Sumar
“ ” Nr. 109 - Octombrie 2011
##& ( ' " % ! (! $ % " ( '" # ("# ' ! ( " '% '# + %) ( #! " , #! (* ' &' ! % ( # $% * " ( ( '# % # )#% ! & ( $ % (" $ %' $ % ) " ! "' # # & $% "'% $ "#' '# ( ) &' ! " '#$ # ' % ' #$ & ( &' % & #$$ " (
8
81
Nu am tr`it nicic~nd descoperiri mai frumoase la cump`r`turi ca atunci c~nd m-am plimbat ore \n [ir printre rafturile pline de pantofi din cele trei magazine imense din Beverly Hills.
TeaTru/Film/carTe Recomand`rile noastre
18
Film reporTer
20
iNTerViu
30
FashioN archiTecTure
58
isToria BiJuTeriilor
68
s~N~TaTe
74
sTorY oF...
84
DesTiNa}ii
Director general Andreea Bqnicq andreea.banica@unireashop.ro
Director Publicitate [i V~nz`ri Ecaterina Utali ecaterina.utali@tycoon.com.ro 021.30.30.364, 0722.101.756
Director Crea]ie Cristian Scutelnicu cristian.scutelnicu@tycoon.com.ro 021.30.30.367, 0724.242.742
Redactor {ef Roxana Bichi[ Redactori: Elena Dumitru, Diana Rodan Foto: Valentin S., Dreamstime Revista editat` de:
Tycoon Media Press parte a grupului
Fascinantul „Pina 3D”
De vorb` cu Horia Brenciu
Moda \n timpul lui Napoleon Bonaparte Perlele, bijuteriile zeilor (I)
Adresa redac]iei: Unirea Shopping Center Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1, Bucure[ti Fax: 021.30.30.236
Despre Homeopatie
Eduard al VIII-lea [I Wallis Simpson Istoria Romei (I) 2 Stop to shop
Tiraj: 10.000 exemplare Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq publica]ie fqrq acordul prealabil scris al Tycoon Media Press.
EditShop
Cãlãtorie în jurul lumii
“ ” Cred c` to]i suntem datori fa]` de noi \n[ine s` trecem grani]a mai mult decât odat`. Iar grani]a trebuie trecut` atât fizic, cât [i mental. |ntor[i s` p`str`m mereu ceea ce este bun [i aplicabil \n via]a de zi cu zi, dorindu-ne mereu noi [i noi experien]e de c`l`torie.
4 Stop to shop
“A zbura. Zburare. Din prima conjugare”, ca sa citez una dintre celebrele replici din seria B.D. (cu Dem Rdulescu, Puiu Clinescu [i Jean Constantin). De fiecare dat cnd alegem s „zburm” ctre o destina]ie, ne facem aten]i bagajele [i nu uitm s punem, poate, cele mai importante obiecte: camera de filmat [i aparatul foto. Este firesc, ]innd cont c vrem a imortaliza momentele unice [i locurile vizitate. Odat \ntor[i din cltorie, ne facem planuri pentru un nou col] din mapamond. Total diferit. S fie tot \n Europa sau poate ceva pe un alt continent? Nici nu prea conteaz, att timp ct cu fiecare excursie \n parte lum contact cu civiliza]ii diferite: oameni cu mentalit]i distincte, locuri cu \ncrctur istoric, delicatese culinare, tradi]ii noi, etc. De fapt, ce \nseamn a cltori? Relaxare? Cunoa[tere? Explorare? Ei bine, toate la un loc. Ct de important este s cltore[ti? Foarte important! {i asta pentru c nu po]i aprecia ceea ce ai sau \mbunt]i ceea ce trie[ti dac nu iei contact direct cu alte civiliza]ii, cu noi culturi [i mentalit]i diferite. Odat trecut grani]a, parc [i aerul este altul. E vorba doar de iluzie, \ns percep]ia noastr c totul este diferit se datoreaz nevoii mentale de a explora, de a cunoa[te. Fiecare ]ar are farmecul propriu [i orict de mult o descoperim prin filme, cr]i sau fotografii, nimic nu se compara cu experien]a live. Cred c to]i suntem datori fa] de noi \n[ine s trecem grani]a mai mult dect odat. Iar grani]a trebuie trecut att fizic, ct [i mental. |ntor[i, s pstrm mereu ceea ce este bun [i aplicabil \n via]a de zi cu zi, dorindu-ne mereu noi [i noi experien]e de cltorie. Astfel, cine [tie, peste ani, cnd vom trage linie, vom constata c am reu[it performan]a de a fi cltorit \n jurul lumii [i de a fi schimbat ceva \n bine inclusiv pe meleagurile natale, datorit cuno[tin]elor acumulate prin contactul cu att de multe civiliza]ii. Cu alte cuvinte: „Gogule, vorbe pu]ine [i \n [oapt, c ne aude lumea!” [i la drum, voinicii mei!
Roxana Bichi Redactor {ef
tEatru TeaTrul BulaNdra aNuN}å...
Art`
de Yasmina reza Regia: Cristi Juncu Scenografia: Cosmin Ardelean Actori: Vlad Zamfirescu, {erban Pavlu, Gheorghe Ifrim
Foto: Ciprian Duic`
Spectacolul “Art`” ne \nf`]i[eaz` trei prieteni vechi, complet diferi]i ca fire. Ce-i une[te? Aproape nimic, dar nu asta este cel mai important, pentru c` \n definitiv nu este un text at~t de realist. Personajele abund` \n
TeaTrul NoTTara preziNTå…
ai toat` via]a \nainte
Regia: Alina Rece Scenografia: McRanin Consultan]` muzical`: Alin Macovei Lumini [i proiec]ie video: Lucian Moga Actori: Ruxandra Sireteanu, Laura Vasiliu, Cristian Irimia, Corina Dragomir, Mihai Per[a, Mihaela Sub]iric`, Raluca Juganaru 6 Stop to shop
Inspirat din romanul cu acela[i titlu al lui Romain Gary, spectacolul "Ai toat` via]a \nainte" face parte din proiectul "Buletin de Bucure[ti", regizorul acestui spectacol, Alina Rece, fiind cea de-a doua c~[tig`toare a programului dedicat regizorilor care au absolvit facultatea \n ultimii zece ani [i nu au montat \nc` pe o scen` profesionist` din Bucure[ti. "Ai toat` via]a \nainte” este o poveste despre tandre]ea suferin]ei, spus` din perspectiva unui copil inteligent [i precoce, prea devreme familiarizat cu adev`rurile oamenilor mari", spune traduc`torul romanului, Lazlo Alexandru.
\ntreb`ri retorice, tocmai de aici [i replicile care curg vijelios, precum spuma m`rii. Pove[tile lor savuroase, pline de haz, fac din aceast` reprezenta]ie o situa]ie fireasc`, u[or neverosimil`, dar totu[i schematic`. |n concluzie, o pies` despre prietenie, despre rela]ii dominante între oameni care, în felul lor, se apreciaz` [i se respect`.
Pagin` realizat` de Elena Dumitru
dup` "ai toat` via]a înainte" de romain Gary
Film
Premierele lunii octombrie Scufi]a Ro[ie II Regia: Mike Disa Cu: Hayden Panettiere, Patrick Warbuton Gen: Anima]ie, Familie Premier` \n Rom~nia: 07.10.2011
Pumni de o]el Regia: Shawn Levy Cu: Hugh Jackman, Dakota Goyo Gen: Ac]iune, Dram`, SF Premier` \n Rom~nia: 07.10.2011
One day Regia: Lone Scherfig Cu: Anne Hathaway, Patricia Clarkson Gen: Dram`, Dragoste Premier` \n Rom~nia: 14.10.2011
Footloose Regia: Kenny Ortega Cu: Andie MacDowell, Dennis Quaid, Jason Ferguson Gen: Comedie, Dram`, Muzical Premier` \n Rom~nia: 21.10.2011
Ai 30 de minute sau bum! Regia: Ruben Fleischer Cu: Jesse Eisenberg, Danny McBride Gen: Aventuri, Comedie Premier` \n Rom~nia: 21.10.2011
Din dragoste – cu cele mai bune inten]ii Regia: Adrian Sitaru Cu: Bogdan Dumitrache, Nata[a Raab, Marian R~lea Gen: Dram` Premier` \n Rom~nia: 28.10.2011
Cei trei muschetari
Dream House
Neds
Regia: Paul W.S. Anderson Cu: Logan Lerman, Milla Jovovich, Orlando Bloom, Ray Stevenson, Matthew Macfadyen, Luke Evans Gen: Aventuri, Romantic, Dragoste Premier` \n Rom~nia: 14.10.2011
Regia: Jim Sheridan Cu: Daniel Craig, Naomi Watts, Rachel Weisz Gen: Dram`, Mister, Thriller Premier` \n Rom~nia: 21.10.2011
Regia: Peter Mullan Cu: Linda Cuthbert, Martin Bell, Richard Mack Gen: Dram` Premier` \n Rom~nia: 28.10.2011
8 Stop to shop
CartE
V`lul pictat de W. Somerset Maugham Detalii carte: Editura: Polirom Traducere: Andrei Bantas Pre]: 14,95 lei Romancier, dramaturg [i autor de proz` scurt`, Maugham (1874 - 1965) este unul dintre cei mai cunoscu]i scriitori britanici ai secolului XX. Studiaz` literatura [i filozofia la Universitatea din Heidelberg, apoi medicina la Londra. |n 1917, \n timpul Revolu]iei Ruse, \ntreprinde activit`]i de spionaj \n Rusia pentru British Intelligence, experien]` reflectat` mai t~rziu \n volumul de povestiri “Ashenden sau agentul britanic” (1928), considerat piatr` de temelie a literaturii de spionaj contemporane. Debuteaz` cu romanul “Liza din Lambeth” (1897), urmat de “Robie” (1915), aduc~ndu-i un succes fulger`tor. Toate c`r]ile sale sunt considerate capodopere ale literaturii engleze, inspir~nd totodat` numeroase ecraniz`ri. |n 1947 se instituie Somerset Maugham Award, premiu care se acord` anual unui autor britanic sub treizeci [i cinci de ani.
“Avea vocea grav`, joas` [i bine st`p~nit` [i vorbea rar, at~t \n englez` c~t [i \n francez`. Lucrul cel mai important la femeia aceasta era aerul de autoritate atenuat` de caritatea cre[tin`. Sim]eai la ea deprinderea de a porunci.” citat din carte 10 Stop to shop
“V`lul pictat” este una dintre capodoperele lui Maugham, ce o \nf`]i[eaz` pe frumoasa Kitty Fane \n bra]ele unui b`rbat, altul dec~t so]ul s`u. Pornind de la acest adulter, b`rbatul \n[elat, un renumit medic bacteriolog, o duce pe aceasta \n China colonial`, \ntr-o zon` devastat` de holer`, unde medicul \ncearc` s` combat` efectele teribilei maladii. O c`l`torie \n timpul c`reia t~n`ra femeie se va confrunta cu aspecte ale vie]ii ce-i fuseser` total necunoscute p~n` atunci, ajung~nd \n acest fel s` se descopere pe sine \ns`[i, dar [i pe cel de l~ng` ea. Cu o uimitoare u[urin]`, autorul reu[e[te s` transmit` emo]ia pe care o simte Kitty atunci c~nd descoper` \n interiorul s`u o femeie
pe care p~n` atunci n-o v`zuse niciodat`. Pesemne c` toate semnalele mor]ii ce p~ndesc la fiecare pas au trezit \n aceasta sim]`minte umane, profunde, pe care le va p`stra pentru tot restul vie]ii, chiar [i dup` moartea previzibil` a so]ului s`u. Romanul incit` cititorul s` reflecteze mai mult asupra propriei existen]e, dar mai ales s` ne demonstreze c` fericirea nu este un lucru pe care putem s`-l mut`m de pe o mas` pe cealalt`, f`r` s` nu ne r`nim. Romanul a fost transpus cinematografic \n 1934, Greta Garbo \ntruchip~nd-o pe Kitty Fane. Noua ecranizare, din 2006, \i are \n rolurile principale pe Naomi Watts [i Edward Norton. Pagin` realizat` de Elena Dumitru
NEwS – agENda luNii 1/10
10/10
ConCert in FlaMes
the tenors oF the XXi Century
Concertul este organizat de Phoenix Entertainment [i are loc în cadrul turneului de promovare al albumului “Sounds of a playground fading”. Înfiin]at` în anul 1990, In Flames a vândut peste 2,5 milioane de albume în lumea întreag` [i a câ[tigat numeroase premii: patru Grammis, Best International Band – ob]inut la gala Metalhammer Golden Gods [i Best Hard Rock, pentru albumul “A Sense of Purpose“. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 85 [i 95 lei Arenele Romane, Bucure[ti.
Tenorii celor mai importante teatre de oper` din Moscova precum Alexander Bogdanov, Alexander Zakharov, Alexander Ostrovsky, Sergey Pisarev, Georgy Faradzev, Alexander Skvarko, Sibirstev Dmitry [i Mikhail Urusov, reuni]i sub numele “The Tenors of the 21st Century”, concerteaz` pentru prima dat` în România. Mai mult, participarea Orchestrei Simfonice Na]ionale din Chi[in`u, sub bagheta prim-dirijorului Gheorghe Mustea [i prim-dirijorului Orchestrei preziden]iale din Belarus, Victor Babarîkin, [i Cristina [i Alexei Terentiev, soli[ti ai Corpului de Oper` [i Balet din Chi[in`u, vor transforma show-ul \ntr-un veritabil eveniment cultural. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 60 [i 200 lei - Sala Palatului, Bucure[ti.
Octom br ie
Cel dintâi DJ al lumii, a[a cum a fost declarat pentru a patra oar` Armin van Buuren în 2010 de c`tre DJ Mag, va mixa din nou la Bucure[ti. Line-up-ul evenimentului organizat de The Mission îi mai cuprinde [i pe Sunnery James [i Ryan Marciano. Biletele vor putea fi achizi]ionate în avans la pre]ul de 60 lei. În ziua evenimentului pre]ul unui bilet va fi de 80 lei - Sala Polivalent`, Bucure[ti.
15/10 ConCert arMin van Buuren
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
4/10
5/10
Folk Maraton
ConCert Cesaria evora
Centrul pentru artele spectacolului "Sala Palatului" anun]` Folk Maraton, av~ndu-i ca protagoni[ti pe Alexandru Andrie[, Florin Chilian, Mircea Vintil`/Brambura, Maria Gheorghiu, Alina Manole Band, Emeric Set, Trupa Hara, Ducu Bertzi [i Mihai Neni]`, Doru St`nculescu, Zoia Alecu, Adrian S`rm~[an, }apinarii [i mul]i al]ii. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 40 [i 100 lei.
Cesaria Evora c~nt` morna, o combina]ie de blues [i fado portughez. Piesele sale reflect` istoria tulbur`toare a ]`rii sale de origine, iar interpret`rile emo]ionante sunt recunoscute pentru frumuse]e [i sensibilitate. Evenimentul este organizat de Project Events [i European Event Services. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 50 [i 300 lei, \n func]ie de categorie - Sala Palatului, Bucure[ti.
12 Stop to shop
iNFoShop v+ aduCE {tirilE mai aproapE
NEwS – agENda luNii ConCert helene segara
Concertul face parte din Festivalul Muzicii Franceze la Bucure[ti [i este organizat de Dream Productions. Prin intermediul produc`torului Fabrizio Salvadori, Helene Segara a cunoscut o serie de compozitori [i produc`tori cu care a colaborat la realizarea singleului “Je Vous Aime Adieu”. Albumul de debut a fost foarte bine primit în Fran]a [i Belgia. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 90 [i 350 lei - Sala Palatului, Bucure[ti.
Evenimentul face parte din turneul de promovare al celui mai recent album al artistului, “Stand Up”, [i este organizat de Medien Holding Events. La mijlocul anilor ’90 Nana era unul dintre arti[tii de rap care s-a impus foarte rapid în playlist-urile radiourilor [i televiziunilor de profil. Hiturile “Remember The Time“, “Lonely“, “Let It Rain“ sau “He’s Comin” au spart topurile de specialitate. Ultimul material discografic al artistului a fost lansat în 2010 [i se intituleaz` “Stand Up“, fiind al cincilea album dintr-o discografie ce mai cuprinde: “Nana” (1997), “Father” (1998), “All Doors in Flight No. 7” (2004), “12 Y.O.” (2008). Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 60 [i 90 lei - The Silver Church, Bucure[ti.
23/10 ConCert ten years aFter Concertul va fi deschis de una dintre cele mai vechi trupe de rock române[ti: Riff. De[i istoria trupei a început în prima parte a anilor ’60, dup` schimb`ri de componen]` [i de nume, în noiembrie 1966 trupa devine oficial Ten Years After. Un nume ciudat, dar cu o semnifica]ie extrem de important` pentru trupa din Marea Britanie, primul concert sub aceast` denumire a avut loc la aniversarea a zece ani de la lansarea legendarului Elvis Presley. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 60 [i 170 lei - Sala Palatului, Bucure[ti.
22/10 ConCert nana
16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31
Sedenta rismul du neaz grav snta]ii!
25/10
26/10
ConCert Pat Metheny trio
ConCert tudor gheorghe
Pat Metheny este una dintre figurile emblematice ale jazzului american. În cei peste 30 de ani de carier`, artistul [i-a câ[tigat renumele de cel mai important chitarist al lumii. Cele 17 premii Grammy ob]inute la 12 categorii diferite sunt dovada clar` a acestui lucru. În 2011 lanseaz` “What’s it all about”, album ce con]ine coveruri ale unor piese celebre cântate de Pat la chitar` acustic`. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 150 [i 350 lei - Sala Palatului, Bucure[ti.
