Stop to Shop, Februarie 2012

Page 1


Sumar

“ ” Nr. 113 - Februarie 2012

60

10

INTERVIU

Sunt preocupat de partea vestimentar`, poate mai mult dec~t media b`rba]ilor din România. A[a c` am început s` am magazine preferate, branduri preferate, ]inute preferate.

De vorb` cu Olivia Steer

24

FashIoN aRchITEcTURE

Director general Andreea Bqnicq andreea.banica@unireashop.ro

Director Publicitate [i V~nz`ri Ecaterina Utali ecaterina.utali@tycoon.com.ro 021.30.30.364, 0722.101.756

Director Crea]ie Cristian Scutelnicu cristian.scutelnicu@tycoon.com.ro 021.30.30.367, 0724.242.742

Redactor {ef Roxana Bichi[ Redactor: Diana Rodan Foto: Valentin S., Dreamstime Revista editat` de:

Tycoon Media Press parte a grupului

Rose Bertin – primul fashion designer

28

GENTLEMEN’s aGREEMENT by Adina Buzatu

42

WoMEN IN sTYLE by Mihaela Drafta

56

IsToRIa BIJUTERIILoR Diamantul, Regele Bijuteriilor (II)

64

sToRY oF...

Ida Saxton [i William McKinley

70

DEsTINa}II Thailanda (I)

2 Stop to shop

Adresa redac]iei: Unirea Shopping Center Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1, Bucure[ti Fax: 021.30.30.236 Tiraj: 10.000 exemplare Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq publica]ie fqrq acordul prealabil scris al Tycoon Media Press.



EditShop

“ ” (...) nu prea mai pot s` cred \n frumuse]ea unui eveniment care, de când a fost importat, s-a degradat continuu de la an la an.

4 Stop to shop

Primiti , cu

Sfântul?

“Sfntul” era prin anii ‘60 un celebru serial cu Roger Moore. E drept c, la acea vreme, sgeta femeile din fa]a micului ecarn cu o abilitate ce strnea o real invidie lui Cupidon \nsu[i. |n ziua de astzi, Sfntul acapareaz luna lui februarie (chiar [i jumtate din ianuarie, dac stau bine s m gndesc). Atac tactic, dar cu o frenezie apocaliptic (nu folosesc termenul gndindu-m la marile previziuni maia[e, ci pentru c este foarte relevant \n context) aproape toat suflarea omeneasc, de la comercian]i pn la ultima dudui]. Valentin, cci despre acest sfnt este vorba, intr cu bocancii \n via]a noastr. Peste tot unde te ui]i inimioare, ursule]i cu “I love you” (de parc suntem \n filmele cu pro[ti), plus multe alte “ele mente” care s te \mbie la iubire [i amor frenetic. |mi dau seama c]i dintre cei care vor citi aceste rnduri \mi ureaz de bine printre din]i sau… cu voce tare (doar avem dreptul garantat prin Constitu]ie la libera exprimare, nu?). |ns nu prea mai pot s cred \n frumuse]ea unui eveniment care, de cnd a fost importat, s-a degradat continuu de la an la an. Burlescul celebrrii acestui Sfnt Valentin \mi las un gust amar [i nu m pot ab]ine a-mi impune ca \n februarie s nu folosesc culoarea ro[ie, simbolul inimii sau ur[ii de plu[. Ct despre cinele romantice [i declara]ii de genul “te iubesc”… chiar e nevoie de o zi anume pentru ele? |n restul anului s \n]eleg c le pstram la naftalin? Voi \ncheia \ntr-un ton patriotic, s am garan]ia c mcar o parte dintre cititori va trece la urmtoarele materiale din revist: triasc Dragobetele!

Roxana Bichi Redactor {ef



Film

Premierele lunii februarie Haywire: Cursa pentru supravie]uire Regia: Steven Soderbergh Cu: Channing Tatum, Ewan McGregor, Michael Douglas, Gina Carano Gen: Ac]iune, Thriller Premier` \n Rom~nia: 3.02.2012

The Descendants Regia: Alexander Payne Cu: George Clooney Gen: Dram` Premier` \n Rom~nia: 3.02.2012

Journey 2: The Mysterious Island Regia: Brad Peyton Cu: Josh Hutcherson, Dwayne Johnson Gen: Ac]iune, Aventuri, Familie Premier` \n Rom~nia: 10.02.2012

6 Stop to shop

War Horse Regia: Steven Spielberg Cu: David Thewlis, Emily Watson, Jeremy Irvine Gen: Dram`, Rトホboi Premier` \n Rom~nia: 10.02.2012

This Means War Regia: McG Cu: Reese Witherspoon, Chris Pine, Tom Hardy Gen: Ac]iune, Comedie, Romantic, Dragoste Premier` \n Rom~nia: 17.02.2012

Safe House Regia: Daniel Espinosa Cu: Denzel Washington, Ryan Reynolds Gen: Ac]iune, Thriller Premier` \n Rom~nia: 17.02.2012

Ghost Rider: Spirit of Vengeance Regia: Mark Neveldine, Brian Taylor Cu: Nicolas Cage Gen: Ac]iune, Fantastic, Thriller Premier` \n Rom~nia: 24.02.2012

The Vow Regia: Michael Sucsy Cu: Channing Tatum, Rachel McAdams Gen: Dram`, Romantic, Dragoste Premier` \n Rom~nia: 24.02.2012

Habemus Papam Regia: Nanni Moretti Cu: Nanni Moretti, Margherita Buy, Michel Piccoli Gen: Dram` Premier` \n Rom~nia: 24.02.2012



nEwS – agEnda lunii 1

DIREC}IA 5 continu` seria concertelor cu ocazia Valentine’s Day. Ca \n fiecare an, trupa va avea o serie de invita]i - Sala Palatului, ora 19:30.

2 3

4 5

6

8–12/02

7 cirque Du soleil -

saltimBanco

8 9

10 11

Cirque du Soleil sose[te \n Rom~nia pentru prima dat` cu produc]ia Saltimbanco - Romexpo, Bucure[ti.

29/02 oPeth Plus sPecial Guests OPETH, revela]ia muzicii rock progresive a ultimului deceniu, concerteaz` \n premier` la Bucure[ti, \n cadrul turneului de promovare a celui mai nou album, intitulat “Heritage” - Jukebox Venue, ora 19:00.

14/02 concert Direc}ia 5

12 13

14 15 16

17 18

19 20

21 22

23 24

29/02

17/02

concert toto cutuGno

rhythm of the Dance

Toto Cutugno vine la Bucure[ti pentru un concert live de peste 2 ore, \nso]it de big band-ul s`u de 8 instrumenti[ti. Artistul va interpreta toate marile sale succese al`turi de noile compozi]ii - Sala Palatului, ora 20:00.

Rhythm of the Dance, Compania Na]ional` de Dansuri a Irlandei, revine \n Rom~nia pentru a treia oar` consecutiv cu un show total nou - Sala Palatului, ora 19:30.

25 26

23/02

27 Gala Baletului Berlinez 28

29

Spectacolul “Gala Baletului Berlinez: Stele Interna]ionale ale Baletului de Stat din Berlin” va cuprinde capodopere ale baletului clasic, dar [i ale repertoriului neoclasic [i contemporan - Sala Palatului, ora 19:00.

8 Stop to shop

inFoShop v+ aducE {tirilE mai aproapE



intErviu

Olivia Steer este acel tip de femeie care impune respect, admira]ie, adula]ie. De la primele cuvinte \]i dai seama c ai \n fa]a ta o doamn. Prin to]i porii respir rafinament, autenticitate, dragoste, cultur. Un jurnalist de excep]ie, o mam exemplar, o femeie distins sunt doar cteva dintre atributele esen]iale care o o doamn~ de Poveste definesc.

olivia steer 10 Stop to shop


intErviu

Olivia Steer o doamn` care vorbe[te despre doamne de poveste. Te-au inspirat? Olivia Steer: Bine\n]eles. Cred c` to]i avem nevoie de repere solide, de modele adevar`te, dar \n special tinerii. Genera]ia mea, crescut` f`r` televizor, a sim]it nevoia s`-[i ia aceste modele din c`r]i minunate, romane clasice, filosofice [i s` ac]ioneze \n via]a de zi cu zi, \n acord cu principiile morale pe care le-a aflat \ntre coper]ile unei c`r]i bune. Dar acum lucrurile s-au schimbat. Tr`im \n era on-line-ului [i a televiziunii, c~nd via]a e galopant` [i ne tr`ie[te ea pe noi, c~nd foarte mul]i nu mai reu[esc s` discearn` [i s` g`seasc` repere corecte \ntre multitudinea de decoltee televizate [i panoplia de miliardari de carton. {i atunci e de \n]eles succesul [i interesul pentru emisiunea "Doamnele de poveste", o emisiune curat`, unde nimeni nu se omoar`, nimeni violeaz` pe nimeni, nimeni nu se ceart`. E ca o gur` de aer

de munte, \ntr-o \nc`pare \ntunecat` [i f`r` ventila]ie. E vorba despre doamne curajoase, puternice, integre, care iubesc [i sunt iubite nu pentru geanta Hermes din garderob` sau vreun bolid de sute de mii de euro, ci pentru valoarea sufletului [i frumuse]ea g~ndurilor [i gesturilor lor.

Te-ai putea \mboln`vi de moarte [i i-ai face pe al]ii s` sufere |n urm` cu mul]i ani ai debutat \n presa scris`. Ce te-a chemat \nspre aceast` meserie? O.S.: Am crescut \ntr-o familie de filologi [i \ntr-o cas` ticsit` de c`r]i, de care aproape c` nu mai aveai loc. O camer` \ntreag` se transformase \n bibliotec`, iar \n celelalte dou` camere [i pe

hol, erau peste tot rafturi pline de c`r]i. De multe ori, scaunele tot de c`r]i erau ocupate. Dac` m` g~ndesc bine, doar \n buc`t`rie puteai sc`pa de ele. Printre pu]inele distrac]ii la care aveam acces [i pe care le savuram din plin la vremea aceea, era lectura. Am devorat cam toate romanele din biblioteca tatei. Aveam [i abonament la bibliotec`, deci ai putea spune c` cititul era o preocupare de baz`. Ca student` \n anul I, la Facultatea de Drept, am \nceput s` scriu s`pt`m~nal o pagin` studen]easc` pentru un ziar local, iar dup` sesiunea de iarn`, m-au angajat. Scrisul a devenit un mare hobby, mai mult dec~t o meserie, a[a c` de atunci am colaborat cu foarte multe reviste [i ziare, de toate genurile. Dat fiind c` reportajul este genul t`u de suflet, scrie-ne un [apou despre povestea Oliviei. O.S.: E adev`rat, reportajul a fost [i este genul meu preferat. Dac` se combin` cu ancheta, e [i mai pe sufletul meu. {i asta pentru c` este aproape de adev`r, mai profund dec~t alte genuri gazet`re[ti. Dac` ar fi s` scriu acum un [apou despre povestea mea, ar suna \n felul urm`tor: "Un text scris – [tiu doar \n]elep]ii - are un sens f`]i[, dar alte [ase ascunse... Dac` vrei s` \n]elegi tainele unui suflet de om, cite[te-i - cu acest principiu \n minte – noti]ele, scrisorile, r`spunsurile. Cine este cu adev`rat Olivia Steer, afli citind-o pe www.oliviasteer.ro"... ďƒ˜

Stop to shop 11


intErviu

12 Stop to shop

ul D

iac on

u

Primul copil a fost [i momentul \n care ai stat de vorb` cu tine despre ceea ce \]i dore[ti de fapt. O.S.: Surpri za cea mai mare atunci c~nd apare primul copil e dependen]a total` pe care o are fa]` de mam`. Dintre toate locurile din lume, prefer` s` stea \n bra]ele ei. {i ziua [i noaptea. Devine limpede cur~nd c` al`ptatul e mai mult dec~t nutri]ie, e un transfer de \ncredere, curaj, siguran]`, iubire. Iar acest transfer are loc aproape 24/24 [i 7/7. Altfel nu se poate. Ca urmare, tu nu-]i mai apar]ii. Pentru o femeie cu un ego foarte mare, lupta interioar` e dur`, c~nd realizeaz` c` trebuie s` renun]e : Pa

