Sumar
“ ” Nr. 111 - Decembrie 2011
81
8
Sunt shoppaholic`. De multe ori cump`ram haine [i regretam c` le-am luat, pentru c` nu mi se potriveau. Cu ajutorul lui Radu Mada, stilistul serialului „Pariu cu via]a”, am \nv`]at c`, \nainte s` cump`r ceva, trebuie s` \mi revizuiesc tot ce am \n [ifonier [i s` decid dac` merit` sau nu.
TeaTru/Film/carTe Recomand`rile noastre
18
Film reporTer
20
iNTerViu
30
FashioN archiTecTure
58
isToria BiJuTeriilor
68
s~N~TaTe
74
sTorY oF...
84
DesTiNa}ii
Director general Andreea Bqnicq andreea.banica@unireashop.ro
Director Publicitate [i V~nz`ri Ecaterina Utali ecaterina.utali@tycoon.com.ro 021.30.30.364, 0722.101.756
Director Crea]ie Cristian Scutelnicu cristian.scutelnicu@tycoon.com.ro 021.30.30.367, 0724.242.742
Redactor {ef Roxana Bichi[ Redactori: Elena Dumitru, Diana Rodan Foto: Valentin S., Dreamstime Revista editat` de:
Tycoon Media Press parte a grupului
„Melancholia” lui Lars von Trier De vorba cu {tefan B`nic`
Revolu]ia modei la Curtea Rusiei (II) Perlele, bijuteriile zeilor (III)
Adresa redac]iei: Unirea Shopping Center Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1, Bucure[ti Fax: 021.30.30.236
Celulele Stem [i viitorul
Shah Jahan [i Mumtaz Mahal Istoria Indiei (I) 2 Stop to shop
Tiraj: 10.000 exemplare Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq publica]ie fqrq acordul prealabil scris al Tycoon Media Press.
EditShop
În numele lui
“
Decembrie
(...)v` ur`m un Nou An spornic, cu multe \mpliniri [i cât mai multe sesiuni de shopping – reu[ite [i datorit` sfaturilor pe care le reg`si]i \n paginile revistei noastre .
4 Stop to shop
”
A mai trecut un an. Timpul a zburat de parc este acest Schumacher al universului, prezent pretutindeni [i vizibil niciunde. |ncotro se grbe[te numai el [tie. Are destina]ii diferite pentru fiecare dintre noi. Doar de cteva ori pe an acestea devin comune, a[a cum se \ntmpl de Crciun si Revelion. Odat ce \n calendar vedem Decembrie 25 [i 31, [tim c timpul a zburat ctre ceva frumos. Ctre momente unice alturi de cei dragi nou. Pentru c este din nou decembrie [i se apropie una dintre cele mai frumoase srbtori ale Cre[tinit]ii, \n numele \ntregii echipe Stop To Shop v doresc, dragii no[tri cititori, s v aduc Mo[ Crciun tot ceea ce a]i visat [i, de ce nu, chiar [i ceea ce nu a]i \ndrznit a v dori. Deoarece sfr[itul lui 2011 este aproape, noi, cei care lun de lun intrm \n via]a voastr, v urm un Nou An spornic, cu multe \mpliniri [i ct mai multe sesiuni de shopping – reu[ite [i datorit sfaturilor pe care le regsi]i \n paginile revistei noastre . Cu mult drag,
Roxana Bichi Redactor {ef
tEatru TeaTrul Bulandra anun}å...
{ngropa\i-m` pe dup` plint`!
strig`te [i [oapte dup` Ingmar Bergman
Regia: Andrei {erban Scenografia: Carmencita Brojboiu Light design: Sándor Maier, Andrei {erban Sound design: Zsolt Kerekes, Rezs Nagy Actori: Zsolt Bogdán, Anikó Peth[, Em[ke Kató, Imola Kézdi, Csilla Varga, Csilla Albert
Spectacol realizat prin Josef Weinberger Limited, Londra - cu acordul Ingmar Bergman Foundation.
6 Stop to shop
„Îmi place s` fac pariuri imposibile cu mine însumi. S` transpun pe scen` “Strig`te [i [oapte”, unul dintre filmelecult cele mai tulbur`toare din istoria cinematografului – iat` un risc pe care mi-l asum, ne[tiind unde va duce, ne[tiind dac` în teatru putem recrea experien]a de neegalat a filmului. Bergman repeta cu actri]ele sale înaintea film`rii. Încerc`m s` descoperim cum a început acest proiect. S` ne imagin`m cum fic]iunea filmului devine realitate, s` încerc`m s` p`trundem în misterul crea]iei unuia dintre cei mai mari regizori lucrând intim cu patru actri]e de excep]ie. Patru femei constituie nucleul pove[tii: Agnes, care e pe moarte, surorile ei, Karin [i Maria, care au venit s` stea cu ea, [i servitoarea Anna. Strig`tele [i [oaptele din titlu le apar]in acestor femei.” Andrei {erban
Regia: Yuri Kordonsky Scenografia: Nina Brumu[il` Actori: Marian Râlea, Mariana Mihu], Claudiu St`nescu, Andreea Bibiri, Vlad Oancea, Valentin Popescu, Profira Serafim, Taisia Orjehovschi, Sorin Flutur, Valdimir Purdel, Andrei Hu[uleac “Îngropa]i-m` pe dup` plint`” – este titlul cu sens metaforic al romanului [i spectacolului, ce compune dorin]a de iubire a omului care s-a sim]it frustrat în copil`rie sau în via]`, \n general. Piesa de teatru marcheaz` momente în care spectatorii pot reg`si pe calea tragi-comic`, sau pot sim]i frânturi din tumultul vie]ii contemporane. Mai mult, teatralizat f`r` efecte inutile pe drumul practicat de marii regizori ai “realismului magic“, spectacolul eman` emo]ie, provoac` la râs [i lacrim`, dar [i la gândire profund`. Este un spectacol \n adev`ratul sens al cuv~ntului, apropiat de sufletul oricui, ce trebuie vizionat neap`rat, stârnind for]` pentru ziua de mâine, prin bun` dispozi]ie, dar [i prin puterea emo]iei.
Pagin` realizat` de Elena Dumitru
TeaTrul OdeOn vå a{TeapTå Cu...
Foto: Istvan Biro
dup` romanul omonim de pavel Sanaev
Film
Premierele lunii decembrie Puss in Boots Regia: Chris Miller Cu: Antonio Banderas, Walt Dohrn, Zeus Mendoza Gen: Anima]ie, Aventuri, Comedie, Fantastic Premier` \n Rom~nia: 02.12.2011
Moneyball: arta de a \nvinge Regia: Bennett Miller Cu: Brad Pitt, Robin Wright, Jonah Hill, Chris Pratt Gen: Biografic, Dram`, Sport Premier` \n Rom~nia: 02.12.2011
De noul an Regia: Garry Marshall Cu: Robert de Niro, Ashton Kutcher, Michelle Pfeiffer, Halle Berry, Jessica Biel, Jon Bon Jovi, Sarah Jessica Parker Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 02.12.2011
8 Stop to shop
The thing Regia: Matthijs van Heijningen Jr. Cu: Mary Elizabeth Winstead, Joel Edgerton, Eric Christian Olsen Gen: Horror, Mister, SF. Thriller Premier` \n Rom~nia: 09.12.2011
Balad` trist` de trompet` Regia: Alex de la Iglesia Cu: Antonio de la Torre, Carlos Areces, Carolina Bang Gen: Comedie, Dram`, R`zboi Premier` \n Rom~nia: 09.12.2011
Minciuni adev`rate
Mission: Impossible – Ghost protocol Regia: Brad Bird Cu: Tom Cruise, Paula Patton, Simon Pegg Gen: Ac]iune Premier` \n Rom~nia: 16.12.2011
Cumplit de fericit` Regia: : Anne Sewitsky Cu: Agnes Kittelsen, Henrik Rafaelsen, Joachim Rafaelsen Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 16.12.2011
Sherlock Holmes: Jocul umbrelor Regia: Guy Ritchie
Regia: Pierre Salvadori Cu: Audrey Tautou, Sami Bouajila, Nathalie Baye Gen: Dram` Premier` \n Rom~nia: 09.12.2011
Cu: Jude Law, Noomi Rapace, Robert Downey Jr. Gen: Ac]iune, Mister Premier` \n Rom~nia: 23.12.2011
CartE
Rabbit se odihne[te de John Updike Detalii carte: Editura: Humanitas Colec]ie: Raftul Denisei Pre]: 45 lei John Updike (n. 1932, Shillington, Pennsylvania – d. 2009) a studiat literatura englez` la Harvard, apoi arta grafic` la Ruskin School of Drawing and Fine Art, la Oxford. A debutat cu volumul de versuri The Carpentered Hen and Other Tame Creatures. Primul s`u roman, The Poorhouse Fair, a fost publicat \n 1959. C`r]ile sale au fost distinse cu PEN/Faulkner Award for Fiction, Pulitzer Prize, National Book Award, American Book Award [i National Book Critics Circle Award [i sunt traduse \n \ntreaga lume.
““|l \ncearc` un sentiment de m~ndrie nevinovat` c` \n ]inuta asta, bronzat`, inclusiv cu urmele l`sate de la ochelarii de soare \n jurul ochilor, arat` si ea ca toate celelalte bunici americane care \[i permit s` tr`iasc` \n acest ]inut ve[nic \nsorit, al tinere]ii f`r` b`tr~ne]e.” citat din carte 10 Stop to shop
Romanul descrie cu o precizie nemai\nt~lnit` destinul unei familii dintr-o Americ` m`cinat` de tensiuni sociale [i SIDA. La aproape zece ani dup` ce a devenit pentru prima oar` bunic, Harry „Rabbit" se odihne[te. Fiul lui, Nelson, a preluat afacerea familiei, salonul Springer Motors, iar el [i Janice au o nor` docil` [i doi nepo]ei pe care sim]ul comun i-ar cataloga adorabili. Cei doi, împ`ca]i cu trecutul, î[i împart existen]a între „bârlogul" din Penn Park [i un cochet apartament întrun complex reziden]ial din Florida. Cu toate astea, echilibrul este aparent [i precar, iar tabloul în culori suprasaturate care înf`]i[eaz` familia ideal` e la fel de adev`rat ca o imagine dintr-un pliant turistic promovând America post-Reagan. Nel-
son, respectabilul director al reprezentan]ei Toyota, sucomb` în fa]a cocainei [i pune în pericol atât bun`starea, cât [i fericirea familiei. Încerc`rile de redresare afecteaz` toate certitudinile [i constantele vie]ii lui Rabbit, iar acesta, zdruncinat [i de vestea unei grave boli de inim`, comite din nou una dintre irezistibilele transgresiuni care i-au marcat existen]a. Hazardul nu îi va mai permite îns` s`-[i isp`[easc` aceast` vin` în timp, a[a cum se obi[nuise, ci îi va acorda lui Rabbit \ncrederea suprem`. Scriitura lui Updike atrage ca un magnet cititorii deja obi[nui]i cu “traseul” lui Rabbit, \ntruc~t acesta define[te cel mai bine toate st`rile [i nevoile prin care trece un om, \n existen]a sa. Pagin` realizat` de Elena Dumitru
NEwS – agENda luNii 1/12
3/12
ConCert ProConsul
ConCert engelbert HumPerdinCk
“Proconsul Best Of” înseamn` [ansa fanilor trupei, dar [i a celor care [tiu s` aprecieze muzica de calitate, de a se delecta pe ritmurile melodiilor care au consacrat trupa. “De la ru[i“, “Mi-ai luat inima” sau “Cerul” sunt doar câteva din hiturile care au propulsat trupa pe pia]a muzical` româneasc` [i i-au adus o mul]ime de admiratori. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 30 [i 100 lei - Sala Palatului, Bucure[ti.
Decem br ie
În ciuda carierei sale de peste 50 de ani, artistul nu d` semne de oboseal`. Cu o stea pe Hollywood Walk of Fame, patru nominaliz`ri la premiile Grammy [i un Glob de Aur pentru Entertainer of the Year, Elgebert Humperdinck va încânta publicul român cu hituri care au cucerit fani din întreaga lume: “Quando, Quando, Quando“, “Spanish Eyes“, “After the Lovin” sau “Release Me“. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 90 [i 600 lei - Sala Palatului, Bucure[ti.
7/12 ConCert {tefan Hru{Cå
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
3/12
4/12
ConCert rome
ConCert nana mouskouri
DonisArt continu` seria Kruna cu un nou eveniment, dedicat unui artist luxemburghez cu o ascensiune muzical` incredibil`: Jerome Reuter. De la album la album, muzicianul surprinde, deruteaz` dar [i \nc~nt` iubitorul de faze Neofolk, pline de inser]ii melodramatice, dar [i de infuzii Martial-Ambient sau Chanson Noire. Pre]ul unui bilet este de 30 lei - Kulturehouse, Bucure[ti.
12 Stop to shop
Ne-am obi[nuit cu to]ii ca \n fiecare an, \n preajma s`rb`torilor de iarn`, s` ascult`m cu drag colindele lui Hru[c`, colinde ce reu[esc de fiecare dat` s` ne emo]ioneze [i s` ne transpun` \n atmosfera de Cr`ciun. Anul acesta, ca [i \n ultimii ani, artistul urc` pe scen` pentru a ne colinda live. Mii de rom~ni ce tr`iesc departe de ]ara \n care s-au n`scut [i crescut, ascult` \n fiecare an colindele lui Hru[c`, iar pentru c~teva momente retr`iesc magia Cr`ciunului petrecut al`turi de oamenii dragi. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 50 [i 150 lei - Sala Palatului, Bucure[ti.
Binecunoscuta artist` de origine greac` revine în Bucure[ti pentru a sus]ine un nou concert, de data aceasta al`turi de orchestra sa. Evenimentul va avea o important` component` caritabil`, o parte din încas`ri fiind donate organiza]iei UNICEF. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 100 [i 500 lei - Sala Palatului, Bucure[ti.
Concertul va avea loc la Teatrul Excelsior, acolo unde a \nceput seria acestor spectacole, \n 1997. Noul album al artistului, intitulat Incorekt, va fi prezentat audien]ei, \ntr-o component` artistic` surpriz`. Pre]ul unui bilet este de 75 lei - Teatrul Excelsior, Bucure[ti.
5/12 ConCert alexandru andrie{
iNFoShop v+ aduCE {tirilE mai aproapE
NEwS – agENda luNii 8/12
20/12
21–22/12
ConCert Celelalte CuVinte
ConCert demis roussos
gala CråCiun Vienez 10 ani
Ajunul Cr`ciunului de anul acesta va fi unul cu totul [i cu totul deosebit, pentru c` \l vom petrece al`turi de Demis Roussos. Decorul feeric ne va aminti de Cr`ciunul copil`riei, c~nd ne str~ngeam cu to]ii \n jurul bradului c~ntand colinde. Anul acesta, Mo[ Cr`ciun va fi nimeni altul dec~t Demis, care ne va \nc~nta cu colindele sale al`turi de coruri de copii cu voci de \ngeri, ce ne vor transpune \n atmosfera magic` a Cr`ciunului. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 50 [i 300 lei - Sala Palatului, Bucure[ti.
Un brand longeviv, de nota 10, recomandat [i avizat de public, redat de orchestre simfonice, dirijori sau ansambluri artistice de prestigiu, apreciate pentru interpret`rile impecabile ale faimoaselor opere ce poart` semn`tura dinastiei Strauss. Succesul la public a fost dovedit [i demonstrat prin nominaliz`rile/premiile ob]inute în decursul anilor, la categoria “Cel mai bun spectacol al lunii decembrie”. Edi]ia aniversar` a evenimentului “Cr`ciun Vienez” de la finalul acestui an va fi celebrat` de invitatul special - Edvin Marton. Totodat`, nume precum Diana }ugui, Carmen Laverde, Thomas Herberich, fra]ii Advahov din Chi[in`u [i multi al]ii se vor auzi \n aceste zile la Sala Palatului. Pre]ul unui bilet este de 300 lei.
16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31
10/12 ConCert salVatore adamo Colec]ia sa de c~ntece reflect` latura sa sensibil`, precum [i combina]ia unic` de umor [i simplitate ce reu[e[te s` o transmit` de fiecare dat` c~nd urc` pe una din scenele lumii. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 50 [i 300 lei - Sala Palatului, Bucure[ti.
Muzic` live, decoruri impresionante, lumini, grafic`, proiec]ii, dansatori, muzicieni [i invita]i speciali, de excep]ie, vor completa tabloul, poate, celui mai a[teptat eveniment muzical rom~nesc al anului. Totodat`, se anun]` a fi spectaculos [i surprinz`tor, de neuitat. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 60 [i 150 lei - Sala Palatului, Bucure[ti.
14–18/12 ConCert {tefan båniCå Jr.
iNFoShop v+ aduCE {tirilE mai aproapE
Sedenta rismul du neaz grav snta]ii!
23/12 ConCert tudor gHeorgHe Sub bagheta dirijorului [i orchestratorului Marius Hristescu, al`turi de mult \ndr`gitul artist, vor evolua timp de aproximativ dou` ore, peste 70 de instrumenti[ti, un grup coral [i o trup` rock, iar efectele speciale de lumini [i efectele pirotehnice vor completa atmosfera unui peisaj muzical de neuitat. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 40 [i 140 lei - Sala Palatului, Bucure[ti.