Tudor Gheorghe î[i continu` misiunea de redescoperire [i de valorificare a artei poetice, aducând un plus de vibra]ie crea]iilor inconfundabile semnate de poetul basarabean Grigore Vieru. În amintirea celui ce i-a influen]at cariera [i a cântat dragostea de mam`, sau dragostea de ]ar`, de limba roman` [i a visat la unirea dintre fra]i, maestrul Tudor Gheorghe va oferi publicului o reprezenta]ie memorabil` în acompaniamentul Orchestrei Arkadia, sub bagheta dirijorului [i orchestratorului Marius Hristescu. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 50 [i 180 lei - Sala Palatului, Bucure[ti.
iNFoShop v+ aduCE {tirilE mai aproapE
Rubric` realizat` de Elena Dumitru
21/10
Stop to shop 13
CE Citim? “O carte este mai mult dec~t o structur` verbal` sau o serie de structuri verbale, este un dialog stabilit cu cititorul, este tonul pe care \l impune cititorului [i este imaginea schimb`toare sau durabil` pe care i-o impune memoriei sale.” Jorge Luis Borges
Ne vedem pe net de Leslie Oren Editura Humanitas
„Leslie Oren te sf`tuie[te s` la[i timiditatea la o parte, s`]i iei inima-n din]i [i s` intri pe net, cel mai [ic loc de înt~lnire în zilele noastre!“ The Hollywood Reporter
Dragoste la prima vedere de Nicholas Sparks Editura RAO
Jeremy Marsh era foarte sigur de c~teva lucruri: nu va p`r`si niciodat` New York-ul, nu se va mai \ndr`gosti vreodat` dup` mariajul e[uat [i nici nu va deveni p`rinte. Acum Jeremy locuie[te \n micu]ul or`[el Boone Creek din Carolina de Nord, este logodit cu Lexie Darnell, marea lui dragoste, [i a[teapt` cu ner`bdare sosirea pe lume a fiicei sale. |ns`, tocmai c~nd via]a pare s` se a[tearn` pe un f`ga[ plin de fericire, un e-mail misterios [i tulbur`tor declan[eaz` un lan] de evenimente care va schimba cursul destinului t~n`rului cuplu. 14 Stop to shop
Cartea dragostei de Phillipa Fioretti Editura Nemira
O aventur` fascinant de hazlie, ]esut` cu firul savuros al pove[tilor de amor, “Cartea dragostei” ne poart` de la Sydney la Roma, într-un v~rtej fabulous de rochii splendide [i înt~mpl`ri pline de îndr`zneal`. C~nd Lily, o f`ptur` adorabil`, pasionat` de rochii vintage, [i Robbie, iubitul ei de foarte mult` vreme, descoper` într-o zi în anticariatul lor o carte rar` cu reproduceri erotice din Antichitate, n-au nici cea mai mic` idee despre ce-i a[teapt`. Robbie vrea s-o v~nd` cui ofer` mai mult, în timp ce Lily e ferm hot`r~t` s-o înapoieze proprietarului de drept. Pagin` realizat` de Elena Dumitru
FilmrEportEr
cum vede Woody allen nostalgia Midnight in Paris a avut premiera mondial` la Cannes 2011 [i ruleaz` \n cinematografele din România din 2 septembrie, distribuit de Ro Image 2000. 16 Stop to shop
„Midnight in Paris” / „Miezul nop]ii la Paris” al lui Woody Allen e ca un [erbet dulceag, r`coros [i \n culori de epoc` – o comedie romantic` suficient de superficial` ca s` prind` la publicul larg, dar \n acela[i timp suficient de rafinat` [i de asezonat` cu cultur` c~t s` atrag` [i publicul mai preten]ios (chiar dac` doza de cultur` \nseamn` personaje stereotipale, cel pu]in o s` ai satisfac]ia c` [tii care-i faza cu filmul cu oamenii care nu mai pot pleca de la o cin` – [i altele de genul). Gil (Owen Wilson sub form` de alter-ego mai t~n`r al lui Woody Allen) [i Inez (Rachel
McAdams) sunt un cuplu logodit care petrece o vacan]` \n Paris pe banii tat`lui fetei, cu ocazia c`l`toriei lui de afaceri. |nc` de la \nceput, scenariul ne d` indicii despre nepotrivirea celor doi – fiecare vrea altceva de la sejurul cu pricina. Mai mult, Gil e un scenarist mediocru (sau cel pu]in a[a sus]ine el din zece \n zece minute) de la Hollywood care crede c` [i-ar g`si gloria scriind proz`. Nu [tim cu ce se mai ocup` Inez \n afar` de purtat haine trendy, mers la cump`r`turi [i restaurante sau admirat ni[te prieteni oh, at~t de cul]i, dar \n aproape fiecare scen` vedem c` e total str`in`
FilmrEportEr de ambi]iile boem-artistice ale logodnicului ei [i de pasiunea lui pentru trecut. De aici porne[te [i toat` intriga – Gil descoper` un loc retras prin care p`trunde \n Parisul anilor ’20, \n care se \mprietene[te cu cea mai hip crem` a scenei culturale a epocii: Scott [i Zelda Fitzgerald, Ernest Hemingway, Gertrude Stein, TS Eliot, Picasso, Dali, Bunuel, to]i contribuind c~te un pic la evolu]ia lui ca scriitor. Da, la Woody Allen se poate [i asta – chiar dac` fantasmele personajelor nu apar \n via]a lor real` chiar a[a “larger than life” ca \n, s` zicem, Oedipus Wrecks, Allen r`m~ne \n continuare un maestru \n a pune incon[tientul pe ecran (pe \n]elesul tuturor [i, evident, cu mult umor) [i nu \n ultimul r~nd, \n a prinde spectatorii \ntr-o poveste. Dincolo de premisa aparent banal` a unui cuplu care \[i descoper` incompatibilitatea, Midnight in Paris e un film care ne arat` (pe fa]`, f`r` cine [tie ce subtilit`]i) c` visul de a fi tr`it \n alte vremuri e o iluzie [i c` am face bine s` \nv`]`m s` ne descurc`m cu prezentul. Cu toate astea, e o alegere bun` dac` vrei s` te relaxezi dou` ore [i s` pleci la cinema cu o stare pl`cut`: \n peisajul plin de comedii romantice americane tipice care apar ca ciupercile dup` ploaie [i sunt uitate la fel de repede (balast pe care Allen nu uit` s`-l ironizeze), un pic de fantastic nu stric`. Andreea Dobre
Fascinantul „Pina 3D”
Toamna aceasta, pe ecranele 3D din Rom~nia ruleaz` [i altceva dec~t obi[nuitele blockbustere: primul film de art` \n 3D. Pina, un documentar de Wim Wenders, este dedicat coregrafei Pina Bausch, una dintre cele mai apreciate din dansul contemporan. |n vara lui 2009, Bausch s-a stins fulger`tor, cu doar dou` zile \nainte de film`rile \n 3D, din cauza unui cancer diagnosticat mult prea t~rziu. De aceea nu exist` nici o secven]` filmat` cu ea pentru aceast` pelicul`, doar scene de arhiv` transformate \n 3D. Regizorul a l`sat balt` produc]ia, \ns` a fost convins de dansatori [i de cei apropia]i s` o reia. |mpreun` cu cei din Tanztheater din Wuppertal (Germania), ora[ul \n care Pina a lucrat mai bine de 30 de ani, Wenders a pus \n scen` patru dintre spectacolele ei: „Café Müller”, „Le Sacre du printemps”, „Vollmond” [i „Kontakthof”. Unele au fost cu public – deci filmate f`r` \ntrerupere cu zeci de camere – altele f`r`. Tot Wenders
i-a scos pe dansatori afar`, \n diverse locuri din Wuppertal, \n zona industrial`, sub linia suspendat` de tramvai, pe buza unui deal sau \ntr-o gr`din` [i le-a cerut s` danseze d~ndu-le ca tem` – a[a cum f`cea Pina – un cuv~nt. Nu po]i povesti “Pina 3D”, po]i doar spune c` e intens, visceral, poetic, magic, exuberant. Singura parantez` ar fi interviurile - prim-planuri cu fe]ele dansatorilor uit~ndu-se \n camer`, \n timp ce vocea lor se aude din off –, mult prea patetice [i goale de sens. E cumva de \n]eles, dansatorii au vorbit despre Pina la pu]in` vreme dup` moartea ei [i regizorul \nsu[i, un prieten apropiat al coregrafei, a sim]it nevoia s` p`streze acela[i ton.
Florentina Ciuverca
Stop to shop 17
iNtErviu
horia Brenciu:
“…A man got to do what a man got to do”, spune Horia Brenciu parafrazndu-l pe John Wayne atunci cnd se referea la “mo[tenitorul fami liei regale Brenciu”, copilul pe care \l a[teapt [i [tie sigur c va veni. Chiar dac nu are nevoie de o superwoman pentru asta, Horia nu ar renun]a la muzic \n ipostaza de tat, ba chiar [i-ar gsi o solu]ie salvatoare- ar face muzic alturi de copilul su. Asta pentru c nimic nu e \ntmpltor, mai ales c provine dintr-o familie autentic de arti[ti. O familie care, din voia sor]ii, a fost nevoit s-[i lipeasc fisurile \n lipsa mamei. Astzi, Horia Brenciu este un artist desvr[it care a \nv]at odat cu vrsta [i experien]a c faima [i notorietatea sunt teste importante pe care nu le \n]elegi cu adevrat dect atunci cnd te confrun]i cu vanitatea [i orgoliul nemsurat. A gre[it [i a evoluat. A renun]at la televiziune [i s-a apucat de muzic, de[i \n snge \i curg nu numai globule albe [i rosii, ci [i “globulele televiziunii”. {i cum \n via] orice u[ \nchis deschide alte u[i, astfel s-a \ntmplat [i cu Horia Brenciu. Departe de lumina reflectoarelor [i-a reprioritizat via]a iar astzi revine \n televiziune \n cadrul unui nou format pe care, cu sinceritate declar c, [i l-a dorit. Din 27 septembrie va fi antrenor \n show-ul “Vocea Romniei”, “o experien] uman [i profesional”, dup cum avea s spun.
Eu n-am nevoie de o superwoman!
18 Stop to shop
Foto: Paul Diaconu / PROTV
iNtErviu Nu po]i niciodat` \nlocui un p`rinte |n lipsa mamei te-ai sim]it dator fa]` de fratele [i tat`l t`u, ]i-ai reg~ndit via]a, ]i-ai schimbat rolul de fiu, de frate mai mare… Horia Brenciu: Orice pierdere \n familie schimb` destine. Fiecare dintre noi a trebuit s` compens`m multe aspecte c`rora numai mama le putea da via]`. Nu po]i \nlocui un p`rinte niciodat`. Cu toate astea, tata a \nceput s` ac]ioneze \n domenii la care niciodat` nu s-a g~ndit. Buc`t`ria, de exemplu, a \nceput s` fie scena multor spectacole… “I love you”- prima ta compozi]ie oficial`, un videoclip cu tat`l t`u. O declara]ie unic`, frumoas` c`tre cel pe care-l nume[ti “oglinda sufletului”. C~nd te-a str~ns tat`l t`u \n bra]e ultima oar`? H.B.: De ziua lui… Spuneai c` b`rba]ii Brenciu, mari arti[ti ai Bra[ovului, s-au a[ezat la casa lor t~rziu. Tata te-a f`cut la 41 de ani, mai apoi muzica a fost cea care a primat pe latura b`rb`teasc` a familiei. S` fie [i lipsa mamei un aspect care te-a f`cut s` ridici bariere emo]ionale \nalte, s` la[i greu un om s`-]i p`trund` \n suflet?
Foto: Paul Diaconu / PROTV
H.B.: Poate tocmai asta m-a \nv`]at s` fiu deschis cu oamenii… Am pl~ns de multe ori \n via]`, am r~s de [i mai multe ori [i cred c` suma aceasta de tr`iri m-a f`cut [i mai sociabil [i mai deschis [i mai introspectiv \n ceea ce prive[te rela]iile umane! Poate de aceea e[ti un artist des`v~r[it, care face totul din suflet [i pentru suflet. Un artist care este \ntro permanent` ardere [i c`utare a acelui vibrato uman care r`scole[te. {i, totu[i, i-ai spus vreodat` clipei s` se opreasc` \n loc? H.B.: Nu. Am rugat-o c~teodat` s` se gr`beasc` pu]in…
Am \nv`]at s` pierd, dar e bine s` te preg`te[ti pentru locul \ntâi
Ca dovad` c` atunci c~nd erai mic doreai s` cucere[ti lumea. Tat`l t`u povestea cum erai primul \n orice, \]i pl`cea competi]ia, [tiai s` ie[i \nving`tor. Dar, de pierdut, [tiai s` pierzi? H.B.: Tata a exagerat pu]in… Deh, vorbea de copilul lui… |mi place s` c~[tig, dar am [i \nv`]at s` pierd. E un proces care te solicit`. Nu po]i c~[tiga tot timpul. Locul \nt~i nu-]i este tot timpul destinat, dar e extrem de bine s` te preg`te[ti pentru el c~nd va veni clipa s`-l ob]ii! Apropo de lucrurile pe care uneori le pierdem f`r` voin]a noastr`, de[i mul]i oameni dragi din familia ta au plecat sus mult prea devreme, po]i spune c` ai fost un copil \nconjurat de afec]iune. Poveste[te-ne un moment emo]ionant din copil`ria ta \n care te-ai sim]it cel mai iubit [i fericit copil de pe p`m~nt.
Stop to shop 19
iNtErviu H.B.: C~nd aveam vreo 6-7 ani, a intrat \n casa noastr`. Era c`rat de vreo 4 oameni v~njo[i [i lucrul `sta m-a uimit [i mai tare. Am auzit tot felul de lucruri frumoase despre el, dar a[a aproape nu-l v`zusem niciodat`. Era negru, robust [i avea pe o parte dou` stative de lum~n`ri. Mi-am spus c` `sta trebuie s` fie o pies` important` de mobilier \n casa noastr`. A devenit mai mult dec~t at~t. A fost prietenul cu care am \mp`rt`[it primele mele hituri ascultate la Europa Liber` [i Vocea Americii. Era prima mea pianin`!
Faima [i notorietatea sunt teste importante |nc` de pe atunci ai visat celebritatea? H.B.: Am [i uitat-o… De ce? Te-a dezam`git? H.B.: Faima [i notorietatea
Foto: Paul Diaconu / PROTV
20 Stop to shop
sunt ni[te teste extrem de importante. De ele trebuie s` te fere[ti, mai bine zis s` le ignori, iar lucrul `sta nu-l realizezi dec~t atunci c~nd pierzi de pe urma vanit`]ii [i orgoliului nem`surat. A fost [i cazul meu, cu c~]iva ani \n urm`… Momentul \n care ai plecat din televiziune a fost un moment de r`scruce pentru tine. Un moment \n care ajunsesei s` nu ai bani, s` faci \mprumuturi \n banc`. A fost atunci, de fapt, un moment \n care ai \nceput s` \]i prioritizezi via]a. Ai stat tu cu tine de vorb` [i, poate nemaif`c~nd de mult asta, te-ai \ntrebat ce visezi, ce-]i dore[ti? H.B.: Dup` ce munce[ti aproape 11 ani pe micul ecran, microbul dispare. Boala \i ia locul. Dorin]a mea de a realiza ceva calitativ pe sticl` nu mai rezona cu interesele celor pentru care lucram. Am \nceput, astfel, s` caut diverse solu]ii artistice. Nu-mi
st`tea capul la bani, \n pofida datoriilor pe care le acumulasem dea lungul vremii, ci strict la pasul pe care urma s`-l fac mai departe! Muzica a venit ca un r`spuns firesc! Am creat mai \nt~i o trup`, am \nceput s` concep produc]ii de spectacole, iar c~]iva ani mai t~rziu m-am decis s` fac pasul cel mare [i anume s` devin muzical \n mod public! Ai \nceput practic s` \]i faci un plan serios \n muzic`. {i ai f`cut asta \n]eleg~nd c` trebuie s` nu fii egoist, c` \]i trebuie oameni, c` trebuie s` fii profesionist [i….mai presus de toate c` trebuie s` pui suflet … {i toate au pornit de la o remarc` pe care tu ai [tiut s` o \n]elegi- karaoke boy. H.B.: Da… A fost una dintre \nt~mpl`rile care mi-au atras aten]ia c` dac` am de g~nd s`-mi ascund anumite gre[eli \n spectacol, publicul oricum le va vedea! {i de atunci am \nceput s` \n]eleg
iNtErviu [i mai bine ce \nseamn` respectul fa]` de cei care te aplaud`, cei care te sun`, cei care te intervieveaz` [i chiar fa]` de cei care te critic`!
|n dragoste, ca [i \n televiziune, pauza este binef`c`toare! De[i ai plecat o perioad` lung` din televiziune, mereu ]i-ai dorit s` revii. S` revii \ntr-un format curat [i profesionist pentru c`, a[a cum aveai s` spui, \n s~ngele t`u sunt globule ro[ii, globule albe [i globule de televiziune. A fost desp`r]irea de televiziune un moment de re\nc`rcare a bateriilor, un moment de maturizare a omului Horia Brenciu, o nevoie -nu neap`rat dorit`, c~t necesar`? H.B.: |n dragoste, ca [i \n televiziune, pauza este binef`c`toare! Prospe]imea cu care revii, fie pe ecran sau chiar \ntr-o rela]ie de dragoste, poate s`-]i revitalizeze cariera [i, de ce nu, chiar via]a! {i dac` tot vorbim de reveniri, vorbe[te-ne despre noua provocare- “Vocea Rom~niei”. Este “Vocea Rom~niei” o provocare a firescului \n televiziune? H.B.: {i a calit`]ii, nu numai a firescului! Este un concurs care d` na[tere multor competi]ii, pe diverse niveluri, \ntre concuren]i,
antrenori [i chiar [i \n s~nul telespectatorilor! Am sim]it asta \n momentul \n care m-am a[ezat pe scaunul acela rotativ, la prima zi de filmare. Dintre toate provoc`rile mediatice pe care le-am avut pe parcursul celor 18 ani de televiziune, “Vocea Rom~niei” este pe departe cea mai matur`, uman` [i profesional`. Mai mult deat~t… Echipa mea de 12 concuren]i \mi va solicita nu numai experien]a mea de scen`, dar [i maniera pedagogic` prin care trebuie s` le transmit toate informa]iile. {i tot acest proces e c~t se poate de public. Rezultatul se vede \n fa]a a milioane de oameni! “Vocea Rom~niei” face parte din echipa mea? Tot ce se poate. Eu a[a sper… Pentru c` vorbeam de profesionalism, [tiu c` ]i-ai fi dorit s` \i cuno[ti pe regreta]ii Vornicu [i Boc`ne]. Dac` ar fi s` “apar`” acum \n fa]a ta, cum le-ai descrie televiziunea de azi? H.B.: Toate-s vechi [i nou` toate…
“}elul scuz` mijloacele” func]ioneaz` peste tot, chiar [i \n muzic`! C~nd to]i fug de defecte, ]ie ]i se par perfectibile. Defectele umanizeaz`? H.B.: E[ecul ]i-l permi]i \n spe-
Foto: Paul Diaconu / PROTV
cial la tinere]e… Acum, \n “p~rgul” vie]ii mele, vreau s` merg la sigur, de fiecare dat`, \n special pe plan artistic! Defectele trebuie reduse, nu \ntre]inute. C~ndva f`ceai compromisuri. Crezi ast`zi c` omul \[i poate permite luxul de a nu face compromisuri. Tu ]iai fi permis acest lux \n trecut. Acum de ce nu ]i-l mai permi]i? Ce s-a schimbat cu adev`rat \n ecua]ie? H.B.: Dac` ]elul t`u este s` ajungi pe Everest, de exemplu, \n meniul zilnic al alpinistului exist` cu siguran]` c~teva compromisuri. M~nc`rurile delicioase, vinul [i berea sunt \nlocuite de biscui]i, ap` sau alte m~nc`ruri extrem
Stop to shop 21
iNtErviu de rela]ie cu publicul, unii chiar au impresia c` m` [tiu de o via]` [i se comport` ca atare. Spa]iul virtual internautic permite acest lucru din plin. A[a cum le-am spus lor, m`rturisesc [i aici: pre]uiesc observa]iile [i iubesc criticile.