Care au fost minusurile pe care ai sim]it c` ]i le-a adus via]a odat` cu intrarea ta \n pres`? O.S.: Oricine a f`cut gazet`rie [tie c` mediul jurnalistic nu este unul aseptic, molcu], c`ldu], din nici un punct de vedere. E[ti expus de c`tre al]ii [i de c`tre tine \nsu]i, unei artilerii de emo]ii puternice, negative, stresului, ambi]iilor nem`surate, orgoliului furibund, toxicit`]ii din fumul de ]igar`, cafele [i m~ncare junk food, luat` pe fug`. Ideea e ce c~[tigi, supun~ndu-te at~tor riscuri [i c~t poate dura experimentul, f`r` s` te termine cu totul. Dac` ai \nv`]at s`-]i controlezi emo]iile, s` pre]uie[ti armonia, s` nu dai doi bani pe material, s` iube[ti via]a, s` sim]i compasiune, s` fii justi]iar, s` aju]i pe cei \n nevoie, s` nu mai fii surd [i orb, s` mori de foame [i totu[i s` func]ionezi... [i \nc` mai e[ti \n via]` dup` experien]a asta, se cheam` c` ai supravie]uit unui experiment dur, \nv`]~nd \n c~]iva ani o

lec]ie, pe care al]ii o deprind \n vie]i. Po]i s` faci toate astea c~nd esti t~n`r, c~nd nu te menajezi, c~nd te sacrifici f`r` s` te g~nde[ti c` te-ai putea \mboln`vi de moarte [i i-ai face pe al]ii s` sufere. Dar nu mai ]ine, c~nd devii p`rinte. Altele sunt priorit`]ile acum. {i alte lec]ii ai de \nv`]at acum...

Fot o

Sunt suma experien]elor tr`ite [i a c`r]ilor citite


intErviu la ambi]iile ei, la preocup`rile ei, la ea \ns`[i. Dilema poate na[te depresii. Se va sim]i o mam` rea, pentru c` nu poate s` se refuze. |n rarele clipe c~nd pleac` de acas`, m`car p~n` la col]ul str`zii, s` se mai limpezeasc`, copilul e indispus [i pl~nge neconsolat. Deci, ce e de f`cut? Va \nva]` p~n` la urm` s` accepte c` ei doi – mam` [i copil – sunt unul, \n continuare, [i c` vor r`m~ne negre[it la fel p~n` va face copilul 2 sau 3 ani. Autorenun]area poate p`rea dureroas` la \nceput, dar aduce \n scurt timp compensa]iii uluitoare: toat` iubirea, apropierea, c`ldura, \ncrederea, statornicia pe care ]i le pot oferi un copil iubit [i iubitor.

perien]elor tr`ite [i a c`r]ilor citite [i am \nv`]at s` accept [i s` m` \mpac cu g~ndul. Nu-mi doresc s` fi tr`it alt` via]`, dec~t \n m`sura \n care a[ fi tras mai multe \nv`]`minte din ea [i m-a[ fi rafinat astfel mai repede [i mai mult. Dar via]a mea mi-a oferit destule provoc`ri [i lec]ii de \nv`]at, ca s` nu consider c` am tr`it-o degea-

Ai frici? O.S.: Frica se na[te din ignoran]` sau ne[tiin]` [i se trateaz` cu informa]ie. Orice m` nelini[te[te trebuie sondat [i l`murit. Iar frica dispare.

N-am intrat \n sevraj niciodat` Se spune c` \n via]` exist` momente \n care amu]e[ti de durere. Cum te echilibrezi? O.S.: Am g`sit informa]ii incredibile \n c`r]i pline de \n]elepciune care m-au \nv`]at s` m` echilibrez. Poate le-am privit cu suspiciune, la \nceput, dar am constatat c` pun~ndu-le \n practic`, dau roade.

Spuneai la un moment dat c` lucrezi zi de zi pentru ceea ce ai [i m` refer aici la familia ta. Asta e secretul unei c`snicii reu[ite? O.S.: O c`snicie e ca orice rela]ie, de business, de prietenie, de colaborare. Trebuie construit` [i \ntre]inut` mereu. Atunci c~nd te culci pe o ureche, sigur de ceea ce ai, \ncepe declinul ei...

Am privit de multe ori h`ul de pe marginea pr`pastiei Exist` [i lucruri pe care le-ai face altfel dac` ar fi s` o iei de la cap`t? O.S.: Cred c` sunt suma ex-

moment al`turi de b`ie]ii t`i. O.S.: Cel mai dulce moment e de deparate diminea]a, c~nd vin copiii \n dormitor, adormi]i [i c`ldu]i de somn [i se cuib`resc l~ng` noi \n pat. Ne str~ngem sub plapum` \n bra]e, ca ni[te mot`nei [i ne dorim ca momentul s` nu se mai sf~r[easc`.

ba. Am privit de multe ori h`ul de pe marginea pr`pastiei, fum~nd, pierz~nd nop]i, m~nc~nd junk fund... periclit~ndu-mi astfel s`n`tatea [i implicit via]a. Dar – \n cele din urm` – m-am retras la timp, \n]eleg~nd ce f`ceam gre[it [i r`scumpar~ndu-mi gre[elile. A[tept alte provoc`ri [i alte lec]ii de la via]`. Nu mai privesc \napoi cu m~nie, nostalgie [i regret. Poveste[te-ne cel mai dulce

Cum ai reu[it s` estompezi acea “obsesie pentru carier`” despre care vorbeai? O.S.: Cred c` obsesia pentru carier` a fost mereu iluzorie, c~t` vreme renun]area la ea nu mi-a adus nici o suferin]`. N-am intrat \n sevraj niciodat`. Odat` ce m-am organizat \n meseria de mamic`, \ntreaga mea energie, preocupare [i concentrare s-au axat pe noile mele task-uri. 

Stop to shop 13


intErviu

Apropo de noile task-uri, care a fost cea mai grea \ntrebare pe care ]i-au adresat-o copiii t`i? O.S.: David ridic` probleme morale, de etic`, face conexiuni uimitoare pentru un copil de 5 ani. A[ zice c` este un copil matur pentru v~rsta lui. {i cu toate astea nu m-am sim]it \ncurcat` p~n` acum de \ntreb`rile lui. Francoise Dolto, o psihanalist` celebr` ce [i-a canalizat munca pe psihologia copilului, are sfaturi excelente pentru orice m`mic` \n cartea ei "C~nd apare copilul". Una dintre recomand`rile majore pe care le face e s` nu min]i niciodat` copilul, pentru c` are un radar special care detecteaz` minciuna. Tot ea spune c` dac` l-a min]it o dat`, \[i va pierde \ncrederea \n p`rintele necinstit, cu toate repercusiunile - uneori tragice - ce decurg de aici: lipsa de \ncredere, r`zvr`tire, \nstr`inare. Drept urmare, cu formula adev`rului \n m~n`, sunt preg`tit` s` fac fa]` oric`ror \ntreb`ri dificile. Exer-

14 Stop to shop

ci]iul `sta \mi va folosi [i mai mult, cur~nd, c~nd va mai cre[te Luca. La un moment dat, ai declarat c` ai "un so] de poveste". Care a fost cea mai recent` surpriz` pe care Andi ]i-a f`cut-o? O.S.: Andi este un maestru al gesturilor frumoase [i \mi face suprize minunate, mereu. Pentru c` \mi cunoa[te pasiunea pentru c`r]i, \mi cump`r` cel mai adesea c`r]i de pe Amazon, unele foarte rare, care nu se g`sesc \n Rom~nia. Vacan]ele \n doi sunt genul lui de surpriz`. Le ticluie[te [i organizeaz` \n cele mai mici detalii [i apoi m` r`pe[te \n cele mai frumoase loca]ii.

Iubirea \nal]` f`r` excep]ie Pe blogul t`u, ultima postare e legat` de o tart` cu br~nz` care nu e cu br~nz`‌o tart` pe care

Andi o recomand` cu poft` [i c`ldur`. Cum a \nceput aventura asta raw vegan? O.S.: Mi-am dat seama c` noi mo[tenim obiceiurile p`rin]ilor [i c` nu fac excep]ie obiceiurile culinare. A[ spune c` astea se impregneaz` \n suma reflexelor noastre, cu prec`dere. |ns` m~ncarea pe care o m~nc`m, convin[i c` facem bine – pentru c` a[a au m~ncat p`rin]ii [i bunicii [i str`bunicii no[tri – ne \mboln`ve[te [i ajungem s` suferim de acelea[i boli de care au murit [i antecesorii no[tri. |n familia mea au existat dou` cazuri de cancer, ambele datorare stilului de via]`: m~ncare tradi]ional`, sedentarism [i multe ]ig`ri. Potrivit statisticii, eu a[ fi urm`toarea. Dac`... le-a[ \mbr`ti[a stilul de via]`. Am c`utat \n c`r]i s` g`sesc un stil de via]` mai bun, mai s`n`tos [i am \n]eles de ce proteinele [i gr`simile animale, amidonul [i glutenul, zah`rul [i toate produsele procesate termic sunt at~t de distructive. Am c`utat s` le


intErviu \nlocuiesc cu variantele lor benigne. A[a c` am devenit vegetarian`, apoi vegan` [i \n final raw-vegan`. Adic` m`n~nc doar crud, neprocesat termic, o m~ncare plin` de enzime, proteine vegetale, carbohidra]i neperverti]i, multe vitamine [i minerale din plante. M-au p`r`sit toate problemele de s`n`tate pe care le aveam, cum ar fi dese dureri de cap, alergii, indigestii, st`ri de r`u etc. Am sim]it c` am ren`scut! }i-ai convins greu familia s` adopte acest stil de via]`? O.S.: I-am sedus, zi de zi, cu preparate gustoase, s`]ioase, apetisante, astfel \nc~t trecerea a fost lin`, f`r` hopuri [i suferin]e. La fel procedez [i pe blog, conving~ndu-le pe doamnele [i m`micile cititoare de virtu]ile hranei vii, cu re]ete savuroase [i pove[ti de suflet. "Vorba dulce mult aduce" e o re]et` de succes \n orice domeniu.

Am sim]it c` am ren`scut!

trebuie ridicat [i trebuie s`-i cer "urgent" s` treac` la baie ... "mama lui de copil!" Dar prefer, \n schimb, s`-i descriu un tablou al din]i[orilor lui minuna]i [i albi care sunt ataca]i [i fac carii, care \ncep s`-l doar`, care urmeaz` s` fie plomba]i, dup` ce o frez` care b~z~ie mai infior`tor ca o borma[in` \i l`rge[te gaura din m`selu]` p~n` c~nd toat` partea stricat` e \nl`turat`, etc. etc... Nici nu ajung de multe ori la borma[in`, c` m` ia singur de m~n` [i-mi spune :"Hai cu mine s` m` sp`l pe din]i". Mai pun apoi pre] pe generozitate, [i-l \nv`] pe David s` \mpart` juc`riile, s`-[i ofere ajutorul [i s`-[i d`ruiasc` prietenia. Luca vine [i el din urm` [i prinde repede. Iubirea transform` [i \nal]`, spuneai la un moment dat ca un fel de concluzie la pove[tile doamnelor de poveste. Ce \i lipse[te ast`zi iubirii, ce a pierdut pe drum? O.S.: Iubirea adev`rat` n-a

pierdut nimic din autenticitatea ei. |mi place s` cred c` o mam` \[i iube[te copilul, la fel ca acum 50 de ani, iubita- iubitul, so]ul- so]ia [i a[a mai departe... atunci c~nd iubirea e adev`rat` ea transform` [i \nal]`, f`r` excep]ie. C~nd ai r~s ultima oar` din tot sufletul? O.S.: C~nd redevin copil juc~ndu-m` cu David [i cu Luca g`sesc c` e foarte simplu [i firesc s` m` bucur [i s` r~d de lucruri care - ca adult - nu m` distreaz`. Ieri, ne-am jucat de-a v-a]i ascunselea prin cas`, to]i patru. Momentul \n care Luca - cu glasul lui de clopo]el – num`r` din doi \n trei de pe la sapte \n sus, ne pufne[te r~sul. C~nd ne g`sim pe sub paturi dup` minute \n [ir de a[teptare \ncordat`, ne umfl` iar r~sul. Ne amuz` aproape tot, dintr-un singur motiv: suntem dispu[i, suntem dornici chiar s` r~dem, capacitate ce pare c` se pierde de pe la 20 de ani \ncolo. Diana Rodan

Care sunt cele mai importante valori pe care dore[ti s` le transmi]i copiilor t`i? O.S.: Mi se pare esen]ial s` creasc` cu sentimentul c` sunt iubi]i. De aceea evit s` m` impun cu autoritate. Nu ]ip [i nu-i cert. Dep`[im fiecare problem` discut~nd. De pild`, sp`latul pe din]i devine \n unele seri negociabil: David se simte prea obosit [i-ar s`ri peste rutina asta. Tradi]ia m` \nva]` ca-n clipele astea glasul

Stop to shop 15


EvEnimEnt

Fashion on ICe

O ini]iativ mai pu]in obi[nuit. O ac]iune cu scop caritabil. Un moment \n care moda [i sportul s-au \ntlnit... pe ghea]. Roxana Bichi[ Laura C\rja este o t~n`r` organizatoare de evenimente. Din pasiune pentru mod` [i-a propus ei \ns`[i o provocare. Aceea de a realiza prima [edin]` foto cu scop caritabil din Rom~nia.

