Sumar
“ ” Nr. 112 - Ianuarie 2012
81
8
“|n fiecare magazin e c~te un mic lucru[or care \mi face semn [i \mi strig`: «Ia-m` acas`!». Am eu inim` s`-l las acolo???
TeaTru/Film/carTe Recomand`rile noastre
18
Film reporTer
20
iNTerViu
32
FashioN archiTecTure
62
isToria BiJuTeriilor
70
s~N~TaTe
74
sTorY oF...
84
DesTiNa}ii
Director general Andreea Bqnicq andreea.banica@unireashop.ro
Director Publicitate [i V~nz`ri Ecaterina Utali ecaterina.utali@tycoon.com.ro 021.30.30.364, 0722.101.756
Director Crea]ie Cristian Scutelnicu cristian.scutelnicu@tycoon.com.ro 021.30.30.367, 0724.242.742
Redactor {ef Roxana Bichi[ Redactori: Elena Dumitru, Diana Rodan Foto: Valentin S., Dreamstime Revista editat` de:
Tycoon Media Press parte a grupului
„C`pitanul Nemo” 3D începe film`rile în România De vorba cu Alex Velea
Revolu]ia modei la Curtea Rusiei (III) Diamantul, Regele Bijuteriilor (I)
Adresa redac]iei: Unirea Shopping Center Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1, Bucure[ti Fax: 021.30.30.236
Viitorul \n medicin`: Clonarea Uman` Evita [i Juan Peron Istoria Indiei (II) 2 Stop to shop
Tiraj: 10.000 exemplare Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq publica]ie fqrq acordul prealabil scris al Tycoon Media Press.
EditShop
“ ” Trecerea \ntr-un nou an. Pentru mul]i, un nou \nceput. Pentru al]ii, continuarea fireasc` a vie]ii, cu bune [i cu rele.
2012
motive sã zâmbim
Trecerea \ntr-un nou an. Pentru mul]i, un nou \nceput. Pentru al]ii, continuarea fireasc a vie]ii, cu bune [i cu rele. M rog, poate cu mari speran]e de ct mai mult bine… Indiferent cum percepe]i noul \nceput [i pe 2012, dac gndi]i pozitiv [i \ncerca]i mereu a fi optimi[ti, atunci este evident c a]i pornit cu dreptul. “Mda…”, pot spune unii. “Ce s zic? U[or de spus, greu de fcut!”. Da, poate prea a[a, \ns via]a mi-a demonstrat c ori de cte ori am privit cu optimism ceva anume, totul a ie[it exact cum mi-am dorit. Att timp ct \i avem pe cei dragi lng noi. Din moment ce deja ne gndim unde s ne rezervm vacan]a de var. |ntruct ne facem planuri pe plan profesional pentru lunile care urmeaz. Pentru toate acestea, cred eu, avem 2012 motive s zmbim! S \i spunem noului an: bine ai venit! Personal, nu cred abolsut deloc \n cataclismul care va s vin , a[a c v doresc din suflet s ave]i curajul a spera, a v face planuri, a rde din tot sufletul [i a v bucura de fiecare clip a vie]ii, poate, cum nu a]i fcut-o \n defunctul an.
Roxana Bichi Redactor {ef
4 Stop to shop
tEatru TeaTrul nOTTara anun}å...
Doamna ]i specialistu’ de radu nichifor
Regia: Radu Nichifor Adaptarea: Catrinel Dumitrescu, dup` o idee de Pauline Daumale Actori: Catrinel Dumitrescu, Carmen Trocan TeaTrul OdeOn vå a{TeapTå la…
Blifat
de Gabriel pintilei
Regia: Alexandru Mihail Scenografia: Laura Paraschiv Actori: Lauren]iu Laz`r, Angela Ioan, Mihai Smarandache, Ioana Anastasia Anton, David Petcu
«Doamna [i Specialistu’» este o comedie savuroas`, a c`rei ac]iune are loc într-o noapte de revelion, când dou` femei sunt nevoite s` petreac` împreun` clipele pe care evident c` ar fi dorit s` le împart` fiecare cu b`rbatul iubit. De aici se nasc tot felul de drame reale sau imaginare, înc`rcate de fr`mânt`ri, lacrimi, amintiri, tr`d`ri [i dezv`luiri, punctate îns` într-un dialog plin de haz [i de replici de mare efect.
O familie absolut normal` din România. Un apartament de bloc cu trei camere. O zi de sâmb`t` perfect obi[nuit`. Asta pân` la un punct. Mama, tata [i cei trei copii: `la mare, a mijlocie [i `la micu’. Din aceast` zi nimic nu va mai fi la fel. Nimeni nu b`nuie[te ce [tie `la micu’. O felie din via]a noastr` de zi cu zi. O comedie spumoas`. Doar comedie [i at~t. Blifat!
6 Stop to shop
Pagin` realizat` de Elena Dumitru
Film
Premierele lunii ianuarie Happy Feet 2 - 3D
La prima cosa bella
Regia: George Miller Cu: Robin Williams, Elijah Wood, Pink Gen: Anima]ie, Aventuri, Comedie Premier` \n Rom~nia: 06.01.2012
Regia: Paolo Virzi Cu: Stefania Sandrelli, Claudia Pandolfi Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 13.01.2012
The sitter Regia: David Gordon Green Cu: Jonah Hill, Ari Graynor, Sam Rockwell Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 06.01.2012
The Devil Inside Regia: William Brent Bell Cu: Evan Helmuth, Fernanda Andrade, Simon Quarterman Gen: Thriller Premier` \n Rom~nia: 06.01.2012
8 Stop to shop
Jack [i Jill Regia: Dennis Dugan Cu: Adam Sandler, Al Pacino, Katie Holmes Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 13.01.2012
The darkest hour Regia: Chris Gorak Cu: Emile Hirsch, Olivia Thirlby, Max Minghella Gen: Ac]iune, Horror, SF, Thriller Premier` \n Rom~nia: 13.01.2012
The Muppets Regia: James Bobin Cu: Jason Segel, Emily Blunt, John Krasinski, Zach Galifianakis, Amy Adams, Mila Kunis Gen: Comedie, Familie Premier` \n Rom~nia: 13.01.2012
Julia’s eyes Regia: Guillem Morales Cu: Belen Rueda, Lluis Homar Gen: Horror, Thriller Premier` \n Rom~nia: 13.01.2012
J. Edgar Regia: Clint Eastwood Cu: Leonardo DiCaprio, Armie Hammer, Naomi Watts, Josh Lucas Gen: Biografic, Dram` Premier` \n Rom~nia: 20.01.2012
CartE
Cartea neagr` de W. Hubert Selby Jr. Detalii carte: Editura: Polirom Colec]ie: Literatur` universal` Pre]: 39,95 lei
„Sunt un scriitor pitoresc. M-am uitat prin dic]ionare, dar n-am izbutit s` deslu[esc prea bine tilcul acestui cuv~nt; intuiesc doar \ncotro bate. Am visat \ntotdeauna s` v` povestesc despre alte lucruri. Despre neferici]i care \[i istorisesc pove[tile de dragoste prin c~rciumi, \n nop]i de iarn`, despre nesf~r[itele aventuri ale unor \ndr`gosti]i care dispar, p`[ind pe urmele unei taine, prin ora[e cufundate \n bezn`; Dumnezeu nu ma binecuv~ntat \ns`, dec~t cu dumneavoastr`, cititorii mei. O s-o scoatem noi la cap`t, [i de o parte, [i de cealalt`.” Orhan Pamuk
Orhan Pamuk s-a n`scut \n 1952 la Istanbul. |n 2006 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Literatur`. Dintre romanele sale, traduse \n peste treizeci de limbi, la editura Polirom au ap`rut “Muzeul inocen]ei” (2010), “Via]a cea nou`” (2011) [i “M` numesc Ro[u” (2011). 10 Stop to shop
“{i acum stau [i m` \ntreb: oare poverile de care se descotorose[te memoria noastr` pe m`sur` ce \mb`tr~nim, ca un animal n`b`d`ios care nu mai vrea s` care-n spinare sarcini nem`surate, sunt cele care \i displac cel mai mult, cele care \i par cel mai greu de \ndurat, ori cele care se desprind de ea cel mai lesne?” citat din carte
Galip, un avocat din Istanbul, descoper` \ntr-o diminea]` c` so]ia lui a disp`rut [i se convinge c` l-a p`r`sit pentru primul ei so], Celal, un jurnalist de succes. Galip porne[te \n c`utarea lui Celal, \ns`, bizar, jurnalistul a disp`rut [i el. Pentru a da de urma celor doi, Galip se afund` tot mai mult \n via]`, scrierile [i identitatea lui Celal. Descoper` lucruri noi despre propriul trecut, al lui Celal [i al so]iei sale, afl~nd de existen]a unei grup`ri de admiratori fanatici ai lui Celal. Acesta din urm` este cunoscut ca
un iubitor de coduri [i jocuri de cuvinte, iar cititorii caut` mesaje secrete \n articolele sale. |n fascina]ia lui, Galip pare s` piard` tot mai mult no]iunea propriei identit`]i, iar cititorul nu mai poate distinge clar \ntre amintirile lui Celal [i inven]iile lui Galip despre el. “Cartea neagr`” abund` \n intrigi detectiviste, istorisiri ezoterice [i conspira]ii radicale. Aproape orice obiect devine un indiciu sau o enigm` ce se cere solu]ionat`, de la fotografiile din ziare la imaginile de pe panourile publicitare. Pagin` realizat` de Elena Dumitru
NEwS – agENda luNii Evenimentul este organizat de concert Phoenix Entertainment [i face parte arch enemy din turneul de promovare al albumului ”Khaos Legions“, cel mai recent material discografic al trupei. Forma]ia “Arch Enemy” a luat fiin]` în 1996, la ini]iativa lui Michael Amott, fost membru al trupei Carcass. Pân` în 2000 trupa a lansat 3 albume, îns` succesul a venit odat` cu sosirea în trup` a Angelei Gossow. Suedezii au avut de-a lungul carierei ocazia s` concerteze pe aceea[i scen` cu Dark Tranquillity, Megadeth, Judas Priest, Slayer, Anthrax, Rob Zombie, Children of Bodom sau In Flames. “Khaos Legions” a fost lansat la finele lunii mai a acestui an, iar turneul de promovare al acestui album îi aduce pe membrii trupei Arch Enemy pentru prima oar` în România. Fanii death metal-ului vor avea astfel ocazia s` asculte live atât melodii de pe cel mai recent album al trupei, cât [i piesele ce i-au f`cut celebri. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 95 [i 120 lei - Arenele Romane, Bucure[ti.
18/01
Ia nua rie
Cea mai faimoas` trup` de balet pe ghea]` din lume, Saint Petersburg State Ballet on Ice, revine la Bucure[ti [i \n 2012 cu spectacolul "Sp`rg`torul De Nuci", de Piotr Ilici Ceaikovsky. Acesta este programat pentru data de 19 ianuarie 2012, iar scena ce va g`zdui decorul feeric creat din ghea]` este cea a S`lii Palatului. “Saint Petersburg State Ballet on Ice”, considerat` una dintre bijuteriile Rusiei, nu se afl` pentru prima dat` la noi \n ]ar`. Superbele pove[ti puse \n scen` \mbin` \ntr-o manier` unic` aranjamentul simfonic al muzicii cu coloritul costumelor [i m`iestria balerinilor. Aceast` produc]ie de succes a fost g`zduit` p~n` acum de peste 7000 de scene. |n fiecare an ei se re\ntorc \n locurile unde au performat deja [i repet` cu succes aceast` form` de spectacol, duc~nd-o p~n` la rangul de oper` de art`. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 50 [i 300 lei.
19/01 Spårgåtorul de nuci – balet pe ghea}å
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
25/01 concert tarja turunen Concertul face parte din turneul final de promovare a celui mai recent album al artistei, “What Lies Beneath“. Finlandeza Tarja Turunen este recunoscut` nu doar pentru vocea ei special`, ci [i pentru talentul de compozitoare [i pianist`. Mai mult, Tarja a cunoscut succesul al`turi de colegii din trupa de metal simfonic, “Nightwish”. Dup` anul 2005, când a p`r`sit trupa, a lucrat la cariera ei solo [i foarte rapid a devenit un nume pe scena muzical` a metalului interna]ional. Artista a lansat 3 albume solo, toate primind discuri de aur [i platin` în mai multe ]`ri europene. “What Lies Beneath“ a fost lansat în anul 2010 [i este primul material discografic la realizarea c`ruia Tarja [i-a adus aportul la fiecare pies`. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 75 [i 195 lei - Sala Palatului, Bucure[ti.
12 Stop to shop
iNFoShop v+ aduCE {tirilE mai aproapE
NEwS – agENda luNii 26/01 concert ruxandra donoSe
Celebra mezzosopran`, Ruxandra Donose, revine la Bucure[ti pentru a sus]ine un concert la Sala Radio din Capital`, sub bagheta dirijorului Horia Andreescu. Spectacolul va cuprinde „Uvertura tragic`" de Johannes Brahms, „Moartea Cleopatrei" de Hector Berlioz [i „Cvartet cu pian în la minor, op.25" de Johannes Brahms/ Arnold Schönberg. Ruxandra Donose este, de peste zece ani, una dintre cele mai interesante voci ale scenei lirice interna]ionale.
“Nazareth”, una dintre legendele rock ale anilor ‘70, revine \n Rom~nia pentru un concert ce va avea loc pe data de 27 ianuarie, la aniversarea a 4 ani de Hard Rock Cafe. Concertul face parte din turneul interna]ional de promovare a celui mai recent album al trupei, intitulat “Big Dogz”, lansat \n prim`vara acestui an, la 40 de ani de la apari]ia primului lor material discografic (“Nazareth”, 1971). “Big Dog”, al 22-lea material discografic al trupei, con]ine 11 piese noi [i s-a bucurat de succes \n Europa, Asia [i America de Sud. Balada “Love Hurts”, care a f`cut \nconjurul lumii, c~[tig~nd Discul de Platin` [i ocup~nd prima pozi]ie \n topurile din Europa [i SUA, r`m~ne, \ns`, preferata publicului, chiar [i la 36 de ani de la lansare. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 90 [i 400 lei.
27/01 concert nazareth
16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31
Sedenta rismul du neaz grav snta]ii!
27/01 Acest eveniment este organizat de c`tre Federa]ia “Star Music Rom~nia” [i \[i propune s` aduc` \n fa]a publicului pe cei mai buni c~nt`re]i de muzic` u[oar` nelansa]i din Rom~nia. Aflat la cea de-a doua edi]ie, Festivalul va avea loc \n MacroMall, din Bra[ov, [i se anun]` un eveniment de mare anvergur`. Intrarea este liber`.
iNFoShop v+ aduCE {tirilE mai aproapE
Rubric` realizat` de Elena Dumitru
FeStivalul na}ional de muzicå u{oarå “olimpiada de iarnå” – edi}ia ii, bra{ov
Stop to shop 13
CE Citim? “|n definitiv, ce e dragostea dec~t o tain` pe care o ascund \ndr`gosti]ii [i o poart` \n umbr`, de frica luminii? Pasiunile fug de lumin` – lumina le omoar`. |ndat` ce taina se d` pe fa]`, dragostea ve[teje[te, \[i pierde fr`gezimea, vraja, devine ceva obi[nuit, de toate zilele.” Mihail Drume[
alchimia dorin]ei de Tarun Tejpal Editura Nemira
Cartea a primit Prix Millepages (2005) [i Prix des Lecteurs (2007). Este o poveste despre pasiune, abandon, erotism halucinant – o poveste de iubire \n dou` acte, cu India contemporan` [i vechiul Paris ca toile de fond.
Petrecerea lui Ralph de Lisa Jewell Editura Litera
“Fermec`toare…între atâtea c`r]i care încearc` s` descifreze noile reguli ale rela]iilor de cuplu, povestea lui Jewell este una dintre cele mai spumoase: pasionant`, f`r` a fi enervant` sau superficial`.” Times
“O \nc~nt`toare poveste urban` despre rela]iile de cuplu, adunând laolalt` dorin]ele [i dezastrul.” Guardian 14 Stop to shop
T~n`ra mireas` de Madeleine Wickham Editura Polirom
„O proz` plin` de \ndr`zneal`, scris` de o autoare cu un sim] deosebit pentru satira social`.” The Independent „O adev`rat` pl`cere, mai ales pentru cititorii \mp`timi]i ai lui Sophie Kinsella.” Daily Mail „Fine]ea observa]iei, umorul [i stilul accesibil fac din aceast` carte o excelent` lectur`.” Sunday Mirror Pagin` realizat` de Elena Dumitru
FilmrEportEr
„c`pitanul Nemo”
3D
{ncePe film~rile {n romÂnia O nou` adaptare dup` Jules Vernes se filmeaz` \n Rom~nia, \ncep~nd din aceast` lun`. „The Return of Captain Nemo” / „|ntoarcerea C`pitanului Nemo” are un buget neverosimil de mic pentru o produc]ie 3D care necesit` masiv interven]ii \n CGI (computer generated image) – doar 10 milioane de dolari, potrivit produc`torului Amy Krell, care a str~ns finan]are din SUA, Asia [i Marea Britanie. „Dac` am fi filmat \n State, costurile s-ar fi dublat”, a explicat Krell op]iunea pentru Rom~nia.