Rubric` realizat` de Elena Dumitru
Cu nou` albume la activ, Celelalte Cuvinte este una dintre cele mai longevive trupe din ]ara noastr`. Forma]ia se mândre[te cu o mul]ime de concerte [i un nucleu de fani extrem de de extins. La 30 de ani de la primul concert oficial, 30 de ani în care muzica lor a bucurat genera]ii de fani, Celelalte Cuvinte [i-a p`strat valorile [i crezul muzical. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 50 [i 130 lei - Sala Palatului, Bucure[ti.
Stop to shop 13
CE Citim? “C`r]ile care te ajut` cel mai mult sunt cele care te fac s` gânde[ti cel mai mult. Cel mai greu înve]i când cite[ti c`r]i u[oare; dar o carte extraordinar` care vine de la un gânditor remarcabil este o corabie a gândirii, plin` la refuz cu adev`r [i frumuse]e.” Theodore Parker
Geografia iubirii de Glanda Burgess Editura Nemira
„Pove[tile tandre semnate de Burgess ne readuc aminte c` suntem definite de marile noastre iubiri, chiar [i mult timp dup` ce le-am tr`it.” Elle
Umbra din vocea mea de Patricia Kass Editura Litera
„Mi-a fost foarte fric` s` scriu aceast` carte. În cele din urm` am spus totul, ca un fel de terapie. Dar n-am vindecat nimic. Nu te tratezi cu muzic`. Nici cu o poveste. Poate cu timpul... adev`rul meu s-a conturat f`r` voia mea, uneori împotriva voin]ei mele. Întotdeauna e[ti cel mai mare du[man al t`u când înaintezi în întuneric. Cuvintele mele n-au acoperit nimic, ci mi-au scos la lumin` visele, îndoielile, suferin]ele.“ Patricia Kaas 14 Stop to shop
p~n` c~nd m-a cunoscut de Julien Barnes Editura Humanitas
O femeie cu trecut. {i un b`rbat care \ncearc` s`-l reconstituie. Un lung [ir de confuzii: istoria cu idila, via]a cu filmul de m~na a doua, memoria cu obsesia erotic`. “P~n` c~nd m-a cunoscut” este o carte despre gelozie \n toate chipurile: romantic`, insinuant`, protectoare, parazitar`, demonic`. "O combina]ie irezistibil` \ntre comedie [i melodram`, \ntre umor negru [i simpla bucurie de a tr`i, a scrie, a citi." The New York Times Pagin` realizat` de Elena Dumitru
FilmrEportEr
„melancholia” lui lars von Trier CAP De AfI{ LA OSCARURILe eUROPeNe Cel mai recent film regizat de cineastul danez Lars von Trier este cap de afi[ la gala premiilor Academiei Europene de Film – supranumite [i Oscarurile Europene - care va avea loc pe 3 decembrie, la Berlin. Cu o lun` \nainte, European Film Academy (EFA) [i-a anun]at nominaliz`rile, demonstr~nd c` incidentul cu nazi[tii de la Cannes n-a influen]at \n nici un fel votul celor 2500 de membri. Drama SF apocaliptic` „Melancholia” are opt nominaliz`ri la cele mai im-
16 Stop to shop
portante categorii: Cel mai bun film, regie, scenariu, actri]` (Kirsten Dunst [i Charlotte Gainsbourg), imagine, scenografie, montaj. Um`r la um`r stau alte trei filme, fiecare cu c~te patru nominaliz`ri: excelentul „The Artist”, filmul mut al lui Michel Hazanavicius (\n c`r]i [i pentru Oscarul american), „Le gamin au velo”, drama fra]ilor Dardenne distins` cu Marele Premiu la Cannes 2011, [i „The King’s Speech”, care [i-a consumat
FilmrEportEr cumva epoca de glorie lu~nd statueta pentru Cel mai bun film \n februarie. Nu lipsesc din curs` „Le Havre”, \n regia finlandezului Aki Kaurismaki, [i „In a Better World”, al Susannei Bier, care a primit deja Oscarul pentru Cel mai bun film str`in. |n ce prive[te actorii, cei mai puternici concuren]i sunt Kirsten Dunst [i Jean Dujardin, ale c`ror performan]e au fost deja r`spl`tite pe Croazet`. Pe lista lung` a filmelor luate \n considerare la vot sa aflat [i „Loverboy”, regizat de C`t`lin Mitulescu, film care nu a ob]inut nici o nominalizare. „Melancholia” ruleaz` din septembrie \n cinematografele din Rom~nia. Dac` nu l-a]i v`zut \nc`, n-ar fi r`u s` o face]i, fie [i pentru c` la créme de la créme a cinema-ului european i-a acordat at~tea voturi. Florentina Ciuverca
CRONIC~ |n filmografia lui von Trier lumea se reduce la universul lui interior sumbru, plin de durere, femei suferinde [i fire de despicat \n [ai[pe, dar uneori grandomania lui de auteur produce chestii sublime. Melancholia e mult mai decent [i mai light dec~t tot ce a f`cut von Trier p~n` acum (f`r` pic de porno sau violen]` [i nimeni nu \[i pierde nimic), dar la fel de tulbur`tor. Ingredientele sunt dou`, mari [i late: actorie intens` [i imagine estetizat` la perfec]ie. Scenariul e pe planul doi, povestea poate fi rezumat` \n c~teva cuvinte (care nici m`car nu sunt verbe): rela]ia dintre dou` surori [i apocalipsa. Dar ce surori! Vorbim de o Kirsten Dunst depresiv`, care are un one-night stand \n noaptea nun]ii iar mai t~rziu \]i spune \mp`cat`, pe un ton sumbru, c` Earth is evil, no one will miss it [i de o Charlotte Gaisbourg fragil` [i m`moas`, pentru care nunta surorii sau sf~r[itul lumii sunt acela[i gen de ocazii speciale la care totul trebuie s` ias` perfect. Imaginea semnat` de Manuel Al-
berto Claro e impecabil`, trec~nd subtil de la agita]ia vesel` dar tensionat` a unei recep]ii burgheze, filmat` din m~n` (cine a v`zut Festen, primul film din Dogma ’95, sigur o s` aib` un déjavu \n prima parte a filmului), la cadre impun`toare, statice – ce pretexte mai bune dec~t o rochie de mireas` de propor]ii, un castel luxos [i o noapte luminat` de doi a[tri, luna plus o planet` dubioas` albastru-neon? Melancholia e genul `la de film lent [i lung la care totu[i nu [tii c~nd a trecut timpul. De[i are un iz contemporan, filmul e lipsit de repere temporale sau geografice – m`run]i[uri irelevante pentru un von Trier care vrea s` vorbeasc` despre lucruri mari, valabile \n orice epoc`. E un film necesar? Mai degrab` nu, dar e unul pe care nu ai cum s` \l ui]i prea repede. Sigur, po]i s` alegi s` cau]i sensuri [i metafore p~n` \n p~nzele albe ([i ai unde!) sau s` \l judeci prin prisma filmelor mai vechi ale autorului, dar \nainte de toate pur [i simplu f`-]i o favoare [i tr`ie[te experien]a asta. (ANDREEA DOBRE)
Stop to shop 17
iNtErviu
{tefan B`nic` 100% Profesionalism
18 Stop to shop
{tefan Bnic este un artist desvr[it pentru care profesionalismul este ridicat la rang de virtute. |n premier, pentru Stop to Shop, {tefan Bnic a acceptat s ne vorbeasc despre cei 10 ani ne\ntrerup]i de existen] a concertelor de Crciun precum [i despre valorile care i-au ghidat, de-a lungul anilor, drumul \n via]. Prin]ii, familia, prietenii, publicul su au fost [i vor fi pilonii de rezisten] care l-au determinat \ntotdeauna s-[i urmeze drumul fr s caute a fi “\n trend”.
iNtErviu
N-am c`utat s` fiu “\n trend”. Mi-am urmat drumul. Anul acesta se fac 10 ani de c~nd artistul {tefan B`nic` Jr. \[i \nc~nt` publicul de Cr`ciun. Ce ne preg`te[ti la ceas aniversar? {tefan B`nic`: Este un an special, pentru c` \mplinim 10 ani ne\ntrerup]i de existen]` a concertelor de Cr`ciun. Am creat o tradi]ie [i sunt foarte m~ndru de acest lucru. An de an vin la aceste concerte oameni din multe ora[e ale ]`rii, nu numai bucure[teni, unii vin chiar din str`in`tate, lucru care m` m`gule[te, dar m` [i responsabilizeaz` enorm. |n 10 ani am lansat multe c~ntece care au devenit hituri, amploarea evenimentului a crescut de la an la an, am investit \n produc]ia propriu-zis` a show-ului – decor, lumini, grafic`, muzicieni, dansatori, costume – [i, deloc de neglijat [i, probabil, cel mai important
aspect pentru mine [i membrii trupei mele, care sunt ca o a doua familie, \n ace[ti 10 ani s-au n`scut [i au crescut copiii no[tri. Le mul]umesc tuturor celor care ne-au fost al`turi \n acest deceniu [i \i a[tept s` s`rb`torim \mpreun` o sear` pe care o putem face de neuitat! Cum ]i-ai fidelizat acest public, cu ce \l atragi de fiecare dat`? {.B.: Exist` cu siguran]` metode de a atrage publicul la \nceput, dup` care trebuie s` confirmi pe scen` reclama sau PR-ul pe care le-ai f`cut. De reclam` [i PR se ocup` cei specializa]i, eu m` ocup de ceea ce se \nt~mpl` pe scen`. Cred \n continuare \n ce fac, \mi respect meseria [i publicul [i, implicit, pe mine \nsumi. Acest lucru se vede \n spectacolele mele. Ma bucur c~nd v`d genera]ii diferite de spectatori, iar “\ntinerirea” permanent` a publicului \]i d` continuitate. E[ti printre pu]inii arti[ti care nu au f`cut compro-
misuri \n meseria lor. }i-a fost greu s` p`strezi aceast` linie? {.B.: Fiecare dintre noi are un drum \n via]` [i principiile lui. Eu nu am c`utat s` fiu la mod`, s` fiu “\n trend” sau artistul momentului. Mi-am urmat drumul \nc` din anii studen]iei [i, chiar dac` uneori mi s-a p`rut greu, satisfac]iile pe care le-am avut \n urma muncii mele m-au \ncurajat s` continui. Oferte exist` la tot pasul, de toate felurile, important e ce alegi [i mai important este dac` ai [ansa s` po]i s` alegi ce e bine pentru tine. Iar eu am avut acest noroc.
Tat`l c`tre fiu: “Actoria \nseamn` fixare [i m`sur`.” |nc` de mic ai descoperit al`turi de tat`l t`u fascina]ia scenei. Cum a \ncol]it \n tine acest g~nd, al actoriei? {.B.: Am fost cu tata la o repeti]ie din “Scrisoarea pierdut`” a lui Caragiale, pus` \n scen` de marele Liviu Ciulei. Aveam 5 ani atunci. Am fost fascinat de ce am v`zut [i, bine\n]eles, influen]at de ceea ce f`cea tat`l meu, mi-am dorit s` fac meseria asta de mic copil, nu am vrut altceva, nici nu mi-am pus vreodat` problema s` fac altceva, a[a c` m` simt privilegiat de Dumnezeu d~ndu-mi aceast` [ans`. Nu m` refer la succes, la percep]ia publicului, ci la implinirea mea sufleteasc` c` fac ceea ce-mi
Stop to shop 19
iNtErviu nu [tiu cum a[ putea s` le mul]umesc \ndeajuns pentru tot ce mi-au oferit.
place [i mai tr`iesc [i din asta, pe deasupra. La un moment dat, chiar tat`l t`u ]i-a dat un sfat pe care, spuneai, nu-l vei uita niciodat`… {.B.: |n adolescen]`, tat`l meu nu m-a \ndrumat spre teatru, pentru c` nu-i dovedisem nimic din acest punct de vedere [i nu-[i dorea s` fiu “strivit” de mediocritate [i de povara numelui s`u. |n schimb, mama a avut \ncredere \n mine [i m-a \ndemnat s` fac ceea ce simt. {i dup` ce am intrat la Institutul de Teatru – tat`l meu ne[tiind nici c~nd am avut examen – [i i-am dovedit c` \mi pas`, c` vreau s` fac meseria asta cu adev`rat, a fost [i el l~ng` mine 100%. Unul din sfaturile legate de profesie, pe care n-am s`-l uit niciodat`, este: “Actoria \nseamn` fixare [i m`sur`.” Care e povestea ceasului Tissot din ‘52? {.B.: Este un ceas care i-a
20 Stop to shop
apar]inut tat`lui meu [i pe care mi l-a f`cut cadou \n momentul \n care am \mplinit v~rsta majoratului. L-am purtat la fiecare reprezenta]ie a piesei “Descul] \n parc”, \n varianta montat` de mine la Teatrul de Operet` “Ion Dacian” \n 2009.
Mama pentru mine este ca o icoan`. Spuneai c` de la tat`l t`u ai mo[tenit plurivalen]a artistic`. De la mama ta ce ai mo[tenit? Dac` ar fi ast`zi s` le mul]ume[ti p`rin]ilor t`i pentru un lucru anume, care ar fi acela? {.B.: Mama pentru mine este ca o icoan`. Cred c` am mo[tenit de la ea for]a de a dep`[i momentele grele \n via]`. P`rin]ii mei sunt cei care m-au f`cut s` fiu ceea ce sunt ast`zi. |i iubesc enorm, pe mama o am l~ng` mine, pe tata \l am acolo, sus, [i
Ai \nt~mpinat dificult`]i \n teatru prin asocierea cu numele tat`lui t`u? Ai sim]it c` a trebuit s` faci eforturi pentru a le ar`ta c` tu e[ti {tefan B`nic` Jr.? {.B.: A fost dificil \n anii de \nceput, pentru c` mi se crease aproape o imagine-[ablon, mai ales dup` filmele cu “Liceenii”. Aveam 20 de ani [i \nc` nu m` puteam \ncadra \ntr-o tipologie anume, mai ales \n teatru, nu mai eram considerat nici pu[tan, dar nici b`rbat [i, pe deasupra, eram angajat [i la acela[i teatru unde juca [i tat`l meu. Cu toate astea, am avut o mare [ans` de a lucra cu regizori importan]i \n acea perioad`: Grigore Gonta, Ducu Darie, ca s` nu mai vorbesc de domnul Liviu Ciulei, Dumnezeu s`-l ierte, cel care, practic, m-a angajat la Teatrul Bulandra [i m-a distribuit \n trei piese montate de domnia sa. Dar faptul c` f`ceam [i variete la televiziune la v~rsta de 20 [i ceva de ani, pe vremea aia nu era un lucru pozitiv \n lumea teatrului [i eram perceput ca ”u[urel”. A trebuit s` treac` ni[te ani buni ca s` pot avea libertatea de acum, s` aleg \n teatru ceea ce-mi doresc s` joc [i ceea ce cred c` e bine pentru mine.
“Mergi pe drumul t`u!”. {i a mers.
iNtErviu Recuno[tin]a fa]` de p`rintele t`u, marele actor {tefan B`nic`, a fost o chestiune asumat` public cu m~ndrie [i onoare \ns`, \n acela[i timp, ai reu[it s` delimitezi numele lui de personalitatea ta, total alta. S` creezi un nou brand: {tefan B`nic` Jr. |n tot drumul `sta te-ai sim]it responsabil, \mpov`rat, revoltat? {.B.: Responsabil, da, aveam \n minte tot timpul ceea ce-mi spusese mentorul meu, un mare profesor al Institutului de Teatru, regretatul Ion Cojar: “Aten]ia asupra ta pe scen` va fi \ntotdeauna dubl` din cauza numelui pe care \l por]i. Mergi pe drumul t`u!”
{.B.: Pe drumul `sta se merge: violen]`, mizerie, suferin]`, tema comunismului [i a securit`]ii, \n mod special. Este un fel de a pune problema, care probabil este mai interesant pentru str`ini. Dac` filmul e f`cut bine, e ok, dar nu cred c` un singur tip de subiecte este drumul spre o cinematografie dezvoltat`. Pe de alt` parte, cinea[tii, fie la \nceput de drum, fie consacra]i, se lupt` efectiv s` poat` realiza un film \n Rom~nia, nu e deloc u[or. {i asta mai ales din cauza finan]`rilor. Bravo lor, celor care reu[esc s`[i duc` la cap`t proiectele. Dar nu cred \n „trenduri”, ci \n diversitatea genurilor. Orice gen artistic pus bine \n pagin` poate avea premisele unui succes.
Ce ]i-a spus actorul Petric` Gheorghiu c~nd a aflat c` vrei s` dai la teatru? {.B.: |n prima zi c~nd m-a v`zut domnul Petric` Gheorghiu mi-a spus: “Mami, e[ti o floricic`, n-ai nici tuleie! Du-te, f`-]i armata [i dup` aia vino s` te preg`tesc!” Dup` trei zile mi-a zis: “Mami, e[ti un golan, fumezi, bei [i nici \n armat` n-o s` te primeasc`!” Avea excep]ionalul sim] de a-]i g`si un repertoriu potrivit firii [i v~rstei tale, ceea ce era extrem de important pentru un candidat la Institutul de Teatru.
Am o meserie frumoas` pe care a[ fi f`cut-o oricum [i gratis.
Nu-]i plac filmele despre comunism, mizerie, prostitu]ie. Ai refuzat, cred, mai toate ofertele \n acest sens. Nu e[ti, ca s` zic a[a, \n trendul actorilor care se dau \n v~nt dup` aceste teme. De ce?