16 Stop to shop


EvEnimEnt

-10 grade La -10 grade, \n incinta Patinoarului Na]ional Flamaropol, toat` echipa implicat` a avut un unic scop: premierea celor mai buni tineri sportivi de la “Clubul Sportiv {colar Triumf Bucure[ti”, reprezentat de Gabriel Stroe. Pu]ini sunt cei care [tiu c~t` munc` se afl` \n spatele unui shooting. Nimic nu este l`sat la voia \nt~mpl`rii: make-up-ul trebuie s` fie perfect, ]inutele preg`tite, luminile s` corespund`, modelul s` fac` dovada profesionalismului indiferent de loca]ie, vreme sau alte detalii. Iar exemplele pot continua. Cu at~t mai greu trebuie s` fi fost a lucra \n

condi]iile unei temperaturi sc`zute [i s` stai perfect pe patine, mai ales dac` “trecuse ceva vreme de c~nd nu mai urcasem pe acestea.”, a[a cum spune t~n`rul model. |ns`, pentru un scop nobil, to]i cei implica]i nu doar c` au uitat de frig, dar au pus tot sufletul, realiz~ndu-[i scopul.

Profesioni[tii “}inutele au fost asigurate de designer-ul Alexandra Ghiorghie, care a venit tocmai de la Curtea de Arge[ pentru a participa la acest shooting, \n condi]iile \n care [edinta foto a avut loc la ora 09:00 diminea]a. Machiajul a fost realizat de make-up artistul

Stop to shop 17


EvEnimEnt

Cristina B~rsan, iar magia imaginii poart` semnatura fotografului Mihai Ion.”, declar` Laura C\rja.

alexandra Ghiorghie [i colec]ia “sensitive” T~n`rul designer Alexandra Ghiorghie, care a participat [i la alte evenimente renumite (Bucharest Fashion Week fiind unul dintre exemple), a adus de aceast` dat` o colec]ie de rochii de cocktail din m`tase natural`, paiete [i bl`nuri, pentru a reda feminitatea. Accentul a fost pus pe detalii, croial` [i materiale sofisticate. |n acest mod s-a reg`sit stilul rafinat - caracteristic creatoarei. Alexandra, cu experien]` \n ceea ce prive[te culturile europene – ea aprofund~ndu-[i studiile \n Milano [i la Paris, aduce \n Rom~nia crea]ii personale cu influen]e [i stilurile specifice celor mai vechi capitale ale modei. Designerul \[i descrie hainele ca fiind unice, dar armonizate cu tendin]ele interna-

18 Stop to shop

“Când nu desenez, m` gândesc [i m` inspir din diferite lucruri sau întâmpl`ri cotidiene, de la pove[ti spuse la o cafea pân` la sentimentele [i senza]iile pe care le tr`iesc.” ]ionale, fiecare produs, odat` \mbr`cat, adapt~ndu-se \n frumuse]e [i lux pe fiecare persoan` \n parte. „Lucrul meu nu se rezum` doar la momentul când m` a[ez la mas`. Când nu desenez, m` gândesc [i m` inspir din diferite lucruri sau întâmpl`ri cotidiene, de la pove[ti spuse la o cafea pân` la sentimentele [i senza]iile pe care le tr`iesc.”



SpEcial

14 ani de istorie

acas~

la creatorii unui fenomen

20 Stop to shop

Acas` TV este postul care a reu[it s` creeze o mod`. Alta decât cea vestimentar`. Moda telenovelei. Pentru unii, acest gen de filme nu prezint` interes. Pentru al]ii – foarte mul]i, telenovela este parte integrant` a vie]ii lor. Poate c` de vin` a fost acel “sangre caliente” care ne une[te cu cei care au dat na[tere fenomenului. Sau poate c` a fost nevoie de un “cinematograf” strict dedicat.


SpEcial

A crea un trend \n via]a unor oameni nu este ceva la \ndem~na oricui. Moda a reu[it de secole s` impun` stiluri [i trenduri. {i iat` cum de 14 ani, asemeni unor designeri de renume, cei de la Acas` TV au impus propriul stil, mereu \n vog` [i extrem de apreciat: stilul telenovelistic.

se poart` acas` TV Postul de televiziune a f`cut furori \nc` din 1998, difuz~nd

“S`rmana Maria”, o telenovel` clasic`, care o avea pe celebra Thalía \n rolul principal. A urmat telenovela-revela]ie, “Minciuna”, care a devenit, la scurt timp dup` premier`, un adev`rat fenomen. “Atunci, \n ’99, toat` lumea, de la prim-ministru (Radu Vasile) p~n` la psihologi, func]ionari, vecini, rude, to]i urm`reau «Minciuna» cu sufletul la gur`.”, povestesc reprezentan]ii postului. |n 2000, “|nger s`lbatic” a fost produc]ia “vinovat`” pentru trend-ul “milimania” sau “oreiromania”. Telenovela, transmis` ACAS@ \n premier` mondial` dup` ]ara de produc]ie, Argentina, a presupus modificarea demograficelor publicului-]int` ACAS@, a c`rui v~rst` a sc`zut: 15-49 ani. Toat` lumea \[i dorea s` fie “Cholito”, toat` lumea o adora pe Natalia Oreiro [i-i fredona melodiile de pe coloana sonor`. Un an mai t~rziu a urmat un alt fenomen na]ional, “bettymania”, odat` cu difuzarea primei telenovele atipice, “Betty cea ur~t`”. Ca urmare a succesului \nrergistrat, compania de televiziune american` ABC a realizat un serial dup` “Betty cea ur~t`” \n care rolul principal a fost de]inut de Salma Hayek. 2003 a fost, f`r` doar [i poate, anul “Clona”. Telenovela a b`tut toate recordurile de audien]`, fiind [i acum ocupanta locului 1 \n topul audien]elor telenovelelor din România. Povestea, scris` de Gloria Pérez [i regizat` de Jayme Monjardim, a prezentat mai multe su-

biecte diferite cum ar fi c`utarea adev`ratei identit`]i, dualitatea cultural`, rela]ia de interdependen]` \ntre gemenii Lucas [i Diogo, care se transform` \ntr-o adev`rat` lupt` pentru dragostea personajului feminin, Jade. “Clona” a tratat [i a dus p~n` la cap`t subiecte care nu ap`ruser` \n nici o alt` telenovel`.

acas` la telenovela româneasc` 2004 \nseamn` “Numai iubirea”. ACAS@ a \ndr`znit [i a realizat prima telenovel` româneasc`.

Stop to shop 21


SpEcial |nc` de la primul episod, produc]ia a fost lider de pia]` incontestabil, pe toate segmentele de popula]ie, devans~nd filme americane [i produc]ii “populare” cu priz` la public, transmise pe alte posturi tv. “Numai iubirea” a \nsemnat o premier` pe pia]a tv din România, fiind considerat, de cele mai prestigioase publica]ii române[ti, “cel mai ambi]ios [i a[teptat proiect al anului”. Prima telenovel` româ neasc` a devenit rapid un fenomen, iar Gabriela Spanic, aflat` \n vizit` \n România, a ]inut neap`rat s` apar` [i ea \n film. Actorii au fost “asalta]i” de fani, ca ni[te adev`rate vedete de la Hollywood, atunci c~nd se aflau \n locuri publice. “Lacrimi de iubire” a creat un asemenea fenomen \nc~t produc`torii s-au g~ndit s` realizeze o premier` mondial`: realizarea finalului telenovelei pentru marele ecran. Astfel, s-a realizat filmul “Lacrimi de iubire” [i s-a lansat romanul omonim, semnat de scenaristul Eugen Patriche. Pove[ti fascinante, distribu]ii de excep]ie [i personaje care au f`cut istorie. Toate acestea au fost oferite ACAS@ \n cele 6 telenovele rom~ne[ti: “Numai iubirea”, “Lacrimi de iubire”, “P`catele Evei”, “Iubire ca \n filme” [i “Daria, iubirea mea”. Astfel, postul TV a devenit o adev`rat` ramp` de lansare pentru tinere talente. Vedete ca Adela Popescu, Dan Bordeianu, Alexandru Papadopol au confirmat al`turi de actorii consacra]i Constantin Cotimanis, Elvira

22 Stop to shop


SpEcial Deatcu, Carmen T`nase, Gheorghe Visu, Rodica Negrea, etc. {i acesta nu a fost nicidecum sf~r[itul: ACAS@ a continuat seria succeselor la public cu fenomenele “Inim` de }igan”, “Regina” [i “Iubire [i Onoare”.

Buletinul de acas` La 14 ani de existen]`, telespectatorii Acas` TV nu doar c` sau \nmul]it, dar au r`mas mereu fideli. Cu un target divers, Acas` nu a renun]at s` aduc` pove[ti de via]` fie ele n`scute din scenariile de peste ocean sau din cele autohtone. Dac` s-ar scrie o istorie a telenovelei, cu siguran]` martorul – cheie ar fi Acas` TV cu \ntreaga sa echip`. S` l`s`m timpul s` treac`, iar peste \nc` 14 ani s` avem ce spune despre c~t de bine se simte telenovela Acas`. Roxana Bichi[

Stop to shop 23


FaShion architEcturE

Rose Bertin

Povestea PrImuluI desIgner dIn IstorIa modeI La \nceput, Rose Bertin a fost doar un simplu comerciant de materiale, ea ducând la Curtea Regal` produsele necesare croitorilor care realizau faimoasele rochii ale reginei.