Dragostea cu sila nu se face… E p`cat de dragoste! Eu n-am nevoie de o superwoman! Mai scrii poezii? |nspre ce \]i sunt \ndreptate dorurile? H.B.: |n ultima vreme am studiat mai mult` muzic` dec~t poezie. Prim`vara \mi vin rimele, toamna culeg al]i boboci.
Foto: Paul Diaconu / PROTV
de sintetice. Principiul “]elul scuz` mijloacele” func]ioneaz` peste tot, chiar [i \n muzic`! De-a lungul anilor, spui tu, ai devenit altruist [i ai \nv`]at s` acorzi [anse omului de l~ng` tine. De ce nu o f`ceai \nainte? H.B.: Valoarea unei echipe o descoperi pe parcurs. La fel cum \nv`]`m s` scriem sau s` citim, la fel se \nt~mpl` la nivelul cunoa[terii umane. |n via]` c~teo-
22 Stop to shop
dat` mai trebuie [i s` sc`dem, dar de cele mai multe ori adun`m! Vorbe, \nt~mpl`ri, sentimente, amintiri… le contabiliz`m pe toate, rele sau bune. {i toate astea nu le po]i face singur… Omul de l~ng` tine este oglinda ta [i prin el te \mpline[ti pe toate planurile. Fanii [i deopotriv` prietenii t`i virtuali te urecheaz` uneori. Cu ce le gre[e[ti? H.B.: Dup` at~]ia ani de zile
E[ti un artist ce muste[te de-un neast~mp`r interior, un foc care mocne[te, creaz` \n permanen]`. Le e greu femeilor s` stea cu tine? Dar ]ie cu ele? H.B.: Chimia dintre oameni este extrem de concret`. Ori \]i place s` stai cu cineva, ori nu. Bine\n]eles c` [i disimularea face parte din program, dar, \ntr-un final, tot la vorbele de mai sus o s` ajungi. Vorba aia, dragostea cu sila nu se face… E p`cat de dragoste! Spuneai c` nu reu[e[ti s`-]i \mpar]i spa]iul privat cu ni-
iNtErviu meni. E un soi de independen]` \n]esat` cu tabieturi, zv~cniri [i idei pe care o cultivi [i la care nu ai renun]a \n ruptul capului. Te sim]i cumva sufocat c~nd cineva \ncearc` s`-]i ia aerul? De ce ]i-e greu s` la[i pe cineva s` p`trund` \n spa]iul t`u, de fapt, \n sufletul t`u? H.B.: Fiecare locuitor al acestei planete are cheia sufletului meu! Este rolul destinului s` potriveasc` broa[tele cu cheile! Sigur c` da, exist` [i cazuri de intrare prin efrac]ie… Pe acelea le raportez urgent organelor abilitate! Sunt aceste bariere emo]ionale con[tiente? }i-ai pus \ntreb`ri asupra lor, ai \ncercat s` le d`r~mi sau, pur [i simplu, le-ai l`sat s` creasc` ca o mare provocare pentru acea superwoman care trebuie s` le d`r~me pe toate, una c~te una, tocmai pentru a-]i dovedi c` ea e cea pentru care merit` s` opre[ti timpul \n loc? H.B.: Eu n-am nevoie de o superwoman! Am acelea[i dorin]e ca orice b`rbat de pe lumea asta. Eu am nevoie doar de cineva care s` m` iubeasc` [i s`-mi asculte abera]iile [i crede]i-m`, nu e deloc u[or…
Mo[tenitorul familei regale Brenciu va veni.
Genele te-au obligat, spuneai tu, s` devii ceea ce e[ti azi. Str`bunii ]i-au dat vocea, talentul actoricesc, pasiunea pentru dans [i chiar candoarea vorb`riei. |]i dai seama c~te gene frumoase va mo[teni acel Brenciu mic, pe care ]i-l dore[ti? }i-l dore[ti, nu? Ai renun]a la muzic` pentru el? H.B.: John Wayne spunea “… a man got to do what a man got to do”. Mo[tenitorul familei regale Brenciu va veni. De asta sunt sigur. Sper s` m` prind` [i preg`tit! La muzic` nu pot s` renun], indiferent ce s-ar \nt~mpla. Vis-à-vis de mixul dintre muzic` [i timpul acordat viitorului meu copil, ar mai exista o solu]ie! S` fac muzic` al`turi de el!
C~nd spun Horia Brenciu \mi vine \n minte o replic` dintrun film frumos al adolescen]ei- Sunetul Muzicii. O replic` pe care a[ \ndr`zni s` ]i-o \ntorc ]ie. “Cum po]i opri un val pe plaj`”, Horia? H.B.: De ce s-o faci?! @sta-i mersul lucrurilor… Diana Rodan
Foto: Paul Diaconu / PROTV
Stop to shop 23
FaShioN world
Opulen]` [i elegan]`. Rafinament [i inova]ie. O poveste tragic`, dar atr`g`toare. Joc de lumini [i muzic` live. Pe eleganta teras` de la Burlesque Butique Club, din Arad, cei prezen]i au putut vedea o colec]ie \ndr`znea]`, all black, inspirat` tocmai din folclorul a ceea ce \nseamn` specia de p`ianjen by Oana }eran “v`duva neagr`�.
Black Widow 24 Stop to shop
FaShioN world Ultima colec]ie semnat` Oana {eran, “Black Widow”, se refer` la femeia puternic`, misterioas`, hotar~t`, care este gata s`-[i descopere partea cea mai \ntunecat` a sufletulul prin triste]e. Aceasta \[i accept` destinul fatal, se resemneaz` \n t`cere, sufer` cu toat` fiin]a sa [i nu se sfie[te s` arate romantismul negru de care d` dovad` prin instinctele sale naturale [i precise. “Colec]ia se refer` la femeia care nu se ascunde de propriile sentimente. O femeie care [tie ce \[i dore[te [i ob]ine cu orice pre]. Tocmai de acolo vine ispira]ia din p`ianjenul «v`duva neagr`».", explic` designerul Oana {eran ultima sa colec]ie. Inedita prezentare de mod` s-a conturat perfect \n acordurile \ntunecate ale rock-ului, instrumentalul fiind creat special pentru acest eveniment de c`tre trupa Wings of Destiny. Mai mult dec~t at~t, machiajul fetelor a fost unul bine accentuat, puternic conturat, bazat pe nuan]e \nchise [i sobre, oferit de Raluca Mnerie [i Dana Bugariu. |n ceea ce prive[te accesorizarea, aceasta a fost creat` de c`tre “Infinitif” by Manuela Radu, din cristale Swarovsky [i pietre semi pre]ioase. {i nu \n ultimul r~nd, “Mono Shoes” by C`t`lin Moldovan [i Dumitru Mihaica au decorat cu succes \nc`l]`mintea modelelor.
Stop to shop 25
FaShioN world
about Black Widow Specie de p`ianjen, originar` din America de Nord, “v`duva neagr`” poate fi g`sit` peste tot \n lume, ea adapt~ndu-se cu u[urin]` la mediul \n care ajunge s` tr`iasc`. Hrana acesteia este compus` din insecte [i alte mici viet`]i, dar [i din aproape to]i masculii cu care ajunge s` se \mperecheze. Lu~nd \n considerare toate acestea, creatoarea de mod` s-a inspirat [i dintr-o poveste real` a perioadei interbelice. Vera Renczi. O frumoas` romanc` de vi]` nobil`, al c`rei prag a fost trecut de peste 30 de b`rba]i, timp de zece ani, f`r` ca vreunul dintre ei s` se mai \ntoarc` vreodat`. Ea a fost cea care a r`mas \n istorie sub numele de “V`duva Negr`” - femeia care sim]ea o pl`cere
26 Stop to shop
macabr` atunci c~nd [tia c` va fi ultima femeie din via]a b`rba]ilor pe care \i \nt~lnea. Cu toate astea, ideea de a crea o astfel de colec]ie i-a venit subit Oanei, \n momentul c~nd se afla la un concert. “C~nd m-am hot`r~t s` lansez o asemenea colec]ie, cu tematic` dramatic`, eram la un concert rock, la o trup` din Arad, [i m-am g~ndit s` creez o colec]ie de rochii negre, pe muzic` instrumental` rock, live.”, argumenteaz` designer-ul. Colec]ia a fost un adev`rat show, \ntruc~t cei prezen]i au putut sim]i \nfrigurata poveste din spatele \ntregii munci. “To]i invita]ii prezen]i la lansare au fost impresiona]i, nu doar de colec]ie \n sine, ci [i de atmosfera creat` pe acea teras`. Muzica fiind live, toat` povestea v`duvei a c`p`tat contur real, iar luminile au avut un rol foarte important, de
asemenea. A fost foarte frumos [i a fost cea mai bun` prezentare a mea de p~n` acum”, poveste[te Oana {eran despre atmosfera creat` \n jurul evenimentului.
Feed-back collection Colec]ia “Black Widow” a putut fi urmarit` [i la finala “Miss World Rom~nia 2011”, la Pite[ti, unde Oana {eran a asigurat ]inute participantelor, la proba rochiilor de sear` [i la [edin]ele foto. Pentru acest eveniment, creatoarea de mod` a lucrat aproape o lun`. “Am folosit foarte mult` dantel` neagr`, broderie, satin, pene, pietre negre etc.”, spune Oana despre materialele folosite. |ntrebat` care este pre]ul unei astfel de rochii, nu se sfie[te s` afirme c` acestea
FaShioN world
pornesc de la 200 de euro \n sus. O rochie nu are un pre] fix, ci se stabile[te \mpreun` cu clienta, \n func]ie de preferin]ele acesteia. Mai mult, colec]ia a fost realizat` \mpreun` cu fetele care au prezentat rochiile, create \n atelierul propriu al Oanei. Evenimentul \n sine a adunat mult` lume, dornic` s` afle povestea din spatele “v`duvei negre”. Designerul spune: “A fost cel mai frumos eveniment pe care l-am avut p~n` acum. A fost organizat din timp [i a participat mult` lume. Am fost foarte mul]umit` de tot.” Bine\n]eles, clientele au ap`rut, exist~nd deja comenzi pentru noua colec]ie. “A prins extraordinar de bine la public, mai ales c` rochiile sunt negre, [i fiecare femeie are nevoie de o rochie neagr` \n garderob`.”, a conchis designer-ul. Elena Dumitru
about… oana {eran N`scut` \n Arad, la 8 decembrie 1986, Oana {eran a cunoscut succesul datorit` crea]iilor sale vestimentare, remarcându-se \n 2009 [i 2010, atunci când a participat la Miss World Romania, unde a oferit rochii de sear` concurentelor. Mai mult decât atât, \n 2010 a participat la concursul “Miss Queen of the palace” la Grand Palace, \n Bucure[ti. |ntre timp, a avut numeroase prezent`ri prin ]ar`, cu diferite colec]ii lansate pân` atunci. Stop to shop 27
FaShioN arChitECturE
Napoleon [i Josephine,
AmbAsADOri Ai mODEi Micul general corsican \ncepuse s` fac` ordine \n haos, iar pentru mod` \[i dorea mai pu]in` frivolitate. |ns`, lui Napoleon \i pl`cea fastul la fel de mult ca lui Ludovic XIV, astfel c` vestimenta]ia din timpul s`u a \mprumutat mult din superbele crea]ii ale anilor de glorie. 28 Stop to shop
Napoleon Bonaparte a dorit s` fac` din Fran]a un leader \n mod` [i un inovator \n arta designului [i a me[te[ugurilor. Bonaparte nu f`cea altceva dec~t s` urmeze lunga tradi]ie de a promova Fran]a prin mod`. Iar al`turi o avea pe Josephine a c`rei pasiune fa]` de vestimenta]ie era nem`rginit`. |n timpul s`u, cel mai popular croitor a fost LouisHippolyte Leroy. El avea un atelier pe strada Richelieu, unde obi[nuia s` croiasc` dup` desenele lui Louis-Philibert Debucourt, JeanBaptiste Isabey [i Auguste Garneray, fiind \ns` cunoscut [i drept importatorul [alurilor \n vog`.
parisul, din nou arbitru al modei Revolu]ia din Fran]a crease o reac]ie negativ` fa]` de stilul pompos, de aceea \n timpul Directoratului moda era de inspira]ie neoclasic`, cu femei care purtau rochii diafane din muselin`.
Aceste rochii, inspirate din Grecia Antica [i din tunicile Romei Antice, se caracterizau prin talia \nalt` [i prin accesorizarea cu un [al din m`tase, muslin` sau ca[mir indian. Odat` cu trecerea anilor, trend-urile s-au multiplicat: tunica scurt` “à la grecque”, “à la turque”, “à la juive” sau “à la russe”, care se folosea peste rochia lung`, [i \ncet-\ncet c~teva elemente decorative precum dantela [i broderiile, care re\ncep s` apar`. Datorit` campaniilor militare intr` \n mod`: turbanele – foarte populare dup` expedi]ia lui Napolen din Egipt; bl`nurile – dup` expedi]iile din Prusia, Rusia [i Polonia; bijuteriile \n stil neoclasic din Italia. |n timpul lui Napoleon, dezvolt~ndu-se publica]iile de mod`, femeile au fost alese ambasadoare ale modei, poz~nd \n paginile revistelor precum “Journal des Dames et des Modes”, fondat` de Jean-Baptiste Sellèque [i
FaShioN arChitECturE
Pierre de La Mésangère, \n 1797. Aceast` publica]ie con]inea ilustra]ii care promovau noile trenduri ce aveau s` inspire doamnele. |n multe privin]e, \ntreaga industrie a modei a beneficiat de domnia lui Bonaparte: cei care f`ceau broderii, bl`nuri [i pantofi, designerii de bijuterii [i chiar hair stili[tii. To]i au fost favoriza]i, asfel c` Parisul, dec`zut \n materie de mod` \n timpul Revolu]iei, \[i c~[tiga din nou atribu]iile de arbitru al modei la nivel mondial. Ziua \n care Napoleon a fost \ncoronat poate fi considerat` dovada perfect`: artistul JacquesLouis David a fost angajat s` comemoreze evenimentul pe o p~nz` de 160 metri p`tra]i; arhitec]ii Charles Percier [i Pierre Fontaine s-au ocupat de decorare, iar Jean Baptiste Isabey a creat vestimenta]ia \mp`ratului: o tunic` alb` din satin, decorat` cu broderii aurii, un palton din catifea ro[ie cu hermin` [i cu blazon care avea ini]ialele numelui s`u, bro-
dat cu albine aurii [i frunze de m`slin, ghinde [i laur. |mp`r`teasa a purtat o rochie alb` de satin \n stil neoclasic, brodat` cu frunze [i decorat` cu motive florale din aur [i cu diamante.
simplitate \n lux Micul general corsican \ncepuse s` fac` ordine \n haos, iar pentru mod` \[i dorea mai pu]in` frivolitate. |ns`, lui Napoleon \i pl`cea fastul la fel de mult ca lui Ludovic XIV, astfel c` vestimenta]ia din timpul s`u a \mprumutat mult din superbele crea]ii ale anilor de glorie. Catifeaua, m`tasea, dantela [i broderiile \[i reintr` \n drepturi ca [i industria m`t`sii [i multe altele conexe. Florile artificiale sunt la mare c`utare. {alurile din ca[mir at~t de iubite printre doamne, importate la \nceput din Egipt, au dat na[tere unei adev`rate industrii proprii. Pentru doamne, perioada hainelor diafane se \ncheiase. Deja
din 1800 rochia cap`t` un p`trat foarte decoltat \n jurul g~tului [i un scurt pieptar ata[at unei fuste separate. Rochiile din muselin` u[oar` curgeau pe l~ng` corp, eviden]iind linia natural` a acestuia. De altfel, ca [i material se foloseau muselina sau batistul. Femeile se s`turaser` de fusta ampl`, iar prima schimbare radical` a fost ad`ugarea unei tunci la rochia \n stil grecesc. Treptat, tunica s-a lungit p~n` c~nd a luat forma unei rochii de suprafa]`, deschis` \n partea frontal`. Pentru aceast` tunic` sau introdus materiale colorate [i cu textur` mai grea, albul fiind folosit doar pentru partea de dedesubt. Talia era \nc` foarte scurt`, dar [i fusta se scurtase, l`s~nd la vedere o parte din picioare. La g~t era un croi ori foarte ad~nc ori foarte \nalt, finisajul gulerului fiind din dantel`. Acest tip era denumit “Betsy”, dup` Regina Elizabeth. M~nceile aveau pu]ine volane dac` erau
Stop to shop 29
FaShioN arChitECturE
pentru costumele de ocazie, fiind lungi [i str~mte \n cazul rochiilor folosite pe strad` sau \n cas`. Adesea se purta mai mult de un singur element vestimentar. La un bal, Doamna Recamier a ap`rut \ntr-o splendid` rochie de catifea pe care a \nl`turat-o c~nd a \nceput dansul, l`s~nd la vedere o rochie de bal cu broderie de m`tase alb`. Pentru exterior, pe l~ng` [aluri, se mai purta o scurt` jachet` cu m~neci care ajungeau p~n` la \ncheietura m~inii, fiind realizat` din m`tase colorat` sau ca[mir. Capa lung` era din material colorat [i greoi, finisat` ori ornat` cu blan` sau doar cu tiv din material colorat [i mai u[or. M~necile sale erau largi, \ntoarse c`tre partea din spate a palmei. Gulerul era rotund. Bijuterii de valoare, precum cameele cu design antic, se purtau cu rochiile clasice, iar multe
30 Stop to shop
dintre colec]iile faimoase italiene[ti [i-au g`sit loc pe pia]a din Fran]a. Inele [i br`]`ri pentru m~ini [i picioare, lan]uri lungi care se puteau pune \n jurul g~tului de cinci ori [i tot at~rnau p~n` la podea, cercei cu trei pandantive [i multe altele defineau “must-ul� \n materie de accesorizare. Valoarea unor astfel de colec]ii era incredibil de mare, mai ales c` majoritatea pietrelor folosite erau diamante. Perlele nu se considerau la mod`, pun~ndu-se mare pre] pe ametiste. |ntruc~t doamnele nu aveau buzunare, au ap`rut ceea ce azi numim gen]i. S`cule]ii erau de inspira]ie greceasc`, realiza]i din carton sau metal, l`cuite, sem`n~nd cu vasele etrusce. Stilul de coafur` era foarte conservator: p`rul str~ns [i aranjat prin bucle, sus]inut cu o plas`, uneori folosindu-se [i benti]e din dantel`. P`l`riile aproape c` fuseser` \nlocuite cu bonete. De[i Napoleon a f`cut tot posibilul ca vestimenta]ia domnilor s` fie la fel de bogat` ca \nainte de Revolu]ie, nu a reu[it. B`t`lia c~[tigat` a fost costumul de ceremonie [i uniformele militare. B`rba]ii descoperiser` c` \mbr`c`mintea cu croial` dreapt` este mult mai confortabil` [i mai practic` dec~t cea care presupunea catifele elaborate, m`t`suri [i broderii. De aceea, au refuzat ideea lui Bonaparte. Excep]iile, pu]ine ce-i drept, erau f`cute de cei care se considerau dandy. Ei \l copiau pe \mp`rat, accept~nd hainele \nc`rcate [i cu linii de croial` elaborate. Dar, cea mai
mare schimbare \n look-ul masculin din timpul lui Napoleon a fost \n ceea ce prive[te p`rul: el se purta scurt \n partea din spate, cu bucle lungi \n partea din fa]` care at~rnau \nspre frunte [i ochi. Acest stil se numea "au coup de vent". |ns`, \n timp, p`rul a fost t`iat scurt, f`r` alte aranjamente. Culorile favorite pentru haina masculin` erau verde \nchis [i albastru \nchis. Pantalonii, lungi [i str~m]i se purtau cu cizme inalte. Cei de ceremonie erau din satin alb. Paltoanele din blan` erau lungi, pline, cu dou` r~nduri de nasturi, st~rmte \n talie [i cu dou` sau trei pelerine. Perioada Imperiului este recunoscut` pentru luxul din mod` [i stilurile unice. Iar pentru \ntreaga contribu]ie, Napoleon [i Josephine pot fi considera]i adev`ra]i ambasadori ai modei franceze. Roxana Bichi[
FaShioN
Bluz` din m`tase, cu fund`. Colec]ie Casa de Mod` FANCY www.fancycouture.ro
Foto: Sergiu Zimbilschi
32 Stop to shop
FaShioN
Rochie din stof`, cu pliu asimetric. Colec]ie Casa de Mod` FANCY www.fancycouture.ro
Foto: Sergiu Zimbilschi
Stop to shop 33
NEwS From...