Spuneai la un moment dat c` faci teatru nu pentru bani, ci din pur` pasiune [i c` foarte mul]i ani ai f`cut asta. {.B.: Am c~[tigat bani \nc` de c~nd eram student din spectacole de variet`]i, care s-au n`scut imediat dup` apari]ia “Liceenilor”, dar f`ceam foarte bine diferen]a \ntre spectacolele la teatru [i divertisment, chiar dac` le tratam pe ambele cu aceea[i seriozitate. M-am mul]umit cu ce-am avut [i nu am pus niciodat` banii \naintea meseriei, pentru c`, dac` era a[a, consideram c` e un compromis. Trebuia s`-mi plac` mai \nt~i ceea ce f`ceam, dup` care discutam de bani. De multe ori am pierdut foarte mul]i bani, pentru c` nu voiam s` fac un lucru care nu-mi f`cea pl`cere [i \n care nu credeam. {i nu-mi pare r`u nici ast`zi c` am f`cut aceste alegeri. Pentru mine, partea material` este \mportant` pentru a nu depinde de altcineva [i pentru siguran]a zilei de m~ine a familiei mele. |n rest, am o meserie frumoas`, pe care, a[a cum spunea [i Bregovic, a[ fi f`cut-o oricum [i gratis.
Am crezut [i cred \n spiritul rock’n’roll-ului. La 13 ani visai s` c~n]i \n fa]a unei s`li arhipline rock'n'roll. Poveste[te-ne despre acest firesc care \ncepuse s` \ncol]easc` \n tine \nc` de pe atunci.
Stop to shop 21
iNtErviu
{.B.: Eram un copil [i visam frumos. {i cred c` visele [i idealurile spre care tinzi sunt foarte importante la orice v~rst`. {i uite cum, ast`zi, pu[tiul care se visa pe scen`, a ajuns s` sus]in` spectacole sold out, s` fie un brand al Rom~niei. Un drum care a meritat. A fost greu, au existat provoc`ri, deziluzii? Care e secretul? {.B.: Nu de]in cheia vreunui secret. Cred c` a existat [i o conjunctur` favorabil`, pentru c` f`r` asta nu po]i s` te dezvol]i. Pentru mine, ceea ce se \nt~mpl` pe scen` este o preocupare permanent` [i cred c` a[a cum \]i tratezi profesia a[a te trateaz` [i ea pe tine. Imediat dup` anii ‘90 sim]eai nevoia s` intri \n contact cu marele public. A fost filmul “Liceenii” cel care ]i-a deschis apetitul \nspre aceast` lume? {.B.: Nu, cu muzica am cochetat de c~nd m` [tiu, numai c` nu m` g~ndisem s-o fac la modul serios, ca profesie. Am sim]it nevoia de muzic` pentru a intra din nou
22 Stop to shop
\n contact cu marele public \n condi]iile \n care nu au mai existat filme unul dup` altul \n cariera mea. Ai introdus rock’n’roll-ul \n Rom~nia c~nd nimeni nu-]i d`dea vreo [ans` \n acest sens. }i s-a \nt~mplat atunci, la \nceputuri, s` fii luat peste picior de c`tre apropia]i? S` fii sf`tuit s` te opre[ti? {.B.: Adev`rul e c` mai to]i cei care aveau un cuv~nt de spus \n muzic` la acea vreme nu cred c` \mi d`deau prea multe [anse, fiind, \ntr-un fel, contra curentului muzical de atunci, dar eu am crezut \n ceea ce f`ceam [i cred c` `sta a fost atuul meu. Chiar am crezut [i cred \n continuare \n muzica mea [i \n spiritul rock’n’roll-ului. |n 2000 muzica a devenit, cu adev`rat, o prioritate \n via]a ta. Te-ai ambi]ionat atunci s` demonstrezi c` un artist poate fi [i actor [i muzician adev`rat dac` talentul o permite. De altfel, un lucru firesc \n ]`rile din Vest, \n SUA. Era o ambi]ie pe care ai sus]inut-o cu
\nd~rjire p~n` ast`zi. Cum a \ncol]it planul perfect, re]eta succesului, care au fost atuurile artistului {tefan B`nic` Jr. \n momentul c~nd s-a decis s` porneasc` pe acest nou drum? {.B.: Nu a fost nici un plan, nici n-am avut \n minte a[a ceva. S-a produs, probabil, un declick \n mintea mea c~nd nu m-a mai interesat dac` lumea m` percepe ca actor sau ca un c~nt`re]. {i atunci, printre mode [i trenduri, am c`utat s`-mi g`sesc un loc \n pia]a muzical` rom~neasc` [i un public care s` asculte ceea ce \mi pl`cea mie s` c~nt.
Am avut ce \nv`]a \n materie de televiziune prin colaborarea cu Adrian Sârbu Cum te-a convins Adrian S~rbu s` te al`turi echipei “Dansez pentru tine”? {.B.: A fost primul proiect de televiziune \n care am hot`r~t s`
iNtErviu m` implic dup` mul]i ani, pentru c` m-am reg`sit \n el. P~n` atunci mi s-au mai propus [i alte formate de emisiuni la alte televiziuni, dar am considerat c` nu era momentul potrivit [i locul meu acolo. Faptul c` deja colaboram cu ProTV-ul din anul 2000, \ncep~nd cu unele dintre show-rile cu Emilia Popescu, apoi concertele de Cr`ciun sau serialul “B`ie]i buni”, care au fost ni[te reu[ite, m-a f`cut s` accept acest nou proiect \n care mi-am adus aportul cu tot ce am putut s` fac eu mai bun [i recunosc c` am avut ce \nv`]a \n materie de televiziune prin colaborarea cu Adrian S~rbu. Ani la r~ndul, Valeriu Lazarov nu reu[ise s` te prind` \n nici un proiect de-al lui. De ce? {.B.: Formatele propuse de domnia sa nu-mi ofereau posibilitatea de a \mbina muzica cu actoria, de a ma sim]i ca pe[tele \n ap`, a[a cum s-a \nt~mplat cu “Dansez pentru tine” - precizez c` aceste oferte au fost \nainte de “Dansez pentru tine”.
Asta nu \nseamn` c` nu l-am respectat pe Valeriu Lazarov, un alt mare disp`rut [i unul dintre cei mai importan]i [i inovatori oameni de televiziune pe care i-a avut Rom~nia. |mi pare r`u c` n-am avut ocazia s` lucr`m \mpreun`. A[ fi avut ce \nv`]a!
Vinovate nu sunt persoanele lipsite de con]inut, ci aceia care alimenteaz` acest fenomen. Cum vezi tu \n ziua de ast`zi, \n tot balamucul `sta mediatic, pozi]ionarea valorilor? Care ar fi solu]ia pentru o Rom~nie mai curat`? Cum [i de unde ar trebui s` se produc` schimb`rile? Unde gre[esc oamenii, de unde vine, \n esen]`, boala societ`]ii? {.B.: Exist` o zical`: “Pe[tele
de la cap se-mpute!” At~t timp c~t legea func]ioneaz` corect [i este aplicat` pentru toat` lumea, iar cei g`si]i vinova]i pl`tesc, ai toate premisele, cel pu]in teoretic, ca lucrurile s` func]ioneze \ntr-o societate. C~nd nu se \nt~mpl` lucrul `sta, uite rezultatul: haosul apare \n toate domeniile, valorile se confund` cu nonvalorile, ho]ii cu binef`c`torii, adev`rul cu minciuna, etc. Dac` noi, ca popor, acccept`m starea asta de fapt, \nseamn` c` asta ne dorim. Cum putem, real, noi, massmedia s` oprim acest fenomen [i s` d`m plus valoare oamenilor care chiar \[i merit` acest statut? {.B.: Vinovate nu sunt persoanele lipsite de con]inut, care apar regulat pe posturile tv [i \n presa scris`, ci aceia care \i promoveaz` [i alimenteaz` acest fenomen. Pune]i-v` \n locul lor, de ce n-ar ap`rea, de ce n-ar avea senza]ia c` spun lucruri interesante, de ce n-ar crede c` o rela]ie amoroas` de-a lor sau faptul c` sl`besc sau se \ngra[`, sunt lucruri f`r` de care o ]ar` \ntreag` nu poate tr`i? Nu cred \n audien]ele f`cute cu orice pre]. Pentru un public care nu are repere culturale sau morale, aceste “apari]ii” pot deveni, din p`cate, modele. Temporar, e adev`rat, pentru c` valorile, indiferent de domeniu, se dovedesc [i rezist` \n timp. A[adar, cred c` r`spunsul la a doua \ntrebare a dumneavoastr` este elocvent. Text: Diana Rodan Foto: Adrian Stoicoviciu
Stop to shop 23
FaShioN world
Dincolo de frumuse]ea lor, Crciunul [i Revelionul sunt o provocare [i din punctul de vedere al modei. Att doamnele, ct [i domnii se gndesc ce ]inute trebuie s aleag. |ns, decizia nu este deloc u[oar. Ce este \n trend? Ce s-ar potrivi, \n func]ie de locul \n care au loc petreceri le? Iat \ntrebri la care doar speciali[tii din domeniu pot rspunde. Din dorin]a de a fi un ghid \n materie de fashion pentru Crciun [i Revelion, Stop To MOda S~Rb~tORIlOR de IaRN~ Shop a apelat la sfatu rile designerilor Iulia Dima [i Sofia Afrenie [i la cele ale stilistei Adina Buzatu.
petrece cu stil! 24 Stop to shop
Roxana Bichi[
Pentru doamne
FaShioN world Designerul Sofia Afrenie propune o abordare a unui stil “urban, cool \n care po]i purta cu \ncredere o jaket` de iarn` scurt`, cu o rochie din jerseu sau l~n` p~n` \n p`m~nt, materiale matlasate [i tricotaje \n nuan]e vii. Singurele accesoriz`ri aduse sunt gulerele mari, voluminoase [i blana.”. |ntrebat` ce recomand` doamnelor pentru Cr`ciun [i Revelion, Sofia ne-a indicat cinci tipuri de rochii pe care le consider` ideale: “O rochie delicat` [i elegant` din licra, care cade cu greutate \n p`m~nt monument~nd trupul, accesorizat` cu volane scurte [i dese pe piept. De asemenea, se potrive[te [i rochia maxi din m`tase imprimat`, accesorizat` cu buc`]i mici de tafta galben` aplicate simetric pe piept, \nso]ite de o \mpletitur` ce \mbrac` unul din umeri. Se va ob]ine un look u[or sofisticat [i relaxat. Pentru doamnele care \[i doresc o rochie lung`, recomand s` fie din m`tase, la baz` imprimat` halucinant, cu o talie \nalt`, bine definit` care explodeaz` \ntr-un auriu fierbinte [i elegant. Tot din m`tase s-ar potrivi o rochie cu un clo[ bogat, ]inut` ce va emana optimism [i elegan]`. Dac` este s` combin`m, atunci o rochie din m`tase [i licra (care lunge[te trupul, fixeaz` [i \ngusteaz` talia) va \ntregi totul \ntr-un look sofisticat”.
Stop to shop 25
26 Stop to shop
Foto: Mihai Morariu
Designerul Iulia Dima este de p`rere c` “|n func]ie de loca]ie, putem aborda fie un look clasic, fie unul original [i nonconformist. |ntotdeauna o schimbare este binevenit`, astfel c` o hain` purtat` cu atitudine reprezint` secretul unei imagini de ansamblu vestimentar absolut reu[it, indiferent de ocazie.�.
Foto: Mihai Morariu
Pentru doamne
FaShioN world
Dar cum se poate ob]ine aceast` imagine reu[it`? “|n ideea acestei abord`ri, vin cu propunerea utiliz`rii ]es`turilor vaporoase, care dau senza]ia de mi[care [i vibratie, iar cromatica acestora poate fi de la nude, cu avantajul c` pot fi asortate cu orice stil de accesorii, p~n` la culori tari, calde care imprim` senza]ia de bucurie [i de s`rb`toare specific` perioadei. Nu uita de perechea preferat` de stilettos, care te va transforma automat \n diva oric`rei petreceri, [i de rujul ro[u, care va \ntregi un look misterios [i provocator.�, puncteaz` Iulia Dima.
Stop to shop 27
Pentru doamne
Foto: Mihai Morariu
Foto: Mihai Morariu
FaShioN world
Pentru domni
FaShioN world Adina Buzatu recomand` ]inute diferite, \n func]ie de locul petrecerii. Pentru party-ul de sf~r[it de an, organizat de firm`, Adina este de p`rere c` trebuie purtat` “o pereche de jean[i la care se asorteaz` o c`ma[` din poplin fin [i un blazer dintr-o stof` fin` de l~n`.”. Mai mult, stilista puncteaz`: “Personalizeaz`-]i ]inuta printr-o pereche de bretele [i o batist` colorat`, din m`tase natural`. P`[e[te sigur pe ringul de dans, \nc`l]at \ntro pereche de ghete din piele \ntoars` fin` sau pantofi colora]i. Succesul este garantat!”
Pentru Cr`ciun, Adina Buzatu opteaz` pentru pantalonii din stof` de l~n` fin` cu o t`ietur` modern` (slim fit). “La ace[tia, trebuie asortat` o c`ma[` uni sau imprimat`. Reprezint` o alegere comod`, dar nu lipsit` de stil. Adaug` un cardigan sau o vest` din ca[mir la aceast` combina]ie [i vei ar`ta ca scos din cutie!”
28 Stop to shop
FaShioN world
Dac` este vorba despre o petrecere organizat` \n aer liber, domnii pot opta pentru ]inutele casual, confortabile [i c`lduroase. “O jachet` din stof` de l~n` peste un pulover pe g~t [i jean[i pot \ntruni toate aceste condi]ii. |n loc de m`nu[i, alege o pereche de mitene (m`nu[i f`r` degete) din l~n`. Ghetele \nalte, confortabile, cu sau f`r` c`ptu[eal` \mbl`nit` sunt ideale pentru o astfel de petrecere outdoor.”, puncteaz` Adina Buzatu.
Pentru domni
|n cazul Revelionului, stilista recomand` ]inute \n func]ie de locul unde este petrecut` trecerea dintre ani. “Dac` mergi la un restaurant, ai de ales \ntre un costum negru, bleumarin sau gri antracit, dar acesta trebuie s` fie dintr-o stof` de calitate bun`, s` aib` un croi impecabil. C`ma[a alb` din poplin fin la care po]i purta o cravat`, un papion sau o e[arf` Ascot completeaz` ]inuta cu succes. Butonii [i ceasul fin, care trebuie doar s` se \ntrevad` de sub man[eta c`m`[ii, vor definitiva cu stil aceast` combina]ie. Pantofii reprezint` accesoriul care te poate descalifica, dac` nu \i alegi pe cei potrivi]i. Alege o pereche de pantofi din piele l`cuit`, catifea sau piele box cu c~t mai pu]ine cus`turi vizibile.”
Pentru cei care petrec \n club, Adina consider` c` alegerea unui costum poate fi “bun`, dar mai pu]in comod`. De aceea, mult mai potrivit ar fi s` alegi combina]ia jeans [i un sacou din catifea sau o jachet` smocking (neagr` sau bleumarin). C`ma[a cambrat` din bumbac, \n culori \nchise cu detalii speciale (mici pliseuri sau un jabou discret), va aduce un plus de elegan]` outfit-ului. Mai mult dec~t at~t, dac` \n timpul party-ului vei renun]a la sacou, look-ul t`u nu va avea de suferit. Tot pentru club, ai posibilitatea s` optezi pentru o pereche de pantaloni de stof` fin`, inspirat din t`ietura pantalonilor de jogging, dar cu detaliile specifice celor de smoking (vipu[c` din m`tase). Un tricou simplu [i o vest` vor completa ]inuta.”
Stop to shop 29
FaShioN arChitECturE
Revolu]ia modei la Curtea Rusiei (II) StIlul eCateRINeI Cea MaRe ecaterina iubea moda european`, motiv pentru care rochia de la \ncoronare a fost realizat` \n stilul \n vog` din europa \nceputului de secol XVIII.
30 Stop to shop
Rusia sub conducerea Ecaterinei cea Mare nu a fost mai pu]in somptuoas` dec~t \nainte. Rochiile doamnelor de la Curte erau \mpodobite cu dantele cu fir de aur [i argint, finisate cu pietre pre]ioase. Costumele [i accesoriilor domnilor se realizau din materiale [i metale sumpe, pres`rate cu pietre pre]ioase. Via]a extravagant` de la Curte a obligat-o pe ]arin` s` emit` un edict care reglementa moda de ceremonie si pe cea de la Curte. Un punct din edict specifica faptul c` dantela aurit` [i argintat` aplicat` pe caftan nu trebuia s` dep`[easc` 9 centimetri. De altfel, ea considera c` trebuie pus accent pe caracterul na]ional al modei. De aici p~n` la a-[i crea [i impune propriul stil nu a fost dec~t un pas. |n modelul de rochii, importat din moda european`, p`stra mereu ceva din costumele tradi]ionale ruse[ti. Ea purta rochii rotunde \n dia-
metru, f`r` tren`, av~nd pe deasupra o bucat` de material larg deschis` \n partea din fa]` - [i cu m~neci care c`deau spre spate. |n contrast cu stilul din Fran]a, coafurile de la Curtea Ruseasc` erau purtate mai jos. Acest stil era denumit “\n stilul \mp`r`tesei”, fiind imitat de toate doamnele. Ecaterina iubea moda european`, motiv pentru care rochia de la \ncoronare a fost realizat` \n stilul \n vog` din Europa \nceputului de secol XVIII. Avea un corsaj mulat, o t`ietur` ad~nc` \n zona g~tului, m~neci scurte [i o fust` \n form` de clopot. Pe sub fust` era crinolina din oase de balen`. Acest gen de fust` a r`mas \n mod` p~n` la 1760. |n timpul domniei sale, stilul fran]uzesc era folosit la ocaziile oficiale. |n rest, ]arina mai folosea variante stilizate de caftan, sarafane [i “kokoshnik” (diadema ruseasc`).
