Stop to shop Noiembrie 2011

Sumar

“ ” Nr. 110 - Noiembrie 2011

% & $% ! %# "& & % % !# % $ ' # &# % ' %! # #" $& #& & %!# %& $ & % # #! &# $& % # $" % % "# "# % # ( " " # # & & & &% % * $ # # "# & & $ & !# # # $ & & ! % & !$% "#! # % # !# $!# %# # " #% & !$% % " %!& ! &% ' "&% $ )& ! #% & ' % ! %!# $ $%# $ !# # & * "# ) % #! $%# & $ # " #% $& $ + # & & % && &# # ' , # "! % #! # & '# "#

81

8

(...) atunci când mergem cu cei mici la cump`r`turi orice corvoad` se transform` \ntr-o mare pl`cere, pentru c` ei sunt foarte haio[i.

TeaTru/Film/carTe Recomand`rile noastre

18

Film reporTer

20

iNTerViu

30

FashioN archiTecTure

58

isToria BiJuTeriilor

68

s~N~TaTe

74

sTorY oF...

84

DesTiNa}ii

Director general Andreea Bqnicq andreea.banica@unireashop.ro

Director Publicitate [i V~nz`ri Ecaterina Utali ecaterina.utali@tycoon.com.ro 021.30.30.364, 0722.101.756

Director Crea]ie Cristian Scutelnicu cristian.scutelnicu@tycoon.com.ro 021.30.30.367, 0724.242.742

Redactor {ef Roxana Bichi[ Redactori: Elena Dumitru, Diana Rodan Foto: Valentin S., Dreamstime Revista editat` de:

Tycoon Media Press parte a grupului

Nae Caranfil reface “Jaful secolului” De vorba cu Marius Moga

Revolu]ia modei la Curtea Rusiei (I) Perlele, bijuteriile zeilor (II)

Adresa redac]iei: Unirea Shopping Center Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1, Bucure[ti Fax: 021.30.30.236

Protezele bionice

Marie [i Pierre Curie Istoria Romei (II) 2 Stop to shop

Tiraj: 10.000 exemplare Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq publica]ie fqrq acordul prealabil scris al Tycoon Media Press.

EditShop

“ ” (...) am tot respectul pentru acei oameni de publicitate care ridic` reclama la nivel de art`, indiferent de modul de abordare.

Reclame TV care îmi plac

|n facultate am \nv]at de la profu’ de publicitate c reclama este unul dintre cei mai buni manipulatori. Poate mai eficient dect o splare de creier \n laboratoare obscure [i ascunse . Reclamele au diferite scopuri: fie s promoveze un produs, fie s transmit un mesaj – parte integrant a unei campanii sociale ori de imagine de brand. |ns, voi face referire doar la acele reclame care, dincolo de a promova ceva anume, sunt o poveste frumoas pe care abia a[tep]i s o revezi.

Cu to]ii ne amintim cu mare plcere de celebra serie de spoturi video ale brand-ului de buturi Unirea ([i cred c \nc rdem cu poft). Senza]ionale mi se par [i cele la Carlsberg, mai ales c reu[esc s aduc mesajul \n cel mai inedit mod, invitndu-te automat s \]i dore[ti a consuma “poate” cea mai bun bere din lume. Nici companiile de telefonie mobil nu se las mai prejos. Apreciez mesajele calde de la Orange, comicul pove[tilor Vodafone, \ns iubesc cea mai nou reclam Cosmote, \n care suntem invita]i s re\nv]m a-i asculta pe cei dragi, nu doar a vorbi cu ei. Haide]i s fim sinceri: c]i dintre voi nu a]i sim]it o furnictur pe [ira spinrii vznd acel spot cu tatl, fiul [i povestea fluturelui? Fascinante sunt [i clipurile ridicate la rang de secven] de film (precum cea la Lavazza) sau cele care [tiu cum s transmit un mesaj social, a[a cum se \ntmpl \n cea mai recent campanie \mpotriva drogurilor.

Mai pu]in m intereseaz a vorbi despre cele standard care au menirea de a comunica ceva simplu. Este o certitudine matematic faptul c o companie care nu se promoveaz nu exist. |ns, mi se pare fascinant [i am tot respectul pentru acei oameni de publicitate care ridic reclama la nivel de art, indiferent de modul de abordare. Lor [i companiilor “open mind” la ideile advertiser-ilor le dedic acest editorial, mul]umindu-le c reu[esc s sparg monotonia calupurilor de publicitate! Dar cred c nu doar eu trebuie s le mul]umesc, nu? …

Roxana Bichi Redactor {ef

4 Stop to shop

tEatru TeaTrul meTrOpOlis anun}å...

Love stories

de radu F. alexandru Regia: Claudiu Goga Scenografia: Lia Dogaru Actori: Maia Morgenstern, Mircea Rusu, Alexandru Pavel, Diana Cavallioti

TeaTrul OdeOn anun}å premiera...

pentru c` pot

Premiul pentru “Cea mai bun` pies` româneasc` a anului 2010” - desemnat de juriul UNITER

Regia: Alexandru Mâzg`reanu Scenografia: Andrada Chiriac Muzical`: Alexandru Suciu Traducere: Mihaela Michailov Consultant traducere: Vlad Arghir Actori: Ionel Mih`ilescu, Elvira Deatcu, Mihai Smarandache, Marian Ghenea, Ioan Batina[

6 Stop to shop

Doi so]i din New York descoper` într-o zi ca într-un complot demn de Kafka sau Orwell, c` via]a lor privat` nu mai este chiar atât de privat`. {i mai înfrico[`tor este faptul c` vie]ile lor par s` nu mai aib` nicio leg`tur` cu nimic din ceea ce [tiau. Thriller îndr`zne], înc`rcat de erotism din era informa]iei, noua pies` a dramaturgului multipremiat Arthur Kopit dezv`luie controlul pe care computerele îl pot avea asupra vie]ilor noastre, asupra moralei, [i chiar asupra conturilor din banc`. În “Pentru c` pot”, Kopit pune sub semnul întreb`rii rela]ia noastr` cu tehnologia pe care o folosim [i cre`m, [i ne confrunt` cu frica de a fi domina]i sau manipula]i de propriile inven]ii.

Dou` genera]ii, dou` cupluri – p`rin]i [i copii, o emo]ionant` poveste a c`ut`rilor de sine, un labirint al emo]iilor [i dramelor existen]iale, un spectacol care vorbe[te despre acceptare [i autenticitate.

Despre fascinanta rela]ie între autor [i personajele lui. Despre limite [i despre tabuuri. Despre adev`rul care surprinde [i [ocheaz`. De fapt, despre matricea existen]ial` a fiec`ruia dintre noi.

Pagin` realizat` de Elena Dumitru

de arthur Kopit

Film

Premierele lunii noiembrie Culoarea sentimentelor Regia: Tate Taylor Cu: Bryce Dallas Howard, Emma Stone, Mike Vogel Gen: Dram` Premier` \n Rom~nia: 04.11.2011

Spy Kids 4D: Safirul timpului Regia: Robert Rodriguez Cu: Adam Miroz, Jessica Alba, Joel McHale Gen: Ac]iune, Aventuri, Comedie, Familie Premier` \n Rom~nia: 04.11.2011

La piel que habito Regia: Pedro Almodovar Cu: Antonio Banderas, Elena Anaya, Marisa Paredes Gen: Dram` Premier` \n Rom~nia: 11.11.2011

8 Stop to shop

Jaf... la turnul mare Regia: Brett Ratner Cu: Alan Alda, Ben Stiller, Eddie Murphy, Tea Leoni Gen: Ac]iune, Comedie, Crim` Premier` \n Rom~nia: 11.11.2011

Nemuritorii 3D: R`zboiul zeilor Regia: Tarsem Singn Cu: Henry Cavill, Mickey Rourke, John Hurt, Luke Evans, Freida Pinto Gen: Ac]iune, Dram`, Fantastic Premier` \n Rom~nia: 11.11.2011

Anonim Regia: Roland Emmerich Cu: Vanessa Redgrave, Rhys Ifans, Rafe Spall Gen: Dram`, Istoric, Thriller Premier` \n Rom~nia: 11.11.2011

Saga Amurg: Zori de zi – Partea I Regia: Bill Condon Cu: Kristen Stewart, Robert Pattinson, Taylor Lautner Gen: Dram`, Fantastic, Romantic, Thriller, Dragoste Premier` \n Rom~nia: 18.11.2011

Jack [i Jill Regia: Dennis Dugan Cu: Adam Sandler, Al Pacino, Katie Holmes Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 25.11.2011

Route Irish Regia: Ken Loach Cu: Stephen Lord Gen: Dram` Premier` \n Rom~nia: 25.11.2011

CartE

Recviem pentru un vis de W. Hubert Selby Jr. Detalii carte: Editura: Humanitas Colec]ie: Raftul Denisei Pre]: 27 lei Hubert Selby Jr. s-a n`scut la New York, în 1928. Î[i petrece copil`ria în Brooklyn [i urmeaz` primul an de liceu la Peter Stuyvesant High School. La 15 ani renun]` la studii, iar în 1944 se înroleaz` în Marina Comercial` a SUA, luând parte la al Doilea R`zboi Mondial. În 1961 i se intenteaz` primul proces pentru obscenitate, în urma public`rii nuvelei „Tralala“ în “Provincetown Review”. În 1967 este arestat pentru posesie de heroin`, moment care marcheaz` începutul eliber`rii sale de vechile dependen]e, dar [i al concentr`rii asupra scrisului. În anii '80 începe s` câ[tige din scenarii de film [i televiziune. Scrie romanele “The Room” (1971), “The Demon” (1976), “Recviem pentru un vis” (1978), “The Willow Tree” (1998), Waiting Period (2002). Moare la Los Angeles în 2004, când devenise deja unul dintre scriitorii-feti[ ai Americii.

“Harry mai trase un fum din ]igar` [i inhal` fumul \ncet [i ad~nc, degust~nd fiecare particul` de fum [i savur~nd parc` felul \n care \i g~dila amigdalele [i g~tul, Kristoase, ce gust bun avea.

Heroina avea ceva care f`cea ]igara s` aib` un gust al dracului de bun.” citat din carte 10 Stop to shop

„Harry o \nchise pe mama lui \n [ifonier. Harold. Te rog. Nu din nou, nu televizorul. OK, OK, atunci nu te mai juca cu nervii mei.” citat din carte Ecranizarea din 2000 a romanului-cult “Recviem pentru un vis” (Requiem for a Dream), în regia lui Darren Aronofsky, cu Ellen Burstyn, Jennifer Connely [i Jared Leto în rolurile principale, a primit dou` nominaliz`ri la premiile Oscar [i Globul de Aur. “Recviem pentru un vis” – sindromul Visului American, sugrumat de propria-i identitate. Povestea fascinaint` a unor oameni obi[nui]i [i naivi, care cred cu t`rie \ntr-o lume ireal`, paralel` cu prezentul, \nconjurat` de un fum negru, ce sf~[tie la final, aduc~nd cu sine distrugerea.

Lumea drogurilor – un paradis su-

perficial, ce creeaz` iluzia unei existen]e perfecte, fericite, dar extrem de chinuitoare atunci c~nd, de fapt, realiz`m c` nu este dec~t o mare minciun`, inventat` chiar de mintea noastr`. Povestea \n sine detaliaz` sistematic lupta de supravie]uire a patru destine dependente de iluzii care, totodat`, le d` for]a de a continua înc` o zi, înainte ca totul s` se pr`bu[easc`. Nara]iunea p`trunde pân` în adâncul sufletului omenesc si reliefeaz` sl`biciunile acestor oameni, le eviden]iaz` singur`tatea [i contureaz` speran]a c` poate, \ntrun fel sau altul, mai exist` o cale de sc`pare [i mântuire.

Pagin` realizat` de Elena Dumitru

NEwS – agENda luNii 4/11 ConCert sander van doorn

3/11 ConCert elvis Costello Elvis Costello este unul dintre arti[tii a c`rui muzic` a schimbat unei întregi genera]ii percep]ia legat` de valul pub rock. De[i [i-a început cariera în puburile londoneze al`turi de trupele sale rock, cu timpul, Elvis Costello a devenit o adev`rat` “enciclopedie pop”. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 95 [i 350 lei Sala Palatului, Bucure[ti.

Noiem br ie

An de an, dansatorii de la “Lord Of The Dance” aduc \n Rom~nia magia dansului, a folclorului irlandez, magia luptei dintre bine [i r`u, toate transmise publicului \n limbajul universal al dansului. “Lord Of The Dance” este cel mai grandios show din istoria divertismentului iar unii l-au numit chiar „o minune a lumii moderne”. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 100 [i 500 lei - Sala Palatului, Bucure[ti.

5/11 lord oF the danCe

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

8/11 ConCert Celelalte Cuvinte Cu nou` albume la activ, Celelalte Cuvinte este una dintre cele mai longevive trupe din ]ara noastr`. La 30 de ani de la primul concert oficial, 30 de ani în care muzica lor a bucurat genera]ii de fani, Celelalte Cuvinte [i-a p`strat valorile [i crezul muzical.

Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 50 [i 130 lei - Sala Palatului, Bucure[ti.

12 Stop to shop

Sander van Doorn este unul dintre DJ-ii reziden]i brandului Sensation White [i este câ[tig`tor al multor premii interna]ionale, incluzând “Best Breakthrough DJ Miami Winter Music Conference”.

Acesta ocup` momentan pozi]ia cu num`rul 12 în DJ Mag Top 100, clasament realizat de revista DJ Magazine pentru anul 2010. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 45 [i 65 lei Arenele Romane, Bucure[ti.

9/11

Folk Maraton acest La edi]ia Folk Maraton din : cum pre [i arti an vor urca pe scen` am /Br til` Vin Florin Chilian, Mircea a Alin u, bura, Maria Gheorghi Hara, Manole Band, Emeric Set, Doru i]`, Ducu Bertzi/Mihai Nen rian SarAd cu, St`nculescu, Zoia Ale o [i Lac i Jim masan, Laci Kovacs, va fi ent nim }apinarii. Întregul eve cial în spe nt me încununat de un mo Sala i[ Pitt memoria lui Florian Palatului, Bucure[ti.

11/11 ConCert the Manhattan transFer Cel mai recent material, “The Chick Coreea Songbook”, este un tribut adus muzicianului american Chick Corea. Artistul nu este singurul care a colaborat cu membrii The Manhattan Transfer pentru acest material, acestora al`turându-se [i al]i muzicieni celebrii. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 85 [i 205 lei - Sala Palatului, Bucure[ti.

iNFoShop v+ aduCE {tirilE mai aproapE

NEwS – agENda luNii 13/11

17/11

ConCert Jane Birkin

ConCert toM Jones

15/11 ConCert havasi Spectacolul are la baz` o suit` impresionant` de compozi]ii n`scute dintr-o fuziune de stiluri [i sonorit`]i diverse, interpretate magistral de arti[ti reuni]i din toate co]urile lumii, care prin propria lor cultur` reu[esc s` dea o amprent` personal` fiec`rei partituri. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 100 [i 300 lei - Sala Palatului, Bucure[ti.

Sir Tom Jones [i-a început cariera în anii ’60 al`turi de “Tommy Scott and The Senators”, o trup` local` din Marea Britanie, ulterior evoluând într-o carier` solo impresionant`. De-a lungul carierei, Tom Jones a editat 39 albume de studio, 3 albume live, 16 compila]ii [i a avut mai mult de 100 de single-uri de succes. Materialele discografice Tom Jones s-au vândut în cei peste 45 de ani de carier` în peste 100 de milioane de exemplare, la nivel mondial.

Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 150 [i 852 lei (categoria VIP) - Sala Palatului, Bucure[ti.

Sedenta rismul du neaz grav snta]ii!

16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 22/11

19/11 ConCert aMon aMarth

ConCert iCed earth

Iced Earth este o trup` rep Trupa Amon Amarth va ajunge rezen tati v` pentru scena de metal pentru prima dat` în România [i îi American` [i a fost înfiin] va avea ca invita]i pe americanii de at` în 198 5, în Tampa – Florida, cre la “As I Lay Dying”. Forma]ia ierul acesteia fiind chitaristul [i suedez` este în prezent una dintre compozicele mai importante trupe de death torul Jon Schaffer. Stilul forma]iei se afl` la intersec]ia sono metal melodic din lume, având la rit`]ilor thr ash metal, power metal, activ 9 albume discografice. Pre]ul progreunui bilet variaz` \ntre 78 [i 110 lei. ssive metal [i speed metal. Pre]ul Concertul va avea loc la Arenele Ro- unui bilet variaz` \ntre 75 [i 90 lei The Silver Church, Bucure mane, Bucure[ti. [ti.

iNFoShop v+ aduCE {tirilE mai aproapE

25/11 ConCert Pasårea ColiBri Evenimentul va avea loc cu ocazia anivers`rii celor 19 ani de activitate ai trupei. În tot acest timp, trupa a devenit una dintre cele mai importante reprezentante ale genului folk/rock din România [i a concertat în fa]a a zeci de mii de fani din toat` ]ara. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 50 [i 200 lei Sala Palatului, Bucure[ti.

Rubric` realizat` de Elena Dumitru

O adev`rat` legend` a muzicii [i a cinematografiei, Jane Birkin s-a remarcat de-a lungul carierei drept o artist` complet` [i o adev`rat` muz` pentru al]i creatori de art`, spiritul, chipul [i vocea sa influen]ând designeri, actori, regizori [i compozitori. În 2004 lanseaz` “Rendez-vous”, un album de duete ce include colabor`ri cu: Francoise Hardy, Bryan Ferry, Etienne Daho, Brian Molko, Miossec [i Beth Gibbons.

Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 80 [i 250 lei - Sala Palatului, Bucure[ti.

Stop to shop 13

CE Citim?

“Nu citi]i niciodat` c`r]i bune. Da, da, lua]i creionul [i nota]i: nu citi]i niciodat` c`r]i bune; c`ci dac` a]i avea trei existen]e, tot nu a]i avea timp s` le citi]i pe toate cele foarte bune.”

Theofil Simenshy

satisfac]ia: arta de a g`si adev`rata \mplinire de Gregory Berns Editura Nemira

Aventura unui medic nonconformist pentru a afla care este locul \n care \ncepe [i se termin` adev`rata satisfac]ie.