Accesorii p`r meli melo 14,99 RON
Colier meli melo 29,99 RON
Bro[` meli melo 9,99 RON
inel meli melo 14,99 RON
e[arf` meli melo 29,99 RON
Geant` meli melo 99,99 RON
m`nu[i meli melo 199,99 RON
Portofel meli melo 49,99 RON
34 Stop to shop
Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.
FaShioN
Sacou cu flori din tricot, pantalon bufant. Colec]ie Casa de Mod` FANCY www.fancycouture.ro
Foto: Sergiu Zimbilschi
36 Stop to shop
FaShioN
Rochie petrecut`, din jerseu. Colec]ie Casa de Mod` FANCY www.fancycouture.ro
Foto: Sergiu Zimbilschi
Stop to shop 37
FaShioN
Bluz` cu volane [i pliuri, fust` cu talie ĂŽnalt` [i nasturi aplica]i. Colec]ie Casa de Mod` FANCY www.fancycouture.ro
Foto: Sergiu Zimbilschi
38 Stop to shop
gENtlEmEN’S agrEEmENt
Adina Buzatu: “Adopt` combina]ii de culori \ndr`zne]e. Dac` optezi pentru pantaloni b`ga]i \n ghete, obligatoriu las`-le desf`cute.” Exclusiv \n magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro Stop to shop 39
gENtlEmEN’S agrEEmENt
Adina Buzatu: “Fii un dandy modern [i poart` un costum format din trei piese. Completeaz` ]inuta cu un papion din m`tase natural`.” Exclusiv \n magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro 40 Stop to shop
gENtlEmEN’S agrEEmENt Adina Buzatu: “Po]i purta un sacou din catifea \mpreun` cu o c`ma[` \n carouri. Vei ob]ine astfel o ]inut` original` [i potrivit` atât ziua, cât [i pentru o sear` petrecut` \n club.” Exclusiv \n magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro
Stop to shop 41
gENtlEmEN’S agrEEmENt Adina Buzatu: “Pentru ]inutele de birou, \ncearc` \n acest sezon o combina]ie rafinat` de bleumarin [i maron ciocolat`.” Exclusiv \n magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro
42 Stop to shop
gENtlEmEN’S agrEEmENt
Adina Buzatu: “Un cardigan XXL cu aspect handmade va ar`ta cool numai purtat cu pantaloni slim fit sau jean[i.” Exclusiv \n magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro Stop to shop 43
NEwS E[ti \n cutarea unei sli unde s faci sport, indiferent dac acum \ncepi s te preocupi de fitness? Vrei s slbe[ti sau s-]i tonifiezi musculatura ori vrei s te men]ii pur [i simplu \n form? Dore[ti s-]i fac plcere s mergi la o sal prietenoas, \n buricul Bucure[tiului fr s cheltuie[ti mul]i bani? Avem solu]ia! Salsafit Gym - centru de FEEl FrEE tO ExPrEss yOursElF! fitness, deschis de curnd \n magazinul Unirea Shopping [i frumuse]ea din tine Center.
salsaFit Gym
Ini]ial, Salsafit a fost o [coal` de dans, care s-a dezvoltat [i s-a transformat \ntr-un centru de fitness. Este, totodat`, [i numele unui antrenament de fitness prin dans, dedicat exclusiv femeilor. “Scopul nostru este s` promov`m fitnessul integral – al trupului, al min]ii [i al sufletului. Reu[im deja, prin programele
44 Stop to shop
NEwS noastre, prin informa]iile pe care le \mp`rt`[im, prin \ntreaga atmosfer`, s` r`sp~ndim buna dispozi]ie [i interesul pentru mi[care [i nutri]ie s`n`toas`.” spune Mirela S`li[tean, instructor certificat \n cadrul Salsafit.
let’s dance! Mai mult dec~t at~t, \n cadrul s`lii de fitness, exist` programe diversificate, pentru toate categoriile de v~rst`. Dac` unii fac sport de pl`cere, al]ii – pentru a se men]ine \n form`, s` se destind`, s` se distreze, s` sl`beasc`, s`-[i tonifieze mu[chii, s` capete rezisten]` la efort sau flexibilitate. |n func]ie de rezultatele urm`rite, se recomand` un anumit antrenament sau se combin` antrenamentele ideale [i, la cerere, se poate face un test pentru a monitoriza evolu]ia. Step, Tae-Bo, Zumba, Pilates, Salsa Cubana [i Yoga sunt doar c~teva dintre exerci]iile pentru care pute]i opta. “Prin programele noastre, dorim s` ne ajut`m clien]ii s` se bucure, pe l~ng` frumuse]e, de toate binefacerile sportului. C~ntarul l-am aruncat de mult! Nu este un adev`rat criteriu de evaluare, ci mai mult un factor de stres. Adev`rata eficien]` se vede dup` cre[terea capacit`]ii cardio-pulmonare, a for]ei adev`rate, nu doar a mu[chilor, a flexibilit`]ii, a agilit`]ii - echilibru [i coordonare a mi[c`rilor. Iar asta \nseamn` s` fii cu adev`rat \n form`!” - ne explic` instructorul Mirela S`li[tean beneficiile s`lii de fitness.
Totodat`, \mpreun` cu adoptarea unui regim alimentar s`n`tos pe termen lung, se ob]ine tonifierea [i echilibrarea intregului corp, se scade sau se ia \n greutate, \n func]ie de nevoile organismului [i de programele urm`rite.
iube[te-]i trupul! “Corpul [i Sufletul nu sunt desp`r]ite niciunde, \[i apar]in unul altuia, sunt p`r]i ale \ntregului. Trebuie s` accep]i corpul, trebuie s` iube[ti corpul, trebuie s` respec]i corpul, trebuie s` fii recunosc`tor corpului.” – este motto-ul SalsaFit, care atrage dup` sine \ncrederea [i bun`dis-
pozi]ia celor ce trec pragul s`lii de fitness. “Echipa pe care am str~nso, oameni tineri, dinamici, veseli [i amabili, aduce [i re]ine la r~ndul ei oameni deosebi]i. Ei se \mprietenesc cu noi [i \ntre ei, [i revin mereu cu pl`cere. Vin pentru programe, pentru antrenori, pentru atmosfera de vacan]`, pentru pre]urile mici [i pentru c` suntem foarte aproape, fie de cas`, fie de serviciul lor. Iar cele dou` etaje de la intrare devin repede o mic` \nc`lzire \nainte de antrenamentul propriu-zis.”, conchide instructorul. Elena Dumitru
Stop to shop 45
SpECial
Vreau s` fiu precum… Stop To Shop a \ncercat s` afle p`rerea unui specialist despre unele dintre cele mai apreciate vedete la capitolul hair-styling. Cristi Pascu, hair stilist salon “Exclusive”, a analizat câteva doamne din peisajul interna]ional [i autohton, oferind [i câteva sfaturi celor care \[i doresc s` copieze stilul de coafur`. 46 Stop to shop
Nu cred c` exist` femeie (sau, dac` exist`, nu am \nt~lnito eu) care m`car odat` \n via]` s` nu se fi uitat la o vedet` [i s` nu \[i fi dorit a avea ceva din look-ul ei. Fie c` este vorba de coafur`, de machiaj, de vestimenta]ie sau de siluet`, vedetele din ]ar` sau de peste hotare sunt, de cele mai multe ori, un model. C~t este de bine s` copiem din stilul divelor r`m~ne, poate, una dintre \ntreb`rile cu r`spuns deschis. Totul depinde doar de noi. C~t de originale vrem s` fim sau c~t de mult ascult`m sfaturile speciali[tilor.
Jennifer aniston “Cred c` stilistul ei nu-[i d` suficient silin]a, ori trebuie schimbat! Umbl` cu p`rul prea l`sat pe fa]`. Nu-mi place \ntotdeauna culoarea: de multe ori e prea galben` pentru tipul ei de ten [i din aceast` cauza cele care o iau drept exemplu gre[esc! Aceast` coafur` este recomandat` doar persoanelor cu fa]a perfect rotund`, perfect p`trat` ori celor care simt nevoia, din diferite motive, s`-[i acopere par]ial tenul!”
SpECial rihanna “|mi place! E o tip` super, ador schimb`rile ei, e la v~rsta la care \[i permite [i ar fi [i p`cat. Stilul, fa]a \i permit. Felicit`ri stilistului ei! Nu degeaba toate adolescentele o iau drep exemplu. Le \n]eleg: au [i de ce! Acest stil se potrive[te de minune pentru o fa]` oval` sau u[or alungit`, genul de tr`s`turi pe care majoritatea femeilor \l au!”
Madonna lady gaga “Despre ea nu "cred", ci pot s` afirm sigur pe mine c` exagereaz`! Ea nu poate fi dat` exemplu ca "un fel de coafur`", ci este un trend setter \n materie de extravagan]` [i avangard`. |n acest caz vorbim despre mult marketing, b~lci, prosteal`... [i facem orice numai s` ie[im \n eviden]`! Acest stil nu i se poate potrivi NIM@NUI! Nici m`car un copac nu ar suporta pe crengile sale at~ta prosteal`: carne crud` pe post de p`l`rie, doze de r`coritoare pe post de bigudiuri... a[tept s` o v`d cu resturi de oseminte umane pe post de coroan`!!!!”
Beyonce “Pentru cine l-a \nzestrat Dumnezeu cu o podoab` capilar` asem`n`toare: LUA}I EXEMPLU! |ntodeauna o culoare [i o tunsoare impecabile, uneori chiar [i ciufuleala o prinde bine, superb`!”
“Un exemplu pentru toat` planeta! Felicit`ri Loredanei Groza c` are de unde s` se inspire [i bine face! Fetelor, un search “Madonna!”.”
andreea Marin “E o provocare pentru mine! |n acest moment i-a[ tunde p`rul \n sc`ri, ca s` poat` c`p`ta volum. Un maro glacé cu [uvi]e u[or mai deschise i s-ar potrivi de minune! Regret c` \n acest moment nu \l \n]eleg pe stilistul ei.”
andreea esca “Un brand \n materie de bob! Apreciez fapul c` \[i schimb` nuan]a p`rului \n func]ie de sezon [i tendin]e! Un exemplu pentru fetele cu ceva mai multe f`lcu]e!” A[adar, doamnelor [i domni[oarelor, \nainte de a copia, \ntreba]i un specialist. Roxana Bichi[
Stop to shop 47
INCURSIUNE |N JUNGLA URBAN~
“condur by alexandru”
EvENimENt
48 Stop to shop
Dup un sezon \n care culorile vii ne-au purtat pa[ii spre cele mai incitante destina]ii de vacan], toamna aduce cu sine un plus de profunzime cromatic [i de rafinament. Noua colec]ie de \ncl]minte “Condur by Alexandru” adreseaz fiecrei femei provocarea de a p[i cu \ncredere pe aleile pietruite ale ora[ului sau pe micile strdu]e cu asfaltul gri-antracit, pentru a dezlega misterele junglei urbane. De la clasicii escarpeni [i pn la botinele sau cizmele \nalte cu platform, colec]ia a inclus toate tipurile de \ncl]minte potrivite sezonului rece 2011-2012. Paleta cromatic` este axat` pe bejuri senzuale ce trec prin bronz sau cupru, albastru cobalt, ciocolatiu, coniac, burgundy, cafeau-lait, negru fumuriu, gri estompat, antracit, puse \n valoare de iriza]ii sau accente l`cuite. Pantofii escarpen clasici, în nuan]e de burgundy sau negru, cu botul rotunjit sau u[or ascu]it, reprezint` piese care traverseaz` bariera tendin]elor [i î[i g`sesc un loc sigur în dressing-ul de toam-
EvENimENt n`. Mai mult dec~t at~t, botinele cu platform` [i toc gros exceleaz` la capitolul versatilitate [i func]ionalitate: dou` modalit`]i de înc`l]are (prin fermoar sau prin [iret), [i reduc timpul de preg`tire înainte de a pleca la job, iar asocierile de nuan]e str`lucitoare/mate fac cu u[urin]` trecerea de la ]inuta de zi la ]inuta de sear`. “Pentru zilele pres`rate cu multe întâlniri, «Condur by Alexandru» propune cizme comode din piele pân` aproape de genunchi, în tonuri de coniac, negru, maro ciocolatiu, albastru cobalt sau zmeur` coapt`.”, ne spune despre noua colec]ie proasp`t lansat` Mihaela Mihalache – PR eveniment.
despre Condur by alexandru “Condur by Alexandru” a luat fiin]` în anul 1991 [i s-a axat pân` la începutul anului 2010 pe produc]ia de serie. Prim`vara
let’s walk! Modelele noii colec]ii pot fi admirate [i în [edin]a foto realizat` \n apropierea unor locuri emblematice din centrul Bucure[tiului, de echipa compus` din: Adina Necula (concept [i styling), Alexandra Sandu (fotograf), hairstyle – salon Shades, Andreea Ali (make up artist), Adriana Dima (model – One Models). Vestimenta]ie: Terzoatto, Debenhams, H&M. anului trecut a adus o schimbare în ceea ce prive[te strategia de dezvoltare, luând decizia de a-[i concentra poten]ialul creativ pe serii limitate [i pe produse realizate manual, pe comand`, oferind totodat` clientelor posibilitatea de a-[i personaliza modelele, prin alegerea culorii [i a tipului de piele. (E.D.)
Stop to shop 49
toShop
Shop ‘till you drop! Cercei aur cu 18 briliante Cielo VeneziA 1270 5.601 RON
Bluz` nissA 179,50 RON
Vest` BsB 673 RON Br`]ar` millefiori Pre] la cerere
Geant` otter 399 RON
inel millefiori Pre] la cerere
Vest` tinAr 239 RON
Bluz` tinAr 139 RON
Geant` otter 449 RON
Pantofi musette 499 RON
Ghete otter 629 RON Pantofi otter 629 RON
Stop to shop 51
toShop
Shop ‘till you drop!
rochie nissA 389,50 RON
inel aur cu 17 briliante [i 20 diamante negre Cielo VeneziA 1270 5.358 RON
Bluz` etiC 59,90 RON
Cercei millefiori Pre] la cerere
inel millefiori Pre] la cerere
Geant` musette 349 RON tricou kenVelo 49,99 RON Blugi leVi’s 249,90 RON
Ghete otter 649 RON
Pantaloni mAdAme 189 RON Pantofi BAtA 349,90 RON Pantofi otter 549 RON
52 Stop to shop
Geant` BAtA 279,99 RON
toShop
Shop ‘till you drop!
Br`]ar aur cu 3 briliante [i perle Cielo VeneziA 1270 3.536 RON
Pandantiv millefiori Pre] la cerere
rochie mAdAme 259 RON
Colier aur cu 3 briliante [i perle Cielo VeneziA 1270 4.587 RON
sacou mAdAme 349 RON
fust` mArio 159 RON
Geant` otter 469 RON Pardesiu nissA 279,50 RON sacou mArio 399 RON
Cizme musette 579,90 RON
Pantofi musette 499 RON
Geant` musette 359 RON
Pantofi musette 399 RON
Stop to shop 53
toShop
Shop ‘till you drop!
