de p`c`lit, pentru c` sunt foarte ru[ino[i.

Indiferent de v~rsta pe care o au, ace[tia \[i duc existen]a cu convingerea c` oamenii sunt buni [i frumo[i.

Tigru – Este foarte st`p~n pe for]ele proprii, uneori chiar nejustificat. Ador` aventura [i tot ceea ce \l incit` [i \l pune \n gard`. |i place s` fie ascultat [i s` i se respecte p`rerile. Uneori este prea gr`bit [i ia decizii de unul singur, f`r` s`-[i pun` prea multe probleme. |i place s` fie dinamic, iar dac` i se d` o sarcin` o va duce rapid la bun sf~r[it.

S`get`tor

Pe[ti

22 noiembrie - 20 decembrie

19 februarie - 20 martie

cal – Calul \[i p`r`se[te casa \nc` de la v~rste fragede, pentru c` sunt n`scu]i pentru a c`l`tori.

Nu le place s` stea \ntr-un singur loc [i nu vor ajunge \n situa]ia de a fi constr~n[i pentru a ac]iona spre binele cuiva. Chiar dac` par integra]i \ntr-o anumit` colectivitate, pozi]ia lor nu este una foarte clar`. Sunt plini de energie [i au o mare putere de munc`.

iepure – |n mod normal, iepurele este precaut \n ceea ce \l prive[te [i nu se arunc` niciodat` cu capul \nainte. G~nde[te mult [i foarte bine \nainte de a \ncepe ceva, c~nt`rind totul \n cel mai mic detaliu. Atunci c~nd i se va da o sarcin` de dus la \ndeplinire, acesta va g~ndi proiectul propus, apoi va lua \n calcul recompensa. Nu face munc` voluntar`.

Rubric` realizat` de Elena Dumitru

Stop to shop 89

tEChNEwS

Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice

Galaxy S II

nava amiral a flotei de smartphones samsung

Samsung Galaxy S II vine cu un procesor dual-core de 1,2 Ghz, ARM v7 – [i asta se vede.

Este mult mai rapid decât genera]ia anterioar`.

90 Stop to shop

P

rezentat \nc` din februarie la Congresul Mondial 3GSM de la Barcelona dar cu un debut pe pia]a rom~neasc` \n aceast` prim`var`, Samsung Galaxy S II (Model: GT-I9100) este un smartphone ultra rapid, cu un procesor dual-core, ce \mbin` caracteristici tehnologice avansate cu un design elegant [i foarte sub]ire (8,49mm). Ecranul este de tip Super AMOLED Plus, foarte generos, de 4,3 inci, cu rezolu]ie de 800x480 pixeli, este extrem de luminos, cu culori pl`cute [i contrast bun. Samsung se pricepe la display-uri [i se vede, chiar dac` unii competitori scot deja (impun deja) ecrane cu rezolu]ii mai bune, qHD (960x540 px). Samsung a introdus o nou` gam` de solu]ii mobile pentru companii, extinz~nd astfel capabilit`]ile legate de business ale Samsung Galaxy S II [i ajut~nd clien]ii business s` doteze

o for]` de munc` mobil` flexibil` [i conectat` \n permanen]`.

Samsung a \ncheiat un parteneriat cu liderii industriei IT pentru a crea [i integra lui Galaxy S II cele mai eficiente solu]ii pentru companii, rafin~nd OS Android Gingerbread [i acord~nd o aten]ie special` securiz`rii datelor [i a re]elei. Aceste solu]ii includ servicii \mbun`t`]ite de conferin]` [i de conectivitate de la Cisco, cea mai cuprinz`toare implementare mobil` a Microsoft Exchange ActiveSync [i remote device management securizat de la Sybase.

Datorit` tehnologiei \mbun`t`]ite de recunoa[tere a vocii, utilizatorii vor avea mai mult control. De la pornirea aplica]iilor la verificarea mesageriei, social media sau a email-ului [i p~n` la gestionarea apelurilor, Samsung Voice Solution va recunoa[te vocea [i o va converti la text. {i viceversa.