24 Stop to shop

|n istoria oric`rui domeniu exist` un deschiz`tor de drumuri. Cineva care r`m~ne cunoscut ca fiind primul. A[a cum este firesc, [i \n mod` cineva a avut rolul de primul designer. Poate mul]i \[i imagineaz` c` acesta provine din Italia, cu at~t mai mult cu c~t aceasta este renumit` la capitolul fashion. Ei bine, primul creator de mod` \[i are originea \n Fran]a, \n perioada secolului XVIII, mai exact \n timpul reginei Marie Antoinette. Rose Bertin, deoarece depre ea este vorba, avea pozi]ia de croitorul personal al Reginei. La \nceput, ea era doar un simplu comerciant de materiale, duc~nd la Curte produsele necesare croitorilor care realizau faimoasele rochii ale reginei. Marie Antoinette, fiind foarte t~n`r` c~nd s-a m`ritat cu Ludovic XVI, nu obi[nuia s` acorde

importan]` aspectului s`u: nici vestimentar, nici fizic. Mama sa, Maria Teresa - Regina Austriei, \i scria mereu s` fie atent` cu imaginea sa, s` adopte stilul demn de o viitoare regin`. |ns`, nimic nu a convins-o. Declicul s-a produs c~nd, observ~nd talentul \n materie vestimentar` a lui Rose, a denumit-o stilist [i designer personal. Din acel moment, Bertin [i-a luat rolul \n serios, a creat un stil special pentru regin` [i a pus bazele unei rela]ii deosebite cu aceasta. Putem chiar s` consider`m c` Marie Antoinette a fost primul „top model�din istoria modei. Rose crea ]inute, iar regina le proba cu elegan]a [i priceperea pe care le au ast`zi manechinele. Astfel au luat na[tere [i primele parade de mod`, ele fiind organizate la Galerie des


FaShion architEcturE

Glaces din Versailles. La aceste evenimente speciale, regina [i doamnele de la Curte \[i etalau frumoasele crea]ii semnate Rose Bertin, f`c~nd cunoscut talentul [i elegan]a \n materie de mod`. Astfel, istoria o identific` drept primul fashion designer.

talentul care a creat brand-ul Rose Bertin s-a n`scut sub numele de Marie-Jeanne Bertin (1747 – 1813) \n Abbeville, un ora[ din regiunea francez` Picardy. Provenea dintr-o familie modest`, motiv pentru care a muncit de mic`, fiind ucenic la un comerciant de haine. P~n` \n 1772, fiind perseverent` [i dorind s` fac` multe \n via]`, a ajuns s` lucreze pe exclusivista strad` Saint-Honoré din Paris, unde [i-a deschis propriul magazin sub numele de Grand Mogol.

Pe lâng` regina Marie Antoinette, Rose le \mbr`ca [i pe regina Spaniei, pe cea a Portugaliei, pe Marea Ducesa Maria-Fëdorovna a Rusiei [i mul]i al]i aristocra]i europeni precum: Marie Jeanne Bécu sau Ducesa de Devonshire.

Cur~nd a c~[tigat patronajul c~torva persoane foarte influente de la Curte, printre care Ducesa de Chartres [i Louise Marie Adélaïde de Bourbon. Aceasta din urm` a fost cea care a introdus-o pe Bertin la proasp`ta Regin`, \n vara lui 1774. Datorit` talentului, regina a devenit cel mai fidel client al ei. Era at~t de renumit` pentru crea]iile sale, \nc~t – a[a cum reiese din surse ale vremii, printre care [i note contabile ale lui Bertin care s-au p`strat de-a lungul timpului – ea avea peste 1.500 de clien]i. Pe l~ng` regina Marie Antoinette, Rose le \mbr`ca [i pe regina Spaniei, pe cea a Portugaliei, pe Marea Ducesa MariaFëdorovna a Rusiei [i mul]i al]i aristocra]i europeni precum: Marie Jeanne Bécu sau Ducesa de Devonshire. Bertin se ocupa

Stop to shop 25


FaShion architEcturE

de asemenea de vestimenta]ia celebrit`]ilor momentului, a[a cum era cazul familiei renumite de dansatori, Vestris, sau cel al actri]ei Mademoiselle de Sainval – un nume \n Comedia francez`. Numele Rose Bertin era un brand!

ministru al modei Rela]ia str~ns` pe care Rose o avea cu regina, dar [i datorit` talentului s`u \n 1776, c~nd casele de mod` din Paris s-au reunit, Bertin a fost desemnat` reprezenantul celor din breasl`. Aceast` func]ie i-a conferit dreptul s` \mbrace p`pu[ile de dimensiune real` care erau trimse c`tre centrele comerciale din Europa [i nu numai, av~nd ca scop promovarea modei din Fran]a. Dac` \n 1777 Bertin avea 40 de angaja]i, c~teva zeci de sub-

26 Stop to shop

contractori [i furnizori, p~n` \n 1778 afacerea sa a ajuns at~t de mare \nc~t presa a denumito „Ministru al modei”. Acest titlu, de[i neoficial, i se potrivea, cu at~t mai mult cu c~t ea juca [i rolul de stilist [i consilier \n materie vestimentar` al Casei Regale, dar [i pe cel de repre-

Rose Bertin nu doar c` [i-a câ[tigat faima \n timpul s`u, dar a fost recompensat` de istorie cu renumele de „primul designer”.

zentant de mod` al Fran]ei \n alte ]`ri. |n timpul Revolu]iei franceze, Bertin s-a temut pentru via]a sa [i a p`r`sit Parisul. Revolu]ionarii o urau, consider~nd-o vinovat` pentru c` a \ncurajat-o pe regin` \n excesele sale vestimentare care \nsemnaser` cheltuirea unor sume extrem de mari de bani. |n 1792 ea a p`r`sit Capitala [i a petrecut urm`torii ani \n exil la Bruxelles, Frankfurt [i Londra, unde a continuat s` \mbrace persoanele iubitoare de mod`. C~nd a revenit \n Fran]a, Bertin nu mai avea nici o leg`tur` cu bran[a care a f`cut-o celebr`. Rose Bertin a influen]at extrem de mult moda din acea perioad`, lans~nd constant noi trend-uri, precum rochia formal` de la Curte, p`rul piept`nat \nalt sau ve[mintele de muselin`. Rose Bertin nu doar c` [i-a c~[tigat faima \n timpul s`u, dar a fost recompensat` de istorie cu renumele de „primul designer”. Roxana Bichi[



gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “Ghetele din piele \ntoars` tip bocanc sunt una din piesele de rezisten]` ale acestui sezon.” Colec]ia Messagerie – magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

28 Stop to shop



gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “Un must have al acestui sezon mitenele (m`nu[ile f`r` deget). Le po]i purta \n orice combina]ie.” Colec]ia Messagerie – magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

30 Stop to shop


gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “Jachetele la dou` rânduri de nasturi \]i subliniaz` silueta. Poart`-le atât la ]inutele elegante, cât [i casual.” Colec]ia Messagerie – magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

Stop to shop 31


gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “Cardiganele XXL, la fel de stylish [i purtate peste un sacou.” Colec]ia Messagerie – magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

32 Stop to shop


gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “Pantalonii din bumbac cu pense sunt \n tendin]e, perfect potrivi]i la o ]inut` relaxat`.” Colec]ia Messagerie – magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

Stop to shop 33


nEwS From... Cercei meli melo 19,99 RON

Colier meli melo 34,99 RON

e[arf` meli melo 29,99 RON

Br`]ar` meli melo 39,99 RON

inel meli melo 19,99 RON Geant` meli melo 119,99 RON

Cluth meli melo 119,99 RON

34 Stop to shop

Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.



trEndwatch Pentru doamne – 4 tendin]e

Tendin]ele

Cristi Pascu, hair stilist

PRIM~VERII \n materie de hair styling

36 Stop to shop

Da, este februarie [i poate v mir c abordm un astfel de subiect. Ne-am gndit, \ns, c ar fi bine s fi]i informa]i din timp, astfel \nct noile tendin]e s nu v ia prin surprindere. {i pentru c atunci cnd vine vorba de sfaturi cei mai indica]i sunt speciali[tii din domeniu, am apelat la Cristi Pascu, renumit hair stilist.

“Sunt patru tendin]e principale pentru acest sezon: breton, p`r \ntr-o parte, p`r prins (\mpletituri, cozi, noduri) [i r`d`cina umed` (wet look).”, puncteaz` Cristi Pascu. Dac` \n ceea ce prive[te bretonul totul e de la sine \n]eles, am \ncercat s` afl`m mai multe despre “wet look”. “Wet look-ul este noutatea absolut`. A ap`rut în acest sezon. Avem o plaj` \ntreag` de coafuri, de la aspectul proasp`t ie[it din piscin`, care se realizeaz` cu produse gen briantin`, gel sau ulei de argan (ultima fi]` în domeniu), pân` la p`rul prins în coad`, à la Donna Karan. Aceast` tendin]` a ajuns [i în prezent`rile lui Ellie Saab, cunoscut pentru rafinamentul [i elegan]a rochiilor [i coafurilor sale. Pân` [i la el în prezentare, buclele rafinate au avut r`d`cinile umede sau aspect lucios.”, explic` hair stilistul. În materie de p`r prins, Cristi

Coad \n stil Missoni


trEndwatch

Noduri de la Michael Kors

Dungi sofisticate de la Gucci

|mpletituri romantice de la Valentino

ne precizeaz` c` “în func]ie de complexitatea caracterului persoanei, putem realiza cozi înnodate, stil Missoni, pân` la cocul sofisticat produs de Y.S. Laurent. Cei de la Channel merg pe un p`r înnodat la ceaf`, cu aspect umed.”. Bretonul pare a fi ve[nic. “Bretoanele sunt la mod`, în orice form`. Se mai poart` foarte mult genul urban style, p`rul întro parte cu o c`rare mult mai accentuat` decât în mod normal.”. C~t despre tendin]ele \n materie de culori, Cristi Pascu spune

c` se poart` în continuare nuan]ele ar`mii, “dar sunt introduse [i câteva nuan]e de-a dreptul «îndr`zne]e» de mov, toat` paleta de nuan]e de mov.”. Asta conform celor de la Wella. “Îi a[tept`m [i pe cei de la L’Oreal cu tendin]ele lor, pe care le vor lansa în februarie.”. “Blondul dulce, «blondul miere», r`mâne în tendin]e. Chiar [i argintiul este o culoare la mod` în prim`vara aceasta.”. Dac` la nivel de tunsori, bretoanele [i p`rul într-o parte sunt „must-ul”, conform lui Pascu “ultima fi]` este p`rul tuns foarte scurt, în genul actri]ei din filmul «Fata cu un dragon tatuat». R`mâne în tendin]e [i varianta retrostilizat`, ap`rut` în urm` cu mai bine de un an, dar care este super-stylish (tot ce \nseamn` bucle, p`r prins în stilul anilor ‘40, dar cu aspect modern).”.

capitol, dar [i pentru cei care vor s` aib` ultima mod` capilar` evident c` exist` tendin]e. Bineîn]eles, vorbim de b`rba]i cu p`rul ceva mai lung decât 2 cm [i a c`ror frizur` poate fi modelat` de exper]i.”, explic` Pascu.

British rock “Aceasta, gen Justin Bieber, continu` s` produc` o isterie general` în rândul adolescen]ilor. Chiar [i la noi, to]i pu[tii, de la 10 ani pân` chiar la 18 ani, vor aceast` frizur`. Ea const` într-un p`r mare, dar tuns scurt la ceaf`

Pentru domni – clasic, dar \n trend

La Donna Karan coada are radacinile ude

“Look-ul clasic, cu o tunsoare scurt`, va reprezenta întotdeauna un succes. B`rba]ii nu au nevoie mereu s` fie în trend la acest

Stilul British rock

Stop to shop 37


trEndwatch [i adus totul spre fa]`.”

Back-undercut Conform lui Cristi Pascu, “cea mai nou` apari]ie este frizura back-undercut. P`rul pe laterale [i la ceaf` este foarte scurt tuns, iar cel de pe centru este l`sat foarte lung [i dat pe spate.”.

rockability “Este o alt` noutate în domeniu. Specificul acestei frizuri const` în lipirea p`rului pe laterale [i ridicat pe centru, modelul piept`nat, nu creast`.”, spune Cristi Pascu.

5 din show-biz Top

tunsori b`rb`te[ti

L-am rugat pe Cristi s ne vorbeasc despre cteva figuri masculine din show-biz-ul autohton. aleX Velea Iat comment-urile sale: “|l smiley “Are o tunsoare rebel` pentru un b`rbat rebel. I se potrive[te perfect cu forma fe]ei (are maxilarul inferior u[or mai lat [i atunci TREBUIE s` aibe o frez` mai \nalt`.”.

connect-r

Stilul Rockability

“Godfather” “{i la b`rba]i se poart` aspectul u[or umed, modelul Godfather, la b`rba]ii ce aleg costumul la o sear` elegant`. Modelul italian gelat.”.