16 Stop to shop
Film`rile vor avea loc la Studiourile MediaPro, care de]in [i o divizie de efecte speciale, MediaPro Magic. Produc`toarea a petrecut aici ultima jum`tate de an, pentru a preg`ti film`rile. „|ntoarcerea C`pitanului Nemo” va avea la c~rm` un regizor [colit \n filme horror, Pearry Teo. „The Gene Generation”, „Dead Inside” sau „Necromentia” sunt c~teva dintre ele, multe trecute neobservate. C`pitanul Nemo va fi Hugh Bonneville, starul serialului „Downton Abbey” (un imens succes \n Marea Bri-
FilmrEportEr tanie), care va juca al`turi de David Morrissey, vedeta serialului britanic Red Riding, [i posibil Hayley Atwell („Captain America: The First Avenger”). Morissey va fi trimisul pre[edintelui Ulysses S. Grant – care-l elibereaz` pe Nemo pentru ca acesta s` ucid` mon[trii ce b~ntuie coastele Atlanticului – iar Atwell va fi frumoasa lui nepoat`, Sara. Filmul intr` \n curs` – \n ce prive[te data lans`rii, pentru c` de buget nu poate fi vorba – cu un blockbuster marca James Cameron, 20 000 de leghe sub m`ri. Cu 150 de milioane de dolari [i un regizor ca David Fincher, superproduc]ia Disney are toate [ansele s` dep`[easc` \n \ncas`ri un film cu un micro-buget [i un cineast cvasi-necunoscut. Un film cu acela[i nume a fost lansat \n trei p`r]i \n 1978, \n regia lui Alex March [i Paul Stader. Pentru c` nu a avut succes, miniseria SF a fost \ntrerupt`. (Florentina Ciuverca)
„immortals 3D”
Ce alt pretext mai bun pentru explozii de capete [i ma]e, cu s~nge s`rind pe to]i pere]ii \n slow-motion – 3D, evident, dec~t legendele Greciei antice, \n care muritorii, zeii [i titanii se c`s`pesc pe rupte? Nemuritorii 3D: R`zboiul zeilor/ Immortals 3D, de Tarsem Singh, e o adaptare perfect inutil` a pove[tii lui Tezeu, \n care toat` vitejia, gloria [i m~nc`toria Eladei de demult e scufundat` \ntr-un kitsch cu ambi]ii de grandoare. A[adar, ne juc`m de-a greutatea [i nemurirea, dar nu o tr`im c` n-avem cu ce, [i las` c`
nici publicul-]int` nu are cu ce, a[a c` merge [i-a[a. Marketat cu fraza-cheie „de la produc`torii lui 300”, filmul abund` de peisaje care se vor breathtaking [i interioare care se vor maiestuoase (dar reu[esc poate doar s` inspire c~teva modele noi de goblen), armate c~t vezi cu ochii [i costume fioroase sau, dup` caz, aurite. Bine\n]eles c` nu puteau lipsi abdomenele p`tr`]oase [i fecioarele \n ve[minte sumare. Nici scenariul nu are prea multe de oferit, [i cu at~t mai pu]in modul \n care au fost folosi]i actorii. Dac` l-ai v`zut pe Henry Cavill \n The
Tudors [i, ca urmare, ai ceva speran]e de la un film cu el \n rolul principal, mai bine ab]ine-te: Tezeu e o brut` r`zbun`toare, care nu are alte repere prin via]a interioar` dec~t statutul de exclus din satul natal [i faptul c` [i-a v`zut mama ucis`, un personaj ultraschematic pe care nici cel mai bun actor din lume nu l-ar putea salva. Mai r`u, Mickey Rourke, care avea at~ta profunzime \n comebackul din The Wrestler, nu e \n rolul regelui Hyperion mai mult dec~t un parvenit slinos. Zeii lui Tarsem Singh sunt ni[te fi]o[i polei]i \n aur din cap p~n`-n picioare, iar Zeus, dup` ce se f~]~ie printre muritori \n chip de b`tr~n \n]elept (John Hurt, onorabil totu[i), se transform` \n ceruri \ntr-un tinerel greu de luat \n serios, \n interpretarea b`]oas` a lui Luke Evans (mai bine r`m~nea John Hurt, era mai credibil dar, deh, nu mai era tinerel). C` de fapt asta e [i problema filmului: e greu de luat \n serios. Era s` uit: mai apare [i Oracolul (Freida Pinto), preoteasa Fedra, care are darul de a cunoa[te viitorul numai at~t timp c~t e virgin` – prilej numai bun de glumi]e grosolane care, la fel ca vizualul [i scenele de lupt`, pot cel mult s` impresioneze ni[te copila[i chinui]i de hormoni. Dac` \ns` nu e[ti un copila[ chinuit de hormoni, mai bine f`-]i o favoare [i umple-]i 110 minute cu altceva mai bun dec~t filmul `sta. Iar dac` totu[i e[ti un copila[ chinuit de hormoni, mai bine folose[te banii de bilet ca s`-]i sco]i crush-ul la un suc [i s`-]i rezolvi ni[te probleme urgente. (Andreea Dobre)
Stop to shop 17
iNtErviu
alex Velea Tr~iesc un vis
18 Stop to shop
Alex Velea este un tnar care s-a clit frumos odat intrat \n fabrica romneasc de hituri. A visat cu ochii deschi[i cum e s ajung mare. Adesea, s-a vizualizat \ntr-att de clar \nct, peste ani, uimirea i-a fost [i mai mare s-[i vad visul \ndeplinindu-se ca \ntr-o pelicul. A experimentat multe: dezamgiri, deziluzii, \ncercri nereu[ite. Un drum sinuos pe care a insistat s mearg. Astfel, s-a tbcit \ntr-un Bucure[ti pe care, astzi, a \ncetat de mult s-l mai priveasc cu naivitatea pu[tanului ajuns cu bagajele \n Gara de Nord.
iNtErviu |n via]`, e nevoie de mult` credin]`. |nc` de mic, ]i-ai dorit s` faci muzic`. De fapt, te visai pe scen`. Alex Velea: Da, e foarte adevarat. De mic mi-am dorit s` fac asta. M-am \ndr`gostit de muzic` foarte devreme. Aveam c~]iva ani[ori, dar prima experien]` am tr`it-o la 9 ani, c~nd am participat la un concurs \ntre [coli: “Vedete cu ghiozdan”. Am luat atunci premiul special al juriului. De fapt, atunci am \n]eles c` sunt special. Eee, glumesc! Am intrat apoi \ntro trup` de pu[tani, care a cucerit ]ara. F`ceam un fel de "estrada". Satir`, umor, momente pres`rate cu muzic`, dans. Era ceva superb. La 13 ani. }in minte concertul. Am avut o revela]ie, s`-i zicem, de[i eram prea mic s-o interpretez ca atare. Era, de fapt, o dorin]` care mi-a cuprins sufletul, inima, toat` fiin]a. Mi-am zis, uit~ndu-m` la tot publicu' `la care m` aclama (era o nebunie \n sal`, m` sim]eam ca pe Colosseum): ASTA VREAU S@ FAC TOAT@ VIA}A!!!! {i uite-m`, azi, aici... Devin ce \mi doream. P`rin]ii te-au \ncurajat \nspre aceast` carier` sau au fost momente \n care, elegant, ]i-au sugerat altceva? A.V.: P`rin]ii mereu au fost cu mine. Am o rela]ie special` cu ei, suntem foarte buni prieteni. |i iubesc nespus [i le-a[
mul]umi \n fiecare zi pentru TOT. Evident, au ]inut mor]is ca micul Velea s` nu piard` "[coala" :)))) [i, de aceea, \nv`]au cot la cot cu mine. Uneori, \mi scriau teme, m` ascultau. Ce mai, aveam echip`! Au [tiut foarte bine s` m` educe, mi-au explicat clar ce [i cum [i mi-au l`sat de \n]eles c`, de multe ori, depinzi de oameni sau diverse conjuncturi. Mama mi-a spus clar c` nu ]ine numai de talent, de c~t de bine sau mai bine preg`tit eram, ci de faptul c` pot sau nu s` reu[esc. Dar, \n acela[i timp, au avut grij` s` \ncol]easc` \n mine dorin]a de a fi perseverent, de a face parte dintr-o elit`. Timpul mi-a dovedit c` tot ce \mi ziceau ai mei s-a adeverit, \ntr-un final. E nevoie de talent, muuuult` ambi]ie, noroc [i CREDIN}@.
EGO SUM QUI SUM. Atunci c~nd ai succes, e foarte important s` nu \]i pierzi ra]iunea. S` existe \n permanen]` un echilibru, o balan]`. Ai fost luat de val? Cum st`p~ne[ti tot ce ]i se \nt~mpl`? A.V.: Am succes foarte mare. C~teodat` m` g~ndesc dac` chiar a[a \i transform` pe oameni? M` refer la ac]iunile lor din timpul concertelor. E uluitor! Am o senza]ie extraordinar` pe scen`, n-a[ mai pleca de acolo. Iubesc lumea, vreau s`-i fac s` se simt` bine. Cel mai frumos este c~nd publicul e cu tine. Sunt concerte unde m` transform, devin una cu oamenii din
Stop to shop 19
iNtErviu public. Nu vreau s` sune siropos sau mai [tiu eu cum, dar chiar a[a este. Suntem un tot unitar, pe care eu \l dirijez. {i cred c` \l duc “tot mai sus”, vorba lui Guess Who. Te consideri cel mai mare critic al t`u. Ce ai s`-]i repro[ezi? Este autoevaluarea un mod de evolu]ie? A.V.: Nu a[ fi fost azi ALEX VELEA, cel pe care \l [tie lumea, dac` nu eram cel mai mare critic al meu. |mi pot repro[a orice. De regul`, chichi]ele, detaliile pe care de multe ori le observ doar eu. Sunt perfec]ionist. Niciodat` nu e suficient. E bine [i r`u, \n acela[i timp. Dar, chiar [i a[a, m` bucur de tot ce mi se \nt~mpl`. E bine s` fii sincer cu tine [i cu cei din jur. E[ti un t~n`r \ntr-o permanent` c`utare, cunoa[tere, autodep`[ire. Ce ]i-ai dori s` transformi la tine, de acum \ncolo? A.V.: Sunt fresh [i a[a vor trece anii peste mine, p~n` c~nd o sa devin legend` . Sunt ceea ce sunt. Am acest lucru tatuat sub clavicula st~ng`, \n latin`: EGO SUM QUI SUM. Sunt fericit a[a. Vreau s` fiu din ce \n ce mai bun. Las timpul s` sculpteze \n mintea [i evolu]ia mea.
Smiley e omul care mi-a transformat, cu adev`rat, via]a. 20 Stop to shop
Ce \nseamn` performan]a pentru tine? A.V.: Am crescut cu un sistem de valori foarte puternic, dar ideea la care am ajuns e c`, \n via]`, nu po]i face "performan]`" dec~t dac` munce[ti foarte mult, dac` e[ti perseverent. “Ai c`zut, te ridici”, “fiecare [ut, e un pas \nainte” sunt principiile dup` care m` ghidez. Trebuie s` crezi \n lucrul pe care visezi s`-l ob]ii. E ca [i cum vizualizezi momentul final, ca [i cum atingi acel lucru. La mine func]ioneaz`. C~t de greu ]i-a fost s` sco]i prima pies`? Ai b`tut la multe u[i p~n` c~nd cineva a crezut \n tine? A.V.: Foarte greu! Foaaaaarte greu... C~[tigasem un concurs, “Star Factory”. Nu sunt adeptul concursurilor, \ns`, la vremea respectiv`, am participat [i, s` [ti]i, nu m-a ajutat nimeni. Asta p~n` c~nd l-am \nt~lnit pe fratele
meu din Pite[ti . Smiley e omul care mi-a transformat via]a. De fapt, mi-a dat o via]` iar acum chiar nu spun lucruri mari. |l iubesc ca pe fratele meu [i \l apreciez nespus. Nu am cum s`i mul]umesc dec~t prin ceea ce fac. Lui \i place s` m` vad` performand iar acesta este un sentiment reciproc. }i s-a \nt~mplat s` visezi cu ochii deschi[i [i via]a s` ]i se schimbe \n concordan]` cu visurile tale? A.V.: Ai v`zut ce am tatuat pe piept?! TR@IESC UN VIS...! Ce r`spuns s` \]i mai dau?!
|n via]a mea mereu a fost un \nger p`zitor. Sunt oameni c`rora le mul]ume[ti pentru ceea ce e[ti azi?
iNtErviu A.V.: Familia. To]i din familie: unchi, m`tu[i, veri, veri[oare, nepo]i, nepoate, cu to]ii au fost cu mine, m-au sim]it. Prietenii mei. Tuturor celor care au mi[cat m`car un deget, lor le mul]umesc \ntotdeauna. {i, a[a e, \n via]a mea mereu a fost un \nger p`zitor. Fie mama sau tata, Smiley sau Ana – so]ia mea. Dumnezeu m` iube[te mult [i de aceea \mi trimite mereu ajutoare c~nd sunt bleg. Chiar m` simt iubit de Divinitate. Dumnezeu e cu mine. C~nd ai ajuns pentru prima oar` \n Bucure[ti, cu bagajul \n spinare, ce sentiment te-a cuprins? A.V.: Am o vag` amintire din Gara de Nord...Eram prea mic... Dar, mai m`ricel, c~nd am venit cu treab`, am cobor~t pe peron, am tras muuult aer \n piept [i miam zis c` trebuie s` cuceresc lumea. Eram mai t~n`r [i mai naiv.
Am devenit mai “câine” de când sunt \n Bucure[ti. La “Dansez pentru tine”, oamenii l-au descoperit pe Alex Velea dincolo de imaginea de dur. Au descoperit un t~n`r sensibil, profund legat de familie, de mama sa. Care au fost cele mai frumoase cuvinte pe care i le-ai spus mamei tale? A.V.: |n fiecare zi \i spun c` dac` nu ar fi ea p`m~ntul nu s-ar
mai roti. Mama e totul pentru mine, e via]a mea. |mi doresc s` tr`iasc` c~t mai mult [i s` apuce s`-[i vad` “feciorul” mult timp de acum \ncolo. {i pentru c` [tiu c` ai s` cite[ti asta, mom’, s` [tii c`: TE IUBESC MULT! DA?! {i pe tata la fel de mult! Nu e bine s` b`g`m scandal \ntre p`rin]i, nu? Oamenii au v`zut, prin emisiunea de la PRO TV, sensibilitatea artistului care poza \ntr-un tip dur. }i-ai transformat felul de a fi de c~nd ai venit \n Bucure[ti? A.V.: Nu m` ascund, n-am f`cut-o niciodat`. Nu vreau s` par altceva dec~t ceea ce sunt. N-am o problem` cu a pl~nge, a fi vul-
nerabil, chiar dac` sunt b`rbat. Nu mi-e fric` de nimeni. DE NIMENI! De Dumnezeu mi-e fric`, s` nu cad` cerul pe mine. Am fost \nconjurat mereu de hiene, oameni care caut` ceva de pe urma mea. S-a \nt~mplat s` fiu p`c`lit de c`tre unii, al]ii [i asta pentru c` m-am iluzionat \n privin]a unor lucruri care, e adev`rat, nu se pot aplica \n lumea asta. De aceea, pot afirma acum c` e adev`rat. Am fost nevoit s` m` transform. Am devenit mai “c~ine” de c~nd sunt \n Bucure[ti. Dar, asta e via]a, o lupt`. Deci, vorba c~ntecului, “te lupt` de dragostea de ea, cu dor”. M-am schimbat [i asta pentru c` \mi doresc s` ies \nving`tor \n aceast` lupt` [i, uneori, trebuie s` ne batem cu acela[i arme pentru a c~[tiga runda final`. Sim]i c` te-ai modificat esen]ial de c~nd ai intrat \n aceast` industrie muzical` rom~neasc`? {i dac` da, ce anume ai modificat definitoriu la tine? A.V.: Acum m` cunoa[te mai toat` lumea. De la copii, la b`tr~ni. E frumos, \mi place. |ns`, de multe ori, celebritatea are [i o muchie t`ioas`. Atunci c~nd gre[e[ti, nu te iart`. Pfuu…Fereasc` Dumnezeu! Lucrurile se amplific` \n mass-media, \ns` asta e via]a mea. |mi place la maxim.
Dac` \mi dai ap` la moar`, \ncep s`-mi dau \n petec. Stop to shop 21
iNtErviu Cum te-ai cunoscut cu Smiley [i ce impact a avut pentru tine \nt~lnirea cu el? A.V.: Aveam 19 ani [i ne-am v`zut la un concurs. Nu am vorbit cu el, deoarece \mi era jen`. Era ciudat a[a, s` m` duc s`-i zic: Bah, c~nt [i eu! Ce zici, facem [i noi ceva? Ulterior, Smiley mi-a spus c` trebuia s` procedez chiar \n acest fel. Ar fi fost mult mai u[or dar, [tie Dumnezeu mai bine cum a[eaz` lucrurile. |n c~teva luni c~[tigam concursul vie]ii, Star Factory, care \mi punea \n bra]e [i un contract cu … diavolul. |n fine, am \mb`tr~nit pe bar`, acas`, un an – fiindc` nimic din ceea ce mi se promisese nu s-a adeverit. {i uite cum, la 20 de ani, \l rev`d pe Smiley la mare, la Ring, \n Costine[ti. Intr`m \n vorb` [i \ncepem “Planul!”. Pe scurt, pentru c` a[ putea s` vorbesc despre acest subiect ore \n [ir, am trecut prin multe mizerii la \nceput. Am intrat \n contact cu oameni care nu ne-au dorit, de fapt, binele \ns`, la drum lung, \mpreun`, am reu[it. Spuneai c` experien]a “Dansez pentru tine” te-a ajutat foarte mult. De ce? A.V.: Experien]a \n sine, faptul c` am putut ajuta un om, chiar [i a[a, prin dans, a fost uluitoare [i cred c` m-a marcat. Experien]a de lucru cu trustul Media Pro e pfuuu…chiar fac o treab` minunat`. Ce s` spun, notorietatea mi-a crescut direct propor]ional cu succesul emisiunii. Lumea a \nceput, atunci, s` m` cunoasc` mai “pe bune”. Sunt gata s`-mi
22 Stop to shop
pun pielea [i sufletul la b`taie pentru o cauz` nobil`. |n 2010, Alma S~rbu te-a distribuit \n Na[a. Vorbe[te-ne despre aceast` experien]` [i despre rela]ia cu Alma. A.V.: Ce nebun`!!!! C~t curaj!!!! Te iubesc, Alma!!!! Mult..., fiindc` a avut \ncredere \n mine. Am avut ni[te emo]ii la film`ri... pfaai... dar m-am descurcat. Uite, Alma e un exemplu de om care [tie s` te \ncurajeze [i te motiveaz`. |n cazul meu func]ioneaz`. Dac` \mi dai ap` la moar` [i mai \ncep s` m` prind [i eu pu]in de "chestie", WOW! Atunci s` te ]ii! |ncep s`-mi dau \n petec. P`i, ce s` zic? Mi-a dat o [ans` uluitoare, m-au cople[it emo]iile fiind \nconjurat numai de actori foarte mari, pe care \i apreciam de dinainte de a-i cunoa[te pe
platou: Drago[ Bucur (the bomb), R`zvan Vasilescu, Maestrul Busuioc, Jojo, Bobonete (crimiiiiinal). Ce amintiri… Zic c` am f`cut o treab` bun`.