FaShioN arChitECturE moda uniformei militare Paul I, fiul Ecaterinei, a revolu]ionat moda, fiind primul \mp`rat care a purtat uniform` la ceremonia de \ncoronare. Uniforma a fost creat` de el, urm~nd stilul uniformelor militare din Prusia. La o zi de la \ncoronare, Paul I a ordonat ca toate regimentele imperiale s` adopte acela[i stil. Interesul ]arului pentru uniforme a avut ecou p~n` \n Marea Britanie, la Prin]ul de Wales (viitorul rege George IV), care era colonelul c~torva regimente [i colec]ionar de uniforme. Paul I iubea s` stilizeze uniformele, ad`ug~nd elemente fashioniste. De exemplu, uniforma G`rzilor Preobrazhensky era de culoare verde, cu elemente de croial` arhaic` stilizate cu t`ieturi moderne: haina avea t`ietur` clasic`, dar pantalonii [i vesta apar]ineau celor mai noi stiluri europene. Multe din hainele purtate de cei de la Curte erau f`cute \n Fran]a, \ntruc~t ru[ii nu-[i dezvoltaser` \nc` industria croitoriei [i a textilelor. Multe materiale – m`t`surile, l~na [i bumbacul – erau importate din fabricile europene. Stilurile erau vest-europene, cu stil separat pentru hainele de ceremonie, haine de noapte, vestimenta]ie de v~n`toare, de doliu, paltoane \n stil oriental, lenjerie intim`, m`nu[i, cizme [i p`l`rii. La finele secolului XVIII, interesul fa]` de clasicism a dus
la o schimbare brusc` \n mod`. Rochiile au rupt-o total cu stilurile din trecut. Crinolinele, bustierele [i corsetele au fost abandonate. Doamnele au \nceput s` poarte rochii din material mai lejer precum muselina. Rusoaicele \[i \ntorc fa]a definitiv spre moda european` [i adopt` rochiile cu talie \nalt` [i fusta cu croial` dreapt`. Odat` cu venirea la tron a ]arului Alexandru I (15 decembrie 1801), Rusia avea s` cunoasc` o dezvoltare pe filonul hainelor militare. Fascinat fiind de uniforme, el a decis s` adopte un nou design pentru regimentele ruse[ti, continu~nd reforma \nceput` pe acest segment de Paul I. }arul iubea at~t de mult stilul vestimentar militar, \nc~t designerii din acea vreme \l acuzau de a fi transformat Curtea Imperial` \ntr-un regiment militar. Biroul ]arului era plin de modele [i tipare pentru fiecare unitate militar`, el \nsu[i pe-
trec~nd ore \n [ir cu designerii. Avea un cuv~nt greu de spus asupra modelelor [i liniilor de croial` ale tunicilor, aleg~nd stilul de cizme sau p`l`rii. |n materie de mod`, Alexandru I [i-a dorit s` continue [i s` dezvolte politicile tat`lui s`u [i ale bunicii sale, Ecaterina cea Mare. Astfel c` dintre multele ac]iuni de modernizare a societ`]ii ruse[ti cele asupra modei au avut o amprent` vizibil`.
Nicolae i, schimbare radical` Dupa moartea lui Alexandru, fratele s`u, Nicolae I, a urcat pe tronul Rusiei. |nc` din primele zile de domnie, ]arul a dorit s` vad` doamnele de la Curte purt~nd rochii ruse[ti. |n 1834 emite o lege [i introduce o “uniform`” feminin` pentru doamnele de la Curte. Aici era specificat clar ca femeile s` poarte “rochiile uniform`
Stop to shop 31
FaShioN arChitECturE
ruse[ti”, descrise ini]ial ca fiind “un ve[m~nt din m`tase cu broderii, cu o rochie pe deasupra din catifea cu broderii [i cu m~neci lungi - despicate \n stil moscovit”. Fustele erau fastonate \n talie, av~nd forma unui clopot plin. Stilul era o combina]ie \ntre cel romantic [i cel antic rusesc. Practic, moda feminin` se re\ntorcea \n mare m`sur` la rochiile grele, incomode, cu corsaj str~ns. Trenele lungi [i grele erau obligatorii. Doamnele chiar f`ceau haz de necaz, denumind momentul c~nd se \mbr`cau pentru a merge la Curte “ocazia de \mbr`cat armura”. Broderiile aurite [i argintate de pe rochia din catifea se potriveau perfect cu cele de pe uniformele oficialilor de la Curte. Acest stil de rochii a
32 Stop to shop
fost valabil p~n` \n 1917. |n ceea ce \i prive[te pe domni, dac` nu f`ceau parte din cadrele militare, aveau obliga]ia s` poarte un costum nobiliar, \ntruc~t dac` \[i manifestau interesul pentru hainele tradi]ionale se considera a avea ideologii politice contrare ]arului. |n Rusia, fabricarea textilelor luase aplomb, motiv pentru care din 1829 \n Sankt Petersburg \ncep s` aib` loc expozi]ii dedicate acestui domeniu. Rusia \ncepuse s` produc` materiale, haine [i accesorii. Nicolae I a reu[it s` impun` ca moda s` reflecte func]iile fiec`ruia la Curte. Mai mult, el a decis c` stilul francez este vulgar, iar cel englezesc nu \[i g`se[te ecoul \n Rusia. Dac` p~n` s` vin` el la tron ru[ii se jucau combin~nd stilurile Europei, Nicolae I a decis s` impun` rigurozitatea [i uniformitatea \n materie de mod`. Astfel, a fost instaurat protocolul la Curtea Rusiei ]ariste. |n acest sens, ]arul, al`turi de Contele Speransky, a publicat “Codul de Legi al Imperiului Rusesc” \n 1833. Iar unul dintre multele edicte cuprinse \n acest document era cel referitor la \mbr`c`mintea de la Curte. Momentul Nicolae I a \nsemnat \n materie de mod` revenirea la casta ruseasc` a vestimenta]iei din care ie[iser` predecesorii s`i. Astfel c` din 1834 p~n` \n 1917, hainele de la Curtea Rusiei au r`mas \ntr-un tipar slav, cu extrem de pu]ine influen]e europene.
Doamnele erau imediat identificabile ca fiind rusoaice datorit` acestui tipar etnic rusesc. Pe de alt` parte, tot acest curent devenise un motiv de m~ndrie, pentru c` ori de c~te ori se f`ceau vizite la Cur]ile europene ru[ilor le pl`cea a fi diferi]i [i chiar admira]i pentru stilul lor vestimentar unic. }arul nu a fost chiar rigid. A permis ca mici modific`ri s` intre \n mod`, cum ar fi adoptarea modei corsetului pe tiparul sarafanului (rochia de deasupra din catifea) [i al caftanului (rochia de dedesbt). Astfel apar trei piese: o fust` din m`tase alb` cu broderii, cu trena care pornea din talie, [i un corsaj cu m~neci lungi peste care mai era un alt corsaj din m`tase alb` brodat`. Obligatoriu era a fi purtat un fel de diadem` (Kokoshnik). Femeile m`ritate aveau [i un voal lung. |n num`rul urm`tor descoperim influen]a \n moda imperial` a ultimilor ]ari. Roxana Bichi[
FaShioN
"Colec]ia toamn`/ iarn` "Still Life" by STefANeL 34 Stop to shop
FaShioN
"Still Life" by STefANeL Stop to shop 35
NEwS From... Colier meli melo 29,99 RON C`ciul` meli melo 39,99 RON
Fular meli melo 49,99 RON
Cercei meli melo 19,99 RON
m`nu[i meli melo 29,99 RON
inel meli melo 19,99 RON
Geant` meli melo 89,99 RON
Br`]ar` meli melo 29,99 RON
36 Stop to shop
Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.
FaShioN
"Still Life" by STefANeL 38 Stop to shop
FaShioN
"Still Life" by STefANeL Stop to shop 39
FaShioN
"Still Life" by STefANeL 40 Stop to shop
gENtlEmEN’S agrEEmENt
Adina Buzatu: “Poart` pulovere tricotate pe gât! |n afar` de utilitatea evident`, vei sc`pa de grija fularului.” exclusiv \n magazinele TReNDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro www.facebook.com/pages/ TReNDS-by-Adina-Buzatu
Stop to shop 41
gENtlEmEN’S agrEEmENt
Adina Buzatu: “Pân` nu demult, combina]ia negru – maron era ocolit`. |n acest sezon dai dovad` de curaj [i rafinament purtând-o.” exclusiv \n magazinele TReNDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro www.facebook.com/pages/ TReNDS-by-Adina-Buzatu
42 Stop to shop
gENtlEmEN’S agrEEmENt
Adina Buzatu: “Poart` mitene tricotate (m`nu[i f`r` degete)! |]i vor ]ine cald [i nu va trebui s` le sco]i de fiecare dat` când cau]i cheile sau portofelul.” exclusiv \n magazinele TReNDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro www.facebook.com/pages/ TReNDS-by-Adina-Buzatu
Stop to shop 43
gENtlEmEN’S agrEEmENt
Adina Buzatu: “C`ma[a din denim nu mai este piesa emblematic` a b`rbatului Marlboro. Integreaz-o \n garderoba ta [i poart-o cu cravat` din stof` sau tricotat`.” exclusiv \n magazinele TReNDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro www.facebook.com/pages/ TReNDS-by-Adina-Buzatu
44 Stop to shop
gENtlEmEN’S agrEEmENt
Adina Buzatu: “Curentul military \[i face loc [i \n acest sezon. Opteaz` pentru o jachet` cu detalii cazone [i poart-o la o pereche de jean[i slim fit.” exclusiv \n magazinele TReNDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro www.facebook.com/pages/ TReNDS-by-Adina-Buzatu
Stop to shop 45
Foto: Paul Diaconu
SpECial
românia, te iubesc! 46 Stop to shop
Decembrie, ceas aniversar pentru ProTv. Televiziunea care a devenit un fenomen. Fenomenul unei genera]ii, al unor lideri de opinie, al adevra]ilor jurnali[ti, al [tirilor impar]iale, al emisiunilor care au dep[it orice record de audien]. De la an la an, ProTv pare a se afla \ntr-o competi]ie cu sine, dorind a fi mai bun dect \n anul care a trecut. Roxana Bichi[ Ce a \nsemnat 2011 \n via]a noastr` de telespectatori, datorit` ProTv? Cele mai tari dou` showuri de televiziune: “Rom~nii au Talent” [i “Vocea Rom~niei” [i cele mai impresionante campanii jurnalistice prin reportajele realizate pentru emisiune “Rom~nia, Te Iubesc”. Ce se afl` \n spatele acestor succese? Mult` munc`, pasiune, profesionalism [i respect pentru cei care se afl` \n fa]a micilor ecrane.
SpECial Dar, mai mult de at~t, se afl` dorin]a de a aduce formate care s` aib` un mesaj extrem de important [i \n beneficiul societ`]ii.
romania, te iubesc Este modalitatea celor de la ProTv de a ar`ta c` le pas`. Este felul \n care o echip` de jurnali[ti demonstreaz` c` se poate s` fie “c~inii de paz`”ai societ`]ii [i adev`ra]i oameni de lobby pentru misiuni reale, asumate, nu doar prezentatori ai unor realit`]i.
Cosmin Savu a prezentat o anchet` despre cum lichidul de parbriz se transform` în vodk` [i rom, b`uturi care ajung în ficatul românilor. “Se vorbe[te mult despre alcool f`cut în c`zi de baie sau în instala]ii clandestine, dar foarte rar acestea sunt v`zute sau identificate de autorit`]i. În timpul acesta, râuri de alcool contraf`cut se scurg spre consumatorul român, care, de multe ori, prefer` s` se uite la gradele alcoolice [i la cantitate [i nu la efectul asupra organismului”, a m`rturisit corespondentul {tirilor ProTV.
agricultura a murit, tr`iasc` agricultura Cel mai ineficient, cel mai rudimentar [i cel mai nereformat sistem agricol din Europa se reg`se[te în România, unde exist`
Foto: Paul Diaconu
alcoolul d`uneaz` grav – o realitate demonstrat`
peste 3.000.000 de ferme mici, s`race, care produc în pagub`. La “România, te iubesc!”, corespondentul Anca Nastasi prezint` reportaje în cadrul campaniei “Cine seam`n` viitorul? România DA!” în care vorbe[te despre solu]iile pentru un sistem agricol eficient. „Agricultura modern` se face pe band` rulant`. Fermele high-tech, din beton, sunt adev`rate uzine de hran`. Intr`m în culisele agribusiness-ului [i ve]i vedea câte ore po]i mulge f`r` întrerupere [i ce profit aduce acest
lucru. Ve]i afla, de asemenea, de ce într-o astfel de ferm`, vi]eii sunt hr`ni]i cu lapte praf”, a dezv`luit Anca.
Tu [tii ce mai face copilul t`u? Campania {tirilor ProTv, “Tu [tii ce mai face copilul t`u?”, cea care i-a adus corespondentului Paula Herlo prestigiosul Premiu Emmy, a revenit. Paula a prezentat o anchet` impresionant` despre dramele, nelini[tile, lipsurile
Stop to shop 47
SpECial
rare[ n`stase Preocupat la serviciu s` dezv`luie telespectatorilor zonele turistice neexploatate, acas`, Rare[ N`stase este t`tic cu norm` întreag`. De altfel, jurnalistul m`rturise[te deschis c` cei doi copii ai lui îi dau energie cât s` fac` ocolul p`mântului. „Ador s`mi petrec timpul liber cu familia, ie[im în natur`, ne place s` ne plimb`m cât mai mult. Sophia, feti]a noastr`, la nici trei ani, iube[te la nebunie florile, frunzele de tot felul [i fluturii. Fratele ei mai mic, Dominic, e agitat s` fac` acela[i lucru, s` fug` parc` din c`rucior, de[i înc` nu a înv`]at s` mearg`”, a dezv`luit Rare[.
Paula Herlo Atunci când nu este pe teren, Paula ador` s` gr`din`reasc`, s` petreac` frumos al`turi de prietenii ei [i revine ori de câte ori are ocazia la Muzeul Satului, un loc pe care îl g`se[te de-a dreptul fermec`tor.
48 Stop to shop
Cosmin savu Mai aventurier, Cosmin spune c` „nimic nu se compar` cu o rait` în Mun]ii F`g`ra[”, iar când renun]` la drume]ii, corespondentul î[i arat` talentele culinare la ceaun [i este atât de priceput, încât a primit titlul de „specialist” în gula[ avrigenesc.
anca nastasi Anca nici atunci când nu se afl` pe teren nu are stare. „În timpul liber plec... unde v`d cu ochii”. Îmi place s` pun degetul pe o imagine v`zut` într-o revist`, într-un documentar, sau doar cu ochii min]ii, desprins` dintr-un roman [i... pe aici ]i-e drumul, într-acolo. Vara asta a fost Cetatea Bonifacio, din Corsica”, a povestit ea. Anca are un ajutor de n`dejde în fiica ei de doar patru ani, ChristineLeea, care st`p~ne[te deja programul Google Earth [i, mai nou, are [i ea curiozit`]i geografice.
alex dima „Tot timpul meu liber apar]ine minunii care îmi d` energie, bucurie [i al`turi de care copil`resc din plin”, recunoa[te Alex, cucerit de Sara, feti]a lui. „|n Barcelona, în Parcul Guell, n-am în]eles nimic”, poveste[te amuzat. „Era prea obosit` [i a trebuit s` o car în bra]e. Hectare întregi. Dar...îl bif`m la vizitate”.
Cristian leonte Prezentatorul emisiunii as-
Foto: Paul Diaconu
[i întreb`rile ce n-au primit r`spuns ale copiilor uita]i acas` de p`rin]ii nevoi]i s` plece la munc` în str`in`tate. Cine sunt oamenii c`rora le pas` de toate aceste subiecte? Cine sunt cei care vorbesc despre viitorul nostru? Sunt jurnali[ti care realizeaz` anchete uluitoare, dar care \n timpul liber se bucur` din plin de c`ldura celor dragi, de drume]iile pe munte sau de revederea unor locuri cu farmec. Se relaxeaz` ascultând muzic`, cântând la chitar`, pov`]uindu-[i copiii sau descoperind al`turi de ei locuri noi.
cult` muzic` ori de câte ori are ocazia. „Prefer rock clasic, rock progresiv [i jazz. Îmi place mult s` stau cu o biografie a unui artist în mân` [i s`-i „r`sfoiesc” [i discografia în acela[i timp”, a m`rturisit Cristi, care a mai f`cut o dezv`luire: „Mai zdr`ng`nesc la o chitar`, dar m` intereseaz` s` descop`r cum sunt construite piesele [i cum se poate modifica sunetul mai degrab`, [i nu s` devin virtuoz”. {i tocmai pentru c` duminic` de duminic` ei ne arat` c~t de mult iubesc Rom~nia, telespectatorii r`spund cu aceea[i c`ldur`. Emisiunea este mereu lider de audien]`, fiind urm`rit` de aproape 2.000.000 de telespectatori.