Un b`rbat intr` \n camer` de Nicole Krauss Editura Humanitas

“Un b`rbat intr` în camer`” a fost desemnat` de ziarul Los Angeles Times „Cartea anului" în 2003. În 2010, revista The New Yorker a inclus-o pe Nicole Krauss printre cei mai buni 20 de scriitori americani sub 40 de ani. Romanele sale sunt traduse în peste 35 de limbi. „Acest debut extrem de intens [i de inteligent o propulseaz` pe Nicole Krauss în linia întâi a romancierilor americani.“ Susan Sontag 14 Stop to shop

C`ile inimii de Benoite Groult Editura Trei

O poveste de dragoste pasional` între doi oameni pe care aparent îi leag` prea pu]ine lucruri: ea, intelectual` cu aer parizian [i pozi]ie universitar`, el – simplu marinar, frumos, puternic, tandru, dar mai pu]in sofisticat. Totul începe într-o vacan]` de var`, când, brusc, antipatia din copil`rie dintre cei doi va fi înlocuit` de o atrac]ie irezistibil`. Îmbr`]i[`ri complicate, întâlniri în locuri tainice, îndep`rtate – iat` tot ce va oferi destinul acestei leg`turi nesigure [i supreme.

Pagin` realizat` de Elena Dumitru

Nae caranfil REfACE „JAfUL SECoLULUI”, |N LIMbA ENgLEZ~. CU STARURI DE HoLLywooD Nae Caranfil va \ncheia zilele acestea film`rile la „Closer to the Moon”, primul s`u film regizat \n limba englez` [i cu staruri \n distribu]ie: Vera Farmiga, Mark Strong, Harry Lloyd, Christian McKay. La mijlocul acestei luni, filmul intr` \n postproduc]ie [i va fi gata \n aprilie, la timp pentru festivaluri.

Alice \n ]ara tovar`[ilor, cum se numea scenariul \n versiunea lui ini]ial`, era scris \n rom~n` [i, potrivit lui Caranfil, condamnat din start la un circuit restr~ns \n cinematografe. O \nt~lnire la Salonic cu produc`torul american

16 Stop to shop

Michael Fitzgerald, care i-a v`zut filmele \ntr-o retrospectiv` [i l-a \ntrebat imediat ce are \n lucru, a schimbat cursul vie]ii lui „Alice”.

A devenit „Closer to the Moon”, a primit o traducere \n englez` [i c~teva staruri \n distribu]ie. „Am avut mereu acest vis, poate cu iz adolescentin, ca filmele mele s` semene cu cinematograful cu care am crescut [i cu care m-am format. Ast`zi, e un challenge pe care \l duc \n spate cu relativ` dificultate, pentru c` de multe ori e foarte greu, \n tensiunea momentului, \n stresul pe care fiecare cadru ]i-l provoac`,

Foto: Sorin Nainer

FilmrEportEr

FilmrEportEr s` g`se[ti cuvintele, formula limpede pentru actori despre starea pe care vrei s-o sugerezi”, a explicat Nae Caranfil \ntr-o \nt~lnire cu jurnali[tii, pe platourile de filmare.

Nu e primul s`u film \ntr-o limb` str`in` – a regizat „Dolce far niente” \n italian` [i francez` –, \ns` e primul \n englez`.

La auzul [tirii, publica]ia online IndieWIRE a men]ionat, ironic, c` „se garanteaz` accente est-europene groase”, a[a cum Hollywood-ul ne-a obi[nuit s` trateze pove[tile din afara spa]iului anglo-saxon.

Nae Caranfil se fere[te \ns` de aceast` conven]ie, inutil` c~nd distribu]ia e majoritar britanic` (circa 30 de actori). „Ei bine, nu. |ncerc`m s` p`str`m o englez` neutr`, nu ne juc`m [i nu \ncerc`m s` parodiem \n nici un fel limba englez` pentru a veni mai aproape geografic de locul unde film`m”.

Concret, replicile se spun \n englez`, \ns` conjunctura politic`, numele, denumirile str`zilor, ale diverselor magazine [i institu]ii, lozincile (ca cea ro[ie cu 23 august care at~rn` deasupra uneia din intr`rile \n scuar) r`m~n \n limba rom~n`. „Mi se pare foarte interesant s` lucrez \ntr-o conven]ie clar asumat`. Filmul se \nscrie \ntr-o lung` tradi]ie a cinematografului anglofon, care preia ni[te universuri ne-anglofone, de la Doctor Jivago la filme mai recente… O parte din savoarea replicilor \n limba rom~n` se pierd, \n mod firesc, dar se c~[tig` alte lucruri, \n spe-

cial din partea actorilor. Este o experien]` formidabil`, de nepovestit, cum se poate lucra cu aceast` distribu]ie”, [i-a detaliat op]iunea regizorul filmelor „Filantropica” sau „Restul e t`cere”.

Ce a r`mas \n scenariu din spiritul rom~nesc [i nu reu[e[te Mark Strong s` asimileze foarte bine e hazul de necaz, comicul din inima tragediei. „Preg`tirea a fost dificil`, pentru c` nu [tiam nimic despre lumea asta. Cel mai greu mi-a fost s` \n]eleg juxtapunerea dintre tragedie [i comedie. Nu e ceva foarte englezesc ca \n ni[te circumstan]e tragice s` g`se[ti ceva comic”, declar` celebrul actor britanic, cu roluri \n filme ca Sherlock Holmes, RocknRolla, Robin Hood, Green Lantern.

Strong nu [tia de Nae Caranfil, fusese \n Rom~nia o singur` dat`, \n anii ´90, [i nu auzise vreodat` de jaful comis de patru b`rba]i [i o femeie \ntr-o ]ar` comunist` din Est, for]a]i, \nainte de fi executa]i, s` reconstituie ac]iunea pentru un film de propagand`. |ns` a acceptat rolul exact din aceste motive. „E un proiect neobi[nuit! M-am trezit c` le spuneam celor din jurul meu tot timpul povestea din scenariu.

Nu reu[eam s` \n]eleg de ce au f`cut-o. Pe m`sur` ce m` implicam, mi se p`rea mai fascinant”, spune Mark Strong. {i Vera Farmiga, nominalizat` la Oscar pentru un rol \ntrun film independent, „Up in the Air”, are aceea[i convingere.

Actri]a american` cu s~nge ucrainean a venit cu cei doi copii

\n Rom~nia – turnajul fiind destul de \ndelungat – [i, pentru c` personajul ei este mam`, a stat de vorb` cu rom~nce despre copil`ria lor \n comunism, s-a plimbat prin Ci[migiu, a observat oamenii. „S` fiu aici m-a ajutat s` \n]eleg ce ravagii a f`cut comunismul. Faptul c` am tr`it \n America nu m-a ajutat deloc s` \n]eleg asta. Mai [tiu c~te ceva din pove[tile bunicii mele, care era ucraineanc`. Dar libertatea de a-]i spune cuv~ntul, de a fi pro-activ, de a te putea revolta sunt lucruri pe care le-am luat dea gata”. |n film, este fosta iubit` [i mama copilului lui Max Rosenthal (Mark Strong), capul jafului de 1,6 milioane de lei. Roluri importante au [i Harry Lloyd (cunoscut publicului rom~nesc din serialul HBO Urzeala tronurilor), Allan Corduner (Gladiatorul, Mr. Nobody), Tim Plester, Joe Armstrong [i Monica B~rl`deanu.

Produc]ia are un buget de 7 milioane de dolari [i a ob]inut o finan]are de 1,92 de milioane de lei de la CNC, \n 2007. „A[tept`rile sunt foarte mari”, a recunoscut produc`torul Bobby P`unescu, care s-a implicat \n coproduc]ia Fran]a – Rom~nia – Italia – Polonia – SUA prin Mandragora Movies.

Florentina Ciuverca



Stop to shop 17

iNtErviu

marius moga

Munc, ambi]ie, talent – sunt trei cuvinte definitorii pentru omul Marius Moga, un tnr care a \ngenunchiat muzical Romnia la o vrst la care unii copii abia descopereau lumea.

Nimic nu i-a stat \n cale adolescentului venit din Alba la Bucure[ti pentru a compune o pies. Din contr, totul a fost ca un pact nescris cu sine, la finalul cruia [tia c va ie[i \nvingtor, orict de mare ar fi fost efortul, oricare ar fi fost provocrile nefaste la care urma s fie supus. Rbdarea, abnega]ia, disponibilitatea de a \nv]a \n permanen] din gre[elile lui [i ale altora l-au dus pe Marius Moga \n top.

“Mintea mea e un c@mp de joac`”

18 Stop to shop

iNtErviu Visam s` fiu regizor

Cum ]i-ai descoperit pasiunea pentru muzic`? Cum [i-au dat seama p`rin]ii t`i c` ai un talent de geniu?

Marius Moga: Pasiunea a fost, prima dat`, curiozitate.

P`rin]ii mei aveau foarte multe viniluri [i c~nd am descoperit pickup-ul, le-am luat pe toate la r~nd [i le ascultam fascinat.

Apoi am primit un pian ro[u, din `la mic chinezesc, [i eram toat` ziua cu el \n bra]e. Mi-a pl`cut dintotdeauna muzica [i fredonam aiurea prin cas` sau la [coal`, b`team \n oale, desf`ceam benzile de magnetofon [i le \n[iram prin cas` a[a c`, pe c~nd terminam clasa a I-a, m-a luat taic`-miu de m~n` [i m-a dus la ore de pian .

|i mul]umesc tat`lui meu care m-a \ndrumat c`tre muzic` Practic, ai \nceput s` faci muzic` enerv~ndu-l oarecum pe tat`l t`u…

M.M.: Nu cred c` l-am enervat vreodat` cu muzica. El m-a sus]inut dintotdeauna fiindc` [i el c~nta la chitar` c~nd era \n liceu iar colec]ia lui de muzic` de la Vangelis la Michel Jarre, Isao Tomita, Ennya, Yanni, etc. a fost primul meu contact cu muzica electronic`. Muzica pe care o ascult` p`rin]ii influen]eaz` mai t~rziu preferin]ele copiilor [i m` bucur c` am ascultat tot, de la muzic` clasic` la

electronic`, pop sau rock c~t eram copil.

Dac` nu ar fi existat \n casa ta acel mic pian chinezesc, benzile de magnetofon [i discurile de vinil ale tatei, ast`zi n-ar mai fi fost Marius Moga sau s-ar fi inventat un pic mai t~rziu?

M.M.: Nici nu conteaz` ce-ar fi fost dac` nu existau pianul, benzile sau vinilurile. Tot ce conteaz` e c` exista tata. |l iubesc [i-i mul]umesc c` m-a \ndrumat c`tre muzic` pentru c` e cel mai bun lucru pe care [tiu s`-l fac [i care-mi place la nebunie \n orice stare a[ fi! Showbiz-ul e o industrie destul de instabil` iar s` po]i c~[tiga [i bani din ceea ce-]i place s` faci e o mare realizare, a[a c` sunt m~ndru c` am reu[it.

Practic, cine ]i-a deschis serios drumul \nspre muzic`?

M.M.: Profesorul meu de pian, Eugen H~r[u, din Alba Iulia a fost primul om care mi-a deschis mintea c`tre muzic`. }in minte c` am \nv`]at multe de la el. Era cam sever [i m` pierdeam c~teodat` uit~nd ce aveam de c~ntat pentru c` se uita la mine ca [i cum a[ fi f`cut ceva gre[it.

Probabil chiar f`ceam ceva gre[it [i avea dreptate , pentru c` atunci c~nd sunt la pian \mi fuge [i acum mintea foarte repede, de la piesa la care lucrez, la o alta nou`. Fac un proiect nou unde \mi a[tern noile idei \n c~teva minute cu pian [i voce, dup` care m` \ntorc la ce lucram. Probabil c` a[a am sim]it mereu muzica, ca o suit` de st`ri emo]ionale.

Fiecare pies` e un tablou, fiecare acord e o alt` culoare [i treze[te o alt` emo]ie \n mine pe care dac` n-o urmez atunci c~nd se ive[te, se pierde, o uit. |]i intuiai viitorul? Te vizualizai?

M.M.: C~nd eram mic visam s` fiu regizor, compozitor, artist, orice, doar s` nu fi avut leg`tur` cu o munc` normal` de la 10 la 18. Mintea mea a fost mereu un c~mp de joac` iar acum \mi dau seama c~t de important` e joaca \n munca omului.

C~nd te-au luat \n seama cei din jur, cu adev`rat? 

Stop to shop 19

iNtErviu M.M.: C~ntam la pian cu orice ocazie, evident. |ns`, am sim]it c` sunt [i apreciat c~nd, la 14 ani, am \nceput s` compun ceva al meu.

Trebuie s` te autodep`[e[ti mereu ca s` nu te plafonezi.

Limitele sunt cele mai bune prietene ale unui artist.

Pasiunea pentru muzic` e o chestiune care \[i are r`d`cinile ad~nc ancorate \n familia ta, \n s~ngele t`u.

Str`bunicul compunea, bunicii erau [i ei foarte apropia]i de muzica popular`.

M.M.: Str`bunicul meu care era din {ugag, aproape de Sebe[, era [eful orchestrei de fluiera[i.

Mama a dansat dansuri populare.

Bunicul din partea mamei c~nta la fluier. Tata la chitar`. Da, clar, ajut` s` cre[ti \nconjurat de oameni care iubesc muzica. Genele \[i spun cuv~ntul. Talentul \ns` e doar 1% din reu[it`, restul e 99% munc`. Trebuie s` te autodep`[e[ti mereu, ca s` nu te plafonezi.

La 12 ani ai tr`it un episod pe care l-a[ descrie drept o mic` revela]ie‌ M.M.: C~nd aveam eu 12 ani, cei de la {coala de Arte din Alba

20 Stop to shop

iNtErviu cump`raser` o clap` Yamaha W7, o ]in minte [i acum. “Primul sintetizator pe 16 canale”. Mergeam \n weekend-uri (atunci era liber) [i st`team \nchis toat` ziua acolo, compun~nd [i orchestr~nd. A fost cel mai bun antrenament pentru ce fac acum, pentru c` nu existau calculatoarele \nc` [i trebuia s` m` descurc pe un display c~t ecranul primului meu telefon “Alcatel” . Am \nv`]at c` limitele sunt cele mai bune prietene ale unui artist. Te ajut` s` faci mult cu pu]in.

Am compus muzic` cu gândul la p`rin]ii mei Cu p`rin]ii t`i ai o rela]ie special`. Dac` ar fi acum s` le compui o melodie, cum ar suna? Mai exact, ce ar transmite?

M.M.: Multe din melodiile pe care le-am scris au fost cu g~ndul la ei [i tata le p`streaz` \ntr-o colec]ie la care trebuie s` adauge acum [i cele mai recent lansate.

C~nd a \ncol]it pentru prima oar` \n mintea ta ideea c` vrei s` c~n]i?

M.M.: Cred c` prin clasa a VIII-a m-a lovit g~ndul asta [i am \nceput s` m` agit, s` g`sesc colegi de trup`, s` compun piese cu linii melodice, cu versuri, s` le mixez. Am fost autodidact pe parte de produc]ie muzical`, \ns` at~t de ambi]ios \nc~t am reu[it

s` produc orice gen mi-am propus. E important s` nu renun]i, chiar dac` nu-]i iese din prima.

“Noaptea” e printre primele piese compuse atunci [i a fost No. 1 la Radio21 Local pe vremea aceea. |ncepuse lumea s` te cunoasc` \n Alba Iulia. C~]i ani aveai pe atunci?

M.M.: Aveam 15 ani [i compuneam deja pentru ni[te trupe locale. Sufrageria alor mei, c~t pocneai din degete, se transforma \n studio de \nregistr`ri, cu ni[te bure]i improviza]i, microfon, clap` [i tot ce ai nevoie pentru un HomeStudio. {i totu[i, cum s-a auzit de tine mai departe? Care a fost momentul prin care numele Moga a ajuns \n Bucure[ti, aici unde se presupune c` totul se face [i desface…

M.M.: Andrei Ro[u (pe atunci \n Gaz Pe Foc) m-a sunat \ntr-o zi pe fix-ul de acas` s`-mi zic` de un CD care a ajuns la el. |i pl`cea o pies` [i o vroia. L-am convins c` pot s` compun altele mai bune [i, cu prima ocazie, ne-am \nt~lnit \n Bucure[ti. La 3 s`pt`m~ni dup` asta m-am hot`r~t s` m` mut aici. Apoi am \nceput s` lucrez & compun \n Bucure[ti [i, la c~teva luni, s-a lansat Akcent cu “}i-am promis”, pies` care m-a pus pe harta showbiz-ului de atunci.

Ai fi putut s` r`m~i un anonim atunci sau crezi c` oamenii ar fi auzit de tine \n vreun fel sau altul?

M.M.: Eu \mi doream prea tare s` fac muzic`, a[a c` nu cred c` m-ar fi oprit ceva s` tot \ncerc, [i s` tot \ncerc, [i s` \ncerc p~n` reu[esc.

Dac` nu m` punea tata la locul meu, poate o luam razna de la atâta succes {i ai ajuns \n Bucure[ti \n 2000. Aveai 19 ani [i multe speran]e. S-au destr`mat \n prim` instan]`?

M.M.: Eu am fost mereu norocos iar piesele compuse de mine la fel. N-am c~[tigat premii sau trofee, dar am populat top-urile [i mi-a pl`cut \ntotdeauna s` compun muzic` pentru toat` lumea, nu neap`rat pe ni[e. Speran]a moare ultima.  Timp de c~teva luni ai dus-o foarte greu…

M.M.: A fost greu la \nceput, pentru c` ruptura de p`rin]i e cu at~t mai grea cu c~t te despart [i c~teva sute de kilometri. Am stat \n gazd`, apoi am g`sit ceva \n chirie, m-am mutat de colo-colo.

Dar ce e important e c` am sim]it competi]ia din Bucure[ti [i am compus c~t am putut. Doar asta f`ceam, de diminea]` p~n` seara. Iar noaptea, c~teodat`, m` distram p~n` diminea]a c~nd o luam de la cap`t. Mul]i ani a[a…

Acum sunt m~ndru de cele 

Stop to shop 21

iNtErviu rom~ne[ti din acei ani. P~n` [i festivalul de la Mamaia…

M.M.: Aveam ca [i acum dorin]a de a schimba lucrurile \n bine. Eram foarte atent la pia]a din SUA [i UK [i-mi doream s` sune [i muzica rom~neasc` la fel de bine. Asta a fost motiva]ia mea mereu. M` bucur c` am reu[it s`-mi creez o amprent` muzical` care \ns` se \mbun`t`]e[te cu fiecare pies` nou` pe care o compun.

peste 400 de piese compuse \n 10 ani.

Odat` cu succesul piesei “Ti-am promis/ Akcent” ai sim]it c` b`t`lia cu industria muzicii e ca [i c~[tigat`?