Ana tr`ie[te toate dramele mele, cot la cot cu mine. Ai datorii, ai bani de dat, ai datorii la stat?:))) A.V.: DA... [i sunt trist :)))) |l aju]i pe Smiley \n noul proiect marca Pro TV Vocea Rom~niei. Ce sfat leai da celor care particip` la acest concurs? Dac` ai fi tu \n locul lor, cum ai trata aceast` experien]`?
iNtErviu A.V.: |ncerc… A fost ceva extraordinar. Sunt at~t de buni copiii `[tia, oamenii `[tia, c` unii sunt mai mari ca mine:))). Am avut emo]ii mari pentru ei, mai ales pentru cei din echipa Smiley, fiindc` i-am cunoscut [i ne-am apropiat. Le ]in pumii \n continuare. S` dea maxim [i s` [tie c` la HAHAHA Production avem u[a larg deschis` pentru cei talenta]i. Vorbe[te-ne despre \nt~lnirea cu so]ia ta. Cum de ]i-ai dat seama c` este femeia potrivit` pentru tine? Ai renun]at la burl`cie, totu[i, destul de devreme… A.V.: E femeia vie]ii mele, l~ng` care \mi doresc s` \mb`tr~nesc. Asemenea echilibru pe care mi-l ofer`, mai rar. Am cunoscut c~teva fete \n via]a mea, dar niciuna a[a. E unic` [i spe-
cial`. S` tr`ie[ti l~ng` unu' ca mine e foarte greu, foaaarte greu. Dar pot s`-]i ofer aproape tot ce-]i dore[ti, \ns`: lipsesc cu zilele de acas`, se \nt~mpl` s` vin terminat de pe unde vin, poate n-am avut succes sau nu mi-a intrat piesa la radio...{i uite cum, partenerul de via]` tr`ie[te toate dramele, cot la cot cu tine. {i sunt multe... Ea [tie s` m` fac` s` uit. Avem drumuri at~t de diferite [i, totu[i, ajungem \n acela[i loc.
Nu-mi pare r`u de nimic, n-a[ schimba nimic! Tot ce mi s-a \nt~mplat, mi s-a \nt~mplat cu un scop. M-au format ca B@RBAT, ca om. Toate relele m-au c`lit, nicidecum nu m-au dobor~t.
La \nceputuri, c~nd lumea te cuno[tea pu]in, ai c~ntat \n condi]ii mizerabile, aveai s` spui tu. Cum [i c~t de mult s-au schimbat lucrurile pe scen`. C~t efort a trebuit s` depui [i la c~te u[i ai b`tut ca s` ajungi ast`zi \n locul \n care te afli? A.V.: EEE… fac parte din joc.
Ianuarie e luna \n care, de regul`, pleci \n vacan]`. |ncotro? A.V.: P`i, planurile mele \ncep de pe 2-3 ianuarie...Nu prea \mi place s` stau. Dar o s` \mi iau "femeia" [i o s` ne ducem s` ne relax`m pu]in. Text: Diana Rodan Foto: Andrei Tobo[aru
Ce dorin]e ai pentru anul acesta? Ce preg`te[ti nou? A.V.: TOATE!:)))) Am o gr`mad` de planuri. Dac` \mi reu[esc... wow! Muzic`, fashion, show... O s` dau cu voi \n aer! O s` vede]i:)
Stop to shop 23
Foto: Anamaria Dasc`lu
FaShioN world Un eveniment ct se poate de inedit. Mod [i film. Sala Dalles a fost gazda Festivalului de film scurt ShortsUP. Urbanul [i \nf]i[rile sale sunt teme predilecte la majoritatea evenimentelor \n care scurtmetrajele prind via], iar “Street Fashion” nu face excep]ie. Zicala “haina nu-l face pe om” [i-a pierdut de mult vreme din actualitate. Avem att de pu]in timp s ne cunoa[tem, \nct ceea ce purtm a demoDa sTr~zii îN Filmul scurT venit o carte de vizit. Cum artm pe strad spune despre noi ce facem \n timpul liber, ct de creativi suntem la slujb sau ct de ancora]i \n rutin rmnem. Tot de attea ori, hainele sunt “afi[ul” care \i convinge sau nu pe ceilal]i s ne acorde timp pentru a \n]elege despre ce e vorba “la eveniment”.
shortsuP e
“street fashion”
Elena Dumitru
24 Stop to shop
FaShioN world
Foto: Anamaria Dasc`lu
E drept, este destul de dificil s` g`se[ti un echilibru \ntre haute-couture [i ce s` por]i pe strad`. Selectat anul acesta \n programul Panorama de la Berlinale, “De ce, doamn`” / Warum Madame Warum (regia Michael Bidner, John Edward Heys, Germania, 2011) prezint` un personaj excentric care se plimb` pe str`zile Berlinului m~nc~nd ostentativ cremvu[ti. Este strada podiumul nostru? “M`sur` modern`” / By Modern Measure (r. Matthew Lessner, SUA, 2006), realizat de Matthew Lessner \n stilul Noului Val Francez, ironizeaz` influen]a exagerat` a culturii pop asupra a doi tineri americani. A ob]inut, \ntre altele, men]iune la Sundance Film Festival.
Foto: Anamaria Dasc`lu
Fashion film
Foto: Anamaria Dasc`lu
p
opulate de personaje care te-ar face s` \ntorci capul pe strad`, fil mele de la ShortsUP “Street Fashion” sunt scurtmetraje premiate \n marile festivaluri ale lumii care, uneori subtil, alteori direct, vorbesc despre mod` sau stil. Cel mai important film scurt al serii a fost “Gratis pentru fete”/ C’est gratuit pour les filles (r. Marie AmachoukeliBarsacq, Claire Burger, Fran]a, 2009), care a c~[tigat premiul pentru cel mai bun scurtmetraj la premiile Cesar \n 2010. Acesta o are \n centru pe Laetitia, hairstilist \n devenire. Filmul a mai ob]inut o men]iune special` a juriului, la Festivalul Clermont-Ferrand, \n 2010, [i Reveletion Prize, la Festivalul din Brest, \n 2009.
Stop to shop 25
“Omul perfect” / Det perfekte menneske (r. Jorgen Leth, Danemarca, 1967), regizat de cunoscutul documentarist danez Jorgen Leth, este “o comedie serioas`” despre ciocnirea dintre imagina]ie [i realitate. Pornind de la acest scurtmetraj, Lars von Trier i-a propus lui Leth s` fac` \mpreun` un experiment ce avea sa se finalizeze cu omniubusul “The Five Obstructions” (2003).
let’s walk… Pe l~ng` scurtmetraje, evenimentul a inclus o instala]ie cu fotografii de “street fashion” local [i interna]ional, precum [i Young Romanian Designers Expo, adic` mini-expozi]ii ce au surprins spiritul urban al Bucure[tiului. Tinerii designeri de mod` Adelina Ivan, Ludmila Corl`]eanu, Bianca Popp, Carla Szabo [i Andreea Constantinescu au preg`tit o serie de proiec]ii de art`, formate din haine urbane [i accesorii prêt-à-porter.
s` facem cuno[tin]` cu.. adelina ivan - a absolvit Fa26 Stop to shop
cultatea de Design la Academia de Art` din Bucure[ti. Cu o viziune retro-avangardist` [i influen]e din cultura pop, brandul Adelinei este sus]inut de un design simplu, axat pe reinventarea t`ieturilor clasice [i folosirea imprimeurilor digitale. Din 2004, a dezvoltat label-ul Zasha, adresat unui public t~n`r, alternativ [i cu imagina]ie. A participat la t~rgurile de mod` Prêt à Porter Paris [i The Train New York, iar colec]iile sale se g`sesc \n magazine din Paris, New York, Philadelphia, Atena, Milano, Kuweit [i Beirut [i, bine\n]eles, Bucure[ti. bianca popp - este un designer nonconformist cu studii de jurnalism la Bucure[ti [i studii de design la Milano. Face haine pentru fete cu dor de duc`, care vor s` evadeze din banal [i din rutin`, haine care \mpletesc un
romantism aproape desuet cu tehnicitatea [i cameleonismul vie]ii urbane. Folose[te materiale \n mod neconven]ional, cu rezultate ironice: rochia de ploaie, salopeta de sl`bit, pardesiul de dantel`, bluza c~nt`toare, rochia de s`rit din avion. Toate acestea sunt piese vestimentare care anticipeaz` nevoile unei fete de ora[, gata oric~nd s` plece altundeva, pentru care hainele trebuie s` fie versatile [i s` r`spund` unor func]ii diverse. carla Szabo – (designer-antreprenor din Bucure[ti) crede c` frumuse]ea este cea mai bun` form` de comunicare [i cel mai puternic motor de transformare social`. A \nceput \n urm` cu 10 ani prin design interior [i de obiect: “At~t timp c~t \]i ascul]i inima, obiectele create p`streaz` energia pozitiv` \n esen]a lor [i \i fac ferici]i pe cei ce le folosesc. Echilibrul \n rela]ia dintre obiecte, mediu [i oamenii care le utilizeaz` \i face pe ace[tia s` se simt` proteja]i”, spune Carla despre munca sa. Pentru publicul larg este cunoscut` mai ales prin colec]iile de bijuterie conceptual`. andreea constantinescu este autoarea brandului SinColors, despre care spune c` e inspirat de erotism [i de garderoba b`rba]ilor.
Foto: Anamaria Dasc`lu
Foto: Anamaria Dasc`lu
FaShioN world
EvENimENt
r u e T n o crea i T o m D’e
5
vs bijuterii Catherine Michiels
Parfumeria Createur 5 D’Emotion a adus \n România celebrele bijuterii semnate de c`tre Catherine Michiels. Crea]iile sale sunt purtate de toate vedetele de categoria “A list” de la Hollywood, atât datorit` designului, cât mai ales gra]ie semnifica]iei spirituale a fiec`rei piese simbol. Stop to shop 27
EvENimENt “Am decis s` nu urmez trendul românesc de a transforma ni[a în comercial, a[a c` în loc de a deschide alt` parfumerie în Bucure[ti, m-am hot`rât s` încerc s` creez un stil de exprimare diferit.” Alexandra Paven
p
ersonalit`]i precum Johnny Depp, Angelina Jolie, Brad Pitt, Scarlett Johansson, Orlando Bloom, Julia Roberts, Lenny Kravitz, Sandra Bullock, Sharon Stone, Uma Thurman, Nicole Kidman sau Gwyneth Paltrow sunt numai câteva dintre vedetele care au devenit adev`ra]i ambasadori ai bijuteriilor semnate de designer. Creatoarea de origine belgian` a studiat la Arts & Metier Institute din Bruxelles, pentru ca apoi s` devin` maistru Reiki [i s` se îndrepte [i c`tre studiul influen]ei simbolurilor [i a pietrelor pre]ioase [i semipre]ioase în
28 Stop to shop
via]a de zi cu zi. Latura sa spiritual` al`turi de preocuparea [tiin]ific` pentru geodezie [i talentul pentru design au purtat-o c`tre statutul de creatoare a celor mai purtate bijuterii de la Hollywood.
simply...the best "Catherine nu creeaz` simple bijuterii. Crea]iile sale fac parte dintr-un stil de via]` asumat. Sunt mai mult decât un trend. Încurajeaz` libertatea de expresie", spune Alexandra Paven, fondatoarea Createur 5 D'emotion.
"Faptul c` a reu[it s` încorporeze toate aceste semnifica]ii în br`]`ri, care au [i acel «coolness factor», a contribuit enorm la succesul de care se bucur`, iar noi suntem extrem de încânta]i de faptul c` marca CM a ales Createur 5 D'emotion pentru a distribui aceste crea]ii [i în România" - a ad`ugat Alexandra, unul dintre cei mai activi cool hunteri din pia]a local`. Pentru început, în România, va fi disponibil` colec]ia “Soul Cast Collection”, care include br`]`ri cu [nur de m`tase, pe care se reg`sesc talismane cu semnifica]ie spiritual`, din metale
EvENimENt
[i pietre pre]ioase [i semipre]ioase. Fiecare pies` are un scop [i o menire, fiind gândite pentru a fi purtate al`turi de ceas, în ideea de a determina purt`torul s` le priveasc` cât mai des, pentru a[i reaminti ceea ce este cu adev`rat important în via]`. Cele mai multe dintre vedete au ales s` cumpere mai multe piese, pe care le poart` concomitent, atât din ra]iuni legate de semnifica]ie, dar [i datorit` aspectului extrem de atr`g`tor. Mai mult dec~t at~t, Alexandra Paven a abordat-o pe creatoare dup` ce a studiat îndeaproape segmentul br`]`rilor,
în ideea de a le oferi clien]ilor cele mai noi tendin]e în acest domeniu [i pentru a completa portofoliul de produse de ni[` pe care le promoveaz` “Createur 5 D’emotione”. „Am decis s` nu urmez trendul românesc de a transforma ni[a în comercial, a[a c` în loc de a deschide alt` parfumerie în Bucure[ti, m-am hot`rât s` încerc s` creez un stil de exprimare diferit.” – a mai spus Alexandra. Cu toate acestea, la \nceputul anului parfumeria a lansat Hobirama - un magazin conceptual cu branduri foarte creative: Aniel – marc` icon pentru cunosc`tori, celebrii balerini inspira]i de panto-
ful de dans – Best Behaviour, Masnada sau Barbara i Gongini sunt câteva dintre m`rcile de ni[` pe care le promoveaz`. “Ambele magazine se completeaz` reciproc [i se adreseaz` direct c`ut`torilor de “comori” în materie de fashion” - a încheiat Alexandra Paven. Br`]`rile din colec]ia disponibil` în România, realizate din argint, aur, diamante, turmaline [i alte pietre pre]ioase [i semipre]ioase, au pre]uri cuprinse între 90 [i 300 de euro, dar clien]ii pot solicita [i alte modele din colec]iile CM, cu pre]uri la cerere. Elena Dumitru
Stop to shop 29
FaShioN arChitECturE
Europenizarea modei la Curtea Rusiei (III) Domnia romanovilor Regula de baz` de la Curte \n timpul domniei }arului Alexandru II a fost respectarea \ntocmai a regulilor deja trasate de predecesorii s`i.
30 Stop to shop
alexandru ii – pasiunea pentru continuitate Domnia lui Alexandru II a \nceput \n 1855. Urm~nd unor militari de profesie [i \mp`timi]i ai uniformelor, noul ]ar a cuntinuat filonul impus. La \ncoronare, a purtat o uniform` de culoare verde – \nchis, un coif negru din piele l`cuit` cu cozoroc dublu [i o pan` colorat`, asort~nd cizme cu pinteni arginta]i. Haina [i accesoriile au fost completate de pantaloni din l~n` ro[ie, cu trese aurii [i panglic` din piele, cu o centur` din brocart argintiu [i m`nu[i albe. }arul era atent la fiecare detaliu. Dincolo de pasiunea pentru uniforma militar`, pe care o dorea c~t mai fashion, \[i dorea foarte mult ca [i so]ia sa s` fie un exemplu. Astfel c`, la ceremonia de \ncoronare, rochia Mariei Alexandrovna nu s-a ab`tut de la tiparele hainelor oficiale. De
exemplu, mantaua de \ncoronare a fost croit` exact pe tiparul impus [i care fusese folosit \n toate ocaziile de gen, \nc` de la \nceputul secolului XVIII. Ea a fost realizat` din brocart auriu [i fin, \mpodobit cu hermin`. De altfel, domnia ]arului Alexandru II nu a adus nimic spectaculos \n mod`. Regula de baz` de la Curte \n timpul domniei sale a fost respectarea \ntocmai a regulilor deja trasate de predecesorii s`i. |i pl`cea s` urmeze un filon cu care oamenii erau obi[nu]i [i nu vedea schimb`rile radicale din moda european` ca fiind oportune.
alexandru iii – iubirea pentru simplitate Dup` asasinarea ]arului Alexandru II, pe tron a urcat fiul s`u, Alexandru III. Odat` cu \ncoronarea acestuia, \n moda ruseasc` s-a impus simplitatea. }arul era el \nsu[i un exemplu
FaShioN arChitECturE
pentru to]i cei de la Curte, dar [i pentru popor. Ca [i predecesorii s`i, a continuat s` foloseasc` uniforma militar` ca [i costum pentru ceremoniile oficiale, pentru baluri [i recep]ii, \ns` a schimbat aspectul pompos al acesteia. |ntruc~t \[i dorea ca linia de tipar [i materialele cu aceesorizarea aferent` s` semene c~t mai mult cu costumul na]ional rusesc, a conceput el \nsu[i un nou tip de uniform` militar`. Un lucru nu a luat \n calcul: t`ietura mult prea simplist` care contrasta nepl`cut cu coloritul materialelor. Noul tip de uniform` continua s` fie verde – \nchis, dar nu con]inea dec~t foarte pu]ine elemente de decor. Avea un palton care aducea mai mult cu tipul de hain` medieval. Despic`tura din zona pieptului era new entry \n mod`, permi]~nd monarhului s` fie uns \n timpul ceremoniilor f`r` a mai fi nevoit s` \[i scoat` haina.