38 Stop to shop

punem pe locul 2, pentru c` i se potrive[te stilului s`u. A avut \ntotdeauna grij` de freza sa, indiferent de ce ar purta: sport, casual sau office.”.

“|i accord`m ul loc 3. Codi]ele sunt la mod` marius [i \n 2012. |l moGa [i avantajeaz` aceste “Un loc 4. codi]e, mai Freza este ales genului OK, doar dac` s`u de ar fi \ndrepmuzic`.”. tat`. Exist` solu]ii de \ndreptat p`rul. Astfel ar putea avea [i el un stil mai cool!”.

horia Brenciu “Ocup` locul 5 \n acest top. Freza lui nu ne spune nimic nou. Este doar o frez` office...”.


catwalk Alexandra Ghiorghie: “O rochie din voal [i m`tase aurie scoate \n eviden]` stilul rafinat [i modern al unei tinere dornice de inova]ie [i nou. Este o ]inut` potrivit` pentru un cocktail.”

Colec]ie: “Lady Anabella” Designer: Alexandra Ghiorghie Pre]: 1.500 lei

Stop to shop 39


catwalk Alexandra Ghiorghie: “O rochie din m`tase natural`, cu o combina]ie de auriu cu verde sidef, ce denot` un stil retro. Este potrivit` pentru toate tipurile de evenimente.”

Colec]ie: “Lady Anabella” Designer: Alexandra Ghiorghie Pre]: 1.200 lei 40 Stop to shop


catwalk Alexandra Ghiorghie: “O rochie din catifea [i m`tase natural`, cu o combina]ie de auriu [i negru care creeaz` un efect vizual puternic [i d` un aer elegant femeii care o poart`.”

Colec]ie: “Lady Anabella” Designer: Alexandra Ghiorghie Pre]: 700 lei Stop to shop 41


womEn in StylE

Mihaela Drafta: “O rochie lung`, \nchis` la culoare, din material fin este o alegere perfect` pentru o tân`r` cu tenul [i p`rul deschise la culoare.” Colec]ie: “Sparkling colours” Designer: Mihaela Drafta

42 Stop to shop


womEn in StylE

Mihaela Drafta: “O rochie de sear` elegant`, rafinat`, cu aplica]ie din voal ce d` un aer romantic.” Colec]ie: “Sparkling colours” Designer: Mihaela Drafta

Stop to shop 43


womEn in StylE

Mihaela Drafta: “Picioare zvelte, un trup lucrat [i frumos bronzat... toate acestea sunt puse excelent \n eviden]` printr-o rochie scurt`, de un verde electrizant.” Colec]ie: “Sparkling colours” Designer: Mihaela Drafta

44 Stop to shop


womEn in StylE

Mihaela Drafta: “La o rochie verde cu zona gâtului [i decolteului gândit` \n auriu, un machiaj gen Flapper Girl merge foarte bine.” Colec]ie: “Sparkling colours” Designer: Mihaela Drafta

Stop to shop 45


womEn in StylE

Mihaela Drafta: “O rochie alb`, inspirat` din ]inutele \mp`ra]ilor romani, care cu siguran]` va atrage toate privirile la un eveniment monden.” Colec]ie: “Sparkling colours” Designer: Mihaela Drafta 46 Stop to shop


womEn in StylE

Mihaela Drafta: “Un decolteu \ndr`zne], amplu, \n form` de V continuat cu linii fine, mulate pe corp, este propunerea ideal` pentru serile mondene din 2012.” Colec]ie: “Sparkling colours” Designer: Mihaela Drafta

Stop to shop 47


SpEcial

seCretele unuI maChIaj PerFeCt

48 Stop to shop

Machiajul. Un aliat de baz al femeilor. Pia]a produselor cosmetice este mai mult dect ofertant. Oriunde \ntorci capul \ntr-un magazin de profil, te ia cu ame]eal [i nu [tii ce anume s alegi. Toate produsele \]i fac cu ochiul: de la fondul de ten pn la ultima apari]ie \n materie de rujuri. |ns, cine crede c machiajul este ceva simplu, se \n[eal. De multe ori, doamnele sau domni[oarele fac gre[eli care au ca rezultat un make-up defectuos. Astfel, \n loc s \[i pun \n valoare trsturile sau s acopere micile imperfec]iuni, machiajul le dezavantajeaz. Andreea Raluca Ali, make-up artist, v dezvluie mici secrete ale unui machiaj corect.


SpEcial Baza de machiaj “Aceasta pare s` fie o mare b`taie de cap pentru unele femei. Culoarea aleas` prost poate s`-]i fac` tenul s` arate ca o masc`. Fondul de ten nu trebuie s` fie nici mai \nchis, nici mai deschis dec~t nuan]a tenului t`u. Pentru a-]i alege un fond de ten, trebuie \ncercat direct pe fa]` (nu pe g~t sau bra]e!), la lumina natural`. Doar \n felul acesta nu ri[ti s`-]i alegi o nuan]` prea \nchis` sau prea deschis` pentru tenul t`u.”.

prea sub]ire nu va avantaja pe nimeni. Iar spr~ncenele conturate prea mult vor avea un aspect de "lipitori" deasupra ochilor. Dac` natura nu te-a \nzestrat cu ni[te spr~ncene frumoase, po]i apela la mici

retu[uri f`cute din farduri special create pentru spr~ncene. Acestea pot fi g`site sub form` de creion, fard pulbere sau farduri crem` waterproof. Ai nevoie doar de o pensul` special`, cu v~rful sub]ire [i oblic.”.

anticearc`nul |n ceea ce prive[te acest produs, Andreea este de p`rere c` el “chiar poate face minuni, dac`-l aplici corect [i \n nuan]a potrivit`. Am \nt~lnit frecvent femei care se pl~ng de faptul c`, de[i folosesc anticearc`n, zona de sub ochi pare cenu[ie. Dac` ai cearc`nele \ntr-o nuan]` de vine]iu, alege anticearc`ne care s` con]in` mai mult galben. Aplic` cu v~rful degetelor sau cu un burete cosmetic, apoi fixeaz` cu un strat sub]ire de pudr`. Este bine de [tiut c` un anticearc`n de o calitate superioar` te va scuti de aplicarea acestuia \n mai multe straturi.”.

sprâncenele Despre spr~ncene, make-up artistul sus]ine c` “sunt singura linie de pe fa]` care \]i va da expresie. O spr~ncean` pensat`

Stop to shop 49


SpEcial Fardul de obraz “Aplicat \n exces nu face altceva dec~t s`-ti dea un aspect de clovn. Blush-ul trebuie aplicat acolo unde \n mod natural ne \nro[im. Alege nuan]e naturale de blush [i aplic` pe v~rful pome]ilor cu o pensul` special`, \n mi[c`ri circulare. Pe pia]`, po]i g`si o \ntreag` varietate de blush-uri crem` sau fard pulbere. Pentru o aplicare mai sigur`, \]i recomand blush-urile pulbere [i te sf`tuiesc s` dai un strat sub]ire de pudr` pe fa]`, \nainte de aplicarea blush-ului. Astfel nu ri[ti s` p`tezi locul.”, explic` Andreea Raluca Ali.

Buzele Make-up artistul este de p`rere c` buzele cu un contur \n contrast cu rujul sau, pur [i simplu, prea evident nu mai sunt la mod` de mult. “Folose[te \ntotdeauna un creion la nuan]a rujului. Dac` optezi pentru un ruj mai \nchis la culoare, creionul contur trebuie neap`rat s` aib` un v~rf bine ascu]it.”. {i poate unul dintre cele mai importante sfaturi \n ceea ce prive[te machiajul este c` “Oric~t de obosit` ai fi, s` dormi nedemachiat` este una dintre cele mai grave gre[eli”, puncteaz` Andreea. “Un gel spumant de cur`]are a tenului \]i va asigura \ntotdeauna o demachiere rapid`. Nu folosi [erve]ele demachiate zi de zi. Acestea din urm` sunt o solu]ie de urgen]`, nu un obicei de demachiere zilnic.”, conchide ea. Roxana Bichi[

50 Stop to shop

Oricât de obosit` ai fi, s` dormi nedemachiat` este una dintre cele mai grave gre[eli. Andreea Raluca Ali, make-up artist



BEauty Shop

78Rocher lei

Yves

57Body lei

Strawberry Body Butter

15R5ocher lei

Balsam reparator pentru corp REPARARE EXPERT

The p Sho

(150 ml)

16cossen lei

White Musk Libertine Eau De Parfum

Gero

Yves

89Body lei

The p Sho

Ap` de Parfum COMME UNE EVIDENCE

(50 ml)

Gel de du[ exfoliant Supless (250 ml) 52 Stop to shop


50Rocher

BEauty Shop

lei

Yves

Gel de du[ parfumat MOMENT DE BONHEUR

\ntre Gel de

]inere

m uplifor S l` a r corpo

(200 ml)

7,5figal lei

Ho

Ap` demachiant` pentru ten [i ochi PUR BLEUET (200 ml)

19Rocher lei

lei

The p Sho

White Musk Libertine Body Wash

46Body

Demachiant expres pentru ochi PUR BLEUET

Yves

(125 ml)

22Rocher lei

Yves

42Body lei

Lip & Cheek Stain

The p Sho

18Rocher lei

Yves

Demachiant delicat pentru ochii sensibili PUR BLEUET (125 ml) Stop to shop 53


12R0ocher lei

Yves

Ap` de toalet` GREEN COMME UNE EVIDENCE

(Vaporizator 75 ml)

Crem` termic` anticelulit` Supless (200 ml)

BEauty Shop

19cossen lei

Strawberry Body Polish

Gero

44Body

Ser concentrat anticelulit` Supless

lei

The p Sho

(100 ml)

25cossen lei

Gero

Concentrat ultra-reparator pentru corp REPARARE EXPERT

(45 ml)

70Rocher lei

Yves

32Body lei

The p Sho

Strawberry Bath & Shower Gel 54 Stop to shop


BEauty Shop A Booster Supliment nutritiv Bio-CL (60 capsule)

38Rocher lei

Yves

45a Nord lei

Pharm

Lapte reparator pentru corp REPARARE EXPERT

18R5ocher lei

Yves

(150 ml)

Ap` de parfum MOMENT DE BONHEUR

Love Etc...™ Solid Perfume

(50 ml)

36Body lei

The p Sho

Stop to shop 55


iStoria BijutEriilor

Diamantele sunt mai mult dect pietre extrem de pre]ioase. Ele sunt cltori \n timp, martori ai istoriei planetei noastre. Odat descoperite [i montate \n bijuterii, diamantele poart cu ele att miile de ani ai Terei, ct [i istoria diferi]ilor posesori. Regele Bijuteriilor (II) Roxana Bichi[

dIamantul,

m

ulte legende \nconjoar` celebrele pietre pre]ioase: blesteme, pove[ti de iubire, ur` sau r`zbunare. C~t este \ns` legend` [i c~t adev`r? Doar diamantele pot [ti. Din p`cate, ele r`m~n martori mu]i, cu misiunea de a cuceri prin frumuse]e [i perfec]iune.