M.M.: Tata mi-a zis: “Un No.1 nu \nseamn` nimic. Daca o ]ii tot a[a \nc` 10 ani, poate \nsemna ceva“. M-a enervat atunci. |i mul]umesc acum pentru c` m-a pus la locul meu. Altfel, poate o luam razna de la at~ta succes. 

Nu m` compar cu Mozart, chiar dac` amândoi avem p`rul cre] La \nceputuri ai f`cut muzic` pentru oameni mai pu]in \nzestra]i din punct de vedere vocal?

M.M.: Am f`cut muzic` pentru tot felul de c~nt`re]i. {i foarte \nzestra]i [i mai pu]in, \ns` din fiecare experien]` am \nv`]at c~te ceva [i am transformat orice situa]ie nepl`cut` \ntr-o lec]ie pentru viitor.

Cum \i \nv`]ai pe unii s` \[i ascund` defectele muzicale? Cum le mascai [i pentru c~]i ai f`cut asta?

M.M.: Eu am spus-o \ntotdeauna: sunt compozitor [i produc`tor. Treaba mea e s` scriu c~ntece frumoase care s` mi[te lumea. Treaba artistului e s` dea o interpretare personal` acestor

22 Stop to shop

piese. Publicul hot`r`[te ce artist apreciaz` sau nu. |ns` prefer s` lucrez cu oameni care au muzica \n s~nge ca [i mine [i care vor la fel de mult s` reu[easc`.

Marius Moga devine Micul Mozart. Cum ]i s-a p`rut aceast` denumire la vremea respectiv`? Te prindea, te flata, te deranja?

M.M.: Nu am analizat-o niciodat` pe \ndelete. Am luat-o ca atare. Am mai avut porecle [i c~nd eram mic. M-am obi[nuit.

Nu m` compar cu Mozart, chiar dac` e unul dintre compozitorii mei prefera]i. Eu sunt eu [i compun ca mine. Poate p`rul s`-l avem la fel.

Mi-am creat o amprent` muzical` {i ai \nceput s` na[ti forma]ii. Ai schimbat practic cu totul fa]a muzicii

Ai fost propus pe lista celor 100 de mari rom~ni, \n cadrul proiectului cu acela[i nume, realizat la TVR. Tu ap`reai la pozi]ia 85. Ce reac]ie ai avut c~nd te-ai v`zut pe list`?

M.M.: Mi-am dat seama c` am ajuns prea popular . Oricum, mult mai popular dec~t a[ fi visat vreodat`. M-am bucurat [i speriat \n acela[i timp, pentru c` \nsemna c` trebuie s` mai urc un nivel [i a[a am \nceput s` cochetez cu drumurile c`tre America.

Te \ncurajeaz` reac]iile oamenilor? Te motiveaz`?

M.M.: |ncrederea \n mine face 50%. Pentru restul de 50% sunt dispus s` ascult, s` primesc feedback. Pentru oameni fac muzic`, p~n` la urm`. |n decurs de 6 ani, tot ce \nsemna muzic` \n Rom~nia \]i apar]inea. Lumea venea la tine ca la Mecca. Nu ai fost sf`tuit s` renun]i? Nu ]i s-au pus be]e \n roate de unii sau de al]ii?

iNtErviu M.M.: Be]e \n roate - asta e o specialitate la noi, dar te \nt`re[te orice situa]ie prin care treci.

Eu cred c` cei care sunt pu[i la zid des de opinia public` devin mult mai con[tienti de propria lor existen]`. Cel pu]in pe mine m-a ajutat s`-mi dau seama c` am un scop \n via]`, pe p`m~ntul `sta, pe care trebuie s`-l ating, chiar dac` unii m` sus]in [i al]ii-mi sunt \mpotriv`. De aici [i aventura. Ar fi fost prea u[or altfel.

Mama [tia c` sunt workaholic Apropo, cum au privit p`rin]ii t`i toat` aceast` evolu]ie fulminant` a fiului lor?

M.M.: Mi-au fost mereu aproape. Mama, \n special. A avut mereu grij` s` m`n~nc, s` dorm [i s` m` mai distrez, pentru c` [tia c` sunt workaholic .

Crezi c` \n via]`, dac` nu ai noroc, e degeaba?

M.M.: Talentul, munca [i norocul merg m~n`-n m~n` c~nd vorbim de un destin \n lumea asta.

Acum Marius Moga e un brand care trebuie \n permanen]` sus]inut, \ntre]inut.

Marius Moga e ast`zi antrenor la Vocea Rom~niei.

E[ti cam greu impresionabil…

M.M.: Sunt preten]ios, pentru c` [tiu c` exist` ni[te voci uluitoare \n ]ara asta [i vreau s` le aleg pe spr~ncean`, s` formez o echip` excelent` care s` ne \nc~nte pe to]i la urechi. |mi place s`-i ajut pe al]ii s` se formeze ca arti[ti. E un domeniu care mi-a pl`cut mereu.

Ce calit`]i i-ar trebui unui concurent al acestui show ca s` ajung` Vocea Rom~niei?

M.M.: O voce foarte bun`, melodioas`, puternic`, sensibil`, cu alte cuvinte versatil` [i u[or de recunoscut.

Dac` \n locul concuren]ilor ai fi fost tu, prosp`t ajuns \n Bucure[ti de le Alba, un t~n`r talentat la care, totu[i, nu s-ar fi \ntors nici un antrenor….te-ai fi descurajat?

M.M.: M-a[ fi convins [i mai tare c` scopul meu e s` compun, nu s` c~nt.  Dar s` renun] de tot... Niciodat`!

Text: Diana Rodan Foto: Paul Diaconu

Stop to shop 23

EvENimENt edi]ia a-Vii-a

V

Rock the world: by

for Vintage

24 Stop to shop

Haide]i s` ne amintim de anul 2008, atunci când lumea modei tr`ia \ntr-o alt` emisfer`, total diferit` de ceea ce se \nt~mpl` \n zilele noastre, g`zduit` în zgârie nori de cristal. Hainele se n`[teau în mall-uri [i magazine, iar mâinile noastre le facilitau ie[irea în lume. F`r` doar [i poate, au urmat cump`r`turile online. |n tot acest timp, din ce în ce mai multe bloguri vintage [i handmade \[i scoteau capul timid, \n lume, pentru a-[i g`si un loc \n care s` tr`iasc`. Cu toate acestea, \ns`, \n martie 2008, lucrurile au luat o \ntors`tur` fericit`. A fost primul târg vintage din Rom~nia. Atunci, evenimentul V for Vintage a strâns, \nc` de la primele ore de la deschidere, o mul]ime de fete preg`tite s` probeze [i s` cumpere.

Anul 2011. V for Vintage a ajuns deja la cea de-a [aptea edi]ie. De aceast` dat`, a fost Rock&Roll.

let’s rock Fuste [i rochii ample, din anii ’50, c`m`[i rockabilly, culoarea negru, piele [i ochelari cat eyes.

Pe scurt, acesta a fost sumarul vestimentar V for Vintage Rock&Roll. Tinerii designeri s-au adaptat cerin]elor de anul acesta [i au creat special pentru t~rgul V for Vintage colec]ii impresionante, lucrate manual [i extrem de sofisticate. Accesoriile retro, dulciurile de cas`, cosmeticele f`cute în cas`, au fost deliciul

EvENimENt savuroase, preparate special pentru eveniment.

Mai mult, \n cadrul t~rgului, cei prezen]i au putut \nv`]a cum se creeaz` accesoriile handmade [i cum se poate desena pe piele un tatuaj. {i, pentru ca atmosfera s` fie una de s`rb`toare [i de aducere-aminte de anii care au f`cut istorie, V for Vintage a preg`tit [i o surpriz` pentru invita]i: o tombol` cu premii. |n acest sens, cei care soseau la eveniment au putut avea [ansa de a se num`ra printre c~[tig`torii unei rochii realizate de c`tre designerul „La Chatterie”. Alte premii puse la b`taie au fost: bijuterii vintage de la “True Vintage” [i “Vintage Wardrobe”, [i o geant` vintage special selectat` din cele mai bune magazine vintage de la noi. Ca bonus: vouchere la un salon de înfrumuse]are cochet din Bucure[ti. celor care au sosit s` priveasc` \ntreg spectacolul vestimentar [i nu numai. Mai mult dec~t at~t, muzica rock&roll a r`sunat de diminea]a [i p~n` seara \n cele dou` zile de t~rg, la Sala Dalles.

Cu toate acestea, au fost mai multe standuri decât oricând, exist~nd chiar dou` etaje animate de oameni, haine [i accesorii.

Colec]iile proaspete, realizate pe tematica evenimentului, David Bowie, tatuaje cu inimi [i p`s`ri, fuste vintage [i [osete pe sub sandale, ruj rosu [i brio[e cu buline, piele, ]inte [i epole]i, toate laolalt` au \nsumat o petrecere Rock&Roll pe cinste. De asemenea, nu au lipsit nici cocktail-urile

i remember the time…

Rock&Roll: Ema Paraschiv a fost cea care a pictat tablouri pe toat` perioada t~rgului, la parter, atr`g~nd toate privirile.

Feed-back story |ntr-adev`r, anul acesta a fost un t~rg V for Vintage ce a necesitat mult` preg`tire, mult` munc` [i d`ruire, dar [i cel mai complex t~rg de p~n` acum. Num`rul mare de persoane venite s` se bucure de stilul vintage a fost r`splata cea mai bun` pentru oraganizatori. |n felul acesta, \nc` o dat` Sala Dalles a fost transformat` \ntr-o imagine rupt` din perioada rock-ului, imagine ce urm`re[te [i atrage chiar [i acum un num`r impresionant de oameni. ”Le mul]umim tuturor celor care au venit [i tuturor celor care au participat, sponsorilor no[tri minuna]i [i partenerilor, pe care sper`m s` îi revedem la edi]ia viitoare, din prim`var`.” – a spus Laura C`lin, PR Event.

Elena Dumitru

Amintindu-ne de aerul fabulos al anilor ’50, vom avea mereu tendin]a de a privi vechi fotografii care s` ilustreze perioada de glorie a acelor vremuri. |n felul acesta, V for Vintage a luat atitudine [i a creat special pentru eveniment un Photo Zone, acolo unde “This is My Suit” [i “Bucharest Style” au f`cut poze de street style pentru participan]ii la eveniment.

Mai mult dec~t at~t, nu putem trece cu vederea nici peste “col]ul artistului”, care a f`cut o adev`rat` senza]ie printre doamnele [i domni[oarele costumate

Stop to shop 25

FaShioN world

Store

26 Stop to shop

by STEfANEL

New Concept

Primul concept store Stefanel din România a g`zduit cocktail-ul [i prezentarea de mod` pentru lansarea colec]iei Toamn`Iarn` 2011-2012. România este cea de-a treia ]ar` în care Stefanel inaugureaz` un concept store, ac]iunea reprezentând un pas important pentru prezen]a pe pia]a româneasc` a brandului “made in Italy”. Performan]a [i notorietatea de care se bucur` în prezent i-au determinat pe dezvoltatorii italieni s` \[i doresc` s` valorizeze [i s` dezvolte pia]a autohton`. Andreea Esca, Laura Cosoi, Andreea P`tra[cu, M`d`lina Dr`ghici, Vladimir Draghia, Maria Marinescu [i Malvina Cervenschi sunt doar câteva dintre vedetele care au participat la eveniment. (E.D.)

FaShioN world stil [i rafinament italian Trecutul [i viitorul, modernitatea [i tradi]ia se contopesc în arhitectura [i designul interior al loca]iei, creat pentru a pune în eviden]`, prin contururile sale clare, crea]iile vestimentare [i pentru a transmite senzualitate, pozitivism [i nu \n ultimul r~nd armonie: valorile principale ale brandului.

“Sunt cu adev`rat onorat s` particip la deschiderea concept store-ului nostru din Bucure[ti [i la prezentarea colec]iei.”, a declarat Giuseppe Stefanel, Pre[edintele Stefanel SPA. “F`r` îndoial`, acest moment este o mare provocare pentru noi [i sunt sigur c`, astfel, leg`tura companiei cu aceast` pia]` va deveni din ce în ce mai puternic`”.

stefanel \n romania Brandul Stefanel este prezent pe pia]a din România din 1991, având 10 magazine proprii. Magazinul inaugurat în Pia]a Roman` nr. 3 reflect`, îns`, noul concept Stefanel proiectat de Sybarite – un studio londonez de arhitectur` specializat în crearea spa]iilor dedicate modei. Este structurat pe dou` etaje, cu o zon` de expunere de 357 m2, destinat` atât femeilor, cât [i b`rba]ilor [i colec]iilor de accesorii.

Noul concept store reprezint` totodat` [i un pas înainte în procesul de repozi]ionare a companiei. Obiectivul Stefanel este de a ajunge progresiv la 500 de magazine în 30 de ]`ri din întreaga lume.

Mai mult dec~t at~t, procesul de “restilizare” a fost aplicat deja [i în alte ora[e europene, printre care se num`r` Hamburg, München, Berlin, Roma, Viena [i Paris. Reprezentan]ii companiei mai sus]in c` au în plan mai multe inaugur`ri, totul pân` la sfâr[itul acestui an.

Stop to shop 27

FaShioN arChitECturE

Revolu]ia modei la Curtea Rusiei (I) DoMnia RoManoViLoR Costumele destinate lui Petru cel Mare erau realizate dup` modele din Europa de Vest, fiind f`cute de croitori din Cartierul german (Nemetskaya sloboda), dar [i de croitorii din atelierele din Moscova.

Istoria Rusiei este ampl`, fascinant` [i ascunde pove[ti uluitoare. Dincolo de datele legate strict de domina]ia teritorial`, tratate, acorduri de comer] [i altele de gen, Rusia reprezint` un capitol aparte \n arhitectura modei.

Stilurile nu se schimbau des, moda \nc`p`]~n~ndu-se a r`m~ne conservatoare, asemeni unei credin]e la care oamenii nu vor s` renun]e. Linia de croial` cu greu l`sa loc nout`]ii [i inova]iei. Oric~t de perfect erau croite hainele [i indiferent c~t de scumpe erau materialele folosite, timp de [apte secole Rusia f`cuse din mod` o cast` aparte, cu grani]e perfect ermetice \n fa]a stilurilor [i trendurilor din Europa de Vest. Dar, Rusia avea s` cunoasc` domnia unei familii care \i schimba istoria.

Inclusiv istoria modei: Romanovii.

Petru cel Mare – eliberatorul P~n` la momentul \ncoron`rii lui Petru cel Mare, Curtea Ru-

28 Stop to shop

seasc` era cunoscut` pentru splendoarea sa \n materie de croitorie, dar [i pentru izolarea \n care moda se dezvolta la nivel intern. Ru[ii primiser` o mo[ternire religioas` [i somptuoas` de la Imperiul Bizantin, astfel c` hainele de la Curte erau \nc` lungi, create din m`t`suri importate din Est, brodate din plin [i \n]esate cu perle [i pietre pre]ioase. Iar acest stil vestimentar s-a p`strat din secolul X p~n` \n secolul XVII. P~n` la Petru cel Mare, b`rba]ii nu cuno[teau no]iunea de pantaloni [i nu g~ndeau c` vor renun]a vreodat` la b`rbi. Iar femeile nici nu visau c` \[i vor putea expune podoaba capilar` [i vor avea rochii cu linie de croial` care s` urmeze linia corpului.

C~nd ]arul a preluat tronul, a decis europenizarea Imperiului Rus. |n materie de mod`, a abolit vechiul sistem de vestimenta]ie, dar [i stilul de trai la Curte. To]i cei prezen]i erau obliga]i s` adopte hainele europene. Astfel

FaShioN arChitECturE

c`, p~n` la \nceputul secolului XVIII, hainele din Rusia nu aveau mari diferen]e fa]` de cele de la Cur]ile europene. Mai mult, \mp`ratul spera cu ardoare s` ajung` la nivelul modei de la Versailles. A decis ca [i \n Rusia, la ceremonii, stilul vestimentar s` reflecte puterea [i autoritatea, dar \n acela[i timp identitatea poporului.

La noua Curte de la Sankt Petersburg \mp`ratul a ordonat mai \nt~i ca femeile s` se \mbrace \n conformitate cu moda german` [i austriac`, importat` prin intermediul Poloniei [i Ungariei. P~n` la finele primului sfert al secolului XVIII, moda francez` reu[ise s` \[i croiasc` drum c`tre Rusia datorit` gravurilor [i p`pu[ilor \mbr`cate \n cele mai superbe vestimenta]ii, toate acestea fiind trimise de c`tre creatorii de haine, comercian]ii de materiale [i tapi]erii din Fran]a. Astfel, febra modei de la Versailles \ncinge Rusia [i preia puterea.

Hainele lungi au f`cut loc, \n cazul femeilor, caftanelor scurte [i maieurilor, iar \n cel al b`rba]ilor pantalonilor scur]i [i c`m`[ilor ornate cu dantel`, dar [i ciorapilor, pantofilor, p`l`riilor [i altor accesorii.

Bonetele tradi]ionale (volosnik), care acopereau partea din spate a capului femeii, ascunz~ndu-i p`rul, nu se mai foloseau din cauz` c` rochiile \n stil european impuneau o multitudine de coafuri.

Costumele destinate lui Petru cel Mare erau realizate dup` modele din Europa de Vest, fiind f`cute de croitori din Cartierul German (Nemetskaya sloboda), dar [i de croitorii din atelierele din Moscova. |n plus, serii de haine erau cump`rate pentru ]ar din fiecare ]ar` european` \n care acesta c`l`torea.

Reformele sale au schimbat vestimenta]ia numai la nivelul claselor din straturile superior [i mediu ale societ`]ii. Hainele pur-

tate de oamenii obi[nui]i s-au schimbat extrem de \ncet [i gradual dinspre ora[e spre sate.

Din acest moment, era acceptat a se vorbi nu despre costumul na]ional, ci despre \mbr`c`mintea popula]iei. Hainele purtate de persoanele s`race de la ora[e [i de c`tre lucr`tori erau o combina]ie \ntre elemente tradi]ionale [i elemente la mod`.

Nici m`car clasa comercian]ilor boga]i nu a f`cut trecerea imediat la noul tip de vestimenta]ie.

Spre exemplu, so]iile comercian]ilor se \mbr`cau cu rochiile \n trend (cu ad~ncitur` \n zona g~tului), \ns` pe cap continuau s` poarte [aluri pe care le prindeau \ntr-un mod special.

Este vorba despre celebrele “povoiniki�, la care au renun]at abia la jum`tatea secolului XIX. |ns`, oric~t de greu se adaptau oamenii la noile reguli, ]arul \[i urm`rea neclintit scopul.