Nicolae ii – marele final Ultimul dintre ]ari, Nicolae II, a urcat pe tron \n 1896. El r`m~ne \n istoria modei ruse[ti ca fiind ]arul care a \ncercat s` reinstaureze interesul pentru hainele tradi]ionale cu emfaz` pe importan]a lor in istoria Rusiei. |n acest sens, \n 1903, ]arul [i so]ia sa, \mp`r`teasa Alexandra, au organizat un bal special destinat ]inutelor de la Curte. Ca [i tem` de bal, ]arul a decis s` foloseasc` moda ruseasc` din secolul XVII. Invita]ii au fost fascina]i de idee. To]i au dat comand` de ]inute. C`r]ile de istorie noteaz` c` tot ce \nsemna costumier important \n Moscova [i la Sankt Petersburg era angrenat doar \n munca pentru outfit-urile acestui bal. Nimeni nu puteau s` preia alt gen de comenzi. Nu era timp. Ca [i modele, au fost folosite hainele din teatrele imperiale din Sankt Petersburg. Familia regal` l-a anga-
}arul Nicolae II r`mâne \n istoria modei ruse[ti ca fiind ]arul care a \ncercat s` reinstaureze interesul pentru hainele tradi]ionale cu emfaz` pe importan]a lor in istoria Rusiei.
Stop to shop 31
FaShioN arChitECturE jat pe directorul de la Hermitage, fostul director al teatrelor imperiale, pentru a le realiza costumele.
ultimul bal, ultimul dintre romanovi Balul a fost unul exclusivist [i un eveniment impresionant, r`m~n~nd \n istoria Rusiei ca fiind ultimul. Unul dintre comentatorii vremii l-a descris ca un basm, cu oameni \mbr`ca]i \n costume na]ionale, abundent decorate cu bl`nuri rare, diamante spectaculoase, perle [i pietre semi-pre]ioase. Bijuterile Romanovilor au v`zut lumina s`lii de bal \n toat` splendoarea lor, fascin~nd privirile celor prezen]i. }arul Nicolae II nu a dorit s` urmeze tradi]ia uniformei militare ca [i costum oficial. De exemplu, la \ncoronare el nu a purtat uniforma standard – cea de general, ci pe cea de colonel al G`rzilor Preobrazhensky. Iar so]ia lui a optat pentru un sarafan. La finele secolului XIX, \n Rusia se putea vorbi despre o art` a hainelor. Indiferent de dorin]ele [i ideile ]arilor care au condus Rusia p~n` la Revolu]ia din 1917, se poate afirma c` existen]a Romanovilor a \nsemnat o evolu]ie clar` a modei ruse[ti. Influen]ele europene nu au disp`rut, chiar dac` anumi]i ]ari [i-au dorit revenirea unor accente [i linii de croial` tradi]ionale. Costumierii au [tiut s` jongleze cu dorin]ele mai marilor de la Curte, astfel \nc~t europenizarea s` nu ocoleasc` Rusia. Roxana Bichi[
32 Stop to shop
FaShioN Pardesiu din stof`, crem, la baz` este o combina]ie de colaj cu broderie manual`. 1.400 lei + TVA Designer: DIANA BARBUR Colec]ie "MATREOSHKA"
Stop to shop 33
FaShioN Tue-tue (fusti]`) realizat` din tiul moale, alb. 200 lei + TVA Designer: DIANA BARBUR Colec]ie "MATREOSHKA"
34 Stop to shop
FaShioN
Palton din catifea neagr`, cu broderie manual`. 1.250 lei + TVA Designer: DIANA BARBUR Colec]ie "MATREOSHKA"
Stop to shop 35
NEwS From...
Cercei meli melo 14,99 RON Colier meli melo 19,99 RON
C`ciul` meli melo 69,99 RON
inel meli melo 19,99 RON Fular meli melo 49,99 RON
Br`]ar` meli melo 29,99 RON
m`nu[i meli melo 39,99 RON
36 Stop to shop
Geant` meli melo 99,99 RON
Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.
FaShioN
Palton ro[u cu flori aplicate manual, at창t pe palton c창t [i la guler. 400 lei+TVA Designer: DIANA BARBUR Colec]ie "MATREOSHKA"
38 Stop to shop
FaShioN
Pardesiu roz. 350 lei + TVA Designer: DIANA BARBUR Colec]ie "MATREOSHKA"
Stop to shop 39
gENtlEmEN’S agrEEmENt
Adina Buzatu: “Pantalonii cu pense sunt foarte actuali. Condi]ia este ca ace[tia s` fie slim fit.” Exclusiv \n magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro www.facebook.com/pages/TRENDS-by-Adina-Buzatu 40 Stop to shop
gENtlEmEN’S agrEEmENt
Adina Buzatu: “Majoritatea b`rba]ilor poart` vesta deasupra c`m`[ii. |ndr`zne[te s` fii altfel purtând aceast` pies` peste o malet` din bumbac.” Exclusiv \n magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro www.facebook.com/pages/TRENDS-by-Adina-Buzatu Stop to shop 41
gENtlEmEN’S agrEEmENt
Adina Buzatu: “E[arfele cu aspect etnic sunt foarte des \ntâlnite. Asorteaz`-le la un costum slim fit pentru a fi original.” Exclusiv \n magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro www.facebook.com/pages/TRENDS-by-Adina-Buzatu 42 Stop to shop
gENtlEmEN’S agrEEmENt
Adina Buzatu: “Pentru ]inutele de zi cu zi po]i opta pentru cravatele din lân` tricotat`. Fa]` de cele din m`tase, sunt mai pu]in preten]ioase.” Exclusiv \n magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro www.facebook.com/pages/TRENDS-by-Adina-Buzatu Stop to shop 43
gENtlEmEN’S agrEEmENt
Adina Buzatu: “Indiferent de capriciile modei, paltonul camel nu trebuie s` lipseasc` din garderoba unui b`rbat elegant.” Exclusiv \n magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro www.facebook.com/pages/TRENDS-by-Adina-Buzatu 44 Stop to shop
SpECial
când moda din film devine fashion
Re]atia dintre mod [i film este una care s-a legat extrem de repede, devenind \n timp foarte puternic. Nu exist produc]ie de cinema sau de televizune \n care vestimenta]ia s nu joace un rol. De cele mai multe ori, chiar un rol principal. Este binecu noscut sec]iu nea de la Oscaruri dedica t costumelor. Roxana Bichi[
Stop to shop 45
SpECial
d 46 Stop to shop
e-a lungul vremii, costuma]ii sau anumite elemente vestimentare realizate pentru filme - au devenit trend-uri [i au creat isterie \n r~ndul popula]iei. Rela]ia mod`film este ast`zi una matur`, fascinant` [i care onoreaz` chiar [i pe cei mai mari designeri, atunci c~nd numele lor apar pe generic. Pentru c` [i la noi \n ]ar` exist` o coeziune \ntre aceste dou` domenii [i, mai mult, \ntruc~t exist` un loc unde pot fi g`site anumite piese vestimentare care au f`cut istorie, fiind \nc` la mare cautare, Stop To Shop v` invit` s` descoperi]i cum \i pute]i imita pe Humphrey Bogart, Diane Kruger, Daniel Craig sau ce \nseamn` c~nd un reprezentant de marc` al modei din Rom~nia devine personaj de
film. Cu alte cuvinte, v` invit`m \n universul TRENDS al Adinei Buzatu.
Borsalino – p`l`riile care au facut istorie \n cinema Pentru confec]ionarea unui singur exemplar, exist` 50 de etape distincte ale procesului de fabrica]ie [i se aloca 7 s`pt`m~ni. 7 s`pt`m~ni de munc`, pasiune [i d`ruire care fac din fiecare p`l`rie Borsalino o adev`rat` oper` de art`. P`l`riile au fost favoritele unora dintre cele mai proeminente figuri din istorie precum \mp`ratul Japoniei Hirohito sau celebrul Al Capone. Stilul “fedora� al clasicelor p`l`rii Borsalino a fost purtat de
SpECial celebrit`]i de la Hollywood ca Humphrey Bogart \n Casablanca, Leonardo Di Caprio \n Aviatorul [i Denzel Washington in "Inside Man". „Brandul de p`l`rii Borsalino a fost sursa de inspira]ie a titlurilor filmelor „Borsalino” [i urmarea acestuia „Borsalino & Co”, în timp ce Alain Delon a f`cut furori în rolul de gangster purtând celebra p`l`rie italieneasc`. Ulterior, Borsalino a p`truns cu succes [i la Hollywood, aceste accesorii fiind purtate de actori celebri, precum Humphrey Bogart \n „Casablanca”, Harrison Ford în „Indiana Jones” sau Jhonny Depp în „Public Enemies”. Un fan împ`timit al p`l`riilor Borsalino este [i regizorul Woody Allen, dar [i actri]a Diane Kruger, care poart` cu mult` elegan]` Borsalino la ]inutele sale moderne.”, ne spune Adina Buzatu – cea care a adus brand-ul \n Rom~nia.
albert Thurston – elegan]a lui 007 |n 1820, cu 5 ani \nainte s`
„Carismaticul Daniel Craig în rolul James Bond a purtat bretele albe Albert Thurston peste o c`ma[` în acela[i ton, la un smoking negru, în filmul „Casino Royal” [i a oferit o adev`rat` lec]ie de rafinament [i elegan]` spectatorilor.” Adina Buzatu, stilist
fie construit` Columna lui Nelson, Albert Thurston crea [i vindea primele sale bretele \n magazinul s`u de pe Panton Street, Londra. 31 de ani mai t~rziu, pe cand se celebra Era Victorian`, Albert a primit o medalie de onoare, \n cadrul Marii Expozi]ii din Hyde
Park, pentru excelentele standarde ale produselor sale. |n prezent, Thurston are un cuv~nt greu de spus \n ce prive[te calitatea accesoriilor b`rb`te[ti, iar bretelele sale au fost purtate, dea lungul anilor, de regi, prin]i, pre[edinti [i celebrii oameni de afaceri din toat` lumea. Reputa]ia sa este at~t de mare, \nc~t \n 1939 Sir Ralph Richardson, \ntrebat fiind \n leg`tur` cu debutul celui de-Al Doilea R`zboi Mondial, a replicat c` se gr`be[te a-[i achizi]iona o duzin` de bretele Thurston, \n caz de limitare a produc]iei. |n zilele noastre, brand-ul a trecut [i dincolo de via]a real`, oferind bretele \n produc]ii celebre de cinema: James Bond – Royale Casino, Wall Street, Valkyrie. Mai mult, celebrit`]i precum Fred Astaire, Frank Sinatra [i Lary King leau purtat at~t pe scen`, c~t [i \n via]a de zi cu zi. „Carismaticul Daniel Craig în rolul James Bond a purtat bretele albe Albert Thurston peste o c`ma[` în acela[i ton, la un smoking negru, în filmul „Casino
Stop to shop 47
SpECial Remarcat` pentru stilul impecabil pe care stilista l-a creat protagoni[tilor, dar [i non[alan]a cu care a ap`rut în fa]a camerelor de luat vederi, Adina a fost recent invitat` s` joace [i într-o produc]ie de lung metraj.
Royal” [i a oferit o adev`rat` lecţie de rafinament [i elegan]` spectatorilor. Acela[i brand de bretele s-a reg`sit [i în ]inuta unui bancher - Michael Duglas în „Wall Street”, dar [i în a unui general în armata german`, întruchipat de Tom Cruise în filmul „Opera]iunea Valkyrie”, subliniaz` stilista \n ale c`rei magazine se g`se[te \n exclusivitate acest brand.
Vestimenta]ie pentru film [i rol \n distribu]ie Poate nu întâmpl`tor, stilista Adina Buzatu a fost cooptat` în industria cinematografic`. A început prin semnarea ]inutelor soli[tilor [i a continuat prin apari]ia ei în videoclipuri celebre. Remarcat` pentru stilul impecabil pe care stilista l-a creat protagoni[tilor, dar [i non[alan]a cu care a ap`rut în fa]a camerelor de luat vederi, Adina a fost recent
48 Stop to shop
invitat` s` joace [i într-o produc]ie de lung metraj. Ini]ial, a fost solicitat` s` semneze vestimenta]ia personajelor masculine din filmul „Nu sunt faimos, dar sunt aromân”, regizat de Toma Enache. Ulterior, acesta i-a încredin]at [i un rol în prima produc]ie despre cultura [i tradi]iile aromânilor. Film`rile au avut loc atât în cadrul unei prezent`ri de mod` TRENDS by Adina Buzatu, cât [i la boutique-ul acesteia din Calea Victoriei. |n urma film`rilor, Adina Buzatu a declarat c` meseria de actor nu este a[a de u[oar` pe cât pare la prima vedere, dar c` profesionalismul [i r`bdarea regizorului Toma Enache au f`cut-o s` depa[easc` tracul [i lipsa de experien]` din acest domeniu. „M-a ajutat foarte mult [i faptul c` a trebuit s` îmi interpretez propriul rol, acela de stilist vestimentar. Dac` în momentul în
care m` ocup de stilul cuiva frazele îmi vin în mod natural, de aceast` dat`, fiind vorba despre replici, lucrurile au fost un pic mai dificile. Totu[i, m-am descurcat, nu am tras foarte multe duble, iar regizorul a fost mul]umit de presta]ia mea. Probabil c` voi avea mai mari emo]ii în momentul în care va ap`rea filmul, [tiind c` voi fi urm`rit` de milioane de spectatori.”, a declarat stilista. Mult mai la îndemân` i-a fost acesteia s` se ocupe de vestimenta]ia personajului principal Toni Caramu[at, interpretat de Toma Enache. Varietatea brandurilor existente în portofoliul TRENDS by Adina Buzatu i-a permis acesteia s` alc`tuiasc` o garderob` adecvat` fiec`rei loca]ii în parte, de la decorul auster al unei pe[teri din Grecia, pân` la apari]ia pe covorul ro[u la Los Angeles.
toShop
Shop ‘till you drop!
P`l`rie Bella australia 450 RON
panasonic dMC-FZ100 Camer` foto compact` m`nu[i Bella australia 120 RON
Obiectiv superangular de 25mm [i zoom optic 24x cu f/2.8-5.2; Filmare Full HD, 1,920 x 1,080, \n format AVCHD cu Dolby Digital Stereo Creator; Senzor MOS de 14.1 megapixeli [i procesor de imagine Venus Engine FHD;
Geant` Bata 799,90 RON
iA (Intelligent Auto) cu modul Motion Deblur [i POWER O.I.S.; Control manual intuitiv [i op]iuni creative; Ecran LCD de 7.5 cm [i rezoluţie înaltă de 460K.
{edi]a foto a fost realizat` cu sprijinul:
Ghete Bata 499,90 RON
Ghete otter 579 RON
Magazin Panasonic Unirea Shopping Center, etaj 3, Corp Central.
Stop to shop 49 www.ttconsulting.ro
toShop
Shop ‘till you drop! rochie madame 279 RON Palton mario 539 RON
rochie etiC 149,99 RON
Geant` otter 389 RON
Geant` otter 479 RON
Ghete musette 649 RON Cizme otter 849 RON
50 Stop to shop
Ghete musette 599 RON
toShop
Shop ‘till you drop! P`l`rie Bella australia 490 RON
Cap` BsB 718 RON
rochie etiC 159,99 RON
Cizme musette 899 RON
m`nu[i Bella australia 140 RON Geant` otter 449 RON
salopet` BsB 492 RON
Geant` otter 419 RON
Ghete otter 549 RON Cizme otter 679 RON
Stop to shop 51
toShop
C`ma[` BsB 266 RON
rochie mario 359 RON
rochie yokko 290 RON
Geant` Bata 329,90 RON
Geant` musette 699 RON Cizme otter 1.149 RON
Pantofi BsB 402 RON
52 Stop to shop
Pantaloni madame 199 RON Ghete otter 699 RON
toShop sacou Cavaliere 699,90 RON
Pullover esPansivo 179,90 RON
C`ma[` esPansivo 144,90 RON
Pantaloni esPansivo 139,90 RON
Fular esPansivo 39,90 RON
Geant` Bella australia 300 RON
Ghete esPansivo 349,90 RON
Ghete esPansivo 439,90 RON
Stop to shop 53
toShop
Shop ‘till you drop!
Pullover esPansivo 124,90 RON
Pantaloni Cavaliere 299,90 RON scurt` esPansivo 349,90 RON
Geant` Bella australia 390 RON Ghete otter 329 RON
sacou Cavaliere 749,90 RON
Ghete otter 399 RON
54 Stop to shop
Ghete otter 329 RON
toShop
Shop ‘till you drop!