Diamantul Dresden Green Acest diamant de]ine o cu-

56 Stop to shop


iStoria BijutEriilor loare rar`, fiind verde. Verdele, \n cazul acestor pietre, este generat adesea prin contactul cristalului cu o surs` radioactiv`. |n termeni geologici, acest contact se produce \n milioane de ani. Diamantul Dresden Green c~nt`re[te aproximativ 100 de carate \n forma sa brut` [i este unic \n r~ndul celor mai faimoase diamante din lume. Numele s`u provine de la Capitala saxon` unde s-a aflat pentru mai bine de 200 de ani. Cel mai vechi dintre documentele referitoare la Diamantul Dresden este un articol din “The Post Boy”, o gazet` londonez` din 1700. Articolul a ap`rut \n num`rul din 25 – 27 octombrie 1722, incluz~nd urm`toarele: "Mar]ea trecut`, dup`-amiaz`, un anume domn Marcus Moses, ajuns de cur~nd din India, a avut onoarea de a se \nt~lni cu Maiestatea sa, Regele George I, av~nd asupra sa un imens diamant, de o rar` culoare vedere ca smaraldul. El s-a aflat \n compania Maiest`]ii Sale pentru aproape o or`. Maiestatea sa a fost foarte \nc~ntat s` vad` aceast` piatr`. Se spune c` nu s-a v`zut a[a ceva nic`ieri in Europa p~na \n prezent, fiind o piatr` f`r` defect. {i i-a ar`tat Maiest`]ii Sale alte c~teva imense diamante despre care se spune c` nu au avut rival printre cele aduse p~n` acum din India. Maiestatea Sa a fost surprins` s` vad` un diamant de o asemenea dimensiune, de o culoare at~t de rar`, fiind natural` - c`ci nu are vreo folie deasupra care s` \i dea

culoarea. Am \n]eles ca domnul a evaluat piatra la 10.000 de lire." Marcus Moses era unul dintre cei mai importan]i comercian]i de diamante din Londra primei jum`t`]i a secolului XVIII. O alt` referire la diamantul Dresden Green este datat` \n 1726 [i \i apar]ine Baronului Gautier, administratorul “Geheimes Rath's Collegium” \n Dresden. Este o scrisoare c`tre ambasadorul plonez din Londra \n care se men]ioneaz` c` diamantul a fost oferit lui Frederick Augustus I de

c`tre un comerciant londonez pentru suma de 30.000 lire sterline. Frederick este cunoscut ca “Augustus the Strong”, cel care a cl`dit unele dintre cele mai impresionante cl`diri din Dresden, pe care le-a dotat cu colec]ii rare [i scumpe: sculpturi, tablouri [i obiecte de art`. El a acumulat o colec]ie cu bijuterii ale Coroanei Familiei conduc`torilor saxoni. |ns` nici George I, nici Frederick Augustus I nu au cump`rat diamantul verde. Fiul acestuia din urma, Frederick Augustus II, a fost prima fa]` regal` care a de]inut Diamantul Dresden. El la cump`rat de la un comerciant danez, numit Delles, la un t~rg din Leipzig, \n 1741. La ordinul s`u, bijutierul Casei Regale, Dinglinger, a montat diamantul \n partea decorativ` a “Golden Feece”. |ns`, \n 1746, diamantul a fost scos de pe bucata de vestimenta]ie, iar regele a dat comand` casei de bijuterii “Pallard” din Viena s` creeze o alt` “Golden Feece” care s` \ncorporeze at~t diamantul Dresden Green, c~t [i Dresden White (49,71 carate). Dup` r`zboiul de 7 ani, c~nd saxonii au fost \nvin[i, ornamentul realizat de Pallard a fost stricat. |n 1768, un alt bijutier, Diessbach, a montat diamantul \ntr-o coroan` al`turi de dou` briliante albe – care c~nt`resc \mpreun` aproape 40 de carate – [i alte mici diamante. Dresden Green este [i ast`zi \n ornamentul lui Diessbach. Piatra are o dimensiune de 29.75 × 19.88 × 10.29 mm.

Stop to shop 57


iStoria BijutEriilor al Coroanei”. Al]ii \i spuneau [i “Tavernier Blue”. |ns`, acest diamant \[i leag` existen]a de legenda unor blesteme care au \nceput s` cad` asupra posesorilor. Dup` ce Ludovic XIV a oferit diamantul Doamnei de Montespan, aceasta a c`zut \n dizgra]iile regale. Mai apoi, a venit o zi c~nd urma s` aib` loc un mare festival oferit \n onoarea regelui. Directorul de Finan]e, Nicolas Fouquet, s-a preg`tit extrem de bine pentru eveniment, \n speran]a de a impresiona Curtea. Astfel, s-a g~ndit s` \mprumute spre purtare diamantul, crez~nd c` regele va fi \nc~ntat c` are gusturi at~t de rafinate. Dup` petrecere, \ns`, lucrurile nu au ie[it T`ietura [i poli[area sunt perfecte. Diamantul Dresden Green este singurul a c`rui valoare [i frumuse]e \l pot apropia de celebrul Hope Diamond.

Diamantul hope Acesta c~nt`re[te 45.52 carate, are o culoare albastru – gri [i dimensiunile 25.60 X 21.78 X 12.00 mm. Diamantul este vizitat de zeci de mii, chiar sute de mii de oameni care viziteaz` “Harry Winston Gallery”. Dar ce anume l-a f`cut at~t de faimos? Povestea diamantului Hope pleac` de la un mister. Este el oare o bucat` rezultat` \n urma t`ierii impresionantului diamant francez “Blue Dimond”, furat \n timpul Revolu]iei din 1792. Diamantul a fost descoperit

58 Stop to shop

\n India. Prima dat` apare \n lumina reflectoarelor c~nd Jean Baptiste Tavernier, celebrul c`l`tor francez al secolului XVII, a fost abordat \n India de un sclav dornic a-i spune un secret. De fapt, vroia s` \i prezinte lui Tavernier o ciudat` piatr` albastr` care, la prima vedere, p`rea a fi un safir mare. |ns`, mult mai experimentatul Tavernier [i-a dat seama c` era vorba de un diamant – cel mai mare diamant albastru din lume. Legenda spune c` provine din ochiul unui idol aflat \ntr-un templu din India. Tavernier a cump`rat piatra [i a adus-o la Paris, v~nz~nd-o mai t~rziu regelui Ludovic XIV. Piatra a fost t`iat` sub form` de inim`, av~nd o greutate de 67.50 carate. Regele i-a pus numele de “Diamantul Albastru


iStoria BijutEriilor cum spera ministrul. Regele a ordonat s` fie arestat pentru delapidare. Ludovic [i-a luat \napoi diamantul, iar Fouquet a fost \ncarcerat la Pignerol unde a murit 15 ani mai t~rziu. {i al]i purt`tori de la Curte au avut un destin nefast: Prin]esa de Lamballie [i Marie Antoinette au fost ghilotinate \n timpul Revolu]iei franceze. Apoi diamantul a disp`rut pentu mul]i ani. Abia \n 1830, un mare diamant albastru, dar cu o alt` form` [i c~nt`rind numai 44.50 carate a ap`rut pe pia]a din Anglia. Este cump`rat de Thomas Hope, un bancher englez. |n 1851, diamantul a fost adus la o expozi]ie din Londra, av~nd o asigurare de 1 milion de dolari – o sum` imens` la acea vreme, dar ne[ocant` \ntruc~t era vorba de cel mai mare diamant albastru din lume. Thomas \l las` mo[tenire Lordului Francis Pelham Clinton Hope. {i, parc` \nc` odat`, legenda blestemului \[i face apari]ia. So]ia sa, o cunoscut` actri]` american`, May Yohe, fuge cu amantul s`u. Hope r`m~ne cu diamantul, dar pierde totul \n urma falimentului. Diamantul dispare din nou. La scurt timp este identificat de cei care s-au ocupat s` v~nd` la licita]ie bunurile lui Hope. Astfel, piatra a ajuns \n posesia lui Abdul Hamid II, Sultan al Turciei. El i-a oferit bijuteria lui Subaya, una dintre cele patru so]ii. Blestemul intr` iar \n joc. Subaya nu a purtat cum trebuia diamantul [i a st~rnit intrigi la palat, mai ales

\mpotriva sultanului. De aceea, el a dat ordin ca ea s` fie executat`. Dup` ceva vreme, sub presiunea situa]iei politice, sultanul decide s` trimit` diamantul la Paris, pentru a fi v~ndut. Nu mai apuc` s` ia bani pe el, \ntruc~t este detronat. Simon Frankel, un bijutier american, a cump`rat Diamantul Hope \n 1901 [i l-a adus \n Statele Unite. |n urm`torii ani a ajuns la diferi]i posesori, p~n` c~nd se opre[te la Pierre Cartier. Acesta \l vinde \ns` celebrei [i bogatei Evalyn Walsh McLean. Ea era \ndr`gostit` de piatr` [i ia spus bijutierului c` ceea ce pentru al]ii aduce ghinion, ei \i poart` un teribil noroc. Lui Evalyn nu \i pl`cea montura pietrei. Cartier reface bijuteria, c`l`tore[te \napoi \n State [i cuce-

re[te inima bogatei doamne McLean care cump`r` bijuteria. Evalyn Walsh McLean a purtat diamantul obsesiv \nc` din ianuarie 1911, c~nd a intrat \n posesia sa. Iar faptele ulterioare demonstreaz` c` Hope nu a fost un diamant cu noroc nici m`car pentru ea. Fiul cel mare i-a murit \ntr-un accident de ma[in`, iar fiica ei s-a sinucis la v~rsta de 25 de ani. Peste toate aceste necazuri, so]ul ei este declarat nebun, fiind internat \ntr-un sanatoriu de boli mintale. |n 1949, la doi ani dup` moartea ei [i \mpotriva dorin]ei femeii, familia vinde colec]ia de bijuterii, inclusiv Diamantul Hope. Bijutierul Harry Winston cump`r` \ntreaga colec]ie McLean. Winston doneaz` diamantul c`tre statul american, fiind expus \n prezent la Washington D.C. Unii sus]in c` gestul lui Harry a fost f`cut tocmai pentru a opri blestemul care ar fi putut s` se abat` asupra c~t mai multor viitori posesori.

Stop to shop 59


Foto: Paul Diaconu

magazin dE SuFlEt din copil`rie a avut un singur vis: s` devin` jurnalist. dup` mult studiu, mult` munc` ]i perseveren\`, dan Cruceru nu doar c` a cucerit televiziunea, ci un [ntreg public din rom@nia. din aprilie 2011, prezint` al`turi de Ioana maria moldovan “Pove]tiri adev`rate”, emisiune difuzat` de acas` tv, post care [mpline]te [n aceast` lun` 14 ani de existen\`. {ns`, dincolo de pasiunea pentru meseria sa ]i pentru perfec\iunea apari\iei pe micul ecran, dan mai are un “demon” care nu-i d` pace: moda. Cu un look demn de podiumul de la milano, dan ne-a st@rnit curiozitatea. astfel, “stop to shop” l-a invitat s` ne prezinte rela\ia sa cu shopping-ul. 8 ORE LA SHOPPING CU

Dan cruceru 60 Stop to shop



magazin dE SuFlEt o hain` elegant` face diferen]a “Haina \l face pe om \n Rom~nia! Am s` spun asta de la \nceput! Eu chiar cred c` o hain` elegant` poate face diferen]a. De c~te ori a]i v`zut c` persoanele bine \mbr`cate au avut mai mult succes dec~t persoanele „banale” din punct de vedere vestimentar? Cred c` se \nt~mpl` la tot pasul. |n plus, \n meseria mea, trebuie s` fiu elegant [i \n timpul liber, \n afara sticlei. De fapt, „elegan]a” este cuv~ntul care m` caracterizeaz`, cred. |mi plac sacourile [i c`m`[ile. De obicei, le combin cu blugii, a[a c` apare stilul casual smart. La toate acestea, mai adaug, uneori, [i c~te o pies` vestimentar` un pic mai excentric`: un papion atipic, o e[arf` foarte colorat`, o pereche de cizme \nalte, inedite. Una peste alta, m` declar „vinovat”. Sunt preocupat de partea vestimentar`, poate mai mult dec~t media b`rba]ilor din Rom~nia. A[a c` am \nceput s` am magazine preferate, branduri preferate, ]inute preferate.