Odat` ce a fost emis` ordonan]a prin care haina de tip oriental era

Stop to shop 29

FaShioN arChitECturE 17 decrete pentru mod`

abolit`, to]i cei de la Curte [i nobilii trebuia s` se conformeze. Iar ingeniozitatea ]arului a mers p~n` \ntr-acolo \nc~t, pentru p`turile sociale medii [i s`race, a ordonat s` fie realizat` o hain` precum cea de purtat (cu lungime scurtat` [i pe linia corpului), modelul s` fie at~rnat la poarta de intrare \n ora[ [i a emis un decret prin care to]i, excep]ie f`c~nd ]`ranii, s` aib` hainele dup` modelul din poart`. |n caz contrar, nu puteau s` intre \n ora[ dec~t contra unei sume de bani. Iar gardienii de la intrare deveniser` un fel de croitori la comand`. Ei erau cei care t`iau din lungimea vestimenta]iei [i aduceau croiala aproape de modelul expus.

Urmarea? Oamenii, \n loc s` se supere, se amuzau copios, dar decideau s` renun]e la vechile haine, adopt~nd noul stil. Astfel, Moscova [i alte ora[e, frecvent vizitate de ]ar, \i ofereau acestuia motiv de bucurie ori de c~te ori ajungea acolo.

30 Stop to shop

De-a lungul domniei sale, ]arul a emis 17 decrete prin care se stabileau legi de obligativitate asupra tipurilor de haine ce trebuia purtate, categoriilor de material [i caracterului uniformelor [i costumelor de ceremonie.

Dou` dintre aceste decrete stabileau c`: hainele de inspira]ie german` trebuia purtate de toate categoriile sociale, iar sandalele germane folosite la c`l`rit [i c` to]i b`rba]ii trebuia s` \[i rad` b`rbile, excep]ie f`c~nd preo]ii [i diaconii. }arul decisese s` combine multe stiluri – saxon, francez, etc., astfel \nc~t s` ob]in` un anume tip de vestimenta]ie, pe gustul propriu.

Din dorin]a lui de reformare, Petru stabilea reguli care s` indice prin vestimenta]ie inclusiv statutul marital. De exemplu, dac` un b`rbat avea piciorul neacoperit acesta era semnul c` respectivul \nc` nu se afla la v~rsta optim` c`s`toriei.

Noul tip de haine era total opus celui dinainte. Dac` vechiul stil cu haine din multe straturi f`cea ca oamenii s` arate ca un balon, odat` cu schimbarea t`ietura devine adaptat` siluetei fiec`rei persoane, iar outfit-ul se crea din doar c~teva piese. |n vestimenta]ia feminin` a \nsemnat [i introducerea corsetului, care pe de alt` parte nu f`cea altceva dec~t s` contrazic` idealul rusesc de frumuse]e.

Pushkin avea s` scrie mai t~rziu: “Doamnele mai \n v~rst`

au \ncercat cu dib`cie s` combine noile tipuri de rochie cu cele din trecut, at~t de persecutate.”

Primele femei care [i-au schimbat rochiile au fost cele din familia ]arului [i cele de la Curte. |n timpul reformelor lui Petru cel Mare au ap`rut no]iunile de “la mod`” sau “\n afara modei”, cu referire direct` la modelele de urmat din stilurile europene.

Abia la finele secolului XVIII hainele europene vorbeau despre faptul c` persoana care le purta apar]inea clasei superioare. Procesul de asimilare a fost foarte rapid.

Stilul sever [i greoi de la \nceputul secolului a disp`rut \n negura trecutului, fiind \nlocuit rapid [i cu succes de stilul rococo, cu at~t mai mult dup` urcarea pe tron a Elizavetei Petrovna. Prin ea, moda francez` [i-a f`cut loc cu u[urin]` \n cultura [i via]a de la Curtea Rusiei. |n num`rul urm`tor vom descoperi influen]a pe care a avut-o Ecaterina cea Mare [i cum a evoluat moda odat` cu venirea sa pe tronul Rusiei.

Roxana Bichi[

FaShioN Taior din piele natural` [i rochie ecosez \n carouri, de lungime medie, din m`tase natural`.

Pre]: 2.300 lei Design: Izabela [i Cristiana Purdescu

Foto: Mihai Morariu

32 Stop to shop

FaShioN Rochie scurt` prev`zut` cu o curea, ambele din piele natural`, decorat` \n zona decolteului [i a taliei, cu accesorii de forma unor coliere.

Pre]: 2.100 lei Design: Izabela [i Cristiana Purdescu

Foto: Mihai Morariu

Stop to shop 33

NEwS From...

C`ciul` meli melo 29,99 RoN

Colier meli melo 14,99 RoN

Cercei (set 4 perechi) meli melo 29,99 RoN

Br`]ar` meli melo 14,99 RoN

m`nu[i meli melo 39,99 RoN

inel meli melo 14,99 RoN

Geant` meli melo 119,99 RoN

Br`]ar` meli melo 29,99 RoN

34 Stop to shop

Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.

FaShioN

Top piele + rochie de lungime medie, din m`tase natural` (voal); accesorii deta[abile pentru m창ini.

Pre]: 2.500 lei Design: Izabela [i Cristiana Purdescu Foto: Mihai Morariu

36 Stop to shop

FaShioN Rochie de culoare mov, din m`tase natural` (organza), de lungime medie, accesorizat` cu curea din piele natural`, prevazut` cu pietre semipre]ioase.

Pre]: 2.300 lei Design: Izabela [i Cristiana Purdescu

Foto: Mihai Morariu

Stop to shop 37

FaShioN Rochie lung`, cu tren`, de culoare mov, confec]ionat` din m`tase natural` (voal [i organza), prev`zut` cu un accesoriu din piele.

Pre]: 2.900 lei Design: Izabela [i Cristiana Purdescu

Foto: Mihai Morariu

38 Stop to shop

gENtlEmEN’S agrEEmENt

Adina buzatu: “Pentru un look relaxat, poart` o c`ma[` \n carouri peste un tricou din bumbac cu mânec` lung`. Poart` obligatoriu mânecile suflecate [i las` câ]iva nasturi deschi[i.”

Exclusiv \n magazinele TRENDS

by Adina buzatu www.adinabuzatu.ro

Stop to shop 39

gENtlEmEN’S agrEEmENt

Adina buzatu: “|ncearc` al`tur`ri de texturi nea[teptate. geaca din piele purtat` cu pantaloni din stof` \]i va da un aer masculin, dar nu dur.”

Exclusiv \n magazinele TRENDS

by Adina buzatu www.adinabuzatu.ro

40 Stop to shop

gENtlEmEN’S agrEEmENt Adina buzatu: “Pentru un exerci]iu de originalitate, la o ]inut` casual, poart` pantalonii b`ga]i \n ghete. obligatoriu, acestea trebuie s` fie nelegate la [ireturi.

Exclusiv \n magazinele TRENDS

by Adina buzatu www.adinabuzatu.ro

Stop to shop 41

gENtlEmEN’S agrEEmENt

Adina buzatu: “o ]inut` office nu \nseamn` o apari]ie obligatoriu rigid`.

Apeleaz` la fulare \n culori vii [i d` personalitate look-ului t`u.”

Exclusiv \n magazinele TRENDS

by Adina buzatu www.adinabuzatu.ro

42 Stop to shop

gENtlEmEN’S agrEEmENt Adina buzatu: “Piesa hot [i \n acest sezon, sacoul de catifea, trebuie s` r`mân` \n limitele masculinit`]ii. De aceea, opteaz` pentru cele \n culori profunde de verde, gri, bleumarin sau cele \n carouri.”

Exclusiv \n magazinele TRENDS

by Adina buzatu www.adinabuzatu.ro

Stop to shop 43

SpECial

un pariu câ[tigat

O mega produc]ie pentru televiziune. Un proiect de suflet pentru \ntreaga echip.

“Pariu cu via]a”, serialul difuzat \n fiecare luni sear de PRO TV, este o provocare la toate nivelurile: de la productor pn la echipa de make-up.

Roxana Bichi[

44 Stop to shop

SpECial

cei 20 Actorii care fac parte din distribu]ie au fost atent selec]iona]i, astfel \nc~t fiecare personaj s` exprime exact ceea ce se dorea.

Procesul de selec]ie a avut la baz` un casting, \n dou` etape, la care s-au prezentat peste 30.000 de tineri. Probele pe care le-au avut de trecut au fost foarte dificile: au c~ntat, au dansat, au jucat scene. |ntr-un final, doar 20 au fost ale[i pentru a face parte din cea mai fresh trup` rom~neasc`: LaLa Band. „Din LaLa Band fac parte cei 20 de tineri pe care noi i-am ales din cei 30.000 de participan]i la

casting-ul din decembrie. Sunt cei mai buni! Sunt copii extrem de talenta]i, elevi sau studen]i la [coli de arte, \nva]` foarte repede, sunt dornici s` capteze c~t mai mult` informa]ie at~t de la regizori, c~t [i de la actorii cu care lucreaz`, vor s` se dep`[easc` [i asta nu poate dec~t s` ne bucure. A[a c` nu este greu de lucrat cu ei, dimpotriv`, te \ncarc` de energie [i pot s` spun c` am f`cut cea mai bun` alegere.”, ne-a spus Ruxandra Ion, produc`torul serialului. {i pentru c` nume mari ale scenei rom~ne[ti fac parte din distribu]ie, pentru tinerii protagoni[ti proiectul a fost o mare provocare, dar mai ales o [ans`.

{ansa de a lucra cu o echip` de profesioni[ti [i de a tr`i o experien]` unic`.

Dorian Popa, protagonistul serialului, ne-a m`rturisit c` s-a adaptat imediat \n echip`. |ns`, a avut emo]ii, mai ales c~nd a aflat c` va juca al`turi de Carmen T`nase.

“Naturale]ea cu care s-a purtat cu mine m-a f`cut s` scap de trac. Am emo]ii de fiecare dat` c~nd sunt [i \n preajma domnului Marin Moraru [i m` bucur c`, asemeni unui bunic, ne las` s` «fur`m» meseria de la domnia sa.”, poveste[te Dorian.

Nici pentru Alina Eremia, [i ea protagonist`, nu este u[or a fi

Stop to shop 45

SpECial zori de excep]ie: Iura Lunca[u, Alex Fotea [i Alex Borundel sunt doar c~teva dintre atuurile serialului «Pariu cu via]a». Ad`uga]i la asta o echip` de profesioni[ti, de la inginerii de sunet, cameramani p~n` la produc`tori, o loca]ie perfect`, situat` \n platourile de filmare din Buftea [i dorin]a tuturor de a le oferi celor de acas` un produs premium, un serial pentru \ntreaga familie.”.

vestimenta]ia [i make-up-ul, protagoni[tii din spatele scenei novice [i a juca a l`turi de actori precum Elvira Deatcu sau Radu Gabriel.

“La \nceput \[i intrau at~t de bine \n rol, \nc~t \mi era greu s` nu r~d la filmare. Acum m` concentrez, sunt foarte atent` la tot ce fac ei, la tehnicile actorice[ti [i un lucru am \nv`]at foarte repede: ca s` fii un actor bun trebuie s` fii foarte serios.”, spune Alina.

audien]e spectaculoase |ns`, fiindc` sunt ca o mare familie, toate merg perfect, iar succesul este demonstrat de audien]e. “Pariu cu via]a” a fost lider de pia]` cu toate episoadele difuzate p~n` acum. De exemplu, primul episod, difuzat pe 12 septemebrie, de la 20.30, la Pro Tv, a fost urm`rit de peste un milion de telespectatori. Pro Tv a fost, pe tot timpul difuz`rii serialului lider de pia]`, reu[ind s` ating` 4.8 puncte de rating [i o

46 Stop to shop

cot` de pia]` de 15,6%. Peste un milion de români aveau, în minutul de aur, la ora 20.51, televizorul deschis pe Pro Tv, când pe post era difuzat` secven]a în care tinerii liceeni din "LaLa Band" dansau la Balul Bobocilor. Serialul a c~[tigat [i publicul urban, \n totalitatea lui, \nregistr~nd 4.8 puncte de rating [i o cot` de pia]` de 11.5% la nivelul \ntregii ]`ri, \n mediul urban.

un proiect unic, o mare familie |ntrebat` care este secretul succesului, Ruxandra Ion ne-a spus: “Tinere]ea [i talentul deosebit al membrilor LaLa Band, momentele amuzante oferite de familia Popa, piesele interpretate de cei 20 de membri ai trupei, drama Anc`i Anghel, echipa de scenariste – format` din Sorina Ungureanu [i Simona Macovei, cele care au stat [i \n spatele succesului «Inim` de ]igan» –, 3 regi-

Vestimenta]ia joac` un rol important, ea trebuind adaptat` [i aleas` \ntocmai cu tipurile de personaje [i cu mesajul ce trebuie transmis publicului. Radu Mada, stilistul produc]iei, ne-a explicat c` ]inutele sunt alese \n func]ie de personaj, de configura]ia actorului [i de ac]iunea secentelor

SpECial \n care poart` ]inuta.

“Am \ncercat s` folosim c~t mai mult` culoare [i s` fie c~t mai tinereasc` [i fresh imaginea de ansamblu. Spre deosebire de multe fete de v~rsta personajelor din serial, am vrut s` evit`m vulgaritatea, fiind o v~rst` c~nd to]i adolescen]ii vor asiduu s` fie considera]i adul]i [i maturi, linia \ntre feminin-sexy [i vulgar devenind foarte fragil`.”, spune Radu.

Vestimenta]ia este aleas` \n mare parte din magazine, iar la baza stiliz`rii se afl` un motiv pe c~t de nobil, pe at~t de logic: “Vrem s` d`m exemplu c` po]i s` te \mbraci dr`gu] [i corect, la pre]uri decente.”, puncteaz` stilistul.

Din toat` garderoba produc]iei, pu]ine haine au fost executate special. Ele sunt cele destinate secven]elor ce presupuneau coregrafie. Cum nici \n via]a de zi cu zi nu omitem accesorizarea, ea nu lipse[te nici \n cadrul produc]iei.

Radu Mada ne-a explicat faptul c` [i accesoriile sunt achizi]ionate din magazine, divulg~ndu-ne un secret: “Ne-ar pl`cea s` [tim c` s-au n`scut pasiuni sau dorin]e pentru un anume obiect vestimentar [i telespectatorul serialului s`-l poata avea cu u[urin]`, achizi]ion~ndu-l”.

“Pariu cu via]a”, la nivel de make-up, nu implic` doar machiajul standard de film. Este vorba [i de crea]ii speciale, mai ales \n cadrul secven]elor c~nd actorii interpreteaz` diferite scene muzicale. Corina Hera, make-up stilist, ne-a explicat ce presupune machiajul pentru un asemenea proiect: “E o munc` grea, pentru c` aveam de machiat, uneori, 20 de persoane \ntr-un timp foarte scurt.

Folosim \n general machiajul natural, \ntruc~t lucr`m cu ni[te adolescen]i.

Ocazional, pentru anumite secven]e, avem de f`cut machiaje mai grele. Pentru dansul

Nirvana am muncit c~teva ore p~n` am ajuns la rezultatul dorit”.

lala Band - un curent muzical Dorin]a echipei este ca “LaLa Band” s` devin` o trup`-vedet` \n Rom~nia [i nu numai.

“Tinerii care fac parte din trup` sunt extrem de talenta]i, mul]i dintre ei premia]i la compete]ii interne [i intrena]ionale, cei mai mul]i sunt elevi ai Colegiului Na]ional «Dinu Lipatti». Avem [i sus]inerea unui compozitor extraordinar, Ionu] Radu, [i piese care se aud deja pe radiourile din Rom~nia. Pe Facebook avem zeci de mii de fani [i am creat, deja, un curent. Cred c` LaLa Band are toate premisele pentru a creea un fenomen na]ional. Deja avem propuneri de concerte [i miniconcerte, o parte dintre ele nu le putem onora din cauza programului de filmare.”, conchide Ruxandra Ion.

Stop to shop 47

EvENimENt

“amprente temporale” LANSARE DE CARTE PE RITMURI DE fASHIoN

Cea mai inedit lansare de carte pn acum. |n felul acesta am putea defini noul concept lansat de coordonatoarea site-ul de poezii Cronopedia, Lenu[ Lungu. |ntr-o atmosfer boem, frumos decorat, \n incinta hotelului Novotel din Bucure[ti, a avut loc lansarea cr]ii „Amprente temporale” – o antologie de poezii cronopediene, \nso]it [i de o prezentare de mod, semnat de designerii Cristiana [i Izabela Purdescu. lectur` [i frumuse]e Colec]ia prezentat` a avut un succes nemaipomenit \n r~ndul doamnelor [i domni[oarelor prezente la eveniment, acestea savur~nd \n detaliu at~t lecturarea poeziilor, c~t [i defilarea modelelor, rupte parc` din at-

48 Stop to shop

EvENimENt mosfera liric` a cuvintelor. Fiindc` vorbim de idei inovative, actri]a Doina Ghi]escu a fost cea care a prezentat \ntregul eveniment, \ntro manier` dramatic`, specific actoriceasc`. Mai mult dec~t at~t, accesoriile purtate de manechine au ]inut semn`tura Mihaelei Pastor, cea care le-a ad`ugat un plus de str`lucire acestora.

“Mul]umesc actri]ei Doina Ghi]escu pentru cel mai original discurs.” – a ]inut s` precizeze Lenu[ Lungu, coordonatoarea c`r]ii “Amprente temporale”. {i pe bun` dreptate, dac` st`m s` ne g~ndim c` este pentru prima dat` c~nd \nt~lnim un eveniment de genul acesta.

Mai mult, prezentarea de mod` s-a bazat pe o colec]ie de rochii de sear`, predominant fiind negrul, ce a amintit perferct de imaginile create de-a lungul timpului de poe]ii no[tri rom~ni, \n operele lor. Evenimentul \n sine a purtat amprenta L Fashion PR, care de altfel a fost [i organizator.

Text: Elena Dumitru Foto: Marian Arpasanu

Stop to shop 49

toShop

Shop ‘till you drop! e[arf` meli melo 39,99 RoN Cercei meli melo 19,99 RoN

Colier meli melo 19,99 RoN

panasonic dmC-GF3 Camera G Micro System

inel meli melo 19,99 RoN

Panasonic LUMIX GF3 este cea mai mic` [i mai u[oar` camer` sistem din lume cu obiectiv interschimbabil [i flash \ncorporat; Procesor de imagine – Venus Engine FHD, senzor Live MOS de 12,1 megapixeli; |nregistrare Full-HD la "1920 x 1080 60i (NTSC) / 50i (PAL) în format AVCHD; Contrast AF – cel mai rapid autofocus din lume, de aproximativ 0,1 sec.; Operare extrem de facil` datorit` butoanelor u[or accesibile [i a noului cadran.