Joben Bella australia 500 RON
panasonic dMC-FZ100 Camer` foto compact`
m`nu[i Bella australia 100 RON accesoriu Bella australia 70 RON
Obiectiv superangular de 25mm [i zoom optic 24x cu f/2.8-5.2; Filmare Full HD, 1,920 x 1,080, \n format AVCHD cu Dolby Digital Stereo Creator; Senzor MOS de 14.1 megapixeli [i procesor de imagine Venus Engine FHD; iA (Intelligent Auto) cu modul Motion Deblur [i POWER O.I.S.;
m`nu[i Bata 139,90 RON
P`l`rie Bella australia 550 RON
Control manual intuitiv [i op]iuni creative; Ecran LCD de 7.5 cm [i rezoluţie înaltă de 460K.
{edi]a foto a fost realizat` cu sprijinul:
Geant` musette 699 RON
Magazin Panasonic Unirea Shopping Center, etaj 3, Corp Central.
Stop to shop 55 www.ttconsulting.ro
BEauty Shop Hofigal crem` antirid monodoze Viodana - 30 monodoze a c창te 2 ml
11
lei
11R0ocher lei
Yves
at entr c n Co ru t pen e]e l sup ac]iune tripl` 150 ml Tub
13,20
lei
Crem` tonifiant` pentru g창t [i decolteu Gerocossen Activa Hydraferm - 200 ml
Chocomania Bag Of Hearts Fard de pleoape mono Cutie 3 g
67Rocher lei
Yves
Crem` de noapte anti-rid cu efect de lifting Bio Cutie 50 ml
38Rocher lei
Yves 56 Stop to shop
28Body lei
The p Sho
BEauty Shop
13,20
lei
Fond de ten Zero defecte Flacon 30 ml
72Rocher lei
Yves
Chocomania Body Butter
Gerocossen, din gama Activa Hydraferm - crem` lift-instant - 50 ml
57Body lei
The p Sho
or ct e r Co
eic n c tia an
n sti o Iw
in rrit u P
-
15
m
l
Chocomania Body Lotion lei
19,50 Crem` de zi cu efect de lifting pentru fa]` [i g창t Cutie 50 ml
10R5ocher lei
49Body lei
The p Sho
Yves
Stop to shop 57
BEauty Shop
Yves
10e5Body lei
62Rocher lei
Shop
Yves
y mok S p e e 4-St s Palett e n y w E n Bro e d l Go
47
lei
66Body lei
The p Sho
9,60
lei
Lapte pentru \ngrijirea corpului Hofigal Viodana 200 ml 58 Stop to shop
Chocomania Body Scrub
Iwostin crem` nutritiv` de noapte cu vitaminele C [i E - 75 ml
Th
lei
Lo]iunea micelar` purificatoare Iwostin Capillin - 200 ml
lei
Corector riduri pentru ochi sensibili Tub 15 ml
10R5ocher
Crem` de noapte cu efect de lifting pentru fa]` [i g창t Cutie 50 ml
30,20
BEauty Shop Emulsiei pentru baie Emolium - 400 ml
Crem dermo- ` de zi calma Cutie 5 nt` 0 ml
12,70
lei
57Rocher
Lapt e dem achia Hofig nt Viod al a 200 na ml
lei
Yves
Iw os tin
18
lei
Ba lsa m
Chocomania Shower Cream
Bu z
eS PF 3
50
lei
0-
10
ml
28Body lei
Chocomania Lip Butter
The p Sho
Crem` de zi anti-rid cu efect de lifting Bio Cutie 50 ml
67Rocher lei
Yves
32Body lei
The p Sho
Stop to shop 59
iStoria BijutEriilor
DiamanTul, regele Bijuteriilor (i)
e 60 Stop to shop
Diamantele. Frumuse]e. Mister. Somptuozitate. De la capete \ncoronate pn la actori, to]i au avut \n colec]ia personal diamante. Din cele mai vechi timpuri, pove[ti [i mituri despre aceste pietre pre]ioase relateaz fapte pline de pasiune, frumuse]e [i mister. Diamantele au fascinat mereu att de mult \nct, din dorin]a de a le avea, oamenii au ajuns s mint, s fure [i chiar s comit crime. Roxana Bichi[ timologia cuv~ntului “diamant” provine din grecesul “adamas” care \nseamn` invincibil. Diamantele au fost folosite pentru prima dat` acum 3.000 de ani, \n India, fiind probabil valorificate pentru abilitatea lor de a reflecta lumina, de[i li se atribuise [i rolul de talisman care avea s` protejeze purt`torul \n lupta \mpotriva r`ului. |n timpul Evului Mediu, Hildegard a scris c` un diamant ]inut \n
iStoria BijutEriilor m~n` \n timp ce este f`cut semnul crucii are puteri vindec`toare. Astfel c`, din dorin]a de a se vindeca, oamenii ajunseser` chiar s` le \nghit`. Aceast` practic` s-a orpit spre finalul perioadei, moment \n care diamantele au \nceput a fi apreciate pentru valoarea lor [i nu pentru propriet`]ile curatoare. |ntruc~t se con[tientiza valoarea acestor pietre, proprietarii de mine au lansat mitul conform c`ruia diamantele erau otr`vitoare. Scopul: a \nl`tura [i evita tentativele de furt ale muncitorilor, care \nghi]eau pietrele pentru a le putea scoate din min`. Cele mai multe diamante sunt transparente, \ns` ele se g`sesc [i \n culori precum roz, galben, albastru [i verde – aceasta fiind cea mai rar` dintre culori. Dintre toate diamantele, exist` c~teva ale c`ror pove[ti fascineaz`.
Diamantul cullinan |ntr-o dup`-amiaz` t~rzie a lui ianuarie 1905, Frederick Wells, supraveghetorul prolificelor mine “Premier” din Africa de Sud, \[i f`cea inspec]ia de rutin` prin min` c~nd aten]ia i-a fost re]inut` de ceva care reflecta o lumin`. Curios, s-a oprit pentru a se uita cu aten]ie. |n peretele minei se afla un obiect care p`rea a fi un diamant. L-a extras [i, analiz~ndul, i s-a p`rut c` s-a l`sat p`c`lit de o bucat` mare de sticl`. Cu toate astea, a decis s` \l duc` la testare. Astfel, speciali[tii i-au dat
vestea c` avea \n fa]` cea mai mare piatr` de diamant descoperit` vreodat` p~n` la acel moment. C~nt`rea 3.106 carate. A fost denumit` dup` Sir Thomas Cullinan, fondatorul minei, care tocmai \n acea zi f`cuse o vizit` la loca]ie. Cullinan era un dezvoltator din Johannesburg. El cump`rase, de fapt, o ferm` numit` Elandsfontein, dup` ce propietarul acesteia, Willem Prinsloo, decedase. Sir Cullinan a achizi]ionat spa]iul de la guvernul Africii de Sud, cu pre]ul de 52.000 lire sterline, [i a \nfiin]at “Premier (Transvaal) Diamond Mining Company Limited” pe 1 decembrie 1902. Odat` exploat`rile \ncepute, minele au devenit cele mai productive din Afirca de Sud, Cullinan av~nd angaja]i 2000 de oameni p~n` la finele lui 1904. Diamantul Cullinan a fost v~ndut guvernului Republicii Africa de Sud pentru suma de 150.000 de lire sterline. Apoi, la ini]iativa Primului Ministru, Louis Botha, [i dup` aprobarea din partea Parla-
mentului, acest diamant a fost oferit cadou Regelui Eduard VII cu ocazia celei de-a 66-a anivers`ri, pe 9 noiembrie 1907. Diamantul a fost asigurat pentru suma de 1.250.000 de dolari \n momentul \n care a fost trimis c`tre Anglia. Regele a \ncredin]at piatra spre t`iere celebrei companii “Asscher's Diamond Co.” din Amsterdam, cei care t`iaser` [i celebra “Excelsior”. Imensa piatr` a fost studiat` luni de-a r~ndul. Pe 10 februarie 1908, domnul Asscher a decis s` pun` lama securei de o]el [i s` fac` o t`ietur` \n form` de V. A ap`sat o singur` dat`, cu ajutorul unei biele de o]el foarte grea. Lama securei s-a rupt, iar diamantul a r`mas intact. Nici a doua oar` procedura nu a reu[it. Un nou clivaj a avut ca efect 3 sec]iuni principale, iar acestea s-au concretizat \n 9 diamante mari, 96 briliante mai mici [i pietre nepoli[ate \n gramaj de 9,50 carate. Cele 9 diamante mari au ajuns \n Bijuteriile Coroanei Regale Britanice, dar [i \n posesia personal` a Familiei Regale. |n prezent, ele sunt montate dup` cum urmeaz`:
Stop to shop 61
iStoria BijutEriilor The Cullinan II are 317.40
•carate, este sub form` de
pern` [i a fost montat pe banda Coroanei Regale. Se g`se[te tot \n Turnul Londrei, ca parte din Bijuteriile Coranei. El st` al`turi de Rubinul “Black Prince”, safirul “St. Edward” [i safirul “Stuart”.
lar`. A fost montat ini]ial \ntr-o bro[` destinat` Reginei Maria, pentru a \nlocui la coroana sa diamantul Koh-i-Noor, care fusese \n 1937 luat pentru a fi montat \n noua coroan` destinat` lui Elizabeth, actuala Regin`-Mam`. Cullinan VI are 11.50 carate. A fost prezentat ini]ial de regele Eduard so]iei sale, Regina Alexandra, iar \n prezent este purtat de Elizabeta a II-a \n colierul s`u de diamante [i smaralde. Acest diamant Cullinan a fost cel mai purtat dintre toate cele 9 pietre. Cullinan VII are 8.80 carate, este montat \ntr-un pandantiv care face parte dintr-o bro[` realizat` numai din diamante. El st` al`turi de Cullinan VIII (6.80 carate).
•
•
Cullinan III are 94.40 carate,
•este sub form` de par` [i se
Cullinan I (cunoscut [i ca
•“Steaua Africii”) are 530.20
carate, este un diamant sub form` de par` [i m`soar` 58.9 × 45.4 × 27.7 mm, av~nd 76 de fa]ete. Regele Eduard l-a plasat \n Sceptrul Regal, ca parte a Bijuteriilor Coroanei. Azi este localizat \n Turnul Londrei.
62 Stop to shop
afl` montat \n Coroana Reginei Maria. Cullian IV are 63.60 carate, sub form` de pern` si este montat \ntr-o bro[`-pandantiv apar]in~nd Reginei Maria. Cele dou` diamante (III [i IV) au fost purtate at~t de Regina Maria, c~t [i de Elizabeta a II-a, de cele mai multe ori \mpreun`. Cullinan V are 18.80 carate, cu form` de par` triunghiu-
•
•
iStoria BijutEriilor lumin`” [i este un diamant cu t`ietura plan`. Diamantul Daryai-Nur, ca [i Koh-i-Noor, este considerat a fi apar]inut primului \mp`rat al Indiei, din care se trag Mohammed Shah.
Cullinan IX are 4.39 carate,
•este \n form` de par`. Se
afl` montat \ntr-un inel care a fost realizat pentru Regina Maria. {i acesta este purtat \n prezent de Regina-Mam`.
Diamantul Darya-i-Nur Este considerat a fi cel mai celebru diamant al Bijuteriilor Coroanei Iraniene [i cel mai vechi dintre cele cunoscute de omenire. Are 186 de carate [i m`soar` 41.40 × 29.50 × 12.15 mm. Numele s`u se traduce prin “O mare de lumin` /un r~u de lumin`/ un ocean de
C~nd ultimul dintre ace[tia a fost \nfr~nt de c`tre conduc`torul Persiei \n timpul invaziei din Delho \n 1739, el ar fi predat toate bunurile, printre care [i diamantul. Dup` asasinarea lui Nadir \n 1741, Darya-i-Nur a fost mo[tenit de c`tre nepotul s`u, Shah Rokh. De-a lungul vremii, a circulat de la un posesor la altul, ajung~nd la Fath Ali Shah, colec]ionar [i bun cunoasc`tor al pietrelor pre]ioase. Numele s`u chiar se afla inscrip]ionat pe o parte a diamantului. |n 1827, Sir John Malcolm, un emisar britanic la Curtea Persiei [i autor al “Sketches of Persia”, a descris diamantul Darya-i-Nur al`turi de
Taj-e-Mah (alt faimos diamant din tezaurul persan) ca fiind pietrele principale din dou` br`]`ri evaluate la 1 milion de lire sterline. |ntre 1831 – 1896, diamantul a fost montat \ntr-o ram` elaborat`, fiind \nconjurat de Leu [i Soare (emblema Guvernului Imperial al Iranului) [i de 457 de diamante [i 4 rubine. El se g`se[te [i \n prezent montat \n aceast` ram`. Trebuie men]ionat faptul c` greutatea de 186 de carate este estimativ`, el c~nt`rind undeva \ntre 175 [i 195 de carate, av~nd o culoare roz deschis. Cauza inexactit`]ii greut`]ii este c` diamantul nu poate fi scos din montur` f`r` riscul asumat de a distruge lucrarea. Ceret`torii sus]in c` este foarte probabil ca acest diamant s` fi fost t`iat din Diamantul “Great Table”, piatra care a fost descris` de Jean Baptiste Tavernier ca av~nd o greutate de 400 de carate, culoare roz [i fiind foarte plat. |n num`rul urm`tor vom descoperi istoria altor diamante celebre.
Stop to shop 63
From thE hiStory oF…
FesTiNa
BRAND-UL CAMPION
64 Stop to shop
Grupul Festina \[i \ncepe istoria acum 31 de ani. La nivel interna]ional, Grupul este recunoscut ca fiind o corpora]ie prestigioas \n industria orologeriei, incluznd urmtoarele brand-uri: Festina, Lotus, Lotus Style, Jaguar, Candino [i Calypso. Sediul central se afla la Barcelona. Alturi de B&B Collection, descoperim evolu]ia unui brand care s-a \ntrecut pe sine. Roxana Bichi[ Activitatea grupului a \nceput \n 1980 cu brand-ul Lotus. Patru ani mai t~rziu este achizi]ionat brand-ul Festina – fondat \n Elve]ia \n 1902. |ntruc~t pasi-
From thE hiStory oF…
unea pentru ceasuri nu a cunoascut limite, \n 1985 Lotus lanseaz` primul ceas cu func]ia fazele Lunii, accesibil pentru orice buzunar [i care s-a dovedit un succes extraordinar. La doar 4 ani distan]` de acest moment este achizi]ionat brand-ul Jaguar.
extindere mondial` [i pasiune pentru sport |n 1993, Grupul Festina se extinde prin deschiderea unei filiale \n Fran]a, urmat` un an mai t~rziu de filiala din Italia. Anul 1994 marcheaz` [i statutul Grupului de cronometror oficial al “Tour de France”. 1995 reprezint` momentul c~nd Festina lanseaz` un ceas fabricat din titan, un nou material non-alergic, u[or [i rezistent. Festina pune la dispozi]ia clientelei generale un ceas care era
Pasiunea pentru sport nu s-a oprit la “Turul Fran]ei”. |n 1998, Festina devine cronometrorul oficial \n cadrul a diferite competi]ii de ciclism interna]ionale. destinat unui cerc restr~ns. Dorin]a de extindere continu`, iar drumul c`tre pie]ele din Statele Unite [i Elve]ia este deschis \n 1996. |n acela[i an, are loc lansarea Mecaquartz, cu mecanism automatic \n combina]ie cu quartz. Mai mult, este creat ceasul Calypso-Young-Watch – o gam` tinereasc`, la pre]uri ac-
Stop to shop 65
From thE hiStory oF… Festina continu` s` cread` \n \mbinarea dintre tradi]ie [i modernitate. Tot acum are loc achizi]ionarea Holding Candino, o companie elve]ian` produc`toare de ceasuri. Lansarea “Lotus 2gether” \n Spania are loc \n 2003. O colec]ie excep]ional` ce combin` un ceas de dam` [i o bijuterie, iar acesta a fost primul pas \nainte de lansarea unui nou brand numit “Lotus Style”. Tot acum, Candino devine
Grupul este prezent \n mai mult de 65 de ]`ri pe cinci continente, cu un num`r de 4.500.000 de ceasuri vândute pe an.
cesibile. Pasiunea pentru sport nu s-a oprit la “Turul Fran]ei”. |n 1998, Festina devine cronometrorul oficial \n cadrul a diferite competi]ii de ciclism interna]ionale. Finele de secol XX \nseamn` lansarea propriei colec]ii de ceasuri din aur, numit` „Festina Oro”.
magia secolului XXi |n anul 2001 este construit` unitatea de produc]ie la Cordoba, pentru fabricarea carcaselor [i a br`]`rilor pentru ceasurile din aur. Un an mai t~rziu, la ceas aniversar - cu ocazia \mplinirii a 100 de ani, Festina prezint` „Century Edition”, s`rb`torind primul secol de existen]`. Este lansat` o colec]ie special`, ce combin` orologeria tradi]ional` [i complica]iile (ceasuri automatice cu rezerv` de energie) [i tehnologia quartz.