SpECial Vorbim despre reconstruc]ia spiritului românesc [i de re-valorizarea no]iunii de «România». Pentru lumea întreag`, dar mai ales pentru noi, românii. Re-descoperim Ce fACe ROMÂNIA VALOROAS~, ne re-g`sim dragostea fa]` de România. Nu vorbe goale, patriotisme ponosite sau slogane învechite, ci sentimente autentice, valorile simple care
ne fac un popor atât de fain [i unic! 1 decembrie 2011 d` voce unei noi genera]ii de români. Cei care au r`mas tineri, indiferent de vârst`, [i liberi în gândire! DOAR eI pot vedea România [i românii dintr-o perspectiv` lipsit` de prejudec`]i, doar ei pot avea curajul s` [ocheze o lume întreag` printr-un mesaj atât de simplu: eU IUBeSC ROMÂNIA!
Foto: Paul Diaconu
echipa PRo TV
Stop to shop 49
toShop
Shop ‘till you drop! Bonsai 69,99 RON
Bonsai 119,99 RON
Bonsai 129,99 RON
...by mihai }opescu milleFioRi 260 RON ...by ioan nem]oi milleFioRi 720 RON
Bonsai 129,99 RON
50 Stop to shop
toShop
Shop ‘till you drop! milleFioRi 198 RON/set
panasonic dMC-FZ150 Camera hibrid cu super zoom Cel mai nou aparat foto lansat de Panasonic are lentile ultra wide-angle de 25 mm LEICA DC VARIO-ELMARIT [i zoom optic 24x; Procesor de imagine – Venus Engine FHD, senzor Live MOS de 12,1 megapixeli; |nregistrare Full-HD la "1920 x 1080 60i (NTSC) / 50i (PAL) în format AVCHD; sticl` murano milleFioRi 273 RON
milleFioRi 160 RON/set
Ecran LCD de 3″ care se rote[te, sensibilitate ISO de pana la 3200, stabilizator optic de imagine POWER O.I.S., microfon cu zoom stereo cu func]ie de suprimare a sunetului v~ntului.
{edi]a foto a fost realizat` cu sprijinul:
...by ioan nem]oi milleFioRi 360 RON
Magazin Panasonic Unirea Shopping Center, etaj 3, Corp Central.
Stop to shop 51 www.ttconsulting.ro
toShop
noRiel 219,90 RON noRiel 319,90 RON
noRiel 169,90 RON
noRiel 189,90 RON
Bonsai 49,99 RON
52 Stop to shop
toShop Bonsai 49,99 RON
noRiel 169,90 RON noRiel 149,90 RON
Bonsai 84,99 RON noRiel 99,90 RON
Stop to shop 53
toShop
Shop ‘till you drop! Bonsai 49,99 RON
...by ion Huth milleFioRi 300 RON Bonsai 79,99 RON
Bonsai 24,99 RON
Bonsai 139,99 RON
54 Stop to shop
Bonsai 79,99 RON
toShop
Shop ‘till you drop! milleFioRi 40 RON
panasonic dMC-FZ150
milleFioRi 86 RON
Camera hibrid cu super zoom Cel mai nou aparat foto lansat de Panasonic are lentile ultra wide-angle de 25 mm LEICA DC VARIO-ELMARIT [i zoom optic 24x;
milleFioRi 87 RON
milleFioRi 94 RON
Procesor de imagine – Venus Engine FHD, senzor Live MOS de 12,1 megapixeli; |nregistrare Full-HD la "1920 x 1080 60i (NTSC) / 50i (PAL) în format AVCHD;
milleFioRi 25 RON
Ecran LCD de 3″ care se rote[te, sensibilitate ISO de pana la 3200, stabilizator optic de imagine POWER O.I.S., microfon cu zoom stereo cu func]ie de suprimare a sunetului v~ntului.
{edi]a foto a fost realizat` cu sprijinul: milleFioRi 118 RON
milleFioRi 198 RON
Produsele prezentate pot fi gasite la magazinele Millefiori, Bonsai [i Noriel din Unirea Shopping Center, Corp Central
Magazin Panasonic Unirea Shopping Center, etaj 3, Corp Central.
Stop to shop 55 www.ttconsulting.ro
BEauty Shop eYe PALeTTe 02 GOLDeN BROWN
10e5Body lei
Th
HI SHINe LIP MINI BeIGe
29Body
Crem` de fa]` Iwostin
lei
fRUIT MeRVeILLeUX
(gama Hydratia)
The p Sho
43
lei
BALSAM HR~NITOR PeNTRU BUZe
Baton 4 g – 9 lei
CReM~ De MÅINI HIDRATANT~
Tub 75 ml – 11 lei
LAPTe De CORP PARfUMAT
Flacon 300 ml – 22 lei
S~PUN-GeL PeNTRU MÅINI
Flacon-pomp` 300 ml – 14 lei
GeL De DU{ PARfUMAT
Flacon 300 ml – 11 lei
Yves rocher
56 Stop to shop
Shop
BEauty Shop GIfT CUBe STRAWBeRRY XM11
37,40
Lo ]iu ne
sp ec ia
l`
em oli um
lei
29Body lei
HI SHINe LIP MINI CORAL
The p Sho
58Body lei
The p Sho
32Body lei
The p Sho
Candied Ginger Shower Gel
99Rocher lei
Yves
HOGGAR
Ap` de toalet` (vaporizator) 75 ml + Gel de du[ 200 ml
Stop to shop 57
BEauty Shop
12,30
lei
Unt pentru corp Gerocossen
(gama Herbals)
69Rocher lei
PUR DeSIR LILIAC
Yves
Ap` de toalet` (vaporizator) 30 ml + Gel de du[ 200 ml + Lapte de corp 200 ml
29Body lei
The p Sho
11,25
HI SHINe LIP MINI PURPLe
(gama Herbals)
Gel de du[ Gerocossen
lei
58 Stop to shop
65Body lei
The p Sho
Candied Ginger Body Butter
BEauty Shop GIfT CUBe MINI SHeA XM11
58Body lei
The p Sho
41
fLeUR feeRIQUe
(gama Hydratia)
Spum` de sp`lare Iwostin
lei
29Body lei
HI SHINe LIP MINI PINK
The p Sho
BALSAM HR~NITOR PeNTRU BUZe
Baton 4 g – 9 lei
CReM~ De MÅINI HIDRATANT~
Tub 75 ml – 11 lei
LAPTe De CORP PARfUMAT
Flacon 300 ml – 22 lei
S~PUN-GeL PeNTRU MÅINI
Flacon-pomp` 300 ml – 14 lei
GeL De DU{ PARfUMAT
Flacon 300 ml – 11 lei
Yves rocher Stop to shop 59
Foto: Dreamstime
iStoria BijutEriilor
eteRNa FaSCINa|Ie
perlele, bijuteriile zeilor (iii)
Stop to Shop [i You&Me continu povestea accesoriilor care pun cel mai bine \n eviden] rafinamentul, misterul [i farmecul feminin: perlele. Nu este de mirare c personaje celebre, precum Coco Chanel, Jackie Kennedy sau Audrey Hepburn, erau \ndrgostite de minunatele bijuterii cu perle. O rochie simpl, neagr, asortat cu un [irag de perle devine una dintre cele mai elegante ]inute. Din Antichitate [i pân astzi, perlele nu [i-au pierdut niciodat for]a de seduc]ie. Legendele [i fascina]ia perlelor celebre triesc \n fiecare perl, indiferent de mrimea sau de culoarea ei. Roxana Bichi[
60 Stop to shop
perlele sco]iei Când vorbim despre perle, pu]ini s-ar gândi la legendarele ]inuturi ale Sco]iei. Istoria Reginei Maria Stuart (Mary a Sco]iei sau Mary I, cum mai este cunoscut`) reprezint` o poveste la fel de fascinant` precum imensa ei colec]ie de bijuterii. Considerat` de unii o criminal` odioas`, iar de al]ii o martir`, Maria Stuart a fost \ncoronat` dup` moartea tat`lui ei, James al V-lea al Sco]iei. Maria se c`s`tore[te, \n 1558, cu viitorul rege al Fran]ei, Francisc al II-lea, care va muri \ns` \n 1560, astfel c` Maria Stuart se va rec`s`tori cu v`rul ei, Henry Stuart, Lord Darnlay. Dup` un scurt [i nefericit mariaj, cel de-al doilea so] moare [i el, probabil strangulat, iar Maria se rec`s`tore[te rapid cu James Hepburn, cel de-al patrulea conte de Bothwell, presupus asasin al lordului Darnley.
Acuzat` [i ea de omor, este arestat` [i obligat` s` abdice \n favoarea fiului ei, \n vârst` de un an. Reu[e[te s` fug` \n Anglia, unde veri[oara ei, Regina Elisabeta I, o va aresta, considerând-o principala ei rival` la tron, [i o va executa câ]iva ani mai târziu. Maria Stuart a mo[tenit, evident, bijuteriile Coroanei, dar, \n afar` de acestea, a dobândit [i multe bijuterii personale de o bog`]ie [i de o frumuse]e rare. Perlele, diamantele [i rubinele ei erau de excep]ie. Pân` [i zecile de rochii [i superbele ei voaluri erau ornate cu perle menite s`-]i taie r`suflarea. Unul dintre aceste inegalabile giuvaeruri, un impresionant colier format din [ase [iraguri imense, num`rând nu mai pu]in de 600 de perle, a ajuns la Elisabeta I. Cele 600 de perle nu erau toate albe, unele proveneau de la specii foarte rare de scoici, având nuan]e purpurii. O
alt` bijuterie a ei a fost un colier de aur cu 34 de perle de ap` dulce, provenind din râul Tay, pe care l-a f`cut cadou ducelui de Norfolk, cel cu care pl`nuia s` \ncheie cea de-a patra ei c`s`torie, care nu a mai avut loc niciodat`. Conform unor vechi referin]e, un alt monarh sco]ian, Alexander I, ar fi avut cea mai remarcabil` colec]ie de perle a timpului. De altfel, Perla Kellie, una dintre cele mai faimoase perle sco]iene, descoperit` \n Aberdeenshire, a fost inclus` \n bijuteriile Coroanei Sco]iene. Ast`zi, din p`cate, perlele Sco]iei sunt o raritate. În urma polu`rii provocate de marea industrializare, dar [i ca urmare a extinderii activit`]ii c`ut`torilor de perle din acele locuri, scoicile produc`toare de perle ale Sco]iei au \nceput s` dispar`. Iar situa]ia este cu atât mai trist` cu cât \n Sco]ia se g`se[te o specie extrem de rar` de scoici
Br]ar Ziio cu perle
Lan] cu pandantiv cu perl
iStoria BijutEriilor
Stop to shop 61
iStoria BijutEriilor
de ap` dulce, produc`toare de perle. Jum`tate din popula]ia mondial` a acestui tip de scoic` se g`sea \n Sco]ia, dar acum este amenin]at` cu dispari]ia. Tocmai de aceea, \n 1998, acestor scoici li s-a acordat de c`tre oficialit`]i protec]ie total`. Cu toate c` au fost introduse amenzi de 5.000 lire sterline, recoltarea acestor scoici, multe cu o vârst` de peste 80 de ani, continu`, date fiind calit`]ile deosebite ale acestor perle. În 7090% din zona tradi]ional` unde se g`seau aceste scoici, precum cea a râului Tay, coloniile de scoici au disp`rut sau sunt \n curs de dispari]ie. |n 1997, \n râul Tay, c`ut`torul de perle William Abernathy a descoperit o perl` perfect`, devenit` celebr`. Ea \i poart` numele: perla Abernathy. Este cunoscut` [i drept Little Willie. Expus` \n magazinul de bijuterii Caincross din Perth, perla a fost vândut` pentru un pre] r`mas necunoscut.
62 Stop to shop
perla asiei Perla Asiei reprezint`, cu cele 120 de grame ale ei [i cu dimensiunile de 76x50x28 milimetri, cea mai mare perl` de sidef de ap` s`rat`. Dar nu numai greutatea este impresionant` la aceast` perl`. Uimitoare este forma ei cu totul deosebit`. Datând de la sfâr[itul secolului al XVI-lea sau \nceputul secolului al XVII-lea, este, a[a cum indic` [i numele, o perl` de origine asiatic`, provenind din Golful Persic. Perla Asiei se distinge prin forma ei ce seam`n` cu o pic`tur` alungit` sau cu o par` arcuit`, remarcându-se prin suprafa]a incredibil de expresiv`. Culoarea alb` este \nc`lzit` de tonuri argintii cu nenum`rate reflexe, a c`ror profunzime [i catifelare, p`strate de-a lungul celor patru secole de istorie ale perlei, denot` o structur` deosebit de bogat` din punct de vedere al straturilor de sidef. Despre vechea form` a bijuteriei \n care a fost \nglobat` Perla
Inel Achea cu perl
Cercei Achea cu perle [i diamante
Asiei nu se [tie nimic. Dar, de la \nceputul secolului al XX-lea, de când a ajuns \n Occident, Perla Asiei este pus` \n valoare \ntr-o superb` montur` de aur, care \nf`]i[eaz` o crengu]` cu frunze [i fructe. Ea este fructul cel mare, celelalte trei fructe fiind reprezentate de o perl` alb` de form` oval`, de o piatr` de jad [i alta de cuar] roz. O serie de fructe mai mici sunt reprezentate de alte pietre pre]ioase, \n timp ce crengu]a [i frunzele sunt realizate din aur. Descoperit` \n Golful Persic, Perla Asiei ajunge, \n cele din urm`, la Bombay, apoi intr` \n posesia regelui Shah Jahan (1628-1658), care o ofer` reginei sale preferate, Mumtaz Mahal, \n memoria c`reia avea s` construiasc` mai apoi renumitul Taj Mahal. Aici, Perla Asiei a stat al`turi de nenum`rate alte bijuterii celebre, precum diamantul Koh-i-Noor, ansamblul acestor bijuterii fiind estimat
iStoria BijutEriilor
Stop to shop 63
Grupaj foto pus la dispozi]ie de magazinele You&Me
Lordul Canning a reu[it ca, \n perioada 1856-1862, c~nd a fost guvernator al Indiei, s` ia o serie \ntreag` de m`suri benefice pentru ]ara al c`rui destin \l hot`ra. Astfel, a primit cadou o bijuterie de excep]ie, care, de atunci, \i poart` numele. Realizat` \n secolul al XVI-lea, din aur masiv cu incrusta]ii de email [i de minunate diamante [i rubine, bijuteria con]ine mai multe perle, printre care [i o perl` imens`, de o form` ciudat`, din care a fost realizat bustul musculos al personajului. Bijuteria este o fantastic` “sculptur`”, de o expresivitate cu totul ie[it` din comun. Adus` \n Anglia de Lordul Canning, bijuteria a fost cump`rat` \n 1935 de Victoria&Albert Museum din Londra, pentru suma de 26.000 de dolari.
Bijuteria Canning l-a inspirat mai târziu pe Kenneth J. Lane, care a realizat o versiune proprie a acestei capodopere, \nf`]i[ându-l, probabil, pe Neptun \nsu[i, zeul m`rilor, sufl~nd \ntr-un corn realizat dintr-o scoic`. La fel precum capodopera care l-a inspirat, [i aceast` bijuterie uime[te prin corpul musculos, perfect \ntruchipat de o perl` cu o form` nemaiv`zut de sugestiv`. Astfel, timpul ne-a demonstrat c` perlele, dac` nu con]in ele \nsele o poveste, fac istorie prin personajele care le-au folosit. Perlele, fie c` au fost montate \n coliere, inele, [ireaguri sau pandante, br`]`ri ori coroane regale, au fost [i vor r`m~ne ni[te bijuterii \n sine. Orice femeie care de]ine o perl` cap`t` automat din calit`]ile acesteia: mister, unicitate, frumuste]e [i valoare. Depinde doar de doamna \n cauz` c~t de elegant [tie s` pun` perla \n valoare.
Lan] cu pandantiv cu perl
perla din bijuteria canning
Br]ar Ziio cu perle
ast`zi la peste un miliard de dolari. În 1739, când regele Persiei Nadir Shar asediaza Delhi, acesta reu[e[te s` pun` st`pânire pe minunata Perl` a Asiei, pentru ca apoi s` o d`ruiasc` \mp`ratului chinez Qianlong, care a ordonat s` fie \nmormântat cu aceasta. Dar ho]ii de morminte au furat-o \n 1900, perla ap`rând \n Hong Kong, pentru ca, \n final, s` fie vândut` la Paris. |n prezent se afl` \ntr-o colec]ie privat`. În 2005, din martie pân` \n septembrie, Perla Asiei a putut fi admirat` la Galeria Harry Winston, \n cadrul unei expozi]ii. A ajuns acolo prin intermediul galeriei Christie’s, chiar de la proprietarul ei, care a dorit s`-[i p`streze anonimatul. Pe aceea[i filier`, expozi]ia a beneficiat [i de prezen]a faimoasei perle Hope. Alte zece perle, dintre cele mai celebre ale lumii, au asigurat succesul fulminant al expozi]iei.