C`ma[` sAntA BArBArA 320 RON e[arf` CAVAliere 99,90 RON
Pulover CAVAliere 249,90 RON
Br`]ar` de aur cu 88 de diamante negre Cielo VeneziA 1270 5.007 RON
Pulover sAntA BArBArA Colier de silicon [i 340 RON pandantiv de aur Cielo VeneziA 1270 2.876 RON Geant` BAtA 159,90 RON
Blugi leVi’s 349,90 RON
Blugi sAntA BArBArA 309 RON
sacou esPAnsiVo 259,90 RON Pantofi BAtA 259,90 RON
54 Stop to shop
Ghete otter 599 RON
Ghete BAtA 359,90 RON
toShop
Shop ‘till you drop! Pandantiv de aur cu 13 briliante [i 9 diamante negre Cielo VeneziA 1270 5.303 RON
Pardesiu sAntA BArBArA 1050 RON C`ma[` CAVAliere 249,90 RON
inel de aur cu 41 de diamante negre Cielo VeneziA 1270 4.133 RON
Pantaloni esPAnsiVo 199,90 RON
Geant` otter 509 RON
Pantofi otter 279 RON
Ghete BAtA 439,90 RON Pantofi BAtA 539,90 RON
Stop to shop 55
iStoria bijutEriilor Numite [i lacrimile lui Dumnezeu, perlele sunt simboluri ale perfec]iunii. Clasificate \n categoria pietrelor pre]ioase, perlele sunt, de fapt, de natur organic, fiind crea]ii de o inegalabil frumuse]e, zmislite \n timp, \n inima scoicilor, \n adncul oceanelor. Alturi de You&Me \ncepem a v prezenta povestea celor mai fascinante bijuterii: perlele. Roxana Bichi[
EtErnA FAscinA|iE
Legenda spune c` \nsu[i marele zeu indic, inegalabilul Krishna, a cules superbele perle din ad~ncul oceanului pentru a aduce perfec]iunea lor fiicei sale, \n ziua nun]ii. Astfel, perlele au r`mas p~n` \n prezent unul dintre cele mai nobile [i mai
perlele, bijuteriile zeilor (i) 56 Stop to shop
Foto: Dreamstime
simbolistica [i puterea perlei
iStoria bijutEriilor
pre]uite cadouri ce poate fi oferit de c`tre un muritor. La romani, perlele erau un simbol al puterii, al \n]elepciunii [i fericirii. La indieni au fost folosite ca talisman. În Coran, perla este considerat` drept una dintre cele mai mari comori din Paradis. Astfel, \n lumea musulman` perla era simbolul femeii virgine. {i la chinezi senzualitatea culorilor ei simboliza puritatea, fiind, \n acela[i timp, [i semnul unei min]i str`lucite. Chinezii foloseau perlele [i drept arme fermecate \mpotriva focului sau a altor dezastre. În multe scrieri se poveste[te cum perlele s-au n`scut \n creierul legendarilor dragoni sau cum c`deau din cer atunci c~nd dragonii se luptau. Dar perlele erau str~ns legate nu numai de dragoni, ci [i de lun`, fiind r`sp~ndit` [i credin]a c` acestea ar cre[te [i ar descre[te odat` cu fazele astrului nocturn. Dac` \n Egipt perla era consacrat` zei]ei Isis, la greci ea era legat` de na[terea Afroditei, pe care, dup` apari]ia acesteia din spuma m`rii, o scoic` cu perle ar fi purtat-o spre insula Cytera,
perla fiind consacrat` zei]ei dragostei. Astfel, grecii, apreciind \n mod deosebit perlele, despre care erau convin[i c` aduc fericire [i iubire, ofereau perle la nun]i ca simbol al \mplinirii iubirii, perlele contribuind la men]inerea fericirii conjugale. Pentru greci, perlele p`strau adev`ratul [arm al zei]ei iubirii. Legendele spun c` atunci c~nd Afrodita a ie[it pentru prima dat` din ap` a sc`pat o pic`tur` ce a nimerit \ntr-o perl` care s-a re\ntors \n mare, duc~nd cu ea, mai apoi, pe multe meleaguri, fru-
muse]e, senzualitate [i fericire. Perlele au fost considerate \ntotdeauna bijuteriile celor ale[i, despre ele vorbind [i Iisus Hristos, c~nd spune: “Regatul Cerului este asemenea comerciantului ce caut` perle bune, c~nd a g`sit o perl` la un pre] bun, a mers [i a v~ndut tot ce avea [i a cump`rat-o.”.
cadou f`cut de japonezi la \nceputul secolului trecut. Episodul este plin de suspans [i inedit. Perlele naturale, ce apar ca urmare a unui mic accident \n ad~ncul apelor, sunt extrem de rare [i de greu de g`sit: un fir de nisip sau un alt corp str`in p`trunde \n corpul scoicii, iar aceasta, pentru a se ap`ra, \l \mbrac` \ntr-un strat de sidef. De aici [i valoarea lor fabulus`, ce lea f`cut, pentru mult timp, privilegiul capetelor \ncoronate sau al celor ce au ajuns s` st`p~neasc` averi colosale. Îns`, la \nceputul secolului trecut, \n Japonia, a ap`rut ideea de a cultiva aceste nestemate. Ironia sor]ii face ca ideea cultiv`rii perlelor s` apar` tocmai acolo unde, p~n` \n secolul al XVII-lea, perlele nu se bucurau de interes. Astfel, scufund`torii japonezi care c`utau stridii nici nu p`strau perlele. Multe popula]ii din zon` foloseau pentru bijuterii sideful scoicilor, dar aruncau perlele. De asemenea, ele reprezentau doar bile cu care se jucau copiii polinezieni. {i nu erau singurii care nu apreciau farmecul
cadoul japonezilor Faptul c` ast`zi ne bucur`m de farmecul perlelor este un
Stop to shop 57
iStoria bijutEriilor
perlelor. Mai demult, pe continentul american, perlele erau folosite doar ca inser]ii \n diferite obiecte din lemn, filde[ sau os. La \nceputul secolului al XXlea, doi japonezi, Tatsuhei Mise [i Tokichi Nishikawa, f`r` s` [tie unul de cel`lalt, au avut, \n acela[i timp, ideea de a cre[te scoici [i de a le implanta un mic nucleu, pe care acestea s`-l transforme apoi \ntr-o perl`, \mbr`c~ndu-l \n sidef. Tatsuhei Mise [i-a patentat ideea \n 1907, dar, afl~nd c` Tochiki Nishikawa avusese [i el aceea[i idee, a fost de acord ca numele am~ndurora s` fie trecute pe brevet. Indiferent c` vorbim despre perle naturale sau despre perle de cultur`, ele reprezint` o adev`rat` cheie magic` spre un alt univers de tandre]e, de sensibilitate [i de c`ldur`, menit s` dea vie]ii profunzime [i bucurie.
perla neagr` Considerat` un dar nepre]uit \nc` din cele mai vechi timpuri,
58 Stop to shop
perla neagr` a \ntruchipat, \n China Antic`, simbolul \n]elepciunii. O veche legend` o plasa \n creierul dragonului, de unde [i simbolul de \n]elepciune. Dar ea simboliza, \n egal` m`sur`, adev`rul [i via]a. O alt` legend` poveste[te c` dragonul purta perla neagr` \ntre din]ii lui, fiind obligat s` o apere. Dac` o pierdea, devenea neputincios [i incapabil de orice ac]iune. Astfel, voinicul care voia s` dob~ndeasc` aceast` comoar` trebuia s` r`pun` dragonul窶ｦ ﾃ始 Sri Lanka, originile perlei negre sunt plasate \ntr-un lac ce
s-ar fi format din lacrimile v`rsate de Adam [i Eva. Conform acestei legende, perlele albe s-ar fi format din lacrimile Evei, iar cele negre din lacrimile lui Adam. Dar cum b`rba]ii \[i controleaz` mult mai bine emo]iile, Adam a v`rsat mult mai pu]ine lacrimi, de aceea [i perlele negre au r`mas at~t de rare窶ｦ ﾃ始 schimb, o legend` polinezian` vorbe[te despre zeul p`cii [i al fertilit`]ii, Oro, care a venit pe p`m~nt purtat de un fantastic curcubeu, pentru a aduce oamenilor scoica, Te Ufi. Ajuns aici, a scos din scoic` perla neagr`, pe care a oferit-o prin]esei din Bora Bora, drept semn al dragostei lui. Semnifica]ia legendei, vie \nc` [i ast`zi, face ca oferirea drept cadou a unei perle negre s` simbolizeze dragostea etern`. Conform unei alte legende polineziene, spiritul nisipului, Uaro, [i cel al coralului, Okana, au \nv`luit scoica, Te Ufi, cu o mantie sc~nteietoare ce str`lucea \n toate culorile. Perlele cu infinitele lor iriza]ii ar fi, a[adar,
iStoria bijutEriilor
dus` acolo, ci datorit` faptului c` Tahiti este centrul de comercializare a perlelor din Polinezia Francez`. Perla neagr` este de dimensiuni mai mari, legile locale impun~nd o dimensiune minim` pentru export de 8 milimetri, majoritatea av~nd dimensiuni de 1011 milimetri, fiind \ns` frecvente [i perlele de 18 milimetri. Chiar dac` produc]ia total` de perle tahitiene este \n jur de un million de perle pe an, perla neagr` r`m~ne una dintre cele mai rare [i mai c`utate perle. O perl` celebr`, care se pre-
Grupaj foto pus la dispozi]ie de magazinele You&Me
cadou al cerului pentru mare. Perla neagr`, cunoscut` [i ca perla Tahitian`, este o perl` mai rar`, considerat` a fi de o sut` de ori mai rar` dec~t perlele albe. Frumuse]ea unei perle negre vine din fantasticele ei iriza]ii. Este suficient s` o rote[ti, pentru a te putea bucura de tot acest subtil joc de culori, at~t de diferit de la o perl` la alta, etalat \ntr-o minunat` [i ireal` lumin` translucid`. ﾃ始s`, contrar numelui pe care \l poart`, ea nu este neap`rat de culoare neagr`. Culoarea acestui tip de perl` variaz`, de la gri argintiu p~n` la negru antracit, culoarea neagr` fiind cea mai rar`. De multe ori, perlele de acest gen etaleaz` un adev`rat curcubeu de culori, de la roz [i violet p~n` la verde, albastru [i turcoaz. Tocmai acest incredibil joc de culori este menit s` dea, \n mare m`sur`, valoarea deosebit` a acestor perle. Nuan]ele puternic purpurii, de verde p`un sau vine]ii sunt cele mai apreciate. Denumirea de perl` de Tahiti provine nu din faptul c` ar fi pro-
supune c` ar proveni din Polinezia Francez`, este Perla Drexel, de culoare gri \nchis, cu tonuri de roz, care, adus` \n Fran]a, a fost \ncorporat`, la cererea lui Mary S. Irick Drexel, de c`tre Cartier, \ntr-o bro[` pandantiv Belle Epoque. Scoica Pinctada margaritifera, care le produce, este ea \ns`[i o scoic` de dimensiuni mari, cu o greutate medie de 5 kilograme, care secret` un pigment negru antracit, responsabil [i de culoarea perlelor, aceasta depinz~nd tocmai de concentra]ia acestui pigment. Scoica Pinctada margaritifera tr`ie[te \n Oceanul Pacific, \n zona Papua Noua Guinee, \n zona Polineziei Franceze, a Indoneziei, Japoniei [i Australiei, dar [i \n sud-vestul Oceanului Indian, \n Golful Persic [i Marea Ro[ie. Dar perlele negre provin [i de pe cursul superior al r~ului Mississippi. |n episodul urm`tor, al`turi de You&Me, vom descoperi perle celebre precum cea a Cleopatrei, La Peregrina, perla Jomon [i multe altele.
Stop to shop 59
From thE hiStory oF… Posibilit]ile de citire a timpului sunt multiple: de la strvechile orologii din turnurile cet]ilor medievale la ceasurile florale de pe aleile marilor parcuri, de la ceasurile cu pendul sau cuc din casa bunicilor la ceasul de pe ecranul calculatorului personal sau al telefonului mobil. Ceasul a devenit \n prezent mai mult dect un instrument care arat ora exact. Este [i o bijuterie. Ne dorim s \l asortm perfect ]inutei. Vism ca el s spun cte ceva despre personalitatea noastr. Ceasul ne define[te. You&Me [i Stop To Shop v prezint povestea brandului italian de bijuterii Zoppini, devenit un sinonim al ceasurilor de \nalt clas, o op]iune a celor despre care ceasul [tie s vorbeasc. BIJUTERIA DE LA |NCHEIETURA MÅINII Roxana Bichi[
ZoppiNi
60 Stop to shop
From thE hiStory oF‌ TIME - Elegan]` prin simplitate
Indiferent de c~t de mult ar evolua tehnologia, ceasul de m~n` r`m~ne o constant` ĂŽn via]a oric`rei persoane ce ĂŽ[i dore[te s` aib` o leg`tur` personal` cu timpul.
Din pasiune pentru timp |n Italia, \n 1997, Mauro Zoppini \mpreun` cu fratele s`u, Manuel Zoppini, c`rora li s-a al`turat, \n 2005, v`rul lor, Mirco Zoppini au creat mai mult dec~t o afacere de familie. Au lansat un brand care ofer` oamenilor nu doar simple ceasuri, ci adev`rate bijuterii ce arat` ora. Astfel, pornind de la compania Zoppini, a luat na[tere grupul MPF. Cei trei nu s-au av~ntat \ns` \n necunoscut. Dimpotriv`, crescuser` \ntr-o adev`rat` tradi]ie a orfevr`riei italiene, Marco Zoppini, tat`l lui Mauro [i al lui Manuel, precum [i Sandro Zop-
p i n i , tat`l lui Mirco, av~nd o bogat` experien]` \n domeniul me[te[ugului cre`rii obiectelor de art` aplicat`, din metal pre]ios. Astfel, brandul a pornit din apreciata tradi]ie Italian`, cu decizii luate \ntr-un spirit profund colegial, cu investi]ii bine g~ndite [i cu un suflu t~n`r [i dinamic, reu[ind, \ntr-un mod creativ [i original, s` se adapteze gustului actual al consumatorilor. Mauro Zoppini, responsabilul sectorului comercial, a impus \n scurt timp brand-ul la nivel interna]ional, cucerind pia]a din Italia [i, mai apoi, pe cele din Europa, Statele Unite ale Americii, Canada, Brazilia, Mexic, Emiratele Arabe, Japonia, Coreea, Australia [i, mai nou, Rusia. Trecerea la o politic` multibrand a fost [i ea un succes, strategia de comunicare adop-
Zoppini s-a impus \n lumea bijuteriilor [i, \n mod deosebit, \n universul ceasurilor, prin liniile simple [i prin elegan]a de o modernitate esen]ializat` [i inimitabil`. Dac` demult nu mai e un secret pentru nimeni s` realizeze un ceas robust care s` arate ora exact`, a r`mas un secret al marilor creatori realizarea unui ceas care s` deschid` c`ile secrete ale timpului... Simple [i, \n acela[i timp, extrem de rafinate, ceasurile din colec]ia intitulat`, sugestiv, Time, se disting prin detaliile tehnice \n care se \mbin` elemente vintage, precum cadranele din zirconiu sau sidef.
Stop to shop 61
From thE hiStory oF‌
tat`, permi]~nd crearea unei imagini unitare pe toate pie]ele cucerite. Dar Zoppini r`m~ne brand-ul de suflet al acestor mae[tri bijutieri...
perfec]iunea st` \n detalii Sectorul de produc]ie, condus de Manuel Zoppini, a reu[it s` creeze o perfec]iune a detaliilor, \n buna tradi]ie a orfevr`riei italiene, realiz~nd produse cu un design tipic italian. A reu[it s` adune \n jurul lui un grup de de-
62 Stop to shop
signeri [i colaboratori cu experien]`, \n permanen]` aten]i la evolu]ia modei [i a stilurilor. Casa Zoppini a \n]eles c` pentru a avea success [i a reu[i s` creeze valori autentice nu sunt suficiente doar tradi]ia [i voin]a de a \n]elege publicul [i de a-l cuceri. E nevoie de o filosofie proprie care s` orienteze c`ut`rile, s` dea elanul, \ncrederea [i energia necesare. Astfel, filosofia ce st` la baza fenomenului Zoppini pleac` de la observarea atent` [i \n]elegerea marilor crea]ii ale artei italie-
ne [i, \n special, de la m`iestria [i geniul lui Giotto. M`iestria unui artist rezid` \n capacitatea lui de a reda, \ntr-un mod simplu [i perfect, ceea ce este complex [i complet, realiz~nd \n mod spontan o leg`tur` empatic` cu publicul s`u. Ca un adev`rat simbol \n acest sens poate func]iona m`iestria cu care Giotto desena cu m~na liber` un cerc perfect, figur` geometric` ce \ntruchipeaz` metafora universului. Din aceste considera]ii s-au n`scut filosofia [i logo-ul Zoppini.
From thE hiStory oF‌ AVATAR – Viitorul adus \n prezent
Simplitatea [i c`utarea unui design nou [i clasic \n acela[i timp, iat` caracteristicile ceasurilor Zoppini, care se adreseaz`, deopotriv`, femeilor [i b`rba]ilor \ntre 25 [i 40 de ani, care apreciaz` accesoriile trendy, bijuteriile din inox [i din aur. Zoppini reprezint` un stil bine consolidat [i u[or recognoscibil, plin de dinamism [i elegan]`. Simplitatea liniilor, st`p~nirea detaliilor, alegerea materialelor cu un gust [i cu un sim] aparte, sunt doar c~teva dintre caracteristicile renumitului brand italian.
Grupaj foto pus la dispozi]ie de magazinele You&Me
La r~ndul lor, ceasurile din colec]ia Avatar, adev`rate ceasuri ale viitorului, reu[esc s` deschid` un alt univers. Lansarea acestei colec]ii de ceasuri Zoppini, eveniment preg`tit de ani de zile [i care vine s` \nc~nte fanii acestui brand italian de prestigiu, a coincis, la finalul anului 2009, cu premiera filmului Avatar al lui James Cameron, un adev`rat maraton de evenimente, ce a animat fanii din lumea \ntreag`. Ideea celor de la Zoppini de a suprapune lansarea acestei tulbur`toare colec]ii de ceasuri peste lansarea filmului cu acela[i nume nu face, la urma urmei, dec~t s` sporeasc` fascina]ia exercitat` de dubla lansare Avatar.
Stop to shop 63
bEauty Shop
NT E I R O ’ ED L L an E g r R a U e T NA lui d u i e l u l tu [i apor rumuse]ea ta la f Crema de zi reconfortant` cu 6% ulei de argan Ulei de argan Bogat \n antioxidan]i (vitamina E [i polifenoli) [i acizi gra[i esen]iali (Omega 6 [i Omega 9), uleiul de argan este cunoscut pentru propriet`]ile sale regenerante [i de protec]ie a pielii. Ajut` la combaterea semnelor vizibile ale \mb`tr~nirii [i relaxeaz` pielea.
Bogat` \n acizi gra[i esen]iali, combin` propriet`]ile de regenerare [i protec]ie ale uleiului de argan cu cele de hr`nire ale uleiului de macadamia [i uleiului de m`sline, cu puterile de catifelare [i antiuscare ale untului de shea [i cu propriet`]ile de alinare ale apei de mu[e]el.
Balsam regenerant de noapte cu 50% ulei de argan Este un mix de ingrediente naturale cu efecte miraculoase asupra pielii. Puterea de regenerare a uleiului de argan se combin` cu propriet`]ile de protec]ie [i de hr`nire ale cerii naturale de albine [i cu cele de catifelare ale untului de shea.
64 Stop to shop
Produsele sunt disponibile [n magazinul Kendra din unirea shopping center
bEauty Shop Cur` stimulatoare \mpotriva c`derii p`rului 1 lun` Un concentrat expert pentru a lupta \mpotriva c`derii punctuale sau progresive a p`rului. Aceast` cur` de 1 lun` de zile favorizeaz` diminuarea secre]iei de sebum, responsabil` de \nc`rcarea firului de p`r [i stimuleaz` microcircula]ia sanguin` la nivelul scalpului. P`rul este mai rezistent, de la r`d`cin` p~n` la v~rf. Favorizeaz` progresiv cre[terea p`rului: 78%. • 4 fiole x 15 ml - 85 RON
SPUNE}I “STOP” C~DERII P~RULUI ! YVes roCHer ProPune SOIN VEGETAL CAPILLAIRES ANTI-CHUTE va c`derii p`rului
tri {ampon stimulator \mpo
timp circula]ia sanguin` la icate]e, stimul~nd \n acela[i del cu ect ul p`r l` spa pon Acest [am i rezistent, p`rul are un asp `se[te for]a [i vigoarea. Ma la nivelul scalpului. P`rul \[i reg ul este mai viguros [i mai rezistent: 78%. Contribuie p`r . ic, 85% i: Ziln ulu siv. p`r gre erii pro d c`d a dens, \n mo \ncetinirea progresiv` • Flacon 200 ml - 22 RON
Produsele se g`sesc [n magazinele yves rocher din unirea shopping center.