Palton etiC 489,9 RoN

{edi]a foto a fost realizat` cu sprijinul:

Rochie ma dame 279 RoN Geant` otteR 499 RoN

Ghete otteR 779 RoN

Magazin Panasonic Unirea Shopping Center, etaj 3, Corp Central.

Stop to shop 51 www.ttconsulting.ro

toShop

Colier meli melo 19,99 RoN

Sacou yokko 330 RoN

Shop ‘till you drop! inel meli melo 19,99 RoN

Cercei meli melo 9,99 RoN

Br`]ar` meli melo 19,99 RoN

Fust` yokko 160 RoN Rochie ma dame 339 RoN

Geant` Bata 379,9 RoN

Geant` muSette 599 RoN

Pantofi Bata 439,9 RoN Pantofi muSette 499 RoN

52 Stop to shop

Palton etiC 399,99 RoN

Geant` muSette 549 RoN

Ghete muSette 499 RoN

toShop

Shop ‘till you drop!

Cercei meli melo 24,99 RoN Bluz` etiC 49,99 RoN

Cercei meli melo 14,99 RoN

Jachet` BSB 537 RoN

Geant` otteR 299 RoN

Rochie etiC 129,9 RoN

Cizme Bata 379,9 RoN

Geant` otteR 379 RoN

Cizme otteR 649 RoN

Pantalon BSB 339 RoN

inel meli melo 19,99 RoN

Cizme otteR 999 RoN

Stop to shop 53

toShop

Shop ‘till you drop!

Pullover eSPanSivo 129,9 RoN

Sacou CavalieRe 749,9 RoN Pantalon CavalieRe 329,9 RoN C`ma[` BiGoti 250 RoN

C`ma[` BiGoti 250 RoN

Pantofi Bata 329,9 RoN

54 Stop to shop

Ghete otteR 399 RoN

Geant` otteR Pantofi otteR 299 RoN Ghete Bata 439,9 RoN

toShop

Shop ‘till you drop!

panasonic dmC-GF3 Camera G Micro System

Pullover eSPanSivo 149,9 RoN

Scurt` CavalieRe 999,9 RoN

Panasonic LUMIX GF3 este cea mai mic` [i mai u[oar` camer` sistem din lume cu obiectiv interschimbabil [i flash \ncorporat; Procesor de imagine – Venus Engine FHD, senzor Live MOS de 12,1 megapixeli; |nregistrare Full-HD la "1920 x 1080 60i (NTSC) / 50i (PAL) în format AVCHD; Contrast AF – cel mai rapid autofocus din lume, de aproximativ 0,1 sec.; Operare extrem de facil` datorit` butoanelor u[or accesibile [i a noului cadran.

{edi]a foto a fost realizat` cu sprijinul:

Pantalon eSPanSivo 139,9 RoN

Geant` otteR 249 RoN Ghete otteR 325 RoN

Pantofi Bata 359,9 RoN

Magazin Panasonic Unirea Shopping Center, etaj 3, Corp Central.

Stop to shop 55 www.ttconsulting.ro

iStoria bijutEriilor Alturi de You&Me continum fascinanta poveste a perlelor, bijuterii care trec dincolo de legend. De la vechile pove[ti cu pira]i ce jefuiau corbiile pline de comori sau pove[tile vechilor palate, cu rsf]ate curtezane ce se alintau \n catifea [i mtsuri fine la istoriile de amor petrecute \n vremuri de demult sau de curnd, perlele rmn un univers aparte \n lumea bijuteriilor.

Roxana Bichi[

EtERna FaScina|iE

Una dintre cele mai celebre pove[ti cu [i despre perle o dator`m istoricului roman Plinius cel B`trân, care relateaz` o \ntâmplare ai c`rei protagoni[ti sunt Marc Antoniu [I Cleopatra.

perlele, bijuteriile zeilor (ii) 56 Stop to shop

Foto: Dreamstime

perla cleopatrei

iStoria bijutEriilor În mod normal, perlele sunt afectate de trecerea timpului, dar exist` unele cazuri rare, \n care solul reu[e[te s` le apere de efectele nefaste ale trecerii timpului [i chiar s` le ajute s`-[i p`streze inegalabila str`lucire.

Acestea sunt adev`rate minuni ale naturii.

acul afroditei

Br]ar Ziio cu perle Oferind un banchet \n cinstea marelui conduc`tor roman, Cleopatra \l provoac` pe Marc Antoniu, afirmând ca ea \i poate oferi cea mai scump` mas` posibil`, de[i avea \n fa]` doar un pahar cu vin fermentat.

V`zându-l nedumerit, Cleopatra \[i scoate de la ureche un magnific cercel cu o celebr` perl`, care valora incredibila sum` de zece milioane de serste]i, [i \i d` drumul \n pahar.

Dup` ce delicata perl` s-a dizolvat, Cleopatra a b`ut paharul cu aceast` atât de scump` b`utur`. Se spune c` l-ar fi \mbiat [i pe Marc Antoniu s` bea un pahar \n care s` dizolve cel`lalt cercel, \ns` Marc Antoniu fusese deja convins...

Gestul Cleopatrei era mai mult decât o simpl` extravagan]`.

La Roma, dizolvarea unei perle, evident nu de aceast` valoare, \ntr-o cup` de vin, [i \nchinarea ei \n cinstea unui bun prieten sau a iubitei era un semn de profund` stim` sau pasiune.

perla Jomon Perlele de excep]ie se remarc` prin dimensiunile, greutatea, forma sau str`lucirea lor deosebit`. Sunt \ns` [i perle care se laud` cu vechimea lor. Astfel, perla Jomon este considerat` a fi cea mai veche perl` din lume, fiind estimat` la aproximativ 5.500 de ani, cu provenien]` din Japonia epocii Jomon. Exist` \ns` [i perle-fosil`.

Antichitatea nu a lasat doar perle celebre, ci, \n egal` m`sur`, minunate bijuterii ce poten]eaz` str`lucirea [i farmecul perlelor prin savante \mpletiri \n aur, \n care perlele \[i dau \ntâlnire cu alte alte pietre pre]ioase.

O astfel de bijuterie este acul Afroditei, care provine din sanctuarul Afroditei din Cipru, datând din anul 300 |.H. Obiectul con]ine perle considerate a avea origini diferite. Perla principal`, mai mare, se consider` a fi de ap` s`rat`, \n timp ce perlele mai mici care \mpodobesc minunata bijuterie se crede c` ar fi de ap` dulce.

Cercei Ziio cu perle

Stop to shop 57

iStoria bijutEriilor

perla huerfana Unele perle nu au devenit celebre prin modul \n care au sfâr[it \ntr-un pahar cu vin, ci prin modul \n care au fost descoperite [i pierdute. Astfel, perla Huerfana, una dintre cele mai remarcabile bijuterii ale Coroanei Spaniei, nu a fost descoperit` \ntr-o scoic`, ci \n Golful Panama, \ntr-o ]es`tur`. Perla Huerfana s-a remarcat nu numai prin dimensiunile ei deosebite, ci, mai ales, prin forma [i str`lucirea excep]ionale. Dup` ce s-a aflat \n proprietatea primei guvernatoare a Cubei, Donna Isabel de Bobadilla, se spune c` Huerfana ar fi disp`rut, \n secolul al XVIIIlea, \n incendiul Palatului Spaniol.

perla lui charles i O alt` perl` celebr` i-a apar]inut lui Charles I [i poate fi admirat` \n portretul regelui, realizat \n 1636 de Anthony van Dyck. Portretul, care \l \nf`]i[eaz` pe monarhul englez \nconjurat de trei \ngeri, purtând aceast` perl`, poate fi admirat \ntr-o expozi]ie g`zduit` de Castelul Windsor. Din

58 Stop to shop

p`cate, perla a disp`rut \n 1649. Nimeni nu [tie dac` a fost distrus`, dac` s-a pierdut sau dac` este ascuns` [i ast`zi \ntr-o colec]ie partiBr]ar Ziio cu perle cular`.

O soart` asem`n`toare a avut [i o perl` care a apar]inut urma[ului lui Charles I, Charles al II-lea. Primit` de la Don Pedro de Aponte, Conte Del Palmer, locuitor al Insulelor Canare, aceast` superb` perl`, ce se asem`na izbitor cu vestita La Peregrina, avea s` se piard`, fiind redescoperit` dup` mai bine de 100 de ani, \n 1961, pentru ca, la scurt timp dup` aceea, s` fie distrus` \ntr-un incendiu.

regina perlelor Nici Fran]a nu a fost scutit` de pove[ti asem`n`toare. O perl` cu totul deosebit`, cunoscut` sub numele de Regina Perlelor, a fost furat` \n 1792 din a[a-numitul Garde-Meubles, \mpreun` cu bun` parte din bijuteriile Coroanei. De atunci, Regina Perlelor a disp`rut f`r` urm`. Exist` \ns` [i presupunerea c` perla ar fi ajuns la fra]ii Zosima, biju-

tierii ]arului Rusiei, care ar fi transformat-o \n renumita La Pelegrina. Enigma se p`steaz`, mai ales c` legenda spune c` faimoasa La Peregrina ar fi ajuns, la un moment dat, prin periplul ei, [i \n Rusia, de unde a disp`rut pentru o bun` period` de timp, ca s` reapar`, mai apoi, \n Europa.

la peregrina La Peregrina, incomparabila, este una dintre cele mai celebre [i mai cunoscute perle din lume.

Superba perl` \n form` de lacrim`, de dimensiunea unui ou de porumbel, pierdut` [i reg`sit` de mai multe ori, a \mpodobit nenum`rate capete \ncoronate, a reprezentat piesa de atrac]ie \n cadrul mai multor filme celebre, dar a ajuns, printr-un incredibil accident, [i juc`ria unui mult prea iubit câine. Înainte de toate, La Peregrina a fost cea mai admirat` [i mai râvnit` bijuterie, dorit` chiar [i de Regina Elisabeta I a Angliei, care purta [iraguri imense de perle, ce \i ajungeau, de multe ori, pân` la genunchi. Dar nici una dintre perlele ei, cusute pe rochii, prinse \n diademe sau \n coroan`,

Cercei Achea cu perle

Mai târziu, La Peregrina va fi vândut` de fiul lui Napoleon al III-lea Marchizului de Albercorn din Anglia, pentru ca, \n cele din urm`, \n 1969, Richard Burton s` o cumpere contra sumei de 37.000 de dolari [i s` o d`ruCercei Achea iasc` de Sfântul Inel Achea cu perl cu perle japoneze Akoya [i diamante Valentin so]iei sale, celebra Elizabeth nu putea rivaliza cu fascinanta La Taylor. Îndr`gostit` de minunata c` ar avea vreo [ans` s` o g`bijuterie, Taylor o va purta \n seasc`. Într-un târziu, extenuat`, Peregrina.

Adus` \n secolul al XVI-lea din nenum`rate filme, aducând-o speriat` [i disperat`, s-a oprit America, perla este \nv`luit` \n astfel \n aten]ia publicului larg. din febrila c`utare, pierzându-[i nenum`rate controverse. Astfel, Dar atât de mult \ndr`gita biju- orice speran]`.

Al`turi de ea se juca, lini[tit, Garcilasso de la Vega pretinde c` terie i-a adus lui Liz Taylor [i o dr`g`la[ul ei pechinez. La ar fi fost g`sit` \n Panama, \n spaim` sor` cu moartea. Într-o zi, celebra actri]` s-a \nceput, sup`rarea nu a l`sat-o 1560, de c`tre un sclav negru, care, drept recompens` pentru trezit c` nu-[i mai g`se[te biju- s`-i acorde vreo aten]ie. Apoi, i saceast` incredibil` descoperire, teria preferat`. Distrus` de pier- a p`rut ceva straniu [i s-a uitat ar fi fost eliberat. Al]ii afirm` c` derea acesteia, dar [i speriat` mai atent.

C`]elul se juca cu pre]ioasa fantastica perl` ar proveni din de reac]ia lui Richard la aflarea Venezuela, fiind descoperit` \n teribilei ve[ti, Elizabeth a r`scolit bijuterie. Spre marea ei u[urare, 1574 [i adus` \n Spania lui Filip toate ungherele prin care credea perla a sc`pat, ca prin minune, f`r` nici o zgârietur`. al II-lea de c`tre Don Diego de Ast`zi, celebra La Temes. Regele a d`ruit-o apoi Peregrina este montat` Reginei Maria Tudor, pentru ca, pe un colier cu diamanulterior, aceasta s` reintre \n pote, rubine [i alte perle. sesia Casei Regale a Spaniei.

Este o crea]ie de exAst`zi, \n Muzeul Prado pot fi cep]ie a casei Cartier, admirate dou` celebre tablouri inspirat` de portretul ale lui Velasquez, care o Reginei Mary I a Sco]iei \nf`]i[eaz` - unul pe Regina Mar(Maria Stuart), pictat garita, so]ia Regelui Filip al III-lea, de artistul flamand purtând celebra perl` prins` \ntr-o Hans Eworth. bro[`, iar cel`lalt pe nora aces|n episodul urm`tor, teia, Regina Isabel, purtând [i ea al`turi de You&Me, conatât de mult râvnita La Peregrina, tinu`m pove[tile perprins`, de data aceasta, \ntr-un Lan] cu pandantiv cu perl lelor celebre. superb colier.

Grupaj foto pus la dispozi]ie de magazinele You&Me

iStoria bijutEriilor

Stop to shop 59

From thE hiStory oF…

De la vis la perfec]iune, drumul poate fi extrem de scurt atunci cnd pasiunea [i dedica]ia se afl la putere.

ROAMER a demonstrat de-a lungul celor 123 de ani de existen] c independen]a [i unicitatea creeaz un brand puternic care ofer produse excep]ionale. Alturi de B&B Collection, facem o incursiune \n capitolul dedicat de cartea de istorie a marilor case de ceasuri brand-ului ROAMER. Roxana Bichi[

roamer INDEPENDEN}~ {I UNICITATE

60 Stop to shop

Dezvoltare fulger`toare Anul 1888 avea s` intre \n istoria orologer` prin faptul c` t~n`rul de numai 29 de ani, Fritz Meyer, deschidea un atelier de

From thE hiStory oF…

Prezentarea brand-ului:

produc]ie \n Solothurn, Elve]ia, angaj~nd c~]iva oameni pentru fabricarea e[apamentelor cilindrice pentru mecanisme de ceasuri – fiind singurul produs pe care \l manufacturau pentru a[anumi]ii „etablisseurs”, cei care asamblau produsul final.

La \nceput, compania avea doar [ase angaja]i [i se potrivea perfect \n contextul orologer elve]ian, \ntruc~t pe atunci erau foarte des \nt~lnite atelierele independente care produceau un

singur tip de component`.

Acesta era mediul \n care a luat fiin]` compania [i \n care s-a dezvoltat de la un atelier la nivelul de unitate de produc]ie.

La aproximativ 15 ani de la fondare, compania a crescut at~t de mult, \nc~t \n 1904, acum numit` Meyer&Stüdeli, a devenit un produc`tor de mecanisme de ceasuri. Mecanismele „MST”, extrem de precise [i durabile, [i-au c~[tigat renumele \n scurt timp.

 roamer face parte din inter City Group.  Clientul de ceasuri roamer nu cump`r` doar un produs, ci un obiect care s` eviden]ieze personalitatea [i stilul personal.  Ceasurile se adreseaz` persoanelor care \[i doresc s` ating` succesul, iar pentru asta \[i seteaz` ]eluri \nalte.  Ceasurile roamer \mbin` func]ionalitatea [i elegan]a, unicitatea [i estetica.  Compania roamer pune un deosebit accent pe calitatea produselor sale, care este analizat` \nc` de la sortarea materialelor [i p~n` la produc]ie [i service. Fiecare component` [i material reflect` standardele \nalte de calitate.  Toate ceasurile roamer sunt swiss made.

From thE hiStory oF… Deja \n 1923 produc]ia Roamer dep`[ea un milion de unit`]i pe an, iar \n 1932 avea 1200 de angaja]i. Compania a \nceput s` produc` [i propriile carcase, pentru a controla calitatea final` a produselor [i pentru a nu depinde de furnizori externi.

unicitatea prin inova]ie Anul 1940 marcheaz` pentru Roamer \nceputul produc]iei de cadrane. Mai mult, \n acela[i an, Roamer creeaz` o carcas` ce ofer` rezisten]` sporit` la ap` [i care, prin design, simplific` procedurile service.

La 12 ani distan]` de acest moment, compania preia numele Roamer Watch Co. S.A.

|mbun`t`]it` \n mod repetat de-a lungul anilor, carcasa patentat` rezistent` la ap` a condus la lansarea \n 1955 a colec]iei Antifibio, care a c~[tigat reputa]ia interna]ional` pentru fiabilitate [i rezisten]`. |n 1972, Roamer \ncepe comercializarea primului ceas cu mecanism quartz din colec]ia sa.

puterea de a merge mai departe Perioada dintre 1983 [i 1992 este una de mare \ncercare pentru to]i produc`torii de ceasuri, dar Roamer a reu[it s` \[i men]in` independen]a [i identitatea pe durata acestui deceniu dificil de criz` care a lovit industria orologer`.

Astfel, \n 1993 compania este sus]inut` de noi investitori, odat` cu care apar [i noi oportunit`]i pe pia]a de profil. |n 2003, Roamer \[i concentreaz` produc]ia asupra ceea ce a consacrat brand-ul [i anume

62 Stop to shop

ceasurile mecanice, lans~nd colec]ia „Compétence”.

Ast`zi, ca dintotdeauna, simplitatea, fiabilitatea, duritatea [i originalitatea r`m~n calit`]ile esen]iale ale companiei elve]iene cu o tradi]ie de peste 100 de ani.

Succesul brandului Roamer este \n mare parte datorat \ncrederii pe care a acordat-o echilibrului dintre natural [i hand-made [i \ntre tradi]ie [i modernism. |n acest echilibru se reg`sesc filozofia [i valorile companiei. Folosind cea mai recent` tehnologie, Roamer Watches optimizeaz` resursele necesare pentru produc]ia industrial`, iar echipa de dezvoltare creeaz` mereu ceasuri moderne, bazate pe valori reale.