66 Stop to shop
unul plin de ac]iune pentru Grup: Lansarea “Lotus” \n Fran]a, Germania [i Republica Ceh` (la doar un an distan]` urm~nd [i lansarea \n Italia); lansarea “Lotus Style” \n Spania (\n anul urm`tor fiind lansarea \n Fran]a, Italia [i Germania); “Candino” este cronograful oficial \n cadrul “World Nordic Skiing Championship” de la Oberstdorf. Filiala din Belgia este deschis` \n 2006, an \n care “Lotus” co-sponsorizeaz` echipa
partenerul oficial al “Trimaran Banque Covefi” (Stève Ravussin) [i cronometrorul oficial \n cadrul unor edi]ii remarcabile “European Tennis Tournament”. Mai mult, Grupul are calitatea de “Sponsor al Formula GT-FIA”: „Force One Festina”. Prin Lotus se co-sponsorizeaz` echipa de motociclism 250cc Fortuna Honda (2004). Anul de gra]ie 2004 este
From thE hiStory oF… De asemenea, “Lotus” este prezent pentru prima oar` \n 3 categorii ale Campionatului GP de Motociclism, prezen]a sa fiind mai puternic` dec~t niciodat` \n lumea campionatelor de motociclism. 2009 este momentul \n care “Candino” devine sponsorul principal al “Planet Solar”, prima ambarca]iune alimentat` solar pentru a naviga \n jurul lumii. “Festina” este cronometrorul ofi-
Grupul Festina
cial al „La Vuelta ’09”. Are loc lansarea colec]iilor “Festina Ceramic” [i “Lotus Ceramic”. Un an mai t~rziu, Grupul are o activitate intens`: “Festina” confirm` sponsorizarea Turului Fran]ei [i La Vuelta pentru urm`torii 5 ani; are loc lansarea “Lotus Silver” \n Spania - brand de bijuterii din argint; este lansat noul model de la “Festina Black Limited Edition” [i brand-ul “Regata”.
Grupul Festina de]ine o unitate de produc]ie \n Herbetswil (Elve]ia) [i o alta, specializat` \n ceasurile din aur, \n Cordoba (Spania). Drept urmare, Grupul se implic` \n fiecare etap` a procesului de fabrica]ie: design, fabrica]ie, asamblare, v~nzare [i service post-v~nzare. Grupul este prezent \n mai mult de 65 de ]`ri pe cinci continente, cu un num`r de 4.500.000 de ceasuri v~ndute pe an. Grupul Festina a fost \ntotdeauna un pionier \n domeniul tehnologiei [i al design-ului, oferind ceasuri unice [i de calitate superioar`. Cheia succesului s`u o reprezint` experien]a c~[tigat` [i cuno[tin]ele oferite de c`tre diverse brand-uri. Dezvolt~nd un succes remarcabil \n ultimii opt ani, Grupul Festina a devenit lider pe pie]e-cheie, cum ar fi Spania [i Fran]a.
Stop to shop 67
Grupaj foto pus la dispozi]ie de B&B Collection
“Fortuna Aprilia”, campioan` mondial` la motociclism 250cc, reprezentat` prin pilotul Jorge Lorenzo. Un an mai t~rziu, tot “Lotus” este co-sponsor oficial al echipei “Fortuna-Aprilia”, dubla campioan` mondial` motociclism 250cc, pilotul Jorge Lorenzo, pentru a doua oar`, [i este co-sponsor oficial al echipei de motociclism 125cc “BelsonAprilia-Lotus”, reprezentat` de pilotul Pol Espargaró. |n plus, este lansat` colec]ia “Lotus Code”. |n 2008 are loc aniversarea a 70 de ani ai brandului “Jaguar”, fondat de c`tre antreprenorul elve]ian Peter Haas. |n acest moment se decide consolidarea Grupului \n America Latin`, odat` cu deschiderea unei filiale \n Mexic. Au loc: lansara colec]iei de ceasuri de dam` “Festina Milano” [i “Lotus Lady Cool”, lansarea interna]ional` a colec]iei “Lotus Code”.
S+N+tatE
clonarea uman` ViiTorul |N meDiciN~ “Clonarea uman` este \n topul listei lucrurilor de care trebuie s` te temi din partea [tiin]ei, pe lâng` controlul comportamental, ingineria genetic`, transplantul de creier, poezia computerizat` [i cre[terea liber` a florilor de plastic.” Lewis Thomas, patolog american 68 Stop to shop
Conform defini]iei medicale, clonarea reprezint` procesul prin care se creeaz` o copie identic` genetic a unui original. Clona, biologic vorbind, \nseamn` un organism multicelular care posed` exact acelea[i gene cu un alt organism viu. |n schimb, \n natur`, acest lucru este posibil doar accidental, la gemenii monozigo]i, care s-au dezvoltat prin fertilizarea unui singur ovul.
cu toate astea… Clonarea uman` reprezint` crearea unei copii genetice a unui om care exist` deja. Practic, clonarea presupune lipsa aportului genetic masculin la concep]ie.
Aceasta poate apar]ine genetic unui b`rbat sau unei femei \n via]`. Contactul sexual dintre cele dou` sexe nu mai este necesar. Fertilizarea nu mai este facut` de c`tre un spermatozoid. Pentru clonare poate fi folosit` orice celul` adult` din corpul uman. Scopul clon`rii nu este acela de a ob]ine copii ale unor animale deja existente, ci folosirea acestora drept modele experimentale \n vederea rezolv`rii unor boli umane, sau pentru ob]inerea unor celule stem [i a unor substan]e terapeutice. Mai mult, o alt` explica]ie ar putea fi modificarea genetic` a unor animale pentru ca organele lor s`
CoNCurS
Strict masculin!
TRENDS by Adina Buzatu [i Revista STOP TO SHOP te invit` la concurs! Sun` la num`rul de telefon 021.30.30.364, \ntre orele 10.00 – 11.00, \n data de 23 ianuarie 2012, r`spunde corect la \ntrebare [i po]i câ[tiga prin tragere la sor]i unul din cele 5 parfumuri TRENDS by ADINA BUZATU!
Cum se nume[te filmul \n care a jucat Adina Buzatu? Premiile sunt oferite de:
Cu sprijinul:
Concursul va continua [i \n numerele urm`toare ale Stop to Shop! Stop to shop 69
S+N+tatE contra clonare uman` Clonarea reproductiv` va diminua sensul singula-
rit`]ii ca individ [i al libert`]ii, conduc~nd la defavorizarea clonelor fa]` de non-clone.
Copiii clona]i vor fi crescu]i inevitabil „\n
umbra” donatorilor lor, duc~nd la constr~ngerea dezvolt`rii lor psihologice [i sociale.
Clonarea este, \n mod inerent, nesigur`. 95% dintre clon`rile de mamifere din experimente au condus la e[ecuri sub form` de avorturi [i anomalii. Unii cercet`tori consider` c` nicio clon` nu este pe deplin s`n`toas`.
Dac` clonarea este permis` [i devine acceptat`, este greu de prev`zut cum se vor restric]iona alte aplica]ii periculoase ale geneticii [i tehnologiei nuclerare. Totu[i, orice tehnologie medical` poart` un grad de risc, iar societatea uman` va \nv`]a s` accepte sau s` resping` orice tehnologie propus` pe baza meritelor sale.
Oaia Dolly a fost conceput` folosind o celul`
feminin`. Nu s-au utilizat celule de la un berbec. Dac` tehnica va fi perfec]ionat` la oameni, nu vor mai fi necesari genetic b`rba]ii.
Unele persoane [i-au manifestat \ngrijorarea
fa]` de efectele clon`rii raportate la rela]iile interumane. Un copil clonat va fi un geam`n \nt~rziat al p`rin]ilor donorului.
70 Stop to shop
poate fi tolerate de sistemul imunitar [i transplantate la om. |n felul acesta, clonarea uman` reprezint` o modalitate de control [i tratament al bolilor.
cele mai multe ori, pre-embrionul folosit moare \n acest proces.
Tipuri de clonare
|n Africa de Sud, “Actul }esutului Uman” nu permite ast`zi clonarea reproductiv` sau terapeutic` la oameni. Aceast` situa]ie se va schimba \ns` c~nd capitolele 6 [i 8 ale “Actului Na]ional al S`n`t`]ii” vor fi promulgate, iar clonarea terapeutic` va fi permis` sub condi]ii stricte. |n China nu exist` legi \mpotriva clonarii. Totu[i, problema popula]iei numeroase [i politica unui singur copil pe cap de familie nu favorizeaz` clonarea uman` reproductiv`. |n Anglia exist` reguli stricte care nu permit clonarea uman`, dar cercet`torilor le este permis` generarea de linii celulare embrionare pentru clonarea terapeutic`. Legea \n Germania restric]ioneaz` extragerea de celule stem de la embrioni umani, dar \n anul 2002 a fost aprobat` o nou` lege care permite importul unor celule stem embrionare.
clonarea embrionar` reprezint` o tehnic` medical` care produce gemeni monozigo]i (identici) sau triple]i. Aceasta duplic` procesul pe care natura \l folose[te pentru a produce gemeni sau triple]i.
clonarea adn-ului adult - inten]ioneaz` s` produc` duplicate ale unui animal existent. A fost folosit` pentru a clona oi [i alte mamifere. ADN-ul dintr-un ovul este \nl`turat [i \nlocuit cu ADN-ul matur dintr-o celul` adult`. Apoi, ovulul fertilizat, numit pre-ambrion, este implantat \n uter pentru a permite dezvoltarea unui nou animal. clonarea terapeutic` este o procedur` ale c`rei stadii ini]iale sunt identice cu clonarea de ADN adult. Cu toate astea, celulele stem sunt prelevate de pe embrioni pentru a produce ]esuturi sau un \ntreg organ. De
unde este permis` clonarea?
S+N+tatE |n SUA nu exist` un fond public pentru cercetarea celulelor stem. De aceea, de[i nu exist` nicio lege care s` \mpiedice aceste experimente, nu se efectueaz` cercet`ri. |n 2006, \n Australia a fost interzis` clonarea uman`. Reproducerea [i clonarea terapeutic` sunt, de asemenea, interzise. Din anul 2008, \ns`,
Celule recoltate de la persoana clonat
guvernul Australiei a permis cercet`torilor s` cloneze embrioni pentru a preleva celule stem. Cu toate astea, ]`rile care interzic clonarea copiilor dar permit clonarea terapeutic` sunt Noua Zeeland`, Suedia, Belgia, Finlanda, Israel, Japonia, Singapore, Coreea de Sud, Spania [i Canada. Elena Dumitru
Nucleul ovulului este scos pentru indeprtarea ADN-ului
|n locul lui se introduce nucleul celulei
Ovul nefertilizat recoltat de la un donator sntos
Clonarea poate d`rui copii \nrudi]i genetic persoanelor care nu pot fi ajutate prin alte tratamente de fertilizare. Permite p`rin]ilor care au pierdut un copil recuperarea. Ajut` la \n]elegerea cauzelor avorturilor spontane. Permite \n]elegerea proce sului de ata[are a morulei la peretele uterin, gener~nd astfel idei pentru noi contraceptive, cu mai pu]ine efecte adverse. Cre[terea rapid` a morulei este similar` cu rata la care se divid celulele canceroase. Este o metod` bun` pentru a descoperi cum pot fi oprite din diviziune aceste celule. Pacien]ii-p`rin]i care pot transmite un defect genetic copiilor pot beneficia de
Dup un proces specific nucleul fuzioneaz cu ovulul gol
Embrionul astfel clonat se dezvolt timp de [apte zile Se recolteaz celule STEM embrionare
Clona este nscut cu ADN identic celulei recoltate
Pro clonare uman`
Se implanteaz unei mame surogat Celulele recoltate se pot dezvolta \n condi]ii de laborator pentru cercetri viitoare
clonare. Un ovul fertilizat poate fi duplicat, iar duplicatul testat pentru afec]iune. Dac` acel cuplu nu prezint` boli genetice, ovulul va fi implantat \n uter. O femeie poate s` doreas c` o sarcin` dubl` sau tripl`, fa]` de una unic`. Motivele cuprind diminuarea uterului, posibilitatea delivren]ei vaginale, gemenii fiind mult mai mici dec~t fetu[ii unici, minimalizarea discomfortului na[terii reduc~ndu-se la un singur eveniment. Aplica]iile \n chirurgia plas tic`, reconstructiv` [i cosmetic`. Cu aceast` nou` tehnologie, \n locul folosirii materialelor str`ine, doctorii vor fabrica ]esuturi care s` se potriveasc` bolnavului.
Stop to shop 71
Story oF...
evita ]i Juan Peron
amanta [i pre[edintele “Ca orice femeie, sunt mult mai puternic` decât par”. {i, \ntradev`r, Eva Duarte a fost o femeie puternic`. Atât de puternic` \ncât dorin]a ei de a-[i dep`[i limitele a \ngenunchiat un pre[edinte [i, odat` cu el, o ]ar` \ntreag`. Dragostea dintre Eva Duarte [i Juan Peron avea s` schimbe, f`r` doar [i poate, destinul unei na]iuni: Argentina. 72 Stop to shop
Eva \l diviniza pe Juan Peron, lucru pe care avea s`-l confirme \n paginile autobiografiei. Avea doar 24 de ani c~nd s-a \ndr`gostit fulminant de Juan, pe atunci colonel [i ministru de r`zboi \n guvernul argentinian. “O femeie cu o \nf`]i[are fragil`, dar cu o voce puternic`. Avea p`rul lung, blond, l`sat pe spate [i ochii aprin[i…”a[a o descrie, la vremea respectiv`, cel care avea s` \i devin`, \n prim` instan]`, amant. |ncepe astfel o poveste de dragoste controversat` \ntre doi oameni veni]i din medii cu totul diferite. Juan f`cea parte din \nalta clas` argentinian` a vremii, pe c~nd Eva Duarte era doar fiica unei servitoare umile. O poveste pe care Evita [i-a asumat-o at~t de firesc, cum de altfel ajunsese s`-[i asume mai
toate ipostazele de amant` \n care s-a aflat p~n` la momentul \nt~lnirii cu Juan.
S-a n`scut amant` f`r` s` [tie Eva Duarte s-a n`scut din rodul unei iubiri ilegitime. Cel deal cincilea copil al Juanei Ibrguen avea s`-[i cunoasc` tat`l, pe Juan Duarte, mult prea pu]in. La un an dup` na[terea sa, \n 1920, Juan, c`s`torit \n alt sat, cu o alt` femeie, \[i p`r`se[te amanta definitiv, l`s~nd-o \n b`taia v~ntului [i-a s`r`ciei cu to]i cei cinci copii. Eva a \nv`]at de mic` no]iunea de amant` [i, tot atunci, suferind de s`r`cie, a \n]eles motiva]ia unei mame care ajunsese s`-[i v~nd` trupul pentru a le aduce o bucat` de p~ine pe mas`. La 11 ani, familia ei se mut`
Story oF... \ntr-un alt or`[el, Junin, unde se pare c` mama sa avea s` transforme casa \n care locuiau \ntr-un bordel. |nc` de mic`, Eva s-a dovedit \nd~rjit` \n ambi]iile ei de a p`r`si ora[ul de provincie pentru o via]` str`lucitoare \n capitala ]`rii. Visul avea s` i se \mplineasc` foarte devreme, la doar 15 ani, c~nd \l cunoa[te pe Augustin Magaldi, un c~nt`re] de tango, gr`su] [i, evident, c`s`torit, care avea s` o scoat` din lumea pr`fuit` a casei de toleran]` [i s` o introduc` \n via]a colorat` a capitalei. {i astfel a p`[it Eva Duarte \n Buenos Aires. Avea 15 ani, o valiz` de lemn [i visul unei vie]i mai bune.
“dac` am s` reu[esc aici, am s` reu[esc oriunde” Dup` New York [i Chicago, Buenos Aires era cel mai mare ora[ al Americilor. “Dac` am s` reu[esc aici, am s` reu[esc oriunde”, [i-a spus Eva Duarte p`[ind \n Buenos Aires. Visa s` devin` actri]` [i nu i se p`rea un lucru greu din moment ce \[i acceptase rolul de amant` a lui Magaldi, cel care \i promisese o carier` str`lucit`. Aveau s` se despart` la scurt timp, cam dup` ce s-au spulberat speran]ele Evei \n ce prive[te ajutorul promis de amantul s`u. |n anii ‘30, lumea artistic` a Argentinei trecea printro perioad` dificil` iar Eva a \ncercat toate posibilit`]ile pentru a avansa \n carier`, inclusiv diverse alte amantl~curi.