Stop to shop 65
S+N+tatE
Despre homeopatie meDiciNa alTerNaTiV~
"Homeopatia vindec` un procent mai mare de cazuri decât orice alt` metod` de tratament [i este f`r` nicio \ndoial` cea mai sigur`, complet` [i necostisitoare stiin]` medical`." Mahatma Gandhi 66 Stop to shop
Termenul de "homeopatie" provine din limba greac`. "Homeos" \nseamn` identic, iar "pathos" boal`, suferin]`. Principiul de baz` este cunoscut sub numele de “Legea similitudinii�, adic` o maladie este vindecat` cu substan]a care este capabil` s` produc` acea boal`. Mai mult, homeopatia este un tratament medical care folose[te substan]e naturale din cele trei regnuri: animal, mineral [i vegetal, cu scopul de a m`ri capacitatea de autoaparare a organismului \mpotriva bolii [i de a stimula sistemul imunitar. Trebuie spus c` medicina clasic`, prin substan]ele chimice pe care le folose[te, inhib` at~t
boala c~t [i reac]ia de ap`rare. Este cunoscut c` febra este semnul luptei contra unei infec]ii, iar administrarea unui antibiotic va sc`dea nu numai febra, dar [i imunitatea organismului. |n termeni liberi, homeopatia consider` pacientul un tot unitar [i ]ine cont de aspectele fizice [i psihice, de predispozi]ia ereditar`, de factorii mediului \nconjur`tor, precum [i de alimenta]ie [i stil de via]`. Atunci c~nd oamenii sunt bolnavi, prezint` at~t simptome caracteristice bolii, c~t [i alte simptome. Pentru medicul alopat aceste simptome individuale sunt lipsite de relevan]`, \ns` pentru
CoNCurS
Strict masculin!
Trends by Adina Buzatu [i Revista Stop to Shop te invit` la concurs! Sun` la num`rul de telefon 021.30.30.364, \ntre orele 10.00 – 11.00, \n data de 21 octombrie 2011, r`spunde corect la \ntrebare [i po]i câ[tiga prin tragere la sor]i unul din cele 5 parfumuri TRENDS by ADINA BUZATU!
Care a fost cel mai emo]ionant moment din copil`ria lui Horia Brenciu? Premiile sunt oferite de:
Cu sprijinul:
Concursul va continua [i \n numerele urm`toare ale Stop to Shop! Stop to shop 67
S+N+tatE
De evitat [n timpul tratamentului Menta [i orice con]ine ment`: ceai, gum` de mestecat, past` de din]i (se \nlocuie[te cu past` de din]i pentru uz homeopat)
Cofeina [i orice con]ine cofein`: cafea natural` [i decofeinizat`, pepsi, cola, ca-
cao, ciocolat`, \nghe]at` cu cacao, pr`jituri, torturi cu cacao.
Ceaiul: verde [i negru, de tei, de mu[e]el [i de ment`. Anesteziile, \n general, chiar [i cele folosite la dentist precum camforul [i eucaliptul. Tutunul [i bauturile alcoolice. Condimentele puternice, [i usturoiul crude. ceapa
68 Stop to shop
medicul homeopat ele sunt vitale \n prescrierea tratamentului. |n felul acesta se explic` de ce pentru cinci pacien]i care au aceea[i boal` pot fi administrate cinci remedii homeopate distincte. Acesta constituie un mare avantaj al homeopatiei, pentru c` se pot trata simptome ale unor bolnavi care nu au un diagnostic precis, \n termeni medicali tradi]ionali. Faptul c` un pacient dezvolt` momente de panic` f`r` un motiv anume, \n anumite circumstan]e, fiind agravate sau ameliorate \n situa]ii speciale, poate s` ajute homeopatul \n alegerea remediului corespunz`tor. |n felul acesta, st`rile provocate de emo]ii [i tensiuni psihice, de tulbur`ri de somn, oboseal`, pot fi tratate de c`tre homeopat.
“Principiul dozei infinitezimale” Folosirea remediilor homeopate care con]in doze infime de substan]`, preparate printr-un procedeu specific, are avantajul de a \nl`tura posibilitatea efectelor secundare, reac]iilor adverse toxice sau alergice, precum [i dependen]a fa]` de tratament. Gra]ie acestui fapt, homeopatia poate fi folosit` f`r` riscuri de c`tre femei gravide, copii sau v~rstnici. |n acela[i timp, tratamentul homeopat poate fi administrat simultan cu cel alopat. Acesta este [i motivul pentru care remediile homeopate nu sunt costisitoare. De exemplu, \n SUA, exist` o Farmacopee homeopatic` oficial`, completat` \n 1974, care con]ine standarde pentru compozi]ia [i modul de preparare a celor peste 2600 de remedii homeopate.
S+N+tatE istoria homeopatiei Tratamentul homeopat este vechi de mai bine de 2000 de ani, de pe vremea lui Hippocrate. Cu toate acestea, bazele [tiin]ifice au fost prezentate acum 200 de ani, \n 1796, de medicul german Samuel Hahnemann. Acestea s-au r`sp~ndit \n toat` Europa [i \n lume, fiind considerate practici medicale de sine st`t`toare, folosite numai de medici. Mai mult dec~t at~t, \n acest sens, exist` [coli, facult`]i [i spitale de homeopatie at~t \n Bucure[ti, Londra [i Paris. |n Anglia [i Fran]a, \ns`, homeopatia este integrat` \n Sistemul de Asisten]` Medical`. De-a lungul timpului, tot mai mul]i doctori recomand` remedii homeopate \n practica zilnic`, num`rul celor care se trateaz` fiind estimat la peste 500 de milioane. Trebuie precizat faptul c` \n Canada
homeopatia este reglementat` prin Legea Canadian` a Alimenta]iei [i Medicamentelor.
homeopatia \n prezent |n Rom~nia, homeopatia este recunoscut` de Ministerul S`n`t`]ii [i practicat` \n mod oficial. O pot pune \n aplica]ie, \ns`, numai cei cu preg`tire postuniversitar` \n domeniu medical [i posesori de Atestat de Studii Complementare \n Domeniul Homeopatiei. La nivel mondial, homeopatia ocup` locul al II-lea ca r`sp~ndire \ntre formele de practic` medical`. |n Anglia, de exemplu, este folosit` de genera]ii \ntregi, chiar [i de c`tre familia regal`. |n Fran]a, homeopatia este folosit` de circa 40% din popula]ie, iar \n Canada [i SUA a fost recunoscut` oficial din 1938. Elena Dumitru
Ce boli putem trata? rceli frecvente, sinuzite, otite, amigdalite, vegeta]ii adenoide polipi, bron[ite, astm bron[ic; erup]ii ale pielii, urticarii, eczeme, psoriazis; tulburri digestive – constipa]ie, diaree, hemoroizi, fisuri anale, grea] [i vrsturi, litiaz biliar, migrene, probleme hepatice, deficit de asimilare [i anumite probleme legate de metabolism; infec]ii urinare acute [i cronice; artrite, artroze, sciatic; boli cardiace [i pulmonare cronice; tulburri de cre[tere, tiroidiene, pancreatice; tulburri menstruale sau postmenopauz; [ocuri emo]ionale, depresii, anxietate, frici, fobii.
bine de ]tiut! |n timpul tratamentului homeopat, observa]i-v` cu mare aten]ie. toate agrav`rile [iNota]i-v` amelior`rile produse. Comunica]i evolu]ia sau dispari]ia simptomelor, exact a[a cum le percepe]i: calitate, frecven]`, intensitate, condi]ii de producere, de agravare sau ameliorare. Analiza]i modific`rile st` rii generale, emo]ionale [i ale capacit`]ii mentale. Fi]i aten]i la calitatea somnului [i viselor. Pentru un tratament corect este necesar` o a doua evaluare la doctorul ho-
meopat, dup` o lun` de la \nceperea administr`rii remediului.
Stop to shop 69
about…
"Parfumul, la fel ca ]i moda, este expresie a personalit`\ii.” Marc Jacobs
Stop To Shop, alturi de Kendra, v introduce \n fascinanta lume a parfumurilor semnate Marc Jacobs.
casa
Roxana Bichi[
POVESTEA EI. POVESTEA LUI. BY…
marc JacoBs
70 Stop to shop
Marc s-a n`scut la New York, iar dup` moartea tat`lui a locuit cu bunica sa care i-a inspirat arta cro[etatului \nc` de la v~rsta de 7 ani. Colec]ia de diplom` a cuprins pulovere tricotate de bunica sa [i i-a adus premiul “Perry Ellis Golden Thimble”. |n 1986, dup` ce a absolvit “Parsons School of Design”, [ia lansat propria linie. Succesul s`u este enorm, fiind iubit [i de celebrit`]i precum Sofia Coppola, \ntreaga echip` de actori din “The OC”, Lindsay Lohan, Winona Ryder, Kirsten Dunst, etc. Crea]iile sale pentru propriile linii vestimentare [i pentru Casa “Louis Vuitton” sunt \ntotdeauna foarte apreciate. Prin tot ceea ce creaz`, Marc ofer` o interpretare a propriei personalit`]i: romantic, sofisticat, ne-s`buit [i amuzant.
“marc Jacobs Woman” [i povestea \ncepe |n 2001, lanseaz` primul s`u parfum: “Marc Jacobs Woman”. Dedicat EI, este clasic, romantic, o invita]ie c`tre lux [i confort. Cum era firesc, a urmat “Marc Jacobs Man”, ceat pentru EL: clasic, dar modern \n acela[i timp. Succesul r`sunator \l \nregistreaz` \n 2007 cu “Daisy Eau de Toilette”, urmat un an mai t~rziu de “Daisy Eau de Parfum”. “Daisy” reprezint` esen]a unui spirit t~n`r, prospe]ime pozitiv` [i simplitate fascinant`.
|n 2009 apare “Lola”. Crea]ie pur personal` a designer-ului, \ntruchipeaz` tot ceea ce este feminin [i sexy. Jacobs a creat “Lola” ca un buchet electrifiant, peste limite. “OH, LOLA”, cea mai nou` apari]ie Marc Jacobs, este un parfum cu o o personalitate modern` [i o atitudine irezistibil`. Numele parfumului este un joc inspirat din expresia "OH LA, LA!", iar Marc Jacobs \l consider` un "Lolita" mai dulce [i mai senzual. Parfumul are note de top de zmeur` [i pere, note de mijloc bujorul, magnolia [i cyclamen, iar baza format` din vanilie, lemn de santal [i boabe de tonka.
BaNG-ul masculin “Bang”, lansat \n 2010, de]ine cea mai controversat`, spectaculoas` [i senzual` campanie publicitar`, imaginea parfumului fiind
chiar Marc Jacobs care pozez` aproape nud. “Marc Jacobs BANG” este un parfum piperat, lemnos [i condimentat, care evoc` putere. V~rful parfumului cu piper negru, roz [i alb creeaz` un amestec rafinat [i o elegan]` masculin` des`v~r[it`. Aroma se a[eaz` pe piele cu o personalitate \ndr`znea]` [i sofisticat`. |n toamna aceasta, va fi lansat BANG BANG, un nou concept: un parfum revigorant, energic, elegant [i masculin care se adreseaz` b`rbatului sigur pe el, cu un spirit independent.
Stop to shop 71
Grupaj foto pus la dispozi]ie de Kendra
about…
Story oF...
regele
care a abdicat din iubire
Eduard al VIII-lea [i Wallis Simpson pentru unii, iubirea secolului, pentru majoritatea vremii avea s` fie scandalul care risca s` sl`beasc` bra]ele acaparatoare ale monarhiei britanice de la \nceputul veacului trecut. Un prin] care, \n numele iubirii, a renun]at la tron. Un prin] care, de fapt, [i-a dorit dintotdeauna s` fie ca to]i ceilalti: un anonim \ndr`gostit. |ndr`gostit de ea, de Wallis. 72 Stop to shop
Un prin] [i o fat` din popor. P~n` aici pare un scenariu tipic de basm. C~nd prin]ul e viitorul rege al Coroanei Britanice iar Cenu[`reasa se dovede[te a fi o americanc` m`ritat`, scenariul pove[tii se complic`. Iar c~nd prin]ul \[i permite luxul s` iubeasc` dincolo de barierele cur]ii regale, deznod`m~ntul nu poate fi dec~t unul nefast. Nu [i pentru Eduard al VIII-lea. Curajos, a sfidat ra]iunea, [i-a transpus happy-end-ul din poveste \ntr-unul autentic [i c~t se poate de real.
pretextul unui decembrie regal Era o zi de 6 decembrie 1936, iar Wallis Simpson tocmai pleca val-v~rtej la Paris, l`s~ndu-l pe Eduard s` dea explica]ii. |ntr-un
birou din palatul regal, Eduard, purt~nd pe umeri povara unei sarcini nedrepte, semneaz` actul de abdicare \n favoarea iubirii. Un moment care avea s` schimbe cursul istoriei [i propriul lui destin. Nu era complet con[tient de consecin]e, \ns` mereu \[i dorise s` fie liber, iar libertatea urma s`-l coste totul: numele, banii, tronul, oprobiul public. Ce-a urmat dup`, afirma Eduard, a meritat. {i, nu degeaba, Wallis a trebuit s` cutreiere lumea [i c~teva a[ternuturi, for]~nd cumva destinul p~n` s`-i sar` \n cale celui care urma s` devin` Regele Coroanei Britanice. “Sunt nelini[tit` \n ce prive[te dorin]a ta de a abdica. De fapt, cred c` m` vei pune \ntr-o lumin` foarte proast` fa]` de \ntreaga lume. Cu to]ii vor spune c` a[ fi putut s` previn
Story oF... asta�, \i scria, \n acel an, Wallis lui Eduard. {i totu[i, chiar ar fi putut? Cine era aceast` femeie, ap`rut` de nic`ieri, care reu[ise, \ntr-un timp relativ scurt, s` \i suceasc` min]ile unui viitor rege astfel \nc~t s`-l determine pe acesta s` lase \n urm` totul, f`r` pic de regret? Care au fost farmecele acestei Cyrce din lumea nou`?
Wallis, fata rebel` din Baltimore N`scut` \n Baltimore, Maryland, Bessie Wallis Warfield le-a dovedit tuturor \nc` de mic` c` nimeni [i nimic nu i se pune de-a curmezi[ul dac` ea decide s` fac` un lucru. La 20 de ani, dup` ce [i-a schimbat numele, renun]~nd la Bessie fiindc` numai vacile erau strigate astfel, Wallis \[i ia via]a \n piept [i se m`rit` cu un comandant al marinei americane, Earld Winfred Spencer. A fost, de fapt, pretextul ei de a pleca de acas`, de a fugi \n lume. Faptul c` la scurt timp avea s` se dovedeasc` c` mariajul e un e[ec, nu o va deranja pe Wallis. Ea f`cuse deja o nou` cucerire \nainte ca divor]ul s` se fi pronun]at. Ernest Simpson, un afacerist britanic stabilit \n America, c`s`torit [i el la acea vreme, las` totul pentru focoasa Wallis [i, dup` ce \[i rec~[tig` am~ndoi libertatea legal`, se c`s`toresc \n grab` [i se mut` \n Londra. Probabil c` toate \ncerc`rile amoroase ale lui Wallis au avut un sens predestinat din moment ce toate, pas cu pas, au condus \nspre
\nt~lnirea care avea s` \i schimbe radical via]a. Ziua de 10 ianuarie 1931. |n Melton Mowbreay, Leicestershire, contesa Thelma Furness, amanta de vreo 15 ani a prin]ului mo[tenitor Eduard al VIIIlea, \i organizeaz` o petrecere cu invita]i. Printre ace[tia se g`se[te [i Wallis, la bra]ul lui Spencer.
povara de pe umerii prin]ului La acea vreme, prin]ul era cel mai c`utat [i curtat burlac \n timp ce Thelma era deja m`ritat` [i avea 35 de ani. Se poate s` fi fost acesta motivul pentru care, \nc` de la prima lor \nt~lnire, Wallis a ]inut cu tot dinadinsul s`-l impresioneze pe Eduard, s`-i c~[tige aten]ia. Zis [i f`cut din moment ce, c~teva luni mai t~rziu, temperamentala ameri-
canc` l-a re\nt~lnit dup` alte c~teva luni. Perseveren]a i l-a adus pe Eduard la cin`, \n apartamentul familiei din Londra. Prins \n mrejele lui Wallis, Eduard a plecat din casa Simpsonilor \nspre 4 diminea]a, bulversat de noile sentimente. Se g~ndea ce urma s` fac`‌ Dup` moartea bunicului s`u, Eduard al VII-lea, a intrat \ntr-un proces aspru de preg`tire pentru noua sa misiune: Regatul Unit al Marii Britanii. |ntreaga Anglie \[i pusese speran]ele \n prin]ul ei, acest t~n`r care v`zuse razboaie, c`l`torise \n toate dominioanele Imperiului Britanic [i care p`rea sincer interesat de problemele sociale ale poporului. Ulterior, cu to]ii aveau s` se \ntrebe: ce nu a mers? Multe lucruri. |n primul r~nd, Eduard \[i dorea s` reformeze Anglia, s` devin` un monarh modern fapt ce l-a pus mereu pe o pozi]ie conflictual` cu tagma conservatoare englez`, al c`rei suport \l pierduse deja. Faptul c` \ncepuse s` \[i arate dezinteresul [i neglijen]a fa]` de anumite \nt~lniri de stat nu ar fi fost chiar o mare tragedie dac`, \n tot acest mecanism, din biroul s`u nu ar fi \nceput s` dispar` c`tre serviciile secrete nem]e[ti o serie de documente clasificate pe care el nici m`car nu apucase s` le rasfoiasc`. Practic, devenise o problem` major` de siguran]` na]ional`.
Dragostea [i victimele sale colaterale |n acest context, \n august ďƒ˜
Stop to shop 73
Story oF...