From thE hiStory oF…
coBra
Povestea ceasurilor Cobra a \nceput \n anul 1954, \n Fran]a. Brandul Cobra a fost fondat de marochinierii, specializa]i \n dezvoltarea [i fabricarea curelelor de ceasuri. Ei aveau un mic atelier \n inima ora[ului Besancon. Prin numele brandului au dorit s transmit simbolul agilit]ii, al frumuse]ii [i al pute rii, perfect asociat materialelor rare [i pre]ioase folosite \n fabricarea curelelor. Alturi de Cielo Venezia 1270 v prezentm istoria unui brand aparte. Roxana Bichi[
AGILITATeA De A M~SURA TIMPUL CU eLGAN}~
64 Stop to shop
From thE hiStory oF… ceasuri cu caracter |ntr-un timp foarte scurt, Cobra a \nregistrat un succes foarte mare \n cadrul industriei de acest tip, reu[ind s` c~[tige \ncrederea celor mai faimo[i produc`tori de ceasuri din Fran]a [i Elve]ia. A devenit una dintre cele mai importante referin]e \n lumea curelelor de piele, cu o dorin]` constant` de inova]ii tehnice, crea]ii exclusive [i design-uri inovatoare. Cu mult know-how acumulat de-a lungul anilor, dar [i cu cuno[tin]e legate de aceast` pia]`, Cobra decide \n 2006 diversificarea produselor. Dup` trei ani de research, scot pe pia]` prima colec]ie de bijuterii, care se bazeaz` pe valoarea [i calitatea pielii. Pentru c` succesul nu a \nt~rziat s` apar` pe acest plan, doi ani mai t~rziu, Cobra a lansat o nou` linie de produse. Astfel s-a n`scut prima colec]ie de ceasuri. Motto-ul lor este “ceasuri cu caracter”, oferind o colec]ie vast` de ceasuri at~t pentru doamne, c~t [i pentru domni. Toate aceste modele au \n comun design-ul deosebit, dar [i grija pentru detalii. Varietatea formelor, m`rimilor [i a materialelor colec]iei “COBRA Montres” ofer` op]iuni foarte vaste \ntre modele urbane, sport sau smart [i se adreseaz` unui public t~n`r [i dinamic care este \n acela[i timp sensibil [i atent la o finisare meticuloas`.
Stop to shop 65
From thE hiStory oF… Ceasurile Cobra pot avea \ncrustate diamante, cristale Swarovski, sunt rezistente la ap` pân` la 50 de metri, fiind realizate din o]el inoxidabil. made in France |ntreaga colec]ie Cobra este “made in France”, oferind tuturor ceasul potrivit la pre]ul corect. Liniile de produse ale acestui brand sunt: linia Chic [i sport: pentru gentleman-ul din ziua de azi, cu o atitudine sobr` [i rafinat`. Ceasurile din aceast` linie pot fi purtate at~t ziua, la un meeting, c~t [i seara, la o ]inut` casual.
66 Stop to shop
linia de ceasuri pentru domni automatice: destinate clientelei bine informate care caut` un ceas cu un design deosebit [i caracteristici tehnice la un pre] pe care oricine [i-l permite. linia fashion: adresat` doamnelor [i domni[oarelor exigente, cu atitudine, care sunt \n permanen]` \n pas cu moda. Linia Fashion dispune de o varietate de ceasuri de dam`, ce se
asorteaz` la outfituri de la elegante, smart, office, p~n` la casual [i sport. linia bottom-of-therange: creat` pentru a-]i putea schimba stilul, \n func]ie de stare, f`r` s` \]i compromi]i bugetul. Ceasurile Cobra pot avea \ncrustate diamante, cristale Swarovski, sunt rezistente la ap` p~n` la 50 de metri, fiind realizate din o]el inoxidabil.
From thE hiStory oF‌
curele din materiale sintetice, Cobra Synthetiques, destinate liniei sport. Colec]ia “Atanoff� este colec]ia de lux a brandului COBRA, ce atest` calitatea [i raritatea materialelor folosite la confec]ionarea curelelor din piele. Astfel, \n colec]ie exist` curele confec]ionate din piele de piton, aligator sau stru], totul pentru ceasuri cu adev`rat excep]ionale.
(...)\n colec]ie exist` curele confec]ionate din piele de piton, aligator sau stru], totul pentru ceasuri cu adev`rat excep]ionale.
cobra [i chanel Nu foarte cunoscut este faptul c` brandul Cobra a colaborat [i colaboreaz` cu marea cas` de mod` Chanel. Renumi]i pentru marochinierii pricepu]i, dar [i pentru calitatea pielii folosite, aten]ia la detalii [i finisajul perfect, cei de la Cobra au c~[tigat respectul multor firme de renume din Fran]a, cu care au avut colabor`ri.
Grupaj foto pus la dispozi]ie de Cielo Venezia 1270
Renumitele curele Cobra sunt \n permanen]` racordate la tendin]ele actuale [i reflect` evolu]ia trend-urilor. Ele sunt f`cute din cea mai bun` piele, \n atelierele din Fran]a [i r`spund unor norme de fabrica]ie foarte stricte. Pe l~ng` curelele de piele pentru care sunt renumi]i \n \ntreaga lume, Cobra are \n colec]ia sa [i curele f`cute din o]el, Cobra Metalliques, [i
Stop to shop 67
S+N+tatE
Celulele
SteM ]i viitorul
Noua TehNologie meDical~
Cercet`torii apreciaz` c` atât timp cât a[tept`rile sunt realiste, rezultatele terapiei cu celule stem \i pot surprinde chiar [i pe cei mai pesimi[ti. 68 Stop to shop
Conform defini]iei medicale, celulele stem sunt celule care p`streaz` proprietatea de a se re\nnoi continuu prin diviziune celular` [i, mai mult, se pot diferen]ia \ntr-o varietate larg` de celule specializate. Ini]ial, acestea au fost descoperite \n urm` cu mai mult de 20 de ani la embrionii de [oareci. |n anul 1998, \ns`, s-a descoperit modalitatea de a izola celule stem embrionare umane [i de a le face s` creasc` \n laborator. Embrionii utiliza]i \n aceste studii au fost crea]i “\n vitro”, \n clinici specializate, iar \n momentul c~nd nu au mai fost folosi]i \n acest scop, au fost dona]i pentru cercetare cu acordul donatorilor. Mai mult
dec~t at~t, principiul care st` la baza acestor cercet`ri este faptul c` celulele stem transplantate de la alte organisme pot repara un ]esut care [i-a pierdut capacitatea de autoreparare.
unde g`sim celulele stem? Celulele stem se g`sesc în placent` [i cordonul ombilical ale unui nou-n`scut, precum [i în din]ii de lapte ai copiilor. Totodat`, acestea se mai reg`sesc [i în organismul adultului, \n m`duva osoas`, piele [i mu[chi. Acestea din urm` poart` denumirea de Celule Stem Adulte. De asemenea, celulele stem se mai
CoNCurS
Strict masculin!
TReNDS by Adina Buzatu [i Revista STOP TO SHOP te invit` la concurs! Sun` la num`rul de telefon 021.30.30.364, \ntre orele 10.00 – 11.00, \n data de 19 decembrie 2011, r`spunde corect la \ntrebare [i po]i câ[tiga prin tragere la sor]i unul din cele 5 parfumuri TReNDS by ADINA BUZATU!
De câ]i ani realizeaz` {tefan B`nic` celebrele sale concerte de Cr`ciun? Premiile sunt oferite de:
Cu sprijinul:
Concursul va continua [i \n numerele urm`toare ale Stop to Shop! Stop to shop 69
S+N+tatE celule STEM
sistem nervos
sistem sanguin sistem muscular
ob]in [i din embrionii umani crea]i în laborator sau din ovarele bebelu[ilor de sex feminin avorta]i. Acestea se numesc Celule Embrionare. Prelevarea acestor celule din embrioni reprezint` distrugerea embrionilor. Trebuie s` [tim c` recoltarea acestor celule de la un noun`scut este un procedeu foarte simplu, f`r` niciun risc at~t pentru mam`, c~t [i pentru f`t. Dup` ce copilul s-a n`scut [i a fost \ncredin]at medicului neonatolog, cordonul ombilical r`m~ne ag`]at de placent`. Medicul care a asistat na[terea va punc]iona cordonul ombilical [i va extrage o cantitate de p~n` la 150 ml de s~nge - \ntr-un recipient special pus la dispozi]ie de c`tre compania de recoltare a celulelor stem.
utilitatea celulelor stem De-a lungul timpului, celulele
70 Stop to shop
stem au fost extrase din sângele din cordonul ombilical [i din placent`, fiind folosite cu prec`dere în tratamentul bolnavilor de leucemie [i anemie. De asemenea, rezultate bune s-au ob]inut [i \n cazul trat`rii pacien]ilor cu leziuni severe ale inimii. Mai mult dec~t at~t, pe viitor se preconizeaz` c` celulele stem ar putea fi folosite la înlocuirea celulelor sau ]esutului distrus de Boala Parkinson, afec]iuni ale inimii, leziuni ale m`duvei spin`rii, diabet sau boala Alzheimer. Cu toate astea, experimentele [i cercet`rile efectuate pe celule stem embrionare au \nceput efectiv din anul 1998, c~nd un grup de oameni de [tiin]`, condus de dr. James Thomson de la Universitatea din Wisconsin, SUA, a pus bazele unei metode de izolare [i cultivare a celulelor. Bugetele alocate studierii celulelor stem embrionare au
fost modificate [i adaptate din anul 2001, laboratoarele neav~nd p~n` atunci posibilit`]i financiare adecvate cercet`rii am`nun]ite a acestui tip de celule. A[adar, \n ciuda faptului c` celulele stem au, teoretic, multiple aplica]ii practice, cercetarea lor este \nc` la \nceput. Celulele stem adulte, cum ar fi celulele hematoformatoare din m`duva ro[ie a oaselor sunt, \n prezent, singurele tipuri folosite \n tratarea unor boli cum ar fi leucemiile, limfoamele sau hemopatiile maligne. Astfel de celule sunt folosite \n scopuri terapeutice \nc` din anii 1960.
Dezavantajele celulelor stem adulte
Fiind adulte, acestea nu au capacitate mare de proliferare, \n sensul c` pot genera doar anumite tipuri celulare, \n num`r limitat. Observa]ia aceasta este
S+N+tatE ar`tat durata lung` de timp de a se transforma \n tipul particular de celule vizat ini]ial, fapt deosebit de dezavantajos, \n cazul \n care starea pacientului aflat \n tratament impune transplantarea rapid` a celulelor. |n schimb, celulele stem embrionare au rata de diviziune rapid` [i pot fi chiar depozitate, astfel c` dac` apare nevoia administr`rii lor, aceasta se poate realiza imediat.
p`rerea specilia[tilor sus]inut` de experimente efectuate pe animale, care demonstreaz` c` celulele stem cu origine sangvin` sunt capabile s` formeze hepatocite [i celule cu rol \n refacerea integrit`]ii tegumentului. |n cadrul unui organism, celulele stem adulte sunt greu de identificat. Chiar [i dac` sunt identificate, num`rul lor fiind redus, nu pot fi utilizate \n multe scopuri. Spre deosebire de ele, celulele stem embrionare sunt u[or de reperat, deoarece formeaz` popula]ia celular` dominant` \n organismul embrionului, practic orice tip de celul` embrionar` put~nd juca rol de celul` stem. Totodat`, celulele embrionare se pot divide de un num`r nelimitat de ori, gener~nd tot timpul celule noi \n cantit`]i utile, at~t pentru cercetare c~t [i pentru tratament. Celulele stem adulte se dezvolt` greu, fapt scos \n relief de numeroase studii care au
Cercet`torii apreciaz` c` at~t timp c~t a[tept`rile sunt realiste, rezultatele terapiei cu celule stem \i pot surprinde chiar [i pe cei mai pesimi[ti. Studiile [i experimentele desf`[urate \n ultimii ani au demonstrat c` aceste celule au capacitatea de a influen]a decisiv numeroase domenii ale medicinei, at~t datorit` abilit`]ii de formare a celulelor de tipul neuronilor, hepatocitelor, cardiomiocitelor, celulelor pancreatice sau stratul intern al vaselor, c~t [i prin posibilitatea de a interac]iona \n mod direct cu aceste celule, modific~ndu-le materialul genetic \n vederea folosirii lor \n cadrul terapiei genice. Cu toate astea, pornind de la premisa c` viitorul tehnologic al medicinei progreseaz` de la an la an, putem r`m~ne deschi[i ideii c` pe viitor celulele stem vor putea fi utilizate la scar` larg`, \n aproape orice boal`. Elena Dumitru
bine de ]tiut! |n Fran]a, \n anul 1988, a avut loc primul transplant de celeule stem. Din acel an p~n` \n 2008 au avut loc 12.000 de astfel de transplanturi, toate fiind un succes.
|n Romania, primul trans plant de celule stem a avut loc \n anul 2006, la o clinic` specializat`, din Cluj. |n momentul de fa]`, pe pia]a rom~nesc` exist` 11 astfel de juc`tori specializa]i \n stocarea [i recoltarea celulor stem.
Pre]ul stoc`rii celulelor stem pe o perioad` de maxim 20 ani porne[te de la 2500 de euro p~n` la aproximativ 4500 de euro, \n cazul unui singur nou-n`scut. |n cazul gemenilor sau triple]ilor, pre]ul unui astfel de transplant poate ajunge [i la 6000 de euro, \n func]ie de clinica unde se efectueaz` procedura de recoltare.
Stop to shop 71
Story oF...
arhitectura unei iubiri eterne A fost odat` ca niciodat`. Un prin] a iubit o frumoas` fat`. S-au c`s`torit [i au tr`it ferici]i. Nu pân` la adânci b`trâne]i. C`ci altfel nu ar fi existat, poate, Taj Mahal-ul.
Iubirea dintre Shah Jahan (Prin]ul Khurram) [i Mumtaz Mahal (Arjumand Banu Begum) nu este desprins` din pove[ti, ci este de poveste. Rareori \n via]` se \nt~mpl` ca oamenii s` \[i \nt~lneasc` sufletul pereche. S-au v`zut [i, din prima clip`, au sim]it c` apar]in unul altuia. |n cei 20 de ani de c`snicie au fost ca o putere invincibil`. Iar iubirea lor a trecut dincolo de moarte. Peste secole \nc` li se simte prezen]a prin fascinantul Taj Mahal. Poetul englez, Sir Edwin Arnold, descrie monumentul ca fiind: "nu o pies` de arhitectur`, a[a cum sunt altele, ci m~ndra iubire a unui \mp`rat, scris` \n pietre vii.”
acum 404 ani Era anul 1607. Prin]ul Khur-
72 Stop to shop
ram colinda Bazarul Meena, acompaniat de o suit` de curteni. R~dea cu prietenii lui [i se oprea ocazional pentru a inspecta fe]ele frumoase ale fetelor care nu aveau v`luri. |n acest joc tineresc, privirea i-a fost furat` de un chip angelic. Pentru c~teva secunde a r`mas \mpietrit. S-a apropiat de standul unde se afla fata. A intrat \n vorb` cu ea, \ntreb~nd-o dac` [tie c~t cost` bucata de sticl` cu t`ietura asemeni unui diamant. T~n`ra l-a corectat imediat, specific~ndu-i c` acea “sticl`”, cum o numise el, chiar este un diamant iar pre]ul este mare, mult peste c~t [i-ar putea permite chiar [i o fa]` princiar`. Pentru moment, t~n`rul a r`mas uluit. Nu putea \n]elege cum de nu auzise la Curte nimic despre o t~n`r` at~t de frumoas`
Story oF... [i ravisant` din toate punctele de vedere. F`r` a mai spune nici un cuv~nt, a scos 10 mii de rupii [i a cump`rat diamantul. A disp`rut \n mul]ime cu piatra, dar [i cu inima tinerei. Ceea ce Khurram nu [tia \n acel moment era faptul c` vorbise chiar cu fiica primului ministru, un tat` extrem de suspicios, care reu[ise s` sperie to]i poten]ialii pretenden]i. Nici nu i-ar fi p`sat. Era at~t de \ndr`gostit \nc~t ziua urm`toare i-a f`cut o cerere neobi[nuit` [i \ndr`znea]` tat`lui s`u. Cu at~t mai neobi[nuit` cu c~t \n acele timpuri c`s`toriile nu se realizau doar pe fundamentul iubirii. El a cerut m~na lui Arjumand Banu. Legenda spune c` tat`l prin]ului ar fi z~mbit complice (poate amintindu-[i propria iubire pentru Nur Jahan) [i a ridicat m~na \n semn de accept. Prin]ul avea 16 ani, iar fata 15. La un an dup` ce a fost aprobat` c`s`toria, Khurram s-a \nsurat. |ns` nu cu Arjumand Banu Begam. Prima sa so]ie a fost prin]esa Quandari Begam, rud` cu familia regal` din Persia. Prin]ul [tia c` tot acest ritual de obligativitate face parte din firescul vie]ii. Aceast` c`s`torie nu \nsemna c` dragostea vie]ii lui nu avea s` se \mplineasc`. Era doar o am~nare. |n acele vremuri, \mp`ratul alegea datele [i ordinea c`s`toriilor – sf`tuit fiind de astrologi. Mai mult, nun]ile se aranjau [i \n func]ie de considerente politice precum coali]ii militare, alian]e, leg`turi de familie, rang social.
Cei doi \ndr`gosti]i au avut r`bdare timp de 5 ani pentru ca r~ndul lor la fericire s` soseasc`. El devenise un b`rbat puternic [i frumos, iar ea o domni[oar` cu un temperament b~lnd [i de o frumuse]e uluitoare. Dar, \n ace[ti ani de logodn`, cel mai tragic a fost c` nu au avut permisiunea s` se \nt~lneasc`. Nu s-au rev`zut nici m`car o secund` din momentul \n care s-au \ndr`gostit \n bazar. |ntr-un final, pe 27 martie 1612, c~nd calculele astrologilor au rezultat a fi favorabile, a avut loc mult a[teptatul eveniment. Ceremonia a fost plin` de fast [i \n conformitate cu tradi]ia.