P~n` s` \l cunoasc` pe Juan Peron, ajunge s` urce fulminant pe scara social`. F`r` educa]ie, f`r` bani, f`r` sprijin [i f`r` rela]ii, Eva \[i croie[te un nume \n lumea filmului [i devine, \n c~]iva ani, una dintre cele mai bine pl`tite actri]e din radio. |n 1944 ajunsese s` c~[tige 6000 de pesos pe lun`, o sum` impun`toare care avea s` \i deschid` u[ile celor mai rafinate cercuri ale Buenos Airesului.
m` numesc eva duarte [i vreau s`-i ajut pe oamenii din San juan |n 1944, Juan Peron avea 48 de ani [i era v`duv de [ase ani. Secretar \n Ministerul Ap`r`rii la vremea respectiv`, Juan Peron organizeaz` un eveniment caritabil pentru ajutorarea celor 6000 de
victime ale devastatorului cutremur din San Juan. "Acolo era o femeie cu o \nf`]i[are fragil`, dar cu o voce puternic`. Avea p`rul lung [i blond, iar buclele \i m~ng~iau spatele. A spus c` numele ei este Eva Duarte, c` vocea ei a putut fi auzit` la radio [i c` vrea foarte mult s` \i ajute pe oamenii din San Juan. Am privit-o [i m-am sim]it cople[it de cuvintele ei. Era firav` dar, c~nd vorbea, chipul ei parc` se aprindea". Astfel l-a cucerit Eva Duarte pe Juan Peron. O atrac]ie fatal` pentru feti[cana de 24 de ani care, la r~ndul ei, \[i \nt~lnise sortitul. La acea vreme, Juan avea o amant` la fel de t~n`r` precum Evita, dar pe care oibi[nuia s` o prezinte, \n societate, drept fiica sa. Geloas` pe rela]ia celor doi, abil` \n manevrele sale, Eva \[i
Stop to shop 73
Story oF... mare parte a timpului sunt Evita, so]ia celui care conduce oamenii care [i-au \ndreptat c`tre el toat` \ncrederea, speran]a [i iubirea�, obi[nuia s` spun` Eva Peron.
face intrarea \n via]a lui Juan cu precizia [i determinarea de care mereu avea s` dea dovad`. |n acele zile, \nchiriaz` un camion [i astfel transport` din casa lui Juan toate lucrurile tinerei amante rivale, reu[ind s`-[i marcheze locul f`r` drept de apel. La scurt` vreme, Eva Duarte este prezentat` oficial de Peron \n cercul de politicieni apropia]i drept iubita lui oficial`. Se spune c` tot atunci au \nceput s` scrie \mpreun` istoria Argentinei, Eva Duarte fiind o prezen]` constant` la [edin]ele de cabinet ale iubitului s`u.
evita, so]ia pre[edintelui
peron avea o personalitate dubl` Nu dup` mult timp, Peron devine Ministru al R`zboiului, practic cel mai influent om din Guvernul argentinian. Puterea sa avea s`-i sperie pe c~]iva \nal]i demnitari care au decis arestarea lui de teama influen]ei cov~r[itoare asupra maselor. Poporul [i-a spus cuv~ntul [i s-a adunat \n strad` \n num`r impresionant pentru a-[i ap`ra idolul. Se spune c` Eva \ns`[i a organizat mul]imea pentru a ob]ine eliberarea iubitului ei. Dorin]a maselor a fost \ndeplinit`, iar Peron [i-a rec`p`tat libertatea. Practic acesta este momentul \n care Eva devine sprijinul politic num`rul unu al lui Juan Peron. Se spune c` ei i se datoreaz` numirea la pre[edin]ie a lui Juan Peron [i asta pentru c` energia [i for]a sa cov~r[itoare de a manipula masele erau at~t de mari \nc~t nu exist` om, inclusiv Juan, care s`
74 Stop to shop
nu \i fi c`zut \n mreje. Altminteri, \n 1945, c~nd cei doi s-au c`s`torit, o mare de oameni a celebrat \n pia]a public` evenimentul. Juan Peron a decis atunci c` este momentul s` candideze pentru func]ia de pre[edinte al Argentinei. A[a se face c` Eva a fost prima femeie care a ap`rut \ntr-o campanie preziden]ial`. Al`turi de so]ul ei a str`b`tut ]ara \n lung [i \n lat iar eforturile i-au fost r`spl`tite, c`ci Peron a fost ales pre[edinte al Argentinei, iar Eva a devenit prima doamn` a ]`rii [i un "Lider Spiritual al Na]iunii", cum a fost ulterior numit`. “Peron a avea o personalitate dubl`, iar eu a trebuit s` m` adaptez lui. C~teva zile pe s`pt`m~n` sunt Eva Peron, so]ia Pre[edintelui, a c`rei munc` este simpl` [i agreabil`, [i \n cea mai
Eva Peron \[i cuno[tea foarte bine calit`]ile [i [tia cum s` profite de ele. Avea \ns` [i numeroase defecte. Mul]i oameni influen]i din armat` o urau [i o considerau avid` [i insetat` de putere. |n timpul \n care a fost prima doamn` a Argentinei, femeile care \i ]ineau companie o caracterizau drept \nfumurat`, r`ut`cioas`, capricioas` [i \ngrozitor de nesigur`. Evita era \ns` puternic` [i ambi]ioas`. |i ura cu patim` pe bog`ta[ii care o def`imanu [i \i iubea cu ardoare pe s`racii din r~ndul c`rora, de fapt, provenea. Mereu s-a reg`sit printre cei umili [i nu e de mirare c` a reu[it s` reformeze structura societ`]ii argentiniene. Dragostea [i speran]a autentic` pe care le-a transmis poporului s`u nu aveau s` treac` neobservate. Argentinienii au adulat-o. Era, a[a cum le-a cerut s` fie strigat`, Evita lor, cea mai frumoasa zei]` a Argentinei. Povestea de dragostea dintre Juan [i Evita avea s` se termine la fel de subit precum a \nceput. La numai 33 de ani, Eva Peron este diagnosticat` cu cancer cervical. Moare \n agonie, l`s~nd \n urm` dragostea b`rbatului iubit [i adora]ia ]`rii sale. Diana Rodan
CariEr+
rela\iile interpersonale DE LA LOCUL DE MUNC~
L
Corina Mih`ilescu Specialist Resurse Umane
76 Stop to shop
a munc` sau acas`, comunicarea eficient` se afl` \n centrul tuturor rela]iilor interpersonale de succes. Rela]iile interpersonale pot p`rea, de cele mai multe ori, fragile – mai ales la locul de munc`, pentru c` ele sunt construite [i distruse de toate ac]iunile [i deciziile din timpul programului de lucru. Cheia st` \n abilit`]ile tale personale de a le acorda celorlal]i suficiente informa]ii, importan]` [i respect. De multe ori, a lucra cu colegii no[tri implic` un efort destul de mare [i reprezint` unul dintre lucrurile greu de atins pentru mul]i, dar totu[i este at~t de u[or c~nd vine de la sine. |n acest articol, voi discuta despre cele mai importante caracteris-
tici ale rela]iilor eficiente de la locul de munc`. Topul meu este urm`torul:
tiv` ar trebui s` fie un comunicarea proaclucru obi[nuit
|i ]ii pe colegii t`i informa]i despre evolu]ia proiectelor tale care au impact direct asupra muncii lor? Vezi ideile lor ca fiind valorase pentru tine? De cele mai multe ori, este uimitor ce „recompense” po]i primi c~nd te concentrezi pe a-]i ajuta colegii de breasl`. {i poate [i mai uimitor este ceea ce se \ntoarce de la ei la tine. Ar`t~nd c` ai grij` de interesele celor din jur este o tehnic` destul de puternic` de a
CariEr+ De multe ori, a lucra cu colegii no[tri implic` un efort destul de mare [i reprezint` unul dintre lucrurile greu de atins pentru mul]i, dar totu[i este atât de u[or când vine de la sine. dezvolta rela]ii mai eficiente!
celor din jur
acord` \ncredere
|ncrederea este mult mai mult dec~t s` stai concentrat \n cadrul reuniunilor / apeluri telefonice sau s` vorbe[ti \n spa]iul de birouri cu fiecare dintre colegii t`i. |ncrederea este despre a avea \ncredere \n cei din jurul t`u [i despre cultivarea rela]iilor cu ei la fiecare ocazie, \n special lu~nd micul dejun sau masa de pr~nz \mpreun`. Poate c` aceasta este cea mai bun` cale de a \mbun`t`]i rela]ia cu cineva – invit`-l la mas` [i \ntreab`-l „ce pot face pentru a te ajuta?”. {i apoi f`-o!
colectiv`
responsabilitate
Dac` ave]i \ncredere unul \n cel`lalt, ave]i posibilitatea s` \mp`r]i]i responsabilitatea atunci c~nd (inevitabil) lucrurile din jur devin dificile [i dure. Atunci c~nd apare o problem`, te implici \n rezolvarea ei sau, mai \nt~i, te g~nde[ti de ce s-a \nt~mplat, ce a fost gre[it? Acesta este adev`ratul test al eficien]ei rela]iilor, mai ales la locul de munc`.
Focuseaz`-te asupra procesului
Tuturor le place s` aib` succes. Dar, a avea \n mod repetat succes \n echipa \n care lucrezi este un obiectiv chiar mai bun [i
un succes mai mare. Dac` le ar`]i celorlal]i c` \]i pas`, mai ales prin definirea de procese care s` le sprijine atingerea obiectivelor, le vei c~[tiga \ncrederea. Dac` mergi mai departe [i \i implici \n acest proces, vei ob]ine noi perspective, noi abord`ri precum [i modalit`]i de a colabora mai bine!
ceea ce faci cu
„condimenteaz`” m~ndrie [i aten]ie
Rela]iile de munc` eficiente sunt, de asemenea, construite pe un fundament de m~ndrie de reu[it` \n comun. Dac` nu e[ti m~ndru de ceea ce faci, de ce ai mai face-o? Pune [tampila „\mpreun`” la toate eforturile de
Stop to shop 77
CariEr+ Consider c` unul dintre exerci]iile simple pe care le putem face este de a ne gândi “eu ce \mi doresc s` primesc dintr-o rela]ie” [i, apoi, s` \l oferim.
echip` [i rela]iile cu colegii t`i se vor transforma \n rela]ii de munc` eficiente! Rela]iile interpersonale sunt esen]iale pentru ob]inerea succesului nostru - fie c` este vorba de rela]ii de munc`, rela]iile de familie sau, pur [i simplu, rela]iile cu ceilal]i. Suntem \n contact aproape permanent cu ceilal]i, iar noi ar trebui s` reu[im s` transform`m fiecare contact \ntr-o oportunitate de a ne consolida abilit`]ile noastre sociale, astfel \nc~t s` consolid`m rela]iile cu cei din jur. Av~nd rela]ii interpersonale bune cu ceilal]i vom avea [i nu-
78 Stop to shop
meroase beneficii [i m` g~ndesc la: \ncredere, acceptare din partea altora, suport, \n]elegere, pe cineva pe care te po]i baza atunci c~nd ai nevoie de o m~n` de ajutor, cineva care s` te asculte atunci c~nd \]i este greu, recomand`ri [i referin]e, un nivel de stres mai redus [i \n definitiv – fericirea [i satisfac]ia de a avea persoane de \ncredere \n jurul t`u. Dac` tu po]i oferi aceste lucruri persoanelor din jurul t`u, ele \]i vor r`spunde pe m`sur` [i vei ajunge s` prime[ti [i tu, la r~ndul t`u, acelea[i lucruri. Aceasta se \nt~mpl` pentru c` la baza rela-
]iilor interumane st` reciprocitatea [i orice rela]ie se bazeaz` pe a da [i a primi. Poate c` din ce \n ce mai mult am \nceput s` uit`m aceste detalii [i am \nceput s` ne uit`m la ceilal]i din perspectiva “eu ce c~[tig am din asta”. Dar, bine\n]eles c` o astfel de abordare nu poate conduce, pe termen lung, la rela]ii bune, mai ales la locul de munc`. Consider c` unul dintre exerci]iile simple pe care le putem face este de a ne g~ndi “eu ce \mi doresc s` primesc dintr-o rela]ie” [i, apoi, s` \l oferim. Vei fi surprins de reac]ia celor din jur!
Stop to Shop
SHOPPING-UL, IUBIREA ETERN~ A
Danei Dembinski
Stop to shop 79
Stop to Shop Dana Dembinski, talentata actri]` pe care o vedem \n multe produc]ii Media Pro, este fost` balerin` de la Opera din Cluj [i de la Teatrul "Oleg Danovski", dar, mai ales, o excep]ional` actri]` de teatru [i film. S-a remarcat din anul 1990 c~nd a jucat \n filmul “{obolanii Ro[ii”, iar de atunci are o carier` fulminant`, fiind una dintre
{i sim]i cum pa[ii t`i te poart`, hot`rât, spre marile magazine, unde cu siguran]` \]i vei satisface aceast` dorin]` mai puternic` decât ra]iunea.
80 Stop to shop
doamnele scenei rom~ne[ti. Dac` \n rolurile interpretate exceleaz`, ceea ce putem remarca la femeia Dana Dembinski este o ]inut` mereu \ngrijit`, outfit-uri \n pas cu moda. Pe scurt: mereu o apari]ie fermec`toare. Stop To Shop a invitat-o pe Dana Dembinski s` vorbeasc` despre rela]ia sa cu shopping-ul.
“pasiune pentru shopping? o, da!!!” Nu conteaz` c` ai dulapurile burdu[ite de haine pe care nu [tii unde s` le mai pui, c` ai zeci de parfumuri de care ai uitat de mult sau pantofi, cizme, ghete [i sandale pe care nu le-ai \nc`l]at niciodat`. Conteaz` doar momentul \n care, chiar dac` nu ai
Mi se \ntâmpl` deseori s` trec prin dreptul unei vitrine [i s` m` atrag` instant o pereche de bocanci, singuri, care parc` abia m` a[teapt`. Mi-e mil` de ei [i-i iau acas`.
Stop to Shop prea mul]i bani \n buzunar, te hot`r`[ti s` por]i ceva nou, nu conteaz` neap`rat ce… chiar [i o pijama (de m`tase, dac` se poate). {i sim]i cum pa[ii t`i te poart`, hot`r~t, spre marile magazine, unde cu siguran]` \]i vei satisface aceast` dorin]` mai puternic` dec~t ra]iunea. La \nceput, \]i spui: \mi iau un fard, mai testez un parfum, care \nt~mpl`tor \]i place mai mult dec~t tot ce ai acas`, \l iei [i \]i spui: gata, m` potolesc. A[a mi se \nt~mpl` de fiecare dat` c~nd intru \ntr-un mall din Bucure[ti. Iau la r~nd magazinele, iar preferatele mele sunt BSB, H&M, Aldo, Nine West, Triumph. Fetele de la Magnetique sunt ni[te z~ne ale hainelor, care m` ajut` de fiecare dat` s` aleg ]inuta corect`.
|n fiecare magazin e câte un mic lucru[or care \mi face semn [i \mi strig`: «Ia-m` acas`!». Am eu inim` s`-l las acolo???
Vitrinele – atrac]ie magic` Mi se \nt~mpl` deseori s` trec prin dreptul unei vitrine [i s` m` atrag` instant o pereche de bocanci, singuri, care parc` abia m` a[teapt`. Mi-e mil` de ei [i-i iau acas`. Problema e c` sunt verzi [i nu am nimic care s` se potriveasc` cu ei, a[a c` \mi mai iau [i o caciuli]` … [i o curea \n ton [i cu asta basta! Am r`mas f`r` bani. Dar, \n drum spre ie[ire \mi mai amintesc dou` lucruri: c`-mi doream un sarafan [i c` mai ai ni[te bani pe card. A[a c`, dac` tot ai venit p~n` aici, e bine s` rezolvi toate problemele care, din p`cate, nu se termin` cu una cu dou`…
Intru deseori la Meli Melo sau la Moa, locurile unde g`se[ti cele mai frumoase accesorii de pe pia]`. M` opresc \n week-end [i la t~rgurile de antichit`]i pe Kisselef sau \n Centrul Vechi, la tarabele de pe str`du]e unde se v~nd adev`rate minuni.
singur` fa]` \n fa]` cu shopping-ul So]ul meu nu mai are de
mult r`bdare s` mearg` cu mine la shopping, dar nici prietenele. Dup` 5-6 ore de plimbat prin magazine, acuz` o durere de picioare [i dispar, a[a c` iat`-m` singur` cu pasiunea mea, shoppingul. Dar, nu sunt chiar singur`. |n fiecare magazin e c~te un mic lucru[or care \mi face semn [i \mi strig`: “Ia-m` acas`!”. Am eu inim` s`-l las acolo???” Roxana Bichi[
Stop to shop 81
diSCovEr thE world
istoria indiei (ii)
“maitreyi e neînchipuit de senzual`, de]i pur` ca o sfânt`. De fapt, acesta e miracolul femeii indiene: o fecioar` care ajunge amanta perfect` în cea dintâi noapte.”
mircea eliade
82 Stop to shop
diSCovEr thE world
F
ascinant` [i controversat`, ca o amant`. T`r~m de pove[ti nemuritoare, \mpresurat cu peisaje mirifice [i legende de neuitat. Aceasta este India – ]ara unei culturi cu tradi]ie [i devotament pentru frumos. Haide]i s` descoperim tainele unui ora[ plin de contraste [i s` p`[im pe covorul plin de stele de la Bollywood – acolo unde industria cinematografic` a deschis noi [i noi orizonturi, \n ceea ce prive[te lumea artistic`.
mumbai – ora[ul contrastelor extreme Prosperitate [i s`r`cie lucie, tehnologie [i mizerie medieval`, pecetluit` cu cer[etorii care \[i fac veacul sub reclamele luminoase ale companiilor de pe internet. A[a s-ar descrie, pe larg, un ora[ \n]esat cu de toate. |n acest loc descoperim cea mai frumoas` colec]ie de cl`diri Victoriene din Asia [i o mul]ime de temple [i moschee. Cu toate astea, 55% dintre locuitori supravie]uiesc \n mahalale – cel mai mare procentaj din marile ora[e ale Indiei. Ora[ul Mumbai de]ine multe str`zi, \n permanen]` blocate de traficul infernal, cu un aer destul de poluat de la fabrici [i autovehicule [i, de asemenea, multe cl`diri vechi, ce se sf`r~m` pe zi ce trece, \ncet [i sigur. Totu[i, ora[ul are multe de oferit: culoare, vibra]ie, energie, istorii variate [i bogate [i, mai mult dec~t at~t, multe motive de a
privi viitorul cu \ncredere. Numit odat` Bombay, dup` zei]a hindus` Mumbadevi, Mumbai se g`se[te la sudul peninsulei \nspre Marea Arab`. P~n` la sosirea portughezilor \n 1509, insula era locuit` de pescarii Koli [i de o comunitate de c`lugari budi[ti. |n anul 1661, colonia portughez` a trecut pe m~na britanicilor, ca parte din aranjamentul de c`s`torie dintre Charles II [i Ecaterina de Braganza. De atunci [i p~n` \n 1858, Bombay a fost guvernat de Compania Est Indian`.
|n schimb, dup` \n`bu[irea r`zvr`tirii indiene, \n 1858, controlul asupra Indiei Britanice a trecut de la Compania Indiei de Est la Coroan`, unde a [i r`mas p~n` la independen]a din 1947. |n timpul acestei perioade, ora[ul a ajuns la forma modern` de ast`zi. Trebuie s` spunem c` Mumbai este centrul financiar al Indiei [i gazda multor companii multina]ionale. De asemenea, este [i un important centru de comer] cu pietre pre]ioase, iar industria filmului este o adev`rat` institu]ie na]ional`.