Colec]ii:  Ceres  mecaline  mercury  sting ray 3  superior

From thE hiStory oF…

 Carcasa: o]el inoxidabil, titan, ceramic` (placate cu aur 14 sau 18 kt sau pVd la unele modele) / capac \nfiletabil la unele modele / capac transparent / sistem anti[oc incabloc;  Cadran sidef - mOp / afi[aj analog [i ana-digi;  protec]ie remontoar / remontoar infiletabil la unele modele;  diamante naturale (Claritate Vs)/ Zirconiu;  Geam: safir (tratat anti reflex la unele modele), mineral / lup` pentru dat`;  Curea: piele/silicon;  Br`]ar`: o]el inoxidabil, titan, ceramic`;  mecanism: automatic/mecanic [i quartz – eTa, soprod, ronda, isa, Techno sablier;  Func]ii: dat` dubl`, Cronograf, alarm`, GmT, rezerv` de energie, e.O.l., fazele lunii, indicator s`pt`m~n`, a doua zon` de fus orar, Ora mondial`, secundar periferic;  rezisten]` la ap`: 3, 5, 10, 20 bari/atm.

Stop to shop 63

Grupaj foto pus la dispozi]ie de B&B Collection

Caracteristici ceasuri:

bEauty Shop

acolele ir m e c u d a PALMER’S de Cacao!

Untului PALMER’S SKIN THERAPy oIL Colagenul [i elastina:

• \mbun`t`]esc elasticitatea [i fermitatea pielii, tonific` [i amelioreaz` vizibil textura acesteia.

Ajut` la \mbun`t`]irea aspectului vergeturilor, cicatricilor, pielii uscate [i f`r` str`lucire.

vitamina e:

• este un antioxidant natural care ajut` celulele corpului s` vindece pielea uscat`, aspr`.

PALMER’S Lo}IUNE PENTRU fERMITATEA CoRPULUI Tonific`, men]ine pielea ferm` [i elastic`, ajut~nd la hr`nirea [i la \ntinerirea pielii.

PALMER’S CREM~ CoNCENTRAT~ MASAJ ANTIVERgETURI Masa]i zilnic zonele predispuse la vergeturi.

PALMER’S RU CREM~ PENT fERMITATEA bUSTULUI fermitatea Tonific` [i red` u-i \n nd el~ tif ca s~nilor, p. tim [i ela ac

PALMER’S Lo}IUNE MASAJ ANTIVERgETURI Ideal` pentru \ntreg corpul.

untul de cacao: • are calit`]i vindec`toare; • este u[or de \ntins; • este absorbit imediat de piele; • con]inutul de vitamina E intensific` efectele de hidratare [i catifelare; • se tope[te la temperatura pielii, hr`nind-o \n profunzime [i permi]~ndu-i s` respire \n voie.

64 Stop to shop

PALMER’S UNT ANTIVERgETURI PENTRU bURTIC~ Un tratament intens peste noapte.

Produsele sunt disponibile [n Magazinul Kendra din Unirea Shopping center

bEauty Shop

TR~IE{TE ARoMA INTENS~ {I PUR~ A TRANDAfIRILoR!

mat Lapte parfu p pentru cor ml Flacon 200 (69 lei)

49 lei

În Provence, foarte aproape de grasse, Trandafirii din specia Centifolia (cu sute de petale), sunt unii dintre cei mai pre]io[i trandafiri din lume. Cule[i în zorii zilei, timp de câteva zile în luna mai, se bucur` de o fine]e [i o puritate excep]ionale: nicio senza]ie olfactiv`, doar varia]ia infinit` a unei revela]ii ce trece de la Caprifoi la Vanilie, de la pulpa fructului de piersic` la migdala dulce [i un pic piperat`, de la Anghinare la aroma vinului Madeira. yves Rocher aduce trandafirul \n esen]a sa pur` prin gama moment de BonHeuR!

gel de du[ parfumat Flacon 200 ml

35 lei

(50 lei)

Apa de parfum Moment de bonheur Vaporizator 50 ml

125 lei

+

(185 lei)

CADoU un vaporizator de po[et` (15 ml)

Promo]ie valabil` \n perioada 7 – 30 noiembrie.

Produsele se g`sesc [n magazinele Yves Rocher din Unirea Shopping center.

Stop to shop 65

S+N+tatE

Protezele bionice

ViiTorul TehNologiei |N meDiciN~ Doctorul T. berger, de la Universitatea din South Carolina, a creat un dispozitiv ce poate fi implantat în creier pentru a restructura memoria.

66 Stop to shop

Protezele bionice reprezint` o adresare favorabil` [i de viitor, ce va permite g~ndului \n sine, un control mai bun asupra corpului [i tehnologiei. Un exemplu \n acest sens este bra]ul bionic, inventat \n anul 2002 de c`tre doctorul Todd Kuiken, director al Centrului de Medicin` Bionic` de la Rehabilitation Institute of Chicago, prezentat la AAAS. Ar fi practic cel mai indicat model al dispozitivelor creier-ma[in`, iar lucrul acesta a \nceput s`-[i fac` sim]it` prezen]a tot mai mult \n sistemul medical.

cu toate astea…

Oamenii de [tiin]` \[i dau

silin]a pentru a produce organe artificiale destinate persoanelor care au suferit diverse accidente.

Dac` analiz`m trecutul, acest lucru pare pur` fic]iune. Acum, \ns`, cercet`torii sus]in c`, teoretic, exist` tehnologia potrivit` pentru a crea un om bionic. |n sensul acesta, chiar [i la ora actual`, no]iunea de fiin]` bionic` pare de domeniul [tiin]ifico-fantasticului.

Dar, experimentele f`cute demonstreaz` cu totul altceva: la nivel teoretic se poate crea un om bionic. „The Daily Telegraph" ne arat` c` ochii, creierul, urechile, inima, bra]ele, mu[chii [i tendoanele pot fi “confec]ionate”. |n ceea ce prive[te creierul,

CoNCurS

Strict masculin!

TRENDS

by Adina buzatu [i Revista SToP To SHoP te invit` la concurs!

Sun` la num`rul de telefon 021.30.30.364, \ntre orele 10.00 – 11.00, \n data de 21 noiembrie 2011, r`spunde corect la \ntrebare [i po]i câ[tiga prin tragere la sor]i unul din cele 5 parfumuri TRENDS by ADINA bUZATU!

Câte piese a compus Marius Moga \n cei 10 ani de carier`?

Premiile sunt oferite de:

Cu sprijinul:

Concursul va continua [i \n numerele urm`toare ale Stop to Shop!

Stop to shop 67

S+N+tatE (...) medici din germania au realizat un implant temporar unor pacien]i, în zona posterioar` a ochilor, format din cipuri cu senzori electronici, similari celor din camerele foto digitale. de departe cel mai important organ al corpului uman, prezentând cel mai ridicat grad de complexitate, acesta poate fi ref`cut. Practic, chiar [i o mic` leziune la nivelul acestuia poate avea consecin]e majore, de la paralizie pân` la pierderea memoriei. Doctorul T. Berger, de la Universitatea din South Carolina, a creat un dispozitiv ce poate fi implantat în creier pentru a restructura memoria.

P~n` acum, acest microcip a fost testat pe ]esuturi din creierul unor [oareci de laborator, dar oamenii de [tiin]` vor s` realizeze experimente [i pe animale în via]`. Dac` experimentul va avea succes, cei care au suferit accidente vasculare cerebrale sau sunt suferinzi de boala Alzheimer ar putea, \n sf~r[it, s`[i recapete memoria.

Mai mult dec~t at~t, unii medici din Germania au realizat un implant temporar unor pacien]i, în zona posterioar` a ochilor, format din cipuri cu sen-

68 Stop to shop

zori electronici, similari celor din camerele foto digitale. Practic, când lumina ajunge la senzori, ace[tia produc impulsuri electrice care sunt consuse nervului optic din spatele ochiului [i, mai apoi, c`tre creier. În acest fel, pacien]ii au putut s` disting` obiecte. La ureche, \n schimb, spun speciali[tii \n domeniu, urechea bionic` a intrat în uz de mai bine de 40 de ani, mul]i pacien]i folosind-o deja. Aceste implanturi modific` sunetele în c~mpuri electronice, care ajung p~n` la creier, d~ndui posibilitatea utlizatorului s` aud`. Cu toate astea, dispozitivele nu sunt, \n momentul de fa]`, suficient de performante, astfel c`, în medii cu mult zgomot, utilizatorii aud foarte prost. |n cazul inimii, de obicei, aceste implanturi se pun pentru a asigura pomparea de sânge la nivelul corpului, \n perioada în care pacien]ii se afl` pe lista de a[teptare pentru un transplant.

Este binecunoscut cazul

medicilor din Italia care au realizat primul implant de inim` artificial`, în cazul unui adolescent de 15 ani, opera]ia efectu~nduse cu succes.

La mu[chi, cercet`torii \nc` se chinuie s` g`seasc` solu]ii pentru a înlocui diverse p`r]i afectate [i nu întregul membru.

Metoda aceasta se adreseaz` \n special sportivilor care au suferit accidente. Mai mult dec~t at~t, oamenii de [tiin]` folosesc geluri specifice, create din polimeri sintetici, ca r`spuns la diverse semnale de natur` chimic` emise chiar de organism.

Personalul avizat de la Universitatea din Texas a fabricat mu[chi artificiali ce sunt de 100 de ori mai puternici decât cei naturali, folosind fire elastice de metal, care se îndoaie când sunt înc`lzite [i revin \n pozi]ia ini]ial` numai în momentul c~nd temperatura scade.

Speciali[tii de la Universitatea din Manchester au încercat [i ei s` dezvolte tendoane

S+N+tatE pot sim]i obiectele din jur. |n acest sens, cercet`torii din Italia au prelucrat o piele sintetic`, menit` s` ofere sim]ul tactil. Cu toate c` la \nceput produsul se adresa cu prec`dere îmbun`t`]irii robo]ilor, Institutul Italian de Tehnologie a încearcat s` creeze o astfel de piele [i pentru bolnavii nevoi]i s` recurg` la proteze.

protezele bionice \n românia

artificiale pentru a ajuta bolnavii.

Ace[tia s-au bazat pe fibre r`sucite din material plastic, pentru ca tendoanele sintetice s` se comporte precum ]esuturile naturale.

Cu toate astea, chiar dac` protezele pentru care pot opta persoanele suferinde sunt din ce în ce mai avansate, oamenii cu bra]e robotizate vor avea de suferit din cauza faptului c` nu

Primul succes \n materie de proteze bionice a avut loc \n Romania \n anul 2008, atunci c~nd un b`rbat de 23 de ani [i-a achizi]ionat o mân` bionic`. Trebuie men]ionat faptul c` pe atunci era cea mai performant` protez` de gen de pe pia]`.

T~n`rul a r`mas f`r` mâna dreapt`, pân` la jum`tatea antebra]ului, din cauza unei tumori.

Imediat dup` ce a folosit proteza bionic`, acesta a m`rturisit c` se simte excelent. Mai mult, pro-

teza l-a ajutat s`-[i mi[te independent fiecare deget, creat` special cu senzori care nu strivesc m~na celui cu care interac]ioneaz`.

Viitorul valoareaz` o avere!

Cine spune c` tehnologia este accesibil` oricui, se \n[al`.

De exemplu, pentru o mân` bionic`, pre]ul de achizi]ie este de circa 30.000 de euro. Cu toate acestea, exist` dispozitive mult mai scumpe, ce ajung p~n` la 100.000 de dolari. Fiindc` tr`im \ntr-o er` tehnologic` destul de avansat`, vorbim a[adar despre instrumente menite s` configureze organismul uman.

E drept, unii sunt destul de reticen]i, \ns`, cu timpul, lucrurile vor intra \n normal, [i nu noi, ci copiii no[tri, vor avea acces la tot ceea ce \nseamn` progres \n medicin`.

Elena Dumitru

(...) oamenii cu bra]e robotizate vor avea de suferit din cauza faptului c` nu pot sim]i obiectele din jur.

Stop to shop 69

casa

about…

PoVESTEA EI. PoVESTEA LUI. by…

Narciso roDriguez

Narciso Rodriguez are un motto foarte simplu pentru femei: “Simtete Sexy. fii Stilat`.”.

70 Stop to shop

Narciso Rodriguez a absolvit {coala Parsons de Design la New York. A colaborat cu Donna Karan [i a lucrat pentru Calvin Klein [i Cerruti. |n 1996, a creat rochia lui Caroline Bessette pentru nunta cu John Kennedy Jr., fapt care i-a pavat calea ctre celebritate. |nc din 2001, s-a concentrat asupra propriului brand. |n 2002 [i 2003 a fost desemnat “Cel mai bun designer al anului” \n materie de mod pentru femei de ctre “Council of Fashion Designers of America”.

Acompaniat de casa de parfumerie BPI, Rodriguez a hot`r~t a crea [i parfumuri.

povestea in color “Povestea «Narciso Rodriguez In Color» a \nceput \ntr-o sear` t~rzie de duminic`. Am \nceput s` experimentez f`c~nd colaje cu multe culori, juc~ndu-m` cu formele care sem`nau cu p`pu[ele de h~rtie sau femei \n miniatur`.

Am dat peste ceva care a devenit o surs` de inspira]ie pentru multe crea]ii \n care sunt incluse [i cele dou` arome extraordinare de parfumerie.”, poveste[te Rodriguez.

For her Narciso Rodriguez \[i dedic` parfumul “For Her” tuturor femeilor. "Acest parfum este la fel de mult o parte din mine [i munca mea ca orice rochie care a venit vreodat` de pe manechinele mele sau orice pantof pe care lam sculptat", spune Rodriguez.

Lansat` \n 2003, prima sa arom`, “Narciso Rodriguez For

Her”, a fost premiat` de dou` ori \n SUA cu premiul “Fragrance of the Year FiFi” - \n 2004 pentru Eau de toilette, [i \n 2006 pentru Eau de parfum. La baza parfumului exist` mosc în forma unui ulei pe care Rodriguez \l poart` ca un talisman. Foarte seduc`tor, “For Her In Color” \nv`luie corpul cu senza]ii sublime [i discrete. Senzualitatea clasicului “For Her” Eau de parfum merge [i mai departe: notele de ambr` se accentueaz` cu atigeri pre]ioase de vanilie, pe m`sur` ce se adaug` [i se \mprosp`teaz` acordurile lemnoase atent selec]ionate.

“Essence In Color” \ntruchipeaz` o rar` libertate a spiritului, printro senzualitate intim`. Str`lucirea plin` de lumin` a clasicului “Essence”- Eau de parfum este accentuat` prin notele de ambr` care se intensific` printr-o atingere de flori de tiare, \n timp ce senzualitatea moscului este rafinat` printr-o atingere de t`m~ie.

For him “Mai mult dec~t orice altceva,

este vorba despre esen]a misterului, nimic agresiv sau opulent, ceva ce este enigmatic. Cu “For Him”, inten]ia mea a fost s` creez o arom` cu o identitate care este destul de puternic` ca s` surprind` [i s` seduc`, ceva ce nu po]i ignora. C~nd o por]i sau o miro[i - fie c` este, fie c` nu este pe gustul t`u, nu te po]i ab]ine.”, spune Rodriguez despre parfumul “For Him”.

B`rbatul “For Him” este complex, carismatic [i dinamic. Aromele pentru b`rba]i trebuie s` fie arome inteligente, dup` cum spunea creatorul, pentru c` b`rba]ii din ziua de ast`zi sunt, peste toate celelalte, [i inteligen]i.

Inima [i sursa de inspira]ie pentru aroma masculin` “For him” sunt semn`tura olfactiv` a lui Narciso Rodriguez: exoticul ulei de mosc egiptean. Moscul \mbr`]i[eaz` dualitatea masculinit`]ii: brut [i natural, puternic [i sexy.

Roxana Bichi[

Stop to shop 71

Grupaj foto pus la dispozi]ie de Kendra

about…

Story oF...

Marie ]i Pierre

curie Iubire pe altarul [tiin]ei familia Curie.

Min]i luminate.

Excelen]i oameni de [tiin]`.

Dou` Premii Nobel. o via]` dedicat` cercet`rii. {tiin]a i-a adus \mpreun` [i i-a ]inut uni]i, iar ei au f`cut istorie.

72 Stop to shop

Povestea lor \ncepe cu drumul pe care Manya Sklodowska \l face c`tre Paris \n 1891. Elev` briliant`, ea nu \[i poate continua studiile \n Polonia din cauz` c` universit`]ile nu admiteau femei.

Astfel, Manya decide s` \[i urmeze sora [i pleac` \n Fran]a.

Destina]ia: Sorbona. |[i schimb` numele din Manya \n Marie. La \nceput, st` cu sora sa, \ns` odat` ce aceasta se m`rit` cu un polonez activist, Marie reconsider` convie]uirea cu cei doi.

Urmeaz` sfatul tat`lui s`u, acela de a evita cercurile activi[tilor polonezi afla]i \n exil la Paris, pentru a nu-[i periclita viitorul. Se mut` \n Cartierul Latin.

Ca \n orice poveste clasic` a unui str`in departe de meleagurile natale, Marie cunoa[te s`r`cia [i chinul, totul pentru a

putea studia la cel mai \nalt nivel.

Dorea s` \[i asigure un viitor. To]i colegii s`i aveau acela[i ]el, dar nimeni nu avea s` b`nuiasc` la acel moment c~t de m`re] avea s` fie viitorul ei. Ea care, pentru a se \nc`lzi c~nd termometrul sc`dea \ngrozitor, trebuia s` se \mbrace cu toate hainele pe care le avea. Ea care a le[inat din cauz` c` uita s` m`n~nce, absorbit` fiind de studiu. {i asta \ntruc~t dorea ca fiecare lacun` s` fie redresat`, iar \n timp excelen]a s` fie atins`.

Eforturile i-au fost r`spl`tite. A terminat studiile \n fizic`, lu~ndu[i diploma \n vara lui 1893. Pentru c` nu avea bani suficien]i, nu a reu[it s` ob]in` [i diploma \n matematic`. |ns`, ajutat` de c~]iva cercet`tori care i-au intuit capacit`]ile, a primit o burs`. Mai

Story oF... mult, este delegat` de c`tre “Society for the Encouragement of National Industry” s` realizeze un studiu referitor la propriet`]ile magnetice [i chimice ale o]elului.

Astfel c` apare nevoia iminent` de a g`si un laborator, pentru a-[i putea duce la \ndeplinire sarcina.

ce [tiin]a a unit, omul s` nu despart` C`utarea spa]iului de laborator a f`cut ca via]a ei s` se schimbe radical [i odat` cu ea \ntregul curs al [tiin]ei. |n prim`vara lui 1894, Marie Sklodowska \i spune unei cuno[tin]e care \i era nevoia. Profesorul \i propune imediat s` \i prezinte un coleg deal s`u, Pierre Curie, care ar putea s` o ajute. Curie, care f`cuse cercet`ri de pionierat \n magnetism, era [eful de laborator la “Municipal School of Industrial Physics and Chemistry” din Paris.