20 ani de iubire Dup` nunt`, cei doi erau nedesp`r]i]i. Ea, extrem de in-
teligent`, a devenit un redutabil sf`tuitor pe teme politice pentru so]ul s`u. Mai mult, bun`tatea fa]` de cei s`raci a f`cut-o una dintre cele mai iubite persoane. |n 1628, Shah Jahan a devenit \mp`rat [i i-a incredin]at lui Arjumand Banu pecetea regal`. I-a conferit titlul de Mumtaz Mahal, care \nseamn` "Bijuteria palatului". De[i \mp`ratul mai avea alte so]ii, Mumtaz Mahal era favorita lui. |l acompania pretutindeni, chiar [i \n campaniile militare. |n to]i cei 20 ani petrecu]i \mpreun`, nimic nu se schimbase \ntre ei. Se iubeau ca \n prima zi. |n 1630, c~nd \mp`r`teasa era din nou gravid` (au avut 14 copii, \ns` numai 7 au supravie]uit), \mp`ratul a plecat \ntr-o campanie militar` \mpotriva lui Khan Jahan Lodi, undeva ďƒ˜
Stop to shop 73
Story oF... l~ng` Burhanpur. |ntr-o sear` a primit vestea c` i s-a n`scut copilul [i c` este s`n`tos. |ns` nimeni nu \i spunea nimic despre Mumtaz Mahal. Ore \n [ir, Shah Jahan a a[teptat cu ner`bdare. Nu primea nici o veste. Era ca un tigru turbat. Trimitea sol dup` sol. Abia dup` miezul nop]ii a venit [i vestea: \mp`r`teasa era bine, \ns` extrem de epuizat`, motiv pentru care dorea s` fie l`sat` s` se odihneasc`. Shah Jahan s-a lini[tit [i a decis s` se odihneasc` [i el. Dar, la doar c~teva ore distan]` a primit vestea cutremur`toare c` iubita sa so]ie se simte din nou foarte r`u [i \l cheam`. S-a \mbr`cat repede [i a fugit c`tre palat. Acolo a g`sit o imagine care l-a \ngrozit. O armat` de doctori \nconjura patul iubitei
74 Stop to shop
sale. Iar ea se afla pe moarte. Imediat i-a gonit pe to]i din camer`, cu excep]ia lui Sati-unnisa, doamna de companie preferat` a \mp`r`tesei, [i a lui Wazir Khan, doctorul de \ncredere al acesteia. C~teva ore bune \mp`ratul a stat la c`p`t~iul iubitei sale [i i-a vorbit \ncet. Diminea]a, Mumtaz Mahal [i-a pierdut cuno[tin]a, iar \nainte ca soarele s` r`sar` a murit. |nainte de a o pierde, Shah Jahan i-a f`cut dou` jur`minte: c` nu se va mai c`s`tori [i c` va construi cel mai bogat [i frumos mausoleu deasupra morm~ntului ei.
F`r` ea, dar pentru ea |mp`ratul era devastat de moartea at~t de fulger`toare a
jum`t`]ii sufletului s`u. C~teva zile la r~nd nu a ie[it din camer`. Nu a acceptat nici m~ncare, nici b`utur`. Nimeni nu \l putea vede. Camera tronului era goal`, ca [i c~nd palatul fusese p`r`sit. Abia a noua zi a ie[it din camer`. To]i au fost [oca]i. |mp`ratul albise complet [i le comunicase c` dore[te s` abdice. Vroia s` renun]e la tot pentru a duce o via]` umil`. Nu se [tie exact de ce s-a r`zg~ndit. Mul]i spun c` din dorin]a imens` de a[i ]ine promisiunea f`cut` de a construi acel monument. A durat 22 de ani [i a fost nevoie de 22.000 de muncitori pentru a ridica ceea ce azi cunoa[tem sub numele de Taj Mahal. El este testamentul unei iubiri adev`rate [i eterne. Roxana Bichi[
CariEr+
Inteligen\a emo\ional`
De Ce eSTe IMPORTANT~?
I
Corina Mih`ilescu Specialist Resurse Umane
76 Stop to shop
ndiferent de tipul de munc` pe care o desf`[ori [i indiferent de c~t de cumsecade [i binevoitor e[ti, sunt aproape convins` c` la un moment dat te vei afla \ntr-o situa]ie \n care vei fi nevoit s` lucrezi cu o persoan` de care, pur [i simplu, nu-]i place. Ar putea fi un coleg de la locul de munc`, un angajat sau echip` de la client, un membru al consiliului de administra]ie al companiei sau un profesor de la [coala copilului t`u. Aceast` dinamic` se poate schimba, dar factorii care compromit rela]iile interpersonale sunt aceia[i \n toate situa]iile, [i atunci c~nd intr` \n joc animozitatea, a men]ine o rela]ie civi-
lizat` [i productiv` poate fi o provocare pentru oricine. Acesta poate fi [i momentul c~nd inteligen]a emo]ional` intr` \n scen`.
ce este inteligen]a emo]ional`? Inteligen]a emo]ional` se refer` la capacitatea ta de a \n]elege [i de a empatiza cu ceilal]i. Potrivit psihologilor, inteligen]a emo]ional` reprezint` nivelul abilit`]ii tale de a \n]elege alte persoane, ceea ce \i motiveaz` [i cum s` conlucrezi cu alte persoane. Caracteristicile care se pare c` ar fi o parte a inteligen]ei emo]ionale includ:
CariEr+
Inteligen]a emo]ional` se refer` la capacitatea ta de a \n]elege [i de a empatiza cu ceilal]i. Con[tientizarea emo]iilor |ncrederea de sine Autocontrolul Empatia A-i \n]elege pe ceilal]i Comunicare Lidership Managementul conflictului Cooperarea [i colaborarea Abilitatea de a lucra \n echip` Mai mult, \n literatura de specialiate sunt definite [i 4 mari domenii caracteristice inteligen]ei emo]ionale:
1
auto-con[tientizarea emo]iilor – con[tienti-
zarea emo]iilor [i a efectelor acestora asupra comportamentului, precum [i impactul aces-
tora asupra celorlal]i; analiza comportamentului dintr-o perspectiv` introspect`.
cum \]i po]i \mbun`t`]i inteligen]a emo]ional`?
2
|n esen]`, inteligen]a emo]ional` se refer` la abilit`]ile tale da a rela]iona cu ceilal]i, c~t de bun e[ti la comunicarea cu cei din jur, \n]elegerea celorlalte persoane cu care interac]ionezi. Se spune c`, dac` \]i po]i \mbun`t`]i nivelul de inteligen]` emo]ional`, vei fi capabil s` lucrezi mai eficient cu cei pe care nu \i simpatizezi sau cu persoane cu care aparent nu ai putea lucra niciodat`. De fapt, inteligen]a emo]ional` te poate ajuta s` ai mai mult succes \n toate aspectele vie]ii tale.
managementul emo]iilor – abilitatea de a face
fa]` \n mod eficient stresului [i frustr`rii – s` fii flexibil [i s` dore[ti s` te adaptezi la schimbare.
3
abilit`]ile sociale – ascultare activ`, asertivitate, gestionarea conflictelor.
4
managementul rela]iilor – lidership inspira-
]ional, influen]`, dezvoltarea celorlal]i, a fi catalizator al schimb`rii, comunicare, lucru \n echip`, colaborare.
Stop to shop 77
CariEr+ |n esen]`, inteligen]a emo]ional` se refer` la abilit`]ile tale da a rela]iona cu ceilal]i, cât de bun e[ti la comunicarea cu cei din jur, \n]elegerea celorlalte persoane cu care interac]ionezi. Iat` c~teva ac]iuni pe care le po]i urma, pentru a dezvolta inteligen]a emo]ional`. Cu ajutorul lor po]i transforma toate rela]iile tale, chiar [i pe cele dificile, \n rela]ii eficiente [i productive – mai ales la locul de munc`. Fii sincer cu tine [i \ncepe prin a-]i propune s` \]i \mbun`t`]e[ti diverse aspecte ale persoanei tale. G~nde[te-te la impactul cuvintelor pe care vrei s` le roste[ti \nainte de a vorbi. Evit` a judeca ac]iunile altora \nainte de a avea toate datele situa]iei. Fii responsabil pentru ceea
78 Stop to shop
ce faci [i respect` ce spui c` vei face. Ascult` punctele de vedere opuse [i recunoa[te atunci c~nd gre[e[ti. Laud`-i pe ceilal]i [i ofer` recunoa[tere pentru eforturile celor din jur atunci c~nd este cazul. Analizeaz` emo]iile pe care le resim]i \n momente de stres [i descoper` modalit`]i de a le controla. Fii consecvent [i cu adev`rat respectuos. Spulber` g~ndurile negative [i propune-]i s` promovezi optimism. Str`duie[te-te s` devii un
mai bun ascult`tor. |nva]` s` \i accep]i pe cei care nu sunt de acord cu tine [i au convingeri diferite de ale tale. Toate aceste ac]iuni simple \]i vor \mbun`t`]i empatia, iar aceasta este poate una dintre cele mai importante tr`s`turi pe care trebuie s` o pui la treab` atunci c~nd lucrezi cu o persoan` pe care nu o placi. Atunci c~nd e[ti empatic, de fapt ac]ionezi [i reac]ionezi cu compasiune, respect [i toleran]`. Iar dac` \ntr-o situa]ie provocatoare acestea sunt calit`]ile tale dominante, te afli pe drumul cel bun de a transforma o rela]ie dificil` \ntr-una productiv`.
Fot o: P aul D
iac o
nu
Stop to Shop diana dumitrescu este una dintre actri\ele noii genera\ii. Publicul o cunoa]te prin prisma produc\iilor pentru televiziune ale Media Pro. {n prezent, de\ine rolul andreei R`dulescu din serialul „Pariu cu via\a�, difuzat de ProtV. diana, dincolo de talentul actoricesc, este ]i o prezen\` elegant`, de fiecare dat` altfel, unic`. Pentru c` acord` o aten\ie deosebit` look-ului s`u, Stop to Shop a [ncercat s` [i afle secretul ]i rela\ia cu shopping-ul.
DiaNa Dumitrescu
ARTA De A fI UNIC~ Stop to shop 79
Stop to Shop
Cartierul evreiesc din Paris La Paris prefer s` merg la
„|mi place cel mai mult s` fac cump`r`turi la Paris, poate [i pentru c` este unul dintre ora[ele mele preferate pe care l-am vizitat foarte des [i datorit` film`rilor de acolo.” Foto: Paul Diaconu
80 Stop to shop
cump`r`turi \n Cartierul evreiesc. Acolo sunt foarte multe boutique-uri cu haine la pre]uri accesibile, dar [i altele cu branduri de lux cum ar fi Marcelle, Comme des Gracons, Limi Feu, Yohji Yamamoto, Fujiwara. Tot aici, \n Cartierul evreiesc, exist` un concept store de obiecte de buc`t`rie al c`ror fan m` declar pe via]`. Ultima dat` mi-am cump`rat de acolo o scrumier` \n form` de Iphone.
Cannes [i „american vintage” L~ng` Cannes, \n Juan Les Pines, exist` un magazin care se nume[te „American vintage” care comercializeaz` acest brand. Este locul de unde-mi cump`r foarte multe haine: blugi, bluze basic, toate culorile din bumbac care ]in foarte cald [i sunt foarte sub]iri, pulovere largi, bocanci. De fiecare dat` c~nd ajung acolo trebuie s`-mi cump`r ceva.
Foto: Paul Diaconu
„Sunt shoppaholic`. De multe ori cump`ram haine [i regretam c` le-am luat, pentru c` nu mi se potriveau. Cu ajutorul lui Radu Mada, stilistul serialului „Pariu cu via]a”, am \nv`]at c`, \nainte s` cump`r ceva, trebuie s` \mi revizuiesc tot ce am \n [ifonier [i s` decid dac` merit` sau nu. |mi place cel mai mult s` fac cump`r`turi la Paris, poate [i pentru c` este unul dintre ora[ele mele preferate pe care l-am vizitat foarte des [i datorit` film`rilor de acolo. Apoi, Cannes este unul dintre locurile mele preferate de shopping. Bine\n]eles, de foarte multe ori la Cannes fac „window shopping” sau mergem la muzee, cum mai glumim uneori, pentru c` acele magazine nu-mi sunt deloc accesibile, ca [i pre]uri evident.
Stop to Shop shopping \n l.a. |n Los Angeles, pe Robertson Blvd., am descoperit o strad` cu magazine pline de lucruri frumoase. Acolo era amplasat un magazin a c`rui vitrin` pur [i simplu m-a fascinat. Era plin` de \mbr`c`minte tr`znit`, foarte colorat`, cu forme ciudate. Mi-am cump`rat foarte multe haine, multe modificate, personalizate [i unicat. Mi-am cump`rat tricou cu Mickey Mouse, pantaloni scur]i, fuste. Pre]urile erau medii, nu erau haine ieftine, dar nici exagerat de scumpe. Aventura mea m-a costat 600 de dolari. {i s` nu uit s` v` m`rturisesc c` sunt un mare fan al magazinelor on-line. |mi place www.net-a-porter.com, www.luisaviaroma.com, www.all saints.com sau site-ul Victoria Secret’s. |n America le-am vizitat chiar [i magazinul din Los Angeles. {i nu a fost o vizit` de curtoazie, ci o sesiune minunat` de shopping. |mi place \ns` s` merg la cump`r`turi [i \n ]ar`, a[a c`, ori de c~te ori am timp, merg la mall, unde prefer magazinele Bershka [i H&M. De fapt, Bershka este unul din brand-urile care-mi place foarte mult, raportul calitate-pre] la ei fiind excelent. Apoi, m` mai „aprovizionez” cu haine deosebite de la Entrance, un concept store de unde-mi procur toate hainele pentru evenimente speciale. {tiu c`, odat` \mbr`cat` \n hainele cump`rate de la Entrance, nu voi trece neobservat` [i voi fi admirat`.” Roxana Bichi[
„|n Los Angeles, pe Robertson Blvd., am descoperit o strad` cu magazine pline de lucruri frumoase. Acolo era amplasat un magazin a c`rui vitrin` pur [i simplu m-a fascinat.”
Foto: Paul Diaconu
Stop to shop 81
diSCovEr thE world
istoria indiei (i)
„tr`ie]te ca ]i cum ai muri mâine ]i înva\` ca ]i cum ai tr`i ve]nic"
Mahatma Gandhi
82 Stop to shop
diSCovEr thE world Unul dintre cele mai fascinante locuri din toate timpurile. Unul dintre cele mai c`utate meleaguri din lume. Un c`min al civiliza]iei hinduse, un colosal imperiu – aceasta este India, o ]ar` care a jucat un rol important \n istoria umanit`]ii. Brahmanismul, Hinduismul, Sikhismul, Budismul [i Jainismul \[i au originea în India, în timp ce Islamismul [i Cre[tinismul se bucur` de o important` tradi]ie \n acest loc. Colonizat` ca parte a Imperiului Britanic în secolul XIX, India [i-a c~[tigat independen]a în 1947, ca popor unificat, dup` un efort sus]inut depus în aceast` direc]ie. Mai mult, anii 320-480 ai Indiei sunt cunoscu]i sub numele de “Epoca de Aur Gupta” – datorit` faptului c` artele au \nflorit, la fel [i cultura, literatura sau [tiin]a. Tratatele erudite pe diverse teme (inclusiv faimoasa Kamasutra) au fost scrise tot \n aceast` perioad`.
formarea indiei {tim cu to]ii c` India este un t`r~m mistic, cu imagini seduc`toare, \n timp ce ritualurile religioase se reflect` \n via]a de zi cu zi a locuitorilor. Istoria sa se \ntoarce \n timp cel pu]in p~n` \n 2.500 I.Hr., c~nd prima civiliza]ie cunoscut` s-a stabilit de-a lungul r~ului Indus. Mult mai t~rziu, \ns`, la Congresul Interna]ional Indian (format \n 1885), India a progresat foarte pu]in spre independen]`, p~n` c~nd Mahatma Gandhi a \nceput politica necooper`rii cu britanicii.