Stop to shop 83
diSCovEr thE world
Bollywood – inima filmului indian Una dintre cele mai fascinante lucruri de descoperit pe aceste meleaguri. Cu o tradi]ie de sute de ani, Bollywood a trecut prin toate fazele posibile, pentru e deveni un adev`rat motor de produc]ie cinematografic`. A tratat, de la subiecte politice pân` la cele sociale sau medicale: terorism, furturi spectaculoase, mafie, corup]ie, mi[c`ri anti-guvernamentale, sindromuri, culpe medicale, situa]ii de criz` sau catastrofe naturale. A[adar, primul film produs la Bollywood a fost in anul 1913, “Raja Harishchandra”, un film mut ce a fost un adev`rat deschiz`tor de drumuri. A urmat primul film sonor, “Alam Ara” în 1931, iar în anul 1937, primul film color “Kisan Kanya”, ambele semnate de celebrul regizor Ardeshir Irani. Filmele color au câ[tigat po-
84 Stop to shop
pularitate abia prin anii ’50, asta pentru c` între 1930 [i 1940, India trecea printr-o perioad` extrem de dificil`: al Doilea R`zboi Mondial, mi[c`rile pentru independen]` [i violen]ele R`zboiului de Parti]ie. Perioada de glorie s-a consumat post independen]`, \n ’50 – ’60, când industria a înflorit spectaculos. Produc`tori [i regizori au creat filme devenite celebre, iar actorii au dat via]` atât personajelor, cât [i minunatelor melodii ce sem`nau cu trilurile p`s`rilor din jungl`. |n acele vremuri, stele percum Raj Kapoor, Dilip Kumar, Dev Anand, Nargis, Madhubala, Waheeda Rahman sau Meena Kumari au atins un adev`rat succes. Anii 1980 – 1990 au însemnat o rapid` ascensiune a genera]iei de aur. Nume precum Aamir Khan, Salman Khan, Shahrukh Khan, Sridevi, Madhuri Dixit, Kajol sau Juhi Chawla au ajuns s` tremure pe buzele a
milioane de fani din \ntreaga lume. Practic, a însemnat o întoarcere la filmele romantice, de familie – filme apreciate de public, \n acea perioad`. Pelicule ca “Govinda”, “Akshay Kumar”, “Raveena Tandon” sau ”Karishma Kapoor” au f`cut deliciul unui \ntreg mapamond. Anii 2000. Filmele indiene au p`truns la festivaluri de film, cum ar Festivalul de Film de la Cannes – iar nume noi au adus un surplus de noutate [i modernism în abordarea cinematografic` – Hrithik Roshan, Abhishek Bachchan, Ranbir Kapoor, Farhan Akhtar, Sharman Joshi, Shahid Kapoor, Aishwarya Rai Bachchan, Rani Mukherji, Preity Zinta, Vidya Balan, Priyanka Chopra, Kangana Ranaut, Sonam Kapoor, Deepika Padukone etc.
Femeia indian` \n societate Analiz~nd societatea contemporan` actual`, mai peste tot femeia se impune din ce \n
diSCovEr thE world
ce mai mult în via]a social`, reu[ind cu succes s`-[i cucereasc` drepturile umane. Aceast` situa]ie este în plin` desf`[urare, de[i mai exist` înc` popoare în care femeia \nt~mpin` dificult`]i, \n ceea ce prive[te egalitatea sexelor [i nu numai. Femeia indian` a zilelor noastre. |n secolele XIX [i XX au fost aduse schimb`ri considerabile pentru femeile din India, referitor la via]a de familie. Vechiul obicei numit “sati”, conform c`ruia o v`duv` se l`sa ars` de vie pe rugul funerar al so]ului ei, a fost abolit sub guvernarea britanic`. Mai mult, c`s`toria cu un minor a fost interzis` prin lege. |n zilele noastre, o fat` care are mai pu]in de 18 ani nu se poate c`s`tori legal. Trebuie spus c`, de[i s-a interzis prin lege obiceiul legat de zestrea cerut` de familia fetei, obicei care producea extrem de mult` suferin]`, acesta continu` s` se practice. Multe tinere, proasp`t c`s`torite, au fost ucise prin
diferite mijloace, fie pentru c` familiile lor nu au putut s` dea zestrea potrivit`, fie pentru c` se puteau ob]ine mai mu]i bani dintr-o a doua c`s`torie. |ntr-adev`r, \n lumea noastr`, total distinct` de cultul hindus, ne imagin`m femeia indian` ca fiind plin` de gra]ie, des`v~r[it`, enigmatic` [i fascinant`. |n mod cert, exist` concep]ia c` aceste femei sunt supuse, pe bunul plac al so]ilor [i bune gospodine. Pe bun` dreptate, \n ceea ce prive[te îmbr`c`mintea – acestea se deosebesc destul de mult fa]` de noi. Ele \[i acoper`, în mod decent, cea mai mare parte a corpului. Femeile tinere, de exemplu, poart` a[a numitul “shalwarkameez”, un ve[mânt lejer luat peste o pereche de pantaloni [alvari. Moda occidental`, întâlnit` cu prec`dere în Mumbay, Goa [i Calcutta, este, de obicei, modest`, în ce prive[te stilul [i lungimea. Deci, femeile indiene au o anumit` decen]` pe care o afi[eaz` oriunde s-ar afla. Trebuie s` [tim c` o bun` parte din popula]ia Indiei tr`ie[te la ]ar` [i lucreaz` în agricultur`. Mai mult, femeile muncesc cot la cot cu b`rba]ii, efectuând toate tipurile de lucr`ri agricole. Acestea aduc ap` din râuri [i fântâni, aflate la mare distan]`, [i strâng din greu lemne pentru foc. În timpul muncii, acestea î[i duc copiii lega]i de mijloc sau îi a[eaz` în hamacuri. Cu toate acestea, numeroa-
se femei sunt implicate în mi[c`ri de tipul SEWA (Asocia]ia Femeilor Autonome), al c`ror obiectiv este acela de a le ajuta pe muncitoarele f`r` preg`tire s` se îngrijeasc` de s`n`tatea lor, pentru a putea munci [i pentru a nu pica prad` sistemului corupt. E drept, aceste femei - cu o latur` misterioas` pentru noi se confrunt` cu o situa]ie asem`n`toare cu cea a multor femei din lumea întreag`, \ns`, \n acest sens, exist` progres. Pentru ele, speran]a nu moare niciodat`, dar strig`tul de disperare mocne[te lent \n fiecare. Elena Dumitru
Stop to shop 85
FlavourS
aperol cocktail Ingrediente: 1 leg`tur` mic` de busuioc; 500 ml ap`; 500 ml de Aperol ; 1,5 litri de limonad`; 200 gr. c`p[uni.
Din culin|ria inDian|... Ingrediente:
Mod de preparare:
Pentru orez: 1/2 cea[c` de orez, 2 foi de laur, 2 bastona[e de scor]i[oar`, 2 cardamoni, 2 cui[oare, 2 prize de praf de cucurmin`, 2 linguri de Ghee. Pentru Korma: 2 ce[ti de muguri de moong, 2 tomate op`rite [i t`iate, 2 cepe rase, 1 linguri]` de praf de semin]e de coriandru [i cumin, 1 linguri]` praf de ardei iute, 1/2 linguri]` de zah`r, 1 cea[c` de lapte, 3 linguri de sm~nt~n` proasp`t`, 3 linguri de Ghee, sare. Pasta ob]inut` toc~nd aceste ingrediente pentru korma: 3 c`]ei de usturoi, 1 linguri]` de past` de ghimbir, 2 cardamoni, 1 linguri]` de anacardi, 1 linguri]` de semin]e de cumin. Pentru coacere: 1 lingur` de unt clarificat.
pentru orez: \nc`lzi]i untul [i frige]i foile de dafin, scor]i[oara, cardamonul [i cui[oarele, timp de c~teva minute. Ad`uga]i orezul, praful de cucurmin`, sarea [i 4 sau 5 ce[ti de ap`, apoi fierbe]i. pentru Korma: \nc`lzi]i untul \ntr-o tigaie [i auri]i cepele p~n` c~nd devin roz clar. Ad`uga]i praful de semin]e de coriandru [i cumin, pasta de ghimbir [i usturoi [i praful de ardei iute, apoi coace]i 1 minut. Apoi ad`uga]i ro[iile [i coace]i \nc` 5 minute. Pune]i mugurii de moong, 1/4 cea[c` de ap`, zah`rul [i sarea, apoi coace]i c~teva minute. |ntr-o alt` tigaie amesteca]i laptele, sm~nt~na [i pasta m`cinat` de cardamon, anacardi [i semin]ele de mac. Ad`uga]i compozi]ia la korma [i coace]i c~teva minute. Mai apoi pune]i 1 lingur` de unt clarificat \ntr-o tav` de cuptor [i forma]i etaje alternate de orez [i korma, \ncep~nd [i termin~nd cu orezul. Acoperi]i [i pune]i la cuptor 30 minute.
Timp de preparare: 1 h [i 30 minute
Complexitate: redus`
86 Stop to shop
Cu o noapte înainte, se mixeaz` în robotul de buc`t`rie frunzele unei leg`turi mici de busuioc \mpreun` cu 500 ml de ap`. Mai apoi, umplem 2-3 t`vi de cuburi de ghea]` cu acest amestec [i le congel`m peste noapte, pân` c~nd devin solide. În ziua servirii, se amestec` într-o caraf` mare 500 ml de Aperol cu 1,5 litri de limonad`, de la frigider. Se adaug` câteva cuburi cu amestec de busuioc [i 200g de c`p[uni de la frigider. Se mixeaz` bine [i apoi se serve[te.
Timp de lucru: 30 de minute
Complexitate: redus`
Rubric` realizat` de Elena Dumitru
Orez Korma
Mod de preparare:
horoSCop
Dieta zodiilor Berbec
Rac
21 martie - 20 aprilie
22 iunie - 22 iulie
Nativii acestei zodii sunt plini de energie [i putere, at~t interioar`, c~t [i fizic`. Gurmanzi din fire, sunt nepreten]iosi c~nd vine vorba de m~ncare, pe care o consum` \n cantit`]i impresionante. Sunt adep]ii alimentelor picante, fapt ce le poate crea nepl`ceri. Mai mult, sunt sf`tui]i s` mestece \ncet, s` \mpart` alimentele \n por]ii mici [i s` consume multe fructe.
|n general, pentru ace[ti nativi, actul consumului de m~ncare reprezint` o \mbinare \ntre trup [i suflet. Ei vor alege s` savureze m~nc`rurile delicate [i gustoase, al`turi de dulciuri sau fructe proaspete. Av~nd o tendin]` de \ngr`[are destul de mare, le este recomandat s` consume multe legume, supe [i fructe.
Taur
Leu
21 aprilie - 21 mai
23 iulie - 22 august
Fiind foarte activi [i dinamici, ace[tia prefer` ciocolata [i \nghe]ata, de care au nevoie pentru a-[i putea p`stra energia zilnic`. Cu toate acestea, li se recomand` salatele [i legumele proaspete, \n special ro[iile [i morcovii, al`turi de exerci]ii fizice moderate, mai ales seara, \nainte de culcare.
Leii sunt adev`ra]i gurmanzi [i dau dovad` de mult bun gust \n ceea ce prive[te arta culinar`, ne]in~nd seama de niciun fel de restric]ie privind cantitatea alimentalor consumate. Ace[tia vor gusta aproape orice le face pl`cere, f`r` s` aib` vreo problem`. Sunt sf`tui]i s` consume salat` verde, carne de curcan [i pui, fructe de mare [i supe.
Gemeni
Fecioar`
22 mai - 21 iunie
23 august - 21 septembrie
Nativii Gemeni sunt adep]ii gust`rilor de tip fastfood, cartofilor pr`ji]i, [i \n general a tot ce con]ine pr`jeal`. {i, de parc` nu ar fost de ajuns, au obiceiul de a m~nca noaptea. Totu[i, ei vor reu[i s` sl`beasc` destul de repede, f`r` prea mari eforturi, asta datorit` organismului lor, \ns` numai \n cazul \n care vor consuma legume [i carne la gr`tar.
Nativii Fecioar` sunt foarte aten]i cu s`n`tatea [i silueta lor. Sunt chibzui]i [i prefer` alimentele c~t mai s`n`toase [i proaspete, consum~nd numai hran` cu un con]inut sc`zut de calorii. Pe termen lung, \n schimb, trebuie s` adopte un stil de via]` mai bogat \n calorii, pentru a evita problemele de s`n`tate. Sunt recomandate carnea de pui [i cea de pe[te, \ns`, un pic de dulce nu ar strica.
88 Stop to shop
horoSCop
dup` s`rb`tori Balan]`
Capricorn
22 septembrie - 22 octombrie
21 decembrie - 19 ianuarie
De regul`, balan]a consum` m~nc`ruri grele, cu sos, \nc`rc~ndu-[i deseori organismul cu prea multe toxine. Le sunt recomandate legumele [i fructele proaspete, ]in~nd cont [i de faptul c` mesele regulate reprezint` cheia echilibrului. Mai mult, sunt sf`tui]i s` apeleze la suplimente de vitamine [i minerale, pentru a-[i \nt`ri imunitatea.
|n ceea ce \i prive[te pe Capricorni, ace[tia [tiu s` p`streze m`sura c~nd vine vorba de propriul organism. Cu toate acestea, nu le plac alimentele bogate \n vitamine [i consum` prea pu]ine lichide. Li se recomand` s` m`n~nce mai mult` carne de pui la gr`tar, salate, legume de sezon [i s` bea multe ceaiuri [i sucuri naturale.
Scorpion
V`rs`tor
23 octombrie - 21 noiembrie
20 ianuarie - 18 februarie
Scorpionii sunt mari consumatori de dulciuri, fapt care le poate afecta s`n`tatea [i silueta. |n acela[i timp fac [i excese alimentare, cre~ndu-le totodat` probleme de digestie. Scorpionii vor sl`bi doar prin voin]a proprie [i cu ajutorul unei diete proprii, \n care vor \nv`]a s` se limiteze, \n ceea ce prive[te alimenta]ia.
Nativii acestei zodii sunt singurii care nu au probleme cu kilogramele \n plus, m~nc~nd foarte s`n`tos [i corect. De asemenea, dac` doresc s` sl`beasc` sau s` se men]in` \n form`, li se recomand` s` adopte un regim disociat, care le va asigura \ntreaga cantitate de vitamine [i minerale. |n schimb, trebuie s` consume mai mult` ap` sau ceaiuri.
S`get`tor
Pe[ti
22 noiembrie - 20 decembrie
19 februarie - 20 martie
Nativii acestei zodii ador` ciugulitul \ntre mese, cu at~t mai mult cu c~t nu concep existen]a meselor regulate. Fiindc` au o p`rere foarte bun` despre propria persoan`, surplusul de kilograme nu reprezint` neap`rat o problem` major`. Sunt sf`tui]i s` consume fructe [i legume, s` fac` sport [i s` adopte un mod de via]` s`n`tos.
Pe[tii vor avea tendin]a de a nu respecta regulile consumului de alimente, amestec~nd aproape toate tipurile de hran`. |n felul acestea, proasta alimenta]ie, precum [i indiferen]a privind s`n`tatea le vor crea probleme pe termen lung. Li se recomand` s` nu se gr`beasc` \n timpul mesei [i s` nu consume alimente greu digerabile, mai ales spre sear`.
Rubric` realizat` de Elena Dumitru
Stop to shop 89
tEChNEwS
Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice
Celemai MARI
Smart TV-uri deLA
Samsung Noul model 60D8000 are o diagonal` de 60 de inci [i beneficiaz` de ram` ultra sub]ire One Design (de doar 5 mm).
90 Stop to shop
S
amsung a prezentat dou` noi modele de televizoare premium din seria 8000: LED-ul 60D8000 [i plasma 64D8000. Ambele modele au cea mai mare diagonal` din categoria lor [i beneficiaz`, în acela[i timp, de un design modern [i stilat. Are o solu]ie Personal Video Recording încorporat`, ce permite utilizatorilor s` pun` pauz` pe con]inutul transmis live, s` înregistreze emisiunile preferate pe un hard disk sau o memorie extern` [i s` vizioneze con]inutul mai târziu. În plus, dispozitivul ofer` acces la func]iile Samsung Smart Hub, ce permite desc`rcarea diferitelor aplicații din Samsung Apps. Televizorului LED 60D8000 i se al`tur` modelul de 64D8000, cu cea mai mare diagonal` disponibil` pe pia]`: 64 de inci. Acest televizor cu plasm` are un design metalic.
5 mm
Televizoarele beneficiaz` de tehnologia 3D activ` Samsung. În acela[i timp, dispozitivele pot realiza conversia filmelor sau programelor TV 2D în 3D. Func]ia Social TV v` permite s` scrie]i pe blog [i s` discuta]i despre emisiunile care v` plac în timp ce v` uita]i la televizor, prin intermediul site-urilor [i a serviciilor precum Facebook, Twitter [i Google Talk. Totodat`, func]ia Search All permite c`utarea de con]inut din toate sursele disponibile (aplica]ii, web sau dispozitivele conectate la acesta), fie c` este un dispozitiv extern de memorie sau de un alt dispozitiv conectat prin func]ia AllShare. Samsung LED 60D8000 este disponibil pentru un pre] de aproximativ 16.499 lei, iar plasma Samsung 64D8000, pentru un pre] de aproximativ 13.999 lei. Ambele modele pot fi achizi]ionate din re]elele Domo, Altex [i Flanco.