Sunt preocupat de partea vestimentar`, poate mai mult decât media b`rba]ilor din România. A[a c` am \nceput s` am magazine preferate, branduri preferate, ]inute preferate.

calitatea, \nainte de toate

62 Stop to shop

Foto: Paul Diaconu

Brand-uri preferate, dar nu sclavul etichetelor Cel mai des \mi cump`r haine din str`in`tate. Din p`cate, \n Rom~nia, multe dintre branduri ajung chiar [i cu pre]uri duble sau triple fa]` de pre]ul din ]ara de origine. A[a c`, dac` ajung \n Italia, sunt interesat de m`rcile italiene[ti, \n Germania,

de cele nem]e[ti [i tot a[a. Caut, \n general, outlet-urile, genul de magazine cu mai multe branduri la un loc. La Vallee Village, \n Paris, Valmontone Outlet \n Roma sau Factory \n Sevilia, Spania. E un plus dac` nimeresc [i o perioad` de reduceri. Cui nu-i place s`-i mai r`m~n` ceva b`nu]i [i \n buzunar? Am branduri preferate, dar nu m` consider „sclavul” etichetelor. Am c`m`[i [i de la Boss, de la Armani, de la Kenzo, de la Cavalli, de la Calvin Klein, de la Ermenegildo Zegna, de la Massimo Dutti, firme foarte cunoscute peste tot. Am, \ns`, articole vestimentare [i de la firme „autohtone” precum Caramelo sau Roberto Verino, firme spaniole necunoscute \n Rom~nia.

Principalul criteriu dup` care \mi aleg hainele este calitatea. Trebuie s` fie un bumbac de calitate, o ]es`tur` anume [i, mai ales, o croial` de calitate. |mi plac c`m`[ile [i sacourile slim fit. Doar pe acestea le cump`r. Din p`cate, sunt firme de prestigiu interna]ional, care au pu]ine astfel de piese vestimentare \n colec]ie. {i, dac` tot vorbeam despre colec]ii, nu sunt dependentul ultimelor tendin]e. Urm`resc nout`]ile, dar \mi cump`r ceva doar dac` \mi place [i dac` mi se potrive[te. Nu trebuie s` am ceva nou pe mine, doar pentru c` vor stili[tii! P~n` la urm`, chiar [i speciali[tii o recunosc, conteaz` s` ai propriul stil, nu


neap`rat toate nout`]ile din domeniu pe tine.

ceasul, eterna fascina]ie La nivel de accesorii, ca oric`rui b`rbat, evident c` \mi plac ceasurile. Am vreo [ase, printre care m`rci precum Doxa [i Tissot. Visez la un Vaucheron Constantin. Visez, am zis! Fiecare poate visa la ce vrea. Asta nu \nseamn` c` visele se [i \mplinesc!

De la documentare la 8 ore de shopping Pe de alt` parte, am \nceput s` m` pricep pu]in [i la magazinele pentru femei. Nu de alta, dar am acas` o doamn` foarte chic [i m`car de Cr`ciun [i de ziua ei, caut s`-i fac un cadou

Eram \n Paris, \ntr-un outlet imens, cu o ga[c` de prieteni. Am f`cut pauze de cafea [i de mas`, dar, \n total, am stat acolo opt ore! A[a c` pute]i spune c` Dan Cruceru a stat 8 ore la shopping! mai... de firm`. A[a se face c` am intrat pe la Dolce, Vuitton, Channel sau Valentino. Am intrat, nu am [i cump`rat neap`rat! Documentarea este cheia succesului, cred! Ca [i \n meseria de jurnalist! ď Š La capitolul amintiri shoppingiste amuzante, nu pot s` m` laud c` am confundat vreo geant` cu o p`l`rie [i mi-am pus-o \n cap, dar pot spune c` am dep`[it, o dat`, cele mai \ndr`zne]e culmi ale r`bd`rii masculine de stat \ntr-un magazin. Eram \n Paris, \ntr-un outlet imens, cu o ga[c` de prieteni. Am f`cut pauze de cafea [i de mas`, dar, \n total, am stat acolo opt ore! A[a c` pute]i spune c` Dan Cruceru a stat 8 ore la shopping!â€? Roxana Bichi[

Foto: Paul Diaconu

Foto: Paul Diaconu

magazin dE SuFlEt

Urm`resc nout`]ile, dar \mi cump`r ceva doar dac` \mi place [i dac` mi se potrive[te. Stop to shop 63


Story oF...

Ida saxton ]i William mcKinley

IUBIREA UNUI PRE{EDINTE Rela]ia lor a \nceput frumos. Erau doi tineri \ndr`gosti]i. Mai mult decât iubire, Ida a dezvoltat o adev`rat` pasiune pentru William. Pasiune dus` pân` la gelozie. Nu putea s` mai stea departe de el nici m`car o secund`.

64 Stop to shop

Se spune c` iubirea nu cunoa[te ur`, boal` sau piedici. Iubirea \nvinge totul, ferici]i fiind cei care au parte de ea. Povestea de iubire dintre Ida Saxton [i William McKinley demonstreaz` c` nici m`car loviturile dure ale vie]ii sau ambi]iile politice ori societatea nu au puterea s` despart` doi oameni pe care destinul i-a sortit a fi \mpreun` p~n` c~nd moartea \i va desp`r]i. El nu visa dec~t la o carier` politic`, s` schimbe lumea \n bine. Ea \[i dorea s` fac` multe \n via]`, s` fie cineva de care cei din jur \[i vor aminti cu drag. Niciunul nu \[i imagina ce avea s` le rezerve viitorul. Nici c`s`tori]i fiind nu credeau c` vor r`m~ne \n istorie ca una dintre familiile prezinden]iale americane.

|nceputul Pentru o lung` perioad`, William McKinley a fost considerat un pre[edinte mediocru. Recent, \ns`, istoricii au devenit mai bl~nzi [i i-au atribuit meritul de a fi pus bazele SUA ca putere mondial`. William s-a n`scut \n 1843 \n Ohio. A activat ca soldat \n timpul R`zboiului Civil [i odat` \ntors acas` a \nceput s` practice avocatura. A intrat \n politic`. |n perioada 1877 – 1891 a fost congressman. Apoi a devenit guvernator al Ohio, iar de aici p~n` la a ajunge pre[edintele SUA nu a mai fost dec~t un pas [i un pic de noroc. Colapsul economic din 1893 i-a fost propice \ntruc~t votan]ii s-au revoltat \mpotriva Partidului Democrat.


Story oF... Pentru c` William lucra ca avocat, au decis c` \[i pot permite financiar s` \ntemeieze o familie. Astfel, \n ianuarie 1871 cei doi se c`s`toresc [i se mut` \n casa f`cut` cadou de tat`l Idei. Primul Cr`ciun ca familie i-a g`sit deja p`rin]i. Ida a dat na[tere unei feti]e, Katie. {i pentru c` am~ndoi \[i doreau cu adoare o familie c~t mai numeroas`, la c~teva luni de la na[terea primului copil, Ida a r`mas din nou \ns`rcinat`.

Loviturile

Ida Saxton a v`zut lumina zilei tot \n Ohio, \n 1847. Odat` ce a absolvit studiile, fiind frumoas`, modern` [i un leader \n cercurile sale, Ida \[i dorea mereu mai mult. Astfel, tat`l s`u i-a sugerat s` se angajeze la banca de]inut` de familie. |ntr-una din zile, William a intrat \n banc` [i a apelat la serviciile ei. |n acel moment s-au \ndr`gostit nebune[te. De[i cei doi se cunoscuser` deja, frecvent~nd aceea[i biseric`, str`fulgerarea nu \i lovise. A fost nevoie ca \n acea zi, la acea or` el s` fie prezent \n banca unde ea activa ca [i casier. Rela]ia lor a \nceput frumos. Erau doi tineri \ndr`gosti]i. Mai mult dec~t iubire, Ida a dezvoltat o adev`rat` pasiune pentru William. Pasiune dus` p~n` la gelozie. Nu putea s` mai stea departe de el nici m`car o secund`.

Totul era perfect. Nu puteau s` cread` c` fericirea are [i alte trepte, alt` intensitate. Pentru ei, se atinsese apogeul acestei st`ri de bine. Cu at~t mai mult, vestea c` mama Idei s-a stins din via]` a c`zut ca un tr`znet. Ea a f`cut o depresie grav`, fapt care i-a cauzat \n momentul na[terii celui de-al doilea copil. Iar din aceast` clip` tragedia Idei [i a lui Wiliam se declan[eaz`. La numai 6 luni, bebelu[ul se stinge l`s~nd \n urm` doi p`rin]i devasta]i de durere. |i consola doar faptul c` o aveau pe Katie [i se aveau unul pe cel`lalt. Dar, la nici doi ani distan]`, via]a \i love[te din nou: fiica lor \n v~rst` de 3 ani se \mboln`ve[te de febr` tifoid` [i moare. Ida sufer` un sever [oc nervos [i din femeia plin` de via]a, activ`, frumoas` [i optimist` se transform` \ntr-o persoan` \mb`tr~nit` prematur, grav bolnav` [i totalmente dependent` de ajutorul fizic [i psihic al so]ului s`u.

Partea cea mai nepl`cut`, mai ales \n condi]iile \n care William era un om politic \n ascensiune, a fost c` so]ia sa a primit ca diagnostic epilepsia. La acea vreme, medicina nu [tia s` explice aceast` boal`, iar un pacient devenea al`turi de familie stigmatizat social. Astfel c` cei doi au luat decizia de a ]ine boala ascuns` de to]i cei din jur.

Devotament total William nu a fost descurajat [i nici nu a ales s` \[i \ndep`rteze so]ia. Mai mult, i s-a devotat total. Asta \nsemna nu doar c` i-a asigurat cei mai buni doctori [i cel mai bun tratament, dar era la dispozi]ia sa indiferent de locul \n care s-ar fi aflat sau orice ar fi f`cut. Era dispus s` renun]e la ďƒ˜

Stop to shop 65


Story oF... so]ului s`u [i f`c~nd eforturi mari \n a-[i \ndeplini sarcinile de la Casa Alb` – organiza banchete, evenimente sau ac]iuni sociale care s` aib` un impact pozitiv pentru cariera Pre[edintelui. El era mereu atent cu ea [i nu-[i dorea dec~t s` o [tie s`n`toas` [i fericit`.

septembrie nefast

tot, doar s` [tie c` ei \i este bine. Astfel, s-a n`scut [i ideea de a modela percep]ia celor din jur, chiar [i a membrilor familiei, determin~ndu-i s` cread` c` aceast` dependen]` are la baz` iubirea puternic` dintre ei.

Dincolo de boal` Ida \[i dorea din r`sputeri ca boala sa s` nu afecteze cariera so]ului. Din acest motiv, a \ncercat mereu s` \i fie al`turi at~t \n campania electoral`, dar mai ales odat` ce William McKinley a ajuns la Casa Alb`, \nvestit cu func]ia suprem`. Dar, odat` devenit` Prima Doamna \i era din ce \n ce mai greu s` ascund` starea precar` de s`n`tate. A trebuit s` decline participarea la un dineu oficial, a le[inat \n timpul balului de \nvestire plus c`, for]at de situa]ie, so]ul ei a fost nevoit s` \ncalce protocolul [i s` o pozi]ioneze mereu cu scaunul l~ng` al s`u.

66 Stop to shop

Cu toate acestea [i de[i cei din jur \ncepuser` a discuta pe tema so]iei sale, William nici nu concepea via]a f`r` ea. G`sea mereu solu]ii. De exemplu, pentru ca \ndatoririle sociale, aferente Primei Doamne, s` fie duse la \ndeplinire, el a apelat la bun`voin]a so]iei Vice-Pre[edintelui, Jennie Hobart. Cuplul McKinley p`rea s` treac` peste orice obstacol via]a le prezenta \n cale. Ea \l sf`tuia \n leg`tur` cu situa]ia politic`, \ncerc~nd s` fie c~t mai pe placul

|n septembrie 1901, Pre[edintele a fost \mpu[cat de un activist. Opt zile a agonizat. Iar Ida i-a stat la c`p`t~i, rug~ndu-se la Dumnezeu s` \l ]in` \n via]`. Din nefericire, r`nile i-au cauzat moartea. Nici \nainte de a-[i da ultima suflare, William nu a uitat de cea mai drag` fiin]`, Ida. Cu ultimele puteri, i-a [optit secretarei: “So]ia mea- fii atent` cum \i spui. Fii atent`.�. Dup` moartea lui, Ida s-a mutat \n Canton pentru a fi \n grija surorii sale. A murit \n 1907 [i a fost \ngropat` al`turi de so]ul s`u, l~ng` cele dou` fiice. Roxana Bichi[


concurS

Strict masculin!