F`r` a fi con[tient de faptul c` facilit`]ile laboratorului lui Pierre nu erau chiar adecvate, insist` ca cei doi s` se cunoasc` [i s` discute problema. Acesta avea s` povesteasc` mai t~rziu despre momentul \nt~lnirii dintre Pierre [i Marie: “Am observat imediat expresia grav` [i bl~nd` de pe fa]a lui, dar [i un anumit abandon \n atitudine, ce l`sa s` se vad` c~t de vis`tor devenise.”

Marie era nemul]umit` de condi]iile rudimentare din laboratorul lui Pierre, \ns` \ncepuse s` tr`iasc` noi sentimente. F`r` a-[i fi propus, cei doi transformaser` o rela]ie de respect \ntr-una de iubire. Pierre avea totul, mai pu]in

iubirea. Cu zece ani mai mare dec~t ea, el pierduse \n fa]a mor]ii o partener` de via]`. Toate femeile pe care le \nt~lnise de la acel moment dramatic nu \i \mp`rt`[iser` pasiunea pentru cea mai mare iubire din via]a lui: [tiin]a. Astfel c`, \ncepuse s` nu mai spere. Dar via]a i-a d`ruit-o pe Marie. O femeie at~t de dedicat` [tiin]ei, \nc~t nici lui nu \i venea a crede. |ntre timp, Marie \[i ia [i licen]a \n matematic`, \n vara lui 1894, [i decide s` plece \ntr-o vacan]`, \n ]ara natal`. |nc` nu [tia dac` se va re\ntoarce \n Fran]a. Dar, scrisorile pline de iubire din partea lui Pierre au determinat-o s` ia decizia de a-[i continua studiile de doctorat la Paris.

Legat` de ]ara natal`, c~nd a primit cererea \n c`s`torie din

partea lui Pierre, a avut un moment de ezitare, c`ci: “ar fi \nsemnat s` \mi abandonez ]ara [i familia.” Iubirea a \nvins [i \n iulie 1895, \ntr-o ceremonie c~t se poate de simpl`, cei doi \[i unesc destinele. At~t de simplu a fost totul, \nc~t nici m`car nu au f`cut schimb de verighete, iar Marie, \n loc de rochie de mireas`, a purtat un costum albastru-\nchis, care mai apoi a fost folosit, ani la r~nd, pe post de vestimenta]ie de laborator.

Ambi]iile ei erau mari. Astfel, cu ajutorul lui Gabriel Lippmann, coordonatorul tezei sale de doctorat, \ncepe a folosi laboratorul acestuia [i g`se[te resurse de sprijin. Lucreaz` asiduu al`turi de so]ul s`u. “Munca ne-a unit at~t de mult, \nc~t am~ndoi eram ferm convin[i c` niciunul nu \[i va putea g`si un partener de via]` mai bun.”, spunea Marie despre acea perioad`.

Dup` ce a g`sit un laborator pe gustul s`u, \n timp ce se ocupa de doctorat, a avut grij` s` \l determine pe Pierre sa urmeze acest drum. De[i so]ul s`u realizase cercet`ri importante \n multe domenii \n cei peste 15 ani de munc`, nu reu[ise a-[i lua doctoratul. Acum era momentul!

Marie insist` ca el s` \[i publice cercet`rile despre magnetism [i \n 1895 Pierre ob]ine diploma, fiind imediat promovat \n func]ia de profesor.

{i au f`cut istorie Via]a lor avea un unic zeu: [tiin]a. Este adev`rat c` ceva 

Stop to shop 73

Story oF...

a reu[it s` \i abat` pu]in de la dedica]ia suprem`: na[terea primului copil – Irène, \n 1897.

Micu]a a fost adus` pe lume chiar de tat`l lui Pierre, medic de profesie. Imediat dup` fericitul moment, \ns`, mama lui Pierre moare, iar bunicul Curie se mut` cu cei doi tineri p`rin]i [i cu a sa nepoat`. Marie descoper` \n socrul s`u d`daca ideal`, astfel c` \[i reia munca de laborator. Ea avea s` povesteasc`: “Devenise o problem` modul \n care reu[eam eu s` am grij` de micu]` [i de cas` f`r` a abandona munca [tiin]ific`. O astfel de renun]are ar fi fost dureroas` pentru mine, iar so]ul meu nici nu se g~ndea la ea… Deci, aceast` unire a familiilor noastre mi-a fost de mare ajutor ca eu s`-mi \ndeplinesc obliga]iile.”. A doua lor fiic`, Eve, s-a n`scut \n 1904.

74 Stop to shop

Cei doi Curie aveau acum dou` mari obliga]ii: a fi p`rin]i [i a fi oameni de [tiin]`. P`strau leg`turi str~nse cu fratele lui Pierre, Jacques.

Socializau frecvent cu al]i oameni de [tiin]`, pe care \i invitau la re[edin]a lor din Rue Kellerman ori \n gr`dina casei – fie c` le erau colegi sau studen]i. “|n acest mediu lini[tit, \ntr-un regim de via]` organizat, am reu[it noi s` realiz`m munca noastr`, munc` \nceput` \n 1897 [i care a durat mul]i ani.”, spunea Marie. Tot ea avea s` adauge la un moment dat: “Eu [i so]ul meu am fost at~t de uni]i de iubirea noastr` [i de munca \n comun, \nc~t ne-am petrecut aproape tot timpul \mpreun`”. Era cunoscut faptul c` cei doi munceau asiduu ziua \n laborator, pentru ca seara s` \[i continue studiile acas`, citind enorm [i document~nd-se ori discut~nd asupra muncii lor.

Dar ea avea s` nu ierte niciodat` Fran]ei faptul c` nu i-a re-

cunoscut so]ului s`u meritele [i nu i-a acordat onorurile pentru munca de cercetare. Dup` moartea lui tragic` \ntr-un accident de ma[in`, \n 1906, [i-a dedicat tot restul vie]ii s` dezvolte un laborator \n Paris, care s` fie demn de memoria celui care a fost Pierre Curie.

Cei doi r`m~n \n istorie pentru munca depus` \n descoperirea radioactivit`]ii, fapt care le-a adus Premiul Nobel \n 1903.

Marie a continuat munca [i dup` moartea so]ului s`u, ob]in~nd al doilea Nobel pentru cercet`rile \n chimie, devenind prima femei profesor la Sorbona [i prima persoan` care a ob]inut dou` Nobel.

Marie Curie a murit \n 1934.

Albert Einstein spunea: "Marie Curie a fost singura persoan`, dintre toate cele celebrate, pe care faima nu a putut s` o corup`.”.

Roxana Bichi[

CariEr+

Psihopa\ii de la serviciu SAU CINE SUNT EI?

|

Corina Mih`ilescu Specialist Resurse Umane

76 Stop to shop

n ultimul deceniu s-a discutat foarte mult pe marginea acestui subiect, s-au scris c`r]i, s-au f`cut studii psihologice, demografice. Conform celor mai recente studii pe aceast` tem`, 1 din 25 de manageri este psihopat [i de cele mai multe ori este un b`rbat. Studiile recente arat` c` tot mai mul]i oameni sufer` de tulburari psihopate.

Te-ai \ntrebat vreodat` dac` colegul t`u este [i el un psihopat?

Daca da, atunci cu at~t mai mult te invit s` cite[ti acest articol.

Mai \nt~i de toate, \]i propun s` definim acest termen – deci cine este un psihopat? Un psihopat este orice persoan` al c`rei comportament este anormal sau antisocial, \n termeni de

tulbur`ri de afectivitate, caracterizat de comportamente neadecvate la mediu. Desigur, nu po]i atribui cu u[urin]` aceast` caracteristic` de personalitate unei persoane, mai ales \ntr-un timp relativ scurt. Ci, persoana suspectat` ar trebui studiat` din punct de vedere comportamental pe o perioad` mai lung`.

cine sunt ei sau cum \i recunoa[tem?

Este posibil ca la locul de munc` s` \nt~lne[ti psihopa]i suficient de socializa]i, mai ales c` oamenii petrec mult timp la locul de munc`. Cercet`torii sus]in c` astfel de persoane sunt un pic mai concentrate asupra carierei

CariEr+ Comportamentul lor impulsiv [i iresponsabil de cele mai multe ori \i face a fi incapabili s` \[i pl`teasc` la timp datoriile sau s` fie statornici la locul de munc`, de exemplu. lor, iar arogan]a pe care o manifest` \i ajut` s` urce mai u[or [i mai repede pe scara succesului.

De obicei, apar ca ni[te persoane carismatice, sunt fermec`tori, tind s` se manifeste cu m~nie atunci c~nd ceva nu le convine [i sunt mereu gata de a primi laude pentru realiz`rile colegilor. De asemenea, s-a constatat c` mai ales persoanele de succes din mediul de afaceri [i financiar au c~teva tr`s`turi de pshiopatie.

a c창[tiga pe spinarea altora Ceea ce a fost studiat [i confirmat astfel este faptul c` psihopa]ii sunt foarte concentra]i \n

atingerea scopurilor personale.

Ei nu manifest` niciodat` sentimente de vinov`]ie sau de regret pentru orice prejudiciu ar putea cauza celorlal]i, \n schimb pretind c` se comport` \ntr-un mod exemplar. Ei func]ioneaz` f`r` a[i face griji fa]` de sentimentele celorlal]i. |n mod curent, psihopa]ii \[i caut` scuze pentru comportamentul lor nes`buit [i imoral, d~nd vina pe al]ii. Foarte rar \nva]` din gre[elile lor [i au dificult`]i \n a-[i st`p~ni impulsurile.

La prima vedere fermec`tori, psihopa]ii fac de obicei o prim` impresie bun` [i arat` o normalitate remarcabil`, ceea ce contrazice natura lor insensibil` [i dispre]uitoare. Problema lor se

Este posibil ca la locul de munc` s` \nt창lne[ti psihopa]i suficient de socializa]i, mai ales c` oamenii petrec mult timp la locul de munc`.

Stop to shop 77

CariEr+ extinde la frecven]a cu care recurg la minciun`, disponibilitatea de a \n[ela [i de a manipula lucruri sau persoane, totul pentru c~[tigul personal.

ascunse cu grij` – sentimente [i emo]ii Pentru un psihopat tipic, sentmentele au un efect de mic` ad~ncime. Cum ar fi modul lor general de a se implica – acesta este portretizat de m~ndria pur` de a ar`ta prietenie [i deschidere celor din jurul lor, pentru

propriul beneficiu, desigur. Uneori ar putea fi [i faptul c` emo]iile afi[ate nu transmit emo]iile pe care le tr`ie[te de fapt. Un alt mod de identificare a unui psihopat ar putea fi tendin]a lor de a afi[a emo]ii autentice, reale, tendin]` care, de cele mai multe ori, este de moment [i caracterizat` printr-un comportament rece. Comportamentul lor impulsiv [i iresponsabil de cele mai multe ori \i face a fi incapabili s` \[i pl`teasc` la timp datoriile sau s` fie statornici la locul de munc`, de exemplu.

Te-ai \ntrebat vreodat` dac` colegul t`u este [i el un psihopat?

Cum putem lucra cu ei?

Deci, s spunem c exist cineva la birou, pe care l-ai suspectat de un astfel de comportament, ai bifat toate csu]ele din checklist [i, \n mod evident, trebuie s gse[ti o cale de a lucra cu el.

Deci, ce faci?

• Limiteaz-]i rela]iile cu el/ea la minimul absolut; • Pstreaz distan]a atunci cnd v afla]i \n „cu[c”; • Asigur-te c e[ti bine pregtit [i documenteaz fiecare incident; • Asigur-te c nu e[ti singur \n toat povestea asta, escaladeaz dac este cazul; • Asigur-te c ai op]iunea nuclear ca un back-up; • {i asigur-te c este bine „hrnit”. Psihopa]ii au propria agend: \n cazul \n care au un stomac plin, nu va fi interesat de tine.

78 Stop to shop

Stop to Shop Elvira Deatcu este o actri\` apreciat` ]i iubit` de public.

De]i ]i-a dorit s` fie [nv`\`toare, Elvira a urmat drumul actoriei, iar pasiunea, dedicarea ]i talentul s`u [i sunt r`spl`tite prin rolurile de excep\ie pe care le-a primit de-a lungul carierei sale. {n facultate, nume mari precum Mircea albulescu, Florin Zamfirescu, adrian Pintea, olga tudorache i-au fost profesori. Ulterior, mare parte dintre ace]tia i-au fost colegi de platou.

Rela\ia cu televiziunea a [nceput s` devin` una foarte str@ns` datorit` colabor`rii cu acas` tV ]i Pro tV. {n prezent, face parte din distribu\ia serialului de succes „Pariu cu via\a�, care poate fi urm`rit [n fiecare luni, la ProtV.

elvira Deatcu, o rela]ie matur` cu shopping-ul

Stop to shop 79

Stop to Shop |n via]a de zi cu zi, Elvira este so]ie [i mam` a doi copii, \ns` mai presus de toate este femeie. Pentru c` apari]iile sale \n afara scenei [i micului ecran sunt mereu unele deosebite, am \ncercat s` afl`m care este rela]ia sa cu shopping-ul, marea pasiune a multor doamne [i domni[oare.

De când au ap`rut cei mici, sunt mai mult pe grab`, de cele mai multe ori cump`r f`r` s` mai probez, dar, sincer, nu suf`r pentru asta! românia, locul cel mai prielnic pentru cump`r`turi

Acum, eu [i so]ul meu mergem separat, întotdeauna pe fug`, la shopping.

Pân` s` vin` copiii pe lume, mersul la cump`r`turi era a[a, un r`sf`].

80 Stop to shop

„Recunosc cu m~na pe inim` c` nu sunt un mare fan al cump`r`turilor. Dar, cum e necesar, mai ales c~nd e[ti [i femeie [i mam` a doi copii, am ajuns, \n timp, s` m` obi[nuiesc cu ideea c` trebuie s` merg la shopping, s` am magazinele mele preferate, fie c` sunt \n Rom~nia, fie c` sunt \n alte ]`ri.

De regul`, pentru c` \n vacan]e m` dedic...vacan]elor, Rom~nia r`m~ne locul cel mai prielnic pentru cump`r`turi. Am c~teva magazine de suflet, pe care le iubesc [i \n care intru, de fiecare dat`, cu pl`cere.

De exemplu, atunci când mergem cu cei mici la cump`r`turi orice corvoad` se transform` \ntr-o mare pl`cere, pentru

Stop to Shop c` ei sunt foarte haio[i. Cel mare, Luca, a început s` fie preocupat de felul în care se îmbrac` [i nu prea mai conteaz` p`rerea noastr`. Îi plac p`l`riile [i e[arfele, pe care le [i g`se[te în Zara, H&M sau Massimo Dutti [i avem "confrunt`ri" la cas` pe tema asta!

Mezinul, Filip, nu-[i dore[te decât trenule]e [i lego-uri, dar... orice lucru pe care-l îmbrac` fratele lui trebuie s` fie [i al lui!

Dac` e vorba de [ose]ele [i tricouri, e acceptabil (financiar) pentru noi; dar el vrea [i cizme [i hain` de piele la fel! Noi, adul]ii, renun]`m aproape de fiecare dat`, pentru c` suntem epuiza]i!

}inutele casual, eterna iubire Acum, eu [i so]ul meu mergem separat, întotdeauna pe fug`, la shoppping. P~n` s` vin` copiii pe lume, mersul la cump`r`turi era a[a, un r`sf`]. Intram \n magazinele din Centrul Vechi, pe Bl`nari sau {elari erau c~teva magazine mici, de familie, pline de minuni, fie c` sunt p`l`rii, e[arfe sau bijuterii vechi. |mi plac foarte mult [i magazinele din Sibiu, din pia]a veche a ora[ului sau cele din Bra[ov, din aceea[i zon` - cea veche.

Sunt c~teva ora[e \n ]ara noastr` unde, dac` cau]i, g`se[ti tot ce-]i dore[te inima.

M` ajut`, probabil, [i faptul c` mi-au pl`cut mereu hainele casual, ]inutele pe care s` le

po]i purta \ntreaga zi. |n plus, o zi de shopping se \ncheia \ntotdeauna cu o cafea de relaxare.

Acum, de c~nd au ap`rut cei mici, sunt mai mult pe grab`, de cele mai multe ori cump`r f`r` s` mai probez, dar, sincer, nu suf`r pentru asta!

Eu am noroc, totu[i, c` atunci când e vorba de un eveniment exist` ni[te oameni dr`gu]i [i talenta]i care m` ajut`, precum PNK sau Doina Levintza. {i le mul]umesc!”

Text: Roxana Bichi[ Foto: Paul Diaconu

De regul`, pentru c` \n vacan]e m` dedic... vacan]elor, România r`mâne locul cel mai prielnic pentru cump`r`turi. Am câteva magazine de suflet, pe care le iubesc [i \n care intru, de fiecare dat`, cu pl`cere.

Stop to shop 81

diSCovEr thE world

istoria romei (ii)

“Vre\i s` ]ti\i dac` o \ar` e bine condus` ]i are bune moravuri? asculta\i-i muzica!”

confucius

82 Stop to shop

diSCovEr thE world Povestea acestui fabulos ora[ \nglobeaz` sute de mici istorioare, astfel c` traseul pe care l-am urmat a p`truns \ntr-o lume a legendelor, amprentat` de-a lungul timpului de cei care au tr`it acele vremuri. Mit, adev`r [i controvers`. Toate laolalt` formeaz` cea mai frumoas` perioad` a Romei Antice.

E drept, suntem atra[i de tot ceea ce \nseamn` leg`turi de s~nge, \ns`, deta[~ndu-ne un pic [i privind \n esen]`, vom descoperi pas cu pas c` istoria nu \nseamn` numai ce \nv`]`m la [coal`, ci ea reprezint` un mod de via]` real, trecut` prin filtrul celui mai profund sentiment uman: dragostea!