Practic, povestim despre o istorie at~t de bogat`, care a l`sat \n urm` palate, temple [i monumente. Cea mai des vizitat` parte a Indiei este Triunghiul de Aur.
triunghiul de aur A[adar, a]i ajuns \n India. Trebuie s` [ti]i c` cea mai c`utat` destina]ie de c`tre turi[tii din \ntreaga lume este acest “triunghi”, din care fac parte Delhi, Jaipur, Heritage Stay [i Agra. |n acest loc, vestigiile din epoca de piatr` cu picturi ale lui Bhimbetka \n Madhya
Pradesh sunt cele mai vechi m`rturii de existen]` a vie]ii umane în India. Anual, mii de curio[i se adun` pentru a le vizita [i, mai ales, pentru a p`[i \n minunatul t`r~m al misterelor \nc` neelucidate. Captivant, inedit [i o experien]` pe care ve]i dori s` o repeta]i. Trec~nd dincolo de toate aceste vestigii, ajungem în m`re]ele ora[e Mumbai [i Kolkata, care se disting de departe, datorit` diversit`]ii de care se bucur` \n ceea ce prive[te activit`]ile de zi cu zi ale locuitorilor, \n timp ce ora[ul sf~nt Varnasi sau templele de la Tamil Nadu sunt loca]ii vrednice de pelerinaj. Merg~nd la polul opus, pentru cei care caut` pl`cerile mai lume[ti, plajele cu palmieri din Goa sunt locul ideal pentru asta. |n schimb, pentru momentele de solitudine, \n India exist` mun]i [i dealuri, de la \n`l]imea Mun]ilor Himalaya p~n` la nemum`rate lacuri [i izvoare. Cu toate astea, una dintre fascina]iile Indiei este suprapunerea dintre nou [i vechi. „Valea de Silicon” din Bengalore face parte din cea mai mare democra]ie din lume, la fel de mult ca [i vechile sate izolate. Trebuie s` [ti]i c` nimic \n aceast` ]ar` nu este previzibil. V` pute]i a[tepta doar la lucruri neprez`zute, pline de suspans. A[adar, odat` ajun[i pe aceste meleaguri, merit` s` verifica]i datele unor festivaluri, asta pentru c` pute]i fi atra[i sau, \n cel mai r`u caz, oripila]i de haosul care le \nconjoar`. |n
Stop to shop 83
diSCovEr thE world mai/iunie nu exist` niciun festival, iar sezonul de nun]i este \ntre noiembrie [i martie, c~nd ave]i [ansa s` vede]i cel pu]in o procesiune pe str`zi.
inima indiei – Capitala delhi Delhi este un palimpsest caracterizat de contradic]iile, frumuse]ea [i dinamismul unui ora[ \n care trecutul coexist` cu modernitatea. Multe dinastii [iau avut resedin]a aici [i ora[ul are o mare bog`]ie arhitectural`. Elemente culturale diverse integrate \n via]a de zi cu zi a ora[ului l-au \mbog`]it. Explorarea acestuia poate fi o experien]` fascinant` [i, de ce nu, plin` de satisfac]ii. |n zilele noastre, Capitala este un adev`rat muzeu, vizitat de milioane de turi[ti. Fiind un ora[ cosmopolit, \n acest loc se organizeaz` adev`rate spectacole sau concerte, menite s` aduc` bun`dipozi]ia localnicilor. De precizat faptul c` [i trupa Akcent, de la noi din ]ar`, a sus]inut vara acesta un concert care a ridicat \n picioare sute de indieni. Mai mult, Delhi este un ora[ care are multe de oferit. Exist` c~teva muzee magnifice, iar bazarurile [i magazinele ofer` o gam` impresionant` de bunuri, de la mirodenii [i m`tase p~n` la componente de automobile. Restaurantele impresionante tenteaz` vizitatorul cu o gam` larg` de m~nc`ruri delicioase, tradi]ionale sau interna]ionale, a[adar nu ezita]i s` le c`lca]i pragul.
84 Stop to shop
Vechiul delhi Construit de c`tre Imp`ratul Shan Jahal, \n secolul XVII, este doar ultimul dintre cele opt ora[e cunoscute, care exist` \nc` de la sosirea musulmanilor. |n jurul Noului Delhi, \n special \n zona cunoscut` ca Transjamuna, peste r~ul din Ora[ul Vechi, se afl` suburbiile [i mahalalele care au ap`rut pentru a ad`posti num`rul crescut de locuitori, datorit` migra]iei rurale (46% \ntre 1991 [i 2001). Aceast` explozie de popula]ie a adus o s`r`cie [i mai mare – se estimeaz` c` 45% din locuitorii Delhi stau \n mahalale, [i exist` cer[etori la aproape toate col]urile de strad`. |n restul ]`rii analfabetismul se afl` \n sc`dere, \ns` \n Delhi continu` s` creasc`. |n pofida lungii sale istorii, Delhi este o
capital` foarte t~n`r`. |n 1947, Delhi s-a schimbat peste noapte, permanent. Odat` cu na[terea statului indian Hindus [i Pakistan Musulman, a avut loc o migra]ie \n mas` \n ambele direc]ii. Datorit` temperaturilor foarte mari din timpul verii, este recomandat s` evita]i ora[ul Delhi \n aceast` perioad`. |ncep~nd cu aprilie, temperaturile cresc dramatic. |n mare parte din lunile mai, iunie [i iulie, temperatura poate dep`[i chiar 45°C, \nainte ca musonul s` aduc` r`coarea. Cea mai bun` perioad` este din noiembrie p~n` \n martie, c~nd temperatura este pl`cut` [i vremea \nsorit`. De asemenea, tot \n aceast` perioad` are loc [i cel mai exuberant festival hindus – “Holi”. Totodat`, istoria acestui ora[ I-a determinat pe regi-
diSCovEr thE world
zorul Raj Kapoor s` realizeze \n anul 1957 unul dintre cele mai celebre filme indiene “Vagabondul” – av~ndu-i ca protagoni[ti pe Prithviraj Kapoor, Nargis [i Raj Kapoor.
Calcutta Este un ora[ cu o popula]ie de peste 4.600.000 de locuitori. Pân` în 1911 a fost capitala coloniei India Britanic` [i re[edin]a guvernatorului general al East India Company. În prezent, Calcutta este capitala provinciei federale Bengalul de Vest. Trebuie spus c` acest ora[ are \nc` impregnat` imaginea s`r`ciei [i a mizeriei urbane. Dac` ajunge]i aici, nu v` l`sa]i am`gi]i de acest stereotip, pentru c` nu promiscuitatea define[te ora[ul, ci energia, imagina]ia [i picanteria vie]ii
locuitorilor. Cu toate c` nu s-a putut preciza cu exactitate momentul de na[tere, istoria a decretat c` ora[ul a fost fondat cu 300 de ani \n urm`, pe malurile r~ului Hooghly, de c`tre Job Charnock. A[ezarea a devenit un port comercial britanic [i unul dintre cele mai importante ora[e din istoria Indiei. Ast`zi, Calcutta a r`mas unul dintre cele mai proeminente ora[e, cu un trecut legendar [i o bogat` tradi]ie artistic`. Mai mult dec~t at~t, ora[ul [i-a c~[tigat reputa]ia de capital` cultural` a Indiei. Trebuie s` [ti]i c` fosta resedin]` a poetului bengalez, laureat la premiul Nobel, Rabindranath Tagore, ad`poste[te Universitatea Rabindra Bharati. O vorb` local` spune: „Un bengalez trebuie s` converseze de-
spre literatur`, muzic`, filosofie [i c`r]i – altfel, nu reu[este s` se integreze.” |n zilele noastre, Calcutta mai este cunoscut [i pentru munca Maicii Tereza, care a venit \n India ca misionar \n 1929. |n 1948 a \nfiin]at Misiunile de Caritate, pentru a ajuta s`racii ora[ului. |n 10 ani misiunile s-au extins \n India [i \n multe ]`ri comuniste. Premiat` cu Premiul Nobel pentru Pace \n 1979, Maica Tereza a decedat \n 1997, fiind sanctificat`. Cu toate acestea, cea mai bun` perioad` pentru a vizita ora[ul este din octombrie p~n` \n februarie, c~nd str`zile prind via]` datorit` festivalelor iar temperaturile moderate [i precipita]iile reduse creeaz` o atmosfer` pl`cut`.
back to india… F`r` doar [i poate, una dintre cele mai frumoase civiliza]ii. Una dintre cele mai fascinainte ]`ri care, odat` vizitat`, va crea sentimentul re\ntoarcerii. Ne vom \ntoarce [i noi [i vom povesti despre ora[ul Mumbai, capitala statului Maharashtra, un port aglomerat [i centrul comercial al Indiei, cu zg~rie-nori de o]el [i sticl`, care ad`poste[te toat` industria filmului (Bollywood). Vom admira c~mpiile cu flori de ca[mir, piscurile montane \nghe]ate [i r~urile limpezi ale Indiei. {i asta nu e tot. Vom descoperi templele t`iate \n st~nc` si de[ertul Jaisalmer din Rajasthan. Elena Dumitru
Stop to shop 85
FlavourS
Ceai de assam Ingrediente:
Tandoori
delicatese indiene Ingrediente (2 por]ii):
Mod de preparare:
4 pulpe de pui (f`r` piele) zeama de la o l`m~ie 2 linguri]e boia dulce 2 c`]ei de usturoi ghimbir 350g iaurt 2 linguri]e praf de chili (ro[u) 1 linguri]` de chimen, scor]i[oar` [i cardamon (toate pisate) 1 v~rf de cu]it [ofran 1/2 linguri]` cui[oare m`cinate sare
Se spal` pulpele, se zv~nt` bine, se taie \n dou` (la \ncheietur`) [i se freac` cu zeama de l`m~ie, sare [i boia. Usturoiul [i ghimbirul se cur`]`, se toac` m`runt [i se amestec` cu iaurtul [i cu celelalte mirodenii. Se pun pulpele de pui \n "marinata" de iaurt [i se las` cel pu]in o or` la frigider, pentru a se p`trunde. Mai apoi, se scoate carnea [i se pr`je[te aproximativ 25 de minute pe marginea gr`tarului, \nv~rtind-o de c~teva ori [i stropind-o cu marinat`. Se servesc cu sos raita [i orez basmati.
Timp de preparare: 1h 30 minute
Complexitate: redus`
86 Stop to shop
Mod de preparare: Se amestec` ceaiul verde cu cel negru într-o can`, apoi se toarn` 1 litru de ap` fierbinte [i se las` cel pu]in 3 minute. Se pun semin]ele de cardamon într-un filtru de h~rtie, împreun` cu scor]i[oara, vanilia [i cui[oarele. Se introduce totul \ntr-o can` [i se toarn` infuzia de ceai, strecurat` printr-o sit` fin`. Dup` 5 minute, se îndep`rteaz` condimentele, se toarn` ceaiul în ce[ti [i se amestec`, dup` gust, cu zah`r [i lapte.
Rubric` realizat` de Elena Dumitru
pulpe de pui
2 linguri]e ceai verde de Assam 2 linguri]e ceai negru de Assam 5 capsule de cardamon 1/2 baton scor]i[oar` 3 cui[oare 1/2 baton vanilie sau zah`r candel lapte – dup` gust
horoSCop
Ce daruri s` oferim Berbec
Rac
21 martie - 20 aprilie
22 iunie - 22 iulie
Pentru b`rba]i: Surpinde-l pe Berbec cu un gr`tar, de preferin]` pentru aer liber, cu un cu]it de colec]ie sau cu cel mai r~vnit joc pentru calculator. Pentru femei: D`ruie[te-le perii pentru p`r, agrafe sau accesorii. Sau, de ce nu, un curs de hairstyle, cu un certificat ce poate fi pus în ram`. Le-ar pl`cea chiar [i o [edin]` de ini]iere în arta machiajului.
Pentru b`rba]i: Pasiunea pentru fotografie a Racilor este f`r` limit`. Ia-i din colec]ie un potret alb-negru sau un peisaj sepia înr`mat în nuan]e argintii. Pentru femei: Un [irag de perle sau un pandantiv de argint poate înlocui orice gest de romantism. Femeia rac nu este lipsit` de sensibilitate, numai c` bijuteriile primeaz`.
Taur
Leu
21 aprilie - 21 mai
23 iulie - 22 august
Pentru b`rba]i: R`sfa]`-]i Taurul cu un bol cu c`p[une, mult` ciocolat` [i un masaj relaxant. Cump`r`-i un scaun confortabil [i o telecomand` cu care s` controleze toate aparatele din cas`. Pentru femei: Las-o la un salon SPA o zi întreag` sau f`-i un card de intrare, pe o perioad` nelimitat`, [i o s` fie extrem de fericit`.
Pentru b`rba]i: F`-i cadou Leului o sticl` de [ampanie [i dou` pahare. El va dori s` se bucure de evenimentele din via]a sa al`turi de tine. Pentru femei: Orice cadou le-ar face pl`cere, numai c` alege-l pe cel mai sofisticat dintre toate. O rochie neagr`, elegant`, [ic, care atrage privirile oric`rui b`rbat le-ar \nc~nta destul de mult.
Gemeni
fecioar`
22 mai - 21 iunie
23 august - 21 septembrie
Pentru b`rba]i: Gemenii iubesc lectura, a[a c` o carte bun` este cel mai potrivit dar. Sunt n`scu]i sub semnul c`l`toriilor, a[a c` po]i s`-i cumperi un rucsac sau o geant` mare. Pentru femei: Po[etele, curelele [i bijuteriile de argint sunt esen]iale. Cump`r`-i un MP3 Player pentru a asculta muzica perferat` în timp ce lucreaz` sau conduce.
Pentru b`rba]i: Cite[te mult, a[a c` po]i s`-i faci codou o lamp` de birou. Nu uita de hands-free pentru telefonul mobil sau un MP3 Player, pentru “c`l`toriile” spre serviciu. Pentru femei: Femeia Fecioar` ador` s` lucreze cu mâinile. Ofer`-i un abonament la un centru Spa pentru manichiur`, lec]ii de pian sau o ma[in` de cusut portabil`.
88 Stop to shop
horoSCop
\n func]ie de zodie? Balan]`
Capricorn
22 septembrie - 22 octombrie
21 decembrie - 19 ianuarie
Pentru b`rba]i: Iubesc muzica, a[a c` pune pe list` câteva titluri din repertoriul preferat. Mai mult dec~t at~t, vor fi încânta]i s` primeasc` [i bilete la un concert de jazz sau rock. Pentru femei: Chiar dac` este nehot`r~t`, când vine vorba de cadouri, ochii sclipesc [i gândurile zboar` c`tre lumea minunat` a bijuteriilor.
Pentru b`rba]i: Pulover de ca[mir sau lân`, m`nu[i din piele, cizme de munte sunt doar câteva dintre cadourile care-l impresioneaz`. Pentru femei: Iubesc bijuteriile [i îmbr`c`mintea din materiale fine [i scumpe: rochii din ca[mir, în culori pastelate, haine din piele sau de blan`, cercei cu diamante sau cu perle.
Scorpion
V`rs`tor
23 octombrie - 21 noiembrie
20 ianuarie - 18 februarie
Pentru b`rba]i: Un detector de radar, o alarm`, dar [i un CD Player pentru ma[in` îl vor încânta cu siguran]`. Pentru femei: Un costum clasic, o bluz` de m`tase sau o fust` conic`, de lungime medie, toate acestea vor fi pe placul ei. Culoarea preferat` - vi[iniu. {i nu uita de calitate.
Pentru b`rba]i: Pute]i oferi de la un laptop personalizat [i CD-uri haioase pân` la un abonament la sal`. Pentru c` se uit` mult la televizor, lua]i-i un sistem digital de satelit. Pentru femei: Cump`r`-i o ram` foto, pentru c` \i place s`-[i etaleze fotografiile. {i un CD Player sau un DVD Player i-ar face pl`cere.
S`get`tor
Pe[ti
22 noiembrie - 20 decembrie
19 februarie - 20 martie
Pentru b`rba]i: Un ceas cu busol`, dar ai grij` s` aib` o curea din piele [i un nume cunoscut. Biletele la meciuri de fotbal, handbal sau chiar baschet sunt foarte potrivite. Pentru femei: Ofer`-i un abonament la o sal` de sport sau, mai eficient, un aparat de fitness. Este mereu în c`utare de noi hobby-uri, a[a c` po]i s` o trimi]i la lec]ii de karate, echita]ie sau spad`.
Pentru b`rba]i: Dac` vrei s`-l încân]i cu produse vestimentare, alege înc`l]`minte. O pereche de pantofi sport va fi binevenit`. Dac` vei opta pentru haine, nu uita ca acestea s` fie sport. Pentru femei: O carte cu poezii de dragoste, un compendiu de filozofie sau o carte de rug`ciuni. Femeia Pe[ti ador` fotografia, a[a c` po]i s`-i organizezi o mini-expozi]ie cu fotografiile realizate de ea.
Rubric` realizat` de Elena Dumitru
Stop to shop 89
Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice
Panasonic
tEChNEwS
DMC-GX1
o camer` foto cu bune calit`]i video Datorit` senzorului Live MOS cu rezolu]ia de 16 megapixeli [i a procesorului Venus engine, imaginile preluate de aceast` camer` în condi]ii de luminozitate sc`zut`, la un nivel ISO care ajunge chiar la 12800, sunt mai clare. 90 Stop to shop
P
oate fi o idee bun` de cadou pentru s`rb`torile care se apropie. O camer` foto cu obiective interschimbabile din seria LUMIX G Micro System, [i anume DMC-GX1. Datorit` senzorului Live MOS cu rezolu]ia de 16 megapixeli [i a procesorului Venus Engine, imaginile preluate de aceast` camer` în condi]ii de luminozitate sc`zut`, la un nivel ISO care ajunge chiar la 12800, sunt mai clare. Sistemul de autofocalizare a adus \mbun`t`]iri vitezei de operare, noua camer` fiind capabil` s` realizeze fotografii în cascad` la un interval de numai 0,09 secunde cu Light Speed AF (autofocus). Fotografierea în rafal` ajunge la o rat` de 4,2 fps la rezolu]ia maxim` de 16-megapixeli, sau la 20 fps la o rezolu]ie de 4 megapixeli. DMC-GX1 poate înregistra video full-HD la 1920 x 1080 cu sunet stereo, în format AVCHD. Sistemul Advanced AF include func]iile full-time AF [i tracking AF
[i poate fi utilizat în modul video. Operarea zoom-ului poate fi controlat` tactil când la camer` este ata[at obiectivul Power Zoom. Viteza zoom-ului poate fi ajustat` în 2 trepte. Chiar dac` DMC-GX1 este o camer` compact`, Panasonic nu a f`cut compromisuri [i a echipato cu un flash built-in (GN7.6, ISO160). Parte din noua linie premium de camere LUMIX G Micro System, noua GX1 se remarc` [i printr-un design deosebit. Montantul din partea superioar` a camerei permite ata[area foarte facil` a vizorului op]ional Live View Finder (DMW-LVF2), echivalent cu 1.440.000-dot [i unghi de vizibilitate de 100%. Camera este compatibil` cu standardul UHS-I pentru carduri de memorie SDXC/SDHC. Disponibil` în culorile argintiu [i negru, DMC-GX1 ofer` un bun raport confort – performan]e [i o serie de func]ii care o fac un partener foto-video de încredere.