TRENDS by Adina Buzatu [i Revista STOP TO SHOP te invit` la concurs! Sun` la num`rul de telefon 021.30.30.364, \ntre orele 10.00 – 11.00, \n data de 23 februarie 2012, r`spunde corect la \ntrebare [i po]i câ[tiga prin tragere la sor]i unul din cele 5 parfumuri TRENDS by ADINA BUZATU!

Cum se numesc cei doi copii ai Oliviei Steer? Premiile sunt oferite de:

Cu sprijinul:

Concursul va continua [i \n numerele urm`toare ale Stop to Shop! Stop to shop 67


nEwS

B

STUF VAMA VECHE

Un altfel de...

Valentin

68 Stop to shop

ucure[tiul s-a transformat \n ultimii ani \ntr-un ora[ cosmopolit unde distrac]ia [i via]a de noapte au \nflorit. De la nenum`ratele cafenele din Centrul Vechi p~n` la cluburile de lux care atrag mii de clien]i s`pt`m~nal [i care reu[esc s`-i surprind`, cu luxul [i opulen]a afi[ate, chiar [i pe str`inii veni]i din Milano, Roma sau New York, Capitala a devenit un ora[ renumit \n Europa pentru distrac]iile oferite.

spiritul din Vam` Din multitudinea de cluburi care au aparut \n Bucure[ti se eviden]iaz` c~teva, printre care [i Stuf Vama Veche, situat pe strada Berzei la num`rul 25 A, \n vecin`tatea parcului Ci[migiu, printre case vechi [i stejari seculari. Clubul \ncearc` s` p`streze proaspete \n amintirea clien]ilor s`i, \n plin` iarn`, aerul r`coros [i briza m`rii. Asemeni distrac]iei de var`, de la malul m`rii, \n serile friguroase de iarn` clubul aduce c`ldura din Vama Veche. |n \ncercarea de a p`stra viu spiritul localit`]ii de la malul M`rii Negre, cei care de]in clubul organizeaz` lunar concerte folk,


nEwS \nt~lniri \ntre „vamaio]i” [i chiar seri dedicate acestora. Serile de vineri sunt, de fiecare dat`, seri surpriz` pentru clien]i. Fie c` este vorba de o sear` gipsy, una latino sau o rememorare a vremurilor c~nd eram pionieri, \n Stuf Vama Veche se \nt~mpl` tot timpul ceva, exist` o tem` al c`rei scop este s` reu[easc` s`-i rup` pe amatorii de distrac]ie de cotidianul unei vie]i cenu[ii [i s`-i duc` \ntr-o lume a imagina]iei.

c`s`torie de prob` Cui oare nu i-ar pl`cea o c`s`torie la malul m`rii, cu nisip printre degete [i briza care s` fluture prin p`r? De Ziua |ndr`gosti]ilor, pe 14 februarie, Stuf Vama Veche este locul unde acest vis poate deveni realitate. Un maestru de ceremonii \i va ajuta pe \ndr`gosti]i s`-[i uneasc` destinele pentru o sear` \ntr-o c`s`torie de prob`. Scoici, melci, nisip [i sunetul valurilor care se sparg de mal \i vor \nso]i \n „aventura” lor de Sf~ntul Valentin. Din partea casei, tinerii \nsur`]ei vor primi \n dar... o inim`. {i dac` \n Stuf se petrece sear` de sear` rom~ne[te, de Dragobete, ziua iubirii 100% autohtone, tradi]iile sunt la ele acas` iar petrecerea rom~neasc` [i vinul de la ]ar` vor dura p~n` diminea]a. {i asta, pentru c` \n Stuf Vama Veche, kilometrul zero al distrac]iei, \n fiecare sear` de mar]i p~n` s~mb`t` distrac]ia e... altfel! Roxana Bichi[

Stop to shop 69


diScovEr thE world

DRAGOSTEA ĂŽNCEPE ĂŽN

Thailanda

70 Stop to shop

|ara z@mbetului te cucere]te iremediabil cu vegeta\ia luxuriant`, plajele exotice, templele budiste ]i m@ncarea cu arom` dulce picant`. este un loc al contrastelor pe care mul\i [l asociaz` cu o sexualitate controversat`. Pu\ini ]tiu, [ns`, c` thailanda poate fi destina\ia ideal` pentru o escapad` romantic` de Ziua [ndr`gosti\ilor.


diScovEr thE world

Phang Nga Un loc rupt din gr`dina Raiului. A[a poate fi descris Sudul Thailandei. Aici mun]ii \mbr`]i[eaz` plaje cu nisip fin [i alb, iar r~uri repezi se vars` \n oceanul de un turcoaz infinit. Este decorul ideal \n care s` spui "Te iubesc" [i chiar mai mult de at~t. Parcul Na]ional Phang Nga este paradisul \ndr`gosti]ilor care vor s` se c`s`toreasc` sau s`-[i re\nnoiasc` jur`mintele. Ceremoniile au loc \n inima naturii, iar mirii sunt du[i la altar pe spatele unui elefant. Dup` ce sunt plimba]i o or` prin p`dure, \ndr`gosti]ii ajung la r~ul din v~rful muntelui. |n mijlocul apei este a[ezat altarul [i preotul buddhist este preg`tit s` \nceap` ceremo-

nia exotic`. Odat` ritualul terminat, mirii sunt lua]i de martorul lor necuv~nt`tor, elefantul, [i du[i \ntr-o zon` plin` de cascade [i de piscine naturale unde baia \n apa proasp`t` de munte este obligatorie pentru un mariaj pur ca lacrima...a[a spun thailandezii.

Insulele Phi Phi A[a trebuie s` \nceap` luna de miere. Pe malul m`rii Andaman \n insulele Phi Phi. Doar aici g`se[ti st~nci colosale care se pr`bu[esc \n valuri \nspumate [i ]`rmuri acoperite cu p`duri dese [i mereu verzi. Plaje mici, cu nisipul ca pudra, aproape neatinse de tot ce \nseamn` infrastructur` modern`, [i ape de un albastru ireal de frumos.

Cea mai interesant` priveli[te a insulelor este \ns` sub ap`, acolo unde se afl` Gr`dina de Corali. Mov, roz, ro[u, verde, galben, albastru, portocaliu. A[a este colorat` via]a marin` de corali [i pe[ti de toate felurile. Este locul ideal pentru a face scufund`ri [i snorkeling. Dup` o zi de \not, stat la plaj` [i explorat insulele sunt mai mult dec~t binevenite c~teva ore de r`sf`] \n cele mai bune Spa-uri din Thailanda unde masajul tradi]ional thailandez, cel cu aromaterapie sau cel cu pietre calde, este o adev`rat` art`.

Bangkok Nu ai cum s` vizitezi Thailanda [i s` ratezi capitala ]`rii. ďƒ˜

Stop to shop 71


diScovEr thE world

Bangkokul este un ora[ care s-a dezvoltat \n ultimii 20 de ani, dar are o infrastructur` care e cu 50 de ani \naintea Bucure[tiului. Aici opulen]a, s`r`cia [i cultura merg m~n` \n m~n`. {osele suspendate, cu c~te 4 benzi pe un sens [i asfalt ca \n palm`, mii de zg~rienori, un aeroport care face p~n` [i Charles de Gaulle-ul francezilor s` par` mediocru, centre comerciale de lux [i skytrainuri sunt a[ezate l~ng` case de o s`r`cie lucie. Bangkokul \[i p`streaz` \ns` tradi]ia prin templele sale [i Palatul Regal. Unul dintre cele mai importante temple budiste din ]ar` este Wat Pho. M~n`stirea a fost fondat` \n 1781 de regele Rama 1 [i g`zduie[te statuia care \l \nf`]i[eaz` pe Buddha \ntins. Este placat` cu aur [i are 46 de metri lungime. Vizita aici ar trebui s` \nceap` la 8 diminea]a, moment \n care turi[tii pot asista la ceremonia matinal` a

72 Stop to shop

c`lug`rilor buddhu[ti. C~]iva pa[i mai departe se afl` Palatul Regal, care este [i re[edin]a oficial` a Regelui Thailandei. Palatul a fost construit \n 1782 [i cuprinde c~teva cl`diri cu o arhitectur` de o minu]iozitate impresionant` printre care Wat Phra Kaeo. Aici se afl` statuia de smarald al lui Buddha, ce dateaz` din secolul al XIV-lea. Buddha de smarald este sacru pentru thailandezi [i poate fi atins doar de rege. |n fiecare an, la \nceputul celor 3 anotimpuri thailandeze, Alte]a schimb` ve[mintele statuii \n cadrul unui ritual de o impor-

tan]` suprem` . Un "must do" \n Bangkok este o croazier` de sear` pe r~ul Chao Phraya. Alege un vapora[ tradi]ional din lemn pentru o cin` romantic` sub clar de lun` [i o plimbare \n care vei admira templele, bisericile [i moscheile a[ezate pe malurile apei. Apoi, viziteaz` Bazarul de Noapte care este raiul suvenirurilor tradi]ionale [i contraf`cute. Aici g`se[ti "gen]i de designer" cu 50 de lei l~ng` obiecte artizanale de o frumuse]e aparte. L~ng` tejghele sunt cluburile cu showuri erotice \n care vedetele incontestabile sunt ladyboys...pentru c`, \ntr-adev`r, \n Thailanda cele mai frumoase femei sunt b`rba]ii. Indiferent c` vrei s` cumperi ceva sau pe cineva, important este s` negociezi, chiar dac` totul este foarte ieftin. Nu pleca din Bangkok f`r` s` te aventurezi [i \n luxoasele malluri cu 7 etaje. Au pre]uri foarte mici [i marf` de calitate. |n episodul urm`tor, vom descoperi o alt` comoar` a Thailandei – Sukhothai, dar [i alte p`r]i din universul fascinant al acestui col] de lume. Florentina Ilie



tEchnEwS

Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice

Cel mai mare

3DTV

Ultra Definition

din lume

Cu un design slim, televizorul promite cea mai conving`toare experien]` de vizionare 3D de pân` acum.

74 Stop to shop

LG Electronics a prezentat \n cadrul Consumer Electronics Show (CES), desf`[urat la Las Vegas, cel mai mare televizor 3D Ultra Definition (UD) din lume. |mbin~nd tehnologia de v~rf 3D [i func]ia Smart TV cu ecranul cu defini]ie ultra, televizorul cu diagonala de nu mai pu]in de 84 de inci stabile[te noi standarde pentru experien]a 3D \n divertismentul pentru acas`. Televizorul LG 3D UD afi[eaz` o imagine de o calitate foarte ridicat`, de 8 milioane de pixeli, av~nd o rezolu]ie de 4 ori mai bun` dec~t cea a televizoarelor Full HD existente (adic` 3840 x 2160 pixeli \n loc de 1920 x 1080). Cu un design slim, televizorul promite cea mai conving`toare experien]` de vizionare 3D de p~n` acum (\n afara unei s`li de cinematograf, desigur). |n plus, 3D Depth Control le permite utilizatorilor s` personalizeze experien]a de vizionare

control~nd efectul 3D, \n timp ce 3D Sound Zooming ofer` sunet 3D ce rivalizeaz` cu sunetul celor mai performante sisteme home theatre. Pe panelul superior de display, utilizatorii pot accesa ecosistemul LG Smart TV. Acesta cuprinde peste 1.200 de aplica]ii [i ofer` acces la o gam` larg` [i \n continu` cre[tere de servicii premium de con]inut, precum 3D Zone unde vizatorii pot alege dintr-o multitudine de filme 3D. Motorul integrat de conversie 2D \n 3D extinde gama de continut 3D disponibil la un nivel nelimitat. Utilizatorii pot naviga cu u[urin]` \n cadrul ecosistemului Smart TV folosind noua telecomand` Magic Remote, cu design ergonomic, care recunoa[te acum patru tipuri diferite de comenzi: recunoa[terea vocii, [i butoanele Wheel, Magic Gesture [i Point.


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.