Pater familias Ca [i \n zilele noastre, \n Roma Antica rolul b`rbatului \n familie era unul foarte important, at~t pentru siguran]` c~t [i pentru tot ceea ce \nseamn` no]iunea de familie \n sine. Practic, b`rbatul a fost [i este “st~lpul familiei”. |nc` de la început rolul principal din societatea roman` îl juca b`rbatul, care avea for]a necesar` s` munceasc` la câmp pentru familie [i s` se lupte pentru ]ara sa. |n schimb, femeia avea un statut distinct, rolul ei fiind aproape nesemnificativ \n raport cu b`rbatul: era fiic`, so]ie [i mam`. Astfel c` tat`l s`u sau so]ul erau considera]i st`pânii ei. |n cazul \n care r`mânea orfan` intra automat sub tutela fratelui. Mai apoi, c`s`toria schimba autoritatea tat`lui cu cea a so]ului. Cu toate

astea, femeia nu era dispre]uit` [i izolat` în cas`, precum se \nt~mpla în Grecia, ci putea s` se ocupe de treburile gospod`re[ti sau de cump`r`turi. Mai mult dec~t at~t, singura munc` pe care o desf`[ura \n afara familiei era torsul lânii.

Muzica \n teatrul latin Cultura muzical` a Romei Antice era foarte important` pentru cet`]eni, iar \n mare parte aceasta era folosit` la marile s`rb`tori ale epocii. Muzicienii virtuozi sau renumi]i erau extrem

de aprecia]i [i asculta]i, iar ace[tia, la r~ndul lor, ad`ugau interpret`rii momente umoristice, pentru diversificarea programului artistic. Trebuie spus c` ace[ti interpre]i duceau un trai \mbel[ugat [i boem, \mprejmui]i numai de petreceri [i diverse serb`ri. Mai mult, \n teatrele romane [i \n amfiteatre, se jucau adeseori comediile \n stilul grec. Printre autorii consacra]i ai vremii se num`rau Plaut [i Teren]iu. |n felul acesta, cultura muzical` avea un rol transcendental \n operele teatrale.

Atunci c~nd s-a fondat 

Stop to shop 83

diSCovEr thE world

Roma s-a prosdus o mi[care cultural-muzical` de mare amploare, protagonizat` de actori de origine etrusc`, care dansau pe ritmul unor tibii (specie de aulos). Ace[tia \ncearcau s` copieze arta dansului, la care adaugau [i muzic` vocal`. Noii arti[ti forma]i se numeau histrioni, adic` dansatori. |n zilele noastre, \ns`, \n afar` de un fragment dintr-o comedie a lui Teren]iu, nu s-a p`strat nimic din acest gen de muzic`. |n ceea ce prive[te instrumentele muzicale, cele mai utilizate proveneau de la popoarele Antichit`]ii. Cele mai cunoscute erau lira [i cithara. Primul arat` precum o harp`, dar de dimensiuni mai mici.

Azi, \ns`, muzica italian` este foarte apreciat` la nivel mondial, n`sc~nd numero[i arti[ti de renume. Mai mult dec~t at~t, \n Roma, de-a lungul timpului, au avut loc numeroase

84 Stop to shop

concerte, \n loca]ii strategic alese, pline de istorie, precum Fontani de Trevi sau Colloseum.

Tot \n aceste loca]ii se organizeaz` anual diverse activit`]i pe teme culturale [i nu numai, care s` aduc` aminte de vremurile str`vechi.

legenda gladiatorilor Gladiatorii erau lupt`tori, care proveneau din rândul prizonierilor de r`zboi, care luptau pân` la moarte, f`r` nicio con[tiin]`. Nicicum celebrii gladiatori nu sunt o proiec]ie fantezist` a Romei Antice, ci se pare c` au fost “\mprumuta]i” de la greci sau etrusci.

De exemplu, obiceiul de a strangula prizonierii [i sclavii pe mormântul unui înalt personaj pentru a-i cinsti memoria era, de altfel, un obicei etrusc.

Totodat`, etrusc era [i obiceiul barbar de a pune, cu ocazia

funeraliilor, câ]iva sclavi s` se lupte între ei pân` la exterminare. Din anul 105 î.e.n., Senatul a fost for]at s` catalogheze aceste lupte ca fiind spectacole publice oficiale, distractive, f`r` un sens religios-funerar. Pentru a le oficializa, Senatul a motivat aceast` alegere extrem de simplu: luptele de gladiatori vor m`ri curajul oamenilor s` practice exerci]iile militare. {i, pentru mai mult` \ncurajare, \mp`ra]i precum Titus, Hadrian, Caligula sau Commodus coborau deseori s` lupte în aren`. Cert este c`, de fapt, luptele de gladiatori n-au f`cut decât s` le sporeasc` celor care luau parte cruzimea [i instinctele criminale. Gladiatorii erau selectiona]i din rândurile criminalilor condamna]i la moarte sau la munc` silnic`. Ace[tia erau între]inu]i [i instrui]i în [coli speciale de gladiatori. |n acele timpuri, un proprietar al unei

diSCovEr thE world mare imperiu al epocii \n care a tr`it. Timp de trei ani, Spartacus a str`b`tut de dou` ori toat` Italia, cucerind vastele legiuni imperiale, iar de nou` ori a adus Cet`]ii Eterne o umilin]` crunt`, cum nu mai v`zuse de la r`zboaiele cu Hannibal. Faptele sale [i personalitatea lui au fost invocate de-a lungul istoriei al`turi de marii cuceritori ai trecutului. Chiar [i Cezar \i recunoa[te meritele, iar trei secole mai t~rziu de la moartea sa, \mp`ratul Maximinus Trax va face un titlu de glorie \n memoria sa. asemenea [coli putea de]ine pân` la 300 de perechi de gladiatori. Cu toate astea, luptele au fost interzise de împ`ratul Honorius în anul 404 e.n.

spartacus – omul de fier Au fost numeroase controverse legate de originile celui care a r`mas \n istorie sub numele de Spartacus Tracul. Documentele \l prezint` ca pe un r`zboinic de vi]` nobil` al Tribului Medilor, originar din sudul Dunarii. Pu]ine povestiri culese din antichitate pot egala \nt~mplarea plin` de intensitate [i dramatism a sclavului care a f`cut s` \ngenuncheze cel mai

roma la cei 2764 de ani Pe data de 21 aprilie 2011 Roma a \mplinit 2.764 de ani de la \nfiin]are. De altfel, o zi extrem de important` pentru \ntreaga Italie. |n aceast` zi, locuitorii se preg`tesc intens [i \mpodobesc u[ile muzeelor [i edificiilor publice importante cu flori. |n acela[i timp, au loc o mul]ime de evenimente specifice, cu iz tradi]ional, ce implic` [i o procesiune a gladiatorilor, senatorilor [i a altor eroi din istorie.

Trebuie spus c` vizitarea tuturor muzeelor \n perioada de s`rb`toare, precum [i a altor atrac]ii arheologice, este liber`.

Elena Dumitru

adev`ruri legate de Spartacus



Legenda spune c` \naintea ultimei sale b`t`lii, acesta [i-ar fi omor~t calul, ar`t~ndu-le celor care \l urmau, c` singurele lor op]iuni viabile sunt victoria sau moartea.



Imaginea lui a fost folosit` de-a lungul timpului de liderii comuni[ti, pentru a promova ideea creatorului primului stat al celor asupri]i.

Mai mult, filosoful Karl Marx, \mpreun` cu scriitorii comuni[ti ai epocii, l-au declarat „cel mai bun exemplu pe care istoria \l poate da”.



Uniunea Sovietic` a deschis, \n memoria sa, o competi]ie sportiv`, numit` Spartakiada, competi]ie asem`n`toare Jocurilor Olimpice.



Bulversantul regizor Stanley Kubrick a regizat \n 1960 una dintre capodoperele cinematografice din toate timpurile, “Spartacus”, inspirat totodat` din via]a legendarului Spartacus. Cu toate astea, anul trecut, filmul “Spartacus: Nisip \ns~ngerat”, regizat de Rock Jacobson, nu a trecut neobservat, criticii catalog~ndu-l ca fiind un film “excep]ional”.

Stop to shop 85

FlavourS

adonis cocktail ingrediente: 7/10 dry sherry, 3/10 vermuth ro[u, coaj` de portocal` ras`, c~teva pic`turi de Orange Bitter

sicilian| ingrediente (2 por]ii):

mod de preparare:

1 v~n`t` mic` 1 ceap` mic` ro[ii m`sline verzi – f`r` s~mburi 1 ardei gras c~]iva capperi 2 morcovi mici 1 tulpin` de ]elin` 2-3 linguri de ulei 1 lingur` de o]et de vin alb 1 linguri]` de zah`r sare

Se pr`je[te \n ulei ardeiul t`iat p`trate, cu o latur` de aproximativ 2 cm. |n momentul c~nd s-a \nmuiat se scoate [i se a[eaz` separat. |n acest timp se fierb \n ap` cu sare morcovii [i ]elina, iar c~nd sunt gata se scurg [i se adaug` peste ardei. Apoi, se pr`je[te v~n`ta t`iat` cuburi, dup` ce a fost l`sat` \n sare s` piard` lichid, apoi sp`lat` [i stoars`. Se coace ceapa \n ap` (t`iat` \n buc`]i mai mari) [i se adaug` peste \ntreaga compozi]ie \mpreun` cu m`slinele [i capperi. Se fierb ro[iile ca un sos normal. Dac` folosi]i ro[ii proaspete atunci trebuie s` le op`ri]i, s` le cur`]a]i de coaj` [i s` le pasa]i. Peste sos se adaug` o linguri]` de zah`r, sare [i o lingur` de o]et. Se las` s` se evapore o]etul [i se adaug` sosul dulce-acri[or peste restul ingredientelor. Se pr`je[te pu]in pesmet sau miez de p~ine veche [i se presar` peste caponatina.

Timp de preparare: 30 de minute

Complexitate: redus`

86 Stop to shop

Toate ingredientele se amestec` cu ghea]` \n cristale \ntr-un mixing glass [i, dup` ce s-a amestecat totul, se toarn` \n pahar, filtrat cu strainerul. Se aromatizeaz` cu coaj` de portocal` ras` [i se serve[te la circa 10 minute dup` preparare.

Timp de lucru: 10 de minute

Complexitate: redus`

pont: Aceast` b`utur` a ap`rut \n anii '50.

Reprezint` unul dintre primele cocktailuri pe baz` de vin, folosite ca aperitiv. Numele s`u provine de la zeul grec Adonis, sinonim cu frumuse]ea [i subliniaz` caracteristicile acestui amestec.

Rubric` realizat` de Elena Dumitru

Caponatina

mod de preparare:

horoSCop

|n pas cu... berbec

Rac

21 martie - 20 aprilie

22 iunie - 22 iulie

Trebuie s` [ti]i c` Berbecii sunt pu]in înclina]i spre excentricitate, sunt destul de îndr`zne]i, provocatori [i au o mare capacitate de seduc]ie. Ace[tia [tiu cu siguran]` cum s`-[i scoat` în eviden]` avantajele fizice, iar acest lucru \i va determina s`-[i aleag` o ]inut` perfect`, când vine vorba de un eveniment.

Nu vor epata, dar nici nu vor trece neobserva]i.

Cei n`scu]i sub acest semn zodiacal sunt extrem de sensibili, tocmai de aceea acord` hainelor o aten]ie deosebit`. Sunt în permanen]` în c`utarea unui stil care s`-i pun` \n valoare a[a cum sunt: naturali, spontani [i delica]i. Uneori, au tendin]a de a evada în trecut [i \n felul acesta în garderoba lor mai putem g`si c~te ceva nou, \mpletit cu ceva vechi.

Taur

Leu

21 aprilie - 21 mai

23 iulie - 22 august

Taurii dau dovad` de un spirit pragmatic ie[it din comun, chiar [i atunci când vorbim despre cump`rarea hainelor. Imediat \[i dau seama, la prima vedere, dac` un anumit tip de haine sunt potrivite sau nu, [i nu z`bovesc mult înainte s` cumpere.

Totu[i, vor fi tenta]i s` opteze pentru nuan]e de galben [i roz sau culori sobre, precum maro sau negru.

Nativii Leu nu vor ezita s`-[i exprime caracterul puternic prin intermediul hainelor. |n egal` m`sur`, femeile Leu nu vor purta haine care s` le fac` nesigure pe ele. Totodat`, sunt atra[i de hainele simple, într-o culoare uni, dar nu ezit` s` poarte accesorii care s` stârneasc` admira]ia celor din jur.

gemeni

fecioar`

22 mai - 21 iunie

23 august - 21 septembrie

Nu sunt deloc preten]io[i în ceea ce prive[te stilul vestimentar [i nu se vor îmbr`ca în tendin]e la diverse ocazii speciale. Originali, le place s` ias` în eviden]`, combin~nd cele mai ciudate stiluri vestimentare. Nativii acestei zodii pot fi considera]i ni[te trend-setteri în mod`, pentru c` [tiu s` pun` cel mai bine în relief o ]inut`, numai prin gra]ie [i rafinament.

Fiind persoane care se adapteaz` cu greu schimb`rilor, nu \[i vor exprima aproape niciodat` preferin]ele \n materie de îmbr`c`minte. Stilul vestimentar se compune de multe ori din obiecte vestimentare în care nu se eviden]iaz` cu nimic. Ace[tia se vor \mbr`ca destul de corect [i vor adopta o elegan]` rafinat`, lipsit` de excentricit`]i. Vor prefera albastru, pe care îl vom reg`si din abunden]` \n garderoba lor.

88 Stop to shop

horoSCop

tendin]ele balan]`

Capricorn

22 septembrie - 22 octombrie

21 decembrie - 19 ianuarie

Ace[ti nativi au tendin]a de a purta îmbr`c`mintea pe post de scut. Prefer` hainele lejere, largi, care s` nu vorbesc` despre ei [i despre felul în care se simt în ziua respectiv`. În schimb, \n momentul când se simt ferici]i [i împlini]i, aleg o ]inut` care le pune în eviden]` silueta. Dac` vor radia de bucurie, vor ar`ta pur [i simplu extraordinar!

Fiind persoane foarte calculate, nu aleg [i nu cump`r` nimic f`r` s` chibzuiasc` în prealabil. În concep]ia lor, hainele în culori tari precum portocaliul sau verdele, suplinesc cu succes orice machiaj sau accesoriu. De foarte mare importan]` pentru ei este lenjeria intim`, pentru c` o astfel de pies` \i va face s` se simt` senzuali [i atr`g`tori.

Scorpion

V`rs`tor

23 octombrie - 21 noiembrie

20 ianuarie - 18 februarie

Scorpionul este admirat pentru spiritul s`u nonconformist. Nu sunt deloc adep]ii unei vestimenta]ii clasice, modernul constituind ve[nic o surs` de inspira]ie pentru ei. Vor avea tendin]a s` epateze, încercând s` ]in` pasul cu moda. Vor fi tenta]i s` uite c` trendurile vin [i pleac`. Din dorin]a de a ie[i în eviden]`, e foarte posibil s` nu aib` \n vedere c` nu întotdeuna ceea ce se poart` avantajeaz`.

V`rs`torii au un spirit critic destul de dezvoltat atunci c~nd vine vorba de vestimenta]ie. |n egal` m`sur`, ador` ]inutele impecabile. Sunt u[or conservatori, iar stilul la care nu vor renun]a cu u[urin]` este tradi]ional. |n multe dintre cazuri sunt de p`rere c` mai este ceva de îmbun`t`]it în \nf`]i[area lor, [i de aceea vor c`uta ca ]inuta s` fie irepro[abil`.

S`get`tor

Pe[ti

22 noiembrie - 20 decembrie

19 februarie - 20 martie

Indiferent de vârsta pe care o au, prin stilul vestimentar abordat, nativii S`get`tor vor încerca s` arate mai tineri decât sunt. {i reu[esc foarte bine, pentru c` hainele purtate le vor pune \n valoare prospe]imea [i spiritul ludic. Prefer` culorile vesele, luminoase. Nimic nu le place mai mult decât o nou` achizi]ie de pantofi sau o geant` de calitate.

Instinctul înn`scut al persoanelor n`scute în zodia Pe[ti le ajut` s` preia din mod` exact acele am`nunte care le pun în valoare. Fie c` vorbim despre un material sau o culoare, nativii Pe[ti [tiu foarte bine c` aproape orice le vine bine, atât timp cât este purtat cu stil. {i, dac` vorbim de stil, atunci ei sunt cei mai potrivi]i.

Rubric` realizat` de Elena Dumitru

Stop to shop 89

Sensation

tEChNEwS

Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice

XL

smarthpone-ul de top al taiwanezilor de la hTc

Mobilul are un ecran generos de 4,7 inch, are 9,9 mm grosime [i este propulsat de un procesor dual-core de 1,5 gHz.

90 Stop to shop

d

eja reputatul produc`tor vine pe pia]` cu o nou` „nav` amiral�, cum se spune, adic` un model v~rf de gam`. HTC Sensation XL se al`tur` lui HTC Sensation XE \n linia smartphone-urilor de top ale companiei cu sistem Beats Audio integrat. Mobilul are un ecran generos de 4,7 inch, are 9,9 mm grosime [i este propulsat de un procesor dual-core de 1,5 GHz. Smartphone-ul cu Android include noile c`[ti u[oare urBeats, care se integreaz` \n profilul audio Beats de pe telefon iar telecomanda cu cablu le permite utilizatorilor s` pun` pauz`, s` avanseze sau s` revin` [i s` r`spund` unui apel \n timp ce ascult` o melodie. Utilizatorii pot s` trimit` prietenilor prin SMS, e-mail sau prin intermediul profilului de Facebook recomand`ri muzicale [i informa]ii despre piese. Pentru a seta alerta audio potrivit` unui ton de apel sau mesaj de la prieteni [i familie, se poate utiliza setarea de ajustare a

sunetelor pentru editarea unei melodie [i ad`ugarea ei la profilului prietenilor. Telefonul HTC Sensation XL integreaz` HTC Watch, serviciu care pune la dispozi]ia utilizatorilor o colec]ie cu ultimele apari]ii premium din zona filmelor [i a show-urilor TV. HTC Watch utilizeaz` o tehnologie progresiv` de download care face posibil` vizionarea videoclipurilor f`r` a a[tepta s` se termine desc`rcarea unui fi[ier foarte mare. Telefonul HTC Sensation XL are o camer` foto de 8 megapixeli, cu un obiectiv rapid, cu diafragm` cu deschidere mare, f/2.2, de 28 mm superangular [i sensor BSI pentru a cuprinde cadre mai largi \n fiecare imagine capturat` [i pentru rezultate mai bune \n condi]ii slabe de iluminare. Sensation XL este disponibil \n principalele pie]e din zona EMEA [i Asia \ncep~nd cu luna noiembrie. De asemenea, \n zona EMEA, HTC va oferi un pachet edi]ie limitat` care include edi]ia special` a c`[tilor Beats Solo.