1934, Eduard pleac` \ntr-o croazier`. |i invit` [i pe so]ii Simpson, \ns` numai Wallis avea s`-l onoreze cu prezen]a. Despre momentele petrecute \mpreun`, departe de lume, pe mare, Wallis avea s` spun` peste ani c`, \n aceast` c`l`torie, “au reu[it s` treac` peste linia care marcheaz` t`r~mul nedefinit dintre prietenie [i iubire.”. Pentru Eduard, Wallis devine din acel moment singura iubit` din via]a lui. O viziteaz` din ce \n ce mai des la re[edin]a familiei sale din Londra iar \n noiembrie, acela[i an, o invit` la o petrecere la Buckingam Palace. Aici, Wallis avea s` fie prezentat` Reginei Mam`, Mary. |ns` regele George al V-lea, v`dit consternat de ispr`vile fiului, refuz` s` o \nt~lneasc` pe cea care \i sucise min]ile b`iatului s`u. De fapt, la scurt` vreme dup` acest episod, pe 20 ianuarie 1936, regele moare, lucru care avea s`-l \ntristeze, \ntr-un fel, pe Eduard. Conform cutumei regale el era viitorul rege, lucru care nu-i mai sur~dea deloc \n acest nou context. De cealalt` parte, Wallis era \n plin conflict conjugal. Ernest se
74 Stop to shop
trezise, pe nepus` mas`, \n ipostaza de \ncornorat [i acest lucru nu avea s` \l mul]umeasc` astfel c`, la scurt timp, va p`r`si c`minul conjugal f`r` s` se uite \napoi, l`s~ndo pe Wallis liber` s` alerge \n bra]ele alesului s`u. Zis [i f`cut. La c~teva zile distan]`, triste]ea nevestei p`r`site dispare \n bra]ele lui Eduard, \ntr-o alt` croazier`. Un fotograf de la un cotidian american \i va imortaliza pentru prima dat` \mpreun`, d~nd astfel na[tere specula]iilor. Nimic nu avea s`-l deranjeze pe Eduard, nici m`car \ndatoririle sale. Totul se petrecea at~t de repede [i cu o intensitate \n fa]a c`reia se abandonase total.
Wallis, pretextul mult dorit |n decembrie anul acela prime[te o scrisoare de la secretarul privat al regelui care-l avertizeaz` de faptul c` presa britanic` nu poate fi ]inut`, la nesf~r[it, \n fr~u cu privire la rela]ia pe care o are cu Wallis [i asta poate duce p~n` [i la demisia \n mas` a guvernului britanic. Practic, i se aduce la cuno[tin]` pe aceast` cale c` trebuie s` se decid`, \ntrun fel sau altul, ce va face. Anglia nu ar fi acceptat niciodat` drept regin` o americanc` divor]at`. Astfel, existau trei solu]ii. S` termine rela]ia cu Wallis, ceea ce ar
fi fost imposibil, s`-[i tr`iasc` mai departe iubirea cu riscul de a se trezi cu demisia guvernului sau s` abdice. Wallis pleac` la Paris. De[i a fost acuzat` c` mereu a ]intit drumul \nspre \nalta sociatate [i c` Eduard f`cea parte dintr-o strategie de-a ei, \n acele momente, Wallis nu [i-a dorit ca Eduard s` abdice. Ar fi renun]at la el. Ar fi \n]eles. |ns`, nimic nu avea s` \i schimbe decizia prin]ului. Actul abdic`rii, motiva]ia lui, a venit ca un soi de eliberare mult a[teptat`. Wallis a fost un pretext solid. Pe 10 decembrie, la 10 diminea]a, regele renun]` la tron. “Cu to]ii [ti]i motivul care m-a determinat s` renun] la tron. |ns`, a[ vrea s` [ti]i c` am luat aceast` decizie f`r` s` uit de voi, de Imperiul Britanic pe care, ca [i prin] de Walles, mai apoi rege, am \ncercat s`-l servesc timp de 25 de ani. |ns` trebuie s` m` \n]elege]i c` nu a[ fi fost capabil s`-mi \ndeplinesc \ndatoririle f`r` s` o am al`turi pe femeia pe care o iubesc. ”, avea s` sune discursul lui Eduard de la BBC. Dou` zile mai t~rziu, \n timp ce fratele s`u este numit rege, Eduard, acum duce de Windsor, pleac` la Paris, acolo unde \l a[teapta Wallis. Liber, sper~nd la o nou` via]`, Eduard \ngenuncheaz` \n fa]a americancei care \i sucise mintea [i inima. Nimeni n-ar fi refuzat acel inel de 19.77 carate din platin` cu smaralede [i, cu at~t mai mult, Wallis care, la scurt timp, pe 3 iunie 1937 va deveni duces` de Windsor. Diana Rodan
CariEr+
cum s` exprim`m ceea ce vrem s` spunem
COMUNICAREA LA LOCUL DE MUNC~
C
Corina Mih`ilescu Specialist Resurse Umane
76 Stop to shop
omunicarea este o art`. Abilit`]ile de comunicare joac` un rol important \n via]a fiec`ruia dintre noi. Datorit` lor putem fi recunoscu]i de ceilal]i ca fiind prieteno[i, cooperan]i, dar chiar [i opusul. |n via]a profesional`, atunci c~nd avem de-a face cu persoane de pe diferite nivele ierarhice, roluri [i func]ii diferite, oameni de culturi diferite, abilit`]ile de comunicare devin cheia \n stabilirea rela]iilor cu ceilal]i. Abilit`]ile de comunicare nu se refer` doar la a de]ine un vocabular bogat [i un ton neutru, ci \nseamn` mult mai mult: limbajul corpului, contactul vizual, dar [i ascultarea activ`. Da, ai citit bine – a comunica \nseam-
n` [i a asculta \n mod activ ceea ce au ceilal]i de exprimat. Orice rela]ie se bazeaz` pe \ncredere, astfel [i \n rela]iile profesionale prin intermediul abilit`]ilor de comunicare po]i deveni un membru colaborativ al echipei, un [ef receptiv sau un client binevoitor. Comunicarea eficient` la locul de munc` necesit` planificare, \n]elegerea interlocutorului [i diploma]ie. Indiferent dac` te adresezi unui coleg de birou sau efectuezi evaluarea anual` a performan]ei unui om din echipa ta sau \i solici]i [efului t`u o binemeritat` promovare, \]i po]i \mbun`t`]i [ansele de a fi auzit utiliz~nd urm`toarele strategii [i tehnici:
CariEr+
Provoac`-]i interlocutorul prin \ntreb`ri multiple legate de subiect [i ascult` cu grij` ceea ce \]i \mp`rt`[e[te.
Preg`te[te-te. Dac` ai un anumit mesaj de comunicat, preg`te[te-]i discursul. |ncearc` chiar s` anticipezi r`spunsul receptorului. Cum va decurge aceast` conversa]ie? Ia \n considerare c~t mai multe scenarii posibile [i preg`te[te-te s` faci fa]` oric`ruia dintre ele. G`se[te un loc potrivit pentru discu]ie. Dac` discu]ia are un carater privat sau confiden]ial, evit` s` intri \n subiect \n fa]a altor persoane care nu sunt implicate \n subiectul deschis de tine. Planific` dinainte [i asigur`-te de un cadru potrivit \n care s` po]i discuta \n lini[te cu interlocutorul t`u. Ascult` \nainte de a vorbi. De multe ori, pentru a-]i face
punctul de vedere acceptat este bine s` \i la[i pe ceilal]i s` vorbeasc` \naintea ta. |]i po]i promova mai bine ideile dac` adresezi \ntreb`ri celor care se exprim` \naintea ta. Provoac`-]i interlocutorul prin \ntreb`ri multiple legate de subiect [i ascult` cu grij` ceea ce \]i \mp`rt`[e[te. Este o modalitate foarte bun` de a \n]elege ce g~nde[te, cum g~nde[te sau ce anume simte cu privire la respectivul subiect. Av~nd toate aceste informa]ii pre]ioase, po]i s` \]i exprimi ideile repect~nd cadrul pe care tocmai interlocutorul t`u la creat. Empatia. |ncearc` s` vezi lucrurile [i din punctul de
Stop to shop 77
CariEr+
Fii direct. Spune ceea ce gânde[ti, nu te ascunde dup` deget. Exist` [anse mari ca cealalt` persoan` s` aprecieze modul t`u direct de exprimare. vedere al interlocutorului. Po]i s` faci acest exerci]iu chiar [i \nainte de discu]ia propriu-zis`. |ncepe o conversa]ie cu o comunicare pozitiv`. Dac` vei \ncepe o conversa]ie \ntr-o not` pozitiv`, te va ajuta s` \l destinzi pe interlocutor. |l va ajuta s` fie mai pu]in defensiv \n comunicare [i un mai bun ascult`tor a ceea ce urmeaz` s` \i transmi]i. Folose[te un limbaj adecvat. |ncearc` s` evi]i a folosi acela[i limbaj diverselor categorii de oameni. Mai degrab`, \ncearc` s` \l adaptezi la nivelul interlocutorului. De asemenea, \ncearc` s` evi]i folosirea cuvintelor sofisticate sau a unei terminologii tehnice exagerate. Fii prietenos [i calm. Fii con[tient de tonul pe care \l
78 Stop to shop
folose[ti \n comunicare. Chiar [i un feedback negativ poate fi transmis astfel \nc~t s` nu \l descurajeze \n totalitate pe cel \n culp`. Fii clar \n exprimare. Partenerul t`u de comunicare nu ar trebui s` ajung` \n situa]ia \n care s` \ncerce s` ghiceasc` ceea ce ai dorit s` comunici. Fii concis. Urm`re[te subiectul, exprim` esen]a. Evit` s` irose[ti timpul celorlal]i cu diverse introduceri [i subiecte conexe problemei \n discu]ie. Fii direct. Spune ceea ce g~nde[ti, nu te ascunde dup` deget. Exist` [anse mari ca cealalt` persoan` s` aprecieze modul t`u direct de exprimare. |nva]` s` comunici strategic, exprim`-]i ideile [i f`-te auzit.
Stop to Shop
Poveste din L.A. by
JoJo Pe Jojo sau c`t`lina Grama, a]a cum apare [n buletin, o cunoa]tem cu to\ii. Actri\a din “serviciul rom@n de comedie�, difuzat de PrO tV, este mereu o prezen\` uluitoare. Fie c` vorbim de o apari\ie tV sau de participarea la un eveniment, Jojo se afl` printre cei de nota 10 la capitolul vestimenta\ie. stop to shop a aflat care este rela\ia sa cu shopping-ul.
Stop to shop 79
Stop to Shop „E o poveste despre o altfel de pasiune... Pasiunea pentru lucruri frumoase. {i despre o strad` care \]i poate schimba total viziunea asupra... cump`r`turilor.”
interna]ionale cunoscute merg deseori la shopping pe cea mai spectaculoas` strad` de gen din lume. Acolo am v`zut-o p`[ind pe faimoasele ei tocuri de 13 cm pe Victoria Beckham. De[i, mai degrab`, o strad`-muzeu, din cauza magazinelor costisitoare, este o loca]ie care merit` \ncercat` dac` hazardul v` aduce peste Ocean, \n c`ldurosul Los Angeles. Reducerile substan]iale \n perioadele de s`rb`tori ale anului [i \nainte de cele dou` sezoane care stabilesc moda \n anul respectiv, prim`var`-var` [i toamn`-iarn`, fac aceast` loca]ie cu at~t mai interesant`.
saks, Barneys [i Neiman marcus, cei trei colo[i din l.a mecca fashionistelor: rodeo Drive Nu, nu este vorba nici despre povestea unui matador [i nici despre tradi]ionalele lupte cu tauri. E o poveste despre o altfel de pasiune... Pasiunea pentru lucruri frumoase. {i despre o strad` care \]i poate schimba total viziunea asupra... cump`r`turilor. Pentru c` dac` ]i-au pl`cut pove[tile cu prin]i [i prin]ese, cu siguran]` ai fost fascinat` de pantofii de cle[tar [i rochia cusut` cu fir de aur a Cenu[`resei. De straiele din v`luri de spum` transparent` ale Z~nelor sau de diademele b`tute \n diamante [i rubine ale reginelor. Ast`zi, cele mai frumoase rochii [i bijuterii ne arunc` ochiade pre]ioase din vitrinele de-
80 Stop to shop
signerilor celebri. Doamnelor, bun venit \n Los Angeles, pe Rodeo Drive! Str`juit` de o parte [i de alta de cei mai spectaculo[i palmieri, aceasta este una dintre pu]inele str`zi din lume care are propria pagina de web: www.rodeodrivebh.com. Acolo pute]i g`si o list` complet` a tuturor magazinelor care \[i a[teapt` m~ndre [i cumin]i vizitatorii. Prada, Chanel, Louis Vuitton, Tiffany’s [i toate celelalte brand-uri mari de fashion te \nt~mpin` cu vitrine maiestuoase care te \mbie delicat din toate p`r]ile s` le treci pragul. Vale]i \mbr`ca]i f`r` gre[eal` z~mbesc \n fa]a u[ilor grele ale celor mai r~vnite ”comori” din lumea \ntreag`. Cele mai bogate tinere din Beverly Hills [i toate vedetele
Nu am tr`it nicic~nd descoperiri mai frumoase la cump`r`turi ca atunci c~nd m-am plimbat ore \n [ir printre rafturile pline de pantofi din cele trei magazine imense din Beverly Hills. Nu exist` loc mai bun pentru achizi]ionarea pantofilor de designer, mai ales \n perioadele de reduceri. Acolo mi-am g`sit cea mai frumoas` pereche de Louboutin ro[ii, cu o reducere de aproape 50 %!!! Nic`ieri \n lume nu am \nt~lnit magazine mai bine sau mai frumos organizate. M`rturisesc \ns` c` cea mai mare parte a timpului mi-am petrecut-o prob~nd zeci de perechi de pantofi. Acolo, cele mai bune brand-uri pot fi g`site la un loc. Pe un rastel cu o multitudine de rochii superbe reduse conside-
Stop to Shop rabil (mereu exist` ceva frumos la reduceri!!) g`se[ti la un loc crea]ii Galliano, Dolce&Gabbana, Catherine Malandrino, Alice&Olivia [i multe altele. Materialele [i croiul caselor mari nu pot fi egalate, iar atunci c~nd le g`se[ti la un pre] pe care ]i-l po]i permite p`r`se[ti cu greu cabina de prob`! Dau mereu o tur` [i \n zona de bijuterii, acolo unde admir crea]iile Ippolita sau David Yurman. Apoi, \nchei plimbarea prin aria dedicat` gen]ilor. |mi place s` v`d cele mai mari brand-uri \n aceea[i loca]ie, pentru a le compara! Pe rafturile cu reduceri, Prada st` cuminte l~ng` Balenciaga sau Marc Jacobs. La Barneys am g`sit una dintre cele mai frumoase gen]i ale mele: o geant` simpl`, neagr`, Lanvin, pe care o ador! {i... ghici]i oare? Am luat-o redus` cu 50%! {i
„Los Angeles este un loc \n care g`se[ti lucruri frumoase la un pre] confortabil!”
achizi]ionarea obiectelor de lux poate fi o pl`cere dac` g`se[ti locul potrivit!
The Grove La mall lucrurile se g`sesc altfel. Brand-uri medii sau mari, pre]uri mult mai accesibile [i food-court-urile unde te po]i relaxa \ntre c`ut`rile asidue prin magazine. Los Angeles este un loc \n care g`se[ti lucruri frumoase la un pre] confortabil! Mai ales la mall. La The Grove, \ns`, atmosfera e diferit`. The Grove e ca o gr`din` frumoas` de var`, cu magazine de jur \mprejur. Are o parcare elegant` undeva la un etaj superior, [i apoi, cu un lift transparent, te invit` s` \i explorezi restaurantele, magazinele [i s`lile de cinema. |n mijlocul s`u troneaz` o f~nt~n` artezian` spectacu-
loas` unde vezi mereu perechi de \ndr`gosti]i s`rut~ndu-se. Acolo, pur [i simplu, ador cump`r`turile! M` plimb pe \ndelete mai \nt~i prin fa]a vitrinelor [i apoi caut, probez [i g`sesc... tot ce \mi trebuie!!!! De la Abercrombie&Fitch cei mai cool jean[i, sandale de la Nordstrom, lenjerie de la Victoria’s Secret [i tot ce \mi doresc de la H&M! Pentru c`, am uitat s` v` spun, H&M e favoritul meu! {i la The Grove este unul dintre cele mai frumoase H&M-uri din lume. Pentru un pr~nz delicios pute]i alege oricare dintre restaurantele \mbietoare de l~ng` f~nt~na artezian`. Tot acolo exist` cel mai bun cheesecake din univers, la The Cheesecake Factory... au peste 40 de sortimente. Pentru iubitorii de m~ncare organic`, chiar l~ng`, exist` Farmer’s market. Dac` v-am st~rnit curiozitatea arunca]i o privire pe www.thegrovela.com.
outlet-uri? R`spuns pozitiv! Exist` outlet-uri [i \n Los Angeles [i \n afara lui. Unul dintre cele mai cunoscute este Camarillo Premium Outlets, unde ve]i \nt~lni o varia]iune mare de magazine: Hugo Boss, Tory Burch, Theory, BCBG Max Azria, Calvin Klein, etc. V` \mbr`]i[ez [i... v` spun ceva ce am \nv`]at de la o prieten` drag` care locuie[te acolo: ”when in doubt, buy it!” Succes!” Roxana Bichi[
Stop to shop 81
diSCovEr thE world
istoria romei (i) 82 Stop to shop
bine a\i venit la roma! locul unde istoria adun` [n cuf`rul s`u legende ]i pove]ti nemuritoare. locul unde prezentul cheam` trecutul. imaginea ora]ului valseaz` [n tandem cu anii vechi, glorio]i, care se dovedesc a fi [ng`duitori cu prezentul, domin창ndu-l totodat`.
diSCovEr thE world A[adar, a]i ales s` v` pierde]i pa[ii \n acest sublim ora[, vizitat anual de milioane de turi[ti din \ntreaga lume. Odat` ce a]i deschis ochii [i a]i realizat c` sunte]i pe t`r~mul str`mo[ilor nostri, setea de cunoa[tere v` va inunda sim]urile [i v` va face s` tres`ri]i atunci c~nd ve]i cunoa[te \n am`nunt tot ce a \nsemnat Roma de-a lungul timpului, \n istorie. Conform tradi]iei, Roma a fost întemeiat` în anul 735 î.e.n., de c`tre Romulus (771 î.Hr.- 717 î.Hr.) [i Remus (771 î.Hr.- 753 î.Hr.). Ace[tia au ap`rut pentru prima dat` în mitologia roman` drept cei doi fii ai preotesei Rhea Silvia, iar ca tat` av~ndu-l pe zeul r`zboiului, Marte. Potrivit legendei, Romulus a fost primul Rege al Romei. Acesta l-ar fi ucis pe Remus întro lupt` asupra loca]iei viitorului ora[, pe care Romulus avea s`-l numeasc` dup` numele s`u, Roma. Dup` formarea ora[ului, Romulus nu doar c` a creat Legiuni romane [i Senatul roman, dar a [i adus popula]ie în ora[, prin r`pirea femeilor triburilor Sabine vecine, form~ndu-se astfel un singur popor. Cu toate astea, Romulus avea s` devin` cel mai mare cuceritor al Romei antice, ad`ugând importante teritorii [i popoare sub domina]ia Romei. Dup` ce acesta a murit, a fost zeificat. |n timpurile noastre, referirile asupra sa îl prezint` ca fiind o figur` legendar` [i impun`toare.
Lasa]i-v` imagina]ia s` zburde liber` [i g~ndi]i-v` la acest ora[ \mp~nzit de monumente istorice, inundate firesc \n trecerea incomensurabil` a vremii, cum are de oferit c~te ceva pentru toate gusturile, oric~nd [i oriunde. F`c~nd o incursiune \n via]a de zi cu zi a b`tr~nului ora[, am ales ]inte precise pe care s` le descoperi]i pas cu pas.
Columna lui traian Este un monument antic din Roma, construit din ordinul împ`ratului Traian, care s-a
p`strat pân` în zilele noastre. Monumentul se afl` în Forul lui Traian, în imediata apropiere - la nord - de Forul Roman. Terminat în 113, basorelieful în form` de spiral` comemoreaz` victoria lui Traian în campania sa de cucerire a Daciei. De aceea, Columna lui Traian joac` un rol deosebit de important pentru în]elegerea modului cum a luat na[tere poporul român. Columna are o în`l]ime de circa 30 de metri [i are \n componen]a sa 18 blocuri masive de marmur` de Carrara, fiecare c~nt`rind 40 de tone. La \nceput, în vârful
Stop to shop 83
diSCovEr thE world Columnei se afla o statuie a lui Traian, îns` ea a fost înlocuit` în secolul XVI cu o statuie a Sfântului Petru.
Colosseumul A fost inaugurat \n anul 80, fiind numit [i amfiteatrul Flavian, dup` numele primului \mprat al Flavienilor, cel care a \ntreprins construirea edificiului. Este, totodat`, considerat cel mai mare amfiteatru roman. Construit de prizonieri evrei, cu o aren` imens`, avea subsolul ocupat de magazine, cu[ti cu animale s`lbatice [i cabine ale gladiatorilor. |n antichitate, \n aren` aveau loc luptele oamenilor cu animale, dueluri \ntre gladiatori sau diverse curse. Cu o capacitate de 50.000 de oameni, cl`direa putea fi totu[i evacuat` \n zece minute. Colosseumul \mbin` trei ordine arhitectonice clasice: doric, ionic [i corintic. Acesta simbolizeaz` continuitatea istoric` a vie]ii Romei \n decursul secolelor. Se spunea, \nc` din sec. VII, c` "at~ta vreme c~t Colos-
seumul va tr`i, Roma va tr`i de asemenea.” Mai mult dec~t at~t, \n prezent, \n acest loc, sau turnat filme celebre, c~[tig`toare ale unor premii Oscar. “Gladiatorul” – binecunoscuta pelicul`, av~ndu-l ca protagonist pe Russel Crowe, a f`cut o adev`rat` senza]ie \n ceea ce prive[te decorul [i nu numai.
Panthenonul |n antichitate, era considerat "Miracolul Romei". Acest lucru r`m~ne valabil [i \n zilele noastre, c`ci acest colos se ridic` falnic, exact a[` cum a fost construit de Adriano, \n urm` cu 1900 de ani. Av~nd un diametru de 43,5 metri, Pantheonul a r`m`s p~n` \n secolul 15 cea mai mare construc]ie de acest tip din lume. Conform legendei, este construit \n a[a fel \nc~t atunci c~nd plou`, apa s` nu intre prin deschiz`tura din tavan. Acest lucru atrage milioane de turi[ti, dornici s` priveasc` “miracolul roman”.
Forumul roman Acesta a fost centrul vie]ii politice din Imperiul Roman, lucru reliefat de multe vestigii, temple [i biserici. De aseme-
84 Stop to shop
nea, dup` construc]ia marelui apeduct, zona din \mprejurul s`u a devenit centrul cel mai activ din Roma. |n acest loc se \nf`ptuiau procesiuni triumfale, alegeri sau se reunea Senatul. Ast`zi, cunoscut sub denumirea de Forum Romanum poate p`rea o colec]ie de ruine, dar cu pu]in` imagina]ie turi[itii pot vedea Imperiul Roman lu~nd na[tere \n acest loc. Mai mult, p`r]i ale multor cl`diri din diverse perioade sunt vizibile. |n Bucure[ti, de asemenea, exist` o copie a acestuia, pe care o putem vizita oric~nd la Muzeul de Istorie.
Fontana di trevi Aceasta a fost construit` de c`tre arhitectul Salvi, \n anul 1735, [i terminat` \n 1762. Este, totodat`, un exemplu ideal de stil Rococo cu efecte dramatice. Apa curge din izvorul Acqua Vergine, deoarece, conform legendelor, o fecioar` le-a ar`tat sursa solda]ilor \nseta]i. Aceast` poveste este sculptat` \n dreapta lui Oceanus, chiar pe f~nt~n`. Se spune c` trebuie s` arunci un b`nu] \n f~nt~n`, asta ca s` fii sigur c` te
diSCovEr thE world
vei re\ntoarce la Roma, dar [i ca dorin]ele puse la aruncarea banului s` se \ndeplineas`. Nici marele regizor Federico Fellini nu a ratat ocazia de a o introduce \n celebrul s`u film “La dolce vita�, \n anul 1960. Cu toate astea, v` recomand`m s` nu \ncerca]i senza]ia pe care a sim]it-o Sylvia arunc~ndu-se \n f~nt~n`, pentru a se r`cori, \ntruc~t risca]i s` da]i piept cu poli]ia local`.
Fontana dei Quattro Fiumi. Fiecare din cele patru statuete reprezint` c~te un fluviu de pe continente diferite: Nil, Gange, Dun`re [i Amazon. Celelalte dou` sunt Fontana di Nettuno, situat` \n nord, [i Fontana del Moro, \n sud. Trebuie spus c` \n perioada s`rb`torilor de iarn`, \n acest loc, se organizeaz` unul dintre cele mai mari t~rguri de Cr`ciun din Europa.
vatican Piazza navona Piazza Navona este una dintre cele mai faimoase [i mai frumoase pie]e existente \n Roma.
Impresionant`, plin` de terase [i arti[ti care picteaz` sub cerul liber, Piazza Navona de]ine trei f~nt~ni. Cea mai mare este
Sf~ntul Scaun - Vaticanul este cel mai bogat stat independent din \ntreaga lume, nemai\nt~lnita colec]ie de valori inestimabile de art` compens~nd toat` lipsa resurselor naturale. Pentru marii cunosc`tori de art`, Vaticanul este centrul absolut, ad`postind des`v~r[ite comori, pornind de la Capela Sixtin` [i termin~nd cu vestita pia]`, construit` de Bernini.
dealul Capitoliului Are, f`r` doar [i poate, cea mai \nc~nt`toare priveli[te care se poate admira noaptea, c~nd
totul este pustiu. Ini]ial, a fost conceput de Michelangelo \n anul 1583, sub form` de pia]`. Totodat`, pe aceast` colin`, pe vremuri, ĂŽ[i aveau sediul autorit`]ile municipale ale Romei. Mai mult, statuia ecvestr` din bronz a lui Marcus Aurelius, situat` \n centrul pie]ei, este doar o copie realizat` dup` ni[te vechi fotografii. Originalul, datat \n secolul II e.n., a fost foarte grav afectat de poluare [i porumbei, fiind \nl`turat \n anul 1981. Fiindc` povestea ora[ului \nglobeaz` alte zeci, mici istorioare, v` invit`m ca \n num`rul urm`tor s` descoperi]i rolul [i tainele celebrilor gladiatori, \mpreun` cu povestea legendarului Spartacus, [i cum toate acestea au influen]at marii regizori ai lumii s` creeze capodopere cinematografice, [i cum arti[ti de renume s-au afiliat numeroaselor concerte g`zduite \n Roma. Mai mult dec~t at~t, vom afla [i misterele care au stat \n spatele marilor conduc`tori ai vremii, [i cum femeile din Roma antic` reu[eau s` supravie]uiasc` unui sistem ce nu le oferea niciun drept. Elena Dumitru
Stop to shop 85
FlavourS
bellini cocktail ingrediente: 1 piersic` coapt`; 150 ml nectar de piersici; 150 ml [ampanie.
Mod de preparare:
din orez negru cu fructe de mare
ingrediente (2 por]ii):
Mod de preparare:
400 gr fructe de mare 250 gr orez negru 4 linguri ulei de m`sline 25 gr unt 1 pahar de vin alb 4 c`]ei de usturoi p`trunjel o ceap` mic` (ro[ie) sare, piper
Fierbem orezul separat de celelalte ingrediente, apoi \l punem \ntr-o sit` [i-l l`s`m la scurs. |ntro tigaie ad~nc` se pun uleiul de m`sline [i usturoiul zdrobit [i se las` pu]in la c`lit. Se adaug` fructele de mare, apoi se \nfierb~nt` bine. Se r`stoarn` paharul cu vin \mpreun` cu unul de ap`, p`trunjelul verde tocat, sarea, piperul, [i se las` la fiert (amestec~nd \ncet) p~n` c~nd sosul dispare complet. |ntr-o alt` tigaie se a[eaz` untul, \mpreun` cu ceapa t`iat` sub]ire, [i se las` la foc p~n` c~nd \ncep s` "luceasc`". Peste ceap` se adaug` orezul fiert [i scurs, amestec~ndu-se \nc` pu]in. Mai apoi, 3/4 din cantitatea de fructe de mare se combin` cu orezul [i ceapa, p`str~nd 1/4 din fructele de mare pentru decor. Punem risotto-ul negru \ntr-o form` (p`trat` sau dreptunghiular`), apoi r`sturn`m pe farfuria \n care dorim s`-l servim.
Timp de preparare: 40 de minute
Complexitate: redus`
86 Stop to shop
Timp de lucru: 20 de minute
Complexitate: redus`
Rubric` realizat` de Elena Dumitru
Risotto
Se spal` piersica coapt` [i, f`r` a o coji, se scoate s~mburele. Se toac` m`runt [i se paseaz` prin sita pentru legume. Se r`ce[te crema ob]inut` cu c~teva linguri de ghea]` zdrobit`. Dac` este pu]in am`ruie, se poate ad`uga sirop de zah`r. Se toarn` compozi]ia \ntr-un pahar flute [i se completeaz` cu [ampanie. Pentru a evita spuma [ampaniei, se poate pune la \nc`lzit crema \ntr-o caraf` sau \ntr-un mixing glass.
horoSCop
Mister [i mitologie: Ce se Berbec
Rac
21 martie - 20 aprilie
22 iunie - 22 iulie
Magie. Conform mitologiei grece[ti, Berbecul desemneaz` Berbecul magic care i-a purtat deasupra m`rii pe Phrixus [i Helle, copiii regelui Athamas [i ai zei]ei Nephele, pentru a-i salva de r`utatea [i viclenia mamei lor vitrege. “Magicul� este primul semn al zodiacului, marc~nd trecerea la prim`var` [i \nceputul unui nou ciclu de via]`.
Prim`v`ratic. Racul este primul simbol plasat pe cer de un nemuritor care nu este Zeus. |n lupta lui Hercule cu Hydra, Hera, so]ia lui Zeus [i patroana cerurilor, ur~ndu-l pe acesta [i dorindu-i moartea, a trimis un rac pentru a-i distrage aten]ia. Hercule l-a strivit cu piciorul, iar ca o recompens`, Hera a pus Racul printre celelalte stele [i constela]ii.
Taur
Leu
21 aprilie - 21 mai
23 iulie - 22 august
simbolul dragostei. Exist` dou` variante mitologice legate de originea semnului Taur. Conform primei versiuni, Taurul \l reprezint` pe Zeus, patronul zeilor olimpieni. |n cea de-a doua, \n schimb, Taurul este de fapt zei]a transformat` de Zeus \ntr-o frumoas` [i pasional` juninc` alb`, pentru a o proteja de m~nia so]iei sale, Hera.
Monstrul mitologic. Constela]ia Leului este una dintre cele mai cunoscute, av~nd o mitologie [i o istorie aparte \n mai multe culturi ale lumii. Se spune c` Leul nu putea fi omor~t de nicio arm` existent` pe p`m~nt [i c` teroriza locuitorii ora[ului Nemeea (Grecia), \ns` eroul l-a sugrumat cu m~inile goale.
Gemeni
Fecioar`
22 mai - 21 iunie
23 august - 21 septembrie
simbolul leg`turilor spirituale. Polux [i Castor erau fra]i vitregi, ambii fiii Ledei, n`scu]i din ou, fra]i ai Elenei din Troia [i ai frumoasei Clitemnestra. Ei reprezentau \n mitologia greceasc` leg`turile spirituale [i de s~nge care pot lega pe via]` doi oameni, precum [i un model al prieteniei [i al dragostei fr`]e[ti. Pentru c` cei doi \i erau dragi lui Zeus, acesta i-a adus pe cer spre a fi de-a pururea \mpreun`.
P`m~ntesc. Semnul Fecioarei este asociat cu legenda Demetriei (zei]a recoltei) [i a fiicei sale Persefona, vechii greci g`sind \n acela[i timp o explica]ie plauzibil` pentru trecerea de la un anotimp la altul. |n concep]ia vechilor egipteni, constela]ia Fecioarei o reprezenta pe zei]a Isis, babilonienii credeau c` este zei]a Ishtar, iar romanii o asociau Astraeaei, zei]a justi]iei.
88 Stop to shop
horoSCop
afl` \n spatele zodiei tale? Balan]`
Capricorn
22 septembrie - 22 octombrie
21 decembrie - 19 ianuarie
Judecat` final`. Miturile despre acest semn sunt cunoscute \nc` de pe timpul vechilor greci. Cu ajutorul balan]ei, st`p~nul celor mor]i, Anubis, obi[nuia s` c~nt`reasc` sufletele celor deceda]i pentru a le afla valoarea, plec~nd de la faptele pe care leau s`v~r[it pe p`m~nt, iar spiritele bune le trimitea \n regatul lui Osiris, un echivalent al raiului actual.
simbol al puterii. Babilonienii credeau c` semnul astrologic al Capricornului reprezenta imaginea unei zeit`]i puternice pe nume Ea, ce avea trup de pe[te [i cap de ]ap. Se credea c` aceast` fiin]` tr`ie[te \n apele oceanului [i este o reprezentare a lui Pan, zeu protector al turmelor [i al p`storilor, pe jum`tate om, pe jum`tate animal.
Scorpion
V`rs`tor
23 octombrie - 21 noiembrie
20 ianuarie - 18 februarie
legendar. |n Antichitate, se credea c` Scorpionul este un alt monstru aflat la dispozi]ia unei zeit`]i malefice, de data asta la dispozi]ia Gaiei, zei]a p`m~ntului, cu scopul de a-l ataca [i ucide pe Orion. |n cele din urm`, Scorpionul \l ucide pe arca[ul Orion, iar Artemis, zei]a r`zbun`rii, duce animalul pe bolta cereasc`, al`turi de celelalte stele.
ap` vie. Constela]ia V`rs`torului este cunoscut` \nc` din timpul babilonienilor [i este a[ezat` \ntr-o parte a cerului numit` “Apa�. Grecii credeau c` V`rs`torul \l reprezint` pe t~n`rul p`stor Ganimede, r`pit de Zeus [i adus \n Olimp. Alt mit spune c` V`rs`torul este Decalion, supravie]uitor \mpreun` cu so]ia sa al unei mari inunda]ii preistorice.
S`get`tor
Pe[ti
22 noiembrie - 20 decembrie
19 februarie - 20 martie
agresivitate. |n mitologia greceasc` se presupunea c` Grecescul Toxotes desemna un centaur agresiv [i pus pe r`fuial`, \n timp ce Centaurul se presupunea a fi centaurul Chiron, cunoscut pentru \n]elepciunea [i m`rinimia sa. Cu greu se poate distinge forma unui centaur \n constela]ia S`get`torului, \ns` principalele stele care o formeaz` reliefeaz` forma unui ceainic.
Frumuse]e. |n mitologie, monstrul Tifon \i urm`rea pe Afrodita [i pe fiul s`u Eros. Pentru a sc`pa de el [i pentru a se sim]i \n siguran]`, cele dou` fiin]e nemuritoare au luat forma unor pe[ti, leg~ndu-[i cozile, asigur~ndu-se c` nu se vor pierde unul de cel`lalt \n timpul fugii. Astfel, cei doi pe[ti au fost pu[i pe arcada cu stele pentru a imortaliza momentul \n care Frumuse]ea [i Dragostea [i-au g`sit salvarea.
Rubric` realizat` de Elena Dumitru
Stop to shop 89
tEChNEwS
Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice
Toshiba 55YL2, primul TV 3D f`r` ochelari speciali Toshiba 55YL2 are un ecran cu diagonal` de 139 cm (55”) [i nu necesit` ochelari pentru experien]a 3D. |n plus, 55YL2 este primul televizor din lume dedicat utilizatorilor casnici, care vine dotat cu un ecran Quad Full HD. 90 Stop to shop
u
na dintre vedetele celui mai important t~rg european de electronice [i electocasnice, IFA Berlin, \ncheiat recent, a fost primul televizor 3D din lume cu ecran de diagonal` mare [i f`r` ochelari 3D dedicați. Toshiba 55YL2 are un ecran cu diagonal` de 139 cm (55”) [i nu necesit` ochelari pentru experien]a 3D. |n plus, 55YL2 este primul televizor din lume dedicat utilizatorilor casnici, care vine dotat cu un ecran Quad Full HD. Acest lucru permite modelului 55ZL2 s` ofere experien]a 3D de care se pot bucura simultan mai mulți privitori [i s` redea con]inut 2D la de patru ori rezolu]ia (Quad) Full HD. Aplica]ia glasses-free a televizorului 55ZL2 este realizat` de platforma multi-procesor de \nalt` calitate CEVO-ENGINE, care faciliteaz` rularea altor aplica]ii, inclusiv PERSONAL-TV, prin care i se ofer` utilizatorului
posibilitatea de a-[i personaliza set`rile televizorului, [i aplica]ii SMART-TV precum \nregistrarea pe USB [i acces la Toshiba Places. De asemenea, televizorul vine cu o op]iune de Auto Calibrare pentru optimizarea imaginilor p~n` la calitate comparabil` cu cea de studio. 55LZ2 va fi disponibil din decembrie 2011 \n Germania, urm~nd s` fie confirmate [i datele de lansare pentru celelalte ]`ri europene. Tehnologia 3D f`r` ochelari se bazeaz` pe principiul stereoscopic al transmiterii simultane a unei imagini pentru ochiul st~ng [i a alteia, cu o u[oar` compensa]ie de paralax`, pentru ochiul drept – acestea sunt suprapuse \n creierul privitorului pentru a ob]ine efectul 3D. Pentru a beneficia de efectul 3D f`r` ochelari este esen]ial ca sistemul de lentile s` ghideze imaginile dedicate c`tre ochii privitorului.